phiologie

Upload: dinca-lidia-elena

Post on 04-Jun-2018

215 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/13/2019 phiologie

    1/15

    RELATIA DINTRE TEMPERAMENT SI CARACTER

    Motto : Fata este masca, ce exprima trasaturile de caracter, este oglinda personalitatii si a

    temperamentului.

    Caracterul nu trebuie confundat cu sistemul de personalitate si temperamentul. Daca personalitateaeste ansamblul de atitudini si valori, reprezinta latura relationala si valorica, iar temperamentul este

    latura dinamico energetica a personalitatii, rezultate din componenetele constitutional morfo

    functionale, in schimb caracterul se particularizeaza prin modul de conduita, prin raporturile ce le

    intretine persoana cu indivizii conspecifici dar si conduita fata de persoana proprie.

    Caracterul este modul de a fi onest, sincer sau fatarnic, harnic sau lenes, capabil sau incapabil,

    inteligent sau arogant.

    Particularitatile structurale care definesc caracterul sunt :

    - unitatea caracterului = reprezinta conduita constanta in toate circumstantele in care s-ar

    gasi persoana

    - expresivitatea caracterului = reprezinta trasatura care da o nota specifica intregului in

    raport cu situatia in care se afla persoana

    - originalitatea caracterului = reprezinta distinctia unei personae in raport cu alte

    persoane

    - bogatia caracterului = reprezinta ansamblul relatiilor stabilite de o persoana in viata

    sociala

    - statornicia caracterului = reprezinta atitudinea si trasatura de caracter cu semnificatie si

    mare valoare morala

    - planificarea caracterului = reprezinta capacitea de automodelare comportamentala

    conditionata de diverse situatii si evolutia caracterului in raport cu influentele sociale si familiale

  • 8/13/2019 phiologie

    2/15

    - taria de caracter = reprezinta rezistenta la actiunile si influentele contrare priceperilor

    O problema educativa mai putin cunoscuta de parinti si nu rareori neglijata de catre unii educatori de

    profesie o constituie masura in care temperamentul copilului impune un anumit specific educativ.Prea usor se aplica pentru toti copiii aceeasi formula educativa ; iar rezultatele evident ca

    dezamagesc asteptarile.

    Se stie ca nu toti copiii au acelasi temperament ; o precizare se impune : in literatura psihologica, de

    exemplu cea franceza si olandeza, se foloseste adesea termenul de caracter pentru a desemna

    temperamentul. Insa unii psihologi (Anton Roisin) considera ca intre acesti termeni exista o

    deosebire esentiala : in timp ce temperamentul este innascut si in genere nu sufera modificari

    insemnate de-a lungul vietii, caracterul se formeaza, el implicand o atitudine morala. Se spune de

    pilda despre cineva ca are un caracter inchis , aceasta pare a contine o nota negativa de

    suspiciune ; in realitate acel om poate avea un caracter bun desi are un temprament introvertit, care

    il determina sa fie retras. Luate in sine, temperamentele nu sunt nici bune nici rele, ele pur si simplu

    exista si nimeni nu este raspunzator de aceasta. Dar fiecare temperament este susceptibil de a primi

    semne pozitive sau negative dupa cum este dirijat spre a servi formarii unui caracter bun sau rau.

    Caracterul moral, format prin educatie are tocmai scopul de a analiza corect temperamentul.

    Caracterul trebuie sa conduca temperamentul si nu invers.

    Problema formarii caracterului copiilor este deosebit de importanta pentru familie, scoala sisocietate. Caracterul in realitatea sa psihologica si caracterele in diversitatea lor, se contureaza in

    timpul copilariei.

    Dar la o prima vedere apare intrebarea : Ii cunoastem noi bine pe copii ? . Exista o cunoastere de

    suprafata, superficiala bazata numai pe ceea ce declara formal copilul pe comportarea lui in fata

    celor de care stie ca depinde si carora vrea sa le capteze bunavointa, o cunoatere care nu ne va feri

    de erori si surprize in actiunea educativa. Pentru o mai buna cunoastere, trebuie sa surprindem

    reactiile spontane , in aceasta privinta scoala reprezinta un mediu mai favorabil, astfel examinarea seva face prin observare, ce se poate desfasura pe patru planuri : observarea atitudinii , observarea

    gesturilor, observarea expresiei fetei in momentul unei actiuni, observarea in cadrul jocului.

    Observarea atitudinii nu ofera intotdeauna indicii sigure pentru ca copiii se pot preface. La un

    profesor mai dur elevii pot sta nemiscati si par atenti, dar de fapt pot fi cu mintea in alta parte.

    Observarea gesturilor este insuficienta fara observarea expresiei fetei . Cea mai eficienta metoda de

    observare ramanea cea din timpul jocului , pentru ca ei se exprima liberi iar jocul reprezinta cel mai

    complet mod de exprimare a temperamentului si caracterului.

  • 8/13/2019 phiologie

    3/15

    Relatia dintre temperament si caracter (T - C)

    In legatura cu aceste laturi ale personalitatii s-au manifestat 3 pozitii distincte:

    1. Unii autori neputandu-le diferentia au recurs la amestecul lor:

    NUTTIN definea - caracterul: ,,componenta afectivo-dinamica a personalitatii

    - temperamentul: ,,componenta fiziologica, in mare parte stabila si ereditara.

    2) Alti autori au ajuns la concluzia separarii lor, pornind de la marea constanta a temperamentului

    de-a lungul vietii individului:

    De ex., se considera ca temperamentul influenteaza viata psihica in general si nicidecum

    personalitatea, de aceea el este rupt, desprins de personalitate. Argumentul invocat il reprezenta

    existenta unor manifestari temperamentale care apar independent de atitudinile caracteriale si

    uneori chiar in ciuda acestora.

    Caracterul era interpretat doar ca un simplu strat ce se suprapune peste temperament, el

    fiind un fel de dublura a temperamentului.

    Se incerca descifrarea caracterului dupa parametrii tipologici, invocandu-se faptul ca atitudinile

    persoanei si semnificatia lor conduc la schimbarea aspectului dinamico-energetic al conduitei.

    Potrivit acestei pozitii se ajungea la concluzii eronate d.p.d.v.:

    - teoretic (autonomia temperamentului)

  • 8/13/2019 phiologie

    4/15

    - practic(ignorarea temp. in formarea personalitatii)

    3. Sunt autori care sustin ideea interactiunii dintre T si C de tip antagonist:

    Intre T si C ar exista o lupta, o contradictie permanenta, dezvoltarea C. avand loc ca urmare:

    - a unei continue destramari a complexului tipologic,

    - concomitent cu reorganizarea lui in forme corespunzatoare C

    Consecinta acestei viziuni: in lupta dintre T si C s-ar ajunge in cele din urma la lichidarea T

    sau, in cel mai bun caz, la golirea lui de consistenta, ceea ce este o absurditate.

    Nici una dintre cele 3 solutii nu este convingatoare si realista.

    Diversi autori au crezut ca vor rezolva problema prin invocarea relatiilor dialectice dintre T si C,

    numai ca, aplicand nediferential si nespecific dialectica, au ajuns la concluzii eronate.

    P.P.-NEVEANU: ,,cei doi termeni ai contradictiei se intrepatrund, trec unul in altul, coincid

    vorbeste despre ,,integrarea organica a T in C

    ,,T nu poate fi conceput in afara C omului, ci ca o parte integranta, organica a structurii acestuia.

    Si tipul de activitate nervoasa este implicat in C ,,ca o latura a acestuia.

    Si intr-un caz si in altul se ajunge la ,,amestecul celor 2 laturi ale personalitatii, la pierderea

    specificului fiecareia dintre ele.

  • 8/13/2019 phiologie

    5/15

  • 8/13/2019 phiologie

    6/15

    2 C mascheaza si compenseaza temporar insusirile temperamentale

    care odata manifestate in comportament ar produce efecte dezadaptative

    3. C valorifica la maxim trasaturile temperamentale care se asociaza in

    plan comportamental cu efecte pozitive

    fiecare dintre cele 2 componente ale personalitatii detine o anumita ,,putere asupra celeilalte,

    chiar daca aceasta nu este la fel de mare si la fel de semnificativa.

    Numai prin efort voluntar constient, prin organizarea superioara a C omul isi poate lua in stapanire

    propriul T.

    Rolul reglator al C nu trebuie sa fie insa excesiv, nu trebuie sa mearga pana la anihilarea T.

    O clasificare a tipurilor temperamentale, le imparte pe acestea in 4 categorii : sangvinic, coleric,flegmatic, melancolic

    In general, foarte rar intalnim indivizi care sa corespunda intru totul unui tip enumerat mai sus. Cei

    mai multi dintre noi ne regasim in mai multe sabloane.

    CERCETARE EFECTUATA PE 4 COPII CE APARTIN LA TIPURI TEMPERAMENTALE DIFERITE

  • 8/13/2019 phiologie

    7/15

  • 8/13/2019 phiologie

    8/15

    -apropiere - clar definit raspunde cu promptitudine la sarcinile date, se implica in activitate, uneori ia

    chiar initiativa ; iar in momentul in care i se starneste interesul( sa demonstreze cine este barbatul

    din echipa, el baiatul sau fetita care este mai mare ca varsta) el reactioneaza cu interes si isi da toata

    silinta

    -adaptabilitate- clar definit deoarece se adapteaza cu usurinta trecerii de la o activitate la alta(in

    momentul in care danseaza in pereche si dupa aceea singur o face la fel de bine), stabileste relatii cu

    ceilalti copii cu usurinta

    -perseverenta - clar definit Andrei finalizeaza activitatile, este ambitios in a face lucrurile cat mai

    bine(cand i se atrage atentia sa danseze cu varful intins se mobilizeaza si executa mult mai bine

    miscarea)

    -dispozitie- clar definit manifesta atractie pentru relatiile cu ceilalti, ii place sa fie in centrul atentiei si

    sa comunice celorlati starile sale, manifesta disponibilitate pentru, fiind o fire deschisa

    In concluzie Andrei, dupa manifestarile sale comportamentale de-a lungul activitatii dar si

    atunci cand nu o desfasoara si in conformitate cu trasaturile ce reies din tipologia lui Chess si

    Thomas, se incadreaza intr-o mare masura in tipul SANGVINIC, deoarece se caracterizeaza prin

    ritmiciatate si echilibru. Este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatie. Fire

    activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective

    sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau

    deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.

    2. Yvone,(fustita alba si tricou roz) conform tipologiei lui Chess si Thomas se caracterizeaza prin

    urmatoarele comportamente :

    -nivelul de activism slab definit deoarece se observa numai in momentul in care ea danseaza

  • 8/13/2019 phiologie

    9/15

  • 8/13/2019 phiologie

    10/15

    ce face. Este o persoana foarte expresiva, usor 'de citit', gandurile si emotiile i se succed cu

    repeziciune. Are tendinta de dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.

    3. Alina,(combinezon rosu) conform tipologiei lui Chess si Thomas se caracterizeaza prin

    urmatoarele comportamente :

    -nivelul de activism slab definit este calma, linistita si manifesta activism doar in momentele in care

    danseaza

    -distragere slab definit nu se lasa usor influentata de catre ceilalti fiind tot timpul atenta si

    concentrata asupara activitatii din clasa(dupa ce danseara , desi se aseaza jos cu partenerul sau sa se

    relaxeze, iar acesta incearca sa i atraga atentia , ea ramane atenta la ceilalti colegi care dansau in fata

    clasei)

    -intensitate- slab definit, ea nemanifestandu-se intr-un mod extrovertit, fiind tot timpul cugetata in

    ceea ce face.

    - sensibilitatea senzorialaexpersiile faciale nu reflecta starea sa, neputandu-se observa placerea

    sau dezgustul pentru activitate, stiind sa-si disimuleze trairile

    - retragereclar definit, este o fire inchisa, foarte rar discutand cu colegii (pe parcursul activitatii

    doar o singura data Alina vorbeste cu o colega)

  • 8/13/2019 phiologie

    11/15

    -adaptabilitate- slab definit, desi se adapteaza la sarcini noi, ea nu se adapteaza in aceeasi msura la

    colectiv, preferand activitatile individuale

    - perseverentaclar definit/ persevereaza in tot ce face dorind ca rezultatul final sa fie cat mai bun,

    ea fiind capabila de efort sustinut si putere de munca

    - dispozitieAlina are o dispozitie foarte mare pentru dans, insa in ceea ce priveste relatiile sociale

    nu manifesta acelasi interes

    In concluzie, Alina fiind linistita, calma, imperturbabila, cugetata in tot ceea ce face, pare a dispune

    de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita, poate obtine performante deosebite,

    mai ales in muncile de lunga durata si este foarte tenace, meticuloasa in tot ceea ce face. Fire inchisa,

    greu adaptabila, putin comunicativa, prefera activitatile individuale, apartine tipului FLEGMATIC.

    4. Ana,(pantaloni de trening roz si tricou alb) conform tipologiei lui Chess si Thomas se

    caracterizeaza prin urmatoarele comportamente :

    -nivelul de activismslab definit - este lenta, ii lipseste vigoarea, forta, manifestandu-se cu lentoare

    chiar si atunci cand danseaza

    -distragere- slab definit- fiind tot timpul concentrata la dans, atentia nefiinu-i distrasa de nimic, nici

    macar in pauzele de recreere nu o pierede din vedere pe profesoara

    - intensitate- slab definit- chiar daca i se atrage atentia ca a gresit, nu reactioneaza, asteapta sa i se

    spuna unde a gresitdesi nu intreaba- dupa care executa miscarea corect dar manifestand aceeasilentoare

  • 8/13/2019 phiologie

    12/15

  • 8/13/2019 phiologie

    13/15

    CONCLUZIE

    Relatia dintre temperament si caracter este foarte stransa si determina dezvoltarea personalitatii

    fiecarui individ ; comportamentele fiecarui copil aratand tipul lor temperamental si evidentiind

    unicitatea lor.

    O buna integrare in societate depinde de persoana si de disponibilitatea acesteia de a stabili relatii

    optime cu cei din jur in conformitate cu temperamentul si caracterul sau.

  • 8/13/2019 phiologie

    14/15

    BIBLIOGRAFIE

  • 8/13/2019 phiologie

    15/15