pensiunea cosau.docx

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA, BUCURESTIFACULTATEA DE MANAGEMENT, FILIALA SLATINA

PROIECT-AGROTURISM

TEMA: TARA MARAMURESULUI

PENSIUNEA AGROTURISTIC:PENSIUNEA COSU

PROFESOR DR. : PANDIA OLIMPIA

STUDENT: SORA CRISTINA FLORENTINAANUL: III, GRUPA 1802

TARA MARAMURESULUI

Maramuresuleste considerat de multi sufletul satului tipic romanesc. Cuasezarile salepitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice,Maramuresulconcentreaza tot ceea ce inseamna viata la tara. Vizitatoriiacestor meleaguriau ocazia unica de a se intoarce in timp, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple.Maramureul este o regiune geografic i etno-cultural aflat pe teritoriul Romniei i Ucrainei, alctuit din Depresiunea Maramureului, aflata pe cursul superior al vii Tisei i versanii munilor care o nconjoar:Munii Oaului, Guti, ible i Rodnei spre vest i sud, i Munii Maramureului la est i nord.

1. GEOGRAFIA MARAMUREULUI

ara Maramureului este una dintre cele mai ntinse depresiuni ale lanului Carpatic, acoperind o suprafa de circa 10000 km, n nord Carpaii Orientali, ntre munii Oa, Guti, ible, Rodnei, Maramureului i Carpaii Pduroi. Este situat n partea de nord-est a munilor Carpai i este mprit n dou zone de o ramificaie muntoas n bazinul superior al rului Tisa, numit culmea Pop-Ivanu (Vrful Pop-Ivan, 1937 m): partea sudic aparine Romniei, iar cea nordic Ucrainei.a) APELEn partea de sud, principalele ruri care alimenteaz Tisa sunt: Vieu, Ronioara, Iza,rul Cosu, Mara i Valea Spnei.Dinspre nord, dup unirea Tisei Albe cu Tisa Neagr, Tisa primete rurile Cosu (Kosivska), Spurcea (Rul opurka|opurka), Apia, Taras (Teresva), Talabrjaba(Talaborul, Tereblia), Valea Neagului (Rika) i Brjaba (Borzava).

b) MUNII Masivele muntoase care nconjoar zona depesc nlimea de 2.000 m - Pietrosul Rodnei 2.303 m, Hovrla 2.061 m n masivul Muntele Negru (ernahora) - i la aceast latitudine, de la 1.500 m n sus, i fac apariia punile alpine. Munii, care ocup mai mult de jumtate din suprafaa regiunii, sunt acoperii de pduri de stejar, fag i molid. Lemnul care se gsea din abunden i-a lsat amprenta aproape peste tot, de la arhitectura tradiional a caselor i bisericilor, pn la vestitele pori i unelte de gospodrie.

Munii Guti cu Creasta Cocoului vzut din pasul PinteaPrincipalele trectori care fac legtura cu zonele vecine sunt nalte i n trecut erau greu accesibile: spre Moldova, pasul Prislop - 1.414 m; spre Nsud, pasul din Dealul tefniei - 1.254 m; spre Lpu i Cavnic, pasul Rotunda - 930 m; spre Baia Mare,pasul Pintea - 987 m (odinioar, trecerea se fcea prin pasul Guti, la 1.109 m); spre Oa pasul Frcu - 587 m, iar spre nord pasul Frasini (Iasinia) - 931 m. Intrarea de pe valea Tisei, n dreptul oraului Hust, era bine aprat de cetatea Hustului, pe un deal care domin intrarea n defileu.n 1948-1949 a fost construit calea ferat Salva-Vieu pentru a lega Maramureul de Ardeal, n condiiile n care legtura pe valea Tisei fusese pierdut dup alipirea Maramureului de Nord la Cehoslovacia interbelic, apoi ca provincie a Uniunii Sovietice. Sectorul avea o lungime de 63 km, cu 8 viaducte i 5 tuneluri, cel mai mare dintre ele fiind Dealul tefniei i Scel, pe sub Pasul etref, cu o lungime de 2400 m.Relativa izolare a Maramureului ntre aceti muni a favorizat aprarea lui i conservarea formelor de organizare locale pentru sute de ani, dar i pstrarea modului tradiional de via rustic pn aproape de zilele noastre.

c) NATURAPdurile Maramureului au fost ntotdeauna bogate n animale slbatice: cprioar, cerb, urs, lup, vulpe, mistre, jder etc. i specii protejate sau aflate n pericol: rsul, capra neagr, marmota, cocoul de munte, vulturul auriu(acvila de munte) i cocoul de mesteacn.Bogia vnatului din pdurile maramureene este menionat i n prima atestare documentar, din 1229, a Maramureului, n spe: domeniu de vntoare regal. Rezervarea unor zone n acest scop a fcut s se pstreze, pn azi, denumiri ca Pdurea Criasc din Ocna ugatag. De acest aspect e legat i vntoarea lui Drago Vod, n urma creia ar fi ajuns, potrivit legendei, n Moldova.Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua), zmbrul (Pinus cembra), floarea-de-col i laleaua pestri.n rurile Maramureului triete nc lostria, o specie rar de somon.n 1930 a fost creat Parcul Naional Munii Rodnei, iniial ca rezervaie natural, devenit n 1979 Rezervaie a Biosferei, pe o suprafa de 46.399 hectare. n 2004 a luat fiin i Parcul Natural Munii Maramureului pe o suprafa de circa 150.000 de hectare, fiind, dup Delta Dunrii, cea mai mare arie protejat din Romnia.n munii maramureeni se gsesc peteri, chei, lacuri i formaiuni geologice, dintre care unele protejate, cele mai cunoscute fiind Cheile Ttarului i Creasta Cocoului din munii Guti i izbucul de la Izvorul albastru al Izei din munii Rodnei. Rezervaii naturale sunt i lacurile Tul lui Dumitru i Tul Morrenilor din Guti.

2. CLIMAMaramureul are o clima temperat-continentala, cu temperaturi moderate si precipitaii bogate (printre cele mai ridicate din Romania).3. ECONOMIEJudeul Maramure s-a dezvoltat bine din punct de vedere economic pe seama intensificrii industriei extractive i de prelucrare a minereului, dar i a exploatrilor forestiere extensive. Turismul a fost i el un domeniu care s-a dezvoltat promitor, beneficiind de potenialul deosebit al zonei.Activitatea minier a suferit un colaps dup 1989, antrennd i prbuirea ramurilor prelucrtoare, iar industria forestier s-a redus considerabil dup un prim salt cu efecte grave asupra mediului.n aceste condiii, fora de munc s-a orientat spre rile vest-europene (n special Italia i Spania).

4. CULTUR I TRADIII N MARAMURE Fraii PetreuCultura rii Maramureului e bine cunoscut prin originalitatea i puternicul su specific local, cum spunea folcloristul Tancred Bneanu un caracter cu totul original, cu elemente specifice pe care nu le gsim n alte zone. Izvorul acestei culturi originale se afl att n firea deosebit a locuitorilor, ct i n relativa izolare geografic, n curbura nordic a Carpailor, nconjurat de muni cu pduri greu de ptruns, care au favorizat cultura lemnului aa de dezvoltat aici, i a dat numele de Carpaii Pduroi pentru grupele de la nord i est. Apoi, aici a fost mai ntotdeauna un capt de ar, un ungher, dincolo de muni locuind seminii slave. Iarna, zpezile mari i mulimea fiarelor slbatice fceau trectorile greu accesibile. Trecerile peste muni, mai ales cele pentru comer, se fceau n grup de teama rufctorilor i a animalelor slbatice. Traiul n Maramure este destul de diferit de al zonelor din jur, pentru c nu se poate asigura numai din agricultur. n secolul al XVIII-lea producia agricol abia putea hrni o treime din populaie. Creterea animalelor i schimbarea lor pe grne n zonele de cmpie, exploatrile forestiere, prelucrarea lemnului i muncile sezoniere p ar, adic n alte regiuni care necesitau for de munc, erau o necesitate.

Cas tradiional din MaramureStarea social deosebit a maramureenilor, condui de o nobilime romneasc local, care n timp s-a integrat n rnimea satelor i a dat natere unei clase de oameni liberi, scutii de obligaii i taxe, i-a stimulat s conserve i s promoveze cu mndrie valorile proprii n construcie, mbrcminte, art i limb. Sub oblduirea acestor nobili locali s-au fcut printre cele dinti traduceri ale textelor religioase n limba romn, n graiul maramureean: Codicele voroneean, Psaltirea cheian, Psaltirea voroneean, Psaltirea Hurmuzachi. Datinile strvechi s-au pstrat curate i neateptat de vii n Maramure. Cntecele, dansurile, portul rnesc, mncrurile precum i meteugul olritului i al lucrului cu lemnul la construcia caselor, bisericilor, porilor,troielor sau obiectelor casnice ca fusele cu zurgli sau pecetarele au constituit un valoros subiect de studiu pentru etnografi din mai multe ri, dar i de admiraie pentru vizitatorii zonei.Graiul maramureean este unul dintre cele cinci subdialecte de baz ale dialectului dacoromn. Acesta se vorbete n Maramureul istoric, n satele de pe vile Mara, Cosu i Iza, i cu mici variaii pe Valea Vieului i a Apei.

5. MARAMUREENII n prezent, aproximativ 34.000 de ruteni locuiesc n Maramureul romnesc i 45.000 de romni n Maramureul de Nord, legturile cu conaionalii fiind acum posibile pentru toi prin podul rutier Sighet-Ocna Slatina (Solotvino) i podurile feroviare de la Valea Vieului i Cmpulung la Tisa.Odat cu decderea industriei miniere dup 1989 i a industriilor de prelucrare a minereului i a construciilor de maini care depindeau de aceasta, urmat de reducerea drastic a exploatrilor forestiere, maramureenii au plecat la munc n ar, dar i n ri vest-europene.Turismul ar fi putut asigura o alternativ de lung durat pentru o parte din fora de munc local, beneficiind de potenialul turistic al zonei, de frumuseile naturale i de tradiiile i istoria zonei. Cu excepia micilor pensiuni particulare, ateptrile n acest sens nu s-au concretizat, din cauza slabelor resurse financiare pe plan local, dar mai ales a politicii inconsecvente dus de autoriti.

PENSIUNEA COSU Pensiunea Cosu se afla in inima Maramuresului istoric, pe Valea raului Cosau intre localitatile Calinesti si Cornesti la 6 km de Ocna Sugatag, 12 km de Sighetul Marmatiei.Adresa: Calinesti NR.616, jud. MaramuresCoordonate GPS: 47.804998, 23.977053 Localitatea: Ocna Sugatag Distanta fata de gara: 15.68 kmDistanta fata de centrul orasului: 4.06 kmTipologie: Pensiune, AgroturismPoziie: Munte, Deal, LacCazare: CameraFormule de cazare: Numai cazare Cazare si mic dejun Demipensiune Pensiune completaLocuri: 40Perioada de nchidere: deschis tot timpulServicii: Restaurant Piscina Loc de joaca pt copii Activitati teambuilding Vanzare produse locale Televizor Internet Grtar in curte Terasa sau foisor Spaiu campare/ruloteLimbi strine vorbite: Engleza ItalianaAlte informaii: Reea semnalOrange:

Vodafone:

Cosmote:

Starea drumurilor:Medie

Acces feroviar:Da

Internet pentru turiti:Da

Wireless:Da

1. CE FEL DE TURITI NE TREC PRAGUL?Ne pasesc pragul turiti din toate colturile tarii cat si din strintate, in special ucraineni. De la cei din urma ncasam jumtate din bugetul pensiunii, ncasri enorme avnd in perioada srbtorilor.2. CAZARE Pensiunea Cosu dispune de cazare in 15 camere cu pat matrimonial sau pat dublu modern dotate si utilate care confera incaperii o atmosfera intima, calda si primitoare,cu vedere pitoreasc la ru i la zona din jur. Fiecare camera am decorat-o si utilat-o cu baie proprie (prosoape albe si pufoase, uscator de par, cosmetice de unica folosinta, cabina dus), TV, internet wi-fi balcon.

Camera cu semineu de la subsol este locul ideal unde la gura sobei puteti petrece o seara traditionala autentic maramureseana. Gasim mereu motive de distractie si voie buna. Pachetele noastre de servicii includ activitati pentru tine, familia si prietenii tai.

3. SERVICII DE CAZARE

Dispunem de:

Sala de mese Terasa Piscina

restaurant generos pentru servirea meselor Sala de lecturare, cat si pentru evenimente de noapte, bar. divertisment Lac pentru pescuit sportiv Parcare

SERVICII SUPLIMENTARE DE CAZARE:a) Servicii Incluse: Pensiunea dispune de parcare proprie supravegheat,pentru toti clientii . Apel de trezire la cerere Informatii turistice si culturale Acces internet wireless Primirea si transmiterea mesajelor si a corespondentei pentru turisti Se accept carduri Visa si Mastercard Incalzire Apa calda Electricitate Curatenie zilnica, saptamanala, finala Schimbare lenjerie zilnic, saptamanal Lenjerie de baie , de camera, de piscina Patut copil Pat suplimentar Gratar Televizor

b) Servicii Contra Cost : Servicii de spalatorie PC cu internet Mic dejun Mancare Lemn pentru soba Gaz Biciclete Aer conditionat

4. TARIFE

Tarifele sunt stabilite in functie de perioadele de varf de sezon, de perioadele medii si de cele minime.

Vrf de sezon: de la 02/06 pana la 01/09, de la 22/12 pana la 31/12 (minim 3 nopi), de la 02/05 pana la 08/05 (minim 3 nopi)

Nume cazareFormula Pe noaptePe week-end(2 nopi)Pe saptamanaPreul se refera la

camere matrimonialeCamera(30+9 paturi)

Numai cazare100,00 lei190,00 lei650,00 leiCamera

Demipensiune170,00 lei330,00 lei1150,00 leiCamera

Pensiune completa220,00 lei430,00 lei1490,00 leiCamera

Cazare si mic dejun130,00 lei250,00 lei870,00 leiCamera

Caracteristici:18 mp, 15 camere, Pat matrimonial, Patut copil, Baie in camera, Televizor

Perioada de preturi medii: de la 09/05 pana la 01/06Nume cazareFormula Pe noaptePe week-end(2 nopi)Pe saptamanaPreul se refera la







Perioada preturi minime: de la 02/09 pana la 21/12, de la 01/01 pana la 01/05Nume cazareFormula Pe noaptePe week-end(2 nopi)Pe saptamanaPreul se refera la







5. RESTAURANT Restaurantul este modern amenajat cu 60 locuri care iti ofera posibilitatea delectarii papilelor gustative cu cele mai naturale si traditionale bucate specifice tarii Maramuresului. Dar inainte, pofta de mancare ti-o pregatesti cu un paharel din : Horinca de prune, Palinca de mere sau cu Palinca de pere.Poti intra in atmosfera din Maramures degustand unul din meniurile: Meniu vegetarian Meniu pentru copii Bucatarie locala tipica Meniu cu produse din ferma proprie Degustari/evenimente etno-gastronomicen cadrul Pensiunii agroturistice COSU turistilor li se va oferi masa preparata din produse naturale, bio, preponderent din gospodaria proprie sau de la producatori autorizati de pe plan local. Turitii sunt ateptai cu o diversitate de produse tradiionale: de la aperitive cu brnza de burduf, unca si carnai afumai la diferite ciorbe specifice si frigarui.Toate serviciile sunt asigurate de membrii familiei.

6. OBIECTIVE TURISTICE In aceasta zona se aflamonumente istorice(biserici de lemn),mestesuguri stravechicum ar fi realizarea costumelor populare, mesteri in lemn care cunosc bine taina lemnului si construiesc porti, restaureaza biserici sau pur si simplu fac suveniruri pentru turisti. Tot de-a lungul acestui tinut se gaseste sirezervatia Creasta Cocosului, care a fost declarata arie naturala protejata inca din anul 1954.La aproximativ 40 km departare se afla localitatea Sapanta, renumita pentruCimitirul Vesel. Tot la o distanta asemanatoare, dar in partea de Est, se regasesteMocanita de pe Valea Vaserului. Astazi, mocanita este singura cale ferata ingusta din Europa pe care mai circula un tren forestier. Lungimea traseului este de 50 km, iar locomotivele cu aburi au opriri pitoresti pe traseu. Calinesti-Caieni Calinesti- Susani Cornesti

Deseti Fereti Hrniceti

Statiunea balneoclimaterica Ocna Sugatag Rezervaia Creasta Mocanita de pe Valea Cocosului Vaserului

Muzeul etnografic Sighetu Cimitirul vesel Sapanta Marmaiei

Prtia de schi Icoana Cavnic Casele in stil tradiional Muzeul etnografic si de arta populara Baia Mare 7. ACTIVITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER Primul traseu de tip drum verde din judeul Maramure, dedicat mijloacelor de deplasare nemotorizate i care ofer posibilitatea de a descoperi zona n mod tihnit i cu respect fa de natur. Astfel, Drumul Motenirii Maramureene ateapt s fie parcurs de cicliti, fotografi, iubitorii de drumeii interesai s exploreze activiti recreative i educative n aer liber, cu impact minim asupra naturii. Drumul conecteaz:

7 arii protejate: Rezervaia Creasta Cocoului, Pdurea Criasc, Lacul Morrenilor, Turile de la Hoteni, Turbria Iezerul Mare, Cheile Ttarului, Mlatinile Poiana Brazilor 7 sate reprezentative pentru cultura maramureean din Munii Guti i valea rului Mara: Ocna ugatag, Budeti, Breb, Hoteni, Hrniceti, Deseti i Mara. Lungimea traseului: 88 km, din care 53,7 % drumuri forestiere, 9,3 % drumuri de ar i 37 % drumuri asfaltate.

1.Traseele din zona Mara-Cosu-Creasta CocouluiTraseul 1: Circuitul Brebului distan: 6km; durat: 2-4 ore, cu popasuri; grad dificultate: mediuTraseul 2: Circuitul uor din Breb (via Hrniceti-Mnstirea-Ocna ugatag) distan: cca 22km; durat: 3-5 ore; grad dificultate: redusTraseul 3: Circuitul mediu din Breb (via Mara-Mnstirea-Ocna ugatag) distan: 27 km; durat: 5-7 ore; grad dificultate: mediuTraseul 4: Circuitul dificil din Breb (via Creasta Cocoului-Mara) distan: 27/35 km; durat: 8-12 ore; grad dificultate: mareTraseul 5: Traversarea Mogoa/uior/Pasul Guti Cotiui distan: 50/60 km; durat: 10-12 ore, fr popasuri; grad dificultate: mare 2. Traseele din jurul zonei Mara-Cosu-Creasta CocouluiTraseul 6: Circuitul Vadu Izei Onceti distan: cca 15 km; durat: 3-5 ore; grad dificultate: mediuTraseul 7: Valea Vaserului (Mocnia + biciclet) distan: 15-20 km cu bicicleta; durat: 3-5 ore; grad dificultate: redus. Sunt aranjate la cerere de ctre administratorul pensiunii.

Zona Mara Cosu - Creasta Cocoului este perfect pentru drumeii de toate felurile; ieirea din pensiune pentru o plimbare lejer prin sat, prin pajitile cu flori slbatice, pe la obiective turistice mai mult sau mai puin cunoscute sau prin ariile protejate este o experien care trebuie ncercat.

Alpinismul se poate practica n Rezervaia Creasta Cocoului. Pe prima poriune a zonei stncoase de pe Creast v ateapt 37 de trasee de crare amenajate i omologate.

Staiunea balneo-climateric Ocna ugatag este o baz de tratament cu o ofert de servicii turistice diversificat. Pe locul unor foste mine de sare prbuite, se gsesc azi 8 lacuri, situate pe primele locuri n Europa din punctul de vedere al salinitii. Se remarc Lacul Gavril (30 metri adncime) i Tul fr fund (33 metri adncime, cel mai adnc lac din zon).8. ACTIVITATI TRADITIONALE DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

Locuri sacre i locuri de ntlnire pentru dezbateri i decizii importante pentru comunitate, dar i puncte strategice de supraveghere a mprejurimilor (hotarelor satului) pentru invazii, incendii i alte pericole bisericile au ocupat de-a lungul istoriei un loc central n viaa satului i sunt prezente n fiecare localitate din zon.

Cltorind prin satele din Maramure, mai poi vedea meteri furind cu minile lor vrednice de la cana i blidul de lut la podoabe i unelte de lucru, de la cerga de pe pat pn la cmea de srbtoare, de la lingura de lemn pn la poarta monumental. Iat-i pe civa dintre cei care au harul de a purta mai departe arta maramureean: Arta lemnului: Petru Pop Breb Textile i podoabe tradiionale: Maria Pop Deseti, Plgua Brlea Mnstirea Clopuri maramureene: Vasile Borodi, Ionuc Brlea Srbi Cojoace: Dumitru i Sultnica Bledea Sat ugatag

Srbtorile cretine, inute n Maramure cu sfinenie, prin post i rugciune, se mpletesc cu ritualuri i credine populare, cu tradiii agrare i deseori sunt nsoite de evenimente unde se joac i se horete.

o excursie de o zi la o stn tradiional din Mara-Cosu-Creasta Cocoului unde vei avea ocazia s degustai caul i urda proaspt preparate i s aflai mai multe despre viaa n inima muntelui alturi de carnivorele mari, direct de la ciobani.

Satele unde se mai pot observa vechile instalaii rneti (vltori, pive, mori, batoze, horincii etc.) nc n funciune sunt:

Sat ugatag vltori, moar, horinciiFereti moar, vltoareClineti vltoare, horinciiSrbi pive, vltori, batoz, moar, horinciiBudeti vltoare, mori, horincii

Mersul la cmp sau implicarea n activitile gospodreti sunt n general foarte la ndemn pentru vizitatori, ntruct dispunem de parcele de teren pe care l cultivm sau l lucram pentru fn i cretem animale pentru a obine produse alimentare pentru propriul consum i pentru mesele pe care le gtim oaspeilor.9. OBICEIURI SI TRADITIITnjaua de pe Mara unul dintre cele mai vechi obiceiuri maramureene, are loc n ultimii ani n prima duminic a lunii mai n satul Hoteni i are ca scop srbtorirea celui care a ieit primul la arat. Datina a fost semnalat pentru ntia oar n anul 1870. Jocul Satului n august, n 3 duminici consecutive dup Sfnta Maria Mare, se ine joc cu ceterai n Breb, Sat ugatag i Hoteni.

Nu v uitai c-s micu, Budeti n frumosul sat de pe Valea Cosului, de Rusalii sunt invitate s cnte i s joace ansambluri de copii din toate zonele Maramureului.

Festivalul Gulaului La Ocna ugatag, n luna august, are loc o competiie ntre buctari amatori i profesioniti n prepararea celui mai gustos gula mncarea tradiional maghiar. Cuvntul gula n maghiar nseamn pstor de vite. Prima reet care explic metodele de preparare a gulaului dateaz din secolul XVIII. De atunci prepararea gulaului nu a cunoscut modificri semnificative, ingredientele folosite i combinarea lor rmnnd neschimbate. Dup degustarea bucatelor are loc premierea ctigtorului, iar mncarea e udat cu horinc.

Festivalul datinilor i tradiiilor de iarn, Sighetu Marmaiei se organizeaz an de an nc din 1968,ntre Crciun i Anul Nou, pe 27 decembrie. Evenimentul are menirea de conservare i transmitere a obiceiurilor si datinilor de iarna. La acest festival, alturi de reprezentanii satelor maramureene, particip i iubitori ai obiceiurilor strmoeti din alte regiuni ale arii, ndeosebi din Bistria-Nsud, ara Oaului, Bucovina, Ucraina dar i din Banat, Dobrogea, Oltenia.

10. CONDITIILE PE CARE SA LE INDEPLINEASCA GAZDA: Sa aib ospitalitate naturala, acel dar de a primi ; sa asculte cerinele turitilor pentru a se putea adapta la acestea; sa fie capabil sa vorbeasc despre viaa satului si a regiunii in general si despreexploataia sa in mod special; sa gteasc bine si cu plcere ; sa fie disponibil pentru o implicare personala in activitate; sa fie un bun animator al meselor si activitilor pe care le organizeaz; sa fie capabil sa-si organizeze munca in funcie de momentele pe care trebuie sa lepetreac cu turitii; sa fie prezenta doar cat este nevoie; sa vegheze la curatenia casei.

11. FORMAREA PROFESIONALA A GAZDEIAm obinut in 2004 la CENTRUL PENTRU DEZVOLTARE ECONOMIC I SOCIAL ARGE titlul de administrator de pensiune agroturistica, unde am dobndit toate cunotinele necesare pentru a administra aceasta activitate.12. CRITERII MINIME RESPECTATE DE PENSIUNEA COSAU DE 3 MARGARETE

Criterii generale: Cldirile, inclusiv anexele gospodreti, trebuie sa fie in starefoarte buna. Cile de acces proprii si spaiile nconjurtoare ale pensiuniitrebuie sa fie bine ntreinute. Pensiunea trebuie sa aib curte proprie, cu spatii verzi. Pensiunea trebuie sa aib mprejmuiri estetice si eficiente. Pensiunea trebuie sa aib curte cu amenajri florale.Organizarea spatiilor: Accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare trebuie sa fiedirect, fara a se trece prin alte camere folosite pentru dormit. Pensiunea trebuie sa aib spatii corespunztoare si igienice pentrupregtirea mesei, dotate cu echipamente de preparare si conservarealimentelor. Este necesar ca pensiunea sa aib spaiu pentru servirea mesei,dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) si inventar de servire. Camerele trebuie sa aib grup sanitar propriu.Instalaii: nclzire centrala sau cu gaze la soba de teracota, mai puin launitile sezoniere estivale. Sursa de nclzire in camerele de baie (nclzire centrala sau alteechipamente admise). Instalaie de apa curenta calda/rece la buctrie. Racord la reeaua publica de canalizare sau la mijloace proprii decolectare si epurare. Cldirea sa fie racordata la reeaua electrica publica.Suprafaa minima a camerelor (metri ptrai): Camera cu un pat - 10Camera cu 2 paturi - 13Dormitor din apartamente - 13Salonul din apartamente - 14Numr maxim de paturi simple intr-o camera 2 Echipare sanitara: Camerele trebuie sa dispun de grup sanitar propriu (cada saucuva de dus, lavoar si WC)Dotarea camerelor :- pardoseli acoperite integral sau parial cu covoare sau carpete- mobilier uniform ca stil si de calitate superioara- pat cu somiera cu saltea sau pat saltea relaxa- plapuma, pled sau paturi ( cate doua bucati de persoana)- perne mari- cearaf pentru pat si cearaf plic pentru pled, ptura si plapuma- cuverturi de pat- masa si scaune- dulap cu spatii amenajate pentru haine cu umerae- cuier- oglinda sau toaleta la dispoziia turitilor- veioza sau aplica la capul patului- prosoape pentru fata- prosoape plusate pentru baie (1bucata/ persoana)- perii pentru haine sau pantofi- scrumiere (opional)- perdele transparente- perdele obturante sau alte mijloace de obturare a luminii.- Pahare (2 bucati de persoana).- Televizor si aparat de radio in camera,- garsoniera sau apartament. Garsonierele si apartamentele vor avea in plus: fotolii sau canapea; masa sau masuta; perdea, covor de calitatea celor din dormitor; frigider; set de pahare pentru apa, vin, coniac.Dotarea buctriilor: Plita electrica sau cu gaze. Vase si ustensile de buctrie.Echipament pentru pstrarea prin frig a alimentelor.Alte criterii: Telefon la dispoziia turitilor. Minimum o persoana din cadrul pensiunii sa fie absolventa a unuicurs de formare in domeniu. Anexele gospodreti pentru creterea animalelor si psrilor vorfi amplasate si ntreinute astfel incat sa nu creeze disconfortpentru turiti. Animalele de la care provin lactatele sa fie atestate sntoase,iarprodusele din carne sa fie examinate sanitar-veterinar.

13. GESTIUNEA FINANCIARA A PENSIUNIINr Denumirea investitiei Cost aproximat (EUR)

1 Cladirea pensiunii 300.000

2 Teren de sport, balta de pescuit sportiv, piscina60.000

3 Foraj apa si instalatii aferente 8.000

4 Lucrari la racordare utilitati (apa si electricitate) 2.000

5 Parcarea si drumul de acces 25.000

6 Spatii verzi 6.000

7 Echipament sportiv si recreere 14.000

8 Total 415.000

Aadar, din tabelul prezentat mai sus reiese c valoarea total a investiiei este de 415.000 EUR. Prezenta investiie s-a sistematizat pe grupri de funciuni: cazare, agrement, parcare si ci de acces, spaii verzi, foraj apapotabil i lucrri de racordare.Finanarea se va face in felul urmtor:-60% fonduri europene-40% contribuie proprie

14. PLANUL DE MARKETING Zona Cosu si, in general, Maramureul Istoric, este o destinaie cutata pentru peisajele de tip mozaic meninute de practicile agricole tradiionale, respectiv cultura viaa la sat si arhitectura si cultura lemnului. Aceasta combinaie reprezint un avantaj fata de alte zone turistice si de aceea acestea trebuie pstrate, valorificate si promovate.

15. PUBLICITATEAPublicitate orala: din gura in gura , fcuta de cei ce au fost la noi;Publicitate scrisa: carti de vizita sau pliante cu pensiunea Cosu pe care le dam turitilor la plecare sau le distribuim la diverse evenimente;

participarea la trguri si evenimente de turism unde prezentam zona si ofertele noastre turistice.

16. Analiza S.W.O.T a PENSIUNII COSU

Puncte forte: Locaia: pensiunea este localizata la 6 km de Ocna ugatag, 12 km de Sighetul Marmaiei Clima : este temperat-continentala, crend astfel condiii prielnice turitilor; Calitatea serviciilor oferita la preturi accesibile. Confortul camerelor; Serviciile sunt oferite de o echipa de profesioniti; Buctrie tradiional romneasca;Puncte slabe: Lipsa turitilor tineri; Concurenta celorlalte pensiuni; Lipsa unei sli de fitness si a unei saune. Dorina de a se obine venituri mari intr-un timp scurt;Oportuniti: Extinderea ofertei turistice si in afara Romniei; ncheierea de contracte cu ageniile de turism; Obinerea acreditarii care clasifica pensiunea la 5 margarete;Ameninri: Preturile concureniale din partea concurentei; Adncirea crizei economice; Schimbrile gusturilor si preferinelor turitilor.

17. IMPORTANTA PARTENERIATELOR PENTRU FUNCTIONAREA PENSIUNII

Parteneriatul Local pentru Dezvoltarea si Promovarea Destinaiei de Ecoturism Mara-Cosu - Creasta Cocosului, a presupus ncheierea unui protocol de colaborare intre Ordinul Arhitecilor din Romania filiala Nord - Vest (Maramure) si Primria Comunei Budeti, unde Ordinul Arhitecilor au putere crescuta de decizie in privina conservrii stilului arhitectural maramureean. Acesta a avut in vedere promovarea valorilor culturale si naturale ale zonei Mara Cosu - Creasta Cocosului si dezvoltarea infrastructurii si a produselor de turism intr-un mod responsabil, cu respect si atenie fata de capitalul natural.Rezultatele deosebite ale acestui parteneriat ne-a ajutat semnificativ in atragerea de turiti in zona.

18. CUM NE POATE AJUTA O ASOCIATIE?

In zona s-a desfurat proiectul internaional, ACCES2MOUNTAIN, care a urmrit sa promoveze turismul durabil. In cadrul proiectului s-au marcat peste 100 km de trasee pentru biciclete in diferite zone din Maramure si au fost achiziionate biciclete in vederea nchirierii pentru turiti. Persoanele implicate au reuit sa atrag fonduri europene pentru promovarea unei zone cu mare potenial, oferind astfel o ansa locuitorilor acestor sate., precum si noua administratorilor de pensiuni.

19. DREPTURILE SI OBLIGATIILE Ca si agent economic cu activitate in turism, am urmtoarele drepturi si obligaii, conform legii:DREPTURI:- dreptul de a presta si comercializa servicii turistice, in condiiile legii;- dreptul de a primi asistenta de specialitate si informaii generale, din partea Ministerului Turismului si a instituiilor din subordinea sa, privind strategia si programele de dezvoltare ale turismului;- dreptul de a fi inclui, la cerere, in programele de pregtire profesionala iniiate de Ministerul Turismului;- dreptul de a participa la aciunile de promovare (naionala si internaionala) si sa fii inclui in cataloage, ghiduri si alte mijloace de lansare a ofertei naionale de servicii turistice;- dreptul de a beneficia de facilitai acordate de stat si de alte organisme si organizaii, conform prevederilor legale, in scopul stimulrii activitii de turism;- dreptul de a obine certificatul de clasificare si reclasificarea pentru fiecare unitate proprie care presteaz servicii turistice, corespunztor criteriilor ndeplinite de unitatea respectiva;

OBLIGATII:- obligaia de a presta serviciile turistice la nivelul categoriei unitii pe care o deinei, conform certificatului de clasificare;- obligaia de a funciona numai in structuri de primire turistica clasificate;- obligaia de a funciona numai cu personal clasificat;- obligaia de a afia, in forma vizibila si clara, lista serviciilor si a tarifelor practicate;- obligaia de a informa turitii corect si adecvat cu privire la serviciile turistice pe care le pstrai;- obligaia de a asigura protecia turitilor care utilizeaz serviciile turistice ale dvs: cazare, masa, excursii, etc.;- obligaia de a proteja bunurile turitilor mpotriva deteriorrii sau furtului si sa asigurai despgubirea acestora in cazul apariiei unor prejudicii, conform legii;- obligaia de a realiza exploatarea patrimoniului turistic, in acelai timp asigurnd protecia si conservarea acestuia si a mediului nconjurtor;- obligaia de a realiza publicitate proprie cu obiectivitate si respect fata de resursele turistice, in scopul protejrii calitii produsului turistic romanesc.

BIBLIOGRAFIE

http://www.lapensiuni.ro/cazare-maramures/maramures/Pensiunea-Cosau

pensiunea cosau.docx

Documents