1

Co ordonate preliminare

Portreta d.e familie

$i oarccc digresiuni

Mi se spune Jacob, dar nu acesta e numele meu. Pentru

voi, in orice caz. voi fiJacob: masca unui nume.

(Puneli-vi si voi masca, dacd a9a credegi de cuviingi, gi

astfel vom incepe si ne cunoaqtem.)

OricAt de ciudat ar pirea, faptul ci mi se spuneJacob are

legituri cu psihedelismul 9i cu Cartea Genezei, a;a cum imi

permir si vi explic.

Iacovl a amt un vis absurd, ca toatc visele: a vezut o scara

care se sprijinea pe PimAnt si care se inilla pini la Cer. Pe ea

urcau 9i coborau ingerii. (Apoi, Iacov s-a bucurat de privile-

giul faptului ci ia vorbit Dumnezeu, ;i a a\,'ut cu siguranti un

numd.r nemaipomenit de copii et cetera.) in 1970, eram la

Londra, in casa unor prieteni ocazionali, bind whisky, fumind

marijuana ;i ascultAnd un disc nou al formaEiei Dup Purpk,

pentru ce tineretea consti intr-o treabi destul de dur6: si faci

t Ut,ir ,t a;* p",;urhii bibtici. A aflat in vis ca cei doisprczece lii ai siivor fr strnmopii celor dounsprezece triburi ale lui lsrael. A nu se contunda cuapostolul Iacol 6ul lui Zevedeu 9i frate al evanghe[stului Ioan, patmnul spiri-tual al Spaniei (sub nurnele de Santiago) ti ale cnrui moa;te sunt addpostite 9ivenerate in catedrala din Compostela.

8 FELIPE BENiTEZ REYES

tot ce n-ai chef si faci avAnd convingerea ci wei sd o faci cu

tot dinadinsul. (O spun pentru ci nu mi-a plicut niciodatiwhisky-ul, pentru ci nu mi-a pldcut niciodati marijuana gi

pentru ci nici Deep Purpb nu mi-a plicut vreodati.) Pe la

rnijlocul petrecerii, a aperut un tip pe acolo cu niste pastile de

LSD ;i cu un disc al forma;iei lron ButtelJll, jucind bine rolul

de maestru de ceremonii venit de pe lumea cea.lalti. ,,Este

combinalia perfecti", ne-a asigurat el. Cu putini neincredere,

pentru cd intotdeauna m-am temut de irea.litigi, am vArAt inguri gunoia5ul acela miraculos despre a cirui capacitate

magici, pe vremea aceea, lumea nu mai contenea cu laudele,

qi dupd o ori indelungati, am vezut in fata mea scara pe care

a visat-o Iacov ingerii coborau pi urcau pe ea cu paqi eterici,

cu aripi lepene ;i nemaivezute, aureolate. Maiestuoqi.

Androgini.

,,Vid scara lui Iacov Putem urca la Cer", dar prietenii

mei, care erau prea ocupafi si-si stmneasci respectivele halu-

cinalii, nu m-au luat in seamd, astfel ci am hotirat se urc

singur, ffecind pe lAngi ingerii care miroseau a pasdre

imbilsdmatd, pAni cind m-am trezit chiar in fala chipului luiDumnezeu: o spirad'd pop arl,

(Iron Butttll2: fbt,':urele de fier. Iar eu eram Iacov Si il aveam

in lala mea pe Dumnezeu, lichid, mutant ;i mut.)

A doua zi, le-am povestit acelor prieteni despre cilitoriamea. ,,Foarte bine, Jacob", spuse unul ironic. Iar ceilalli au

repetat: ,Jacob". Din momentul acela, le spuneam tuturor cA

numele meu esteJacob, pentm ci imi plicea mai mult decitcel pe care-l aveam. $i mi-a rimas numele deJacob, pronuntat

ca in englezi. $i chiar in miezul gAndului mi s-a niscut acest

Jacob care vi vorbe;te.

A;a ci-mi pute$ spuneJacob, cel care a urcat scam.

CARUSELUL IUZILOR 9

Dar si revenim . . .

Dupi cAte inpleg, oamenii obignuiesc si-gi adoarmi copiii

mici cu relatarea nemaipome nitelor isprivi ale zAnelor,

cu povestirea faptelor din cale-afari de vitejegti ale uria;ilor, cu

fabule ai ciror protagonigti erau ni$te animale moraliste sau

cu legende despre balauri care sfbrgesc prin a fi uc\i de cineva

care pune mina pe o spadi fiuriti dintr-un aliaj secret ;i care

cilireqte pe spinarea unui cal alb prin pidurile striluci-toare

a.le tirimurilor unde totul este cu putinti. O invitagie - presu-

pun eu - la co;mar, acest ir ocuitor democratic al inchipuirii.

Cu toate acestea, pe mine incercau si mi adoarmi cu cAte

o explicalie referitoare la originile mitului lui Hermes

Trismegistu| (ciliuzi a sufletelor morgilor ;i cel care a donat

omenirii Tabla de Smarald, cum se va vedea mai departe), cu

povestea lupului care este fiul lui Saturn? gi care devoreazi un

rege ca si-i purifice sufletul, cu legenda potrivit cireia vechii

locuitori ai insulei Callolos ii atirnau pe bolnavi in copaci

pentru ca si-i mdndnce pisirile, pe care le luau drept ingeri,

si nu viermii spurcagi din pemant, sau cu \aeo istorioare

privitoare Ia nilucirile alchimigtilor din Alexandria, teme care

nu reugesc nici ele si alunge babiloniile fluide ale cqmaruriloq

dupi cum vi pot asigura din proprie experienl5, dat fiind ci,visAnd, mArruiegti mituri stdmbe intr-un spatiu stramb al

conqtiinlei. ln sliqir. in visele mele de copil se petreceau

lucmri inspdimdntitoare ;i inci se mai intAmpli, de buniseami, pentru ci visele implici aproape intotdeauna o ciudatiretrospec+ie; intoarcerea halucinati la locul in care n-am fost

niciodati. in fiecare noapte, cAnd inchid ochii, cind lwesc cu

i-ll-p*i..a. a.;",te, grecii l-au asimilat zeutui egiptean Thot, ciruia i-apreluat 9i atribufiile: considerat inventatorul scrisului ti al limbajului, este

autonn mai multor ci:4i hermetice de magie 9i de alchimie.2 Divinitate romani identificat-i cu zeul Cronos in mitologia greacn

IO FEUPE BENITEZ REYES

acel ciocan de ceafi care deschide po4ile de ceaF a.le viselor

incefotate, timpul meu alunece pe un tobogan gi iati-ne acolo;

in ceaunul unui wijitor care gi-a pierdut minlile fierbe esenla

onirici a copiliriei mele, printre aripi de liliac gi utopii pe care

le-a decapitat realitatea, intre frunze de mandragord gi ore

Iustruite de melancolie, cea care este deobicei un sentiment

firi intoarcere.

in orice caz, mi tem ci toate copiliriile sunt aceeagi copi-

lirie: o deprindere cu teroarea, un antrenarnent pentru a ne

putea petrece restul viEii tremurAnd de tulburare ;i de frici{Zri si se vadi prea mult, cu o mini ingAmfati pusi in gold,

distrigAnd atenia de la sosirea momentului mortii noastre cu

numismatica sau cu filatelia, cu ei.pedigii stiinffice prin regiuni

ostile sau cu ajutorul unor iluzii intelectuale precum amorul

sau teologia, acele doui superstitii care, generalie dupi gene-

ra1ie, ne consoleazi de intranscendenp noastri in univers, pen-

tru ci, oricum ai privi lucrurile, un univers este intotdea-una

un lucm prea mare pentru orice congtiinln individuaE.

intr-un fel sau altul, tare mA tem ce toti ne indreptim

citre Neant (degi nu lipsesc cei care pun sub semmrl indoielii

aceasd evidente ontologici, gtiu ei de ce), dar nimeni nu se

nalte din Neant, din nimic, a;a ci vi voi vorbi in linii mari

despre originile mele... Despre originile nimicului meu care

se indreapti spre Neant, daci trebuie si mi exprim in mod

adecvat, cu pesimism ;i cu o nuanli de retorici transcen-

dentalistS, care conferi intotdeauna un strop de profunzime

banalitililor. ($i sper sn fiu bine inleles: orice viali este un

nimic, dar un nimic plin cu lucruri, pe care nu va fi nevoie sile numesc. Lucruri care au ceva mai mult sau mai pugin

aceeagi dimensiune metafizici precum miselele cariate ale

CARUSELUL ILUZILOR II

persoanelor care risfoiesc o revisti in sala de aitePtare a unei

clinici stomatologice.)

Tatdl meu se numea Luis Mnuesa Martel, un erudit Pri-

beag: nu era specializat in nici o materie concret6, de;i n-a;

indrizni si-l calific drept specialist in no;iuni generale, pentru

ci nu est€ vorba de o calificare ce i-ar fi fecut cinste: cela ca

gi cum ar fi fost mai multe persoane in acelaSi timp f ar fi

sliqit prin a del'eni un neica nimeni, iar tatil meu micar a

fost o umbri prodigioasi pe terenul arheologiei qi al egiptolo-

giei qi o celebritate in domeniul n€gustoriei cu obiecte de arti.

De aldel, in tinere,te a scrjs un eseu in care bitea cAmpii intr-un

mod cam conliu desPre princiPiile teozofice ale pseudotizului

meuJacob Btihmer, pantofarul acela care a ajuns mistic, 9i o

scurti biografie romanlati a regelui Raneferef, care a fost

publicati de o edituri chiliani specializati in popularizarea

vielii fdri egal a personalitililor, 9i aici muza i s-a blocat pen-

tru totdeauna, A murit acum ppte ani de o boali intestinali

pe care medicii au atribuit-o unui amestec de bacterii ingerat

picituri cu picfturi de-a lungul existenlei sale rdticitoarc,

m€reu pe icicolo, in c;utarea aventurilor intelectuale ;i a

sentimentelor gi a obiectelor care s-ar fi Putut vinde cu pref

bun la licitalile casei londoneze Putrnan, cu care a lucrat

aproape o jumitate de secol, mai cu seame atunci

cind era vorba de a plasa falsuri ;i mafi indoielnici, fiindci

piesele importante ciuta si le vande firi intermediari, fie

muzeelor publice, fie colecgionarilor particulari de pe cele

cinci continente.

Mama mea, la rindul ei, a murit cind eu aveam patru ani,

a;a ci vA pot povesti pugine lucruri despre ea: o ni.lucire care

i-

-*i"

g..-on ltsls-1624)de orientn€ luterann2 Cunoscut qi sub numele de Neferefre, faraon egiptean din iimpul celei de

a Cincea Dinastii, a domnit intre anii 2460 2458 i Hr

12 FEUPE BEMTEZ REYES

me imbracd, mA dezbraci, mi scaldi gi imi di de mdncare,

imitAnd din git zgomotr.rl unui avion, toate acestea pe o sceni

cu puf plutitor, Iocul in care trecutul i;i prezinti spectacolul

fantasmagoric, ca si spun aga.

Cu ce mi ocup? Nu e qor de explicat. Existd prolesii

imprecise, profesii care nu sunt nimic concret, dar carc pot fimulte lucruri concrete. De-a lungul acestei naraliuni vi. vegi

face o idee despre felul in care imi cAgtig edstenla, daci aqa se

poate numi activitatea pitoreasci in care fiecare isi iroseste

viala: marionete sirguincioase care glefuiesc un diamant sau

care construiesc autostrdzi ce par lEri de sfirgit, robo$ har-

nici care muncesc ca si cumpere un diamant sau care conduc

masini pe autostrizi incelogate, inainte de risiritul soarelui,

ca si construiasci un alt tronson de autostrad; pe care sA

poati conduce dis-de-dimineali al;i robo;i care vor merge la

atelierul lor si ;lefuiasci un diamant sau care se poati merge

in capitali si cumpere un diamant care si aibi puterea de a

cumpira o inimi, in weme ce congtiinla, pe fundal, zi dupizi, obscsivi gi nemi$cati, exegeti a ci insegi, formeazi un nornegru, qi cade o ploaie neagri, 9i aproape cd-gi vine cheful simori, cici aproape nimic este aproape nimic, dar rdmAi acolo,

convins ci fugi in mare grabi de Neant.

(Scuza1i, vi rog, digresiunca: gindirea mea este dispusi spre

deplasan:. O linie dreapti are tendinla de a o h'arsforma in \roluti.

Un niunghi o transformi, in misura posibilit{ilor, in pietr\. Unsilogism o face si dcvini cornul abundentei. Un punct 1i de la

capit poate fr o pripastie pentru gfurdirea mea. Nigte puncte de

suspensie tind si devini o infinitate.) ($i uneori mi doare tare

capul.) @ar nu se va mai intimpla.) (Sau a;a sper,)

CARUSELUL IUZIILOR 13

A sosit momentul si vorbesc despre mama Corina, ceea ce

inseamni ci a sosit momentul si vorbesc despre foarte multe

lucruri.in anul 50 din secolul trecut, tatAl meu a celdtorit in

Rominia, imputernicit de un episcop irlandez catolic intoxi-

cat de bibliofilie, ca sd evalueze un manuscns cu anluminuri

pe care vAnzitorul il atribuia sfintei mAini a lui Dionisus

Exiguusl. cdruia pind arunci nu i se cunoltea nici un manu-

scris. Pini la urmi, acel manuscris insolit s-a dovedit a fi un

fals destul de grotcsc, executat de fiul indemAnatic al unor

negustori de haine vechi din Bucuregti care puneau la cale sifugi din pri ca si se instaleze Ia Neapole qi si deschidi acolo

o sali de petreceri in stil american, cici toli membrii acelei

familii erau muzicieni de formalie clasici si cu propensiune

avangardisti; dar fapt este cA tatil meu n-a ficut in zadar acea

cilitorie, fiindci, in afari de citeva pAnze de calitate gi de

nigte bijuterii ale unor doamne care trecuseri de la qampanie

la lqie gralie mettefugului magic al Frontului Democrat

Popular, gla adus ceva de o valoare inestimabili: pe Corina, o

fati de cincisprezece ani care avea si aline viduvia pirintelui

meu cu abiliti;ile ei de a ,tine casa, cici nu numai ci gtia si se

desligoare cu indeminare de wijitoare printre vasele de

bucitirie, dar gisea chiar 9i timp sd-i brodeze batiste cu un

L cu inflorituri sau cu un V cu brale baroce, dupi ziua

din siptimAni.N-am aflat niciodatd cum s-a descurcat tatil meu ca si o

aduci pe Corina cu el din Romfia, de parci in loc de fati ar

h fost o pdpqi, intrucit n-a tlebuit se indure mari peripelii

birocratice nici acolo, nici aici, gi tare mi tem cd nu tot ce a

- C,*."*,, UrU numclc de Dionisie cel Mic (500? 550?), cnlugar dinSqtlia Minor, cel care a calcrtat era creEtina incePand cu anul na{teii luilsus Hristos, stabiliti de el cu o eroart d€ 4-5 ani.

14 FELIPE BENITEZ REYES

a\,ut legdturi cu acel soi de adop$e s-a condus chiar dupilitera legii. ,,Eu inci mai visam wS.jitoare stirbe si nu-mi amin-

tesc bine cum s-a rezolvat toati povestea", se m;.rgine$te sispuni mama Corina atunci cand incerc sA scormonesc in acea

intimplare neguroasi.

Pirinlii mamei Corina erau niste lirani ing6.ndurati, care

ii duceau dorul fugarului rege Mihai si care triiau cu cei cinci

copii ai lor intr-o gospodirie in apropiere de Baciu, la poalele

Carpalilor Orientali, incercind si. asimileze cu o rizwitireticuti qi cu o evidente neplicere principiile fundamentale ale

crezului agricol al socialismului. Tiranii aceia au vizut cum le

pune Dumnezeu mana in cap cAnd le-a bitut la uqi, cerAnd

prin semne pu$nd api, un domn ciudat care, pe spinarea unuimi.gilus de culoarca cenusii, purta o pilirie pe care se nlidiao pane de fazan cu ape si care fuma dinr-o pipd de spumd de

mare, zg6ndirind animalul cu tocul cizmelor sa.le din cordo-

van, cu carimb inalt lucind a chihlimbar, cici tatilui meu nu

i-a fost niciodatd. frici de exotismul veqmintelor, ceea ce i-a

adus nu putine zeflemele, fapt ce reprezintd blestemul pe care

il induri orice dandy.

Cefi este c;., odate evitate frauda vAnzS.torilor de haine

vechi melomani, tat meu a hoti.rAt si stribati lara ca unaventurier din secolul al XIX-lea, urmAnd drumul la intAm-

plare, Iiri cild.uzi s,i firi o direclie anume, insufleFt in parte

de o primivari. care venise foarte bland;, in parte din curio-zitate turistid ti mai cu seami din dorinta sa de a ceuta obiec-

te de pre{ care s-ar fi putut vinde peste va.loarea lor sau obiecte

firi valoare care s-ar fi putut vinde ca si cum ar fi fost de pret,

fiindci pentru el lumea largd a fost intotdeauna un fel de

enormi piati de vechituri, iar pe wemea aceea, Romdnia era,

sub acest aspect, tara prin care umblau cAinii cu covrigi in

CARUSELUL IUZIILOR 15

coadi, prin aceasti calitate pe care o au revolugiile de a miqca

lucrurile de la locul lorPAni la urmi, acei monarhigti rurali, nu gtiu cum gi in ce

fel, cici limbajul semnelor igi are limitele sale, l-au implorat pe

turist si o ia cu el pe cea mai mare dintre fiicele lor - cireia ise ghiceau insuqiri excep$onale nu numai pentru treburile

practice, ci qi pentru a cobori pe culmile meditaliei, cici era

mereu ingAndurati -, ;i astfel sd poati creEte intr-o lume mai

pulin nesiguri ;i neprimitoare precum cea carc i se oferea in

Carpali, unde era condamnati si pileasci si si se ofileascd

asemenea unei amirate pe care o mugcase contelc Dracula

intr-o noapte cand era insetat.

Si asa a fost.

in afar6 de treburile casnice, mama Corina s-a aplccat

curAnd asupra lecturii, cici i-a luat si invelc Iimba noastri

adt cat !i-ar lua rezolvarea unui careu de cuvinte incr-ucigate,

qi ciupea din orele de somn ca sd sc implice in incurcAturile

geometrice ale ficliunilor, ca si pdtrundd in addncul cavcr-

nelor de ncpitruns ale filosofilor si ca si rimAni cu gura cis-

cati la faptele supraomenegti dc vitcjic alc croilor homerici.

Nu mai e nevoie si spun ci tatil meu nu inceta sA se

minuneze de fata aceea care nu numai ci ii rezolva treburile

de zi cu z:1, inclusiv pe aceea dc a-gi cxercita rolul de mami

fa16 de mine, ci, pe deasupra, putea si aibe co$maruri in care

un ciclop scufunda cu o lovituri de mAni galera unor negu-

litori fenicieni care se duceau s;-i vAndi lui Robinson Crusoe

masca de aur a lui Agamemnon, dupi ce ii ficuserd o vizitide curtoazie Doamnei cu CameJii, ca si dim un exemplu,

pentru ci deja cunoagteli impletiturile care se pot forma in

vise gi lumea atat de neagteptati care se strecoari pe acolo,

subconsrientul fiind atdt de ospitaJier cu orir^ine.

16 FELIPE BENiTEZ REYES

Ddndu-qi seama de acele inclinatii gi aptitudini, tatil meua inceput sd o scuteascd pe tinira Corina de unele treburicasnice ca sd o inilieze, cu metodi si disciplini, in nenumirateletaine ale cunoagterii, si el insugi ii preda lecfii, ii didea teme siii administra lunar califrcative. Corina n_a cilcat niciodatiprintr-un centru de invdlimint, intAmplare care nu cred cis-ar fi datorat faptului cd situatia ei legali in Spania nu erachiar atat de legald pe cAt sunt de obicei situagiile legale _fiindcd tatdl meu a fost intotdeauna iluzionishrl documentelorapocrife de identitate, iar tara noastrd nu se distingea pe we_mea aceea prin mofturi birocratice referitoare la copilirie _, cimai curAnd acelei vieti nomade cireia ii era sortit pirintelemeu din pricina profesiei sale arborescente, ca si. spun asa,cici profesia aceea nu numai ci era de naturi versatili, ci siramificati: putea fi foarte bine intr-o dimineali la Calatayud,negociind cu un paroh incipdtAnat cumpirarea unui serviciude argintirie din secolul al XMIIJea, dupi cum putea fi la felde bine in dupi-amiaza urmitoare la Cairo, acordind asis_tentd. expertilor de la Muzeul National la lucririle de cata-logare a unor descoperiri arheologice, inainte de a pleca luindun zbor de noapte cine gtie unde, si transporte cine stie ce. Siintrc plecdrile lui, cine\,? trebuia sA se ocupe qi de mine, si decas5, ;i de apelurile telefonice. si de micul univers lisatde izbeliste, in definitiv, pe care orice persoani il lasi in urmasa atunci cind iese pe usi cu o valizd", iar acolo era mamaCorina, o fati proteici qi vioaie, care imi didea sd minAnc-imi cdlca toate cimis e, stergea praful, mitura podelele si, deindati ce avea o clipi. de liniste, se cu nda in lecmra biografieifilosofilor cinici, de exemplu, sau a weunuia dintre aceleromane sentimentale in care eror'nels 6lisnuiesc sd. se elprimecu rigiditatea unui text notarial, cici tAnira Corina era o citi_toare lacomi gi dezordonati: o foaie de hArtie albd pe care

CARUSELUL IUZIILOR 17

aveau se se imprime, prin tehnica palimpsestului gi pe calea

uimirii, multiplele mirturii ale invilalilor !i ale amegibrilor

din jumatate de lume.

Ca supliment, studia, in acelagi timp, cinci limbi cu singu-

rul sprijin a1 unor cir,,ti Ei al unor discuri de care ii ficea rost

tatel meu, ;i in felul acesta incepea sd deslugeasci juciriile

muzicale ale limbilor francezi, englezi, italiani, rusi ;igreaci, cirora le-a adiugat cu timpul pe cele ale germanei 9i

ale arabei clasice, precum ;i pe cele ale vechii limbi anglo-sa-

xone ti ale rigidei limbi latine, pentru ca se se desfete prin ele

cu lecturi desuete.

,,itr epo.u aceea, am invilat atAtea lucruri, incAt n-am

intArziat si uit multe dinne ele, dar am invilat ceva de neuitat:

ci tot ce se invali nu se uitd niciodatS, chiar daci le uifi",

potrivit paradoxurilor care ii plac ei atat de mult.

$i mi urc in magina timpului: ,,Ascultd, b;iete: maine

trebuie si invegi tabla inmut$rii de la gapte la zece. A spus-o

deja acel ilustru clevetitor care a lbst Platon: a invita inseamni

a-1i aduce aminte, penfin ce sufletele qtii? provin dintr-un

anurnit loc misterios unde totul este deja $tiut, astfel cA, atunci

cind un suflet se incarneazi intr-o fiinfi omeneasci, se degra-

deazn qi igi pierde cuno;tinlele si atunci trebuie sd-i inviorezi

memoria ca sd-;i revini. Odard inviorat acesl angrenaj. putem

simti inliuntrul nostru zgomotul sdngeros al bitefiilor dintre

greci gi perqi, ciocnirea metalului trufag cu meta.lul femuritor,lama durd qi tiioasi care stripunge carnea ti scoate atchii din

os; putem auzi inliuntml nostru zarya unei piege din Antiohia

in prima dimineali a primului an al secolului I i.Hr, putem

chiar si ne dim seama ce a simlit volubila Elena din Troia

cind a span coaja oului. pentru ci ea s-a nascut dinrr-un ou pe

care l-a ouat frumoasa Leda, so,tia regelui Tindar al Spartei,

iar oul acela fusese insemenfat de insusi Zeus, care se