ea rlu.sdul q,aeanf*i - libris.ro caruselul vacantei - clasa 4 - adina grigore.pdfplanul simplu al...

9
Adina Grigore Georgeta-Mihaela Grivac Gristina lpate-Toma Nicoleta-Sonia lonicd Elena-Olivia $erban Maria-Magdalena Nicolescu ^ [n ea rlu.sdul q,aeanf*i Fr,se interdisciglinare fitasa a IV-a

Upload: others

Post on 09-Feb-2020

8 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Adina Grigore

Georgeta-Mihaela Grivac

Gristina lpate-Toma

Nicoleta-Sonia lonicd

Elena-Olivia $erbanMaria-Magdalena Nicolescu

^

[n ea rlu.sdul q,aeanf*i

Fr,se interdisciglinare

fitasa a IV-a

Toate aplica{iile/ sarcinile semnalate., €f sunt exerci(ii interactive ce pot firezolvate impreunl/ allturi de alte persoane. ** E

3

I

ODINIOARAd e B arbu $tefines cu- D el avr anc e a

Anii trec aga de repede, cd nu-!i dai seama cAndqi cum cutare fldcIu, rotar ori grdnar, s-a schimbat inmoq cutare, de unde qi pdna unde un bujor de fat6, sb

o fi sorbit intr-o lingurE cu apd de dragS ce-!i era, sd te

pomeneqti cu ea zbdrcitd, cdrunlitd, apoi alb[-co1i1ie.Aqa curge vremea, gi pe noi nu ne lasd in urmd,

ci ne tdr[gte cu ea p6n6la hotarul vielii. Ei, c6te se duccu zilele gi ce triste minuni ni se arat[ de ieri pdnd azlr.

CAte ne mai aqteaptd de azipdnd mdine!in curtea bisericilor vechi, cruci de piatrd 9i de

lemn, uneori c6te douS-trei in acelaqi cuib, umbrite de

vigini qi de pruni. Rdmdi pe g6nduri. Parc-ai vrea si qtiicine odihneqte sub p[mdntul incircat cu gtevie gi cu urzici... Parc-ai vrea sd afli ce locgor

a cdzutla fiecine din cei ce odihnesC acolo... Cu mul1i ai copildrit, mu[i te-or fi m6ngAiatgi pe unii poate cd i-ai iubit.

E trist. Dar e gi mai trist sE te reintorci, dupi mai mul1i ani, din pustiuri, coleg

de liceu cu Delavrancea la,,Sfdntul Sava", cu care acesta a locuit la Paris in 1882-1884,

frate cu Dinu Radu Golescu.La marginea capitalei, departe de zgomot gi de frpturile pizmaqe, intre oraq

qi ogoarele lSrbneqti, se intindea, inflorind, mahalara gr6narilor. Mergea bine de laDumnezeu. Unde igi punea creqtinul vatra, se prindea pe t[lpoaie neclintite. Casele

vSruite se afundau in grddini cu rogodele, veselia copiilor. Pe-alocurea viile se ml[diau,incSrcate cu ciorchini, pe aracii plecafi de greutatea rodului. J6ranii cu dare de m6nd se

indesau s[-qi g6seascd loc intre gr6nari. Era o fierbere de munc6, o dragoste de propdgire

q-o frIlie de trai, cd nu se mai pomenea aqa mahala tihnitd gi harnic6.CAnd sosea cdte un jupdn, ori nea cutare, cdlare pe rotagul din stAnga, plesnind

voiniceqte in naintagi, leli1ele, cumetrele, finele, suratele ii iegeau voioase inainte, ilopreau din drum qi-l z[piceau cu cercetlrile. Gr6narul, cu o mAn[ in brdu, cu alta pe

hdluri, cu biciul pe dup6 g6t, le rSspundea cu rdnduial6, sd nu lase pe nici una mdhnit6.

- NeaMitrang ai ?nt6lnit p-ale drumuri, pe alde dumnealui? ($i ,dumnealui" ii erabdrbatul)

- Da, cumetriJs, descarcb 1a Olteni{a.

- Nea Mitrane, aivdzut pe b6cu? ($i ,,b6cu" ii era tat6-s5u)

- Da, fin6, cale d-o zi, qi vine, e sbndtogel, tate mare.

- Nea Mitran, ne-ai intdlnit fl[cdul? ($i ,,fl6c5u1" era frate-sdu.)

- Cicd a c6qtigat bune p6r6lule. Dar tu, cdnd ne-i intinde halageaua nunjii?

$i aqa, cu una, cu dou6, pdni le didea de rost, apoi toate alergau. ca un stol de

vrSbii speriate, care incotro qedeau, ca si spuie veste bund qi noroc pe la cei de-acas6.

Chiaburii se inmu(eau. Copii rumeni gi bucdlali goneau cu ghiozdanele la gcoala dincurtea bisericii, s[ p16teasc5 sfbnloaica pe lund dascdlului Nicu!6 gi sb inve{e slore rni. sd citeascd

+

. Textul literar narativ . Ortografia . Planul simplu al localitdlii ' Numere naturale cuprinse intre

O -1000000 . Aflarea numdrului necunoscut . Probleme care se rezolvd prin operaliile afitmetice

cunoscute . Ordinea efectudrii operaliilor gi folosirea parantezelor rotunde . Scrierea numerelor cu

cifre romane . Trecutul 9i prezentul din jurul nostru . Orizontul local . Relieful .Cunoagterea lumii

prin cildtorii . Cicluri de viald in lumea vie . Relalii dintre vieluitoare si mediul lor de viald. Comportamente moral - civice

pe felurirne, s5 scrie pe platcd qi, hei! maitArzitt, si inv6rteascd tocul pe hArtie, ca nigte logofeli.

in serile de var6, mai ales pe lun[, toatd mahalaua iegea pe prispd ori pe lai1a de

l6ngd poarta micd qi poveqtile incepeau lungi gi nesf6rqite. Bunicile qi mumele igi luaunepolii gi copiii cei mai mici, pr6slele, in poa16 gi le spuneau cAte-n 1un5 qi-n soare. Ba

de-turci, ba de tdtari,ba de calmuci, ba de c6pcdunii cu doud guri, ba de muscali, ba de

nemJii cu coad6, mI rog, din c6te omul apucd qi vede, aude qi nu uitb.

$i cdnd liliecii g-oneau de-a lungul drumurilor, copiii mdricei pdriseau scurteica

bunicii pentru ca sd arunce dupd ei cu cdciulile, strigAnd de la qtreaje p0nd la biserici :

- Liliac... liliac,trage noaptea la conac,din cloponr\abdtrdnd,hop, o datd, hop, de dou[,p6n' la noud...Liliacii dacd scapdsub c[ciuld fac calpacd.

$i de veneau Floriile, Paqtele cu hainele noi, Sfdntul Ilie cu pepenii de Pantilimon,Mog Ajunul cu colindelele, aceastb prdsilS voinic6 qi vioaie umplea mahalaua de veselie

gi de nSzdr[v6nii.La Ignat, cdnd zdpada cddea de doud palme, porcii injunghia{i asmuleau cdinii,

gui{6nd de ie cutremura pdmdntul. Fumul focurilor, in care'ii pArpdleau pirndla gorici,

acoperea cerul mahalalei ca o cea];d deas[ 9i fbr[ c1ryifiA'i...

A$a ii mergea, pe acele vremuri, omului, in bine qi de-a bun6. Case noi se clddeau

intruna. Ogrdzilei. fA..u, mai dese qi mai frumoase, impodobite prim6vara cu stufuride flori, iird vara ml[diate pltnd la pdm6nt de rod bogat gi felurit. De-atunci tot sb fitrecut cincisprezece ani de zile.

in ,iuu de azi, batrenii s-au dus dupd tdr6mul dsta. Casele vechi, nespoite,

ddrfimate, f6d garduri, mdrturises c cd s[r6cia s-a incuibat in locul belqugului

de-odinioard. Azl tot e de-a valma, c6ci toate sunt de-a valma c6nd bietul creqtin nu

mai are ce ocroti. Grajdurile, ulucile cu por{ile mari au fost aruncate in sobd, pe ge11l

Bobotezei. Curlile, pline altAdXA de pds[ri, azi sunt pustii. Abia c6te un cAine pocdltit

mai hdm[ie qi te vestegte cd ela locag de om.Copiii sunt galbeni qi slabi, zdrenldroqi qi fird chef, c[ci la Paqte n-au cu ce se innoi,

la Moqi ,-iu c, ce Ja-gi cumpere fluiere qi hdr6itori. Zmeu/'le nu mai v{6ie pe la Sdn-Petru.

Oascaiul Nicula nu mai cdnt5 Cu o sut6 de b6ie{i intr-un glas: O daat5-i una, utina! doordo6 paitru!

Nunta de azi se cheamb sSrdcie la sdr6cie, botezul, din cumetrie cu chef qi l6utari,

se numeqte belea la capul omului.Grdnarii au ajuns la doud mdr{oage de cai qi nu mai pun in cdrulele cu coviltir

patru chile mari.Toat5 mahalaua a sbrdcit qi se-ngroapl in ruine qi bozii. $i, spre batjocur6, soarta

a f6cut s[ se ridice in locul bisericu{ei (plina al'datd de credinciogi la s[rbdtori), biseric6

mare qi falnicS, dar goald chiar la s6rbdtorile impdr6tegti. In locul gcoalei lui Nicufb,gcoala prim[riei, ca un palat frumos, incip[toq dar pustiu qi fbr[ spor la catte.

ajuns in halul Ssta?

Ei, maic6, ce e de la Dumnezeu qi de la stdpdnire este. Iaci qcoald mare, racd

bisericd frumoas6, dar de ce le-or mai fi ridicat in mijlocul d6rdmdturilor eu nu pricep...

Uite, fie-am stins in clgiva ani. Se zice cd acele maqini blestemate de drumuri-de-fier au

luat cheagul grflnarilor noqtri. Apoi de, o ft, n-o fi... Atdt, mam6, qtiu cd odinioar6 copiii iqi

num6rau inii dupb casele noi care se ridicau, aziiqisocotesc v6rsta dup6 casele care se ddrdm6.

$i bdtrdna plec[ cu donilele spre pu{ul cu dou[ roate.

5

F

l.Rlspundela.intr'eblri. r ,, ., ,r . ,

Despre ce vremuri povesteqte Barbu $teflnescu-Delavrancea?

Unde se int-indea mahalaua grfl-naiilor?

Despre ce mintegte autorul?

mai, gustos este piersica.

spus,mama edva wmpdrd?de acolo este fiulmeu.

intrehattatd'l

Mioara este mai rapidl atletd.mustrd pe din camerS?

mai mare bucat6 debrdnzd, v5 rog!

chestionea zd pe elev este atent la rdspunsur,ih primitr.

6

De

ll

#

3. Completeazil ca cel, ce-I, cea, ce-a.

Profesorul

4. Deseneazl planul simplu al cartierului sau localitltii in care locuiegti, folosind

semnele conven{ionale invl{ate.

&!

%.Yf Cu familia...ffiEF-s Discutl cu bunicii sau cu plrinfii tIi despre un obicei din localitatea ta, care

s-a plstrat de pe vremea stribunilor. Descrie acest obicei.

6. Ce fel de juclrii aveau copiii?

T.Unitillile de timp istoric sunt:

ziua

I tr.ru

ff anul

fi deceniult!It\_Jttt!L_--,

S.Intre membrii familiei se stabilesc rela{ii de:

a) colaborare

b) afecliune9. Numeroteazil corespunzltor ordinii in care se

via{[ ail unui om.,*.f ) adolescenta\-/

tinerelea

7

veacul

anotimpurile

il mileniul

il .po.u istoricb

c) respect

d) concurenlddesfiqoarl etapele din ciclul de

maturitatea

copil6ria

{}

L}

I

ff n*.rtatea

10. Completeazil.

Locul de unde r6sare Soarele se numeste

Locul unde apune Soarele se numeqte sau

Vestul (V), Nordul (N) qi Sudul (S) sunt numite

Nord (N) sau

sau

numirare, impreuni cu un prieten sau coleg.

de informare (internet, cir{i etc.).

Sud (S) sau

Estul (E),

sW-f.f Realizeazi coresponden{a prin

PF\ i-

Veiificali-vi, folosind diferite surse

Marco Polo ffiCristofor Columb ffiFernando Magellan ffiNicolae Milescu Sp6taru ffiRobert Peary qi Frederick Cookffi

Emil Racovildm

Neil Armstrong qi Edwin Aldrin ffi

A ajuns in America. IA cIldtorit pe vasul ,,Belgica". ilAu fost primii oameni care au ajuns pe Lun6. frA c[ldtorit spre China. ffA fbcut prima c5l6torie in jurul Pdmdntului. IPrimul om care acdldtoritin Cosmos. ffiAu ajuns Ia Polul Nord in 1909. ffiA c6l5torit in Rusia qi China. il:

12. Principalele forme de relief sunt:

a) grindurile, delta, cdmpiile qi podiqurile;

b) luncile, munlii, trec6torile qi dealurile;

c) munfii, dealurile, podiqurile qi c6mpiile.

I

13. Totalitatea animalelor formeazl:a) fauna b) flora c) vegetatia

14. Scrie:

. cel mai -rnic pi cel mai mare numdr impar de 6 cifre;

. cel mai mare num[r par de 5 cifre distincte;

. cel mai mic num[r de 6 cifre distincte;

. cel mai mare numdr de 4 gi 5 cifre distincte.

15. Scrie toate numerele de 6 cifre, folosind o singurl datl cifrele: 6, 8r7r9rlr0.

16. Ordoneazi crescltor numerele: 156 024115598% 900 001,98 4g7rg8 499116209.

17. Ordoneazii descrescltor numerele: 707 089r71.Il 0291259 084r1ll 9l5rl79150136 098.

18. Suma a trei numere este 43 103. $tiind cI primul este 15 690, iar al doilea de 6ori mai mic, aflI al treilea numir.

19. Aflfl suma numerelor a gi br gtiind cI:ax6=341010 b=a:5

t

q

20. Se dau numerele: a : (6 + 24 : 6) x2 - 81: 9.

P:(e+:8x5):8+6x5Incercuieqte afirmafia adeviratd,z a ( b, a: b, a > b.

21. Ordoneazl crescitor numerele: CDX, MXLVIII, LXXIX, DLX, DCC.

22. Scrie cu cife arabe urmltoarele numere: XLo XC, LX, MCDXX, CIDXIX,MCCXLUII.

23. Scrie cu cife romane urmltoarele numere:21711564191217612 3491787.

24. Aflil numlrul necunoscut din egalitatea:

Q5 xa + 250) : ( 35 | 7 ) -25 = 75

AUTOEVALUARE--- ***Coloreazil un numlr de stele care sI reflecte gradul tIu de mul{umire in

ceea ce priveqte modul de rezolvare a sarcinilor din aceastl unitate.FOARTE MULTUMTT! *ffi MULTUMTT! ffi por MAr MULr! *

IE

I