PPPlllãããccciiinnntttããã cccuuu dddooovvvllleeeaaaccc DDDeeeccceeemmmbbbrrriiieee 222000111222

CCCeeelll mmmaaaiii ssscccuuurrrttt dddrrruuummm

dddeee lllaaa 111000 ......... lllaaa 444

EEEdddiiitttooorrriiiaaalll

555 ttteeeaaatttrrreee,,,

555 llliiiccceeeeee

IIInnnfffooo CCCNNNMMMVVV

IIInnnttteeerrrvvviiiuuu cccuuu dddoooaaammmnnnaaa

ppprrrooofffeeesssoooaaarrrããã GGGaaavvvrrriiillleeessscccuuu

FFFaaațțțããã îîînnn fffaaaţţţããã

Apocalipsa ...

pe internet

.Mishu

SSStttuuudddiiiuuulll îîînnn SSSUUUAAA :::

mmmaaaiii aaacccccceeesssiiibbbiiilll dddeeecccâââttt cccrrreeezzziii

UUUnnniiivvveeerrrsssiiitttãããţţţiii

SSSãããrrrbbbãããtttooorrriii

fffeeerrriiiccciiittteee!!!

RRReeedddaaacccţţţiiiaaa rrreeevvviiisssttteeeiii „„„PPPlllãããccciiinnntttããã cccuuu dddooovvvllleeeaaaccc””” vvvããã uuurrreeeaaazzzããã:::

CCCââânnnddd IIIsssaaadddooorrraaa dddaaannnsssaaa

CCCrrrooonnniiiccciii

să greșești ca să înveți mai bine și că e posibil să iei un patru, pentru ca în final să fii de nota zece. Primul 10

A fost la biologie și era prima dată când ne asculta un profesor. Doamna profesoară a întrebat

care este titlul lecției, iar eu am răspuns foarte senină. Nu mă gândisem că mă va asculta.

Probabil din această cauză acum răspund numai când profesorul mă întreabă în mod special.

Lecția se numea „Mediul de viață al plantelor”. Acum îmi dau seama că nu era cine știe ce, dar

aveam emoții enorme. Stăteam în ultima bancă. Ca și acum, îmi era prea frică să mă inspir din

caiet, iar pe vremea aceea colegii mei nu erau atât de experimentați ca să-mi șoptească. Am luat

zece până la urmă și am fost foarte încântată.

Primul 4

Un sentiment total opus am simțit când am luat primul meu patru. Totul a început când am

intrat la liceu și am fost primită exagerat de plăcut: „Bun venit, zecele nostru!”, au fost cuvintele

profesorului care mi-a luat dosarul. Așadar, aveam o părere destul de bună despre mine. Eram

pregătită și sufletește pentru ceea ce urma. Mulți mă avertizaseră despre începutul

„promițător” pe care îl voi avea, așa că prima notă la matematică (șase) nu mă speriase. Câteva

săptămâni mai târziu însă, am dat un al doilea test, la care am luat un patru de toată

frumusețea.

Acum, când mă gândesc la acele momente, mi-ar fi plăcut să pot zice că n-a fost vina mea, ci a

profesorului sau să nu mă fi considerat cel mai prost om din lume la momentul respectiv. Ceea

ce pot spune e că îl apreciez din ce în ce mai mult pe profesor și că râd cu lacrimi la aproape

fiecare glumă pe care o spune. Cu toatea acestea, am ajuns la concluzia că indiferent de notele

mele, fie ele 10,7 sau 4, importante sunt cunoștințele dobândite și faptul că încă îmi aduc

aminte titlul lecției la biologie din clasa a cincea.

Teofana Cepoi, 9 E

Cel mai scurt drum

de la 10 ... la 4

Elev vs atlet

Există oare o rețetă pentru a fi de „nota 10”? Să luăm

de exemplu un atlet. Pare atât de ușor să termini

primul o cursă de 400 m. Și totuși... câte entorse,

câte ore de antrenament, câte căzături și câte

momente în care ești tentat să renunți au existat

înainte de victorie? Nu știu care este rețeta, dar ce

știu e că trebuie să cazi ca să fii mai bun, că trebuie

Pag.2: Editorial

IInnggrreeddiieennttee::

EEddiittoorriiaall..............PPaagg..22

IInnffoo CCNNMMVV..............PPaagg..33

VVoocceeaa NNaaţţiiuunniiii....PPaagg..77

FFaaţţaa nneevvããzzuuttãã......PPaagg..99

FFaaţţãã îînn ffaaţţãã........PPaagg..1122

UUnniivveerrssiittããţţii...... PPaagg..1155

ȘȘccooaallaa

DDeemmooccrraaţţiieeii........PPaagg..1188

CCrroonniiccii..................PPaagg..1199

CCrreeaaţţiiee..................PPaagg..2222

..MMiisshhuu....................PPaagg..2255

Cultură prin lectură

Anul trecut şcolar a avut loc o activitate interesantă în cadrul Colegiului Național “Mihai Viteazul”, organizată de doamna profesoară Liliana Zaschievici. A venit la noi în liceu domnul Theodor Paleologu, fost ministru al culturii, pentru a discuta împreună cu o parte din elevi despre cartea “Frații Karamazov”, scrisă de marele scriitor rus, Fiodor Dostoievski.

Din punctul nostru de vedere, schimbul de impresii a reprezentat un bun prilej de a înțelege cartea mai bine. Discuţia, care a avut la bază întrebările elevilor, a atins aspecte importante, precum: complexitatea personajelor și a trăirilor lor, intriga romanului, valorile morale și mesajul filosofic al acestei capodopere literare. Desigur, dezbaterea a purtat amprenta viziunii personale a invitatului, al cărui autor preferat este chiar Dostoievski, după cum ne-a mărturisit.

Nu putem să nu evocăm şi un moment de amuzament, atunci când invitatul nostru, aflând că nu toţi participanţii au reuşit să termine cartea din cauza programului încărcat de la şcoală, a glumit, spunând că nu înţelege cum te mai poţi gândi la altceva atunci când îl citeşti pe Dostoievski.

Ecourile acestei întâlniri nu s-au stins la plecarea invitatului, acesta trezind în noi curiozitatea şi dorinţa de a citi şi alte cărţi ale lui Dostoievski, ca şi ale altor autori ruşi.

Maria Cristina Chiţu, 11 F Horia Teodorescu, 11 F

5 teatre, 5 licee

Anul acesta liceul nostru participă la cea de-a doua ediţie a proiectului cultural ,,5 TEATRE, 5 LICEE”. Proiectul iniţiat de Fundaţia ECDL este dedicat elevilor de liceu şi îşi propune să încurajeze implicarea liceenilor în activitaţi culturale provocându-i în final la un concurs.

150 de elevi din 5 licee bucureştene, printre care şi membrii trupelor de teatru ale acestor instituţii, au posibilitatea de a viziona gratuit piese de teatru din repertoriul a 5 teatre din Bucureşti (Teatrul Foarte Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Nottara şi Teatrul Ion Creangă). Fiecare liceu este asociat cu unul dintre cele 5 teatre, iar elevii participanţi la proiect iau parte la activităţi interactive alături de reprezentanţii teatrelor partenere, asistă la repetiţii, şedinţe de machiaj şi probe de costume. De asemenea, membrii trupelor de teatru pun în scenă piese scurte pe tema ,,Drepturile omului”cu ajutorul reprezentanţilor teatrelor partenere. Proiectul se finalizează pe 10 decembrie cu cele 5 piese de teatru realizate de liceeni, urmând ca cea mai bună să fie premiată. Spectacolul se va juca pe scena Teatrului de Comedie.

Liceul nostru colaborează cu Teatrul Evreiesc de Stat, iar membrii trupei de teatru, „Orpheus”, pregătesc piesa ,,Burghezul gentilom’’ pe care o pun în scenă cu ajutorul regizorului Andrei Munteanu.

Pe lângă acest proiect, „Orpheus” pregăteşte anul acesta şi piesele ,,Gaiţele” şi ,,Zăpezile de altădată” cu care va participa la diverse festivaluri. Activitatea trupei de teatru a liceului nostru se desfăşoară sub coordonarea doamnei profesor, Cristina Nechifor.

Lavinia Neagu, 11 F

Pag.3: Info CNMV

Ce este clubul MUN?

Şi eu, ca mulți alții, când am auzit vorbindu-se de MUN, m-am întrebat ce poate să

însemne și ce-or face oamenii acolo de vorbesc cu atâta pasiune despre acest proiect?

I-am întrebat pe colegii mai mari care aveau deja vechime la MUN și mi-au povestit că

au văzut în MUN o oportunitate diferită de a dezbate probleme care de fapt, ne preocupă mai

mult sau mai puțin pe noi toți. Trainerii noștrii se remarcă prin diversitate, talent şi

pasiune. Împreună cu noi, cei care suntem începători, ei formează inima și sufletul echipei de

la Mishu. Mi-am dat seama că MUN înseamnă de fapt, o găselniță fabuloasă de a-ți face

prieteni si de a te implica, pas cu pas, în dezbateri și soluții ale unor probleme mondiale

presante pentru noi toți până la urmă.

MUN înseamnă, în același timp, reunirea unor grupuri diferite de adolescenți,

provenind din diferite culturi și din spații geografice vaste, cu scopul de a forma oameni

care să se ințeleagă unii cu alții și să-și dezvolte toleranța, umanismul și pacifismul.

La MUN învațăm să discutăm și să colaborăm la standarde academice înalte. Mi s-a

povestit că scopul MUN este să antreneze adolescenți de peste tot din lume să se comporte ca

niște oameni responsabili și să se implice sufletește în construirea unor socio-poduri virtual

create prin dezbateri. Prin MUN ei învață să comunice cu oameni diferiți ca tipologie de ei

înșiși și, nu în ultimul rând, învață cum să-și facă prieteni și să se distreze.

Mulți începem să ne inițiem la MUN pe principiul “De ce nu?”, așa cum îmi povestea

trainerul grupei din care fac eu parte, Claudia. Când am întrebat-o care a fost cea mai amuzantă

experiență trăită de ea la MUN, și-a amintit de conferința din Budapesta. Reprezentând U.K.

alaturi de un alt coleg, i-au declarat razboi reprezentantului Chinei. Au cumpărat un corn de la

patiserie și au ieșit la speech cu întrebarea: “Hey, China, are you hungry? Do you want food for

your people?” Şi i-au oferit cornul care de fapt, însemna război, făcând din asta un moment de

neprețuit.

Participanții de la Mishu au definit experiența MUN ca fiind “genială”, un amalgam de

sentimente și lupte interioare dar și relaxare. Claudia îmi povestea că îsi dorește să lege

experiența dobândită prin MUN de viitoarele ei studii.

Prin MUN devenim mai deschiși, vorbim liber pe orice temă și în fața oricuişi

începem să înțelegem lucrurile care se întâmplă în jurul nostru. MUN îi îndrumă pe cei

pasionaţi încât leeste deschisă o cale de viitor care îi poate conduce la o carieră de succes.

Ștefania Vâlcu, 9 E

Pag.4: Info CNMV

Schimburile de experienţã cu SUA

Puţini din liceul nostru ştiu despre schimburile de experienţă cu elevii din

Statele Unite. Fiecare mai aude câte ceva în treacăt, dar nu mulți sunt cei care au

destulă curiozitate încât să afle mai multe despre acest proiect şi chiar îşi doresc să

profite de acest prilej, pe care nu multe instituţii de învăţământ îl oferă.

Schimbul constă în alegerea a zece elevi din Mishu, care pleacă pentru zece

zile în America. În această perioadă, ei vor participa la cursurile școlii SVGS din

Stauton, Virginia, instituția care organizează proiectul. Fiind vorba de un

parteneriat, şi elevii americani vin în România să cunoască ţara şi să vadă cum este

sistemul nostru de învăţământ. Profesorii care coordonează activitatea sunt

domnul director Mihai Surdu si domnul profesor Daniel Petriceanu; ei se

ocupă de selectarea elevilor în program şi îi însoţesc pe durata schimbului.

Interviul prin care sunt aleşi elevii se desfăşoară în fiecare an în perioada

octombrie-noiembrie. Obiectivul principal este selectarea elevilor care au o bună

capacitate de adaptare în medii nefamiliare, capabili să se descurce în diferite

situaţii de criză. De exemplu, dacă s-ar pierde de grup în Casa Albă, ei trebuie să nu-

şi piardă cumpătul şi să apeleze la oamenii din jur pentru a reintra în contact cu

profesorii. Dacă trec de interviu, elevii pleacă în SUA anul următor, în octombrie

sau noiembrie. Ei sunt repartizaţi unor familii pe baza unor "CV-uri", ce conţin

câteva informaţii personale cum ar fi: hobby-uri, activităţi extrașcolare, unde au mai

călătorit, din câţi membrii e formată familia lor etc. Alegerea gazdelor este făcută de

profesorii de la SVGS şi elevii nu pot influenţa deciziile luate de aceştia. Apoi, după

încheierea repartizării şi elevii români primesc un „CV” al copiilor americani. Cei

care au plecat au oferit gazdelor câte un mic cadou reprezentativ pentru România şi

au rămas de-a lungul timpului în relaţii bune cu aceştia.

Părerile celor cu care am discutat au fost favorabile. Toţi consideră că este o

experienţă unică, prin care participanții nu numai că vor avea ocazia să viziteze o

altă țară, ci să-și lărgească perspectivele printr-o cultură nouă.

Sper că am reuşit să vă furnizez toate informaţiile necesare şi vă doresc

tuturor să aveţi parte de o astfel de aventură culturală. Succes!

Theodora Săbădeanu, 9 E

Pag.5: Info CNMV

Școala pe dos

Emoţii puternice şi multe pregătiri. Asta a însemnat „Şcoala pe dos” anul acesta, mai

ales pentru bobocii dornici să impresioneze, curioşi să participe şi inventivi la organizare.

Pentru început, în această zi am serbat 147 de ani de CNMV! Ani de care suntem

mândri şi de care ne bucuram cu toţii!. „Fereastra” a fost tema aleasă de această dată, şi

putem spune că nu a fost una foarte uşor de interpretat! Elevii au trebuit să-şi depăşească

limitele imaginaţiei şi să pătrundă adânc în sensurile acestui cuvânt pentru a crea o

activitate unică, interesantă ce poate impresiona publicul de orice vârstă! Ideile nu au

încetat să apară, fereastra căpătând înţelesuri ce stârneau oricui curiozitatea: maşina

timpului, cultura japoneză şi fotografia sunt doar câteva dintre ele. Pentru cei mai

mulţi elevi, fereastra este o interpretare a realităţii, o reflexie a ceea ce suntem acum, poate

a ceea ce am fost si vom fii. Prin fereastră îi putem vedea pe ceilalţi aşa cum sunt, dar ne

putem vedea pe noi, ne putem observa sentimentele şi analiza gândirea. De aceea, cred că

un mesaj important ar fi să avem mereu fereastra deschisă! Aşa, vom învăţa să vedem

lumea cu alţi ochi, să învăţăm să vedem!

În ciuda multiplei interpretări a temei, elevii au reuşit să surprindă prin activităţi

inventive, educaţionale şi distractive. Fie că a fost prezentat un filmuleţ moralizator,

ce avea un conţinut educaţional, o expoziţie de fotografie, un joc interactiv sau

preparate din diferite culturi, tema s-a regăsit peste tot, doar că sub diverse forme.

Ziua s-a încheiat cu un spectacol pe scenă, aşa cum obişnuim. Momentele pline de

emoţie şi veselie ne-au amintit cu drag de ce am ales acest liceu şi de ce ne mândrim cu el.

Corul a fost cel ce a dat tonul, pregătindu-ne cântecele aşa cum ştiu ei mai bine, trupa de

dans ne-a ţinut pe toţi în mişcare, iar filmuleţele prezentate ne-au trezit sentimente

frumoase. Întregul colaj de momente a deschis o fereastră spre liceu, spre noi, ce ne-a

ajutat să vedem ce putem realiza şi experimenta.

Toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără ca noi să descoperim munca în echipă,

spiritul şi emoţia, dorinţa de a experimenta lucruri noi şi de a arăta că putem să deschidem

fereastra spre viitor! Cred că „Şcoala pe dos” este un mod excelent de a ne arăta, de fapt,

oportunităţiile de care dispunem şi modul în care le putem folosi, dacă dorim. Sprijinul îl

găsim întotdeauna lângă familie, prieteni şi uneori, profesori dragi care sunt gata să ne dea

un sfat bun!

Astfel, după ce am petrecut prima dată ziua liceului, cred că aş putea descrie “Şcoala

pe dos” în doar două cuvinte: „echipa Mişu’”!

Gabriela Croitoru, 9F

Pag.6: Info CNMV

Facultăţi în străinătate VS facultăţi în România

Ca orice om interesat câtuşi de puţin de mersul ţării sale, nu

pot decât să remarc, cu tristeţe, că România pierde teren în

faţa ţărilor care-şi dau cu adevărat interesul, comparativ cu

noi, în promovarea educaţiei şi a culturii. Câţiva, din cei

aproape 100 de elevi care au participat la acest sondaj, chiar

mi-au confirmat:

“Iau în considerare ambele opţiuni, dar prefer urmarea unei facultăţi în străinătate, deoarece oportunităţile pe care mi le va oferi studierea într-o ţară străină sunt mai avantajoase, spectrul oportunităţilor fiind mult mai larg decât în România”

“Îmi doresc să urmez o facultate în străinătate pentru că nu am încredere în sistemul de învăţământ din România. O facultate în afară este mult mai serioasă şi valorează mai mult.”

“Aş vrea să urmez o facultate în străinătate pentru că există şanse mai mari de dezvoltare personală. De asemenea, consider că studiul în străinătate este mai bun deoarece în România şansele să ajungi şomer sunt mult mai mari.”

“Îmi propun să plec în Anglia să studiez Marketing, iar dacă nu o să-mi iasă, voi face Dreptul aici. Vreau să studiez în străinătate fiindcă, după părerea mea, totul în ţara asta merge prost.”

“Îmi doresc să fac facultatea într-un stat care să îmi ofere posibilitatea de a studia teoretic şi practic, într-un sistem educaţional just şi transparent. Motivele sunt: îmi place să mă afirm într-o societate onestă, îmi place să pot să-mi câştig existenţa în paralel cu studiile, iar munca mea să fie apreciată şi să mă ajute să mă formez ca om util într-o societate/familie, mi-ar plăcea să studiez într-o universitate cu dotare tehnică avansată; cadre didactice motivate şi pasionate, iar oamenii din jur să iţi dea senzaţia unei societăţi normale (să fie fericiţi şi mulţumiţi de ceea ce fac).”

''În străinătate nu se pune accent pe memorarea teoriei ci pe aplicarea ei. Mie mi-ar plăcea să merg în Danemarca, deoarece consider că atât tehnica de predare, cât şi aparatura folosită sunt moderne, iar profesorii sunt diferiţi radical, într-un mod plăcut, bineînţeles.''

''Eu consider urmarea unei facultăţi în străinătate, deoarece îmi doresc să muncesc acolo, găsirea unui job în afară fiind mult mai uşoară, iar totalitatea condiţiilor oferite în alte ţări fiind net superioară celor din România.''

Pag.7: Vocea Națiunii

21%

79%

România

Străinătate

Cu toate acestea, o rază de soare răsare şi pe strada noastră, a României:

“Urmarea unei facultăţi în România este mai simplă, iar învăţământul nu este cu mult în urma celui din străinătate.”

“Fiecare variantă are plusurile şi minusurile ei. În străinătate educaţia este altfel şi este poate mai temeinică, dar nu există susţinere şi costurile de întreţinere sunt mari. Pe plaiurile mioritice, facultatea se poate face temeinic, dar mediul va rămâne acelaşi şi nu vei căpăta toate experienţele unei facultăţi străine. Sincer, încă nu m-am decis ce să aleg, dar voi aplica sigur şi în străinătate”

“Vreau să urmez facultatea în România, deoarece consider că facultatea pe care am ales-o îndeplineşte toate condiţiile de care am nevoie.”

“În anumite domenii, învăţământul universitar din România este mai bun decât în alte ţări.”

''Consider că învăţământul românesc nu este departe de cel din străinătate, iar costurile şi dificultăţile pe care le presupune urmarea unor studii afară sunt mult prea mari în condiţiile în care nu obţii o bursă. Deasemenea, cunosc multe persoane care au terminat o facultate în ţară şi care au ajuns mult mai sus decât altele care au studiat în afară.''

“Vreau să fac facultatea în România, deoarece vreau la Facultatea de Medicină, iar la majoritatea facultăţilor bune din afară, ai nevoie, ca să aplici, de bac internaţional şi în loc să mă complic, aleg să fac facultatea în România şi ulterior poate dau un master în străinătate şi plec.”

“Eu am ales să dau aici la medicină. Asta e visul meu de când mă ştiu. Cât despre universităţile din afară, nu ştiu ce să spun pentru că nu sunt foarte informată. Nu am luat în considerare posibilitatea de a pleca pentru că simt că locul meu e aici, acasă.”

“Voi urma facultatea aici, cu toate că iniţial vroiam să aplic în străinătate. Într-adevăr, în anumite privinţe, mi se pare că facultăţile din afară oferă mai mult, mai multe posibilităţi, apoi mai multe şanse de a-ţi găsi un loc de muncă etc. Ca să nu mai vorbim de faptul că România se duce în jos, tinzând către Groapa Marianelor. Dar apoi mi-am dat seama că mă simt puţin inconfortabil la ideea plecării, căci nu ştiu cât de bine o să mă adaptez şi nu ştiu dacă sunt în stare să o iau, practic, de la început, în altă parte, la vârsta mea, fără ai mei, fără prieteni etc. Prin urmare, am hotărât să fac facultatea aici, căci şcoală încă se face în România (uneori chiar prea multă!) şi dacă vreau să testez viaţa în afară, pot aplica la burse pe un an, sau pe un semestru în alte ţări. În final, după ce termin facultatea, dacă voi vrea să plec, voi pleca.”

“Cu toate că ţara noastră ocupa un loc foarte jos în topul facultăţilor, se face totuşi şcoală, profii sunt buni, studenţii sunt dintre cei mai buni, având în vedere faptul că se dă admitere, deci cred că este cel mai bun anturaj. Eu vreau să dau la medicină, iar mama mea este doctor şi voi primi ajutor şi din partea ei când voi avea nevoie. Oricum, pot aplica oricând pentru străinătate după facultate.”

Vlad Muntean, 11 E Horia Ion, 9 E

Pag.8: Vocea Națiunii

Interviu cu doamna profesoară Alina Cocei

Reporter: Cum ați ajuns să fiți profesor de religie?

Alina Cocei: Încă din anii de gimnaziu mi-am dorit să fiu profesor, iar mai târziu m-a

motivat faptul că am primit o educație moral-religioasă in familie și dorința de a dărui

ceea ce eu am primit.

R: Ce v-a deteminat să alegeți CNMV?

A.C: M-a motivat să aleg CNMV, pe de o parte pentru că este unul din cele mai bune

licee din București, iar pe de altă parte mi-a plăcut să împărtășesc cunoștințe religioase și

elevilor de liceu, dat fiind faptul că nivelul de comunicare este mai ridicat.

R: Considerați că educația religioasă este o componentă a educației contemporane

romanești?

A.C: Educația religioasă a fost dintotdeauna o componentă a educației la poporul român

și va rămâne în continuare. Altfel nu rezistăm ca popor născut creștin. Criza de care se

vorbește este rezultatul lipsei însușirii educației religioase.

R: În ceea ce privește ora de religie, care credeți că este căștigul elevilor prin

introducerea ei în școală?

A.C: Absența religiei din învățămantul românesc în perioada comunistă a lăsat urmări

grave în mintea și sufletul oamenilor, care au fost forțați să adopte niște teorii contrare existenței lui Dumnezeu și să scoată Biserica în afara societății românești.Reintroducerea

religiei în școală vine să pună pe Hristos in centrul preocupărilor elevilor, atât

intelectuale, cât și sociale.

R: Domnule profesor, cum vedeți o oră de religie reușită care să-și îndeplinească

scopul și totodată să fie pe placul elevilor?

A.C: Dat fiind scopul ei formativ, reușita orei de religie se realizează în timp, întrucât

aceasta depinde foarte mult de caracterul elevului și de participarea familiei la educația

copilului. Ora de religie devine atractivă în special prin comunicare.

R: Ce apreciați la un elev?

A.C: Bunul simț, dorința de a cunoaște, respectul.

R: Ce-i sfătuiți pe elevi în legătură cu ora de religie?

A.C: Să citească foarte mult, să-și cunoască foarte bine credința pentru a nu primi

influențe străine care ar putea să fie periculoase pentru sufletul lor curat.

R: Cum trebuie aplicată religia în viața de zi cu zi? Există un model al creștinului

adevărat?

A.C: Religia trebuie aplicată prin împlinirea poruncilor divine și prin cugetarea la

Dumnezeu. Acest lucru este greu, dar nu imposibil. Este greu pentru că în dobândirea

virtuților ne luptăm cu dorințele egoiste. Pentru a reuși acest lucru trebuie să-l luăm ca

model pe Hristos, învățătorul adevărat și pe sfinții care s-au străduit în viața lor să fie

asemenea Lui.

Pag.9: Fața nevãzutã

R: În final, un mesaj pentru elevii de la Mishu…

A.C: Să vă rugați ca Dumnezeu să vă călăuzească pașii spre viitor și să vă dăruiască

orientarea corectă in viață.

Interviu cu domnul profesor Florin Constantinescu

Reporter: Cum ați ajuns profesor de religie? Vă place să predați elevilor? Florin Constantinescu: Cum am ajuns profesor de religie? Simplu, prin examen! Decizia

efectivă a fost luată într-un foarte scurt timp. Cu vreo zece zile înainte de examenul de

titularizare m-am decis să mă înscriu. Acum, când stau și mă gândesc, realizez că a fost

de departe examenul la care m-am prezentat cel mai puțin pregătit din toată viața mea.

În ce privește a doua întrebare, sigur că îmi place și mă bucură faptul că predau la

Mihai Viteazul. Deși neplăceri sunt peste tot, nu cred că există un loc mai bun în acest

sens (referindu-mă la elevi, la atmosfera din cancelarie, la tot).

R: Cum priviți relația dumneavoastră cu elevii? F.C: Încerc să păstrez măsura dreaptă: și cordială, și serioasă, și personală sau

intimă și oficială în măsura pe care calitatea de profesor o impune.

R: De ce ați ales religia? Aveți o relație apropiată de Dumnezeu, pe care vreți să o transmiteți și elevilor? F.C: Întâi de toate, bănuiesc că prima întrebare este: cum de am ales teologia, și nu

religia..., adică cum de am ajuns la starea actuală, de absolvet de teologie și profesor

de religie. Răspunsul nu poate fi unul decât destul de general. Vârsta la care mergi la

seminar este mult prea mică încât să spui că este o alegere conștientă, și cu atât mai

mult, o chemare sau „vocație”. Decizia în cazul meu a aparținut mamei, care este

mult mai credincioasă decât mine, iar motivația ei a fost cât se poate de bine

intenționată: așa cum spune ea, pentru a fi „cu legea lui Dumnezeu în mână”.

R: Care credeți că este rolul religiei, raportându-ne la societatea de astăzi? F.C: Acela care a fost întotdeauna. Religia, morala, sunt cele care au ținut lumea

până azi. Dacă cu religie, cu morală, cu creștinism, s-au făcut atâtea nelegiuiri,

gândiți-vă cum ar fi fost fără, sau cum ar fi și astăzi. Din păcate, Bisericii i se pune

capac sau i se cumpără tăcerea în problemele foarte grave din prezent.

R: Ce v-ar plîcea să regăsiți la elevii dumneavoastră când îi notați? Cunoștințele dobândite sau mai degrabă apropierea de Dumnezeu? F.C: Înțeleg foarte bine ce efect are asupra elevilor convingerea personală. Haideți

să vă dau un exemplu. Am avut în seminar un profesor la vederea căruia colegii mei

îi puseseră porecla „Haiducu”, din cauza părului său lung. Când însă l-am cunoscut

de aproape, “Haiducul” a devenit pentru noi „Mesia” (chiar ar fi fost bun pentru

rolul Mântuitorului), într-atât făcuse el o impresie asupra noastră. Dar, firesc că și

acest profesor ținea la partea didactică efectivă. Ca în orice, echilibrul trebuie

păstrat.

Pag.10: Fața nevãzutã

R: Ce rol credeți că joacă religia în viața elevilor, cum îi vedeți raportându-se la materia pe care dumneavoastră o predați? F.C: Evident, religia nu face parte printre preocupările majore ale lor, fapt destul de

firesc la această perioadă a vieții, și pentru care eu personal nu îi învinovățesc (o

problemă mai mare, cred eu, este a nu învăța, punându-ți astfel singur sub îndoială

viitorul). Religia, ca și alte vreo trei materii, înseamnă pentru orice elev, nu doar din

CNMV, învățare puțină și note mari. Testul cu religia și cu Dumnezeu îl veți da în

timpul vieții, nu acum, la ora de religie.

R: Cum credeți că vă văd pe dumneavoastră elevii? F.C: Sincer? Prefer să nu mă gândesc!

R: Ce acțiuni ați propune pentru a-i apropia pe elevi de Dumnezeu? Ar trebui îmbinate cu orele de curs? F.C: Aceasta e o problemă la care m-am gândit de foarte multe ori. Cea mai bună

metodă cred că rămâne prezentarea . De pildă Viața Sfântului Serafim de Sarov, a

Sfântului Siluan Athonitul sau a Sfântului Nectarie de Eghina creează un efect cu

totul deosebit asupra celor care o citesc. Acțiuni extracurriculare pot fi făcute, însă

ele nu sunt așa de ușor de realizat.

R: Cum v-ați defini în trei cuvinte? F.C: Rezervat, realist, meditativ.

R: Ce așteptări aveți de la elevi? F.C: Ce pot să zic? În general, voi împliniți așteptările pe care eu le am, atât în ce

privește evaluarea, cât și în ce privește ținuta în timpul orei. Gălăgie știu că va fi

mereu mai mare la religie, unde nu există teama de note (așa cum se întâmplă știți

voi bine pe la unele din orele de matematică, fizică, chimie, biologie, franceză…). Cât

privește partea didactică, cerințele la Religie nu pot fi la fel de mari precum la alte

materii. Ora de religie trebuie să rămână una frumoasă, deschisă și familiară.

Programa didactică pentru disciplina Religie este una nu foarte stufoasă, lecțiile, cu

câteva excepții, sunt fără dificultăți majore, timpul de regulă este suficient, viața e

frumoasă, și cu ajutorul lui Dumnezeu, toate își găsesc o rezolvare!

R: Un cuvânt de final, un îndemn pentru noi...

F.C: Începeți să faceți lucruri reale legate de viața religioasă: faceți rugăciunile de

dimineață și de seară, mergeți duminica și sărbătorile la Biserică și țineți zilele și

perioadele de post rânduite de Biserică. Și în plus, obișnuiți-vă cu ceea ce în

teologie și în viața duhovnicească se numește „rugăciunea inimii”: „Doamne

Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”! Veți simți

ceva în viața voastră!Vă iubesc!

Raluca Barbu, 9E

Pag.11: Fața nevãzutã

Interviu cu doamna profesoarã

Carmen Gavrilescu

1. Reporter : Când a apărut pasiunea dumneavoastră pentru fizică?

Carmen Gavrilescu : Primul impact cu fizica a fost in clasa a IX a. Venisem în liceu pentru disciplina dragă mie-matematica şi am descoperit o competitoare redutabilă-fizica. Din primul an de liceu am îndrăgit această disciplină şi m-am hotărat să urmez cursurile Facultăţii de Fizică.

2. R : De ce este important ca elevii să studieze fizica?

C.G. : Mintea cuiva este asemenea unui râu care curge la întamplare dacă nu este dirijat. Fizica, alături de alte ştiinţe exacte antreneaza gândirea şi o disciplinează.Când îţi poţi controla mintea , ai capacitatea de a raţiona într-o manieră logică, ordonată şi poţi lua decizii sănătoase.

Pe de altă parte, fizica este o disciplină indispensabilă formării omului în contextul în care omenirea străbate o etapă dominată de ştiinţă, tehnică dar mai ales de tehnologie. Fără cunoştinţe solide în acest domeniu nu poate fi vorba de o instruire şi o educaţie corespunzătoare mileniului trei.

3. R : Credeţi că există o reţetă de succes pentru ca un elev să devină olimpic la fizică?

C.G. : Performanţa înseamnă perseverenţă, pasiune şi dăruire. Trebuie să fii dispus să depui un efort susţinut chiar dacă trebuie să-ţi sacrifici timpul liber.Interesant este că pe măsură ce lucrezi descoperi în propria persoană calităţi despre care nici măcar nu visai că ar exista. Principala satisfacţie o ai atunci când aceste aptitudini şi talente adormite ies la iveală adăugând o nouă dimensiune personalităţii tale.

4. R : Aţi îndemna elevii să urmeze meseria de profesor?

C.G. : Munca unui profesor nu este uşoară.Ca profesor poţi marca vieţile elevilor pentru totdeauna. Puţine cariere sunt atât de importante şi conferă aşa o responsabilitate. Cea mai mare recompensă pentru un profesor este aprecierea de către elevii săi. Când un fost elev s-a realizat profesional şi confirmă obţinerea unei înalte calificări datorita activităţii tale la clasă, satisfacţia este nemăsurată.

5. R : Ne puteţi împărtăşi un moment dificil în cariera dumneavoastră?

C.G. : Au existat momente când mi-a fost imposibil să înteleg comportamentul unor elevi. În astfel de situaţii cu greu mi-am menţinut atitudinea pozitivă. Am încercat însă de fiecare dată să rămân calmă, raţională, ca un profesionist ce sunt.

6. R : În final, un gând de încheiere…

C.G. : Aş încheia cu un citat:,, Cel care ştie multe de la alţii, poate fi învtat, dar cel care se întelege pe sine este mai inteligent. Cel care îi tine pe alţii sub control poate fi puternic dar cel care se stăpâneşte pe sine este şi mai puternic".

Pag.12: Fațã în fațã

Interviu cu Andrei BrâncuŞ, olimpic național la fizicã

1. Reporter: De când ai descoperit pasiunea pentru fizică? Cum a apărut această pasiune?

Andrei Brîncuş: Mi-au plăcut ştiinţele de când eram mic. Pasiunea pentru fizică am descoperit-o în clasa a VI-a când am avut pentru prima oara această materie.

2. R : Ce hobby-uri are un tânăr olimpic la fizică ? Mai ai timp pentru aşa ceva ?

A. B. :Îmi place să văd filme, să ascult muzică, să ies cu bicicleta vara, să înot, să alerg, să ies cu prietenii.. Fizica îmi ocupă mai mult timp doar înainte de etapele mai avansate ale olimpiadei, când ma pregătesc specific pentru acestea. În rest, am la fel de mult timp liber ca majoritatea elevilor din liceu.

3. R : Ce planuri ai după terminarea liceului? Ai dori să urmezi o facultate în străinătate?

A.B. : Intenţionez să urmez Facultatea de Medicină din Bucureşti.

4. R. : Ai obţinut medalia de bronz la etapa naţională a olimpiadei de fizică. De ce fizica şi nu alt obiect real precum matematica, chimia sau informatica?

A.B.:În mod normal mă duceam la toate olimpiadele menţionate şi ajungeam la muncipiu, dar în clasa a 10-a s-a întâmplat să mă calific la naţională la fizică fără să îmi propun acest lucru.În clasa a 11-a, având deja pregătirea de la fizică pentru naţională din a 10-a, am decis să mă concentrez pe această materie.

5. R. : Cum te pregăteşti pentru olimpiade? Câte ore pe zi aloci studiului fizicii? Povesteşte-ne , în mare, cum se desfăşoară o zi obişnuită din viaţa ta.

A.B. : În a 10-a nu am alocat mult timp pregătirii până la etapa naţională, când m-am pregătit oarecum intens cu o săptămână-două înainte de concursul propriu-zis. În a 11-a m-am pregătit ceva mai mult pentru municipiu, cam 1-2 ore în medie în plus pe săptămână (în general in weekend) faţă de ce aveam pentru şcoală, iar pentru naţională m-am pregătit la fel ca în a 10-a.Merg la școală, ajung acasă, fac lecţii, hobby-uri, în mare:))

6. R. : Care crezi că este drumul către succes? Ai modele pe care le urmezi sau principii după care te ghidezi?

A.B. : Muncă, dăruire şi puţin noroc. Nu urmez vreun model anume.

7. R. : Ai reuşit singur sau îi mai atribui şi altcuiva meritele tale?

A.B. : Am fost pregătit de doamna profesoră Carmen Gavrilescu ( cu ocazia acestui interviu doresc să-i mulţumesc pentru ajutorul acordat) şi susţinut de părinţii, bunicii şi prietenii mei.

Pag.13: Fațã în fațã

8. R. : Cum îţi stăpâneşti emoţiile în timpul olimpiadelor? Cât contează psihicul la olimpiade ?

A.B. : Nu sunt probleme prea mari cu stăpânirea emoţiilor; nu mai eşti stresat după câteva concursuri. Nu are probabil aceeaşi importanţă ca în sport, de exemplu, dar contează să fii într-o “zi bună” din punct de vedere psihic.

9. R. : În final, un gând pentru colegii de la Mishu...

A.B. : Mi-a făcut plăcere să fac parte din această comunitate, deşi nu pot zice că am fost prea implicat în activităţile ei, şi le urez succes in viaţă.

Raluca Mitran, 9 E

Pag.14: Fațã în fațã

Studiul în SUA : mai accesibil decât crezi

Te-a atras vreodată studiul în SUA, dar ai renunțat repede la această idee, spunându-ți

în sine: ‘’Nu voi fi niciodată acceptat, numai olimpicii internaționali pot fi admiși la

studiu în SUA’’ sau ‘’ Părinții mei nu vor avea niciodată bani să-mi plătească facultatea”?

Dacă da sau dacă pur și simplu studiul în State ți se pare doar o noțiune abstractă,

atunci articolul acesta e pentru tine.

De ce SUA?

În prezent, SUA are peste 723.000 de studenți internaționali, dintre care aproximativ

1900 sunt studenți români, urmând facultatea sau programe de masterat/doctorat. De

ce vin studenții în SUA în număr atât de mare?

1. Calitate, diversitate, flexibilitate

Conform clasamentului realizat de ‘’Times Higher Education” de anul acesta, 15 din

cele mai bune 20 de universități ale lumii sunt universități americane. Studenții au

oportunitatea de a studia sub îndrumarea celor mai strălucite minți din domeniul pe

care și-l aleg: de la laureați ai premiului Nobel până la câștigători ai premiului Pulitzer

și chiar de a-i ajuta în diverse proiecte de cercetare.

Printre avantajele studiului în SUA se numără și paleta largă de materii din care

studenții își pot alege ce vor să studieze: peste 2.000 la număr. Astfel, poți alege să devii

un specialist în domenii mai cunoscute, cum ar fi: biochimie, biologie marină,

antropologie, științe politice sau poți alege să urmezi niște cursuri care pot părea cel

puțin ciudate: folclor și mitologie, golf course management, bakery science sau chiar

comic book art.

2. Holistic evaluation

Pentru americani nu contează doar performanța ta academică, ci și personalitatea ta.

Universitățile din SUA nu vânează olimpici internaționali, ci elevi care au schimbat

prin ceva societatea/mediul în care trăiesc, elevi care se implică în activități extrașcolare

și care adoră lucrul în echipă sau sunt adevărați lideri. Astfel, ca să fii admis la Harvard

nu trebuie să ai 10 pe linie și tot atâtea premii la olimpiade. Acestea reprezintă un

avantaj, desigur, dar mai important este să dovedești că ai calitățile pe care cei de la

Harvard le caută.

3. Modalități de finanțare

Studiul în SUA este scump, într-adevăr, dar credeți că toți cei 723.000 de studenți

internaționali își pot permite să plătească anual 50.000 de dolari (ca să nu mai vorbim

Pag.15: Universitãți

de costurile pentru campus și living expenses)? Adevărul este că americanii sunt foarte

generoși în ceea ce privește modalitățile de finanțare. Sunt acordate numeroase burse

de merit, fie pentru rezultate bune în cei 4 ani de liceu sau la TOEFL, SAT-uri, fie

pentru implicarea în activitățile extrașcolare și tot așa. Îți poți lua chiar un job în

campus sau poți aplica pentru un împrumut. Câteva universități au chiar o politică

need-blind și oferă finanțare totală elevilor admiși, indiferent de situația lor

economică.

Ce conține pachetul de aplicație în SUA?

1.Examene

Ca să aplici în SUA îți trebuie un examen care să ateste

cunoștințele tale de limba engleză, cel mai cerut fiind TOEFL,

precum și SAT-ul, un fel de bacalaureat al americanilor. SAT-ul

se împarte în SAT I, care este obligatoriu și cuprinde 3 probe:

critical reading, writing și o probă care îți testează cunoștințele

la matematică, și SAT II, unde îți poți alege tu materiile la care vrei să fii testat.

2.Eseul personal

Nu trebuie să ai talent de scriitor ca să scrii un eseu de

succes. Acesta trebuie să reflectepersonalitatea ta, să

pună în evidența calitățile tale, pentru a-i convinge pe

examinatori că tu ești elevul pe care-l caută. Având în

vedere că fiecare facultate caută un anumit tip de

student, în funcție de viziunea ei, nu este recomandat să trimiți același eseu la toate

universitățile la care aplici, mai ales că temele sunt de obicei diferite.

3.Scrisori de recomandare

Scrisorile de recomandare din partea profesorilor pot avea un

rol decisiv în pachetul tău de aplicație, așa că o relație bună cu ei

este esențială. Cu cât vei fi mai implicat la oră și în activitățile

extrașcolare organizate de ei, cu atât șansele să-ți scrie o

scrisoare mai bună de recomandare cresc.

4.Activități extrașcolare

Acestea cântăresc foarte mult în pachetul tău de aplicație, așa că nu rata oportunitățile

care ți se oferă: olimpiade, concursuri, cluburi de teatru, debate, voluntariate, revista

școlii, echipa de fotbal a liceului și tot așa.

Pag.16: Universitãți

5.Media anilor de liceu

O medie generală ridicată îți va crește cu siguranță șansele de a fi admis la facultatea

pe care ți-ai ales-o, întrucât reflectă în mare măsură performanță ta academică. Totuși,

cum am mai spus, notele reprezintă un avantaj, dar nu sunt totul.

Centrul Educațional Fulbright - poarta ta spre

studiul în SUA

Întregul proces de admitere în SUA poate fi destul de

complicat, iar întocmirea pachetului de aplicație

necesită pregătire din timp. În ajutorul tău vine

Centrul Educațional Fulbright, care își propune nu

numai să-ți ofere informațiile și materialele necesare

pentru pregătirea pachetului de aplicație, ci și să te

îndrume cu privire la modul de viață de peste ocean.

Centrul dispune de o sală de lectură, unde vei găsi nenumărate

cărți și broșuri despre cum să scrii un eseu de succes, cum să

obții finanțare, cum să alegi universitățile, ghiduri pentru

pregătirea examenelor TOEFL și SAT, un dosar completcu

bursele oferite de universități studenților români, topuri ale

universităților care admit cei mai mulți studenți români și lista

poate continuă. Toate materialele sunt gratuite; ai nevoie doar

de un act de identitate și un pic de entuziasm și determinare.

De asemenea, vizitând centrul Fulbright vei avea

ocazia să participi la prezentări ale celor mai

renumite universități americane și chiar să stai de

vorbă cu reprezentanții lor, să participi la sesiunile de

training, unde vei vedea ce conțin pachetele de

aplicație ale unor români admiși la universități de

renume precum Harvard, Yale, Pennsylvania și chiar

să afli poveștile lor de succes. Toate acestea într-un

mediu primitor, cu oameni drăguți și entuziaști, care

vor fi întotdeauna lângă tine să te îndrume.

Diana Ioana Stăncuț, 11 F

Pag.17: Universitãti

Sistemul juridic din trecut pânã în prezent

Pentru a putea vedea în ce măsură a evoluat sistemul juridic am făcut o paralelă cu

ceea ce a fost încă din Evul Mediu și ceea ce reprezintă astăzi. Ordinea omenirii a

fost menținută întotdeauna prin intermediul regulilor impuse de cei puternici, care

le făceau, de regulă, în favoarea lor. Pe cea din urmă se bazează sistemul judiciar

străvechi. Între secolele XIV-XV, legile proveneau de la domnitor, care era

considerat judecătorul suprem al țării și care transmitea legile prin „viu grai”.

Acesta judeca impreună cu sfatul bătrânilor. Respectiva perioadă de timp

ilustrează caracterul pronunțat de clasă al justiției feudale al cărui principal scop

era apărarea intereselor claselor privilegiate.

Organizarea cunoștea principiul ierarhic. Pentru pricinile mai mici dintre

locuitorii satului respectiv era convocat forul sătesc. În prezent, aceste procese

civile se judecăîn instanțele de fond de către un singur judecător. În vremea

corespunzătoare, în procesele civile, dar și în cele penale se depunea mărturie.

Astăzi, în procesele civile se folosesc martorii pentru a depune mărturie pentru

pârât și reclamat, iar în cele penale, martorii sunt atât ai părții vătămate, cât și ai

inculpatului.

Forul seniorial era locul în care stăpânii își judecau supușii în cauze simple.

Forul județului, al ținutului, al comitatului erau instanțe de apel de la forul seniorial.

Astăzi, tribunalele, în frunte cu trei judecători, judecă recursurile ședințelor la

instanțele de fond. Forul superior în Transilvania era scaunul de judecată al

voievodului sau al vicevoievodului

În anumite procese existau practici precum jurământul cu brazda in cap, cu traistele

de pământ sau bătaia copiilor pe locul de hotărnici. Judecata era efectuată de către

dregători, care aveau dreptul să dea amenzi fizice. Vornicul si banul condamnau

la moarte. Partea care pierdea procesul putea cere la recurs un numar dublu de

judecători, maximul admis fiind 48. Judecătorii erau convocați printr-un răvaș ce

cuprindea pricina, locul si ziua adunării. Pedepsele cele mai obișnuite erau amenzile

plătite în vite. Ultima instanțăîn materie de judecată era domnul. El putea trece

peste hotărârea judecătorilor.

În zilele noastre, Înalta Curte de Casație și Justiție are ultimul cuvânt. Ea judecă

recursurile curților de apel și hotarârile date de aceasta, pronunță hotărâri în

interesul legii, unde sunt convocați toți judecătorii Înaltei Curți să ia parte.

Care sistem este mai bun? Cel de modă veche, sever sau cel nou și în pas cu viața

modernă plină de tentații, provocări și ispite. Pentru majoritatea răspunsul este mai

mult decât evident, dar oare legile actuale cu pedepse mult mai ușoare nu ne

permit să greșim mai des?

Cristea Maria Francesca, 9 H

Pag.18: Școala Democrației

„Divergent”

Autor: Veronica Roth

Anul apariţiei: 2011

Editura: LEDA

Deși este primul roman al autoarei Veronica Roth, „Divergent” este un New York

Times bestseller, fiind succedat de al doilea volum al seriei, numit „Insurgent”

(nepublicat încă în România), iar un film inspirat de această carte va apărea pe

marile ecrane abia în 2014.

Într-un Chicago ieşit din comun, oraşul în care trăieşte Beatrice Prior, societatea

este împărţită în cinci facţiuni, fiecare dintre ele preţuind o anumită virtute:

Candoarea (cei sinceri), Abnegaţia (cei altruişti), Neînfricarea (cei curajoşi),

Prietenia (cei paşnici) şi Erudiţia (cei inteligenţi). În fiecare an, tinerii în vârstă de

şaisprezece ani sunt nevoiţi să-şi aleagă o facţiune, căreia îi vor fi devotaţi tot

restul vieţii. În ceea ce o priveşte pe Beatrice, ea trebuie să decidă dacă rămâne în

Abnegaţie, alături de părinţii săi, sau îşi urmează dorinţa de a alege Neînfricarea.

În cele din urmă alege facţiunea dorită. Astfel, încep pregătirile şi mai apoi

probele crunte, de al căror rezultat depinde acceptarea ei definitivă în facţiune.

Competiţia este dură, duşmanii confundându-se cu prietenii. Totodată, fata este

atrasă de un băiat uneori fascinant, alteori enervant și încearcă să facă loc

dragostei în viaţa sa zbuciumată. Odată cu alegerea unui nou nume, şi anume Tris,

ea încearcă să scape de trecut, dar are un secret bine ascuns care i-ar putea aduce

moartea. Tot ce pot să vă mai spun este că acest secret o poate ajuta să-şi salveze

prietenii şi părinţii de la un conflict ce ia amploare cu fiecare zi şi care ameninţă

să distrugă societatea perfectă în care trăieşte. Sper că v-am făcut curioşi şi vă

urez lectură plăcută!

Theodora Săbădeanu, 9E

Pag.19: Cronici

Carte

Când Isadora dansa

Unde: Teatrul Odeon Regia, coregrafia şi costumele: Răzvan Mazilu Cu: Maia Morgenstern şi Mihai Smarandache, Rodica Mandache, Oana Ştefănescu, Jeanine Stavarache, Mircea Constantinescu, Vlad Logigan/ Andrei Runcanu şi Monica Petrică

Un spectacol care a mai fost montat odată de Răzvan Mazilu la Atena,

în urmă cu câţiva ani, și care a avut un mare succes va ajunge si la

teatrul Odeon. Piesa realizeazã un portret, deopotrivã emoționant şi

amuzant, al Isadorei Duncan din anul 1923, când se afla la Paris, falitã,

fãrã casã, într-o cãsãtorie tumultoasã cu revoluţionarul poet rus

Esenin, dar convinsã în continuare că poate oferi frumuseţe omenirii

prin dans. Când Isadora dansa rămâne o poveste profund umană,

pentru că notele comice se ţin departe de dimensiunile grosolane. În

lumea boemă a Isadorei şi a lui Serghei, nu e loc pentru solemnitate,

dar asta nu înseamnă că personajele cad în derizoriu.

Irina Țone, 11 F

Teatru

Pag.20: Cronici

2012

• Regia: Roland Emmerich

• Actori: John Cusack, Chiwetel Ejiofor

• Gen film: acțiune, dramă, thriller, SF

• Durata : 158 minute

Având în vedere că tocmai am scăpat de o alta apocalipsă, ce ar

fi să ne aducem aminte de un film care a avut un succes enorm

odată cu difuzarea sa în 2009 şi anume 2012, un film ce prezintă

sfârşitul lumii aşa cum a fost prevestit de calendarul mayaş.

Un scriitor de romane SF, Jackson, află ceea ce guvernul

Statelor Unite ştie de câţiva ani de zile: că scoarţa terestră va fi

distrusă din cauza unor colosale explozii solare, iar profeţia care

spunea că sfârșitul lumii va fi pe 21 decembrie 2012, dată ce

marchează sfârşitul calendarului mayaş, se dovedeşte până la urmă

a fi adevărată. Jackson încearcă tot posibilul să-şi salveze cei doi

copii şi fosta soţie, iar singura lor şansă o constituie navele

construite de guvern, unde locurile erau extrem de scumpe. Oare

Jackson va reuşi să ajungă pe navă şi să îşi salveze familia? Urmăriţi

acest film, gândindu-vă că toate acestea ar fi putut fi adevărate şi că

lumea aşa cum o ştiam noi ar fi dispărut.

Irina Ţone, 11 F

Film

Pag.21: Cronici

Zbor

Te implor – Aruncă-mă în ochiul negru al celei mai grozave râpe ! Şi nu uita că trebuie, şi-aici aş vrea să-mi juri, că mă vei prinde,să nu lovesc şi altă aripă zbătândă pe cerul de-o culoare cu pământul. Fii tu ramul care să îmi prindă glezna, cu al tău magnet de pene arse. Ai apucat pe-un drum care nu-i nici lung, nici scurt, nici tare. Opreşte tic-tacul ceasului de mână dacă ai poftă să te plimbi pe drumul care nu-i de niciun fel. Dacă vrei să alergi, aleargă. Tot ce trebuie să faci este să ţii limbile ceasului cu mâna stângă. Acum ai timp să şi mori. Lumina nu-i pe lume să o măsori, să o prinzi ca să-i dai drumul. Mergi! Plimbă-te, aleargă, târăşte-te, mor ... Închide ochii! În calea ta, ai ucis toate stelele.

Autor: Ioana Petcu,9 E Desen: Denisa Apostol, 9 E

Pag.22: Creație

Lacrimă

Ai murit stingheră, Evaporată pe pieptul aerului, După ce-ai purtat o mărturie, A unei iubiri pierdute.

I-ai paşit cu voluptate pe Puful obrajilor înfloriţi. I-ai poposit în drum Pe buza doar o clipă, Atât de roşie şi coaptă buză. I-ai fugit, fără priviri în spate, Pe bărbia-i încreţită, Ca un clandestin pe-un pod Înghiţit cu foamete de valuri. Eşti o jujubă ca iubirea ce ai năruit-o . Gheorghe Stancov, 9 E

Agonie În pat, întins, lovit, Port o lacrimă pe gene… Adânc în mine ai ţintit, Dar sunt bine, nu te teme. Pletos apus, cu bucle şterse, Răsfrânge acum un aer cadaveric; Doar eu, triumf lăuntric, Port cu mine gânduri stinse… Sunet trist aud departe… Şi a venit, căci mi-a promis, E un corb şi e pe moarte, Un gând încet, abia distins. Cu al său cânt, suav, de şoapte, Ah, ce dor adânc, de neatins, Mă gândesc, pustiu, la noapte. Intrat în mine, de azi închis.

Vlad Muntean, 11 E Desen: Teodora Bigă, 9 F

Pag.23: Creație

Punct Un punct- începutul și sfârșitul Un punct-selenarul, un punct asfințitul, Un punct de lumină înecat Într-un punct de întuneric, Un punct infinit îngropat Desen: Ana Olar, 11 F Complet în perfectul numeric; Un punct –dimensiunea depărtării Un punct ce înfrânge Zvâcnirile mării, Un punct orizont, Un punct viitor, Un punct e un front, Un punct e un zbor…

Bianca Brişan, 9 E

Mai și strălucesc din când în când Visez, mă zbat, încerc să mă ascund, mă prind de orice speranţă până o sfâşii, iubesc repede şi mult, adun amintiri, hrănesc frici, îmi tulburgândurile, îmi fac ini-ma să tropăie de nerăbdare şi emoţie,mă îmbujorez, tremur, răsuflu uşurată, uit să respir.Sunt defectă, am ciobituri şi rugină pe alocuri, sunt prăfuită cu praf de stele, mă crap, mă dezmembrez şi mă refac la loc, mai pierd câte o bucată din mine cu fiecare persoană care decide să plece, dor toate, scârţâi, dar mai şi strălucesc din când în când. Alexandra Fleacă, 10 F

Desen: Ana Olar, 11 F

Pag.24: Creație

Apocalipsa... pe internet Apocalipsa... pe internet

Mai jos am discutat cu o doza cumpătată de subiectivitate patru site-uri care

au în comun tema Apocalipsei. Abordarea subiectului diferă, cu siguranță. Am ales

să dau și note, astfel încât prezentarea generală să fie cât mai folositoare.

http://2012apocalypse.net/

“2012 Apocalypse – Is it really coming?”m-a

făcut să mă gândesc la un conținut destul de

relevant al site-ului. Mă așteptăm să găsesc

dezbateri delicioase sau comentarii inteligente.

Cu siguranță, am greșit. Chiar dacă primul

articol de pe site – introducerea – pare să fie

prietenos și obiectiv, ajungem în final să

realizăm că asistăm la mărturii și legături

absolut fantastice între anumite personalități, locuri, obiecte (majoritatea

necunoscute) cu impozanta idee de sfârșit al timpului și spațiului. Cam toate titlurile au

la final semne de întrebare și, evident, ajung să nu ne răspundă niciodată. Subiectul

abordat – Apocalipsa – este parfumat cu mister, posibil spre displacul unora.

Scor: Simplu, 6 din 10

http://www.2012hoax.org/

Un site anti-apocalipsă. Și unul bine

organizat, după părerea mea. Aici, ideea

potențialei zi fatidice pare să fie contrazisă

și chiar mai mult, să fie expusă ca o mare

păcăleală. După spusele autorilor, oamenii

naivi și influențabili se lasă păcăliți și

cumpără diferite cărți proaste despre cum

să supraviețuiești cataclismului. Scopul

site-ului este să se plaseze la polul opus

tuturor profeților, ezoteriștilor și astrologilor, considerați nebuni, vicleni și

profitori. Ne vorbește despre efectele dăunătoare ale presupusei Apocalipse

aduse oamenilor și încearcă să ne convingă de natura ficțională a întregii

chestiuni. Este variat și foarte detaliat. Pe lângă câteva exageri mărunte permise

Pag.25: .mishu

oricui vrea să convingă, site-ul pare să aibă mult sens și astfel să provoace un

impact emoțional serios.

Scor: Recomand, 8 din 10.

http://anul2012.ro/

Am decis că e nevoie și de un site românesc

și alegerea mi se pare foarte potrivită. Titluri

îngroșate precum: “Începe Noua Eră!” și

“Poarta către ADEVAR” m-au făcut să

pufnesc în râs și să mă gândesc la o știre

“șoc!” tipică televiziunii noastre. Am fost

sceptic și ironic întâi, apoi am decis să-i dau

o șansă și să fac puțină cercetare. Site-ul este

foarte stufos și, în afara titlurilor de prost gust, o parte din informație e uimitoare

(nu pot spune însă că este și adevărată). Este bine structurat și captivant. Aduce în

discuție subiecte din metafizică și astrologie: denumiri științifice, zodii, centuri

fotonice etc. Acestea sunt cele mai relevante. Există totuși și articole cu caracter

religios care m-au cam speriat și mi-au demonstrat originea site-ului. La momentul de

față încă nu știu ce părere să-mi fac despre acest “mozaic” de informații.

Scor: Mă gândesc la un posibil 7 sau 8.

http://www.apocalypseblog.com

Blogul este de fapt un jurnal al cărui

deținător, Faith, își trăiește adolescența într-

un mod firesc până când se petrece un

dezastru - o bombă este detonată în orașul

ei. Eroina supraviețuiește, însă mediul

înconjurător este distrus și lumea nu mai

arată la fel. Este un site aparte, tocmai

fiindcă explică faptul că Apocalipsa nu

rezidă numai în dispariția tuturor, ci și în

distrugerea vieții de zi cu zi și, implicit,

chinul trăit atunci. În concluzie, Idele lui

Marte pot lua numeroase înfățișări, însă rezultatul este același. Revenind la discuția

noastră, site-ul mi-a plăcut enorm. Ideea autoarei de a scrie o carte sub forma unui blog

al personajului principal este foarte originală. Ne dă impresia că citim un jurnal secret

și că suntem martorii exclusivi ai acțiunii.

Scor: Cel mai interesant, 9 din 10.

Gheorghe Stancov, 9 E

Pag.26: .Mishu

Îți place sã scrii articole?

Sau poate sã faci poze artistice?

Dacã DA, înscrie-te în redactia revistei „Plãcintã cu

dovleac”!

Contacteazã-ne pe pagina de Facebook a revistei:

https://www.facebook.com/#!/pages/Placinta-cu-

dovleac/189725474383805

Sau la adresa urmãtoarea adresã de mail:

revistacnmv@yahoo.com

Bucãtari:

Redactor–șef: Diana Ioana Stăncuț, 11 F

Editorial: Teofana Cepoi, 9 E

Info CNMV: Cristina Burlacu, Maria Chițu, Lavinia Neagu, Horia

Teodorescu, 11 F, Ștefania Vâlcu, 9 E, Gabriela Croitoru, 9 F

Vocea națiunii: Vlad Muntean, 11 E, Horia Ion, 9 E

Fața nevăzută: Raluca Barbu, 9 E

Față în față: Raluca Mitran, 9 E

Creație: Ioana Petcu, Denisa Apostol , Bianca Brişan , Codruța

Brișan, Gheorghe Stancov, 9 E, Teodora Biga, 9 F, Vlad Muntean, 11

E, Ana Olar, 11 F

Universități: Diana Ioana Stăncuț, 11 F

Școala democrației: Cristea Maria Francesca, 9 H

Cronici: Irina Țone, 11 F

.Mishu: Gheorghe Stancov, 9 E

Tehnoredactare: Ana Andreea Gogu, Diana Stăncuț , 11 F

Coperta: Sabina Nicula, 10 F