plan de dezvoltare a comunei dumbrăveni pentru perioada ... de... · plan de dezvoltare a comunei...

1

Plan de dezvoltare a Comunei

Dumbrăveni

pentru perioada 2014-2020

La elaborarea acestui document au fost utilizate informaţii de interes public, disponibile pe diverse pagini web, dar şi date/statistici furnizate ca urmare a solicitărilor adresate autorităţilor şi instituţiilor competențe. De asemenea, pentru sublinierea specificului local, au fost solicitate date beneficiarului acestui plan și căruia îi revine responsabilitatea cu privire la exactitatea lor.

nnc-,lT

Consultanta cf, 'Training

2

Context

În prezent, comunitățile locale din România întâmpină greutăți și nevoi din ce în ce mai diverse și mai complexe care în final se răsfrâng asupra calității vieții cetățenilor lor. Mare parte dintre acestea se circumscriu responsabilităților și atribuțiilor autorităților administrației publice locale, văzute ca entități a căror principală menire este de a asigura o viață mai bună cetățenilor care le-au validat. Crearea condițiilor necesare dezvoltării locale reprezintă o necesitate dar şi o provocare pentru toate comunităţile din statele membre ale UE, autorităţilor administraţiei publice locale revenindu-le responsabilitatea stabilirii priorităţilor de dezvoltare în acord cu specificul zonei, dar care să se plieze pe prioritățile regionale, naționale și europene și implicit pe oportunitățile de finanțare disponibile în acest context.

Abordarea de jos în sus a procesului de dezvoltare locală este menită să răspundă provocărilor de natură teritorială, să contribuie la consolidarea capacităţii, responsabilității, implicării și apropierii de cetățean a administrației publice locale.

Administrațiilor le lipsește însă adeseori capacitatea de a acționa susținut și eficient în această direcție, sau resursele aflate la dispoziția lor sunt insuficiente și grevate de inadvertențe, mergând de la lipsa experienței necesare la nivelul planificării strategice prin care se evaluează priorităţile sociale, economice şi de mediu ale comunității, până la probleme ce țin de managementul resurselor umane sau nivelul dotărilor materiale.

Îmbunătățirea acestei situații se poate face prin continuitatea și trendul ascendent al unui proces de dezvoltare locală sustenabilă aplicată unor sectoare diverse - atât în domeniul unei infrastructuri publice de calitate și adecvate dezvoltării economice și sociale, al unor servicii mai bune şi mai ieftine pentru populaţie, al valorificării potențialului agricol, al celui turistic, al formării şi reconversiei resurselor umane devenite elemente de dezvoltare economică, dar și al valorificării elementelor tradiționale, culturale şi a specificității locale. Toate acestea presupun resurse financiare, materiale și umane însemnate, deci implicit depășirea unor constrângeri legate de lipsa acestora.

În perspectiva financiară 2007-2013, comunitățile rurale din România au avut la dispoziţie oportunități de finanțare a nevoilor în domeniul infrastructurii sau serviciilor, pentru întâmpinarea cărora multe dintre acestea nu au fost pregătite, ratând proiecte relevante și generatoare de creștere sau orientându-se către priorități mai puțin stringente în lipsa unei viziuni strategice adecvate.

nnc-,lT


3

În perioada 2014-2020, comunitățile au o nouă șansă de care trebuie să profite în numele locuitorilor lor, învățând din greșelile anterioare sau dimpotrivă, îmbunătățindu-și performanțele. Iar punctul de pornire trebuie să fie procesul de elaborare şi promovare a planurilor de dezvoltare locală, integrat într-un demers de planificare strategică ce vizează abordarea integrată a tuturor aspectelor de natură economică, socială şi teritorială şi asigurarea finanţării multifond a priorităţilor stabilite în acord cu reglementările europene şi naționale în domeniu, cât şi cu alte documente programatice şi strategice specifice la nivel european şi naţional, cu strategiile europene orizontale/ sectoriale cu impact asupra priorităților de dezvoltare şi obiectivelor care trebuie atinse de Statele Membre, dintre care:

• Strategia Europa 2020, strategiile pentru creștere şi ocupare etc. • Regulamentele europene privind Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună şi

Politica Comună în domeniul Pescuitului, Cadrul Strategic Comun, precum şi regulamentele specifice pentru fiecare Fond în parte, inclusiv cele pentru FEADR şi FEPAM

• Documente de planificare şi politicile relevante la nivel național, regional, județean.

Prin urmare, demersul de planificare strategică promovat la nivelul comunei Dumbrăveni presupune corelarea necesităților de dezvoltare a acesteia, necesități materializate în propunerile de proiecte identificate și pentru a căror realizare se urmărește obținerea de finanțare din fondurile alocate pentru perioada de programare cu 2014-2020, cu specificul acestei comunităţi, specific subliniat în cadrul descrierii acesteia.

1. Descrierea comunităţii

Atestarea istorică În cadrul actualei organizări teritoriale a ţării, comuna Dumbrăveni, a luat fiinţă ca urmare a aplicării Legii 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, deşi organizarea sub diferite forme administrative a localităţii a fost funcţionabilă şi înainte de această dată.

În ce priveşte continuitatea vieţii materiale pe teritoriul comunei Dumbrăveni, există dovezi ale ocupării acestui spațiu din timpuri străvechi, dar prima atestare documentară a satului de reşedinţă (Dumbrăveni) apare în anul 1609.

nnc-,lT


4

Satul Dragosloveni apare atestat în anul 1602, iar satul Cîndeşti apare atestat în anul 1560. Localitatea a fost strâns legată de aşezările urbane din apropiere - Râmnicu Sărat şi Focşani, Râmnicu Sărat fiind oraşul de care această aşezare a fost legată din punct de vedere comercial, politic şi juridic. De asemenea, localitatea Gugeşti a avut un rol deosebit în dezvoltarea comunei Dumbrăveni de-a lungul timpului, aceasta fiind atestată în documente ca sat component al actualei comune Dumbrăveni până în anul 1923. Nu poate fi stabilită cu rigurozitate data apariţiei ca aşezare de sine stătătoare a localităţii Dumbrăveni, însă în anul 1609 apare nominalizată denumirea de Tîrgu Cucu, care a fost schimbată în anul 1865 în Plăgineşti, după numele latifundiarului Alexandru Plagino, pe a cărui moşie se află. Din anul 1948 şi până în anul 1965 denumirea localităţii a fost „Suvorov”, după numele generalului rus A.V. Suvorov care în 1789 a purtat unele lupte pe aceste meleaguri. Din anul 1965 şi până în prezent localitatea poartă numele de Dumbrăveni şi este organizată ca o aşezare de sine stătătoare cu rangul de comună cuprinzând satele componente

1.1 Administraţia publică locală – Consiliul Local, Primăria

Potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile cărora le revine responsabilitatea elaborării planurilor de dezvoltare locală şi punerii în aplicare a acestora sunt consiliile locale şi primăriile.

Deţinând în principal rol deliberativ, exercitat inclusiv prin aprobarea planurilor şi strategiilor inițiate la nivelul acestui palier administrativ, Consiliul Local al Comunei Dumbrăveni este format dintr-un număr de 13 consilieri locali.

În vederea promovării şi ulterior aprobării hotărârilor în cadrul şedinţelor consiliului, aceştia fac parte din diverse comisii de specialitate cum ar fi:

• comisia pentru buget- finanţe urbanism, programe de dezvoltare economico-socială şi administrarea domeniului public şi privat al comunei,

• comisia pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice şi a drepturilor cetăţenilor, agricultură, gospodărire comunală, protecţia mediului, servicii şi comerţ,

• comisia pentru învăţământ, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement.

nnc-,lT


5

În cadrul primăriei îşi desfăşoară activitatea 28 de persoane dintre care 13 funcţionari publici şi 15 persoane încadrate cu contract individual de muncă.

Pentru furnizarea către populaţie a serviciilor publice de interes local în subordinea Primăriei Comunei Dumbrăveni, au fost înfiinţate următoarele servicii:

• Serviciul public comunitar local „Evidenţa persoanelor”, • Servicul public „Piaţa mixtă comunală”, • Serviciul public „Asistenţă socială”, • Servicul „Paza bunurilor publice”

Organigrama structurii executive a aparatului administrativ demonstrează o bună repartizare a sarcinilor şi responsabilităților la nivel local:

Pentru eficientizarea modului de îndeplinire a atribuțiilor ce îi revin, Consiliul Local Dumbrăveni a pus în aplicare oportunitatea oferită de Legea 215/2001 privind administrația publică locală, prin aderarea la asociații de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea în comun a proiectelor și activităților ce cad în sarcina consiliilor locale în folosul comunităților membre.

CONSILIU LOCAL

PRIMAR

VICEPRIMAR S.P. ALIM. APĂ

CONTAB.

BUGET

IMPOZITE

TAXE

S.P.V. SIT.

URGENŢĂ

ACT. CULT.

EDUC.

SECRETAR CADASTRU

AGR.

INST. PERS.

EVID. PERS ASIST. SOC REG. AGRICOL

ADM. GOSP.

S.P PIAŢA MIXTĂ

S.P PAZĂ URBANISM

nnc-,lT


6

Astfel, prin Hotărârea Consiliului Local Dumbrăveni nr 4/20131, a fost aprobată aderarea comunei la Asociația Comunelor din România „Comunitatea de comune VN Sud”. De asemenea, prin Hotărârea Consiliului Local Dumbrăveni nr 20/20132, a fost aprobată aderarea comunei la Asociația de Dezvoltare Intercomunitara „Dumbrăveni – Bordești” al cărei scop este gestionarea eficientă în comun a unor activități de interes zonal mai restrâns..

1.2 Amplasarea geografică. Caracteristici fizico-geografice, delimitări teritoriale

Comuna Dumbrăveni este situată în sud-estul României, teritoriu care este încadrat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, a doua ca mărime din cele 8 regiuni ale României, ocupând 15% din teritoriul ţării, respectiv 35.762 km2 3

În componenţa acesteia intră 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Această regiune cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului în centru şi câmpia Covurluiului în nord, podişul Dobrogei în est şi sud. În partea de nord a podişului Dobrogei se află Munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o porțiune a Carpaţilor de Curbură şi a Subcarpaţilor de Curbură. Judeţul Vrancea are o suprafaţă de 4857 km2 reprezentând 2,04% din suprafaţa ţării şi este învecinat cu următoarele județe: la nord judeţul Bacău, la nord-est judeţul Vaslui, la est judeţul Galaţi, la sud-est judeţul Brăila, la sud şi sud-vest judeţul Buzău şi la vest judeţul Covasna. Relieful acestui judeţ este dispus în trepte ce scad în altitudine de la vest spre est, şi cuprinde Munţii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu și Lepsa), Dealurile Subcarpatice şi Câmpia Siretului Inferior, mărginită de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) la nord-est şi Câmpia Râmnicului la sud–est.

Comuna Dumbrăveni este situată în zona de sud a judeţului Vrancea, dezvoltată de o parte şi de alta a Râului Râmna şi traversată de Drumul Naţional nr. 2 (E85), tronsonul Râmnicu - Sărat - Focşani. Teritoriul este străbătut de la vest la est de Râul Râmna care colectează apele din precipitaţii, de pe versanţii proprii cât şi ai Pârâurilor Recea şi Bulibaşa. Suprafaţa teritoriului administrativ al comunei însumează 3259 ha.

Prezența Râului Râmna determină însă riscuri de eroziune și alunecări ale malurilor în zonă, care pun în pericol chiar și gospodăriile populației. Ca urmare, Consiliul Local s-a preocupat de

1 www.Dumbrăveni.primarievn.ro 2 www.Dumbrăveni.primarievn.ro 3 http://www.adrse.ro

nnc-,lT


7

această problemă dispunând trecerea din domeniul public în domeniul privat al comunei a unei suprafețe de teren, în vederea construirii de locuințe pentru familiile strămutate din zonele inundabile sau amenințate de alunecări de teren4

Comuna este delimitată convenţional de teritoriile administrative ale localităţilor cu statut similar, după cum urmează:

• în partea de nord: Comuna Popeşti • în partea de est: Comuna Gugeşti, comuna Sihlea • în partea de sud: Comuna Tâmboieşti

• în partea de vest: Comuna Bordeşti, comuna Gura Căliţei.

Teritoriul administrativ Dumbrăveni este situat la limita estică a dealurilor şi colinelor din structura Carpaţilor de curbură. Hotarele comunei au fost stabilite prin reglementări legale legate de împărţirea administrativ teritorială a ţării şi sunt constituite din limite de parcele cadastrale şi drumuri.5

Teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastră, iar perimetrul comunei Dumbrăveni se află amplasat conform „Indicativ P. 100/92-Normativ pentru proiectarea antiseismică a contrucțiilor de locuințe social-culturale, agrozootehnice” în zona cu gradul 8 de seismicitate.

4 HCL Dumbrăveni nr 18/ 2013 – www.Dumbrăveni.primarievn.ro 5 http://judetulvrancea.blogspot.ro/2010/01/comuna-Dumbrăveni-judetul-vrancea.html

nnc-,lT


8

sursa: http://www.cjvrancea.ro

Satele componente ale comunei sunt: • Dumbrăveni, • Cândeşti, • Dragosloveni,

• Alexandru Vlahuţă6 .

6Statutul Comunei Dumbrăveni -http://www.Dumbrăveni.primarievn.ro/docs/documente/2013/Statutul%20comunei%202013.pdf

Consu[tanta e:l q'rainine

Bacau

Galati,

N Buzau

IBraila

9

1.3 Aspecte socio- demografice

• Demografie

La nivel regional, distribuția populației este neuniformă, densitatea acesteia variind de la un județ la altul. În funcție de mediul de rezidență, există diferențe majore între județe în ceea ce privește ponderea locuitorilor. Există județe cu o populație preponderent urbană cum ar fi Constanța (69,4) sau Brăila (64,9%), dar și județe cu o pondere a populației rurale foarte ridicată, cum ar fi județul Vrancea (62,3%).

La nivelul Regiunii Sud-Est, din punct de vedere demografic se înregistrează un declin datorat îmbătrânirii accentuate a populaţiei şi se observă o tendinţă continuă de scădere a numărului de locuitori. Indicii de natalitate au valori medii şi sub medii. Totuşi, se poate spune că există posibilităţi de înnoire şi sporire a forţei de muncă mature.7

Aceeaşi tendinţă de scădere a numărului total al populaţiei se observă şi la nivelul judeţului Vrancea, populaţia la nivelul anului 2011 scăzând cu 8,26 procente faţă de anul 2010.

Din numărul total de 68 de comune componente ale judeţului Vrancea, Comuna Dumbrăveni se situează pe locul 18 ca număr total de locuitori, fiind în acelaşi timp a 14-a comună în privinţa numărului populaţiei stabile din cadrul său.

În ceea ce priveşte numărul mediu de persoane care locuiesc într-o gospodărie a populaţiei, la nivelul comunei Dumbrăveni acesta este de 2,9 în timp ce numărul mediu de locuitori într-o gospodărie a populaţiei în zona rurală a judeţului este de 2,5.

Aspectele prezentate mai sus rezultă și din graficele și tabele prezentate în continuare.

Tabel nr.1: Populaţie, gospodării şi clădiri la nivelul judeţului Vrancea, a mediului rural din judeţul Vrancea şi a Comunei Dumbrăveni- anul 2011

Judeţul/Mediul/

Localitatea

Populaţie stabilă

Populaţia Stabilă

Din Gospodăriile

populaţiei

Numărul Gospodăriilor

populaţiei

Numărul mediu de persoane

pe o gospodărie

a

Numărul clădirilor

Clădiri cu

locuinţe

7Profilul Socio-Economic al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est -http://www.cjvrancea.ro/work1/cjvr/files/file/Strategia%20de%20dezvoltare%20a%20Regiunii/Profilul%20socio-economic%20al%20Regiunii%20Sud-Est.pdf

nnc-,lT


10

populaţiei

Vrancea 323080 321586 127932 2,51 112046 111870

Mediul rural 208915 208504 81108 2,57 96202 96085

Dumbrăveni 4165 4165 1438 2,90 1812 1806

Sursa: Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011 -http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

Din datele referitoare la strutura populației pe grupe de vârstă rezultă un declin vizibil al sporului natural în mediul rural.

Grafic nr.1: Structura populaţiei pe grupe de vârstă în mediul rural la nivelul judeţului Vrancea la 1 iulie, în perioada 2005-2011

Sursa: Prelucrarea datelor prezentate în Anuarul statistic al judeţului Vrancea- ediţia 2012

Grafic nr.2: Populaţia pe grupe de vârstă în mediul rural la nivelul judeţului Vrancea în anul 2011

Sursa:Prelucrarea datelor din Anuarul statistic al judeţului Vrancea –ediţia 2012

250002000015000100005000

o

Structura populatlel pe grupe de varsta - mediulrural

.2005 .2006 .20D7 .2008 .2009 .2010 .2011

lPopulatia rurala pe grupe de varstalinanul 2011 la nivel de jude'!

6%

tineri21%

11

În ceea ce privește evoluțiile demografice înregistrate la nivelul comunei Dumbrăveni din datele statistice referitoare la perioada 2008-2010 rezultă o anumită tendință de stabilitate a acesteia, în timp ce în intervalul 2010-2012 se înregistrează o ușoară scădere.

Grafic nr.3:Evoluţia populaţiei comunei Dumbrăveni în perioada 2008-2010 la 1 iulie

Sursa : Prelucrarea datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea

Grafic nr.4: Evoluţia populaţiei comunei Dumbrăveni în ultimii 3 ani

Sursa: Date privind populaţia comunei furnizate de Primăria Comunei Dumbrăveni

Consultanta e!l 'Training

4380

4370

4360

4350

4340

4330

4320

Evolutia populatiei in p1erioada 2008 - 20:10

43/2

-.. 4338--------

4500

4400

4300

4200

41.00

4000

"""4340

2008 2009 2010

Evolutia populatiei in perioada 2010 -20:1.2

41-385

4376

~ 4165

2010 2011 2012

12

Grafic nr .5: Trendul numărului de locuitori ai comunei Dumbrăveni în perioada 2010-2012

Sursa: Date privind populaţia comunei furnizate de Primăria Comunei Dumbrăveni

Grafic nr.6: Structura populaţiei Comunei Dumbrăveni în anul 2010

Sursa:Prelucrarea datelor cuprinse în Anuarul statistic al judeţului Vrancea –ediţia 2012

În ciuda tendinței de îmbătrânire a populației constatate atât la nivel regional, dar și județean, din datele referitoare la comuna Dumbrăveni în anul 2010 reiese că tinerii și adulții reprezintă un procent însemnat, respectiv 21% și 39% (procente mai mari decât la nivel de județ), în timp ce


4450

4400

4350

4300

42.50

4200

4130

4100

4050

Trendul numarului de locuitori ai comuneiD'umbraveni

.....

13

bătrânii reprezintă 19%, procent care reprezintă însă mai mult de 1000 persoane în vârstă de peste 60 ani.

• Ocuparea forţei de muncă la nivelul comunei Dumbrăveni

Analiza datelor prezentate în graficele de mai jos denotă o tendință de scădere a populației ocupate la nivelul comunei în intervalul 2008-2011.

Grafic nr. 7: Număr mediu de salariaţi pe domenii la nivelul comunei Dumbrăveni în perioada 2008-2011

Sursa: Prelucrarea datelor statistice Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea

Evolulia nUirnarului to1:al de angajait'i280 .... 271..... ~&

~L~~

~~232

270

260

250

240

230

220

210

200:8 210109 2.010 2011

14

Grafic nr. 8: Structura populaţiei active pe domenii de activitate la nivelul comunei Dumbrăveni, în anul 2011

Sursa: Prelucrarea datelor statistice Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea

1.4 Dezvoltarea economică (companii private, PFA-uri, asociaţii familiale etc)

Comuna Dumbrăveni are un profil preponderent agricol. Pe lângă producția agricolă reprezentată de produse şi subproduse realizate din viticultură, grâu, porumb, fasole și alte legume, locuitorii se ocupă şi cu creşterea animalelor şi păsărilor.

Comuna dispune de o suprafaţă totală de 3259 ha, din care suprafaţă agricolă cultivată 2769 ha şi un număr de 2059 producători agricoli.

Din analiza datelor referitoare la structura suprafeței agricole a comunei prin raportare la modul de folosință a acesteia reiese că la nivelul lui 2011, cea mai însemnată pondere era deținută de terenul arabil, respectiv 44%.

Consultanta til rrraining

Structura populatlel active in functte de domeniul de activitate - Anul2011

1%

• constructtl

• comert. repararea autovehlculeror ~Imotoclcletelor

• intermedierifinanciare ~i asigu~ri

• tranzac!ilimobillare

• adminislratiepublica ~i aparare, asigurarisociale din sistemulpublic

• invil\ilmiint

• silniltate ~i asisten\iI sociala

• aClivitilti de spectacole, culturale~irecreative

numArul~omerilor

15

Grafic nr.9: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă la nivelul comunei Dumbrăveni în anul 2011

Sursa: Date furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Vrancea

În funcție de tipul culturilor înființate în anul 2012 se constată că cea mai mare suprafață agricolă este ocupată de vii, respectiv 44%.

Grafic nr.10: Ponderea culturilor în total suprafaţă cultivată (2769 ha) la nivelul comunei Dumbrăveni

Sursa: Date furnizate de Primăria Comunei Dumbrăveni

De asemenea, pe teritoriul comunei există o baltă pentru pescuit, care în prezent se află în domeniul privat al acesteia, având suprafaţă de 42000 mp, suprafață ce include baltă şi teren

StrUictura s.uprafeltei agricole dUipa modUli defolosin!al - Anul 2.01.1

591' 1%

• arabila• livezi;;;i pepinie,re pomicolle

• ·vii;;;i Ipepinie.re vrttco!e

• pa:;;uni

• ·fane·-r;e

Culturi la nivelul anului 20123%

1%

• cereal€! • viii .liv@zli .lpaSUIlni • cultun furajsre .llegume • alit€!cultun

16

adiacent. Aceasta este situată în extravilanul Comunei Dumbrăveni, în zona inundabilă a râului Râmna, accesul realizându-se pe drumuri de exploatare.

În comună se profilează un sector de prestări servicii mai ales pe linia prelucrării produselor agricole (morărit şi vinificare). Capacităţile de producţie existente pe teritoriul administrativ al comunei sunt în mare măsură exploataţiile agricole particulare, precum şi altele mai mari cum ar fi: Secţia Cândeşti a Vincon Vrancea, Prodalis S.R.L., Agromec S.A. Dumbrăveni, Meister Com S.R.L., Secţia Dumbrăveni a Administraţiei Judeţene a Drumurilor.

O componentă semnificativă a funcţiei economice o constituie activitatea de comerţ prin agenţii economici nominalizaţi după cum urmează: Adridana Impex S.R.L., Cristarom Com S.R.L., Fanta C. Impex S.R.L., Lord Prodcom S.R.L., Solev Comex S.R.L., Ugocom S.R.L. etc.

Piaţa mixtă comunală oferă spaţiu comercial pentru o serie de agenţi economici şi persoane fizice care se ocupă cu comerţul din toate localităţile limitrofe comunei Dumbrăveni. În prezent, piața nu este modernizată, nu dispune de amenajări pentru desfacerea produselor în condiții bune și nu este conectată în totalitate la rețeaua de utilități publice. Funcționează sub formă de târg duminical, neatingând potențialul funcției economice pe care o poate îndeplini.

nnc-,lT


17

Structura agenților economici în raport cu domeniul în care aceștia activează este prezentată în Graficul nr. 11: Agenţii economici pe domenii de activitate, la nivelul Comunei Dumbrăveni, anul 2012


1.5 Resursele naturale

Unul dintre avantajele competitive de care beneficiază Regiunea Sud-Est, în comparaţie cu celelalte regiuni alte ţării, este acela al păstrării şi conservării mediului natural, neafectat de prezenţa şi activităţile omului. Astfel, în cadrul rezervaţiilor naturale, nu puţine sunt speciile de plante şi animale declarate endemice sau monumente ale naturii.

St..-uctul'"a agentilol'" eco rio rrrlcl In functie de domeniulde activitate

•agricultura, si IvicuItura, apicultura, vinicultura ~i pescuit

• c o r-ist r-o r.t! i

• cOlnerlul cu ridicata:;;i cuamanuntul

• r-epa r-at-ea au rove h icu lero,;;irn o coc.rcl e tetc.r

• irrt errn ed ieri fi nan ci are ~iasigurari

• administratie publica §i aparare, asigurari sociale din sistemulpublic

• sanatate §i asistenta soc:ial

18

În plus, conservarea pădurii şi a rezervelor de peşte în regiune reprezintă o prioritate atât timp cât acestea oferă oportunităţi de dezvoltare economică semnificative prin exploatare raţională (exploatarea în concordanţă cu capacitatea de redresare a respectivelor rezerve).

Judeţele componente ale Regiunii Sud-Est sunt vestite pentru capacităţile de exploatare în sectorul viticulturii, dar se regăsesc şi rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase în judeţele Brăila, Vrancea şi Galaţi.

În ceea ce priveşte comuna Dumbrăveni, pe teritoriul acesteia predomină terenurile ce sunt incluse în clasa a IV-a de favorabilitate (40,6%), terenuri clasa a III-a (32,5%), terenuri clasa a II-a (23%) şi clasa a V-a (3,3%).

Pe dealurile comunei se regăsesc exemplare din vegetaţia de silvostepă cum sunt păioasele ca: cimbrişorul, arbuşti, măceş, păducel, etc. Din flora ierboasă amintim gramineele: meişor, mohor, traista ciobanului, cimbrul sălbatic, ciulinul, etc.

O mare parte din animalele sălbatice ce trăiau în zonă au dispărut din cauza diminuării suprafeţelor împădurite, care ocupă la nivelul anilor 2010-2011 doar 144 ha din totalul suprafeţei comunei. Datorită chimizării excesive a scăzut numărul iepurilor şi păsărilor ce sălăşluiau în zonele cu pomi fructiferi.8

1.6 Starea infrastructurii de transport

Din totalul de 152 kilometri de reţea stradală la nivelul comunei Dumbrăveni, doar 27,68 kilometri reprezintă drumuri cu îmbrăcăminte asfaltică, restul de 28,64 kilometri reprezentând drumuri pietruite, 93, 90 kilometri, drumuri de pământ şi 1,78 kilometri reprezentând DC 158 ce face legătura între satul Dragosloveni şi satul Bordeşti şi care urmează a fi asfaltat, în situaţia acordarii finanţării necesare.

Însă din analiza datelor prezentate în tabelul de mai jos rezultă o responsabilitate sporită a autorităților administrației publice locale din această comună în ceea ce privește reabilitarea și modernizarea drumurilor în contextul în care cea mai mare pondere o au cele comunale, drumuri care potrivit reglementărilor legale9 sunt în proprietatea unității administrative pe teritoriul căreia se află.

8P.U.G.- ul localităţii 9 A se vedea prevederile OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modificările şi completările ulterioare.

nnc-,lT


19

Tabel nr. 2: Reţeaua stradală la nivelul comunei Dumbrăveni anul 2012 CATEGORIE

DRUM LOCALIZARE LUNGIME

SECTOR DRUM - KM

CARACTERISTICI TEHNICE

DN E85 DUMBRĂVENI- 6,90 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DN 2N DUMBRĂVENI-CÂNDEŞTI 7,50 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DJ 204 P DN-DRAGOSLOVENI- GURA CĂLIŢEI

3,68 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DJ 205 B DN- LIMITA GUGEŞTI 1,00 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DJ 204F DN- LIMITA GUGEŞTI 1,60 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DC 157 DN-DRAGOSLOVENI 1,68 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DC 158 DRAGOSLOVENI-BORDEŞTI 1,78 SF depus la PNDI, preluat de MDRT în aşteptarea finanţării

DC 160 AL.VLAHUŢĂ - TERCHEŞTI 3,75 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

DC 169 CÎNDEŞTI-TÂMBOIEŞTI 1,57 IMBRĂCĂMINTE ASFALTICĂ

ULITE(STRAZI) DUMBRĂVENI 10,03 PIETRUITE

ULITE(STRAZI) CÂNDEŞTI 12,37 PIETRUITE

ULITE(STRAZI) DRAGOSLOVENI 6,24 PIETRUITE

DRUMURI DE EXPLOATARE

TOATĂ COMUNA 93,90 DE PĂMÂNT


1.7 Educaţie şi tineret

Din analiza demografică realizată la punctul 1.3 Aspecte socio-demografice rezultă un declin general al populaţiei atât în regiune, dar și la nivel județean, însoțit de un spor natural negativ. Ponderea populaţiei adolescente din mediul rural este de doar 6% din total populaţie la nivelul judeţului Vrancea. Ponderea ridicată a populaţiei din categoriile de vârstă adultă şi bătrână din total populaţie la nivelul rural al judeţului, va conduce la sporirea nevoilor din domeniul

nnc-,lT


20

asistenţei sociale şi medicale, învăţământul fiind chemat să răspundă prin oferta de formare la această realitate, atât prin planurile de şcolarizare cât şi prin curriculum adaptat.10

• Învăţământul în comuna Dumbrăveni

Comuna Dumbrăveni dispune de logistica necesară unei bune activităţi pe linie educaţională, care alături de existenţa unui personal cu solidă pregătire în domeniu, este cuantificată în rezultatele bune pe care elevii din comună le obţin.

La nivelul comunei funcţionează şcoli atât pentru faza primară cât şi pentru faza gimnazială, pe sate, după cum urmează:

• Satul Cândeşti -Şcoala cu clasele I-VIII • Satul Dumbrăveni-Şcoala cu clasele I-VIII • Satul Dragosloveni-Şcoala cu clasele I-IV. Elevii din Dragosloveni continuă

cursurile gimnaziale la şcoala Dumbrăveni.

Invăţământul preşcolar se desfăşoară în comuna Dumbrăveni la nivelul grădiniţelor ce funcţionează în satele Cândeşti, Dumbrăveni şi Dragosloveni. Grădiniţa cu program prelungit din Dumbrăveni nu dispune de condiţii pentru funcţionarea tuturor grupelor, nefiind posibilă învăţarea într-un singur schimb. Grădiniță din Cândești nu funcționează în condiții corespunzătoare, ci în incinta școlii, spațiile nefiind adecvate numarului de copii din acest sat.

Biblioteca comunală din cadrul Căminului Cultural Dumbrăveni, asigură necesarul de carte pentru locuitorii comunei.11

La nivelul anului 2012, efectivele medii anuale de şcolari au fost de 348 persoane ( 3 şcoli, 15 grupe), iar cele ale copiilor de grădiniţă de 86 persoane (3 grădiniţe, 4 grupe).

• Cultură, culte, obiective istorice Unul dintre cele mai importante obiective culturale situate la nivelul Comunei Dumbrăveni, Casa Memorială Alexandru Vlahuţă se regăseşte în satul Dragosloveni, fiind monument istoric clasat cod LMI VN-IV-m-B-06618. Aceasta a fost amenajată în anul 1958 cu ocazia centenarului

10

Plan Local de Acţiune pentru Invăţământ Vrancea 11http://judetulvrancea.blogspot.ro/2010/01/comuna-Dumbrăveni-judetul-vrancea.html

nnc-,lT


21

naşterii scriitorului. Este o clădire construită în stil românesc, cu etaj, având în trei părţi perspectiva renumitelor podgorii vrâncene. Interiorul casei memoriale, reconstituit cu ajutorul obiectelor personale, manuscriselor, redă atmosfera de lucru a marelui scriitor. În acest loc se organizează anual în luna octombrie un „Salon literar Alexandru Vlahuţă”.

O alta personalitate care s-a născut şi a copilărit în satul Dragosloveni este romancierul şi diplomatul Duiliu Zamfirescu.

În satul Dumbrăveni se află și statuia generalului Alexandr Suvorov, monument istoric înscris în LMI 2004 cu nr.cod VN-III-m-B-06582. Deşi iniţiativa ridicării unui monument pentru Suvorov a aparţinut Societăţii Istorice Militare Ruse, iar formalităţile legale s-au declanşat în iunie 1911, în 1916 ruşii au demontat statuia şi basoreliefurile şi le-au trimis în Rusia. Au fost remontate la Odessa, iar mai târziu la Ismail unde se află şi în prezent.12

Actualul monument se află în satul Dumbrăveni, locul fiind ales deoarece generalul rus a câștigat în aceasta zonă două mari victorii împotriva turcilor la Focșani și la Râmnicu Sărat și a fost ridicat în anul 1959 pe vechiul amplasament, fiind opera sculptorului Marius Butunoiu.

De asemenea, în localitatea componentă a Comunei Dumbrăveni, Cândeşti, a fost descoperit un sit arheologic ce cuprinde o cetate care datează din epoca bronzului mijlociu fiind o cultură Monteoru şi o aşezare cu 12 niveluri de locuinţe La Tène (sec.II aChr- sec.I pChr), de origine geto-dacică.13

Potrivit Strategiei de dezvoltare a judeţului Vrancea 2007-2013, printre unităţile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional identificate conform Legii nr. 5/2000, sectiunea III se află şi comuna Dumbrăveni.

În comuna se află și un cămin cultural, în localitatea Cândești, însă acesta se află într-o stare care necesită lucrări de reparatii și modernizări urgent.

1.8.Asistență socială şi medicală

În subordinea Consiliului Local Dumbrăveni funcționează un serviciu de asistență socială, în organigrama aparatului administrativ fiind prevăzută și existența unui institut pentru persoane cu handicap, însă gama problemelor de ordin social cu care se confruntă comunitatea este mult mai

12http://www.muzeulvrancei.ro/ 13Repertoriul Arheologic Naţional

nnc-,lT


22

variată, asa cum se observă în enumerarea de mai jos, preluată din fișa de evaluare a serviciilor de asistență socială.

În contextul scăderii numărului de persoane ocupate, în comuna Dumbrăveni este întâlnit fenomenului migrației externe în căutarea unui loc de muncă, ceea ce generează probleme pentru minorii lăsați în grija rudelor (29 copii cu un singur părinte plecat în străinătate şi 38 copii cu ambii părinți plecați), ceea ce impune măsuri de protecție a acestor minori, ca de exemplu programe tip after school.

Conform datelor oferite de primărie, serviciul de specialitate oferă asistență următoarelor tipuri de beneficiari:

COPII ŞI TINERI • Copii în dificultate • Cupluri mamă – copil • Familii aflate în nevoi cu 1, 2 şi 3 copii • Familii aflate în dificultate cu 4 şi mai mult de 4 copii • Tineri în dificultate • Copii cu dizabilităţi (autism , handicap accentuat) • Copii cu handicap grav • Copii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate • Copii cu un singur părinte plecat în străinătate • Copii în plasament (maternal , centre de zi, etc) • Tineri care au abandonat şcoala • Mame sub 18 ani singure cu copii

ADULŢI

• Persoane adulte cu handicap • Persoane adulte cu handicap grav • Persoane vârstnice peste 60 de ani • Persoane aflate în şomaj • Victime ale violenţei în familie / agresori familiali • Persoane adulte fără adăpost

• Persoane dependente de consumul de droguri, alcool sau alte substanţe toxice • Persoane beneficiare de venit minim garantat • Persoane de etnie rromă

Nu se furnizează servicii de consiliere, servicii medico-sociale, nu există cantină socială.

nnc-,lT


23

În ceea ce priveşte sistemul de sănătate publică, în comună există un dispensar aflat în subordinea Ministerului Sănătății care necesită lucrări de reabilitare și modernizare, 2 cabinete medicină de familie şi 3 cabinete stomatologie.

1.9 Proiecte realizate şi impactul acestora

La nivelul judeţului Vrancea a fost aprobat în perioada de programare 2007-2013 un proiect de Reabilitare şi modernizare a sistemelor de apă şi apă uzată, în valoare de 107,068,652 euro (fără TVA), conform situaţiei proiectelor majore şi nemajore finanţate în cadrul POS Mediu- Axa prioritară 1: „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă/apă uzată.”Proiectul urmăreşte extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţ. Este primul pas din cadrul unui plan de investiţii pe termen lung pentru dezvoltarea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată ale judeţului, populaţia-ţintă fiind estimată la aproximativ 159 997 de locuitori.14

Totodată în perioada 2010-2012 Primăria Comunei Dumbrăveni a beneficiat de finanţare în valoare de 1.697,182 mii lei de la Bugetul de stat –fonduri naţionale (MECT). Această finanţare a fost acordată în scopul reabilitării Şcolii cu cl.I-VIII Dumbrăveni, reabilitare ce a fost realizată în proporție de 40%, fondurile fiind sistate în luna decembrie 2011. O altă şcoală reabilitată este cea din Cândeşti, lucrările fiind realizate la nivelul anilor 2007-2008.

De asemenea, la nivelul anului 2009 Comuna Dumbrăveni a finalizat o procedură de achiziţie publică privind adaptarea proiectului pilot la condiţiile specifice amplasamentului şi execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţii - Sală de sport şcolară cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 locuri pentru spectatori.

În cadrul actualei perioade de programare, „Grupul de Acţiune Locală- Ţinutul Viei şi Vinului Vrancea” a primit finanțare în cadrul Axei 4 LEADER din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală-PNDR, contractul fiind semnat la 22 martie 2013 și având o valoare maximă de 1.355.700 lei . Comuna Dumbrăveni este membră a acestui GAL care reuneşte în componența sa 31 de parteneri publici şi privaţi, precum şi din sectorul asociativ.Teritoriul GAL, cu populaţie de aproximativ 54.600 locuitori, are o suprafaţă de 478,11km pătraţi şi cuprinde 15 localităţi din judeţele Vrancea şi Buzău: Odobeşti, Jariştea, Vîrteşcoiu, Cîmpineanca, Goleşti, Coteşti, Urecheşti, Popeşti, Dumbrăveni, Tâmboieşti, Obrejiţa, Slobozia Bradului, Bordeşti şi Podgoria.15

14http://ec.europa.eu/regional_policy/projects/stories/details_new.cfm?pay=RO&the=72&sto=2292&lan=18&region=ALL&obj=ALL&per=2&defL=ET 15http://informatiavranceana.ro/dezvoltare-durabila-prin-programul-leader-în-tinutul-viei-și-vinului-vrancea/

nnc-,lT


24

2.Serviciile de utilităţi publice

Adoptarea pachetului normativ referitor la serviciile comunitare de utilități publice16 plasează răspunderea asigurării unor standarde adecvate de calitate la furnizarea acestora către cetățeni, în sarcina autorităților administrației publice locale.

2.1 Infrastructura de alimentare cu apă și canalizare

Analiza comparativă a datelor referitoare la utilitățile de care dispune populația indică faptul că în mediul rural din județul Vrancea numărul locuințelor care dispun de alimentare cu apă, canalizare, încălzire centrală și bucătărie și baie este mai redus.

Tabel nr.3: Utilităţi existente în locuinţe la nivel de judeţ, la nivel de mediu rural şi la nivel de comuna Dumbrăveni în anul 2011

Numărul locuinţelor

convenţionale

Locuinţe convenţionale care dispun de: Locuinţe convenţionale care au:

Alimentare cu apă în locuinţă

Instalaţie de canalizare în

locuinţă

Instalaţie electrică

Încălzire centrală

Bucătărie în locuinţă

Baie în locuinţă

Număr în %

faţă de total

Număr în % faţă de total

Număr

în % faţă de

total

Număr

în % faţă de

total

Număr în %

faţă de total

Număr în %

faţă de total

Vrancea

149854 76197 50,8 71464 47,7 143493 95,8 40063 26,7 124070 82,8 67717 45

Mediul rural

97424 29759 30,5 25653 26,3 92550 95 5073 5,2 76263 78,3 23253 24

Dumbrăveni

1818 687 37,8 555 30,5 1765 97,1 138 7,6 1425 78,4 523 29

Sursa: TAB12. Locuinţe convenţionale după dotarea cu instalaţii şi dependinţe la Recensământul din anul 2011-

Rezultate preliminare-http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS12.pdf

Aceeași concluzie este susținută și de graficul privind locuințele ce dispun de utilități la nivel județean, conform datelor recensământului din 2011. De asemenea, din graficul menționat reiese inclusiv faptul că dintre utilitățile publice de bază, alimentarea cu apă și electricitatea sunt asigurate în procent ridicat.

16 A se vedea Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și legile subsecvente.

nnc-,lT


25

Grafic nr.12: Locuinţe după dotarea cu instalaţii la recensământul din 2011

Sursa:Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011, date preliminare-

http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

În județul Vrancea, ponderea rețelelor de alimentare cu apă la nivel comunal este însemnată, însumând în anul 200617 77,94% și acoperind un număr de 53 de comune din cele 68 ale județului.

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă la nivelul comunei Dumbrăveni, aceasta dispune de o reţea de 32,9 kilometri din care: 7,30 kilometri Dumbrăveni, 15.20 kilometri Cândeşti, 10.40 kilometri Dragosloveni18.

Numărul de abonamente defalcat pe satele componente este de: 465 în satul Dumbrăveni, 385 în satul Dragosloveni şi 675 în satul Cândeşti.

În ceea ce privește existența infrastructurii de canalizare la nivel județean din tabelul de mai jos, reiese faptul că aceasta este preponderentă în mediul urban. 17

A se vedea Strategia de dezvoltare a județului Vrancea 2007-2013. 18 În ceea ce privește alimentarea cu apă în satul Al. Vlahuță, lungimea rețelei și numărul. de abonați se regăsesc în datele furnizate pentru satul Dragosloveni.


120,0

100,0

80,0

60,0

40,0

20,0

0,0

Utilitali la nivel de locuinla ( %)

Alimenlare cu tnstalatie deapa in canalizare

locuinta

lnstalatieelectrica

Inciilzirecentrala

Bucatarie inlocuinta

Baie inlocuinta

.Lanlvel de iudet .inmediul rur.1 .La nivel de comuna----~

26

Tabel nr.4: Infrastructura de canalizare la nivelul judeţului Vrancea în perioada 2006-2011

Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Localităţi cu instalaţii de canalizare publică ( număr)

9 9 9 10 10 10

din care:

Municipii şi oraşe 5 5 5 5 5 5

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare ( km )

212 212 221,4 228,6 228,6 228,6

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Vrancea –ediţia 2012

Deşi la nivel comunal nu există sistem centralizat de canalizare a apelor uzate, cea mai apropiată reţea aflându-se în satul Gugeşti- la aproximativ 4 kilometri, la nivelul locuinţelor din cadrul comunei Dumbrăveni, un procent de 30,5% dintre acestea deţin sisteme proprii de canalizare ce se descarcă în fose septice vidanjabile. Aceeaşi situaţie a fost remarcată şi în cazul locuinţelor care dispun de încălzire centrală. Având în vedere faptul că la nivelul comunei Dumbrăveni nu există alimentare cu gaze, acest lucru ne conduce la concluzia că procentul de 7,6 locuinţe care dispun de încălzire centrală au ales un sistem alternativ celor cu alimentare pe gaz.

2.2 Transportul în comun

Aşa cum reiese din secţiunea dedicată infrastructurii de transport, comuna Dumbrăveni este tranzitată atât de drumuri naţionale, dar şi de drumuri judeţene, având şi drumuri comunale, după cum urmează: - Drumul Naţional 2(E85) - tronsonul Râmnicu-Sărat – Focşani - Drumul Judeţean 204 C - tronsonul Bordeşti – Caiata - Drumul Judeţean 204 P - tronsonul DN2 (Flodoroiu) - Gura Căliţei - Drumul Judeţean 205 B - tronsonul DN2 (Căminul Cultural) – Gugeşti - Drumul comunal 157 - tronsonul DJ204P (Stefan Andrei) - Alexandru Vlahuţă - DN2 – Gugeşti - Drumul comunal 158 - tronsonul Bordeşti - Recea - Mălinoiu - Şcoala Dragosloveni - Drumul comunal 160 - tronsonul DN2 – Tercheşti - Drumul comunal 169 - tronsonul Tâmboieşti - DJ 204 C (Brutărie).

În ceea ce priveşte transportul în comun, comuna Dumbrăveni nu beneficiază de acest serviciu de utilitate publică.

nnc-,lT


27

Un număr de 130 persoane care locuiesc în comuna Dumbrăveni fac naveta către locuri de muncă situate în oraşele apropiate, din care: - 80 pe ruta Dumbrăveni-Focşani - 50 pe ruta Cândeşti Focşani.

2.3 Managementul deşeurilor

La nivelul comunei Dumbrăveni groapa de gunoi existentă a fost închisă în luna iunie 2010.

În urma aprobării prevederilor Hotărârii Consiliului Local Dumbrăveni nr. 29 din 11 iulie 2012 privind aprobarea delegării prin concesiune a gestiunii serviciului public de salubrizare, au fost contractate servicii de colectare şi transport a deşeurilor menajere, aceste servicii fiind prestate de către compania SC Gemina Servexim SRL Vânători, localitatea Petreşti. Contravaloarea acestor servicii este de 10 lei gospodărie, 4 lei persoană singură şi 60 lei agent economic/instituţie.

2.4 Iluminatul public

Comuna Dumbrăveni dispune de 55 km lungime reţea iluminat public în regie proprie (modernizare, reparaţii, întreţinere şi extindere). Situarea posturilor de transformare aeriene prin raportare la satele componente ale comunei este următoarea:

• Dumbrăveni-3 posturi PTA • Dragosloveni-3 posturi PTA • Cândeşti-3 posturi PTA • Alexandru Vlahuţă- 1 post PTA.

2.5 Spaţii verzi

În ciuda faptului că obligația de a amenaja spații verzi la nivelul unităților administrativ-teritoriale revine tuturor autorităţilor administraţiei publice locale, la nivelul judeţului Vrancea acestea sunt amenajate cu precădere în mediul urban, asa cum reiese şi din tabelul de mai jos.

Tabel nr.5: Spatii verzi la nivel de judeţ în mediul urban, în perioada 2006-2011

An 2006 2007 2008 2009 2010 2011

nnc-,lT


28

Suprafaţa spaţiilor verzi în municipii şi

oraşe( ha ) 114 131 135 136 136 139

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Vrancea- ediţia 2012

În ceea ce priveşte comuna Dumbrăveni, aceasta nu dispune de spaţii verzi amenajate.

3. Amenajarea teritoriului

La nivel european, procesul de planificare spațială și amenajare a teritoriului a făcut obiectul a numeroase dezbateri și consultări ce au vizat actorii instituționali relevanți din statele membre ale UE:În acest sens, potrivit Comunicării Comisiei COM(2008) 616 final „Cartea verde privind coeziunea teritorială Transformarea diversității teritoriale într-un avantaj”, conceptul de coeziune teritorială creează legături între eficacitatea economică, coeziunea socială și echilibrul ecologic, plasând dezvoltarea durabilă în centrul procesului de concepere a politicilor.

Prin urmare, o dezvoltare mai echilibrată și mai durabilă, implicit în ceea ce privește coeziunea teritorială, ar duce la o utilizare mai uniformă și mai sustenabilă a valorilor, determinând avantaje economice de pe urma congestiei reduse și a presiunii reduse asupra costurilor, generându-se beneficii atât în ce privește mediul, cât și în ce privește calitatea vieții. Mai mult decât atât, la nivel european se consideră că inițierea unui demers axat pe concentrare în vederea depășirii diferențelor de densitate între diversele regiuni, pe conectarea teritoriilor și pe cooperarea între diverșii actori instituționali contribuie la asigurarea coeziunii teritoriale.

Aprobarea obiectivelor tematice axate pe creștere durabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii în cadrul Strategiei Europa 2020 a determinat reconsiderarea priorităților strategice în domeniul dezvoltării teritoriale. Astfel, în cadrul Agendei teritoriale a Uniunii Europene 2020 „Spre o Europă inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, compusă din regiuni diverse” se stabilește că printre prioritățile teritoriale se numără și încurajarea dezvoltării integrate în orașe și regiuni rurale. Aceasta presupune utilizarea durabilă a capitalului teritorial. În zonele rurale în care agricultura şi silvicultura reprezintă încă forme importante de utilizare a terenurilor, modernizarea sectorului primar prin investiții eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor în sectoare noi şi alternative şi conservarea terenurilor arabile de calitate înaltă şi a funcțiilor ecologice sunt esențiale.

nnc-,lT


29

La nivel național, cadrul normativ care reglementează aspectele referitoare la dezvoltarea teritorială a României este reprezentat de Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit dispozițiilor acestei legi autorităților administrației publice locale le revine un rol esențial în procesul de adoptare a deciziilor de utilizare a teritoriului național în vederea asigurării dezvoltării echilibrate, coerente şi durabile a acestuia.

Gestionarea spaţială a teritoriului urmăreşte să asigure indivizilor şi colectivităţilor dreptul de folosire echitabilă şi responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiţii de locuire adecvate, condiţii de muncă, de servicii şi de transport ce răspund diversităţii nevoilor şi resurselor populaţiei, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecţiei peisajelor naturale şi construite, conservarea biodiversităţii şi crearea de continuităţi ecologice, securitatea şi salubritatea publică, raţionalizarea cererii de deplasări, calitate estetică şi arhitecturală, protejarea identităţii arhitecturale şi culturale a localităţilor urbane şi rurale.

Reprezentând atribuția legală a autorităților administrației publice locale, amenajarea teritoriului are drept scop armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice şi culturale, stabilite la nivel naţional şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale ţării, urmărindu-se creşterea coeziunii şi eficienţei relaţiilor economice şi sociale dintre acestea.

3.1 Analiza situaţiei existente PUG, PATJ

Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism reprezintă principalele instrumente de planificare teritorială prin care se asigură valorificarea potenţialului natural, material şi uman propriu, precum şi eliminarea/reducerea decalajelor dintre situaţia actuală şi cea preconizată.

În calitate de autorități ale administrației publice județene, consiliilor județene le revine obligația legală de a stabili orientările generale privind amenajarea teritoriului şi organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism. În acest context, consiliile județene asigură preluarea prevederilor cuprinse în planurile de amenajare a teritoriului naţional, regional şi zonal în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru teritoriile administrative ale localităţilor din judeţ și asigură elaborarea planului de amenajare a teritoriului judeţean.

La nivel local, responsabilitatea organizării și coordonării activității de urbanism revine consiliului local al unității administrativ-teritoriale.

nnc-,lT


30

Prin urmare, asigurarea dezvoltării economico-sociale durabile a oricărei comunități locale presupune luarea în considerare a componentei teritoriale și valorificarea acesteia în raport cu specificul său. Creșterea calității vieții cetățenilor la nivel local, regional, național nu se poate realiza fără o coeziune economică, socială și teritorială fundamentată pe politici de dezvoltare teritorială durabilă.

Planul de amenajare a teritoriului judeţului Vrancea a fost aprobat prin hotărâre a consiliului județean în anul 201119 și are ca obiectiv strategic dezvoltarea spaţială economico - socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului, în paralel cu protecţia, conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit prin utilizarea superioară a resurselor locale, precum şi prin promovarea mai susţinută a resurselor regenerabile.

Parte componentă a Planului de amenajare a teritoriului județului Vrancea, strategia de dezvoltare spațială include o serie de măsuri dintre care pentru comuna Dumbrăveni prezintă interes deosebit cele referitoare la reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea stării de calitate a solurilor în contextul în care din analiza situaţiei existente rezultă că peste 97% din suprafaţa agricolă a judeţului Vrancea (clasele II-V) necesită măsuri sau lucrări ameliorative de prevenire a degradărilor sau de ameliorare a diferitelor situaţii din teren în scopul creşterii productivităţii terenurilor cu pretabilităţi diferite la arabil.

Adoptarea de măsuri integrate pentru zonele de risc natural din județul Vrancea prezintă, de asemenea, importanță deosebită pentru comuna Dumbrăveni. Potrivit prevederilor Legii nr. 575/2001 zone de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane, comuna Dumbrăveni fiind menționată în anexa legii care include localitățile expuse riscului seismic.

În acest context, întocmirea hărților de risc natural contribuie la prevenirea producerii de cutremure de pământ, inundații şi alunecări de teren.

De asemenea, în cadrul măsurilor propuse prin strategia de dezvoltare teritorială a județului Vrancea sunt incluse și cele care vizează protejarea patrimoniului natural și cultural. Astfel printre așezările care sunt considerate valori excepţionale ale patrimoniului cultural din județul

19 A se vedea http://www.cjvrancea.ro/PATJ-Vrancea-68/

nnc-,lT


31

Vrancea se numără și aşezarea dacică Monteoru (în punctul "Cetățuia"), Comuna Dumbrăveni, satul Cândeşti Necropole și zone sacre - epoca fierului. Această așezare este menționată și de Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. Potrivit acestui act normativ, zonele protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu.

Promovarea la nivel european a unei noi relații urban-rural axate pe o guvernanță integrată şi o planificare realizată într-un amplu cadru partenerial, a impus reconsiderarea rolului pe care îl au rețelele de localități pentru asigurarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate. Astfel, potrivit strategiei de dezvoltare spațială a județului Vrancea, în timp ce municipiului Focşani, important centru economic, administrativ şi cultural i se acordă rolul unui pol regional, comunei Dumbrăveni i se acordă rolul unui pol rural de dezvoltare. Comuna Dumbrăveni este propusă ca centru de polarizare intercomunală, având în vedere:

• numărul relativ mare de locuitori (4276 loc. în 2006) și tendința ușoară de creștere a populaţiei (prognoza pentru 2015 în varianta optimistă fiind de 4539 locuitori),

• accesibilitatea (se află pe DN 2N), • nivelul actual de dotare comparativ cu alte localităţi rurale din zonă (deţine şcoli cu

învăţămant preşcolar, primar şi gimnazial, biblioteci, spital, cabinete medicale, reţea alimentare cu apă).

Polul rural de dezvoltare ar trebui să acționeze ca un centru coordonator pentru comunele: Slobozia Bradului, Timboieşti, Dumbrăveni, Gugeşti, Sihlea, Băleşti, Popeşti, Obrejita.

Din perspectiva dezvoltării socio-culturale, în strategia de dezvoltare spațială a județului se mai propune și construirea unui școli profesionale în acest centru intercomunal care să corespundă activităților viticole din zonă.

Planul urbanistic general al comunei Dumbrăveni a fost aprobat prin hotărârea nr 37/ 29.10.2008. Specificul local al acestei unități administrativ-teritoriale subliniat în cadrul PUG-ului a fost prezentat în cadrul secțiunilor anterioare. Structura PUG-ului comunei este în concordanță cu Planul de amenajare a teritoriului județului Vrancea.

nnc-,lT


32

3.2 Perspective de dezvoltare

Stabilirea priorităților de dezvoltare în cadrul PUG-ului comunei Dumbrăveni a avut în vedere necesitățile și opțiunile exprimate de populație și alți actori locali relevanți pentru respectivul teritoriu administrativ. Perspectivele de dezvoltare menționate de aceștia vizau:

• configurația localităților • îmbunătățiera legăturilor carosabile între localități • îmbunătățirea infrastructurii de acces la exploatațiile agricole • realizarea unui sistem de canalizare • realizarea unei platforme ecologice de gunoi și a unui puț sec • introducerea în intravilan a unor terenuri pretabile pentru construcții • realizarea extinderii rețelei telefonice • modernizare drumuri principale, secundare și agricole • amenajare intersecții de drumuri • amenajarea terenului de sport • reorganizarea centrului civic al comunei • amenajare parc în satul reședință de comună în vecinătatea grădiniței • combaterea eroziunii solului • realizarea de lucrări de regularizare a cursului râului Râmna.

Având în vedere importanța deosebită a patrimoniului cultural existent la nivelul acestei commne se impune includerea în circuitul turistic a obiectivelor existente în vederea asigurării dezvoltării economice a acesteia.

4. Provocări – emigrare vs imigrare, dezvoltarea unor zone vecine, specializarea inteligentă şi industriile creative

Analiza fluxurilor migratorii se axează pe două componente: • emigrarea, respectiv migraţia externă a locuitorilor ţării respective către alte state • imigrarea, respectiv mişcarea internă ce se desfăşoară pe teritoriul acesteia, între

regiunile sale.

nnc-,lT


33

Amploarea fenomenului emigrării plasează România în rândul țărilor cu o puternică migrație negativă. Potrivit datelor statistice20, la nivelul anului 2011, din Regiunea Sud Est au emigrat un număr total de 1551 de persoane, reprezentând 8,47% din totalul emigranţilor români, ceea ce clasează Regiunea Sud Est pe locul 6 în regiunile ţării în funcţie de cel mai mic număr de emigranţi. Judeţele cu cea mai mare pondere în numărul emigranţilor de la nível regional sunt Galaţi şi Constanţa, în timp ce judeţul Tulcea a înregistrat cel mai mic număr de emigranţi, respectiv 102 persoane.

În ceea ce priveşte migraţia internă, se remarcă faptul că Regiunea Sud Est prezintă o migraţie negativă fiind a treia regiune sursă din cadrul României, după Regiunea Nord Est şi Sud Vest Oltenia. La nivelul anului 2011, Regiunea Sud Est a înregistrat un număr de 40.305 de persoane plecate şi 37.538 de persoane sosite, regiunea pierzând astfel 2.767 locuitori în favoarea altor zone ale României.

În privinţa mediilor de rezidenţă ale persoanelor care îşi schimbă domiciliul dintr-o regiune în alta, se remarcă faptul că în anul 2011 majoritatea zonelor urbane au pierdut locuitori în favoarea zonelor rurale. În Regiunea Sud Est a existat un sold negativ de -5.517 persoane în mediul urban şi un sold pozitiv de 2.750 persoane în mediul rural. În mediul urban au fost înregistrate cele mai mari scăderi de populaţie în judeţele Buzău, Constanța şi Galaţi şi cea mai mică scădere în judeţul Vrancea.

Tabel nr.6: Evidenţierea numărului de persoane plecate la nivelul anului 2011

Judeţ/Mediu/ Localitate

total populaţie

Persoane plecate pe perioade scurte

Persoane plecate pe perioade îndelungate total

persoane plecate

Persoane plecate faţă de

populaţia stabilă

total în

ţară în străinatate total

în ţară

în străinătate

Vrancea 323080 21088 8396 12692 26285 2817 23468 47373 14,66%

Mediul rural 208915 11462 4081 7381 19824 1494 18330 31286 14,98%

Dumbrăveni 4165 380 27 353 16 1 15 396 9,51%

Sursa: Extras Tab 4 – Persoane înregistrate la Recensământul din 2011, rezultate preliminare -

http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS4.pdf

20

A se vedea Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020, versiunea în lucru, postat pe http://www.adrse.ro

nnc-,lT


34

Tabel nr.7: Ponderea persoanelor plecate în interiorul şi în exteriorul graniţelor ţării pe perioade scurte şi îndelungate la nivelul anului 2011

Judeţul/Mediul/ Localitatea

Persoane plecate în ţară faţă de numărul

total de persoane plecate pe perioade

scurte

persoane plecate din ţară faţă de numărul


scurte

persoane plecate în ţară faţă de numărul


îndelungate

persoane plecate din ţară faţă de numărul


îndelungate

Vrancea 39,81%

60,19%

10,72%

89,28%

Mediu rural 35,60%

64,40%

7,54%

92,46%

Dumbrăveni 7,11%

92,89%

6,25%

93,75%

Sursa: Prelucrarea datelor din Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2011- rezultate preliminare

Grafic nr.13: Migraţia internă privind numărul persoanelor sosite pe medii la nivelul judeţului Vrancea în perioada 2005-2011

Sursa: Prelucrarea datelor curpinse în Anuarul Statistic al judeţului Vrancea-ediţia 2012

nOOO

5000

4000

3000

2000

1000

a


Migratia interna - numarul de persoane sosite

2005 2006 2007 2008 200:9 2010 2011

35

Grafic nr.14: Migraţia internă privind numărul persoanelor plecate pe medii la nivel de judeţ în perioada 2005-2011


Grafic nr.15:Migraţia internă în mediul rural la nivelul judeţului Vrancea în perioada 2005-2011


Migratia int,erna - nurnarul de persoaneplecate

5000

4000

3000

2000

1000

o2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

• D~nurban _ Din rUlrall

IMigral'tia interna In mediul rural6000

5000

4000

:3000

2000

1000

o2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

36

Grafic nr.16: Reliefarea trendului sosirilor şi plecărilor la nivelul mediului rural, judeţul Vrancea în perioada 2005-2011

Sursa: Prelucrarea datelor curpinse în Anuarul Statistic

5. Analiza SWOT a comunităţii

Puncte tari

Puncte slabe

Așezare, relief, mediu

• Accesibilitate bună, comuna fiind traversată de Drumul Național nr.2 (E85) și de două drumuri judeţene

• Apropiere geografică de mediul urban localitatea fiind situată la o distanţă mică de oraşele Focşani și Râmnicu Sărat

• Disponibilitatea unor terenuri care pot fi amenajate în scop rezidenţial

• Acces la resurse hidrografice, comuna

• Comuna nu dispune de o hartă a teritoriului

• Nu există protecţie contra pericolului de inundare a terenurilor agricole situate în vecinătatea Râului Râmna

• Nu există protecţie contra pericolului de eroziune a solului şi de alunecări de teren în aceeaşi zonă

• Este necesară strămutarea gospodăriilor


Trerrdul diferen1ei dintre nurnaru! de soslrl §iinurnerul de plecari din mediul rural

1000900800700GOO5004100 526

300200 1741000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

37

fiind străbătută de la Vest la Est de Râul Râmna

afectate • Resursele naturale sunt folosite în mod

extensiv, nu se folosesc resurse regenerabile

• Fond forestier redus • Terenuri în majoritate de calitate redusă

Aspecte socio- demografice și asistența socio-medicală

• Resurse demografice semnificative la nivel de judeţ, comuna clasându-se pe locul 18 între cele 68 comune ale judeţului în ceea ce priveşte populaţia totală, și pe locul 14 în ceea ce priveşte populaţia stabilă

• Pondere ridicată a populaţiei tinere și adulte (60%) în total populaţie, faţă de 19% pondere a populaţiei în vârstă

• Existenţa serviciului “Asistenţa socială” în structura aparatului primăriei

• Asigurarea serviciilor de sănătate prin cabinete de medicină de familie, stomatologie (2 cabinete medic de familie şi 3 cabinete stomatologie) și un dispensar unde activează 2 medici

• Probleme sociale datorate fenomenului părăsirii minorilor de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate

• Existența unui număr semnificativ de persoane (adulți, copii) cu dizabilități și handicap

• Există persoane asistate social

• Existența unor fenomene îngrijorătoare de factură socială: violență în familie, tineri în dificultate, persoane dependente, mame minore singure

• Nu există capacități suficiente de consiliere, informare, orientare a grupurilor vulnerabile

• Existenţa unei tendinţe de scădere a populaţiei în zonă, sesizată în ultimii 2 ani

• Nevoie de locuinţe sociale pentru tineri nesatisfăcută la nivelul comunei

• Inexistenţa unor structuri asociative non-profit care să furnizeze servicii sociale, inexistența unor parteneriate în acest sens

• Insuficiente forme de instituţii furnizoare de servicii sociale (număr mare de potențiali beneficiari față de

nnc-,lT


38

capacitatea administrativă: 2 persoane angajate în cadrul serviciului conform organigramei)

• Spitalul din comună se află în subordinea Ministerului Sănătăţii ceea ce generează probleme importante de finanțare

• Localităţile Cândeşti și Dragosloveni sunt situate la distanţe prea mari de unitatea medico-sanitară ceea ce îngreunează accesul locuitorilor la servicii medicale

Economie

• Potențial agricol important, în special tradiţie și potențial semnificativ în domeniul vitivinicol

• Potențial turistic (itinerant, uval, cultural)

• Existenţa unor exploataţii agricole mai mari

• Prezenţa sectorului economic servicii • Existenţa pe teritoriul comunei a unei

bălţi pentru pescuit • Existenţa unui număr semnificativ de

agenţi economici pe teritoriul comunei • Activitate de comerţ cu potențial • Existenţa unei pieţe mixte comunale

administrată de consiliul local, care oferă spațiu comercial pentru agenţi economici și persoane fizice inclusiv din toate localităţile limitrofe

• Existența disponibilității pentru atragerea de investiții noi: terenuri,

• Preponderenţa suprafeţelor agricole individuale de mici dimensiuni –(suprafaţa totală cultivată este de 2769 ha existând un număr de 2059 producători agricoli, ceea ce reprezintă o medie de cca 1 ha/ producător)

• Activitate economică puţin diversificată • Nu există facilităţi pentru potențiali

turişti

• Piaţa comunală mixtă nu este reabilitată/ amenajată/modernizată, și nu este conectată complet la utilităţi, în prezent funcţionând sub formă de târg duminical

• Sectorul consultanţei agricole nu este reprezentat

• Exploatarea insuficientă a meşteşugurilor tradiţionale în scopul

nnc-,lT


amenajată, este în domeniul public. • Balta pentru pescuit nu este suficient

FrodoTypewritten text

39

utilități

dezvoltării serviciilor conexe • Nivel redus al spiritului antreprenorial

local şi al cunoştinţelor în domeniul gestionării afacerilor în rândul populaţiei

• Lipsa unor programe de formare, calificare şi reconversie a forţei de muncă

• Tendinţa de reducere a ponderii populaţiei active în total populaţie, creșterea numărului de șomeri

Infrastructură și servicii publice

• Locuitorii comunei beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor prin concesionarea serviciului de salubritate

• Comuna dispune de o reţea de 55 km de iluminat public în regie proprie

• Există conectare la rețeaua de alimentare cu apă

• Masterplanul apă-canal iniţiat de către administrația judeţeană „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă/apă uzată” include şi comuna Dumbrăveni printre beneficiarii de fonduri nerambursabile

• Stare precară a drumurilor din comună, preponderente fiind drumurile de pământ

• Lipsa unor finanțări adecvate pentru infrastructura de transport

• Comuna nu dispune de sistem de canalizare

• Comuna nu dispune de staţie de epurare a apelor uzate

• Comuna nu dispune de alimentare cu gaze

• Comuna nu beneficiază de transport public local

• La nivelul comunei nu există spaţii verzi amenajate

Educație, cultură și tineret

• Resurse educaționale valoroase

(logistică, personal, internet) și rezultate

• Suspendarea finanţării pentru

reabilitarea şcolii cu cl.I-VIII

nnc-,lT


40

bune ale elevilor • Rata redusă de abandon • Este în progres adaptarea proiectului

pilot la condițiile specifice amplasamentului și execuţia lucrărilor aferente obiectivului de investiţii - Sala de sport şcolară cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal și 150 locuri pentru spectatori

• Invăţământ preşcolar, primar și gimnazial reprezentat prin 6 unităţi de învăţământ dintre care 3 şcoli şi 3 grădiniţe

• Existenţa unei biblioteci publice și a unui cămin cultural

• Concentrare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional (casa memorială Alexandru Vlahuţă, statuia generalui rus Alexandru Suvorov)

• Organizarea unui eveniment cultural anual „Salon literar Alexandru Vlahuţă”

• Existenţa unor repere istorice și culturale importante în comună (arheologice, locul naşterii și copilăriei lui Duiliu Zamfirescu)

• Creșterea viței de vie și producerea vinului reprezintă tradiție, parte din identitatea culturală a comunității

Dumbrăveni • Neaccesarea unor fonduri

nerambursabile destinate îmbunătăţirii procesului de învăţământ

• Spaţii insuficiente pentru grădiniţe, în special în Dumbrăveni și Cândeşti

• Căminul cultural Cândeşti este nereabilitat

• Inexistenţa unei forme de învățământ profesional în domeniul viculturii, având în vedere potențialul deosebit al comunei

• Inexistența unor facilități de tip ”after school”

• Nu există spații amenajate pentru servicii oferite tinerilor

• Punctele şi activităţile de interes cultural și tradiţional nu sunt suficient promovate sau puse în valoare prin amenajări, inclusiv din punct de vedere turistic

• Nu se sărbătorește ”Ziua comunei”

Administrație

• Aparatul propriu al primăriei este bine organizat, dispune de personal bine pregătit, cu experiență

• Neaccesarea fondurilor nerambursabile destinate dezvoltării infrastructurii și serviciilor publice în perioada 2007-

nnc-,lT


41

• Există pagină de internet a primăriei, unde sunt publicate inclusiv informații de interes public

• Comuna face parte din Asociaţia Comunelor din România

• Comuna face parte dintr-o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară

• Preocupare la nivel administrativ pentru procesul de dezvoltare locală

2013 • Dotări insuficiente pentru întreţinerea

drumurilor comunale • Lipsa unui portofoliu diversificat de

proiecte, adaptat oportunităţilor de finanțare prezente și viitoare

• Lipsa unei steme a comunei • Lipsa parteneriatului cu reprezentanţii

societăţii civile • PUG neactualizat • Dotări cu echipamente și software

insuficiente • Insuficiente pachete de instruire și

formare pentru personalul propriu

Oportunităţi Ameninţări

• Contextul actual în care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are acces la fonduri nerambursabile în Cadrul financiar 2014-2020 și oportunităţile de finanțare pentru autorităţile publice locale

• Stabilirea unui cadru strategic la nivel naţional pentru viitoarea perspectivă financiară prin care se vor stabili priorităţi de dezvoltare pe baze parteneriale şi consultative, orientate către rezultate

• Valorificarea potențialului agricol al zonei, în special a tradiţiei și potențialului în domeniul viticulturii

• Valorificarea moştenirii culturale și istorice a comunei prin impulsionarea turismului cu valenţe culturale

• Valorificarea potențialului pentru

• Gradul ridicat de seismicitate a zonei - gradul 8

• Condițiile naturale care pot determina eroziune, inundaţii

• Declin general al populaţiei atât în regiune, dar și la nivel județean, însoțit de un spor natural negativ

• Riscul creşterii şomajului pe termen lung ca urmare a crizei economice globale

• Insuficienţa fondurilor de la bugetul local al autorităţii locale pentru investiţii proprii şi pentru a asigura fondurile necesare contribuţiei locale, cheltuielilor neeligibile şi cheltuielilor finanţate din instrumente structurale sau de tip structural care vor fi decontate ulterior

• Proceduri greoaie în domeniul

nnc-,lT


42

turismul uval • Reinserţia pe piaţa muncii a persoanelor

inactive prin fonduri nerambursabile • Valorificarea atractivităţii și altor

avantaje economice și sociale determinate de apropierea de oraşul Focşani

• Apartenenţa comunei la Grupul de Acţiune Locală Ţinutul Viei și Vinului

• Perspectiva construirii autostrăzii Bucureşti-Focşani-Suceava-Siret

• Diversificarea posibilităţilor de atragere de fonduri pentru investiţii:

� Modificarea prevederilor legale în sensul posibilităţii autorităţilor locale de a contracta credite pe termen lung

� Modificarea prevederilor legale privind creşterea gradului de îndatorare al administraţiilor publice locale

� Reglementarea parteneriatul public privat

• Promovarea şi dezvoltarea parteneriatelor în furnizarea serviciilor sociale

• Posibilitatea de a stabili parteneriate strategice cu instituţiile din judeţ.

achiziţiilor publice, care necesită un timp îndelungat şi prezintă vulnerabilitate în faţa pârghiilor de contestare, care pot bloca aceste proceduri

• Micşorarea suprafeţelor împădurite și dispariţia animalelor din cauza unor activităţi dăunătoare fondului forestier și faunei, cum sunt tăierile ilegale

• Schimbări de ordin economic, politic și climatic

• Migraţia populaţiei tinere şi a forţei de muncă calificate

• Prăbuşirea pieţei imobiliare • Lipsa oportunităţilor de angajare, sector

economic non-agricol încă insuficient dezvoltat

• Modificarea prevederilor legislative referitoare la organizarea administrativ-teritorială a României şi repartizarea competenţelor între palierul administrativ central şi cel local

• Percepţia adeseori incorectă a cetăţenilor faţă de administraţia publică şi neîncrederea în actul administrativ.

6. Dezvoltarea la nivelul regiunii/județului – viziune, misiune

Localităţile, ca orice alt actor al mediului social-economic, se regăsesc într-o competiţie care poate deveni acerbă pentru atragerea de resurse umane, financiare, investitori sau alte tipuri de resurse. Pe fondul autonomiei locale, unităţile administrativ teritoriale pot şi trebuie să acţioneze în interesul lor chiar dacă nu pot fi susţinute în totalitate de către administraţiile regionale sau

nnc-,lT


43

naţionale, întrucât interesele la acest nivel corespund în mod negociat intereselor tuturor localităţilor din regiunea sau ţara respectivă. Desigur, dezvoltarea unei localităţi nu se realizează individual, ci se raportează contextului judeţean, regional, național, care au propriile coordonate de dezvoltare adoptate deja.

Noile orientări ale Politicii de Coeziune, axate în continuare pe coeziunea economică, socială și teritorială, acordă o importanţă financiară sporită regiunilor de dezvoltare cărora li se alocă fonduri europene ținându-se seama de clasificarea acestora21 în regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziţie și regiuni mai dezvoltate.

În prezent, sub egida Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice se desfăşoară un amplu proces de redecupare a regiunilor de dezvoltare. Concluziile rapoartelor de progres CONREG evidențiază necesitatea reorganizării administrative a României în regiuni, ținând seama în principal, de:

• Facilitarea accesului la fondurile alocate de UE în exerciţiul financiar 2014-2020 şi creşterea capacităţii de absorbţie a acestora la nivel regional

• Reconstrucţia instituţională teritorială, pentru ca regiunile să poată deţine capacitate decizională şi competenţe similare regiunilor din majoritatea statelor europene

• Intensificarea cooperărilor interregionale la scară europeană şi necesitatea includerii urgente a regiunilor României în astfel de reţele.

De asemenea, prin aceleaşi rapoarte se mentionează că în ceea ce priveşte grupurile de acțiune locală (GAL-uri), începe să fie conturată și o altă dimensiune a discuției în legătură cu programul LEADER, venit pe linie UE (MADR-PNDR 2010). Noile structuri de tip GAL sunt, în fapt, microregiuni rural-urbane care vor putea juca un rol foarte important în reducerea decalajelor microregionale dintre sat și oraș.

Comuna Dumbrăveni este situată în Regiunea de dezvoltare Sud-Est, regiune la nivelul căreia a fost demarat procesul de planificare strategică în perspectiva 2014-2020. În august 2013 este preconizată finalizarea principalului document de programare, Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Sud-Est pentru 2014-2020, care va conţine următoarele secţiuni principale:

• Profilul social-economic al regiunii, inclusiv Analiza SWOT

21 Clasificarea a fost realizata tinandu-se seama de PIB-ul/cap de locuitor.

nnc-,lT


44

• Strategia de dezvoltare regională incluzând viziunea, obiectivele, temele orizontale, prioriăţile de finanțare și domeniile de intervenţie

• Impactul asupra mediului • Planurile financiare • Indicatori și obiective (tinte) • Prevederi privind implementarea, evaluarea și procesul de parteneriat

În cadrul acestui proces, elaborarea PDR al Regiunii Sud-Est pentru 2014-2020 implică un amplu proces de consultare publică şi fiecare secţiune a Planului va fi finalizată prin includerea observaţiilor primite din partea membrilor grupurilor de lucru, din partea tuturor partenerilor regionali, astfel încât să cuprindă în final nevoile de dezvoltare ale regiunii.

De asemenea, la finalul procesului, Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est, în ale cărei atribuţii intră elaborarea PDR 2014-2020, îşi propune dezvoltarea portofoliului de proiecte (identificarea portofoliului de proiecte, identificarea proiectelor strategice, pregătirea proiectelor strategice).

În întâmpinarea actualului proces de programare, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est a promovat realizarea Cadrului Regional Strategic de Referinţă (Master Plan Regional – MPR) al Regiunii Sud-Est 2010-2020, coerent cu nevoile şi viziunea strategică pentru dezvoltarea teritorială, activitate care cere implicarea cât mai amplă a actorilor regionali. Având în vedere situaţia regională, consultările în parteneriat și orientările strategice ale „Europa 2020”, au fost stabilite viziunea strategică, obiectivele și priorităţile de dezvoltare ale regiunii. De asemenea, ținând seama de complexitatea procesului de elaborare a acestui Masterplan, este de aşteptat ca PDR 2014 -2020 să preia din concluziile acestuia pentru a contribui la procesul de programare.

Viziune strategică:

Regiunea Sud Est să devină o regiune atractivă, un spaţiu economic stabil şi

diversificat, capabil să asigure prosperitatea populaţiei, în care disparităţile de dezvoltare

faţă de alte regiuni au fost reduse

nnc-,lT


45

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a Regiunii Sud Est este acela de a promova dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, astfel încât aceasta să devină o regiune competitivă pe termen lung şi atractivă pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului de mediu, a resurselor umane superior calificate, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi creşterea semnificativă a PIB-ului regional până în 2020, până la 90% din media naţională.

Strategia este formulată prin integrarea problemelor teritoriale cu cele sectoriale, precum şi ţinând seama de sustenabilitatea tuturor acţiunilor propuse într-un context menit să asigure şanse egale şi incluziunea socială. Problemele asociate cu accesibilitatea, mobilitatea şi mediul sunt de o importanţă vitală pentru dezvoltarea eco-durabilă a regiunii şi pentru bunăstarea populaţiei. Acesta este motivul pentru care investiţiile publice trebuie să continue să se concentreze asupra transportului şi infrastructurii de mediu.

Priorităţile de dezvoltare regionale:

Prioritatea 1. Crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional Prioritatea 2. Dezvoltarea reţelei de transport la nivel regional Prioritatea 3. Promovarea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor renovabile Prioritatea 4. Modernizarea economiei rurale Prioritatea 5. Dezvoltarea unei forţe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieţei muncii

în scopul menţinerii şi creării de locuri de muncă de calitate Prioritatea 6. Îmbunătăţirea performanţei sistemului de educaţie şi formare Prioritatea 7. Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor sociale, serviciilor de

sănătate, precum şi prin sport şi cultură Prioritatea 8. Conservarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi promovarea politicii de mediu Prioritatea 9. Dezvoltare urbană durabilă integrată Prioritatea 10. Îmbunătăţirea capacităţii administrative.

7. Stategia de dezvoltare - corelarea cu alte planuri/strategii existente la nivel judeţean, regional, național, european

În Uniunea Europeană comunităţile rurale au o pondere de 92%, fiind însă caracterizate de o calitate a vieţii mult inferioară comunităţilor urbane. Începând cu anul 2000 şi odată cu adoptarea Strategiei Lisabona, spaţiul rural este definit ca una dintre valorile fundamentale şi definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită şi promovată. În prezent politicile de dezvoltare

nnc-,lT


46

rurală sunt caracterizate de adaptarea principiilor de dezvoltare durabilă, integrată şi multisectorială la realităţile Europei.

Comunităţile locale din România – stat membru al Uniunii Europene - trebuie să se integreze şi să se dezvolte într-un context european caracterizat de dualitate, oferind pe de o parte oportunităţi de dezvoltare în contextul perspectivelor financiare, fiind, pe de alte parte, foarte competitiv şi restrictiv.

Viitorul Cadru Financiar Multianual 2014 – 2020 care continuă „fostele perspective financiare” stabilește, de fapt, prioritățile politice pentru anii următori și reprezintă, prin urmare, atât un cadru politic, cât și unul bugetar, un mecanism menit să asigure previzibilitatea cheltuielilor UE �

plan de dezvoltare a comunei dumbrăveni pentru perioada ... de... · plan de dezvoltare a comunei...

Documents