Pensiunea Agroturistica, Zona Transfagarasan, Comuna Cartisoara

CAPITOLUL IPREZENTAREA GENERALA A ZONEI TRANSFAGARASAN

Turismul modeleaza lumea si privirile oamenilor sub diferite forme : de la consum vizual colectiv, cum il numeste sociologul John Urry, pana la stabilirea unei relatii personale cu locul vizitat; de la turism de masa, atent planificat si dramuit prin intermediilor agentiilor turistice, pana la turism alternativ, ce poate cunoaste multiple fatete. Turismul este o ramura extrem de importanta in economia unei tari. n Romnia, astazi, turismul aduce majoritatea Produsului Intern Brut, reprezentand o industrie noua, in formare, n crestere.In decembrie 1989, Romania a redevenit o natiune libera. Tara noastra este gata sa primeasca acum turisti din intreaga lume care sa se bucure de minunata si diversificata ei traditie culturala, de pitorescul peisajelor si de posibilitatile de petrecere a timpului liber. Un nou val de entuziasm si daruire au redat stralucire obiectivelor turistice pentru a transforma Romania intr-o destinatie de vacanta unica. Turismul rural se adreseaza deopotriva clientilor romni si straini, putem alege dintr-o gama extrem de variata de activitati si de locuri de vizitat. Putem schia in statiuni montane traditionale sau construite in acest scop sau putem sa trandavim la soare pe plajele Marii Negre care sunt asemanatoare cu cele mediteraneene. Putem face drumetii in locuri inca neumblate, unde raurile au apa cristalina, sau putem explora cu barca cei 5 640 km2 de salbaticie din Delta Dunarii. Putem admira, de asemenea, fortarete medievale, manastiri construite in stil bizantin, cu picturi murale exterioare, si case taranesti decorate in functie de specificul fiecarei regiuni, iar castelul lui Dracula este doar unul dintre numeroasele castele si palate impresionante care pot fi vizitate. In Transilvania, pionul principal in jurul caruia ne invartim, putem asista la festivaluri populare care reprezinta o manifestare autentica a obiceiurilor locale, si nu doar un spectacol special destinat vizitatorilor. Sculpturile in lemn sau obiectele de ceramica pe care le cumpara si sunt facute pentru a fi folosite cu placere, ele nu reprezinta simple suveniruri lipsite de valoare. Unul dintre aspectele extraordinare care caracterizeaza aceasta tara este patrimoniul ei folcloric.Varietatea si bogatia atractiilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce Romania pe unul din primele locuri in Europa. Localizarea Romaniei la intretaierea mai multor drumuri europene faciliteaza accesul aici pe toate caile - cu avionul, masina, trenul sau vaporul. Mai mult decat atat, putem vizita toate aceste locuri profitand de confortul oferit de tot mai multe hoteluri si restaurante, de reteaua interna de transport aerian, pe calea ferata sau cu autobuzul, toate la preturi surprinzator de scazute. Specialitilile culinare locale si vinurile de regiune sunt o adevarata revelatie. Romania merita sa fie vizitata

Forma de turism care pare sa fie in continua crestere este turismul rural, turistii preferand aceasta deoarece reprezinta o oportunitate de relaxare, un mod de scapare din aglomeratia si poluarea urbana. Numarul pensiunilor turistice , agroturistice si agromontane e n continua crestere, calitatea serviciilor acestora si modul de organizare fiind treptat in continua crestere.

n aceasta lucrare vom ncerca sa prezintam modul n care se poate organiza activitatea unei pensiuni agromontane pentru a se obtine maximum de confort , profit si calitate att din partea turistului ct si a agentului prestator de servicii turistice

Turismul este o ramura extrem de importanta in economia unei tari. n Romnia turismul aduce majoritatea Produsului Intern Brut.

n Romnia turismul reprezinta o industrie noua, in formare, n crestere, iar turismul rural a luat o amploare deosebita n Romnia dupa 1990 si n special n ultimii ani. Turismul rural se adreseaza deopotriva clientilor romni si straini. Turistii prefera aceasta forma de turism deoarece reprezinta o oportunitate de relaxare, un mod de scapare din aglomeratia si poluarea urbana.

Numarul pensiunilor turistice , agroturistice si agromontane e n continua crestere, nsa calitatea serviciilor acestora si modul de organizare lasa putin de dorit.

n aceasta lucrare voi ncerca sa prezint modul n care se poate organiza activitatea unei pensiuni agromontane pentru a se obtine maximum de confort , profit si calitate att din partea turistului ct si a agentului prestator de servicii turistice

Transfgranul (trans + fgra) sau DN7C este unul din cele mai spectaculoase drumuri din Romnia. Drumul leag regiunea istoric a Transilvaniei de Muntenia si a fost construit s treac peste Munii Fgra, cel mai nalt lan muntos din munii Romniei, care face parte din Carpaii Meridionali .

Transfagarasanul este cea mai inalta sosea din Romania, urcand pana la 2042 m , drumul n trepte folosete serpentine pentru a urca fiind o provocare pentru orice main; are doua benzi care se intind pe o lungime de 92 de kilometri , datorit serpentinelor i drumului n ramp viteza de rulare este de 40 km/h . Pe intregul traseu sunt construite 27 de viaducte si poduri si cel mai lung tunel de la Capra la Balea Lac, de 887 de metri, care strabate muntele Paltinul. Aerisirea tunelului se face natural datorita curentilor de aer extrem de puternici. Banda de circulatie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri latime si un trotuar de un metru latime. Tunelul nu este iluminat artificial. Drumul este nchis de la sfritul lunii Octombrie pn n luna Iunie datorit zpezii care acoper drumul.

Una din cele mai pitoresti zone din Carpati este zona Muntilor Fagaras. Situata in sudul Mediasului, la o distanta de aproximativ 80 km, este vizibila in unele zile chiar de la Medias. Lantul muntos are numeroase inaltimi de peste 2000 m, numeroase cascade si lacuri glaciare.

In perimetrul Muntilor Fagaras se gasesc si rezervatiile naturale Balea si Arpasel, ambele ocrotite, ca urmare a diversitatii florei si speciilor rare care traiesc aici.Aici, desi nu avem o statiune in adevaratul sens al cuvantului, iubitorii sporturilor de iarna se simt ca acasa. Locatiile de interes sunt situate in muntii Fagaras, pe Transfagarasan, la circa 65 km de Sibiu.

Transfagarasanul incepe din comuna Arefu, in judetul Arges, la kilometrul 61 al DN7C si se termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN1. Are circa 91,5 kilometri lungime si doua benzi de circulatie. Este un drum in rampa cu multe serpentine.

Soseaua este inchisa traficului de la sfarsitul lunii octombrie pana in luna iunie din cauza zapezii care acopera drumul. Pe timp de iarna transportul de la Balea Cascada la Balea Lac se poate face cu telecabina pe o distanta de 3800 m.

Transfagarasanul a fost contruit intre 1970 si 1974. Poate ca o sumara prezentare in cifre este dificil de urmarit, dar pentru cei care au rabdarea sa o citeasca, merita spus ca la realizarea celor 92 de kilometri de sosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de roca, s-au facut 830 de lucrari transversale si 290.000 de metri cubi de zidarie. Pentru realizarea tunelului Capra - Balea au fost escavati peste 41.000 metri cubi de roca. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamita, 3.573 tone de ciment, 89 tone de otel beton, 24.000 ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patrati de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de teava, 50 tone de confectii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietris, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.

Dintre cei care au lucrat la construirea Transfagarasanului, pensionari in acest moment, unii mai povestesc cu cate sacrificii s-a facut soseaua care urca la cer. Inainte nu se puteau trece muntii nici macar cu calul. Dar, se spune ca la un moment dat Nicolae Ceausescu, cand inca nu era presedinte la Romaniei, a trecut prin comuna Arefu si i-a venit ideea ca trebuie facuta o sosea care sa taie muntii. In timpul lucrarilor, exact ca si la Vidraru, au murit multi oameni. Din pacate documentele nu au pastrat pentru istorie aceste cifre. Dar cei care au supravietuit spun ca este vorba de sute de jertfe omenesti. Multi dintre cei care au murit nici macar n-au mai fost gasiti prin prapastiile in care au cazut. Se spune ca la construirea tunelului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se tineau uni de altii, cate 20 - 30, ca sa nu fie luati de vijelie si aruncati in prapastie.

O poveste care circula din om in om se refera la un calugar pe nume Nectarie. Dupa construirea Transfagarasanului acesta a urcat cu masina, un Trabant, pana la Capra, unde a fost suprins de o avalansa. A lasat masina sub copertina de la Capra iar el s-a aruncat pe zapada, fiind dus de val. Se spune ca asa a scapat cu viata, in timp ce masina au gasit-o abia dupa 6 luni cand s-a topit zapada.1.1 PREZENTAREA COMUNEI CASTISOARA1.1.1. ASEZARE:Comuna Crioara este situata la sud-estul judetului Sibiu , in mijlocul tarii Oltului, la poalele muntiilor : Arpasel, Balea, Valea Doamnei si Laita. La Est se invecineaza cu satul Arpaul de Sus , aparintor comunei Arpaul de Jos , la Vest cu hotarul satului Scorei, apartinator comunei Porumbacu de Jos, la Sud cu judetul Arge , iar la Nord cu hotarul comunei Cra . Teritoriul comunei are suprafata de 8.576 ha . In forma alungita pe directia Nord-Sud , fiind traversata pe axul longitudinal de apa cristalina a raului Blea si de soseaua Transfagarasan ( DN 7c). Populatia comunei in prezent este de 1241 locuitori . Daca facem o evaluare a evolutiei comunei pe o perioada mai lunga de timp , se constata de la an la an o descrestere destul de pronuntata . Daca in anul 1939 populatia comunei era de 2080 suflete (adresa nr. 1429 / 12.11.1939) astazi avem cu mult mai putine suflete . Factorii care au determinat scaderea in timp a populatiei au fost conjucturile economice specifce perioadelor respective . Departarea comunei fata de capitala judetului Sibiu este de 52 km , de centrul de polarizare Avrig 22 km , iar fata de orasul Fagaras 34 km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica . Cea mai apropiata statie CFR este halta Cra ,situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4 km pe calea de hotar Crioara- Cra) . La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos , folosind soseaua Transfagarasan , dar si drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara Arpasul de Jos . Drumul comunal nr. 49 face legatura intre comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus. Baza economica a comunei o formeaza agricultura .

1.1.2. DATE GENERALE:

Comuna Cirtisoara este situata pe ambele maluri ale raului Balea (paraul Cirtisoara ) in lungime de 23 km , ce izvoraste din Lacul Balea si are afluenti Paraul Valea Doamnei si Laita ce izvoraste de sub Vr. Negoiu-2536m , sub denumirea de paraul Cirtisoara , care se varsa in raul Olt.Pana in anul 1968 comuna a fost compusa din doua sate surori Streza si Oprea Cirtisoara. Asezarea de pe malul drept al raului Balea se numea Streza, iar cea de pe malul stang Oprea .In urma noii reorganizari teritorial -administrative ambele s-au contopit intr-unul singur cu numele de Cirtisoara.In unele acte din prima parte a sec.al XIII - lea se amiteste de doua asezari cu numele Cirta , ambele locuite de romani . Este vorba de comuna Cirta situata pe malul stang al raului Olt si de Cirtisoara . In anul 1932 Cirtisoara apare sub denumirea de Cirta romaneasca (Kerch Olachorum) spre a se deosebi de Cirta de pe malul stang al Oltului , ce a fost colonizata cu sasi adusi din Flandra .Atat Streza cat si Oprea Cirtisoara in trecut faceau parte din zestrea fostei Manastiri cisterciene din Cirta .Locuitorii satelor in majoritatea lor erau iobagi, dar darzi, pastrandu-si cu sfintenie obiceiurile, credinta si graiul strabun .In anul 1391 Mircea cel Batran a construit o manastire ortodoxa langa comuna Cirtisoara.In actul de danie a lui Radu cel Frumos din 17 mai 1473 , domn al Tarii Romanesti , doneaza unor slujbasi de-ai lui o serie de sate din Tara Fagarasului, printre care e amintita si Cirtisoara.In luna octombrie a anului 1599 ,in aceasta comuna ,Mihai Viteazu a facut un penultim popas inainte de inceperea bataliei de la Selimbar .Pana in anul 1848 satele Streza si Oprea Cirtisoara au facut parte din domeniul familiei nobiliare Teleki . Dupa desfintarea iobagiei stapanirea asupra acestor sate a incetat.Documentar comuna este atestata din sec.al XIII- lea ( Anuarul Institutului de istorie din Cluj-Napoca - 1964 , pag.317).In comuna avem doua biserici monumente istorice , construite in primele doua decenii ale sec.al XlX-lea . Sunt monumete istorice cu nr.2710 si 2711 , pentru pictura in fresca executata de fratii Grecu din Sasauj , cei care au zugravit o sumedenie de biserici in tara Oltului.Ambele biserici sunt construite in stil romantic in forma de nava , impartite in trei parti: pronaos , naos si altar . Turnul cu cate duoa clopote se afla in partea de vest si face corp comun cu biserica .La poalele padurii pe locul numit "Gura Secii" a existat pana in anul 1761 o manastire de calugari , ce a fost arsa din ordinul dat de catre generalul Bucow, cu ocazia fortarii ortodoxilor de-a trece la catolicism.Astazi pe acelasi loc se inalta o frumoasa manastire de maici.

Exista deasemeni in comuna o biserica Romano-Catolica si o biserica reformata, ambele trecute in patrimoniul Bisericii Ortodoxe in baza art.37 a legii cultelor din anul 1948. Biserica reformata se afla in ingrijirea cultului Adventist si este bine intretinuta. Biserica Romana- Catolica se afla intr-o stare de degradare avansata , intrucat ortodoxii abia cu mare greutate pot intretine lacasurile lor . In legatura cu acest lacas de cult , am solicitat fostilor proprietari de a se prezenta spre a li se retroceda biserica.Pana in anul 1947 in comuna a functionat o banca pupulara, societate pe actiuni , care a luat fiinta in anul 1905 cu un capital social de 20.000 de koroane .Banca a fost prospera si a contribuit la bunastarea actionarilor si a tuturor locuitorilor comunei . In prezent noul primar al comunei Sari Paulian are in programul sau reinfiintarea bancii "Cirtisoreana" asa cum avea numele la data infiintarii .Dupa desfiintarea iobagiei in Cirtisoara a luat fiinta Ocolul Silvic ce a administrat padurile fostei familii nobiliare Teleki si in general toate padurile proprietate de stat de la comuna Porumbacu de Sus pana la Zarnesti.Sediul ocolului silvic a fost construit in jurul anului 1900 pe locul unde in trecut exista castelul familiei nobiliare . In prezent in aceasta cladire se afla primaria comunei , in mijlocul unei gradini cu o suprafata de 10.000 mp . In planul de lucrari al actualului consiliu local se afla si renovarea cladirii si amenajarea gradinei spre a i se reda farmecul si frumusetea de odinioara. In comuna au fost scoli confesionale inca de pe timpul mitropolitului Andrei Saguna , scoli ce functionau pe langa bisericile ortodoxe. Aceste scoli erau intretinute cu mari cheltuieli de catre locuitorii comunei . In comuna a functionat doua scoli confesionate in localurile parohiale. Intre 1866- 1880 ca invatatori in aceste scoli au fost : Pavel Monea absolvent a trei clase gimnaziale , Titu Banciu si Matei Folea .In anul 1894 autoritatile maghiare au construit o cladire pentru scoala de stat, corespunzatore din toate punctele de vedere , care era frecventata de un numar de 95 elevi . Prin infintarea scolilor primare de stat cu predarea limbii maghiare, se urmarea inchiderea scolilor confesionale, in care se preda limba romana .In prezent exista doua localuri de scoala foarte bune ,cu opt sali de clasa, plus doua sali pentru gradinita de copii . Scoala este dotata cu laboratoarele necesare desfasurarii procesului de invatamant, sala atelier si doua magazii pentru depozitarea materialelor didactice .In anul de invatamant 1999/2000 scoala a avut un numar de 140 elevi in clasele I-VIII si 60 de copii la gradinita , fiind incadrata cu 11 cadre didactice .In localul de scoala nr. 2 se afla si o sala pentru camin cultural cu scena fixa,, camere pentru culise etc. In vederea desfasurarii in bune conditii a diferitelor activitati educative. In ultimii zece ani , activitatea cultural-educativa a stagnat foarte mult, insa elanul de care da dovada noul consiliu ales , activitatea se va relua in curand .Vechiul local de scoala ce a fost construit in anul 1894 , a fost adaptat pentru desfasurarea diferitelor manifestari : nunti, boteze, mese festive etc. A luat fiinta in anul 1969 , in cadrul scolii populare de arta Sibiu , fiind condus cu multa competenta si pricepere de d-na Silvia Candulet . Acest cerc avea ca eleve fetite intre 9 - 15 ani , dar si mai mari si chiar femei casatorite . Produsele obtinute in urma tesutului si cusutului a obtinut premii la toate expozitiile organizate , iar la faza pe tara a obtinut premiul 1 .Dupa o intrerupere de mai multi ani , acest cerc a fost redeschis si functioneaza tot in cadrul scolii populare de arta Sibiu , fiind condus de catre d-na Solomon Valerica , care este si custodele muzeului satesc.Circumscriptia sanitar-umana,a luat fiinta in anul 1957 , iar ca doctor a fost Szekely Balint si o asistenta medicala . Activitatea medicala se desfasoara intr-un local corespunzator , ce are sala de consultatii, de tratamente si mobilierul necesar. In cadrul acestui dispensar se afla si locuinta corespunzatoare a medicului , cu apa curenta , electricitate, baie si in curand si cu gaz pentru incalzit.Comuna este deservita in prezent de catre dr. Morariu Silviu , de la dispensarul Arpasu de Sus , si de dr. Muntiu Ioan , de la dispensarul Cirta. In comuna avem permanent un cadru mediu sanitar, in persoana d-rei Stanciu Livia .Exista in comuna un numar de 32 gospodarii de rudari , ce confectioneaza diferite unelte din lemn de uz casnic si gospodaresc : furci, vase, cosuri din nuiele etc.Pana in anul 1950 am avut si un vestit cerc de mesteri ceramisti ( olari) care aprovizionau cu produsele lor multe gospodarii din Tara Fagarasului si din partea dreapta a Oltului. Erau prezenti la toate targurile si balciurile ce aveau loc in diferite localitati, cu carele incarcate cu oale . Din cauza lipsei de zmalt si a dezinteresului manifestat de organele puterii de stat in anul 1950 activitatea lor a fost intrerupta .

Muzeul satesc,Avand la indemana bogata zestre materiala- culturala- populara , lasata de inaintasii nostri prin stradania dl. Traian Cindulet, in cadrul primei editii a festivalului "Cibinium "din anul 1968, ajutat fiind de regretatul preot Scorobet Liviu , de Blendea Gheorghe fost primar ,si Neagoe Rodian tehnician veterinar , a luat fiinta muzeul satesc . In el sunt reprezentate diferite genuri ale artei populare locale , ca : ceramica, pictura pe sticla, lazi rudaresti de zestre , produse ale fostei manufacturi de sticla de la Glajerie , iar o camera este destinata marelui patriot Badea Cartan .Obiectele expuse la muzeu , o partea au fost donate de locuitorii comunei , iar o buna parte achizitionate prin efortul material al lui Traian Cindulet.In curtea muzeului am transferat din alta parte a satului o gospodarie taraneasca ce dateaza de la mijlocul sec.al XIX -lea , achizitionata de catre muzeul Brukenthal , prin aportul deosebit adus de catre fostul director al muzeului regretatul Cornel Irimie , de catre dl. Corneliu Bucur directorul muzeului Astra Sibiu , prof. Palada Stefan , Pop Constantin si alti salariati ai muzeului Brukenthal,care in acea perioada au acordat permanent asistenta tehnica in amenajarea muzeului.Casa taraneasca are trei incaperi: tinda, casa dinainte si celarul, fiecare incapere fiind dotata cu mobilierul specific bunei sale functionalitati existent in perioada respectiva.Sura are patru despartituri: susopul, unde se afla cotetele pentru porci si locul de acces al animalelor la grajd, grajdiul, loc de adapost al animalelor pe timp de iarna (bivoli, vaci, cai ).A treia despartitura este sura unde se pastreaza uneltele mari pentru munca campului: carul, plugul, grapa, rotile etc, iar ultima despartitura se numeste feldera, loc pentru adapostul oilor pe timp de iarna.Ambele constructii au acoperisul in patru ape si sunt acoperite cu paie din secara.Un astfel de acoperamant, daca e bine facut dureaza cca.20 de ani.E micut acest muzeu, dar pentru comuna Cartisoara este foarte mare.El reprezinta un omagiu adus inaintasilor nostri si speram ca pentru urmasii nostri sa fie o istorie vie a dezvoltarii sociale si a luptei pentru afirmarea nationala a locuitorilor acestei comune.Datorita lipsei fondurilor necesare, dar si a indiferentei celor in drept, in ultimii ani , acest muzeu s-a paraginit.Casa , pavilionul expozitionar necesita urgent reparatie capitala si adaptarea celorlalte sali in vederea extinderii spatiului expozitional cu noi obiecte existente in magazia muzeului si a celor ce urmeaza a se mai achizitiona.Renovarea surii, care in prezent se afla in stare de ruina si completarea spatiilor ei, cu obiectele care au existat in ele. Readucerea acoperamantului casei cu paie de secara, specific perioadei de la mijlocul sec. al XlX-lea. Imprejmuirea gradinei cu gard din scandura de brad si amenajarea parcului din fata casei cu ronduri de flori.Personalitati proeminente ale comuneiLocuitorii acestei comune , in toate perioadele au dat dovada de un inalt simt patriotic, de o dragoste fierbinte fata de tara.Asa se explica faptul, ca din randul lor au iesit patrioti cum au fost:1. BADEA CARTAN (Gheorghe Cartan )-nascut in framantatul an 1849 al prefacerilor sociale, in casa unor tarani saraci, fosti iobagi pe mosia contelui Teleki.De mic a fost obligat sa munceasca pentru a-si castiga bucata de paine.De cand se topea zapada si pana cadea alta se ducea cu animalele la pasune.Din aceasta cauza nu a putut urma nici o clasa primara.Cand a fost mai mare se ducea cu oile in pasunea alpina si acolo de la ciobanii mai in varsta a aflat pentru prima data ca dincolo de crestele muntilor se afla tot romani, frati de-ai nostrii, de aceiasi limba si lege si ca acolo se afla unele locuri unde oile pot pasuna si pe timp de iarna.In anul 1867, la varsta de 18 ani, in tovarasia lui Ion Cotiga, a trecut muntii in Tara Romaneasca impreuna cu oile lor.Ion Cotiga era fiu de subprefect, absolvent de liceu si a doi ani de universitate a fost primul dascal al lui Badea Cartan.In tovarasia lui, timp de 10 ani, a invatat sa scrie si sa citeasca.A invatat pe de rost istoria imperiului roman si istoria romanilor.Dragostea de carte, de istorie, crestea necontenit, impreuna cu dragostea de tara, dragoste care s-a transformat in fapte de daruire totala pentru tara si neamul sau aflat sub stapanire straina.In anul 1877 a donat turma sa , de aproape 1000 de oi, armatei romane si s-a inrolat ca voluntar in razboiul de independenta al Romaniei.A calatorit mult pe jos in tara si in strainatate.A vizitat toate locurile unde domnii Tarii Romanesti si ai Moldovei au purtat razboaie.A fost de trei ori la Roma pe jos spre a vedea columna lui traian si alte marturii despre originea latina a poporului nostru .A fost in Franta, Elvetia, Germania, Spania, Belgia, Grecia si la Ierusalim.Prima calatorie la Roma a facut-o in ianuarie - februarie 1896 si a durat 43 zile.Ajuns in Roma s-a odihnit la Columna lui Traian unde a presarat un pumn de pamant si de graunte, duse in traista sa, din curtea parinteasca .Dimineata a fost gasit dormind de catre un sergent de strada, care a exclamat plin de mirare: "A cazut un dac de pe columna" , intrucat imbracamintea sa era exact ca a dacilor sculptati pe columna.A fost gazduit la ambasada Romaniei din Roma, iar Duiliu Zamfirescu, ministrul nostru I-a dat un insotitor si a vizitat monumentele istorice mai importante din oras.A fost prezentat parlamentului si senatului italian si a legat o stransa prietenie cu primarul Romei.A doua calatorie la Roma a facut-o in anul 1897 cand a vizitat si Parisul.A fost oaspetele studentilor romani ce studiau in Franta , dar si al studentilor francezi, carora printre altele le-a spus: "Nu stiti ce soarta am avut noi romanii.A trebuit sa facem singuri fata navalirii popoarelor barbare.La adapostul nostru voi ati avut timp de v-ati cultivat si v-ati intarit.A sosit acum timpul sa ne dati o mana de ajutor sa ne unim intr-o singura tara."A treia calatorie a facut-o la Roma in luna octombrie a anului 1899, cu ocazia Congresului Orientalistilor, cand I-a revenit frumoasa misiune de a purta si depune la Columna lui Traian, coroana de lauri oferita in dar de delegatia romana.Profesorul maghiar Ovary, in conferinta prezentata la acel congres, a negat existenta romanilor pe aceste locuri, precum si originea latina a poporului nostru.Ca argument , delegatia romana, a prezentat pe Badea Cartan , care in portul sau stramosesc pus alaturi de dacii reprodusi de pe columna, ciobanul din Carpati, era cu adevarat urmas direct in carne si oase al dacilor de pe columna, ceea ce a reprezentat pentru participantii la Congres , un document viu despre originea daco-romana a poporului roman si continuitatea lui pe pamantul strabun.Dar cel mai mare serviciu pe care Badea Cartan 1-a adus neamului sau, a fost acela ca a raspandit in Ardeal, carti scrise in limba romana.Peste munti, cu mari greutati, pe carari numai de el stiute, a carat in desagii sai peste 250.000 exemplare, in greutate totala de peste 20 tone.Aceasta munca de ridicare culturala a romanilor Transilvaniei nu era pe placul autoritatilor maghiare, din care cauza toata viata sa a fost urmarit, arestat, iar cartile confiscate si distruse.Numai in anul 1905 capitanul orasului Brasov, a dispus confiscarea a 76.621 exemplare de carti, ziare si reviste, incarcate pe patru care, le-a dus in Brasov si le-a ars la fabrica de caramida, iar Badea Cirtan a fost arestat si condamnat la inchisoare ca agitator .Procesul ce a avut loc la acea data a fost redat in paginile revistei Astra ce a aparut in Brasov in anul 1983.Pentru realizarea scopului sau, de ridicare culturala a romanilor Transilvaneni, Badea Cartan a depus eforturi supraomenesti. In primavara anului 1911, simtindu-se bolnav si epuizat fizic, s-a retras la Poiana Tapului, unde sotia prietenului sau generalul Lahovary, ia oferit adapost si ingrijirile necesare . La 7 august 1911 si-a incheiat nobila sa misiune pe acest pamant. Scriitorul Mugur Gheorghe , care ia privegheat ultimele clipe din viata , ia spus: "Bade Gheorghe esti un erou .Ai luptat toata viata ca nimeni altul,pentru tara si poporul ramanesc.Urmasii nut e vor uita".Conform dorintei sale a fost inmormantat in cimitirul din Sinaia , in mormant liber romanesc, iar pe crucea ce-I strajuieste mormantul , se afla urmatoarea inscriptie: " Aici doarme Badea Cartan visand intregirea neamului sau".Badea Cartan a fost un adevarat erou, stiind fiind ca adevaratii eroi merg pana la sacrifciul suprem , pentru atingerea scopului lor nobil superioare obstii din care fac parte ,si Badea Cartan asa a facut . Se cuvine deci ca istoricii nostri sa aseze faptele lui Badea Cartan in paginile istoriei timpului sau . Daca Mos Ion Roata pentru niste cuvinte intelepte rostite in divanul Moldovei, a devenit nemuritor, cu atat mai mult Badea Cartan, care nu a stat in fotoliul parlamentar, nu o zi si nici un an,ci toata viata a fost devotat trup si suflet inchegarii unitatii nationale si a ridicarii culturale a romanilor. 2.MATEI SI FIUL SAU IOAN PURACARIU( zisi ai Tamforii)In comuna Cirtisoara sa nascut , a trait si a creat opere de o mare valoare artistica , pictorii populari pe sticla Matei si fiul sau Ioan . In picturile lor se manifesta acel spirit al dorintei de libertate si al impotrivirii fata de asupritori. Surprinzand elemente semnificative din viata satului , lucrarile ofera o imagine sugestiva despre evolutia sa pana in zilele noastre . Este o mandrie a noastra ca operele acestor pictori-zugravi , sunt asezate la locul de cinste in multe muzee si colectii particulare din tara si strainatate .Matei sa nascut in anul 1836, ca fiul al unui taran iobag de pe mosia contelui Teleky . Cei care 1-au cunoscut il descriu ca un om mic de statura , bolnavicios , avea gusa si era un pic schiop . Purta plete lungi cu carare pe mijlocul capului. A avut doi copii : Ioan ,care a pictat impreuna cu dansul si Matei, care a emigrat in America si nu s-a mai intors .Matei a pictat pana in ajunul mortii sale ce a servenit la 24.01.1906 . Este inmormantat in cimitirul bisericii cu hramul "Sf. Nicolae", dar nu se mai stie mormantul .Dintre miile de piese lucrate in aproape jumatate de veac, cu pasiune, cu fantezie, si multa caldura , unele, in mica parte se gasesc expuse in muzeul satesc din comuna , o alta parte se mai gasesc in casele cetatenilor din comuna, dar si din alte localitati . O buna parte a intrat in colectiile particulare si muzee din alte localitati . Cele mai multe insa s-au distrus datorita neglijentei posesorilor, in manipularea lor . 3.Haiducul ANDREI BUDACS-a nascut la 20 iulie 1873 , ca al treilea fecior in familia lui Zenovie si Elisafta Budac . La varsta de 18 ani a trecut muntii in Tara Romaneasca si nu peste mult timp s-a auzit ca este capetenia unei cete de haiduci, ce prada si jefuia pe cei bogati . Timp de 20 ani a haiducit in fmntea unei cete de 12 voinici, atat in Tara Romaneasca cat si in Transilvania . A luat parte la revolta taranilor din 1907 , fiind arestat si intemnitat la Cimpulung Muscel, considerat ca agitator. A evadat din inchisoara si impreuna cu tovarasii sai a actionat in Transilvania .Era un barbat voinic, statura de urias si putere de Hercule . Privirea patrunzatoare , crunta ce impunea tacere si respect celor din preajma lui.1.2 ANALIZA SWOT

Puncte tariPuncte slabe

Poziia geografic central la intersecia principalelor artere de circulaie rutier faciliteaz conexiuni cu celelalte regiuni i concentreaz fluxuri de bunuri i informaii

Relieful muntos creeaz un important potenial hidrotehnic, silvic i turistic

Prezena unor resurse naturale variabile (pduri, parcuri, ape etc.)

Peisaj montan spectaculos, propice amplificrii i diversificrii turismului montan n toate formele lui

Varietatea ecosistemelor, habitatelor i speciilor de plante i animale slbatice i punerea lor sub regim de ocrotire

Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai ales pentru teren arabil i puni

Utilizarea pe scar redus a ngrmintelor chimice i a pesticidelor care contribuie la obinerea unor produse agricole cu grad redus de poluare. Populatia este de1350 locuitoriiar numarul gospodariilor este de700. Comuna este racordata la reteaua de energie electrica, la reteaua de apa curenta si gaz natural, la reteaa de telefonie fixa si televiziune prin cablu, retele care acopera integral comuna. Drumurile sunt asfaltate pe 40% din lungime. Exista serviciu de manipulare a deseurilor, nu sunt semnalate deseuri periculoase in perimetrul comunei. In acest an se vor finalize lucrari de reabilitare la primarie si la caminul cultural. Reeaua de distribuie a gazelor naturale este destul de bine dezvoltat datorit existenei resurselor de gaz . Existena unor importante i diverse resurse naturale-terenuri arabile de calitate superioar favorabile dezvoltarii sectorului agricol vegetal

Existena suprafeelor cu vii, livezi, puni i fnee, n suprafaa agricol cu posibiliti de dezvoltare a sectorului zootehnic

Suprafaa forestier constituie un important potenial economic i de mediu Valorificarea superioar a resurselor naturale i antropice i crearea unor produse competitive (creterea calitii serviciilor)

Largi posibiliti de dezvoltare a agroturismului datorit peisajului, datinilor, obiceiurilor, a monumentelor naturale arhitecturale, existena cetilor rneti i zona Mrginimii cu specific aparte.

Spiritualitatea rural plin de originalitate i interferena dintre cultura popular naional cu cea a minoritilor naionale.

Dezvoltarea i modernizarea ntregii baze materiale turistice n raport cu cerinele turismului internaional competitiv.

Datorit reliefului parial muntos, exist zone ntinse unde infrastructura fizic este slab dezvoltat

Probleme legate de colectarea, sortarea, gestionarea i valorificarea deeurilor menajere i industriale

Lipsa staiilor de epurare a apelor uzate. Migraia n strintate a tinerilor cu un grad nalt de pregtire profesional n cutarea unui loc de munc Scderea natalitii ,mbtrnirea populaiei

Oferta nvmntului mediu i de specialitate este restrns din lipsa personalului didactic adecvat

Asistena medical precar . Fonduri reduse destinate asistenei sociale a copiilor i btrnilor.

Starea fizic a dotrilor culturale produce disfuncionaliti.

Lipsa personalului specializat ce deservete dotrile culturale.

n zona montan infrastructura de transport rutier mai slab dezvoltat.

Lipsa fondurilor determin o slab ntreinere a drumurilor judeene i comunale. Existena unor zone izolate din punct de vedere feroviar.

Mari discrepane n dezvoltarea reelelor de comunicaii ntre urban i rural.

Reeaua de canalizare deficitar n mediul rural. Garile CFR sunt depaite din punct de vedere al dotrilor. Pondere redus a activitilor neagricole. Grad ridicat de frmiare a terenurilor.

Mijloace mecanice nvechite i insuficiente pentru executarea lucrrilor agricole.

Lipsa de organizare i funcionare a unor centre de colectare a produselor agricole i a intermediarilor care s mijloceasc comercializarea acestor produse.

Exploatarea vnatului existent n fondul forestier peste efectivele optime i practicarea braconajului.

Creterea numrului de omeri rezultai din restructurarea activitilor industriale i slaba capacitate de reorientare profesional a acestora. Lipsa unor dotri turistice corespunztoare. Infrastructura slab dezvoltat n transporturi i comunicaii

Fonduri insuficiente pentru refacerea siturilor istorice .

Lipsa de la siturile istorice a informaiilor n limbile de circulaie international

Insuficienta popularizare n mediul rural a programelor europene de finanare (SAPARD) pentru nfiinarea de pensiuni turistice.

Lipsa de personal capabil s elaboreze proiecte pentru finanri externe, la nivelul primriilor

Oportuniti Poziia avantajoas a judeului n raport cu proiectele europene. Programe comunitare de susinere a proteciei mediului privind gestionarea deeurilor i epurarea apelor uzate

Colaborarea strns ntre populaia judeului cu persoane emigrate n strintate i nfiinarea de societi cu capital mixt.

Existena unor instituii guvernamentale sau organizaii neguvernamentale care se ocup de pregtirea profesional i reconversia forei de munc. Se cauta surse de finantare pentru alte proiecte importante pentru comuna: constructia dispensarului uman, introducerea canalizarii si reabilitarea retelei de apa, asfaltarea drumurilor comunale. Promovarea i susinerea unei agriculturi ecologice prin dezvoltarea unor tehnologii concepute s protejeze mediul.

Posibiliti de dezvoltare a turismului prin existena unor faciliti de scutire de impozite i creditarea avantajoas a celor care investesc n amenajri agroturistice.Modernizarea echipamentelor de telecomunicaii i extinderea telefoniei mobilePericole

Orientarea investitorilor spre alte zone n funcie de facilitile oferite.

Posibilitatea apariiei unor fenomene imprevizibile: inundaii, cutremure, care pun n pericol structuri antropice.

Restructurarea centrelor monoindustriale fr a oferi o alternativ clar celor disponibilizai, poate s conduc la amplificarea conflictelor sociale i a gradului de infracionalitate

Necunoaterea suficient a implicaiilor i avantajelor aderrii Romniei la UE.

Exist riscul ca unii ntreprinztori s nu-i manifeste interesul pentru investiii datorit instabilitii legislative.

Practicarea unui turism necontrolat duce la distrugerea florei i faunei din zonele declararate monumente ale naturii.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII

Cladirea este o constructie noua, din caramida si lemn acoperita cu tabla, bine intretinuta.Amplasarea anexelor gospodaresti este separata de curtea principala si de cladirea pentru turisti prin gard si cu acces separat in curte.

Toata incinta este imprejmuita cu garduri din lemn si gard pe soclu de beton si lemn. Caile de acces sunt betonate iar terasele si aleile sunt pavate. De asemenea exista si un teren de sport cu gazon, o livada si o gradina de legume.

Spatiul de joaca pentru copii este acoperit cu gazon, pe care sunt amplasate mese pentru diverse jocuri, leagane, balansoare, sezlonguri,etc. Se practica si activitati specifice fermei precum cresterea pasarilor si animalelor domestice (gaini, prepelite, porci , vaci).

Este disponibila o parcare pentru 8 locuri, acoperita.Cladirea prezinta centrala proprie cu calorifere in fiecare camera, racord la reteaua de apa potabila si canalizare proprie.

Pensiunea Vatra Cartisoarei va ofera cazare si masa in cele mai bune conditii si intr-un ambient natural deosebit. Pensiunea dispune de 16 locuride cazare (8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple) salon cu capacitate de 20 de locuri la masa ,curte spatioasa, parcare, loc de joaca pentru copii, gratar, bar de zi, acces la bucatarie, living cu semineu.

Dotari parter: La parterul pensiunii se afla restaurantul ce va ofera preparate traditionale romanesti, un mini bar unde puteti servi bauturi reci sau calde, bucataria, un living cu semineu, o sauna, o sale de jocuri (sah, billiard, tennis de masa s.a), grup sanitar.

Dotari etaj: La etaj, pensiunea dispune de camere duble dotate cu grup sanitar propriu cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, TV color cu antena satelit, terasa, acces internet wireless.Mobilierul este din lemn de stejar in living si din lemn natur de rasinoase in camere.

n restaurant sau pe terasa pensiunii poi degusta mncruri tradiionale locale. Carnea i brnza provin din ferma noastr din localitatea Poienia. Poi pescui singur pstrvii n ru sau chiar n lacul special amenajat din gradina noastra.

Amatorii de micare se pot plimba cu ATV-uri, clare, n trsur sau cu bicicletele descoperind frumuseea cmpiei i a munilor Fgra. Poi juca un meci de tenis de mas sau poi porni n drumeii prin rezervaie pe trasee marcate. Sauna te ateapt pentru destindere i refacerea tonusului.

Balansoarele de pe marginea elesteului sunt puse parc s completeze senzaia de relaxare a locului. Serile mai lungi pot fi ncheiate cu un concurs de karaoke i un foc de tabr.2.1 AMPLASARE

Pensiunea Vatra Cartisoarei este localizata in centrul comuna Cartisoara,aflata pe DN7C Transfagarasan si la o distanta de aproximativ 50 km de Sibiu

Departarea comunei Cartisoara fata de centrul de polarizare Avrig este de 22 km , iar fata de orasul Fagaras 34 km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica . Cea mai apropiata statie CFR este halta Cra , situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4 km pe calea de hotar Crioara- Cra) .

La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos , folosind soseaua Transfagarasan , dar si drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara Arpasul de Jos . Drumul comunal nr. 49 face legatura intre comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus.2.1.1 NUMELE PENSIUNII

Numele pensiunii l-am ales ca fiind Vatra Cartisoarei deoarece pensiunea noastra reprezinta un punct forte al satului si este situata in centrul acestuia.

2.1.2 NUMARUL DE MARGARETE

In urma criteriilor de clasificare pensiunea noastra se incadreaza intr-un numar de 3 margarete.

2.2 CRITERII DE CLASIFICARE INDEPLINITE

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural. Pensiunea noastra este dotata cu 8 camere cu un numar maxim de 16 locuri.

Pentru pensiune de 3 margarete:1. Criterii generale:

- cldirile, inclusiv anexele gospodreti, s fie n stare foarte bun

- s se ncadreze n stilul arhitectural cu specific local- cile de acces proprii i spaiile nconjurtoare s fie bine ntreinute

- curte proprie, cu spaii verzi

- mprejmuiri estetice i eficiente

- curte cu amenajri florale

- amenajri n aer liber pentru odihn i relaxare (chiocuri, pavilioane, terase acoperite, etc.)

2. Organizarea spaiilor:

- accesul n camerele de dormit i n grupurile sanitare s fie direct, fr a se trece prin alte camere folosite pentru dormit

- spaii corespunztoare i igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare i conservare a alimentelor i inventar de servire de calitate

- spaiu pentru servirea mesei dotat cu mobilier adecvat

- camere cu grup sanitar propriu

3. Instalaii:

- nclzire central sau cu gaze la sob de teracot, mai puin la unitile sezoniere estivale

- surs de nclzire n camerele de baie (nclzire central sau alte mijloace admise de normele P.S.I.)- instalaie de ap curent cald/rece la buctrie- racord la reeaua public de canalizare sau la mijloace proprii de colectare i epurare

- cldirea s fie racordat la reeaua electric public sau alte mijloace alternative de energie4. Suprafaa minim a camerelor (mp)

- camer cu 1 pat 10 mp- camer cu 2 paturi 13 mp

- dormitorul din apartamente 13 mp

- salonul din apartamente 14 mp 5. Numr maxim de paturi simple ntr-o camer 2

6. Echipare sanitar:

- camerele dispun de grup sanitar propriu (cad sau cuv cu du, lavoar i WC)

7. Dotarea camerelor:

- pardoseli acoperite integral sau parial cu covoare sau carpete

- mobilier uniform ca stil i de calitate superioar

- pat cu somier cu saltea sau pat cu saltea relaxa

- plapum, pled sau pturi (cte dou buci de persoan)

- perne mari

- cearaf pentru pat i cearaf plic pentru pled, ptur sau plapum

- cuvertur de pat

- saltelu sau hus de protecie

- mas i scaune

- dulap sau spaii amenajate pentru haine, cu umerae

- cuier

- oglind sau toalet la dispoziia turitilor

- veioz sau aplic la captul patului

- prosoape pentru fa (1 bucat/persoan)

- prosoape pluate pentru baie (1 bucat/persoan)

- draperii sau alte mijloace obturante

- perii pentru haine i pantofi

- scrumiere (opional)

- pahare (1 bucatat/persoan)

- vaze pentru flori

- televizor n camer, garsonier i apartament

Garsonierele i apartamentele vor avea n plus:

- fotolii sau canapea

- mas sau msu

- frigider

- set de pahare

- covor8. Dotarea buctriilor:

- plit electric sau cu gaze

- vase i ustensile de buctrie

- echipamente pentru pstrarea prin frig a alimentelor

9. Telefon la dispoziia turitilor

10. Alte criterii:

- anexele gospodreti pentru creterea animalelor i psrilor vor fi amplasate i ntreinute astfel nct s nu creeze disconfort pentru turiti

- minimum o persoan s fie absolvent a unui curs de formare n domeniul turismului

Criterii suplimentare facultative altele decat criteriile obligatorii necesare categoriei respective. Pentru pensiunea de 3 margarete sunt necesare obtinerea a cel putin 80 de puncte:

1. Construcii, aspect general i echipare exterioar

- drum carosabil pn la poarta pensiunii 3p- semnalizare de la oseaua principal 2p- situarea ntr-o zon nepoluat fonic, vizual sau olfactiv 6p- iluminat exterior 3p- ncadrarea n stilul arhitectural cu specific local 7p- izolarea fonic a cldirii 6p- ambiana general a exteriorului:

- aspectul construciilor 10p- aspectul anexelor gospodreti 10p- amenajarea spaiilor exterioare (curte, grdin, livad, spaii amenajate n aer liber pentru divertisment) 10p- garaj, sau adpost acoperit 10p2. Dotarea camerelor

- izolarea fonic ntre camere i spaiile comune 8p- salon de primire - living cu spaiu amenajat pentru deconectare, lecturare, conversaie 10p- perdele obturante 3p- emineu 9p

- bibliotec (cri, reviste, ziare, albume etc.) 8p

- dotare cu jocuri de societate (ah, table, remy, cri de joc etc.) 4p- biliard 8p- tenis de mas 8p- aer condiionat 10p- telefon n fiecare camer 10p- decorarea de ansamblu a interiorului 10p- calitatea mobilierului, armonia culorilor 10p3. Dotarea buctriilor

- adaptarea suprafeei i a dotrilor la numrul de camere 8p- vesel i ustensile de buctrie de bun calitate, nedesperechiate, n numr corespunztor capacitii de cazare 6p- aparatur electric:

- robot-mixer 3p- cafetier 3p- cuptor cu microunde 6p- hot 8p- main de splat vase 10p

4. Alte dotri i amenajri

- mas i fier de clcat 2p- main automat de splat rufe 10p- usctor de pr 3p- grtar n aer liber 3p- locuri de joac amenajate pentru copii 10p- sal de fitness 10p- saun 10p- jacuzzi 5p- piscin n aer liber 8p- piscin acoperit 10p- terenuri de sport proprii sau intermediare la teri 8p- obiecte i echipamente pentru practicarea sporturilor(schiuri,snii,biciclete,ambarcaiuni,etc.)8p- aparat video 2p- DVD 5p- anten satelit sau cablu 2p- calculator cu acces internet 5p- posibiliti de participare ca divertisment la unele activiti gospodreti 8p2.3 ARHITECTURA, SPATIEREA CAMERELOR, DOTAREA CAMERELOR SI A CELORLALTE INCAPERI

Pensiunea este amplasata pe un teren dreptunghiular de dimensiuni mari. Accesul n locuin se face pe faada principal a casei dar si prin partea laterala , printr-un hol generos de care distribuie circulaiile la nivelul parterului ctre living , buctrie si sala de mese, sauna si o sala de jocuri. Parterul este completat funcional de un grup sanitar pentru 3 persoane . La etaj avem opt dormitoare generoase care dispun de baie proprie, televizor, incalzire centrala, apa calda, terasa.Detalii tehnice

Materialele folosite la realizarea i mai ales la finisarea acestei pensiuni sunt naturale, de bun calitate. Pardoselile pe zona de parter sunt din gresie ceramic, scara este placat cu lemn, dormitoarele cu parchet stratificat, iar balcoanele cu plci de travertin. n rndul finisajelor interioare vopseaua lavabil n tonuri calde contribuie la obinerea unui ambient intim, plin de cldur. Pe suprafaa terenului rmas liber se va terasa i amenaja spaiu verde. Cea mai mare suprafa din teren dispune de gazon, iar de jur mprejurul casei sunt alei cu pavaj, pietri i decoraiuni florale. Gardul este din beton armat placat cu piatr natural si lemn.

La exterior

Pentru finisarea faadelor s-a folosit vopsea lavabil de exterior de culoare alb mixat cu placaje de lambriu de lemn biuit brun nchis i soclu cu piatr natural de ru.

Acoperiul este n arpant de lemn cu nvelitoare din tabl ondulat. Tmplria este din lemn cu geam termopan.

2.3.1 SPATIEREA CAMERELOR

Pensiunea dispune de 16 locuride cazare , 8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple amenajate n stil rustic-modern . Camerele au o suprafata care variaza intre 13mp si 16mp.

Toate cele opt camere sunt situate la etajul pensiunii, accesul in camere se face printr-un hol de 1.90 m latime.

La prima vedere camerele par sa fie construite dupa acelasi tipar, nsa o privire mai atenta va face sa va schimbati parerea. Contactul cu lumea exterioara si accesul la informatii de ultima ora este posibil prin reteaua de televiziune interioara conectata la o antena de satelit.

Fiecare camera este dotata cu o moderna baie. Spatiul generos alocat salii de baie, precum si designul modern al acesteia, vine sa completeze confortul deosebit al camerelor.

2.3.2 DOTAREA CAMERELOR SI A CELORLALTE INCAPERI

Camera dubla cu un pat matrimonial are o suprafata de 13 mp. Este dotata cu pat matrimonial ,baie cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, televizor prin cablu, terasa, acces internet wireless.

Camera dubla cu 2 paturi are o suprafata de 16 mp. Este dotata cu 2 paturi ,baie cu cabina de dus, usctor de pr, apa calda permanent, incalzire centrala, tv prin cablu, terasa, acces internet wireless.

In camere paturile sunt din lemn de brad cu noptiere si cu saltele relaxa. De asemenea in fiecare camera se afla o masuta cu cate doua sau trei scaune, un dulap cu umerase si rafturi, cate un cuier cu etajera si o oglinda de 60x70 cm.

Camerele au grup sanitar propriu . Incalzirea in camere si bai este asigurata de centrala proprie cladirii.

Baia, frumos amenajata este dotata cu lavoar,wc si cabina cu dus. Deasemeanea veti mai gasi si o oglinda ,un uscator de par, 4 prosoape din care 2 sunt pentru fata si 2 prosoape pulsate pentru baie, un dulap si un cos de gunoi.

Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta de culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4 ochiuri si cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, prajitor paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile de buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc.

Living are o suprafata de 45 mp. Aici intalnim un spatiu amenajat pentru deconectare, lecturare, conversatie dispunem de un numar de 13 locuri pe canapele si 3 masute. Dotat cu o biblioteca cu carti, reviste, ziare, albume ; un semineu ; televiozor LCD prin cablu . Mobilierul este realizat din lemn de stejar.

Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau nealcoolice.

Receptia pensiunii este deschisa 24 de ore din 24. Este dotata cu un calculator cu acces la internet si un telefon.Camerele se pregatesc pentru check-in incepand cu ora 13.00. Check-out se face in ziua plecarii, dupa ora 12.00.

Sauna este situata la parterul pensiunii pe o suprafata de 40mp. Aici avem sauna propriu zisa cu o capacitate de 6 persoane, 2 vestiare unul pentru femei iar altul pentru barbati , 2 cabine de dus cu cate 2 dusuri fiecare si un hol cu oglinda.

Sauna este una din cele mai bune terapii care te pot ajuta sa te relaxezi, este un bun remediu pentru gripa, acnee si in acelasi timp ajuta la pierderea kilogramelor in plus.

O serie completa de sauna cuprinde o faza de incalzire cuprinsa intre 80 si 120 de grade, o faza de racire si alta de repaus. Fazele de racire si incalzire sunt de 8-12 minute fiecare, in functie de organismul fiecarei persoane, iar faza de repaus dupeaza aproximativ 15 minute.

Sfaturi pentru o sauna fara probleme:- Inainte de a intra in sauna mergi la toaleta - Spala-ti bine corpul si uda-ti perul, pentru a evita sa se incinga - Nu manca mult si nu bea alcool inainte de a merge la sauna - Demachiaza-te si da-ti jos toate bijuteriile inainte de a intra in sauna - Ia cu tine doua prosoape, pe unul vei sta si cu unul te vei acoperii. - Daca ai probleme cu respiratia atunci ai nevoie de un al treilea prosop pentru al umezii. Acesta te va ajuta sa respiri. - Nu bea nimic intre prima si a doua runda de sauna, lichidele baute pot impiedica efectul de dezintoxicare

Caldura iti grabeste ritmul inimii si metabolismul, deci poti pierde kilograme in timp ce te relaxezi. Muschii si corpul se vor relaxa si vei reusi in sfarsit sa scapi de celulele moarte de pe corp si de praful din pori, care ajuta la formarea inesteticelor cosuri.

Dupa o sedinta completa de sauna vei obtine o relaxare musculara si psihica, normalizarea presiunii arteriale si a temperaturii corporale, fortificarea sistemului imunitar, scaderea greutatii prin eliminarea apei, eliberarea cailor respiratorii si iti va reda o stare generala de buna dispozitie.

Foisor de gradina, din lemn, hexagonal cu latura de 2 m portivitserviriimeselor in aer liber. Este un foisor de dimensiune medie-superioara care poate adaposti pana la 14 persoane.

Spalatorie si uscatorie se intinde pe o suprafata de 9.5 mp. Este dotata cu o masina de spalat una de uscat si o masa de calcat cu masina de calcat.

Pivnita este prevazuta cu 3 incaperi. O camera unde se depoziteaza alimentele , o camera pentru centrala termica si o minicrama.

Gratarul este amplasat in curte, alaturi avem o masa unde se pot prepara produsele care se vor pune pe gratar si o pompa cu apa potabila.CAPITOLUL III

SERVICII TURISTICE IN PENSIUNE

3.1 SERVICII DE CAZARE

Pensiunea dispune de 16 locuride cazare , 8 camere de 2 persoane din care 5 cu pat matrimonial si 3 camere cu 2 paturi simple amenajate n stil rustic-modern . Camerele au o suprafata care variaza intre 13mp si 16mp.

Camere confortabile, design si ambianta moderne, materiale si culori relaxante, te vor face sa simti atmosfera calda si odihnitoare a pensiunii; iar prin curatenia din camere, prin restaurantul care ofera felurite preparate traditionale romanesti, personalul pensiunii are grija sa iti asigure o sedere placuta.

Chiar daca iti recomandam sa te plimbi prin padure si sa te relaxezi in natura iti punem la dispozitie televizoare dar si acces la internet. In asa fel incat sa poti fi in permanenta la curent cu ultimele stiri sau sa urmaresti emisiunile preferate iar prin accesul la internet sa poti comunica la timp cu partenerii.

Suntem insa siguri ca perspectiva si peisajele pe care le vei descoperi de la balcon sau de la fereastra te vor incanta peste masura, caci pana la urma, nu doresti doar sa te simti ca acasa ci sa fii mai vesel si mai fericit.

3.2 SERVICII DE RESTAURATIE

Restaurantul se intinde pe o suprafata de 45 mp, mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen cu o capacitate de 20 de locuri. Aici gasim si un minibar de unde poti servi bauturi calde ( ceai, cafea, cappucino..) dar si bauturi reci alcoolice sau nealcoolice.

Bucataria are o suprafata de 40 mp, la realizarea acesteia am folosit gresie si faianta de culoare alg-galben iar mobilierul este din lemn de carpen. Este dotata cu un aragaz cu 4 ochiuri si cuptor, hota, combina frigorifica mare, congelator, cuptor cu microunde, filtru de cafea, prajitor paine, robot-mixer, cafetiera, masina de spalat vase ,chiuveta de bucatarie, vase si ustensile de buna calitate, vesela si tacamuri, seturi de cani si pahare,etc.3.2.1 LISTA DE PREPARATE SI BAUTURI

Natural, savuros si pe saturate!

Restaurantul nostru v ofer mncruri traditionale locale. Pstrvii, carnea si brnza provin din pstrvaria proprie si de la ferma noastra din apropiere Poienita. Mncarea oferit subliniaz calitile buctarului deoarece : Arta gtitului presupune mbinarea diferitelor gusturi care amplific plcerea mesei.MENIU SPECIALITILE CASEI:Pstrv afumat cu sos de hrean si paine

70gr

8,00 LEI

Fil de pstrv in fulgi de porumb cu cartofi natur 250gr/70gr/150gr 28,00 LEI

Fil pstrv, fulgi de porumb, sos de ptrunjel

Cotlet de berbecu cu sos de ciuperci, mmligu 150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Pulp de ied la grtr cu mmligu 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Stropit cu vin si usturoi

Sarmale cu mmligu 200gr/150gr 20,00 LEIGUSTRI RECI

Gustare rneasc 120gr 8,00 LEIPreparate tradiionale din porc (tob, jumere, caltabo, sngerete) mpreun cu brnz telemea, servite cu ceap verde, usturoi i varz murat. La cerere, se poate alctui combinaia dorit de ctre Dumneavoastr.

Gustare rece simpla 120gr 8,00 LEIMezeluri superioare (salam sibiu, unc praga, muchi file) asortate cu brnzeturi de calitate i cu legume de sezon (roii, castravei). La cerere, se poate alctui combinaia dorit de ctre Dumneavoastr.

Muschiule de berbecu afumat cu pine 70gr 8,00 LEI

Piftie de porc afumat cu paine 70gr 8,00 LEI

Crnati uscai Poienia cu pine 100gr 8,00 LEI

Fil de pstrv afumat cu sos de hrean si pine 80gr 8,00 LEI

Gustare Poienia 20gr/20gr/20gr/20gr/20gr 10,00 LEI

Berbecu afumat, file pstrv afumat, telemea, brnz burduf, slnin afumat, ceap rosie

Pstrv afumat cu sos de hrean si pine 150gr 15,00 LEI

Platou de cas cu pine 300gr 25,00 LEI

Pstrv afumat, slnin afumat, telemea, brnz de burduf, jumeri, uic

Platou Ciobnesc ptr. 2 persoane cu pine 40gr/40gr/40gr/40gr/40gr/40gr 25,00 LEI

Afumturi: Pecie porc, Visli oaie, crnati, slnin, jumeri, brnz de burduf, telemea, ceapa rosie

GUSTRI CALDEGustare cald simpla 120gr 8,00 LEIAlctuit din ficei de pui, ciuperci umplute, bulete din cacaval, flori din cabanos prjit, cu decor din legume.

Cascaval pane 120gr 7,00 LEICacaval de calitate superioar, tapetat cu pesmet i prjit rapid n ulei fierbinte.Cacaval parizian 120gr 7,00 LEICacaval de calitate superioar, trecut prin un amestec de ou cu fin i prjit rapid n ulei fierbinte.

Crncior rulat la tigaie cu mmligu 100gr/70gr 8,00 LEI

Mmligu cu brnz si smntn 200gr 10,00 LEISpecialitate romneasc tradiional; la dorina Dumneavoastr, se poate servi cu brnz proaspt de vaci sau cu brnz telemea.

Ficei de pui la tigaie 200gr 10,00 LEIFicei proaspei de pasre prjii n ulei i condimentai cu usturoi, piper i vin.

Aripi prjite de pui 200gr 10,00 LEIAripi condimentate de pui, prjite n ulei fierbinte, crocante.

Bulz muntenesc 250gr 10,00 LEI

Mmligu, brnz de burduf, slnin mpnat, ou

Omlet simpl 120gr 5,00 LEIOu proaspete de gin, btute spum i prjite rapid n ulei fierbinte. La cererea Dumneavoatr se poate asezona cu diferite mezeluri, ciuperci sau legume.

Ochiuri cu unc 120gr 6,00 LEI

Varianta romneasc a specialitii englezeti "ham and eggs": ou proaspete de gin, prjite sub form de ochiuri i asezonate cu unc.

CIORBE

Ciorb de pstrv cu ardei iute si pine 80gr/320gr 10,00 LEICiorb de burt cu ardei iute, smantana si pine 80gr/320gr 10,00 LEI

Preparat tradiional, obinut din burt de vac i legume fierte mpreun. Se servete dreas cu glbenu de ou, smntn, mujdei de usturoi i lmie.

Ciorb de perioare cu ardei iute i pine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI

Ciorb de fasole cu afumtur, salat de ceap, pine 80gr/320gr/80gr 10,00 LEI

Ciorb trneasc de vcu cu smntn, ardei iute, pine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

Preparat tradiional romnesc, din carne de vcu i legume fierte mpreun. Se servete decorat cu tarhon i ptrunjel.

Ciorb acr de pui (bivoli) cu ardei iute, pine 80gr/320gr/50gr 10,00 LEI

Sup rasol de pui cu tiei cu paine 80gr/320gr 10,00 LEISup cu carne de pasre i tiei de cas. Se servete decorat cu verdea.

Sup crem de legume cu paine si smantana 80gr/320gr/50gr 10,00 LEICrem din legume fierte i pasate. Se servete cu crutoane din pine i smntn.

PREPARATE DIN PSTRV

Pstrv la grtar cu mujdei de usturoi, mmligu 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI

Pstrv la tigaie cu mujdei de usturoi, mmligu 250gr/70gr/150gr 15,00 LEI

Fil de pstrv la grtar cu cartofi natur 200gr/150gr 20,00 LEI

Plachie de pstrv cu mmligu 250gr/100gr/150gr 18,00 LEI

Pstrv umplut cu legume cu cartofi natur 250gr/100gr/150gr 24,00 LEI

Fil de pstrv pan cu cartofi prjii 250gr/150gr 24,00 LEI

Pstrv la Carol 250gr/70gr/150gr 24,00 LEI

Pstrv, vin alb, usturoi, smntn, busuioc

Fil de pstrv n fulgi de porumb cu cartofi natur 250gr/70gr/150gr 28,00 LEI

Fil pstrv, fulgi de porumb, sos de ptrunjel

PREPARATE DIN CARNE DE BERBECUMuschiule de berbecu afumat cu pine 70gr 8,00 LEI

Pastram de berbecu cu mujdei de usturoi, mmligu 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Cotlet de berbecu cu sos de ciuperci, mmligu 150gr/70gr/150gr 22,00 LEI

PREPARATE DIN CARNE DE IED

Pulp de ied la grtr cu mmligu 150gr/50gr/150gr 22,00 LEI

Stropit cu vin si usturoi

Ied Poienia cu mmligu 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Tocni din pulp ied, usturoi, ceap, vin alb

PREPARATE DIN CARNE DE VIT

Muschi de vit la grtar cu cartofi natur 150gr/100gr 24,00 LEI

Fil mignons cu cartofi la cuptor 150gr/80gr 28,00 LEI

Muschi de vit, vin alb, piper verde, smntn

PREPARATE DIN CARNE DE BIVOLI

Tocani de bivoli cu cartofi piure 200gr/70gr/150gr 22,00 LEI

Muschi de bivoli Poienia la grtr cu cartofi rnesti 200gr/50gr/150gr 28,00 LEI

Servit pe piatr ncins cu sos de mrPREPARATE DIN CARNE DE PORC

Ceaf la grtr cu cartofi prjii 150gr/150gr 15,00 LEI

Cotlet la grtr cu cartofi prjii 150gr/150gr 15,00 LEI

Sniel de porc cu cartofi prjii 150gr/150gr 18,00 LEI

Pomana porcului cu mmligu 150gr/150gr 18,00 LEI

Pulp de porc, vin alb, usturoi

Crnai la tigaie cu varz clit 200gr/150gr 18,00 LEI

Rulada de porc cu cartofi rnesti 150gr/50gr/50gr/150gr 18,00 LEI

Muschi de porc, pecie porc, cas, rosie

Tochitur cu mmligu 100gr/80gr/150gr 18,00 LEI

Pulp de porc, sos de rosii, mmlig, ou, telemea de oaie

Frigrui asortate cu cartofi prjii 200gr/150gr 18,00 LEI

Cotlet porc, crnai afumat, ceap, gogosar gras

PREPARATE DIN CARNE DE PUI

Piept de pui la grtar cu cartofi prjii 150gr/150gr 15,00 LEI

Piept de pui pan cu cartofi prjii 150gr/150gr 15,00 LEI

Ostropel de pui cu cartofi piure 150gr/80gr/150gr 18,00 LEI

Piept de pui, vin alb, usturoi, sos de rosii

PREPARATE PENTRU VEGETARIENI

Sup crem de legume 300gr 7,00 LEI

Salat greceasc 250gr 12,00 LEI

Salat verde, ceap, ulei msline, rosii, msline, castravei, telemea

Ciuperci la cuptor 150gr 9,00 LEI

Orez cu legume 150gr 7,00 LEI

Mmligu cu brnz si smntn 200gr 12,00 LEI

Preparate de sezon 150gr 9,00 LEI

Ciuperci, dovlecei pan, vinete, ...

GARNITURICartofi prjii 100gr 4,00 LEI

Cartofi natur 100gr 4,00 LEI

Cartofi cu cascaval si smntn 150gr 5,00 LEI

Cartofi la cuptor cu usturoi si ptrunjel 150gr 5,00 LEI

Cartofi rnesti 150gr 5,00 LEI

Legume sot 100gr 5,00 LEI

Ciuperci sot 100gr 5,00 LEIVarz clit 150gr 5,00 LEISALATESalat de varz cruda 150gr 3,00 LEI

Salat de castravei murai 150gr 5,00 LEI

Salat de gogosari murai 150gr 5,00 LEI

Salat de rosii si castravei 150gr 5,00 LEI

Salat de murturi asortate 150gr 5,00 LEI

Salat de sezon 150gr 5,00 LEISalat de sfecl roie cu hrean 150gr 5,00 LEI

Sfecl roie i hrean,preparate cu ulei de msline,oet i zahr.

Salat greceasc 150gr 5,00 LEI

Castravei verzi,roii,ardei gras,ceap,msline,preparate cu ulei,piper i sare.Se servete cu telemea i lmie.

DESERTURI

Cltite cu branz si stafide / dulcea / ngheat 60gr/50gr 5,00 LEI

Plcint cu brnz si stafide 180gr 5,00 LEI

Plcint cu mere 180gr 5,00 LEI

Plcint cu Rabarbur 180 gr 5,00 LEI

Rulad de biscuii 100gr 6,00 LEI

Ingheat 180gr 7,00 LEI

Ingheat natural de cas fcut din lapte natural propriu

Papanasi cu smntn si dulcea 180gr 10,00 LEI

Gogosi cu branza dulce de vaci servite cu dulceata si smantana.

Platou cu fructe proaspete (pentru dou persoane) 300gr 13,00 LEIBanane, kiwi ,portocale, struguri, pepene galben, mere. La dorina Dumneavoastr, se pot aduga i diferite sortimente de brnzeturi.

BUTURI NEALCOOLICE

Ap plat / mineral 0.5 l 2,00 LEI

Ap plat / mineral 1.00 l 3,00 LEI

Cafea

100 ml 3,00 LEI

Ceai 200 ml 3,00 LEI

Espresso 50 ml 3,00 LEI

Cappucino 200 ml 4,00 LEI

Suc de mere natural 0.33 l 4,00 LEI

VIN ALB

VINUL CASEI

Sauvignon Blanc de Recas 1.00 l 20,00 LEI

Traminer Roze de Recas 1.00 l 20,00 LEI

JIDVEI

Riesling 0.75 l 20,00 LEI

Sauvignon Blanc 0.75 l 25,00 LEI

Dry Muscat 0.75 l 25,00 LEI

MURFATLAR

Chardonnay / Pinot Gris 0.75 l 20,00 LEI

Sec de Murfatlar (Sauvignon Blanc) 0.75 l 25,00 LEI

VIN ROSU

VIN FIERT 0.25 l 6,00 LEI

VINUL CASEI

Cabernet Sauvignon de Recas 1.00 l 20,00 LEI

MURFATLAR

Pinot Noir 0.75 l 20,00 LEI

Merlot 0.75 l 20,00 LEI

Cabernet Sauvignon 0.75 l 20,00 LEI

Sec de Murfatlar (Cabernet Sauvignon) 0.75 l 35,00 LEI

BERE Ciuc 0.5 l 4,00 LEI

Silva 0.5 l 5,00 LEI

Becks 0.5 l 5,00 LEI

Heineken 0.5 l 5,00 LEI

Gsser 0.5 l 5,00 LEI

Silva Black 0.5 l 5,00 LEI

Stella Artois 0.5 l 5,00 LEI

Stella Artois fr alcool 0.5 l 5,00 LEI

Weissbier (Malteser) bere german din gru 0.5 l 10,00 LEI

COCKTAILURI

Gin tonic 250 ml 12,00 LEI

Gin, Kinley

White Lady 150 ml 14,00 LEI

Gin, coniac, suc de lmie, ghea

Take Five 150 ml 14,00 LEI

Gin, suc de lmie, suc de portocale, sirop de zahr, grenadine, ghea

Campari Orange 250 ml 14,00 LEI

Campari, suc de portocale

Bloody Mary 250 ml 14,00 LEI

Vodca, suc de rosiiSPIRTOASEuic de prune, pere 30 ml 3,00 LEIAfinat 30 ml 3,00 LEIViinat 30 ml 3,00 LEIZmeurat 30 ml 4,00 LEIuic fiart 30 ml 4,00 LEIDe Vnzare:

Produse naturale de cas din producie proprie - Ferma Poienia

Pstrv afumat 100 gr 6 Lei

File pstrv afumat 100 gr 6 Lei

Costi afumat 100 gr 3 Lei

Crncior afumat 100 gr 4 Lei

Muschiule porc afumat 100 gr 5 Lei

Pastram afumat 100 gr 5 Lei

Telemea 100 gr 2 Lei

Brnz de burduf 100 gr 3,5 Lei

Harbach mpachetat n folie: 1 bucata cca 450 grBrnz Tip Feta de oaie 450 kg 10 Lei

Brnz german semitare de oaie 450 gr 10 Lei3.3 CONDITII DE SPORT SI AGREMENT Pescuitul in lacul amenajat

Calarie pe cai bine antrenati

Plimbari cu ATV

Drumetii pe trasee marcate

Plimbari cu mountain-bike

Sauna pentru trupuri obosite

Concurs de karaoke si foc de tabara

Internet

Plimbari cu sania iarna

3.3.1 AGREMENTUL SI SPORTURILE DE VARAPrin amplasarea sa n zona centrala a masivului Fagaras, Valea Blii beneficiaza asa dupa cum am demonstrat de prezenta unei game variate de relief interesant: creste cu caracter alpin, zone glaciare, paduri, ape etc. care au atras de multa vreme atentia iubitorilor de munte: a alpinistilor, a vnatorilor, a pescarilor etc. Prelund o serie de trasee clasice rezultate din activitatea pastorala, aceste cai asa zise drumuri de cal au delimitat o retea bogata de poteci, cu trasee variate si deosebit de interesante.Vnatoarea si pescuitul sportiv sunt notiuni strns legate de aceasta zona din cele mai vechi timpuri. De aici s-au recoltat numeroase trofee care au primit multe premii n expozitii internationale.Vnatoarea zona Blea datorita conditiilor de relief si vegetatie reprezinta una din regiunile de prima importanta cinegetica din Muntii Fagaras. n baza autorizatiilor si permiselor legale din aceasta zona se pot recolta urmatoarele specii: capriorul (tapul de capra rosie), cerbul carpatin, ursul brun, rsul, jderul, lupul, vulpea, iepurele de padure.Pescuitul sportiv se practica n prul Blea, praiele adiacente si rul Crtisoara, aceste ape fiind populate natural cu pastrav. Tot aici se remarca si Pastravaria Blea, situata la 6 km amonte de sat, pe valea prului Laita.Speologia este o alta ramura sportiv-turistica ce se poate dezvolta n zona avnd n vedere cele peste 35 de pesteri din masivul Fagaras, printre care amintim: cea mai nalta pestera din tara situata la altitudinea de 2506 m care prezinta n interior gheata, cea mai dezvoltata si ramificata n sisturi pestera din tara care ocupa si locul 7 n lume ca dezvoltare.Mountain-bike-ul practicat de tot mai multi tineri si la noi n tara poate gasi aici trasee deosebite si spectaculoase datorita reliefului colinar din zona medie a vaii.Toate cele aratate atesta vastele posibilitati de care dispune zona studiata n sezonul cald, ceea ce i confera posibilitatea dezvoltarii activitatilor sportive si agrementale la un nivel ridicat.

3.3.2 REGIMUL ZAPEZILOR SI POSIBILITATEA PRACTICARII SPORTURILOR DE IARNA Din experienta generala legata de exploatarea statiunilor de munte se desprinde concluzia ca elementul predominant, chiar n cadrul unei statiuni cu un pronuntat caracter polivalent, este schiul. n consecinta trebuie elucidate cu multa exactitate posibilitatile de practicare a acestui sport, care aduce circa 60% din capacitatea statiunilor. Sporturile de iarna sunt legate nemijlocit de existenta ghetii si a zapezii.Stratul de zapada variaza att calitativ ct si cantitativ n functie de relief si altitudine. Se stie ca vaile sunt cele care pastreaza mai bine zapada si ca zonele mai nalte ale muntelui, prin evolutia temperaturilor joase, constituie zone de mentinere ndelungata a zapezii.n cazul Vaii Blea ambele elemente lucreaza concomitent, caldarea glaciara, valea de altitudine situata la peste 1500 m si orientate spre nord constituie un depozit ideal de zapada care este totodata si o zona perfecta pentru practicarea schiului.

3.3.3 POSIBILITATILE SI CONDITIILE SCHIABILE ALE VAII BALEAPentru a ilustra practic evolutia medie a regimului zapezilor n zona Blea se anexeaza graficul zapezii medii.Graficul prezinta situatia n cele trei zone reprezentative ale Vaii Blea: Blea Glajarie, Blea Cascada si Blea Lac.Luna octombrie apare prima zapada care se situeaza n medie la cota 2000 m. Este insuficienta pentru nceperea sezonului de schi si de cele mai multe ori este topita de temperatura nca ridicata a acestei luniLuna noiembrie nregistreaza la cota 2000 m nceputul stabilizarii stratului de zapada, totusi cu grosimea de 15-20 cm, schiul nu se poate practica datorita asperitatilor reliefului: stncarii, rupturi neacoperite suficient.Zona de la altitudinea 1500 m este abia pudrata iar zonele inferioare nca nu sunt afectate de zapada.Luna decembrie este n general caracterizata prin primele ninsori cu adevarat consistente, care permit n a doua jumatate a lunii nceperea activitatii de schi. Situatia grosimii zapezii se prezinta n medie astfel: Blea Lac - 40 cm ; Blea Cascada 18 cm ; Blea Glajarie 8 cm .

Cu toata zapada mare din caldarea glaciara aceasta regiune este supusa unei nebulozitati mari si vntului, fapt ce face ca schiul sa se poata practica sporadic si preponderent n perioadele de acalmie.Luna ianuarie stratul de zapada este n continua crestere consolidndu-se, drumul de sanie fiind practic realizat pe ntreaga naltime a masivului. Grosimile medii maxime nregistrate se prezinta dupa cum urmeaza: Blea Lac 55-80 cm; Blea Cascada 35 cm; Blea Glajarie 18 cm.

Sezonul de schi este n plina desfasurare. Accentul cade n medie pe ecartul mijlociu si inferior, tot datorita instabilitatii timpului la altitudine unde nebulozitatea si vntul sunt destul de intense. La sfrsitul acestei luni devin schiabile toate traseele zonei din creasta pna la Glajarie.Luna februarie este deja luna de plin sezon. Prtiile pentru toate genurile de sporturi de zapada sunt bine nzapezite si practicabile la toate altitudinile. Timpul se stabilizeaza si ofera conditii bune att pentru sportul de performanta ct si pentru cel de agrement. Situatia stratului de zapada se prezinta astfel: Blea Lac 110 cm; Blea Cascada 45 cm; Blea Glajarie 25 cm.

Luna martie mentine n prime ei jumatate situatia din februarie, de plin sezon. n a doua jumatate a lunii situatia ncepe sa se schimbe, ncalzirea si precipitatiile de primavara genereaza o accentuare a nzapezirii la altitudine, dar atinge n mod nefavorabil poalele masivului. Acest fapt este ilustrat si de evolutia stratului de zapada care are urmatorii parametrii: Blea Lac 155 cm; Blea Cascada 25 cm; Blea Glajarie 10 cm.

Luna aprilie face sa se simta decalajul altitudinal al Fagarasului fata de alti masivi, n timp ce majoritatea statiunilor din tara nchid sezonul de schi, zona Blea ofera n continuare posibilitatea practicarii acestui sport pe un ecart situat ntre cota 2315 m (Saua Capra) si 1700 m.Altitudinea, orientarea nordica a caldarii Blii, precum si conditiile de microclimat ale masivului, ninsori abundente de primavara mentin zapada n conditii ideale. La altitudine sezonul de schi continua n timp ce la Glajarie este plina primavara. Evolutia stratului de zapada este urmatoarea: Blea Lac 115 cm; Blea Cascada - ; Blea Glajarie - .

Luna mai mentine n prima ei jumatate situatia lunii aprilie. Aceasta este perioada cnd ploile de primavara si nghetul din timpul noptii formeaza zapada grauntoasa, asa numitul firn, zapada ideala care nu necesita batere si pe care se poate schia n toate directiile. n cursul celei de-a doua jumatati a lunii domeniul schiabil se reduce simtitor ca urmare a temperaturii crescute si a zilei mai lungi de primavara.Stratul de zapada se prezinta dupa cum urmeaza: Blea Lac 50 cm; Blea Cascada -; Blea Glajarie - .

Sfrsitul lunii mai marcheaza nchiderea oficiala a sezonului de schi n Valea Blii.Luna iunie mai ofera nsa pentru amatorii de originalitati un sezon exclusiv estival. Fundul caldarii Blii si caldarea Vaiugii, pitita ntre Vrful Vnatoarea si Vrful Vaiuga, pastreaza o buna suprafata schiabila pna la finele lunii.

3.4 PRODUSE TURISTICE OFERITE DE PENSIUNEPASTE 2008 la Cartisoara, pensiunea agroturistica Vatra Cartisoarei 3 Tarif: 500 lei/pers./pachetPerioada: 25 - 28 aprilie 2008 Transport: individualCazare: Cartisoara , pensiunea Vatra CartisoareiLocalitate: Cartisoara

Zona turistica: Sibiu Servicii incluse: - 3 nopti cazare cu pensiune completa - pranz festiv de Paste - bauturile servite la masa - ATV, calarie, plimbare cu trasura (conform program) - picnic si excursie la Sambata , concurs de cautat oua si pescuit, sauna, internet, masa tenis, biciclete

TIP CAZARE:Loc in camera dubla: 500 lei (Tarif pachet) Nota:- tariful este exprimat in lei/pers./pachet- copil 0-6 ani: gratis- copil 6-12 ani: reducere 50%

Descriere pachet:

25 aprilie 2008:- ora 15: sosire turisti si cazare- ora 20: dupa cazare sunteti invitati in restaurantul pensiunii , unde veti fi intampinati cu un vin fiert si tuica, un bun aperitiv inainte de servirea mesei

26 aprilie 2008:- ora 7.30-10: mic dejun- ora 10.30: prezentarea pensiunii, a curti , a gradinii; - cei care doresc pot extinde explorarea si prin imprejurimile complexului, veti primi harti cu trasee; cu aceasta ocazie puteti aduna frunze cu aspect deosebit pentru vopsirea oualor- orele 13-17: excursie si picnic la ferma Poienita, unde pentru cei cunoscatori sunt cai gata inseuati.Tot aici va asteapta ATV-urile si bicicletele pentru explorarea domeniului de peste100ha- ora 17.30: doamnele au la dispozitie o sauna - ora 20: cina- ora 23.30: plecare spre Manastirea Sf. Apostoli Petru si Pavel de la Cartisoara, unde puteti participa la slujba de Inviere

27 aprilie 2008:- ora 3.30: servirea `pastilor`;- ora 8.30-10: micul dejun, servit in spiritul sarbatorii, cu servirea `pastilor` si ciocnirea unui ou rosu;- orele 10-14: excursie la Manastirea Sambata de sus;- ora 14.30: masa de Paste;- ora 16.30: concurs de cautat oua si pescuit, la care pot participa familiile cu copii, dar si cele fara; ouale vor fi ascunse in perimetrul pensiunii; marele premiu - un weekend de 2 persoane la pensiune. Premiul se acorda familiei care gaseste cele mai multe oua si prinde cei mai multi pesti. Pestii prinsi pot fi pastrati ca trofeu (bine afumati);- ora 20: cina;- ora 22: focul de tabara, urmat de seara Karaoke si petrecere cu muzica;

28 aprilie 2008:

- orele 8.30-10.00: mic dejun - ora 15: despartirea de personalul pensiunii

Servicii incluse:- 3 nopti cazare cu pensiune completa- pranz festiv de Paste- bauturile servite la masa- picnic si excursie la sambata , concurs de cautat oua si pescuit- sauna, sala fitness, internet, masa tenis, bicicleteNu sunt incluse:- bauturile alcoolice si nealcoolice care nu sunt servite la masa- alte servicii comandate si neincluse in program

Numar camere: 8Numar locuri: 16Localizare:- Pensiunea este localizata in comuna Cartisoara,aflata pe DN7C Transfagarasan si la o distanta de aproximativ 50 km de Sibiu

Facilitati:- pensiunea este amenajata in stil rustic-original;- camerele au baie individuala;- incalzire centrala;- sistem TV satelit;- telefon ;- restaurant mobilat cu piese confectionate artizanal din lemn natur de carpen;- la restaurant puteti savura deliciosii pastravi proaspeti, care pot fi pescuiti chiar de dvs. si pregatiti, dupa plac la gratar, prajiti, plachie, in fulgi de porumb sau afumati;- parcare, curte;1 MAI muncitoresc la Cartisoara, pensiunea agroturistica Vatra Cartisoarei 3 Tarif: 350 lei/pers./pachetPerioada: 30.04.2008 02.05.2008 Transport: individualLocalitate: Cartisoara

Zona turistica: Sibiu Program

30.04.2008

15.00 - V asteptm sosirea n cursul dup amiezii. Dup cazare sunteti invitati n restaurantul pensiunii unde veti fi ntmpinati cu o zmeurat sau tuic, un bun aperitiv nainte de servirea mesei. 20.00 - servirea cinei n restaurantul pensiunii01.05.2008

08.30 10.00 - micul dejun

10.30 - excursie la ferma Poienia 11.00 14.00 - vizit ferma Poienia si a domeniului de peste 250 ha de cresterea animalelor: grajdul de porci, vcute, iar afar pe teren stna capre, stna oi, cireada de vaci si bivolii romnesti. Pentru cei cunosctori sunt gata nseuati caii pentru clrie iar trsura v asteapta pentru o plimbare n mprejurimi. 14.00 16.00 - prnz muntenesc pentru tovarsi cu mici, grtar de miel si ied, bere si muzic 17.30 - concurs de tenis de camp, biciclete, ATV . Premiu - surpriz din produse naturale din productia proprie.Doamnele sunt invitate s se relaxeze la sauna. 20.00 - cina

22.00 - bal muncitoresc cu foc de tabr, concurs Karaoke si petrecere

02.05.2008

08.30 10.00 - micul dejun

10.30 - turul Pstrvriei cu d-nul Martin

12.00 - personalul pesniunii isi ia la revedere de la dvs. n sperana c veti reveni si cu alte ocazii.TARIFUL NU INCLUDE

- buturile alcoolice si nealcoolice ce nu sunt servite la mas

- alte servicii comandate si neincluse n program

3.5 TARIFE PRACTICATE DE PENSIUNEA NOASTRA

Tarife practicate in pensiune:

Sezon iulie - septembrie

In timpul saptamanii cazare in camera dubla 75 RON/pers

* include mic dejun pentru o persoana

In week-end cazare si mic dejun: 85 RON/pers

* include mic dejun pentru o persoana

Extrasezon

In timpul saptamanii cazare in camera dubla : 65 RON/pers

* include mic dejun pentru o persoana

In week-end: cazare si mic dejun: 75 RON/pers

* include mic dejun pentru o persoana

3.6 PE