1

UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI

FACULTATEA DE ARTE PLASTICE, DECORATIVE ŞI DESIGN

Studii Doctorale - Domeniul Arte Plastice şi Decorative

Doamnei / Domnișoarei / Domnului

………………………….. …………………………………………

Vă facem cunoscut că, la data de 12 iulie 2012, ora 10, în sala ”Radu

Negru” corpul A., Facultatea de arte Plastice, Decorative și Design din Str.

Sărăriei Nr. 189, Universitatea de Arte ”George Enescu” - Iași, va avea loc

susținerea publică a tezei de doctorat ”Strategii de promovare a creațiilor

artistice”, elaborată de domnișoara Carmen Anton, în vederea obținerii

titlului științific de doctor în domeniul artei.

Comisia de doctorat are următoarea componență:

PREȘEDINTE:

Conf. univ. dr. Ilie BOSTAN

Prodecanul Facultății de Arte plastice, Decorative şi Design,

Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:

Prof.univ.dr. Jeno Bartos,

Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi

REFERENȚI:

Prof. univ. dr. Ioan Horvath Bugnariu,

Universitatea de Artă și Design, Cluj-Napoca

Conf. univ. dr. ec. Alexandru Trifu,

Universitatea ”Petre Andrei”, Iași

Conf. univ. dr. Cristian-Cătălin Neagoe,

Universitatea de Arte „George Enescu” Iaşi

Vă transmitem rezumatul tezei de doctorat și vă invităm

să participați la susținerea publică a lucrării.

2

Carmen ANTON,

Email: anton.carmen@yahoo.com

3

UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” IAŞI

FACULTATEA DE ARTE PLASTICE,

DECORATIVE ŞI DESIGN

Studii Doctorale - Domeniul Arte Plastice şi Decorative

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

STRATEGII DE PROMOVARE A

CREAȚIILOR ARTISTICE

Coordonator ştiinţific:

Prof. univ. dr. JENŐ BARTOS

Doctorand:

CARMEN ANTON

IASI, 2012

4

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOL I. MANAGEMENT ȘI MARKETING CULTURAL.

1. Consideraţii teoretice privind conceptul de management și

marketing cultural

1.1. Conceptul de marketing cultural într-o galerie de artă

1.1.1. Mixul de marketing

1.1.2. Analiza SWOT

1.1.3. Obiectivele de marketing

1.1.4. Alegerea modelului de diagnoză

1.1.5. Importanţa managementului în modelarea culturii

organizaţionale

1.1.6. Strategiile de marketing. Exemplificări.

1.1.7. Concurenţă

1.1.8. Bugetul proiectului

1.1.9. Controlul, evaluarea şi corecţii

1.1.10 Rolul planului de marketing

CAPITOLUL II. MANAGEMENTUL EVENIMENTULUI

2.1. Caracteristicile managementului evenimentului

2.2. Activități specifice managementului evenimentului

2.2.1. Planificare, reglementări, management

2.2.2. Managementul financiar. Structura bugetului

2.2.3.Gestionarea operaţiunilor logistice, a

informaţiilor, documentelor şi relaţiilor

comerciale specifice

2.2.4. Desfăşurarea evenimentului

2.2.5. Managementul timpului în organizarea unui

eveniment

CAPITOLUL III. ETAPELE ORGANIZĂRII UNEI EXPOZIŢII

3.1.Profesiunea de curator

3.2. Proiectul

7

11

11

13

14

17

19

20

23

28

30

31

31

35

36

36

38

38

41

43

56

58

67

67

70

5

3.3. Etapele planificării unui eveniment

3.4. Montarea unei expoziții de artă

CAPITOLUL IV. STRATEGII DE PROMOVARE

1. Branding şi strategii de branding în artă

1.1 Strategii de branding în artă

1. 2 Strategii de cobranding cultural

1.2.1. Relaţia galerie de artă – artist

1.2.2. Relaţia artist – locaţii neconvenţionale de

expunere

1.3. Strategii de promovare prin crearea de evenimente

negative

1.4. Strategii promoţionale online

CAPITOLUL V. CONTRIBUŢII LA ÎMBUNĂTĂŢIREA

SISTEMULUI DE PROMOVARE A CREAŢIILOR ARTISTICE

ÎNTR-O GALERIE DE ARTĂ.

GALERIA DE ARTĂ „ARCADIA”, PAŞCANI

5.1. Importanţa unei galerii de artă

5.2. Spaţiul expoziţional

5.2.1. Brevete extrase din espacenet

database/Worldwide (European Patent Ofiice)

5.2. Criterii de organizare a unei expoziţii de artă, relaţia cu

publicul

5.3. Legătura artist-galerie

5.3.1 Organizarea primei expoziţii într-o galerie

(inagurare Galeriei de Artă „ARCADIA” )

5.3.2. Logo/sigla (înregistrarea siglei la OSIM);

5.3.3. Site, conturi pe site-uri de socializare

(Facebook, Twitter); Google+, Newsletter;

Youtube; Blog, Forum, siteruri ce promovează

galeriile de artă;

5.3.4. Postarea de bannere web pe diferite siteuri (site-

ul editurii, site-uri ale unor reviste de artă,

cronică literară, site-ul Primăriei, site-urile

televiziunilor locale)

75

82

94

94

95

99

100

101

112

114

154

156

157

159

177

190

190

196

204

215

6

5.3.5. Materiale de papetărie: carţi de vizită, foi antet,

plicuri, pliante, pixuri, agende personalizate,

mape de prezentare, pungi, dosare, notes,

bibliorafturi);

5.3.6. Reclama spaţiului exterior: banner exterior,

mesh-uri, litere volumetrice (polistiren);

5.3.7. Materiale publicitare ale galeriei: broşuri de

prezentare, fluturaşi, albume ale expoziţiilor

editate în edituri acreditate CNCSIS, invitaţii,

cărţi, cărţi poştale, felicitări, fotografii, albume

foto în urma expozitiei, calendare (de perete, de

birou), CD-uri;

5.3.8. Cartea de onoare

5.3.9. Includerea în reviste de specialitate, ziare, harta

oraşului, materialele promo ale oraşului;

5.3.10. E-book

5.4. Panotarea

5.5. Vernisajul

5.6. Expoziţii organizate

5.6.1. Expoziţia de pictura – Constantin Tofan

5.6.2. Expoziţia de pictură şi sculptură – Smaranda şi

Ilie Bostan

5.6.3. Expoziţia internaţională de pictură şi sculptură,

„Transparenţa valorii dincolo de formă şi

culoare” în parteneriat cu Galeriile de artă Dana,

Iaşi

5.6.4. Expoziţie de pictură şi sculptură – Gabriela şi

Sabin Drinceanu

5.6.5. Expoziţie de desen, „Cuvintele liniei, vibraţia

formelor armonice”

5.6.6. Expoziţia de pictură Florin Morun

5.6.7. Expoziţia de pictură Dan Cumpătă

5.6.8. Expoziţia Digital art de Valentin Sava

5.6.9. Expoziţia de pictură aniversară „Doi ani de

istorie a galeriei Arcadia”

216

218

219

222

222

223

224

228

232

232

234

236

239

241

242

243

244

246

7

5.6.10. Lista albumelor apărute în cadrul Galeriei de

artă „Arcadia”

5.7. Expoziții organizate în alte centre

5.7.1. Expoziţie de grafică și pictură a asociaţiei de

artă și educație ”Liviu Suhar”

5.7.2. Expoziţia de artă din cadrul simpozionului

științific ”Spre o sănătate globală”

5.7.3. Expoziţia de artă ”Inventica 2012”

5.7.4. Simpozionul național de pictură și desen

”Iacobeni - Particularități imagistice”

CONCLUZII FINALE

ANEXE

ANEXA 1. - Chestionar comportamentul consumatorului de artă

vizuală

ANEXA 2. - Contracte de prestări servicii, Proces verbal de

primire/retragere în/din custodie

ANEXA 3. - Listă minimală de informaţii necesare structurării unei

expoziţii

ANEXA 4. – Tabel pentru managementul evenimentului

ANEXA 5 - Albume de artă editate – Carmen ANTON (coord.)

ANEXA 6 – Diplome obținute – European Patent Office

ANEXA 7 - Articole critice apărute în urma vernisajelor organizate

la Galeria Arcadia, Paşcani

ANEXA 8 - Glosar (WEB)

BIBLIOGRAFIE

CURRICULUM VITAE

249

253

253

255

259

266

268

275

275

277

282

284

289

294

296

300

319

327

CUVINTE CHEIE: Curator, Brevete, Galerie de artă, Strategii de

promovare, Organizare evenimente, Comportamentul consumatorului de artă

vizuală

8

Pe parcursul istoriei civilizației, în practica domeniilor economice,

comerciale dar și artistice, între oferte şi trebuinţe strategiile de promovare au

constituit un motor constant al dezvoltării sociale. Potrivit acestui principiu,

în lucrarea de față am căutat să prezentăm activitățile specifice ale

marketingului cultural din zona artei vizuale, acele obiective și metode ale

promovării operei de artă care să sunt în acord deplin cu solicitările perioadei

actuale. Este din ce în ce mai evident faptul că astăzi este nevoie de o

intermediere între artist și societate, între opera de artă și instituțiile culturale

de resort, iar această activitate de mijlocire poate fi asigurată și garantată de

managementul și marketingul cultural.

În cadrul activităților profesionale personale, deseori am avut contacte

cu lumea artei prin realizarea unor afișe și cataloage de expoziții. Iar

elaborarea prezentei lucrări se datorează și șansei prin care am obţinut dreptul

de a fi curator la Galeria de artă ”Arcadia”, la Casa de Cultură ”Mihail

Sadoveanu” din orașul Pașcani. În această funcție inedită, am contribuit la

reușita numeroaselor expoziții de pictură și sculptură, personale și de grup,

prin care orașul Pașcani a putut să se integreze în ansamblul cultural vizual-

artistic regional, național, dar și internațional. În toate aceste expoziții am

urmărit o îmbunătățire continuă a calității și a gamei de servicii oferite, având

o înțelegere profundă a nevoilor consumatorilor de artă, aplicând un

management de eficientizare a tuturor resurselor disponibile (materiale,

umane și financiare). Acest demers managerial a presupus o activitate

constantă de documentare, alături de o cooperare eficientă cu instituțiile și

persoanele implicate în finalizarea proiectelor. În acest fel, pe parcursul

etapelor derulării cercetărilor, am putut desprinde trei obiective majore ale

susținerii unei galerii de artă:

9

Colaborări (regionale și naționale) cu diferite galerii de artă, ca

cele ale Uniunii Artiștilor Plastici (UAP), sau cu diverse galerii

particulare (naționale și internaționale), centre culturale, muzee dar

și cu artiștii vizuali semnificativi ai momentului;

Menţinerea unei situaţii economico-financiare echilibrate în toate

etapele de desfășurare a activităților;

Diversificarea și îmbunătăţirea continuă a relaţiilor galeriei de artă

cu mediul socio-cultural în care îşi desfăşoară activitatea.

În acest context, un punct esenţial al obţinerii performanţei

curatorului este şi transpunerea cât mai flexibilă a acestor trei puncte mai sus

menționate, alături de o anumită autonomie de acțiune, asigurând și un dialog

corespunzător între artist-public-galerie.

Prin intermediul acestei lucrări, sperăm că se va putea contribui la o

înţelegere mai bună a unor aspecte relevante a managementului artistic, dar și

la înțelegerea rolului curatorului într-o galerie de artă. Drept urmare, lucrare

de față gravitează în jurul problemelor galeriilor de artă abordate din

perspective diferite, dar întotdeauna în contextul rolului care revine acestora

în cadrul marketingului cultural. Pentru a dezvolta mai bine subiectele tratate

în lucrare, am abordat diverse metode precum: studiul bibliografic din

literatura de specialitate internă şi internaţională; culegerea informaţiilor

concrete prin chestionare, observaţii şi studii de caz; ordonarea, prelucrarea şi

prezentarea rezultatelor într-o formă sintetică; analiza şi interpretarea

rezultatelor, formularea concluziilor şi a recomandărilor. Observaţiile au fost

înregistrate fie cu ocazia numeroaselor manifestări derulate la Galeria de artă

”Arcadia” din Pașcani, fie din diferitele colaborări cu artiștii vizuali din

orașele Pașcani și Iași. Structura lucrării cuprinde mai multe capitole în care

am dorit să argumentez poziția și rolul curatorului în dezvoltarea diferitelor

strategii de promovare a creațiilor artistice, dar și a faptului că misiunea

10

curatorului, în paralel cu respectarea prevederilor din statutele proprii, trebuie

să pună accent pe respectarea cerințelor artiștilor expozanți și a nevoilor

publicului (persoanele iubitoare de artă, colecționari etc.).

Bazată pe aceste realități, lucrarea de față exprimă, uneori mult

detaliat, rezultatele unor etape de durată, în acord cu interesele profesionale

personale și comune. Lucrarea este structurat pe cinci capitole distincte, cu un

număr de subcapitole, alături de o Anexă de documente aferente cercetării,

completate de o Bibliografie de specialitate corespunzătoare subiectelor

tratate.

MANAGEMENT ȘI MARKETING CULTURAL

În acest capitolul unu se acordă importanță unor abordări conceptuale

privind managementul și marketingul cultural. În această parte introductivă s-

a căutat să se prezinte, într-un mod coerent și explicit, cele mai generale (și

relevante) aspecte ale marketingului cultural, cu adaptări pentru domeniul

vizual-artistic. În consecință, putem defini marketingul cultural ca un termen

ce se referă la evaluarea pieței de desfacere a unor produse specifice

domeniului cultural-artistic, ca cel vizuală, literară, muzicală etc. În sensul

unor concluzii general-valabile, în continuare vom evidenția următoarele

constatări:

- în domeniul vizual, legătura dintre consumatorul de artă şi artist

(respectiv galerie), este realizată de activitatea de marketing, iar adevărata

valoare este adăugată de cei care elaborează şi gândesc sistematic direcţia în

care poate fi realizată transpunerea în practică: prin planificare, organizare,

coordonare, respectiv, prin control. Aplicarea acestor patru funcţii asigură

utilizarea eficientă a resurselor materiale, financiare și umane, conducând la

atingerea obiectivelor propuse, la promovarea și impunerea valorilor cultural-

artistice a unei perioade istorice date.

11

- eficiența unui management adecvat, eficacitatea unor manageri

înzestraţi cu capacităţi adecvate (în plan conceptual, ca viziune strategică),

precum şi competența curatorului ce trebuie să asigure legătura

corespunzătoare cu personalul aferent (de execuţie) va conduce la realizarea

cu succes a manifestărilor artistice programate.

- În consecință, constatăm că un manager (într-o galerie de artă),

trebuie să se adapteze și să-si structureze activitățile, să posede abilități

practice și stiluri manageriale, să facă față impactului tehnologiei

informaționale, să inoveze, să evalueze performanţele firmei, toate acestea

implicând viziune, risc, decizii corecte şi timp.

MANAGEMENTUL EVENIMENTULUI

Pentru a putea garanta succesul unui eveniment, datorită complexității

acestuia, planificarea evenimentului este indispensabilă. Planificarea aduce

beneficii atât organizatorului cât și clientului (în cazul nostru, artistului), prin

stabilirea clară a obiectivelor, a activităților, a echipei de lucru, formularea

unor sisteme de control, prevenirea riscurilor, prevenirea risipei de fonduri,

timp, resursa umană, prin optimizarea bugetului, eliminarea stresului.

”Evenimentul” este rezultatul relațiilor interacțiunii sociale, unde

managementul evenimentului răspunde unor nevoi privind natura și structura

evenimentului, particularitățile și finalitățile acestuia etc.

În planificarea strategică, este esențială determinarea timpurie a

următoarelor elemente: caracteristicile, anvergura, programul general al

evenimentului, structura și volumul estimat al bugetului, profilul

participanților, alegerea destinației, datei și locației evenimentului. Un

management detaliat al evenimentelor urmărește definirea spațiului de

expunere, fie el conventional sau nu (centre de expoziții, târguri, saloane de

artă, hoteluri, bănci, expoziții in stradă, in apartamente etc), stabilirea

12

furnizorilor de echipamente şi servicii tehnice, a agențiilor de publicitate şi a

tipografiilor, a furnizorilor de servicii de catering, agențiilor de traducători,

companii de transport persoane, companii de transport obiecte de artă, agenții

de asistență şi hosting, ș.a.

Un alt element esențial în managementul evenimentului constă în

managementul eficient al timpului. Serviciile necesare realizării unui

eveniment impun alegerea potrivită a locaţiei evenimentului, prin Centrele de

expoziţii, Târguri de artă internațională, dar și hoteluri sau bănci, prin

cazarea și realizarea logistică a evenimentului, prin elaborarea și tipărirea

unui material vizual publicitar eficient, paralel cu asigurarea serviciilor de

transport.

ETAPELE ORGANIZARII UNEI EXPOZITII

În acest capitol sunt definite principalele etape ale organizării unei

expoziții, cele mai importante momente organizatorice, fiecare reprezentând

o garanție a succesului evenimentului planificat. În mod succint, este descrisă

utilitatea formulării și succesiunii etapelor de lucru, necesare organizării unei

expoziții de artă vizuală.

Se pune accent aparte pe rolul și misiunea curatorului de artă într-o

galerie de artă vizuală. Dacă Galeristul are o activitate „statică”, delimitată de

spaţiul unei anumite galerii (el ocupându-se cu activitatea administrativ-

financiară a manifestărilor artistice desfăşurate), Curatorul are o activitate

mai complexă: creează conceptul unei expoziţii, accesează mediul artistic

creator în același timp cu cel consumator (de artă), promovează evenimentul

şi obţine fonduri necesare galeriei. Rolul curatorului poate avea grade diferite

de implicare. Curatorul poate aduce artiştii către un concept, poate intermedia

relaţia dintre un artist şi un spaţiu expoziţional, sau îşi poate asuma un rol

mult mai complex, care presupune o activitate organizatorică amplă, în care

13

intră gestionarea aspectelor ce ţin de evenimente, parteneriate, relații

interculturale etc.

Cea mai interesantă și cea mai frumoasă parte în profesiunea

curatorului este dezvoltarea proiectului, iar cea mai dificilă parte este

implementare acesteia. Întrucât trebuie definite clar elementele ce ţin de

prezentarea proiectului (prezentarea concept, caietul de sarcini, resursele

umane, parteneriatele, posibilitatea unor împrumuturi asigurarea rezervelor și

asigurarea transportului de lucrări, organizarea spațiului și montarea

(panotarea) expoziției, anunțarea din timp a publicului iubitor de artă etc.). În

același timp, într-o galerie trebuie respectare și o serie reguli de funcționare

optimă, ca punctualitatea, asigurarea unui materialul informativ necesar,

versatilitate (personalul angajat trebuie să răspundă la diverse întrebări cu

privire la artist și expoziție, dar și la informaţii practice (telefon, WC) etc.

STRATEGII DE PROMOVARE

Strategii de promovare, sunt importante în conceperea şi funcţionarea

brandului unei galerii de artă. În artă brandul este totul şi totul este brand, în

sensul că galeria de artă nu poate funcționa fără opere de artă iar artistul nu

poate trăi fără galerie. Prin urmare, un brand pentru domeniul artistic

semnifică numele sau simbolurile, prin care identificăm unica sursă a unui

produs sau serviciu inedit, de referință.

Strategiile moderne de promovarea a creaţiilor artistile, cuprind un

număr de medii de promovare online cu impact din ce în mai ridicat în rândul

consumatorilor de artă. Există în marketing un concept care a început să fie

transformat în sensul că dacă nu exişti în mediile virtuale nu ai puţine şanse

ca o campanie de marketing să fie reuşită, cu atât mai mult cu cât te adresezi

unui public tinţă cu un anumit statut social şi cu acces nelimitat la diferite

site-uri chiar de pe telefonul mobil, enunțate acele elemente care sunt

deosebit de importante în conceperea şi funcţionarea brandului unei galerii de

14

artă. În artă brandul este totul şi totul este brand, în sensul că galeria de artă

nu poate funcționa fără opere de artă, iar artistul nu poate trăi fără galerie

fiindcă numele sau simbolurile, prin care identificăm sursa unui produs sau

serviciu devine un termen de referință. Astfel, strategiile contemporane de

promovarea a creațiilor artistice cuprind un număr de medii de promovare

online, cu impact din ce în mai ridicat în rândul consumatorilor de artă.

Există în marketing un concept după care a dacă nu exişti în mediile virtuale,

ai puţine şanse de reuşită, prin urmare, marketingul, prin motoarele de

căutare, google, yahoo, etc, prin reţelele de socializare facebook, twiter,

youtoube galeria de artă poate fi cunoscută și recunoscută de către marele

public.

CONTRIBUŢII LA ÎMBUNĂTĂŢIREA SISTEMULUI DE

PROMOVARE A CREAŢIILOR ARTISTICE ÎNTR-O GALERIE DE

ARTĂ. GALERIA DE ARTĂ „ARCADIA”, PAŞCANI

Acest capitol reunește contribuțiile personale la îmbunătățirea

sistemului de promovare a unui eveniment și a unui artist într-o galerie de

artă, respectiv asupra Galeriei de artă „Arcadia” din Pașcani, între anii 2010-

2012. Ultimului capitol i s-a acordat o importanță aparte, atât prin faptul că

prin activitatea galeriei ”Arcadia” am exemplificat o serie de probleme

distincte de specialitate, cât și un mare număr de studii de caz, momente

semnificative din scurta istorie a galeriei, reflectând în același timp și

activitatea de cercetare efectuată pentru elaborarea tezei de doctorat.

Ca atare și concluziile acestui segment de activitate sunt semnificative

prin rezultatele pozitive ale muncii depuse, dar mai ales prin succesele

expozițiilor organizate și vernisate aici, astfel, materialul rezultat din

activitatea expozițională în cadrul galeriei ”Arcadia” reprezintă totodată,

15

sperăm, concluzii convingătoare asupra eficienței managementului şi a

marketingului cultural-artistic.

Pentru organizarea unei expoziții s-a ținut cont de rezultatele

cercetării calitative prin distribuirea unui chestionar la un eşantion

semnificativ din rândul artiştilor, majoritatea membrii ai Uniunii Artiştilor

Plastici din România, atât din Iaşi cât şi din ţară.

Chestionarul a cuprins în prima sa parte o ierarhizare pe o scală de

notare Likert destinată evaluării opiniei subiecţilor privind acordul sau

dezacordul legat de criteriile de selecţie a unei galerii de artă pentru

expunere. În plus au fost formulate şi un număr de cinci întrebări închise

pentru a identifica relevanţa artistică a grupului selectat.

Fig. 1 Structura pe vârste a

respodenţilor

Fig.2 Distribuţia respondenţilor pe categorii

profesionale

In urma culegerii datelor din chestionarul distribuit, s-a realizat o

analiză comparativă (cu ajutorul unor diagrame). Așadar s-a putut observa ca

din punctul de vedere al promovării, fotografii sunt foarte interesaţi de

existenţa unui site de promovare, precum şi de promovare prin reţele de

socializare şi neutri de existenţa unui album al expoziţiei.(Fig. 3)

16

Fig.3 Preferinţele fotografilor privind promovarea

Graficienii sunt foarte receptivi la metodele clasice de promovare

realizate prin intermediul albumelor de artă şi site-urilor galeriilor de artă, iar

un număr ridicat de răspunsuri favorabile au primit şi reţelele de socializare.

Interesant în acest caz, este faptul că numărul de răspunsuri ale acestei

categorii pentru tipurile de materiale promoţionale clasice este egal atât la

categoria foarte important cât şi important.(Fig. 4)

Fig.4 Preferinţele graficienilor privind promovarea

Din rezultatele prezentate în figura 5 putem afirma că din punctul de

vedere al promovării picturii sunt cei mai conservatori. Un procent

17

semnificativ dintre aceştia consideră, ca materialul foarte important de

promovare este albumul de artă. Foarte puţini consideră importante reţele de

socializare.

Fig.5 Preferinţele pictorilor privind promovarea

Comparativ cu pictorii la fel de conservatori sunt şi sculptorii în sensul

că şi aceştia sunt foarte receptivi la tipărirea de albume şi mult mai puţin

interesaţi de promovarea prin intermediul reţelelor de socializare (Fig. 6).

Fig.6 Preferinţele sculptorii privind promovarea

Analizând toate aceste criterii de selecţie a unei galerii de artă, am

încercat ca în Galerie de artă Arcadia din cadrul Casei de Cultură “Mihail

Sadoveanu ” din Paşcani, să aplic diferite strategii de promovare, pentru a

18

putea atrage câţi mai multi artişti vizuali, atrăgând astfel şi vizitatorii,

iubitorii de artă din Paşcani şi alte localităţi vecine.

Anexele prezentate la sfârșitul lucrării cuprind un set de documente

utilizate pe parcursul cercetării, astfel: Chestionar comportamentul

consumatorului de artă vizuală, Lista minimală de informații necesare

structurării unei expoziții, Formular de participare la o expoziție, Contractul

încheiat între galerie și artist, Procesul verbal între galerie și artist, Tabel

managementul evenimentului, Articole apărute în presa din urma vernisajelor

derulate la Galeria de artă „Arcadia”, Pașcani. Toate aceste materiale au

contribuit atât la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de către galerie, cât

și la o mai bună colaborare între galerie și artist.

În completare, Bibliografia utilizată a fost alcătuită după necesitățile

capitolelor și a subcapitolelor. Bibliografia parcursă a depășit limitele stricte

ale domeniului, inspirând construcția capitolelor și a subcapitolelor, apelând

atât la sursele academice naționale și internaționale cât și la sursele aflate pe

Internet.

Prin urmare, în prezenta lucrare mi-am propus să descriu (cu

argumente cât mai convingătoare), rolul important pe care un curator trebuie

să-l dobândească şi să o dovedească în dezvoltarea diferitelor strategii de

promovare a creațiilor artistice. Date ce evidenţiază faptul că misiunea

managerului nu înseamnă doar respectarea prevederilor cuprinse în diferite

regulamente, ci mult mai mult, o permanentă adaptare la cerinţele artiștilor și

a consumatorilor de artă, anticiparea nevoilor, sprijinirea şi promovarea

intereselor lor, o căutare permanentă a unor soluții inovative.

19

BIBLIOGRAFIE

Allen J., Event Planning. The Ultimate Guide to Successful Meetings, Ed.

John Wiley & Sons Ltd, Toronto, 2000

Allen J., The Business of Event Planning. Behind the Scenes Secrets of

Successful Special Events, Ed. J.Wiley & Sons Ltd, Toronto, 2002

Amerein P., Barczyk D., Evrarad R., Rohard F., Sibaud B., Weber P.,

Manual de marketing strategic şi operaţional, Ed. Teora, Bucureşti, 2002

Anderson M, The Capable Executive: effective performance in Senior

Management, Macmillian Business, Houndmills, Londra, 1996,

Antim C., “Sculptura ca efect al dinamicii gestuale” , Bucureşti, 2010

Anton C., Sinergia formelor de lumina, Ed. Performantica, Iaşi, 2012

Balaure V. (coord.) Marketing, Ed. Uranus, , Bucureşti, 2002

Bartos J., Compoziția în pictură, Ed. Polirom, Iași, 2009

Bennett P.D., Dictionary of Marketing Terms Chicago: American

Marketing Association, 1988.

Bertrand, J. C., O introducere în presa scrisă şi vorbită . Ed. Polirom,

Bucureşti, 2001

Boier R.A, Marketingul – o nouă definiţie, Revista de comerţ, nr. 4, Iaşi,

2005

Boier R.A., Inovare şi succes. Strategii de marketing pentru produse noi,

Ed. Sedcom Libris, Iaşi, 2000

Boier R.A., Teste de marketing în politica de produs, Ed. Performantica,

Iaşi, 2008

Boti S, What role for marketing in the arts? An analysis of art

consumption and artistic value, Marketing departament SDA Bacconi,

Bacconi University, 1999

Brânză A., Marketing industrial, Ed. Ecran Magazin, Braşov, 1999

Caples J, Metode de publicitate testate, Ed. Publica, Bucureşti, 2008

Cătoiu I., Bălan C., Popescu I.C., Orzan GH., Vegheş C., Dăneţiu T.,

Vrânceanu D., “Cercetări de marketing”, Ed. Uranus, Bucureşti, 2002

Cebuc A., Florea V., Lăptoiu N. – Enciclopedia artiştilor români

contemporani-vol.II, Ed. ARC 2000, Bucureşti, 1998

Chadwick S, So much information, so few ways to access it, Marketing

News, American Marketing Association, Nov. 15, 2005

20

Ciobanu I., Management strategic, Ed. Polirom, Iaşi, 1998

Ciucă V. Exerciţii de fidelitate, Ed. Art XXI, Iaşi, 2007

Ciucă V., Dicţionar ilustrat al artelor frumoase din Moldova, Ed. Art

XXI, Iaşi, 2011

Cohen H. Arta de a negocia, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2006

Colbert F. - Marketing des arts et de la culture, Éd. Gaëtan Morin, 2001

Coman M., Introducere în sistemul mass-media, Ed. Polirom, Bucureşti,

1999

Constantinescu D., Ierarhia în managementul sistemelor economice, Ed.

Economică, Bucureşti, 2003

Corodeanu T., Management comportamentul şi performanţa

întreprinzătorului român, Ed.Tehnopress, Iaşi, 2008

Dawson R. Secretele negocierii, Ed. Polirom, Bucureşti, 2007

Dessler G., Management. Leading people and Organizations in the 21st

century, Prentice-Hall, 2001

Donald R. Lehmann, Russell S. Winer, Analysis for Marketing Planning, 6th

Edition, Irwin, Burr Ridge, 2005.

Donald R. Lehmann, Sunil G., Joel H. S., Marketing Research, Addison-

Wesley, Reading, 1998

Doyle P., Marketing Management and Strategy, Third Edition, Prentice

Hall, Pearson Education Limited, 2002

Drăgan J.C., Demetrescu M.C., Noul marketing în mileniul III, Ed. Europa

Nova, Bucureşti, 1998

Drăgan J.C., Demetrescu M.C., Practica prospectării pieţei. Tehnici de

cercetare în marketing, Ed. Europa Nova, Bucureşti, 2006.

Duro R, Sandstrom B, Strategies guerieres en marketing, Les Editions

d’Organisations, Sweden, 1988

Florescu C. (coord.), Marketing, Ed. Marketer, București, 1992

Gary L. Lilien, Rangaswamy A., Marketing Engineering: Computer-

assisted Marketing Analysis and Planning, Trafford Publishing, Victoria,

2004

Gettins D. Cum să scrii reclame de success, Ed. Publica, 2009

Goldblatt, J., Special Events, editia a IIIa, Ed. J.Wiley & Sons Inc, New

York, 2002

Gopal, G., Marketing research can be impetus for business model change,

21

Marketing News, American Marketins Association, Chicago, 2005

Görg B., Managerii viitorului. Viitorul managerilor, Ed. Institutul

European, Iaşi, 1997,

Hagiu, G., Marasoiu, P., Ghid practic al organizatorului de evenimente in

Romania, Bucuresti, 2002

Hamel G., Prahalad C. K., Competing, for the Future, Cambridge, M.A.:

Harvard Business School Press, 1994

Happe-Durieux L., Delecourt N.- Comment organiser un événement, Éd.

Puits fleuri, Paris, 2001

Hopkins C., Viaţa mea în publicitate, Ed. Publica, Bucureşti, 2007

Kay J., The Truth About Markets, Penguin Press, New York, 2003

Keefe L.M., What is the meaning of ’marketing’?, Marketing News,

September 15, 2004

Kets M., Leadership – arta şi măiestria de a conduce, Ed. Codecs,

Bucureşti, 2003

Klein N. No logo Tirania mărcilor, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 2006

Kotler M., Managementul Marketingului, ediţia a III-a, Ed. Teora,

Bucureşti, 2003

Kotler Ph, Armstrong G., Saunders J., Wong V, Principiile marketingului,

Ed. Teora, Ediţia Europeanǎ, Bucureşti, 1999

Kotler Ph, Managementul marketingului, Ed. Teora, București , 1999

Kotler Ph, Marketing 3.0 de la produs la consumator, Ed. Publica,

Bucureşti, 2010

Kotler Ph. Managementul Marketingului Ediţia V” Ed. Teora , Bucureşti

2008

Kotler Ph., Lee N., Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good

for Your Company and Your Cause, J.Wiley&Sons, Inc., Hobeken, New

Jersey, 2005

Kotler Ph., Principiile marketingului, Ed. Teora, Bucureşti, 1991

Kotler Ph., Trias F., Marketing lateral: noi tehnici pentru descoperirea

ideilor de succes, Ed. Codecs, Bucureşti, 2004

Lache C., Comportamentul consumatorilor, Ed. Performantica, Iași, 2010

Levitt T., The Marketing Mode, New York: McGraw-Hill, New York ,

2009

Lewicki R J,, Hiam, A., Arta negocierii în afaceri, Ed. Publica, Bucureşti,

2008

22

Lindstrom M. Branduri sezoriale, Ed. Publica, Bucureşti, 2009

Maxim E., Gherasim T., Bazele marketingului, Ed. Sedcom Libris, Iaşi,

1997

Mihuţ, I (coord.), Management, Editura Universităţii „1 Decembrie 1918“,

Alba Iulia, 1998

Mintzberg, H. Structure et dynamique des organisations, Les Éditions

Agence d’Arc Inc. Montréal, 2009

Moise Z, Targurile, expozitiile si conventiile, instrumente de marketing,

Ed. Allbeck, Bucuresti, 2002

Neagoe, C. Estetica şi impresariatul contemporan de pictură, Ed. Artes,

Iaşi, 2007

Negrițoiu M., Salt înainte - investițiile străine directe și dezvoltarea, Ed.

Expert, Bucureşti, 1996

Nica P., Iftimescu A, Management. Concepte si aplicatii Ed. Sedcom

Libris, Iaşi 2004

Nica P., Iftimescu A., Management, concepte și aplicații, Ed. Sedcom

Libris, Iași, 2008

Nica, P., Iftimescu A., Management. Concepte şi aplicaţii, Editura

Universităţii „Al. I. Cuza“, Iaşi, 2003

Niculescu E. (coord.), Marketing modern: concepte, tehnici, strategii, Ed.

Polirom, Iaşi, 2000

Niculescu E., Pricop O.C., Marketing în economia concurențială, Ed.

Junimea, Iași, 2003

Nistorescu T., Meghişan Gh., Bazele marketingului, Ed. Economică,

Bucureşti, 1988

Norman D.A., Designul lucrurilor de zi cu zi, Ed. Publica, Bucureşti, 2009

Olteanu V., Epure M., Cercetări de marketing, Ed. Fundatia Culturală

"România de Mâine", București, 2000

Ottman.J, Green Marketing – opportunity to innovation, Second Edition,

J. Ottman Consulting Inc, New York, 1998

Pavel A, Cronica, nr. 18/5.05.1978

Pop Al.(coord.), Marketing strategic, Ed. Economică, Bucureşti, 2000

Pop N.Al., Andronov E.D., Kouzmanova M., Lefter C, Hans J.

Schmengler, Marketing strategic, Ed.Economică, Bucureşti, 2000.

Popescu C., Marketing, teorie şi practică, Ed. Economică, Bucureşti, 2003

23

Porter E., Despre concurență, Meteor Press, București, 2008

Porter M., Choix Stratégiques et Concurrence, Economica, Paris, 1990

Pricop M., Basanu Gh., Managementul aprovizionării și desfacerii, Ediția

a II-a, Ed.Economică, Bucureşti, 2004

Prut C., Dicţionarul de artă modernă şi contemporană, Ed. Univers

Enciclopedic, Bucureşti, 2002

Robin C., Johnson G., Meeting and Event Planning, Ed. Alpha Books,

Indianapolis, 2001

Sasu C., Marketing internaţional, Ed. Polirom, Iaşi, 1998

Shone A., Parry B., Successful Event Management, Ed. Continuum,

Londra, 2001

Trifu A, Ionescu C. R., Abordarea gestiunii stress-ului în mediul

microeconomic, Ed. Pim, Iaşi, 2009

Trifu A, Publicitate şi promovarea vânzărilor , Ed. Performantica, Iaşi,

2009

Trifu A., The Decision Making in Risk and Uncertainty Conditions. A

Contemporary Approach on Decision Making Mechanisms, VDM Verlag

Dr. Müller, Saarbrücken, Germania, 2010

Verboncu I., Zallman M., Management si Performanţe, Editura

Universitară, Bucureşti, 2005

Whitmore J., Coaching pentru performanţă, Ed. Publica, 2008

Wilson M.S., Gilligan C, Strategic marketing management: Planning,

Implementation and Control, Ed. Butterwoth, Heinnemann, Linacre

House, Oxford, 1997

Zacheru V. Management în cultură, Ed. Lutera International Bucuresti,

2002

Zaharia D.N., Cronica, 6 martie 1987

Zollondz H-D., Fundamentele marketingului: de la ideea de

comercializare la conceptul de marketing, Ed. BIC ALL, București, 2006

Zorlenţan T., Burduş E., Căprărescu G., Managementul organizaţiei,

Bucureşti, Ed. Economică, 1998