plan de afaceri cafenea toncaffe

8/21/2019 Plan de Afaceri Cafenea TONCAFFE

1/26

UNIVERSITATEA BUCURETIFACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR

AN: II

PLAN DE AFACERI

TonCaffe SRL

PROFESOR CURS:PROFESOR SEMINAR:

REALIZATORI PROIECT:

BUCURETI 2010


2/26

2

1. Sinteza Planului de Afaceri...................................................................................... 4Istoricul firmei si activitatea curent....................................................................... 4Conceptul si oportunitatea afacerii........................................................................... 4Descrierea produselor si serviciilor........................................................................... 4Piaa ...................................................................................................................................... 5

Echipa manageriala ......................................................................................................... 62. Descrierea Afacerii...................................................................................................... 6

Misiunea, scopurile si obiectivele afacerii.............................................................. 6Descrierea afacerii ........................................................................................................... 6Descrierea produselor si serviciilor........................................................................... 6Tehnologia actuala si poziionarea produsului pe piaa................................... 7Dezvoltarea ulterioara................................................................................................... 7Planul de producie......................................................................................................... 7Asigurarea calitii........................................................................................................... 8Localizarea afacerii .......................................................................................................... 8

Descrierea mediului in care va opera afacerea................................................... 93. Planul de Marketing.................................................................................................... 9

Descrierea Pieei .............................................................................................................. 9Date generale asupra pieei din Europa si din Romnia.............................. 9Descrierea Industriei ................................................................................................ 10Piaa cafenelelor din Romnia.............................................................................. 10Profilul consumatorului roman de cafea........................................................... 11Profilul clientului de cafenea................................................................................. 11Furnizori si distribuitori de cafea......................................................................... 12

Segmentul inta .............................................................................................................. 13

Concurenta ....................................................................................................................... 13Turabo Cafe.................................................................................................................. 14Starbucks ...................................................................................................................... 14Cafepedia ...................................................................................................................... 15Franciza Costa Coffee.............................................................................................. 15Bourbon Cocktails & Coffee................................................................................... 15Franciza Testa Rossa ................................................................................................ 16Franciza Pascucci ....................................................................................................... 16Franciza Cup&Cino.................................................................................................... 16Franciza Gloria Jeans Coffees.............................................................................. 16

Cafenele cu specific.................................................................................................. 17Cafenele deschise de productorii de cafea.................................................... 17Cafenele care au ieit de pe piaa....................................................................... 17

Obiectivele de marketing si definirea strategiei................................................ 18Analiza SWOT .................................................................................................................. 18Politica de produs.......................................................................................................... 19Politica de pre ................................................................................................................ 19Politica de distribuie .................................................................................................... 19Politica de promovare.................................................................................................. 20Previzionarea vnzrilor .............................................................................................. 20

4. Planul operaional ...................................................................................................... 20Personalul ......................................................................................................................... 22


3/26

3

Protecia mpotriva riscurilor ..................................................................................... 225. Management si organizarea afacerii.................................................................. 23

Organizarea afacerii ...................................................................................................... 23Politica de management a resurselor umane..................................................... 23Directorii ............................................................................................................................ 23

Corpul consilierilor ......................................................................................................... 236. Planul financiar ........................................................................................................... 24

Cheltuieli lunare ............................................................................................................. 24Cifra de afaceri............................................................................................................... 25Fond iniial necesar ....................................................................................................... 25Profit lunar ........................................................................................................................ 25


4/26

4

1. Sinteza Planului de Afaceri

Istor ic ul f irm ei si act iv i tatea curent

Societatea comerciala TONCAFFE.SRL si-a nceput activitatea n anul 2008 cu un capitalsocial de 2100 RON (echivalentul a 500 EUR)

n prezent, capitalul social subscris si vrsatde 1000 RON, echivalentul a .238.095 EUR, estemprit n 2pri sociale cu valoarea de 500 RON fiecare. Din totalul capitalului social, 1500RON reprezintaport n natura, iar diferenade 600 RON aport n numerar.

Obiectiv pe termen lung

- Crearea unui lande cafenele extins in Bucuretisi in alte oraeale tariiObiective pe termen mediu si scurt

- Crearea unei afaceri profitabile- Recuperarea invenstitiilor fcuteintr-un orizont de timp de maxim 2 aniConceptul si oportu nitatea afaceri i

Piaa cafenelelor din Bucureti are in continuare un imens potenial, in condiiile in carenumrulactual de cafenele si baruri este insuficient pentru populaiaexistenta (o cafenea la7.000 debucureteni). In Bucuretiexista o varietate mare de cafenele, de la cele de renumeinternaional, pana la cafenele romaneticu un renume mai mult sau maipuincunoscut.

Majoritatea cafenelelor practica preturi destul de ridicate, chiar si cele orientate ctresegmentul mediu. Marja aplicata este considerabil mai mare pentru o cafenea premium.

Societatea urmretedeschiderea unei cafenele care sa ofere produse si servicii de calitate lapreturi medii, reuind sa-si creeze astfel o clientela stabila care va recomanda cafeneaua sialtor clieni.

Descrierea produs elor si servici i lor

Oferta cafenelei este centrata pe cafea: de la cafele clasice (espresso, cappuccino, cafe latte,marocchino, etc), pana la cocktailuri originale, precum Confort Coffee, Frozen Irish Coffee,Hot Dylan, Scrump Coffee, Boston Carribean Coffee etc. Oferta este completata de un meniucuprinztor de ceaiuri aromate calde si reci, de buturi alcoolice si non-alcoolice. Nu in

ultimul rnd, alturi de o ceaca de cafea, clienii cafenelei pot degusta produse de patiserie,prjituri, sandwich-uri sau ngheata.

Se va lucra in mod exclusiv cu anumiifurnizori de cafea,buturi, ngheata, astfel inct sa seasigure un nalt standard de calitate. Produsele de patiserie,prjiturilesi sandwich-urile vor fi

procurate de la un laborator de prjituri binecunoscut din Bucureti si de la un magazinspecializat in prepararea de sandwich-uri.

Pe lng aceste produse, cafeneaua va oferi acces gratuit la internet wireless si la anumiteziare si reviste mondene. In plus, in timpul sptmnii, cafeneaua va organiza seri tematice(karaoke, muzica live, etc.). Spaiul cafenelei va putea fi nchiriat pentru petreceri private,

parialsau in ntregime.


5/26

5

Piaa

Romnia este in momentul de fata afectata de criza economica financiara, observndu-se oscdereapieeianumitor produse. Previziunile privind evoluiaeconomiei romanetisunt incontinuare incerte, chiar contradictorii. Daca unii specialiticonsidera ca economia Romnieiva avea o cretere semnificativ redusa in 2009 fata de 2008, alii sunt convini ca evoluiaRomniei in 2009 va fi negativa.

Condiiile economice actuale, incertitudinea locului de munca, precum si ngreunareaaccesului la creditare vor duce la o scderea consumului, romanii orientndu-se in aceasta

perioada ctrecheltuielile de baza.

Totui, comparativ cu alte industrii, industria Horeca a fost mai puin afectata in ultimaperioada, romanii prefernd in continuare socializarea in afara casei ca metoda de relaxare siieiredin stresul zilnic. Consumul alimentelor si al buturilor, acas sau in afara casei, este

previzionat sa fie mai puin afectat de turbulenele economice si in perioada urmtoare.

In plus, in Bucureti, numrul de

cafenele si baruri este in continuareredus comparativ cu media europeana sicu numrul de consumatori. In prezent,Capitala deine mai puin de 500 decafenele, ceea ce presupune o cafenea la7000 debucureteni, in condiiilein carein Praga sunt peste 1000 de locaii, iar inParis si Londra numrul lor depaete3000. Acest lucru denota o piaa cu

potenial, capabila sa absoarb noiconcureni.

Piaa de cafenele din Bucureti estefragmentata intre lanuri mari de cafenele, care respecta invariabil acelai ablon in toatelocaiile, si cafenele mici, mai mult sau mai puinspecializate pe o anumita tema. Cafenelelede renume internaional intrate pe piaa in sistem de franciza se adreseaz in principalsegmentului premium, avnd preturi foarte ridicate. Nici cafenelele celelalte nu practica

preturi foarte mici,preulmediu pentru o cafea fiind de minimum 4 lei.

Consumul prin cafenele a crescut in ultima perioada, mpreuna cu o scdere a timpuluipetrecut la masa, dupmodelul occidental. Romanii au nceput sa iasmai mult in ora, sasocializeze intr-un bar, restaurant sau cafenea. Clientul obinuit al unei cafenele are vrstacuprinsa intre 18 si 45 de ani, este educat si apreciazprodusele si serviciile de calitate. Infunciede locaiacafenelei, oamenii de afaceri pot reprezenta intre 50% si 70% din clieni.

Criza economica actuala va duce cel mai probabil la o scderea valorii notei de plata cu 10%-15% si maipuina numruluide clieni. Focusul unitatilor de profil va fi atragerea si mai ales

pstrareaclienilorexisteniprin produse si servicii de calitate oferite intr-o atmosfera plcutacare sa ii facsa uite de stresul cotidian.


6/26

6

Echipa manageriala

Conducerea cafenelei este asigurat de Directorul General Ciurea Felicia-Martha si deResponsabilul de Cafenea Cretu Denisa Gabriela.

Responsabilul de cafenea este o persoan dinamic, flexibil i cu o experien bogat in acestdomeniu, acumulat n 5 ani de activitate. El va fi responsabil de conducerea operaionalaacafenelei avnd in subordine toiangajaii.

.

2. Descrierea Afacerii

Misiun ea, scopu ri le si ob iect ivele afaceri i

Telul cafenelei este de a oferi un meniu special de cafea, ceai si ciocolata de cea mai bunacalitate intr-o atmosfera vesela si relaxanta.

Obiective:

Deschiderea unei cafenele de succes, avnd ca segment tineribucuretenidin clasa demijloc

Adaptarea permanenta la mediul de afaceri din Bucuretiprin oferirea de noi produsesi modalitide petrecere a timpului liber

Un numrminim de 100 de clieni/ zi in primul an de afaceri Dezvoltarea unei relaiide ncredere cu clienii, astfel nct promovarea cafenelei sa se

realizeze in primul rnd prin recomandri

Descr ierea afacerii

Societatea Comerciala TONCAFFE. SRL, persoana juridica romana, a fost nfiinatape datade 23. 03. 2008, avnd ca obiect principal de activitate vnzarea debuturi, cu consumarea nlocal, cu sau fr program distractiv (CAEN 554). Societatea este nregistrata la RegistrulComeruluisub nr. 283597 si iiare sediul in Bucureti.

In prezent, capitalul social al firmei este de 6300 lei, fiind compus din 3 pari sociale cuvaloare unitara de 2100 lei.

Descrierea produs elor si servici i lor

Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai,buturialcoolice si rcoritoare, produse depatiserie,prjiturisi ngheata, clieniiprincipali fiind tineri cu vrsta cuprinsa intre 20 si 35de ani din clasa de mijloc din Bucureti.

Pe lngaceste produse, cafeneaua va organiza siseri tematice (karaoke, muzica live, etc.). Deasemenea, se va oferi acces gratuit la internetwireless si la o serie de ziare si reviste mondene.

Conform studiilor realizate, interesul principal alsegmentului nostru inta este axat pe calitatea

produselor si a servirii, in concordanta cu oatmosfera plcuta si cu preturi moderate.


7/26

7

Consideram ca putem oferi produse la un premediu fra sacrifica astfel calitatea acestorasau calitatea servirii.

Tehno logia actuala si poziionareaprodusu lui pe piaa

Aparatura necesara (pentru prepararea produselor pe baza de cafea, ceai si ciocolata si pentrupstrareabuturilorsi a produselor de patiserie) va fi obinutadirect de la furnizori, pe bazaunui contract gratuit de comodat.

In felul acesta, firma va deine aparatura moderna, fr costuri suplimentare. In plus,furnizorii de cafea vor asigura si training-ul salariailor privind utilizarea aparatelor dar simodalitatea de servire a produselor.

Dezvoltarea ulterio ara

Managementul societii este contient de evoluia rapid a tendinelor si nevoilorsegmentului sau inta. Studiile periodice de piaa si analiza concurentei vor ajuta firma saanticipeze dorineleclienilorsisi sa lanseze produse si servicii noi, astfel nct sa rmnintopulpreferineloracestora.

In funciede sugestiile clienilorse vor lansa noi produse pe baza de cafea sau cocktailuri, sevor organiza concursuri pentru clieni(ex. propunerea / crearea unui produs nou), se vor oferi

produse deschise clientul i creaz propria butura prin comandarea dintr-un set deingrediente, etc. Serile tematice vor fi de asemenea adaptate in funcie de popularitateaobservata si de sugestiile clienilor.

In funcie de rezultatele primei cafenele si de evoluia pieei, managementul doretedeschiderea unor noi locaiiatt in Bucureti, cat si in alte orae ale tarii, sub acelainume,

pentru a crea un lande cafenele. Se are in vedere si posibilitatea fracizarii know-how-ului

pentru dezvoltarea lanuluide cafenele.Planul de producie

Cafeneaua va ncheia contracte cu urmtoriifurnizori:

Cafea: Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl), Strauss Romnia (Doncafe siLavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle Romnia (Nescafe),Pro Brands Distribution (Illy);

Buturircoritoare: CocaCola Hellenic, American Pepsi; Bere: Heineken Romnia, Ursus Breweries, InBev Romnia, United Romanian

Breweries Bereprod; Produse de patiserie siprjituri: laboratorul de cofetrieS.C. Mona S.A.; Sandwich-uri: Snack-Attack, Toscana; ngheata: Betty Ice, Delta.

Managementul prefer parteneriatul cu furnizorii in locul aprovizionrii din magazine genMetro sau Selgross datorita economiei de timp (furnizorii vor aduce marfa direct la punctul delucru) dar si datorita faptului ca astfel cafeneaua va beneficia in mod gratuit de aparate simateriale promoionale.


8/26

8

Aprovizionarea se va realiza o data la 2 sptmniin cazulbuturilorsi a ngheateisi o zilnicin cazul produselor de patiserie,prjiturisi sandwichuri. In acest fel nu va fi necesar un spaiumare de depozitare. Buturile, cafeaua si ceaiul vor fi depozitate la punctul de lucru intr-ocamera special amenajata.

Seful de cafenea va fi responsabil de gestiunea stocurilor.

Asigurarea calitii

Societatea este contientaca pentru a crea o relaiede lunga durata cu clieniisi, calitateaproduselor si a serviciilor este un punct critic.

Pentru a asigura calitatea produselor finale, compania se bazeazpe calitatea input-urilor si aproceselor. Astfel, furnizorii companiei sunt recunoscui pe plan naional (si chiarinternaional) pentru calitatea produselor oferite. Procesul de preparare al produselor pe bazade cafea si ceai si al cocktailurilor va respecta ntocmai parametrii stabilii, pentru a obinecalitate maxima.

Astfel, cafeneaua va respecta cu stricteestandardele de calitate, cernd aceeaiatitudine sidin partea furnizorilor si colaboratorilor si.

De asemenea, societatea va permite o comunicare directa cu clienii, prin intermediul uneicutii de sugestii / reclamaiiexistente in cafenea dar si prin publicarea numruluide telefon alresponsabilului de cafenea intr-un loc vizibil. Cutia de sugestii/reclamaiiva fi consultata inmod periodic, nemulumirilesi sugestiile clienilorfiind atent analizate si soluionate.

Lo calizarea afacerii

Managementul este contientca locaiaunei cafenele este la fel de importanta ca si calitateaproduselor si a servirii. Astfel, cafeneaua dispune de un vad comercial deosebit, fiind

amplasat la adresa Str. Lipscani. Nr. 20. Accesul la amplasament se poate face uor cumijloacele de transport in comun, existnd insa si posibilitatea de a parca in apropiere.

Reprezentnd un amnunt critic in acest tip de afacere, s-a acordat maxima ateniealegeriilocaieioptime.


9/26

9

Descrierea mediului in c are va opera afacerea

Piaade larg consum a fost maipuinafectata de turbulentele economice din ultima perioada,comparativ cu altepiee. In plus, capitala in sine a fost mai puinafectata de criza financiarafata de alte oraeale tarii.

Este posibil ca in situaiaeconomica actuala sa existe o tendinade scderea consumului princanalele Horeca (ca frecventa si cantitate). Totui, nota de plata dintr-o cafenea nu este foarteridicata, ceea ce transforma ieitulla o cafenea intr-un mod de recreare puincostisitor pentruconsumatori. Provocarea va fi atragerea de clienisi mai ales fidelizarea acestora prin oferireade produse de calitate la preturi rezonabile si prin

Numrul de cafenele este in continuare redus in Bucureti, specificul afacerii permindexploatarea unor nise. Piaacafenelelor este in continuarepermisibil,permindaccesul facilal concurenilorpepiaa, dar si uorde imitat,

Afacerea nu este supusa vreunei influente majore din punct de vedere politic, macroeconomicsau juridic. Ceea ce conteazcel mai mult sunt abilitatule managementului de a anticipa si

percepe tendinelepieei, de a satisface dorineleclienilorsi de a-i fideliza.

3. Planul de Marketing

Descrierea Pieei

Date generale asupra pieeidin Europa si din Romnia

Economia Uniunii Europene este estimata sa scadcu 2% in 2009 pe fondul crizei economicefinanciare care a cuprins ntreaga lume. PIB-ul Europei de Est se va contracta cu aproximativ

6%, aceasta zona fiind considerata mai vulnerabila infata in fata turbulentelor financiare prezente.

In primele 3 semestre ale anului 2008, economiaRomniei a nregistrat cea mai mare cretere dinUniunea Europeana, si anume 8,9%. ncepnd cutrimestrul al patrulea, economia a intrat insa pe o pantadescendenta, PIB-ul avnd o cretere de doar 2,9%comparativ cu aceeaiperioada din 2007.

Creterea economica a Romniei in 2009 va fisemnificativ mai mica fata de 2008, unii specialiticonsidernd ca ar putea fi chiar negativa in contextulscderii exporturilor, nspririi condiiilor de creditare

pentru firme si gospodarii si al perspectivelor privinddeclinul consumului si investiiilor.

La 1 ianuarie 2008 populaia Romniei era de 21,5milioane de locuitori, din care 55% locuietein mediulurban, potrivit datelor publicate de Institutul Naionalde Statistica. Din totalul locuitorilor, 48,8% sunt

barbati. Populaia tnra (0-14 ani) reprezenta 15,2%din totalul populaiei, populaiaadulta 70,41%, iar cea

vrstnica (65 ani si peste) 14,9%;


10/26

10

Descrierea Industriei

Segmentul Horeca a fost cel mai dinamic sector de consum in Romnia, avnd o creteredepeste 70% in ultimii 6 ani.Numrulpersoanelor care prefera sa iasin oraa fost din ce in cemai mare in ultimii ani. Romanii au nceput sa aibo viata sociala mai activa, prefernd sa seintalneasca cu prietenii in afara casei, insa a crescut si numrulntlnirilor de afaceri care s-aumutat din birouri in cafenele si restaurante.

Peste 34.000 de restaurante si baruri erau prezente la nceputul lui 2009 pepiaadin Romnia,estimata la 2,5 miliarde de euro, in creterecu 12% fata de aceeaiperioada a anului trecut,

potrivit OficiuluiNaionalal Registrului Comerului.

La nivel naional sunt nregistrate in prezent 21.333 de baruri si 12.900 de restaurante,capitala fiind lider de piaacu o cota de 10,4% (peste 1.000 de baruri si aproape 2.450 derestaurante). Printre judeelecu cele mai multe unitati de profil se pot numrasi Constanta,Timi, Cluj si Iaicare, mpreuna cu Bucureti, dein30% din numrultotal de restaurante si

baruri. Pe ultimele locuri suntjudeeleGiurgiu (doar 230 de restaurante si cafenele), Ialomiasi Covasna (fiecare cupuinpeste 300 de unitati de profil).

In aceasta perioada nesigura economic,piaaHoreca a simitmaipuinturbulentele financiarecomparativ cu alte domenii.

Piaacafenelelor din Romnia

Cafeneaua este considerata de mulicel mai profitabil business din industria Horeca, datoritamarjelor de profit mari. Aceasta piaaeste caracterizata de un trend ascendent, avnd chiar siin condiiileactualepotenialcu o abordare corecta.

Numrul de cafenele este in continuare sczut comparativ cu alte tari europene. Mediaeuropeana indica o cafenea la 2.000 de locuitori, in timp ce in Bucureti este o cafenea la

7.000 de locuitori. Capitala numrain prezent mai puinde 500 de cafenele, in condiiile incare in Praga numrul lor depaseste 1.000, iar in alte capitale europene precum Parisul sauLondra exista peste 3.000 de astfel de locaii.

In ultima perioada numrulcafenelelor a crescut foarte mult, att in Bucureti, cat si in oraelede provincie. Au aprutbranduri noi de cafea si lanuri de cafenele care s-au extins la nivellocal sau naional, individual sau prin franciza. Numrulcafenelelor a crescut datorita cereriivizibile, dar si datorita creterii numrului de spatii comerciale de tip mall, a spatiilor de

birouri etc. Cafenelele stradale cresc mai ncet datorita lipsei de spatii cu vad si a niveluluichiriilor.

Astfel, in 2008, in Bucureti se nregistra un consum de 450 de ceti de cafea pe zi. Ca si

trend al clienilor, in cursul saptamanii fluxul de clienieste mai ridicat dimineaa- oameni deafaceri care isi ncep ziua cu o cafea la pachet, la prnzpentru pauzele de masa si seara cndclieniiies cu prietenii. Binenelesin weekend numrulde clienieste considerabil mai mare.

Preturile practicate in cafenele sunt destul de ridicate, astfel incat majoritatea consumatorilornu isi permit sa ias in ora in mod frecvent. Acest lucru inhiba intr-o oarecare msura

cretereaconsumului. Daca in Italia un espresso costa intre 0,80 - 1,20 euro, in Germania 1,2- 1,8 euro, in Frana 1,2 - 2,00 euro, in Romnia, un espresso costa intre 1,1 si 1,7 euro.Preuleste aliniat la Europa dar puterea de cumprareeste mult mai mica. O cafenea in Italiavinde 3-6 kg/zi, produsul cel mai vndut fiind cafeaua. In Romnia, locaiile cu mai mult de 1kg / zi sunt foarte rare si in majoritatea cafenelelor, cel mai vndute produse sunt, paradoxal,

apa sau berea.


11/26

11

Legea privind fumatul in locurile publice nchise, intrata in vigoare de la 1 ianuarie, a dus lacreterea numrului de locaii exclusiv destinate fumtorilor si nu a diminuat consumul detutun aa cum estimau autoritile. In urma modificrilor fcute la aceasta lege, de la 1ianuarie fumatul este permis in locaiipublice doar injumtatedin suprafaautila si doar dacaaceasta este izolata complet de restul spaiuluipublic.

Patronii restaurantelor sau cafenelelor cu suprafee sub 100 de metri ptrai pot opta dacalocalul este destinat fumtorilor sau nefumtorilor. In cele mai multe cazuri se opteaz calocaiasa fie dedicata fumtorilor, avnd in vedere ca majoritatea celor care ies sa consumecafeaua in ora sunt fumtori. O interzicere a fumatului ar putea diminua afacerea unuirestaurant sau cafenea cu pana la 30%.

Profilul consumatorului roman de cafea

Conform ultimelor statistici realizate de OrganizaiaInternaionalaa Cafelei consumul mediuanual de cafea in Romnia este de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, jumtate din mediaeuropeana, unde consumul de cafea este de aproximativ 5 kg pe cap de locuitor.

Consumatorul tipic de cafea pentru Romnia este in 60% din cazuri femeie, in majoritateintelectuala, realizeaz venituri de la mediu in sus, bea o ceaca de cafea dimineaa si,eventual, una dup-amiaza si o prefera amara.

Procentul romanilor care cumpracafea de mai mult de doua ori pe saptamana a crescut inultimii ani, dar nu intr-un ritm considerabil. La fel a crescut si cantitatea de cafea consumatazilnic. Romanii au nceput sa bea mai mult de o ceacade cafea pe zi, cum erau obinuiidintrecut, insa tot sunt in urma celorlaliceteniai Europei.

In 80% din ocaziile de consum, cafeaua este preparata in casa, de preferabil la ibric.Cafenelele, restaurantele sau fast-food-urile au o pondere de doar 10% din ocaziile deconsum, la fel ca automatele de cafea. Butul cafelei face parte dintr-un ritual zilnic, care

prevede de cele mai multe ori ca aceasta butura sa fie consumata dimineaa, nainte de apleca la serviciu.

Profilul clientului de cafenea

Potrivit proprietarilor de cafenele, clienii obinuii suntpersoane cu vrsta intre 18 si 40 de ani, educai, careapreciaz produse si servicii de calitate. Oamenii de afacerireprezint 50% din clienii cafenelelor. Procentajul ajungechiar la 70%, in cazul anumitor cafenele care sunt localizatein apropierea centrelor de afaceri. In cazul acestora, fluxul

clienilor este cel mai ridicat dimineaa devreme sau searatrziu.

Consumul de cafea in cafenele a crescut in Romniaconsiderabil in ultimii ani, mpreuna cu o creteresemnificativa a numrului de clieni. Aceste creteri au fostacompaniate de o scdere a timpului petrecut la masa, dupmodelul occidental. Totui, suntem in continuare mult inspatele vecinilor europeni.

Spre deosebire de Romnia, altepieedin Europa sunt chiar dominate de canalul HoReCa. Deexemplu, in Belgia, 58% din piaacafelei este reprezentata de cafenele, restaurante si fast-

food-uri.


12/26

12

Criza economica nu a afectat in acest moment foarte puternic piaa cafenelelor. Faptul caaceasta afacere se adreseazin primul rnd segmentului middle-upper class face ca piaadecafenele sa fie mai protejata de efectele crizei economice in comparaiecu altepiee. In plus,nevoia de relaxare, de detaare de problemele zilnice face din cafenea o locaie perfecta

pentru o clasa socio-economica din ce in ce mai stresata.

Schimbrilecele mai probabile datorate crizei se vor vedea in notele de plata ale cafenelelor,care vor scdeacu 10%15%, chiar daca numrulclienilorva ramane aproximativ acelai.Provocarea va fi de a atrage clieni noi si de a-i pstra pe cei existeni, convingndu-i inacelaitimp sa consume printr-o varietate de produse noi si printr-un serviciu de calitate.

Furnizori si distribuitori de cafea

Pe piaa din Romnia activeaz aproximativ 10productori si importatori importani de cafea.Dintre acetia, Strauss Romnia, Kraft FoodsRomnia, Supreme Imex, Nestl, Alca Co si

Panfoods dein mpreuna aproximativ 90% dinpiaa locala oficiala a cafelei. Strauss Romniaeste lider depiaa, cu o cota totala de aproximativ50% dinpiaa, urmata de Kraft Foods, cu aproape25% din piaa si Tchibo Romnia, filiala agrupului german Tchibo, cu o cota de piaa de10%.

In timp ce companiile multinaionale se orienteazctredezvoltarea segmentului premium,productorulroman Cafea Fortuna se orienteazctrevnzrilede cafea vrac, fiind lider depiaape acest segment care la rndul lui reprezintaproximativ 50% din volumul pieeide

cafea la nivelul anului 2008.Top 5 productoride cafea mcinatasi brand-urile din portofoliu

Strauss Romnia, are in portofoliu brandul Doncafe Kraft Foods, companie care deinebrandurile Jacobs si Nova Brasilia Tchibo Romnia, compania germana care deinebrandul Tchibo Cafea Fortuna, singura companie romneasca de pepiaa Lavazza - compania italiana isi distribuie cafeaua in Romnia in parteneriat cu Strauss

Printre furnizorii de cafea cu care firma colaboreazenumerm:

Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl); Divizia HoReCa din cadrul Strauss Romnia (Doncafe si Lavazza); Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose); Nestle Romnia (Nescafe); Pro Brands Distribution (Illy).


13/26

13

Segmentul inta

Piaa romneasca a cafenelelor tinde sa transforme consumatorul intr-un client tot maipretenios. Gusturile si preferinele romanilor au evoluat att din perspectiva produselor pebaza de cafea consumate, cat si din perspectiva aprecierii serviciului primit si a locaieifrecventate. Consumatorii au nceput sa fie mai selectivi, sa treacde la cafeaua la filtru sicappuccino la plic ctrepreparate pregatire profesionist, sa recunoasco cafea buna si chiar sadezvoltepreferinepentru un anumit brand. Designul interior si serviciile conexe au nceputsa conteze de asemenea in alegerea unei cafenele.

Clienii Cafenelei S.C. TONCAFFE. SRL sunt locuitori ai Bucurestiului, fac parte dincategoria middle class, cu vrsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani, sunt educai, le place sasocializeze si apreciazun serviciu de calitate. Dintre acetia, 80% sunt fumtori.

Cel mai mare trafic de clienise va nregistra in weekend. In cursul saptamanii cele mai mare

vnzri se vor realiza intre orele 17 24, insa vor exista foarte muli clieni care isi vorcumpracafea la primele ore ale dimineii. Cafeneaua nu va fi doar un mod de relaxare dupserviciu, ci si un loc de unde se poate procura cafeaua de dimineaasau unde se poate servi

prnzul in pauza de masa.

In ultima perioada preferinele clienilorde cafenele se ndreaptctre specialitile de cafeape baza de espresso, cum ar fi espresso con panna (espresso cu un vrf de spuma de lapte),latte machiatto (espresso cu lapte si spuma de lapte), triestino (espresso dublu cu spuma delapte), cafe con panna (espresso lung cu frica), dar si affogato cafe (espresso cu ngheata),ciocolata italiana sau trieste moca (ciocolata, espresso, lapte si frica). Un alt semn al rafinriigustului consumatorului roman este si creterea cererii pentru cafelele aromate.7

Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de cafea, astfel incat sa poatsatisfacegusturile cat mai pretenioaseale clienilorsi.

Concurenta

Piaa cafenelelor din Romnia este impartita intre lanuri naionale si internaionale mari,orientate ctre segmentul premium, si cafenele mici, mai mult sau mai puinpersonalizate,centrate in majoritatea cazurilor pe clasa medie.

O clasificare a tipurilor cafenelelor din Bucuretiar include:

cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cteva preparate culinare si, deseori,concerte sau alte evenimente): Turabo Cafe, Cremcaffe sau ViaCafe;

cafenele self-service (cu autoservire) - Coffeeright (din locaiileGregory's); cafenele bancare - BT Cafe; cafenele din cldiride birouri - City Cafe; cafenele din centre comerciale - Gloria Jean's Coffees (si cu autoservire); cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucureti) cafenele din benzinarii - Vienna Cafe (din staiileOMV).

Locaiilecele mai agreate de proprietarii de cafenele din Bucuretisunt urmtoarele:


14/26

14

Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe; Turabo Cafe; JosPlria; Coyote Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe Deko; Cooffe Grind;Studio Cafe; Market 8

Cimigiu: Caff Latte; Planter's Cafe; Salzburg; Pardon Cafe; Your Cafe PiaaRomana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee Right; CentroCafe; Episcopiei; Turabo Cafe; Molinari Dorobani: BT Cafe; BRD Caf; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro Cafe; High

Heels; Mon Chery; Noblesse Cafe;Rouge Cafe

Alba IuliaUnirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia; AsimoTurabo Cafe

Turabo Cafe este in prezent lider de piaa, fiind primacafenea romneasca al creiconcept a fost francizat. Cuo cifra de afaceri de aproximativ 15 milioane EUR in2008 si o reea de 40 de unitati, Turabo Cafe

previzioneaz pentru 2009 deschiderea a inca 20 decafenele, dintre care 5 in afara tarii. Conform oficialilorTurabo o cafenea aduce venituri anuale intre 200.000 deeuro si 800.000 de euro, in funciede zona in care esteamplasata sau de locurile de care dispune.

Starbucks

Starbucks a intrat pe piaadin Romnia in 2007 carezultat al unui joint-venture dintre StarbucksCoffee Company si partenerul sau europeanMarinopoulos Holding. Aceasta a fost primacafenea din Europa Centrala si de Est. Mareleavantaj al acestei cafenele este renumele care adevenit cunoscut in Romnia nainte chiar de a fi

deschisa cafeneaua propriu-zisa.In prezent, compania opereaz sase cafenele inRomnia, dintre care cinci in Bucureti (PlazaRomnia, BucuretiMall, BneasaShopping City,Liberty Center, America House Center) si una in Cluj-Napoca (Iulius Mall). Pentru 2009Starbucks intenioneazsa-si extindoperaiunilesi sa deschidmai multe cafenele.

De altfel, reeaua americana anunat deschiderea un nou segment de business, destinatexclusiv proiectelor din mediul online, Digital Venture. Decizia de a investi in tehnologiadigitala face parte din strategia anticriza companiei.
http://www.standard.ro/tag/napoca.htmlhttp://www.standard.ro/tag/napoca.html


15/26

15

Cafepedia

Compania Trotter Restaurant deine brandul de cafeneleCafepedia si lanul de restaurante romaneti La Mama.Prima cafenea s-a lansat in 2005 la parterul restaurantului LaMama din PiaaAlba Iulia. In prezent exista 4 cafenele, dintrecare 3 in Bucuretisi una in Mamaia.

Franciza Costa Coffee

Franciza Costa Coffee a fost preluata n Romnia pe operioada de 15 ani de compania Coffee Management cuintenia de a deschide 60 de cafenele n Romnia pentruurmtorii sase ani, cu o medie de 10 locaii anual. n prezent,sub acest brand funcioneazsase cafenele, 2009 urmnd saaducinca 1012 unitati. Toate vor fi operate direct, CoffeeManagement excluznd n acest moment subfrancizarea.

Anul trecut, Costa Coffee a derulat afaceri de aproximativ un

milion de euro, iar pentru anul 2009 estimeaztrei milioane de euro. Exceptnd cafenelele dinOtopeni, Costa are n medie 200-250 de clieni zilnic. Aproximativ un sfert din acetia suntclieni fideli. Conform oficialilor, in prezent segmentul take-away reprezint 25%-30% dinvnzrile Costa din Romnia.

Bourbon Cocktails & Coffee

Lanul de cafenele Bourbon Cocktails & Coffee deine in

prezent 13 locaii in cinci orae din Romnia, att in sistempropriu de administrare, cat si in sistem de franciza. Reeauaurmeaza fi dezvoltata in continuare, ajungnd la 22 de locaii

pana la sfritulanului 2009.

Grupul de firme Bourbon a realizat anul trecut o cifra de afaceride 4 milioane EUR, estimnd o cretere de 40% fata pentru2009.


16/26

16

Franciza Testa Rossa

Prima cafenea Testa Rossa a fost deschisa in incintacentrului comercial Liberty Center din Bucuretide ctrecompania Italian Coffee Concept printr-un contract defranciza semnat cu grupul Wedl. Investiianecesara s-aridicat la 250.000 EUR, compania avnd intenia de adeschide inca 3 cafenele in 2009 in urma unei investiiide 700.000 750.000 EUR. Din 2010, companiaintenioneazsa extindlanulde cafenele si in alte oraedin tara, ajungnd in 2011-2012 la o reeade 10 cafenele.

Franciza Pascucci

Prima cafenea Pascucci a fost deschisa in noiembrie2008 in zona Dorobani de ctre compania VelvetCafe care deinemaster-franciza brandului din Italia.

Investiias-a ridicat la suma de 600.000 EUR pentru osuprafaa de 250 mp. Velvet Cafe intenioneaz sadeschid 12 locaii Pascucci pana in 2011 in urmaunei investiii estimate de 3 milioane EUR pe an.Pentru extinderea reelei, compania vizeaz attspatiile comerciale cat si locaiilestradale.

Franciza Cup&Cino

Lanulde cafenele Cup&Cino a fost adus in Romniade grupul RTC prin contract de franciza. OficialiiRTCprevizioneazo triplare a numruluide locaiiin2009 deschiznd 8 cafenele noi in Bucureti si inoraele mari ale tarii. Investiia medie este de 2.000EUR / mp. Pentru 2009 vnzrile sunt estimate laaproximativ 1.5 mil. EUR si 500600 de vizitatori pezi.

Franciza Gloria Jeans Coffees

Compania Gourmet Products Servicii deinemaster-franciza Gloria Jean's Coffees, laninternaional, originar din SUA, deinut in prezentde o companie australiana. In Romnia au fostdeschise, ncepnd din ianuarie 2005, sase cafenelesub acest brand, dintre care 5 amplasate in centrecomerciale de tip mall - unul in Timioarasi restulin Bucureti.


17/26

17

Cafenele cu specific

Exista cafenele care se orienteazctreo anumita tema dincolo de ideea simpla a savurriiunei ceti de cafea pentru a se diferenia de concurenta. Astfel, se observa cafenele care

promoveazspecificul unei tari (cafenea egipteana, indiana, etc.) sau chiar o activitate (cititul,arta, make-up, achiziionarea de haine, etc.). Specificul ales va fi un criteriu de selecie aclientelei, devenind un puternic instrument de marketing.

Cafenele cu specificul unei tari: Valea regilor, Krishna Cafe

Cafenele cu specificul unei activitati: Carturesti cititul, Dada achiziionareade haine,H2Oarticole sport, Studio Cafestudio foto si make-up.

Cafenele deschise de productoriide cafea

Pentru o mai buna reprezentare, productoriide cafea Strauss Romnia si Kraft Foods si-au

deschis si ei propriile cafenele.Kraft Foods

Kraft a deschis doua cafenele Jacobs in centrele comerciale BucuretiMall si Plaza Romniacu o capacitate de 206 si respectiv 118 locuri. Aceste locaiivor fi operate in parteneriat cudiveriinvestitori, cu o participare solida din partea Kraft Foods.

Strauss Romnia

Strauss Romnia a deschis in 2007 prima cafenea DoncafeBrasserie & Expresso Bar in parteneriat cu un operator de cafenelesi restaurante. Planurile companiei israeliene vizeaz extinderea

Doncafe Brasserie & Espresso Bar in trei locaii noi, pe termenscurt.

Tchibo

Tchibo si-ar putea face de asemenea intrarea pesegmentul cafenelelor. In luna martie 2008,

productorulgerman a anunatca isi va concentrastrategia de extindere in HoReCa in Europa deEst, inclusiv Romnia. Planurile sale nu s-auconcretizat pana in prezent.

Cafenele care au ieitde pe piaaRomaqua Group, mbuteliatorul apei mineraleBorsec, a decis sa nchidcafeneaua Metropolitandin Bucuretiinaugurata in iunie 2008 in urma unei investiiide 80.000 EUR.

Nestle a ieitde pepiaacafenelelor in 2008, pe locul celor doua cafenele fiind deschise altecafenele care aparinKraft Foods.

CoffeeHeaven a anunat ca se va retrage din Romnia, piaa pe care a ptruns odat cudeschiderea centrului comercial BneasaShopping City, din cauza rezultatelor sub ateptriobinutein aceasta perioada. Brandul polonez a fost adus in Romnia prin intermediul SnackAttack, in urma unui joint-venture intre cele doua companii si urma sa fie extins in alte trei

locaiiin 2009.


18/26

18

Privind politica concurentei, se observa o tendinaclara de creterea numruluide cafenele,att in Bucureti, cat si in alte oraedin tara. Din punctul de vedere al gamei de produse siservicii, majoritatea cafenelelor existente ofero gama variata de produse bazate pe cafea,mpreuna cu produse auxiliare (buturisau mncare), precum si servicii menite sa fidelizezeclienii(internet wireless gratuit, ziare sau reviste existente in cafenea, etc.).

Pentru a putea face fata concurentei, Cafeneaua... va trebui sa aibde asemenea un meniuvariat in specialitati de cafea, buturircoritoaresau alcoolice si preparate culinare. In plus,atmosferaplcutasi serviciile de calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clienilor.

Un dezavantaj pe care Cafeneaua... l are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piaa.Consumatorul roman este intr-o anumita proporie snob, fiind atras de nume mari, decafenele, pe care mai intai le-a cunoscut din surse externe (televizor, reviste, excursii instrintate) si ulterior le-a descoperit si in Romnia. Totui, Cafeneaua.... va ncerca sa creezeo atmosfera prietenoasa, sa construiasc o clientela fidela care apreciaz calitatea,demonstrnd ca renumele se poate construi.

Obiect ivele de market ing si d ef inirea strategieiSocietatea urmreteintrarea pepiaacafenelelor, opiaacu un vizibil potenialde exploatatchiar si in condiiileeconomice actuale. Intenia conducerii este de a atrage si mai alesfidelizaclieni din clasa de mijloc, oferind produse de calitate la un pre corect si cu un serviciuimpecabil.

Cafeneaua... va fi perceputa ca un spaiucald si primitor, unde personalul se mprietenetecuclienii si creaza o relaie de ncredere. Se dorete ca baza promovrii cafenelei sa fierecomandrileclienilormulumii, alocndu-se un buget mic (nu mai mult de 2% din vnzri)

pentru promovare.

Analiza SWOTPuncte Tari

- asocierea cu un productorbinecunoscut de cafea (Julius Meinl,Illy, etc.);

- originalitate (organizare seri tematice,programe de fidelitate, serviciiconexe);

- calitatea produselor si a servirii;- experienaresponsabilului de cafenea;- marja de profit;- locaia.

Oportunitati

- o ieire la cafenea presupune un cost maimic dect o ieirela restaurant;

- o mai mare deschidere a consumatorilorromani / bucureteni ctre socializare inafara casei;

- creterea consumului zilnic de cafea (maimult de o ceacape zi);

- gusturile consumatorilor de cafea auevoluat, acetiaapreciind acum o cafea si unserviciu de calitate;

- scdereatimpului petrecut intr-o cafenea;- cretereaponderii clienilorcare iau cafeaua

la pachet;- scdereachiriei pentru spatiile comerciale;- o mai mare uurina de a gsi un spaiu

comercial comparativ cu aniiprecedeni.Puncte Slabe

- lipsa unui renume pe piaacafenelelordin Romnia;

- lipsa de experienaa acionarilor

Ameninri- o posibila scdere a consumului ca

frecventa si cantitate;- condiiide creditare mai aspre;


19/26

19

- fonduri proprii iniialeinsuficiente - lichiditate redusa pepiaa;- cretereacostului cu materia prima;- devalorizarea monedei naionale.

Pol i tica de produs

Cafeneaua va oferi o varietate de buturi pe baza de cafea, de la cappuccino, caffe latte,americano, mocha, mocha flake, la espresso, ristretto, macchiato, etc., dar si un meniucuprinztorde ceai si ciocolata calda. Aceasta gama va fi completata de cocktailuri originale,

buturircoritoaresi alcoolice.

Se va stabili si un parteneriat cu o cofetriesi un magazin de sandwich-uri (ex. Snack Attack)care sa livreze prjituri si sandviuri ce vor fi inute intr-o vitrina frigorifica si serviteclienilor.

Cafeaua va fi procurata direct de la un distribuitor de cafea pentru segmentul HoReCa (JuliusMeinl, Pro Brands Distribution, Strauss Romnia, Nordic Import Export Co SRL). Acest

lucru va garanta calitatea ridicata a cafelei, dar si o reducere a cheltuielilor cu achiziionareaaparatelor de cafea (pot fi luate in custodie) si a elementelor necesare servirii (ceti, meniuri,tvi, ervetele, etc.) care de asemenea sunt oferite in mod gratuit de partenerul ales.

Pe langa produsele sale, Cafeneaua va oferi si acces gratuit la internet wireless si o serie dereviste si ziare mondene. In plus, pentru a creste traficul de clieniin timpul saptamanii, se vororganiza seri tematice (muzica de camera live, karaoke, srbtorinaionalesau internaionale,stand-up comedy, etc.).

Cafeneaua va oferi si posibilitatea nchirierii spaiuluipentru petreceri private in msura incare acest lucru va fi solicitat.

Poli t ica de prePreturile practicate vor ncadra Cafeneaua in categoria medie. In funciede produs, Cafeneauava practica un ados comercial de la 30% (buturilealcoolice si non-alcoolice) pana la 300%(produsele pe baza de cafea si ceaiurile).

Astfel, o cafea va costa intre 5 si 15 lei, o ciocolata calda intre 7 si 10 lei, buturile non-alcoolice intre 5 si 8 lei, berea intre 6 si 12 lei.

In cursul saptamanii, intre orele 15.00 si 18.00, Cafeneaua va practica preturi reduse cu 20%pentru a atrage clientela.

Clieniifideli vor fi rasplatiti periodic prin oferirea unorbuturisau chiar a ntregii consumaii

din partea casei (in funciede frecventa si volumul lor de consum).

Poli t ica de distribuie

Cafeneaua isi va ncepe activitatea cu o locaie de 100 mp. Se va urmri nchirierea unuispaiuintr-o zona cu trafic pietonal ridicat (in centru, in apropierea unei universitati sau a unorcldiri de birouri, intr-un spaiu comercial). Doua aspecte de urmrit vor fi posibilitateadeschiderii unei terase in timpul verii si locurile de parcare in apropiere.

Spaiulcafenelei va fi amenajat astfel incat sapoatfi separat in doua sau trei saloane. Acestlucru va permite att gzduirea de petreceri private, cat si amenajarea unui spaiu pentrunefumtoriin conformitate cu noua lege anti-fumat.

Programul de lucru va fi: LuniVineri 8.0023.00, Smbtasi Duminica: 10.0024.00.


20/26

20

Clienii care nu si-au terminat cafeaua dar trebuie sa plece vor putea sa o ia cu ei prinambalaje, capace si paie speciale pentru aceasta alternativa.

In funciede rezultatele primei cafenele, managementul va decide momentul deschideri uneinoi locaii.

Poli t ica de promovare

Managementul dorete ca mecanismul cel mai puternic de promovare al cafenelei sa fierecomandarea clienilormulumii.

Cafeneaua va fi promovata constant prin ghidurile de petrecere a timpului liber att in formathrtie, cat si in format on-line (ex. revista apte seri, www.localuri.ro, bucharest-guide.ro,www.afterhours.ro). Prin aceste canale, se va prezenta o scurta descriere a cafenelei, aserviciilor oferite si a serilor tematice, propria pagina de internet si un numrde telefon pentrurezervri.

Managementul cafenelei va opta si pentru o pagina proprie de internet prin care sa ofere

informaiidespre produsele oferite si posibilitatea de a face rezervrion-line sau prin telefon.

Previzionarea vnzrilor

Managementul societatii a decis abordarea unei strategii moderate de previzionare avnzrilor, dat fiind contextul economic general din Romnia (si nu numai). Intr-adevr,piaacafenelelor a cunoscut o cretere considerabila in ultimii ani, insa, in condiiile actuale de

piaa se previzioneaz o evoluie mai modesta. Astfel, pentru urmtorii 3 ani, societateaprognozeazo cretereanuala de 25%.

In condiiilein care cafeneaua va fiprevzutacu terasa, managementul nu considera ca vor fifluctuaiiimportante in funciede anotimp. Intr-adevr, produsele servite intr-o cafenea sunt

in general mai apreciate in anotimpul rece, insa prezenta terasei va atrage clienisi primvarasau vara.

4. Planul operaional

Autorizaiilede funcionarenecesare pentru deschiderea cafenelei se obinde la MinisterulAlimentaieiPublice, Primrie, Sanepid si Pompieri.

Locaia

Un punct cheie in demararea acestei afaceri este gsirea locaiei potrivite, care sa asigure

vizibilitate si traficul necesar de clieni. Locaiaaleasa va ajuta sau va pune piedici dezvoltriiafacerii. In cazul unei cafenele locaia, stilul si ambianta vor crea imaginea acesteia si vorselecta invariabil clientela.

Cafeneaua va fi localizata intr-o zona centrala a Bucurestiului, avnd un spaiude 100 mp si odeschidere de minim 7 metri. Spaiul va fi renovat si amenajat, astfel incat sa inspire oatmosfera primitoare. O atenie speciala va fi acordata utilitaiilor, finisajelor superioare ielementelor de decor si iluminat indirect, instalaie de climatizare, etc.

Cafeneaua va cuprinde 15 mese (separate in doua sau 3 saloane), un bar, 2 grupuri sanitare,un vestiar pentru salariai, un birou si o camera care va servi drept depozit.

Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, ciocolata calda, buturi rcoritoare,buturialcoolice, produse de patiserie,prjituri, sandviurisi ngheata.


21/26

21

Posibili furnizori:

Cafea: Julius Meinl Romnia (cafea Julius Meinl), Strauss Romnia (Doncafe siLavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle Romnia (Nescafe),Pro Brands Distribution (Illy);

Buturircoritoare: CocaCola Hellenic, American Pepsi;

Bere: Heineken Romnia, Ursus Breweries, InBev Romnia, United RomanianBreweries Bereprod;

Produse de patiserie siprjituri: laboratorul de cofetrie...... Sandwich-uri: Snack-Attack, Toscana; ngheata: Betty Ice, Delta.

Aparatele necesare(pentru prepararea cafelei, pstrareabuturiloralcoolice si rcoritoare si

a ngheatei) pot fi achiziionatesau luate in comodat de la furnizorii de cafea sibuturi. In aldoilea caz (cel pentru care se opteazin cadrul acestei afaceri), managementul se obliga sa


22/26

22

achiziionezeprodusele doar de la acel furnizor, care poate impune un target lunar obligatoriu(ex. 12 kg. de cafea / luna pentru un grup de aparate oferit, acest grup fiind format dintr-unmacinator, un expressor si un dedurizator).

Avantajele de a lucra in parteneriat cu furnizori in loc de a achiziiona produsele dintr-unhipermarket precum Metro / Selgros / Carrefour / Cora:

economia de timp - furnizorul va aduce necesarul de cafea / buturi la intervale detimp stabilite;

costuri reduse - aparatele sunt luate in custodie in mod gratuit, nu achiziionate saunchiriate, iar service-ul este gratuit; se primesc de asemenea si toate materialelenecesare servirii in mod gratuit (ceti, tav, meniuri, pahare, ervetele, etc.);

personalul este instruit de ctrefurnizorul de cafea cum sa utilizeze aparatele de cafeasi cum sa serveascpreparatele.

Numrulsi tipul de aparate necesare sunt detaliate in seciunea financiara a acestui plan deafaceri, unde este prezentata investiiainiiala.

Personalul

Personalul cafenelei va fi format din: un responsabil de cafenea, 4 chelneri, 2 barmani si 2persoane responsabile cu curatenia care vor lucra in ture. Cu excepia responsabilului decafenea care va avea o experienaconsiderabila in domeniu, recrutarea celorlalte persoane vatine cont in primul rnd de caracteristicile personale si dorina de a invata si mai puin deexperienaacumulata in domeniu.

Acetiavor fi in subordinea responsabilului de cafenea, care va avea obligatoriu experienainconducerea unei cafenele. Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei,

de relaia cu furnizorii si clieniiparteneri, dar va lucra si in mod direct cu managementulsocietatii pentru a stabili si respecta metodele de promovare ale cafenelei si bonsurile deperformanta acordate salariailor.

Chelnerii si barmanii vor fi instruiide ctreresponsabilul de cafenea si de ctrefurnizorii decafea si buturi alcoolice cu privire la modul de utilizare al aparatelor, dar si privindmodalitatea de servire a diferitelor buturi. Trainingul privind comportamenul in relaia cuclieniiva fi realizat de ctreresponsabilul de cafenea.

Pe langa servirea clienilor, se dorete ca toichelnerii sa prezinte produsele intr-o manieraatrgtoarepentru clieni, astfel incat sa genereze vnzare ncruciata(ex. produse de patiserie

pe langa ceaiul sau cafeaua comandate).

Clieniinemulumiivor avea la dispoziieatt o cutie de reclamaii(care va putea fi deschisadoar de ctre responsabilul de cafenea), cat si un numr de telefon mobil (de asemenea alresponsabilului de cafenea). Toate reclamaiile vor fi soluionate de ctre responsabilul decafenea, care va lua masuri pentru a minimiza nemulumirea clienilor (schimbarea

produsului, oferirea unor produse din partea casei, etc.).

Proteciampo triva ri sc urilo r

Managementul a hotrtncheierea unei poliede asigurare mpotriva incendiilor, precum siinstalarea unui sistem de alarma si a unor camere de supraveghere.

Managementul doreteun control strict al costurilor si asigurarea unui cash-flow stabil, astfel

incat sapoatreacionala evenimente neprevzutecare ar putea afecta activitatea firmei.


23/26

23

Contractul de nchiriere este realizat pe un an, cu clauza de rennoire automata. Pe parcursulacestui an, proprietarul nu poate mari chiria. S-a dorit stipularea acestei clauze in contract,

pentru ca o eventuala mrirede chirie sa aibloc ncepnd cu al doilea an, cnd cafeneaua vaavea un flux de clieniconstant si o afacere mai stabila. ncepnd cu al doilea an, societateadoretencheierea contractului de nchiriere pe mai muliani.

Apariia unor noi concureni in zona cafenelei ar putea diminua traficul de clieni.Managementul doretesa sepregteascpentru aceasta posibilitate prin fidelizarea clienilor,

prin programe speciale (carduri de fidelitate, consumaiiocazionale gratuite, calitatea serviriisi a produselor, seri tematice).

Managementul nu doreteo rotaiemare a personalului. Pe langa salariile fixe, salariaiivorbeneficia si de bonusuri in funciede performanta sau evenimente speciale. Responsabilul decafenea va crea programe de motivare (implicarea tuturor salariailor in activitatea firmei,responsabilizarea lor, bonusarea lor). Responsabilul de cafenea va beneficia trimestrial de un

bonus format dintr-un procentaj din vnzrilerealizate peste un anumit target.

In cazul in care cafeneaua nu prezint rentabilitatea previzionata in primele 6 luni,managementul va obineautorizaiilenecesare pentru transformarea locaieiin bar cu program

prelungit.

5. Management si organizarea afacerii

Organ izarea afacerii

Directorii Generali vor fi Ciurea Felicia Martha si Cristea Daniela si vor avea in subordineierarhica ntreg personalul cafenelei, mpreuna cu Responsabilul de cafenea. Responsabilul decafenea va avea in subordine ierarhica si

funcionala chelnerii, barmanii si persoanele

responsabile cu curatenia.

Poli t ica de management a resurs elor umane

Programul de recrutare si verificare a personalului se va derula conform precizrilor dinplanul operaional. Recrutarea personalului se va efectua direct de ctre societate. Primapersoana angajata va fi Responsabilul de cafenea care se va implica ulterior in angajareapersonalului operaional.

ntregul personal va fi angajat cu carte de munca, pe durata nedeterminata. Remunerarea se vaface prin salariu fix si se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente.

Responsabilul de cafenea va avea si un telefon mobil cu abonamentpltitde societate.

Director i i

Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei. El va avea in subordinetoi angajaii, va menine legtura cu furnizorii si partenerii cafenelei. Responsabilul decafenea va rspundedirect in fata acionarilor.

Corpul consi l ier ilor

Acionariisocietatii vor meninelegturacu un avocat care sa le ofere sfaturi juridice atuncicnd au nevoie. De asemenea vor ncheia un contract deprestriservicii cu un contabil.


24/26

24

6. Planul financiar

Pentru toate cheltuielile s-a folosit un curs mediu de 4.3 Lei / EUR

Cheltuiel i lunare

Cheltuieli cu personalul

Poziie Numr Salariul individualnet - Lei

Cost Total pentru

firma - Lei

ef cafenea / Responsabil 1 3000 5504

Barman 2 1500 2719

Chelner 4 1000 1775

Personal de curaenie 2 700 1213

Total 9 11.400 15.143

Abonamentul lunar de telefon mobil al responsabilului de cafenea: 30 EUR / luna

Cost total lunar cu salarizarea: 15143 LEI / 4.3 EUR = 3522 EUR + 30 EUR = 3552 EUR

Cheltuieli cu chiria

Chiria reprezintin general costul lunar cel mai mare. Chiriile cele mai mari se regsesc inspecial in spatiile comerciale de tip mall. In situaiaeconomica actuala, in condiiilein caremall-urile au nregistrat o scderedrastica a numruluide vizitatori, este probabil ca si chiriilesa mai scad, insa nu considerabil. S-a luat in calcul o chirie de 40 EUR / mp.

40 eur / mp * 100 mp = 4000 EUR / lunar

Cheltuieli cu utilitile(medie / luna): 260 EUR

Electricitate si apa: 250 EUR

Abonament RDS: 10 EUR

Cheltuielile cu aprovizionarea

Consumul dintr-o cafenea se mparte in medie astfel:

Produse pe baza de cafea sau ceai40%; Buturircoritoare15%; Bere25%; Produse de patiserie,prjituri, ngheata20%

Un client consuma in medie 2 - 3 produse.

Un kg de cafea de calitate (ex. Julius Meinl) costa intre 100 si 119 RON iar prepararea unei

cafele necesita 8 g de pulbere de cafea, ceea ce rezulta ca dintr-un kilogram de cafea se potprepara pana la 125 de cafele.


25/26

25

Cheltuielile cu promovarea: 1% din vnzri= 160 eur / luna in primul an

Cifra de afaceri

Nota de plata pentru o persoana intr-o cafenea conine2 sau 3 produse.

Flux de clieni: in primul an se estimeazun flux de 100 de clienizilnic, afacerea urmnd sacreasccu 25% pe an si sa ajungin al doilea an la 125 de clienizilnic, iar in al III-lea la 150de clienizilnic

In primul an100 de clienizilnic3000 de clienilunar

Cifra de afaceri lunara in eur (4.3 lei / eur) = 68.500 RON = 15.930 EUR lunar in primul

an = 191.160 EUR ANUAL

Produse de cafea si ceai (40%) = 3000 produse, dintre care 1000 ceaiuri = 28.000 RON

- Premediu cafea: 2000* 10 RON = 20.000 RON- Premediu ceai: 1000 * 8 RON = 8000 RON

Buturircoritoare(15%): 1125 produse lunar * 5 RON = 5.625 RON

Buturialcoolice (25%): 1875 produse lunar * 9 RON = 16.875 RON

Produse de patiserie, prjituri si ngheata: (20%): 1500 produse lunar * 12 RON = 18.000RON

In al II-lea ancreterecu 25% - 1.027.500 RON ANUAL

In al III-lea ancreterecu 25% fata de anul II1.284.375 RON ANUAL

Fond iniialnecesar

Total: 109472 euraprox 110.000 EUR

Investiiainiialain amenajare: 40.645 EUR

Salarii 6 luni: 21.312 EUR

Chiria 6 luni: 24.000 EUR

Utilitati 6 luni: 1.040 EUR

Aprovizionare 6 luni: 21.000 EUR

Promovare 6 luni: 1.475 EUR

Prof i t lunar

Cheltuieli lunare = 11610 EUR

Salarii: 3600 eur

Chiria: 4000 eur


26/26

Utilitati: 260 eur

Aprovizionare: 3500

Promovare: 250

ncasrilunare = aprox. 16.000 EUR

Profit lunar: 4400 EUR

Investiiainiialade 40.000 eur se amortizeazin 10 luni1 an.

plan de afaceri cafenea toncaffe

Documents