George Ivanovitch Gurdj ieff

ix cAUTNREAFIINTEIA patra cale cdtre congienla

taducere din limba englezl:

BoGDAN snuMA

EDrruRA d--% "r**o.Bucuregti

un nucreu.""u,.,,L.Li.l:::::::: ......1s7

Cercurile interioare ale omenirii................. ..................162

Religia inseamni ,,afac€' ........169

Creqtinismul ezoteric

VI. Ciutind calea

Sd te tre2e9ti..........."..... ..............183

Eliberarea de iluzie ...................188

Primul prag........... .....................I94

,,$colile" sunt obligatorii............. ................200

Munca in grupuri ......................207

VII.Un studiu practicinceperea observirii de sine....... ................2I5Gindirea formatoare .................222

Pornegte cu lucruri mici........... ...................228

Identificarea................. ..............232

Si te minli pe tine insufi......... .....................237

VIII. O munci pentru congtientiUn tip diferit de observafie ............... ..........243

Si vezi intregul..... ......................247

Separarea de tine insufi......... ....252

Lucrul cu trei centri......... ..........258

Amintirea de sine ......................265

IX. Spre eliberareDou[ fluvii.......... .....277

Suferinla voluntarl.. ..................282

Prima eliberare.... ....288

Libertatea fafi de influenle.... ...294

Oblinerea unui suflet ................301

ix c,tuTAREA FIINTEI

I

Cunoa;te-te pe tine

tnsuti

Cine sunt eu?

AbordAnd diverse subiecte, am remarcat cAt este de

dificil si-gi comunici ingelegerea, chiar gi atunci cAnd tre-

buie si vorbegti despre un subiect banal unei persoane pe

care o cunosti bine. Limba noastrS. este prea siraci pentru

o descriere exacti gi completi. $i am descoperit ci aceasti

lipsi de ingelegere intre doi oameni este un fenomen ordo-

nat matematic, la fel de precis ca si tabla inmultirii. inge-

legerea depinde, in mare, de ceea ce numim ,psyche"-ulinterlocutorilor, gi mai apoi de starea acestui ,,psyche" la un

moment dat.

Adevirul acestei legi poate fi verificat la fiecare pas. Ca

si. fii tngeles de un alt om, nu e suficient ca cel care vorbegte

si gtie cum si vorbeasci, trebuie ca;i cel care asculti si;tiecum si asculte. Tlebuie mai intAi si punem bazele unei inge-

legeri comune.

Tot ce ag rrrea s5" vi propun acum este si incercagi si

privigi lucrurile, fenomenele care vi inconjoari si in mod

special pe voi ingivi dintr-un punct diferit de cel care vi este

obignuit sau natural. Si privigi doar, pentru ci a face mai

mult nu este posibil decAt cu vointi gi prin cooperarea audi-

toriului, doar atunci cAnd acesta inceteaz|si asculte intr-un

mod pasiv gi incepe si asculte intr-o stare activi.

Foarte des, in conversagiile cu oamenii, gisim, expri-

mati mai mult sau mai pufn deschis, ideea ci omul, aga

cum il intAlnim in viaga obignuiti, ar fi intr-un fel centrul

28l' G.I. Gurdjieff

universului, ,,coroana creatiei,, sau cel pudn o entitate vastisi importanti; ci posibilitigile sale sunt aproape nelimitate,puterile sale aproape infinite. Acest punct de vedere are gi elun anumit numir de rezerve: se spune ci., pentru aceasta, enevoie de condigii exceptionale, tmprejuriri speciale, inspi_ratie, revelade si asa mai departe.

Totusi, daci studiem aceasrd" conceprie despre om,vedem imediat ci. esre ficuti dintr-un ansamblu de trisr-turi care nu apartin unui om unic, ci unui anumit numdrde indivizi reali sau imaginari. Niciodati nu vom intflni unasemenea om in viata reald, nici in prezent, nici ca personajistoric in rrecur' Pentru ci. orice om are propriile sare sribi-ciuni si, dacd"vi privigi indeaproape, mirajul grandorii si alputerii se spulberi.

Cel mai inreresanr, de altfel, nu esre faptul ci oameniitransmit altora acest miraj, ci ci, din cauza tnei trasituriparticulare a psihismului lor, il raporteazi la ei insisi, dacinu in totalitare, cel putin in parre, ca pe o reflecrare. AtAr demult incAt, fiind nulititi sau aproape nulititi, isi imagineazici. ar corespunde acestui tip colectiv sau ci nu se indepir_teazd, prea mult de el.

Dar daci un om sde cum si" fie sincer fagi de el insusi _nu sincer in sensul in care cuvintul este inteles de obicei, cinemilos de sincer - atunci, la intrebarea: ,,ce sunteti?,,, nu vaconta pe un rispuns confortabil. Astfel, frri si agtept pAnicAnd veti cipilta singuri experienta despre care vorbesc, sica si intelegeti mai bine ce vreau si spun, suger ez ca ltecaredintre voi si isi puni intrebarea: ,,Cine sunt eu?',. Sunt sigur

Cine sunt eu? lzg

ci nouizeci si cinci la suti dintre voi vor fi descumpinigi gi

vor rispunde printr-o alti intrebare: ,,Ce vreti si" spunefi?".

Asta arati ci un om gi-a triit viata frri si isi puniaceasti intrebare ;i consideri firesc ca el s5. fie ,,cevi' ;i inciceva foarte pretios, ceva de care nu s-a indoit niciodati. inacelagi timp, este incapabil si" explice altuia ce este acest ceva,

incapabil si ii dea chiar cea mai mici idee, din moment ce

nici el nu gtie. $i daci el nu qtie, nu inseamni numai ciacest,,,cevd' nu existi, ci ci nici nu ar putea si existe? Nu e

ciudat ci oamenii igi acordi atAt de pugini atenlie lor in;igi,

cunoagterii de sine? Nu e ciudat ci ei inchid ochii cu atita

ingiduingi fa;i de ceea ce ei sunt cu adevirat;i igi petrec

viaga in plicuta convingere ci reprezinti ceva pregios? Ei

uiti si vadi vidul insuportabil din spatele superbei fa;ade

create de modul in care se ingali singuri gi nu i;i dau seama

ci aceasti fagadi nu are decAt o valoare pur convengionala.

La drept vorbind, nu e intotdeauna aga. Nu toati.lumea

privegte la fel de superficial. Sunt oameni care cauti, cirora

le este sete de adevirul inimii gi fac eforturi ca si il giseasci,

care incearci si rezolve problemele pe care viaga le pune,

si ajunga pini la esenfa lucrurilor si a fenomenelor gi si

pitrundi in ei insisi. Daci un om gAndegte sinitos, oricare

ar fi drumul pe care il urmeazi pentru a rezolva aceste pro-

bleme, trebuie in mod inevitabil si revina la el;i si inceapi

prin a rezolva problema a ceea ce este el, a locului siu inlumea care il inconjoari. Cici fbri aceasti cunoastere nu va

exista un centru de greutate in cunoasterea sa. Cuvintele lui

Socrate: ,,Cunoaste-te pe tine insuf" rimAn deviza tuturor

celor care cauti adevirata cunoastere si fiinta.

io l G.I. Gurdjieff

Tocmai am utilizatun nou cuvAnt: ,,fiintf, - cu referirela care este importanr sd intelegem cu totii acelagi lucru.Tocmai ne-am intrebat daci ceea ce un om gAncleste despre

el insusi corespunde cu ceea ce este el in realitate gi v-atiintrebat despre ceea ce sunteti. Iata un doctor, un inginer,un pictor. Sunt ei cu adevirat ceea ce credem noi ci sunt?

Putem si considerim personalitatea fieciruia dintre ei ca

si cum s-ar confrmda cu profesia sa, cu experienta pe care

aceasti profesie sau pregitirea sa i-a dar-o?

Orice om vine pe lume a,semenea unei foi albe de hAr-tie; dar oamenii si imprejuririle care il inconjoard.rivalizeaz|care sa murdireasci" mai tare aceasti foaie si si. o acopere cuinscriptii de tot fel*I. Educatia, lectiile de morali, lucrurilepe care le stim si pe care le numim cunoastere intervin -toate sentimentele de datorie, de onoare, de conqtiing| etc.

Si togi proclami caracrerul imuabil gi infailibil al metodelorde care ei se servesc pentru a altoi aceste ramuri ale arborelui

,,personaliti"tii" omului. incetul cu incetul, foaia este mur-diriti, si cu cAt esre mai murdiriti" cu pretinse ,,cunostinte",cu atAt omul esre considerat mai inteligent. Cu cAt existamai multe inscriptii in locul numit ,,datorie", cu atA,t pose-

sorul este considerat mai cinstit; si asa se intimpll cu roare.

$i foaia astfel murdariti,, vizitnd ci murdiria i se ia dreptun merit, incepe si o considere pretioasi. Iatd, un exemplua ceea ce noi intelegem prin nurnele de ,,orn', adiugAndaici adesea chiar cuvinte de genul ,,talent" si ,,geniu',. Totusi,

,,geniul" nostru isi va strica ziua dac6 nu isi giseste papuciiIAngi pat cAnd se rrezesre dimineara.

Cine sunt eu? I :t

Omul nu este liber nici in manifestirile sale, nici in

viaga sa. El nu poate fi ceea ce ar vrea si fie, nici chiar ceea ce

crede ci este. El nu seamini cu imaginea pe care si-a flcut-o

despre sine insu;i, iar cuvintele ,,omul * coroani a creagiei"

nu i se potrivesc.

,,Omul" - asta suni cu mindrie, dar trebuie si ne

intrebam despre ce fel de om este vorba. Desigur, nu omul

care se eneweazl.pentru fleacuri, care i;i acordi atengia pro-

blemelor meschine gi se lasi implicat tn tot ceea ce il incon-

joard.. Ca si ai dreptul si, te numegti om, trebuie si fii un om

9i ,,a fi un om" nu este posibil decit datoriti cunoagterii de

sine gi a lucrului cu sine, in directiile pe care le arati aceasti

cunoagtere de sine.

Agi incercat vreodati si vedegi ce se intAmpli in voi

cAnd atengia nu este concentrati asupra unei anumite pro-

bleme? Presupun ci, pentru majoritatea dintre voi, asta nu

este o stare ob\nuiti, degi putini dintre voi, frri indoiali,

au observat-o in mod sistematic. Poate ci vi dagi seama de

modul in care procedeaz| gAndirea prin asociagii intimplS.-

toare, atunci cAnd ea lasi si se desflgoare scene ;i amintiri

ftri legituri,, atunci cAnd tot ceea ce cade in cAmpul congti-

entei noastre sau numai o atinge ugor, susciti in noi aceste

asociagii inti"mplatoare. Firul gindurilor pare si se in;ire

fhri intrerupere, gesAnd intre ele fragmente de imagini, de

perceplii anterioare, scoase din diverse inregistriri inmaga-

zinate in memoria noastri. $i, in timp ce aceste inregistriri

se intorc gi se deruleazd, aparatul nostru formator urzegte

ftri incetare, pornind de la acest material, inlintuirea gAn-

durilor. inregistririle emoliilor noastre defileazi in acelasi

32lr G.I. Gurdjieff

fel - agreabil gi dezagreabil, bucurie si necaz, rAs si iritare,plicere gi durere, simpatie si antipatie. Cineva vd. elogiazasi sunteti mulgumit. Cineva vi face reprosuri si buna dis_pozitie se strici. Ceva nou vi arrage si uitati imediat ce viinreresa atAt de rare cu o clipi inainte. in curAnd, intere-sul vostru vd,leagd, de acest lucru nou atAt de tare, incit vi.cufundati in el din cap pinl in picioare; gi deodati nu il maiaveti, ari displrut, v-ati legar de acest lucru, v_ati pierdut inel. De fapt, el este cel care vd" posedi, cel care vi dne capriv,si aceasti ri.ti.cire, aceasri tendinti de a se lisa captiv este,sub multiple forme, proprie fieciruia dintre noi. Asta neleagi ;i ne impiedici si fim liberi. $i mai mulr, asra ne iaforpa;i timpul, ne lipseste de orice posibilitate de a fi obiec_tivi si liberi - dour caliti.ti esenriare pentru cel care hotaristesi urmeze calea cunoasterii de sine.

Tlebuie si luptim ca si devenim liberi, daci vrem siluptim pentru a ne cunoaste. A se cunoagte ;i a se dezvoltareprezinta o sarcini. atAt de importantl si atAt de serioasi",care cere un efort atAt de intens, incAt si o incerci intr_unfel obi;nuit, prinfte multe altele, este imposibil. Omul careintreprinde aceasri. sarcini. trebuie si ii rezerve primul loc inviaga sa, care nu este atAt de lungi incAt si igi poati permitesi o risipeasci. cu nimicuri.

Ce il va face pe om capabil si. isi consacre in rnod utiltimpul ciutirii sale, daci nu libertate a fati d"e orice araga_ment?

Libertate si seriozitate. Nu acel serios al sprAncene_lor incruntate, al buzelor sfrAnse, al gesturilor misurate cugriji, al cuvintelor pronunrare printre dingi, ci seriosul care

Cine sunt eu?

inseamni determinare gi persistengi in ciutare, intensitate

si constangi, astfel incAt chiar in momentele sale de odihni

omul igi urmeazi. sarcina sa principal5..

Punegi-vi tntrebarea: suntegi liberi? Mulgi ar fi tentagi

si spuni ,di', dac| sunt intr-o stare de relativi sigurangi

materiali, frrl. grija zilei de mAine, ;i daci nu depind de

nimeni pentru subzistenga lor sau pentru alegerea condi-

tiilor lor de via;i. insi libertatea de care avem nevoie nu

depinde de circumstangele exterioare. Ea depinde de struc-

tura noastra interioari si de atitudinea noastri fa;i de aceste

circumstange exterioare.

De-a lungul vie;ii, noi invitim firi incetare lucruri

noi. Noi numirn rezultatul acestei acumuliri ,,cunostinte".

Si totugi, in ciuda acestor cunottinle, nu pirem a fi adesea

departe de viaga reali;i prin urmare neadaptagi ei? Noi sun-

tem pe jumitate formaEi, ca nigte mormoloci, sau, mai mult,

adesea suntem pur;i simplu ,,instruiti", adica avem flrimede informatii despre multe lucruri, dar toate astea rimAn

vagi;i neadecvate. $i de fapt, acestea nu sunt decAt infor-

magii. Asta nu putem s-o numim ,,cunoastere". Cunoaste-

rea este proprietatea inalienabili a unui om; ea nu poate

fi nici mai mici, nici mai mare decit el. Pentru ci un om

,,cunod;te" doar atunci cdnd ,,este" el insu;i aceast,i cunoa;tere.

Cit despre convingerile voastre - le-ati vizut vreodati

schimbAndu-se? Nu sunt gi ele supuse fluctuagiilor, ca 9i tot

ce este in noi? N-ar fi corect si le numim mai degrabi opinii

decAt convingeri, astfel incAt ele si" depindi de starea noastri

la fel cum depind de informarea noastri sau poate, pur gi

simplu, de starea digestiei noastre in acel moment?

lts