Uniunea European

Piaa intern unic

Contextul aparitiei pietei interne uniceArt.9 Tratatul de la Roma (1958): Comunitatea va avea la baza o uniune vamala ce va acoperi intregul comert cu bunuri si care va implica interzicerea taxelor vamale la importul si exportul de produse intre Statele Membre, ca si a altor taxe cu efect echivalent.Prevederi realizate in iulie 1968.

Contextul aparitiei pietei interne uniceIn 1985 se lanseaza proiectul definitivarii pietei unice europene;Actul Unic European adoptat in iunie 1985 si ratificat in perioada 1986 1987. In vigoare de la 1 iulie 1987.Tinta era desavarsirea pietei unice interne pina la 1 ianuarie 1993.

Argumente in favoarea pietei interne unicePresiuni concurentiale din partea SUA si Japoniei;Aspecte politice;Valorificarea economiei de scara;Potentarea pietei financiare europene;Valorificarea potentialului economiei bazate pe informatie.

Obiectivele pietei interne uniceObiectivul central a constat in stabilirea pina la 31 decembrie 1992 a unui spatiu fara frontiere in care sa fie asigurata circulatia bunurilor, a fortei de munca, a serviciilor si a capitalurilor.Obiectivul economic era acompaniat de un obiectiv social: dezvoltarea sentimentului ca europenii pot circula, pot munci si studia acolo unde doresc.

Obiectivele pietei interne uniceObiectiv operational: trecerea de la regula unanimitatii la majoritatea calificata in probleme legate de armonizarea legislatiilor.Majortatea se aplica domeniilor in care principiile de actiune au fost convenite prin unanimitate sau domeniile pentru care statele membre isi declina interesul.

Obiectivele pietei interne uniceAlte obiective ale PIU:Coeziunea economica;Armonizarea politicilor sociale;Coordonarea eforturilor de C-D;Cooperarea monetara;

Piata interna unicaLibera circulatie a marfurilor:Realizarea uniunii vamale (1968);Principiul recunoasterii reciproce a normelor tehnice (1979);Uniformizarea aplicarii TVA (1977), cu perfectionari in 1987, 1989, 1993, 1997.Prevederi suplimentare in domeniul accizelor, produselor alimentare, medicamentelor, etc.

Piata interna unicaLibera circulatie a persoanelor:Art. 48 al Tratatului de la Roma prevedea crearea conditiilor pentru realizarea liberei circulatii a persoanelor pe teritoriul Comunitatii. Aceasta insemna abolirea oricarei discriminari bazate pe nationalitate in privinta angajarii, stabilirii salariilor si conditiilor de munca.

Piata interna unica Libera circulatie a persoanelor:Primele masuri adoptate in 1964 se refereau la profesiile liberale;In 1985 se adopta recunoasterea reciproca a pregatirii si calificarilor profesionale;In 1989 in Carta Sociala se prevad masuri de asigurare a liberei circulatii a fortei de munca;Libertatea de stabilire dar si garantarea securitatii si protectiei cetatenilor;Dreptul de a trai si beneficia de protectie sociala.

Piata interna unicaLibera circulatie a serviciilor:Desi ocupa cea mai mare pondere in PIB si numar de locuri de munca, serviciile au cunoscut o liberalizare lenta;Art.52 si 54 din Tratatul de la Roma: libertatea de circulatie a serviciilor inseamna ca firmele de servicii dintr-o tara comunitara care dispunde o licenta de functionare in tara de origine, pot opera pe intreg teritoriul UE.

Piata interna unicaLibera circulatie a serviciilor: Principiul liberalizarii serviciilor are in vedere 2 aspecte:Dreptul de stabilire al resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat din UE in scopul prestarii unui serviciu;Prestarea de servicii pe baze transfrontaliere, fara a fi necesara deplasarea prestatorului.Prin servicii se includ activitatile prestate contra unei remuneratii, care se constituie ca o parte componenta a vietii economice a statului respectiv.

Piata interna unicaLibera circulatie a serviciilor:Servicii active presupun deplasarea prestatorului in tara consumatorului de servicii;Servicii pasive deplasarea consumatorului in tara prestatorului de servicii;Servicii de corespondenta doar serviciile respective traverseaza frontiera.

Piata interna unicaLibera circulatie a capitalurilor: implica inlaturarea controlului asupra fluxurilor de capital.Liberalizarea totala a circulatiei capitalului a fost si este o conditie a liberului schimb al produselor si serviciilor financiare in interiorul UE si a unei alocari optime in scop productiv si comercial a fondurilor depuse la institutiile financiare.

Politica concurenteiPolitica n domeniul concurenei este esenial n cadrul spaiului economic al UE deoarece:concurena i pieele concureniale sunt eseniale pentru realizarea obiectivelor economice ale Uniunii;avatantajele eliminrii barierelor publice ca urmare a mecanismelor Uniunii ar fi afectate dac ele ar fi nlocuite de bariere private.

Politica concurenteiNecesitatea unei politici comune n domeniul concurenei deriv din faptul c alternativa (politici naionale) ar fi mult mai lent i nesigur;Un alt dezavantaj folosirii politicilor naionale ar fi acela c aceste politici ar fi mult mai orientate spre interesul naional n defavoarea sau n ignorarea interesului comun;Datorita acestor dezavantaje, politica n domeniul concurenei este menionat att n Tratatul de la Roma, ct i, mult ntrit, n Tratatul de la Maastricht.

Politica concurentei

Politica comun n domeniul concurenei are printre componentele eseniale:

politica privind practicile anticoncureniale;politica de antimonopol;politica n domeniul fuziunilor;controlul ajutoarelor de stat.

Politica concurenteiPolitica privind practicile anti-concureniale:

Se au n vedere cartelurile, practicile concertate, alte forme de practici anticoncureniale, dar i acordurile ntre firme. Conform reglementrilor comunitare se interzice i se declar explicit ca fiind automat nule i incompatibile cu piaa comun: toate acordurile dintre ntreprinderi i practicile concertate care pot afecta comerul dintre statele membre i care au ca obiect sau efect mpiedicarea, limitarea sau distorsionarea concurenei n cadrul pieei comune.

Politica concurenteiPolitica privind practicile anti-concureniale:

Exemple de aciuni interzise sunt:restriciile cantitative asupra produciei, investiiilor sau cercetrii-dezvoltrii;partajarea pieei;legarea vnzrilor de condiii suplimentare.

Politica concurenteiPolitica privind practicile anti-concureniale:Astfel de aciuni sunt totui permise n cazul ndeplinirii simultane a patru condiii:dac ele contribuie la ameliorarea produciei, distribuiei sau la promovarea progresului tehnic sau economic;dac acord consumatorilor o cot echitabil din profituri;dac evit restriciile care nu sunt indispensabile pentru realizarea condiiilor 1 i 2;dac ntreprinderile nu elimin concurena pentru o parte substanial a produselor n cauz.

Politica concurenteiPolitica antimonopol:Politica antimonopol are n vedere c orice abuz de poziie dominant al uneia sau mai multor ntreprinderi n cadrul pieei comune sau ntr-o parte substanial a acesteia este interzis ca fiind incompatibil cu piaa comun, n msura n care poate afecta comerul ntre statele membre. Exemple de asemenea abuzuri pot fi: preurile inechitabile, condiiile comerciale inechitabile, discriminarea ntre clieni sau furnizori, limitrile ofertelor i contractelor.

Politica concurenteiPolitica in domeniul fuziunilor:Iniial nu au existat dispoziii exprese privind fuziunile. Aceast rezerv se explica prin susinerea politic a ideei de consolidare a firmelor europene, precum i prin dorina de a nu transmite controlului comunitar prerogative privind fuziunile interne.Primul proiect de regulament privind fuziunile a fost elaborat n 1973.

Politica concurenteiPolitica in domeniul fuziunilor:

Urmare a extinderii numrului de fuziuni, n 1989 a fost elaborat un Regulament operativ care cere notificarea obligatorie pentru toate fuziunile care satisfac urmtoarele criterii:o cifra de afaceri mondial de cel puin 5 miliarde euro;o cifra de afaceri comunitar de 250 milioane euro pentru fiecare din cel puin dou companii implicate;cifra de afaceri comunitar nu trebuie s fie concentrat ntr-un singur stat membru (s nu aib mai mult de dou treimi din total ntr-un singur stat membru).

Politica concurenteiControlul ajutoarelor de stat:Subveniile au fost interzise, n principiu, att de Tratatul Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului, ct i de Tratatul de la Roma deoarece acestea distorsioneaz concurena de pe piaa intern, respectiv concurena dintre ntrepridnerile din diferite state membre;Cu toate acestea, n Uniunea European au fost permise excepii n domeniul ajutoarelor de stat n sectoare precum cile ferate, crbunele, agricultura i pescuitul, cercetarea dezvoltarea; Una din cauzele supravieuirii (desigur pe un fond de reducere) a ajutoarelor de stat este i politizarea acestora.

************************