Pe un au . . , 24 Cor, Pe o jam. de an 12 „Pe trei Inni. . . 6 „

Pentru Románia şi străinătate :

Pe on an . . . 40 lei. Pe o jam. de an 20 „

TELEFON 2K 826.

£«

■ M.urri i i

Braşov, Miercuri in 28 August (10 Septemvrie) 1913.iil

Anul LXXVL

R E D A C Ţ I A Şl ADM INISTRAŢIA

Târgul Inului Nr. 30

INSERATELE se primesc la adminis­traţie. Preţul după tarif

şi Învoială.

Z IA R P O L IT IC N A Ţ IO N A L . Manuscrisele nu se ki- napoiasi.

Revista asta să fie răspândită cu ori ce jertfă, între toţi cărtu­rarii şi de se poate să iie chiar impusă prin autorităţile bisericeşti tuturor preoţilor şi chiar învăţăto­rilor de la sate.

Dacă hotărârile acestea se vor realiza, vom pntea zice, că am apucat pe calea cea adevărată şi că înaintăm bine spre ţinta mă­reaţă a „Asociaţi anii“, pentru a ridica nivelul cultural al masselor poporului nostru.

Plecarea ambasadorului Fiir- stenberg- Din Bucureşti ni se anunţă, ca plecarea prinţului de Fiirsten­berg delà Legaţiunea austro-ungară din Capitală, e un fapt hotărât. Prinţul nu se va mai întoarce în Bucureşti, decât pentru a se pre­zenta în audienţa de adio la Palat. Plecarea Prinţului de Fiirstenberg se atribuie insucceselor politicei sale în cercurile oficiale româneşti. Până în acest moment, nu a fost desemnat încă succesorul Prinţului Fiirstenberg.

»Neue Freie Pressée vorbind de raporturile dintre România şi Austro- Ungariaşi de transferarea reprezentan­tului Rusiei la Bucureşti, aminteşte zvo­nul cu privire la transferarea prinţului Fiirstenberg şi spune următoarele:

»...Totul atârnă de chipul cum va fl reprezentată monarhia In Bucureşti. Fireşte, instrucţiunile cari se vor da noului reprezentant nu trebue să fie de aşa natură ca să-i îngreuneze activitatea sau să-l pună în contrazicere cu ţara a cărei prietenie voims’o câştige. Prin­cipele Fiirstenberg lasă în România cele mai bune amintiri ; desigur că el nu poate fi făcut răspunzător de tulburarea trecătoare în raporturile austro-române, căci este neîndoelnic că d-sa, ca adânc cunoscător al politicei oficiale şi neofi­ciale din România, a adus la cunoştinţa ministerului de externe curentele şi tendinţele cari s’au manifestat. El a apărat cu o deosebită conştienţiozitate până în ultimul moment, o poziţiune pe care o ştia pierdută, căci potitica contelui Berchtold era de aşa natură că trebuia să ducă la un eşec.

»...Noul représentant al Austro-Un- gariei în Bucureşti va avea sarcina, rezolvirei altor probleme importante. In Balcani începe o eră de propăşire economică, la care Austro-Ungaria ar putea participa într’o măsură însem­nată. Reînoirea convenţiilor comerciale

se apropie: în 1917 expiră convenţia comercială cu România. Chestiunile eco­nomice vor reclama deci din partea reprezentantului monarhiei o atenţie deosebită...«

Dar chestia Românilor din Un­garia ?

Im p& vatal G erm a n ie i laV iena. Ziarul »Neues Wiener Tag- blatt« anunţă următoarele: In cercurile curţii circulă zvonul, că împăratul Wil- helm va face o vizită în luna Octom­brie, archiducelui moştenitor Franz Fer- dinand în castelul de la Konopist. îm­păratul german, va sta două zile la Konopist, iar de acolo se va duce la Viena pentru a se întâlni cu împăratul Franz Iosef.

D e sp ă g u b ir i B u lg a r ilo r .Din Sofia se anunţă, că guvernul bulgar a dat comisiunei bulgare pentru deli­mitarea noui fruntarii româno-bulgare instrucţiuni cu privire la Bulgarii din ţinutul cucerit de România şi cari ar dori să opteze pentru Bulgaria. Aceştia vor trebui să înainteze cererea lor co­misiunei, care va îngriji ca cei ce vor părăsi ţinutul ocupat de Români să primească despăgubirea cuvenită.

în ţ e le g e r e sarbo-m u ntene- grean a . In urma neînţelegerilor ivite la delimitarea nouei graniţe sârbo-mun- tenegrene era vorba ca diferendul ivit să se supună arbitrajului regelui Gre­ciei sau regelui României. O telegramă mai nouă din Belgrad auunţă acum, că diferendul sârbo-muntenegrean va fi In curând rezolvat fără nici o inter- venţie şi fără a mai fi nevoie de un arbitraj strein. Tratativele cu delegaţii muntenegreni continuă şi oraşul Plevlje va fl cedat Muntenegrului.

Bulgaria trece printr’o mare criză.

In ajunul revoluţiei.Poporaţia Bulgariei ţinută timp

îndelungat în complectă necunoştlnţă despre cele ce se petrec în jurul ei, începe să se trezească din toropeala în care a fost ţinută în mod artificial şi să vadă cu ochii proprii crudul ade­văr. Decepţiunea, care a urmat ultimu­lui războiu, a făcut loc unei profunde amărăciuni, care se manifestă tot mai pe faţă în păturile largi ale ţărănime! bulgare faţă de dinastie şi foţi acei politiciani, cari poartă vina la dezas­trul cumplit al Bulgariei.

Guvernul actual are una din cele mai grele poziţii, agravată prin actua-

Pe drumul cel adevărat.— In atenţiunea directorilor

despărţâmintelor »Asociaţiunii«. —De JDr. Vaier Moldovan.

In ordinea de zi a adunării generale ce se va ţinea în 14 şi 15 Beptemvrie la Orăştie s’a fixat pen­tru întâiaşi dată un punct, menit sâ aibă o înrâurire hotărâtoare asupra înaintării culturale a nea­mului nostru.

Gazetele româneşti s’ar face vinovate de o gravă negligenţâ, dacă nu ar releva însemnătatea deosebită a acestui punct nou, care, aşa nepretenţios cum se pare a fi 'Intre celelalte agende-şablon ale adunărilor noastre, e o dovadă ne­tăgăduita despre calea adevărată pe care începe a păşi „ Asociaţi u- nea“. Este vorba de consfătuirea confidenţială a directorilor şi de- legaţilor din despârţăminte. *

Dacă sitnaţia financiară şi eco­nomică, din ţară estrem de grea, va reţinea pe mulţi frnntaşi, dealt- cum cu interes faţă de scopurile „Asociaţiunei“, de a participa la adunarea din Orăştie, consfătuirea aceasta confidenţială ar trebui să determine cel puţin pe cei ce se

.află în frunte% despărţâmintelor, pe directori, ca să ia parte în n u ­măr căi mai mare.

[ lată pentru ce:I E fapt cnnoscut, că rezulta- ktele puţin mulţumitoare ale propa- Kg&ndei culturale de până acum ■din despărţăminte nu le putem ■atribui atât lipsei de sel, cât mai■ aleg lipsei de pricepere a condu-■ c&torilor.V Lipsa asta însă nu-i din vina I lor. Cine şi-a bătat capul până I mm cu instruirea instructorilor■ culturali ai poporului nostru? Să■ mă folosesc de-o pildă :■ La miliţie nu-i iertat unui lioboticer sâ instruiască nici cele■ mai elementare mişcări militare■ până ce ofiţerii nn au instruit per-■ fect mai întâiu pe aceşti subofi- Kfm-instructori. Numai cei-ce ştie■ face in mod ireproşabil „dreapta■ Împrejur“ va pu tea instrua cu re- I ziltat pe tinerii recruţi.I Va admite ori cine, că pentru■ a face o propagandă culturală în pgânul unui popor de ţărani se cere Weeva mai mult decât dela neşte

pin problemele I comunicaţiei.§•* Cale ferată pe sub mare. — Tu­nelul Dover-Calals. — Proiecte ame- l&ane şl australiene. — Persla şi ca' I lea Bagdad. —I Incontestabil, că şi fantasia are Inról în activitatea marilor pioneri ai iţogresului omenesc. S-ar putea dovedi 1 9,iute de cazuri, cum ideea îndrăz* | Mţă a unui poet a fructificat ştiinţa |«rleum visul fantastic al unui scrii­tor, vis, neluat în seamă la început. | t îndemnat mai târziu pe technician

84 cugete, să combineze şi la urma [ urmelor să traducă visul în faptă.Ü *■ Nu e tocmai de mult, când pro­iectul unui tunel pe sub Canalul Mâ- |W i părea o utopie. Astăzi nu mai pzfetă niri o îndoială asupra posibili- Kkţil tehnice de a realiza un drum de fer jpmarin Intre Franţa şi Anglia Dacă moă acuma nu s-a Început construc- pa tunelului, vina au purtat-o esclu- M i considera-ţii politice şi strategice. ■nusinţa Inginerului modern, care a Itras linii ferate peste fluvii ameţitoare l i scobit munţi, a pătruns până în Imiruritae’e pământului, ar învinge cu l|ifuraaţ& şi greutăţile construcţiei

instructori militari. Şi cu toate a- ceste — întreb — şi-a bătut cineva capul cu aceea., că cei puşi în frun­tea despărţămintelor, pe lângă ze­lul — care nu-I contestă nime — au şi priceperea şi tactul necesar?

Comitetul central a elaborat an de an câte-o instrucţie bine chibzuită asupra felului cum au să lucre despărţâmintele. Dată fiind uriaşa disproporţie dintre nivelul cul­tural al ţinuturilor locuite de Ro­mâni, aceste instrucţii au trebuit ţinute în un ton general ca să se potrivească pentru toate situaţiile atât de diferite. E întrebare acum, câte despârţăminte au înţeles în întregime intenţiile bune ale in- strucţiiior, şi mai ales câte le-au şi urmat întocmai?

Altă legătură m ai directă în ­tre comitetul central şi între comi­tetele cercuale — durere — până acum nu a existat. Lăsate de sine despărţâmintele an lucrat fiecare cum Fa tăiat capul. Singurul în­dreptar le-a fost pilda bună al u- nor despârţăminte mai înnaintale, pildă mijlocită pe calea pressei. De un sistem , de-o unitateyde-o con- trolă cu scopul de îndreptare a ac­ţiunii din despârţăminte până acum nu a putut fi vorbă. Unele despăr* ţăminte şi-au ajutat pe altă cale. Iu anul acesta şase despârţăminte din comitatul Turda-Arieş au ţi­nut în 15 Mai o conferenţă des­pre care s’a făcut menţiune şi în coloanele acestui ziar. Conducătorii acestor despărţăminte, pe lângă bo­gatele îndemnuri şi experienţe cu cari s’au ales pe urma conferenţei, pot să constate * cu satisfacţie, că şi comitetul central a înţeles fo­loasele netăgăduite ce pot rezulta din astfel de conferenţe. tu punc­tul 2. al obiectelor ce se vor dis­cuta în consfătuirea confidenţială dela Orăştie cetim şi următoarele :

»Conducătorii despărţâmintelor din- tr’un ţinut (sau comitat) să ţină în­truniri anuale, în cari să discute ches­tiunile locaie şi să-şi facă un program comun de lucru controlându-şi munca şi împărţindu şi esperienţele.«

Cei cari au luat parte laeon- ferenţa din comitatul Turda-Arieş, ar putea spune, că în ce măsură s’au discutat şi realizat chestiunile aceste de mare importanţă.

Trebue să mai amintesc că în a doua conferenţă a a >36for des-

—— ; ■—i. -.... in

unui tunel între Dover ş! Calais. Ma­rea este pe aici de o adâncime mai mică, iar în regiunea cea mai îngustă abia are 33 km. In lăţime. Pe când însă în Franţa lumea era unanimă pentru tunel, în Anglia totdeauna se forma o puternică oposiţie, de câteori st aducea în discuţie planul grandios. Oposiţionalii afirmau, că Anglia cu slaba-i armată continentală nu poate renunţa la existenţa insulară. Alîfel, într’o bună dimineaţă, s-ar putea po­meni că Franţuzii cuprind tuneiui întreg şi pe drumul de fer submarin aruncă o armată puternică asupra An­gliei. Dacă pretextul, în generai, nu e valabil, din consideraţii.tehnice, — En­glezii putând oricând sâ scufunde sub apă tunelul — cu atât mai puţin se poate susţinea acuma, când domnesc relaţiile cele mai amicale între Fran­cezi şi Engiezi. Eventualul »inami<’<, cu care strategul englez Îşi trage so­coteala, este actualmente Neamţul şi tocmai Englezii, cari mai mult se tul­bură de fantoma unei invazii germane, ar trebui sâ admită că le-ar fi spre mare folos acest tunel prin care Fran- cia abată ar putea put e in coapta trupelor de invaziune, armata mântui­toare. Toate raporturile au deveh't astăzi mai favorabMe, coea-ce a recunos­cut şi a admis şi priinministrui An­gliei din prilejul primirai unui memo­riu asupra acestei chestiuni.

1 In Privinţa financaFâj construcţia

părţăminte, ce se va ţinea la anul în Câmpeni, se vorde3bate o mul­ţime de chestiuni cari sunt sem­nalate şi din partea comitetului central, ca unele ceVor forma obiect de discuţie în viitoarele conferenţe ale directorilor de despărţăminte. Astfel e chestiunea. cursurilor de analfabeţi, precum şi a unei sta­tistici a analfabeţilor. Chestiunea unei sociografii asupra poporului român din comitat etc., cari vor forma obiectul conferenţei din Câm­peni.

Văzând că ideea bună se ac­ceptă, ori care ar fi iniţiatorul ei, mă mărginesc a atrage atenţiunea d-ior directori ai despărţămintelor, pe cari îi rog să ia parte în n u ­m ăr cât mai mare la consfătuirea, din Orăştie, asupra a două lucruri:

Sâ primească cu toata dra­gostea propunerea comitetului cen­trai de a se ţinea anual conferinţe după ţinuturi, comitate sau alte unităţi culturale.

Să se ceară însă cu insistenţă ca la conferenţele aceste comita- tense cel puţin la doi ani odată să ia parte şi câte un delegat alco- miteUdui central, prin care deoparte comitetul central sâ vie în nem ij­locită atingere cu conducătorii cul­turali dela ţară, dealtâparte să le dea acestora prin graiu viu toate îndrumările şi instrucţiile potrivite cu trebuinţele locale, cu gradul de cultură şi de conştiinţă de sine a Românilor din acel ţinut.

In rândul al doilea ca o între­gire a rezultatelor bune la cari vom ajunge de sigur prin aceste confe­renţe să, se primească hotărârea secţiilor ştienţifice-literare în sen­sul căreia:

Revista „Transilvania"1 să se prefacă într’o revistă lunară de propagandă şi de instruare a inte­lectualilor chemaţi să facă propa­gandă culturală nemijlocită în sâ­nul poporului.

Revista asta că fie redactată cam în felul „Revistei teatrale“ a d-lui Dr. Horia Petrescu, conţinând conferenţe model, teme bine lucrate pentru şezători literare la sate şi la oraşe, informaţii şi sfaturi asu­pra felului cum e să se facă o bună propagandă culturală, în­demnuri luate din unele despărţă­minte mai înaintate precum şi de la alte neamuri mai civilizate.

tunelului nu prezentă greutăţi, recla­mând cel mult 500 mUioaue franci: o sumă pe care uşor o pot presta în comun Anglia cu Fâ’ancia. Mai încap ceva discuţd asupra rentabilităţii. Evi­dent, ca după terminarea tunelului, societăţile de navigaţie şi-ar reduce tarifele, din motive de concurenţă, aşa «că prin tunel nu #-ar transporta decât o parte din mărfuri. Dar să nu se uite că circulaţia de persoane îutre Do^er şi Calais ar fi atât de mare încât, după socoteala specialiştilor, calea ferată submarină ar putea coota ia un milion de pasageri anual.

In interesul economiei mondiale, care de mult ahtiază după un impuls puternic, ar fl de dorit sâ se realizeze cât mai curând acest proiect, spre a cărui executare s au format în repeţi- te rânduri societăţi, in romanul inte­resant al lui KeUennann, în care se descrie construcţia unui tunel pe sub Oceanul Atlanic, sa face socoteala fo­loaselor imense ce le a r trage indus­tria şi comereiui din această întreprin­dere uriaşe şi cum s-ar ridica con­junctura ferului, oţelului, cimentului. CJn tunel pe sub Canalul Mânecei ar consuma incomparabil mai puţin mate­rial decât tuneiui lui Kellermana şi totuşi industria engleză şi franceză ar câşriga mult din această întreprindere.

*Tunelul Dover Calais se va face

tot aşa de sigur, precum s-a făcut ca­nalul Panama, Prin terminarea lucrării din urmă se desleagă o mare problemă a comunicaţiei şi se va da impuls la construcţia de linii ferate nouă. Dintre statele famericane îndeosebi Argentnio şi a elaborat în timpul din urmă, un vast program de investiţii penţru căi ferate, din care piaţa americană spe- rează mari foloase.

*

Căi ferate uriaşe se proiectează în Australi'/. Abia mai anul trecut se în­cepuse construcţia acelei linii, care este menită să lege Apusul cu Răsăritul şi .Sudul acestui continent. Astăzi se fac pregătiri pentru construirea unui drum de fcr, care să strâtae Australia dela Nord la Sud. Calea aceasta va fl o o- perâ culturală de primul rang, căci ea va deschide regiuni, în cari n-a călcat până acum picior de european. Pentru Înfăptuirea acestor proiecte so mani­festează nu numai consideraţii econo­mice, ci şi strategice. In Australia, tea­ma de invasiunea galbenă joacă acelaş rol ca în Anglia teama de invasiunea germană. Apărătorii strategiani ai li­niilor nouă afirmă, că în cazul unei in- vasiuni galbene dinspre nordul Austra­liei, liniile ferate, prin transportul ra­pid de trupe dinspre răsărit şi miazăzi, vor presta serv cii preţioase Intru apă-

j rarea ţârii. Nu e de lipsă să arătăm 1 mai amănunţit importanţa covârşitoare,

pentru circulaţie în general, când călă­toria din Anglia la Australia de sud, care reclamă acuma 6 săptămâni, u- zând de calea ferată transsiberian ă şi de nouele linii australiene se va scurta cu 2 săptămâni.

*Un progres important ar consti­

tui şi juncţiunea drumului de fer Bag­dad, deschis de Germani, cu reţeaua din Persia. In scopul acestei juncţiuni, s-a stabilit un acord între Germania şi Rusia, dar Anglia a opus unele greu­tăţi, esclusiv din consideraţii politice, voind să-şi ţină India isolată dinspre nord. După ştirile cele mai nouă, gu­vernul englez aderează la acord, aşa că proiectul se va realiza încurând.

m

Conjunctura mondială nu se poate mişca, fireşte, fără întreruperi în di­recţie ascendentă. Actualmente nu lip­sesc ideile şi proiectele de a o urni din loc şi în desiegarea problemei cir­culaţiei mondiale, — preocupând cer­curile technice, dar durere, şi pe cele politice, — se manifestează un îndemn din cele mai rare.

(După revista vieneză *Der Eco­nomisit, Nr. 34 — 1913).

Qavr. Todica.

Pagfim 2 S Ä E I T A T K A B B - I L Y A K U l . Er. 187.—1613.

lui conflict cu Turcia, care nu poate fi tranşat decât cu o nouă umilire a Bul­gariei. Amărăciunea creşte pe zi ce merge şi sunt temeri, că ea va isbucni în mod formidabil în momentul când se va întruni Sobrania, ca să ratifice tratatul dela Bucureşti.

Un corespondent al ziarului »Vii­torul« a întreprins la Sofia o anchetă politică între bărbaţii politici ai Bulga­riei, din care rezultă, că Bulgaria se află \n pragul unor evenimente, cari vor zgudui adânc temeliile statului. lată ce-a comunicat amintitului cores ■ pondent un deputat din partidul demo­crat de sub şefia lui Malinoff în aceas­tă privinţă:

»Că guvernul bulgar se află în mare încurcătură, nici nu mai încape îndoială. Încurcătura aceasta imposibil de înlăturat, o constitue în mare parte ratificarea de câtră Sobranie a tratatului de pace dela Bucureşti. Conform Constitu­ţiei în vigoare modificată acum câţiva ani, o ratificare de graniţă cu cedarea unui teritoriu bulgar altei ţâri, nu se poa­te face decât de-o adunare constituantă. Ori tocmai în acest fapt constă toată greutatea.

O constituantă are un număr du­blu de deputaţi, ca Sobraniile ordinare. Mandatele în plus revenind în mare parte cercurilor electorale ţărăneşti, guvernul şi politicianii se tem, ca par­tidul agrar cu un program republican să nu obţină majoritatea în consti­tuantă, ceea-ce ar constitui un adevă­rat dezastru pentru Coroană şi regele Ferdinand.

Teama aceasta este cu atât mai întemeiată, cu cât este ştiut că depu­taţii ţărani din trecuta constituantă, au depus un amendament, prin care Bulgaria să fie recunoscută republică, amendament ce-a întrunit 70—80 de voturi.

Lucrul se poate repeta şi pro­punerea să obţiuă majoritate. Atunci anarhia cea mai desăvâr^ şită va isbitcni în Bulgaria. întru cât regele având pe partea sa ar­mata, va refuza să se supue vo­tului dat încercând printr’o lovi­tură de stat şi cu forţa să închidă Constituanta.

Ori, acestei lovituri de stat, îi va urma cu siguranţă o mare revoluţie ţărănească la care se va afilia după toate probabilităţile şi partidul democrat, de sub şefia d-lui Malinofî.

Consecinţele unei astfel dere- volaţiuni, care nu se poate pre­ciza încă, ce iei de proporţii va lua, guvernul pare dispus a nu voi să şi-le asume, emiţând ideia a se retrageu.

N e m e ş i i şi o l i g a r h i i . Dinprilejul expoziţiei »Reuniunii agricole ardelene« ce s’a deschis Duminecă în Cluj, s’a ţinut acolo întrunirea proprie­tarilor de moşii unguri. Au participat ia întrunire câteva sute de moşieri, a- proape toţii aristrocraţii din Ardeal şi reprezentanţii reuniunilor agricole. în­trunirea a fost deschisă de baronul Bánffy Ernő, care a accentuat, că sco­pul adunării este a căuta mijloace de apărare »contra tendinţei prin care se intenţionează din partea cetăţenilor de diferite *Jimbi a face mai nefavorabile

După cele amintite mai sas credem in­teresante şi următoarele amănunte referitoare la construcţia canalului Panama şi la felul cum Îşi vor face vapoarele drumul prin acest canal. Iată eâteva date ;

Canalul acesta, care în curând va fi deschis navigaţiei, nu merge în linie dreaptă de la coasta unui Ocean până la a celuilalt, ci es 'ecu 2 0 d e klm. mai lung decât linia dreaptă, ce s’ar pu­tea trage intre cele două deschizături ale lui, adecă între Colon (la Oceanul 1 Atlantic) şi Panama (!a Oceanul cel | Maie). intrarea din Oceanul Atlantic se j face prin golful JLimon (la care este şi J oraşul Colon;, a cărui gură e apărată printr’un zăgez. Fân la lacul Gatun, care este la 26 de m. de-asupra mărei, sunt trei zăgazuri cu porţi. Pe lac ur­mează vapoarele un drum de 25 klm.:6 printr’un canal adâncit, lat de 304 m .; 6 4 k!m. prin acelaşi canal îngus­ta t pâuă la 244 m .; apoi 4 8 klm prin­tr ’un canal adâncit, lat de 150 m. In sfârşit, din lac trece înţr’un canal să­pat prin stâncă, canalul Culebra, lat de 91 m. şi lung de 144 klm. Aci sunt j ar trei zăgazuri cu porţi, cari fac cu

rilor maghiari. A propus apoi şi alte mijloace de salvare. In acest sens a vorbit şi Tohaji, secretarul »Reuniunii agricole ardelene«.

Propunerile s-au primit şi s-au pecetluit cu un mare banchet unde s-a beut »aldămaşul«. Şi patria e salvată !

Ţara otrăvită*— Un a rtico l de Iászi O szkár —

taţie de cătră clica domnilor oligarhi, cari stau să se mânce unul pe altul? Cine e scrintitul, care să se ocupe cu studii serioase sociale şi politice, ce interesează atât de puţin «naţiunea», când e vorba de taifasul ce i-a făcut groful István şi groful Imre în intimi­tatea salonului lor? Cine e gogomanul care să-şi bată capul cu înfiinţarea de fabrici sau cu probleme tehnice, în o ţară, unde isvorul cei mai sigur de îmbogăţire este a pune în mod altruist, pe capul ţăranilor înglodaţi în datorii moşiile părinteşti, cari înoată şi ele în datorii şi unde băncile principale, în criza economică cea mai grozavă a răsboiului Balcanic, au scos bilanţe cu profit excelent. . .

1b a ltă ordine de idei, dl. Iászi sco -te la iveala durita tea ce s’a înstăpân it în v ia ţa publică din U ngaria.

«Şi cu aceasta situaţie — zice Iászi — e împreunată sălbătâcia uri- C'-oasă a glasului şi felului de a fi a vieţii publice. Anglia a fost capabilă să frângă prerogativele camerei lorzi­lor, fără duele şi fără nici o înjură­tură ; luptele mari parlamentare în chestia howe rute, le-au purtat contra­rii politici, iar nu duşmani personali cu ochii încruntaţi de patimă. Şi fără de-a vătăma manierele de gentleman Englezii vor reda poporului în viitorul apropiat marea proprietate engleză ..

«Din contră, opinia noastră pu­blică greoaie, tardivă şi lipsită de idei, se nutreşte din uri personale şi faţă de naţionalităţile noastre e la modă un astfel de ion, chiar şi în crte mai distinse ziare, pe care nu l-au folosit d. e. Itaiianii faţă de autohtonii din A frica, nici In cel mai mare paroxism al răsboiului tripolitan».. .

«Multe, foarte multe opresiuni de clasă şi de rassă, multe despuieri eco­nomice, multă dreptate falşă, — aceste au dus Ungaria la marginea prăpastie! de nimicire economică şi politică. Ce­tăţenii noştri sunt degeneraţi, inconştii, aserviţi guvernelor; ţărănimea noas­tră e coruptă pând în rădăcină de că­tră feudalismul hrăpăreţ, sub pretextul unei demagogii de drept public, fără suflet. Iar naţionalităţile, cei «contopiţi» cu forţa aşteaptă numai momentul po­trivit, ca să străpungă pe duşmanul blăstămat, pe care ei îl numesc Unga­ria, pe când în realitate ei îl simt în comitatele nemeşeştt corupte şi în băn­cile uzurare.

«Şi acest blăstăm creşte necontenit asupra capului nostru şi nu eâte pu­tere, care să frângă de pe trupul nos­tru cătuşele maffiei domneşti, pentru-că aici sunt degiaba ori ce idei, ori ce plan, sforţare, propagandă, elocinţă, fiindcă fiecare parlament este produ-

sul banului şi al baionetelor, fiindcă in ţara aceasta morala e o povară şi calea succesului este neconscienţiositatea.

Dl. Iâszi îşi încheie articolul cu concretizarea următorului a- devăr:

Această stare grozavă nu se poate schimba decât prin o morală nouă a vieţii publice, care recunoaşte cu toată seriozitatea legea fundamen­tală a democraţiei, că afacerile statului nu pot fi conduse decât de voinţa ma­ior itâţii. Aceasta voinţă trebue să se manifeste liber — şi adecă nu numai atunci şi acolo, unde se arată a fi fa ­vorabilă pentru clica domnitoare, pore­clită tnaţiitm », dar întotdeauna, necon­diţionat şi pe întreaga linie.

Evenimentele din Balcaa.Viitoarea frontieră

turco-bulgară.Fostul mare vizir Ahmed Muktar-

paşa publică în ziarul »Die Zeit« un remarcabil articol, în care declară, că Turcia doreşte a se înţelege cu Bulga­ria. Chestiunea graniţei va forma însă o mare dificultate. RîulMariţanu poate forma graniţa, întru cât Turcia vrea să râmâie in posesia căii ferate din dreapta acestui rîu, linie, care leagă Adrianopolul de marea Egee. Turcia mai poate face unele concesiuni la Marea neagră.

Chestia Turdei — chestie europeană.

Dintr’un interview acordat de prim-ministrul bulgar Radoslavoff co­respondentului din Sofia al ziarului »Neue Fr. Presse«, reţinem urmă­toarele :

Delegaţii bulgari — a zis Rados­lavoff — vor cere Turcilor imediata evacuare a oraşelor Xanti şi Gumuld- jina. Dacă Turcia va îndeplini această cerere, Bulgaria va fi mulţumită să constate conciliabilitatea Turciei întru cât delegaţii bulgari sunt trimişi nu numai pentru încheierea păcei defini­tive ci şi pentru realizarea unei prieti­nii sincere şi durabile. Dacă însă la primele şedinţe Turcii se vor arăta, că nu doresc să trateze în mod serios, atunci delegaţii bulgari vor părăsi Gonstantinopolul şi chestiunea Turciei va deveni iar o chestie europeană, care va trebui să fie rezolvită de puteri.

Pressa oficioasă turcăprim eşte cu răceală declaraţia bul­g ară p riv ito a re ia o v iito a re în ţe ­legere .şi prietinie turco-bulgară.

Revoluţie în Adrianopol (?)

Ghiveruui bulgar a fost îneu- noştiinţat că In Adrianopol a is- buonit revoluţia. Se spune între altele, eă ar fi avut ioc ciocniri între tinerii Turci şi partizanii vechiului regim, In urma cărora au fost omorîţi mai mulţi ofiţeri. Însuşi Eaver-bey ar fi rănit la mână.

Ştirile aceste, venind din So­fia, le înregistrăm cu rezerva cu­venită.

Lupte sârbo-albaneze.Ziarele din Belgrad află că bande

albaneze au năvălit in Frisreni, trupele sârbeşti le-au gonit însă peste graniţă. Două sute de albanezi au fost ucişi.

pentru maghiarime raporturile de pro­prietate*.

Au vorbit între alţiî contele Beth­len István, accentuând că maghiari mea perde an de an terenul în Ardeal şi că e lipsă de o mare bancă în Ardeal, care să servească interesele proprieta-

De câte ori eminentul socio­log maghiar, dl. Idszi Oszkár scoate în tipar vre-o puclicaţiuae, fie ca studiu mai extins, fie ca articol de ziar, lumea nepreocu­pată rămâne adânc impresionată de adevărurile, ce se cuprind în cele scrise de dânsul. Dl. Iászi nu numai simte adevărul asupra si ̂tuaţiei de la noi, dar ii şti şi ex­pune şi susţinea cu argumente reale şi temeinice, astfel că el re dă o icoană fidelă despre diferitele stări şi lucruri decadente din Un­garia. De altă parte srde ca cu fierul roşu şi stigmatizează toate acţiunile publice volnice şi păcătoase ale oligarhilor de la pu­tere şi condamnă şi combate în­treg sistemul de dominaţiune de azi, stricat şi putred, care dacă va mai dăinui mult, va duce Un­garia la mari catastrofe, la peire chiar.

Semnalăm azi cel mai nou artcol de felul acesta al d-lui Iászi, publicat în fruntea ziarului „Világ“, nr. de Duminecă, cu tit­lul de mai sus. Dl. Iászi descrie în colori vii, reale, stărila decă­zute de la noi, le sbiciueşte cu asprime, ia în apărare naţionali­tăţile şi în fine ajunge la conclu­zia corectă, că situaţia numai aşa se poate schimba, dacă se va in­troduce o nouă morală publică, bazată pe voinţa maiorităţii din ţară.

Dl. Iászi arată în articolul său cum s’a otrăvit ţara şi în deosebi cercurile maghiare de Gá­tra sistemul şovinist şi abuziv al oligarhimei.

Dăm din acest articol câteva pasaje mai marcante:

Ţara aceasta — zice Iászi — nu simte desvoltarea mondială, şi nu ştie nimic des­pre cele mai mari probleme ale vieţii sale proprii. D. e. nu are nici ideie despre aceea, ce în ’străinătate o ştie ori care politic, că pe câmpiile de luptă din Balcani s’a decis in locul prim soarta monarhiei noastre şi că nouile forma­ţiuni de state ale Slavilor de sud au 8guduit din temelie dualismul. Şi nu ştie că aceea ce se obicinueşte a se numi stat naţional maghiar, este o formaţi­une de stat efemeră, care se clatină, fără rezolvirea chestiunii de naţionali­tate din Ungaria. Dar de toate aceste şi de chestia, ţărănească nu se intere­sează nimenea la noi. Chestia ţără­nească ungară este una din marile probleme agrare mondiale, care poate se aducă nimicire totală sau o renaş­tere măreaţă pentru noi. Dar cum să se ocupe cu chestii de aceste o opinie publică, care e ţinută In continuă agi-

putinţă ca vaporul să se coboare la ni­velul mărei. Călătoria dela un ocean la altul durează 10 — 12 ceasuri, din cari câte* o jumătate de ceas pentru urcare la nivelul lacului şi jumătate pentru coborârea la nivelul oceanului, înainte de a fi canalul, un vas avea ne- voe de o lună, ca să facă drumul dela Panama la Colon, trecând pe la capul de Miazăzi al Americei.

Cele şase zăgazuri au câte două camere deosebite, aşa că în totul sunt 12 basinuri şi este cu putinţă ca în timp ce un vas se urcă spre iac, altul să se coboare, deci călătoria se face fără nici o Împiedecare într’amândouădire-Jţiile-

Racul Gatun se scurgea înainte în Oceanul Atlantic prin râul Chagres. A- cuma au durat un zăgaz lat la teme­lie de 800 m .; la nivelul Oceanului, lat de 120 m .; iar sus de 30 ra, Culmea zăgazului este la 6 m. de-asupra ape­lor normale ale lacului, iar de-asupra Oceanului, la 31*5 m. Răgazul opreşte apele şi formează lacul Gatun. La du- rarea lui s’au întrebuinţat sfărâmătu- rile de stâncă de la facerea canalului Culebra. Zăgazul are ia mijloc un lă- toc în formă de canal îmbrăcat cu be­ton, lung de 367 m. şi lat de 87, E a -

şezat pe un deal stâncos natural, drept, în mijlocul iezăturei.

Lătocul îl deschid şi dau drumul prisosului de apă, prin râul Chagres, în Oceanul Atlantic, îndată ce nivelul lacului se urcă peste normal cu60ctm. Poate slobozi 4000 de hltri pe secundă. Apa canalului poartă turbine, cari dau electricitatea trebuitoare pentru mişcat porţile zăgazurilor ce duc în şi din lac, pentru luminat, etc., ba la nevoe şi pentru purtat trenul de pe lângă canal.

Zăgazurile, — la Oceanul Atlantic— de urcare spre lac sau de coborâre dela el, se află aproape unul de altul; cele din spre partea Oceanului celui mare, dinpotrivă, le desparte în două grupe lacul Miraflores. Urcările sau co­borârile nu trec de 9 m ; pe când în Germania, ia canalul Dortmund-Ems şi la canalul Eins-Weser, ajung până la 14 m.; iar la canalul uiazuric, chiar până la 18 m.

însemnat lucru este însă că’n ca­nalul dela Panama urcă şi coboară va­poare mari, de cele cari plutesc pe Oceane, nu vase mijlocii sau mici, ca în canaluriie germane.

Iată cum se petrec lucrurile cu un vapor ce pleacă dela ţărmul atlan­tic : Călătoreşte mai întâia pe apă de

I mare prin golful Limon, 11 klm. Apoi se vede, de odată, în faţa unui zid foarte Înalt, cu porţi uriaşe de oţel, care li astupă drumul ca o clădire cu mai multe caturi. La stânga se întinde zăgazul iacului Gatun. A trece c’un vapor de 15.000 de tone peste această pie- decă, pare peste putinţă. Dar iată, că par’că o vrajă deschide porţile, iar pa­tru locomotive electrice trag vaporul cu lanţuri Intr’un bazin lung de 300 m. şi şi lat de 33 m. Cum a Intrat vasul aci, porţile se închid şi apa In basln începe a se urca. In opt minute, urcă vasul cu 7—8 ni. mai sus de cât era.

Atunci se deschid alte două porţi ; locomotivele trag vasul în al doilea baain. Porţile se’nchid; în 8 minute, vasul se ridică cu 7—8 mai sus. Se deschid alte porţi şi locomotivele trag vasul In al treilea basin. Aceeaşi ur­care se petrece aci şl, în sDrş t, vasul trece în lacul Gatun, la 26 m. de-a- supra nivelului mărei. La coborâre, a- ceieaşi operaţii se fac în sens contrar şi yasul se coboară din nou la nivelu mărei.

Canaturile porţilor cântăresc dela 390 până la 730 de tone. Cele 92 de canaturi la un loc, 60.000 de tone. Grosimea porţilor este de 2 m.; iar înnălţimea de 15—24 m, V. N.

[ Raportul comitetului cen­tral al ,,Asociaţiuaii“.

(Fino).

Averea »AsodaţiuîîikDupă aceste se dau date despre

şcoala civilă de fete, cunoscute din A- nuarui şcoalei, apoi se arată averea »A- sociaţiunii«.

Averea totală administrată de A- sociaţiune, la sfârşitul anului 1912, era K 1.240,980*34. din cari subfrăgând po­ziţiile transitorii de K 55,066*40, ră­mâne o avere curată de K 1.185,913*94. Averea Asociaţiunii arată deci o creş­tere de K 86,588*07 faţă de anul 1911, provenită din nouile fundaţiuni primite Ia cursul anului şi din creşterile normal« ale fondurilor şi fundaţiunilor adminiS' trate de ea.

Dela ultima adunare generală, A- sociaţiunea a prinrt o nouă fundaţi une dela fericitul Simion Batonnri Sebeşul-săsesc, care a testat K 401 pentru burse pe seama tinerimii. S’ai: nunţat o fundaţiune şi dela fericiţi Nicolae K m şi soţia Cornelia Han, cari şi-au lăsat întreaga avere pentru « fundaţiune din care să se împartă burs* elevilor dela şcoalele medii şi studenţi­lor universitari.

Pentru fundaţiunile: Dr. G. Anca, fundaţiunea Balomiriană, Dr. loan Ni- chita, Sidonia Munteanu, Dr. Grigorie Sândeanu şi George Filep s’au făcut li­tere fundaţionaîe şi s’au înaintat spre aprobare Ministerului de culte şi in­strucţiune publică. S’a întocmit un re­gulament şi pentru fondul Nic. Densu- şianu.

Diverse.La finea raportului comitetul face

cunoscut, că prezintă adunării spre de- liberare, proiectul de budget pe anul 1914.

In ce priveşte fondurile şi funda­ţiunile din anii trecuţi, date destina- ţiunii, se raportează, că venitele lor s’au întrebuinţat conform literelor fun- daţionale.

Comitetul centra!, dela ultima a- dunăre generală, a ţinut 15 şediiţe, In cari a rezolvat afacerile curente,’cari, în înţelesul statutelor şi regulamente­lor, cad în sarcina sa.

In special s’a ocupat cu chestiu­nea clădirii căminului studenţesc din Cluj, care s’a discutat şi în pressă \ despre care se prezentă un raport spe- d ciai.

Cu ziua prezentării raportului es- piră mandatul prezidiului şi al comite­tului central şi adunarea de ia Orăştie va avea să aleagă pe prezidentul, vice- prezidentul şi comitetul central pa un nou period de trei ani.

Şcoala de meserii în Câmpeni.

Valea Arieşului, Sept. n. c.In Nr. 3 dyi a. c. al revistei »Tran­

silvania« s’a publicat plănui unei şcoale de meserii şl agricultură In Câmpeni compus de dl. Iosif Oomboş, paroh în Abrudsat, la încredinţarea despărţă­mântului Abrud-Câmpeni al »Asociaţia- nei«.

Deja cu mulţi ani înainte s’a sule- vat ideia înfiinţârei unei asemenea şcoale pentru ajutorarea poporaţiunei sărăcite din munţii Apuseni, cu trecut atât de glorios. In scopul acesta sub­scrisul făcusem şi un apel cătră băn­cile române pentru contribuiri la un fond, care azi se administrează la Con- zistorul din Sibiiu. Durere, că numai 3 bănci româneşti, cea din Şeica-mareJ din Brad şi Alba Julia au dăruit cerci sume in favorul acestui fond, care cui alte contribuiri va fi cam de 600 cor,

Văzând nesuccesul, m’ana ahesat la »Asociaţiune« şi aşa cu bucurie am primit ştirea, ca comitetul central al »Asociaţiunei« a luat in mână afacerea înfiinţârei acestei şcoale.

Poporul român din Transilvania] şi Ungaria este aşa zicând obligat mo­raliceşte In baza faptelor istorice din tre­cut, a se interesa de soartea munteni­lor, cari au luptat mai In urmă la 1848, cu jertfe de sânge şi cu perde- rea avutului şi a libertăţii lor, de care se bucura şi în acei timp, când popo­rul român dela ţară era iobag încătu­şat şi lipsit de libertate.

Luptele acestor moţi şi ţopi au dat libertate iobagilor, cari deveniră stăpâni pe pământul cultivat de ei, pe când muntenii perdură pădurile şi pâ- şunatul, singurul isvor de venite pen­tru subsistenţă. ^

Din lipsa mijloacelor de traiu mulţi au emigrat, şi ceilalţi cât e vara sunt înprăştiaţi pe la lucru în alte ţi­nuturi, In mare parte la tăiatul pădu­rilor dela Petroşeni şi Turnul roşu. Mo­ţii duc o viaţă chinuită, căci pământul lor nu e roditor şi toată hrana trebue să şi-o cumpere pe bani. Iar bani nu-şi pot câştiga decât prin îmbrăţişarea maiestriilor, şi spre acest scop e mo-

Nr. 187. 1018. r Ägina 3

misii înfiinţarea şcoaleî de meserii, căci şi văsdrittil din cauza scumpetei lem-

[nalui va deveni acuşi nepracficabil.In numerii 175 şi 176 ai »Gaze-

Transilvaniei« d. Ion de pe Vacă• se ocupă cu proiectul amintit al Gombos şi îi se pare exagerat, în

[«priveşte preliminarul de spese.Eu însă cred, că d-1 Ion de pe

[Vicărea greşeşte, căci din proiectul a »lase va face de-ocamdată atâta cât vor ta mijloacele ce se vor putea aduna, vor cultiva în şcoală acelea ramuri,

dustriale, cari se vor afla mai acomo-

Mai întâi se vor introduce acele âestrii, cari se referă la lucrarea

i, cum e tâmplăria, rotăria, nlptura în lemn şi piatră.

Locul va trebui cumpărat şi şcoa- > zidită şi anume în aşa esteosiune, ea să poată servi şi de internat ntru elevi.

Pentru un astfel de scop nu tre- vinâ un unchiaş milionar din

ica, căci 3 şi jum. milioane de Ro­tii ar putea jertfi atâta cât să se tă înfiinţa această şcoală, împlinin-

i*şi prin aceasta o sfântă datormţă ţă de uraoaşii lui Horia şi Iancu.

Sâ ne aducem aminte, că în anii iirtiinoşi din 1848/9, aceşti munţi au it asii sigur acelor bărbaţi, cari au crat pentru unirea Principatelor

şi cari au pus temelia regatu* pui român. Aceşti bărbaţi ca . să scape

Muscalii, cari inundaseră Ardealul, streeurară in haine de ciubărari din şti munţi prin ţinuturile ocupate Muscali şi ajunseră prin Bănat la

nnăre, de unde plecară la Paris.Vor mai fi încă Mecena;i în Ro-

&nia, cari vor da ajutor spre a uşura Îmbunătăţi soartea acestor moţi, aşi azi la o stare, încât iarăş vor

ibui să ia calea pribegiei, cum făcură ilţi alţii dintre ei, cari azi împopu* ză Dobrogea. Nouă însă ne trebue

Oţii aci acasă ca să i avem cagarni- inâ a acestor Munţi.

ţapul de pe ârieş.

Mai nou.E m ig ra rea S â rIilo r d in

Ungaria.Ziarul „B ran ik“ primeşte din

INeoplanta ştirea, că Sârbii din «ucW Ungariei emigrează în ma- sâ âpre Sârbia noué. Guvernul îrbm sprijineşte această emigra-

R aporturile austro-ruse.Prim-ministrul Rusiei Kokowzew

declarat reprezentantului »Biroului corespondenţă«, că, In ce priveşte [»orturile austro-ruse, armonia pressei

a deschis calea unei conver­ti/ mai amicale între cele două state cine, Faptul, că s-a putut în momen- critic din earna trecută înlătura icolul, care ameninţa pacea lumei,

i datoreşte mai ales înţelepciunei şi si de pace a celor doi monarhi.Bancă n a ţio n a lă albaneză.

Un grup financiar italo-austro- Dgar a făcut guvernului albanez din fclona propuneri pentru înfiinţarea u* iei bănci naţionale albaneze.

erbările culturale ale „Asociaţiumi“ lu Orăştie.

Programul comerţului Reuniunii ro­da cântări din Orăştie la 1114:

Sept. 1913. —

1. »Imnul Astrei« cor. mixt cu ompaniare de orchestră de I. Murâyan.

2. »înşiră te Mărgărite«, cor mixt i Dr. L. Doinide. Solişti: D-na Vetu* [Triteanu, d-1 A. Cristea şi d-1 A. rea.3. Arie de opera »Don Carlo« de

Verdi, cu solo de sopran cântat deVeturla Tritoan, acomp. ia pian d-şoariTCoflîsna Man.4. »Peste deal« cor mixt de 1. Solo de sopran cântat de d-şoara

Iţi Vasilca.5. Piesă din Cho pin esecutată ia

plan de d-şoara Cella Delavrancea.6. »Hora Dobrogeană« cor mixt . Popovici cu acompaniare do or­

hestră.7. Duet din »Şezătoarea« de Dr.

T. Brediceanu cântat de d-şoara Măriţi Vasilca şi d 1 A. Medrea acomp. la pian ţk d-şoara Geni Branga.i 8. Doine de Dr. T. Bredicianu cân- |e de d-na Veturla Triteanu, acomp. pian prin d-şoara Cornelia Man.

9. »Mama lui Ştefan cel mare« nr, mixt cu soli şi acompaniare de Rhestră de G. Dima. Solişti: d na returia Tritean şi d 1 Aurel Medrea.

Notă, Trenurile la Orăştie sosesc Arad a. ni. Ia oarele 6.30,11.53

U. la 4.24, 5.15, 9 56 şi 10.54; Din- preTeiuş a, m. la 4.20. 533, 10.33 şi 151, p. m. la 3.39, 9 55. La fiecare

T E A R 8 I L ¥ A R I S I

tren vor fi trăsuri şi aranjeri, purtând bandă albă. Comitetul central soseşte Sâmbătă d. a la 3V2 oare şi se va face primire oficioasă. Birou' serbărilor şi a l presei în Casina română. Pentru serbări nu se pregăteşte program spe­cial, ci numărul festiv al revistei »Co­sim zean a« va cuprinde întreg progra­mul.

Afluenţa, e mare, deci onor. oas» peţi sunt rugaţi să anunţe după pu­tinţă cu ce tren sosesc şi cu câte per­soane.

c T 1 R I27 August 1913.

Dîfi Sibiiu ni se scrie : Din cauza lucrărilor pentru zidirea noului edificiu seminarial consistoriul arhidiecesan a amânat prezentarea şi înmatricularea elevilor din secţiunea teologică până la 1 Oct. 1913.

înscrierile în secţiunea pedagogică a seminariului arhidiecezan se fac la terminal normal, adecă în zik le de 2/15, 3 '16 şi 4/12 Sept., iar prelegerile încep în 5/18 Sept.

FUfiăaflunea Gozsdn. Reprezentanţa fundaţi unei Gozsdu şi-a terminat Marţi n. a. lucrările, luând parte la şedinţele ţinute sub prezidiul I. P. S. Sale Me- tropolituiui Ioan Meţianu, P. P. S. S Episcopi I. I. Pap şi Dr. Mfron Cristea şi membrii P. Cosma, I. Berlogea, P. Poenar şi Anton Mocsonyi do Foen. D-nii G. Şerb şi Dr. I. Mihu, împiede­caţi prin morb, au absentat. Şedinţele au ţinut de Vineri până Marţi, S-au votat cu totul 235 stipendii în sumă totală de 110 mii cor. Stipendiştii se repartizează în modul urm ător: 35 ri- gorozanţi, 38 jurişti, 64 medicinişti, 12 studenţi ia filozofie, 24 tehnici, 3 veterinari, 12 studenţi la acade- demii comerciale. 1 farmacist, l ia pe­dagogia superioară, 2 agronomi, 1 la cursul administrativ, 10 la şcoaîo de cădeţi, 1 la belearte, 19 la scoale medii. Afară de rigorozanţi, sunt între ştipen- dişti 141, cari au beneficiat şi în trecut de stipendii din această fundaţiune, iar 59 sunt noui, cari acum au obţinut stipendii. D*n stipendiaţii anului trecut s-au pro­movat 8 la rangul de »Dr. jur.«, 6 la »Dr. med.« şi 2 la »Dr. fii.«, 2 au te r­minat şcoala montanistă, 1 technica şi 3 şcoala de cădeţi. Stipendiile pentru şcoalele medii sunt în sumă de 240 cor., pentru universitari variază între 400 şi 800 cor. Rigorozanţilor li-se în- parte stipendiul de un an pe numărul rigoroaselor. Dureros este, că an de an sunt stipendiaţi, cari nu-şi împlinesc datorinţele la studiu.

Stipendiile fondaţlunel JP^ndaf Is-au votat potenţilor din aTnidieceză : T. Voilean (academia cgmercială), D Medrea (rig. în medicin ă şi D. Coito- fean (jur.), din dMeza Aradului: A. Lucuţiafju rJ ; djn dieceza Caransebe­şului: Savă jfop^ovap^ftehnigj). Cu cei vechi sunt c h t o tu £20 ̂ stipendiaţi din această fiuraaţiune, cu bursa anuală de câte-o 1000 cor. »D-1.«

Numărul elevilor români înscrişila gimnaziul de stat din Lugoj atinge aproape suma de 190, mai mare decât din anul trecut.

Holera* in România, dela 19 Iulie — data declarării epidemiei — până la 24 Aug. v. au fost în tota! 1206 cazuri de holeră. Dintre bolnavi au murit 529 şi s’au însănătoşat 124, rămânând îu lazarete 55,3. Mortalitatea a fost de 43 la sută. — Din comunicatul oficial dat pe ziua de 24 Aug. v. rezultă, că pe aceasta zi mişcarea bolnavi or de ho leră în întreaga ţară este: caznei vechi 519, confirmări noi 68; în total 587. Din aceştia au murit 16, s’au însânăfco- şat 18 şi au rămas 553. La aceştia se mai adaugă 180 bolnavi din lazaretul militar Zimnicea (din cari 150 conva­lescenţi), 50 în lazaretul militar. T. Mă­gurele, 26 (convalescenţi) în spitalul re­fugiaţilor din Sulina şi 60 bolnavi în lazaretul refugiaţilor din Silistra.

In Ungaria. Ministrul de externe publică că s’a constatat holera aziaticâ la cazurile ivite In Muncaci. Deliblat (cott. Timiş) Merem-mogyoros (cofct. Caraş-Severin) şi comunele Bacssient- tamas şi PetrOcz din comit. Băesbodrog.

Din Lugoj se anunţă, că în co­muna Mera-mogyoros s’au ivit Vineri două cazuri suspecte de holeră, dintre cari unul împreunat cu moarte. Popu­laţia e foarte alarmată. In B&csszeiit - tamas, afară de cazul ^amintit mai sus, s’au produs încă patru cazuri, asupra cărora esamenui bacteriologic n’a con­statat încă dacă sunt de holeră.

CâZiil dela Deva. Aproape toate ziarele au înregistrat ştirea despre un incident ce l-ar fi avut d-mil ministru Take Ionescu, cu autorităţile din Deva. Faptul — după cum suntem informaţi acum — e de domeniul fantaziei. D l Take Ionescu se află la Aix ies-Bains. unde îşi urmează cura, aşa că d sa n are nici o cunoştinţă despre acest caz.

A A. LL. Priacipaid Ferdiaand ai României şi principesa Maria au sosit

alaltaeri în Bucureşti, venind cu auto­mobilul din Zimnicea Eri dimineaţă principii au plecat cu trenul la Si­naia.

Un monument al eroinelor române-Printr’o scrisoare, adresată diferitelor ziare din România, d-ra Maria C. Ari- son, propune ridicarea unui monument, care să imortalizeze pe diferitele dame din România, cari alăturea de soţii, fii şi rudeniile lor şi-au ştiut face datoria faţă de ţară, îngrijind de cei ce în ac­tuala campanie a .trupelor române, au căzut la pat de îngrozitoarele chinuri ale temutei epidemii.

Monumentul ar reprezenta pe re­gina mama-răniţilor alături de princi­pesa moştenitoare iar basoreliefurile ar cuprinde figurile diferitelor dame cari s’au distins în a da exemple de devotament şi jertfire de sine pentru a saiva viaţa apărătorilor patriei.

Rupere de nori şi potop. Asupra oraşului Vârşeţ s’a deslănţuit alaltăeri după prânz o puternică furtună împre­unată cu manifestaţii electrice, care a ţinut câteva ore. O mare parte a ora­şului a fost inundată de apa pârăului Mesici, care stretae oraşul. Msi multe case au fost cuprinse de apă, aşa că nu­mai cu mare greu s’au putut salva cei din ele. In comuna învecinată Almad au fost prăbuşite vre o 50 de case şi vre o 15 persoane a fost nenorocite. Inundate au fost şi comunele Meresfal- va şi Varadia iar la Temespalis au fost răpiţi de curentul apei trei ţigani corturari.

Dispariţia patriarhului Bugdanovicie încă învăluită în acelaşi mister. Du­minecă seâra au fost aflate în apa părăului Ache nişte bucăţele de postav, despre cari — se spune — că ar fi rupt. din haina înaltului prelat. Cada­vrul patriarhului însă n a fost aflat nici până acum. După cum arată locul în care aOrmativ s ar fi petrecut ne­norocirea, pare cu totul eschis vre-un a ten ta t; după /cate probabilităţile pare a fi vorba sau de o sinucidere sau de ua accident nenorocos.

UcigâŞid din Mfllhăusen Am amin­tit într-un număr trecut despre crima, învăţătorului Wagner din Mfilhauşen care după ce a incendiat patru case, şi-a ucis soţia, copii şi pe alte per­soane, făcând cu totul 16 victime. După comiterea groaznicei crime uci­gaşul — fiind luat drept nebun — a fost internat într-un spital, unde —după cum se anunţă din Stutgart — a făcut mărturisiri complecte. Wagner nu ma­nifestă nici o remuşcare şi cu o bucurie diavolică a descris amănun­ţit toate cr mol® comise de ei- A mărturisit, câ dorinţa iui era să mai ucidă şi pe fratele său împreună cu îu- troaga-i familie. Ucigaşul pare a' avea to jte facultăţile mintale aşa câ — după părerea medicilor — crimele sale au fost premeditate şi n-au fost să­vârşite in stare de Inconştienţă.

Caracteristică e şi scrisoarea, pe care această iiără de om a adresat o unui ziarist înainte de comiterea aces­tor crime şi din care est rage m urmă­toarele :

»Cătră poporul m eu ! Numărul oamenilor e grozav de mare. Jumătate din numărul omenimei ar trebui niin - cit. Dintre toate făpturile, omul e cea mai rea .... M-am osândit la moarte şi o sâ execut această sentinţă. Nu mă tem de nime căci nu aştept de.ii uimo nimic. Dar totuşi nu e un lucru mic să-ţi ucizi soţia şi copii. De şase ani de zile mă muncea gândul uciderii. Ou gândul acesta adormiam şi tot cu el mâ sculam. Nici un noroc n am avut in viaţă, in uumnezeu nu cred, dar dacă aş crede, in genunchi l aş ruga p# acei Dzeu să-mi dea voe să omor. iŞi pe dracul, am voit sâ*i implor şi aş h implorat pe ori şi care câne, dacă aş fi putut aştepta vre-un ajutor dela ei. Mi s-ar părea cea mai mare mi­nune faptu, câ în noaptea omorului să-mi ajungă în faţa pistolului toţi acei* pe cari îi urăsc.«

Cu prilejul unui interogator ce i s-a luat in închisoare ucigaşul a dat următorul răspuns; »Decapită.ţirină oda­tă, acesta va ii c*i mai cuminte lucrul Atunci se vor sfârşi toate 1«

— O adevărată bestie I

Debandadă ia a r s a la biigară DinBelgrad se anunţă, că în a* mata bul­gară domneşte o completă debandadă. Mulţi ofiţeri sup riori din activitate şl rezervă au demisionat, iar alţi oOţeri au fost sco-i Jin rândurile armatei. Intre cei demişi maţi sunt şi generalii Kovacev şi Ivanov.

BlI ibrifil- Cu privire la corespon­denţa publicată sub această mrrcă în nru!« 185 al »Gazetei Tr.« autorul acestei core^pondonţ no roagă se constatăm în interesul adevărului că afirmarea d*sale, că un domn fruntaş d;n Abrud ar fi toastat la un banchet în limba ungurească, a fost bazată pa o infor mar/se eronată din nişte articole publi cate în »Foaia Poporului* din Sibiiu şi prin urmare nu corespunde adevă­rului

Ploae fle flutari. Din Bernay (Franţa) | se anunţă, că alaltaeri a bântuit pe j acolo o puternică furtună. Înaintea furtunei s-a văzut o uriaşă coloană de fluturi albi, cari erau atât de deşi, încât întunecau lumina soarelui. După furtună milioanele de fluturi acope­reau pământul, formând un strat de 10 centimetri.

0 puternică explozie#a avut loc la Aubervilliers în Franţa. Directorul fa­bricai de explozibile Sergean, pe când făcea experienţe cu o nouă combina* ţiune de explosibii cu pulbere şi alu­miniu, au fost aruncat în aer .împre­ună cu alfci patru lucrători, cari se aflau cu el. Explozia a fost foarte violentă. Victimele au fost prefăcute în bucăţi şi aruncate la o depărtare de sute de metri. Zece lucrători au fost grav ră­niţi. Chiar şi trecătorii, cari în momen­tul exploziei se aflau în faţa fabricei, au fost răniţi de pietrile desfăcute şi aruncate din corpul clădirei.

0 barză din Danemarca puşcată în Bran Ni se scrie: In 5 Sept. a. c. a puşcat învăţătorul Eugen Babeş în So- hodolul Branului o barză, care purta la piciorul stâng o verigă de alumi­niu cu adresa: «Mortensen — Vi- borg 950 P. — Danmark, Europa. — igb.)

35 000 chilomstri pe jos — pen­tru 25 000 franci. In Zürich a sosit zi­lele acestea un tânăr, Charles Drah- celf, care în urma unui pariu are să percurgă în timp de 2 ani un drum de 35 000 chilometri, pe jos. In 24 Febr. a acestui an a plecat din Liege şi în 24 Febr. 1915, — dacă va câştiga ră ­măşagul — va lua 25.000 franci deia o societate sportivă din Liege. A cutre­ierai până acum Franţa, Italia, Austria, Ungaria şi Sviţera, cu totul un drum de 9400 chilometri. In lunga sa călă­torie se susţine numai din vânzarea de cărţi poştale cu fotografia sa şi e însoţit de un sdravăn şi credincios câne «Pernod». In to t' drumul de până acuma n-a avut de înregistrat nici o aventură deosebită, decât că în «libera» «Ungaria» a fost arestat în două rânduri, sub motin de vaga­bondaj.

Exploratori ucişi do Eschimoşi. Din Ottava 88 anunţă, că exploratorii Rad- fort şi Street, cari plecaseră spre polul Nord — peste sânul Hüdson — au fost ucişi de Eschimoşi. Din Ottava plecaseră exploratorii anul trecut, însoţiţi fiind în drumal lor de doi Eschimoşi. Pe drum, Radfort, ajungând la ceartă cu unul din Eschimoşi, — cazul s’a întâmplat Iarna trecută — i*a dat acestuia o palmă, fapt care l-a revoltat atât de mult pe Eschimoş încât imediat a stră­puns cu lancea pe ofenzator. Street cercă să-i sară într’ajutor, dar ai doilea Eschimoş îl străpunse atunci şi pe el. Pentru anchetarea cazului a fost trimisă o comisie. Eschimoşilor li se va dicta o pedeapsă esemplară.

Ştiri mărunte. Se anunţă din Bel­grad, că toţi ofiţerii regimentului 4, cari au participat la asediul Adrianopo- lului şi au fost decoraţi de regele Bul­gariei, au remis decoraţiile.

— Ministrul de externe, contele Berchtold, a încunoştiinţat autorităţile navale, că guvernul principatului alba­nez a decis, ca flamura vaselor comer­ciale albaneze să fie un vultur cu două capete, identic cu vulturul austriac, dar pe un fond roşu.

—Un groaznic incendiu a izbucnit alaltaeri după prânz la fabrica de pro- duse tehnice Gasper & Herbert din Uraiova. Pagubele cauzate de foc se urcă la aproape un milion de lei

ÂVlZ- Un absolvent de gimnaziu cu matura, caută farmacia Nicolae Co- leşiu din Bârlad, (România) ca practi­cant începător. 4 — 12.

0m Braşov şi fara-Bârsei.Alegere de învăţător tn Purcă-

reni. Duminecă in 25 Aug. st. v. a. c. a fost alegere de învăţător în comuna bisericească Puroâreni com. Braşov. Maioritatea voturilor a întrunit-o învă­ţătorul V. Micudâ, fiind astfel ales. Ac­tul alegerii, condus de P. O. D. proto- presbiter Dr. Vas. Saftu, a decurs în cea mai perfectă ordine. Dorim noului învăţător mulţi ani, de rodnică activi­tate. — H.

Un proces al Gazetei sistat. Vă­duva învăţătorului Stancu d'n Purcă- reni intentase ziarului nostru proces pentru publicarea unei notiţe, în care d-1 înv. N. Hamsea dase publicităţii unele versiuni cari circulau în jurul morţii misterioase a regretatului înv. Stancu. D-1 N. Hamsea ne comunică a- cum, că procurorul n’a primit să sus­ţină acuza, în urma cărui fapt văduva Stancu şi-a retras acuza faţă de d-1 N. Hamsea.

Urania-kino. Numai Miercuri în 10f epteoivrie ia V2 4, 6 şi 8 oare Fluviul Bug din Rusia, un afluent al Niprului (Vederi originale după natură.) Esther- graţioasa (Dramă puternică biblică din

istoria Evreilor.) Şiretlicul Cissy Gerdei. (Dramă americană.) »Fata fără patrie« (Dramă senzaţională de spion.) »The Olear Troup« (Acrobaţi-varietd.) »Învie­rea primăverei« Lehmann are ghinion, »Mare umorescă.) Reprezentaţiunile vii­toare: Numai Sâmbătă în 10 Septemvrie la V* 4, 6 şi 8 oare. Dr. Gar el Haina, orientalul. (Cea mai mare dramă de- tectiva.) Toate 3 părţile. In 9 acte. Durata 2 oare. Duminecă program nou.)

A v is .Comitetul mmmwei române de gim­

nastică şi cântări aduce la cunoştinţa membrilor activi ai reuniunei, că în­dată după începerea anului şcolar se vor relua repetiţiile de cântări.

Ştim. dame şi ştim. d-ni, cari do­resc să între în şirul membrilor activi-cân* tăreţi sunt rugaţi a se anunţa d-lui G. Dima, dirigentul reuniunei. Membrii vechi activi ai reuniunei vor fi anun­ţaţi la timp despre ziua şi locul pri­mei repetiţii.

Braşov 26 Aug. v, 1913.Comitetul;

C ărţi ş i reviste.Orientul Român. A apărut din re­

vista Orientul Român, Nr. 6 —8 (Iunie— August). Cuprinsul, cu mai mulţi arti- coli de valoare, e urm ătorul:

Spre ideal. — A. T, F urtună: Or­ganizaţia. — George Fleşariu: Instrei- narea progresivă a României de Aus- tro-Ungaria. — Maria B. Baiulescu: Rostul »Uniunii Femeilor Române«. — L. de Chlumecky: Situaţia Românilor din Macedonia (trad. V. Drăganu). — Glosse. — Dr. G. Weigand: Esţinderea Daco-Românilor în Bulgaria (trad. V. Drăganu). — ....: Prefectura Legiunii Române XII. — Dr. E. Bianu: Accente. — Actul de naştere al partidului na­ţional român. — Dr. Nicolae Drăganu: Ceva despre compusele parasintetice.— Dr. Frâncu: Secţia de drept la Asocia- ţiune. — George Brănescu; Un ecou.— Momente.

»Orientul Romám apare odată pe lună pe 2 coaie de tipar, sub direcţiu­nea unui comitet. Redactor : Dr. Eugen Bianu. Redacţia: Cluj, Deák Ferenc 44.

Abonamentul: La an 10 coroane. Un număr singuratic 1 cor.

N-rul 6 —8 s’a tipărit în tipogra­fia A. Mureşianu Branisce & Comp. în Braşov.

Au apăru t:Din »Biblioteca teatrală* edată de

Societatea fondului de teatru rom ân:Nr. 36: Yves Mirande: Zoe, come­

die într’un act, preţul 24 fileri; Nr. 38: Georges Gourteline: Învingeri strălucite, piesă intr’un act, localizată de Horia Petra Petrrscu, preţul 30 fii., şi Nr. 39: Micul mincinos, comedie în 2 acte, lo­calizată de Bujorel, preţul 30 fii. — (Editura librăriei loan I. Ciurcu, Braşov).

— La tipografia Poporului în Si- bii a apăru t: Anecdote şi însemnări au­tobiografice, de Teedor V. Barza. Preţul 80 bani.

U L T IM E ŞT IR I.Constantinopol, 9 Sept. Eri s-a

deschis conferenţa delegaţilor pen­tru pace. Atât marele vizir cât şi delegatul Savow au exprimat dorinţa de a obţine un rezultat favorabil pentru ambele ţări. Şe­dinţa primă a durat dela orele 1 până la V4 3. Şedinţa viitoare Joi după ameazi.

Proprietar :Tip. A. Mureşianu : Branisce & Oomp

Redactor responzabil: loan Brotea.

Cursul la bursa din Vier a-Din 5 Septemvrie 1913.

Renta ung. de aur 4% . . . . 102.— Renta de coroaue ung. 4°/0 • • • 81.30 Impr. căii. fer. ung. în aur 3ya% 71.70 Impr. căii. fer. ung. în argint 4% 81,25Bonuri rurale cruate-slavone . . 82.— Impr. ung. cu premii . . . . 452.— Losuri ptr. reg. Tisei şi Seghedin. 293.50 Renta de hârtie austr. 4>/10 . . 81.90Renta de argint austr. 4*/10 . . 81.90Renta de aur austr. 4%. . . . 107.05Renta de coroane austr. 4% . . 82.—Bonuri rurale ungare 31/,% . . 73 —Lozuri din 1860 ............................. 161.—Acţii de-ale Băncei austro-ung. 2085.— Acţii de-alo Băncei ung. de cred. 828.—Acţii de-ale Băncei austr. de cred. 630.—Napoleondori.................... 19.09M&rci imperiale germane 118.02London v is ta ...................... 241.20Paris v is ta ........................ 95.50Note italiene..................... 9 .4_

L_jir

1 K A S I N O d i n S I N A I Af u n c ţ i o n e a z ă r e g a l a t d i n l u n a I u n i e p â n ă l a f i n e a l n n e i O c t o m v r i e .

M A U AT RACŢ I UNI -------Teatru de comedie

Teatru de operă şi operetăTeatru de varietăţi senzaţionale

Cu cei mai celebru artişti d i n Europa. 10_10N O T A Ţ I B I N E ! !

In flecare săptămână schimbare totală de program.

■a In fiecare Sâmbătă şi Duminecă serbări şi reprezentaţii extraordinare cu acelaş preţ moderat.2 mari orchestre de artişti din Paris şi Montecarlo.

%

îdin stofe moder­ne indigene.

E x p e r t d e c r o i t o r i e î n c r e d i n ţ a t d e H S in a * te r .p r e g ă t3 ş t 8 jn atelierul propriu IT I ' f ^ lucrători de primul rang

I li BBIÎBBIIB llfl f i . u o w u u ia io şl CflStaomrjj [ V , tl . l l l l A i i l i l l , J L / v * t t l O P c n f r u s t u d e n ţ i ş i o r ă ş e n i p r e ţ u r i m o d e r a t e .

S a lo n de m cd ä , B R A S U T Comande din provincie se execută,füll rrmisc Joşii. Ciltil Ttrpl Ctiltr iwpri «ag. Seitrg. etiiil I _______ fără a lua măsură cu garanţie.

A te l ie r dlezitist s p e c ia l I . <âe *Viexia.

CAROL BERNWIESERAtelier dentistic, Specialist în Coroane şi poduri de aur etc

Oarele pe zi «lela 9 — 19 şl 3 -6 oare. Dumineca şi sarb&toarea dela 9—19 oare a» m.BRAŞOV, Strada Castelului 46. I L â n g ă H o t e l C o n t i n e n t a l .

12-50

Avem onoare a adu-, ce la cunoştinţa On. public că am luat

asupră-ne

99CSIS TAL”spălătoria cu abur şi vom conţinu* stib a- celaş nume. bpâlâto- ria noastră cu aburse află tu str Sf Ioan Nr. 14 unde se pri­

meşte rufaria.

Ne vom da toatăI silinţa a mulţumi cli­entela ne aştr i cu ser­viciu punctual şi solid.

Proprietarii spălătoriei cu abur «Cristal».

IN SANATORUL Dr. J E E E L IU Smedic şef a spitalului civil Braşov, situat într’o grădină luminoasă, liniştită (Strada Rochns Nr. 2), se tratează cu

deosebiră boale chirurgice de femei ş l naşteri-

M e d ie p r im a r D e. J E S E L I U S .(5—50). T e l e f o n 2 5 0 .

Banca Naţională a României.

lQlffi18 Angist

S i t u a ţ i a n e s a m a r ă---- _

1Q 13IO Aigust 17 August

215,241.324

871,557 218.623,664

18.284.877

15,278,74011.199,85417.445.877 4.181,521 6.231,869

820,785 317,367

116.554,475 67.601,177 41,649 011

7.484,1 M 3.24 ; ,057

153.283524lstOC.ISnr. • 155.390.76 @i.9&8000 [ met -1 tr ati c. aur 58.668.ooo

Argint şi diverse monede Portofoliu Remân şi străin7„io808oi impr.îi tipul),! 29.359,600

10,424,077 f , , Merii 20,7*5,150lmpiumutul Statului (ţâră dobândă) Efectele capital, social . .Efectele fondului de rezervă Efect. iond. de amort.imob.cn.şi maş.Imobile ...........................................Mobilier şi maşini de Imprimerie Cheltueii de AdminPtraţiune . .ffifecte şi alte valori de păstrare . Efect» ki gaj şi în păstrare provizorieConturi cărunte ...........................

de valori . . . . . diversa ......................

Cont uri JOHtTl’i

743.431.130

12 080,000 32.456,951 4.854,181

482 675,610 3,055.011

968.528 6,056.483

182,885,652 18,095,067

742.077,468

a s i v :Capital ......................................Fond de r e z e r v ă ......................Fond. amort. imob. irob. şi maşin Bilete de jbancâ în circulaţiun®Profit şi Perdere...........................Dobânzi şi beneficii diverse Conturi curente şi recep. la vedere Efecte şi alte valori de restituit Conturi diverse . - . , .

Taxa: Scont 6’70 Dobânda 6*/*

212.197,989

1,671,845192,876.344

48,388,8312.802,05 11.999,757 17.129,87 4.104,78 6.456.405

965,664 5 1 5 ,8 6

146.217,492 151,941,014 38.133,737 18,381,260 3,925,010

86ö.7u7,9ö9

12,000,000 34.508,682 6,181.8,34

441,357,13( 5.646,903 1,486.193

46,750 894 298.158,506 22,548,347

865 707.989

212.058,76

1.625,052188.536,8950.184.75012.802,05911.999.75717.129,8774.104,7816.457,260

965,614665,586

147.350,942151,786.18737,844,71116.452,7484.364.636

864.319,551

12.000,000 34 608.888

6.151,834 436,308,430

3.648,803 1,727,473

49.586,035 299,137,129

22,213,065

Novitate de apă minerală.Aduc la cunoştinţa on. publicului, că am pus în circulaţie

apa de jod a izvorului „BÉLA“ din Zajzon, care se află la toate farmaciile, drogerii, şi prăvălii de coloniale.

Despre puterea de vindecare a apei Hanko Vilmos şi Dr- M. Kanzt medic suprem comitatens a declarat că apa isvoru- lui „BÉLAu din Zajeon se pot recomanda la turburarea schim­bi) lui de materie la anemie, boale de sânge, oftica, la catar a »rganelor de inspiraţie şi nutremânt, la reumatism şi po- dagră şi la boale de rănichiu.

Conţinând jod e foarte bună la copii şi tineri.Amestecată cu vin este o beat ară răcoritoare.Fiind Zizinul aproape de Braşov sunt în stare a vinde

sticla cu 10 fileri cu adusul acasă.Comandele se esecută încă în ziua aceiaMagazinul central.

Piaţa boilor Nr. 3. Telefon 469.

Cu toată stima: Ladislau Schuster,m anipulantul ap ţi m inorait. 8 5 -5 0

864.519,561

R

ir Dr. KENYERES -«■Dtctor în ştiinţele medicale universale. — Laborator medical şi consultatiuni — Aranjament medical cu electricitate.

Emanaţi« de Jîadium. Instalaţie de Oxygen.. ■ pentru boale de nervi şi interne. i r i z z z z z r z z T

Ehrlich 606. Dr. Spengler vacinare contra ofticai. Examinare de eârce (Zeiss microscop): baccilii ds tuberculoză — la ivirea ofticel! gono­coccus, Syph. spirochete — boale de sânge — spermă etc. — Analise

chemiee. îngrijire cu serum la boale de piele etc. m znziz

Braşov, Cetate, Strada Spitalului Nr 2.T tltf tn 48. (Gata nouă din colţ a lui Nagy). Telefon 48O rd in stiim i d e la ll'/2—12'/.j oare« L a d o r in ţă p rosp ecte

Visiteîe D-lor Colegi le primesc bucuros. 18—25

M

^ k . l o o s n . a . i ^ . e x i . t e l e i

» Gazeta T r a n s i lv a n ie i” ,se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat sau lumre

Âdministr. »Gazelei Transilvaniei*.

Aviz.Se primesc elevi români dioj

familie bună în cost şi cv aitir Nicoiae Oancea Învăţător Braşov)] Piaţa Prundului Nr. 12.

Nr.1791/913.

Publicaţii! ae.PrÎQ aceasta aducem la cu]

noştinţa publicului, că locul de aj rătură d» lângă drumul Zizinuloi de 814D0 de mare, proprietate minorenei Ana Péter Antal, se vinde prin liciţaţiune în 26 Sep temvrie a, c. la 9 oare a. m. localităţile subscrisului scana or- fanai orăşenesc; to t acolo se eeti şi condiţiunile de licitaţia]

Invităm prin aeeasta la li ̂taţi© pe toţi amatorii.

Brassó, în 29 August 19BScannnl orfana! orăşenesc.

î - i

C e t i ţ i ş i r ă s p â n d i ţ i

Gazeta Transilvanieivrl

99

Avis.Am onoarea a aduce la cq>]

noştinţa Onor. public, că mi-ami strămutatLucrătoarea de făurărit

şi trăsuridin strada lungă Nr. 56 în caseh] mele proprii, S trad a Fântânii Mr. 20.

Deposit de tot felul de tră­suri, schimb cu trăsuri vecii I Potcovesc cai cu preţ potrivit) Serviciu punctual.

Cu toată stima

Benedek Gergelyfaur, maestru de frăiul

18—60.TjfrAftÜL T#0*KAJTiU A. i-imafiANtl BRAN«« * »«mp. B#,AŞU?

p«tOOT«X