Planul de dezvoltare regională al regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord)

CUPRINSIntroducereCAPITOLUL I. Profilul socio-economic al regiuniiCAPITOUL II. Analiza SWOTCAPITOLUL III. Strategia de dezvoltare regionalăCAPITOLUL IV. Estimarea necesităților de finanțareCAPITOLUL V. Indicatori de realizare a obiectivelor strategieiCAPITOLUL VI. Sistemul de implementareCAPITOLUL VII. Monitorizarea/evaluareCAPITOLUL VIII. Procesul partenerialCAPITOLUL IX. Sinteza evaluării strategice de mediuANEXELista orientativă a proiectelor strategice

1/69

Introducere

I. Contextul procesului de planificare regională

La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest au avut loc până în prezent patru exerciţii de planificare (2000-2002, 2002-2004, 2004-2006, 2007-2013). La fiecare nou exerciţiu s-a realizat o analiză a procesului anterior, privind aspectele pozitive şi problemele întâmpinate, urmând să se ia decizii privind aspectele care pot fi îmbunătăţite.

Exerciţiul anterior de planificareÎn exerciţiul de planificare 2007-2013 ne-am propus să realizăm un plan de dezvoltare care în sine urma să fie utilizat pentru a influenţa decidenţii de la nivel naţional implicaţi în programare. Procesul de planificare trebuia să ducă la crearea unei viziuni comune, ca bază atât pentru planificare, programare cât şi pentru toate acţiunile ulterioare de implementare a strategiei, respectiv la informarea şi formarea viitorilor beneficiari ai programelor finanţate din fonduri structurale, astfel încât prin numărul de proiecte, absorbţia reală în regiune să fie peste media naţională.

Ca urmare am stabilit şi urmărit în procesul de planificare următoarele obiective operaţionale:

1. concentrarea pe acele acţiuni de natură să creeze avantaje competitive pentru Regiunea Nord-Vest, pentru România2. crearea unei mase critice necesare de ,,grupuri locale de iniţiativă” care să susţină întregul proces ulterior, în faza de implementare3. creşterea capacităţii proprii de a ne “administra” dezvoltarea şi, implicit, capacitatea de absorbţie a fondurilor structurale4. implicarea mai puternică a sectorului privat în proces precum şi reflectarea mai bună a acestei problematici a dezvoltării socio-economice în dezbaterea publică, deci întărirea dialogului social real şi pregătirea pentru trecerea la un adevărat dialog civic prin antrenarea în proces a nivelurilor sub-judeţene, a comunităţilor locale.

Probleme identificate:

Deşi in perioada de pregătire am beneficiat si de resurse externe (twinning, ajutor de la regiuni înfrăţite), concluzia care se poate trage acum, după aproape 10 ani de la începutul procesului este că obiectivele au fost doar parţial atinse. Problemele care s-au dorit a fi tratate (probleme reale ale comunităţilor din regiune) au fost prea multe si prea diverse faţă de resursele limitate care au fost alocate acestui proces în contextul în care nu a existat absolut nici un suport pentru acoperirea acestor nevoi din surse guvernamentale prin acţiuni reformatoare în sectoare precum educaţia, cercetarea, sănătatea, infrastructura şi altele. Pe de alta parte nici societatea civila sau sectorul privat nu au oferit nici un suport real procesului, fiind sufocate de propriile probleme.

Nu in ultimul rând, probabil datorita dificultăţilor imense întâmpinate în implementarea programelor operaţionale, autorităţile naţionale nu au alocat resurse financiare pentru monitorizare şi/sau munca necesară supravegherii respectării strategiilor asumate, în

2/69

contextul în care acestea trebuiau implementate în parteneriat, prin proiectele dezvoltate de fiecare partener.

În sinteză, problemele identificate ţin de:- număr mare de obiective strategice- implicarea redusă a mediului privat - lipsa monitorizării pe perioada de implementare a strategiilor- nerespectarea strategiilor asumate- slaba capacitate de generare de proiecte cu reală valoare strategică

Probleme specifice

Programare.

Intsrumentele financiare utilizate la nivel naţional pentru perioada 2007-2013 au reflectat într-o mică măsură nevoile identificate în PDR 2007-2013. Spre exemplu chiar dacă unele nevoi au fost adresate de programe sumele alocate nu au fost suficiente pentru a avea un impact semnificativ la nivel regional sau chiar au fost cazuri în care, datorită dificultăţilor în implementare fondurile respective au fost realocate.

Exemple:În cazul POR:

- prioritatile referitoare la transport regional sau infrastructura educaţională, de sănătate sau pentru situaţii de urgenţă nu au fost susţinute de resurse suficiente;

- resursele pentru reabilitarea siturilor industriale au fost realocate;- fondurile aferente infrastructurii turistice parţial (în prima perioada 2007-2010)

au fost cheltuite fără să-şi atingă scopul.În cazul cazul POS Mediu şi PNDR:

- în ce priveşte infrastructura de apă, alimentare şi canalizare alocările nu acoperă necesarul de finanţare şi nici nu vor fi cheltuite în totalitate datorită, in principal, corecţiilor financiare;

- infrastructura pentru gestionarea deşeurilor – aceeaşi situaţieÎn cazul POS CCE:

- fondurile alocate infrastructurii pentru parcuri ştiinţifice şi tehnologice/poli de competitivitate au fost diminuate/realocate sau cheltuite fără să-şi atingă scopul;

- fondurile pentru infrastructura de banda larga…?

Aici urmează să mai fie completat

Programele cu finanţare naţională sau locală nu au acţionat complementar cu programele operaţionale.

Ca o concluzie toate priorităţile adresate de programele operaţionale rămân valabile şi pentru perioada 2014-2020. Acestora li se pot adăuga/se vor adăuga priorităţi noi cum ar fi reabilitarea termică (imbunătăţirea eficienţei energetice), ?

Evaluarea şi contractarea proiectelor.

3/69

La elaborarea cererilor de finanţare şi a documentaţiei tehnico-economice s-au identificat următoarele probleme:

• Neidentificarea necesităţilor reale de finanţare, stabilirea neclară a obiectivelor proiectului şi a activităţilor proiectului. Cauzele principale au fost: limitele de finanţare stabilite de programe, respectiv lipsa de instruire/experienţă în scriere de proiecte

• neconformitatea documentelor de proprietate pentru construcţiile şi/sau terenul ce fac obiectul cererii de finanţare conform cerinţelor Ghidului solicitantului, în concordanţă cu aceleaşi informaţii incluse (suprafeţe, numere CF/topo, contracte) în alte secţiuni/anexe ale cererii de finanţare. Cauza a fost inexistenţa documentelor de proprietate aferente domeniului public şi obţinerea cu dificulatate a documentelor de proprietate (şi cu costuri semnificative);

• Neconformitatea documentaţiei tehnico-economice cu prevederilor legislative în vigoare, prescripţii tehnice incorecte pentru toate tipurile de lucrări pe specialităţi, estimări valorice/cantitative nerealiste, fără să ţină cont de necesităţile identificate şi de expertizele tehnice. Cauza este ineficienţa activităţii de verificare a proiectelor.

• Întârzieri de proces: durată foarte mare de timp între data depunerii proiectelor şi contractare. Cauzele sunt multiple: întârzieri în contractarea asistenţei tehnice, insuficienţa personalului, insuficienţa resurselor financiare alocate de la bugetul de stat cu rol de fond de rulment în vederea susţinerii financiare a procesului de implementare a programelor.

Implementarea proiectelor.

Problemele identificate în cazul proiectelor de investiţii în infrastructura au fost:• Neactualizarea autorizaţiei de construire sau a anumitor avize;• Nerespectarea prevederilor contractuale, a prevederilor legislative referitoare la

organizarea procedurilor de achiziţie, la construcţii, la codul fiscal;• Monitorizarea ineficientă a lucrărilor de construcţie de către dirigintele de şantier

Cauzele sunt: reglementări neclare şi, în prima parte a perioadei de programare, neconforme cu spiritul Directivei europene privind achiziţiile publice, control insuficient al achiziţiilor publice, lipsa unor documentaţii cadru pentru achiziţii publice, lipsa standardelor de cost, insuficienţa resurselor umane alocate implementării, insuficienta motivare a resurselor umane, lipsa de instruire/experienţă în management de proiect, reglementarea deficitară a activităţii de dirigenţie de şantier (supervizare lucrări).

Toate problemele întâmpinate în procesele de evaluare, contractare, implementare au avut ca şi consecinţe importante întârzieri precum şi corecţii financiare (în cazul anumitor programe sau priorităţi mergând până la 25% din valorile alocate)

Contextul actual al planificării

Context europeanStrategia „Europa 2020” - Obiectivul general al acestei strategii este transformarea UE într-o economie inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, al productivităţii şi pentru a asigura coeziunea economică, socială şi teritorială. Cele trei priorităţi stabilite în cadrul acestei strategii sunt:

4/69

1. Creştere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare (cercetarea şi dezvoltarea tehnologică combinată cu utilizarea eficientă a resurselor existente conduc la creşterea productivităţii);

2. Creştere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive poate conduce pe de-o parte la furnizarea de „bunuri publice” societăţii (cum ar fi conservarea habitatelor, biodiversitatea şi menţinerea patrimoniului rural) ce pot conduce în arealele vizate la crearea de noi locuri de muncă prin extensivizarea agriculturii şi aprovizionarea pieţelor locale;

3. Creştere favorabilă incluziunii sociale – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială prin deblocarea potenţialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea pieţelor şi locurilor de muncă la nivel local, prin furnizarea de asistenţă în vederea restructurării agriculturii şi sprijinirea veniturilor agricultorilor în vederea menţinerii unei agriculturi sustenabile în întreaga Europă.

Printre ţintele Strategiei Europa 2020 se numără: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75%; nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene; obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice:

- emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900- 20% din energia produsă să provină din surse regenerabile- creşterea cu 20% a eficienţei energetice

rata de părăsire timpurie a şcolii sub 10% ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ

terţiar, de cel puţin 40% scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 20 de milioane.

În cadrul acestei strategii au fost propuse ca şi instrumente de lucru 7 iniţiative: „O Uniune a inovării” are în vedere reorientarea cercetării, dezvoltării şi a politicii de inovare

către provocările majore, reducând în acelaşi timp distanţa dintre ştiinţă şi lansarea pe piaţă, astfel încât invenţiile să fie transformate în produse. Această iniţiativă îşi propune să îmbunătăţească condiţiile-cadru şi accesul la finanţările pentru cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;

„Tineretul în mişcare” are în vedere creşterea calităţii şi atractivităţii internaţionale a sistemului european de învăţământ superior, prin promovarea mobilităţii studenţilor şi a tinerilor profesionişti. Ca acţiune concretă, posturile vacante în toate statele membre ar trebui să fie mai accesibile la nivelul întregii Europe, iar calificările profesionale şi experienţa să fie recunoscute în mod corespunzător. Astfel, se va consolida performanţa sistemelor de educaţie şi se va facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;

„O agendă digitală pentru Europa” are în vedere asigurarea unor avantaje economice şi sociale durabile printr-o piaţă unică digitală bazată pe internet ultra-rapid; toţi europenii trebuie să aibă acces la internet de mare viteză până în 2013. Astfel, accentul se pune pe accelerarea dezvoltării serviciilor de internet de mare viteză şi valorificarea beneficiilor pe care le oferă o piaţă digitală unică gospodăriilor şi întreprinderilor;

„O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” are în vedere sprijinirea tranziţiei către o economie care utilizează eficient resursele, cu emisii reduse de carbon. Europa trebuie să îşi menţină „obiectivele 20/20/20” în ceea ce priveşte producţia şi consumul de energie şi eficienţa energetică. Iniţiativa permite decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;

„O politică industrială adaptată erei globalizării”are în vedere sprijinirea competitivităţii bazei industriale a UE în lumea de după criză, prin promovarea spiritului antreprenorial şi dezvoltarea de noi competenţe. Astfel, se va înregistra o îmbunătăţire a mediului de afaceri, în special pentru IMM-uri, va fi sprijinită dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în

5/69

măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial şi se vor crea milioane de noi locuri de muncă;

„O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” are în vedere crearea condiţiilor pentru modernizarea pieţelor forţei de muncă, şi oferirea unei autonomii mai mari cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea profesională. Scopul acestei iniţiative este creşterea gradului de ocupare al forţei de muncă şi asigurarea durabilităţii modelelor sociale europene, în condiţiile ieşirii la pensie a „generaţiei baby-boom”;

„Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea economică, socială şi teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate

De asemenea, strategia răspunde şi obiectivelor tematice care se regăsesc în cadrul propunerilor de regulamente pentru perioada 2014-2020:

1. Întărirea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării2. Îmbunătăţirea accesului la şi a utilizării şi calităţii tehnologiilor informaţiilor şi comunicării3. Creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii4. Sprijinirea tranziţiei spre o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor6. Protejarea mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor7. Promovarea transportului durabil şi eliminarea blocajelor în reţelele cheie8. Promovare ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă9. Investiţii în competenţe, educaţie şi învăţare continuă10. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei11. Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi a eficienţei în administraţia publică

Propuneri de regulamente• COM(2011)615 din 6.10.2011 Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN

ŞI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, care fac obiectul cadrului strategic comun, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

• COM(2011) 614 final din 6.10.2011 Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind dispoziţiile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regională şi obiectivului referitor la investiţiile pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006

• COM(2011) 612 final/2 din 14.3.2012 Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006

• COM(2011) 607 final /2 din 14.3.2012 Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind Fondul social european şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului

• COM(2011) 608 final din 6.10.2011 Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind European Globalisation Adjustment Fund

• COM(2011) 609 final Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI privind European Union Programme for Social Change and Innovation

• COM(2010) 672 „Politica Agricolă Comună în perspectiva anului 2020” - PAC-ul de după 2014 ar trebui să rămână o politică comună puternică formată din doi piloni: ajutoare plătite anual tuturor agricultorilor şi un instrument de sprijin dedicat obiectivelor comunitare. (Obiective:

6/69

1. Producţia alimentară viabilă, Obiectivul 2. Managementul durabil al resurselor naturale şi Obiectivul 3. Dezvoltarea teritorială echilibrată)

Cadrul Strategic pentru Amenajarea Teritoriului Uniunii Europene integrează la nivel teritorial obiectivele de coeziune şi competitivitate ale Uniunii, stabilind ca obiective:

1. Amenajarea policentrică a teritoriului2. O nouă relaţie urban-rural3. Accesul egal la infrastructură şi cunoaştere4. Administrarea înţeleaptă a patrimoniului natural şi cultural

Dimensiunile coeziunii teritoriale sunt, în viziunea Cadrului Strategic: regională, trans-naţională şi inter-regională, guvernanţa – administrarea durabilă

Liniile directoare strategice ale Uniunii Europene (Community Strategic Guidlines) indică faptul că Politica de Coeziune are trei priorităţi:

- îmbunătăţirea atractivităţii Statelor Membre, regiunilor şi oraşelor, prin îmbunătăţirea accesibilităţii, asigurarea unui nivel şi a unei calităţi adecvate a serviciilor şi protejarea mediului înconjurător

- încurajarea inovării, antreprenoriatului şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, prin promovarea capacităţii de cercetare-inovare, inclusiv a noilor instrumente TIC

- crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite, prin atragerea de noi persoane în procesul de ocupare şi în activităţi antreprenoriale, îmbunătăţirea adaptabilităţii lucrătorilor şi a firmelor şi investiţiile în capitalul uman

Aceleaşi linii directoare specifică faptul că programele care se adresează zonelor urbane pot lua diferite forme:

- acţiuni care promovează oraşele ca motoare ale dezvoltării regionale, prin îmbunătăţirea competitivităţii lor, promovarea antreprenoriatului, a inovării, dezvoltarea serviciilor, rezultând în creşterea atractivităţii oraşelor din UE;

- acţiuni care promovează coeziunea internă a arealelor urbane, prin revitalizarea cartierelor în declin, reabilitarea mediului fizic şi ambiental, reconversia sit-urilor brownfield, protejarea şi valorificarea patrimoniului lor istoric şi cultural;

- promovarea unei dezvoltări mai echilibrate, policentrice a Uniunii Europene, prin crearea unei reţele de oraşe, la nivel naţional şi comunitar. Dezvoltarea acestei reţele presupune măsuri care să le lege fizic (infrastructură, tehnologia informaţiei, etc.), dar şi uman (promovarea cooperării, etc.). O atenţie deosebită se va acorda şi relaţiilor rural-urban.

Conectarea Europei – scopul de a accelera investiţiile pe termen lung în drumuri, căi ferate, reţele energetice, conducte şi reţele de mare viteză în bandă largă.

Ameliorarea legăturilor de transport - investiţii în proiecte de infrastructură menite să faciliteze transportul de mărfuri şi călători, în special între vestul şi estul Europei. Investiţiile se vor axa pe moduri de transport ecologice şi durabile.

Conectarea reţelelor energetice – realizarea de conexiuni între ţările UE, care să faciliteze furnizarea energiei - atât a celei tradiţionale, cât şi a energiei provenind din surse regenerabile.

Sprijinirea reţelelor digitale de mare viteză - crearea de reţele în bandă largă şi furnizarea de servicii digitale paneuropene. Se vor acorda subvenţii pentru crearea infrastructurii necesare în vederea introducerii serviciilor de identificare digitală, precum şi a serviciilor electronice în domeniul achiziţiilor publice, sănătăţii, justiţiei şi operaţiunilor vamale. Banii vor fi utilizaţi pentru a asigura conectarea şi interoperabilitatea serviciilor naţionale.

CARTE ALBĂ Foaie de parcurs pentru un spaţiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor – are trei obiective majore: Un sistem de mobilitate eficient şi integrat, Inovând pentru viitor: tehnologii şi comportamente şi Infrastructuri moderne şi o finanţare inteligentă. De asemenea, prezintă 40 de iniţiative concrete

7/69

privind infrastructura şi serviciile de transport de implementat în următorul deceniu. Iniţiativele sunt corelate cu următoarele obiective de atins până în anul 2050:

a) Eliminarea autoturismelor cu combustibili convenţionali din oraşe;b) Reducerea cu 40% a emisiilor din transportul maritim;c) Trecerea a 50% dintre pasagerii şi mărfurile de pe relaţiile interurbane de distanţă medie de

pe modul rutier pe modul feroviar şi naval.d) Reducerea în ansamblu cu 60% a emisiilor generate de activitatea de transport.

În contextul Reţelelor Trans Europene de Transport, Agenţia Executivă pentru Dezvoltarea Reţelelor Transeuropene de Transport monitorizează pregătirea şi implementarea proiectelor aferente celor 30 de axe prioritare definite în decizia nr. 884/2004/EC.

Foaie de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere energetic COM(2011) 571 final din 20.9.2011Până în anul 2050, economia UE se dezvoltă într-un mod care să respecte constrângerile legate de resurse şi în cadrul limitelor planetare, contribuind astfel la transformarea economică globală. Economia noastră este competitivă, incluzivă şi oferă un nivel de trai ridicat cu un impact asupra mediului mult mai scăzut. Toate resursele sunt gestionate sustenabil, de la materii prime la energie, apă, aer, terenuri şi sol. Obiectivele privind schimbările climatice au fost atinse, iar biodiversitatea şi serviciile ecosistemice pe care le sprijină au fost protejate, valorizate şi restabilite în mod substanţial.

Energie 2020: O strategie pentru energie competitivă, sustenabilă şi sigură COM(2011) 21 din 26.1.2011Realizarea unei Europe eficiente din punct de vedere energetic; construirea unei adevărate pieţe integrate pan-europene de energie; sporirea puterilor consumatorilor şi atingerea celui mai înalt nivel de siguranţă şi securitate; extinderea poziţiei de lider a Europei în domeniul tehnologiilor energetice şi al inovării; consolidarea dimensiunii externe a pieţei energetice a UE

Small Business Act 10 Principii:

1. Crearea unui mediu în care antreprenorii şi întreprinderile familiale să poată prospera şi unde spiritul antreprenorial este recompensat

2. Asigurarea posibilităţii pentru antreprenorii cinstiţi care au dat faliment de a beneficia în mod rapid de o a doua şansă

3. Definirea regulilor după principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”4. Asigurarea reactivităţii administraţiilor la nevoile IMM-urilor5. Adaptarea instrumentelor puterilor publice la nevoile IMM-urilor: Facilitarea participării

IMM-urilor la achiziţiile publice şi exploatarea mai judicioasă a posibilităţilor oferite IMM-urilor de a beneficia de ajutoare de stat

6. Facilitarea accesului IMM-urilor la finanţare şi punerea în aplicare a unui cadru juridic şi comercial care să favorizeze punctualitatea plăţilor cu ocazia tranzacţiilor comerciale

7. Sprijinirea IMM-urilor pentru a beneficia mai mult de oportunităţile oferite de piaţa unică8. Promovarea ameliorării competenţelor în interiorul IMM-urilor şi a tuturor formelor de

inovaţie9. Ajutarea IMM-urilor să transforme provocările în materie de mediu în oportunităţi10. Încurajarea şi sprijinirea IMM-urilor pentru a profita de creşterea pieţelor

Europa creativă încurajarea antreprenoriatului prin reducerea birocraţiei pentru întreprinderile mici, care

reprezintă un segment important al sectorului cultural şi creativ

8/69

dezvoltarea pieţei digitale europene, de exemplu printr-o abordare comună în ceea ce priveşte protejarea drepturilor de proprietate intelectuală şi reducerea cantităţii de bunuri contrafăcute vândute pe internet

promovarea creării de reţele şi a schimbului de bune practici la nivel european garantarea împrumuturilor bancare pentru a facilita accesul la finanţare pentru

întreprinderile şi organizaţiile din sectorul creativ sprijinirea măsurilor care contribuie la formarea şi atragerea publicului, testarea modelelor

economice şi creşterea exporturilor finanţarea educaţiei şi formării, de exemplu prin programul Erasmus pentru toţi utilizarea unei din părţi din fondurile existente pentru a spori contribuţia pe care o aduce

cultura la dezvoltarea regională şi locală, atât în zonele urbane, cât şi în cele rurale.

Orizont 2020 Întăreşte poziţia Europei în cercetare ştiinţifică Întăreşte inovarea industrială Abordează preocupări majore - schimbări climatice, transport sustenabil, energie

regenerabilă accesibilă, siguranţă şi securitate alimentară, îmbătrânirea populaţiei

Regiunile cunoaşterii - scopul de a întări potenţialul Regiunilor Europene, şi în particular de a încuraja şi sprijini dezvoltarea, în întreaga Europă, în “clustere orientate pe cercetare”, universităţi asociate, centre de cercetare, întreprinderi şi autorităţi regionale.Acţiuni Suport şi de Coordonare:

• analiza, dezvoltarea şi implementarea agendei cercetării pentru clustere regionale sau transfrontaliere

• coordonarea regiunilor cu un profil de dezvoltare a cercetării mai slabe cu cele mai dezvoltate

• iniţiative privind îmbunătăţirea integrării

"Consolidarea şi concentrarea cooperării internaţionale a UE în domeniul cercetării şi al inovării: o abordare strategică" - COM(2012) 497 Final din 14.09.2012Strategia propune o concentrare mai accentuată a cooperării asupra priorităţilor strategice ale UE, cu menţinerea în acelaşi timp a tradiţionalei deschideri spre participarea ţărilor terţe la cercetarea din UE. Este vorba nu doar despre abordarea provocărilor mondiale, ci şi despre creşterea atractivităţii Europei ca centru de cercetare şi inovare şi despre sporirea competitivităţii industriale.

Programul pentru schimbări sociale şi inovare socială Trei axe complementare:

Axa Progress, care sprijină dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea şi evaluarea politicilor sociale şi de ocupare a forţei de muncă ale Uniunii şi a legislaţiei în domeniul condiţiilor de muncă şi promovează elaborarea unor politici şi inovarea bazate pe dovezi, în colaborare cu parteneri sociali, organizaţii ale societăţii civile şi alte părţi interesate;

Axa EURES, care sprijină activităţile desfăşurate de reţeaua EURES, pentru a dezvolta activităţile de schimburi de informaţii şi diseminare şi alte forme de cooperare în vederea promovării mobilităţii geografice a lucrătorilor;

Axa Microfinanţare şi antreprenoriat social, care facilitează accesul antreprenorilor la finanţare, în special a persoanelor celor mai îndepărtate de piaţa muncii şi a întreprinderilor sociale.

Carta albă privind guvernanţa pe mai multe niveluri (White paper on multilevel governance) - se înscrie într-un demers politic proactiv pentru „Construirea Europei în parteneriat” şi fixează două mari obiective strategice: favorizarea participării la procesul european şi sporirea eficienţei acţiunii comunitare.

9/69

Strategia DunăriiStrategia Dunării este o platformă pentru încurajarea parteneriatelor, atât între autorităţile locale şi regionale, cât şi între autorităţi, mediu privat şi sectorul neguvernamental, prin generarea de proiecte pentru dezvoltarea regiunii Dunării. Această strategie are patru piloni:

conectivitatea (transport durabil, reţele de energie, turism şi cultură); protecţia mediului, a resurselor de apă şi managementul riscurilor; prosperitate şi dezvoltare socio-economică (educaţie, cercetare, dezvoltare rurală,

competitivitate, piaţa internă); îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţională şi securitate internă)

Context național

La nivel naţional strategia Europa 2020 este implementată prin intermediul Programelor Naţionale de Reformă (PNR). Ţintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:

rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 70%; nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare de 2% din PIB-ul României; obiectivul 20/20/20 în materie de energie şi schimbări climatice:

- emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900- 24% din energia produsă să provină din surse regenerabile- creşterea cu 19% a eficienţei energetice

rata de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3% ponderea tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ

terţiar, de cel puţin 26,7% scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.

Programul Naţional de Reformă 2011-2013Priorităţi:

Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru modernizarea administraţiei

publice Îmbunătăţirea mediului de afaceri Ocuparea forţei de muncă Cercetare, dezvoltare, inovare Schimbări climatice şi dezvoltare durabilă Surse regenerabile de energie Eficienţă energetică Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară sau

echivalentă Incluziunea socială

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Regională 2014-2020 (în lucru) are ca şi obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii, prin asigurarea bunăstării, protecţiei mediului şi coeziunii sociale, pentru comunităţi sustenabile, prezente şi viitoare, capabile să gestioneze resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare şi dezvoltare economică şi socială al regiunilor. Obiective specifice:

10/69

Creşterea rolului şi funcţiilor oraşelor şi municipiilor în dezvoltarea regiunilor prin investiţii care să sprijine creşterea economică, protejarea mediului, îmbunătăţirea infrastructurii edilitare urbane şi coeziunea socială;

Creşterea eficienţei energetice în sectorul public şi/sau rezidenşial pentru a contribui la reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 în conformitate cu Strategia Europa 2020;

Creşterea gradului de accesibilitate a regiunilor prin îmbunătăţirea mobilităţii regionale şi asigurarea serviciilor esenţiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă şi inclusivă;

Regenerarea zonelor deprivate şi stimularea incluziunii sociale a comunităţilor marginalizate, prin crearea premiselor necesare pentru asigurarea acestor comunităţi cu servicii eseniale şi condiţii decente de trai;

Creşterea economiilor regionale prin dezvoltarea infrastructurii specifice inovării şi cercetării şi stimularea competitivităţii IMM-urilor;

Stimularea dezvoltării competitive şi durabile a turismului la nivel regional şi local prin valorificarea durabilă a patrimoniului cultural cu potenţial turistic şi crearea/modernizarea infrastructurii specifice de turism;

Protecţia şi îmbunătăţirea mediului prin creşterea calităţii serviciilor de apă, reabilitarea siturilor industriale poluate şi abandonate şi măsuri de prevenire a riscurilor şi creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă.

Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007 – 2013 şi 2020, 2030Obiectivele specifice avute în vedere în cadrul acestei strategii sunt:

- modernizarea şi dezvoltarea reţelei de transport de interes European şi naţional, creşterea condiţiilor de siguranţă şi a calităţii serviciilor;- liberalizarea pieţei interne de transport;- stimularea dezvoltării economiei şi a competitivităţii;- întărirea coeziunii sociale şi teritoriale la nivel regional şi naţional;- compatibilitatea cu mediul înconjurător.

Ca şi direcţii de acţiune pentru perioada 2014-2020 se menţionează - acţiuni pentru realizarea integrării graduale a reţelei şi serviciilor; asigurarea condiţiilor financiare şi tehnice pentru implementarea graduală/etapizată a proiectelor de modernizare şi dezvoltare;consolidarea tendinţelor de restructurare modală; finalizarea procesului de liberalizare a pieţei interne de transport; implementarea graduală a politicilor de mediu şi dezvoltare durabilă.

Strategia de transport intermodal în România 2020

Obiectivele specifice avute în vedere sunt:• modernizarea şi/sau construirea unor terminale intermodale şi a infrastructurii

aferente• realizarea unor servicii intermodale de calitate• implementarea unui sistem de urmărire, planificare şi management a transportului

intermodal de marfă, utilizând sistemele inteligente de transport disponibile pe piaţă• stimularea promovării sistemului naţional de transport intermodal

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional al României 2007-2026 are ca principale obiective transformarea României într-o destinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului său natural şi cultural care să corespundă standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor şi serviciilor şi realizarea unei dezvoltări durabile din punct de vedere al mediului sectorului turistic într-un ritm de dezvoltare superior altor destinaţii turistice din Europa. De asemenea, sunt prezentate modalităţile în care sunt/pot fi cuprinse într-un proces de interconexiune şi interdependenţă toate componentele planificării turismului, incluzând proiecţiile pieţei, formarea profesională, impactul economic si social, asigurarea standardelor si direcţiile de proiectare, altfel spus, demonstrarea agenţiei-client sau agenţiilor-clienţi aspectele care trebuie examinate pentru dezvoltarea unor soluţii de amenajare turistică durabilă).

11/69

„ MEMORANDUM – Poziţia preliminară a României privind Comunicarea Comisiei “ PAC în perspectiva anului 2020: Cum răspundem provocărilor viitorului legat de alimentaţie, resurse naturale şi teritorii ” - România susţine menţinerea în termeni reali a valorii sprijinului pentru agricultură în configuraţia celor 2 piloni complementari. Referitor la pilonul I – sistemul de plăţi directe şi măsurile de piaţă, România salută Comunicarea Comisiei şi consideră că aceasta vine în întâmpinarea problemelor economice, sociale şi de mediu, cu care se confruntă agricultura şi spaţiul rural din Uniunea Europeană.- susţinerea fermierilor activi- susţinerea agriculturii la scală mică, prin introducerea unei scheme de sprijin dedicată fermelor

mici- introducerea a unui plafon a nivelului plăţilor directe alocate fermelor mari- măsuri menite să creeze posibilitatea pentru tinerii fermieri să obţină un venit decent, ca o

oportunitate a lor de a se implica mai mult în sectorul agricol şi pentru întinerirea acestuia- Comunicarea CE privind funcţionarea lanţului alimentar, puterea de negociere a producătorilor

agricoli, relaţiile contractuale, necesitatea restructurării şi consolidării sectorului de producţie, transparenţa şi funcţionarea pieţelor de produse agricole, vine în întâmpinarea problemelor existente şi în România.

Agricultura este vizată şi de Pilonul al doilea – dezvoltarea rurală. România propune ca agricultura să fie recunoscută ca sector comunitar strategic integrant şi activ, cu impact nu doar în asigurarea / furnizarea alimentelor, ci şi asupra societăţii, prin crearea locurilor de muncă şi intensificarea activităţilor non-agricole în mediul rural. Dimensiunea socială a agriculturii este importantă, deoarece acest sector contribuie semnificativ la angajarea forţei de muncă în zonele rurale şi asigurarea unui nivel de trai echitabil fermierilor. Realizarea echilibrului dintre sectorul vegetal şi animal reprezintă un deziderat al agriculturii româneşti. Pilonul al doilea – dezvoltarea rurală contribuie la dezvoltarea economică şi socială prin dezvoltarea mediului rural, menţinerea moştenirii culturale, utilizarea corectă a resurselor naturale şi mai ales prin crearea locurilor de muncă în spaţiul rural. Alte măsuri considerate importante de România:

- Susţinerea inovaţiei, utilizării metodelor agricole prietenoase faţă de mediu, precum şi a mijloacelor alternative de energie în spaţiul rural, pentru a spori eficienţa energetică, productivitatea şi capacitatea de adaptare a agriculturii la schimbările climatice;

- Dezvoltarea spaţiului rural, prin continuarea susţinerii modernizării infrastructurii şi a serviciilor non-agricole pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai;

- Diversificarea acţiunilor sprijinite în cadrul Axei LEADER şi creşterea sprijinului financiar.

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul de timp 2020, respectiv 2030. Obiectivele care privesc dezvoltarea durabilă pentru orizontul de timp 2020 vizează atingerea nivelului mediu actual al ţărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile. În ceea ce priveşte ţinta de atins pentru orizontul de timp 2030, Strategia urmăreşte apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.

Conceptul Strategic de Dezvoltare Teritorială România 2030Obiectivele strategice ale acestui concept sunt:

• Valorificarea periferialităţii prin dezvoltarea rolului de conector şi releu la nivel continental şi intercontinental

• Racordarea şa reţeaua europeană de poli şi coridoare de dezvoltare• Structurarea şi dezvoltarea echilibrată a reţelei de localităţi urbane• Afirmarea solidarităţii urban-rural• Dezvoltarea rurală• Consolidarea şi dezvoltarea legăturilor interregionale ca suport al dezvoltării regionale• Dezvoltarea adecvată a diferitelor categorii de teritorii

12/69

• Creşterea competitivităţii teritoriale• Protejarea, dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural.

Contextul regional- procesul se desfăşoară în contextul intenţiei regionalizării politice- multe administraţii publice locale au depus proiecte pe PO DCA şi au elaborat

strategii de dezvoltare locală cu sprijinul firmelor de consultanţă, au identificat proiecte prioritare, au participat la instruiri în domeniul planificării strategice

- în majoritatea cazurilor implicarea administraţiilor a fost redusă, iar strategia şi portofoliile de proiecte au rămas la nivel general, făcute după un model standard, fără a surprinde specificul local; de asemenea, strategiile acoperă perioade diferite

- constrângeri de timp, de unde rezultă necesitatea reducerii numărului de întâlniri faţă în faţă, concomitent cu adoptarea unor noi modalităţi de comunicare virtuală (e-mail, e-conferinţe) în cadrul grupurilor de lucru şi al comitetelor, şi creşterea ponderii comunicării on-line în general

- viziune de dezvoltare adoptată în decursul procesului anterior de planificare, care acoperă intervalul rămas până în 2027

- constrângeri de conţinut – impuse de MDRAP- schimbarea partenerilor – persoane fără experienţă în planificare – alegerile de

preşedinţi de CJ, primari, prefecţi, consilieri locali etc., în 2012- nu avem documente de planificare teritorială actualizate, nici la nivel regional şi nici

judeţean- accent mai mare pe politici integrate şi dezvoltarea/finanţarea unor planuri integrate- nu ştim exact structura programelor de la nivel naţional.

Ipoteze şi riscuri- Neimplicarea partenerilor, în general- Slaba implicare a nivelului subregional- Necorelarea proiectelor (proiecte mici, ne-subscrise unei viziuni de dezvoltare

teritorială integrată)- Lipsa de implicare în identificarea şi asumarea proiectelor prioritare- Întârzieri în elaborarea proiectelor prioritare pentru a le aduce în timp util la stadiu

de maturitate- Neincluderea priorităţilor regionale în documentele de la nivel naţional.

II. Scopul procesului de planificare regionalăScopul procesului de planificare regională este de a creşte absorbţia şi impactul fondurilor la nivelul regiunii Nord-Vest, prin identificarea şi pregătirea portofoliului de proiecte prioritare pentru perioada 2014-2020.

III. Principiile și obiectivele procesului de planificare

Principiile care au stat la baza procesului de planificare sunt:- Programare orientată pe rezultate- Parteneriat – dezvoltarea unei structuri parteneriale cuprinzătoare formată din actori

relevanţi la nivel regional: autorităţi publice şi alte instituţii publice de la nivel judeţean sau local, parteneri economici şi sociali, reprezentanţi ai societăţii civile (ONGuri cu activităţi în

13/69

domeniul mediului, egalităţii de şanse şi ne-discriminării etc.). Parteneriatul include elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea Planului de dezvoltare regională.

- Guvernanţă multi-level - - Complementaritate, coerenţă, coordonare şi conformitate – se asigură coerenţa cu politicile,

priorităţile şi obiectivele de la nivel European şi naţional, complementaritatea cu alte instrumente financiară în afara IS, coordonarea cu intervenţiile BEI sau alte instrumente financiare şi conformitatea cu legislaţia europeană şi naţională

- Egalitate între bărbaţi şi femei – se asigură promovarea egalităţii între bărbaţi şi femei şi se iau măsurile adecvate pentru prevenirea oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală atât în etapa de pregătire cât şi în cea de implementare a PDR.

- Dezvoltare durabilă – se asigură urmărirea dezvoltării durabile şi promovarea obiectivelor de protejare şi îmbunătăţire a mediului înconjurător, eficienţa utilizării resurselor, schimbările climatice şi riscuri.

Obiectivele specifice ale procesului de planificare strategică pentru perioada 2014-2020 au fost stabilite plecând de la viziunea de dezvoltare a regiunii pentru orizontul 2027, respectiv de la obiectivele strategice de dezvoltare ale acesteia pe termen mediu şi lung. Acestea au fost formulate astfel:

Viziunea regiunii Nord-Vest (2027),,Comunităţile din regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) înţeleg să valorifice împreună, respectând principiile dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane, tradiţiile istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute, constante care fac din Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene.

Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale îndeplineşte un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul si Nordul său.Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ, “dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt: agricultura, industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de maşini şi echipamente, turismul şi IT&C.

Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie a adulţilor, de formare continuă a adulţilor şi învăţământ universitar fiind recunoscute la nivel internaţional.

Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alături de un nivel de al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac din Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în Europa Centrala şi de Est.”

Obiective strategice de dezvoltare ale regiunii pe termen mediu şi lung (2027)1. Dezvoltarea de avantaje comparative prin investiţii în sectoarele de excelenţă ale

regiunii2. Racordarea Regiunii la fluxurile internaţionale de mărfuri, turişti, investiţii, informaţii

şi valori culturale şi asigurarea rolului de deservire ca ,,regiune logistică”

14/69

3. Creşterea investiţiilor în capitalul uman şi social al Regiunii, în vederea asigurării suportului pentru o dezvoltare durabilă

4. Creşterea eficienţei economiei rurale, conservând totodată calitatea mediului şi patrimoniul etno-folcloric extrem de bogat al Regiunii.

5. Transformarea centrelor urbane în spaţii de influenţă şi de atracţie regională şi trans-regională.

În acest context, ne propunem să realizăm un plan de dezvoltare care să poată fi considerat programul operaţional regional al Transilvaniei de Nord pentru perioada 2014-2020, să identificăm un portofoliu de proiecte prioritare, care să contribuie la creşterea atragerii de fonduri din diferite surse de finanţare, la creşterea atractivităţii regiunii pentru investiţii private, la multiplicarea investiţiilor publice şi la atingerea ţintelor asumate de România în context european.

Obiectivele operaţionale pe care ni le propunem să le respectăm în procesul de planificare regională aferent perioadei de programare 2014-2020 sunt:

- Specializarea funcţională a regiunii, prin redefinirea domeniilor de excelenţă ale acesteia, în raport cu modificările structurale survenite în perioada de programare 2007-2013

- Consolidarea importanţei acordate dimensiunii teritoriale a dezvoltării regiunii, in special din punct de vedere al avantajelor competitive

Pentru procesul de programare s-a dorit trecerea spre o abordare partenerială mai mult decât una ştiinţifică, dar şi implicarea într-o măsură mai mare a nivelului supra-local şi a mediului privat, astfel încât arhitectura partenerială a fost regândită şi pe lângă unele dintre structurile deja constituite în perioadele anterioare de programare, care continuă să existe şi pentru procesul actual, precum Comitetul Regional de Planificare (înfiinţat conform HG 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare) şi Grupurile de lucru sectoriale, s-au format şi două comitete de coordonare: Comitetul de Coordonare Executiv şi Comitetul de Coordonare Ştiinţific.

Comitetul Regional de Planificare are în componenţa sa reprezentanţi, la nivel decizional ai Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest, ai prefecturilor, consiliilor judeţene, serviciilor deconcentrate ale instituţiilor publice centrale, ai institutelor de cercetare şi învăţământ superior, precum şi reprezentanţi ai partenerilor economici şi sociali. CRP reprezintă un organism partenerial constituit prin asocierea voluntară a membrilor cu caracter consultativ, deschis, de permanenţă.

Comitetul de Coordonare Executiv este alcătuit din coordonatorii grupurilor de lucru sectoriale, experţi pe sectorul de care răspund, vicepreşedinţii CJ cu atribuţii în planificare şi arhitecţii şefi din CJ şi au rolul de a coordona activităţile grupurilor de lucru sectoriale.

Comitetul de Coordonare Ştiinţific este alcătuit din reprezentanţi ai mediului academic, care îndrumă studenţii în lucrările lor de cercetare de la diferite niveluri (licenţă, masterat, doctorat) şi care să permită implicarea studenţilor în cadrul acestui proces. Membrii acestui comitet au rolul de a coordona activităţile studenţilor în cadrul procesului de programare astfel încât rezultatele obţinute de aceştia, sub forma lucrărilor, să poată fi utilizate în analiza

15/69

situaţiei existente, în stabilirea direcţiilor strategice, precum şi identificarea unor proiecte prioritare de impact la nivelul regiunii. Se asigură astfel o corelare mai mare între temele de cercetare abordate de mediul academic şi studiile necesare în procesul de programare la nivelul regiunii Transilvania de Nord. Misiunea Comitetului de Coordonare Ştiinţific este să valideze metodologia de elaborare a documentelor programatice şi să revizuiască documentele pe parcursul elaborării acestora.

Cele două Comitete de Coordonare în afara activităţilor de coordonare a grupurilor de lucru sectoriale, propun metodologii şi instrumente de lucru în cadrul procesului de planificare, efectuează evaluări şi oferă inputuri pe parcursul procesului de programare.

Grupuri de lucru sectoriale formate din experţi sectoriali, care acoperă o gamă largă de aspecte şi oferă expertiză pe sectorul analizat, fiind astfel nişte structuri multidisciplinare.

16/69

CAPITOLUL I. Profilul socio-economic al regiunii

Localizarea geografică

Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord), una dintre cele opt regiuni de dezvoltare din România, constituie cadrul de elaborare, implementare şi evaluare a politicilor de dezvoltare regională. Regiunea asigură, totodată, prelucrarea datelor statistice în profil teritorial în conformitate cu reglementările emise de EUROSTAT în Uniunea Europeană, transpuse în prevederile Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România. În baza numărului populaţiei, conform criteriilor din Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică, regiunea este încadrată în nivelul de clasificare europeană NUTS2 (cod RO11). În spaţiul naţional, regiunea Nord-Vest face parte din Macroregiunea 1 (NUTS1) şi se învecinează în sud cu regiunea Vest (Banat), în sud-est cu regiunea Centru şi în est cu regiunea Nord-Est (Moldova).

Localizarea geografică a Regiunii Nord-Vest în Europa

Unităţi NUTS2 învecinate cu Regiunea Nord-Vest (regiuni din România, Ungaria şi Ucraina)

În context european, regiunea Nord-Vest are o poziţie geografică strategică, fiind poarta de intrare în România dinspre Ungaria şi Ucraina. La vest, graniţa cu Ungaria se întinde pe o lungime de 265 km, regiunile vecine NUTS2 fiind Dell-Alföld şi Eszak-Alföld. În nordul regiunii, graniţa cu Ucraina se întinde pe o lungime de 258 km, regiunea vecină fiind Ucraina de Vest. Intensificarea şi adâncirea cooperării sociale şi economice transfrontaliere a fost susţinută în perioada 2007-2013 prin Programele operaţionale de cooperare transfrontalieră: Ungaria – România şi Ungaria – Slovacia – România – Ucraina.

17/69

Cele 8 regiuni de dezvoltare din România, cu marcarea judeţelor componente

Sursa: ADR Nord-Vest, folosind date Esri România

Regiunea Nord-Vest este compusă din 6 judeţe, unităţi administrativ-teritoriale clasificate NUTS3 la nivel European, respectiv de Nivel 1 în Sistemul Informatic al Registrului Unităţilor Teritorial - Administrative din România (SIRUTA). Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest a fost creată în baza Legii 151/1998 prin asocierea voluntară a judeţelor Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj. Suprafaţa regiunii este de 34.160 km2, reprezentând 14,3% din teritoriul României. Regiunea Nord-Vest se situează astfel pe locul 4 la nivel naţional în privinţa suprafeţei, respectiv pe locul 29 între cele 271 regiuni ale UE. Dintre judeţele componente ale regiunii, cea mai mare suprafaţă o deţine judeţul Bihor, cu 22% din total, cel mai mic fiind judeţul Sălaj, cu 11% din total.

La nivelul anului 2011, regiunea Nord-Vest cuprindea 446 unităţi administrativ-teritoriale (nivel LAU-2 conform NUTS, respectiv Nivel 2 conform SIRUTA), din care 403 comune, 15 municipii şi 28 oraşe. La nivelul regiunii se înregistrează un număr de 1911 localităţi, din care 1800 sunt sate şi 111 localităţi în componenţa municipiilor sau oraşelor. Din situaţia prezentată pe judeţe se remarcă faptul că cele mai multe oraşe şi municipii se găsesc în judeţul Maramureş, iar cele mai multe localităţi în judeţul Bihor.

Numărul unităţilor administrativ-teritoriale, la nivelul anului 2011

Municipii Oraşe ComuneUAT-uri*

SateLocalităţi

**România 103 217 2861 3181 12957 13427

Regiunea Nord-Vest

15 28 403 446 1800 1911

Bihor 4 6 91 101 430 458

Bistriţa-Năsăud 1 3 58 62 235 249

Cluj 5 1 75 81 420 434

Maramureş 2 11 63 76 214 247

Satu Mare 2 4 59 65 220 234

Sălaj 1 3 57 61 281 289* UAT-uri = municipii + oraşe + comune, ** Localităţi = sate + localităţi în componenţa municipiilor/oraşelor

18/69

Sursa: INS Tempo online

Cele 6 judeţe ale Regiunii Nord-Vest, cu marcarea localităţilor şi a reşedinţelor de judeţSursa: ADR Nord-Vest, folosind date UBB Cluj-Napoca

Cadrul natural

Relieful

În regiunea Nord-Vest predomină relieful deluros-montan, dar sunt frecvente şi câmpiile şi luncile. Cadrul natural se prezintă sub forma unui amfiteatru ce coboară dinspre est spre vest.

Unitatea montană din partea de N-E a regiunii se continuă spre S şi V cu un alt areal montan care include Munţii Apuseni, desfăşurat la contactul dintre judeţele Cluj, Bihor şi Sălaj. Munţii Apuseni trimit o prelungire spre nord prin Munţii Meseşului. În N-E se întâlneşte un prim lanţ muntos format din Munţii Gutâiului, Ţibleşului şi Rodnei care formează cumpăna de ape dintre bazinele Someşului şi Tisei. Munţii Bârgăului şi Călimani alcătuiesc cumpăna dintre bazinul hidrografic Someş şi Siret.

Dealurile şi podişurile ocupă zona centrală a bazinului hidrografic şi alcătuiesc mai multe unităţi bine individualizate: Dealurile Bistriţei, Năsăudului, Şieului şi Podişul Someşan. Partea centrală a regiunii o constituie zona deluroasă suprapusă Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei străbătută de râul Someş.

19/69

Arealul geografic corespunzător câmpiilor, cuprinde Câmpia de Vest ce aparţine judeţelor Bihor şi Satu Mare, iar partea centrală a regiunii, străbătută de râul Someş, o constituie zona deluroasă suprapusă Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei.

Clima

Regiunea beneficiază de un climat temperat continental cu veri călduroase, ierni friguroase, precipitaţii bogate, cu mici diferenţe între zonele de munte, cele de câmpie şi deluroase. Altitudinea, formele de relief şi expoziţia lor, vegetaţia şi apele, privite ca factori locali, determină însă diferenţieri ale elementelor climatice.

Deosebirile dintre zona de câmpie şi cea montană prezintă următoarele valori ale radiaţiei globale: 110-120 kcal/cm2/an în zona de câmpie, faţă de 90-100 kcal/cm2/an în zona montană.

Temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 3,8 şi 10,4oC. Răcirile excesive de iarna, prin inversiuni de temperatură, constituie o caracteristică pregnantă pentru zonele depresionare, făcându-le improprii pentru culturile mai pretenţioase şi pentru amplasarea unor unităţi industriale poluante ale atmosferei.

Umezeala aerului variază ca medie anuală între 70-80 % în zonele de câmpie, depăşind aceste valori în zona montană. Repartiţia precipitaţiilor este inegală, cu cantităţi minime de circa 550 mm în zonele joase şi maxime de 1.500 mm în zona montană.

Stratul de zăpadă prezintă aceiaşi variabilitate accentuată ca şi o mare instabilitate teritorială de la un an la altul. Persistenţa stratului de zăpadă însumează 85 de zile în zonele joase şi 170 de zile în zona montană.

Faună, floră, biodiversitate

Conform Raportului național privind starea mediului pentru anul 2011 (ANPM), în regiunea Nord-Vest, condiţiile de sol şi climă, aşezarea geografică şi relieful teritoriului regiunii au favorizat apariţia şi dezvoltarea unor habitate de floră şi faună de o mare diversitate şi valoare. Astfel, au fost identificate 65 de tipuri de habitate de interes comunitar, predominând: păduri de fag, comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin, păduri dacice de fag, tufărişuri subcontinentale peri-panonice, păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, pajişti de altitudine joasă, turbării active, pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, tufărişuri alpine şi boreale, vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane etc.

Flora sălbatică se caracterizează prin 27 de taxoni vegetali de interes comunitar, pentru care au fost declarate situri de importanţă comunitară. În regiunea au fost identificate 310 specii de animale de interes comunitar pentru care au fost declarate situri de importanţă comunitară şi arii de protecţie specială avifaunistică. Dintre acestea, 227 sunt specii de păsări, iar 83 sunt alte specii de animale: nevertebrate, peşti, amfibieni şi reptile şi mamifere.

Reţeaua hidrografică

20/69

Reţeaua hidrografică a regiunii este dominată de bazinele hidrografice a râurilor Someş, Crişuri, Crasna, Barcău, Turu şi Tisa.

Bazinul hidrografic Someş-Tisa este situat în partea de N şi NV a ţării, având o suprafaţă de 22.380 km2. Din punct de vedere administrativ BH Someş-Tisa cuprinde 5 judeţe: Cluj, Bistriţa- Năsaud, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare.

Din Munţii Apuseni îşi adună apele Someşul Mic, iar din cei ai Meseşului: Almaşul, Agrijul, Sălajul şi Crasna.

Bazinul hidrografic Crişuri ocupă pe teritoriul României 14.860 km2 atât în zona montană, cât şi în zona de câmpie.

În Carpaţii Occidentali nodurile hidrografice sunt relativ numeroase (cca. 8) dar cel mai important pentru zona Bihorului este masivul Biharea, din care izvorăsc Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Negru şi Arieşul Mare. Reţeaua hidrografică pornită din aceste noduri se împrăştie radiar spre vest şi se concentrează spre aval, cum este Câmpia Tisei.

Densitatea reţelei hidrografice este de peste 1 km/km2 în Bazinul Crişul Negru şi pe versantul vestic al masivului Biharea. Dealurile piemontane din vest au o densitate hidrografică de 0,40-0,50 km/km2 în apropierea munţilor.

Resursele de apă subterană exploatabilă în bazinul hidrografic Someş-Tisa sunt estimate la aproximativ 10 m3/secundă, din care 6,8 m3/secundă în bazinele hidrografice ale Someşului, şi Crasnei şi 3,2 m3/secundă în bazinul hidrografic Tisa. Un rol aparte îl au izvoarele de apă minerală (Sângeorz, Anieş, Leghia, Someşeni, Bixad) şi apele termale (Acâş şi Boghiş).

Resursele solului şi ale subsolului

Regiunea Nord-Vest prezintă o varietate mare de roci, aparţinând unor unităţi morfologice diverse, cum ar fi: Câmpia de Vest, Munţii Apuseni, Munţii Maramureşului, Depresiunea Maramureşului, Podişul Someşan, Depresiunea Vad Borod, alte depresiuni intramontane de mai mică dezvoltare, şi partea de vest a grupei nordice a Carpaţilor Orientali.

Astfel pot fi întâlnite roci magmatice (graniţe, granodiorite, diorite, pegmatite), roci vulcanice (andezite, dacite, riolite, bazalte), roci metamorfice (şisturi, gnaise, calcare cristaline) şi roci sedimentare (argile, marne, gresii, calcare, evaporite).

Unii munţi sunt de origine vulcanică (Oaş, Gutâi, Ţibleş, Călimani) şi au o fragmentare puternică ceea ce permite dirijarea reţelei hidrografice gravitaţionale spre sub-bazinele hidrografice Someşul Mare şi Lăpuş. Tot aici se situează masivul cristalin al Rodnei cu înălţimi de peste 2000 de m (vârful Pietrosul Rodnei şi vârful Ineu) unde îşi are izvorul Someşul Mare, continuat spre S-E cu Munţii Bârgăului, alcătuiţi din roci sedimentare şi vulcanice.

În partea de N-V a bazinului Someş-Tisa este situată Câmpia Someşului care are o structură sedimentară a solului, ceea ce determină meandrarea cursurilor râurilor.

Resursele subsolului se găsesc în cantităţi limitate, ceea ce impune existenţa unor fluxuri comerciale bine dezvoltate cu alte regiuni, în vederea susţinerii activităţii economice. Cele

21/69

mai deficitare resurse sunt cele energetice (cărbune, petrol, gaze naturale), intens solicitate actualmente de economie şi care sunt departe de a satisface necesarul.

Anumite resurse sunt totuşi bine reprezentate, dintre care putem aminti:1. minereuri complexe şi auro-argentifere - zona Oaş-Gutâi-Țibleş-Rodna, egalate la nivel

naţional doar de resursele regiunii de Sud-Vest;2. bauxită – Munţii Pădurea Craiului şi Bihorului - regiunea se detaşează la nivel naţional;3. sare - Depresiunea Maramureşului, bordura Câmpiei Transilvaniei - zăcăminte notabile;4. materiale de construcţii - calcare comune, marmură – Viştea, caolin - Parva şi Aghireş,

argile refractare – Șuncuiuş etc.

În ceea ce priveşte modul de utilizare al terenurilor, terenurile agricole acoperă peste 2 mil. de hectare (61,3% din suprafaţa totală a Regiunii Nord-Vest), iar fondul forestier este de 1,03 mil. de hectare (30,2% din total). Totodată, există şi o suprafaţă de circa 50.000 de hectare de luciu de apă.

Modul de utilizare a terenurilor, Regiunea Nord-VestKm2

Regiunea Nord-Vest

BH BN CJ MM SM SJ

Suprafaţa totală, din care 34159 7544 5355 6674 6304 4418 3864- agricolă 20923 4993 2989 4246 3112 3175 2408- păduri 10329 1949 1911 1702 2892 809 1066- ape 510 136 75 89 56 96 58- alte suprafeţe 2398 466 380 637 244 339 332

Sursa: INS, Tempo Online, 2012

Dincolo de cantitate, trebuie însă luate în considerare şi calitatea resurselor, condiţiile tehnologice şi rentabilitatea exploatării lor. Anumite decizii incorecte în modul de exploatare a resurselor, fie la nivel local, fie la nivel regional, pot avea repercusiuni grave, nu doar din punct de vedere economic, ci şi în ceea ce priveşte impactul asupra mediului înconjurător şi asupra condiţiilor de trai ale populaţiei.

Oportunități și obstacole în dezvoltare determinate de cadrul natural

Dezvoltare urbană

Evoluţia reţelei de aşezări urbane

Reţeaua de aşezări urbane din regiunea Nord-Vest a crescut permanent în ultimul secol, de la 14 oraşe în 1912, ajungând la 43 oraşe în prezent. Cea mai importantă creştere s-a înregistrat în perioada 1966-1977 (mai exact o dată cu reforma administrativ-teritorială din 1968, când 9 comune din regiune au primit statutul de oraş, iar populaţia urbană a regiunii a crescut cu 52%) şi în perioada 2002-2011, când alte 8 comune au devenit localităţi urbane.

22/69

1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Număr de orașe 14 17 22 24 33 35 35 43

2.5

7.5

12.5

17.5

22.5

27.5

32.5

37.5

42.5

47.5

Evoluţia numărului de oraşe din regiunea Nord-Vest, între 1912-2011

Sursa: INS – Rezultatele Recensămintelor 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011

Exceptând anul 1990, când multe persoane din mediul rural au profitat de eliminarea restricţiilor şi s-au stabilit în marile oraşe, a urmat un declin al centrelor urbane. Începând cu a doua jumătate a anului 1990, s-a înregistrat un exod al populaţiei maghiare şi germanice din comunităţile etnice semnificative existente în regiune (mai ales din Satu Mare şi Bihor), urmată de o inversare a migraţiei rural-urban în a doua jumătate a anilor ‘90. Aceasta poate fi pusă pe seama restructurării activităţii fostelor întreprinderi de stat din centrele industriale urbane. Una dintre industriile cele mai afectate a fost cea minieră, cu o pondere importantă în economia regiunii (mai ales în judeţul Maramureş). Nu în ultimul rând, prăbuşirea ratei natalităţii a eliminat componenta de creştere naturală din majoritatea oraşelor. Toate aceste cauze au condus la scăderea populaţiei oraşelor din regiunea Nord-Vest cu peste 100.000 de persoane între 1992 şi 2002.

Cea mai importantă scădere s-a produs însă în perioada 2002-2011, când populaţia urbană a regiunii a scăzut de la 1.406.399 la 1.290.889 de persoane (-115.510 persoane, cu 8,2%). Scăderea reală a fost însă mult mai mare, pentru că în acest interval 8 comune au intrat în categoria localităţilor urbane, acestea cumulând la Recensământul din 2011 o populaţie de 53.117 persoane. Fără aportul acestor noi oraşe, în condiţii comparabile, scăderea ar fi fost de 168.627 de locuitori (-12%). Se poate vorbi aşadar despre un proces de dezurbanizare la nivel regional.

23/69

1912 1930 1956 1966 1977 1992 2002 2011

Populaţia urbană 291773 396091 574545 747545 1136074 1508602 1406399 1290889

250000

750000

1250000

1750000

Evoluţia populaţiei urbane din Regiunea Nord-Vest, între 1912-2011

Sursa: INS – Rezultatele Recensămintelor 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011

Principala componentă care a condus la scăderea populaţiei a fost migraţia, cu precădere cea externă, sporul natural înregistrând valori pozitive în mediul urban, în cea mai mare parte a intervalului (se estimează ca aproximativ 400.000 de locuitori ai regiunii se află în străinătate pentru diferite perioade de timp). De remarcat este şi manifestarea procesului de sub-urbanizare în jurul marilor centre urbane din regiune, precum Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare sau Satu Mare, unde se construiesc numeroase ansambluri rezidenţiale în comunele din apropierea acestora, mulţi locuitori ai acestor oraşe migrând către acestea.

În ceea ce priveşte gradul de urbanizare, acesta a rămas constant în ultimii 20 de ani. Astfel, din datele provizorii ale Recensământului din 2011, populaţia stabilă a regiunii Nord-Vest locuia în mediul urban(51,7%), nivel uşor mai ridicat decât cel din 2002 (51,3%) şi similar cu cel din 1992 (51,8%). Totuşi, comparaţia nu este una total relevantă, în condiţiile în care între 1992 şi 2011 numărul de oraşe a crescut de la 35 la 43.

Spre comparaţie, la acelaşi Recensământ din 2011, ponderea populaţiei urbane la nivel naţional era de 52,8%, iar la nivelul UE-27 este de circa 75% (depinde de metodologia aplicată). Prin urmare, se poate afirma că, în context european şi chiar naţional, regiunea este una puţin urbanizată.

24/69

Object 4

Gradul de urbanizare înregistrat în regiunea Nord-Vest la Recensămintele din perioada 1930-2011

Sursa: INS – Rezultatele Recensămintelor 1912, 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011

OECD clasifică regiunile în trei categorii: preponderent-rurale, intermediare şi preponderent urbane1. Conform acestei metodologii, regiunea Nord-Vest este alcătuită din 3 judeţe (regiuni corespondente nivelului NUTS 3) preponderent rurale (Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Sălaj), o regiune preponderent rurală apropiată de oraş (Satu Mare) şi două regiuni intermediare apropiate de oraş (judeţele Cluj şi Bihor).

În ceea ce priveşte reţeaua de aşezări urbane şi gradul de urbanizare, există disparităţi importante între cele 6 judeţe care alcătuiesc regiunea Nord-Vest. Astfel, cel mai mare număr de oraşe îl regăsim în Maramureş (13), iar cel mai mic în Bistriţa-Năsăud şi Sălaj (câte 4).

Principalii indicatori ai urbanizării în 2011

Număr de orașe Populaţie urbană (RGPL 2011)

Indice de urbanizare (%)

Mărimea medie a unui oraș

România 320 10.054.000 52,8 31.419

Regiunea Nord-Vest 43 1.290.889 51,7 30.021

Bihor 10 266.353 48,4 26.635

Bistriţa-Năsăud 4 99.386 35,8 24.847

Cluj 6 434.201 65,9 72.369

Maramureş 13 261.231 56,6 20.095

Satu-Mare 6 145.949 44,4 24.325

Sălaj 4 83.775 38,4 20.944Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online.

După cum se poate observa, indicatorul privind mărimea medie a unui oraş are valori minime în judeţele Maramureş şi Sălaj, ambele cu reţele urbane dominate de oraşe mici şi foarte mici, iar la polul opus se află judeţul Cluj, cu o reţea hipertrofiată de aşezări urbane, dominate absolut de Cluj-Napoca. Comparaţia cu media naţională indică faptul că structura reţelei de aşezări este similară şi la nivel regional, un oraş având în medie 30.000 de locuitori.

În ceea ce priveşte clasificarea oraşelor pe categorii de mărime, se poate observa că, în prezent, predomină oraşele foarte mici (sub 10.000 de locuitori), în număr de 20 (46,5% din total), urmate de oraşele mici (10.000 – 19.999 de locuitori), care reprezintă circa un sfert din totalul oraşelor din regiunea Nord-Vest. Din numărul total de oraşe, 8 au înregistrat în 2011 o populaţie mai mică de 10.000 de locuitori2. Pe de altă parte, majoritatea oraşelor din 1 Această clasificare are la bază procentul populaţiei care trăieşte în Unităţi Locale Rurale, definite ca unităţi administrative locale (LAU1 sau 2), cu o densitate a populaţiei mai mică de 150 locuitori/km².2 În acest context, merită reamintit faptul că, potrivit Legii nr.100/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, trecerea unei localităţi de la rangul IV (de sat-reşedinţă de comună) la rangul III (cel de oraş), se poate face legal doar cu respectarea unor criterii minimale, printre care şi existenţa unei populaţii stabile mai mari de 10.000 de locuitori.

25/69

regiune (excepţie face doar oraşul Borşa) au înregistrat scăderi ale populaţiei în intervalul analizat, trecând astfel în categoria imediat inferioară.

Aproape jumătate din oraşele regiunii Nord-Vest nu îndeplinesc criteriul privind populaţia minimă, însă se află în legalitate, pentru că toate au primit acest statut înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 100/2007, ulterior acestui an nefiind declarate noi oraşe. În cazul ipotetic al reevaluării statutului acestora, respectivele oraşe ar fi declasificate, iar numărul de aşezări urbane din regiune ar ajunge la doar 23. Evident, o soluţie pentru evitarea acestei declasificări ar fi contopirea acestor oraşe cu comunele învecinate, soluţie sugerată chiar de conţinutul Legii nr. 100/2007.

Evoluţia populaţiei a fost una diferită de la o localitate la alta şi de la o perioadă la alta. Privind totuşi pe grupe mari de oraşe, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în oraşele de talie mijlocie (între 20.000 şi 100.000 de locuitori), iar cea mai mică reducere de populaţie s-a înregistrat la oraşele foarte mari (Cluj-Napoca) şi la oraşele mici (sub 20.000 de locuitori).

Principala cauză a declinului demografic a constituit-o migraţia populaţiei, cu precădere migraţia externă. Cele mai mari scăderi, în perioada 1992-2011, au fost înregistrate de oraşele: Vaşcău (-41,3%), Ştei (-41%), Negreşti-Oaş (-40,6%), Câmpia Turzii (-29,4%), Turda (-29%), Satu Mare (-28,1%), Năsăud (-25,5%), Şimleul-Silvaniei (-25,2%), Vişeu de Sus (-24,6%), Carei (-23,5%), etc. Toate aceste localităţi urbane au avut, înainte de 1989, un profil preponderent industrial (sau chiar minier), fiind puternic afectate de restructurarea sau închiderea fostelor întreprinderi construite în perioada comunistă.

La polul opus, se regăsesc o serie de oraşe cu o evoluţie mult mai stabilă a populaţiei în perioada 1992-2011: Tăuţii-Măgheruş (+5,1%), Borşa (-1,2%), Seini (-4,6%), Ulmeni (-4.9%), Cluj-Napoca (-5,9%), Livada (-6%), Baia Sprie (-6,8%), Săcuieni (-7%), etc. Cu excepţia municipiului Cluj-Napoca, a cărui stabilitate demografică poate fi pusă pe seama statutului de mare centru urban (al doilea ca populaţie din România), celelalte oraşe au beneficiat de un spor natural ridicat (Borşa, Săcuieni, etc.) sau de proximitatea faţă de un mare centru urban, ceea ce a generat un fenomen de suburbanizare (Tăuţii-Măgherăuş şi Baia Sprie, în vecinătatea municipiului Baia Mare; Livada lângă Satu Mare, etc.)

26/69

BH BN CJ MM SM SJ

RPL 2002 600246 311657 702755 510110 367281 248015

RPL 2011 (p) 549752 277861 659370 461290 329079 217895

50000

150000

250000

350000

450000

550000

650000

750000

Populatie [nr.loc.]

Dinamica populaţiei urbane a Regiunii Nord-Vest între 1992 şi 2011, pe clase de mărime ale oraşelor

Sursa: INS, RGPL din 1992, 2002 şi 2011 – Rezultate Finale

Centre şi arii de polarizare După cum se poate observa în figura următoare, în urma aplicării modelului ”Reilly-Converse”3, a rezultat că, la nivelul regiunii Nord-Vest, există următoarele categorii de centre de polarizare şi fluxuri dominante:

- un oraş cu servicii complexe de importanţă regională - Cluj-Napoca – care generează fluxuri dominante cu o serie de oraşe mari şi medii, din regiunile de dezvoltare Nord-Vest (Baia Mare, Zalău, Bistriţa, Dej, Gherla, Turda), Centru (Târgu Mureş) şi Vest (Deva şi Hunedoara). Aria de polarizare a municipiului Cluj-Napoca este una regională şi cuprinde teritorii extinse din judeţele: Cluj, Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Alba, Hunedoara;

- un oraş cu servicii complexe de importanţă sub-regională – Oradea – legat prin fluxuri importante de 4 oraşe mari şi mijlocii, două din regiunea Nord-Vest (Satu-Mare şi Zalău), iar celelalte din regiunea Vest (Arad şi Timişoara, ultimul cu statut de centru regional, ca şi Cluj-Napoca). Aria de polarizare a municipiului Oradea cuprinde judeţul Bihor, partea de nord a judeţului Arad, partea de sud a judeţului Satu-Mare şi partea de vest a Sălajului;

- 2 oraşe cu servicii mixte, de importanţă sub-regională – Baia Mare şi Satu Mare. Însă, în timp ce Baia-Mare este legat printr-un flux dominant de Cluj-Napoca, Satu Mare este interconectat cu Oradea şi, mai departe, cu partea de vest a ţării. Ambele oraşe au însă o arie de polarizare relativ extinsă. Astfel, municipiul Baia Mare polarizează, prin sinapse locale, întreaga suprafaţă a judeţului Maramureş, partea de est a judeţului Satu Mare şi nordul judeţului Sălaj. Municipiul Satu Mare are o arie de polarizare ce se restrânge la suprafaţa judeţului cu acelaşi nume.

- 4 oraşe, cu servicii mixte, de importanţă judeţeană – Bistriţa, Zalău, Turda şi Sighetu-Marmaţiei. Municipiile Bistriţa, Zalău şi Turda sunt legate de centru regional de la nivel superior – Cluj-Napoca, în timp ce Sighetu-Marmaţiei cu polul sub-regional Baia Mare. Ariile de polarizare ale acestor centre urbane sunt mai puţin extinse, rezumându-se la teritoriul judeţului din care fac parte. Singura excepţie notabilă este municipiul Turda, a cărei poziţionare geografică face ca influenţa sa să fie dominantă în nordul judeţului Alba şi în vestul judeţului Mureş.

3 Modelul ia în calcul mai multe criterii de ierarhizare a centrelor urbane, precum: numărul de locuitori, poziţia în reţeaua de aşezări, gama de servicii disponibile în respectivul centru, distanţa, etc.) permite observarea principalelor fluxuri de interacţiune spaţială care au loc la nivelul regiunii Nord-Vest

27/69

Intensitatea probabilistică a polarizării urbane în RomâniaSursa: Cuguat – Tigris (2007)

La centrele de polarizare menţionate mai sus, se adaugă oraşele mici (sub 30.000 de locuitori), care funcţionează ca centre locale de polarizare, cu o arie de influenţă restrânsă la câteva comune din jurul acestora.

În cazul regiunii Nord-Vest, zonele private de existenţa unor centre polarizatoare urbane şi în profund declin socio-demografic sunt: sudul şi estul judeţului Bistriţa-Năsăud; partea de sud a judeţului Satu-Mare; zona montană a judeţului Cluj, partea de nord şi de est a acestuia; partea de sud a judeţului Bihor; partea de sud, sud-est a judeţului Sălaj, etc.

28/69

În ceea ce priveşte polii de dezvoltare sau centrele de polarizare din mediul rural, nu există studii de identificare a acestora la nivel naţional sau regional. Conform Planului de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest 2007-2013, o opţiune strategică la nivel regional este dezvoltarea policentrică prin intermediul polilor de dezvoltare (urbani) şi a Unităţilor Teritoriale de Planificare (UTP), clustere de localităţi rurale şi urbane organizate în jurul unui pol de dezvoltare, cu caracteristici comune şi funcţionalitate unitară. Au fost identificate 34 de Unităţi Teritoriale de Planificare la nivelul regiunii.

Unităţile Teritoriale de Planificare din Regiunea Nord-Vest, 2007-2013Sursa: Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest

Ierarhizarea reţelei de aşezări urbane din regiunea Nord-Vest. Analiza conformităţii cu Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (în lucru)

La acest moment, singurul document legislativ care reglementează gestiunea reţelei de localităţi din România este Legea nr. 350/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de Localităţi, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 408/24.VII. 2001.

În conformitate cu prevederile legii sus-menţionate, localităţile din România sunt ierarhizate pe 5 ranguri, după cum urmează:

Ierarhizarea localităţilor din România şi Regiunea Nord-Vest pe ranguri

Rangul Statutul localităţii Numărul de localităţi – România*

Numărul de localităţi – Regiunea Nord-Vest*

29/69

0 Capitală 1 0I Municipii 11 2II Municipii 81 10III Oraşe 172 23IV Sate reşedinţă de comună 2.688 386V Sate componente ale comunelor şi sate

aparţinând municipiilor sau oraşelor10.406 1.437

TOTAL 13.359 1.858Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de Localităţi*Ierarhizarea localităţilor în cele 5 ranguri s-a făcut pe baza organizării teritorial-administrative şi a populaţiei stabile existente la 1.01.1999

La finele anului 2011, în comparaţie cu anul de referinţă 1999 considerat de P.A.T.N., în reţeaua de aşezări de la nivel naţional şi regional, au intervenit următoarele modificări:

Reţeaua de aşezări din România şi din Regiunea Nord-Vest, 2011 vs 1999

Statutul localităţii

Numărul de localităţi – România

(1999)

Numărul de localităţi – România

(2011)

Numărul de localităţi – Regiunea Nord-

Vest(1999)

Numărul de localităţi – Regiunea Nord-

Vest(2011)

Municipii 84 103 11 15Oraşe 179 217 24 28

Comune 2688 2861 386 403Sate 13094 12957 1823 1800

Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online, 2012

În pofida acestor modificări semnificative operate în ultimii 12 ani, nu este disponibilă o variantă actualizată a ierarhizării localităţilor din România pe ranguri, dar se poate observa pe baza analizei realizate că aceste modificări ale reţelei de localităţi s-au făcut fără respectarea criteriilor minimale impuse de legea sus-menţionată pentru fiecare rang.

La nivelul regiunii, doar două localităţi urbane intră, conform P.A.T.N., în categoria municipiilor de rangul I – Oradea şi Cluj, dar care nu îndeplinesc integral cerinţele minimale prevăzute de lege pentru localităţile urbane din această categorie. Una dintre cerinţele neîndeplinite este legată de accesibilitatea redusă. În acest context, finalizarea construcţiei Autostrăzii Transilvania, este extreme de important pentru a asigura conectarea polilor urbani ai regiunii la reţeaua europeană a polilor de creştere.

Există un număr de 4 localităţi urbane din regiunea Nord-Vest care intră în categoria municipiilor de rangul II – reşedinţă de judeţ: Baia Mare, Satu-Mare, Bistriţa şi Zalău, însă dintre acestea doar primele două îndeplinesc în totalitate condițiile impuse de P.A.T.N. pentru încadrarea în această categorie.

Municipiile Carei, Câmpia Turzii, Gherla, Beiuş, Marghita, Salonta nu îndeplinesc criteriile impuse de lege pentru menținerea statutului de municipiu de rang II, viitorul fiind incert datorită contextului demografic defavorabil și a poziționării acestor orașe în imediata apropiere a unor localități urbane de rang superior, care le polarizează.

Majoritatea orașelor mici și foarte mici de rang III care nu îndeplinesc unele criterii minimale pentru categoria în care sunt încadrate, necesită investiții urgente în dezvoltarea infrastructurii lor urbane, în îmbunătăţirea accesibilităţii, a serviciilor sociale şi în sprijinirea mediului de afaceri, în vederea atingerii standardelor urbane. Considerăm că, pentru orizontul 2020, următoarele localităţi urbane nu au şanse să îndeplinească toate criteriile necesare pentru rangul de localitate urbană: Cavnic, Dragomireşti, Vaşcău, Nucet, Săliştea de Sus.

30/69

3.4. Structuri asociative ale localităţilor urbane din Regiunea Nord-Vest

Zonele metropolitane şi periurbane

La nivelul regiunii de dezvoltare Nord-Vest există, în prezent, două zone metropolitane înregistrate şi funcţionale, în conformitate cu legislaţia în vigoare: Zona Metropolitană Cluj-Napoca şi Zona Metropolitană Oradea4.

A. Zona Metropolitană Cluj-Napoca

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj a fost înfiinţată oficial în decembrie 2008, la scurt timp după ce municipiul Cluj-Napoca a căpătat statutul de pol urban de creştere, urmare a emiterii H.G. nr. 1149/2008. Urmare a modificărilor survenite în perioada 2009-2012, în prezent, componenţa zonei metropolitane Cluj-Napoca este următoarea:

Unităţile administrativ-teritoriale componente ale Zonei Metropolitane Cluj-Napoca, în 2012

Unitatea teritorial-administrativă

Suprafaţa (km²) Populaţia stabilă (RGPL 2011)

Cluj-Napoca 179,52 309.136Aiton 45,27 1.048

Apahida 106,00 10.072Baciu 87,51 10.065

Bonţida 80,38 4.690Borşa 61,62 1.568

Căianu 55,11 2.282Chinteni 98,00 2.926Ciurila 72,22 1.522

Cojocna 238,63 3.914Feleacu 48,41 3.835Floreşti 61,00 21.832Gârbău 72,15 2.398Gilău 116,82 7.973Jucu 85,13 4.152

Petreştii de Jos 72,61 1.455Tureni 74,00 2.208

Vultureni 71,12 1.486TOTAL 1625,50 392,562

Sursa: Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al Polului de Creştere Cluj-Napoca

4 acestea nu au statut de unitate teritorial-administrativă, ci sunt constituite prin asocierea voluntară dintre cele două municipii şi localităţile rurale aflate în proximitatea lor, fiind administrate, fiecare, de o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (A.D.I.). Modificările recente ale legislaţiei vizând administraţia publică locală au introdus o serie de principii care permit autorităţilor locale să acţioneze ca şi organisme de reglementare în diferite domenii de politici publice.

31/69

După cum se poate observa, cele 18 localităţi componente ale Zonei Metropolitane Cluj-Napoca, acoperă o suprafaţă de peste 1.625 de hectare (22,8% din suprafaţa totală a judeţului Cluj) şi numără peste 392.500 de locuitori (59,5% din populaţia judeţului). Se remarcă, astfel, că densitatea populaţiei la nivelul zonei metropolitane este de peste 241 de locuitori/km², iar în restul judeţului de doar 52 locuitori/km², ceea ce confirmă polarizarea semnificativă pe care o manifestă municipiul Cluj-Napoca asupra teritoriului judeţean. Mai mult, în perioada intercenzitară 2002-2011, populaţia Zonei Metropolitane Cluj-Napoca a crescut cu 7.439 de persoane (+1,9%), în timp ce în restul judeţului Cluj a scăzut cu 51.060 de persoane (-16,1%), prin urmare tendinţa de concentrare a populaţiei în zona metropolitană este tot mai accentuată. Pentru perioada de programare 2007-2013. P.I.D.U. cuprinde, în total, un portofoliu de 104 proiecte, cu un buget total de 1,024 miliarde de Euro, care sunt implementate în perioada 2009-2015, la nivelul Zonei Metropolitane. Majoritatea acestor proiecte sunt în faza de implementare, unele fiind chiar finalizate (Modernizarea Parcului ”Simion Bărnuţiu” şi a Cazinoului, Modernizarea liniei de tramvai, modernizarea căilor de acces din centrul istoric, etc.).

B. Zona Metropolitană Oradea

Zona Metropolitană Oradea s-a constituit în mai 2005, fiind una dintre primele zone metropolitane funcţionale din România. De altfel, Asociaţia Zona Metropolitană Oradea este membra a reţelei europene a regiunilor şi zonelor metropolitane - METREX. 

În prezent, Zona Metropolitană cuprinde 12 unităţi administrativ-teritoriale, care acoperă o suprafaţă de peste 753 km² (10% din suprafaţa totală a judeţului Bihor) şi o populaţie de circa 230.000 de locuitori (41,8% din cea a judeţului). Prin urmare, densitatea medie a populaţiei în Zona Metropolitană Oradea este de 305 locuitori/km², în timp ce în restul judeţului Bihor este de doar 47 locuitori/km². În perioada 2002-2011, populaţia Zonei Metropolitane Oradea a scăzut cu 19.378 de persoane (-7,8%), iar în restul judeţului Bihor, scăderea a fost de 31.093 de persoane (-8,9%). Prin urmare, putem vorbi de o concentrare a populaţiei din Bihor în jurul Oradei, însă fenomenul este unul mult mai lent şi de mai mică amploare ca în cazul municipiului Cluj-Napoca.

Unităţile administrativ-teritoriale care intră în componenţa Zonei Metropolitane OradeaUnitatea administrativ-

teritorialăSuprafaţa (km²) Populaţia stabilă (RGPL

2011)Oradea 115,56 183.123Biharia 63,37 4.091

Borş 43,41 3.891Cetariu 65,34 2.104

Girişu de Criş 45,62 3.354Ineu 49,51 4.214

Nojorid 125,57 5.000Oşorhei 64,92 6.268

Paleu 47,86 2.446Sânmartin 61,75 8.798Sântandrei 28,01 4.729

Toboliu 42,33 2.044

32/69

Unitatea administrativ-teritorială

Suprafaţa (km²) Populaţia stabilă (RGPL 2011)

TOTAL 0 230,062Sursa: Institutul Naţional de Statistică.

Spre deosebire de municipiul Cluj-Napoca, Oradea nu are statut de pol de creştere ci de pol de dezvoltare urbană, prin urmare proiectele cuprinse în Planul Integrat de Dezvoltare al Polului de Dezvoltare Urbană Oradea vizează doar teritoriul administrativ al municipiului, nu şi comunele din Zona Metropolitană. Cu toate acestea, Asociaţia Zona Metropolitană Oradea are un concept strategic de dezvoltare, o strategie de mediu şi un portofoliu de 25 de proiecte, în valoare de 619 milioane Euro, pentru perioada 2007-2013. Aceste proiecte vizează: reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea infrastructurii de acces, de mediu; a infrastructurii energetice, a infrastructurii de turism şi de afaceri, a celei sociale, de învăţământ şi sănătate, dezvoltarea resurselor umane, forţă de muncă şi instruire, dezvoltare rurală, agricultură şi piscicultură, cooperare transfrontalieră şi transnaţională.

C. Sistemul urban Baia-Mare

În afara celor două zone metropolitane funcţionale din regiunea Nord-Vest, mai există o asociaţie pe care o putem subscrie acestei categorii, respectiv Sistemul Urban Baia Mare. Cu toate acestea, nu putem vorbi în acest caz despre existenţa unei zone metropolitane, Baia Mare fiind, spre deosebire de Cluj-Napoca şi Oradea, centru urban de Rang II5.

Asociaţia Sistemul Urban Baia-Mare a fost constituită în 2006, în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv ca asociaţie de dezvoltare intercomunitară, asemenea celor două zone metropolitane din Regiune. Aceasta este formată din municipiul Baia Mare, 5 oraşe şi 12 comune din aria limitrofă a municipiului, care au semnat o convenţie de asociere privind dezvoltarea durabilă a zonei.

Unităţile teritorial-administrative care intră în componenţa Sistemului Urban Baia Mare

Unitatea administrativ-teritorială

Suprafaţa (km²)

Populaţia stabilă (RGPL 2011)

Baia Mare 233,47 114.925Baia Sprie 96,02 14.971

Cavnic 23,59 4.862Seini 58,91 8.770

Șomcuta Mare 120,40 7.455Tăuţii-Măgherăuş 120,65 6.896

Cerneşti 96,04 3.686Cicârlău 75,00 3.513

Coaş 26,56 1.378Copalnic-Mănăştur 117,45 5.569

Dumbrăviţa 51,67 4.290Groşi 23,53 2.796

Mireşu Mare 73,66 4.702Recea 43,88 5.969

5 Conform legislaţiei în vigoare, un astfel de centru urban poate avea doar o zonă periurbană.33/69

Remetea Chioarului 50,96 2.788Satulung 68,50 5.689

Săcălăşeni 28,79 2.263Valea Chioarului 79,08 1.983

TOTAL 0 202,505Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Cele 18 unităţi administrativ-teritoriale componente ale Sistemului Urban Baia-Mare se întind pe o suprafaţă de peste 1.388 de km² (22% din suprafaţa totală a judeţului Maramureş) şi înregistrează peste 202.500 de locuitori (43,9% din populaţia judeţului). Densitatea populaţiei este de 145,9 locuitori/km² în teritoriul Sistemului Urban Baia Mare, respectiv de 52,6 locuitori/ km² în restul judeţului Maramureş. În perioada 2002-2011, populaţia Sistemului Urban Baia Mare a scăzut cu 27.600 de persoane (-12%), în timp ce în restul judeţului Maramureş scăderea a fost de 21.220 de persoane (-7,6%). Prin urmare, în acest caz, nu putem vorbi de o tendinţă de concentrare a populaţiei în zona periurbană a municipiului Baia Mare, ci, din contră, de o tendinţă de deconcentrare.

Asemenea municipiului Oradea, Baia Mare are doar statut de pol de creştere, prin urmare Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului, ce cuprinde proiecte finanţabile din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, vizează doar teritoriul său administrativ, nu şi zona periurbană.

D. Conurbaţii la nivelul regiunii Nord-Vest

La nivelul celorlalte centre urbane importante din regiunea Nord-Vest nu există demersuri notabile privind crearea unor structuri asociative cu localităţile aflate în periurbanul lor, în pofida existenţei unor discuţii prealabile mai vechi. Unul dintre obstacolele în calea asocierii este chiar lipsa unor documentaţii de amenajare a teritoriului (PATZ) care să delimiteze aceste areale. Un alt aspect ce merită menţionat este existenţa unor formaţiuni de tip conurbaţie6 la nivelul regiunii Nord-Vest:

- Turda şi Câmpia Turzii – oraşe alipite, care numărau, în 2011, peste 64.000 de locuitori împreună. Ambele centre urbane au caracteristici similare, sunt centre cu funcţie preponderent (mono) industrială, caracterizate printr-un puternic declin economic şi demografic, după 1990. Legăturile dintre cele două oraşe au fost şi mai sudate o dată cu inaugurarea Autostrăzii Transilvaniei, înfiinţarea operatorului regional de apă-canal, apariţia unui complex comercial în zona de graniţă administrativă, etc.

- Borşa-Vişeu de Sus – aflate la o distanţă de circa 15 km (între care este intercalată Comuna Moisei) – au, de asemenea, caracteristici similare şi concentrează 41.656 de locuitori (2011). Sunt foste centre miniere confruntate, după 1990, cu un fenomen de profundă restructurare economică, care a condus la dispariţia a peste 70% din locurile de muncă din zonă. Urmare a acestui proces, forţa de muncă din cele două oraşe a migrat masiv către alte ţări, în timp ce zona a fost declarată defavorizată, ceea ce a permis dezvoltarea unor mici afaceri în industria lemnului şi cea alimentară. Astăzi, economia locală a celor două oraşe este susţinută de sectorul construcţiilor, dezvoltat cu remiterile de valută ale celor emigraţi, şi de cel turistic, prioritar pentru ambele administraţii locale.

6 existenţa unei proximităţi geografice între două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale cu statut urban, care, prin creşterea populaţiei şi extinderea spaţiului construit, au ajuns să creeze o arie urbană relativ omogenă

34/69

- Dej-Gherla – sunt, de asemenea, două oraşe aflate la circa 15 km distanţă, cu o populaţie cumulată de 51.905 locuitori. Cele două oraşe au un profil industrial similar, dominat de industria mobilei, cea alimentară şi a construcţiilor metalice. După 1990, ambele oraşe au cunoscut un important declin economic şi demografic, datorită restructurării economice şi a atracţiei manifestate de municipiul Cluj-Napoca, aflat la doar 40 km distanţă. O dată cu recenta modernizare a drumului european E 576, distanţa dintre cele două oraşe poate fi parcursă în câteva minute. De asemenea, construcţia Parcului Industrial ARC PARC în zona de graniţă dintre cele două oraşe, proiect aflat în curs de implementare, va facilita şi mai mult legăturile economice dintre cele două aşezări.

- Ştei-Vaşcău-Nucet – sunt 3 oraşe de mici dimensiuni din zona montană aflată în sudul Judeţului Bihor, aflate la circa 10 kilometri distanţă unul de celălalt, cu o populaţie totală de 10.583 de locuitori. Întreaga zonă a trecut printr-un amplu proces de restructurare economică după 1990, toate cele 3 oraşe fiind importante centre miniere. Ulterior, a obţinut statutul de zonă defavorizată şi a atras investiţii în domeniul industriei alimentare. Cu toate acestea, zona a cunoscut un declin demografic şi economic accentuat, cu reducerea cu circa 30% a populaţiei şi cu 70% a locurilor de muncă după 1990.

- Baia-Mare – Tăuţii-Măgheruş - Baia-Sprie – Cavnic – sunt 4 aşezări urbane situate în judeţul Maramureş, în jurul municipiului Baia Mare, care formează o arie urbană continuă de 141.648 de locuitori, cu caracteristici naturale şi antropice similare, în pofida diferenţelor de rang. Toate cele 4 oraşe au avut ca şi ramură industrială dominantă mineritul şi industria metalurgică, domeniu care a fost restructurat puternic după 1990, până aproape de dispariţie. Prin urmare, şi acest areal urban a căpătat statutul de zonă defavorizată spre sfârşitul anilor 90. În pofida apariţiei unor investiţii autohtone şi străine, zona se confruntă încă cu un declin demografic semnificativ şi cu o industrie cu valoare adăugată redusă (mobilă, confecţii textile, produse alimentare). Pe de altă parte, întreaga zonă are probleme majore de mediu, fiind cunoscută ca una dintre cele mai poluate din ţară. Toate cele 4 autorităţi locale sunt însă orientate către dezvoltarea turismului, care să valorifice potenţialul natural deosebit de care dispun aceste aşezări urbane. Astfel, în prezent se dezvoltă infrastructură pentru sporturi de iarnă, turism de week-end, etc. Din anul 2006, aceste oraşe fac parte din Sistemul Urban Baia Mare.

În pofida existenţei acestor zone urbane relativ omogene, în ultimii 20 de ani, nu au existat iniţiative notabile pentru întărirea colaborării dintre autorităţi, mai ales în ceea ce priveşte amenajarea teritoriului şi urbanismului. Prin urmare, la acest moment, nu există nici un Plan de Amenajare a Teritoriului Intercomunitar/Interurban între aceste localităţi, excepţie făcând cele din Sistemul Urban Baia Mare.

5. Spaţii verzi în mediul urban

La nivelul anului 2010 regiunea Nord-Vest s-a situat pe locul al doilea cu o suprafaţă de 2.782 ha, după regiunea Bucureşti-Ilfov – 4.619 ha, în ceea ce priveşte suprafaţa de spaţii verzi deţinute în spaţiile urbane, respectiv în municipii şi oraşe. Se observă de asemenea ca până în anul 2010, judeţul Cluj şi-a dublat suprafaţa de spaţii verzi faţă de nivelul anului 2005, în timp ce judeţele Bihor şi Bistriţa-Năsăud au avut o creştere lenta, iar judeţul Sălaj şi-a redus aceasta suprafaţă.

Evoluţia suprafeţei de spaţii verzi în perioada 2005 – 2010, pe judeţe şi regiuni de dezvoltare.

35/69

Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Romania 20.098 20.269

20.724 21.124 21.232 22.005

NORD-VEST 1.952 2.030 2.281 2.421 2.460 2.782

Bihor 332 331 360 393 405 355

Bistrita-Nasaud 174 174 151 151 163 184

Cluj 610 665 788 885 866 1.228

Maramures 513 517 531 531 533 533

Satu Mare 206 225 365 379 379 368

Salaj 117 118 86 82 114 114

CENTRU 2.056 2.092 2.184 2.254 2.228 2.266

NORD-EST 2.438 2.425 2.429 2.562 2.542 2.526

SUD-EST 2.577 2.580 2.555 2.568 2.687 2.683

SUD-MUNTENIA 1.857 1.896 1.892 1.887 1.917 2.091

BUCURESTI - ILFOV 4.365 4.369 4.367 4.382 4.393 4.619

SUD-VEST OLTENIA 2.413 2.425 2.477 2.510 2.482 2.487

VEST 2.440 2.452 2.539 2.540 2.523 2.551

Ca urmare a reducerii suprafeţelor de spaţii verzi urbane din ţara noastră, prin OUG nr. 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, se prevede obligativitatea autorităţilor administraţiei publice locale „de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp/locuitor, până la 31 decembrie 2013” (art. II, alin. (1)). Norma de 26 mp pe cap de locuitor reprezintă un minimum acceptat de Uniunea Europeană în condiţiile în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o suprafaţă de 52 mp pe cap de locuitor.

În prezent, în regiune sunt 12 localităţi care depăşesc norma europeană de 26 mp/loc, iar un număr de 14 localităţi au mai puţin de 10 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor. Din cele 43 de oraşe ale regiunii Nord-Vest, doar 3 depăşesc suprafaţa de 52 mp/loc. recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii: Nucet, jud. Bihor 65 mp/loc., Sângeorz-Băi, jud. Bistriţa-Năsăud 52,05 mp/loc., Cavnic, jud. Maramureş 724 mp/loc.

Structura socio-demografică a populației

36/69

Evoluția populației și potențialul demografic

Structura populaţiei

Populaţia regiunii Nord-Vest era, la jumătatea anului 2010, de 2.716.456 locuitori, iar conform datelor provizorii de la Recensământul din 2011 de 2.495.247 locuitori, situându-se pe locul 3 între regiunile României. Procentual, populaţia regiunii reprezenta 12,67% din populaţia României (21.431.298 locuitori). Peste 25% din populaţia regiunii se regăseşte în judeţul Cluj, în timp ce în judeţul Sălaj se înregistrează sub 9% din populaţia regiunii. Conform datelor preliminare, judeţul Cluj se situează pe locul 3 la nivel naţional, cu o populaţie de 659,4 mii locuitori, după judeţul Prahova (cu 735,9 mii locuitori) şi judeţul Iaşi (cu 723,6 mii).

Populaţia a înregistrat o scădere conformă tendinţei naţionale, de aproape 1% în anul 2010 faţă de anul 2005. O scădere a populației se înregistrează la majoritatea judeţelor, excepţie făcând judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, care au cunoscut creşteri nesemnificative de populaţie pe perioade scurte, dar din motive diferite: judeţul Cluj prin migraţia internă, iar judeţul Bistriţa-Năsăud prin sporul natural pozitiv. Dacă se iau în considerare datele preliminare ale recensământului 2011, scăderea populaţiei este mult mai accentuată, astfel la nivel regional populaţia ajungând în anul 2011 la 90,5% din populaţia declarată la recensământul anului 2002. Procentual, cea mai drastică scădere se înregistrează în judeţul Bistriţa-Năsăud, peste 12%, în timp ce în judeţul Cluj populaţia a scăzut cu puţin peste 6%.

Densitatea populaţiei la nivel regional în anul de referinţă 2010 era de 79,5 loc/km2, judeţul cu cea mai mică densitate fiind Bistriţa-Năsăud (59,2 loc/km2), densitatea cea mai mare înregistrându-se în judeţul Cluj (103,5 loc/km2). Raportat la nivel naţional (89,9 loc/km2), regiunea Nord-Vest este o regiune mai slab populată datorită morfologiei puţin favorabile aşezărilor omeneşti în unele zone muntoase ale regiunii. Cea mai slab populată comună este Valea Ierii (judeţul Cluj), cu 6,11 loc/km2, în timp ce municipiul Oradea are cea mai ridicată densitate a populaţiei, de 1.170,73 loc/km2 . Pe medii de rezidenţă, densitatea medie a populaţiei în mediul rural este de 50,9 loc/km2 , iar in mediul urban de 353,2 loc/km2. Judeţul

37/69

BH BN CJ MM SM SJ

Urban 2010 297322 118437 458983 300256 172434 99473

Rural 2010 295239 198810 232065 210226 191670 141541

25000

75000

125000

175000

225000

275000

325000

375000

425000

475000

Populatie [nr.loc.]

Evoluţia populaţiei conform recensămintelor RPL 2002 şi 2011 (date provizorii) [nr.loc.]

Sursa: Anuarul Statistic 2011 INS şi RPL 2011

Cluj prezintă cea mai mare densitate în mediul urban, în timp ce judeţul Maramureş are cea mai mare densitate în mediul rural.

Densitatea populaţiei regiunii la nivel de UAT-uri (1 iulie 2010) [loc/km2]

Sursa: Date Tempo Online INS

Structura populaţiei pe sexe, la nivelul anului 2010 (1 iulie), indică o populaţie feminină în procent de 51,29% din totalul regional, la fel cu procentul naţional, în concordantă şi cu ponderea uşor mai crescută a femeilor în totalul populaţiei la nivelul Uniunii Europene. Judeţul cu cel mai ridicat procent de femei este Cluj (51,88%), judeţul cu cel mai mic procent este Bistriţa-Năsăud (50,37%), în toate judeţele populaţia de sex feminin depăşind numeric populaţia de sex masculin. Populaţia urbană la nivel regional este preponderent feminină (peste 52%), la fel şi în mediul rural (peste 50%). Doar în două judeţe, populaţia din mediul rural este preponderent masculină: Bistriţa-Năsăud (50,22%) şi Maramureş (50,1%).

Structura populaţiei pe medii de rezidenţă, la nivelul anului 2010 (1 iulie), înregistrează 1.446.905 locuitori în mediul urban (53,26% din populaţia regiunii), sub rata naţională de 55%. În mediul rural se regăsesc 1.269.551 locuitori (46,77% din populaţia regiunii), peste rata naţională de

38/69

BH BN CJ MM SM SJ

0-14 ani 15.94 17.06 13.24 16.12 16.16 16.3

15-64 ani 69.7 69.8 71.2 70.98 71.51 68.08

65 ani si peste 14.36 13.14 15.56 12.9 12.34 15.62

5%15%25%35%45%55%65%75%85%95%

Populatie [%]

Populaţia pe medii de rezidenţă, la 1 iulie 2010 [nr.loc.]

Sursa: Anuarul Statistic 2011 INS

45%. Judeţul Cluj este de departe cel mai urbanizat (cu 66,42% din populaţie trăind în mediul urban), iar gradul cel mai redus de urbanizare se înregistrează în judeţul Bistriţa-Năsăud (37,33%). În ceea ce priveşte dinamica populaţiei pe medii de rezidenţă, în perioada 2000-2010 se observă o creştere a ponderii populaţiei din mediul urban la nivelul întregii regiuni, de la 52,55% în anul 2000 la 53,26% în anul 2010. Tendinţa este observabilă în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud şi Satu Mare, în timp ce judeţele Cluj şi Sălaj au înregistrat scăderi ale populaţiei urbane în perioada studiată.

În regiunea Nord-Vest, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie româna este majoritară în toate judeţele, fiind de 74,57% din totalul regiunii. Faţă de recensământul din 2002, etnicii români au scăzut numeric în toate judeţele regiunii, în medie cu 10,5%. Procentual, scăderea cea mai accentuată se înregistrează în judeţul Sălaj (15%), în judeţul Cluj scăderea fiind cea mai mică (6,2%). Populaţia de etnie maghiara se ridica la 18,4% la nivel regional si deţine ponderi ridicate în judeţele Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%). Faţă de recensământul din 2002, populaţia de etnie maghiara a scăzut în toate judeţele regiunii, în medie cu 15,74%. Procentual, scăderea cea mai accentuată se înregistrează în judeţul Maramureş (24,8%), în judeţul Bihor scăderea fiind cea mai mică (11,4%).

Procentul locuitorilor de etnie romă din regiune este uşor mai ridicat faţă de media naţională, ajungând la 4,55% din totalul regional. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare în judeţele Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%). Faţă de recensământul din 2002, populaţia de etnie romă a crescut în medie cu 21,1%, în judeţul Maramureş creşterea fiind de 41,7%, iar în judeţul Bistriţa-Năsăud doar de 9%. Persoanele de etnie germană din regiune sunt 0,32%se regăsesc într-o proporţie relativ mai mare în judeţul Satu Mare (5,0 mii persoane). Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31,2 mii persoane).

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la nivelul anului 2010 (1 iulie), indică faptul că populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 si 65 de ani reprezentă segmentul majoritar în regiune, procentual reprezentând sub 70,5% din total, puţin peste media naţională de 70%. Procentul tinerilor, cei cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani, este de 15,5%, mai ridicat în mediul rural, unde se atinge 16,9%. Procentul vârstnicilor, cei peste 64 de ani, este de 14%, mai ridicat în mediul rural, unde se atinge 17,28%. Procentul vârstnicilor la nivel regional se situează cu un procent sub media naţională.

Pe judeţe, este de remarcat ca judeţul Sălaj are procentul cel mai redus de populaţie activă (68%), având cel mai mare procent de vârstnici raportat la populaţia judeţului (15,61%). La polul opus se situează judeţul Satu Mare, unde este procentul cel mai ridicat de populaţie

39/69

Object 8

Populaţia pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2010 [%]

Sursa: Anuarul Statistic 2011 INS

activa (71,5%), si cel mai mic procent de vârstnici raportat la populaţia judeţului (12,33%). Judeţul Bistriţa-Năsăud are cel mai ridicat procent de populaţie sub 15 ani (17,06%), ceea ce era de aşteptat, având în vedere rata pozitivă a sporului natural în acest judeţ.

În intervalul 2005-2010, la nivel regional, se remarcă creşterea procentuală constantă a vârstnicilor (65 ani şi peste), de la 13,56% la 14,09%. Tendinţa se înregistrează şi la nivelul judeţelor, excepţie făcând judeţul Bihor. Pe medii, tendinţa se menţine atât în mediul rural, cât şi în cel urban, excepţie făcând în mediul rural judeţele Bihor şi Cluj. Pe acelaşi interval temporal, se remarcă scăderea procentului de tineri (0-14 ani) de la 16,08% în 2005 la 15,48% în 2010. Tendinţa se înregistrează şi la nivelul judeţelor, excepţie făcând judeţul Bihor. Pe medii, tendinţa se menţine atât în mediul rural, cât şi în cel urban, excepţie făcând în mediul urban judeţul Cluj.

La nivel regional, raportul de dependenţă7 este de 42% şi se situează sub media naţională (43%). Distribuţia la nivel judeţean indică un raport maxim în judeţul Sălaj, respectiv minim în judeţul Cluj. Separat, raportul de dependenţă al tinerilor din regiune este de 21,98%, mai ridicat decât media naţională (21,62%), în timp ce raportul de dependenţă al vârstnicilor este de 20%, sub media naţională (21,31%).

Durata medie de viaţă în regiune este sub media naţională, pe tot intervalul analizat. Comparativ, durata medie de viaţă a înregistrat o creştere continuă pe intervalul studiat, în anul 2010 fiind de 73 ani. Judeţul Cluj are cea mai ridicată durată medie de viaţă (74,85 ani), iar judeţul Satu Mare cea mai mică (70,51 ani ).

În regiune, durata medie de viaţă este mai ridicată în mediul urban faţă de cel rural. La nivelul anului 2010, diferenţa este de 1,65 ani, sub media naţională de 2,12 ani. Se remarcă situaţia inversă în cazul judeţului Maramureş practic pe toată perioada analizată, precum şi ecartul maxim înregistrat în judeţul Sălaj. Pe sexe, femeile au o durată de viaţă net superioară, în regiune atingând 76,81 ani, raportat la doar 69,3 ani bărbaţii (date la nivelul anului 2010).

Mişcarea naturală a populaţiei

Rata natalităţii la nivel regional a fost de 10,3 născuţi vii la mia de locuitori, peste rata naţională (9,9). Judeţul cu cea mai ridicată natalitate este Bistriţa-Năsăud (11,1), în timp ce judeţul Maramureş a înregistrat la nivelul anului 2010 cea mai mică rată a natalităţii din regiune (9,8).

Rata mortalităţii la nivel regional a fost la mijlocul anului 2010 de 11,8 decedaţi la mia de locuitori, sub rata naţională (12,1). Judeţul cu cea mai scăzută rată a mortalităţii este Bistriţa-Năsăud (10,5), în timp ce judeţul Sălaj a înregistrat la nivelul anului 2010 cea mai ridicată rată a mortalităţii din regiune (12,7).

Rata sporului natural al populaţiei din regiunea Nord-Vest la mijlocul anului 2010 a fost negativ, de -1,5 la mia de locuitori, subliniind depopularea regiunii din motive naturale, fiind

7 raportul general de dependenţă a populaţiei de până la 14 ani inclusiv şi a celei de peste 65 ani inclusiv, cu populaţia activă cuprinsă între 15 şi 64 ani

40/69

însă sub nivelul naţional (-2,2). Toate judeţele urmăresc această tendinţă, cu excepţia judeţului Bistriţa-Năsăud, unde rata sporului natural al populaţiei este pozitivă (0,6). Sporul natural în mediul rural este negativ la nivel regional şi în toate cele 6 judeţe. În mediul urban situaţia este mai bună, doar în trei judeţe apărând valori negative: judeţele Bihor, Cluj şi Satu Mare.

Pe intervalul studiat 2005-2010, rata mortalităţii infantile marchează o îmbunătăţire, dar rămâne deosebit de ridicată. În toate judeţele se remarcă o scădere uşoara a ratei, doar în judeţul Maramureş, la nivelul anului 2010, rata rămâne mai ridicată decât în anii precedenţi şi cea mai ridicată din regiune. O scădere spectaculoasă continuă pe intervalul studiat se înregistrează în judeţul Satu Mare, unde mortalitatea infantilă a scăzut la jumătate, rămânând însă la cel mai ridicat nivel din regiune în anul 2010 (la fel ca în judeţul Maramureş, 10,5 decedaţi sub 1 an la 1.000 născuţi vii).

Migraţia populaţiei

Migraţia internă

Soldul schimbărilor de domiciliu situează regiunea Nord-Vest între cele 3 regiuni cu migraţie netă pozitivă, numărul celor stabiliţi în regiune în anul 2011 depăşind numărul celor care au părăsit regiunea, cu 1.815 persoane. Migraţie pozitivă se înregistrează şi în judeţele Cluj şi Bihor, dar în toate celelalte judeţe migraţia internă este negativă, mai accentuată în judeţul Sălaj (-542 locuitori).

Soldul schimbărilor de domiciliu pe medii relevă tendinţa de stabilire în mediul rural, care se păstrează pe întregul interval analizat 2005-2011.

41/69

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

Total

-316 730 760 1209 1691 2560 1815

Urban

-1950 -707 -2910 -3858 -2075 -3522 -2461

Rural

1634 1437 3670 5067 3766 6082 4276

-5000

-3000

-1000

1000

3000

5000

7000

Soldul schimbărilor de domiciliu

[nr.loc.]

Soldul schimbărilor de domiciliu în Regiunea Nord-Vest în perioada 2005-2011 [nr.loc]Sursa: INS Tempo Online

Migraţia externă

Analiza emigraţiei şi imigraţiei la nivelul regiunii în anul 2009 confirmă tendinţa naţională, respectiv emigraţia depăşeşte imigraţia. Emigraţia la nivelul regiunii în anul 2009 este mai scăzută faţă de majoritatea celorlalte regiuni (regiunea Nord-Vest este pe al 5-lea loc în raport cu celelalte regiuni), în timp ce din punct de vedere al imigraţiei, regiunea se situează pe locul 4 între celelalte regiuni.

BH

BN

CJ

MM

SM

SJ

25 75 125 175 225 275 325 375

BH BN CJ MM SM SJ

Imigratia 130 43 228 111 87 32

Emigratia 143 105 345 183 155 61

[nr.loc.]

Imigraţia şi emigraţia pe judeţe, în anul 2010 [nr.loc]Sursa: Anuarul Statistic Român 2011

Judeţul Cluj a înregistrat cea mai accentuată emigraţie, respectiv imigraţie, ca număr de persoane în migrare. La polul opus se situează judeţul Sălaj. Migraţia consemnată oficial a populaţiei, pe intervalul studiat 2005-2010, marchează o tendinţă generală de stagnare, dar datele folosite din sursa INS nu acoperă întregul fenomen migratoriu, mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, exista o subevaluare severă a acestui fenomen .

Resursele umane

42/69

Educație

Evoluţia populaţiei şcolare în regiunea Nord-Vest

Potrivit datelor statistice se constată că în intervalul de timp 2005-2011 populaţia pe grupele de vârstă vizate de sistemul formal de educaţie (0-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-19 şi 20-24 ani) din regiunea Nord-Vest este în continuă scădere.

Evoluţia populaţiei şcolare la nivel regional, în intervalul de timp considerat (2005-2011) prezintă de asemenea tendinţe de scădere. În anul 2011 în regiunea Nord-Vest avea o populaţie şcolară de 516.575 persoane (cu 10,4% mai puţin, decât în anul 2005), dintre care 359.860 în mediul urban şi 156.715 în mediul rural, cu o distribuţie globală echilibrată pe sexe.

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

Preşcolar Primar Gimnazial Liceal Profesional Postliceal Superior

Nu

mă

r p

ers

oa

ne 2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Evoluţia populaţiei şcolare în perioada 2005-2011, Regiunea Nord-VestSursa: INS TEMPO_SCL103E_30_4_2013

Învăţământul preşcolar a cunoscut un trend ascendent, în ce priveşte efectivul copiilor înscrişi, în timp ce învăţământul primar şi gimnazial (inclusiv cel special) sunt în uşoară descreştere. Scăderea dramatică a numărului de elevi din învăţământul profesional şi tehnic se datorează desfiinţării şcolilor profesionale sau transformării lor în licee tehnologice. Creşterea numărului de liceeni compensează scăderea elevilor din învăţământul profesional, cifra totală a elevilor incluşi în ciclul 2 al învăţământului secundar reducându-se cu 10,6% în perioada 2005-2011, urmând tendinţele generale de descreştere a populaţiei şcolare. Numărul elevilor înscrişi în învăţământul postliceal s-a dublat în intervalul de timp 2005-2011, de la 5269 elevi la 10.122. O evoluţie nefavorabilă s-a înregistrat în rândul studenţilor, a căror număr a scăzut în perioada studiată cu 19,2%.

Populaţia şcolară a scăzut în toate judeţele regiunii în perioada studiată. Efectivul cel mai ridicat al populaţiei şcolare se găseşte în judeţul Cluj, ceea ce se datorează atât populaţiei mai numeroase, cât şi numărului ridicat de studenţi (peste 2/3 din totalul studenţilor sunt înregistraţi în judeţul Cluj).

Din analiza populaţiei şcolare pe medii de rezidenţă, la nivelul regiunii se constată că în perioada 2005-2011 ponderea populaţiei şcolare din mediul rural a scăzut puţin, de la 31,4% la 30,3%, efectivul descrescând în total cu 13,5%, mai mult decât în mediul urban (scădere de 9%).

43/69

Harta de mai jos prezintă la nivel de UAT raportul dintre numărul elevilor cuprinşi în ciclul primar şi gimnazial şi populaţia de 5-14 ani. Acest indicator menit să aproximeze, pe baza datelor statistice disponibile la nivel UAT (populaţia pe grupe de vârste de 5 ani, respectiv populaţia şcolară pe nivele de educaţie din şcolile locale) gradul de cuprindere a populaţiei în sistemul de învăţământ obligatoriu8, reflectă faptul că mulţi copii frecventează şcoala în altă localitate decât cea de domiciliu. Localităţile Beiuş (BH) şi Beliş (CJ) atrag cei mai mulţi elevi din zonă, indicatorul de cuprindere depăşind 125%, iar în cazul altor cinci localităţi (Tămăşei din judeţul Bihor, Runca Salvei din Bistriţa-Năsăud, Sâncraiu din Cluj, Coltău din Maramureş şi Poiana Blenchii din Sălaj) depăşeşte 100%. Aceste localităţi, chiar dacă sunt rurale (în afara oraşului Beius), atrag elevii din zonă, fiind avantajate de poziţia lor şi de existenţa unor internate şcolare.

Rata de cuprindere în educaţie a populaţiei de 5-14 ani, anul 2011Sursa: calcule proprii după date INS Tempo Online

Distribuţia de gen a populaţiei şcolare este echilibrată. În general, în cazul nivelurilor de educaţie inferioare (preşcolar, primar, gimnazial) ponderea populaţiei masculine este puţin mai ridicată (peste 51%), ceea ce se datorează faptului că în aceste grupe de vârste în general sunt mai mulţi băieţi decât fete. În cazul învăţământului secundar superior ponderea populaţiei feminine a scăzut atât în cadrul învăţământului liceal (cu 5 puncte procentuale, de la 53,45% la 48,53%), cât şi în cel profesional (de la 37,81% la 35,74%). În perioada studiată a crescut spectaculos ponderea femeilor în învăţământul postliceal (de la 57,37% la 78,28%). S-a

8 Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă numărul total al elevilor de o anumita grupă de vârstă, indiferent de nivelul de educaţie în care sunt cuprinşi, ca raport procentual din totalul populaţiei din aceeaşi grupă de vârstă. Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de 7-14 ani la nivel naţional variază între 92,8% şi 98%, obiectivul fiind practic 100%. Date statistice referitor la gradul de cuprindere în învăţământ la nivel regional sau judeţean nu sunt disponibile

44/69

menţinut preponderenţa femeilor în educaţia superioară, dar este în scădere (de la 56,18% în 2005 a scăzut la 54,23% în 2011).

În regiunea Nord-Vest, minorităţile naţionale reprezintă o parte importantă a populaţiei şi învăţământul în limba minorităţilor reprezintă o componentă esenţială a învăţământului din regiune. Reţeaua învăţământului preuniversitar cuprinde atât unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor, cât și clase în limbile minorităţilor naţionale în unităţile de învăţământ cu predare în limba română, la toate nivelurile de învăţământ. Marea majoritate a populaţiei şcolare (86,20% în anul 2011) studiază în limba română, 12,73% în limba maghiară şi 0,80% în limba germană. Clase cu limbă de predare slovacă (0,15% din populaţia şcolară) funcţionează în judeţele Bihor şi Sălaj şi ucraineană (0,11%) în judeţele Maramureş şi Satu Mare. Din anul 2009, în judeţul Bihor, s-a organizat învăţământ în limba de predare romanes, la nivel preşcolar, primar şi gimnazial, reprezentând doar 0,02% din populaţia şcolară.

Estimările privind populaţia de vârstă şcolară şi preşcolară în 2015 şi 2025, comparativ cu anul 2005 ne indică o serioasă ameninţare în direcţia reducerii populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară până în 2025 cu până la 33,27%.

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din Regiunea Nord-VestGrupe de

vârstă2005 2015 2025

2015-2005 2025-2005Nr. % Nr. %

3-6 ani 112000 102400 80100 -9600,00 -8,57% -89700,00-

28,48%

7-14 ani 253700 214200 187100 -39500,00-

15,57%-

226600,00-

26,25%

15-24 ani 425500 304000 260800-

121500,00-

28,55%-

382300,00-

38,71%

Total791200,0

0620600,0

0528000,0

0-

170600,00-

21,56%-

698600,00-

33,27%Sursa: INSSE- Proiecţia populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară

Analiza structurii demografice pe vârste şi sexe pune în evidenţă la nivel regional creşterea uşoară a ponderii populaţiei adulte, reprezentând o oportunitate de dezvoltare a învăţării pe tot parcursul vieţii.

Abandonul şcolar

Media indicatorului în cazul UE-27 înregistra în anul 2012 valoarea de 12,8 (în scădere comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2005 de 15,8), o valoare mai ridicată înregistrându-se în cazul populaţiei masculine (14,5%) şi mai redusă în cazul celei feminine (11,0%). Acelaşi indicator la nivelul României în anul 2012 înregistra 17,4 respectând tendinţa mediei europene de ameliorare uşoară comparativ cu nivelul înregistrat în 2005 (19,6).

Rata părăsirii timpurie a educaţiei în UE27 şi regiunile României, perioada 2005-2011 (%)

Regiuni 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012UE27 15,8 15,5 15,0 14,8 14,3 14,0 13,5 12,8România 19,6 17,9 17,3 15,9 16,6 18,4 17,5 17,4Nord-Vest 16,5 15,3 12,5 12,2 15,1 17,2 14,7 14,9Centru 17,1 15,4 14,8 13,6 16,0 19,8 21,8 19,0

45/69

Nord-Est 21,4 19,2 19,7 18,4 19,2 22,7 21,6 21,6Sud-Est 24,1 21,4 21,4 19,2 18,3 20,7 19,6 18,6Sud - Muntenia 24,0 23,1 21,8 20,5 20,5 20,8 20,4 21,3Bucureşti - Ilfov 12,5 10,3 12,0 10,6 9,9 11,0 9,6 7,4Sud-Vest Oltenia 21,0 19,3 16,4 15,7 18,0 18,3 16,4 16,0Vest 16,2 14,9 15,3 12,6 11,3 10,0 9,7 13,6

Sursa; Eurostat, tabel edat_lfse_16

Cu valoarea indicatorului de 14,9%, în anul 2012, regiunea Nord-Vest se situează pe locul 3 din ţară, după regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest, situaţia îmbunătăţindu-se din 2005 (16,5%).

Valoarea ratei abandonului în învăţământul primar şi gimnazial9, înregistrată în anul şcolar 2010/2011 (1,6), a fost mai ridicată comparativ cu valoarea înregistrată la nivelul anului 2005 (1,5), iar analiza de detaliu reflectă o dinamică oscilatorie între valorile 1,4% şi 1,9%. Cea mai mare fluctuaţie se observă în cazul învăţământului postliceal, iar în cazul învăţământului profesional abandonul şcolar a crescut brusc în anul şcolar 2010/2011, în urma reorganizării acestui tip de învăţământ.

În plan naţional regiunea Nord-Vest s-a situat pe locul 3 privind rata abandonului la nivel primar şi gimnazial (cumulat) în anul 2010/2011, având totodată cea mai redusă valoare a ratei abandonului şcolar în învăţământul gimnazial (1,7). Această performanţă rezultă, în plan regional, dintr-o contribuţie cu valorile cele mai reduse ale ratei de abandon şcolar înregistrat în ciclul primar a judeţului Bihor (1,1) urmat de Sălaj (1,2) şi Cluj cu 1,4 la care se adaugă celelalte judeţe ale regiunii Nord-Vest cu valori mai ridicate.

0

5

10

15

20

25

30

%

Bihor 1,1 1,4 1,9 10,4 4,9

Bistriţa-Năsăud 1,8 1,4 3,4 28,7 6,1

Cluj 1,4 1,4 3,0 19,9 5,9

Maramureş 1,9 1,6 3,7 18,7 7,4

Satu Mare 2,1 3,2 5,5 20,5 7,4

Sălaj 1,2 1,7 2,4 21,1 8,1

Primar Gimnazial Liceal Profesional Postliceal

9 Rata abandonului şcolar, conf. Notei 1570/2008 a MECT, reprezintă raportul procentual între numărul de elevi care au abandonat şcoala şi numărul total al elevilor care au fost înscrişi în anul şcolar respectiv

46/69

Rata abandonului școlar în Regiunea Nord-Vest, pe județe, anul şcolar 2010/2011Sursa: Anuarul Statistic al României 2012

Regiunea Nord-Vest se află pe locul 3 între regiunile ţării (după Nord-Est şi Sud-Muntenia) privind numărul absolvenţilor de învăţământ liceal secundar ciclul 2, cu o medie anuală de 28.653 de absolvenţi și tot locul 3 în ceea ce privește numărul absolvenţilor de învăţământ superior (după regiunile Bucureşti-Ilfov şi Centru), cu o medie de 19656 absolvenţi anual, între 2005-2010.

Personalul didactic

Numărul de cadre didactice din regiune a scăzut cu 10% în perioada 2005-2011, cea mai mare scădere fiind în învăţământul primar şi gimnazial (-18,66%), urmat de ciclul 2 secundar (-8,75%). Pe de altă parte personalul didactic a crescut ca număr la nivelul preşcolar (cu 8,65%) şi universitar (cu 4,18%).

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

Nu

măr

Feminin 29132 29238 28978 29396 29068 27463 27036

Masculin 11475 11107 10955 11013 10816 10027 9615

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evoluţia personalului didactic în Regiunea Nord-Vest, pe sexe, 2005-2011Sursa: INS TEMPO_SCL104A_30_4_2013

Personalul didactic este preponderent feminin şi ponderea femeilor a crescut în perioada 2005-2011 de la 71,74% la 73,77%, ceea ce se datorează faptului că un procent mai mare de bărbaţi au părăsit sistemul (16,21%, faţă de 7,19% femei). Personalul didactic din învăţâmântul preşcolar este aproape exclusiv feminin, în învăţămăntul primar şi gimnazial ponderea femeilor depăşeşte 75% pe toată perioada studiată, în ciclul 2 secundar are valori de peste 60% (în creştere), iar în sistemul universitar ponderea bărbaţilor depăşeşte cea a femeilor (care este totuşi în creştere, de la 41,85% în 2005 la 45,51% în 2011).

47/69

99,78%

76,72%

67,51%

45,51%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Preşcolar

Primar şi gimnazial

Secundar ciclul 2

Universitar

Ponderea personalului didactic de sex feminin, pe niveluri de educaţie, anul 2011Sursa: INS TEMPO_SCL104A_30_4_2013

Raportul elevilor ce revin unui cadru didactic a fluctuat în jurul valorii de 14 per total. Tendinţe de creştere se observă la nivelul preşcolar şi liceal, iar la nivel superior s-a înregistrat o îmbunătăţire importantă a acestui indicator.

5

10

15

20

25

30

35

40

45

nu

măr

ele

vi/cad

ru d

idacti

c

Total 14,20 14,08 14,07 13,63 13,64 14,22 14,09

Învăţământ preşcolar 16,94 16,59 16,08 15,92 15,92 16,30 16,20

Învăţământ primar 15,29 15,10 14,65 14,55 14,75 16,22 16,52

Învăţământ gimnazial 9,65 9,24 9,57 9,21 9,32 10,05 9,92

Învăţământ liceal 12,55 12,94 12,90 12,70 13,50 14,03 14,54

Învăţământ profesional 34,44 36,08 36,32 40,57 41,99

Învăţământ superior 18,71 19,13 19,22 17,09 15,93 15,48 14,51

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Raportul elevilor ce revin unui cadru didactic în Regiunea Nord-VestSursa: calcule proprii după date INS Tempo Online

În cazul învăţământului postliceal raportul calculat este foarte ridicat (între 58-160), ceea ce se poate explica prin faptul că o pondere importantă a personalului didactic din învăţământul postliceal este încadrat cu funcţie de bază în alte forme de învăţământ. Din anul 2010 personalul didactic din învăţământul profesional a scăzut drastic, din cauza reorganizării învăţământului profesional.

Conform celor mai recente date EUROSTAT disponibile, în zona europeană raportul elevilor ce revin unui cadru didactic variază în cazul învăţământului primar de la o medie de mai puţin

48/69

de 10 elevi ce revin unui cadru didactic (2009) în cazul Maltei (9,4), Liechtenstein (9,2) Lituania şi Danemarca, până la valori de 22 în cazul Turciei sau 18,4-20 în cazul Marii Britanii, Franţei şi Republicii Cehe. La nivelul Regiunii Nord-Vest, raportul elevi ce revin unui cadru didactic10 înregistrat în acelaşi an de reper (2009), înregistra o valoare de 15,3 pentru învăţământul primar11, situându-se uşor sub media naţională. Pentru ciclul gimnazial acest indicator în plan regional în anul 2009 era 9,3, cu mult sub media naţională, apropiindu-se de eşalonul statelor europene cu valorile cele mai reduse. Pentru învăţământul liceal indicatorul prezintă valoarea de 13,5 menţinându-se şi la acest nivel tendinţa de îmbunătăţire uşoară a raportului regional comparativ cu media naţională.

La nivelul analizei pe medii în ciclul preşcolar în mediul rural al regiunii raportul numărului de elevi ce revin unui cadru didactic este sensibil mai ridicat (18,35 în anul 2011) comparativ cu mediul urban (14,77). La nivelul învăţământului primar şi gimnazial raportul elev-cadru didactic este mai favorabil în mediul rural (15,65 şi 9,30) decât în mediul urban (17,48 şi 10,54). În ciclul liceal situaţia se inversează: se înregistrează un raport de 18,27 elevi ce revin unui cadru didactic din învăţământul liceal rural şi respectiv de 14,25 în cel urban.

Coborând analiza la nivel judeţean, în ciclul primar în jurul valorilor minime (cu valori medii calculate pe perioada 2005-2011 cuprinse între 13,9-14,9) se situează judeţele Cluj, Bihor şi Sălaj, valori mai ridicate a raportului numărului de elevi ce revin unui cadru didactic se înregistrează în judeţul Bistriţa Năsăud, Maramureş şi Satu Mare (valori medii între 15,8 şi 16,4). În ciclul gimnazial raportul oscilează între valori de 9,1 în cazul judeţului Sălaj şi respectiv 10,5 în cazul judeţului Satu Mare. În ciclul liceal valorile cele mai reduse au fost înregistrate în judeţul Cluj (media anilor 2005-2011 fiind 11,7) iar cele mai ridicate în judeţul Bistriţa-Năsăud (16,3).

Resursele de muncă și formarea profesională

În ultimele două decade, dar în principal în perioada analizată, piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestate prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, creşterea ratei şomajului sub impactul crizei economice globale şi totodată creşterea şomajului de lungă durată. Piaţa muncii din Regiunea Nord-Vest reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Economia de piaţă concurenţială a făcut să se restrângă, uneori până la dispariţie, ramuri care în trecut aveau pondere importantă, cum ar fi industria miniera, siderurgică, metalurgică, industria constructoare de maşini.

Indicatorii de referinţă12 pentru piaţa muncii regiunii Nord-Vest, la nivelul anului 2011 sunt prezentaţi succint în cele două tabele de mai jos:

10 Calculat pe baza datelor furnizate de INS. 11 Pentru uniformizarea indicatorului cu modul de calcul din sistemul european învăţământul preşcolar şi primar au fost comasate.12 În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România, se utilizează doua serii de date statistice diferite, complementare: balanţa forţei de muncă (BFM) care analizează ocuparea la nivelul agenţilor economici, luând ca şi indicatori de referinţă populaţia peste 16 ani şi ancheta asupra forţei de muncă efectuată pe un eşantion reprezentativ de gospodării (AMIGO), luând populaţia peste 15 ani. Ancheta AMIGO, analizând nivelul ocupării pe baza informaţiilor oferite de gospodării, evidenţiază şi activitatea persoanelor pe care agenţii economici nu-i raportează, estimându-se astfel amploarea economiei ascunse, posibilă însă de evidenţiat doar la nivel naţional.

49/69

Tabel. Indicatorii absoluţi folosiţi la caracterizarea Pieţei muncii în Regiunea Nord-Vest, anul 2011Indicator absolut Valoarea

Populaţia Regiunii la 1.01.2011 2.717.532 persoaneResursele de muncă la 1.01.2011 1.778,9 mii persoanePopulaţia activă civilă (BFM ) 1.209,7 mii persoanePopulaţia ocupată civilă (BFM) 1.156,7 mii persoaneSalariaţi 569.195 persoaneŞomeri înregistraţi (BFM) 53.094 persoane

Sursa: INS Tempo Online

Tabel. Indicatorii relativi folosiţi la caracterizarea Pieţei muncii în Regiunea Nord-Vest, anul 2011Indicator relativ %

Rata de activitate a resurselor de muncă (BFM) 68,0%Rata de ocupare a resurselor de muncă (BFM) 65,0%Rata de activitate a populaţiei de 15-64 ani (AMIGO) 63,3%Rata de ocupare a populaţiei de 15-64 ani (AMIGO) 58,5%Rata şomajului înregistrat (BFM) 4,4%Rata şomajului BIM a populaţiei de 15-64 ani (AMIGO) 6,8%

Sursa: INS Tempo Online

Conform analizei BFM, la 1 ianuarie 2011, 65% din populaţia totală a regiunii Nord-Vest era considerată resursă de muncă13, aceasta fiind şi media la nivel naţional. Mai departe, cifrele relevă faptul că 45% din populaţia totală a regiunii era considerată populaţie activă civilă 14

(situându-se pe locul II la nivel naţional după Bucureşti-Infov cu un potenţial de forţă de muncă de aproape 55%), respectiv 1.209,7 mii persoane, din care, 96% reprezintă populaţia ocupată civilă15 (plasându-se pe locul II la nivel naţional la egalitate cu regiunea Vest din prisma acestui indicator), 53.094 persoane fiind şomeri înregistraţi. Salariaţii reprezintă mai puţin de jumătate din populaţia ocupată civilă, o pondere sensibil mai mare fiind atribuită altor categorii, reprezentaţi de: patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi.

Resursele de muncă

În anul 2011, resursele de muncă din regiunea Nord-Vest erau de 1.788,9 mii de persoane, reprezentând cca. 65% din totalul populaţiei regiunii. Cifrele ultimilor 7 ani ilustrează o 13 Resursele de muncă reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit sa desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economie naţionale, cu precizarea importantă a faptului că în această categorie include atât populaţia în vârstă de muncă aptă de a lucra, precum şi persoanele sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.14 Populaţia activă civilă cuprinde toate persoanele care au depăşit o vârstă de muncă specificată (16 ani) şi care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în perioada de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii, mai puţin cadrele militare şi persoanele asimilate acestora, neangrenate în activităţi economice (personalul M.Ap., M.I.R.A., S.R.I., militari în termen), deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice şi obşteşti.15 Populaţia ocupată civilă cuprinde toate persoanele care au o ocupaţie aducatoare de venit, pe care o exercită în mod obişnuit în una din activităţile economiei naţionale, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent (pe cont propriu) în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură etc. Categoriile de persoane incluse sunt: salariaţi care lucrează în una din activităţile economiei naţionale în unităţi din sectorul public, mixt, privat, cooperatist, obştesc, patronii care utilizează pentru realizarea activităţii forţă de muncă salariată, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi; nu include cadrele militare şi persoanele asimilate acestora, neangrenate în activităţi economice (personalul M.Ap., M.I.R.A., S.R.I., militari în termen), deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice şi obşteşti.

50/69

creştere a resurselor de muncă la nivelul regiunii, datorită parţial creşterii vârstei de pensionare atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei.

1690

1700

1710

1720

1730

1740

1750

1760

1770

1780

1790

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

mii

pers

oane

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

mii

pers

oane

Bihor 355 356,6 357,8 359,2 364,5 372,4 375,3

Bistriţa-Năsăud 206,7 205,1 205,3 205,7 207,9 209,7 209,4

Cluj 452 461,4 459,4 456,9 459,5 467,4 464,3

Maramureş 328,1 326,3 326 325,7 329,5 334 334,3

Satu Mare 232,2 232,4 233,3 233,8 237,3 241,4 242,1

Sălaj 151,7 149,6 149,5 149,6 151,4 153,5 153,5

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

a. b.Evoluţia resurselor de muncă în Regiunea Nord-Vest (a) şi în judeţe (b), în perioada 2005-2011

Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Distribuţia pe judeţe a resurselor de muncă indică o localizare a cca. 26% în judeţul Cluj, urmat de judeţul Bihor cu cca 21% şi de judeţul Maramureş cu cca. 19%, ponderea în judeţul Sălaj fiind sub 10% (o medie de 8,6% în ultimii 7 ani luaţi în calcul).

50

55

60

65

70

75

80

%

România 60,7 61,4 63,4 63,6 60,6 59,6 59,6

Regiunea Nord-Vest 66,4 66,7 68,5 68,6 66,1 64,9 65

Bihor 76,7 76,6 77,7 76,7 73,8 71,4 70,1

Bistriţa-Năsăud 58,4 59,6 61,9 62,3 59,9 59,7 60,6

Cluj 68,5 68,3 71,8 73,2 70,5 69,5 70,3

Maramureş 61 60,6 60,9 60,8 59,3 58,4 58,8

Satu Mare 62,9 63,6 64,6 64,5 61,7 60,1 60,1

Sălaj 63,8 66,4 68,3 67,2 64,2 63,4 64

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evoluţia ratei de ocupare a resurselor de muncă din Regiunea Nord-Vest, în perioada 2005-2011Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

51/69

În anul 2011, atât rata de activitate a resurselor de muncă16 cât şi rata de ocupare a resurselor de muncă17 în regiunea Nord-Vest se află mult peste media naţională (62,8%, respectiv 59,6%) plasându-ne pe locul II la nivel naţional după regiunea Bucureşti-Ilfov. Cu toate acestea, din analiza intervalului de timp 2005-2011, ambii indicatori au înregistrat scăderi în ultimii 3 ani, fapt datorat scăderii populaţiei ocupate civile, sub impactului crizei economice. Rata de ocupare a populaţiei feminine este mai mică decât cea a populaţiei masculine, atât în regiunea Nord-Vest, cât şi pe plan naţional.

Populaţia activă (civilă)

În anul 2011, populaţia activă civilă în regiunea Nord-Vest era de 1.209,7 mii persoane (locul 4 între regiuni), reprezentând 44,6% din populaţia totală, cu un procent care ne plasează peste media naţională (cu un plus de 3%), pe locul II la nivel naţional după regiunea Bucureşti-Ilfov. Cu un trend ascendent în perioada 2005-2009, se remarcă în graficul de mai jos o scădere bruscă în anii 2010-2011.

43,7343,91

44,8745,12

45,62

45,14

44,60

1170

1180

1190

1200

1210

1220

1230

1240

1250

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Mii

pers

oane

42,50

43,00

43,50

44,00

44,50

45,00

45,50

46,00

Populatie activa civila Rata bruta de activitate

Evoluţia populaţiei active civile şi a ratei brute de activitate în Regiunea Nord-Vest, în perioada 2005-2011Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Populaţia activă civileă a înregistrat o creştere constantă în perioada 2005-2009 de cca. 1-2%, după care în perioada 2010-11 în toate judeţele s-a înregistrat o scădere. Judeţul Cluj, urmat de judeţul Bihor, totalizează peste jumătate din populaţia activă civilă din regiune.

Distribuţia pe sexe a populaţiei active civile la nivelul regiunii Nord-Vest este relativ echilibrată, dar în fiecare judeţ al regiunii populaţia activă masculină depăşeşte numeric populaţia activă feminină.

Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste a avut valori sub media naţională şi a fluctuat, cu valori mai scăzute şi scăderi mai pronunţate în mediul rural, decât în mediul urban. La nivelul regiunii există o diferenţă medie de 2,5% în favoarea mediului urban în ultimii 7 ani analizaţi, ecartul major fiind înregistrat spre finalul perioadei de boom economic

16 Rata de activitate a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia activă civilă şi resursele de muncă, conform Metodei BFM17 Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populaţia ocupată civilă şi resursele de muncă

52/69

şi debutul crizei, când în anii 2008 şi 2009 s-a înregistrat o scădere a ratei de activitate în mediul rural.

Populaţia ocupată (civilă)

În anul 2011, populaţia ocupată civilă18 a regiunii Nord-Vest era de 1.156.700 persoane, dintre care 569.195, mai puţin de jumătate, o reprezentau salariaţii. Rata de ocupare a resurselor de muncă era de 65% din totalul populaţiei regiunii şi respectiv 94% din populaţia activă civilă a regiunii, plasându-se în termeni relativi pe locul II la nivel naţional după regiunea Bucureşti-Ilfov.

Distribuţia pe sexe a populaţiei ocupate civile în regiune este relativ echilibrată (o diferenţă de 4-5 puncte procentuale în favoarea populaţiei masculine).

Judeţul Cluj, aflat în topul clasamentului, împreună cu judeţul Bihor, totalizează 50% din populaţia ocupată civilă a regiunii, restul de 50% fiind împărţite între celelalte 4 judeţe. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la nivelul distribuţiei salariaţilor între judeţele regiunii, Clujul şi Bihorul totalizând cca. 56% din efectivul de salariaţi al regiunii Nord-Vest. Discrepanţele mari existente între judeţele din regiune sunt sesizate şi prin prisma acestui indicator, astfel că judeţul Sălaj înregistrează un procent de doar 7% din totalul salariaţilor din regiune.

În anul 2011, în clasamentul regiunilor, locul al doilea îi revine regiunii Nord-Vest (13,09% din totalul salariaţilor), după Bucureşti-Ilfov, cu 20,96%, iar pe ultimul loc se află regiunea Sud-Vest Oltenia (8,32% din total).

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă19 în regiunea Nord-Vest în perioada 2005-2012 indică un trend uşor ascendent, cu excepţia perioadei de boom economic (2007-2009) când aceasta a fost în scădere. Nivelul acestui indicator se situează sub media naţională în perioada 2005-2010, plasând regiunea Nord-Vest pe locul IV între regiunile ţării, poziţia fiind puţin îmbunătăţită în anul 2011 (locul III, cu puţin peste media naţională).

18 Populaţia ocupată civilă este compusă din salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali neremuneraţi (persoane care îşi desfăşoară activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă pentru care nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură)19 Conform anchetei AMIGO, Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă reprezintă ponderea populaţiei ocupate în vârstă de 15-64 ani în populaţia totală în vârstă de 15-64 ani

53/69

50

55

60

65

Rat

a de

ocu

pare

(%)

România 57,7 58,8 58,8 59 58,6 58,8 58,5

Nord-Vest 56 57,1 57 56,4 55,2 57,7 58,8

Centru 54,2 56 55,1 56,6 55,1 53,5 52,3

Nord-Est 61,5 60,1 61,3 60,5 60,6 62 63,7

Sud-Est 54,7 56,4 54,7 55,3 55,4 55,5 53,9

Sud Muntenia 58,1 59,7 60,5 61,1 60,1 59,7 55,3

Bucureşti-Ilfov 59,4 62,9 62,4 63,3 63,8 64,3 64,7

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evoluţia ratei de ocupare a populaţiei de 15-64 ani, pe regiuni de dezvoltare, perioada 2005-2011Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Distribuţia pe medii a ratei de ocupare indică o evoluţie neuniformă a ponderii rural-urban în distribuţia populaţiei ocupate civile. Rata de ocupare pe sexe, calculată după ancheta AMIGO, indică acelaşi ecart între populaţia ocupată masculină şi cea feminină, în intervalul 2005-2011.

Distribuţia populaţiei ocupate civile pe ramuri ale economiei naţionale relevă faptul că în regiunea Nord-Vest o pondere mare din populaţia ocupată se regăseşte încă în Agricultură (inclusiv Silvicultură şi Piscicultură), cu 31,77 %, plasându-ne peste media naţională (29,19%), în timp ce Serviciile în ansamblul lor (incluzând administraţia publică, sănătatea, învăţământul, etc.) totalizează 38,76%, plasând regiunea din punct de vedere al sectorului terţiar sub media naţională, pe locul V, aceeaşi situaţie regăsindu-se şi în domeniul Construcţiilor. În sectorul industrial în ansamblul sau, distribuţia populaţiei ocupate civile în regiunea Nord-Vest se află peste media naţională, situându-ne pe locul III în ierarhia naţională, după regiunile Vest şi Centru.

Agricultură Industrie Construcţii Servicii*

România 29,19% 20,96% 7,30% 42,54%Nord-Vest 31,77% 23,31% 6,16% 38,76%

Centru 24,24% 27,05% 6,60% 42,12%Nord-Est 41,54% 16,79% 6,06% 35,61%Sud-Est 33,74% 19,11% 7,96% 39,19%

Sud Muntenia 37,21% 22,06% 5,95% 34,78%Bucureşti-Ilfov 3,02% 14,59% 12,23% 70,16%

SV Oltenia 40,09% 19,03% 6,85% 34,03%Vest 24,95% 28,48% 5,78% 40,79%

Distribuţia populaţiei ocupate civile pe sectoare principale ale economiei, pe regiuni de dezvoltare (procent din total populaţie ocupată civilă per regiune), anul 2011Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

54/69

Din prisma distribuţiei pe sectoare ale economiei, judeţul Cluj are un aport de cca. 35% din totalul regiunii în ceea ce priveşte populaţia ocupată în sectorul Servicii, urmat de judeţul Bihor cu 21,5%; situaţia e asemănătoare în sectorul Construcţii, unde judeţul Cluj are un aport de populaţie ocupată civilă de 35%, iar judeţul Bihor de cca. 19%.

Servicii* 38,76 %

Constructii 6,16 %

Industrie 23,31 %

Agricultura 31,77 %

Distribuţia populaţiei ocupate civile pe ramuri ale economiei naţionale, anul 2011Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

În perioada 2008-2011, în regiunea Nord-Vest se remarcă un uşor trend descendent în gradul de ocupare în sectorul terţiar, în construcţii dar şi în industrie, cu o uşoară revigorare în 2011 a situaţiei în ceea ce priveşte cea din urmă; în compensaţie, se remarcă o uşoară creştere a populaţiei ocupate în agricultură pe toată perioada analizată.

Regiunea Nord-Vest se află pe locul 3 în ierarhia naţională la distribuţia populaţiei ocupate civile în sectoarele TIC şi Industrii creative (după Bucureşti-Ilfov şi regiunea Vest, respectiv Bucureşti-Ilfov şi regiunea Centru) chiar dacă sub media naţională, iar peste medie se regăseşte cu populaţia ocupată civilă în Învăţământ (locul 2 la nivel naţional după regiunea Nord-Est). Distribuţia populaţiei ocupate civile în domeniul Sănătate şi asistenţă socială plasează Regiunea Nord-Vest sub media naţională, pe locul V la nivel naţional.

În Agricultură lucrează mai multe femei decât bărbaţi, iar la polul opus se află sectoarele Construcţii (cu doar 10% femei) şi Transport şi depozitare (cu cca. 15% femei).

Situaţia distribuţiei numărului de salariaţi este puţin diferită faţă de cea a populaţiei ocupate între sectoarele economiei. În regiunea Nord-Vest, din datele de la finele anului 2011, existau 613.499 de salariaţi, care reprezentau aproximativ 22,6% din populaţia stabilă a regiunii (în scădere cu 1,5% fata de raportul din 2010), împărţirea pe sectoarele principale fiind următoarea: sectorul agricol asigură doar 1,5% din locurile de muncă, cel industrial 33,4%, construcţiile 6,99%, iar sectorul serviciilor restul de 58,09%. Trebuie remarcată diferenţa între numărul persoanelor ocupate în agricultură (circa 32% din populaţia ocupată totală) şi cei care au statut de salariat în acest domeniu (doar 1,5% din salariaţi), iar explicaţia este că majoritatea dintre cei ocupaţi în agricultură practică o agricultură de subzistenţă, în propriile gospodării.

În ceea ce priveşte numărul salariaţilor antrenaţi în sectorul Agricultură, silvicultură şi pescuit în regiunea Nord-Vest, în anul 2011 (doar 8.943 persoane), rezultatele plasează regiunea pe locul 6, înregistrând doar 9,16% din total. În ciuda faptului că sunt create

55/69

condiţiile dezvoltării acestui sector în regiune, mai ales în ceea ce priveşte înzestrarea cu factorii naturali, numărul persoanelor angajate sunt foarte puţine, aceasta fiind cel mai des angrenată în activităţi de sub-contractare Judeţul din regiune cu cele mai multe persoane angajate în acest sector a fost Bihor (cu 2083 persoane angajate, valoare situată la mai puţin de jumătate faţă de judeţul cu cei mai mulţi angajaţi la nivel naţional, Timiş, cu 5232 persoane), la cealaltă extremă situându-se judeţul Sălaj cu doar 917 persoane angajate în acest sector.

Din prisma distribuţiei numărului de salariaţi între sectoare, în anul 2011, cei mai mulţi salariaţi din regiunea Nord-Vest se regăsesc în: industria prelucrătoare (29,41% din total), comerţ (17,58%), învăţământ (9,70%), sănătate şi asistenţă socială (7,90%) şi construcţii (7,05%).

40100

44980

55216

100046

167415

0 50000 100000 150000 200000

Construcţii

Sănătate şi asistenţă socială

Învăţământ

Comerţ

Industria prelucrătoare

Nr. salariaţi

Sectoarele cu cei mai mulţi salariaţi în Regiunea Nord-VestSursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Din efectivul de salariaţi, din datele disponibile din 2005 doar până în 2007 inclusiv, reiese faptul că în regiunea Nord-Vest, cca. 60% îl reprezintă muncitorii, iar 58% au fost angajaţi de către operatori privaţi şi 29% în sectorul public.

Nivelul de salarizare

Cu toată creşterea netă înregistrată în ultimii 7 ani (nivelul salariului mediu aproape că s-a dublat din 2005 până în 2011), în anul 2011, regiunea Nord-Vest se află pe penultimul loc în privinţa nivelului de salarizare (cu 1.208 RON), înainte de regiunea Nord-Est (cu 1.199 RON), cu un salar nominal mediu net lunar cu 16% sub media naţională (de 1.444 RON) şi cu cca. 44% mai mic decât cel înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (de 2.086 RON).

56/69

679777

935

1119 1161 1168 1208

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

RON

Evoluţia câştigului salarial mediu net lunar în Regiunea Nord-VestSursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

În ceea ce priveşte nivelul salariului în judeţele regiunii în anul 2011, se remarcă Clujul fiind judeţul cu cele mai mari salarii (nivel mediu de 1.467 RON, cu 21,5% peste media regională) iar judeţul Maramureş cu cele mai mici salarii (nivel mediu de 1.043 RON, cu 7,5% sub media regională). Mai departe, este interesant faptul că judeţul Sălaj ocupă locul II în ierarhia regiunii din punct de vedere al nivelului câştigului salarial, în timp ce judeţul Bihor locul penultim, în condiţiile în care performanţele economice ale celor două judeţe sunt invers proporţionale cu acest indicator.

1043

1086

1107

1118

1135

1467

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600

Maramureş

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Satu Mare

Sălaj

Cluj

RON

Nivelul salariului mediu net în judeţele Regiunii Nord-Vest, anul 2011Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

În regiunea Nord-Vest, în 2011, salariaţii din domeniul energiei aveau cele mai mari salarii, urmaţi de cei din sectorul financiar-bancar şi IT. La polul opus se află salariaţii din sectorul hotelier şi restaurante, servicii administrative şi cultură. Interesant, de asemenea, e faptul că în regiunea Nord-Vest personalul din administraţia publică se află spre topul clasamentului cu salarii relativ mari, iar spre coada clasamentului regăsim domeniile construcţii şi comerţ, care angrenează mare parte din efectivul de salariaţi, în această distribuţie nivelul de pregătire şi formare profesională realizând o corelare direct proporţională.

Nivelul şomajului

57/69

Regiunea Nord-Vest ocupă locul III din punctul de vedere al numărului redus de şomeri în România, după Bucureşti-Ilfov şi regiunea Vest, cu 49.806 şomeri în septembrie 2012, cifra cu peste 31% mai redusă decât în decembrie 2010, respectând trendul naţional de descreştere a numărului de şomeri în ultimii ani în România.

La sfârşitul lunii ianuarie 2013, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 5,82%, mai mare cu 0,45 pp faţă de cea din luna ianuarie a anului 2012. Numărul total de şomeri la finele lunii ianuarie a fost de 513.349 persoane. Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele: Vaslui (10,99%), Teleorman (10,33%), Mehedinţi (10,21%) şi Dolj (10,11%). În judeţele regiunii Nord-Vest situaţia se prezintă în felul următor:

Numărul total de șomeri înregistraţi și rata șomajului la data de 31.01.2013

JudeţNumăr total

șomeri

din care femei

Nr. total șomeri

indemnizaţi

Rata șomajulu

i (%)

Rata șomajului Feminină

(%)

Rata șomajului Masculină

(%)Bihor 11996 4979 5559 4,37 3,69 5,02Bistriţa-Năsăud 7298 3192 4949 5,47 4,96 5,94Cluj 13302 6148 6501 3,92 4,01 3,85Maramureş 8653 3667 4042 4,22 3,7 4,71Satu Mare 8009 3144 2484 5,25 4,25 6,18Sălaj 7029 2619 3110 6,69 5,31 7,92România 513.349 212.943 208.698 5,82 5,09 6,47

Sursa: www.anofm.ro

În perioada 2005-2011 evoluţia numărului de şomeri şi a ratei şomajului înregistrat de regiunea Nord-Vest a urmat trendurile economice generale: a scăzut în perioada 2005-2008, după care în 2009 s-a dublat faţă de 2008, iar în perioada 2009-2011 a început să se redreseze, fără însă a ajunge la valorile din perioada 2005-2008.

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

0

1

2

3

4

5

6

7

8

4808642934

3590140230

84109

72918

53094

43.6

2.93.3

6.8

5.9

4.4

Someri Rata somajului

Evoluţia numărului de şomeri şi a ratei şomajului înregistrat în Regiunea Nord-Vest în perioada 2005-2011Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Rata şomajului înregistrat din regiunea Nord-Vest s-a menţinut sub media naţională pe toată durata 2005-2010, atât la femei, cât şi la bărbaţi, fiind pe locul II din ţară după regiunea

58/69

Bucureşti-Ilfov şi depăşită doar în anul 2011 de regiunea Vest, plasându-se în acest an pe locul III.

Media şomajului la nivelul localităţilor în Regiunea Nord-Vest

Sursa: „Elaborarea strategiilor de integrare pentru zone sărace şi comunităţi defavorizate”, Banca Mondială, MDRAP, Raport de situaţie, 20 februarie 201320

În anul 2011 cele mai mici rate ale şomajului s-au înregistrat în total şi masculin în judeţul Cluj, iar şomajul feminin era cel mai scăzut în judeţul Bihor. Cele mai înalte rate ale şomajului se înregistrează în judeţul Sălaj, pe toată perioada studiată.

Rata şomajului BIM este mai ridicată în mediul urban decât în mediul rural, pe toată perioada studiată, ceea ce se explică prin rata înaltă de ocupare în agricultura de subzistenţă a populaţiei rurale.

Rata şomajului masculin o depăşeşte pe cea feminină, fenomen explicat parţial prin faptul că în industria prelucrătoare (sectorul cu cel mai mare număr de angajaţi din regiune) lucrează preponderent femei, iar parţial prin retragerea în inactivitate (activităţi gospodăreşti) într-un procent mai ridicat a femeilor care îşi pierd locul de muncă (deci ele nu se mai declară şomeri).

20 Proiect cofinanţat de Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Regional 2007-2013

59/69

Cele mai înalte rate ale şomajului se înregistrează în grupa de vârstă 15-24 ani, cu valori între 13,5% (în anul 2008) şi 20,9% (în anul 2011), iar cele mai scăzute pentru grupa de vârstă 35-54 ani, cu valori între 3,1% (în anul 2008) şi 5,1% (în anul 2010).

Locuri de muncă vacante

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut drastic ca efect al crizei economice: în anul 2008 în regiunea Nord-Vest s-au înregistrat 8.554 locuri de muncă vacante, faţă de doar 3.059 în 2009, 2.170 în 2010 şi 3.145 în 2011.

Cele mai semnificative scăderi de locuri de muncă vacante în perioada 2008-2011 s-au înregistrat în sectoarele Sănătate şi Asistenţă socială (cu 93,19%) şi Administraţie publică (cu 91,90%), dar reducerea cu 42,90% a locurilor de muncă vacante din Industria prelucrătoare a cauzat cea mai mare scădere numerică (cu 1.442 persoane). Sectoarele cu cele mai multe locuri de muncă vacante în anul 2011 au fost: industria prelucrătoare (61,24% din total), construcţii (7,66%), comerţ (6,20%), transport şi depozitare (6,20%), informaţii şi comunicare (3,31%), iar cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au înregistrat în sectorul tranzacţii imobiliare (0,06%).

Participarea la programele de formare profesională

Puţin peste 24% dintre întreprinderile din România au oferit angajaţilor formare profesională21 continuă (FPC) în anul 2010, informează Institutul Naţional de Statistică într-un studiu publicat recent22.

Conform studiului Relaţia dintre educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii şi piaţa muncii în regiunea de dezvoltare Nord-Vest23 (IFES, 2011) aproximativ 26.000 de persoane au absolvi cursuri FPC, atât în anul 2009 cât şi în 2010. Majoritatea programelor de formare profesională continuă au avut ca obiectiv calificarea-recalificarea cursanţilor în diferite meserii, mai puţine fiind acelea care au vizat iniţierea, specializarea sau perfecţionarea lor pentru o anumită calificare. Ca sectoare de activitate, serviciile înregistrează cel mai mare număr de cursuri şi cuprinde cursurile cu cel mai mare număr de absolvenţi, atât în 2009 cât şi în 2010. Distribuţia cursanţilor pe domeniile industrie, comerţ, construcţii şi turism rămâne relativ echilibrată. Interesul pentru meserii relaţionate cu domeniul turismului este puternic

21 Formarea profesională continuă se realizează sub forma de cursuri sau de alte tipuri de FPC. În funcţie de unitatea care este organizatoare şi coordonatoare, se disting două tipuri de cursuri: interne si externe. Alte tipuri de FPC pot fi: perioade planificate de pregătire, instruire sau experienţă practică la locul de muncă; pregătire planificată prin rotirea personalului la locuri de muncă diferite, prin schimb de experienţă; participare la cercuri de pregătire/îmbunătăţire a cunoştinţelor; autoinstruire utilizând forma de pregătire la distanţă, folosind benzi audio/video, cursuri prin corespondenţă, cursuri asistate pe calculator, inclusiv pe internet (nu se consideră FPC dacă autoinstruirea se face în scop personal şi nu este organizată şi finanţată de unitate); instruire la conferinţe, prelegeri, seminarii al căror scop principal este formarea profesională a angajaţilor.22 INS: Caracteristici ale formării profesionale în întreprinderile din România în anul 2010”, Institutul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2012.23 Ştefania Isailă, Anca Miron, Daniela Andrei: Relaţia dintre educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii şi piaţa muncii în Regiunea de dezvoltare Nord-Vest (2009-2011), Institutul de Formare Economică şi Socială, Cluj-Napoca, 2011, http://www.stp-nv.ro/docs/studiu_regional_ocupare.pdf

60/69

crescut de numărul mare de persoane participante la cursuri care vizează prepararea mâncării/dulciurilor precum şi a celor care oferă diferite servicii în domeniul barurilor şi restaurantelor. Printre calificările cu cel mai mare număr de absolvenţi pentru anul 2009 se remarcă: agent de pază şi ordine, lucrător în comerţ, bucătar, ospătar, stivuitorist, operator introducere/validare/prelucrare date, zidar/pietrar/tencuitor, coafor, instalator, lucrător în creşterea animalelor. Anul 2010 păstrează prevalenţa agenţilor de pază şi ordine, a lucrătorilor în comerţ, stivuitoriştilor, operatorilor introducere/validare/ prelucrare date, bucătarilor, ospătarilor, adăugându-se lor coaforii, lucrătorii în structuri pentru construcţii.

Din baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Calificări au fost identificate, în regiunea Nord-Vest, un număr total de 988 centre de formare profesionale care au deţinut acreditare în anul 2012. Cele mai multe centre de formare funcţionează în judeţul Cluj (262), urmate de Maramureş (243), iar cele mai puţine în judeţul Bistriţa-Năsăud (69).

Numărul centrelor de formare profesională autorizate în Regiunea Nord-Vest, în anul 2012

168

69

262 243

115 131

0

50

100

150

200

250

300

Bihor Bistriţa-Năsăud

Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj

Nr.

fu

rniz

ori

Sursa: prelucrare bazată pe date http://www.anc.gov.ro/index.php?page=registrul-national-al-furnizorilor-autorizati

Se observă o orientare către programe FPC specifice domeniului serviciilor şi a competenţelor de utilizare a tehnicii de calcul. Programele de FPC oferite de cei mai mulţi furnizori sunt cele de bucătar, lucrător în comerţ, operator introducere-validare date, agent de pază şi ordine, ospătar şi formator. O parte din cursuri sunt oferite de mai mulţi furnizori doar în unele judeţe, cum ar fi competenţe informatice (Bistriţa-Năsăud), dulgher-tâmplar-parchetar (Sălaj), inspector de specialitate protecţia muncii (Satu Mare), expert accesare fonduri structurale şi de coeziune (Cluj) şi manager al sistemului de management al calităţii (Maramureş).

Durata medie a cursurilor de FPC/participant la nivelul regiunii Nord-Vest în perioada 2005-2011 se încadrează între 283-540 ore, ceea ce înseamnă o orientare spre cursurile de nivel I (destinat persoanelor care nu au absolvit învăţământul obligatoriu) şi nivel II (pentru absolvenţi ai învăţământului obligatoriu).

61/69

Reprezentanţii angajatorilor cuprinşi într-un studiu al STP-NV au considerat că cele mai multe posturi dificil de ocupat aparţin categoriei muncitorilor calificaţi în diverse domenii (mecanici, bucătari, şoferi, tâmplari, croitori, dulgheri, vopsitori, zidari, ospătari, sudori, confecţioneri, cofetari, tinichigii-vopsitori, lăcătuşi-mecanici, zugravi ş.a.), urmată de vânzări, administrativ, IT, management şi ingineri. Cele mai problematice competenţe sunt abilităţile practice de specialitate (57,99%) şi responsabilitatea (53,16%). Acestea au fost urmate de abilităţile practice generale (48,7%), cunoştinţele teoretice de specialitate (43,87%) şi capacitatea de muncă în echipă (41,26%). (IFES, 2011)

Nevoile de dezvoltare cel mai frecvent raportate de angajaţi se află în zona competenţelor cheie transversale – comunicare într-o limbă străină şi competenţe de utilizare a calculatorului, urmate de competenţele manageriale, de control emoţional şi management al conflictelor şi de cele de autodezvoltare profesională. Deşi considerată de către angajatori ca fiind o zonă deficitară în rândul posturilor dificil de ocupat, competenţele profesionale (cunoştinţe şi abilităţi practice) sunt raportate de un procent mai redus în rândul angajaţilor. (IFES, 2011)

Cea mai mare proporţie a persoanelor care afirmă că nu au participat la acţiuni de formare se aşteaptă ca iniţierea acestora să vină din partea angajatorilor. În lipsa unor propuneri venite din partea angajatorilor, cursurile / training-urile nu sunt căutate pe cont propriu. (IFES, 2011)

Competenţele considerate de şomeri esenţiale a fi dezvoltate pentru creşterea şansei de ocupare sunt: competenţele de comunicare într-o limbă străină (55,2%), competenţele de management (52,1%), competenţele de autodezvoltare profesională (46,9%) şi cele de coordonare a unor echipe de lucru (44,8%). Cele mai puţin conştientizate nevoi de dezvoltare sunt cele de autonomie (19,8%), dar şi de deprinderi practice generale (25%). (IFES, 2011)

Sănătate

La nivelul României, în perioada 2005-2010, se evidenţiază o tendinţă generală de creştere a personalului medical, situaţie valabilă şi pentru regiunea Nord-Vest şi judeţele ei componente. Resursele umane din sănătate au înregistrat o rată de creştere pozitivă, cu excepţia a două regiuni, unde personalul sanitar mediu a avut un trend descendent, respectiv în regiunea Nord-Vest (- 239 persoane), precum şi în regiunea Bucureşti-Ilfov (- 918 persoane).

62/69

Rata de creştere/ descreştere a resurselor umane din domeniul sănătăţii (2010 faţă de 2005)

-1500

-1000

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

Nord -Vest

Centru Nord- Est Sud- Est Sud-Muntenia

Bucureşti- Ilfov

Sud- VestOltenia

Vest

nr. pers.

medici

stomatologi

farmacişti

personal sanitarmediu

În anul 2010, în Transilvania de Nord, se înregistrau 7.383 de medici, 2.070 de stomatologi, 1.642 de farmacişti, iar personalul sanitar mediu includea 16.395 de persoane.

Dintre aceste categorii, doar personalul sanitar mediu a înregistrat o scădere, de 239 persoane, în intervalul analizat, celelalte categorii înregistrând creşteri între 280 şi 1.100 persoane. La nivelul regiunii Nord – Vest , situaţia pe judeţe este redată în figura de mai jos.

Singurul judeţ care înregistrează o scădere a numărului de farmacişti este Clujul (-107 persoane); creşteri foarte mici se înregistrează în judeţele Bistriţa-Năsăud (6 persoane) şi Sălaj (13 persoane). Descreşteri de personal sanitar mediu se înregistrează în judeţele Cluj (-678 persoane) şi Bistriţa-Năsăud (-116 persoane). Cele mai mari creşteri în privinţa numărului medicilor sunt caracteristice judeţelor Bihor (+549 persoane) şi Cluj (+430 persoane). Creşteri mai însemnate înregistrează şi stomatologii (Bihor) şi farmaciştii (Bihor şi Maramureş). În celelalte judeţe, creşterile de personal medical sunt mai ponderate.

În prezent, în judeţul Cluj cel mai mare deficit de personal sanitar se înregistrează la Terapie Intensivă, chirurgie, medicină de urgenţă şi radiologie.

Un indicator mai util în evidenţierea accesului populaţiei la asistenţă şi îngrijire medicală se referă la personalul medical raportat la populaţie. În acest sens, regiunea Nord-Vest se situa în 200924 pe primul loc în ţară la numărul cadrelor medicale raportate la 100.000 locuitori. După categoriile de cadre medicale Transilvania de Nord se situează pe locul 3 la nivel naţional (după regiunea Bucureşti-Ilfov şi regiunea Vest) la numărul de farmacişti, doctori şi stomatologi raportaţi la 100.000 de locuitori.

Starea de sănătate a populației

Starea de sănătate a populaţiei a continuat să se deprecieze în ultimii ani, o ilustrare constituind-o: mortalitatea ridicată, nivelul scăzut al speranţei de viaţă şi al speranţei de viaţă sănătoasă (cu 13 ani mai scăzut decât cel al speranţei de viaţă), rate ridicate de morbiditate şi mortalitate infantilă.

Indicatori privind starea de sănătate a populaţiei. Indicatori privind starea de sănătate a populaţiei An NV RO UE 27

24 Conform datelor obţinute de pe Eurostat; datele sunt disponibile doar până la nivelul anului 2009.63/69

Rata de creştere/ descreştere a personalului sanitar din Regiunea Nord Vest (2010 faţă de 2005)

-800

-600

-400

-200

0

200

400

600

800

Bihor Bistriţa-Năsăud

Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj

nr. pers.

medici

stomatologi

farmacişti

personal sanitarmediu

Speranţa de viaţă la naştere – bărbaţi (ani) 2009 69,2 69,8 76,4Speranţa de viaţă la naştere – femei (ani) 2009 76,8 77,4 82,8Mortalitatea infantilă (morţi sub 1 an la 1000 naşteri) 2010 8,9 9,8 4,3Rate de mortalitate din cauza cancerului standardizată (morţi la 100.000 locuitori) 2009 x 181,4 169Rate de mortalitate din cauza bolilor de inimă standardizată (morţi la 100.000 locuitori) 2009 x 188,8 79,8

Sursa: Eurostat

O situaţie specială a fost semnalată în zonele rurale izolate unde accesul persoanelor în vârstă şi cu handicap la serviciile medicale de calitate este de multe ori extrem de dificil. De fapt, în regiunea Nord-Vest se manifestă importante discrepanţe intra-regionale în ceea ce priveşte accesul la serviciile medicale. Statisticile evidenţiază rolul municipiului Cluj-Napoca drept centru regional de prestări servicii în domeniul medical precum şi slaba dezvoltare a acestora în judeţele Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Satu-Mare.

Problemele majore cu care se confruntă sistemul sanitar din regiunea Nord-Vest sunt valabile pentru întreaga ţară: managementul neperformant, lipsa clarităţii în ceea ce priveşte responsabilităţile fiecărui angajat (în special în funcţiile de conducere), insuficienţa personalului de specialitate în sectoarele preventive, modele educaţionale neperformante (nici o universitate de profil din România nu este în Top 500 sau alte clasamente mai importante), personal medical angajat simultan în mediul privat şi cel public, acces redus la noile tehnologii, eficiente din punct de vedere a costurilor, accesul diferenţiat al populaţiei la servicii medicale de calitate, investiţii reduse în cercetare & dezvoltare şi identificarea de noi tratamente.

Sărăcie și incluziune socială

Sărăcia25

Per ansamblu, conform datelor Eurostat, ponderea populaţiei totale aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială este în scădere în regiunea Nord-Vest şi sub media naţională. Faţă de 2007, indicatorul a scăzut cu aproximativ 6 puncte procentuale.

Evoluţia ponderii populaţiei aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială în populaţia totală (%)

25 Definiţia europeană (Consiliul Europei, 1975)Persoanele aflate în risc de sărăcie (sărăcie monetară, după transferurile sociale) sunt cele care trăiesc într-o gospodărie cu un venit disponibil echivalat sub pragul sărăciei, care reprezintă 60% din venitul mediu disponibil echivalat la nivel naţional (după transferurile sociale). Venitul echivalat se calculează prin împărţirea venitului total al gospodăriei la mărimea sa determinată după aplicarea următoarelor coeficienţi: 1.0 primului adult (capului familiei), 0.5 fiecăruia dintre ceilalţi membri de 14 ani şi peste şi 0.3 fiecărui membru al gospodăriei mai mic de 14 ani. Oamenii aflaţi în situaţie de sărăcie (materială) severă au condiţii de trai constrânse de o lipsă de resurse şi se confruntă cu cel puţin 4 din 9 precarităţi: nu-şi permit 1) să plătească ipotecă / chirie sau facturile de utilităţi la timp, 2) să-şi încălzească locuinţa în mod adecvat, 3) să facă faţă unor cheltuieli neprevăzute, 4) să mănânce carne, peşte sau proteine echivalente tot a doua zi, 5) o vacanţă anuală de o săptămână departe de casă, 6)o maşină personală, 7) o maşină de spălat, 8) un televizor color, 9) un telefon (inclusiv telefon mobil). Oamenii care trăiesc în gospodării cu intensitate a muncii foarte scăzută au între 0 şi 59 de ani şi locuiesc în gospodării unde adulţii (18-59 de ani) au lucrat în medie în anul precedent mai puţin de 20% din potenţialul lor total. Studenţii sunt excluşi. Numărul total al oamenilor în risc de sărăcie şi excluziune socială este mai mic decât suma numărului de indivizi incluşi în cele 3 categorii de mai sus, fiindcă unii se regăsesc simultan în una sau mai multe situaţii.

64/69

2007 2008 2009 2010 2011

UE 27 24,4 23,5 23,1 23,4România 45,9 44,2 43,1 41,4 40,3Nord-Vest 38,3 33,7 35,2 30,8 34,3Centru 37,6 37,2 33,2 30,3 28,5Nord-Est 55,1 54,5 52,9 51 51,2Sud-Est 51 48,6 42,4 51,8 50Sud-Muntenia 50,3 45,6 48,1 42,7 43,1Bucureşti-Ilfov 35,1 36,2 41,9 34,4 28,4Sud-Vest Oltenia 55,4 56,5 52,9 48 44,8Vest 34,2 33,4 30,1 35,5 33,1 Sursa: Eurostat, 2013

Dacă luăm în considerare ponderea populaţiei aflate în risc de sărăcie monetară (după transferurile sociale), putem observa că regiunea Nord-Vest se află sub media naţională, dar în urma regiunilor comparabile Centru şi Vest. Scăderea pe intervalul analizat este una nesemnificativă, de doar 1.3% faţă de valoarea din 2007.

Evoluţia ponderii populaţiei aflate în risc de sărăcie monetară (după transferurile sociale) %

2007 2008 2009 2010 2011

UE 27 16,5 16,4 16,3 16,4 16,9România 24,8 23,4 22,4 21,1 22,2Nord-Vest 21,3 18,9 18,7 14,6 20Centru 17,8 19,9 19,4 19,4 18Nord-Est 36,5 32,4 31,5 29,5 32,4Sud-Est 29,3 28,2 22,5 26,3 28Sud-Muntenia 26,6 22,3 23,0 22,2 21,6Bucureşti-Ilfov 7,3 6,5 6,4 3,1 3,4Sud-Vest Oltenia 36,3 36,9 37,4 30,7 28,9Vest 11,1 15,9 15,4 17,6 18,8 Sursa: Eurostat, 2013

Rămâne ridicată ponderea populaţiei aflată în situaţie de sărăcie (materială) severă26, prin comparaţie cu valoarea indicatorului la nivel european. Aproape 24% din totalul populaţiei regiunii se confrunta cu acest risc în 2011, faţă de 8% la nivelul UE; deşi sunt mai puţini decât media pe ţară, de aproape 30% (dar mai mulţi decât în Centru sau Vest).

Ponderea populaţiei aflate în risc de sărăcie material severă a scăzut cu aproximativ 5 puncte procentuale în 2011 faţă de 2007.

Evoluţia ponderii populaţiei aflate în risc de sărăcie materială severă (%)

2007 2008 2009 2010 2011

26 aceşti oameni aflaţi sub pragul „sărăciei severe” nu pot acoperi cheltuielile pentru coşul minim alimentar lunar, sau alte necesităţi curente, considerate de bază pentru o viaţă decentă în Europa, precum telefon sau încălzirea locuinţei

65/69

UE 27 9,1 8,4 8,4 8,1 8România 36,5 32,9 32,2 31,0 29,4Nord-Vest 28,8 24,6 23,3 21,4 23,9Centru 27,2 26,2 20,5 19,4 17,4Nord-Est 42,0 39,7 42,0 39,1 38,1Sud-Est 42,3 36,0 30,8 40,0 37Sud-Muntenia 42,0 36,6 38,1 33,0 33,4Bucureşti-Ilfov 32,6 33,3 38,1 32,0 26,1Sud-Vest Oltenia 44,1 38,3 37,6 31,8 30,2Vest 25,2 21,8 19,3 23,4 19,7 Sursa: Eurostat, 2013

Pe întreg intervalul analizat, valoarea ponderii populaţiei care locuieşte în gospodării cu intensitate a muncii foarte scăzută, pentru regiunea Nord-Vest, depăşeşte media naţională, cu excepţia anului 2010, dar a scăzut faţă de 2007 cu aproape 2 procente. Se poate remarca totuşi faptul că valoarea indicatorului este mai ridicată la nivel european, unde 10% din totalul populaţiei se află în această situaţie.

Evoluţia ponderii persoanelor care trăiesc în gospodării cu intensitate scăzută a muncii (%)2007 2008 2009 2010 2011

UE 27 9,6 9 9 10 10România 8,4 8,2 7,7 6,8 6,7Nord-Vest 9,4 10,4 9,9 5,9 7,3Centru 7,5 7,1 5,7 5,9 5,1Nord-Est 4,4 5,5 5,2 4,7 4,1Sud-Est 9,8 10,5 10,6 10,7 9,5Sud-Muntenia 10,8 9,6 10,7 8,7 8,1Bucureşti-Ilfov 5,5 5,1 3,7 3,0 2,9Sud-Vest Oltenia 12,0 10,8 8,2 7,4 9,4Vest 8,3 6,7 6,4 8,5 8 Sursa: Eurostat, 2013

Metodologia de calcul a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei privind indicatorii aferenţi sărăciei este diferită de cea a Uniunii Europene. Astfel, conform raportului elaborat pe perioada 2003-2011 de către Direcţia Servicii Sociale şi Incluziune Socială, rata sărăciei severe27 a înregistrat o ameliorare semnificativă în perioada 2005-2011, atât la nivelul României cât şi la nivelul regiunii Nord-Vest.

Indicatori privind sărăcia România Nord - Vest2005 2011 2005 2011

Rata sărăciei severe (% din totalul gospodăriilor) 3,4 0,5 2,6 0,5Rata sărăciei severe (% din populaţia totală) 4,6 0,6 3,6 0,9Rata sărăciei absolute (% din totalul gospodăriilor) 12,1 3,5 9,2 3,3

27 Rata sărăciei severe reprezintă ponderea persoanelor din gospodăriile ale căror cheltuieli de consum pe adult echivalent sunt mai mici decât pragul de sărăcie severă în populaţia totală

66/69

Rata sărăciei absolute (% din populaţia totală) 15,1 5 11,7 4,6Sursa: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

Conform raportului „Tendinţe sociale” (INS, 2011)28, regiunea Nord-Vest este pe locul 3 la nivel naţional între cele mai puţin sărace regiuni, după Bucureşti-Ilfov şi Vest, rata sărăciei scăzând de la 15,8% la 14,4%29.

Categoriile de populaţie cele mai expuse riscului de sărăcie în România sunt copiii şi vârstnicii; de asemenea, agricultorii, şomerii şi pensionarii agricultori. Pe tipuri de gospodării, riscul de sărăcie este mai mare pentru persoanele singure (în special, vârstnicii singuri), persoanele din gospodăriile monoparentale şi cele din gospodăriile numeroase, formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii şi din trei sau mai mulţi adulţi cu copii. Pe medii rezidenţiale, riscul de sărăcie este mai ridicat la populaţia din mediul rural (Administraţia Prezidenţială, Comisia Prezidenţială Pentru Analiza Riscurilor Sociale şi Demografice, „Riscuri şi inechităţi sociale în România” septembrie 2009).

Categoriile cele mai afectate în România sunt aşadar: copiii, tinerii (16-24 ani), şomerii, lucrătorii pe cont propriu (inclusiv populaţia din mediul rural), familiile monoparentale, familiile cu mai mult de 3 copii.

Copiii sunt grupa de vârstă cea mai expusă riscului de sărăcie şi excluziune socială (în România 48,7% dintre copii faţă de 26,9% la nivel european), adică unul din doi copii; părinţii „săraci” sau cu venituri mici sau care trăiesc din agricultură nu-şi permit să îşi trimită copiii la grădiniţă sau şcoală, ba chiar îi folosesc la muncile câmpului.

Copiii cu părinţii plecaţi în străinătate pot resimţi atât efecte pozitive cât şi negative ale acestei situaţii. Dintre efectele pozitive enumerăm posibilităţile mai ridicate de a călători în străinătate şi bunăstarea materială (ameliorarea condiţiilor de viaţă, telefon mobil, computer, etc.). Efectele negative nu sunt deloc neglijabile, începând cu deteriorarea relaţiei cu părintele rămas acasă, apariţia simptomelor de deprimare în rândul copiilor, tendinţa de marginalizare, apariţia comportamentului deviant. Toate aceste posibile efecte negative pot fi eliminate, chiar dacă parţial, prin servicii sociale specifice, de tipul consiliere specială, ajutor în procesul de învăţare, condiţii de petrecere a timpului liber în activităţi organizate în comun cu alţi copii.

Copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, 31 decembrie 2012Copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, din care

Regiune/Judeţ cu ambii părinţi plecaţi

cu un singur părinte

cu părinte unic susţinător

Total

România 23.924 49.470 10.264 83.658Nord-Vest 3.236 5.693 1.078 10.007Bihor 259 472 140 871Bistriţa-Năsăud 806 1.359 173 2.338Cluj 409 1.223 326 1.958Maramureş 800 1.474 251 2.525

28 estimarea ratei sărăciei pe baza veniturilor disponibile, inclusiv consumul din resurse proprii29 persoane în vârstă de 16 ani şi peste din total populaţie

67/69

Satu Mare 794 705 169 1.668Sălaj 168 460 19 647

Sursa: Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, 2013

Numărul acestor copii a crescut cu 5% faţă de anul 2008, iar judeţele cu cel mai mare număr de copii cu părinţi plecaţi în străinătate au rămas aceleaşi, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

După copii, la nivel european tinerii din grupa de vârstă 16-24 de ani sunt consideraţi categoria cea mai expusă riscului de sărăcie din mai multe motive: fie părăsesc sisteme de protecţie socială şi nu se pot încadra cu succes în societate, fie se află încă în întreţinerea familiei, sau chiar contribuie la întreţinerea fraţilor mai mici, fie sunt elevi sau studenţi, au finalizat doar studii medii / şcoli profesionale, fie au terminat învăţământ superior şi nu-şi găsesc locuri de muncă.

În perioada 2005- 2011 cheltuielile anule cu protecţia socială a persoanelor aflate în şomaj a crescut, atât la nivelul României, cât şi în cadrul judeţelor regiunii Nord-Vest. Conform datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, în perioada 2005-2007 cheltuielile au crescut treptat, fără a înregistra salturi importante de la an la an. Anul 2008 se caracterizează prin scăderea cheltuielilor cu protecţia socială a şomerilor, atât la nivelul regiunii, cât şi în toate judeţele acesteia. Anii 2009 şi 2010 se caracterizează printr-o creştere foarte mare a acestor cheltuieli, ca urmare a recesiunii economice generale. Creşterile cele mai mari s-au înregistrat în judeţele Cluj şi Bihor, iar cele mai mici creşteri s-au înregistrat în judeţele Sălaj şi Satu Mare. Judeţul Maramureş se caracterizează prin cheltuieli constat ridicate privind protecţia socială a şomerilor. Ponderea cea mai ridicată a şomerilor se înregistrează în judeţele Cluj şi Bihor30.

Femeile pot fi considerate categorie dezavantajată în condiţiile în care, numărul lor pe piaţa muncii este mai redus decât cel al bărbaţilor. La nivelul regiunii Nord-Vest, diferenţa de gen în ocupare este de 5.450 persoane în favoare bărbaţilor în 2011.

Numărul pensionarilor agricultori este în scădere, atât ca urmare a mortalităţii ridicate în rândul acestei categorii de pensionari, cât şi ca urmare a restructurării activităţii economice din sectorul primar din România. În perioada 2005-2011, pensionarii din agricultură au înregistrat o scădere de 89.255 persoane, care se corelează şi cu creşterea pensionarilor asiguraţi de stat, de 17.113 persoane.

30 Detalii în Capitolul „Piaţa muncii”68/69

Evoluţia numărului de pensionari în Regiunea de Nord - Vest

0

200000

400000

600000

800000nr. pers.

pensionari asiguraţi social destat

608126 610816 611856 615972 624181 629598

pensionari agricultori 167320 121250 111020 102122 93112 85417

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Sursa: INS, Tempo online, 2012

Pensia medie lunară a înregistrat creşteri în perioada 2005-2011 diferenţierile la nivel regional fiind destul de mici, întrucât deciziile de majorare a pensiilor sunt luate la nivel naţional (pensia medie a crescut şi pentru că numărul pensionarilor cu pensii mici a scăzut în numărul total de pensionari).

Impactul măsurilor promovate prin legea 416/2001 privind venitul minim garantat, la nivelul anului 2011Dintre persoanele vârstnice, au fost 4.838 beneficiari în regiunea Nord-Vest, locul 2 pe ţară (după regiunea Sud-Muntenia cu 5.273), cei mai mulţi din Maramureş (1.907) şi Bistriţa-Năsăud (1.124), judeţe cu zone întinse de deal, ne-cooperativizate. În consecinţă, aceste persoane vârstnice nu au realizat stagiul de cotizare necesar pentru a beneficia de pensie.

Racordare la sistemul de canalizare31 „Cele mai scăzute niveluri ale racordurilor la sistemul de canalizare se înregistrează în zona de Sud-Vest a României şi în Moldova, în timp ce populaţia cu cel mai bun nivel de racordare este concentrată în Transilvania şi în marile centre urbane din România. Analize suplimentare ale altor date arată că gospodăriile care nu sunt racordate la un anumit tip de utilităţi, nu sunt racordate nici la celelalte tipuri”32.

Proporţia gospodăriilor racordate la sistemul de canalizare

Sursa: „Elaborarea strategiilor de integrare pentru zone sărace şi comunităţi defavorizate”, Banca Mondială, MDRAP, Raport de situaţie, 20 februarie 2013

31 Vezi şi Analizele referitoare la Locuinţe si Infrastructura de utilităţi32 Elaborarea strategiilor de integrare pentru zone sărace şi comunităţi defavorizate”, Banca Mondială, MDRAP, Raport de situaţie, 20 februarie 2013

69/69

Cea mai deficitară dotare cu instalaţii (sub 25% din totalul locuinţelor) se înregistrează la nivelul comunelor relativ îndepărtate de centrele urbane semnificative şi de reţele majore de transport, unde reţele de utilităţi sunt slab dezvoltate, iar nivelul general de dezvoltare socio-economică este mai scăzut decât media: Treznea, Sânmihaiu Almaşului, Dragu, Cristolţ (Sălaj); Cehal, Craidorolţ, Homoroade, Pir, Săcăşeni, Săuca, Socond (Satu-Mare); Poienile de Sub Munte (Maramureş); Aluniş, Aşchileu, Bobâlna, Buza, Cămăraşu, Cătina, Corneşti, Frata, Palatca, Panticeu, Recea-Cristur, Săcuieu, Sânmartin, Suatu, Ţaga, Vultureni (Cluj); Miceştii de Câmpie, Milaş, Sânmihaiu de Câmpie, Silivaşu de Câmpie, Urmeniş (Bistriţa-Năsăud); Căpâlna, Holod, Drăgeşti, Lăzăreni, Sârbi, Spinuş, Toboliu (Bihor). La polul opus, cu peste 95% din locuinţe dotate cu instalaţii de apă şi canalizare, regăsim centrele urbane importante: Cluj-Napoca, Oradea, Zalău, Baia Mare, Bistriţa, dar şi o serie de localităţi urbane şi rurale mai mici, precum Beiuş, Ştei sau Comuna Floreşti.

Criminalitatea

Rata infracţionalităţii33 a crescut în Nord-Vest de la 928 de cazuri înregistrate în 2005, la 1.215 în 2011, peste media naţională de 1.212. Judeţele cu ratele cele mai ridicate sunt Cluj şi Bistriţa-Năsăud, iar rata cea mai scăzută se înregistrează în Bihor.

Repartiţia pe judeţe a ratei criminalităţii în 2011??

BH16%

BN16%

CJ20%

MM21%

SM12%

SJ15%

Chart Title

Sursa: INS, 2013

Rata criminalităţii34 a scăzut în Nord-Vest din 2005 (354 de cazuri) până în 2011 (247 de cazuri), deşi rămâne peste media naţională (223 cazuri la nivel naţional în 2011). La nivel judeţean, ratele cele mai ridicate se înregistrează în Maramureş şi Cluj.

Sărăcia în profil teritorial

În profil teritorial, regiunea Nord-Vest apare ca o regiune mult mai omogenă la indicatorii de sărăcie în mediul rural, dar relativ eterogenă în mediul urban, unde ratele de sărăcie ale oraşelor variază între 10% şi 41%35 . În general, la nivel naţional, sărăcia este de 3 ori mai mare în mediul rural decât în mediul urban.

33 număr de infracţiuni înregistrate şi soluţionate la 100.000 locuitori34 număr persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori

70/69

Conform lucrării Indicele de Dezvoltare Socială a Localităţilor 2009 (prof. Dumitru Sandu), se observă că cea mai mare concentrare de comune sărace apare în judeţele Sălaj şi Cluj. Se fac remarcate la nivel regional câteva zone compacte care se confruntă cu un risc ridicat de sărăcie, precum Podişul Transilvan, cuprinzând comune din Cluj şi Sălaj, Zona Tăşnad (SM) şi Zona Marghita (BH), Ţara Codrului (SM, SJ, MM), Ţara Lăpuşului, Ţara Vişeului şi Maramureşul istoric.

Din perspectiva inegalităţii teritoriale, se observă diferenţe importante în ratele de ocupare şi nivelele de venit între mediul urban şi mediul rural, de asemenea fiind diferenţiat accesul la servicii de educaţie, sănătate sau culturale. Aceste diferenţe sunt cu atât mai accentuate în comunităţile aflate la distanţe mari de aglomerări urbane semnificative (sau confruntate chiar cu izolare geografică şi probleme de acces rutier). Ratele de cuprindere în învăţământ sunt net superioare în zonele urbane şi majoritatea serviciilor medicale sunt de asemenea concentrate la nivel urban, unde se află şi infrastructuri medicale mai bine dezvoltate.

Sport și tineret

In intervalul de timp 2005-2010 la nivelul regiunii Nord-Vest remarcăm un număr constant de 6 licee cu program de educaţie fizică şi sport, în regim de proprietate publică, respectiv câte un liceu de profil pe fiecare dintre cele 6 judeţe.

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Regiunea NORD-VEST 5 6 6 6 6 6 6

Bihor 1 1 1 1 1 1 1Bistriţa-Năsăud 1 1 1 1 1 1 1

35 Harta sărăciei în România, Raport elaborat la cererea Comisiei Naţionale Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale de către Universitatea Bucureşti si Institutul Naţional de Statistică, 2004?

71/69

Cluj : 1 1 1 1 1 1Maramureș 1 1 1 1 1 1 1Satu Mare 1 1 1 1 1 1 1

Sălaj 1 1 1 1 1 1 1

La nivelul regiunii, numărul secţiilor sportive s-a dublat în intervalul de timp 2005-2010, de la 484 la 1.051, iar numărul sportivilor legitimaţi a crescut de asemenea până în anul 2009, urmând ca în anul 2010, nr. acesta să scadă la 27.419 sportivi.

Infrastructură

Infrastructura de transport

În regiunea Nord-Vest, infrastructura de transport este excentrică faţă de culoarele iniţiale paneuropene IV (Berlin - Praga - Budapest - Arad - Constanţa - Istanbul), V (Venice - Trieste/Koper - Ljubljana - Maribor - Budapest - Uzhhorod - Lviv - Kiev) şi IX (Helsinki - Vyborg - St. Petersburg - Pskov - Gomel - Kiev - Ljubashevka - Chişinău - Bucureşti - Dimitrovgrad – Alexandroupolis). Proiectul Uniunii Europene TEN-T a definit ulterior 30 de axe prioritare36, dintre care axele 7 – rutieră şi 22 – feroviară sunt cele mai apropiate de regiune.

Infrastructura de drumuri naţionale cuprinsă în reţeaua TEN-T centrală se limitează la segmente pe Turda-Sebeş (E81) şi Turda-Luna (E60), aprox.33 km. Pe reţeaua TEN-T globală se regăsesc peste 420 km (E60, E81, E671) care străbat teritoriul Regiunii Nord-Vest.

36 Sursa: http://tentea.ec.europa.eu/en/ten-t_projects/72/69

Infrastructura rutieră

O analiză în profil teritorial a infrastructurii rutiere relevă faptul că, la nivelul anului 2011, lungimea totală a drumurilor din regiunea Nord-Vest a fost de 12.459 km, respectiv 14,9% din totalul drumurilor la nivel naţional. Judeţul Bihor deţine cea mai lungă reţea de drumuri din regiune (24%), în timp ce judeţul Bistriţa-Năsăud doar 13%.

Se remarcă o creştere a infrastructurii rutiere în anul 2011 cu 5% faţă de anul 2005, peste media de 4,7% înregistrată la nivel naţional. Cea mai spectaculoasă creştere s-a înregistrat în judeţul Maramureş (13%), în judeţul Bihor creşterea fiind sub 1% în acest interval.

Din totalul drumurilor din regiune, 18% sunt de tip naţional şi 82% de tip judeţean sau comunal. Dintre tipurile de drumuri (modernizate, cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, pietruite sau de pământ) drumurile modernizate însumează 3.069 km, ceea ce reprezintă un procent de 24,6% din lungimea totală a drumurilor, sub procentul naţional de 32%.

BH BN CJ MM SM SJ

Modernizate [km] 759 369 728 554 347 312

Cu mbrăcăminţi uşoare [km] 743 374 763 514 672 617

Pietruite [km] 847 532 858 503 301 570

De pamânt [km] 626 306 371 214 327 252

5%15%25%35%45%55%65%75%85%95%

[%]

Lungimea reţelei de drumuri regionale, pe tipuri, 2011 [ %]Sursa: INS Tempo online

La nivelul anului 2011, densitatea drumurilor în regiune este de 36,5 km/km2, superioară valorii naţionale de 35,1km/km2, regiunea Nord-Vest situându-se pe locul 5 între regiunile României. Analiza densităţii drumurilor de toate categoriile pune în evidenţă diferenţe notabile, pe de-o parte între judeţele regiunii şi mai ales în interiorul fiecărui judeţ, iar pe de altă parte între regiunea Nord-Vest şi alte regiuni. Cele mai mari diferenţe apar însă comparativ cu regiunile din centrul şi vestul Europei.

Densitatea drumurilor publice [km/km2]

2005 2011

Romania 33.5 35.1Regiunea NORD-VEST 34.7 36.5

Bihor 39.2 39.4Bistriţa-Năsăud 28.1 29.5

73/69

Cluj 39.4 40.8Maramureș 25.0 28.3Satu Mare 36.3 37.3

Sălaj 40.9 45.3Sursa: INS Tempo online

Autostrăzi

Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) nu dispune de o reţea de drumuri rapide şi autostrăzi adecvată, fapt care duce la devierea traficului spre alte regiuni. Finalizarea autostrăzii Borş-Bucureşti va rezolva o parte din probleme, dar este nevoie de investiţii masive pentru modernizarea altor rute (în principal pe direcţiile est-vest şi nord-sud pentru asigurarea legăturilor rapide cu polii importanţi din vecinatate: Timişoara şi Sibiu). Sistemul de drumuri judeţene, care ar trebui să compenseze această lipsă este insuficient modernizat.

Autostrada Transilvania, Borş-Oradea-Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Braşov va scurta distanţa dintre principalele centre ale regiunii; această autostradă va fi direcţionată prin partea centrală a regiunii permiţând pe de-o parte scoaterea “dintr-un con de umbră” a judeţelor mai slab dezvoltate şi din punct de vedere logistic şi socio-economic permiţând totodată conectarea la infrastructurile de transport est-vest cu relaţia Moldova. O parte din autostradă (52 km) este deschisă pentru circualtie ceea ce nu este suficient pentru a împlini un rol important. Alte tronsoane din autostradă sunt în execuție.

Drumuri naționale

Din 12.459 km total reţea de drumuri, 2.259 de km sunt drumuri naţionale, densitatea medie a drumurilor în regiune fiind de 36,5 km/100 km2 uşor superioară densităţii naţionale (35,1 km/100 km2). Din reţeaua totală de drumuri din regiune doar 3.324 km sunt modernizaţi.

Drumuri naţionale modernizate [km]

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Romania 14374 14501 14666 15083 15114 15246 15379Regiunea NORD-VEST 1699 1720 1778 1890 1939 1965 2004

Sursa: INS Tempo Online

Regiunea este străbătută de 7 drumuri europene: cele mai importante fiind E60 - dinspre Ungaria, face legătura cu Oradea-Cluj-Brasov și capitala țării București, E576 - Cluj-Napoca-Dej, E81 – dinspre Satu Mare-Zalău-Cluj-Napoca-Brașov-București, E79 – Oradea-Deva, E671 – Oradea-Arad-Timișoara, E58 – Cluj-Napoca-Dej-Bistrița-Baia Mare-Vatra Dornei. Judeţele Cluj şi Bihor au o densitate a drumurilor naţionale.

74/69

Principalele căi de transport rutier în regiunea Nord-Vest şi media zilnică a încărcării, anul 2005 (vehicule/zi)Sursa: ADR Nord-Vest, date conform MTI

În ceea ce priveşte „punctele negre” din regiunea Nord-Vest (sectoare de drum unde se produc frecvent accidente rutiere foarte grave), conform IGPR au fost semnalate un număr de trei puncte negre (www.hartapunctelornegre.ro). Cele trei puncte negre se află în judeţul Cluj: primul pe DN 1, spre Turda (la Vâlcele), al doilea pe DN 1 la Gilău, şi al treilea pe DN1C spre Baia-Mare, la Iclod.

Drumuri județene

În interiorul regiunii discrepanţele dintre judeţe nu sunt mari, dar ele există totuşi. În zonele cu relief muntos densitatea reţelei rutiere este redusă (în special judeţele Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi partea sudică a judeţului Bihor unde există areale “rupte” datorită unor bariere naturale, deşi funcţional, se completează perfect cu zonele vecine, acest lucru ducând la întârzieri puternice de dezvoltare – ex. zona Rodna-Padiş etc).

Analiza situaţiei drumurilor judeţene din punct de vedere al tipurilor de acoperământ, la nivelul anului 2012 faţă de 2007, relevă o reducere a lungimii drumurilor pietruite sau de pământ, în favoarea celor modernizate sau cu îmbrăcăminţi uşoare.

Lungimea drumurilor judeţene, pe categorii de acoperământ, 2007-2012 [km]Modernizate Cu imbrăcăminţi

ușoare rutierePietruite De pământ

Anul 2007 2012 2007 2012 2007 2012 2007 2012Regiunea NORD-VEST 843 910 2466 2748 1674 1144 400 332Bihor 246 332 483 438 281 187 17 13Bistrita-Nasaud 91 154 288 248 273 254 109 98

75/69

Cluj 224 189 414 685 602 270 66 66Maramures 201 155 394 432 208 172 83 31Satu Mare 41 42 537 581 142 99 116 121Salaj 40 38 350 364 168 162 9 3

Sursa: MDRAP GL Infrastructuri

Densitatea de drumuri modernizate este mai mare decât in alte regiuni ale României, dar mult mai mică decât media europeană, problema resimţindu-se în special la sistemul de drumuri judeţene care sunt modernizate într-un procent nesatisfăcător mai ales în judeţele care se confruntă cu cele mai mari disparităţi de dezvoltare cum sunt Sălajul şi Bistriţa-Nasăud.

Drumurile judeţene şi conexiunile la drumurile europene/naţionale în Regiunea Nord-Vest, anul 2013Sursa: ADR Nord-Vest, date conform MTI

Drumuri comunale

Drumurile comunale, cele care asigură legătura între comune şi oraşe sunt, de asemenea, degradate şi cu solutii tehnice depăşite, nepermiţând un acces facil spre aceste zone care se găsesc astfel într-o evidentă izolare.

Infrastructura feroviară

Lungimea reţelei feroviare în anul 2011 atinge 2.142 km, din care 312 km sunt linii electrificate (15%), iar 244 km sunt linii duble (11%). Reţeaua este mai densă decât cea de la nivel naţional având densităţi peste medie în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud şi Satu-Mare, iar sub medie în Sălaj, Maramureş şi Cluj. În ce priveşte reţeaua feroviară, a fost iniţiat un program de modernizare a gărilor.

76/69

Structura pe tipuri de linii [km]

Tip 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011Romania Linii electrificate 3994 3965 3974 3974 4002 4020 4020

Linii duble 2966 3009 2909 2909 2909 2909 2909

Linii simple 10816 10731 106391064

6 10645 10645 10638

Regiunea NORD-VESTLinii electrificate 313 314 312 312 312 312 312Linii duble 303 303 244 244 244 244 244Linii simple 1645 1645 1586 1586 1586 1586 1586

Sursa: INS Tempo online

La nivelul anului 2011, densitatea liniilor de cale ferată este de 49 km/1000 km2 la nivel de regiune, superioară celei naţionale (45 km/1000 km2). Pe judeţe, densitatea cea mai mare se regăseşte în judeţul Bihor (66 km/1000 km2), cea mai redusă fiind în judeţul Maramureş (33 km/1000 km2).

Serviciile feroviare sunt operate cu precădere de companiile de stat SNTFC CFR Călători S.A. şi SNTFM CFR Marfă S.A., însă piaţa de transporturi feroviare de mărfuri a fost deschisă în România încă din 1998, iar primii operatori privaţi şi-au început activitatea în 2000.

Au fost introduse trenurile “Săgeţi albastre”, dar calitatea precară a materialului rulant, restricţiile de viteză, reduc foarte mult impactul acestora. Principalele probleme rămân însă legăturile deficitare în zonă (mai ales cele interjudeţene) şi existenţa a numeroase zone cu restricţii de viteză. Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate regiunea Nord-Vest se situează pe ultimul loc la nivel naţional având o pondere de doar 7,7% din reţeaua naţională, în condiţiile în care regiunea este teritoriul de ,,legătură” infrastructurală al României cu Vestul european. Materialul rulant este încă insuficient.

77/69

Principalele căi de transport feroviar în regiunea Nord-VestSursa: ADR Nord-Vest, date conform MTI

Infrastructura aeriană

Accesibilitatea aeriană este asigurată printr-o infrastructură relativ bună, în regiune existând un număr de 4 aeroporturi: Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare şi Satu-Mare, dintre care primele două sunt cuprinse în reţeaua transeuropeană de transport. Regiunea Nord-Vest este singura regiune care deţine patru aeroporturi în România.

Aeroporturi şi zone de accesibilitate sub 50 km în Regiunea Nord-Vest Sursa: ADR Nord-Vest

78/69

Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca este deschis traficului intern şi internaţional şi celelalte trei aeroporturi sunt deschise traficului intern şi ocazional celui internaţional.

Traficul de pasageri a crescut constant în perioada 2005-2011 la nivelul regiunii, ajungand să deţină peste 10% din totalul pasagerilor la nivel naţional în2011, comparativ cu aproape 6% în 2005.

Pasageri cu transport aerian [1000 pasageri]

Sursa: INS Tempo online

Cel mai important aeroport al regiunii, are preia peste 90% din traficul total de pasageri este Aeroportul Internaţionale Cluj-Napoca. Volumul transportului de pasageri a fost de puţin peste 1 milion de pasageri în 2011. În perioada 2005-2011 numărul total de pasageri a crescut de apropae patru ori în cazul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. Traficul internaţional de pasageri deţine peste 80% din total pasageri, fapt care atestă potenţialul de hub pentru jumătatea nordică a României a acestui aeroport, al treilea ca importanţă din România. Drept consecinţă a acestei situaţii, traficul aerian de pasageri la nivelul celorlalte aeroporturi din regiune (Oradea – doar 4% din total pasageri la nivel de regiune, Satu Mare, Baia Mare) rămâne redus ca şi volum.

Transportul public

Conform Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (A.N.R.S.C.), serviciul de transport public la nivelul anului 2011 în regiunea Nord-Vest este organizat în 14 localităţi urbane, de 38 operatori activi sau în curs de activare.

La nivelul anului 2011, numărul total al vehiculelor pentru transport public local de pasageri din regiunea Nord-Vest a fost de 139 tramvaie, 554 autobuze şi microbuze, şi 113 troleibuze.

În profil temporal, la nivel regional se remarcă scăderea numărului de vehicule în anul 2011 faţă de anul 2005, dar în judeţul Bihor numărul tramvaielor a crescut în perioada analizată.

Numărul de vehicule din transportul publicJudeţ 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

TramvaieRegiunea Nord-Vest 167 158 156 161 162 163 139Bihor 116 116 116 121 123 129 123Cluj 51 42 40 40 39 34 36

Autobuze si microbuzeRegiunea Nord-Vest 807 719 680 629 613 544 554Bihor 173 78 76 73 77 79 81Bistriţa-Năsăud 56 77 79 52 57 46 42Cluj 336 331 313 299 290 241 253Maramureș 144 126 113 102 89 83 83Satu Mare 47 56 49 53 56 47 47

79/69

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011România 3.494 4.897 6.909 8.031 7.984 8.849 9.686Regiunea Nord- Vest 201 226 375 693 860 1.089 1.005

Sălaj 51 51 50 50 44 48 48Troleibuze

Regiunea Nord-Vest 129 126 128 119 116 107 113Cluj 119 110 110 108 104 95 101Maramureș 10 16 18 11 12 12 12Satu Mare 4 - - - - - -

Sursa: INS Tempo Online

Lungimea liniilor simple în transportul public local la sfârşitul anului 2011, pe tipuri de vehicule, relevă faptul ca s-au redus traseele liniilor de tramvai şi a celor de troleibuz în toate oraşele cu astfel de moduri de transport. În Satu Mare, din 2006 s-a renunţat complet la liniile de troleibuz. Liniile de troleibuze din judeţul Cluj, în lungime totala simplă de 44,1 km, situează încă judeţul pe locul 3 la nivel naţional, după Bucureşti (164,2 km) şi Timişoara (60 km). Doar în judeţul Bihor, lungimea liniilor de tramvai a înregistrat o creştere pe intervalul studiat, ajungând în 2011 la 38,9 km.

În anul 2011, numărul pasagerilor transportaţi în transportul public local reprezenta la nivelul regiunii 10,4% din totalul transportat la nivel naţional cu tramvaiul, 14,6% din cel transportat cu autobuze şi microbuze, şi respectiv 27,2% din cel transportat cu troleibuze.

Pe o serie temporală extinsă, se remarcă o creştere în anul 2011 faţă de anul 2005 a numărului pasagerilor transportaţi cu autobuze şi troleibuze, dar scade numărul pasagerilor transportaţi cu tramvaiul. În acest din urmă caz, situaţia este afectată de judeţul Cluj, unde numărul pasagerilor pe mijloacele de transport în comun de tip tramvai a scăzut drastic, înjumătăţindu-se în anul 2011 faţă de anul 2008, ca urmare a închiderii sau reducerii activităţii în întreprinderile de pe platforma industrială deservită de tramvai în municipiul Cluj-Napoca, precum şi a lucrărilor de reabilitare a liniilor de tramvai.

Numărului pasagerilor transportaţi în transportul public localJudeţ 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

TramvaieRegiunea Nord-Vest 65.422 67.257 71.719 83.027 75.953 68.700 59.280Bihor 37.727 40.544 41.767 49.126 42.988 41.503 41.447Cluj 27.695 26.713 29.952 33.901 32.965 27.197 17.833

Autobuze si microbuzeRegiunea Nord-Vest 133.580,8 132.318,5 142.618,7 145509,8 143.143,8 152.590,6 158.058,2Bihor 23.937,7 25.832,8 25.338,4 18.664,1 16.011 17.313 16.910Bistriţa-Năsăud 2.852 2.712,9 2.459 3.126,6 3.545,1 3.512,6 3.768,2Cluj 62.290 60.190,5 69.817,2 75.457 80.194 97.759 104.958Maramureș 24.267 22.187,3 22.299,8 26.872,6 23.495,5 15.865 13.308Satu Mare 9.497 8.929 8.049 7.930,4 7.134,6 5.553 7.018Sălaj 10.737,1 12.466 14.655,3 13.459,1 12.763,6 12.588 12.096

TroleibuzeRegiunea Nord-Vest 42.135 44.412 50.531 50.590 49.816 47.627 46.760Cluj 36.092 38.551 44.691 45.783 43.890 43.228 42.927Maramureș 6.027 5.861 5.840 4.807 5.926 4.399 3.833

Sursa: INS Tempo Online

Procentual, la nivelul anului 2011, cele mai multe autobuze şi microbuze se înregistrau în judeţul Cluj (Cluj-Napoca, Turda, Dej) iar cele mai puţine în judeţul Sălaj (Zalău, Şimleu Silvaniei). Important este şi gradul de înnoire a parcului de vehicule .

80/69

Faţă de media naţională din anul 2011 de 208 pasageri transportaţi anual per autobuz/ microbuz în transportul public, media regională este mai mare, atingând 285 pasageri. Se observă capacitatea de transport insuficientă în transportul public din judeţul Cluj, unde media anuală este dublă faţă de cea naţională (415) în timp ce în Bistriţa-Năsăud revin 89 pasageri anual per autobuz/microbuz din transportul public. Serviciile de transport public local sunt realizate prin gestiune directă sau delegată. În regiune, principalii operatori ai consiliilor locale sunt RATUC (Cluj-Napoca), OTL S.A. (Oradea), URBIS S.A. (Baia Mare), TRANSURBANA S.A. (Satu Mare), TRANS URBIS (Zalău). În municipiul Bistriţa, serviciul este delegat operatorului privat TRANSMIXT.

Transportul de marfă

Analiza datelor referitoare la transportul de marfă în regiune relevă o reducere a numărului de tone transportate, conform surselor preluate de pe Eurostat.

Transport rutier marfă descărcată 2006-2011 (nu sunt date mai vechi) [mii tone]2006 2007 2008 2009 2010 2011

România 11,387 17,521 25,383 17,898 12,624 16,471

Regiunea NORD-VESTBihor 9,792 16,650 23,860 16,033 11,142 14,881

Bistrita-Nasaud 2,953 6,224 6,772 4,623 2,498 2,933

Cluj 22,414 22,196 23,333 9,684 7,218 6,241

Maramures 3,898 3,592 4,813 2,143 2,397 2,103

Satu Mare 2,482 3,029 3,420 1,814 1,740 1,502

Salaj 3,552 3,281 5,137 2,032 1,285 1,45

Sursa: EurostatTransport rutier marfă încărcată 2006-2011 (nu sunt date mai vechi) [mii tone]

2006 2007 2008 2009 2010 2011RomaniaRegiunea NORD-VESTBihor 11,407 17,529 24,150 17,260 11,793 15,631

Bistrita-Nasaud 2,957 6,970 6,818 5,243 2,430 3,047

Cluj 21,483 20,748 23,164 8,484 6,726 5,651

Maramures 3,409 2,659 4,796 1,775 2,196 1,902

Satu Mare 2,694 2,911 3,486 1,675 1,762 1,491

Salaj 3,736 5,259 5,174 1,853 1,212 1,234

Sursa: Eurostat

81/69

BH BN CJ MM SM SJ

Străzi nemodernizate [km] 254 114 172 658 171 71

Străzi modernizate [km] 513 212 592 587 273 186

5%15%25%35%45%55%65%75%85%95%

[%]

Numărul de pasageri anual transportat per autobuz/microbuz în transportul public, 2011 [%]

Sursa: INS Tempo Online

Infrastructură stradală

Lungimea totală a străzilor din municipiile şi oraşele regiunii a totalizat 3.803 km la nivelul anului 2011, reprezentând 13,65% din totalul naţional. Cei mai mulţi kilometri stradali sunt în judeţul Maramureş, judeţ care are 1.245 km de străzi în cele 13 oraşe şi municipii ale judeţului. Reţeaua stradală totalizată în judeţul Sălaj este de 211 km, la nivelul celor 4 aglomerări urbane.

Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate (cu îmbrăcăminţi din piatră fasonată, asfalt sau beton) totalizează la nivel regional 2.363 km în anul 2011, în judeţul Cluj fiind modernizaţi 592 km de reţea stradală, în timp ce în judeţul Sălaj au fost modernizaţi 186 km.

Procentual, în regiune peste 62% din reţeaua stradală este modernizată, similar cu procentul naţional. Cele mai multe străzi modernizate sunt în judeţul Cluj (77%), cele mai puţine în judeţul Maramureş (47%).

În perioada 2005-2011, nu se înregistrează extinderi semnificative ale reţelei stradale, însă procentul străzilor modernizate în regiune a crescut cu 22%, peste media naţională de 17%, procentul cel mai mare 48% înregistrându-se în judeţul Sălaj.

Un tot mai mare accent se pune pe promovarea transportului cu bicicleta, nu numai în oraşe, dar şi pe trasee interurbane, chiar transfrontaliere. Prin intermediul a două proiecte transfrontaliere, finanţate prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 s-a demarat consrucţia unor piste de bicicletă de 35 km între Oradea şi Berettyóújfalu şi de 40 km între Satu Mare şi Fehérgyarmat (din care 18 km p e teritoriu românesc.

În interiorul zonei metropolitane Cluj-Napoca va fi amenajată o reţea de piste de bicilete în lungime totală de aproape 60 km (din care 18,8 kilometri de piste special dedicate bicicliştilor – separate fizic faţă de traficul auto sau pietonal), se vor instala 50 de staţii self-service de biciclete, din care 43 în municipiul Cluj-Napoca, 4 în comuna Floreşti şi 3 în comuna Apahida şi se vor pune la dispoziţia cetăţenilor 540 de biciclete.

În Zalău se prevede amenajarea unei piste pentru bicicliști cu o lungime de aproximativ 16 kilometri care să traverseze orașul de la un capat la altul.

82/69

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

BH 1557.9 1547.6 1738.9 2153 2269.9 2495.3 2488.7

BN 770.2 746.7 784.3 848.3 929.5 976.4 1020.2

CJ 1939.6 1976.4 2134.9 2195.5 2269.5 2501.3 2661.5

MM 1473.9 1492.6 1552.5 1652.4 1790.9 1802.4 1903.4

SM 774.1 889.2 945.2 1072.3 1133.1 1160.7 1338

SJ 728.7 758.7 889.8 922.9 1023 1020.7 1046.9

250

750

1250

1750

2250

2750

Lungimea reţelei de distribuţie apă [km]

Lungimea reţelei stradale orăşeneşti modernizate şi nemodernizate, 2011 [ %]Sursa: INS Tempo online

Infrastructura de utilități

Alimentarea cu apă potabilă

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile37 a fost de 10.458,7 km în regiune în anul 2011, reprezentând 15,8% din reţeaua naţională. Reţeaua s-a extins în perioada 2005-2011 cu 44,37% la nivelul regiunii, faţă de media de 27,5% la nivel naţional. La nivel regional la cei doi poli opuşi se află judeţul Satu Mare, unde în aceşti 6 ani lungimea totală a conductelor a crescut cu 72,85%, şi judeţul Bistriţa Năsăud unde s-a înregistrat o creştere de doar 32,46%.

Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

BH 1557.9 1547.6 1738.9 2153 2269.9 2495.3 2488.7

BN 770.2 746.7 784.3 848.3 929.5 976.4 1020.2

CJ 1939.6 1976.4 2134.9 2195.5 2269.5 2501.3 2661.5

MM 1473.9 1492.6 1552.5 1652.4 1790.9 1802.4 1903.4

SM 774.1 889.2 945.2 1072.3 1133.1 1160.7 1338

SJ 728.7 758.7 889.8 922.9 1023 1020.7 1046.9

250

750

1250

1750

2250

2750

Lungimea reţelei de distribuţie apă [km]

Evoluţia lungimii reţelei de distribuţie a apei potabile, pe perioada 2005-2010 [km]

Sursa: Anuarul Statistic 2011 INS

37 Lungimea totală simplă a conductelor de distribuţie a apei reprezintă lungimea tuburilor şi a conductelor instalate pe teritoriul localităţii respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de aducţiune sau de la staţiile de pompare până la punctele de branşare a consumatorilor.

83/69

Reţe

a de

alim

enta

re c

u ap

ă ra

port

at la

pop

ulaţ

ia U

AT-u

rilor

(201

0)

Surs

a: IN

S Te

mpo

Onl

ine

84/69

Canalizare

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare38 din regiunea Nord-Vest a fost de 3.637,4 km în anul 2011, reprezentând 15,72% din reţeaua naţională. În perioada 2005-2011, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare s-a extins la nivel regional cu 41,50%, superior mediei naţionale de 27,49%. În aceaşi interval în Regiunea Centru creşterea reţelei a fost de 61,44%, în regiunea Sud-Vest şi Vest între 32% şi 34,60%, iar în Sud-Muntenia de 6,56%, în celelalte regiuni fiind între 11,73% şi 16,83%.

Modificarea lungimii totale a reţelei simple de canalizare în judeţele din Regiune

Sursa: INSSE. TEMPO Online.

1

10

100

1000

10000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Bihor

Bis tri ta -Nasaud

Cluj

Maramures

Satu Mare

Sa la j

Pe plan regional cea mai mică creştere a fost în judeţul Bihor, unde lungimea totală a conductelor simple a crescut cu 26,20%, iar cea mai mare în judeţul Sălaj cu 67,22%. Apropiat de media regională este judeţul Satu Mare (42,40%), valori superioare au înregistrat judeţele Maramureş (55,30%) şi Sălaj (54%), iar o valore inferioară judeţul Bistriţa-Năsăud, cu o creştere în lungimea simplă a reţelei de 31,12%.

Alimentarea cu cu gaze naturale

La nivelul anului 2011, numărul localităţilor alimentate cu gaze naturale din regiunea Nord-Vest a fost de 139, din care 31 localităţi în mediul urban. Procentual, în regiunea Nord-Vest se regăsesc aproximativ 16% din totalul localităţilor alimentate cu gaze naturale la nivel naţional. La nivel regional, în mediul urban, 72% din oraşe şi municipii erau alimentate cu gaze naturale, sub media naţională de 75%. În mediul rural însă procentul de 27% este superior celui naţional de 22%.

În regiunea Nord-Vest, numărul localităţilor alimentate cu gaze naturale a crescut în anul 2011 cu peste 27% faţă de anul 2005, peste media naţională de 18%.

Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale a fost de 5.550 km în 2011, reprezentând 15,6% din reţeaua naţională. Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale s-a extins la nivel naţional cu peste 60% în 2010 faţă de 2000, regiunea Nord-Vest înregistrând chiar o creştere mai accentuată, de 70%. În judeţul Bihor, lungimea

38 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare reprezintă lungimea canalelor (tuburilor) prin care se colectează şi se evacuează apele reziduale (menajere, industriale, etc.) şi a celor provenite din precipitaţii de pe teritoriul localităţii cu canalizare publică, începand de la căminele de racordare a clădirilor cu instalaţii de canalizare şi pâna la punctul de deversare a apelor reziduale într-un emisar natural.

85/69

totală a conductelor s-a triplat, în judeţul Maramureş înregistrându-se doar o creştere cu 40%.

BH5079%

BN68113%

CJ210539%

MM107020%

SM66312%

SJ4198%

Chart Title

BH36906

5%BN

715259%

CJ414354

53%

MM107001

14%

SM101678

13%

SJ51712

7%

Chart Title

Lungimea conductelor de distribuţie gaze naturale[km] Volumul gazelor naturale distribuite[mii m3]

Sursa: Anuarul Statistic 2011 INS

Volumul gazelor naturale distribuite în regiune s-a ridicat 783.176 mii m3, un consum relativ redus faţă de celelalte regiuni, consum reprezentând puţin peste 8% din gazele naturale distribuite la nivel naţional. Pentru uz casnic s-au distribuit 403.037 mii m3, mai mult de jumătate din consumul regional total. Contrar tendinţei naţionale (creştere de 5%), în anul 2010 în regiunea Nord-Vest consumul a scăzut la 66% faţă de anul 2000.

În unele judeţe, consumul a crescut cu mult peste această medie: Bihor 71%, Sălaj 47%. În restul judeţelor însă, consumul a scăzut accentuat, judeţul Maramureş înregistrând cel mai scăzut nivel în 2010, cu un consum de 58% faţă de anul 2000.

BH BN CJ MM SM SJ BH BN CJ MM SM SJ

Volum 2000 21602 105971 692958 184699 145055 35078

Volum 2010 36906 71525 414354 107001 101678 51712

Lungime 2010

507.4 681.5 2104.6 1070 662.8 418.8

Lungime 2000

150 433 1365 765 294 198

50000

150000

250000

350000

450000

550000

650000

750000

250

750

1250

1750

2250

Volum[mii m3]

Lungime[km]

Evoluţia lungimii conductelor de distribuţie a gazelor naturale [km], comparativ cu volumulgazelor naturale distribuite [mii m3], pe judeţe, în anii 2000 şi 2010

Sursa: INS Tempo online

86/69

În profil teritorial, se înregistrează un consum dezechilibrat, atât între judeţe, cat şi între zonele urbane şi rurale. Judeţul Cluj prezintă cea mai importantă reţea de distribuţie a gazelor naturale, 52% din volumul distribuit în regiune înregistrându-se in acest judeţ. La polul opus, judeţul cu reţeaua de distribuţie cea mai redusă este Sălaj, consumul minim înregistrându-se însă în judeţul Bihor, sub 5% din totalul pe regiune.

La nivel de judeţe, volumul gazelor naturale distribuite pentru uz casnic urmăreşte în linii mari indicele general de consum. Se remarcă un indice superior de consum pentru uz casnic în judeţele nordice, Maramureş şi Satu Mare.

Consumul de gaze naturale pentru uz casnic în România a înregistrat o scădere accentuată în anul 2010 faţă de anul 2000, ajungând la 75 % faţă de anul 2000. Regiunea Nord-Vest urmăreşte această tendinţă, consumul în 2010 reprezentând doar 58% din cel al anului 2000. Contrar mediei regionale, în unele judeţe consumul de gaze naturale pentru uz casnic a crescut: Bihor 77%, Sălaj 62%. În restul judeţelor însă, consumul a scăzut accentuat, judeţul Cluj înregistrând cel mai scăzut nivel în 2010, cu un consum de 49% faţă de anul 2000.

87/69

Reţe

a de

gaz

e na

tura

le la

niv

el d

e U

AT-u

ri (2

009)

Surs

a: IN

S Te

mpo

Onl

ine

Reţeaua de termoficare

Sistemele de alimentare centralizată cu energie termică sunt într-un proces accentuat de restrângere ca urmare a extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a montării

88/69

unor surse de energie termică care folosesc acest combustibil, precum şi a creşterii preţului energiei termice livrate centralizat.

La nivelul anului 2010, numărul localităţilor în care se distribuie energie termică din regiunea Nord-Vest a fost de 7, din care 6 localităţi în mediul urban. Raportat la cele 106 localităţi la nivel naţional care au alimentare cu energie termică prin sisteme publice, în regiunea Nord-Vest se regăsesc 6,6% dintre acestea.

În regiunea Nord-Vest, numărul localităţilor în care se distribuie energie termică a scăzut în anul 2010 la 22,6% din numărul înregistrat în anul 2000, mult sub tendinţa de la nivel naţional, unde numărul localităţilor în care se distribuie energie termică a scăzut în 2010 la 41% din numărul înregistrat în anul 2000. În judeţele Bistriţa-Năsăud şi Satu Mare, nici o localitate nu mai era conectată la o reţea de termoficare publică. Pe medii, la nivelul anului 2010, în nici un judeţ al regiunii nu se mai înregistrau localităţi din mediul rural cu reţea de termoficare publică.

În anul 2011, cantitatea de energie termică distribuită în regiune s-a ridicat 953.146 GCal, reprezentând 7,7% din totalul naţional.

Pentru uz casnic s-au distribuit 748.450 GCal, peste 78% din consumul regional total.

Analiza în profil teritorial relevă concentrarea sistemelor publice de distribuţie a energiei termice în mediul urban, singura localitate din mediul rural cu reţea de termoficare din regiune fiind Sânmartin din judeţul Bihor.

Energia termică distribuită în România a înregistrat o scădere semnificativă în anul 2011, faţă de anul 2005 ajungând la 66%.

Aceeaşi evoluţie se remarcă şi în regiunea Nord-Vest. În anul 2011 consumul a scăzut la 40% faţă de anul 2005, în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Satu Mare sistemul de termoficare public fiind complet abandonat.

Alimentarea cu energie electrică

Conform Electrica Distribuţie Transilvania Nord, operatorul principal de distribuţie energie electrică, al regiunii, la nivelul anului 2010, energia electrică

89/69

BN117405

10%

BH262963

22%

CJ336664

29%

MM201189

17%

SM146837

13%

SJ108921

9%

Energia termică distribuită, comparaţie între anii 2000 şi 2010 [GCal]

Sursa: INS Tempo online

Nord-Vest

Bucureşti Ilfov

Total România

0 10 20 30 40 50 60 70 80

45.5

60.2

42.2

50.5

65.6

44.2

45

68.8

46.8

Proporţia gospodăriilor dotate cu computer, în 2009-2011

2011

2010

2009

Număr de consumator, pe judeţe (2010)

Sursa: http://www.edtn.ro

distribuită în regiune a fost de 4.391.478 MWh (faţă de 4.238.081 MWh în anul 2008), la un număr de 1.118.940 consumatori, clienţi ai furnizorilor de energie electrică licenţiaţi de ANRE. Cel mai important furnizor de energie electrică din zona Transilvania Nord este SC FFEE Transilvania Nord SA, care acoperă toate judeţele regiunii, structura clienţilor fiind următoarea: 7% agenţi economici şi 93% consumatori casnici.

Pe judeţe, datele indică judeţul Cluj cu cel mai mare număr de consumatori, cu un procent de 29% din total consumatori deserviţi. Cel mai mic număr de consumatori se înregistrează în judeţul Sălaj, reprezentând doar 9% din total consumatori deserviţi.

Surse alternative de energie

Infrastructura de telecomunicații

Accesul la telefonie şi internet mobil

Datele regionale sunt restrictive, doar la nivelul anului 2009 şi 2010, sau mult mai vechi, dar plasează regiunea Nord-Vest pe locul al doilea la nivel naţional, în ceea ce priveşte numărul total de conexiuni telefonice, după Bucureşti-Ilfov. Deşi numărul de conexiuni, la nivel naţional cunoaştere o scădere de aproape 10% în 2010, clasamentul pe regiuni rămâne acelaşi. Conexiunile includ cele de telefonie fixă, mobilă şi internet mobil.

MacroregiuneaRegiunea de dezvoltare

Judeţul

Numărul totalde conexiuni- la sfârșitul

Anului 2009-(număr)

Numărul totalde conexiuni- la sfârșitul

Anului 2010-(număr)

TOTAL 5.292.502 4.504.676 Nord - Vest 683.725 580.044 Bihor 165.129 140.549 Bistriţa-Năsăud 61.370 52.965 Cluj 216.138 183.965 Maramureş 111.047 93.849 Satu Mare 90.290 76.617 Sălaj 39.751 32.099 Bucureşti - Ilfov 1173.375 970.780

Activităţile de telefonie, în profil teritoriale, în 2009 și 2010Sursa: Anuarul statistic 2010 şi 2011, Institutul Naţional de Statistică

Principalii trei operatori de internet 3G declară că există acoperire pe marea majoritate a teritoriului regiunii Nord-Vest. În hărţile prezentate de Vodafone, Orange şi Cosmote, zonele neacoperite de transfer de date prin 3G sunt cele montane, unele zone predominant rurale. Cele mai bune zone ca acoperire sunt oraşele şi principalele rute de transport.

Accesul mediului de afaceri la IT&C

90/69

Regiunea Nord-Vest se află pe locul 6 atât în ceea ce priveşte ponderea personalului care a utilizat PC şi PC conectate la internet pe regiuni de dezvoltare, în 2009, la mare distanţă de Bucureşti-Ilfov.

Regiune Ponderea personalului care a utilizat PC %

Pondere personal care a utilizat PC conectat la

internet %Nord-Vest 19,5 16,1Nord-Est 20,4 16,3Vest 22,3 19,3Centru 22,7 18,4Sud-Muntenia 22,9 18,0Bucureşti Ilfov 44,5 38,2

Sursa: Societatea informaţională, INS, 2011

În 2009, 34,2% firmele din regiunea Nord-Vest (altele decât microîntreprinderi) aveau site-uri web, la mare distanţă de cele din Bucureşti-Ilfov şi la 3,5 puncte procentuale faţă de cele din regiunea Centru.

La nivelul anului 2009, se observă cifre care plasează regiunea Nord-Vest pe un aproximativ loc 2 la nivelul utilizării tehnologiei informatice de către IMM-urile din Transilvania de Nord. Astfel, în regiune 83,59% din firme folosesc computerele, 78,91% folosesc e-mailul, 79% internetul.

La nivelul anului 2008, regiunea era pe locul 5 la gradul de utilizare a computerelor de către IMM-uri (87,27%), locul doi la utilizarea e-mailului (86,36%), locul 3 la internet (85,49%), pe locul 7 la nivel de site-uri (numai 11,82%), iar modalitatea de a cumpăra online era folosită de numai 13,64% din IMM-uri, plasând regiunea pe locul 4.

Datele disponibile pe 2005 ne relevă că IMM-urile din Transilvania de Nord foloseau internetul pentru a comunica cu clienţii (52,63%), pentru comunicare internă (31,58%), pentru a obţine informaţii despre mediul de afaceri (53,95%) şi pentru tranzacţii, contracte, plăţi (26,32%)39.

Accesul la internet

În ceea ce priveşte accesul la computere, 48% din persoanele între 16-74 ani nu au folosit niciodată un computer la nivelul anului 2010, în scădere faţă de 60% în 2008. Nord-Vest este la egalitate pe locul trei cu regiunea Centru, ambele fiind depăşite de Vest şi, la mare distanţă, de Bucureşti Ilfov.

Din totalul gospodăriilor din România, aproape jumătate (46,8%) au avut în 2011 un computer acasă (46,8%), proporţie superioară celei din anul 2010 (44,2%). Dintre gospodăriile care deţin calculator acasă, mai mult de trei sferturi locuiesc în mediul urban. Creşterea ponderii gospodăriilor dotate cu computer în 2011, faţă de anul precedent, s-a resimţit atât în mediul urban (de la 59,2% la 61,7%), cât şi în cel rural (de la 23,7% la 26,6%).

39 Carta Albă a IMM-urilor din România 2010, 2009, 2006 şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

91/69

În 2011, regiunea Nord-Vest este pe locul 4, cu 45,0%, în ceea ce priveşte proporţia gospodăriilor dotate cu computer acasă, după Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru. Nord-Vest se afla în scădere faţă de 2010, în ceea ce priveşte acest indicator, când 50,5% din gospodării erau dotate cu calculator. În 2009, 45,5% dintre gospodăriile din Nord-Vest aveau un computer.

Nord-Vest

Bucureşti Ilfov

Total România

0 10 20 30 40 50 60 70 80

45.5

60.2

42.2

50.5

65.6

44.2

45

68.8

46.8

Proporţia gospodăriilor dotate cu computer, în 2009-2011

2011

2010

2009

Sursa: ACCESUL POPULAŢIEI LA TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIILOR ÎN ANUL 2011 şi 2010, INS

La nivelul 2011, în proporţie de 43,3% gospodării din România au acces la reţeaua de Internet acasă, majoritatea (78,6%) dintre acestea concentrându-se în mediul urban. Interesul manifestat pentru conectarea la Internet este influenţat însă de posibilităţile oferite în plan teritorial de furnizorii acestui serviciu şi disponibilitatea financiară pe care fiecare gospodărie o are. Transpunerea acestora în decizia de a achiziţiona un computer acasă sau de conectare la reţeaua de Internet pot explica decalajele mari întâlnite între mediul urban şi cel rural.

Regiunea Nord-Vest se află pe locul al treilea, în 2011, în ceea ce priveşte conectarea la internet a gospodăriilor, într-o uşoară creştere faţă de 2010 şi după Bucureşti-Ilfov (aproape 2 gospodării din 3 având acces la Internet de acasă) şi Vest (1 din 2 gospodării).

Nord-Vest Bucureşti Ilfov Total 0

10

20

30

40

50

60

70

34.7

57.6

35.139.4

61.9

38.942

65.2

43.3

Proporţia gospodăriilor conectate la internet, 2009-2011

2009

2010

2011

Sursa: INS, ACCESUL POPULAŢIEI LA TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIILOR ÎN ANUL 2011 şi 2010

Modalitatea cea mai răspândită de conectare la internet în 2011 în regiunea Nord-Vest este DSL (ADSL,SHDSL etc.) sau alte conexiuni broadband (cablu TV, UMTS), cu 12,8 %. 9,9 % dintre conexiuni sunt prin GPRS (narrowband) şi 9,3 prin modem sau ISDN. În 2010,

92/69

conexiunile broadband erau folosite de către gospodăriile din Nord-Vest în proporţie de 15,5%, GPRS în proporţie de 9,6%, ISDN sau modem - 8,5%.

Populaţia regiunii nu apreciază în mod deosebit cumpărăturile on-line, astfel că în Nord-Vest, în 2010, numai 4,3% din persoanele între 16-74 de ani au comandat sau cumpărat prin această metodă. De pe ultimul loc, regiunea Nord-Vest a trecut în 2011 pe locul 6 din 8, cu 10,1%.

Învăţământul şi accesul la informaţie

Potrivit unei analize a ECONTEXT (http://www.econtext.ro), există diferenţe deosebit de mari între numărul de calculatoare din şcoli între judeţe. Faţă de municipiul Bucureşti, unde în 2010 existau aproape 53.000 computere în şcoli, pe locul 2 se află judeţul Cluj cu peste 33.000. În Regiune, există de asemenea o diferenţă uriaşă între judeţul Cluj şi celelalte: în Bihor, aproximativ 10.000, Maramureş – 7.000, Satu Mare – 4.900, Bistriţa Năsăud – 4.200, Sălaj – 3.300.

Alte mijloace de comunicare

În ceea ce priveşte accesul la radiodifuziune, informaţiile sunt deficitare, existând până la nivelul 2007, şi demonstrând o scădere de aproximativ 4% între 2005-2007 la nivel naţional, iar scăderea la nivel de Nord-Vest este de 7%. Cifrele se referă la abonamentele radio pentru radiodifuziunea de stat, lipsind complet datele regionale privind audienţa radiourilor comerciale.

Aceeaşi scădere uşoară se înregistrează şi în rândul abonamentelor pentru televiziunea de stat, la nivel naţional de 1,6%, iar la nivelul regiunii de 3,7%. Nu există informaţii privind abonamentele de televiziune prin cablu sau digitală la nivel regional.

Infrastructura de sănătate, socială, situații de urgență, de învățământ, de cercetare-inovare

Infrastructura de sănătate

În anul 2011, în Regiunea Nord-Vest funcţionau un număr de 7.298 unităţi sanitare40, structurate astfel, în ordine descrescătoare: 2.171 cabinete stomatologice (inclusiv cele şcolare), 1.372 cabinete medicale de familie, 1.103 cabinete medicale de specialitate, 1.078 farmacii şi puncte farmaceutice, 439 laboratoare de tehnică dentară, 421 laboratoare medicale, 167 cabinete medicale şcolare şi studenţeşti, 108 cabinete medicale de medicină general, 69 spitale, 57 alte tipuri de cabinete medicale, 51 ambulatorii integrate spitalului, 43 centre medicale de specialitate, 43 depozite farmaceutice, 26 dispensare, 16 societăţi civile medicale de specialitate, 14 ambulatorii de specialitate, 13 societăţi civile medicale, 12 policlinici, 11 centre de sănătate mintală, 7 centre de diagnostic şi tratament, 7 unităţi

40 Conform datelor obţinute de la INSSE, Tempo on-line 93/69

medico-sociale, 6 centre de transfuzie, 3 centre de sănătate, 1 societate stomatologică civilă medical şi 1 preventoriu.

În clasamentele naţionale, regiunea Nord-Vest ocupă locul 1 la numărul de cabinete studenţeşti şi laboratoare de tehnică dentară şi locul doi, după numărul de spitale, centre medicale de specialitate (după Regiunea Bucureşti-Ilfov) şi depozite farmaceutice (după regiunea Vest).

O analiză pe judeţe evidenţiază judeţul Cluj ca deţinând cele mai multe unităţi sanitare, urmat de judeţele Bihor şi Maramureş. Reşedinţele de judeţ ale acestora se remarcă prin tradiţie în domeniul sănătăţii, profesionalism şi chiar universităţi cu profil medical (cum este cazul municipiului Cluj-Napoca), polarizând celelalte 3 judeţe ale regiunii Bistriţa-Năsăud, Satu Mare şi Sălaj.

Conform cu politicile şi reglementările naţionale în domeniu, numărul unităţilor sanitare este în scădere, cu excepţia celor private, dar nu numai. Astfel, cabinetele medicale şcolare şi studenţeşti înregistrează o creştere faţă de anul 2005, de la 121 unităţi la 167 unităţi în 2011, iar spitalele înregistrează o creştere cu 8 unităţi. Cabinetele stomatologice au înregistrat cea mai mare creştere, de 869 unităţi (fără cele şcolare), fiind urmate de cabinete medicale de specialitate (creştere de 440 unităţi), laboratoarele medicale (creştere de 355 unităţi), farmacii şi puncte farmaceutice (creştere de 351 unităţi) şi laboratoare de tehnică dentară (creştere de 71 unităţi).

Majoritatea unităţilor sanitare din România, precum şi din regiunea Nord-Vest sunt moştenire din perioada comunistă, aşadar infrastructura este uzată atât fizic, cât şi moral, fiind necesare atât lucrări de reabilitare şi modernizare a clădirilor, cât şi investiţii pentru înnoirea echipamentelor medicale.

Infrastructura socială

Infrastructura de servicii sociale

În Regiunea Nord-Vest sunt activi în prezent 349 furnizori de servicii sociale, dintre care o treime în judeţul Sălaj (108), urmat de Bihor (75). Peste jumătate dintre aceştia (198 furnizori) oferă servicii de diferite tipuri (rezidenţiale şi nerezidenţiale) pentru persoanele vârstnice şi tot la fel de mulţi (191 de furnizori) sunt dedicaţi copiilor până în 18 ani, aflaţi în diferite categorii de risc social. De menţionat faptul că acelaşi furnizor poate oferi mai multe tipuri de servicii pentru mai multe categorii de beneficiari.

Furnizori de servicii sociale pe tipuri de beneficiari

2013Număr total de furnizori

Copii 0-18 ani

Tineri 18-26 de ani

Adulţi, familie, grupuri,

comunităţi

Persoane vârstnice

Regiunea Nord-Vest

349 191 146 227 198

Bihor 75 31 13 43 26Bistriţa-Năsăud 28 17 15 19 14

94/69

Cluj 56 33 27 41 34Maramureş 42 16 11 29 12Satu Mare 40 29 22 24 17

Sălaj 108 65 58 71 95Sursa: http://www.mmuncii.ro/sas/index (aprilie 2013)

O evaluare detaliată a sistemului serviciilor sociale a fost efectuată în cadrul studiului „Stadiul dezvoltării serviciilor sociale în 2011”, realizat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) împreună cu Institutul IRECSON. Judeţele cu cele mai importante scoruri aparţin regiunilor Centru (Harghita, Sibiu, Alba, Mureş), Vest (Hunedoara, Arad, Timiş, Caraş-Severin) şi Nord-Vest (Cluj, Sălaj, Maramureş, Bihor).

Gradul general de dezvoltare a serviciilor sociale41

Bistriţa-Năsăud

Satu Mare

Bihor

Maramureş

Sălaj

Cluj

Bucureşti

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

34.93

39.78

41.07

43.14

68.5

71.83

100

Chart Title

Sursa: „Stadiul dezvoltării serviciilor sociale în 2011”, MMFPSPV, Institutul IRECSON

Figura de mai sus arată plasarea în clasamentul naţional a judeţelor din regiunea Nord-Vest după agregarea a 3 factori: după potenţialul de conducere a serviciilor sociale (resurse umane şi pregătirea acestora,

susţinerea din partea autorităţilor locale): Cluj – 89.04, Maramureş – 62.40, Satu Mare – 40.67, Bistriţa-Năsăud – 36.62, Sălaj – 32.87, Bihor – 31.00.

potenţialul de furnizare a serviciilor sociale (infrastructura serviciilor sociale, număr de entităţi furnizoare de servicii sociale, tipuri de servicii furnizate, cheltuieli alocate): Sălaj – 75.24, Cluj – 49.48, Bistriţa-Năsăud – 43.94, Bihor – 37.25, Maramureş – 27.42, Satu Mare – 26.51

performanţa activităţilor de asistenţă socială (beneficiarii serviciilor sociale pe tipuri de activităţi / servicii, gradul de mulţumire a acestora faţă de serviciile primite, opinii ale furnizorilor de servicii sociale vis-a-vis de activitatea depusă): Sălaj – 36.80, Cluj – 29.80, Satu Mare – 29.05, Bihor – 28.55, Maramureş – 22.05, Bistriţa-Năsăud – 14.34.

Cantinele de ajutor social

41 Gradul de dezvoltare al serviciilor sociale a fost calculat pe baza a 110 criterii (indicatori) de analiză: 96 criterii cantitative şi 14 criterii calitative, datele fiind obţinute de la Agenţiile Judeţene de Prestaţii Sociale, furnizorii de servicii sociale şi beneficiari ai serviciilor sociale din judeţe.

95/69

Potrivit datelor statistice, la sfârşitul anului 2011, în regiunea Nord-Vest erau 16 cantine de ajutor social (finanţate de la bugetele locale), cu o capacitate totală de 2.260 de locuri, deservind în mod curent 1.616 de beneficiari zilnic. Cele mai multe erau localizate în judeţele Bihor (6) şi Cluj (5), în schimb era doar câte una în Sălaj şi Bistriţa-Năsăud (lipsesc date pentru Satu Mare). Faţă de anii anteriori, cifrele pentru toţi cei trei indicatori de mai jos sunt în uşoară scădere.

Cantine de ajutor social în regiunea Nord-Vest (2011)

2011 Număr de cantine sociale

Număr de locuri

Număr de beneficiari

România 107 23.864 16.530Regiunea Nord-Vest 16 2.260 1.616

Bihor 6 200 188Bistriţa-Năsăud 1 250 86

Cluj 5 1.260 830Maramureş 3 400 388

Satu Mare : : :Sălaj 1 150 124

Sursa: INSSE, Tempo online

Creşele

În perioada 2005-2011 a avut loc o creştere numerică a creşelor din regiunea Nord-Vest, care deservesc un număr tot mai mare de copii. La nivel naţional este regiunea cu cel mai mare număr de creşe (59), fiind urmată de regiunile Sud-Muntenia (41) şi Sud-Vest Oltenia (40). În ceea ce priveşte capacitatea creşelor nu sunt disponibile date. Creşele din Nord-Vest adăpostesc un număr total de 3.234 copii (în creştere cu 729 de copii faţă de anul anterior), ceea ce plasează regiunea pe primul loc la nivel naţional, cu o pondere de 18,6% din totalul copiilor aflaţi în creşe la nivel naţional.

Sursa: INSSE, Tempo online

96/69

Raportul dintre numărul creşelor şi copii rezidenţi în creşe în Regiunea de Nord Vest

0

500

1000

1500

2000

2500

3000nr. copii în creşe

46

48

50

52

54

56 nr. creşe

copii în creşe 2013 2536 2173 2203 2283 2505

nr. creşe 51 49 49 52 53 55

2005 2006 2007 2008 2009 2010

La nivel judeţean, cei mai mulţi copii de creşă sunt la Cluj, în număr dublu faţă de judeţul imediat următor, Bihorul. În schimb, cele două judeţe au aproape acelaşi număr de creşe, sunt 19 la Cluj şi 18 la Bihor, la polul opus situându-se judeţul Sălaj cu o singură creşă şi 89 de copii.

Copii instituționalizați

În 2010, funcţionau în regiunea Nord-Vest 209 servicii de tip rezidenţial, dintre care 147 servicii publice, în subordinea DGASPC şi 62 în gestiunea organismelor private acreditate (ONG). Aceste servicii includ: centre de plasament clasice, sau modulate, apartamente, case de tip familial, centre maternale, centre de primire în regim de urgenţă, alte servicii (pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă, adăpost de zi). Se remarcă în ultimii 5 ani dezvoltarea sectorului serviciilor rezidenţiale private.

În 31 decembrie 2012, 7.359 de copii beneficiau de sistemul de protecţie specială în regiunea Nord-Vest, 2.097 aflându-se în centre rezidenţiale publice, 639 în centre rezidenţiale private, iar 1.939 fiind plasaţi la rude şi 2.784 la asistenţi maternali sau alte familii. În clasamentul regiunilor, Nord-Vestul se plasează pe locul 4 după numărul centrelor aflate în proprietatea ONG-urilor sau fundaţiilor şi abia pe locul 5 după numărul centrelor rezidenţiale publice.

Comparativ cu anii anteriori, se remarcă o scădere a numărului beneficiarilor de protecţie specială, atât la nivelul României, cât şi la nivelul regiunii Nord-Vest (de la 9.556 copii în 2007 la 7.785 în 2011). În regiunea Nord-Vest se acordă asistenţă unui procent de aproape 12% din totalul copiilor beneficiari, ceea ce plasează regiunea pe locul 5 în clasamentul naţional.

Numărul beneficiarilor sistemului de protecţie specială (nr. pers.) la 31 decembrie 2012Copii în servicii de tip familial Copii în

servicii rezidenţiale

publice

Copii în servicii

rezidenţiale private

Totalla asistenţi maternali

profesioniști

la rude până la gradul IV

la alte familii /

persoaneNord-Vest 2.160 1.939 524 2.097 639 7.359

Sursa: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV)

De-a lungul intervalului analizat, judeţele Bihor şi Maramureş şi-au păstrat cele mai mari ponderi din totalul regional, pe locul trei situându-se judeţul Satu Mare.

Per ansamblu, a scăzut şi personalul medico-social implicat în creşterea acestor copii, fie angajaţi în Centrele de plasament, în aparatul propriu al DGASPC şi alte servicii, fie asistenţi maternali profesionişti, de la 4.310 persoane în 2008 la 3.393 în 2012.

Conform MMFPSPV, scăderea numărului de copii aflaţi în centre rezidenţiale publice şi private se datorează politicii de dez-instituţionalizare a copiilor, prin reintegrarea lor în familia naturală sau extinsă sau prin înlocuirea măsurii de protecţie de tip rezidenţial cu una de tip familial.

Copii cu handicap

Conform Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, în 2012 existau 60.844 de cazuri. Numărul de copii cu handicap instituţionalizaţi este nesemnificativ (15 la nivel

97/69

naţional, 1 singur în Nord-Vest), de unde se presupune că majoritatea acestora se află în grija familiei, a rudelor sau a asistenţilor maternali.

Din totalul copiilor neinstituţionalizaţi – 60.844 la nivel naţional, 18.8% se află în Regiunea Nord-Est, iar pe locul doi ca pondere, cu 14.8% din total, este Regiunea Nord-Vest, unde numărul copiilor a crescut cu 259 faţă de anul precedent.

În ceea ce priveşte distribuţia pe judeţe, cea mai mare pondere din totalul regional o deţine judeţul Cluj cu un număr de 3.374 de copii cu dizabilităţi, urmat de judeţul Maramureş, cu aproape jumătate din efectivele Clujului, respectiv 1.765 de copii.

În profil temporal, se remarcă oscilaţii uşoare în majoritatea judeţelor (mai degrabă scăderi), cu excepţia notabilă a judeţului Cluj (creştere cu peste 1.000 de copii în 4 ani) şi Satu Mare (plus 200 copii).

Adulţi cu handicap

Tipurile de infrastructuri care furnizează asistenţă, consiliere, îngrijire sau adăpost pentru persoanele cu handicap şi împărţirea lor după număr şi beneficiari în 2012 la nivel regional este următoarea:

centre de tip rezidenţial: 52 centre (2.936 beneficiari) - centre de îngrijire şi asistenţă (13), centre de integrare prin terapie ocupaţional (2), centre pilot de recuperare şi reabilitare persoane cu handicap, centre de recuperare şi reabilitare neuro-psihiatrică (7), centre de recuperare şi reabilitare persoane cu handicap (20), locuinţe protejate (10).

centre de tip nerezidenţial: 7 centre (122 beneficiari) - centre de zi (1), centre cu profil ocupaţional (1), centre de servicii de recuperare neuro-motorie tip ambulatoriu (4), servicii la domiciliu (1).

Este de remarcat faptul că centrele sociale publice, în subordinea DGASPC, s-au înmulţit, ajungând la 59 în 2012 (comparative cu 45 în 2007), dar numărul de beneficiari nu a crescut foarte mult. Cele mai puţine centre, indiferent de tip, se găsesc în judeţele Sălaj (4), Satu Mare (7) şi Bistriţa-Năsăud (7), însă centrele din Sălaj şi Satu Mare deservesc mai multe persoane (374 şi respectiv 444) decât cele din Bistriţa-Năsăud (264 persoane).

98/69

Sursa: Datele sunt preluate de la Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap

La 31 decembrie 201242, se înregistrau în regiunea Nord-Vest 91.581 de persoane adulte cu handicap, mai puţine decât în Sud-Muntenia şi Nord-Est, cu o pondere de 14,43% din totalul persoanelor adulte cu handicap din România şi respectiv de 3,67% din totalul populaţiei regiunii. Faţă de anul 2007, se remarcă tendinţa de creştere (în 2012 sunt mai mult cu 14.156 de persoane, respectiv cu 18,3%).

Între cele 6 judeţe, Clujul deţine cei mai mulţi beneficiari de asemenea servicii sociale, fiind şi judeţul cu cea mai numeroasă populaţie. Cu toate acestea, raportând numărul de adulţi cu handicap la totalul populaţiei judeţene, Clujul se poziţionează sub media regională, înregistrând cea mai mică pondere din regiune (3,09%), la polul opus situându-se judeţul Bistriţa-Năsăud cu 4,56%. Din totalul regional de 91.581 de adulţi cu dizabilităţi, marea majoritate (97,4%) se află în grija familiilor sau rudelor, iar 2.396 sunt instituţionalizaţi în centre rezidenţiale.

În 2006 au fost încadrate în muncă, în regiunea Nord-Vest, 1.611 persoane cu dizabilităţi, iar numărul acestora a crescut de 4 ori de atunci, ajungând la 4.280 de persoane în 2012. Ponderea lor în totalul numărului de adulţi cu handicap înregistraţi în Nord-Vest este de doar 4,67%, însă cu toate acestea depăşeşte media naţională a persoanelor cu handicap încadrate în muncă (4,5% din total), iar prin raportare la numărul total de persoane cu handicap neinstituţionalizate, ponderea creşte la 4,8% la nivel regional.

42 Sursa: Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap99/69

Cele mai multe încadrări în muncă au fost în judeţul Cluj, peste 30%, urmând apoi Sălajul, cu o pondere de 22,9% şi Bihorul cu 18,7%. În fiecare judeţ se înregistrează creşteri în 2012 faţă de anul precedent, cu excepţia Maramureşului, unde numărul adulţilor cu dizabilităţi încadraţi în muncă a scăzut cu 80 de persoane (14,6%).

Violenţă în familie, abuz, neglijenţă

În regiunea Nord-Vest au fost confirmate, în 2008, 1.129 cazuri de abuz, neglijare, sau exploatare a copiilor (abuz emoţional, abuz fizic, abuz sexual, neglijare, exploatare pentru comiterea de infracţiuni, exploatare prin muncă sau exploatare sexuală), cifra crescând progresiv (cu excepţia anului 2010, când s-au înregistrat cele mai puţine cazuri din intervalul 2008-2012). Cele mai multe fapte semnalate au fost în judeţele Maramureş şi Satu Mare în anii 2008, 2009 şi 2010, în schimb începând cu 2011, locul întâi în acest clasament a fost preluat de judeţul Bistriţa-Năsăud, cu 477 de cazuri în 2012 (din totalul de 1468 înregistrate la nivel regional)43.

În Regiunea Nord-Vest funcţionează următoarele structuri de sprijin pentru femei şi copii, victime ale violenţei şi abuzurilor44: Centre de primire înregim de urgenţă (adăposturi) – 3, câte unul în Bihor, Cluj şi Maramureş; Centre destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie – 3, unul în Bistriţa-Năsăud şi două în Cluj; un centru de informare şi sensibilizare a populaţiei în Satu Mare

Persoane vârstnice

Numărul căminelor pentru vârstnici a crescut în perioada 2006-2012 în toată ţara, fie că au beneficiat de finanţare public, fie privată. Căminele aflate în proprietatea ONG-urilor acreditate s-au dezvoltat foarte mult în anii 2009-2010, cu deosebire faţă de anii precedenţi şi mai cu seamă în Centru şi Nord-Vest. În prezent, în Nord-Vest funcţionează 41 centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice, distribuite după cum urmează: Bihor 14, Cluj 10, Sălaj 7, Bistriţa-Năsăud 4, Maramureş 3, Satu Mare 345. Majoritatea sunt private, aparţin unor ONG-uri sau fundaţii acreditate pentru furnizarea unor asemenea servicii.

Infrastructura pentru situații de urgență

Situaţiile de urgenţă sunt gestionate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi structurile subordonate acestuia de la nivel teritorial. IGSU coordonează inspectoratele judeţene şi cel al municipiului Bucureşti, precum şi Unităţile Speciale de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă 46. Activitatea IGSU se desfăşoară în scopul creşterii nivelului de securitate al cetăţenilor, a bunurilor şi valorilor de patrimoniu, fiind împărţită în activităţi de prevenire (inclusiv alertare), respectiv de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă, acoperind toată paleta de riscuri de la accidente şi incendii, inclusiv riscuri de mediu, tehnologice sau industriale.

43 Sursa: Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale, Familiei şi Persoanelor Vârstnice44 Sursa: http://www.economiesociala.anr.gov.ro/pdf/Anunturi/Lista%20adaposturi_centre%20de%20consiliere_birouri%20de%20informares.pdf45 Sursa: http://www.mmuncii.ro/sas/index (aprilie 2013)46 Detaşament Special de Salvatori; Detaşament Mobil pentru Urgenţe Reanimare şi Descarcerare; echipaj pentru depoluare marina; Detaşamente de Pompieri; Secţii de Pompieri; Staţii de Pompieri şi Pichete de Pompieri.

100/69

Inspectorate Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă (IJSU) din regiunea Nord-Vest

Pe plan naţional IGSU operează cu 42 de inspectorate, 43 de centre operaţionale, 283 de subunităţi operative şi 3.790 de mijloace tehnice. 15,5% din totalul subunităţilor din toată ţara se găsesc în regiune, efectivele din Satu Mare şi Bistriţa Năsăud fiind sub media naţională pe judeţe (cu câte 5 sub-unităţi), iar Bihorul peste acesta, cu 12 sub-unităţi.

Gradul de dotare tehnică al IGSU este de aproximativ 55% la nivel de ţară, 82% din autovehicule îndeplinind în 2011 de două ori durata normală de exploatare. Inspectoratele judeţene din regiune au fost dotate prin cele două proiecte finanţate pe POR (42 mil RON), 64 de echipamente (cel mai mare număr de echipamente comparative cu alte regiuni), astfel: 12 Autospeciale pentru

lucru cu apă şi spumă medie, 18 Autospeciale pentru lucru cu apă şi spumă mărită, 2 Autospeciale de cercetare, 6 Autospeciale pentru descarcerări grele, 21 Ambulante tip B, 3 Ambulante tip C, 1 Autospecială pentru intervenţii la accidente colective şi salvări urbane, 1 Centru de comanda şi control mobil. IJSU Satu Mare, a achiziţionat, prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – România 2007-2013, un sistem integrat de comunicare şi avertizare, cu echipamente informatice, sisteme de operare şi echipamente de alarmare, sisteme de radio, sirene, etc.

În 2011, pe plan regional, cel mai mare număr de apeluri a fost înregistrat în Maramureş, cu 68% peste media naţională, iar cel mai mic în judeţul Sălaj. Numai 19,85% a apelurilor din Maramureş la 112 transferate la IGSU se finalizează în intervenţii, iar în judeţul Cluj aproape toate. Pe plan naţional rata de intervenţii de pe urma apelurilor este de 38,15%, iar pe plan regional 42,35%. Din punctul de vedere al numărului de intervenţii efectuate în urma apelurilor, numărul cel mai mare de intervenţii pe plan regional s-a înregistrat în judeţul Cluj, aproape dublu faţă de media naţională de 5.444, iar cel mai mic în Sălaj.

Din totalul de 31.958 de incendii, înregistrate pe plan naţional în 2011, 3.972 au fost în regiunea Nord-Vest, cele mai multe înregistrându-se în judeţul Bihor, iar cele mai puţine în Satu-Mare. În 2011 în regiune s-au înregistrat un număr total de 736 de incendii de locuinţe, reprezentând 12% a cazurilor înregistrate în ţară, la cele două extreme situându-se judeţul Satu Mare cu 55 de incendii şi Cluj cu 197

Din punctul de vedere al numărului de victime înregistrate la o sută de mii de locuitori, victimele din regiune reprezentând 1,9% din totalul de victime înregistrate la nivel naţional. Numărul victimelor în judeţul Cluj (3,13) este foarte apropiat de media naţională (3,17), numărul cel mai mic de victime s-a înregistrat în judeţul unde şi numărul incendiilor a fost cel mai mic (Satu Mare cu 0,82 victime/100 de mii de loc.).

Serviciul Mobil pentru Urgenţe Reanimare şi Descarcerare (SMURD)47

47 SMURD are ca obiectiv să sprijine formarea unui sistem integrat de asistenţă medicală tehnică de urgenţă şi prim ajutor puternic prin parteneriate durabile între instituţiile abilitate cum ar fi Ministerul Administraţiei şi Internelor, respectiv Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Unitatea Specială de Aviaţie, Ministerul Sănătăţii Publice, Administraţiile Publice Locale. Este singurul operator din ţară, care poate oferi intervenţii aeromedicale, colaborând inclusiv cu serviciile private Salvamont.

101/69

În anul 2011, SMURD a asistat în total 183.240 de persoane (dintre care 166.628 adulţi şi 16.612 copii), însemnând 493 de intervenţii pe zi, numărul celor asistaţi fiind cu 27% mai mare decât în 2010. Timpul mediu de răspuns la nivel naţional a fost de 9 minute, iar timpul mediu de intervenţie de 40 de minute.

În regiunea Nord-Vest, SMURD a intervenit în cursul anului 2011 în 22.053 de cazuri, cele mai multe intervenţii raportate la numarul de locuitori fiind în judeţul Cluj (7.695), iar cele mai puţine în Sălaj (93). Numărul intervenţiilor efectuate în judeţul Bistriţa Năsăud (4.179) a fost cel mai apropiat de media naţională de 4.283.

SMURD deţine în total 199 de echipaje la nivel naţional, elicopterele utilizate pentru intervenţii aeromedicale fiind situate la Arad, Târgu Mureş, Iaşi şi Bucureşti. La nivelul regiunii unităţile SMURD dispun de 2 ambulanţe de resuscitare de tip SMURD, de 31 de ambulanţe de Tip B şi de 8 ambulanţe de Tip C. Cele mai bine echipate judeţe sunt Bihorul cu (12 echipaje) şi Clujul cu 11, la coadă situându-se judeţele Satu-Mare cu 3 şi Sălajul cu 2, judeţe în care şi numărul intervenţiilor este cel mai mic.

Cele mai importante proiecte implementate de SMURD în regiune în anii 2010 şi 2011 au avut ca obiectiv achiziţionarea echipamentului necesar pentru salvare de la înălţime şi repunerea în funcţiune a 8 ambulanţe, dintre care una pentru prim ajutor, şi a unei maşini de medic beneficiar fiind SMURD Cluj, dotarea SMURD Bistriţa cu 2 ambulanţe, dintre care una pentru medicul de urgenţă. În anul 2011 a început proiectul pentru extinderea, mansardarea şi recompartimentarea clădirii destinate SMURD din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” Cluj.

Servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă (SVSU)48

Pe plan naţional există un total de 651 de unităţi de SVSU publice sau private, organizate conform legislaţiei în vigoare, dintre care 84 în regiunea Nord-Vest. Numărul de unităţi pe plan regional este mult peste media naţională de 16 unităţi SVSU, în judeţele Bistriţa Năsăud (22) şi Maramureş (19), fiind apropiat în Satu Mare (17) şi inferior acestuia în Cluj şi Bihor (câte 12 unităţi), respectiv Sălaj (3).

Fiecare unitate SVSU dispune cel puţin de o autospecială de intervenţie cu apă şi spumă, aportul de mijloace tehnice în 2011 fiind în total de 31 de autospeciale, 38 de utilaje şi 96 de motopompe.

Serviciile Salvamont şi Salvaspeo

Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România are în subordine peste 40 de formaţii salvamont49, dintre care 9 se găsesc în regiunea Nord-Vest, în judeţele caracterizate geografic prin zone montane şi carstice. În judeţul Bistriţa Năsăud, unde se găseşte unul dintre cele mai mari servicii de salvamont din ţară, salvatorii montani funcţionează deja în cadrul Consiliului Judeţean ca şi serviciu public judeţean cu 3 formaţii şi 8 salvatori montani. În judeţul Cluj serviciul de intervenţie şi salvare în/şi din zonele muntoase este asigurat în staţiunile Muntele Băişorii, Cheile Turzii, Vlădeasa şi Fântânele cu 5 salvamontişti. În Maramureş 23 de persoane asigură servicii de salvare montană şi pe pârtiile de schi cu baza în localitatea Borşa. În Bihor în afară de salvări montane de suprafaţă şi de pe pârtiile de schi, formaţiunea salvamont compusă din 35 de voluntari asigură intervenţiile necesare inclusiv în medii subterane carstice, respectiv salvări şi recuperări acvatice.

Tot în judeţul Bihor funcţionează din 2001 Corpul Român Salvaspeo (CORSA), ca o organizaţie neguvernamentală, înfiinţată de Federaţia Română de Speologie, ca o continuitate a mişcării

48 Serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au ca atribuţii principale desfăşurarea unor activităţi de informare şi instruire privind prevenirea incendiilor, rol de verificare a aplicării normelor, reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor în acest domeniu. Totodată asigură intervenţii pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor şi protecţia persoanelor, animalelor şi bunurilor periclitate de incendii sau de alte situaţii de urgenţă.49 Formaţiile Salvamont sunt organizate ori pe bază de voluntariat cu/sau fără acord de cooperare şi colaborare încheiate cu Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă.

102/69

„salvaspeo”, apărută în România încă din anii ’80. CORSA deţine un rol important în operaţiunile de salvare din mediul subteran speologic – prevenirea accidentelor, formarea speologilor în tehnicile de auto-salvare, formarea şi instruirea echipelor de salvare, gestionarea operaţiunilor de salvare, realizarea de echipament specific şi colaborarea pe plan internaţional cu alte organizaţii similare din Franţa, Ungaria, Bulgaria, Grecia. În regiune se găsesc în total 19 membrii CORSA din judeţul Bihor şi 10 membrii din judeţul Cluj, ei fiind speologi profesionişti, scafandrii şi paramedici.

Infrastructură educaţie – grădiniţe, şcoli, universităţi. Reţele şcolare.

Unităţi şcolare

În anul 2011 numărul de unităţi şcolare din regiunea Nord-Vest reprezenta 14% din totalul unităţilor şcolare din ţară, fiind pe locul 3 dintre regiuni. Marea majoritate (92,8%) a unităţilor şcolare se află în proprietate privată, procent apropiat de cel naţional (93,3%), şi o singură unitate şcolară este în proprietate cooperatistă (un liceu economic). În perioada 2006-2011 în regiunea Nord-Vest numărul unităţilor şcolare50 s-a redus de la 1.310 la 1.028 (cu 22%), mai puţin decât la nivel naţional (- 39%). Numărul grădiniţelor a scăzut cu 20,4%, numărul şcolilor din învăţământ primar şi gimnazial cu 35,05%, a celor de învăţământ secundar cu 19, iar numărul instituţiilor de învăţământ superior nu s-a modificat.

Scăderea numărului de unităţi şcolare nu poate fi explicată exclusiv prin dinamica negativă a populaţiei şcolare (procentul reducerii numărului de unităţi şcolare fiind cu mult mai ridicat decât procentul descreşterii populaţiei de vârstă şcolară), aceasta datorându-se în mare parte reorganizării reţelei şcolare, care, în contextul descentralizării învăţământului preuniversitar, a condus la scăderea numărului de unităţi şcolare cu personalitate juridică.

Cea mai mare scădere s-a înregistrat în judeţul Maramureş (cu 39%), urmat de judeţele Bihor (-39%) şi Sălaj (-29%). În judeţele Cluj (-9%) şi Satu Mare (-5%) în perioada analizată nu s-a redus drastic numărul unităţilor şcolare, iar în judeţul Bistriţa-Năsăud chiar s-a înregistrat o creştere de 26%, datorată mai ales creşterii numărului de grădiniţe. În mediul rural scăderea a fost mai pronunţată (-31%), decât în mediul urban (-13%), cu excepţia judeţului Bistriţa-Năsăud (creştere de 31% în mediul rural, faţă de 20% în mediul urban).

În mediul urban se află 57% din unităţile şcolare (peste media naţională de 55,5%), iar 43% în mediul rural. Majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural sunt unităţi de învăţământ gimnazial, deoarece grădiniţele şi şcolile primare din mediul rural de obicei nu au personalitate juridică separată, fiind arondate la şcoli gimnaziale. Doar 16% din licee se află în mediul rural, iar unităţile de învăţământ postliceal şi universitar se găsesc exclusiv în mediul urban.

50 Unitatea şcolară reprezintă unitatea administrativă de învăţământ cu personalitate juridică, în care funcţionează unul sau mai multe niveluri educaţionale, având o conducere unică; se înregistrează situaţia existentă la începutul anului şcolar (universitar). Sunt considerate unităţi de învăţământ: grădiniţele de copii, şcolile primare şi gimnaziale; şcolile speciale primare şi gimnaziale; liceele; grupurile şcolare (în cadrul cărora funcţionează mai multe niveluri de educaţie), şcolile de arte şi meserii (profesionale), de maiştri, postliceale, instituţiile de învăţământ universitar.

103/69

Distribuţia unităţilor de învăţământ preuniversitar în Regiunea Nord-Vest, pe UAT-uri, anul 2011Sursa: INS Tempo Online

Din cele 16 instituţii de învăţământ superior din regiune 8 sunt publice şi 8 particulare. În judeţele Bistriţa-Năsăud şi Sălaj nu îşi are sediul nici o instituţie de învăţământ superior, dar funcţionează extensii ale unor universităţi.

Chiar dacă numărul de instituţii de învăţământ superior nu s-a modificat în perioada 2005-2011, numărul de facultăţi a scăzut cu 22% (puţin peste media naţională de 20%), în anul 2011 în regiune funcţionând 15,6% din numărul total de facultăţi din ţară.

Săli de clase, cabinete, laboratoare şi ateliere şcolare

Numărul sălilor de clase şi a cabinetelor şcolare51 din regiune a rămas aproape constant în perioada 2005-2011, s-a înregistrat o scădere de 5,6%, incomparabil mai mică decât scăderea unităţilor şcolare.

Numărul de laboratoare şcolare a crescut în perioada analizată cu 23% (peste media naţională de 15%), regiunea fiind pe primul loc privind ritmul de creştere a numărului de laboratoare. Cele mai multe laboratoare şcolare se găsesc în judeţul Cluj, ceea ce se datorează mai ales unităţilor de învăţământ universitar (68,6% din laboratoare).

Numărul de ateliere pentru formarea profesională şi tehnică la nivelul regiunii s-a redus continuu, de la un număr de 1.042 în 2005 la 870 în 2011, cu 16,5% (o situaţie totuşi mai bună, decât la nivel naţional, unde numărul atelierelor a scăzut cu 26,9%). Au fost desfiinţate unităţile de învăţământ profesional şi scăderea numărului de ateliere din aceste unităţi (199)

51 Sala de clasă reprezintă încăperea destinată procesului de educaţie şi instruire şcolară. Cabinetul de specialitate reprezintă încăperea din cadrul unei unităţi de învăţământ, dotată cu aparatură şi documentaţie tehnică necesară pentru studii şi consultaţii de specialitate.

104/69

nu se acoperă cu creşterea numărului de ateliere din licee (62). De asemenea putem observa reducerea cu 39% a numărului de ateliere în învăţământul primar şi gimnazial.

Instituţiile de învăţământ superior sunt cel mai bine echipate cu ateliere (6,4 ateliere pe instituţie de învăţământ universitar), în cazul acestora numărul de ateliere s-a dublat în perioada analizată.

Aparatură ITC

Echiparea cu aparatură de tehnică de calcul a unităţilor de învăţământ s-a îmbunătăţit simţitor în perioada 2005-2011, cu 117%, regiunea fiind pe primul loc pe ţară privind creşterea numărului de PC-uri (media naţională fiind de 98.9%).

Creşterea cea mai mare (215%) s-a înregistrat la nivelul universităţilor, 43,3% din numărul total de PC-uri fiind în dotarea instituţiilor de învăţământ superior.

Numărul PC-urilor din dotarea instituţiilor de învăţământ primar şi gimnazial aproape că s-a dublat în perioada analizată (creştere de 98,2%), cea mai mare creştere fiind în judeţul Bistriţa-Năsăud (196,2%).

Infrastructura de sport și tineret

Infrastructura sportivă în regiunea Nord-Vest a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare semnificativă, acest fapt contribuind major la educaţia sportivă a tinerilor şi la stimularea performanţei în ramurile sportive cu tradiţie în teritoriu.

Săli de gimnastică, terenuri de sport şi bazine de înot

Numărul sălilor de gimnastică a crescut cu 9,3%, ceea ce este un aspect pozitiv, dar este totuşi scăzut raportat la numărul de unităţi şcolare. În anul 2011 în medie 68% din 10 unităţile şcolare dispun de săli de gimnastică, situaţia fiind puţin mai bună la licee (91%). Având în vedere că, mai ales în mediul rural, o unitate şcolară cuprinde mai multe clădiri de şcoală, ponderea de 80% de unităţi şcolare de nivel primar şi gimnazial cu săli de gimnastică este foarte scăzută.

În perioada analizată a crescut şi numărul de terenuri de sport cu 5,7%, cu precădere în învăţământul liceal (17,2%), dar în continuare doar 70,5% din unităţile şcolare dispun de teren de sport. Cea mai bună situaţie este în judeţul Bistriţa-Năsăud (78,6% acoperire) şi cea mai nefavorabilă în judeţul Satu Mare (59,2%).

Bazine de înot administrate de unităţi de învăţământ există doar în judeţul Cluj, fiind în total 5 bazine în anul 2011, cu 1 mai mult decât în anul 2005, toate aparţinând de unităţi de învăţământ superior. Cu această situaţie Regiunea Nord-Vest se plasează pe locul 3 (10,9% din total pe ţară), după regiunile Bucureşti Ilfov (41,3%) şi Vest (15,2%).

La nivelul regiunii, numărul secţiilor sportive s-a dublat în intervalul de timp 2005-2011, de la 484 la 1.064, iar numărul sportivilor legitimaţi a crescut de la 13.377 la 34.278, apropate o

105/69

treime (10.123) dintre ei activând în judeţul Cluj. Numărul antrenorilor de asemenea a crescut de la 639 în anul 2005 la 1.121 în anul 2011, cei mai mulţi fiind în judeţul Cluj (397).

Infrastructura de cercetare-inovare

Subiecţii care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare pot fi clasificaţi urmând două criterii importante:

- după obiectul principal de activitate (codul CAEN)- după legea privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică (Legea 324/2003)

În funcţie de obiectul principal de activitate, cod CAEN, regăsim unităţile publice şi private care se înscriu în cele 3 categorii:- Cercetare-dezvoltare în biotehnologie - 7211- Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie - 7219 - Cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – 7220

Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2011, în România activau circa 710 astfel de unităţi, dintre care 61 în regiunea Nord-Vest, clasându-se pe a doua poziţie la nivel naţional, în condiţiile în care mai mult de jumătate se regăsesc localizate în capitală. De remarcat este de asemenea faptul că 75% dintre entităţile publice şi private din regiunea Nord-Vest sunt localizate în judeţul Cluj.

Evoluţia acestor unităţi în ultimii 6 ani este surprinsă în tabelul următor:

Regiunea/Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010201

1Pondere

%Romania 564 619 674 777 833 793 710 100,00Regiunea NORD-VEST 45 56 62 74 74 70 61 8,59Bihor 5 7 7 5 7 7 5 8,19Bistriţa-Năsăud 5 5 4 4 4 5 4 6,55Cluj 29 37 42 55 55 52 46 75,4Maramureş 3 2 3 4 3 2 2 3,27Satu Mare 3 4 5 6 5 3 3 4,91Sălaj 0 1 1 0 0 1 1 1,63Regiunea CENTRU 47 52 59 62 57 57 52 7,32Regiunea NORD-EST 52 52 60 65 64 57 49 6,90Regiunea SUD-EST 22 26 28 40 33 33 30 4,22Regiunea SUD-MUNTENIA 38 43 45 53 52 50

476,61

Regiunea BUCUREŞTI - ILFOV 303 333 360 406 467 441

40056,33

Regiunea SUD-VEST OLTENIA 24 20 25 33 36 32

263,66

Regiunea VEST 33 37 35 44 50 53 45 6,33Numărul de unităţi CD pe regiuni de dezvoltare si judeţele regiunii Nord-Vest, în perioada 2005-2011

Sursa: INS şi prelucrări INS

La acestea se adaugă subiecţii care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare (ca şi CAEN secundar) având drept CAEN principal altă activitate, precum:

- 8542 Învăţământ superior universitar (universităţile publice şi private)- 8610 Activităţi de asistenţă spitalicească

106/69

Distribuţia unităţilor din regiune cu obiect principal de activitate cercetarea-dezvoltarea, la nivelul anului 2011, în funcţie de numărul de angajaţi, este prezentată în tabelul următor, jumătate dintre acestea activând în domeniul ştiinţelor naturale şi al ingineriei. Se remarcă, de asemenea, faptul că toate sunt asimilate IMM-urilor (după criteriul numărului de salariaţi şi al cifrei de afaceri), neexistând nici o întreprindere mare (sau un institut naţional asimilat unei întreprinderi mari) la nivelul regiunii (există doar 10 astfel de entităţi asimilate cu întreprinderile mari în toată ţara).

CAEN Rev. 2 Cod CAEN

0-9 persoane

10-49 persoane

50-249 persoane

Total Procent

Cercetare-dezvoltare în biotehnologie

7211 1 1 13 4,91

Cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie

7219 28 12 4

44 72,13Cercetare-dezvoltare în

ştiinţe sociale şi umaniste7220 12 2 0

14 22,95Distribuţia unităţilor CDI în Regiunea Nord-Vest după coduri CAEN și număr de angajaţi, în anul 2011

Sursa: INS, Tempo Online si prelucrări proprii

Interpretarea principalilor indicatori din regiunea Nord-Vest la nivelul anului 2010, corelată cu comparaţii făcute la nivelul acestor indicatori între regiuni, dar neevidenţiate detaliat în document, arată în felul următor:

- 9% din unităţile CD din ţară asimilate IMM-urilor se află în regiunea Nord-Vest; situaţia este puternic dezechilibrată la nivel de regiuni datorită ponderii de 55,6% pe care o deţin unităţile localizate în capitală; regiunea Nord-Vest ocupă, chiar şi în aceste condiţii, locul fruntaş II la nivel naţional;

- 7,45% dintre angajaţii la unităţi de CD asimilate cu IMM-urile lucrează în regiunea Nord-Vest; regiunea Nord-Vest se clasează pe locul III după numărul persoanelor ocupate în unităţile de cercetare-dezvoltare;

- Indicele contribuţiei la cifra de afaceri naţională a regiunii Nord-Vest din perspectiva acestor unităţi CD considerate IMMuri este de doar 5,21%, ocupând însă locul III în clasamentul celor 8 regiuni;

- Cu o productivitate cu peste 30% mai scăzută comparativ cu media naţională, regiunea ocupă locul IV în ierarhia naţională din punct de vedere al productivităţii muncii.

Conform Legii 324/2004 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică (pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002), entităţile care efectuează activităţi de cercetare-dezvoltare sunt incluse într-un sistem naţional de cercetare-dezvoltare, constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de drept public şi de drept privat cu personalitate juridică, care au în obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea. Sistemul naţional include trei tipuri de unităţi de cercetare-dezvoltare, respectiv de interes naţional (1), de drept public (2) şi de drept privat (3). Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) asigură evaluarea unităţilor de cercetare-dezvoltare şi propune atestarea sau acreditarea unităţilor si instituţiilor care fac parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare.

107/69

În România activează 168 de unităţi CD de interes naţional, împărţite astfel: 56 universităţi publice acreditate, 46 institute naţionale CD (INCD) coordonate de 9 ministere, dintre care 19 de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării – Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (MECI-ANCS) şi 66 institute şi centre de cercetare ale Academiei Române (52 de institute, 14 centre de cercetare).

În regiunea Nord-Vest îşi desfăşoară activitatea 15 entităţi de interes naţional, respectiv 8 institute de cercetare localizate toate la Cluj-Napoca şi 8 universităţi de stat, dintre care una cu sediul social în Bucureşti. Dintre cele 8 universităţi de stat, 4 (Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca,Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca şi Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca) sunt considerate ca fiind de cercetare avansată. Dintre cele 8 institute de cercetare, doar 2 au personalitate juridică proprie, restul fiind coordonate şi subordonate Academiei Române. Tot în categoria unităţilor de interes naţional se încadrează cele 7 filiale ale unor unităţi CD care îşi desfăşoară activitatea în Cluj-Napoca, dar au sediul în capitală.

Din statisticile ANCS, în România îşi desfăşoară activitatea 96 de astfel de entităţi, regiunea Nord-Vest găzduind două astfel de instituţii cu activitate principală de CD şi cu personalitate juridică, respectiv Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Turda şi Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa ce aparţin de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS) Bucureşti, coordonată de Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. De asemenea, activează la Cluj-Napoca 6 unităţi sanitare care desfăşoară şi au în obiectul de activitate activităţi de cercetare-dezvoltare, fără a reprezenta însă activitatea principală.

Pentru a identifica unităţile de cercetare-dezvoltare din regiune organizate ca societăţi comerciale, din totalul de 61 de unităţi CD publice şi private de la nivelul regiunii Nord-Vest în ultimul an analizat (2011), s-a arătat anterior faptul ca 3 dintre acestea sunt unităţi publice (2 institute naţionale de cercetare-dezvoltare la Cluj-Napoca şi o staţiune de cercetare-dezvoltare la Turda). Prin eliminare, rezultă 58 de entităţi private de cercetare. Analiza a evidenţiat faptul că toate entităţile de cercetare-dezvoltare sunt IMM-uri (sau asimilate ca fiind IMMuri), regiunea Nord-Vest neavând înregistrate întreprinderi mari care să activeze în domeniul cercetare-dezvoltare.

În regiune activează 5 universităţi private (dintre care 3 au sediul în regiune) care fac parte din sistemul de cercetare-dezvoltare de drept privat însă nu sunt luate în calcul de către statisticile INS, neavând CAEN principal de cercetare-dezvoltare ci de învăţământ superior.

Extrapolând ştiinţele exacte care permit un grad ridicat de obţinere de cercetări aplicative, activitatea de cercetare din regiune se poate grupa in 9 direcţii si domenii de cercetare, după cum urmează în tabelul următor:

Instituţia: UBB UTCN USAMV UMF UO Institute Publice

Firme CDI

Domeniul

ITC x X X

Industrie alimentară

x x x

108/69

Energie x X x x

Transporturi X

Mediu x X x x x

Bio si Nano-tehnologii

x X x x x

Materiale x X x x x

Sănătate x x x x

Mașini si echipamente

x X x x

Inovarea52 reprezintă activitatea orientata către generarea, asimilarea si valorificarea rezultatelor cercetării-dezvoltării in sfera economică şi socială.

Conform Tabloului de bord53 ediţia 2011 emis de Directoratul General Întreprinderi şi Industrie privind performanţele în domeniul inovării, România se află în ultima categorie, fiind însă prima ţară din cele patru pe scara ierarhică (Lituania, Letonia şi Bulgaria).

Sursa: Innovation Scoreboard 2011, Comisia Europeană, DG Enterprise and Industry, Iniţiativa PRO INNO Europe

Activitatea de inovare şi transfer tehnologic este strict monitorizată şi evidenţiată în România de către ANCS cu suportul legislaţiei naţionale54, printr-un mecanism de autorizare provizorie şi acreditare a entităţilor care desfăşoară astfel de activităţi.

52 Legea 329/2003 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică 53 are la bază prelucrarea a 24 de indicatori statistici, clasifică ţările Uniunii Europene în patru grupe: lideri în domeniul inovării, suporteri ai inovării, inovatori moderaţi şi inovatori modeşti54 HG 406/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice specifice privind constituirea, funcţionarea, evaluarea şi acreditarea entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, precum şi modalitatea de susţinere a acestora şi OM nr. 3686/11.04.2008 al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) pentru aprobarea Procedurii privind acreditarea entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic

109/69

Infrastructura de inovare şi transfer tehnologic este compusă din următoarele tipuri de entităţi:

- centre de transfer tehnologic- incubatoare tehnologice şi de afaceri - centre de informare tehnologică- oficii de legătură cu industria- parcuri ştiinţifice şi tehnologice

Din cele 42 de entităţi din România acreditate pentru activităţi de inovare şi transfer tehnologic, 6 se află în regiunea Nord-Vest, reprezentate de 3 centre de transfer tehnologic şi 3 centre de informare tehnologică.

Din cele 16 structuri regionale ale Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Marci (OSIM), 4 sunt localizate în regiunea Nord-Vest.

O altă structură suport înclusă în categoria entităţilor cu activitate de inovare şi transfer tehnologic o reprezintă parcurile ştiinţifice şi tehnologice. Din cele 7 astfel de parcuri iniţial acreditate55 în România, în regiunea Nord-Vest nu se află nici un parc ştiinţific şi tehnologic acreditat ANCS, există însă, din anul 2005, un parc ştiinţific privat la Nuşfalău, în judeţul Sălaj, apartinând multinaţionalei Hanna Instruments care dezvoltă aparatură de laborator şi instrumente analitice.

Iniţiativa de constituire a unui parc ştiinţific şi tehnologic în Judeţul Cluj conform Legii 50/2003 a fost demarată în anul 2011, documentele pregătitoare fiind asumate de cele 5 universităţi de stat cu sediul social în Cluj-Napoca, autorităţile publice locale, institutul de cercetare ICIA-INOE 2000, ADR Nord-Vest şi OTIMMC Cluj-Napoca.

Pe lângă entităţile acreditate pentru a desfăşura activitate de inovare, activează în România întreprinderi considerate în categoria „întreprinderile inovative”, respectiv cele care au lansat produse (bunuri sau servicii) sau procese noi sau semnificativ îmbunătăţite pe piaţă.

În urma Anchetei Comunitare de Inovare (CIS) a Uniunii Europene, realizată de INS, din totalul de întreprinderi chestionate în perioada 2006-200856 (4.561 de întreprinderi) la nivelul regiunii Nord-Vest, s-a constatat că 27% dintre acestea sunt considerate a fi inovative, iar 72% sunt non-inovative.

Numărul întreprinderilor

Numărul de întreprinderi

inovative

Numărul de întreprinderi non-

inovative

Ponderea întreprinderilor

inovative faţă de numărul total de întreprinderi (%)

Total 4561 1260 3301 27,6Mici 3575 847 2728 23,7Mijlocii 832 322 510 38,7Mari 154 91 63 59,1

Industrie 2805 809 1996 28,8

55 Acreditarea parcurilor ştiinţifice şi tehnologice în România se realizează de către ANCS în baza Legii 50/2003 şi a OM nr. 4949/18.08.2006 al Ministerului Educaţiei şi Cercetării care reglementează metodologia de acreditare56 Ultimele date statistice realizate la nivel regional vizează acest interval.

110/69

Servicii 1756 451 1305 25,7Situaţia întreprinderilor inovative și non-inovative, pe activităţi și clase de mărime

Sursa: INS, „Repere economice şi sociale regionale: Statistică teritorială, 2012”

Din tabelul de mai sus se observă că cele mai multe întreprinderi inovative din cele chestionate provin din sunt în sfera industriei (64,2% din întreprinderile inovative la nivel regional), comparativ cu cele care activează în sfera serviciilor.

Prin comparaţie cu celelalte regiuni, situaţia întreprinderilor inovative din regiunea Nord-Vest nu este tocmai favorabilă, aceasta situându-se pe locul al V-lea din cele opt regiuni de dezvoltare (12,61% din numărul întreprinderilor inovative la nivel naţional). Cele mai multe întreprinderi inovative se găsesc în Bucureşti-Ilfov (23,91%), iar mai apoi în regiunea Nord-Est (15,56%).

Din totalul de 708 întreprinderi care au reprezentat subiecţii anchetei, în perioada 2006-2008, 12% realizează numai inovare de produs, iar 40% realizează numai inovare de proces. Restul de 48% realizează inovare atât de produs, cât şi de proces. Menţionăm că diferenţa dintre numărul de întreprinderi care realizează inovare de produs şi de proces (708) şi numărul întreprinderilor inovative prezentate în tabelul de mai sus (1.206) este reprezentată de acele întreprinderi care realizează inovare organizaţională şi de marketing.

2000-2002 2004-2006 2006-20080

100

200

300

400

500

600

700

800

Inovare numai de produs

Inovare numai de proces

Inovare de produs şi proces

Întreprinderi inovative, pe activităţi, clase de mărime și tipuri de inovareSursa: INS, „Repere economice şi sociale regionale: Statistică teritorială, 2012

Fondul de locuințe

La finele anului 2011, fondul locativ de la nivelul regiunii Nord-Vest cuprindea 1.083.434 de

locuinţe, ceea ce reprezenta 12,8% din totalul celor existente la nivel naţional. Faţă de anul

2007, numărul de locuinţe din regiune a crescut cu 38.122 (+3,6%), ca urmare a construcţiei

de noi locuinţe, mai ales în zonele periurbane. Dintre acestea, 1.064.475 (98,3% din total) se

aflau în proprietate privată, iar 18.959 în proprietate publică. În comparaţie cu anul 2007,

111/69

numărul de locuinţe aflate în proprietate publică a crescut cu 6,6%, în primul rând ca urmare a

construcţiei de locuinţe noi pentru tineri, în regim ANL.

Numărul de locuinţe existente în regiunea Nord-Vest, în perioada 2007-2011

2007

2008

2009

2010

2011

0 200000 400000 600000 800000 1000000 1200000

Privat

Public

Total

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online, 2012.

Din totalul locuinţelor existente în regiune, 562.890 sunt amplasate în mediul urban (52% din

total), iar 520.544 în mediul rural (48% din total). Faţă de anul 2007, fondul de locuinţe a

crescut cu 3% în mediul urban şi cu 4,4% în mediul rural, pe fondul creşterii fluxurilor

migratorii urban-rural, mai ales în jurul marilor centre urbane, unde au apărut cartiere

rezidenţiale noi.

În profil judeţean, cele mai multe locuinţe se regăsesc în judeţele Cluj (296.263 în 2011,

27,3% din totalul celor existente în regiune) şi Bihor (241.892, 22,3%), în timp ce cele mai

puţine se înregistrau, în anul 2011, în judeţul Sălaj (99.942). În intervalul 2007-2011, numărul

de locuinţe a crescut cel mai mult în judeţul Cluj (+7,1%), Zona Metropolitană Cluj-Napoca

dispunând de una dintre cele mai dinamice pieţe imobiliare din ţară, chiar şi în perioada de

criză. În celelalte judeţe, fondul locativ a crescut cu maxim 3%, cel mai scăzut ritm de

creştere fiind înregistrat în judeţul Sălaj (+1,7%), cu un volum redus al cererii de noi locuinţe.

De menţionat este şi faptul că, în acelaşi interval, fondul locativ de la nivel naţional a crescut

cu doar 2,4%, 4 din cele 6 judeţe ale regiunii depăşind acest ritm mediu (excepţie fac Sălaj şi

Satu Mare). În judeţele Cluj şi Maramureş fondul de locuinţe a crescut mai alert în mediul

rural, în timp ce în Bistriţa-Năsăud, Bihor, Sălaj şi Satu Mare creşterea înregistrată la nivelul

oraşelor a fost superioară celei din rural.

Cea mai mare creştere a fondului de locuinţe (de peste 10%) s-a înregistrat în comunele din

imediata apropiere a marilor centre urbane, unde au apărut noi zone rezidenţiale de mari

112/69

dimensiuni (fenomen de suburbanizare): Floreşti (+293,9%), Baciu (+50,9%), Apahida

(+33,0%), Chinteni (+10,9%) – în jurul municipiului Cluj-Napoca; Paleu (+56,4%),

Sântandrei (+31,2%), Sânmartin (+15,1%) – în jurul municipiului Oradea; Tăuţii-Măgherăuşi

(+11,4%), Groşi (+10,9%) – în apropierea municipiului Baia Mare; Crişeni (+11,3%) din

vecinătatea municipiului Zalău, etc. La acestea, se adaugă o serie de localităţi rurale şi urbane

din zona de nord a regiunii, cu precădere din judeţele Maramureş şi Satu-Mare (Remeţi,

Săpânţa, Sărăsău, Vadu Izei, Şieu, Rozavlea, Bătarci, Gherţa Mică, Borşa, etc.), dinamica

construcţiei de locuinţe fiind impulsionată de modelul tradiţional de viaţă din această zonă,

dar şi de remiterile de valută ale locuitorilor care lucrează în număr mare în străinătate. În

restul localităţilor, ritmul de creştere al locuinţelor a crescut foarte lent, fie din cauza

deficitului de spaţiu construibil (în marile oraşe), fie din cauza cererii reduse (în cazul

comunelor aflate la mare distanţă de coridoarele de transport şi de marile aglomerări urbane).

În perioada 2007-2011, în regiunea Nord-Vest au fost date în folosinţă 47.178 de locuinţe noi,

respectiv 17,4% din totalul celor construite la nivel naţional, ceea ce poziţionează regiunea pe

locul II în rândul celor 8 regiuni de dezvoltare, după Nord-Est. Dintre acestea, 21.847 (46,3%

din total) au fost ridicate în mediul urban, iar 25.531 în mediul rural (53,7%). Pe de altă parte,

doar 3,7% dintre locuinţele finalizate în regiune în acest interval au fost realizate din fonduri

publice, în timp ce peste 96% s-au realizat din fonduri private, ale proprietarilor sau

companiilor din domeniul imobiliar.

Cea mai pronunţată scădere a numărului de locuinţe noi livrate pe piaţă, în perioada 2008-

2011, s-a înregistrat în judeţul Cluj, unde reducerea a fost de peste 50%.

Dinamica anuală a construcţiei de noi locuinţe, pe judeţe, în perioada 2007-2011

2007 2008 2009 2010 20110

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Cluj

Maramureş

Satu Mare

Sălaj

113/69

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online, 2012.

Suprafaţa locuibilă totală de la nivelul regiunii Nord-Vest a fost de 333.349.121 mp în 2011,

în creştere cu 4,9% faţă de anul 2007, pe fondul construcţiei de noi locuinţe, precum şi a

extinderii celor existente. Astfel, în 2011, mărimea medie a unei locuinţe din regiunea Nord-

Vest era de 40,3 mp arie desfăşurată, în creştere cu 0,8 mp faţă de anul 2007, ceea ce indică

creşterea ponderii locuinţelor mai spaţioase. În comparaţie cu media naţională, locuinţele din

regiune sunt mai spaţioase (40,3 mp, faţă de o medie de 39,4 mp la nivelul României).

Pe judeţe, cele mai mari locuinţe se regăsesc în judeţul Bistriţa-Năsăud (44,5 mp), iar cele mai

mici în Cluj (38,8 mp). Explicaţia constă din ponderea ridicată a locuinţelor mici, amplasate

în blocuri colective mici din mediul urban, locuinţele din mediul rural, fiind de tip individual,

au dimensiuni mai mari, ceea ce avantajează judeţele preponderent rurale.

Numărul mediu de persoane pe locuinţă a fost, la nivelul regiunii, de 2,5 în 2011, nivel similar

cu cel existent la nivel naţional, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul 2007, pe

fondul creşterii numărului de locuinţe şi al scăderii populaţiei stabile. În mediul urban,

presiunea populaţiei asupra fondului locativ este ceva mai mare (2,55 persoane per locuinţă)

faţă de cea din rural (2,44 persoane/locuinţă). De asemenea, există diferenţe importante şi

între judeţe: o medie maximă de 2,8 persoane/locuinţă în Bistriţa-Năsăud, faţă de un minim de

2,3 persoane în judeţul Cluj.

În medie, fiecare locuitor al regiunii avea la dispoziţie, în 2011, 16,1 mp de spaţiu locativ,

nivel situat peste media naţională (15,6 mp/persoană). Faţă de anul 2007, suprafaţa medie

locuibilă/persoană a crescut cu 1 mp. În mediul urban, suprafaţa medie locuibilă per persoană

era de 15,65 mp, faţă de 16,60 mp în mediul rural. Pe judeţe, cea mai redusă suprafaţă

locuibilă medie pe persoană se găseşte în judeţul Maramureş (15 mp), iar cea mai ridicată în

judeţele Cluj şi Sălaj (16,7 mp).

În ultimii ani s-au derulat o serie de lucrări de reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe, cu

fondurile proprietarilor sau din fonduri de la bugetul local şi/sau guvernamental, însă acestea

acoperă mai puţin de 20% din numărul total de locuinţe.

114/69

Din totalul locuinţelor existente în regiune, 356.000 (32,8%) sunt amplasate în blocuri

construite, în cea mai mare parte, în perioada comunistă, cu apartamente standardizate, de

mici dimensiuni şi cu un confort redus. Dintre acestea, 75,5% (269.000 de apartamente) sunt

amplasate în reşedinţele de judeţ (Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Bistriţa şi

Zalău). De asemenea, aceste blocuri de locuinţe se remarcă prin eficienţa energetică redusă,

care generează costuri ridicate pentru utilităţi. În plus, cele mai multe dintre clădirile de

locuinţe colective nu au beneficiat de lucrări de refacere a faţadelor sau a spaţiilor din jurul

acestora, conferind cartierelor un aspect arhitectural neplăcut.

Prin Programul naţional privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe,

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a sprijinit, în perioada 2009-2012, reabilitarea

termică a blocurile de locuinţe din Cluj-Napoca, Oradea, Bistriţa, Turda, Floreşti, Cavnic,

Borşa, Şomcuta Mare, Jibou, Şimleul-Silvaniei, Baia Sprie, Târgu Lăpuş, Satu-Mare, Ulmeni,

etc., fiind reabilitate în cadrul acestuia mai puţin de 3% dintre blocurile din regiune. La

acestea se adaugă blocurile termice reabilitate prin programe locale, co-finanţate din bugetele

locale, dar şi cele reabilitate exclusiv cu contribuţia locatarilor. Deşi nu există o centralizare

exactă a necesarului de reabilitare, putem estima că peste jumătate dintre blocurile de locuinţe

din regiune necesită astfel de lucrări.

Din totalul clădirilor de locuinţe din regiune, 33,1% avea pereţii exteriori construiţi din

paiantă, chirpici şi alte materiale, 30,9% din zidărie de cărămidă sau piatră cu planşee de

lemn, 18,6% din zidărie de cărămidă sau piatră cu planşee din beton armat, 14,6% din lemn,

iar 2,7% din beton armat sau prefabricate din beton.

Clădirile de locuit, după materialul de construcţie al zidurilor exterioare (% din total clădiri),

pe regiuni de dezvoltare, în anul 2011

115/69

%

Nord-Est

Sud-Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucureşti-Ilfov

Romania

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Beton armat-prefabricate din beton

Zidărie din cărămidă sau piatră cu planşee din be-ton armat

Zidărie din cărămidă-pia-tră cu planşee din lemn

Lemn

Paiantă-chirpici sau alte materiale

Sursa: Institutul Naţional de Statistică. Rezultatele preliminare ale RGPL 2011.

Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului General al Populaţiei şi Locuinţelor

din 2011, doar 73,2% dintre locuinţele din regiunea dispuneau de instalaţie de alimentare cu

apă, 71,8% de canalizare, 96,7% de energie electrică şi 44% de încălzire centrală.

Dotare locuinţelor cu instalaţii (% din total fond locativ), pe judeţe, în anul 2011

România

Nord-Vest

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Cluj

Maramureş

Satu-Mare

Sălaj

0 20 40 60 80 100 120

Încălzire centrală

Electrică

Canalizare

Alimentare cu apă

Sursa: Institutul Naţional de Statistică. Rezultatele preliminare ale RGPL 2011.

După cum se poate observa din figura de mai sus, nivelul de echipare al locuinţelor din

Regiunea Nord-Vest cu instalaţii de alimentare cu apă, energie electrică şi canalizare este mai

ridicat decât media naţională, în timp ce pentru instalaţiile de încălzire centrală procentul este

unul uşor mai scăzut (44,0%, faţă de 44,4% la nivel naţional). Cu toate acestea, există

disparităţi intraregionale semnificative între cele şase judeţe componente. Astfel, în judeţul

116/69

Cluj, preponderent urban, ponderea locuinţelor dotate cu instalaţii de apă şi canalizare este de

circa 80%, în timp ce în judeţele preponderent rurale, precum Sălaj, acest procent este de doar

60%.

Cea mai deficitară dotare cu instalaţii (sub 25% din totalul locuinţelor) se înregistrează la

nivelul comunelor relativ îndepărtate de centrele urbane semnificative şi de reţele majore de

transport, unde reţele de utilităţi sunt slab dezvoltate, iar nivelul general de dezvoltare socio-

economică este mai scăzut decât media: Treznea, Sânmihaiu Almaşului, Dragu, Cristolţ

(Sălaj); Cehal, Craidorolţ, Homoroade, Pir, Săcăşeni, Săuca, Socond (Satu-Mare); Poienile de

Sub Munte (Maramureş); Aluniş, Aşchileu, Bobâlna, Buza, Cămăraşu, Cătina, Corneşti,

Frata, Palatca, Panticeu, Recea-Cristur, Săcuieu, Sânmartin, Suatu, Ţaga, Vultureni (Cluj);

Miceştii de Câmpie, Milaş, Sânmihaiu de Câmpie, Silivaşu de Câmpie, Urmeniş (Bistriţa-

Năsăud); Căpâlna, Holod, Drăgeşti, Lăzăreni, Sârbi, Spinuş, Toboliu (Bihor). La polul opus,

cu peste 95% din locuinţe dotate cu instalaţii de apă şi canalizare, regăsim centrele urbane

importante: Cluj-Napoca, Oradea, Zalău, Baia Mare, Bistriţa, dar şi o serie de localităţi urbane

şi rurale mai mici, precum Beiuş, Ştei sau Comuna Floreşti.

Mediu

Infrastructura de mediu

Alimentarea cu apă

Lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile57 a fost de 10.458,7 km în regiune în anul 2011, reprezentând 15,8% din reţeaua naţională, care faţă de anul 2005 s-a extins cu 27,5%. În aceaşi serie de timp în regiunea Nord-Vest s-a înregistrat o creştere de 30,73% în lungimea reţelei simple de distribuţie. La nivel regional la cei doi poli opuşi se află judeţul Satu Mare, unde în aceşti 6 ani lungimea totală a conductelor a crescut cu 72,85%, şi judeţul Bistriţa Năsăud unde s-a înregistrat doar o creştere de 32,46%%.

La nivelul anului 2011, numărul localităţilor cu reţea de distribuţie a apei potabile din regiunea Nord-Vest a fost de 376, însemnând 16,31% din totalul localităţilor alimentate cu apă la nivel naţional. Pe medii de rezidenţă, în regiunea Nord-Vest toate localităţile din mediul urban sunt alimentate cu apă, media naţională fiind de 99%. Referitor la spaţiul rural doar 82,63% a localităţilor au reţea de distribuţie, regiunea din acest punct de vedere fiind peste media naţională de 69,47%. Cele mai multe localităţi din mediul rural care au fost alimentare cu apă potabilă în această perioadă se află în judeţul Bihor şi Satu Mare (16,

57 Lungimea totală simplă a conductelor de distribuţie a apei reprezintă lungimea tuburilor şi a conductelor instalate pe teritoriul localităţii respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de aducţiune sau de la staţiile de pompare până la punctele de branşare a consumatorilor.

117/69

respectiv 11), iar cele mai puţine în Maramureş (3). Numai în cazul judeţului Cluj, s-a înregistrat o scădere de 3 localităţi din mediul rural - Cătina, Geaca şi Ţaga – care, chiar dacă au reţea de apă, nu mai sunt alimentate cu apă potabilă

Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă la nivel regional s-a ridicat la 1.632.031 persoane în 2011, reprezentând 13,49% din populaţia deservită la nivel naţional faţă de 1.434.038 persoane conectate în 200858, reprezentând 12,65% din totalul locuitorilor conectaţi în ţară.

Procentul populaţiei deservite din total populaţie în anul 2011 în regiune a fost de 60,20%, cu 3,6% peste media naţională. Cu acest procent regiunea se situează pe locul 5 după regiunile Bucureşti-Ilfov, cu o populaţie deservită de 79,83%, regiunea Vest (65%), respectiv Centru şi Sud-Est (61,71% şi 60,43%).

În anul 2011, volumul de apă potabilă distribuită în regiune a fost de 99.802 de mii m3, reprezentând 9,76% din volumul de apă potabilă distribuită la nivel naţional, procent, care în 2010 era de 11,25%. Dacă la nivelul anului 2010 regiunea avea cel mai mare consum după regiunea Bucureşti-Ilfov (28,80%), în 2011 regiunea Nord-Vest se situează pe locul 5, după Bucureşti-Ilfov (325.202 de mii de m3) , Centru, Sud-Est şi Nord-Est (peste 100.000 mii de m3). Regiunea Nord-Vest urmăreşte procentual tendinţa generală de scădere a consumului de apă, tendinţă, care poate fi observată atât la nivel naţional, cât şi în cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare.

Chiar dacă volumul este în scădere procentul volumului de apă distribuită pentru uz casnic, raportat la total, rămâne asemănător în aceşti ani, un pic peste 72% din totalul e apă potabilă, superior mediei naţionale de 66,22%. Din totalul de apă potabilă distribuită consumatorilor casnici 87,51% sunt consumaţi de acele gospodării din regiune care au apometre, un pic peste media naţională, care este 86,40%.

Dacă capacitatea instalaţiilor de producţie a apei potabile a scăzut pe plan naţional între 2005 şi 2011 cu 2.514.693 m3 pe zi, în regiune această capacitate s-a mărit cu 190.613 m3 pe zi, însemnând o creştere de 19,45% faţă de primul an de referinţă. Creşterile pe plan regional se datorează unei măririi de peste 50% a capacităţii de producţie în Cluj, şi a unor creşteri mai mici în judeţele Sălaj, Cluj, Bihor şi Bistriţa Năsăud, pe fondul unor scăderi în capacitatea de producţie în celelalte 2 judeţe din regiune.

58 Nu există date din 2005-2007 pe INSSE. TEMPO Online.118/69

0100000200000300000400000500000600000700000

Biho

r

Bist

rita

-N

asau

d

Cluj

Mar

amur

es

Satu

Mar

e

Sala

j

Populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă în regiunea Nord-Vest

Sursa: INSSE, Tempo Online

Anul 2008 Anul 2011

Reţeaua de canalizare şi staţii de epurare

Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare59 din regiunea Nord-Vest a fost de 3.637,4 km în anul 2011, reprezentând 15,72% din reţeaua naţională. În perioada 2005-2011, lungimea totală simplă a conductelor de canalizare s-a extins la nivel regional cu 41,50%, superior mediei naţionale de 27,49%. În aceaşi interval în regiunea Centru creşterea reţelei a fost de 61,44%, în regiunea Sud-Vest şi Vest între 32% şi 34,60%, iar în Sud-Muntenia de 6,56%, în celelalte regiuni fiind între 11,73% şi 16,83%.

Cea mai mică creştere s-a înregistrat în judeţul Bihor, unde lungimea totală a conductelor simple a crescut cu 26,20%, iar cea mai mare în judeţul Sălaj cu 67,22%. Apropiat de media regională este judeţul Satu Mare (42,40%), valori superioare fiind în judeţele Maramureş (55,30%) şi Sălaj (54%) şi inferioară în judeţul Bistriţa-Năsăud cu 31,12%.

La nivelul anului 2011, numărul localităţilor conectate la sistemul public de canalizare din regiunea Nord-Vest a fost de 130, din care 41 de localităţi în mediul urban, crescând comparativ cu anul 2005 doar cu 4,88%. Cele 2 oraşe fără sistem de canalizare sunt Tăuţii-Măgheruş şi Săliştea de Sus (jud. Maramureş) unde lucrările de canalizare sunt în derulare. În mediul rural numărul localităţilor conectate la sistemul public de canalizare a crescut cu 32,58% între 2005 şi 2011. Regiunea a ajuns astfel să deservească 15% din totalul localităţilor cu reţea de canalizare publică din România.

Referindu-ne numai la mediul rural, chiar dacă procentual cea mai spectaculoasă creştere în intervalul 2005-2011 s-a înregistrat în judeţul Sălaj (66,67%), numărul cel mai mare de

localităţi racordate după 2005 la reţele de canalizare publică este în Cluj (10 localităţi din mediul rural nou racordate), urmat de Maramureş cu 7 localităţi, la coadă situându-se Sălajul cu 2, respectiv Satu Mare şi Bistriţa-Năsăud cu câte 3 localităţi rurale care beneficiează de canalizare publică până în anul 2011.

Populaţia deservită de sisteme de

59 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare reprezintă lungimea canalelor (tuburilor) prin care se colectează şi se evacuează apele reziduale (menajere, industriale, etc.) şi a celor provenite din precipitaţii de pe teritoriul localităţii cu canalizare publică, începand de la căminele de racordare a clădirilor cu instalaţii de canalizare şi pâna la punctul de deversare a apelor reziduale într-un emisar natural.

119/690

100000

200000

300000

400000

500000

Bihor Bis tri ta-Nasaud

Cluj Maramures Satu Mare Sala j

Populaţia deservită de sistemul de canalizare în Regiunea Nord-VestSursa: INSSE. TEMPO Online.

Anul 2006 Anul 2011

Bihor Bistrita Nasaud Cluj Maramures Satu Mare Salaj05

10152025303540

Evoluţia numărului localităţilor cu canalizare publică pe medii

2005Urban

2005Rural

2011Urban

2011Rural

canalizare din regiune în 2011 a fost de 1.159.066 persoane cu 5% mai mult faţă de numărul locuitorilor deserviţi în 200660. În acelaşi interval, rata de deservire a crescut pe plan naţional cu peste 40%, cea mai spectaculoasă creştere înregistrându-se în regiunea Sud-Vest (de peste 90%) şi Bucureşti-Ilfov (de aproape 60%), regiuni în care şi rata de racordare era inferioară celorlalte regiuni. Acest număr reprezintă 42,75% din populaţia regiunii şi 12,69% din populaţia ţării. Rata populaţiei deservite de sistemul de canalizare din regiune este aproape de media naţională de 43,64%, fiind superioară regiunilor Sud-Muntenia (28,48%) şi Nord-Est (31,37%), dar inferioară regiunii Bucureşti-Ilfov (81,91%) şi regiunilor Centru, respectiv Vest care au o rată de deservire de aproximativ 50%.

Dacă analizăm rata de conectare la sisteme de canalizare, care dispun şi de staţii de epurare, putem observa că numai în judeţele Satu-Mare şi Sălaj numărul locuitorilor deserviţi de sisteme de canalizare corespunde cu numărul celor a căror sistem de canalizare este racordată la staţii de epurare, acestea fiind cu treapta secundară de epurare. În cazul celorlalte 4 judeţe un procent între <1% şi <2% a populaţiei este racordată la sisteme de canalizare care nu dispun de staţii de epurare. Dintre cei care dispun de staţii de epurare, peste 79% a celor racordaţi din Bistriţa-Năsăud, peste 31,20% a celor conectaţi din Cluj, 9% a celor din Bihor şi 1,25% a celor din Maramureş sunt racordaţi la staţii de epurare fără treapta primară de epurare. 90% dintre locuitorii din Bihor, peste 20% din Bistriţa-Năsăud, 68% din Cluj şi 98% în Maramureş, racordaţi la canalizare sunt deserviţi de staţii de epurare cu treapta secundară de epurare.

Dacă pe plan naţional 43,64% a populaţiei e racordată la reţele de canalizare, numai 40,12% a locuitorilor sunt deserviţi şi de staţii de epurare. În regiunea noastră observăm o diferenţă de sub 1% între numărul locuitorilor care sunt racordaţi la reţele de canalizare şi cei care pe lângă canalizare sunt deserviţi şi de staţii de epurare. În alte regiuni acest procent variează între aproximativ 1% şi 3%, diferenţe mai mari fiind în regiunea Centru (4,87%) şi Sud-Est (13,56%).

Judeţul Cluj deserveşte peste 38,60% din populaţia racordată din regiune, în timp ce judeţul Sălaj deserveşte doar 7%, iar Bistriţa-Năsăud doar 8% din totalul regional. La mijloc se situează celelalte judeţe cu valori între 12,14% şi 19,43%.

În regiunea Nord-Vest există 6 asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI) în domeniul apă-canal, care au delegat gestiunea serviciilor aferente operatorilor regionali: Compania de apă Oradea (BH), Aquabis (BN), Compania de apă Someş (CJ, SJ), Compania de apă Arieş (CJ), Vital (MM), Apaserv (SM). Tarifele practicate în regiune pentru serviciile de alimentare cu apă variază în funcţie de operator. Tarifele cele mai mici, în anul 2012, sunt de 2,96 lei per metru cub apă potabilă distribuită (CA Someş), cele mai ridicate fiind de 3,70 lei per metru cub (CA Oradea).

Calitatea factorilor de mediu (aer, apă, sol) și aspecte ale biodiversității

60 Nu există date pentru anul 2005 pe INSSE. TEMPO Online.120/69

Calitatea aerului

Datele comparative 2010- 2011 furnizate de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului evidenţiază o tendinţă generală de scădere a emisiilor de poluanţi în atmosferă, fie că vorbim de gazele cu efect de seră (CO2 , N2O, CH4 , etc ) sau diferite pulberi (rezultate în urma activităţilor de construcţie, etc).

La nivelul regiunii Nord-Vest funcţionează un număr de 18 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, cărora li se adaugă staţiile manuale de monitorizare.

Tendinţa descendentă a emisiilor de poluanţi nu este caracteristică şi pentru indicatorul PM10

61, acesta înregistrând depăşiri ale valorii limită în perioadele reci ale anului, ca urmare a funcţionării intense a centralelor termice alimentate cu lemn. De asemenea, în mediul urban, pulberile în suspensie continuă să aibă o valoare ascendentă, scăzând astfel calitatea aerului din oraşe. Emisiile de amoniac sunt rezultatul depozitării deşeurilor în rampe necorespunzătoare, dar şi al creşterii intensive a animalelor; au o tendinţă ascendentă, însă nu au fost înregistrate valori care să le depăşească pe cele limită.

Gazele cu efect de seră sunt constituite de dioxidul de carbon, gazul metan, oxidul de azot, ozonul, dar şi vaporii de apă. Dintre acestea, pentru primele 3 tipuri se remarcă valori mari ale cantităţilor de emisii în atmosferă.

Între regiunile de dezvoltare ale României, regiunea de Nord Vest are cele mai puţine unităţi economico-productive care emit dioxid de carbon (2 unităţi), respectiv cea mai mică cantitate de emisii (1.677.000 tone – aprox.4% din total naţional), fiind astfel, regiunea cu cea mai bună calitate a aerului. Cele mai mari cantităţi de CO2 sunt emise de termocentrale şi alte unităţi ce utilizează combustibili fosili sau solizi şi unităţile de producere a cimentului.

În ceea ce priveşte cantitatea de emisii de gaz metan, regiunea de Nord vest ocupă primul loc la nivelul României, cu 13 unităţicare emit gaz metan, principalele activităţi poluatoare fiind cele legate de depozitarea deşeurilor (98,3% pentru Regiunea Nord Vest), urmată de unităţile de epurare a apei şi cele pentru creşterea intensivă a păsărilor şi porcinelor.

La nivelul regiunii Nord-Vest funcţionează două unităţi mari producătoare generatoare de oxid de azot şi anume COMPANIA DE APĂ SOMEŞ SA CLUJ-NAPOCA - Staţia de epurare ape uzate urbane, respectiv SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA. Din punct de vedere al cantităţii de emisii, regiunea de Nord Vest se situează pe locul 3 la nivel naţional, cu 149 tone de emisii. Această cantitate este foarte mare, având în vedere numărul unităţilor care le generează, de unde rezultă necesitatea modernizării sau retehnologizării celor două unităţi.

Principalele presiuni asupra calităţii aerului sunt determinate de traficul rutier, lucrările de construcţii, activităţi sociale (încălzirea locuinţelor prin utilizarea lemnului drept combustibil), arderile de combustibili în procese tehnologice sau în centrale termice industriale, exploatarea materiilor prime, respectiv depozitarea acestora şi activităţile agro-zootehnice (utilizarea pesticidelor, creşterea intensivă a animalelor).

61 particule materiale grosiere de nitraţi, sulfaţi, carbon organic, carbon elementar, praf şi sare121/69

Cele mai afectate areale sunt cele reprezentate de localităţile urbane; aici se concentrează cea mai mare parte a activităţilor industriale, care emit poluanţi în atmosferă, iar traficul rutier este foarte intens. Localităţile rurale sunt de asemenea afectate, atât cele unde se practică o agricultură intensivă, cât şi cele care practică o agricultură de subzistenţă, în contextul circulaţiei maselor de aer care pot deplasa poluanţii la distanţe destul de mari.

Calitatea apelor

Calitatea apelor de suprafaţă, a înregistrat o depreciere continuă în perioada 2006- 2011. În anul 2006, 752 km de ape curgătoare au fost clasificaţi la categoria I (stare foarte bună) privind calitatea apei, adică nu există alterări (sau sunt foarte mici) ale valorilor elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice. Pentru anul 2011, nu au mai fost identificate cursuri de apă care să fie clasificate la categoria I. În ceea ce priveşte apele încadrate la categoria II62, se remarcă o creştere numărului de kilometri: în 2006 1.192 km râuri erau încadraţi ctegoriei II, iar în 2011, 2.541 km. Această situaţie este datorată pe de o parte deprecierii calităţii apelor, iar pe de altă parte monitorizării mai multor corpuri de apă. Corpurile de apă încadrate categoriei III63 au înregistrat de asemenea creşteri, de la 272 km în 2006 la 810 km în 2011.

Principalele presiuni asupra calităţii apei sunt determinate de contaminarea cu apele uzate urbane care conţin, în special materii în suspensie, substanţe organice, nutrienţi, dar şi alţi poluanţi ca metale grele, detergenţi, hidrocarburi petroliere, micropoluanţi organici, etc., îngrăşămintele chimice utilizate în agricultură, pesticidele utilizate pentru combaterea dăunătorilor, dar şi animalele domestice din bazinele/spaţiile hidrografice analizate, construcţii hidrotehnice cu barare transversală, lucrările de îndiguire.

Principala sursă de poluare a apelor o reprezintă contaminarea cu ape uzate (orăşeneşti şi industriale) deversate direct în emisari. Cantităţile de poluanţi din apele uzate depăşesc limitele maxime admise prin actele de reglementare. Această situaţie se datorează ineficienţei sistemelor de epurare a apelor, care nu sunt dimensionate conform cu dezvoltarea localităţilor.

În anul 2011, la nivelul regiunii Nord-Vest au avut loc 7 poluări accidentale, localizate în judeţele Bihor şi Bistriţa-Năsăud şi 3 evenimente de mediu cu efecte locale în judeţele Cluj şi Maramureş.

Calitatea solului

La nivelul regiunii Nord-Vest suprafeţele de teren cu destinaţie agricolă sunt tot mai afectate de diferite procese de degradare, fie că vorbim de procesele induse de activitatea antropică sau fenomene naturale. Principalele probleme se referă la sărăturarea, acidifierea solurilor, eroziunea de suprafaţă şi/sau de adâncime, excesul de umiditate, pe care se manifestă fenomene de eroziune a apei sau terenuri situate în zona Câmpiei Transilvaniei pe care se manifestă lipsa apei. Manifestarea acestor probleme este intensificată de practicile agricole

62 stare bună - valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafaţă prezintă nivele scăzute de schimbare datorită activităţilor umane, dar deviază uşor faţă de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apă de suprafaţă în condiţii nemodificate. 63 stare moderata; valorile prezintă semne moderate de perturbare ca urmare a activităţilor umane şi sunt esenţial perturbate faţă de valorile din condiţiile de stare bună

122/69

neadaptate condiţiilor de mediu, utilizarea pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice, depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor industriale şi menajere, defrişările intense şi abuzive. Calitatea solului mai este influenţată şi de o serie de procese şi fenomene naturale, cum ar fi alunecările de teren, inundaţiile sau secetele prelungite.

Pentru monitorizarea efectelor factorilor mai sus menţionaţi, a fost reluată activitatea de monitorizare a calităţii solului la nivel local, de unitate administrativ teritorială.

Problemele mai sus menţionate se regăsesc la nivelul fiecărui judeţ, cu predominarea unora dintre ele, ca urmare a condiţiilor fizico - geografice şi socio-economice diferite de la un judeţ la altul. Activitatea industrială, prezentă preponderent în mediul urban, are cel mai nociv efect asupra solului, prin amenajarea necorespunzătoare a haldelor de steril sau a iazurilor de decantare. Acţiunea vântului dispersează particulele de material steril, astfel contaminarea se produce pe areale mult mai extinse; în ceea ce priveşte iazurile de decantare, pierderea stabilităţii şi deversării conţinutului peste terenuri agricole şi localităţi reprezintă o ameninţare reală. În conformitate cu tendinţele europene de conservare şi sporirea fertilităţii solurilor se impune realizarea unui plan de management al haldelor/ depozitelor de steril şi deşeurilor industriale mai puţin periculoase, ale cărui măsuri să includă ecologizarea şi reconstrucţia ecologică a acestor amplasamente, respectiv redarea acestor suprafeţe circuitului economic. În acest sens, judeţul Sălaj a reuşit închiderea a 5 situri de depozitare a deşeurilor industriale, actualmente acestea fiind în proces de ecologizare. În 2011, judeţul Bistriţa-Năsăud a finalizat lucrările de ecologizare pentru 6 situri contaminate, a căror suprafaţă însumată este de 11 ha.

Utilizarea pesticidelor si a îngrăşămintelor chimice în agricultură au drept efect modificarea structurii chimice a solului, conducând la accentuarea unor procese precum acidifierea, sărăturarea, etc. Substanţele chimice ajung foarte uşor din sol în apă, fosfaţii, nitraţii şi potasiul ajunşi în apă (nutrienţi) determină accelerarea proceselor de eutrofizare. Creşterea animalelor în complexe zootehnice şi avicole impune necesitatea unui plan de management al dejecţiilor întrucât conţinutul de nutrienţi din bălegarul animalier constituie o problemă majoră datorită posibilelor acumulări peste limitele maxim admise ale unor substanţe toxice în corpurile de apă de suprafaţă şi subterană.

Dintre procesele naturale care afectează extinse suprafeţe de teren, alunecările de teren sunt cele mai frecvente. Ocurenţa acestora este influenţată şi de lipsa vegetaţiei, asociaţiile forestiere având un rol determinant în fixarea solului. Terenurile degradate şi neproductive însumează 108.845 ha la nivelului anului 2011, în creştere faţă de anul 2005 (96.050 ha).

În perioada 2005-2010 suprafaţa terenurile pe care s-au efectuat lucrări de regenerare artificială s-a diminuat la nivelul regiunii Nord-Vest, de la 1.696 ha (2005) la 1.267 ha (2010). La nivel judeţean această tendinţă este caracteristică doar pentru judeţele Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, celelalte 3 judeţe păstrând un trend ascendent.

O problemă acută este reprezentată şi de extinderea suprafeţelor intravilanului localităţilor urbane, în detrimentul localităţilor rurale limitrofe care dispun de terenuri destinate circuitului economic (teren arabil, păşuni, fâneţe, etc.). Astfel toate categoriile de terenuri (nu doar cele destinate agriculturii) îşi vor pierde funcţiile iniţiale, în acest caz, o reconstrucţie ecologică nefiind posibilă.

123/69

Biodiversitate

Biodiversitatea României este una dintre cele mai remarcabile din Europa, importanţa acestuia fiind recunoscută la nivel global. Teritoriul ţării reuneşte nu mai puţin de cinci regiuni biogeografice, dintre care două, cea stepică şi cea pontică, reprezintă elemente naturale noi adăugate la zestrea naturală a Uniunii Europene. Pe teritoriul regiunii Nord-Vest se regăsesc trei astfel de regiuni biogeografice: panonică, alpină şi continentală. Condiţiile de sol, climă, aşezarea geografică şi relieful regiunii au favorizat apariţia şi dezvoltarea unor habitate de floră şi faună de o mare diversitate şi valoare.

Conform Directivei Habitate64, au fost identificate un număr de 65 de habitate, predominând: păduri de fag, comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin, păduri dacice de fag, tufărişuri subcontinentale peri-panonice, păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, pajişti de altitudine joasă, turbării active, pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, tufărişuri alpine şi boreale, vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane, etc.

Flora sălbatică se caracterizează prin 27 de taxoni vegetali de interes comunitar, pentru care au fost declarate situri de importanţă comunitară.

În regiunea Nord-Vest au fost identificate 310 specii de animale de interes comunitar pentru care au fost declarate situri de importanţă comunitară şi arii de protecţie specială avifaunistică. Dintre acestea 227 sunt specii de păsări, iar 83 alte specii de animale nevertebrate, peşti, amfibieni şi reptile şi mamifere.

Conform Legii nr. 5/2000, a Hotărârilor de Guvern nr. 1581/2005 şi nr. 1143/2007 în regiunea Nord-Vest au fost declarate până în prezent 170 de arii naturale protejate de interes naţional. Suprafaţa însumată a acestora este de 281.845 ha, reprezentând 7,37 % din suprafaţa totală a Regiunii şi 5,28% din suprafaţa totală a ariilor naturale protejate din România.

29,15111%

38,28215%

155,34760%

6,4652%

5170%

30,26312%

BihorBistriţa NăsăudMaramureşSatu MareSălajCluj

Suprafața (ha) ariilor naturale protejate în Regiunea Nord-VestSursa: ARPM, Raportul de mediu. Regiunea Nord-Vest. 2011.

Din punctul de vedere al numărului de arii naturale protejate de interes naţional, judeţul Bihor este cel mai bine reprezentat cu 64 de astfel de arii, la polul opus aflându-se judeţul Satu Mare cu 7. Bihor este urmat de judeţul Maramureş cu 35 de arii, Bistriţa Năsăud cu 27, Cluj cu 24 şi Sălaj cu 15. Totuşi, 64 Directiva asupra Conservării Habitatelor Naturale şi a Faunei şi Florei Sălbatice (92/43/EEC),

124/69

dacă ne raportăm la suprafaţa totală a ariilor protejate de interes naţional cele mai mari astfel de suprafeţe se găsesc în judeţul Maramureş, mai mult de jumătate din totalul regional, pe când suprafaţa acestora în judeţul Sălaj este aproape nesemnificativă.

Printre ariile naturale protejate de interes naţional în regiune se găsesc toate cele 5 categorii definite de Uniunea Internaţională de Conservarea Naturii (IUCN – The World Conservation Union) prezente în România, astfel:

Categoria IUCN Numărul de arii protejate

Suprafaţa ariilor protejate (ha)

I - - Ia - Rezervatie Naturala Strictă - Ib - Arie Naturală Sălbatică

3 3.400, -

II - Parc Naţional 2 47.339,-III - Monument Natural 59 356,-

IV - Arie de Gestionare a Habitat./Spec. 103 14.581,-V - Peisaj Terestru/Marin Protejat 3 185.605,-

Putem evidenţia Parcul Natural Munţii Maramureşului (Cat. IUCN V), care este cel mai mare din regiune, cu o întindere de 148.850 ha, respectiv parcurile naturale şi naţionale care se întind şi în judeţele din regiunile vecine, cu menţiunea că suprafaţa cea mai mare a primelor două se găseşte în

Regiunea Nord-Vest:

Parcul Natural Munţii Apuseni, cel mai mare parc natural din România (Cat. IUCN V – 75.784 ha): judeţele Cluj, Alba şi Bihor, ,

Parcul Naţional Munţii Rodnei (Cat. IUCN II – 47.227 ha): judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Suceava,

Parcul Naţional Munţii Călimani (Cat. IUCN II – 24.041 ha): judeţele Bistriţa-Năsăud, Mureş, Suceava.

Conform OUG 57/2007 aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2011 Parcul Naţional Munţii Rodnei, cel mai mare parc ca întindere din România, după Domogled-Valea Cernei (judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, - 61.190,03 ha), a fost declarat în 1979 Rezervaţie a biosferei de către Comitetul Om şi Biosferă al UNESCO, astfel devenind arie naturală protejată de interes internaţional. Din 2004 are administraţie proprie, fiind împărţit în 8.200 ha zonă de protecţie integrală, 11.800 ha zonă tampon şi 24.000 ha zonă de tranziţie.

La nivel regional reţeaua Natura 2000 este compusă din 71 de SCI-uri65 şi 17 SPA-uri66, a căror suprafaţă însumată este de 724.759 ha, reprezentând 21,22 % din suprafaţa regiunii şi 9,23% din suprafaţa totală a site-urilor Natura 2000 din ţară. 65 situri de importanţă comunitară66 arii de protecţie specială avifaunistică

125/69

Situri de importanţă comunitară în Regiunea Nord-Vest

29%

14%13%

34%

7% 3%

Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj

Arii de protecţie specială avifaunistică din Regiunea Nord-Vest

23%

11%

17%

30%

11%8%

Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj

Suprafaţa totală a ariilor protejate la nivelul regiunii (eliminând suprapunerile) este de 724.759 ha (21,22 % din suprafaţa regiunii), în creştere de aproape 1/3 faţă de anul 2007 (de la 549.883 ha – 16,10% din suprafaţa regiunii).Menţionăm că la nivel naţional creşterea a fost mai puţin accentuată, situându-se în jurul valorii de 26,56%.

La nivel regional, pe tipuri, suprafaţa SCI-urilor a crescut cu cca. 20% (de la 510.126 ha în 2007 la 610.748 ha), iar cea a SPA-urilor aproape s-a dublat (de la 207.589 ha în 2007 la 395.136 ha în 2011).

Evoluţia suprafeţelor SCI şi SPA din Regiunea Nord-Vest (reţeaua ariilor naturale protejate - haşura verde deschis; suprafaţa în procente pentru fiecare judeţ - caractere boldate; suprafaţa în hectare – caractere italice reprezentarea schematică a procentajului ariilor naturale protejate pentru fiecare judeţ – cercuri verde închis).

Sursa. ARPM: Raportul de mediu. Regiunea Nord-Vest. 2011.

SCI-uri şi SPA-uri în Regiunea Nord-Vest pe judeţe în anul 2011.

Cele mai întinse suprafeţe de SCI şi SPA în regiune se găsesc în judeţele Maramureş şi Bihor, iar cele mai mici suprafeţe incluse în reţeaua Natura 2000 pe plan regional se găsesc în judeţul Sălaj, urmat de Satu-Mare.

Tratând împreună suprafaţa site-urilor şi ariilor incluse în reţeaua Natura 2000, cu ariile naturale protejate de interes naţional, suprafaţa totală a reţelei de arii naturale protejate din regiune este de 752.928 ha (22,04%), în creştere cu cca. 30% faţă de anul 2007.

Evoluţia suprafeţelor ariilor naturale protejate din Regiunea Nord-Vest (reţeaua ariilor naturale protejate - haşura verde deschis; suprafaţa în procente pentru fiecare judeţ - caractere boldate; suprafaţa în hectare – caractere italice. reprezentarea schematică a procentajului ariilor naturale protejate pentru

fiecare judeţ – cercuri verde închis).

126/69

Din totalul de 88 de site-uri şi arii naturale protejate care există în regiune, 56 au fost date în administrare/custodie. Procentul este mai bun, decât la nivel naţional unde până la sfârşitul anului 2011, 50% din totalul ariilor naturale protejate din România se aflau într-o formă de management, administrare sau custodie.

Zone de risc natural și tehnologic

În regiunea Nord–Vest, riscurile induse de producerea cutremurelor sunt reduse şi se datorează contactului dintre Câmpia Panonică şi orogenul carpatic; se identifică două arii seismice: Banat şi Crişana - Maramureş. Intensitate seismică mai mare a fost înregistrată în zona localităţilor Oradea, Carei, Baia Mare şi Sighetul Marmaţiei, intensitatea67 maximă nedepăşind V grade. În Secţiunea V din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional 11 unităţi administrativ teritoriale sunt identificate ca fiind vulnerabile la cutremure de gradul VII MSK68.

Unităţi administrativ teritoriale pe teritoriul căror se pot produce hazarduri naturale (nr.)Judeţul/ hazardul cutremure inundaţii alunecări teren

Bihor 3 60 36Bistriţa - Năsăud - 31 31Cluj - 32 27Maramureş 4 45 32Satu Mare 4 9 10Sălaj - 52 56Total regiune 11 229 192

Sursa: Legea nr. 575/ 22 octombrie 2001

În regiunea Nord-Vest, inundaţiile au cea mai mare frecvenţă primăvara, ca urmare a topirii zăpezii, coroborat cu ploile abundente de primăvară, dar şi vara, ca urmare a ploilor torenţiale. Deşi au fost realizate lucrări hidrotehnice pentru apărarea împotriva inundaţiilor, un număr foarte mare de unităţi administrativ teritoriale este în continuare afectat de astfel de hazarduri, iar cauzele sunt uşor de identificat: extinderea spaţiilor construite în albia majoră, scăderea capacităţii de retenţie a apei pe versanţi (ca urmare a scăderii suprafeţelor împădurite). Cele mai multe dintre aceste unităţi administrative sunt localizate în zone de câmpie, unde scurgerea apei râurilor este îngreunată, ca urmare a pantei foarte reduse. Cele mai afectate areale sunt câmpiile joase: Câmpia Ecedea, Câmpia Joasă a Someşului, Câmpia de subsidenţă a Crişurilor.

Regiunea de Dezvoltare Nord- Vest. Zone de risc natural - inundaţii

67 Intensitatea seismică este definită drept suma daunelor şi modul în care reacţionează persoanele. A nu se confunda cu magnitudinea seismică, care reprezintă amplitudinea undei seismice (măsurată în grade Richter).68 Cutremur foarte puternic, conform scării de intensitate seismică Medvedev- Sponheuer- Karnik.

127/69

Sursa: prelucrare proprie după Legea 575/ 22 octombrie 2001

În perioada 2007- 2012 au fost realizate trei amenajări având ca scop protecţia împotriva inundaţiilor, pe râurile Adona, Crişul Mic (judeţul Bihor) şi Tisa (Râmeţi- Maramureş), precum şi două planuri de prevenire, protecţie şi diminuare a afectelor inundaţiilor în bazinele hidrografice Crişuri şi Someş-Tisa. Acestea s-au realizat prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 5 (Implementarea unei infrastructuri adecvate pentru prevenirea riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile).

În regiunea Nord-Vest au fost identificate un număr de 192 unităţi administrativ teritoriale pe cuprinsul cărora se pot produce alunecări de teren, fie că acestea sunt primare sau reactivate şi indiferent de potenţialul de producere al acestora69.

Potenţialul de producere a alunecării de teren (nr. UAT-uri)Judeţul /

potenţialul de producere a alunecării

scăzut scăzut - mediu mediu mediu -

ridicatscăzut - ridicat ridicat total

Bihor 5 - 7 7 2 15 36Bistriţa Năsăud - - 7 7 - 17 31Cluj - - 7 4 - 15 27Maramureş 1 3 19 4 - 5 32Satu Mare 4 - - - - 6 10Sălaj 3 - 16 6 2 29 56Total regiune 14 3 56 28 4 87 192

Sursa: Legea nr. 575/22 octombrie 2001

69 potenţialul de producere a alunecărilor are 6 trepte: scăzut, scăzut - mediu, mediu, mediu - ridicat, scăzut - ridicat şi ridicat.

128/69

Potenţialul ridicat de producere a alunecării de teren caracterizează o pondere de 45 % din totalul de 192 de UAT–uri, iar dacă luăm în considerare şi potenţialul mediu-ridicat, ponderea creşte la 60 %. Faţă de această situaţie reliefată de Legea nr. 575/ octombrie 2001 nu s-au întocmit reactualizări ale situaţiei existente din ultimii 2-3 ani, de unde rezultă necesitatea realizării unor cartografieri ale zonelor de risc.

Zonele de risc tehnologic sunt situate în acele puncte de pe teritoriul regiunii unde există agenţi economici importanţi care stochează, prelucrează, transportă sau produc substanţe periculoase (toxice).

Zona cu cel mai ridicat risc la poluarea chimică (inclusiv cea cu metale grele) continuă să fie Baia Mare, unde până de curând a funcţionat S.C. Romplumb S.A. . Riscurile sunt induse în special de prezenţa iazurilor de decantare: digurile pot ceda, ca urmare a lipsei lucrărilor de mentenanţă, iar nivelul maxim poate fi depăşit în urma ploilor abundente. Tot în această categorie se încadrează şi S.C. Someş S.A. Dej- Staţia biologică Urişor, al cărei obiectiv principal de activitate îl constituie tratarea apelor uzate şi deşeurilor industriale. Staţiile de epurare a apelor uzate urbane reprezintă de asemenea un factor de risc, întrucât o eventuală defecţiune tehnologică poate conduce la poluarea râurilor şi a resurselor de apă în general.

Agentul economic Protan din Dej, specializat în colectarea şi neutralizarea deşeurilor de origine animală reprezintă un factor de risc, din punct de vedere al accidentelor biologice, mai ales că în anul 2009 au fost semnalate nereguli privind respectarea autorizaţiei de funcţionare. În această categorie se încadrează şi instalaţiile de eliminare a deşeurilor generate de activitatea spitalicească de la Cluj Napoca şi Oradea.

Managementul deșeurilor

În Regiunea Nord-Vest veniturile regionale au o importanţă semnificativă în ceea ce priveşte generarea deşeurilor, precum şi gradul de urbanizare şi industrializare. Indicele de generare de deșeuri este mai mic decât media UE, în mediul urban depăşind valoarea de 0,9 kg/locuitor/zi, iar în mediul rural 0,4 kg/locuitor/zi. Ca urmare a transpunerii legislaţiei comunitare în cea naţională în perioada curentă de programare cele mai importante măsuri s-au luat la nivel judeţean prin elaborarea şi implementarea planurilor sau strategiilor de management integrat al deşeurilor, gestionarea deşeurilor fiind un serviciu public responsabilităţile din acest domeniu revenind exclusiv autorităţilor publice locale.

Activitatea de precolectare, colectare si transport a deșeurilor municipale se prestează la nivelul anului 2011, în toate cele 320 de localităţi din mediul urban de un număr de 227 de operatori/ prestatori, cu unele deficienţe în organizarea serviciului la nivelul unora din oraşele mici. În ceea ce priveşte mediul rural acoperirea este de 98,51%, operând 31 de prestatori cu sediul în regiune şi 2 cu sediul în afara regiunii.

Depozitarea și gestiunea deșeurilor

129/69

În pofida măsurilor luate după aderare, la a nivelul anului 2011, Bihorul rămâne singurul judeţ din regiune care a reuşit să reducă presiunea impactului negativ al deşeurilor asupra mediului, prin implementarea formelor de protecţie şi management impuse prin legislaţie. În aceeaşi an judeţul Cluj nu dispunea încă de depozit de deșeuri cu amenajări şi dotări precum folie geosintetică de etanşare, folie de etanşare din polietilenă cu densitate mare, sisteme de captare şi monitorizare a levigatului, sistem de captare şi pompare a biogazului. În judeţul Bistriţa Năsăud deşeurile municipale continuă să fie colectate încă în amestec şi compactate, nefiind supuse tratării mecano-biologice, înaintea eliminării prin depozitare. Depozitele de deşeuri municipale din Sălaj, similar celor din Cluj, sunt neconforme, fără amenajări, iar situaţia din Maramureş şi Satu-Mare lasă şi ea de dorit, deşi în Satu Mare au fost respectate termenele de închidere pentru depozitele urbane neconforme şi în 2011 a început să opereze prima celulă a depozitului ecologic de la Doba.

Din raportul ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice) - Starea serviciului de salubrizare a localităţilor pentru anul 2011 - reiese că la finele anului 2011 în întreaga ţară existau în total 26 de rampe ecologice conform H.G. 349/2005 operând în continuare 70 de depozite neconforme, care trebuie să fie închise până la finele anului 2017. Din totalul de 26 de depozite conforme din ţară în Regiunea de Nord Vest funcţionau doar două (Doba - Satu Mare şi Oradea - Bihor), în care au fost depozitate 392. 242 tone deşeuri (11,13% din totalul colectat la nivel naţional). Regiunea se situează astfel pe penultimul loc la nivel naţional, după Regiunea Vest, unde la nivelul aceluiaşi an exista un singur astfel de depozit. La polul opus se află Regiunile Sud şi Sud-Est cu câte 6 astfel de rampe ecologice, urmate de Centru şi Sud-Vest cu câte 4, în Nord-Est şi Bucureşti Ilfov fiind 3 astfel de depozite.

În depozitele existente se depun atât deșeuri nepericuloase (municipale şi asimilabile din comerţ şi instituţii, şi nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti), cât şi deșeuri periculoase (industriale, deşeuri din construcţii şi demolări).

Categorii deșeuri în regiune

Nr. unităţi

Recuperat/ reciclat (tone) Depozitat (tone) Total (tone)

Deşeuri nepericuloase 16221.110,- 511.108,-

732.218,-30,2 % 69,8 %

Deşeuri periculoase 1016.127,- 927,-

17.053,-94,6 % 5,4 %

Tabel nr. … Cantitatea de deşeuri generate din Regiunea de Nord Vest (2010)Sursa: prelucrare după datele obţinute de la http://prtr.ec.europa.eu/PollutantReleases.aspx, accesat în data de 2 noiembrie 2012, orele 14

130/69

Cantitatea de deşeuri nepericuloase depozitate în rampe conforme în 2011

Sursa: ANRSC. Starea serviciului de salubrizare a localităţilor pentru anul 2011

6%16%

13%7%3%11%8%

36%

RD NE

RD SE

RD S

RD SV

RD V

RD NV

RD Centru

RD Buc.-Ilf.

În cazul depunerii în depozite neconforme şi deşeurile categorizate a fi nepericuloase reprezintă un risc pentru calitatea mediului, sănătatea umană şi nu în ultimul rând asupra aspectului peisajelor.

Datele privind generarea deșeurilor municipale și asimilabile sunt furnizate de operatorii de salubritate contractate de administraţiile publice locale şi în cea mai mare măsură se bazează pe estimări şi nu pe date exacte şi cuprinzătoare. Astfel nu avem o situaţie reală la nici un nivel teritorial70.

Pe baza estimărilor situaţia deşeurilor municipale colectate, valorificate şi eliminate la nivelul Regiunii în anul 2011 sunt oglindite în grafic, din care reiese faptul că numai deşeurile medicale sunt eliminate în totalitate, iar în ceea ce priveşte celelalte tipuri de deşeuri, ele sunt în general colectate neselectiv şi depozitate/stocate în rampe de gunoi neconforme. Cantităţile valorificate sunt foarte mici, în afară de deşeurile rezultate din prelucrarea lemnului.

Deşi situaţia nu este deloc îmbucurătoare, la nivelului anului 2011 totuşi putem vorbi de anumite progrese regionale în ceea ce priveşte îndepărtarea de la depozitare a unei părţi din deşeurile municipale generate şi colectate de operatorii de salubritate sau tratarea acestora înainte de depozitare, prin

construirea unui număr de 17 instalaţii pentru tratare/ valorificare. În 2011 există în regiune 12 staţii de sortare în judeţele Bihor, Cluj, Maramureş şi Sălaj, cu o capacitate între 200 şi 35.000 t/an, numărul cel mai mare a unor astfel de staţii, respectiv şi capacitatea cea mai mare existând în judeţul Bihor, judeţul care dispune şi de o staţie de sortare şi tratare cu o capacitate de 30.000 t/an. În ceea ce priveşte capacitatea de compostare pe plan regional cele 3 instalaţii şi platforme de compostare din Oradea, Satu Mare şi Dej compostează în total 36.000 t/an, din care 20.000 t/an Oradea şi 10.000 t/an Satu Mare. În Raportul asupra stării mediului pe plan regional mai sunt amintite 2 firme din judeţul Sălaj, care se ocupă de procesarea deşeurilor şi transformarea în produse finite prin injecţie, respectiv în granule prin extrudare, fără orice informaţie despre cantităţile procesate.

Până în 2012 au fost închise un număr de 24 de depozite neconforme clasa „b” din zona urbană, iar pentru perioada 2013- 2017 un număr de 10 depozite neconforme îşi vor sista activitate, conform HG 347/2005, care impune şi ecologizarea rampelor de gunoi închise. Nu există date despre instalaţii şi capacităţi de captare a biogazului şi a gazelor cu efect de seră care rezultă din descompunerea deşeurilor în rampele de gunoi neconforme, care continuă să opereze în regiune.

70 Pe plan regional singurele determinări precise sunt efectuate de către ECO Bihor SRL din Oradea.131/69

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Colectat Valorificat Stoc Eliminat

Situaţia deşeurilor nepericuloase în Regiunea Nord-Vest în 2011Sursă: ARPM. Raportul de mediu regional. 2011

Deşeuri medicale

Alte deşeuri lemnoase

Rumeguş

Deşeu lemnos

Anvelope

Acumulatori

Uleiuri uzate

Hârtie

Plastic

PET

Sticlă

Deşeu municipal

Date exacte şi comparabile la nivel teritorial lipsesc şi în ceea ce priveşte situaţia deșeurilor industriale nepericuloase. În Regiunea Nord-Vest situaţia care reiese din raportul regional asupra stării mediului din 2011 pe 3 judeţe este următoarea:

- În judeţul Bihor există 3 instalaţii care tratează (coprocesează) şi valorifică termoenergetic deşeuri combustibile, şi 4 depozite conforme autorizate pentru depozitarea deşeurilor nepericuloase şi periculoase, dintre care şi SC Eco Bihor SRL, care în 2011 a depozitat 119.643,08 tone de deşeuri industriale nepericuloase.

- În judeţul Maramureş se generează anual 145.453,8 tone de deşeuri industriale nepericuloase specifice activităţilor socio-economice desfăşurate în judeţ, din care 132.404 tone sunt valorificate iar 13.048,95 eliminate. În judeţ există instalaţii de brichetare a rumeguşului, respectiv şi firme care utilizează rumeguşul ca material combustibil în centrale termice. Rumeguşul este valorificat şi prin vânzare către populaţie sau societăţilor producătoare de PAL.

- În judeţul Sălaj în anii 2009 şi 2013 şi-au sistat activitatea 3 agenţi economici care se ocupau cu depozitarea deşeurilor industriale nepericuloase, şi care au ocupat o suprafaţă de peste 50 ha, rămânând în funcţiune un depozit de tip A pe o suprafaţă de 0,58 ha. Depozitele închise au fost ecologizate. Marea majoritate a tipurilor de deşeuri industriale nepericuloase rezultate din activitatea agenţilor economici sunt valorificate de companii terţe sau intern, în afară de o parte din deşeurile specifice produse de SC ROMINSERV VALVES IAIFO Zalău (o parte a zgurii de turnătorie, respectiv amestecul de forme şi cărămizi de refractare).

În ceea ce priveşte deşeurile de producţie periculoase, colectarea, tratarea, eliminarea şi valorificarea acestora datele colectate la nivel judeţean şi prezentate în rapoartele de mediu nu sunt nici ele comparabile sau concludente. În judeţul Bihor o parte a deşeurilor periculoase sunt depozitate în depozite autorizate conforme, astfel la nivelul anului 2011: 451,5 tone de deşeuri cu conţinut de azbest, 32.405,75 tone de deşeuri parţial stabilizate din extracţie şi prelucrare de ţiţei, 476.130 tone de zgură şi cenuşă. SC Holcim România SA Ciment Aleşd a utilizat ca materie primă secundară 492,52 de tone de deşeuri periculoase, şi a coincinerat 279.949,20 tone de deşeuri periculoase din care 5.870,54 tone din import pentru a obţine combustibil alternativ.

În Bistriţa-Năsăud în 2011 au fost colectaţi 1.394,20 tone de baterii şi acumulatori auto uzaţi de SC Rombat SA, cu 15% mai puţini decât în anul precedent. Uleiul uzat colectat – 61,943 tone – a fost valorificat prin combustie sau eliminat. Cantităţile de deşeuri care conţin azbest totalizând în 2011 25.013,874 tone au fost eliminate, restul deşeurilor periculoase fiind depozitate temporar, supuse procesului de bioremediere sau neutralizate de societăţi din afara judeţului. Cantitatea de nămol chimic/industrial generat în 2011 în judeţ a fost de 837,250 de tone. Dintre cele 5 instalaţii de gestionare a deşeurilor 1 a fost închis şi ecologizat, 3 urmând să fie închise şi ecologizate până în 2014, iar Staţia de epurare ape de mină Valea Vinului a fost modernizat.

La nivelul judeţului Cluj au fost colectată în 2011 în scopul eliminării şi sau tratării, respectiv valorificării o cantitate de 22.825,962 tone de deşeuri periculoase rezultate în principal din activităţile de service auto, tipografie, fabricarea mobilei, vopsitorie, din care 9520 de tone au fost incinerate, 168,95 tone tratate, 70,385 valorificate şi restul stocate temporar. În judeţ există 2 operatori acreditaţi în vederea tratării/eliminării întregii game a deşeurilor

132/69

periculoase din Catalogul European, care au preluat o mare parte din deşeurile periculoase generate de agenţii economici nu numai din judeţ ci şi din întreaga Regiune.

În Sălaj SC Tenaris Silcotub SA Zalău a produs în 2012 o cantitate de 686,082 tone de deşeuri de ţunder uleios, depozitat în depozitul propriu, din care 301,04 tone au fost valorificate de Lafarge.

La nivel regional este în funcţiune un depozit de deşeuri industriale solide unde în 2010 au fost depozitate 1.339.374 tone de deşeuri. La asta se adaugă încă 2 depozite de tip iaz de decantare (Fânaţe din judeţul Bihor şi Aurul Recea din Maramureş), ambele cu activitatea sistată, şi care până nu se conformează cu prevederile UE în domeniu rămân o sursă de poluare şi un risc de poluare a mediului.

Deşeurile de producţie sau industriale reprezintă deşeuri specifice proceselor de producţie ale agenţilor economici. Deşeurile industriale periculoase sunt generate în principal de activităţile industriale (industria extractivă, energetică, chimică şi farmaceutică, materiale de construcţii, textilă, etc.), iar deşeurile nepericuloase de activităţi precum agricultura, silvicultura, transporturi; acestea nu sunt colectate separat la nivelul regiunii. Gradul de valorificare-reciclare este foarte mic comparativ cu cantităţile generate. Instalaţiile de valorificare termică sau recuperare, existente au capacitate scăzută şi pot procesa-neutraliza doar cantităţi mici de deşeuri. Prin tratarea corespunzătoare s-ar putea recupera componente preţioase, valorificabile, cum ar fi cupru, fier, fontă, aluminiu, hârtie, carton, textile, etc. şi s-ar reduce presiunea exercitată asupra mediului prin depozitarea lor neconformă.

Managementul defectuos al acestora este în continuare o problemă prioritară pentru România, nu doar Regiunea de Nord Vest, care necesită măsuri şi investiţii în perioada următoare.

Unităţile economice generatoare de deșeuri periculoase din regiune

Deșeuri periculoase

UnităţiTotal (tone)

Recuperat/ reciclat (tone)

Depozitat (tone)

Depozit temporar de deşeuri periculoase Moldoveneşti 31,0 - 31 SC ECOKAPA SRL - Punct de lucru Roşiori 52,3 - 52,3 SC ELECTROCENTRALE ORADEA SA 2,28 2,28 -SC FAIST MEKATRONIC SRL 260 - 260 SC MECHEL CAMPIA TURZII SA 62,8 41,4 21,4 SC OTK PRINT RO SRL 3,82 - 3.82 SC ROMBAT SA 16.000 16.000 -SC ZAHARUL SA, Oradea 5 - 5.00 STATIA DE COMPRIMARE FINTINELE 14 14 -TENARIS - SC Silcotub SA Zalău 622 69 553

Sursa: prelucrare după datele obţinute de la http://prtr.ec.europa.eu/PollutantReleases.aspx, accesat în data de 2 noiembrie 2012, orele 14

Din categoria deşeurilor periculoase doar cele medicale (deşeuri infecţioase, anatomo-patologice, înţepătoare-tăietoare) - în total 952. 1914 tone în 2011, în scădere faţă de anii precedenţi – sunt gestionaţi conform normelor. Aceste deşeuri sunt transportate din

133/69

unităţile sanitare de către firme autorizate la agenţii economici care se ocupă de incinerarea/eliminarea, sterilizarea lor în conformitate cu Directiva 2000/76/CE de singurul operator din regiune SC IF TEHNOLOGII Cluj-Napoca, şi de operatori din Regiunea Vest (Timişoara şi Arad).

Surse de poluare: site-uri contaminate și potenţial contaminate

Atât depozitele în funcţiune, care nu sunt conforme şi în care se depozitează deşeuri menajere şi/sau industriale, cât şi cele care nu mai sunt utilizate, dar nu au fost închise conform legislaţiei şi ecologizate reprezintă situri contaminate. Suprafeţele respective sunt focare de poluare a tuturor factorilor de mediu. La emisiile care afectează toţi factorii de mediu se mai adaugă şi alte probleme, astfel: depozitele nu au ecran protector şi sunt situate în apropierea zonelor locuite; nu există un control al calităţii şi cantităţii de deşeuri care intră în depozite; depozitele nu sunt acoperite cu material inert la acţiunea focului sau împotriva acţiunii vântului, ceea ce rezultă în răspândirea mirosurilor neplăcute şi a particulelor poluatoare şi în afara depozitelor.

La nivel naţional există un număr total de 1.153 situri aflate într-un stadiu incipient sau avansat de contaminare. Cele mai frecvente cauze ale contaminării sunt constituite de activitatea de extracţie a materialelor de construcţie şi activităţile de extragere şi prelucrare a minereurilor, rezultând în iazuri de decantare cu consecinţe mult mai grave asupra calităţii mediului, decât rampele de depozitare neconforme.

Aşa cum rezultă din figura de mai jos, comparativ cu celelalte regiuni de dezvoltare, Regiunea de Nord Vest este pe locul 2 la nivel naţional după Regiunea Sud Muntenia, în ceea ce priveşte numărul site-urilor contaminate şi potenţial contaminate . Cel mai mare număr de situri contaminate sunt localizate în judeţul Maramureş (102 situri), urmat de judeţul Bihor (62 situri), iar cel mai mic număr de situri contaminate este în judeţul Satu Mare (6 situri) urmat de judeţul Sălaj (9 situri).

Sursa: prelucrare după datele obţinute de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (2009)

134/69

0

50

100

150

200

250

300

350nr. situri

Situri potenţial contaminate 5 33 77 15 49 33 153 0

Situri contaminate 7 72 33 104 75 111 65 321

Bucureşti Ilfov

Sud Est VestSud vest Oltenia

Centru Nord EstNord Vest

Sud Muntenia

Deşi în perioada 2007-2011 s-au întreprins acţiuni de ecologizare a siturilor contaminate în urma căruia au fost ecologizate un număr de 11 situri doar în Sălaj şi Bistriţa-Năsăud prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Mediu (Axa 2), în paralel fiind finanţate alte 8 proiecte din surse guvernamentale, aceste eforturi sunt încă insuficiente. Site-urile rămân în continuare o provocare pentru perioada următoare de programare.

Reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje

În vederea îndeplinirii obiectivelor şi ţintelor naţionale privind valorificarea şi reciclarea deșeurilor de ambalaje71 în ultimii ani s-a pus un accent destul de mare pe implementarea sistemelor de colectare selectivă de la populaţie a deşeurilor de ambalaje. Conform angajamentelor faţă de UE în 2011 un număr de 1.500.000 locuitori ai regiunii ar fi trebuit să colecteze selectiv deşeurile de hârtie şi carton şi 1.200.000 de persoane plasticul, sticla şi metalul, numere atinse conform rapoartelor de mediu. Totuşi aceste date sunt eronate, deoarece în aceste rapoarte numărul populaţiei din regiune conectată la sisteme de colectare selectivă şi care colectează ambalajele selectiv este cu aproape 600.000 mai mare decât numărul locuitorilor din regiune.

Cantitatea de ambalaje colectate selectiv în regiune la nivelul anului 2011 a fost de 13 milioane de kg de deşeuri (13 357,17 tone), iar pe tipuri de ambalaje este oglindit în grafic. Pe baza datelor estimate aceste cantităţi colectate sunt în constantă creştere anuală,

compuse mai ales din ambalaje din plastic şi PET-uri, respectiv hârtie şi carton. Colectarea ambalajelor din sticlă, metal şi lemn rămâne în continuare şi mai mult în urma aşteptărilor.

Dacă analizăm structura deşeurilor de ambalaje introduse pe piaţă, 35,99% a acestora sunt din plastic, 32,18% hârtie/carton, 19,37% din lemn, 7,95% metal, 4,3% sticlă şi 0,21% reprezintă alte materiale de ambalare. În ciuda faptului că numărul locuitorilor arondaţi la serviciile de colectare selectivă ar fi suficientă conform rapoartelor de mediu pentru atingerea ţintelor la nivel regional, dacă comparăm cantităţile de deşeuri de ambalaje introduse pe piaţă în regiune cu cantităţile colectate selectiv, indicator prin care se măsoară atingere angajamentelor, putem observa că se colectează selectiv un procent foarte mic de ambalaje cumpărate, astfel: 1,8 % a ambalajelor de lemn, 15, 83% a ambalajelor din sticlă, 20,25% a celor de metal, 27,22% a celor din hârtie şi carton, respectiv până la 28,43% a ambalajelor din plastic, aşa cum se poate observa şi din graficul de mai sus.

71 Conform Directivei 94/62/CE amendată prin Directiva 2004/12/CE şi transpusă în legislaţia naţională există ţinte separate pe fiecare tip de ambalaj, reprezentând procentul de reciclare/valorificare a cantităţii totale de ambalaj a produselor comercializate pe piaţa internă, care trebuie atinse până la finele anului 2013. Obiectivul global de valorificare prin reciclare este de 55%, iar cea de valorificare sau incinerare cu recuperare de energie este de 60%.

135/69

0%

20%

40%

60%

80%

100%

BH BN CJ

MM SM SJ

Regi

unea

NV

Situaţia cantităţilor de ambalaje colectate selectiv în Regiune în anul 2011.

Sursa: ARPM. Raportul de mediu regional. 2011.

Lemn

Metal (kg)

Sticla

Hartie /Carton

Plastic (kg)

PET

Reciclarea și valorificarea altor tipuri de deșeuri periculoase

În ceea ce priveşte deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE) începând cu anul 2008 ar trebui colectate 4kg de astfel de deşeuri pe locuitor/an, responsabilitatea colectării revenind administraţiilor publice locale. În acest moment nu există date exacte la nivel regional sau judeţean referitor la cantităţile colectate. Cunoaştem numai faptul că la nivel regional în 2011 se găseau 145 de operatori economici autorizaţi să colecteze DEEE şi 10 operatori autorizaţi să trateze astfel de deşeuri, cu nici un astfel de operator în Sălaj unde în schimb există cel mai mare număr de operatori de colectare (66) şi Bistriţa-Năsăud, judeţ, care are cel mai mic număr de operatori care colectează (3).

Referitor la deşeurile provenite de la vehicule scoase din uz, prin transpunerea reglementărilor europene, legislaţia naţională urmăreşte facilitarea reutilizării, reciclării şi valorificării acestora în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării. La sfârşitul anului 2011 la nivel regional existau 51 de operatori economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea vehiculelor uzate şi 14 operatori autorizaţi pentru colectare, respectiv o instalaţie de tip shredder pentru tratarea deşeurilor rezultate. Nu există date concrete referitor la numărul autovehiculelor uzate existente şi colectate prin Programul „Rabla”, finanţat din Fondul de mediu. Datele preliminare din 2010 reflectă un număr de 15.480 de vehicule uzate colectate.

Deşeurile de baterii şi acumulatori portabili, altele decât cele industriale sau auto, sunt colectate de 148 de colectori autorizaţi în regiune. Numărul producătorilor este de 15, din care 13 se află în judeţul Cluj şi câte 1 în Sălaj şi Bistriţa Năsăud, ei având obligaţia legală ca până în anul 2016 să colecteze minim 45% din cantităţile de baterii şi acumulatori portabili produse. Aceste tipuri de deşeuri pot fi trataţi sau reciclaţi, nivelurile minime de eficienţă privind reciclarea fiind de 65% din greutatea medie a acestor deşeuri cu Pb acid, 75% din greutatea medie a celor cu Ni-Cd şi 50% din greutatea medie a altor tipuri de baterii şi acumulatoare. Nu există date referitoare la cantităţile în regiune sau puse pe piaţă, însă pe baza Raportului de mediu din 2011, în anul 2009 s-au colectat 8.476,73 tone de astfel de deşeuri în regiune din care 65% au fost valorificate, iar restul stocate.

Echipamentele cu conţinut de bifenili policloruraţi şi compuşi similari sunt eliminaţi conform legislaţiei naţionale pe baza planului regional, respectiv a planurilor individuale a agenţilor economici care deţin astfel de echipamente. O mare parte a acestor echipamente au fost deja eliminate/decontaminate şi lichidate complet, restul urmează să fie eliminate la sfârşitul existenţei lor utile.

136/69

Plastic Hartie /Carton Sticla Metal Lemn0

5000

10000

15000

20000

25000

Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate/introduse pe piaţă în Regiunea NV în anul 2011 (tone)

Sursa: ARPM. Raportul de mediu regional. 2011.

Cantitate colectată Cantitate introdusă pe piaţă

Nămolurile prin care se reţin o mare parte a poluanţilor din apele uzate industriale şi orăşeneşti conţin fracţiuni organice şi anorganice poluante pentru mediul înconjurător. La nivel regional există în total 15 staţii de epurare industriale (din care câte 10 biologice şi mecanice, 6 chimice şi 19 combinate), respectiv 34 de staţii de epurare municipale (din care 9 biologice, 5 mecanice, 3 chimice şi 7 combinate). Staţiile municipale deservesc în total 927.382 locuitori din regiune, aici găsindu-se şi prima companie regională din România – Compania de apă Someş SA – care deserveşte 4 municipii, 4 oraşe şi 24 de localităţi rurale din judeţele Cluj şi Sălaj. Operatorii staţiilor de epurare pe viitor vor trebui să găsească metode de valorificare a nămolurilor şi eliminarea cantităţilor nevalorificate după tratare corespunzătoare.

În ceea ce priveşte uleiurile uzate pe baza legislaţiei firmele care introduc pe piaţă orice tipuri de ulei prin producţie proprie sau import, au obligaţia de a gestiona uleiurile uzate. Până în 2013 minim 80% a cantităţii introduse pe piaţă trebuie colectat şi gestionat corespunzător normelor în vigoare. Cantitatea de ulei uzat generat în anul 2011 a fost de peste 31 mii de tone, la care se adaugă 2.124,68 tone colectate şi stocate în anii anteriori. Datele referitore la gestionarea acestor tipuri de deşeuri periculoase nu au fost colectate la nivelul fiecărei judeţ din regiune, iar unde există sunt estimate. Firmele care operează pe piaţă nu colectează conform obligaţiilor, o parte din ele neîncheind încă acordul voluntare cu agenţiile de mediu. Numai un procent mic al cantităţilor de ulei uzat colectat este valorificat.

Mediul şi sănătatea

Deşi la nivelul Regiunii Nord Vest s-a semnalat o tendinţă generală de scădere a poluanţilor atmosferici, efectele lor asupra sănătăţii umane sunt demonstrate de datele înregistrate de Direcţiile Judeţene de Sănătate. Cele mai concludente în acest sens sunt datele referitoare la judeţul Maramureş (cu areale puternic industrializate), un studiu comparativ între municipiul Baia Mare şi judeţ asupra morbidităţii prin afecţiuni respiratorii relevând faptul că în municipiu aceasta este mai ridicată decât în restul judeţului, stare de fapt observată pentru anii 2009-2011.

În anul 2011 nu au fost semnalate epidemii asociate poluării apei, ci doar 5 cazuri de methemoglobinemie acută infantilă (ca urmare a apelor poluate cu nitraţi). De asemenea, din totalul de probe colectate din reţeaua de distribuţie a apei sub 5 % au fost considerate necorespunzătoare. În Maramureş s-a constat un caz de ape poluate cu arsen (Ardusat), unul cu amoniac (Satu Mare- Bogdand), clorinare (Satu Mare- Tarna Mare).

În mediul urban, zgomotul este de asemenea un factor poluant, efectele sale asupra sănătăţii populaţiei incluzând hipoacuzia, stare de oboseală, iritabilitate, etc. Poluarea fonică este cu atât mai intensă cu cât de dezvoltă traficul rutier, hărţile strategice de zgomot pentru traficul rutier evidenţiind zonele centrale ale localităţilor ca fiind cele mai afectate. Astfel, elaborarea unui plan de acţiune cu măsuri reale pentru reducerea zgomotului este imperios necesară.

137/69

Economia regiunii

Activități economice pe sectoare

Produsul Intern Brut în activităţile economice

Conform ultimelor date statistice puse la dispoziţie, în anul 2010, regiunea Nord-Vest a înregistrat o valoare a Produsului Intern Brut (PIB) de 59.292,5 milioane lei, ceea ce reprezintă 11,32% din PIB-ul naţional.

În intervalul de analiză 2005-2010, PIB-ul Regiunii Nord-Vest şi-a păstrat locul al III-lea în ierarhia naţională.

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 200985

90

95

100

105

110

115

Indicele PIB real cu baza în lanţ - România

Indicele PIB real cu baza în lanţ - Regiunea Nord-Vest

Indicele de creștere cu baza în lanţ la PIB-ul real, la nivelul Regiunii Nord-Vest și României (2001-2009)Sursa: INS, TEMPO Online, 2012. Calcule proprii pe baza Deflatorului PIB calculat de Banca Mondială pentru

România (http://data.worldbank.org/romanian?cid)

Rata de creştere a PIB-ului regional a fost temperată de inflaţie, a cărei rată a fost foarte ridicată începând cu anul 2000. Dinamica PIB-ului regional a fost asemănătoare cu cea naţională, excepţie făcând anii 2007-2008 în care trendurile au fost contradictorii. Tendinţele negative au fost determinate şi de criza economică, care a afectat atât economia regională, cât şi cea naţională. Astfel, se poate observa în anul 2009 o dinamică descrescătoare, aspect ce poate fi corelat şi cu declinul pieţei imobiliare.

Chiar dacă nu sunt sesizate modificări majore în ceea ce priveşte măsura în care PIB-ul regional contribuie la formarea celui naţional, ponderea regiunii în anul 2010 a fost de 11,32% faţă de 11,55% în anul 2009, observându-se o uşoară descreştere.

138/69

2005 2006 2007 2008 2009 20100

5

10

15

20

25

30

35

40

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Cluj

Maramureş

Satu Mare

Sălaj

Contribuţia judeţelor la formarea PIB-ului regional (2005-2010)Sursa: INS, „Repere economice şi sociale regionale: Statistică Teritorială 2012”

Se poate observa că, în ceea ce priveşte contribuţia la formarea PIB-ului regional, judeţul Cluj înregistrează cele mai bune rezultate. Clujul este urmat de judeţele Bihor şi Maramureş, iar pe ultimul loc se află judeţul Sălaj.

În comparaţie cu judeţele din alte regiuni, judeţul Cluj ocupă locul IV la nivel naţional, după municipiul Bucureşti, judeţele Timiş şi Constanţa. Contribuţia judeţelor la formarea PIB/ului regional este diferită, ceea ce subliniază existenţa disparităţilor intra-regionale. Astfel, în anul 2010, judeţul Cluj a contribuit cu 35,69% la formarea PIB-ului regional, la mare distanţă de judeţul Bihor, care se află pe poziţia secundă. PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat îmbunătăţiri la nivelul regiunii Nord-Vest. Dacă în anul 2000, PIB/locuitor (PPS), era de doar 4.600 Euro, ceea ce reprezenta 24% din media UE-27, în anul 2009 valoarea acestui indicator s-a dublat, ajungând să reprezinte 43% din media UE-27 (10.100 Euro). În comparaţie cu celelalte regiuni, în anul 2010, regiunea Nord-Vest se situa pe locul IV la nivel naţional, după Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru.

Român

ia

Nord-V

est

BH BN CJ

MM SM SJ

0

10

20

30

40

50

60

70

% din PIB/loc (PPS) EU-27

PIB/locuitor (PPS) în anul 2009 – media UE-27=100%Sursa: Eurostat Database, 2012

PIB-ul pe cap de locuitor la nivel regional a înregistrat pentru anul 2010 o valoare mai mică cu aproximativ 10 puncte procentuale decât cea naţională. La nivel regional, se remarcă o

139/69

creştere a disparităţilor între judeţe. Astfel, judeţul Cluj obţine performanţe economice notabile comparativ cu celelalte judeţe ale Regiunii.

Structura sectorială a Valorii Adăugate Brute

Valoarea Adăugată Brută la nivelul regiunii Nord-Vest a reprezentat, în anul 2010, 52.816,6 milioane de lei, adică aproximativ 11,32% din valoarea înregistrată la nivel naţional, situându-se însă sub media naţională, ocupând locul III în ierarhia naţională.

Conform Eurostat, în 2010, VAB regională pentru industrie a reprezentat aproximativ 33,7% din valoarea torală a acestui indicator la nivel regional. Următoarele valori ale VAB sunt înregistrate pentru tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor şi comerţului. Cea mai mare valoare adăugată brută s-a obţinut atât naţional, cât şi la nivelul regiunii Nord-Vest, în servicii. Economia regiunii se bazează în special pe sectorul terţiar şi industrie, care contribuiau cu 49,49% şi respectiv 33,7% la formarea valorii adăugate brute (VAB) regională în 2010.

2005 2006 2007 2008 2009 20100

5

10

15

20

25

30

35

40 Agricultură şi pescuit

Industrie

Construcţii

Comerţ; transport; hoteluri şi restaurante; in-formaţii şi comunicaţii

Intermedieri financiare; tranzacţii imobiliare; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; ac-tivităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport

Învăţământ; sănătate şi asistenţă socială; activ-ităţi de spectacole, culturale şi recreative

Structura VAB pe activităţi în Regiunea Nord-Vest, 2005-2010Sursa: Eurostat, Regional Statistics, 2013

În evoluţie, se observă o creştere a contribuţiei industriei la fomarea valorii adăugate brute cu 6% în intervalul de analiză, spre deosebire de agricultură care a înregistrat o descreştere între anii 2005-2010.

140/69

Nord-V

est

Bihor

Bistriţ

a-Năs

ăud

Cluj

Mara

mure

ș

Satu

Mar

eSă

laj

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

6.9 8.31 8.32 3.54 7.74 10.69 9.88

33.7 37.41 39.61

27.8733.21

37.37 38.56

9.898.26 10.14

13.387.46

7.87 5.37

49.49 46.014 41.9155.19 51.57

44.05 46.17

Agricultură şi pescuit Industrie Construcţii Servicii

Contribuţia sectoarelor la VAB-ul regional și judeţean în Regiunea Nord-Vest în 2010Sursa: EUROSTAT Database, 2013

Poate fi sesizată o creştere a ponderii sectorului servicii în toate judeţele regiunii, în special în Cluj şi Maramureş. În toate judeţele regiunii, sectorul agriculturii pierde teren, înregistrând cea mai mică contribuţie la formarea VAB-ului regional. Sectorul terţiar reprezintă o forţă motrice a regiunii, activitatea economică având o valoare adăugată ridicată. Judeţul Cluj înregistrează cea mai scăzută pondere a sectorului industrial şi agricol, dar cea mai ridicată pondere în sectorul de servicii şi de construcţii. La polul opus, se află judeţul Bistriţa-Năsăud, cu cea mai scăzută pondere a sectorului serviciilor şi cea mai ridicată a sectorului industrial.

Structura europeană este respectată atât la nivel naţional, cât şi regional. Sectorul serviciilor ocupă prima poziţie, fiind urmat de industrie, construcţii şi agricultură.

Conform ultimelor date statistice oficiale, în intervalul de analiză 2005-2010, sectorul agricol şi-a redus contribuţia la formarea Valorii Adăugate Brute regionale. Dacă în anul 2005 contribuia cu 11,57%, în anul 2010 a ajuns să reprezinte doar 6,9% din valoarea adăugată brută regională.

Sectorul industrial a înregistrat o creştere cu 20% a contribuţiei la formarea valorii adăugate brute regionale în intervalul de analiză 2005-2010.

Din sectorul Serviciilor, în anul 2010, contribuţia semnificativă la formarea valorii adăugate brute regionale au înregistrat-o sectoarele comerciale.

Productivitatea muncii calculată ca raport între VAB şi populaţia ocupată situează regiunea Nord-Vest, în anul 2010, pe locul VI la nivel naţional, înregistrând o valoare cu mult sub media naţională.

141/69

NV BH BN CJ MM SM SJ0

10

20

30

40

50

60

70

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Productivitatea muncii, mii lei/salariat în regiunea Nord-Vest şi în judeţe, 2005-2010Sursa: Eurostat, 2013

Indicatorul se află pe o pantă ascendentă în intervalul de analiză, înregistrând o creştere cu 73% între anii 2005 şi 2010. În interiorul regiunii, cel mai ridicat nivel al productivităţii muncii se înregistrează în judeţul Cluj, iar în anul 2010 singurul judeţ care a înregistrat scăderi la acest capitol fiind Bistriţa-Năsăud, pe fondul restrângerii activităţii economice.

Agricultura şi silvicultura

În anul 2010, sectorul agricol are cea mai mică contribuţie atât la formarea valorii adăugate brute regionale (6,9%), cât şi la formarea PIB-ului regional.

Numărul unităţilor locale active în sectorul agricol a crescut în anul 2011 faţă de anul 2005 cu 22%, valoarea înregistrată în anul 2011 a poziţionat regiunea Nord-Vest pe locul 5 în context naţional, aflându-se sub media naţională. Cele mai multe firme din sectorul agricol se concentrează în regiunea Sud-Est (2818 unităţi locale active). Judeţul cu cele mai multe firme active este Bihor (30% din total regional), iar cele mai puţine firme îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului Sălaj (8%). Cifra de afaceri a unităţilor active în acest sector reprezintă doar 2% din cifra de afaceri totală regională. Cea mai mare cifră de afaceri este realizată de firmele din domeniul „Agriculturii, vânătorii şi serviciilor anexe” (72% din cifra de afaceri regională realizată în sectorul agricol). Firmele din domeniul „Pescuitului şi acvaculturii” realizează doar 1% din cifra de afaceri a acestui sector. Numărul angajaţilor din sectorul agricol în anul 2011 nu depăşeşte valoarea medie naţională, înregistrând o scădere cu 3% în intervalul de analiză. În anul 2011, 12.281 de persoane erau angajate în sectorul agricol.

Industria şi construcţiile

În anul 2011, sectorul industrial a fost dominat de ramurile industriei prelucrătoare (92,32% din cifra de afaceri totală din industrie), în timp ce industria extractivă şi cea energetică deţin doar 1,22%, respectiv 6,44%.

Pe tot intervalul analizat, 2005-2008, conform CAEN Rev.1 şi 2008-2011, conform CAEN Rev. 2, se observă contribuţia esenţială a industriei prelucrătoare la sectorul industrial al regiunii. Din păcate însă, sectorul nu se caracterizează prin produse cu valoare adăugată ridicată, ci acestea sunt intensive în forţă de muncă şi resurse naturale (industria alimentară, industria textilă, industria lemnului etc.).

142/69

Industriile din regiunea Nord-Vest au, pe lângă valoarea adăugată relativ scăzută, un conţinut tehnologic redus, iar dezvoltarea lor se bazează pe costul ieftin al muncii şi materiale importate. În ciuda faptului că în unele dintre judeţele regiunii există o schimbare structurală majoră a industriei prin creşterea în importanţă a ramurilor competitive, orientate către piaţa externă (echipamente IT&C, componente auto) cum ar fi judeţul Cluj, totuşi celelalte judeţe îşi păstrează structura, bazându-se pe ramuri industriale tradiţionale.

Industria de lohn a fost afectată în special de concurenţa produselor asiatice, piaţa internă fiind sufocată de astfel de produse. Trecerea de la producţia în lohn la marca proprie a devenit o alternativă pentru marea majoritate a producătorilor din Regiunea Nord-Vest. Axarea pe brandurile proprii obligă producătorii să facă un salt mare peste prima treaptă a competitivităţii (salarii mici) şi să ajungă pe trepte superioare bazate pe calitate şi inovaţie. Astfel, la nivel regional, vor fi introduse, chiar şi în industriile tradiţionale, produse cu valoare adăugată mai mare, un rol crescut fiind acordat inovaţiilor şi investiţiilor în capitalul uman.

În ceea ce priveşte sub-sectorul construcţiilor, acesta este tratat separat de sectorul industrial. După anul 2005 a existat un boom în domeniul construcţiilor, performanţă care poate fi observată şi prin contribuţia la PIB-ul regional. Dacă în anul 2005, sectorul construcţiilor reprezenta 5,51% din PIB-ul regional, în anul 2008 a fost sesizată o creştere cu 4 puncte procentuale.În anul 2010, sub-sectorul construcţiilor contribuia cu 8,81% la formarea PIB-ului regional.

Sectorul terţiar (servicii)

Din valoarea adăugată brută regională, în anul 2010, sectorul de servicii a reprezentat 49,49%, înregistrând valori asemănătoare pe tot intervalul de analiză. În ceea ce priveşte structura sectorului terţiar în anul 2010, ponderea cea mai mare o deţin serviciile cu caracter comercial (comerţ, hoteluri şi restaurante, transporturi şi depozitare, informaţii şi comunicaţii), cu 35,37% din totalul valorii adăugate generate de sectorul serviciilor, urmate de cele publice (32,7%) şi de cele financiare şi imobiliare, care au avut o contribuţie de 31,88%.

În anul 2010, se constată o creştere a valorii serviciilor financiare şi imobiliare, şi a celor publice,

Servicii cu caracter comercial Servicii financiare si imobiliare Servicii publice0

10

20

30

40

50

60

2005 2006 2007 2008 2009 2010

Contribuţia sub-sectoarelor la valoarea adăugată brută din servicii în Regiunea Nord-Vest, 2005-2010Sursa: Eurostat, 2013

143/69

Poziţia pe care serviciile au câştigat-o în structura economiei regionale poate fi demonstrată prin indicatori precum ponderea populaţiei ocupate, ponderea în produsul intern brut regional sau chiar prin investiţiile atrase. La nivel regional, în anul 2011, aproximativ 47% din populaţie îşi desfăşura activitatea în acest sector, o pondere redusă comparativ cu media europeană (70%), dar totuşi mai ridicată decât în alte regiuni (spre exemplu regiunea Sud-Vest Oltenia). Realitatea economică arată că în cele mai dezvoltate ţări precum SUA, Canada, Suedia, ponderea populaţiei ocupate în servicii este de peste 70%. În România, însă, procentul nu depăşeşte 53% (anul 2011). Tendinţa de terţializare este mult mai ridicată în regiunile transilvănene decât în regiunile din est, spre exemplu, astfel că în regiunea Nord-Vest ponderea populaţiei din sectorul terţiar indică o oarecare eterogenitate şi o diferenţă semnificativă între judeţele regiunii. Dacă Satu-Mare este dominat de sectorul primar (cu mai mult de 38% din populaţia ocupată), judeţul Cluj antrenează cea mai mare parte a populaţiei ocupate în sectorul terţiar (48,98% din populaţia judeţului este ocupată în acest sector).

Gradul de dezvoltare al serviciilor poate fi reprezentat şi prin contribuţia pe care o are acest sector la formarea PIB-ului regional, această pondere depăşind, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, 50%.

Cea mai mare cifră de afaceri din sectorul terţiar se înregistrează în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare şi tranzacţii imobiliare. Se observă că cea mai mare cifră de afaceri este concentrată tot în serviciile cu caracter comercial. Ierarhia domeniilor de activitate se păstrează şi în cazul investiţiilor brute realizate, care pe fondul turbulenţelor financiare, au scăzut simţitor în intervalul de timp 2008-2011. Sub-sectorul “tranzacţiilor imobiliare” a avut de suferit în special în anul 2009, odată cu declinul pieţei imobiliare.

Rezultatele favorabile obţinute de sectorul terţiar se propagă şi în industrie, care în ierarhia regională, după cum a reieşit din analiză, ocupă locul al doilea, din punct de vedere al importanţei în structura economiei. În creşterea serviciilor, un rol esenţial le-a revenit întreprinderilor mici şi mijlocii, care au absorbit o mare parte din populaţia disponibilizată din industrie. În sectorul terţiar, se constată o creştere a importanţei serviciilor intensive în inteligenţă, precum cercetarea-dezvoltarea, IT&C, atât prin aportul pe care îl au la formarea cifrei de afaceri regionale, cât şi prin aportul la numărul total regional al angajaţilor.

Specializarea funcţională

Analiza pe activităţi ale economiei naţionale

Agricultura şi silvicultura – capitol separat

Industria şi construcţiile

În anul 2011, conform Institutului Naţional de Statistică72, numărul unităţilor locale active în domeniul industriei din Regiunea Nord-Vest era de 8.230, cu o cifră de afaceri de 39.661 milioane lei şi 205.024 de salariaţi.

72 INS, „Repere economice şi sociale regionale: Statistică Teritorială 2012”144/69

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

Industrie CAEN Rev. 1 Industrie CAEN Rev. 2

Numărul unităţilor locale active din industrie din regiunea Nord-Vest, 2005-2011Sursa: INS, Tempo Online, 2013

Faţă de anul 2008, pe fondul crizei economice globale, numărul unităţilor locale active din domeniul industriei a scăzut cu 1.863 (-18,45%), iar cel al salariaţilor din industrie cu 21.657 (-9,55%).

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

Industrie CAEN Rev. 1

Industrie CAEN Rev. 2

Cifra de afaceri realizată în industria din Regiunea Nord-Vest, mil. leiSursa: INS, Tempo Online, 2013

Trendul cifrei de afaceri din unităţile locale active din industrie a fost pozitiv în ciuda izbucnirii crizei economice, astfel că s-a înregistrat o creştere, în termeni nominali cu 25,39%, astfel influenţând pozitiv şi productivitatea muncii din acest sector, situând regiunea Nord-Vest pe locul al VII-lea în ierarhia naţională, în anul 2011. Chiar dacă performanţele unităţilor locale active au fost reflectate printr-o creştere a cifrei de afaceri, investiţiile nete ale acestora au înregistrat o descreştere (30%) în intervalul 2008-2010, pe fondul crizei economice.

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

50

100

150

200

250

Industrie CAEN Rev. 1 Industrie CAEN Rev. 2

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

Industrie CAEN Rev. 1 Industrie CAEN Rev. 2

145/69

Productivitatea muncii în industria regiunii Nord-Vest Investiţiile brute din industrie, milioane lei (mii lei/salariat) Sursa: INS, Tempo Online, 2013

În anul 201073, cea mai mare cifră de afaceri din domeniul industriei, din regiunea Nord-Vest, a fost înregistrată în judeţul Cluj (14.555 milioane lei), urmat la mare diferenţă de judeţul Bihor (7.543 milioane lei). Pe ultimul loc se situează judeţul Sălaj care a înregistrat o cifră de afaceri a unităţilor locale active din industrie mai mică de aproximativ 7 ori decât cea a judeţului Cluj. Din punct de vedere al numărului unităţilor locale active în industria regiunii, situaţia rămâne neschimbată, judeţul Cluj găzduieşte aproximativ 30% din numărul unităţilor din industria din regiune, aflându-se pe primul loc.

Industria – SECŢIUNEA B: Industria extractivă

Industria extractivă a regiunii Nord-Vest se caracterizează printr-un număr de 262 de unităţi locale active (majoritatea fiind microîntreprinderi), conform ultimelor date statistice din anul 2011, dintre care cel mai mare procent (26,33%) se înregistrează în Maramureş, urmat, la mică diferenţă, de Bihor (24,8%), zone în care sectorul extractiv este cu tradiţie. Având ca punct de reper judeţul Maramureş, indicatorul unităţilor locale active a înregistrat valori pozitive între 2008 şi 2009 (creştere cu 44% a numărului acestora), indicând o descreştere uşoară (cu 3 firme mai puţin) între anii 2009 şi 2010, iar între anii 2010 şi 2011 numărul acestora a mai scăzut cu 6 unităţi, pe fondul efectelor nefaste ale crizei economice care nu a lăsat neatins acest sector. La nivel naţional, singurul domeniu în care toate companiile sunt cu capital majoritar autohton este extracţia cărbunelui.

În ciuda creşterii numărului de unităţi locale active, performanţele economice ale acestora reflectate prin cifra de afaceri s-au diminuat, însă nu atât de mult precum numărul de salariaţi, menţinând productivitatea muncii din sector în limite acceptabile. Disponibilizările din sector pot fi evidente în special în ultimul an de analiză, după care indicatorul se înscrie pe un trend pozitiv.

Principalele firme din domeniul industriei extractive la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri sunt prezentate în Anexa 1.

Dintre companiile care înregistrează cele mai bune rezultate financiare şi sunt prezentate în Anexă, poate fi observată recurenţa codului CAEN 0811 „Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei” şi a codului CAEN 0812 „Extracţia pietrişului şi nisipului; extracţia argilei şi caolinului”. Însă, compania care se află pe primul loc îşi desfăşoară activitatea în domeniul „Activităţi de servicii anexe pentru extracţia mineralelor”. Din topul celor 10 firme prezentate în tabel, doar una îşi desfăşoară activitatea în domeniul „Extracţiei cărbunelui inferior”, antrenând un număr foarte redus de angajaţi.

Industria – SECŢIUNEA C: Industria prelucrătoare

73 Ultimele date disponibile la nivel judeţean sunt pentru anul 2010 (INS, Statistica teritorială, 2012)146/69

În ciuda faptului că s-a înregistrat o scădere a unităţilor locale active de 21% în perioada analizată, regiunea şi-a păstrat locul al doilea la nivel naţional. La nivelul regiunii, cele mai multe unităţi locale active au ca obiect de activitate „Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie”.

Un aspect îmbucurător constă în creşterea cifrei de afaceri din unităţile din industria prelucrătoare. Cu toate acestea, numărul angajaţilor a scăzut simţitor în special din momentul izbucnirii crizei economice care şi-a lăsat amprenta prin disponibilizări în masă. Productivitatea muncii a crescut pe baza acestora, dar această creştere nu va fi sustenabilă după depăşirea crizei şi reînceperea angajărilor. Industria prelucrătoare din Regiunea Nord-Vest este intensivă în forţă de muncă, însă după modul în care indicatorii au evoluat (creştere pentru cifra de afaceri şi scăderea numărului de angajaţi) putem trage concluzia că în întreprinderile din acest sector este accentuată nevoia de creştere a gradului de automatizare.

Industria prelucrătoare a reprezentat şi reprezintă unul dintre pilonii de bază ai structurii economiei regionale, la rândul ei, fiind alcătuită din sectoare tradiţionale, intensive în muncă şi cu o valoare adăugată mică. În cele ce urmează, vor fi abordate sectoarele industriei prelucrătoare pentru a putea fi identificat specificul regional.

Industria – SECŢIUNEA D: Producţia și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiţionat

În anul 2011 s-au înregistrat de două ori mai multe unităţi locale active comparativ cu anul 2005, iar spre deosebire de celelalte domenii care au fost vizibil afectate de criza economică prin scăderea numărului unităţilor locale, acest sector a obţinut rezultate favorabile. În anul 2011, cele mai multe unităţi locale active îşi desfăşurau activitatea în judeţul Cluj, urmat de Bihor. Regiunea Nord-Vest ocupă, locul al treilea la nivel naţional, după Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est.

Rezultatele obţinute de firmele din industria energetică sunt ambiţioase; se poate observa că, în ciuda efectelor negative ale crizei economice, cifra de afaceri înregistrează tendinţe de creştere (cu 5% faţă de 2005). În ciuda numărului redus de angajaţi, productivitatea muncii se menţine pe primele locuri, la nivel regional. O situaţie specială se înregistrează în cazul investiţiilor brute, care au crescut vertiginos între 2008 şi 2009 de aproape 3 ori, urmând ca în anul 2010 acestea să scadă cu aproximativ 59%, după care, în anul 2011, valoarea acestora s-a dublat.

La nivelul regiunii, cele mai multe firme îşi desfăşoară activitatea în domeniul „Producţiei de energie electrică” (64% din total), în cel al „comercializării energiei electrice” (17%) şi în cel al „comercializării combustibililor gazoşi, prin conducte”. Din tabelul din Anexa 17 se poate observa că una dintre cele mai mari companii din domeniu activează în „Distribuţia energiei electrice”. În judeţul Cluj îşi are sediul compania cu capital majoritar de stat, Electrica Transilvania Nord SA, care asigură distribuţia energiei electrice în judeţele din Transilvania de Nord. De asemenea, alte firme găsesc oportună comercializarea energiei electrice. Totodată, regiunea se poate mândri cu Hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşeşti, care

147/69

odată construită, va avea o putere instalată de 1.000 MW. Investiţia de tip greenfield se va ridica la aproape 1.164 miliarde de euro, fiind create peste 4.000 de locuri de muncă.

În ceea ce priveşte producţia de energie electrică, există o necesitate pentru actualizarea şi moderizarea reţelelor energetice pentru a facilita integrarea materialelor reciclabile. La nivelul regiunii Nord-Vest este semnalată existenţa a tot mai multor firme în domeniul energiei regenerabile.

Industria – SECŢIUNEA E: Distribuţia apei; Salubritate, Gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, cele mai multe firme din acest domeniu îşi desfăşoară activitatea în „Recuperarea materialelor reciclabile sortate” (40% din total). În context naţional, regiunea Nord-Vest nu înregistrează performanţe notabile, clasându-se pe locul 5, după Sud-Muntenia, Sud-Est, Bucureşti Ilfov şi Centru.

Productivitatea muncii în acest sector este relativ redusă, fiind aproape jumătate din cea înregistrată la nivelul Regiunii Sud-Muntenia.

Principalele firme din sectorul distribuţiei apei, salubritate, gestionarea deşeurilor la nivelul Regiunii Nord-Vest în ordinea descrescătoare a cifrei de afaceri sunt prezentate în Anexa 19.În regiunea Nord-Vest îşi are sediul unul dintre cei mai mari procesatori de materiale reciclabile din România, REMATINVEST, ce deţine 12 centre de procesare şi numeroase puncte de colectare pe tot teritoriul Transilvaniei.

Construcţiile

În anul 2011, la nivelul regiunii Nord-Vest activau 7.543 unităţi locale în domeniul construcţiilor, cu o cifră de afaceri de 9.416 milioane lei şi 58.914 salariaţi, având o pondere în valoarea adăugată brută a regiunii, în anul 2010, de 9,89%, semnificativ mai mare faţă de cea înregistrată în anul 2005.

După anul 2005, boom-ul din domeniul construcţiilor a influenţat performanţa acestui sector prin prisma contribuţiei la PIB-ul regional. Vârful de maxim a fost atins în anul 2008, urmând ca din 2009, sub impactul crizei, trendul să fie descrescător.

Cifra de afaceri din sectorul construcţiilor a înregistrat scăderi; din intervalul de analiză, anul 2008 reprezintă punctul de maxim până la care aceasta a crescut, urmând ca, odată cu izbucnirea crizei economice, să scadă cu până la 15,25%. Scăderea s-a manifestat şi în ceea ce priveşte forţa de muncă, astfel că numărul angajaţilor a scăzut cu aproximativ 25% începând cu 2008.

Cu toate acestea, începând cu anul 2009 s-a sesizat, pe fondul scăderii afacerilor din construcţii, o creştere a productivităţii muncii şi a investiţiilor firmelor din domeniu, iar de aici putem trage concluzia că acest sector are perspective de dezvoltare şi creştere, odată ce puterea de cumpărare îşi reia trendul ascendent.

148/69

Serviciile

În anul 2011, la nivelul regiunii Nord-Vest activau 46.527 unităţi locale în sectorul serviciilor, cu o cifră de afaceri de 51.991 milioane lei şi 245.614 salariaţi.

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Servicii CAEN Rev. 1 Servicii CAEN Rev. 2

Numărul unităţilor locale active din servicii în Regiunea Nord-VestSursa: INS, Tempo Online , 2013

În intervalul de analiză, numărul unităţilor locale active din servicii a scăzut cu 1%, însă de la instalarea crizei economice, acest sector a avut de suferit datorită scăderii puterii de cumpărare a populaţiei. Cifra de afaceri din unităţile locale active în sectorul serviciilor a înregistrat o creştere cu 76,34% între anii 2005-2011, acelaşi scenariu fiind urmat şi de numărul salariaţilor, care a crescut cu 12,49%, în aceeaşi perioadă.

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Servicii CAEN Rev. 1 Servicii CAEN Rev. 2

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

50000

100000

150000

200000

250000

300000

Servicii CAEN Rev.1 Servicii CAEN Rev. 2

Cifra de afaceri din unităţile locale active, mil. lei Numărul de salariaţi din servicii, 2005-2011, Regiunea Nord-Vest

Sursa: INS, Tempo Online , 2013

Productivitatea muncii din servicii a urmat un trend ascendent, în anul 2011 a înregistrat o valoare mai mare cu aproximativ 56,7% faţă de anul 2005. Pe de altă parte, investiţiile brute au scăzut semnificativ, scăderea fiind mult mai pronunţată odată cu izbucnirea crizei economice (38,34%).

149/69

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

50

100

150

200

250

Servicii Rev.1 Servicii Rev.2

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

Investiţiile brute CAEN Rev. 1 Investiţiile brute CAEN Rev.2

Productivitatea muncii, mii lei/salariat Investiţiile brute din unităţile locale active, mil. lei din servicii, 2005-2011, Regiunea Nord-Vest

Sursa: INS, Tempo Online , 2013

Servicii - SECŢIUNEA G: COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR ŞI MOTOCICLETELOR

Din perspectiva cifrei de afaceri, comerţul contribuie cel mai mult la economia regiunii, reprezentând 36,22% din cifra de afaceri totală a regiunii. Conform datelor oficiale, în anul 2011 existau 21.513 firme active în domeniul comercial, care antrenau un număr de 112.042 angajaţi şi realizau o cifră de afaceri de 37.400 milioane lei.

În intervalul 2005-2011, numărul firmelor active în sectorul comercial a scăzut cu aproximativ 17%, acesta fiind grav afectat de scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. De asemenea, tendinţa descrescătoare s-a menţinut şi la nivelul numărului de salariaţi care a scăzut cu 4 procente şi a investiţiilor brute, care reflectă acelaşi nivel precum cel atins în anul 2005. Cu toate acestea, cifra de afaceri şi productivitatea muncii au înregistrat un trend pozitiv, crescând cu 66,14%, respectiv cu 73,28% în intervalul de timp studiat.

Comerţul poate fi împărţit în următoarele sub-sectoare:a) comerţul auto (exemplu: CAEN 4519, 4531)– în care activau, în anul 2011, 1.490 firme

la nivel regional, dintre care 81,27% desfăşoară activităţi de întreţinere şi reparare a autovehiculelor. Toate cele 3 întreprinderi prezentate în tabelul Anexei 21, aparţinând acestui sub-sector, sunt firme mari cu peste 250 de angajaţi, a căror cifră de afaceri a crescut de la un an la altul. În judeţul Cluj îşi au sediul cele mai multe firme din acest sub-sector şi, de asemenea, judeţul găzduieşte printre cele mai multe reprezentanţe auto din ţară.

b) comerţul cu ridicata – în care activau, în anul 2011, la nivelul regiunii Nord-Vest 6.452 firme, dintre care cele mai multe îşi aveau sediul în judeţul Cluj. În proporţie de 14%, firmele realizau comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi al materialelor de construcţii şi echipamentelor sanitare şi cele mai puţine (0,07%) realizau comerţ cu ridicata al mobilei de birou.

c) comerţ cu amănuntul (exemplu: CAEN 4730, 4759) – la nivelul regiunii Nord-Vest activau 12.574 de firme, majoritatea dintre acestea fiind firme mici având între 10-49 de angajaţi şi multe dintre acestea realizează comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun (35,58%), comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă

150/69

de produse nealimentare (10,79%) şi comerţ cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate (7,61%). Cel mai neatractiv domeniu este comerţul cu amănuntul al discurilor şi benzilor magnetice cu sau fără înregistrări audio/video, în magazine specializate.

Comerţul este unul dintre sectoarele care au beneficiat cel mai mult de investiţii atât străine, cât şi locale. Acest lucru s-a datorat creşterii cererii consumatorilor, ale căror nevoi s-au diversificat, iar comportamentul de cumpărare s-a modificat. Astfel, la nivelul regiunii Nord-Vest se poate observa următoarea distribuţie a spaţiilor comerciale:

Centru

Nord

-Est

Nord

-Vest

Sud

Bucure

şti

Sud-E

st

Sud-V

est

Vest

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

94

7767 70

25

58

88

60

0

1217

20

35

33

0

20

612 17

10

20

8 1320

00 0 0

20

0 0 0

Dimensiune foarte mare

Dimensiune mare

Dimensiune medie

Dimensiuni mici

Distribuţia spaţiilor comerciale pe regiuni, după mărime (%)Sursă: PwC, „Success Formulas for Shopping Centres in Romania”

Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Sud-Est Sud-Vest Vest0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

25%12% 8%

21%8%

29%

10%

6%

15% 25%

29%

8%

0%

20%

19%

12% 0%

18%

33% 14%20%

25%

31%

17%

14%

25%29%

30%

25% 31%

50%

18%25% 29%

20%

Centre super-regionale Centre regionale Centre dominante Centre de localitate Centre de cartier

Distribuţia spaţiilor comerciale pe regiuni, după caracterul mărfurilor74 (%)Sursă: PwC, „Success Formulas for Shopping Centres in Romania”

Din graficele de mai sus, conform studiului PwC, se poate observa că în regiunea Nord-Vest majoritatea spaţiilor comerciale au o dimensiune mică (67%) şi doar în proporţie de 17% au dimensiune mare. Spaţiile comerciale de dimensiune foarte mare se găsesc doar în regiunea

74 Centru regional – mărfuri de uz general, articole de îmbrăcăminte, centru super-regional – similar cu centrele regional, dar cu o varietate mai mare, centru dominant (power center) – mărfuri de primă necesitate, centru de localitate – mărfuri de primă necesitate, de uz general, centru de cartier – mărfuri de primă necesitate

151/69

Sud. Din punct de vedere al tipului spaţiilor comerciale, centrele de cartier sunt cele mai numeroase (50%), urmate de centrele regionale (25%) şi de cele de localitate (17%). Spaţiile comerciale de tip power center nu se regăsesc la nivelul regiunii Nord-Vest.

Servicii - SECŢIUNEA H: TRANSPORT ŞI DEPOZITARE

În anul 2011, numărul firmelor care aveau ca principal obiect de activitate transportul şi depozitarea a crescut cu 14,35% faţă de anul 2005. Astfel, în anul 2011, în regiune existau 6.079 firme ce realizau o cifră de afaceri de 6.195 milioane lei şi antrenau 44.463 persoane (8,52% din numărul total de angajaţi din regiune).

Cele mai multe firme îşi desfăşurau activitatea în domeniul transporturilor rutiere de mărfuri (66,86%) şi în transporturile cu taxiuri (15,97%). Cele mai puţin atractive activităţi din acest domeniu, la nivelul regiunii Nord-Vest, sunt reprezentate de transporturile prin conducte şi serviciile de mutare.

În anul 2011, cele mai multe firme din domeniul transportului îşi desfăşurau activitatea în judeţul Cluj (1.977), de cealaltă parte aflându-se judeţul Bistriţa-Năsăud (480 de firme).

Numărul angajaţilor a înregistrat o creştere nesemnificativă comparativ cu valoarea cifrei de afaceri în intervalul de analiză, determinând astfel o creştere a productivităţii muncii, în perioada 2008-2010. Cele mai puternic afectate sunt însă investiţiile brute, care au scăzut între anii 2008 şi 2010 cu 54%, după care şi-au dublat valoarea.

Majoritatea firmelor (CA>20.000.000 lei) care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului şi depozitării au ales să întreprindă operaţiuni de transport rutier de mărfuri. La nivelul regiunii, se regăsesc unele dintre cele mai mari firme din domeniul transportului şi anume Regia Autonomă de Transport în Comun Cluj-Napoca (RATUC), deţinătoare a 342 de vehicule de transport care operează 46 de trasee de transport în comun .

De asemenea, în regiune îşi desfăşoară activitatea importanţi operatori din domeniul transportului feroviar de mărfuri, precum Transferoviar Grup SA şi din domeniul transportului aerian (Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, Aeroportul Internaţional Baia Mare, Aeroportul Satu Mare RA şi Regia Autonomă Aeroportul Oradea).

Servicii - SECŢIUNEA I: HOTELURI ŞI RESTAURANTE

În anul 2011, în regiunea Nord-Vest existau 3.402 unităţi economice active în domeniul hoteluri şi restaurante, cu o cifră de afaceri de 1.218 milioane lei şi 20.763 de salariaţi. Pe intervalul de analiză, numărul unităţilor locale active din acest domeniu a crescut cu aproximativ 17,39%. În ierarhia naţională, regiunea ocupă locul al II-lea, după regiunea Centru, din punct de vedere al numărului unităţilor ce activează în acest domeniu. Cele mai multe dintre acestea reprezintă baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor (45,38%). Doar 8,84% dintre ele sunt reprezentate de hoteluri şi 31,39% restaurante. Ponderea acestui sector în economia regională rămâne foarte redusă (aproximativ 1,7%).

152/69

În anul 2011, cele mai multe dintre unităţile locale active erau înregistrate în judeţul Cluj, urmat de judeţul Bihor.

Ceea ce este caracteristic acestui sector este cifra de afaceri din unităţile locale active foarte mică în comparaţie cu cea a unităţilor din industria prelucrătoare, spre exemplu. Cu toate acestea, în intervalul de analiză, cifra de afaceri aproape s-a dublat. Productivitatea muncii este scăzută în acest sector, iar numărul mare de salariaţi este şi o cauză a acestui fenomen. De asemenea, printre cele mai scăzute câştiguri salariale se înregistrează în acest domeniu.

Servicii - SECŢIUNEA J: TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ŞI COMUNICAŢIILOR

Conform metodologiei elaborate de Institutul pentru Tehnică de Calcul în studiul „Industria TI&C 2010-2011: Sfârşitul crizei?”, această industrie este alcătuită din următoarele sectoare:

a. Software şi Servicii TI – CAEN 582, 620, 631, 951b. Hardware – CAEN 261-264 c. Telecomunicaţii – CAEN 61

La nivelul regiunii Nord-Vest au existat în anul 2011, din totalul de firme care activează în domeniul TIC, 1.567 unităţi locale active în software şi servicii TI, un număr mai mic cu 16% comparativ cu anul 2008.

Principalele firme de software şi servicii TI, care înregistrează performanţe economice, îşi desfăşoară activitatea în domeniul: „Activităţi de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client)” sau în „Activităţi de editare a produselor software”. Majoritatea firmelor, din punct de vedere al numărului de angajaţi, se încadrează în categoria întreprinderilor mijlocii (50-249 angajaţi).

Cifra de afaceri a firmelor de software şi servicii TI păstrează acelaşi trend ascendent în 2009, în majoritatea cazurilor, acesta păstrându-se şi în 2011. Avantajul comparativ al regiunii Nord-Vest este obţinut în domeniul software-ului şi serviciilor de TI (prin prisma numărului de firme), ocupând din acest punct de vedere locul al II-lea după Bucureşti-Ilfov.

La nivel regional, în anul 2011 a existat un număr de 59 de firme producătoare de hardware. Numărul acestora a scăzut cu 40% din anul 2008 până în 2011.

Principalele firme producătoare de hardware prezintă o puternică concentrare, datorită prezenţei companiilor multinaţionale şi de mari ambalatori / distribuitori locali care depăşesc cu mult volumul de activitate al producătorilor locali şi străini de dimensiune medie. La nivelul judeţului Cluj îşi au sediul cele mai multe firme din domeniul hardware. Cu toate acestea, în judeţul Bihor îşi desfăşoară activitatea compania canadiană CELESTICA, una dintre cele mai importante companii producătoare de componente pentru echipamente electronice din regiune, care în anul 2010 a obţinut o valoare a cifrei de afaceri dublă faţă de cea înregistrată în anul 2009.

De asemenea, una dintre cele mai importante companii din domeniu a fost NOKIA, care la sfârşitul anului 2011, şi-a închis facilităţile de producţie, ceea ce a condus la o reducere substanţială a ponderii acestui sector în industria regiunii. Specific acestui sector este antrenarea unei forţe de muncă înalt calificată, astfel obţinându-se o productivitate a muncii

153/69

cu mult peste media regiunii. Cu toate că acest sector este dezvoltat la nivelul regiunii, nu reuşeşte să depăşească rezultatele obţinute de Bucureşti-Ilfov. Între judeţe, Clujul deţine poziţia fruntaşă, urmat fiind de judeţul Bihor, care înregistrează rezultate favorabile, la acest capitol, prin prisma companiei Celestica.

Cea de-a treia componentă a sectorului TIC vizează telecomunicaţiile. La nivelul regiunii Nord-Vest au existat, în anul 2011, 264 unităţi locale active, un număr mai mic cu 31% comparativ cu anul 2008. Cele mai multe firme se găsesc în judeţul Cluj şi au ca obiect de activitate „Activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu”. Cele mai puţine firme se întâlnesc în domeniul „Activităţilor de telecomunicaţii prin satelit”. La nivel naţional, din punct de vedere al numărului firmelor din telecomunicaţii, regiunea se poziţionează pe locul al 4-lea (după Bucureşti-Ilfov, Nord-Est, Sud-Est).

Rezultatele financiare obţinute de firmele din domeniul telecomunicaţiilor nu sunt substanţiale, aflându-se pe o pantă descendentă.

Principalii indicatori ai unităţilor din industria IT&C din regiunea Nord-VestIndicator 2008 2009 2010 2011

Număr de unităţi locale active 2507 2448 2187 2036Cifra de afaceri (mii lei) 1798000 1674000 1731000 2001000Număr de salariaţi 12722 11988 12394 13546Productivitatea muncii (mii lei/salariat)

141,32 139,63 139,66 147,71

Investiţii brute (mii lei) 244000 182000 107000 135000Investiţii nete (mii lei) 188000 139000 85000 105000

Sursa: INS, Tempo Online, 2013

Asemenea celorlalţi indicatori, productivitatea muncii din acest sector urmează un trend ascendent în 2010 faţă de 2009, în principal, datorită nivelului ridicat de tehnologizare. Industria IT&C a fost puţin afectată de criza financiară din ultimii ani. Cu toate acestea, pe fondul restructurării globale, în anul 2011, doar judeţul Cluj a pierdut doi jucători importanţi – Nokia şi ING – care au decis să-şi închidă centrele de dezvoltare software şi servicii din municipiu, ceea ce a însemnat pierderea a aproape 1000 de locuri de muncă. În ciuda acestor aspecte, regiunea nu a încetat să fie atractivă pentru mulţi investitori, astfel că mai multe companii precum HP sau Pentalog şi-au deschis, în 2010, reprezentanţe în judeţul Cluj.

Cifra de afaceri a unităţilor din acest domeniu a înregistrat o scădere în anul 2009 comparativ cu anul 2008, urmată de o creştere în 2010 de 3,4% în Regiunea Nord-Vest. În 2010, în ceea ce priveşte acest indicator, regiunea Nord-Vest este pe locul 2 la nivel naţional, după Bucureşti Ilfov.În perioada 2006-2010, regiunea Nord-Vest şi-a consolidat locul trei în clasamentul volumului activităţilor de IT&C. Începând cu 2006 şi continuând chiar şi în anii de criză, judeţul Cluj a ocupat locul trei în ceea ce priveşte industria de software, iar judeţul Bihor a ocupat, de asemenea, locul trei, în ceea ce priveşte producţia de hardware.

Din statistica privitoare la numărul unităţi locale pe activităţi IT&C, se poate observa că regiunea Nord-Vest se afla pe locul 2, după Bucureşti Ilfov, în ceea ce priveşte firmele de

154/69

acest gen. În regiune, cele mai multe firme care se ocupă de IT&C sunt activează în judeţul Cluj, respectiv Bihor.

Între anii 2008-2011, sub imperiul crizei economice, se observă o scădere destul de dramatică a numărului de firme din domeniu, de 18,36%, la nivel naţional şi de 18,78% la nivelul regiunii Nord-Vest.

Efectivul de personal din firmele pe activităţi de tip IT&C este distribuit la nivel naţional, cu prioritate în Bucureşti-Ilfov, Vest şi, pe locul 2, Nord-Vest. Anii de criză se reflectă printr-o creştere a personalului din IT&C în toate regiunile menţionate.

Cifra de afaceri a unităţilor din acest domeniu a înregistrat o scădere în anii 2009 şi 2010 comparativ cu anul 2008, urmate de o creştere în 2011, de 11,29%. În Regiunea Nord-Vest. În 2011, în ceea ce priveşte acest indicator, Regiunea Nord-Vest este pe locul 2 la nivel naţional, după Bucureşti Ilfov.

Investiţiile brute în bunuri corporale din unităţile locale din IT&C în perioada 2008-2010 arată, pe lângă trendul general descendent, interes deosebit al investitorilor în acest sector, în Nord-Vest. Astfel, cifrele arată o consolidare pe locul al doilea la nivel naţional din punctul de vedere al volumului, după Bucureşti-Ilfov (e drept ca la distanţă enormă).

Servicii - SECŢIUNEA K: INTERMEDIERI FINANCIARE ŞI ASIGURĂRI

Numărul firmelor care activează în domeniul serviciilor financiare (772 firme) la nivelul regiunii Nord-Vest este relativ mic, comparativ cu alte domenii, astfel că în anul 2011, reprezentau doar 1% din numărul total de firme din regiune. Cele mai multe firme cu acest profil activau în judeţul Cluj (38,47%), aici îşi are sediul Grupul Financiar „Banca Transilvania.La sfârşitul anului 2011, Banca Transilvania se situa pe poziţia a treia în topul băncilor din România, din punct de vedere al activelor.

Cifra de afaceri înregistrată de acestea nu este semnificativă.

La nivelul regiunii, predomină activităţile agenţilor şi brokerilor de asigurări (29,4%) şi cele de creditare (30,31%). Un număr redus de companii activează în domeniul administrării fondurilor (0,64%).

Servicii - SECŢIUNEA L: TRANZACŢII IMOBILIARE

În regiunea Nord-Vest existau, în anul 2011, 1552 firme în domeniul tranzacţiilor imobiliare care realizau o cifră de afaceri de 3.711 milioane de lei şi aveau un număr de 41.439 de angajaţi. Pe intervalul de analiză 2008-2011, numărul firmelor a scăzut cu 4%, iar cifra de afaceri s-a diminuat cu 7%, în condiţiile în care numărul angajaţilor a scăzut cu 5,12%. Această situaţie s-a reflectat şi în productivitatea muncii, care a scăzut cu aproximativ 3%.

Singurul indicator care a dat semne de revenire vizează investiţiile brute din imobiliare, care au crescut în anul 2010 cu 21% faţă de anul 2009, însă în anul 2011 au scăzut sub nivelul înregistrat în anul 2009. Cu toate acestea, sectorul imobiliarelor este în strânsă legătură cu cel

155/69

al construcţiilor. Aşadar, este posibil ca creşterea volumului investiţiilor din imobiliare să nu fie sustenabilă.

Sectorul imobiliarelor, asemenea sectorului construcţiilor este unul slab fiscalizat, astfel că ponderea veniturilor la bugetul de stat nu a fost atât de mare. La nivelul regiunii Nord-Vest, în anul 2011, cele mai multe firme desfăşurau activităţi de închiriere şi subînchiriere a bunurilor imobiliare proprii sau închiriate (59,27%). În judeţul Cluj sunt înregistrate cele mai multe firme în acest domeniu, lucru lesne de înţeles datorită faptului că piaţa imobiliarelor din acest judeţ este una dintre cele mai dinamice din ţară.

Servicii - SECŢIUNEA M: ACTIVITĂŢI PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE

Secţiunea activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice înregistra, în anul 2011, un număr de 6175 firme, cu 18,82% mai puţine decât în anul 2008. Dintre acestea, 1% desfăşurau activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare.

Cele mai multe firme întreprind activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management (27,31%) şi activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea (18,91%).

O categorie specială cuprinsă în această grupă vizează activitatea de cercetare-dezvoltare şi inovare. Din punct de vedere al numărului firmelor care activează în cercetare, dezvoltare şi inovare regiunea Nord-Vest ocupă poziţia a doua, după Bucureşti-Ilfov, aflându-se totuşi la o distanţă considerabilă faţă de prima poziţie (61 vs. 400). Majoritatea entităţilor desfăşoară activitatea de cercetare-dezvoltare în ştiinţele naturale şi inginerie (72,13%).

Una dintre pieţele cu potenţial din Regiunea Nord-Vest este cea de outsourcing de servicii financiare şi de IT. Acest lucru este demonstrat prin numărul mare de companii de outsourcing, care a crescut în special în ultimii 5 ani. Sunt multe avantaje ce reies din acest tip de serviciu, precum: reducerea costurilor sau transferul riscurilor către terţi. Pe lângă aceste avantaje, externalizarea serviciilor presupune şi o serie de dezavantaje care nu trebuie neglijate: controlul este relativ redus, comunicarea cu colaboratorii este deficitară, iar riscul de dependenţă faţă de colaboratori este ridicat. Un studiu KPMG, citat de Revista „Computer Business Review”, plasa, în anul 2009, Municipiul Cluj-Napoca în topul celor mai atractive oraşe pentru serviciile de outsourcing IT, un rol important avându-l calitatea forţei de muncă, prin prisma statutului de mare centru universitar. Investiţiile cele mai importante în outsourcingul serviciilor financiare au fost realizate de companii precum Emerson, Office Depot, Sykes, Steelcase din 2011, Genpact.

Industriile creative

La nivelul anului 2010, conform datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Statistică, în Regiunea Nord-Vest funcţionau 3321 de companii active în sfera Industriilor Creative. Aceste companii reprezintă 4,8% din totalul firmelor înregistrate în regiune. Pe de altă parte, 12,5% din totalul firmelor din sectorul cultural şi creativ din România îşi au sediul în regiune, ceea ce plasează Transilvania de Nord pe locul II la nivel naţional, după regiunea Bucureşti-Ilfov. Se remarcă o concentrare semnificativă a firmelor din domeniu Industriilor Creative în

156/69

judeţul Cluj, unde îşi au sediul 53,3% din totalul firmelor de profil din regiunea Nord-Vest, urmat la mare distanţă de Bihor şi Maramureş, fiecare cu mai puţin de 20%.

Dintre aceste companii, cele mai multe (70,8%) activau în domeniul cultural şi creativ propriu-zis, iar 29,2% în activităţile TIC subscrise sectorului de Industrii Creative. La o analiză mai detaliată pe coduri C.A.E.N., cele mai multe firme aveau ca obiect de activitate arhitectura (614, 18,5% din totalul celor din sector), publicitatea (585, 17,6%) şi realizarea de soft orientat către client (589, 17,7%).

După o creştere continuă la jumătatea anilor 2000, numărul de firme din domeniu a scăzut cu 1,5% în 2010 faţă de 2008, ceea ce indică faptul că criza economică globală a avut o influenţă negativă şi asupra companiilor din domeniul Industriilor Creative. Creşteri ale numărului de firme, în 2010 faţă de 2008, s-a înregistrat în următoarele activităţi: design specializat (+90,4%), arhitectură (+121,7%), consultanţă TIC (+19,9%), difuzare radio (+21,7%) şi TV (+48,3%), creaţie artistică (+20,8%), iar scăderi majore s-au înregistrat în domeniul editării altor produse software (-54,5%), producţie cinematografică (-30,3%), editare reviste (-29,6%), publicitate (-16,6%), etc.

Cifra de afaceri totală a firmelor din domeniu a fost de 331,69 mil. Euro în 2009, în scădere cu 16% faţă de 2008, pe fondul contextului economic dificil. Prin urmare, contribuţia sectorului Industriilor Creative la Produsul Intern Brut al Regiunii Nord-Vest a fost de 2,5%. Activităţile care au înregistrat o cifră de afaceri în creştere în perioada 2008-2009 au fost cele de tipărituri (+5%), de difuzare a programelor a programelor de televiziune (+20,3%) şi cele suport pentru activităţi de interpretare artistică – spectacole (+8,1%).

Numărul total de salariaţi din sectorul Industriilor Creative a fost, în 2009, de 13.476, în scădere cu 6,3% faţă de 2008. Aceştia reprezintă 2,1% din totalul salariaţiilor înregistraţi, în acelaşi an, la nivelul Regiunii Nord-Vest. În activităţile TIC subscrise domeniului lucrează 4.856 de salariaţi, adică 36% din cei activi în sectorul creativ.

Productivitatea medie a muncii la nivelul Industriilor Creative a fost, în 2009, de 24.613,83 Euro/salariat, în scădere cu 10,3% faţă de anul 2008, dar cu 18.8% peste media regională. În interiorul sectorului, există diferenţe semnificative între diferitele categorii de activităţi economice. Astfel, activităţile din sfera TIC au avut o productivitate a muncii în creştere şi semnificativ mai ridicată decât activităţile creative propriu-zise.

Un studiu recent realizat în domeniu – ”Importanţa economică a industriilor creative” – realizat de compania de consultanţă GEA Consulting, în anul 2011, indică faptul că Regiunea Nord-Vest se poziţionează pe locul II la nivel naţional, după Regiunea Bucureşti-Ilfov, din perspectiva dezvoltării sectorului de Industrii Creative. Astfel, în regiune activează 10,25% din salariaţii din domeniu înregistraţi în România, iar 6,27% din cifra de afaceri din domeniu este generată de firmele de profil din Nord-Vest.

În ceea ce priveşte nivelul de dezvoltare al sectorului la nivel de judeţ, studiul sus-menţionat plasează judeţul Cluj pe poziţia a II-a la nivel naţional, după municipiul Bucureşti, acesta concentrând 6,42% din cifra totală de afaceri şi 4,36% din locurile de muncă din domeniu înregistrate în acestor domeniu. Cu toate acestea, distanţa faţă de municipiul Bucureşti

157/69

rămâne semnificativă, capitala generând peste 50% din afacerile din domeniul Industriilor Creative. Contribuţia celorlalte judeţe din regiunea Nord-Vest este nesemnificativă, după cum se poate observa din tabelul următor:

Judeţul % din cifra de afaceri

totală din domeniu, la

nivel naţional

% din numărul total de

salariaţi din domeniu, la

nivel naţional

Poziţia ocupată la nivel

naţional

Cluj 6,4 4,4 2

Bihor 1,5 0,7 13

Maramureş 1,0 0,5 17

Satu-Mare 0,6 0,3 26

Sălaj 0,4 0,3 31

Bistriţa-Năsăud 0,3 0,2 35

Contribuţia judeţelor din Regiunea Nord-Vest la sectorul Industiilor Creative din România

Sursa: GEA Consulting – ”Importanţa economică a industriilor creative”, 2011

Analiza operatorilor culturali din Regiunea Nord-Vest

Cinematografie

Domeniul cinematografiei este unul bine reprezentat în Regiunea Nord-Vest din perspectiva distribuţiei şi consumului de film, însă inexistent din punctul de vedere al producţiei, care este concentrată exclusiv în Regiunea Bucureşti-Ilfov – cu două centre de tradiţie – Bucureşti şi Buftea.

La nivelul anului 2010, în Regiunea Nord-Vest, funcţionau 11 cinematografe, ceea ce plasează regiunea pe locul II la nivel naţional, după Regiunea Bucureşti-Ilfov (16 cinematografe). Totuşi, faţă de anul 2005, numărul cinematrografelor a scăzut cu 3. Cele mai multe cinematografe funcţionau în judeţul Cluj (6), urmat de Bihor şi Maramureş (2), respectiv Bistriţa-Năsăud (1). De remarcat este şi faptul că în judeţele Satu-Mare şi Sălaj nu mai funcţionează niciun cinematograf. În anul de referinţă, la nivelul Regiunii Nord-Vest, exista în medie un cinematograf la 246950 de locuitori, în timp ce la nivel naţional media era de 318.716 locuitori/cinematograf.

Cele 11 cinematografe din Regiunea Nord-Vest puneau, la nivelul anului 2010, la dispoziţia publicului 8.205 locuri, în creştere cu 37,8% faţă de anul 2005. Din perspective locurilor în sălile de cinema, Regiunea Nord-Vest se plasează tot pe locul II la nivel naţional (după Bucureşti-Ilfov), reunind 16,2% din totalul locurilor existente la nivel naţional.

În ceea ce priveşte numărul spectatorilor din sălile de cinema, Regiunea Nord-Vest se plasează tot pe locul II la nivel naţional (după Bucureşti-Ilfov), cu 1.102.000 de spectatori, la nivelul anului 2010, ceea ce reprezintă 17% din totalul celor înregistraţi la nivel naţional. Numărul spectatorilor de la nivel regional a înregistrat o creştere de 2,3 ori (cea mai mare de la nivel naţional), în perioada 2005-2010, mai ales pe fondul inaugurării unităţilor moderne

158/69

3D din centrele comerciale şi a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (TIFF) din Cluj-Napoca.

Din perspectiva repartiţiei teritoriale, cei mai mulţi spectatori s-au înregistrat în judeţul Cluj (806.000, 73,1% din totalul regional), Bihor (230.000, 20,9%) şi Maramureş (61000, 5,5%). Fiecare cinematograf din Regiunea Nord-Vest a avut, în 2010, un număr mediu de 100.182 spectatori/an, la jumătate faţă de performanţa celor din Bucureşti (214.000 spectatori/an). Totuşi, în judeţul Cluj fiecare cinematograf a atras, în medie, 134.333 de spectatori/an, ceea ce face ca piaţa clujeană a filmului să fie a doua ca importanţă din România.

Cultură scrisă

Domeniul culturii scrise este unul în care Regiunea Nord-Vest înregistrează performanţe deosebite în context naţional.

Astfel, la nivelul anului 2012, Consiliul Naţional pentru Cercetare Ştiinţifică (CNCS) recunoaşte un număr de 28 de edituri la nivel naţional, ca fiind singurele în care cercetătorii şi cadrele universitare pot publica lucrări ştiinţifice recunoscute pe plan naţional şi internaţional, clasificate pe două categorii (A şi B). Dintre cele 28 de edituri, cele mai multe (10) îşi au sediul în Regiunea Nord-Vest (9 în Cluj-Napoca şi una în Oradea), urmată fiind de Regiunea Bucureşti-Ilfov (8 edituri). De asemenea, din perspectiva numărului de domenii de publicare acreditate pentru reviste, Regiunea Nord-Vest se plasează pe primul loc la nivel naţional (20 de domenii, 19 în Cluj-Napoca şi unul în Oradea), faţă de 15 în Regiunea Nord-Est (Iaşi) şi 12 în Bucureşti. Cele 10 edituri acreditate de la nivel regional sunt: Presa Universitară Clujeană, Risoprint, Mega, Casa Cărţii de Ştiinţă, Eikon, Editura Institutului pentru Studierea Minorităţilor Naţionale, Societatea Muzeului Ardelean, Centrul de Studii Transilvane, Editura Universităţii Evanghelice Emanuel, Egyetemi Muhely. Totuşi, din perspectiva cifrei de afaceri, cele mai mari edituri din ţară sunt localizate în Bucureşti, acestea fiind însă specializate mai degrabă în domeniul publicisticii comerciale. Prin urmare, putem afirma că Regiunea Nord-Vest domină piaţa publicisticii cu caracter ştiinţific şi academic.

La nivelul anului 2010, în Regiunea Nord-Vest funcţionau 1.777 de biblioteci, revenind, în medie, o bibliotecă la 1.528 de locuitori, ceea ce plasează regiunea pe locul I la nivel naţional (media naţională este de 1.805 locuitori/bibliotecă).

În cele 1.777 de biblioteci existau, în 2010, 24.437 milioane de volume, ceea ce presupune faptul că fiecare locuitor al regiunii beneficiază, în medie, de 9 volume, peste media naţională (8,12 volume/locuitor). Cele mai multe volume se regăsesc în bibliotecile şcolare (9,3 mil. volume, 38,1% din total), în cele publice (7,96 mil. volume, 32,6%) şi universitare (4,91 mil. volume, 20,1% din total), în timp ce în cele naţionale şi specializate se regăsesc mai puţin de 10%.

Numărul volumelor din biblioteci a crescut, în perioada 2005-2010, cu aproape 150.000 de volume (+0,6%), la nivel regional. Cea mai mare creştere a numărului de volume s-a înregistrat în bibliotecile şcolare (+3,5%) şi în cele publice (+2,5%), în timp ce scăderi s-au înregistrat în bibliotecile universitare şi specializate.

159/69

Distribuţia pe judeţe a volumelor de carte este una eterogenă. Astfel, judeţul Cluj se detaşează cu 10,55 mil. de volume în biblioteci (43,2% din totalul regional), revenind, în medie, 15,3 volume/locuitor, aproape dublu faţă de media naţională şi regională. Explicaţia constă din faptul că municipiul Cluj-Napoca este cel de-al doilea mare centru universitar al ţării, unde există numeroase biblioteci naţionale şi universitare. La polul opus, se află judeţul Bistriţa-Năsăud, cu doar 5,9 volume/locuitor.

În ceea ce priveşte numărul cititorilor activi înscrişi la biblioteci, acesta a fost, în 2010, de 544.433, la nivelul Regiunii Nord-Vest, ceea ce reprezintă doar 20% din populaţia Regiunii Nord-Vest, uşor sub media naţională (20,8%). Numărul de cititori activi a scăzut continuu, cu peste 10,3% în intervalul 2005-2010.

În ceea ce priveşte interesul populaţiei pentru literatură, judeţul Cluj se plasează pe locul I la nivel regional, 25,4% dintre clujeni fiind cititori activi. La polul opus, se află judeţul Bihor, unde doar 14,3% dintre locuitori apelează la fondul de carte al bibliotecilor.

În ceea ce priveşte infrastructura, merită menţionat faptul că Bibliotecile Judeţene din Maramureş, Bihor şi Cluj deţin sedii moderne, cu toate dotările necesare, în timp ce la Satu-Mare autorităţile locale îşi propun să deruleze un proiect pentru reabilitarea clădirii în care aceasta îşi are sediul. De asemenea, Biblioteca Academiei Române şi Biblioteca Central Universitară de la Cluj-Napoca au beneficiat de investiţii importante în reabilitarea/extinderea clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea. Cu toate acestea, cele mai multe biblioteci oraşeneşti, comunale şi şcolare îşi desfăşoară activitatea în condiţii improprii şi nu dispun de fonduri pentru creşterea fondului de carte, acces la internet, etc.

Artele spectacolului

Domeniul Artelor Spectacolului este unul relativ bine reprezentat şi cu o tradiţie îndelungată, la nivelul Regiunii Nord-Vest. Oferta instituţiilor de profil este una foarte diversificată, de la teatre dramatice, la ansambluri folclorice şi operă.

Astfel, la nivelul anului 2010, în Regiunea Nord-Vest, existau 25 de instituţii de spectacol (15,8% din totalul celor existente în România), ceea ce plasează regiunea pe locul 3 la nivel naţional, după Bucureşti-Ilfov (33) şi Centru (27). Numărul instituţiilor de spectacol a crescut cu 2 faţă de anul 2005. Cele mai multe instituţii de spectacol există în judeţele Bihor şi Cluj (câte 8), respectiv Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj (câte 3). De remarcat este faptul că Bistriţa-Năsăud este singurul judeţ din regiune care nu dispune de o instituţie de spectacol.

Cele 25 de instituţii de spectacol din Regiunea Nord-Vest puneau la dispoziţie, în anul 2010, un număr de 5.200 de locuri, ceea ce o plasează pe locul IV la nivel naţional, după Regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Vest. Numărul de locuri în sălile de spectacol a rămas relativ constant în ultimii ani.

Peste jumătate din locuri (3877, 74,6% din total) sunt puse la dispoziţie de teatrele dramatice şi operele (care funcţionează în aceeaşi locaţie), urmate de filarmonici (869, 16,7%) şi de teatrele de păpuşi (454, 8,7%).

160/69

Cele mai multe locuri sunt puse la dispoziţie de instituţiile de spectacol din judeţul Cluj (2653) şi Bihor (1333), în timp ce în Bistriţa-Năsăud şi Sălaj nu este disponibil niciun loc în săli de spectacol.

Majoritatea instituţiilor de spectacol din regiune dispun de condiţii corespunzătoare pentru a găzdui spectacolele.

În ceea ce priveşte numărul de spectatori, regiunea Nord-Vest se plasa, în 2010, pe locul IV la nivel naţional (după Sud-Vest, Bucureşti-Ilfov şi Centru), cu 663.519 persoane care au participat la reprezentanţiile instituţiilor de spectacol. În perioada 2005-2010, numărul de spectatori a scăzut considerabil, cu circa 30,3%. Cu toate acestea, evoluţiile au fost diferite în funcţie de profilul instituţiei de spectacol, precum şi de la un judeţ la altul.

Astfel, filarmonicile şi orchestrele filarmonice au înregistrat o creştere a numărului de spectatori de 23,9% , iar teatrele dramatice de 7%, în perioada 2005-2010, în timp ce scăderi semnificative ale numărului de spectatori s-au înregistrat în cazul operelor (-63,1%), al teatrelor de păpuşi (-36,6%), respectiv al ansamblurilor artistice (-32,3%).

În ceea ce priveşte dinamica pe judeţe, în perioada 2005-2010 numărul de spectatori a crescut în judeţul Bihor (de 2,5 ori) şi Satu-Mare (+53,1%), în timp ce judeţul Sălaj (-75,5%) şi Cluj (-36,1%) au înregistrat cele mai mari scăderi. În perioada analizată, cele mai mari creşteri ale numărului de spectator le-au înregistrat Teatrul de Nord din Satu-Mare (+84,2%), Teatrul de Păpuşi din Baia Mare (+70,4%), Teatrul ”Regina Maria” Oradea (+52,1%) şi Filarmonica din Cluj-Napoca (+37,8%), în timp ce scăderi semnificative au înregistrat Teatrul Municipal din Baia Mare (-45,5%), Teatrul de Păpuşi din Oradea (-71,4%) şi operele din Cluj-Napoca.

Muzee

La nivelul anului 2010, în Regiunea Nord-Vest funcţionau 94 de muzee (13,7% din totalul celor existente la nivel naţional), ceea ce plasează regiunea pe locul IV la nivel naţional, după Nord-Est, Centru şi Sud-Muntenia. Faţă de anul 2005, numărul muzeelor a crescut cu 12.

Cele mai multe muzee existau în judeţele Maramureş (25), Cluj (23) şi Bihor (17), în timp ce cele mai puţine funcţionau în judeţul Sălaj (4).

În ceea ce priveşte numărul de vizitatori în muzee, Regiunea Nord-Vest se plasa, în 2010, doar pe locul 7 la nivel naţional (depăşind doar Regiunea Vest), cu 748253 de persoane (doar 8,4% din totalul celor înregistraţi la nivel naţional).

În profil teritorial, cei mai mulţi vizitatori s-au înregistrat, în 2010, în judeţul Cluj (263.030 de vizitatori, 35,2% din total) şi Maramureş (200.724, 26,8%), în timp ce numărul cel mai mic s-a înregistrat în cazul muzeelor din Bistriţa-Năsăud (23.614, 3,2%). Din perspectiva dinamicii numărului de vizitatori, cele mai mari creşteri, în perioada 2005-2010, s-au înregistrat în Maramureş (+51,1%), iar cea mai mare scădere în Bistriţa-Năsăud (-69,5%).

161/69

Cei mai mulţi vizitatori s-au înregistrat, în 2010, la muzeele din Cluj-Napoca (228.522), Pietroasa-Bihor (97.064), Sighetu-Marmaţiei (89.932), Baia-Mare (82.811) şi Oradea (74.998).

În ultimii 5 ani, o serie de unităţi muzeale au beneficiat de investiţii importante în modernizarea infrastructurii lor: Muzeul de Istorie din Turda, Muzeul Holocaustului din Şimleu Silvaniei (lucrări în curs de derulare), Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, Secţia de Artă a Muzeului Judeţean din Satu-Mare, Muzeul de Istorie şi Artă Zalău, Galeria de Artă Zalău, Muzeul Maramureşului din Sighetu-Marmaţiei, Muzeul Grăniceres din Năsăud, etc. Cu toate acestea, cele mai multe muzee din Regiune au nevoie urgentă de investiţii în reabilitarea/modernizarea şi dotarea cu aparatură modernă a clădirilor în care funcţionează.

Radio şi televiziune

Piaţa de radio şi televiziune de la nivelul Regiunii Nord-Vest a cunoscut, asemenea trendului de la nivel naţional, o creştere impresionantă după 1990, care a continuat şi în ultimii ani. Potrivit datelor Consiliului Naţional al Audiovizualului, în Regiunea Nord-Vest existau, în 2012, 72 de frecvenţe radio FM, AM şi DAB. Cele mai multe dintre acestea sunt posturi cu acoperire naţională, însă există şi numeroase posturi locale. Cele mai multe erau înregistrate în Municipiul Cluj-Napoca (17 frecvenţe), Oradea, Bistriţa, Baia-Mare şi Zalău (12 frecvenţe) şi Satu-Mare (10).

La Cluj-Napoca funcţionează şi o extensie a Radiofuziunii Române – Radio Cluj – care are o acoperire regională şi redacţii în limba română şi maghiară.

În ceea ce priveşte piaţa de televiziune, la nivelul Regiunii Nord-Vest operează toate posturile cu acoperire naţională, la care se adaugă posturile locale. Cele mai multe staţii locale (9) se regăsesc în Municipiul Cluj-Napoca (10), Baia-Mare (9), Satu-Mare şi Bistriţa (câte 6), Oradea şi Zalău (câte 3).

Merită menţionat şi faptul că la Cluj-Napoca funcţionează unul dintre 5 studiouri ale Televiziunii Române (TVR), care emite programe în cele 6 judeţe ale Regiunii Nord-Vest, în limba română şi maghiară.

Zone de specializare şi concentrare a activităţilor economice în Regiunea Nord-Vest

Zone defavorizate din punct de vedere economic

Zone monoindustriale

Odată cu diversificarea activităţii economice, zonele monoindustriale sau cele fragile structural au existat doar în localităţile mici, cu o economia bazată pe o singură ramură industrială, ca de exemplu: producţia componentelor electrice (Fărcaşa), fabricarea mobilei (Bobota, Foieni, Săcădat), producţia componentelor electronice (Valea Vinului, Păuleşti),

162/69

fabricarea încălţămintei (Valea lui Mihai) şi fabricarea produselor alimentare (Foieni, Săcădat). Aceste localităţi respectă condiţiile ce definesc o structură productivă monoindustrială, concentrând peste 25% din locurile de muncă din localitate şi peste 50% din cele din industrie. Totuşi există unele zone sau centre specializate pe anumite sectoare, acest lucru nu atrage după sine caracterul monoindustrial, deoarece, în acest caz, închiderea unor unităţi industriale nu determină neapărat apariţia unor probleme grave de natură economică sau socială.

Zone de specializare şi de concentrare a activităţii economice

Principalele zone de concentrare a activităţii economice din Regiunea Nord-Vest, pe baza Recensământului din 2011, ţinând cont de populaţia antrenată şi numărul de agenţi economici activi sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. Crt.

Localitatea Judeţul Numărul de salariaţi

% din total Regiunea Nord-Vest

Numărul de agenţi

economici activi

1 Cluj-Napoca Cluj 123.510 20,5 20.1612 Oradea Bihor 82.259 13,7 12.4333 Baia Mare Maramureş 47.831 7,9 6.1934 Satu-Mare Satu-Mare 46.253 7,7 4.4075 Bistriţa Bistriţa-Năsăud 32.492 5,4 3.8866 Zalău Sălaj 20.163 3,3 2.7507 Sighetu-Marmaţiei Maramureş 11.655 1,9 9768 Turda Cluj 10.157 1,7 1.6359 Dej Cluj 9.640 1,6 1.30810 Carei Satu-Mare 7.500 1,2 66311 Câmpia Turzii Cluj 6.171 1,0 64812 Marghita Bihor 5.548 0,9 50913 Salonta Bihor 5.249 0,9 63214 Gherla Cluj 5.115 0,8 69115 Beiuş Bihor 4.985 0,8 44416 Valea lui Mihai Bihor 4.083 0,7 18217 Şimleul-Silvaniei Sălaj 4.018 0,7 44718 Aleşd Bihor 3.915 0,6 42519 Negreşti-Oaş Satu-Mare 3.898 0,6 54620 Beclean Bistriţa-Năsăud 3.888 0,6 34421 Floreşti Cluj 3.217 0,5 98822 Ştei Bihor 3.201 0,5 23223 Năsăud Bistriţa-Năsăud 3.191 0,5 29924 Borş Bihor 3.001 0,5 20725 Sânmartin Bihor 2.819 0,5 45826 Jibou Sălaj 2.669 0,5 23827 Vişeu de Sus Maramureş 2.395 0,4 35228 Borşa Maramureş 2.370 0,4 56229 Târgu-Lăpuş Maramureş 2.358 0,4 264

163/69

30 Fărcaşa Maramureş 2.105 0,3 58TOTAL 0 77,2 465,656

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Calcule proprii.

La nivelul Regiunii Nord-Vest, aşa cum este prezentat în tabelul de mai sus, se poate observa că, în proporţie de ¾, activitatea economică este concentrată în 30 de localităţi urbane şi rurale. În mod evident, primele locuri sunt ocupate de cele 6 reşedinţe de judeţ care înregistrează 58,5% din locurile de muncă şi 64,3% din agenţii economici din Regiunea Nord-Vest. Cele mai bune rezultate sunt înregistrate în municipiul Cluj-Napoca, unde îşi au sediul 32% din companiile din regiune şi unde lucrează aproximativ 27% din forţa de muncă. De asemenea, tendinţa de concentrare a activităţii în mediul urban este evidentă, peste 90% din activitatea economică a Regiunii Nord-Vest se desfăşoară în oraşe.

Din punct de vedere al ponderii populaţiei ocupate din aceste centre de concentrare economică, pe baza datelor de la Recensământul din 2011, le putem clasifica pe acestea în următoarele categorii:

- Centre cu profil de servicii: Cluj-Napoca, Floreşti, Oradea, Sânmartin, Dej, Beiuş- Centre cu profil industrial: Marghita, Ştei, Câmpia Turzii, Valea lui Mihai, Gherla,

Fărcaşa- Centre cu profil mixt (Industrial şi de servicii): Salonta, Aleşd, Borş, Bistriţa, Beclean,

Năsăud, Turda, Baia Mare, Sighetu-Marmaţiei, Borşa, Târgu-Lăpuş, Vişeu de Sus, Satu Mate, Carei, Negreşti-Oaş, Zalău, Şimleul-Silvaniei, Jibou.

Din punct de vedere al raportului dintre ponderea sectorului industrial la nivel regional şi cea la nivel naţional din perspectiva populaţiei ocupate, din calculele efectuate pe baza informaţiilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, regiunea Nord-Vest ocupă locul al II-lea. Calculând acelaşi indicator la nivel de judeţ, s-a constatat că acesta este foarte mare pentru judeţele Cluj şi Bihor, de unde putem trage concluzia că în aceste două judeţe populaţia ocupată în sectorul secundar este cea mai ridicată.

Majoritatea centrelor de concentrare economică din Regiunea Nord-Vest sunt specializate în industrii care folosesc intensiv forţa de muncă şi resursele naturale. Aceste industrii au o valoare adăugată scăzută şi un conţinut tehnologic redus, dezvoltarea lor bazându-se pe costul ieftin al muncii şi pe materialele importate.

Specializarea industrială poate fi remarcată şi la nivel judeţean, astfel că:a. în judeţul Bihor este concentrată activitatea industriei uşoare: pielărie şi încălţăminte,

articole de îmbrăcăminte;b. în judeţul Bistriţa-Năsăud specializarea este dată de industria componentelor auto,

dar şi de industria metalurgică;c. în judeţul Cluj, concentrare economică se manifestă la nivelul industriei confecţiilor

textile, industriei echipamentelor electrice; industria pielăriei şi încălţămintei, industria alimentară; industria echipamentelor electronice, industria chimică

d. în judeţul Maramureș, dată fiind înzestrarea cu factori naturali, este predominantă industria prelucrării lemnului şi a mobilei;

e. în judeţul Satu Mare centrele industriale sunt specializate în industria de componente auto;

164/69

f. în judeţul Sălaj specializarea este dată de industria articolelor de îmbrăcăminte.

Siturile industriale

S-a încercat inventarierea siturilor industriale de pe teritoriul fiecărui judeţ, aflate fie în proprietatea administraţiilor, fie în proprietate privată.

Judeţul Cluj

În ce priveşte calitatea solurilor din zonele industriale, datele privind contaminarea cu metale grele, pentru solurile urbane din zone industriale din judeţul Cluj, au evidenţiat un impact semnificativ al poluanţilor asupra platformelor industriale în municipiul Cluj Napoca, în zona FIMARO şi ARMĂTURA. Alte situri industriale identificate sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. Crt. Denumire UAT – proprietar Denumire și locaţie site industrial

1. Municipiul Turda (jud. Cluj) Depozit Poşta- Rât (fosta rampă de deşeuri a Uzinei chimice Turda)2. Municipiul Turda (jud. Cluj) Depozit Batal – mal Arieş3. Comuna Iara (jud. Cluj) Exploatarea Minieră Iara Băişoara4. Municipiul Dej “Platforma industrială Nord”, din Municipiul Dej, str. Bistriţei, nr. 63/A

“Platforma industrială Sud-Est” din Municipiul Dej, str. Bistriţei, nr. 63/A

“Platforma industrială Sud-Vest” din municipiul Dej, str. Bistriţei, nr. 63/A

La nivelul judeţului Cluj, o problemă majoră o reprezintă terenurile contaminate de la fostele Uzine Chimice Turda, care au fost declarate situri industriale contaminate istoric cu reziduuri de HCH (hexaclorciclohexan, cunoscut ca lindan).

În Municipiul Turda, depozitul Poşta-Rât (fosta rampă de deşeuri a Uzinei Chimice Turda) este considerat un sit industrial, cu o suprafaţă de 100.000 de mp. Acesta a reprezentat obiectul unui proiect de reabilitare, iar stadiul actual al implementării proiectului este acela de achiziţie de contracte privind dirigenţia de şantier.

Tot în Municipiul Turda este identificat depozitul batal – mal Arieş, neutilizat şi poluat istoric. În prezent, terenul de 6.928 mp se află în proprietatea statului român şi în proprietate privată.

În comuna Iara, în urma închiderii exploatării miniere Iara au rezultat circa 30 ha de teren industrial pe care există clădiri şi echipamente industriale aflate într-o stare avansată de degradare.

În Municipiul Dej, Platformele industriale „Nord”, „Sud-Est” şi „Sud-Vest” pot fi încadrate în categoria siturilor industriale. În prezent, amplasamentul a fost eliberat de toate instalaţiile tehnologice ale fostei fabrici şi ale instalaţiilor auxiliare şi de utilităţi. Clădirile sunt demolate în proporţie avansată, cu porţiuni de ziduri rămase pe poziţie, pe înălţimi de cca 1,5-2 m. Pe amplasament s-au identificat cantităţi mari de deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase şi nepericuloase, ce se pot împărţi în următoarele categorii: ape cu conţinut de substanţe periculoase; şlamuri cu conţinut de substanţe periculoase; deşeuri de sulf; deşeuri din demolări parţial contaminate cu produse periculoase.

165/69

Judeţul Maramureş

În judeţul Maramureş este estimată o suprafaţă de 323.000 ha de terenuri poluate cu metale grele. Sursele principale de poluare a solului sunt activităţile de metalurgie neferoasă şi extracţia şi prepararea minereurilor neferoase. Principalele surse de poluare a solului, în zona Baia Mare sunt SC RGB PHOENIX SA (care a întrerupt activitatea cu principalele linii tehnologice în luna iunie 2000), SC ROMPLUMB SA, iazurile de decantare ale uzinelor de preparare situate în acest perimetru, haldele de steril de mină, rezultate în urma activităţilor de exploatare, apele de mină care se evacuează din galeriile existente în zonă. Rezultatele obţinute din analizele efectuate au demonstrat existenţa unor concentraţii ridicate ale unor metale grele în sol, în zonele aflate sub impactul surselor de poluare.

O altă zonă industrială a municipiului Baia Mare care dezvoltă probleme de mediu este reprezentată de zona Cuprom – Flotaţia Centrală – IMMUM. Funcţiile urbane de tip economic ale acestui spaţiu sunt limitate la deservirea unui spaţiu industrial care, în momentul de faţă, dezvoltă pe lângă problemele de mediu şi o redusă ocupare socială, economică şi industrială, spaţiu urban afectat major de restructurarea economică a Municipiului Baia Mare după anul 1989.75

„La nivelul judeţului Maramureş, unele situri industriale care reprezintă surse principale de poluare a apelor din bazinul hidrografic Someş, au ca obiect extracţia şi prepararea minereurilor neferoase aparţinând Sucursalei Miniere Baia Mare (E.M. Baia Sprie, E.M. Aurum, E.M. Băiuţ, E.M. Cavnic, Flotaţia Centrală), SC Cuprom, SC Transgold.

Sucursala Minieră Borşa ar putea reprezenta o sursă de poluare a bazinului hidrografic Tisa prin activitatea de extracţie şi prelucrare a minereurilor neferoase, putând fi încadrată în categoria siturilor industriale contaminate istoric.76

Localizare (cu adresă)

Suprafaţa contaminată

(mp)

Tipul (brownfield/ greenfield)

Cu contaminare

istorică (DA/NU)

Regim de proprietate

(public/privat)

Grad de ocupare

(estimat - % din total

suprafaţă)

Primăria Oraşului Tăuţii Măgherăuş

Nistru str. 104, Mina 11 Iunie 1500 mp NU Privat 55%Nistru Cantină şi Anexele Minei 9 Mai str 104 2200 mp NU Privat 65%Anexele minei 9 mai str. 106 nr. 1-3 7500 mp NU Privat 80%Mina 9 Mai Platforma fostelor ateliere 1250 mp NU Privat 20%

Primăria Baia Sprie

Mina Şuior 11,83 ha brownfield DA Privat 10%Flotaţia Baia Sprie 5,35 ha brownfield DA Privat 15%Mina Baia Sprie 10 ha brownfield DA Privat 5%Iaz Tăuţii de Sus 95 ha brownfield DA PrivatFlotaţie Centrală 38 ha brownfield DA Privat 10%Fabrica de cărămidă 4,5 ha brownfield NU Privat

Primăria Comuna

Zona industriala Est (Cicirlau DE58 intre km 163 si km 67,34 ha

greenfield 90% NU

PRIVAT (90%) PUBLIC (10%) 10%

75 Planul integrat de dezvoltare urbană al Municipiului Baia Mare, 201276 Planul Local de acţiune pentru Mediu, Judeţul Maramureş, 2006

166/69

Cicârlău

468)Zona industriala Vest (Cicirlau DE 58 intre km 167 si km 242) 75,98 ha

greenfield 98% NU PRIVAT 2%

Platforma agro-industriala (Cicirlau zona Vii nr. 153) 18 ha

brownfield 100% NU PRIVAT 40%

Mina Ilba (Handalul Ilbei nr. 70-76) 6,59 habrownfield

90% DA PRIVAT 0%

Platforma Ilba Vest (Ilba DE 58) 3,4 ha

brownfield 90% NU

PRIVAT (80%) PUBLIC (20%) 70%

Judeţul Bistriţa-Năsăud

Începând cu anul 2008, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, prin unităţile din subordine, a realizat identificarea preliminară a siturilor contaminate, pe baza chestionarelor, a documentaţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare precum şi a rapoartelor anuale ale Oficiilor pentru Studii Pedologice şi Agrochimice. În tabelul de mai jos este prezentat inventarul siturilor contaminate la nivelul municipiului Bistriţa.

Inventarul siturilor contaminate la nivelul municipiului Bistriţa

Localizare (cu adresă)

Suprafaţa contaminată (mp)

Tipul (brownfield/ greenfield)

Cu contaminare istorică (DA/NU)

Regim de proprietate (public/privat)

Grad de ocupare (estimat - % din total suprafaţă)

1

SC Alcor & Beta SA (fosta haldă de zgură a SC Ario SA) localitatea Viişoara 24.000 brownfield DA

Proprietate privată 100%

2

CNMPM Remin SA Baia Mare, Mina Făget comuna Şanţ, loc Valea Mare extravilan 32.645 brownfield DA

Proprietate publică 100%

3

CNMPM Remin SA Baia Mare, Mina Valea Blaznei, comuna Şanţ, extravilan 12.555 brownfield DA

Proprietate publică 100%

4

CNMPM Remin SA Baia Mare, Iaz de decantare steril Valea Glodului, comuna Şanţ, loc Valea Mare extravilan 23.600 brownfield DA

Proprietate publică 100%

5

Uzina termică Bistriţa, str. Zefirului Bistriţa 600 brownfield DA

Proprietate publică 100%

6 SC RAAL SA (SC Hicart SA Prundu Bârgăului), str.

1.500 brownfield DA Proprietate publică

100%

167/69

Principală, nr. 16, Prundu Bârgăului

7

SC DAN STEEL GROUP Beclean SA, Valea Viilor, nr. 3, Beclean 12.000 brownfield DA

Proprietate privată 100%

8

SC Aviagro SRL, str. Crucii nr. 423, loc. Livezile 2.623 brownfield DA

Proprietate privată 100%

9

SC Codrişorul SRL, loc. Bistriţa, str. Zăvoaie 22.000 brownfield DA

Proprietate publică 100%

10

Primăria Bistriţa fostul depozit al SC Urbana SA Loc. Bistriţa, str. Zăvoaie 49.000 brownfield DA

Proprietate publică 100%

11 SC GCL SA Năsăud 6.804 brownfield DA

Proprietate publică 100%

12

Direcţia de gospodărire Comunală Beclean 1.200 brownfield DA

Proprietate publică 100%

13

Primăria Sângeorz-Băi 9.463 brownfield DA

Proprietate publică 100%

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, 2013

Situl SC Alcor & Beta SA din localitatea Viişoara nu este remediat, depozitul de deşeuri care a aprţinut firmei SC Ario SA a trecut prin succesiuni de vânzări-cumpărări şi nu s-a desfăşurat nici un fel de activitate de reconstrucţie ecologică şi de închidere în sit.

De asemenea, Mina Făget şi Mina Valea Blaznei, din comuna Şanţ nu au fost remediate; iazul de decantare steril Valea Glodului a fost remediat , lucrările fiind finalizate în decembrie 2011. Situaţie similară întâlnim şi în cazul SC Dan Steel Group Beclean SA, lucrările de remediere fiind în fază de finalizare.

Prin proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Bistriţa-Năsăud” au fost decontaminate următoarele situri: SC Codrişorul SRL, fostul depozit al SC URBANA SA, SC GCL SA Năsăud, Direcţia de Gospodărire Comunală Beclean. Uzina termică Bistriţa, SC RAAL SA rămân situri contaminate.

Judeţul Satu Mare

La nivelul judeţului Satu Mare au fost identificate următoarele situri considerate a fi industriale:

Nr. Crt.

Denumire UAT – proprietar Denumire și locaţie site industrial Valoarea estimativă a proiectului de reabilitare (dacă s-a evaluat) și

data elaborării documentaţiei, dacă există

1. Satu MareDepozit de deşeuri cu activitate sistată.Amplasament str.Odoreului nr.124. într-o veche carieră de argilă.

Val aprox a proiectului 4 mil Eur.

Cubic- o zonă puternic poluată în nordul oraşului între str.Bariţiu şi

Este în curs de reabilitare parţială, împreună cu unele

168/69

cart.Solidarităţii terenuri adiacente proprietatea Ep.Rom.Cat.Val estimată a reabilitării integrale 5 mil. Eur.

2. Foieni (jud. Satu Mare)Groapa de împrumut în intravilanul comunei Foieni (proprietate privată a comunei Foieni)

3. Medieşu Aurit (Jud. Satu Mare)Zonă clădiri – fost sediu C.A.P.

Lac – balastieră Medieşu Aurit (lângă târg, intrare în Medieşu Aurit dinspre Iojib, lateral drum judeţean)Lac – balastierălocuri vechi (lacul de cristal)Clădire fost sediu D.C.A. (centrul comunei)

4. Sanislău (jud. Satu Mare)Fosta cărămidărie Str. Gării Sanislău

5.Tăşnad, str. Înfrăţirii, nr. 101 7.600 de mp, brownfield, fără

contaminare istorică, aflat în proprietate privată şi cu un grad de ocupare de 50%

Sursa: CJ şi Primării

O zonă puternic poluată la nivelul judeţului este “Cubic”, o veche carieră de argilă, a unei fabrici de cărămidă, care a devenit contaminată istoric din cauza depozitărilor necontrolate de deşeuri.

Groapa de împrumut din intravilanul comunei Foieni (proprietate privată a comunei Foieni) este, de asemenea, o zonă industrilă contaminată. În secolele anterioare din groapa de împrumut existentă în intravilanul comunei Foieni, lângă cartierul rromilor, au fost exploatate cantităţi mari de pământ pentru executarea cărămizilor şi a ţiglelor folosite pentru construirea caselor din localitate. În urma exploatării s-a format o baltă, iar începând cu anii 1970 balta s-a transformat treptat într-o groapă de gunoi. Gunoiul menajer acumulat, periclitează sănătatea populaţiei care trăieşte în jurul acestei gropi. Din fondurile oferite, comuna Foieni doreşte reabilitarea bălţii şi transformarea terenului respectiv într-un loc de agrement şi distracţie.

În Medieşu Aurit există următoarele situri industriale: zonă clădiri - fost sediu C.A.P., care sunt în mare parte degradate (zonă centrală), însă au potenţial de transformare. Lacul Medieşu Aurit şi Lacul de Cristal, reprezintă o balastiere părăsite, terenuri denivelate în împrejurimi care prezintă grămezi inestetice, folosite în prezent ca loc de pescuit. Prin amenajare, aceste situri ar putea dobândi un potenţial turistic.

Judeţul Sălaj

La nivelul judeţului Sălaj, există 3 obiective care au aparţinut Minei Sărmăşag, situată în localitatea Sărmăşag, comuna Sărmăşag, şi care poate reprezenta un sit industrial alcătuit dintr-un: teren (cu o suprafaţă de 8.797 mp), imobilul „Complex social-administrativ” (cu o suprafaţă de 4.078,3 mp), precum şi imobilul „cantină” (cu o suprafaţă suprafaţă construită/suprafaţă desfăşurată de 648/1.296 mp). Cumpărarea celor 3 obiective a fost aprobată prin hotărâri ale CJ Sălaj, iar demersurile pentru obţinerea actelor de proprietate au fost demarate. Tot în judeţul Sălaj, localitatea Moiad, comuna Sărmăşag a fost identificat un sit industrial alcătuit din următoarele obiective: staţia de pompe Moiad (suprafaţă de 240 de

169/69

mp) şi magazia Moiad (suprafaţă de 70 mp). Cele 2 obiective au fost achiziţionate de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sălaj şi trecute în domeniul public al comunei Sărmăşag De asemenea, cariera minieră Bobota 1 (dezafectată), situată în localitatea Sărmăşag, comuna Sărmăşag, cu o suprafaţă de 42.700 mp suprafaţă a fost dobândită de comuna Sărmăşag prin contracte de donaţie, iar în prezent au început demersurile pentru inventarierea obiectivului în domeniul public al comunei Sărmăşag. Un alt sit industrial este considerată a fi şi Mina Surduc, situată în localitatea Surduc, comuna Surduc, cu o suprafaţă a terenului de 22.000 mp aflată în proprietatea comunei Surduc. Au început demersurile pentru inventarierea obiectivului în domeniul public al comunei Surduc. Nr. Crt. Denumire UAT – proprietar Denumire și locaţie site industrial

1. Judeţul Sălaj prin Consiliul Judeţean Sălaj

1. teren

2. Imobilul „Complex social-administrativ”

3. Imobilul „cantină”

4. Cele 3 obiective au aparţinut Minei Sărmăşag, situată în localitatea Sărmăşag, comuna Sărmăşag

2. Comuna Sărmăşag (jud. Sălaj) 1. staţie de pompe Moiad

2. magazia Moiad

Ambele obiective sunt situate în localitatea Moiad, comuna Sărmăşag.

Cariera minieră Bobota 1 (dezafectată) situată în localitatea Sărmăşag, com. Sărmăşag

3. Comuna Surduc (jud. Sălaj) Mina Surduc, situată în localitatea Surduc, comuna Surduc

Judeţul Bihor

La nivelul judeţului Bihor, în Oradea, depozitul de zgură Rontău, cu o suprafaţă de 917.547 mp poate fi încadrat în categoria siturilor industriale. Un alt sit industrial din judeţul Bihor este Batal Dolea (reziduurile petroliere), din Suplacu de Barcău care este administrată de SC PETROLSUB SUPLAC şi baza de recepţie cu reziduuri industriale din comuna Tileagd.

Productivitatea muncii

Din perspectivă sectorială, productivitatea medie a muncii de la nivel regional este mai redusă decât media naţională pentru sectorul industriei şi serviciilor, dar este uşor mai ridicată în sectorul agricol şi în cel al construcţiilor. Aceasta se datorează structurii producţiei din sectorul primar al regiunii, care este mai orientată către sub-sectoare cu valoare adăugată mai ridicată.

170/69

Nr. Crt.

Denumire UAT – proprietar Denumire și locaţie site industrial

1. Oradea (jud. Bihor) Depozit de zgură Rontău

2. Suplacu de Barcău (jud. Bihor) Batal Dolea

3. Tileagd (jud. Bihor) Sit

Baza de recepţie

În anul 2010, productivitatea medie regională se afla sub media naţională, iar în raport cu media UE – 27, productivitatea medie din regiune era de aproximativ 4 ori mai redusă (199 mii lei vs. 46 mii lei).

2005 2006 2007 2008 2009 20100

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

Agricultură - Regiunea Nord-Vest

Agricultură - România

Industrie - Regiunea Nord-Vest

Industrie - România

Construcţii - Regiunea Nord-Vest

Construcţii - România

Servicii - Regiunea Nord-Vest

Servicii - România

Productivitatea muncii în principalele sectoare ale economiei regionale și naţionale în perioada 2005-2010 (Lei/persoană ocupată/an)

Sursa: Eurostat Database, 2013. Calcule proprii

Din graficul de mai sus se poate observa că la nivelul Regiunii Nord-Vest, cea mai mică productivitate a muncii se înregistrează în agricultură, dar se situează peste media naţională. Cu toate acestea, în anul 2010, comparativ cu celelalte regiuni, productivitatea din agricultură este a treia cea mai mică.

Pe de altă parte, productivitatea înregistrată în sectorul industrial din regiunea Nord-Vest este a V-a ca importanţă în ierarhia naţională, după regiunea Bucureşti-Ilfov, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia şi Vest. Cu toate acestea, nu depăşeşte valoarea înregistrată la nivel naţional în sectorul industriei. În sectorul construcţiilor, regiunea Nord-Vest depăşeşte media de la nivel naţional, înregistrând a treia valoare, fiind depăşită de regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Vest Oltenia.

În anul 2010, comparativ cu anul 2005, productivitatea muncii a crescut cel mai mult în sectorul industrial (de 2 ori, în termeni absoluţi) şi în cel al industriei (de 1,96 ori). În anul 2010, sectorul industriei regiunii Nord-Vest nu a reuşit să depăşească media naţională, fiind cu aproximativ 12% sub nivelul naţional, situaţie diferită în sectorul construcţiilor, în care a fost înregistrată o valoare mai mare cu aproximativ 2 procente faţă de media naţională. Raportat la media europeană, regiunea Nord-Vest se află la mare distanţă în toate activităţile economice: înregistrează o valoare a productivităţii muncii de 6 ori mai mică în agricultură, de 3 ori mai mică în industrie, de 2 ori mai mică în construcţii şi, respectiv de 4 ori mai mică în servicii.

În intervalul de analiză, sectorul serviciilor din regiunea Nord-Vest a înregistrat aproape o dublare a valorii productivităţii muncii. Cu toate acestea, nu a reuşit să devanseze media naţională, fiind cu 1 punct procentual sub aceasta. În ierarhia naţională, regiunea îşi păstrează, în anul 2010, locul al patrulea în ceea ce priveşte productivitatea muncii din sectorul serviciilor, fiind întrecută de Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru. Efectele crizei economice

171/69

sunt resimţite mai ales la nivelul acestui sector şi sunt reflectate şi prin indicatorul productivităţii, care, asemenea valorii de la nivel naţional, a scăzut în special între anii 2008 şi 2010, din cauza restrângerii activităţii economice.

Productivitatea muncii a crescut pe baza disponibilizărilor, dar această creştere nu va fi sustenabilă după depăşirea crizei şi reînceperea angajărilor. Conform calculelor realizate pe baza datelor furnizate de Eurostat, Regiunea Nord-Vest ocupa, în anul 2010, între celelalte regiuni ale României, locul 4 ca nivel al productivităţii muncii pe persoană ocupată, după Bucureşti-Ilfov, Vest şi Centru. La nivel regional, cea mai mare productivitate se înregistrează în judeţul Cluj (57.860 lei/persoană ocupată).

Ca raport între PIB şi populaţia ocupată, valoarea productivităţii muncii plasează regiunea Nord-Vest pe locul al VI-lea, după Bucureşti-Ilfov, Vest, Centru, Sud-Est şi Sud-Muntenia. Se observă o diferenţă semnificativă între rezultatele obţinute pe baza celor 2 indicatori (VAB şi PIB). Această diferenţă poate să apară sub influenţa altor variabile, precum: impozitele pe produse, inclusiv taxa pe valoare adăugată, taxele vamale şi subvenţiile pe produse.Regiunile plasate pe primele locuri (Bucureşti-Ilfov cu o productivitate a muncii dublă faţă de regiunea Nord-Vest) nu sunt aceleaşi plasate pe primele locuri din punct de vedere al PIB-ului, exceptând regiunea Bucureşti-Ilfov (numărătorul fracţiei de productivitate). Pentru anul 2010, regiunea Nord-Vest se situează pe locul 3, după Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia. Un nivel înalt al produsului intern brut per capita denotă şi o productivitate a muncii ridicată, însoţită de o semnificativă capacitate inovativă, iar pentru anul 2010, Regiunea Nord-Vest se află pe locul 4 din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor.

În perioada 2008-2012, calculată ca raportul dintre PIB şi numărul persoanelor ocupate, se estimează – pe baza datelor furnizate de Comisia Naţională de Prognoză – o tendinţă constantă de creştere, atingând pragul de 58 mii lei pe persoană ocupată în anul 2012. În ciuda trendului crescător al productivităţii muncii pe regiune, aceasta are o rată de creştere mai mică decât cea existentă la nivel naţional.

Dezvoltare antreprenorială

În anul 2011, în Regiunea Nord-Vest erau active 64.185 unităţi locale (locul II la nivel naţional, după Bucureşti-Ilfov) reprezentând 13,8% din numărul unităţilor locale înregistrate la nivel naţional. Din regiune, judeţul Cluj deţine ponderea cea mai ridicată a unităţilor locale active (36%), fiind urmat de judeţul Bihor (23,81%). Există discrepanţe semnificative între numărul unităţilor locale active la nivel judeţean, astfel că cele mai puţine unităţi locale activau în judeţele Sălaj (4.427) şi Bistriţa Năsăud (5.636). Judeţul Cluj ocupă a doua poziţie în ierarhia naţională, după Bucureşti, fiind urmat de judeţul Timiş.

Pe intervalul de analiză se obţine un punct de maxim înregistrat atât în regiunea Nord-Vest, cât şi în judeţele din regiune, creşterea numărului unităţilor locale active fiind un fenomen explicabil pentru perioada 2005-2008, când economia trecea printr-o perioadă favorabilă. Astfel, la nivel regional, numărul unităţilor locale active a crescut cu aproximativ 27% în perioada 2005-2008, iar la nivelul judeţelor, numărul a crescut în medie cu 26,5%. În perioada 2008-2011, se observă o descreştere a valorilor acestui indicator cu 20,21% la nivelul regiunii Nord-Vest, situaţie datorată impactului pe care criza economică l-a avut asupra economiei.

172/69

Comparativ cu restul regiunilor, în intervalul de analiză, regiunea Nord-Vest a înregistrat a treia creştere a numărului unităţilor locale active, după Bucureşti-Ilfov şi Sud-Muntenia, devansând ritmul de creştere înregistrat la nivel naţional.

2005 2006 2007 2008* 2008** 2009 2010 20110

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Agricultură

Industrie

Construcţii

Servicii

Evoluţia numărului de unităţi locale active din regiunea Nord-Vest pe activităţi ale economiei naţionale, în 2011

Sursa: INS, Tempo Online, 2013

În perioada 2008-2011, pe fondul izbucnirii crizei economice, în majoritatea domeniilor de activitate s-a înregistrat o scădere a numărului unităţilor locale active din regiunea Nord-Vest. Sectorul construcţiilor a fost cel mai grav afectat de criza economică, astfel că numărul unităţilor locale din regiune a scăzut cu aproximativ 29,98%. Acelaşi scenariu a fost urmat şi de unităţile locale active din domeniul comerţului (-24,11%).

Agricultură; 2.83

Industrie; 12.82

Construcţii; 11.75

Comerţ; 33.51

Transport şi depozitare; 9.47

Hoteluri şi restaurante; 5.3

Informaţii şi comunicaţii; 3.17

Intermedieri financiare; 1.2Tranzacţii imobiliare; 2.41

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; 9.62

Servicii publice; 5.11Alte activităţi ale economiei naţionale;

2.78

Chart Title

Structura unităţilor locale active din regiunea Nord-Vest pe principalele activităţi economice, 2011 (procente)

Sursă: INS, Tempo Online, 2013

În anul 2011, din totalul de 64.185 de unităţi locale active din regiune, ponderea cea mai mare era deţinută de microîntreprinderi (86,09%), întreprinderi, care, în general, au o durată de viaţă mult mai scurtă. Cu toate acestea, microîntreprinderile nu reprezintă forţa motrice a creşterii economice regionale. Întreprinderile mici (10-49 angajaţi) reprezentau

173/69

11,77% din totalul întreprinderilor active, întreprinderile mijlocii (50-249 angajaţi) reprezentau 1,82% , iar cele mari au pondere foarte mică în totalul unităţilor active, de doar 0,3%. Firmele mari au o contribuţie semnificativă la creşterea şi dezvoltarea economică a regiunilor, iar din totalul naţional de 1.704 de firme mari, regiunea Nord-Vest ocupă locul al patrulea după Bucureşti-Ilfov, Centru şi Sud-Muntenia.

Ponderea IMM-urilor în total firme, la nivel regional, a crescut continuu în intervalul de analiză, ajungând în anul 2011 să reprezinte 99,69%, pondere similară cu cea înregistrată la nivel european (99,8%), în anul 2010, ultimul an pentru care există date oficiale. Pe de altă parte, numărul firmelor mari a scăzut cu 22% în perioada 2005-2011.

Cele mai multe firme mari se află în judeţul Cluj (31,79%) şi în Bihor (29,74%). Discrepanţele în dezvoltarea economică a celor şase judeţe sunt mari, astfel că judeţele din sudul şi vestul regiunii (Cluj, Bihor şi Maramureş) sunt industrializate şi mai stabil dezvoltate economic decât judeţele din centru şi est (Bistriţa-Năsăud, Satu Mare şi Sălaj), unde evoluţia din ultimii ani a dus la pierderea capacităţii concurenţiale şi a avantajelor competitive din mai multe ramuri. Acest argument este demonstrat şi empiric din perspectiva numărului companiilor din judeţele menţionate, clasamentul păstrându-se în forma prezentată.

Clase de mărime ale întreprinderilor

2011 vs. 2005 (%)România Regiunea Nord-Vest

Total 100,96 101,350-9 persoane 99,21 99,33

10-49 persoane 120,13 123,6450-249 persoane 93,99 87,78

250 persoane și peste 76,24 78Dinamica numărului de întreprinderi, pe clase de mărime, 2005-2011

Sursa: INS, Tempo Online, 2013

Din tabel, se poate observa că rata de creştere a întreprinderilor mici din regiunea Nord-Vest a depăşit-o semnificativ pe cea de la nivel naţional, situaţie opusă în cazul întreprinderilor mijlocii.

Densitatea IMM-urilor (numărul IMM-urilor la 1000 de locuitori) este un indicator relevant pentru comparaţia cu media europeană şi cu media naţională. La nivel naţional, densitatea IMM-urilor este foarte redusă, reprezentând aproape jumătate din media europeană, respectiv 21 IMM-uri la 1000 de locuitori faţă de 42,2 IMM-uri la 1000 de locuitori în UE-27.

Spre deosebire de celelalte regiuni, în anul 2011, regiunea Nord-Vest se poziţionează pe locul al II-lea în ierarhia naţională, cu 22,89 IMM-uri, în scădere cu 3 IMM-uri faţă de anul 2010.

174/69

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

23.0024.76

27.2329.45 28.49

25.5223.55

31.07

33.97

37.35

40.78 39.77

35.8233.14

Nord-Vest

BH

BN

CJ

MM

SM

SJ

Densitatea IMM-urilor, regiune și judeţe, 2005-2011Sursa: INS, Tempo Online, 2013

Dată fiind dimensiunea diferită a judeţelor şi regiunilor din punct de vedere demografic, numărul de IMM-uri la 1000 de locuitori reprezintă un indicator cu un grad sporit de comparabilitate. Acesta reflectă atractivitatea regiunilor pentru investitori şi stabilitatea mediului de afaceri, dar şi spiritul de iniţiativă al populaţiei.

Din regiunea Nord-Vest, judeţul cu cea mai mare densitate a întreprinderilor în intervalul de analiză, este Clujul, la polul opus situându-se judeţul Maramureş.

Structura şi dinamica întreprinderilor

Din ancheta „Întreprinderi noi şi profilul întreprinzătorilor” realizată de Institutul Naţional de Statistică au fost extrase informaţii preţioase referitoare la activitatea întreprinderilor noi înregistrate la nivelul ţării. Astfel că, la nivelul Regiunii Nord-Vest eşantionul a cuprins un număr de 659 de întreprinderi, din care 71,2% dintre acestea erau întreprinderi active.

2005 2006 2007 2008 2009 20100

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

0.00

1.00

2.00

3.00

4.00

5.00

6.00

7.00

Număr întreprinderi noi

Rata de creare %

Numărul întreprinderilor noi și rata de creare în Regiunea Nord-VestSursa: INS, „Întreprinderi noi şi profilul întreprinzătorului din România”, 2012

Graficul de mai sus ilustrează că distribuţia întreprinderilor nou create în regiunea Nord-Vest a fluctuat, atingând punctul de minim în anul 2006, înregistrând creşteri până în anul 2008, după care tendinţa a fost una negativă, pe fondul izbucnirii crizei economice numărul întreprinderilor nou create în regiune a scăzut cu 26%. În anul 2010, se observă o mică creştere comparativ cu anul 2009.

175/69

La nivelul anului 2010, întreprinzătorii din Regiunea Nord-Vest au preferat în proporţie majoritară (65,8%) înfiinţarea de persoane fizice, în detrimentul societăţilor comerciale (34,2%). Această situaţie se regăseşte în toate regiunile, mai puţin în Bucureşti-Ilfov. Din punct de vedere al domeniului de activitate, conform INS, în Regiunea Nord-Vest cele mai atractive domenii sunt ”Hotelurile şi restaurantele” şi cele din sectorul industriei. Indicatorul legat de forţa de muncă din întreprinderile nou create cu capital străin a fost în anul 2010 cel mai ridicat pentru regiunea Nord-Vest (28,4).

La nivelul Regiunii Nord-Vest, într-o proporţie majoritară (2010 – 72,7%), întreprinderile active nou create sunt distribuite în mediul urban, situaţie similară cu restul regiunilor. În ceea ce priveşte distribuţia întreprinderilor active nou create pe sectoare de activitate, situaţia stă în felul următor:

2005 2006 2007 2008 2009 20100.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

Industrie

Construcţii

Comerţ

Transporturi

Hoteluri şi restaurante

Alte servicii

Sursa: INS, „Întreprinderi noi şi profilul întreprinzătorului din România”, 2012

Din graficul de mai sus se poate observa că, începând cu anul 2008, cele mai multe întreprinderi noi au fost create în sectorul de comerţ, urmat de sectorul de construcţii. În regiunea Nord-Vest au fost create cele mai multe întreprinderi noi în sectorul construcţiilor, comparativ cu restul regiunilor. În anul 2010, se observă o creştere a ponderii întreprinderilor nou create în domeniul hotelurilor şi restaurantelor.

Întreprinderile nou create din regiunea Nord-Vest întâmpină câteva dificultăţi legate de ofertă care, în anul 2010, şi-au pus amprenta asupra activităţii: din totalul de 659 firme chestionate, 88,2% dintre acestea amintesc „lipsa de resurse”, 68,2% - „acces limitat la credite”, 67,9% - „lipsa clienţilor sau clienţi care plătesc târziu”, 46,9% - „acces limitat la salariaţi bine pregătiţi”, 45,1% - „lipsă de tehnologie”, iar 41,5% - „lipsă de materii prime”. Firmele nou create în regiune consideră că activitatea lor este îngreunată de concurenţa foarte mare, preţul pieţei fiind prea mic, iar firma, în lipsa unor activităţi intense de marketing, nu este cunoscută.

Se poate constata că din ce în ce mai mulţi manageri ai întreprinderilor nou create, la nivelul regiunii, sunt femei. Dacă în anul 2005, ponderea bărbaţilor era de 67,6%, iar a femeilor de 32,5%, în anul 2010, balanţa tinde să se echilibreze, astfel că femeile manager au atins un procent mult mai ridicat, de 43,8%. Se observă că din ce în ce mai mulţi manageri ating un nivel superior de instruire, regiunea Nord-Vest aflându-se pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti-Ilfov, din acest punct de vedere.

Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2011 la nivelul Regiunii Nord-Vest se înregistra un număr de 2.778 de asociaţii familiale, reprezentând 15,63% din totalul naţional.

176/69

În ierarhia naţională, regiunea ocupă locul al doilea, după Nord-Est. În intervalul de analiză, numărul asociaţiilor familiale a scăzut dramatic cu 88,81%, depăşind dinamica naţională. Întreprinzătorii de tip persoane independente au crescut cu aproximativ 22,17% în intervalul de analiză. În anul 2011, au reprezentat 16,06% din totalul naţional. Cele mai multe asociaţii familiale se regăsesc în anul 2011 în judeţul Satu Mare (24,51%), iar cele mai multe persoane independente în judeţul Cluj (33,67%).

Rata natalităţii întreprinderilorPe baza datelor oficiale primite de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, putem surprinde capacitatea de iniţiere a unor afaceri noi pe baza unui indicator cheie care surprinde dinamica antreprenoriatului: rata natalităţii întreprinderilor.77

JUDEŢ2008 2009 2010 2011

URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURALBIHOR 3378 1494 2530 1296 2724 1593 2681 1873

Bistrita-Nasaud 1016 743 766 992 785 1948 934 1427Cluj 5864 1394 3557 1091 3470 1582 4232 1863

Maramures 2431 851 2076 924 1878 930 2034 1247Satu Mare 1698 860 1247 688 1215 972 1180 1108

Salaj 1074 597 722 536 701 858 712 883Nord-Vest 15461 5939 10898 5527 10773 7883 11773 8401

Situaţia statistică a firmelor înmatriculate în perioada 01.01.2008-31.12.2011Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

Judeţul cu cele mai bune performanţe obţinute în toţi anii de analiză, în acest domeniu a fost Clujul, urmat de Bihor. De cealaltă parte, judeţul cu cele mai puţine înmatriculări rămâne Sălajul. Studiind situaţia înmatriculărilor pe lună, trendul poate fi observat şi în funcţie de sezon, astfel că primele luni ale anului aduc un avânt în ceea ce priveşte numărul înmatriculărilor, urmând ca pe parcurs, situaţia să se tempereze până la sfârşitul anului.

La nivelul Regiunii Nord-Vest se reflectă o diminuare a iniţiativei antreprenoriale în anul 2011 faţă de 2008, tradusă prin scăderea cu 6% a numărului de înmatriculări de firme noi. Din graficul de mai sus, se observă tendinţa de descreştere a numărului înmatriculărilor în mediul urban cu 24% în 2011 faţă de anul de referinţă 2008. În cazul înmatriculărilor în mediul rural, situaţia este opusă, astfel că se înregistrează o creştere cu 41%.

De asemenea, punctul de minim al numărului înmatriculărilor firmelor în regiunea Nord-Vest se înregistrează în anul 2009. Înmatriculările în mediul rural înregistrează un număr din ce în ce mai ridicat, situaţia fiind mai evidentă în special pentru anii 2010 şi 2011.

Rezultatele economice ale întreprinderilor

În tabelul de mai jos sunt reflectate performanţele întreprinderilor pe clase de mărime, la nivelul regiunii Nord-Vest.

Indicator U.M. Total Clase de mărime

77

În cazul de faţă se referă la numărul înmatriculărilor de firme noi.177/69

0-9 10-49 50-249250 și peste

Cifra de afaceri mii lei 103.236.000 23.872.000 29.496.000 23.159.000 26.709.000Efectivul de personal pers. 521.833 139.025 146.855 118.254 117.699Investiţi brute în bunuri corporale milioane lei 9.369 2.016 2.043 2.099 3.211

Investiţii nete milioane lei 6.776 1.418 1.400 1.446 2.512Principalii indicatori ai întreprinderilor din Regiunea Nord-Vest, pe clase de mărime, 2011

Sursa: INS, Tempo Online, 2013

Astfel, pe baza tabelului se poate constata că sectorul IMM contribuie cu 74,12% la cifra de afaceri totală realizată la nivelul regiunii Nord-Vest şi asigură ocuparea a 77,44% din forţa de muncă. Cu toate acestea, investiţiile realizate de IMM-uri sunt de asemenea importante pentru regiune, reprezentând 62,92% din investiţiile nete din regiune.

În intervalul de timp studiat, evoluţia cifrei de afaceri a unităţilor locale active din Regiunea Nord-Vest marchează atât creşteri semnificative, cât şi scăderi, datorate în special crizei economice. În anul 2011, comparativ cu anul de bază, acest indicator aproape şi-a dublat valoarea, ajungând să reprezinte aproximativ 10% din cifra de afaceri totală.

Conform Institutului Naţional de Statistică, în anul 2011, cele mai mari valori ale cifrei de afaceri sunt înregistrate de întreprinderile mici, urmate de cele mari. Printr-un simplu calcul, raportat la numărul de unităţi pe clase de mărime, o întreprindere mică înregistrează o valoare a cifrei de afaceri de 3.903,136 mii lei, iar o întreprindere mare înregistrează o valoare de aproximativ 136.969,2 mii lei (un raport de 1:35). La nivel regional, procentual vorbind, cifra de afaceri a înregistrat în perioada 2008-2011 o creştere mai redusă (5,73%) decât cea înregistrată la nivel naţional (6,25%).

Volumul total al cifrei de afaceri realizate la nivel naţional se distribuie relativ inegal pe regiunile de dezvoltare. Comparativ cu media naţională a cifrei de afaceri pentru o firmă de 1.828.423.155 lei, regiunea Bucureşti-Ilfov se detaşează cu un coeficient de devansare de aproape 153% faţă de media naţională, iar faţă de regiunea Nord-Est cu 241%, marcând astfel diferenţele interregionale zonale tot mai accentuate.

Ponderea cea mai mare a cifrei de afaceri, în anul 2011 în regiunea Nord-Vest, a fost generată de întreprinderile mici (28,57%), urmate de întreprinderile mari (25,87%), care în ciuda faptului că la nivel regional nu sunt atât de numeroase, contribuie semnificativ la crearea cifrei de afaceri. Pe ultimul loc se află întreprinderile mijlocii, cu cea mai redusă participare de 22,43%. În orizontul de timp 2008-2011, evoluţia cifrei de afaceri regionale la nivelul întreprinderilor, indiferent de clasa de mărime din care fac parte, a fost sinuoasă. Conform Institutului Naţional de Statistică, cea mai mare cifră de afaceri regională a fost înregistrată în anul 2011 în sectorul ”Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor” (36,22% din cifra de afaceri totală a regiunii), urmată la mică diferenţă de ”Industria prelucrătoare” (34,39%)

Eficienţa folosirii forţei de muncă

Efectivul de salariaţi, la nivel regional, a fost în anul 2011 mai mic cu 2,26% decât în anul 2005 şi cu 11,49% mai mic faţă de anul 2008, fenomen ce poate fi explicat prin creşterea fiscalităţii care a determinat scăderea numărului întreprinderilor. În anul 2011, în

178/69

clasamentul regiunilor, locul al doilea îi revine Regiunii Nord-Vest (12,79% din total), după Bucureşti-Ilfov, cu un număr al salariaţilor aproape dublu faţă de regiunea Sud-Vest Oltenia (7,58% din total), care se află pe ultimul loc.

Conform Comisiei Naţionale de Prognoză, dinamica salariaţilor în perioada 2008-2014 la nivel regional va înregistra o descreştere mai mare decât la nivel naţional. Conform Institutului Naţional de Statistică, în perioada 2008-2010, la nivel regional, cea mai semnificativă descreştere a efectivului de personal s-a înregistrat în cadrul întreprinderilor mijlocii (-22,77%), respectând trendul naţional.

Agr

icu

ltu

ră

Ind

ust

ria

Co

nst

rucţ

ii

Co

me

rţ

Tran

spo

rt ş

i de

po

zita

re

Ho

telu

ri ş

i re

stau

ran

te

Info

rmaţ

ii ş

i co

mu

nic

...

Tran

zacţ

ii im

ob

ilia

re

Învă

ţăm

ânt

Săn

ătat

e ş

i asi

ste

nţă

s..

.

Alt

e a

ctivi

tăţi

de

se

rv..

.

0

50000

100000

150000

200000

250000

Efectivul de personal din unităţile locale active din Regiunea Nord-Vest, pe domenii de activitate, 2011Sursa: INS, Tempo Online, 2013

Domeniile de activitate care antrenează cea mai mare forţă de muncă sunt industria, comerţul şi construcţiile, o pondere nesemnificativă din totalul angajaţilor fiind înregistrată în învăţământ.

Inițiative antreprenoriale

Structurile de sprijinire a afacerilor (SSA), conform definiţiei folosite în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013, reprezintă structuri clar delimitate, care asigură o serie de facilităţi şi/sau spaţii pentru desfăşurarea activităţilor economice de producţie şi de prestare servicii. Acestea au ca scop atragerea investiţiilor pentru valorificarea potenţialului resurselor zonei şi pot fi parcuri industriale, parcuri ştiinţifice şi tehnologice, incubatoare de afaceri, centre expoziţionale, parcuri logistice, etc.

Parcurile industriale

În anul 2012, în regiunea Nord-Vest există zece parcuri industriale care funcţionează cu titlu acordat prin Ordin de Ministru sau declarate prin Hotărâre a Guvernului. Din cele zece parcuri industriale, 9 sunt localizate în mediul urban, iar 1 parc este situat în mediul rural ; 7 parcuri sunt publice, iar 3 sunt private. Numărul total al întreprinderilor atrase în parcurile industriale din regiunea Nord-Vest este de 86, cu un număr al salariaţilor de 3.661 ; gradul total de ocupare al parcurilor este de jumătate din suprafaţa totală.

179/69

Patru dintre ele sunt localizate în judeţul Cluj, după cum urmează: Tetarom 1 Cluj Napoca (31,93 ha, loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj, Administrator: SC „Tetarom” SA), înfiinţat în anul 2002; Tetarom 2 Cluj Napoca (12 ha, loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj, Administrator SC „Tetarom” S.A.), înfiinţat în anul 2006; Tetarom 3 Cluj Napoca (154,562 ha, loc. Jucu, jud. Cluj, Administrator SC „Tetarom” S.A.), înfiinţat în anul 2008; Parcul Industrial Dej (40,185 ha, loc. Dej, jud. Cluj, Administrator SC „Arc Parc Industrial” SRL.), înfiinţat în anul 2005.

Cele două parcuri industriale din Oradea - Parcul Industrial Oradea (121,29 ha, loc. Oradea, jud. Bihor, Administrator: SC Eurobusiness Parc Oradea SR.L.), înfiinţat în 2008 şi Parcul Industrial Eurobusiness II Oradea (23,842 ha, loc. Oradea, jud. Bihor, cu acelaşi administrator SC Eurobusiness Parc Oradea SRL), înfiinţat în anul 2012 împreună cu Parcul Industrial Jibou (22 ha, loc. Jibou, jud. Sălaj, administrat de către SC Parc Industrial SRL), înfiinţat în anul 2002 completează lista acestor structuri existente în regiunea de dezvoltare Nord-Vest.

Cu excepţia Parcului Industrial Dej care este o iniţiativă privată, restul parcurilor din regiune sunt în proprietate publică.

În anul 2012, au fost declarate prin Hotărâre a Guvernului următoarele parcuri industriale : Parcul Industrial Turda 1 (29,3 ha, Loc. Turda, jud. Cluj, administrat de către SC Graells & Llonch Administrare Parc Logistic Industrial SRL) şi Parcul Industrial Turda 2 (20,5 ha, loc. Turda, jud. Cluj, administrat de SC Graells & Llonch Administrare Parc Logistic Industrial SRL)

Alături de parcurile industriale, în Regiunea Nord-Vest funcţionează câteva zone industriale (REIF – Câmpia Turzii), centre de afaceri şi incubatoare de afaceri, dezvoltate prin iniţiative publice sau private.

Incubatoarele de afaceri sunt un alt instrument menit să promoveze competitivitatea economică prin aducerea mai multor întreprinderi într-o singură locaţie. Din cele 21 de incubatoare de afaceri existente în România, la nivelul regiunii Nord-Vest se regăsesc 2 astfel de structuri, la Vetiş, judeţul Satu Mare şi în Câmpia Turzii, în judeţul Cluj. Aceste două incubatoare fac parte din incubAT – Proiectul Incubatoarelor de Afaceri şi Tehnologice.78 În prima parte a anului 2012, la Câmpia Turzii, a fost inaugurat cel de-al doilea incubator de afaceri la nivelul judeţului Cluj, care va găzdui pentru următorii trei ani, 24 de întreprinderi mici şi mijlocii aflate în primii ani de activitate, care primesc birouri echipate şi mobilate, sprijin financiar şi servicii de consultanţă.

Pe lângă cele menţionate, în regiunea Nord-Vest, există şi alte incubatoare precum incubatorul de afaceri de la Baia Mare, coordonat de Fundaţia CDIMM Maramureş şi incubatorul de afaceri TETAROM.

Centrele şi parcurile logistice reprezintă la rândul lor structuri de sprijinire a afacerilor, iar la nivelul regiunii Nord-Vest putem aminti : centrul logistic Kaufland din Turda (40 ha), centrul logistic Coratim din municipiul Cluj-Napoca şi Floreşti (20.000 mp), precum şi Parcul Logistic Transilvania, din municipiul Cluj-Napoca (cu o capacitate de 15 ha).

78 http://incubat.ro/index.php?language=ro&page=2180/69

Sursa : Prelucrare în ArcGIS, 2013

De asemenea, pe lângă parcurile industriale existente, se află în construcţie şi alte astfel de infrastructuri precum : TETAROM IV, Mădăraş, Turda.

Turda Industrial Park este situat în oraşul Turda, judeţul Cluj şi are o suprafaţă construită de 120.000 mp, fiind compusă din mai multe construcţii de tip hală.

Parcul Industrial TETAROM IV este construit cu scopul de a îndeplini funcţii multiple: parc fotovoltaic, logistic şi industrial. Consiliul Judeţean Cluj, alături de Consiliul Local Feleacu au depus un proiect în parteneriat în vederea obţinerii finanţării acestui parc prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbană. Proiectul are ca termen de finalizare anul 2015 şi va avea o suprafaţă de 850.000 mp în comuna Feleacu.

Clustere regionale

În Regiunea Nord-Vest, semnalele recepţionate din teritoriu au stat la baza formulării viziunii pe termen lung, stabilită în urma discuţiilor cu partenerii regionali, asumată şi proiectată până în anul 2027, prin care sunt creionate următoarele domenii de excelenţă ale regiunii Nord-Vest: agricultura, industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de maşini şi echipamente, turismul şi IT&C, sectoare cu o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică a regiunii, susţinute de reprezentanţi ai mediului economic ce înregistrează niveluri înalte ale indicatorilor de performanţă economică şi îşi corelează strategiile individuale de dezvoltare cu strategia regională.

181/69

Până în momentul de faţă, în Regiunea Nord-Vest s-au materializat 5 astfel de formaţiuni (dintr-un total de 40 înregistrate la nivel naţional) care pe lângă susţinerea sectorului în care activează, îndeplinesc şi rolul de promotori regionali. Dintre acestea, 3 vizează sectoare de excelenţă pentru regiune: turism, mobilă şi IT&C, iar 2 vizează un domeniu emergent: industria energiilor verzi.

Denumire Domeniu de activitate Localizare An înfiinţare

Romanian Water Cluster

Utilizarea apelor (apă potabilă, hidroenergie, turism geotermal) Cluj-Napoca 2010

Geothermal Cluster

Renewable energies, services in tourism Oradea 2010

TREC Cluster în domeniul Energiilor Regenerabile

Renewable energies Cluj-Napoca 2011

Cluster Mobilier Transilvan

Furniture Cluj-Napoca 2012

Cluster Inovativ CLUJ IT

Cluster IT&C Cluj-Napoca 2012

Clusterele Regiunii Nord-Vest, 2012Sursă: Ministerul Economiei Comerţului şi mediului de afaceri, Direcţia politici industriale

Infrastructura de cercetare-dezvoltare-inovare – a se vedea capitolul dedicat

Efectele crizei economice asupra agenților economici

Unită ț ile locale active Poate fi observată o scădere înregistrată în majoritatea domeniilor de activitate. Astfel, ne propunem să împărţim activităţile pe trei categorii în funcţie de dinamica numărului unităţilor locale active:

Activităţi cu dificultăţi de ordin general – vor fi cuprinse acele activităţi care au întâmpinat dificultăţi atât înaintea izbucnirii crizei, cât şi după, astfel că este posibil ca reducerea numărului de unităţi locale active să nu fie pusă pe seama efectelor recesiunii economice.

Din această categorie fac parte: Industria alimentară Industria textilă şi a articolelor de îmbrăcăminte Industria de pielărie şi încălţăminte Industria metalurgică

La nivel naţional, conform studiului “Industria românească în perioada de criză” elaborat de Comisia Naţională de Prognoză, rezultatele au fost asemănătoare, astfel că activităţile din industria uşoară au avut acest tip de evoluţie, în special cele din industria textilelor şi a articolelor de îmbrăcăminte.

182/69

Activităţi afectate de criză – sunt încadrate majoritatea activităţilor economice. Efectele crizei economice se propagă de la o ramură la alta, astfel că dacă activitatea din construcţii este diminuată, acest lucru determină o contracţie a activităţilor industriale conexe. De asemenea, criza afectează şi ramurile care se completează ca activitate: dacă asupra industriei mijloacelor de transport impactul este mai puternic, atunci efectele se propagă şi în industria prelucrării cauciucului, a echipamentelor electrice sau în cea metalurgică. Astfel, următoarele activităţi au fost afectate de recesiune:

- Industria prelucrătoare: Industria lemnului Industria autovehiculelor de transport Industria echipamentelor electrice Industria chimică Industria poligrafică Industria mobilei Industria de produse din minerale nemetalice (materiale de construcţii) Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal Industria farmaceutică Industria calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice Industria cauciucului şi a maselor plastice Industria de maşini, utilaje şi echipamente

- Construcţii- Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor- Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor- Intermedieri financiare şi asigurări- Tranzacţii imobiliare- Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

Activităţi care nu au fost afectate de criză – în această grupă sunt incluse activităţile în care nu s-a simţit pregnant efectul crizei financiare, în multe dintre cazuri înregistrându-se chiar creşteri ale numărului unităţilor locale active în 2009 faţă de 2008 sau activităţile asupra cărora impactul a fost mai redus.

- Industria extractivă- Industria dispozitivelor, aparatelor şi instrumentelor medicale şi stomatologice- Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat- Distribuţia apei; Salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare- Hoteluri şi restaurante- Industria celulozei şi hârtiei- Transport şi depozitare

În urma acestei analize se pot distinge câteva domenii, majoritatea din sectorul secundar, în care a avut loc o restrângere serioasă a activităţii economice, prin prisma scăderii numărului de unităţi locale active:

1. Industria lemnului2. Industria autovehiculelor de transport3. Construcţii4. Industria echipamentelor electrice

183/69

5. Industria chimică6. Industria poligrafică7. Industria mobilei8. Industria de produse din minerale nemetalice (materiale de construcţii)9. Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor10. Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice11. Tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor12. Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal13. Industria farmaceutică14. Industria calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice15. Industria cauciucului şi a maselor plastice16. Industria de maşini, utilaje şi echipamente

Rata de mortalitate a întreprinderilorNumărul radierilor efectuate în Registrul Comerţului, în intervalul de timp 2008-2011, la nivel regional şi pe judeţe, pe baza datelor oficiale de la ONRC, poate fi observat în tabelul de mai jos:

JUDEŢ2008 2009 2010 2011

URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURAL URBAN RURALBihor 1280 544 1996 670 3190 1544 1557 593

Bistriţa-Năsăud 363 240 689 459 1036 1496 575 355Cluj 3478 643 2618 535 8154 2233 2871 599

Maramureş 858 238 1053 328 7176 3316 942 287Satu Mare 559 197 782 251 2216 1213 1187 442

Sălaj 692 290 616 308 1111 1091 612 318Regiunea Nord-Vest 7230 2152 7754 2551 22883 10893 7744 2594

Cele mai multe radieri ale întreprinderilor au fost realizate la nivelul judeţului Cluj, exceptând anul 2010, când în judeţul Maramureş numărul firmelor radiate a depăşit valoarea înregistrată în judeţul Cluj. Chiar dacă la nivelul Regiunii, punctul de maxim a fost atins în anul 2010, situaţia se temperează din anul 2011.

Din statisticile ONRC reiese faptul că regiunea Nord-Vest se află pe locul al doilea, după Bucureşti-Ilfov din punct de vedere al numărului firmelor active la data de 01.01.2011 care au devenit inactive până la data de 01.01.2012. Situaţia pe judeţe poate fi observată în tabelul de mai jos:

Sursa : ONRC, 2012

184/69

Nr. Crt.

Judeţ Număr de firme

1. Bihor 2.4062. Bistriţa-Năsăud 1.0713. Cluj 3.9234. Maramureş 1.6745. Satu Mare 1.4726. Sălaj 1.1737. Total Regiune Nord-Vest 11.719

Cele mai multe firme au devenit inactive în judeţul Cluj, iar mai apoi în Bihor. De altfel, din punct de vedere al acestui indicator, judeţul Cluj se află pe locul al doilea la nivel naţional, după Bucureşti-Ilfov.

Cifra de afaceri a unităţilor din regiune

Atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional cifra de afaceri a unităţilor locale active a înregistrat o scădere între anii 2008-2009 (10,63%), urmată de o uşoară creştere între anii 2009-2010 (6,51%) şi de o altă creştere între anii 2010-2011 (11,08%). Pe fondul crizei financiare, sectoarele surprinse au reacţionat diferit la factorii de influenţă determinaţi de contracţia cererii. Astfel, performanţele lor economice au depins şi de comportamentul consumatorilor în ceea ce priveşte crearea cererii de bunuri şi servicii.

În cele ce urmează vom analiza principalele firme din sectoarele care înregistrează scăderi ale cifrei de afaceri, aşa cum sunt prezentate în graficul de mai sus.

1. Industria extractivăUnităţile locale active în industria extractivă au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri cu 16,72 procente în intervalul 2008-2011 (atingând valoarea de 473 milioane lei în anul 2011).

Analizând situaţia firmelor s-a putut constata o scădere dramatică a rezultatelor financiare în special între anii 2009-2010. În multe dintre cazuri, scăderea continuă şi în anul 2011. Cu toate acestea, nu toate firmele au reacţionat la fel, unele dintre ele aproape că şi-au dublat cifra de afaceri în anul 2011, cum este cazul firmei Grandemar SA.

2. Construcţii Cel mai mare impact pe care criza financiară l-a avut din perspectiva cifrei de afaceri se înregistrează în sectorul construcţiilor. Cifra de afaceri a unităţilor a scăzut cu 15,25% în intervalul 2008-2011. Cea mai mare scădere s-a înregistrat în domeniul construcţiilor de clădiri (38,25%).

Din analiza rezultatelor obţinute de firmele analizate, cifra de afaceri a urmat un trend similar, având o creştere din 2008 în 2009, iar mai apoi o scădere în anul 2010 , care a continuat şi în 2011. Restrângerea creditelor acordate de băncile comerciale a reprezentat una dintre cauzele declinului pieţei imobiliare, determinând o diminuare a activităţii în construcţii, fapt demonstrat de cifrele de afaceri mai scăzute înregistrate de unităţile locale active din domeniu. Sectorul construcţiilor este important atât la nivel regional, cât şi la nivel naţional şi european, iar pe viitor acesta va putea contribui la lupta împotriva schimbărilor climatice şi a altor schimbări de mediu, prin construcţia unor clădiri cu consum de energie nul.

3. ComerţCifra de afaceri a întreprinderilor din comerţ a scăzut semnificativ, acest indicator a înregistrat o scădere cu 24% în intervalul 2008-2011.

Luând în considerare cifra de afaceri a firmelor care au stat la baza analizei, se constată o scădere a acestui indicator cu până la 50% între anii 2008-2010 (exemplul firmei EVW Holding SRL). Având la bază analiza rezultatelor financiare ale firmelor selectate se poate observa că tendinţa de descreştere pronunţată este caracteristică următoarelor activităţi:

185/69

“Comerţ cu alte autovehicule”, “Comerţ cu ridicata al materialului lemnos şi a materialelor de construcţie şi echipamentelor sanitare” şi “Comerţ cu ridicata al echipamentelor şi furniturilor de fierărie pentru instalaţii sanitare şi de încălzire”. 4. Transport şi depozitareRezultatele financiare ale firmelor din domeniul Transport semnalează o scădere cu aproximativ 16 procente a indicatorului “cifra de afaceri” până în anul 2010, după care, în anul 2011 se constată o îmbunătăţire a performanţelor în majoritatea cazurilor.

5. Hoteluri şi restauranteScăderea consumului final, ca acţiune directă a acestei crize economice, a avut o influenţă negativă asupra activităţii hotelurilor şi restaurantelor, astfel cifra de afaceri a unităţilor a înregistrat scăderi semnificative. Scăderea se explică prin atitudinea precaută a consumatorilor (în sensul limitării cheltuielilor) în ceea ce priveşte bugetul de care dispun. În ceea ce priveşte cifra de afaceri din unităţile locale active în acest domeniu, se remarcă o scădere cu 6,52%, în intervalul de timp analizat.

6. Informaţii şi comunicaţiiSituaţia economică actuală dominată de incertitudine a determinat scăderea cifrei de afaceri a multor întreprinderi din acest sector aflat în plin avânt. Multe din firmele care au stat la baza analizei şi-au amânat extinderea activităţii pe piaţa locală, unele dintre acestea înregistrând scăderi ale cifrei de afaceri (ca în cazul companiei NET Brinel a cărei cifră de afaceri a scăzut cu 16% pe fondul întârzierii unor proiecte ale companiei79). Cu toate acestea, per ansamblu, indicatorul cifrei de afaceri specifice acestui domeniu a înregistrat o creştere cu 11,29%.

7. Tranzacţii imobiliareEfectele negative ale crizei economice nu au ocolit nici sectorul tranzacţiilor imobiliare, cifra de afaceri ale firmelor ce activează în acest domeniu înregistrând scăderi încă de la declanşarea acesteia (cu 12,43% în intervalul 2008-2010). Cu toate acestea, în anul 2011, multe dintre companiile ce activează în acest sector au înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri bazându-se în special pe clienţii corporate, pe segmentul birouri şi pe cel industrial. Per ansamblu, cifra de afaceri înregistrată de firmele din acest domeniu a scăzut cu 6,96% la nivelul regiunii Nord-Vest.

Numărul de angajaţi şi rata şomajului

În urma izbucnirii crizei economice, mii de disponibilizări au fost realizate în majoritatea domeniilor de activitate. Sub formă grafică, situaţia se prezintă în felul următor:

79 http://www.zf.ro/business-hi-tech/brinel-revizuieste-in-scadere-estimarile-pentru-2011-si-mizeaza-pe-o-crestere-de-maxim-5-a-afacerilor-in-scenariu-optimist-8887054, accesat la data de 16.08.2012

186/69

Ind

ust

rie

ext

racti

vă

Ind

ust

rie

pre

lucr

ăt..

.

Pro

du

cţia

şi f

un

izar

...

Dis

trib

uţi

a ap

ei;

sa.

..

Co

nst

rucţ

ii

Co

me

rţ c

u r

idic

ata

...

Tran

spo

rt, d

ep

ozi

tare

...

Ho

telu

ri ş

i re

stau

r...

Info

rmaţ

ii ş

i co

mu

ni.

..

Tran

zacţ

ii im

ob

ilia

re..

.

Învă

ţăm

ânt

Săn

ătat

e ş

i asi

ste

nţă

...

Alt

e a

ctivi

tăţi

de

se

...

0

50,000

100,000

150,000

200,000

250,000

2008 2009 2010 2011

Sursa: INS, Tempo Online, 2013

Sectoarele productive care au o perioadă de dezvoltare mai amplă au fost afectate cel mai puternic de criză. Printre acestea se numără sectorul construcţiilor, în care numărul angajaţilor a scăzut semnificativ în perioada 2008-2011 (scădere cu 24,86%). Acelaşi scenariu a fost urmat şi în comerţ (scădere cu aproximativ 19,16%).

Cu toate acestea, în regiune situaţia nu este atât de critică precum în alte regiuni din ţară (scădere cu 11,49% comparativ cu regiunea Sud-Est în care scăderea a fost de 16,80%). Cea mai critică problemă este, însă, cea a creşterii ratei şomajului. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul angajaţilor a început să scadă încă din anul 2008. Dacă până la apariţia crizei, multe dintre companii au apelat la alte tipuri de măsuri pentru a reduce costurile cu personalul, precum: nu au mai reînnoit contractele, au încurajat pensionarea, şomajul tehnic, reducerea timpului de lucru; până în prezent, au fost disponibilizaţi foarte mulţi angajaţi, iar disponibilizările continuă.

Rata şomajului în regiune s-a dublat în anul 2009, faţă de 2008, în anul 2010 temperându-se faţă de 2009, dar tot a înregistrat o valoare ridicată. Din graficul de mai sus, se poate observa că judeţul Sălaj înregistrează cea mai ridicată rată a şomajului din regiune pe tot intervalul de analiză.

Activitatea de export

Criza economică a încetinit activitatea de comerţ exterior a întreprinderilor din regiune, astfel că, valoarea exporturilor în cazul majorităţii judeţelor a scăzut în anul 2009 comparativ cu anul 2008, urmând ca în anul 2010 valoarea acestora să crească. Aşadar, la nivel regional, cu excepţia următoarelor grupe de produse conform Nomenclatorului Combinat: “Produse alimentare, băuturi, tutun”, “Produse minerale”, “Materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea”, “Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele”, “Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”, “Mijloace de transport” şi “Instrumente şi aparate optice, fotografice” care au

187/69

înregistrat creşteri ale exporturilor între anii 2008 şi 2009, restul au înregistrat scăderi ale valorii exporturilor.

Recesiunea economică a afectat într-o măsură nesemnificativă exporturile maşinilor şi echipamentelor de transport, care în anul 2009 au crescut cu aproximativ 30% faţă de anul 2008. Cele mai afectate au fost exporturile produselor aparţinând industriei chimice, a căror valoare a scăzut cu 44% şi cele ale materialelor textile (au scăzut cu aproximativ 20%).

Investiţiile străine directe şi comerţul exterior – nivelul de specializare al regiunii

Investiţiile străine directe

Potrivit Oficiului National al Registrului Comerţului, regiunea Nord-Vest se poziţionează, în anul 2011, pe locul 5 la nivelul României ca valoare a capitalului social subscris şi pe locul 3 după numărul de firme cu contribuţie străină înregistrate.

Conform studiului realizat de Banca Naţională a României, în Regiunea Nord-Vest, valoarea investiţiilor străine directe era de 2.454 milioane euro, în anul 2011. Faţă de anul de referinţă, 2005, investiţiile regiunii au crescut cu aproximativ 95,22%, dinamică situată cu mai mult de 50% sub rata naţională de creştere (151,94%).

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20110

500

1000

1500

2000

2500

3000

Valoare mil. Euro – total Valoare mil. Euro - greenfield

Investiţiile străine directe realizate în regiunea Nord-Vest, 2005-2011, mil. euroSursa: Studiile ”Investiţiile străine directe în România”, BNR, 2005-2011

Din totalul investiţiilor străine directe în întreprinderile greenfield (investiţii realizate de la zero de către investitorii străini) înregistrate la nivel naţional, în anul 2011, regiunea Nord-Vest a atras doar 5,4% din cele 26.254 milioane de euro, situându-se pe locul al V-lea, după Bucureşti-Ilfov, Centru, Vest şi Sud-Muntenia.

Este remarcată o tendinţă de concentrare a acestor investiţii în special în Regiunea Bucureşti-Ilfov, care de la un an la altul reuşeşte să atragă din ce în ce mai multe investiţii străine directe în întreprinderi greenfield. Comparativ cu anul de referinţă, când regiunea se afla pe locul al

188/69

IV-lea din perspectiva acestui indicator, situaţia investiţiilor s-a înrăutăţit, ceea ce ar putea reprezenta un semnal de alarmă pentru o revizuire a priorităţilor de dezvoltare.

În ceea ce priveşte ponderea în totalul ISD din ţară, poziţia pe care o deţine Regiunea Nord-Vest este constantă, aceasta atrăgând, până la sfârşitul anului 2011, 4,5% din valoarea totală a investiţiilor străine directe din România.

Bucuresti-Ilfov

Sud Muntenia

Sud-Est

Sud-Vest Oltenia

Centru

Vest

Nord-VestNord-Est

Chart Title

Investiţiile străine directe și gradul de atractivitate al regiunilor, 2011, procente din total ISD naţional (55.139 milioane euro)

Sursa: BNR, ”Investiţiile străine directe în România în anul 2011”, 2013

La nivel teritorial, poate fi observată o tendinţă a ISD de a se orienta spre regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (61,7%). Această pondere foarte ridicată este dată de faptul că majoritatea firmelor îşi înregistrează sediul central în Bucureşti, şi astfel toate sumele şi veniturile obţinute de filialele acestora din alte judeţe/regiuni sunt raportate tot în Bucureşti. Alte regiuni de dezvoltare beneficiare de ISD într-o măsură importantă fiind regiunea Centru (7,6%), regiunea Sud Muntenia (7,4%), regiunea Vest (7,2%) şi regiunea Sud-Est (5,4%). Cea mai puţin atractivă pentru investitorii străini este regiunea Nord-Est (2,9%). Regiunea Nord-Vest ocupă locul 6 în clasamentul ISD, în intervalul 2005-2011.

În ceea ce priveşte repartiţia întreprinderilor cu capital străin în judeţele din regiunea Nord-Vest, poate fi observată o concentrare a acestora în 2 din cele 6 judeţe: pentru anul 2011, judeţul Bihor a atras 37,7% din investiţii (327 societăţi comerciale), iar judeţul Cluj 30,44% (264 societăţi comerciale). Judeţele Sălaj şi Bistriţa-Năsăud sunt cele mai puţin atractive judeţe ale regiunii, direcţionarea ISD spre aceste 2 judeţe şi implementarea unor măsuri de atragere a investiţiilor ar trebui să reprezinte o prioritate.

189/69

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011-200

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1360

413

1477

966

405459

682

BH BN CJ MM SJ SM NV

Structura soldului numărului de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, în perioada 2005-2011, la nivel de judeţe și regiune

Sursa: Statisticile Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, lunar, calcule proprii

În intervalul de timp 2005-2011, se poate observa un trend negativ al înmatriculărilor societăţilor comerciale cu participare străină la capitalul social, numărul acestora scăzând cu 57%, tendinţa fiind mai pronunţată în anii loviţi de criza economică.

La nivelul regiunii Nord-Vest, judeţul Cluj ocupa locul 3 după numărul de firme cu contribuţie străină înregistrate în perioada 1991-2011, cu un total de 7.147 societăţi comerciale (după Municipiul Bucureşti şi judeţul Timiş). Din punct de vedere al valorii capitalului social subscris, judeţul Bihor se situează pe locul 4 în ierarhia naţională. De cealaltă parte, în judeţul Maramureş se înregistrează cea mai mică valoare a capitalului social subscris - locul 33 la nivel naţional -, iar ca număr de firme pe ultimul loc la nivel regional se situează judeţul Sălaj cu doar 789 de firme cu participare străină la capital – locul 30 la nivel naţional.

Regiune/Judeţ Număr Mii EuroNord-Vest 20.095 1.905.162,3

Bihor 6.445 953.599,3Bistriţa-Năsăud 1.125 104.158,8

Cluj 7.147 573.213,3Maramureş 2.296 66.969Satu Mare 2.293 95.634,8

Sălaj 789 111.587,1

Societăţi comerciale cu participare străină la capital și valoarea capitalului social subscris, în perioada 1991-2011, sold existent la 31 decembrie 2011

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

În regiunea Nord-Vest îşi desfăşoară activitatea 13,59% din numărul societăţilor comerciale cu capital străin din România, situându-se, din punct de vedere al acestui indicator, pe locul al III-

190/69

lea în ierarhia naţională, după regiunile Bucureşti-Ilfov şi Vest. Cel de-al doilea grafic arată situaţia radierilor de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social, regiunea Nord-Vest plasându-se pe locul al doilea, alături de regiunea Vest (12,35%), în ierarhia naţională.

Din punct de vedere al soldului numărului de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social pe regiuni de dezvoltare, pentru anul 2011, se observă că regiunea Nord-Vest se situează pe locul al III-lea în ierarhia naţională, după Bucureşti-Ilfov şi Vest.

Valoarea capitalului social subscris la nivelul Regiunii Nord-Vest a reprezentat în anul 2011, doar 1,76% din valoarea totală a capitalului social subscris înregistrat la nivel naţional.

NE SE SM SVO V NV C BI Romania0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

35000000

437585.5 391727.2

4236897.7

163812.9

3424919.2851790

2385339.1

20540735.1

32432806.7

2011

Capitalul străin subscris vărsat în firmele din regiunea Nord-Vest comparativ cu restul regiunilor, 2011, mii Euro

Sursa: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

Atractivitatea Regiunii Nord-Vest este determinată de o multitudine de factori, printre aceştia numărându-se şi înalta calificare a forţei de muncă relativ necostisitoare şi al gradului de disponibilitate al acestui factor. Investitorii străini au înţeles acest avantaj, investind în mod deosebit în sectoarele puternic intensive în muncă. Astfel, trendul global este respectat, dezvoltarea economică fiind asociată mai mult cu noile tehnologii şi mai puţin cu resursele naturale şi energetice. Există o modificare şi în ceea ce priveşte producţia, aceasta a început să devină tot mai mult intensivă în competenţe profesionale. La nivel regional se constată un interes crescut în direcţia sectoarelor care se bazează pe formele moderne ale specializării, o importanţă redusă fiindu-le acordată celor tradiţionale.

191/69

Ţările din care provin principalii investitori în regiunea Nord-Vest, prelucrare date în ArcGIS

Din analiză a rezultat că ţările din care provin cei mai mulţi investitori sunt: Italia, Germania, Austria, Franţa, UK, Spania, Ungaria, iar domeniile de activitate ale celor mai multe firme străine sunt: industria echipamentelor electrice, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, industria lemnului, industria produselor din minerale nemetalice, industria metalurgică şi industria textilă şi a articolelor de îmbrăcăminte (se obţin produse cu valoare adăugată ridicată).

Comerţul exterior

Un element important al nivelului de dezvoltare regional este reprezentat de evoluţia comerţului exterior, reflectat prin volumul exporturilor şi importurilor, precum şi structura acestora pe pieţe de desfacere şi produse. Astfel, se poate observa, din graficul următor, evoluţia comerţului internaţional al regiunii în perioada 2007-2011, prelucrat după buletinele statistice lunare ale judeţelor, disponibile doar din anul 2007.

192/69

2007 2008 2009 2010 2011

-4000000

-2000000

0

2000000

4000000

6000000

8000000

Exporturi

Importuri

Sold

Evoluţia tranzacţiilor externe a Regiunii Nord-Vest, 2007-2011 (mii euro)Sursa: INS, Buletinele statistice lunare ale judeţelor, disponibile din 2007

Este evidentă tendinţa de creştere a volumului exporturilor, atât la nivel regional, însă trendul se respectă şi la nivel naţional. De asemenea, poate fi remarcată a contracţie a activităţii de export în perioada crizei economice. La nivel regional, în perioada 2007-2011, exporturile FOB au crescut de 2 ori, atingând în anul 2011 valoarea de 7.020.651 mii euro. Creşterea importurilor CIF a fost mai puţin susţinută, însă acestea au atins pragul superior în anul 2010, când s-a înregistrat o valoare de 6.402.598 mii euro, acest lucru s-a datorat şi aprecierii monedei naţionale faţă de moneda europeană, fenomen care a descurajat producătorii şi exportatorii români.

2007 2008 2009 2010 2011

CJ -1121160 -1211242 -555099 -419212 -84960

BN 54929 42784 73973 5778 36938

BH -504445 -397897 -162761 -223294 -13679

SJ -39290 -75974 -9410 85779 105095

MM 6566 51833 82448 120751 166117

SM -148918 -135479 -131613 -96415 -62911-1300000-1100000

-900000-700000-500000-300000-100000100000300000

CJ BN BH SJ MM SM

Soldul balanţei comerciale, pe judeţe, 2007-2011, mii euroSursa: INS, Buletinele statistice lunare ale judeţelor

Cu toate acestea, cel mai mare deficit al balanţei comerciale regionale a fost înregistrat în anul 2007. Începând cu anul 2009 s-a remarcat o tendinţă de recuperare a nivelului de sold al balanţei comerciale, fenomen ce nu reprezintă rezultatul creşterii exporturilor faţă de importuri, ci al unei reduceri importante a activităţii comerciale per ansamblu. Pentru anul 2011, statisticile sunt favorabile, astfel că până în luna octombrie a anului menţionat s-a

193/69

înregistrat un excedent al balanţei comerciale regionale, iar judeţele care au contribuit cel mai mult la acest lucru fiind Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

Cele mai mari exporturi sunt înregistrate de judeţul Cluj. Atât importurile cât şi exporturile sunt foarte concentrate pe anumite grupe de mărfuri: “Maşini şi aparate electrice”, care însumează trei pătrimi din exporturi precum şi 63,2% din importuri urmată, la mare distanţa, de “Produse metalurgice” (6% din exporturi şi 6,2% din importuri). Din punct de vedere al exporturilor, judeţul Cluj se plasează pe locul 4 în România – după Bucureşti, Argeş şi Timiş – cu o pondere de 6,4% (2011) în totalul exportului ţării. Judeţul cu cea mai slabă activitate comercială este Sălajul, care contribuie cu doar 5% la exporturile totale ale Regiunii.

Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi are o medie în perioada analizată de aproximativ 80%. Evoluţia ratei de acoperire a importurilor prin exporturi este evidenţiată în graficul de mai sus. În ierarhia naţională, regiunea Nord-Vest se plasează pe locul al treilea din perspectiva valorii exporturilor (după Bucureşti-Ilfov şi Sud Muntenia).

La nivel regional, regiunea Nord-Vest înregistrează un excedent al balanţei comerciale pentru următoarele secţiuni ale Nomenclatorului Combinat, în anul 2011:

III IX XI XII XV XVI XX XXII0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

2293374000

14536

297612

599

749389

426536

19373

Excedent

Balanţa comercială pozitivă, pe grupe de mărfuri conform Nomenclatorului Combinat, mii euro, 2011Sursa: INS

Se poate observa că cea mai mare valoare a balanţei comerciale (unde se înscriu cele mai mari valori ale exporturilor) se înregistrează în Secţiunile XVI – ”Maşini aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”, XX – ”Mărfuri şi produse diverse” şi XII – ”Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare”.

Mai specific, în anul 2010, ultimul an pentru care există date disponibile la nivel de capitole din cadrul respectivelor Secţiuni cu balanţă comercială pozitivă, situaţia stă în felul următor: Capitolul 64 – ”Încălţăminte, ghete şi articole similare; părţi ale acestor articole” (din Secţiunea XII), pentru Capitolul 85 – ”Maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora” (pentru Secţiunea XVI) şi pentru Capitolul 94 – ”Mobilă; Mobilier medico-chirurgical; Articole de pat şi similare; Aparate de iluminat nedenumite” (pentru Secţiunea XX) se înregistrează cele mai înalte valori ale exporturilor.

La nivelul judeţului Cluj, cele mai mari valori ale exporturilor în anul 2010, se înregistrează în următoarele Secţiuni ale Nomenclatorului Combinat: XI, XII, XVI, XX, XXII şi, de asemenea, în Capitolele: 07 – ”Legume, Plante, Rădăcini şi tuberculi”, 08 – ”Fructe comestibile”, 16 –

194/69

”Preparate din carne, din peşte sau din crustacee”, 40 – ”Cauciuc şi articole din cauciuc”, 72 – ”Fontă, fier şi oţel”, 78 – ”Plumb şi articole din plumb”, 86 – ”Vehicule şi echipamente pentru căile ferate sau similare şi părţi ale acestora”.

La nivelul judeţului Bihor, se înregistrează valori pozitive ale balanţei comerciale pentru următoarele : Secţiunile: XII, XVI, XX şi XXII şi Capitolele: 01 – ”Animale vii”, 05 – ”Alte produse de origine animală”, 07 – „Legume, plante, rădăcini şi tuberculi”, 12 – ”Seminţe şi fructe oleaginoase ; seminţe şi fructe diverse; plante industriale sau medicinale”, 16 – ”Preparate din carne, din peşte sau din crustacee”, 19 – ”Preparate pe bază de cereale, de făină, de amidon, produse de patiserie”, 22 – ”Băuturi, lichide alcoolice şi oţet”, 26 – ”Minereuri, zgură şi cenuşă”, 50 – ”Mătase”, 61 – 62 – ”Articole şi accesorii de îmbrăcăminte”, 76 – ”Aluminiu şi articole din aluminiu”.

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, exporturile sunt cele mai mari pentru următoarele grupe de produse: Secţiunile I, IV, IX, XI, XII, XIII, XVI, XVII, XX, XXII, Capitolele: 01, 07, 16, 20, 25, 41, 42, 44, 50, 53, 54, 55, 61, 63, 64, 70, 72, 84, 85, 86, 87, 94, 96.

În judeţul Maramureş, se înregistrează următoarele performanţe la export: Secţiunile: III, IX, XII, XVI, XX, XXII, Capitolele: 07, 09, 15, 17-19, 40, 42, 44, 56, 61-63, 64-65, 69, 76, 78, 81, 85, 89, 94.

În judeţul Satu Mare există o preferinţă şi o performanţă pentru exportul următoarelor grupe de mărfuri: Secţiunile: III, VII, IX, XI, XII, XVI, XX , Capitolele: 08, 19, 40, 44, , 61-63, 64-65, 85, 94.

Sălajul, exportă următoarele grupe de mărfuri: Secţiunile: XI, XV, XVIII, XX, Capitolele: 01, 05, 07, 08, 12, 19, 20, 30, 51, 61-63, 64-65, 72-73, 83, 90, 94.80

Din clasamentul principalilor exportatori regionali în comerţul extra UE şi intra UE au putut fi observate câteva domenii de activitate recurente, precum: industria mobilei, industria echipamentelor electrice, industria metalurgică, industria de pielărie şi încălţăminte, ceea ce poate indica un anumit grad de specializare al regiunii. În următorul subcapitol vom analiza acest aspect prin intermediul calculului indicatorului avantajului comparativ revelat.

Indicatorul avantajului comparativ revelat – potenţialul de specializare al regiunii Nord-Vest

Specializarea unei anumite regiuni într-un anumit sector poate fi măsurată prin intermediul mai multor indicatori, printre care şi “avantajul comparativ aparent sau revelat”81. 80 Nomenclatorul Combinat este prezentat în anexe.81 Zaman Gheorghe, Sistemul de indicatori ai competitivităţii româneşti în contextul dezvoltării durabile, material realizat în cadrul Şcolii de Vară Itinerante AFER, Ediţia a IIIa „Competitivitate şi dezvoltare durabilă din perspectiva integrării europenr 2010” Prin intermediul acestui indicator se pot determina sectoarele slabe sau puternice ale unei regiuni. Rezultatele obţinute din formula de calcul a avantajului comparativ sunt favorabile dacă valoarea indicatorului este pozitivă, caz în care grupa de produse sau produsul considerat este mai eficient comercializat comparativ cu comerţul pe regiune, şi nefavorabile atunci când acesta are valori negative, situaţie în care apare un dezavantaj comparativ. Formula de calcul este următoarea: RCA = ln(Xir/Mir)/(Xr/Mr), unde:i – produsul sau grupa de produse; r – regiunea; X – exporturi; M – importuri.

195/69

Din păcate, acest indicator nu ţine seama de implicaţiile altor factori de producţie precum: consumul de forţă de muncă, dotarea tehnologică, dotarea cu materii prime autohtone, eforturi investiţionale, factori care nu pot fi măsuraţi. Cu toate acestea, el reflectă măsura în care, la nivel regional, se valorifică avantajele relative de cost, fiind relevant prin prisma focusării asupra grupelor de produse în care Regiunea Nord-Vest este specializată şi în care merită să investească pe viitor pentru obţinerea unor avantaje pe termen lung.

Există o serie de produse la care rezultatele indicatorului sunt pozitive pe toată durata analizată (“Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale”, “Materii textile şi articole din acestea”, “Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare”, “Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile” şi “Mărfuri şi produse diverse”).

Chiar dacă grupa de produse “Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole” înregistrează un avantaj comparativ, scăderile semnalate pe intervalul de timp analizat întăresc ideea conform căreia avantajele comparative nu sunt de natură permanente, ci ele se pot pierde dacă nu sunt valorificate şi susţinute. În acestă grupă de produse presupunem că “Încălţămintea şi părţile acesteia” are contribuţia cea mai mare la formarea avantajului comparativ, având în vedere brandurile existente la nivelul regiunii care îşi orientează producţia spre export.

Pe lângă acest aspect, pot fi sesizate şi îmbunătăţiri în cazul grupei IX “Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele”, de unde putem trage concluzia că există potenţial de dezvoltare, iar regiunea s-ar putea specializa în această direcţie, pentru a menţine tendinţa de creştere. În lipsa unor date statistice pe secţiuni şi capitole la nivel regional, putem presupune că, similar situaţiei de la nivel naţional, avantajul comparativ şi mai precis s-a înregistrat pe categoria “Lemn brut, cherestea, produse stratificate şi alte produse din lemn”. Este interesant faptul că în cazul grupei de mărfuri IX trendul este crescător, spre deosebire de cel al grupei XX “Mărfuri şi produse diverse” care vizează în mod special mobila, cu valori din ce în ce mai scăzute. O posibilă explicaţie ar consta în faptul că mobila depinde de fluctuaţiile preţurilor materiilor prime, care, dacă sunt ridicate, afectează producţia autohtonă.

Grupele de mărfuri care înregistrează valori pozitive pe toată perioada analizată sunt preponderent intensive în forţă de muncă. Un plus îl reprezintă însă grupa intensivă în tehnologie (grupa XVI “Maşini, aparate şi echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”- în mod special, pentru anul 2011, s-a înregistrat un avantaj comparativ la capitolul 85 – ”Maşini, aparate şi echipamente electrice şi părţi ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul şi imaginile”) care înregistrează un net avantaj comparativ pentru regiunea Nord-Vest. La nivel naţional, această grupă înregistrează un dezavantaj comparativ, astfel că îi conferă regiunii un avantaj specific regional.

Turismul

Potenţialul turistic al cadrului natural

Regiunea Nord-Vest (Transilvania Nord) a României, conţine suficiente argumente din punct de vedere turistic pentru turistul cetăţean român, dar şi pentru turistul cetăţean european, în primul rând pentru cetăţenii ţărilor vecine.

196/69

Deţine un potenţial turistic complex şi valoros, natural şi antropic, care se constituie ca premisă, factor fundamental şi ofertă turistică primară, fără de care turismul nu ar exista, din însăşi lipsa obiectului activităţii sale.

Din componenta naturală se detaşează următoarele categorii: Potenţialul turistic al reliefului Parcuri naturale şi arii protejate Potenţialul turistic al resurselor hidrografice (inclusiv hidrominerale şi termale)

Potenţialul turistic al reliefului

Regiunea Nord-Vest beneficiază de un complex de factori turistici morfologici cu valoare atractivă deosebită, mai ales cele legate de Munţii Carpaţi. În funcţie de geneza, litologia şi evoluţia acestora se remarcă trei grupe de atracţii, fiecare cu forme şi obiective turistice diferite:

- relieful alpin, glaciar, specific Munţilor Rodnei şi parţial Munţilor Maramureşului;- relieful vulcanic şi sedimentar-vulcanic, caracteristic părţii nordice a Carpaţilor

Orientali (Oaş, Gutâi, Ţibleş şi parţial Munţilor Călimani şi Bârgău; - relieful carstic din Munţii Apuseni (Pădurea Craiului, Bihor, Codru-Moma) şi insular în

Munţii Rodna.

Chei şi defilee cu potenţial atractiv

În morfologia majoră a carstului din Munţii Apuseni, cheile se înscriu ca forme caracteristice, prin numărul apreciabil (52), dintre care, cele mai cunoscute sunt: Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Masivul Gilău-Muntele Mare (cheile Runcului, Pociovaliştei, Poşăgii) sau Bihorului (cheile din bazinul văii Bogăi).

În Munţii Rodnei, cele mai interesante chei sunt Cheile Bistricioarei, defileul Strâmba şi Rebra, Cormoaia şi Pasul Prislop.

În Munţii Maramureşului, găsim Cheile Tătarului şi Cheile Babei82.

Gheţari şi circuri glaciare

În Munţii Apuseni, întâlnim următorii gheţari fosili importanţi:

- Avenul Borţig are o lungime de cca.150 m şi o adâncime de 54 m. Este renumit atât pentru dimensiunea deschiderii, are un diametru de 35 m, cât şi pentru volumul de gheaţă de la fundul avenului, estimat la 30.000 mc, situându-l pe al doilea loc din ţară.

- Gheţarul Focul Viu este o peşteră adăpostind al treilea bloc de gheaţă fosilă ca mărime din ţară (după Gheţarul Scărişoara (Regiunea Centru) şi, situate de asemenea în Parcul Natural Apuseni), cu un volum de aproximativ 25.000 m3.

- Gheţarul de la Bârsa reprezintă o reţea ramificată şi complicată de galerii. Intrarea principală, situată la o altitudine de 1.136m, se continuă cu o pantă puternică, acoperită cu o crustă de gheaţă.

82 http://www.parcapuseni.ro, www.muntiimaramuresului.ro, www.parcrodna.ro197/69

In Munţii Rodnei se găsesc cele mai vizibile urme ale gheţarilor cuaternari de pe suprafaţa întregului lanţ carpatic. Gheţarii cuaternari au lăsat în urmă nenumărate circuri glaciare, cum ar fi: Lala, Negoiescu, Iezer, Buhăescu, Izvorul Cailor şi Puzdrele.În munţii Maramureşului, se întâlnesc mai multe circuri glaciare, dar şi Gheţarul de la cascada Moara Surii83.

PeşteriÎn Munţii Apuseni (pe teritoriul Regiunii Nord-Vest), există extrem de multe de peşteri şi avene. Din punct de vedere peisagistic cele mai importante peşteri din perimetru sunt Peştera din Valea Rea, Piatra Altarului, Micula, Pojarul Poliţei, din cel paleontologic Peştera Urşilor şi Onceasa, iar din cel arheologic: Peştera Vârtop şi Peştera Rece.

Sistemul Hidrocarstic Ponor include peşterile: Piatra Altarului, Rece, Diaclaza, Poarta Alunului, Ponorul Mare, Ponorul Mic, Peştera cu Oase, Izbucul Alunului Mic.

În Munţii Rodnei, peşterile sunt reprezentate de:- Peştera Izvorul Tăuşoarelor – 16 km;- Peştera Maglei şi Peştera Jgheabul lui Zalion – cu galerii ce măsoară 1.121 m şi

înregistrează o denivelare de 226 m, accesul făcându-se printr-un aven cu adâncimea de 44 m şi diametru de 3m;

- Peştera Zânelor, peştera care are cel mai mare coeficient de ramificaţie din România;- Peştera Izvorul Albastru al Izei – lungime 2500 m;- Peştera Baia lui Schneider – se află la mai bine de 1500 m altitudine, măsurând 430

m;- Peştera Laptelui – Altfel denumită Peştera de sub Paltin84.

Parcuri naturale şi zone protejate

Nordul Transilvaniei adăposteşte unele dintre cele mai frumoase parcuri naţionale din România. Cu o floră şi o faună variată şi structuri ale reliefului unice în România, aceste parcuri propun şi numeroase trasee turistice pentru iubitorii muntelui85.Parcul Naţional Munţii Rodnei – cel mai mare parc din regiuneParcul Naţional Munţii Rodnei se află în nordul Carpaţilor Orientali şi are o suprafaţă de 46.399 hectare. Este cea mai întinsă arie protejată din această regiune, fiind declarată rezervaţie a biosferei de către Unesco în anul 1979. Parcul a fost înfiinţat în anul 1932 şi cuprinde o parte din judeţele Maramureş, Bistriţa Năsăud şi Suceava.Parcul adăposteşte peste 1000 de specii de plante, animale, reptile şi păsări. Printre speciile ocrotite de lege se numără floarea de colţ, ghintura galbenă, genţiana punctată, angelica sau tisa. În râuri se găsesc specii de peşti precum păstrăv, lipan sau boiştean. Mamiferele specifice acestui parc naţional sunt capra neagră, marmota, cerbul carpatin, mistreţul, ursul, râsul sau jderul de copac.În Parcul Naţional Munţii Rodnei se găsesc şi numeroase lacuri, circuri glaciare şi cascade spectaculoase. Printre acestea se numără Izvorul Bistriţei, Pietrosul, Buhăescu sau Lala.

83 http://www.parcapuseni.ro, www.muntiimaramuresului.ro, www.parcrodna.ro84 www.parcrodna.ro85 www.transilvania-magica.ro

198/69

Amatorii de drumeţii pot efectua trasee montane către vârfurile Ineu, Omu – Gârgălau, Galat – Puzdrele, Pietrosul Rodnei sau Bătrâna.Parcul Naţional Apuseni – parcul peşterilor lui RacoviţăParcul Naţional Apuseni (n-ar strica si aici sa fie suprafaţa) se află în munţii Apuseni, pe teritoriul judeţelor Cluj, Bihor şi Alba. Iniţiativa înfiinţării acestui parc a aparţinut lui Emil Racoviţă, care în anul 1930 a evidenţiat valoarea ştiinţifică a acestui areal. În acest parc se găsesc numeroase lacuri, râuri, diviziuni muntoase şi defilee. De asemenea, în Parcul Naţional Apuseni se găsesc peste 400 de peşteri.Cei mai importanţi munţi ai parcului sunt Masivul Bihor, Munţii Crişului, Munţii Mureşului şi Munţii Seş – Meseşului. Printre cele mai interesante peşteri ale parcului se numără Peştera din Valea Rea, Peştera de sub Zgurăşti, Peştera Hodobana, Izbucul Tăuz, Peştera Coiba Mare, Peştera Cetăţile Ponorului, Gheţarul Focul Viu, Peştera Onceasa sau Peştera Rece.Cel mai mare gheţar subteran din România, gheţarul de la Scărişoara, se găseşte tot în Parcul Naţional Munţii Apuseni. Peştera Urşilor este singura peşteră din România unde s-au descoperit resturi fosile de Ursus Spelaeus. Peşterile din Apuseni sunt extrem de importante şi pentru speciile de lilieci pe care le adăpostesc.Parcul Naţional Munţii Maramureşului – parcul izvoarelorParcul Naţional Munţii Maramureşului se află în judeţul Maramureş şi are o suprafaţă totală de 148.850 hectare, fiind al doilea ca întindere din ţara noastră. Acest parc adăposteşte peste 180 de izvoare de ape minerale, cu o compoziţie chimică unică. Parcul adăposteşte şi peste 40 peşteri. Cele mai importante sunt Sâlhoi, Mihailec, Poienile de sub Munte, Peştera Mare, Peştera Hoţilor sau Peştera Fântânele.Parcul are o faună şi floră bogată, cu numeroase specii protejate, unele dintre ele foarte rare în Europa. Din parc nu lipsesc mamifere precum râsul, nurca, lupul, ursul sau vidra. Cocoşul de mesteacăn, mierla de apă, fluierarul de apă sau ciocănitoarea cu spatele alb sunt păsările cele mai răspândite în Parcul Naţional Munţii Maramureşului.Printre obiectivele turistice ale acestui parc se numără Stâncăriile Sâlhoi Zâmbroslavele, Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu, Vârful Farcău, Lacul Vinderel sau Cornu Nedeii Ciungii Bălăsinei. Iubitorii de drumeţii montane pot urma mai multe trasee către numeroase puncte de atracţie ale parcului naţional.

Rezervaţii botaniceRezervaţia naturală Lunca cu lalea pestriţă din Valea Sălajului este situată în judeţul Sălaj, în apropiere de oraşul Cehu Silvaniei. Are o suprafaţă totală de 10 hectare. Speciile protejate din această rezervaţie naturală sunt laleaua pestriţă şi căldăruşa.Poiana cu narcise, din Muntele Saca este rezervaţia botanică aflată la cea mai mare altitudine, aproximativ 1.600 de metri, pe versantul dinspre răsărit al muntelui care aparţinede comuna Rodna Veche.

Fânaţele Clujului este o rezervaţie naturală situată în apropierea oraşului Cluj Napoca, la o distanţă de 5-6 kilometri, ceea ce o face extrem de accesibilă chiar şi publicului larg. Specificul acestei zone este dat de vegetaţia de stepă, similară cu cea din Asia sau din estul extrem al Europei, unde se găsesc sute de specii de plante, unele protejate. Rezervaţia botanică are o suprafaţă totală de câteva zeci de hectare, fiind formată din trei arii protejate. 86

Arii protejate

86 www.transilvania-magica.ro199/69

Pe suprafaţa judeţului Bihor se regăseşte o paletă largă de arii protejate, variind de la parcuri naţionale la peşteri sau izvoare. Printre cele mai spectaculoase se numără87: Avenul Borţigului, Calcarele cu hippuliti de pe Valea Crişului, Calcarele tortoniene de la Miheleu, Calcarele tortoniene de la Tasad, Defileul Crişului Repede, Gheţarul Focul Viu, Groapa Ruginoasa, Gruiul Pietrii, Lacul Cicoş, Izbucul intermitent de la Călugări, Izvoarele Răbăgani, Molhaşurile din Valea Izbucelor, Peştera Ciurului Izbuc, Peştera Osoiu, Peştera Urşilor, Peştera Vântului, Pietrele Galbenei, Piatra Bulhuzului, Poarta Bihorului, Pârâul Peţea, Pietrele Boghii, Platoul carstic Padiş – Vărăşoaia – Poiana Ponor, Platoul carstic Lumea Pierdută, Peştera Meziad, Turbăriile din Padiş.

Judeţul Bistriţa Năsăud este înţesat de arii protejate ce iau forma parcurilor naţionale, dar şi a altor monumente ale naturii: Turbăria Tăul Muced, Carstul din Dealul Popii, Peştera Cobasel, Izvoarele Mihăiesei, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Tăurile Buhăescului, Creasta principală a Munţilor Rodnei, Căldarea glaciară Gagi, Preluca şi Vârful măgurii, Complexul carstic Tăuşoare – Zalion: peştera Izvorul Tăuşoarelor, peştera Jgheabul lui Zalion, Defileul Izei, Zăvoaiele Borcutului, Poiana cu bulbuci din Vârful Posuci, Piatra Ţibăului, Masivul de sare de la Sărăţel, Râpa cu păpuşi, Râpa Mare, Pădurea din Seş, Vulcanii noroioşi de la Monor,Peştera Zânelor.

În judeţul Cluj, următoarele arii protejate sunt considerate ca fiind de importanţă naţională. Acestea sunt: Cariera Corabia, Cheile Baciului, Cheile Turenilor, Cheile Turzii, Fânaţele Clujului – Copârşaie, Fânaţele Clujului – Valea lui Craiu, Gipsurile de la Leghia, Lacul Ştiucilor, Molhaşul Mare de la Izbuc, Molhaşurile Căpăţânii, Pârâul Dumbrava, Parcul Naţional Munţii Apuseni, Peştera Mare de pe Valea Firei, Peştera din Piatra Ponorului, Peştera Vârfuraşu, Sărăturile şi Ocna Veche, Stufărişurile de la Sic, Valea Legii, Valea Morilor, Zona fosiliferă Corus. La aceste arii protejate se adaugă cele de importanţă judeţeană, printre care se numără: Acumularea Bondureasa, Acumularea Drăgan, Acumularea Fântânele, Acumularea Tarniţa, Acumulările Gilău, Someşul Cald, Băile Băiţa, Băile Cojocna, Băile Ocna Dej, Băile Turda, Cheile Borzeşti, Cheile Dumitresei, Defileul Surduc, Defileul Arieşului, Piatra Bănişorului, Pietrele Albe, Valea Căprioarelor, Valea Ierii, Vlădeasa, Zona lacurilor Geaga şi Taga. Judeţul Maramureş include o mulţime de arii protejate, dintre care amintim: Lacul Albastru, Peştera Vălenii Somcuţei,Peştera cu Oase de la Poiana Botizii, Rezervaţia Stâncăriile Sâlhoi – Zâmbroslavele, Mlaştina Vlăsinescu, Tăul lui Dumitru, Rezervaţia Creasta Cocoşului, Cheile Tătarului, Cheile Babei, Rezervaţia Peştera Boiu Mare, Rezervaţia Turbăria Iezerul Mare, Rezervaţia Coloanele de la Limpedea, Rezervaţia Rozeta de Piatră Ilba, Rezervaţia Peştera din Dealu Solovan, Mlaştina Tăul Negru, Rezervaţia Ponorul Izei, Izvorul Bătrâna, Rerzervaţia Izvorul Albastru al Izei, Lacul Morărenilor, Mlaştina Poiana Brazilor, Rezervaţia Defileul Lăpuşului, Rezervaţia Farcău – Lacul Vinderel – Mihăilescu Cu un teritoriu acoperit aproape în totalitate de silvostepă şi zonă forestieră, judeţul Satu Mare reuneşte o mulţime de arii protejate ce alcătuiesc 12% din suprafaţa acestuia. În judeţul Satu Mare se află 7 arii naturale de interes naţional, respectiv 3 arii de interes judeţean. Dintre acestea, amintim: Dunele de nisip Foieni, Mlaştina Vermeş, Râul Tur, Tinoavele din Munţii Oaş. Nu în ultimul rând, judeţul Sălaj propune o bogăţie de opţiuni de vacanţă turistului însetat de frumos. Pentru turiştii interesaţi de obiectivele naturale, judeţul Sălaj reuneşte 15 arii

87 www.transilvania-magica.ro200/69

protejate de interes naţional, dintre care cele mai importante sunt: Grădina Zmeilor, Rezervaţia Tuşa – Barcău – comuna Sîg, Peştera Măgurici.

Potenţialul turistic al resurselor hidrografice (inclusiv hidrominerale şi termale)

Resursele hidrominerale şi termale, care a determinat primele amenajări cu scop balneoturistic din România, unele chiar de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Sub aspect fizic şi hidrochimic ele aparţin la trei mari categorii ce caracterizează perfect trei arii geografice majore incluse regiunii de nord-vest:- apele termale din Câmpia şi Dealurile Vestice (Băile Felix, Episcopiei, Marghita, Tăşnad, Boghiş, Zalnoc, Simleul Silvaniei, Satu Mare, Beltiug etc.;);- apele minerale carbogazoase şi bicarbonatate legate de aureola mofetică Oaş-Gutâi-Toroioaga (Săpânţa, Dragomireşti, Târlişua, Poiana Ilvei, Anieş, Rodna, Sângeorz Băi etc.);- apele clorurosodice legate de saliferul sarmaţian (şi de exploatările de sare) din Depresiunea Transilvaniei (Turda, Cojocna, Someşeni, Sic, Băiţa, Ocna Dej, Figa) şi, parţial, de cel din Depresiunea Maramureşului (Coştiui, Ocna Sugatag).

Prin numărul apreciabil al izvoarelor minerale, prin diversitatea tipurilor hidrochimice de ape minerale, prin extensiunea şi capacitatea de înmagazinare a acviferelor subterane, Regiunea de Nord-Vest se impune, detaşat, între alte regiuni ale continentului european.

Cascade

În Munţii Apuseni şi pe teritoriul Regiunii Nord-Vest, se află o serie deosebit de spectaculoase de cascade, dintre care cele mai cunoscute sunt:

- Cascada Cailor, cea mai mare cascadă din România, având o cădere de 80 de metri (principala treapta măsoară 16 m) se găseşte tot în aceasta grupare muntoasă împreună cu alte formaţiuni de acest gen: Cormoaia, Anies şi Puzdrele, cascadă care se află la altitudinea de 1520 m.

- Cascada Vălul Miresei, cascadă în două trepte, este cea mai reprezentativă din Munţii Apuseni. Cascada are aproximativ 50 m înălţime dar grandoarea şi sălbăticia ei a fost parţial afectate datorită drumului din apropiere. Cascada Iadolina se află şi ea în apropriere.

Lacuri

Cele mai apreciate lacuri, din punct de vedere turistic, din Regiunea Nord-Vest sunt: Lacul Leşu din Bihor: este un lac de acumulare situat lângă localitatea Leşu pe Valea

Iadului, ce are volumul de apă de 26.000.000 mc. Un al doilea obiectiv turistic interesant, aproape, este Peştera cu Apă din Valea Leşului, numita monument al naturii, cu o lungime de aprox. 1.240 metri.

Lacul Fântânele, din judeţul Cluj, este unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare din România, ce are şi scop hidroenergetic având un volum de peste 200 milioane

201/69

metri cubi. A fost dat în folosinţă în anul 1977, atunci fiind necesara strămutarea câtorva comune.

Lacul Tarniţa (Cluj) se găseşte între comunele Râşca, Mărişel şi Gilău, la vest de municipiul Cluj-Napoca. Cu o suprafaţă de cca. 215 ha şi o lungime de peste 8 km, lacul Tarniţa este una din cele mai apreciate zone turistice din judeţul Cluj. Este alimentat de apele Văii Someşul Cald.

Lacul Cetăţele, unul din cele mai frumoase lacuri alpine din România, se află situat în judeţul Bistriţa-Năsăud. Numit şi Tăul Căianului de către localnici, lacul este protejat prin lege.

Lacul Lala Mic este un ochi de apă situat în Munţii Rodnei, sub vârful Ineu, la 1.900 de metri altitudine.

Lacul Lala Mare este un lac glaciar şi este situat în Carpaţii Orientali, în Munţii Rodnei, pe Ineu.

Lacul Firiza este numele unui lac de acumulare aflat în apropiere de Baia Mare care atrage anual o mulţime de pescari împătimiţi, şi nu numai. Este situat puţin mai sus de satul Izvoarelor, în localitatea Firiza. Lacul Sărat, Ocna Şugatag: este format pe locul unor foste mine de sare şi atrage turişti care doresc să beneficieze de calităţile apei.

Lacul Albastru, din Baia Sprie, Maramureş, este de asemenea, creat prin prăbuşirea unei mine, iar apa îşi schimbă culoarea datorită compoziţiei chimice predominată de sulfuri.

Lacul Csiky şi Lacul Roman fac parte din complexul de lacuri Băile Sărate de la Turda şi sunt cunoscute pentru potenţialul lor curativ deosebit.

Izvoare şi alte resurse de ape curative

Transilvania de Nord are o imensă bogăţie de izvoare minerale, termale şi sulfuroase, dintre care cele mai cunoscute se află grupate pe judeţe mai jos:

Bihor Izvorul Minunilor, de la Stâna de Vale, Bihor, este una dintre cele mai pure şi apreciate ape de izvor de la noi din ţară.Oradea deţine resurse geotermale cu proprietăţi curative – ape minerale termale cu temperatura între 28-48 grade Celsius, oligotermale, care tratează afecţiuni reumatismale, neurologice, metabolice şi endocrine. Băile Felix, situate la 8 kilometri de oraşul Oradea, dispun de ape termale cu o temperatură de 49 de grade Celsius. Apele termale de la Băile Felix sunt bogate în săruri minerale şi sunt benefice pentru tratarea afecţiunilor ginecologice, reumatismale şi neurologice.Ape termale se găsesc şi în alte locuri din judeţ: Mădăraş, Marghita, Rabagani, Livada, Balc, Chislaz, Beiuş.

ClujBăile Băiţa se află în judeţul Cluj, la 43 de kilometri de oraşul Cluj Napoca. Aici se găsesc ape termale recomandate pentru tratarea bolilor de piele, reumatice, ginecologice sau locomotorii.Staţiunea Băile Someşeni, judeţul Cluj, poate deveni un punct de atracţie pentru turiştii locali, fiind localizata în apropierea oraşului Cluj-Napoca.

202/69

Băile Sărate Turda. Unele lacuri, îndeosebi cele antroposaline situate pe locul unor foste ocne de sare, sunt folosite de către populaţie în scopuri terapeutice. Apele acestor lacuri, cloro-sodice, bicarbonatate, calcice, magneziene sunt indicate pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic precum şi pentru afecţiuni ginecologice. De asemenea, minele de sare închise şi lacurile sărate de la Ocna Dej, Turda şi Cojocna prezintă un potenţial excelent de atragere a turiştilor din Regiune şi din regiunile învecinate.

Satu MareBăile Tăşnad: Apa termală care are o temperatură de suprafaţă de 72 Celsius şi o mineralizare totală de 9,84 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată şi sodică-calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi potasiului. Aceste calităţi o recomandă pentru utilizarea în cură externă, în afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni reumatismale abarticulare, afecţiuni neurologice periferice cronice, afecţiuni ginecologice cronice (în afara puseelor inflamatorii), afecţiuni posttraumatice, boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli de metabolism), dar şi pentru băi tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice sau pur şi simplu agremental, prin îmbinarea curelor de apă, aer şi soare88.Băile Acâş se află în judeţul Satu Mare, într-o zonă atractivă, ideală pentru turismul balnear. Dispun de izvoare cu apă termală care au temperatura de 46 de grade Celsius. Apele termale de la Băile Acâş sunt benefice pentru afecţiunile reumatismale inflamatorii şi generative, pentru afecţiunile post traumatice, afecţiuni neurologice, de nutriţie şi ginecologice.Turţ Băi este o staţiune situată la 20 de kilometri de Satu Mare. Apele de aici conţin clor, sulf, calciu şi magneziu şi sunt benefice pentru afecţiunile reumatismale şi ginecologice. La 15 kilometri de Carei se află satul Ady Endre, unde turiştii vor găsi izvoare cu apă termală, cu o temperatură de 72 de grade Celsius. Apele conţin clor şi sodiu şi sunt indicate pentru afecţiunile reumatismale, endocrine şi ginecologice.La 36 de kilometri de oraşul Satu Mare se află oraşul Carei care este şi staţiune balneoclimaterică. Aici se găsesc izvoare de ape minerale şi termale. Apele termale au o temperatură de 52 de grade şi conţin clor, iod, sodiu, calciu şi magneziu.Băile Beltiug se află la 35 de kilometri de Satu Mare şi dispune de izvoare de ape termale, cu o temperatură de 70 de grade Celsius. Apele conţin oligominerale, sodiu, calciu, magneziu şi sunt indicate pentru tratarea afecţiunilor reumatismale şi ginecologice.Băile Puturoasa se află la 9 km de localitatea Vama, judeţul Satu Mare, iar apele nămoloase de aici au un bogat conţinut în sulf, clor, iod. Apa sulfuroasa este recomandata în tratarea bolilor reumatice. Băile Beltiug, din judeţul Satu Mare, este o staţiune locala cu ape slab sulfuroase, clorurosodice, hipotone, indicate în afecţiuni reumatismale şi ginecologice.

SălajBăile Boghiş, din Sălaj, situate în Comuna Boghiş, este o staţiune cu caracter permanent, cu o serie de foraje cu apa rece şi termala la temperatura de 42 grade. Afecţiunile care sunt tratate aici sunt: cele ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic, ginecologice.

Băile Bizuşa, judeţul Sălaj, este o staţiune cu caracter permanent, unde au fostpuse în evidenta straturi acvifere de adâncime cu ape slab mineralizate. Hidrogenul sulfurat este compusul care conferă calitate deosebită acestor ape, atât pentru cura interna internă în afecţiuni hepato-biliare, de nutriţie şi urinare, iar în cura externa în afecţiuni ale aparatului

88 www.tasnad.ro 203/69

locomotor, reumatism degenerativ, sechele post-traumatice şi afecţiuni ale sistemului nervos periferic.

Băile Jibou, Sălaj, microstaţiune balneară sezonieră, este situată în intravilanul oraşului Jibou, unde sursa de apa minerala o constituie un izvor natural, captat intr-un bazin betonat, amenajat direct pe o emergenta naturala. Factorii naturali terapeutici sunt: apa minerala sulfuroasa, clorurata, sulfatata, izotonă, nămol, bioclimat sedativ de cruţare. Indicaţii terapeutice: boli ale aparatului locomotor (reumatismale, degenerative şi articulare), boli asociate (ginecologice) şi boli ale tubului digestiv.

Băile Zalnoc-Zăuan, din Bobota, Sălaj, este renumita în tratarea bolilor reumatismale şi aleaparatului digestiv.

Băile Crişeni, Sălaj - Apa balneotermală a ştrandului are următoarele caracteristici: temperatura 25 ºC, pH 7,23, cloruri 5993, 32 mg/l, alcalinitate 7,5 ml/l, sulfaţi 1,150 mg/l.

Băile Şimleu Silvaniei, Sălaj - apa termala, din analiza chimica, se caracterizează ca apa clorosodica şi bromoiodurată şi are proprietăţi terapeutice în afecţiuni ca: reumatism degenerativ; stări preartrozice, reumatism articular; sechele posttraumatice, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, afecţiuni dermatologice, bai tonifiante, de întreţinere a condiţiei fizice a organismului.

Băile Meseşenii de Sus, Sălaj, staţiune cu caracter sezonier, a fost recunoscuta în trecut datorita apelor recomandate pentru cura externa în scopul tratării afecţiunilor aparatului locomotor, reumatismului degenerativ şi inflamator, sechele post-traumatice ale membrelor, afecţiuni ale sistemului nervos periferic.

Maramureş Băile Dăneşti, în comuna Siseşti, Maramureş, beneficiază de izvoare sulfuroase şi clorosodice. În judeţul Maramureş mai există şi apele sărate din Sângeorz Băi.

Potenţialul turistic antropic

Potenţialul turistic antropic, ca varietate şi valoare, se leagă direct de îndelungata evoluţie a civilizaţiei umane, cât şi de interferenţele culturale ale mozaicului etnic specific Transilvaniei. Drept urmare, se remarcă o serie de grupe de obiective, fiecare cu ponderi diferite în cadrul diverselor zone turistice identificate în cadrul regiunii de nord-vest, cu trimiteri clare la areale geografice:- vestigii istorice (castre romane, castele, cetăţi antice şi medievale)- obiective religioase (biserici, catedrale, mănăstiri, cimitire);- monumente;- baraje şi lacuri de acumulare;- obiective culturale (muzee, case memoriale);- obiective şi manifestări etnografice; - regiuni cu originală civilizaţie şi cultură rurală românească, reprezentate de “ţări” şi ţinuturi: Ţara Oaşului, Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Năsăudului,

204/69

Ţara Moţilor, Ţara Beiuşului, Ţara Silvaniei sau ţinuturile Codrului sau al Bârgaielor. Renumite sunt bisericile de lemn din Maramureş, Lăpuş şi Sălaj; muzeele istorice şi etnografice (cu secţii în aer liber), muzica, portul, cântecul şi gastronomia tradiţională etc.

Patrimoniul cultural construit

Situaţia existentă

Lista monumentelor istorice pentru regiunea de Nord-Vest totalizează un număr de 4.017 imobile de patrimoniu, la nivelul anului 2010, cu menţiunea că zonele centrale urbane cu valoare arhitecturală deosebită sunt definite ca „arie de rezervaţie arhitecturală” (conform Planului Urbanistic General - PUG) iar în LMI acestea au rezervate doar un număr de ordine , cu denumirea „ansamblu urban” – în care intră o serie întreagă de imobile din zona de rezervaţie.

Lista poate fi structurată pe cele 4 mari categorii de monumente, după funcţiunea acestora: arheologie, arhitectură, for public, memoriale şi funerare dar şi din punct de vedere calitativ, funcţie de valoarea istorică şi arhitecturală a acestora, după cum urmează:

Monumente istorice Categoria AMonumente deInteres naţional

Categoria BMonumente de

Interes local

Totalregiune

I. Monumente arheologie 457 1338 1795II. Monumente arhitectură 508 1544 2052III. Monumente de for public 15 53 68IV. Monumente memoriale şi funerare 15 87 102

TOTAL REGIUNE 995 3022 4017

Sursa

Din totalul de 4.017 monumente istorice înregistrate în baza de date a direcţiilor judeţene de cultura şi patrimoniu, respective a regiunii de Nord-Vest, 995 dintre edificii sunt monumente recunoscute ca fiind de interes naţional, structurate în cele 4 mari categorii, dintre care ponderea este reprezentată de categoria I şi II care sunt oarecum echivalente, categoria III şi IV fiind de asemenea comparabile. Se observa ca din numărul total, cca. 25% sunt monumente de importanta naţionala, restul fiind importante doar pe plan local.

Clasificare monumente după grupa valorică

Conform tabelului de mai jos, judeţele cu cele mai multe monumente de interes naţional sunt, în ordine: Cluj-369, Bistrita-Nasaud-226 şi Maramures-180.

Categoria Bihor Bistriţa -Năsăud

Cluj Maramureș Sălaj Satu-Mare Total Regiune

A(naţional) 51 226 369 180 116 53 995B(local) 384 539 1012 402 428 257 3022

Total 435 765 1381 582 544 310 4017

205/69

Clasificare monumente după categorie (arheologie, arhitectura, for public şi memoriale/funerare)

Categoria Bihor Bistriţa-Năsăud

Cluj Maramureș Sălaj Satu-Mare Total Regiune

Categoria I (arheologie) naţional)

170 380 691 127 318 109 1795

Categoria II (arhitectura)

227 367 636 416 217 189 2052

Categoria III (for public)

19 11 13 13 6 6 68

Categoria IV (memoriale, funerare)

19 7 41 26 3 6 102

Total 435 765 1381 582 544 310 4017sursa

Din tabelul de mai sus se observa ca judeţul cu cel mai mare număr de monumente istorice este Cluj cu 1381 poziţii, urmat de Bistriţa-Năsăud cu 765 poziţii, iar cel mai mic număr de monumente înregistrate sunt în judeţul Satu-Mare - 310 poziţii. De asemenea, din totalul de 4017 poziţii, ponderea o reprezintă categoria a II-a, adică monumentele de arhitectura, în număr de 2052 poziţii. La 3 din cele 4 categorii, respectiv: arheologie, arhitectura și memoriale judeţul Cluj se afla tot pe primul loc ca şi număr de imobile iar la categoria III – monumente de for public, pe primul loc se afla judeţul Bihor.

Clasificare după funcţiune - liniile marcate prezintă o importanţă deosebită

Categoria Bihor Bistriţa-Năsăud

Cluj Maramureș Sălaj Satu-Mare

Total Regiune

BISERICI - total 104 65 191 138 98 84BISERICI Ortodoxe -de lemn-de zid

5913

826

7528

8632

696

545

302150

BISERICI Reformate(De zid)

22 21 64 10 21 24 162

BISERICIRomano-catolice

8 1 8 7 2 7 33

BISERICIGreco-catolice

1 2 1 - - 2 6

BISERICIEvanghelice

1 7 1 - - - 9

Bisericafranciscana

- - 2 - - - 2

Biserica unitariana - - 10 - - - 10

Biserica lutherană 1 1

BisericaArmeano-catolica

- - 2 - - - 2

206/69

BisericaUcraineana

- - - 2 - 1 3

Case(ţărănească, parohială, memorial, etc.)

18 194 261 119 20 26 638

Castele 10 16 15 5 6 5 57Conace/curie 11+1=12 - 24 1+5=6 5+1=6 2+1=3 51Cetăţi 3 - 4 - 3 1 11Fabrica - - 1 5 0 - 6Palate 15 - 13 2 - 3 33Parc - - 6 2 8 1 17Gradina botanica/sera

- - 1 - 1 - 2

Ştrand 1 - - - - 1Statui/busturi 18 10 6 3 3 5 45Monumente comemorative (cruce, troiţa, obelisc, etc.)

6 1 4 25 4 2 42

Ansamblu urban 3 2 5 4 12 26Ansamblu/Sit rural

- 3 - - - - 3

Castre - 3 6 - 6 - 15

Clasificare după amplasare:

Categoria Bihor Bistriţa-Năsăud

Cluj Maramureș Sălaj Satu-Mare Total Regiune

MEDIU URBAN

166 92 481 246 75 109 1169

MEDIU RURAL

269 673 900 336 469 201 2848

Total 435 765 1381 582 544 310 4017

Obiective care necesita intervenţie de urgenta/pe judeţe:

Judeţul Bistriţa-NăsăudTotalizeaza un numar 17 obiective care necesita interventie de urgenta, din care 11 sunt de importanta nationala, A. In zona urbana, respectiv Bistrita si Beclean se gasesc 7 obiective, restul pana la 10 imobile fiind situate in zona rurala.

Judetul BihorTotalizeaza un numar 39 obiective care necesita interventie de urgenta, din care doar 2 sunt de importanta nationala. In zona urbana, respectiv Oradea si Beius se gasesc 19 obiective, restul pana la 20 de imobile fiind situate in zona rurala.

Judetul Cluj

207/69

Totalizeaza un numar 9 obiective care necesita interventie de urgenta, din care doar 3 sunt de importanta nationala, A. In zona urbana, respectiv în Huedin se gaseste 1 obiectiv, restul pana la 9 imobile fiind situate in zona rurală.

Judetul MaramureşTotalizeaza un numar de 35 obiective care necesita interventie de urgenta, din care doar 18 sunt de importanta nationala-A. In zona urbana, respectiv Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic, Sighetu Marmatiei se gasesc 30 de obiective, restul pana de 5 imobile fiind situate in zona rurala.

Judetul Satu – Mare Totalizeaza un numar de 33 obiective care necesita interventie de urgenta, din care doar 4 obiective sunt de importanta nationala, A iar un numar de 11 obiective considerate ca fiind foarte valoroase, nu sunt inscrise in lista monumentelor protejate. In zona urbana, respectiv Satu Mare, Carei, Taşnad se gasesc 12 obiective, restul pana 11 obiective fiind situate in zona rurala.

Judetul Sălaj Totalizeaza un numar de 62 obiective care necesita interventie de urgenta, din care 17 obiective sunt de importanta nationala, A. In zona urbana, respectiv Zalău, Jibou, Şimleu Silvaniei se gasesc un număr de 17 obiective, restul pana 45 obiective fiind situate in zona rurala. Se observa ca ponderea din total o reprezinta bisericile din lemn, in numar de 20, strarea fizica a acestora fiind foarte

208/69

Lista monumente în patrimoniul UNESCO

In regiunea de Nord-Vest singurele obiective înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO se află în judeţul Maramureş, după cum urmează:

Lista a celor opt biserici de lemn din jud. Maramureş înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial-UNESCO:

- Biserica ,,Intrarea Maicii Domnului în biserică” com. Bârsana, sat Bârsana. - Biserica ,,Sfântul Nicolae,, com. Budeşti”, sat Budeşti- Biserică ,,Preacuvioasa Paraschiva,” com. Desesti, sat Desesti- Biserica ,,Naşterea Maicii Domnului” com. Ieud, sat Ieud Deal.- Biserica ,,Preacuvioasa Paraschiva,” com. Poienile Izei, sat Poienile Izei.- Biserica ,,Sfinţii Arhangheli com. Siseşti”, sat Surdesti.- Biserica ,,Sfinţii Arhangheli com. Siseşti”, sat Plopiş.- Biserica ,,Sfinţii Arhangheli oraş Târgu Lăpuş”, sat Rogoz.

Bisericile din lemn din Maramureş sunt exemple excepţionale ale unei arhitecturi religioase şi vernaculare din lemn, fruct al interacţiunilor între tradiţii religioase ortodoxe şi influente gotice, într – o interpretare particulară a tradiţiilor arhitecturale ale lemnului care lasă să apară o mare maturitate artistică şi imense competente artizanale.

Localităţi cu resurse turistice

Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, „Secţiunea a VIII-a Zone cu resurse turistice”, anexa nr. 1 „Unităţi administrativ teritoriale cu resurse naturale şi antropice mari şi foarte mari” stabileşte zonele unde turismul poate fi considerat activitate economica prioritara, iar investiţiile pentru dezvoltarea acestei activitatea vor fi orientate cu precădere spre aceste zone.

În Regiunea Nord-Vest, au fost prioritizate astfel două tipuri de localităţi, de Unităţi administrativ-teritoriale cu concentrare mare de resurse şi cu concentrare foarte mare de resurse naturale şi /sau antropice împărţite astfel :

Judeţ UAT cu concentrare mare de resurse

UAT cu concentrare foarte mare de resurse

Bihor 28 6Bistriţa Năsăud 31 10Cluj 27 2Maramureş 48 15Satu Mare 12 2Sălaj 17 1Total 163 36

209/69

Tipuri şi forme de turism practicate

Turismul curativ şi de agrement acvatic

Hotărârea nr. 852 din 13 august 2008, pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice conţine lista localitãţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local. Din Regiunea Nord-Vest, de interes naţional sunt Bãile Felix - judeţul Bihor şi Sângeorz-Bãi - judeţul Bistriţa-Nãsãud. Staţiuni turistice de interes local: 1 Mai - judeţul Bihor, Bãile Turda - judeţul Cluj, Bãile Bãiţa - judeţul Cluj, Borşa - judeţul Maramureş, Ocna Şugatag - judeţul Maramureş, Stâna de Vale - judeţul Bihor, Tãşnad - judeţul Satu Mare, Tinca - judeţul Bihor, Zona Fântânele - judeţul Cluj, Zona Muntele Bãişorii - judeţul Cluj

Dintre acestea, cu specific balnear pot fi considerate: Bãile Felix - judeţul Bihor , Sângeorz-Bãi - judeţul Bistriţa-Nãsãud, 1 Mai - judeţul Bihor, Bãile Turda - judeţul Cluj, Bãile Bãiţa - judeţul Cluj, Ocna Şugatag - judeţul Maramureş, Tãşnad - judeţul Satu Mare, Tinca - judeţul Bihor.

În conformitate cu Hotărârea Nr. 1.016 din 12 octombrie 2011 privind acordarea statutului de staţiune balneară şi balneoclimatică pentru unele localităţi şi areale care dispun de factori naturali de cură, doar arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor este declarată baleoclimaterică în Regiunea Nord-Vest.Astfel, pentru marea majoritate a zonelor cu resurse valoroase din punct de vedere balnear, termal, de cură nu au fost depuse eforturi pentru declararea loc ca staţiuni turistice, respectiv balneare sau balneo-climaterice.

În Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear Faza 2, 2009, elaborat pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, staţiunea Băile Felix era considerată cea mai atractivă din România, primind nota maximă după criterii multiple, ca de exemplu: atractivitatea turistică a teritoriului, calitatea serviciilor sau accesibilitate. Alte două staţiuni din regiune au fost cotate cu note medii, respectiv mici – Turda şi Sângeorz Băi. În acelaşi document, zona Oradea- Băile Felix a fost plasată pe reţeaua prioritară a turismului balnear în România, ca oraş termal.

În Ghidul staţiunilor balneare, editat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, 2011, sunt descrise în conformitate cu masterplanul anterior menţionat staţiunile cele mai importante.

BĂILE 1 MAI, staţiune balneoclimatică permanentă situată în judeţul Bihor, are parte de numeroase instalaţii de tratament89:

Curenţi diadinamici şi interferenţiali magnetodiaflux; ultrasunet; unde scurte; laserterapie; ionizări; aerosoli; băi terapeutice cu ape minerale termale în căzi şi în bazin; băi galvanice; duş subacval; masaj segmentar manual; kinetoterapie la sală.

Împachetări cu nămol, în care acţiunea are efect prin calităţile fizice şi chimice ale nămolului. Termoterapia, masajul, împachetări cu parafine. Cura de nămol stimulează neuroreceptorii periferici, vasodilataţia şi, implicit, mecanismele de reacţie ale organismului.

89 Ghidul staţiunilor balneare, editat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, 2011

210/69

Beneficiază de structuri de cazare mai degrabă modeste, cum ar fi hotel de 2 stele, pensiuni de 3 stele, pensiuni rurale de 4 şi 3 flori, dar are parte de atracţii turistice cum ar fi Băile 1 Mai: ştrandul cu valuri - ştrand cu apă termală, cel mai vechi de acest tip din România, dispune de 14 bazine; rezervaţia naturală Pârâul Peţea — lacul cu nuferi ocroteşte 3 specii naturale protejate: Nymphaea Lotus Thermalis (varietate unică în Europa, relicvă a erei terţiare), care deşi este o specie tropicală, trăieşte spontan aici într-o climă temperată), peştele „Roşioara lui Racoviţă” (specie endemică, denumită după naturalistul român Emil Racoviţă) şi melcul Melanopsis Parreyssi (supravieţuitor al erei glaciare).

BĂILE FELIX, staţiune balneoclimatică permanentă situată în judeţul Bihor, staţiunea se află în partea de nord-vest a Munţilor Apuseni, în Câmpia Crişurilor, la poalele dealurilor ce coboară din Munţii Pădurea Craiului90.

Sunt puse la dispoziţia doritorilor de tratamente instalaţii pentru băi cu apă minerală termală în căzi şi bazine, cu posibilităţi de kinetoterapie şi elongaţii subacvale; instalaţii pentru aplicaţii calde cu nămol; instalaţii pentru tratamente ginecologice cu ape minerale termale şi cu nămol cald; instalaţii complexe de electro şi hidroterapie; instalaţii de aerosoli şi inhalaţii; bazine în aer liber cu apă minerală termală, unele cu funcţionare permanentă, indiferent de anotimp; săli de gimnastică medicală; masaj medical; saună; cosmetică cu tratamente de estetică facială şi corporală, Gerovital şi Aslavital.Turiştii se pot caza hoteluri de 4 şi 3 stele, pensiuni de 3 şi 2 stele, pensiuni rurale de 3 flori, camping de 2 stele. Există în construcţie un hotel de 5 stele în staţiune. Unul dintre ştrandurile staţiunii este dezvoltat şi promovat sub formă de aqualand.

Dintre atracţiile turistice din zonă, sunt importante lacurile artificiale termale din Băile Felix care au lotuşi aclimatizaţi, întâlniţi în India şi Pakistan (Nelurnuncifera), Africa (Nymphea zanzibarena), Asia şi Africa (Aeibornia crasepis).

În strânsă relaţie cu dezvoltarea termalismului în zonă, în municipiul Oradea se construieşte aquaparkul Nymphaea, finanţat prin Programul Operaţional Regional.

OCNA ŞUGATAG 91 este o staţiune balneoclimatică permanentă situată în judeţul Maramureş. Există instalaţii pentru băi calde la căzi şi bazine cu apă minerală; instalaţii pentru electro, hidro şi termoterapie; sală de gimnastică medicală; masaj medical; ştrand pentru aerohelioterapie şi bazine cu apa sărată concentrată şi hoteluri de 3 şi 2 stele, pensiuni de 3 şi 2 stele, pensiuni rurale de 2 flori, vile de 3 stele, cabana de 3 stele.

În zonă, turiştii pot vizita rezervaţia naturală “Pădurea Crăiască” şi biserica din lemn în stil arhitectonic maramureşean. Se organizează în fiecare an sărbătoarea câmpenească „Tânjaua de la Hoteni”.

SÂNGEORZ BĂI 92este o staţiune balneoclimatică permanentă situată în judeţul Bistriţa Năsăud. Tratamente se pot efectua cu următoarele instalaţii: buvete pentru cura internă cu ape minerale; instalaţii pentru aplicaţii calde de nămol şi parafină; instalaţii pentru aerosoli şi

90 Ghidul staţiunilor balneare, editat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, 201191 Ghidul staţiunilor balneare, editat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, 201192 Ghidul staţiunilor balneare, editat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, 2011

211/69

inhalaţii; instalaţii pentru electro şi hidroterapie; mofete; săli de gimnastică medicală; masaj medical. Turiştii se pot caza într-un hotel de 2 stele, pensiuni de 3 stele, vile de 2 stele, cabană de 3 stele.

Se pot vizita ruinele cetăţilor Ciceu, Rodnei, Castrul Roman Orheiu Bistriţei, biserici din Bistriţa - Ortodoxă, Reformată, Catolică, Sinagoga, mânăstiri: Nuşeni (localitatea Nuşeni), Piatra Fântânele (Piatra Fântânele), precum şi muzee şi case memoriale. Parcul naţional Munţi Rodnei oferă numeroase posibilităţi de petrecere a timpului.

TURDA 93 este o staţiune balneoclimatică sezonieră situată în judeţul Cluj.

Aici există instalaţii pentru băi calde cu apă sărată; instalaţii pentru electroterapie; masaj medical; amenajări pentru aerohelioterapie; ungeri cu nămol rece urmate de băi în lac; bazine cu apă sărată în aer liber. Există posibilitatea de cazare în hoteluri de 4, 3 stele, pensiuni de 3, 2 stele, vile de 4 stele. În zonă se pot vizita:

Palatul Princiar din Turda (fostă reşedinţă princiară, azi muzeu de istorie) este cel mai valoroasă clădire de cultură şi arhitectură medievală a Turzii.

Muzeul de istorie adăposteşte numeroase piese de patrimoniu, descoperite prin cercetări sistematice în Potaissa, castrul roman al Legiunii V Macedonica. Ruinele castrului au rămas în picioare până în evul mediu.

Gradina Zoologică Turda situată lângă Complexul Balnear Turda, a fost înfiinţată în 1953. Are o suprafaţă de 14 ha, împreună cu rezervaţia de căprioare. Cuprinde un acvariu, un muzeu cu păsări şi animale împăiate.

Zona protejată Durgău Cheile Turzii, rezervaţie naturală din anul 1938, au o bogată floră şi faună şi se află la o

distanţă de 6 km de Turda. Castrul roman Potaissa situat deasupra oraşului Turda, construit în anul 168.

Salina BalnearăSalina Turda94 are un microclimat şi factori sanogeni care oferă condiţii optime de aplicare în terapiile recuperatorii ale diferitelor afecţiuni interne cât şi în profilaxie şi sanogeneză. Peste 350.000 persoane vizitează salina după amenajarea acesteia prin fonduri Phare, ajungându-se în iunie 2012 la vizitatorul numărul 1 milion.

Condiţiile de microclimat ale minei de sare Turda permit abordarea terapeutică şi profilactică a mai multor tipuri de îmbolnăviri. Un loc aparte îl ocupă profilaxia şi tratamentul afecţiunilor respiratorii şi din sfera ORL.

Efortul fizic se desfăşoară de asemenea în condiţii optime, putându-se practica sporturi individuale sau colective.

Există de asemenea, numeroase dotări de agrement, de la bărcuţe la terenuri de sport.

Turism recreativ montan

93 Ghidul staţiunilor balneare, editat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, 201194 www.salinaturda.eu

212/69

Principalele staţiuni montane

Hotărârea nr. 852 din 13 august 2008, pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice conţine lista localitãţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local. Dintre acestea, cu specific de agrement montan sunt declarate numai patru: Borşa - judeţul Maramureş Stâna de Vale - judeţul Bihor Zona Fântânele - judeţul Cluj Zona Muntele Bãişorii - judeţul Cluj

Amatorii de turism montan cunosc cu siguranţă Băişoara şi Stâna de Vale. Problemele cu care se confrunta aceste staţiuni sunt în principal legate de infrastructura de acces, dar şi de infrastructura de divertisment.

Potenţialul zonei Baişoara este fantastic, mai ales pentru practicarea sporturilor de iarna. Situata la o altitudine cuprinsa intre 1.200 şi 1.400 de metri, Băişoara este cea mai importanta staţiune din nord-estul Apusenilor.

Cea mai cunoscuta staţiune de iarnă din judeţul Maramureş este Borşa, situată în versantul nordic al Munţilor Rodnei. Aici se găseşte una dintre cele mai dificile pârtii de schi din ţară. Pe versantul sudic al munţilor Rodnei, în Judetul Bistriţa Năsăud au fost amenajate pârtii de schi în apropierea taberei de la Valea Blaznei. Celelalte zone schiabile din Maramureş sunt concentrate pe suprafaţa munţilor Ignis-Gutâi, în apropierea staţiunilor Cavnic, Izvoare, Mogoşa, Şuior95.

Ecoturismul

Din sfera largă a ecoturimului fac parte turismul de drumeţie, alpinismul, speoturismul, precum şi turismul extrem montan.

În regiunea Nord-Vest există trei parcuri naţionale, trei parcuri naturale şi extrem de multe arii protejate, cu un potenţial enorm pentru a forma baza celei mai curate forme de turism şi anume ecoturismul.

95 http://www.experience-romania.ro/statiuni_de_iarna 213/69

În conformitate cu Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România, Faza I, EXPERIENŢA ECOTURISTICĂ LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL, editată de Ministerul Turismului, în septembrie 2009, în Regiunea Nord-Vest există resurse turistice deosebit de importante în ecoturism în ariile majore protejate din Munţii Maramureşului şi foarte importante în Munţii Apuseni şi Munţii Rodnei.

În ceea ce priveşte capacitatea de cazare, RNP Romsilva consideră că nu sunt probleme legate de capacitatea de primire a vizitatorilor în parcurile aflate în administrarea sa şi că există locuri suficiente pentru creşterea controlată fără a pune în pericol mediul.

214/69

Unităţi de cazare în cadrul şi în apropierea ariilor protejate

Unităţi de cazare înariile protejate

Unităţi de cazare învecinătatea ariilor

protejateMunţii Rodnei 1 58Apuseni 150 600Munţii Maramureşului 39 27

În conformitate cu INSSE, în Regiunea Nord-Vest existau la nivelul anului 2011: 18 cabane, 6 campinguri, 3 popasuri turistice.

În cadrul acestei analize ar trebui luate în considerare şi unităţile certificate ecoturistic de către Asociaţia de Ecoturism din România, majoritatea situate în interiorul sau în imediata apropiere a unor arii protejate. A.E.R. a certificat, în regiunea noastră, o singură locaţie: Casa Alexandra, sat Lunca Ilvei, Bistriţa Năsăud.

Pentru parcurile situate în zona montană o importanţă aparte o au refugiile turistice şi locurile de campare amenajate, structuri deficitare în majoritatea acestor areale sau cabanele de vânătoare 2 (223 la nivel naţional).

Un rol deosebit în cadrul infrastructurii turistice a parcurilor naţionale şi naturale îl au centrele de vizitare şi punctele de informare – patru în Parcul Apuseni, 1 în Munţii Maramureşului, 2 în Munţii Rodnei.

În parcurile naţionale şi naturale din România au fost create reţele de trasee turistice, în mare parte omologate sau în curs de omologare. Cele mai multe trasee sunt de drumeţie, dar au fost amenajate şi trasee cicloturistice sau trasee pe apă (în parcurile constituite în zone umede). De asemenea, există şi trasee educative.

În anumite parcuri cu veche tradiţie în turism, s-au dezvoltat de-a lungul timpului şi diverse alte variante de acces în interiorul acestora, respectiv - mijloace de transport pe cablu (Parcul Naţional Munţii Rodnei, Parcul Natural Apuseni) sau transport pe cale ferată îngustă (mocăniţa de pe Valea Vaserului – Parcul Natural Munţii Maramureşului).

Strategia naţională privind ecoturimul precizează că totuşi accesibilitatea internă în parcurile naturale şi naţionale este redusă (trasee în stare proastă) şi că ar trebui îmbunătăţită (nu atât cantitativ, cât mai ales calitativ), ţinând cont de nevoile de conservare, de nevoile de dezvoltare locală şi de calitatea experienţei turistice.

O altă componentă deosebit de importantă, ce oferă indicii în legătură cu potenţialul de dezvoltare a turismului la nivelul localităţilor situate în interiorul şi în apropierea ariilor protejate majore, este infrastructura tehnică.

215/69

Programe ecoturistice

Programele de ecoturism există de relativ puţină vreme şi în Transilvania de Nord şi sunt profilate pe următoarele nişe:

în Parcul Natural Munţii Apuseni - speoturism, drumeţii tematice, programe culturale, schi de tură, turism ecvestru, cicloturism etc.;

Parcul Naţional Munţii Rodnei, cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumeţie tematică, schi de tură, observarea florei şi faunei, programe culturale, expediţii cu Canoe etc.;

Maramureş (programe de descoperire a naturii, călărie, cicloturism, descoperirea ocupaţiilor‚şi a arhitecturii tradiţionale etc.);

Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei organizează o serie de programe ecoturistice (călare sau drumeţie cu ghid), cu durate de 1, 2, 3 sau 5 zile: Calare la Poiana cu narcise de pe Masivul Saca (1 sau 3 zile); Calare în Munţii Rodnei (5 zile) Drumeţie la Ineu şi Lacul Lala (o zi) Drumeţie la Ineu (o zi) Drumeţie la Cascada Cailor – Lacul Ştiol (o zi) Drumeţie la Cascada Cailor – Lacul Ştiol – Pasul Prislop (o zi) Drumeţie pe traseul Borşa Pietroasă – Lacul Iezer – Vârful Pietrosu – Creasta

principală – Borşa Complex (2 zile) Drumeţie pe traseul Moisei - Iza Izvor – Şaua Bătrânei – Tarniţa la Cruce –

Vârful Pietrosu – Lacul Iezer – Borşa (2 zile) Drumeţie pe traseul Izvorul Negru (Mănăstire) - Iza Izvor –Vârful Pietrosu –

Borşa (3 zile) Borşa – Vârful Pietrosu –Vârful Ineu - Pasul Rotunda (3 zile).

216/69

Circulaţia turistică în interiorul parcurilor

În ceea ce priveşte circulaţia turistică în interiorul celor trei parcuri din regiune, cifrele arată că cele mai multe persoane vizitează parcul natural Apuseni.

Parcul Natural Apuseni- aproximativ 300.000 de turişti;- cei mai mulţi sunt turiştii români (60%, majoritatea nefiind la prima vizită în Apuseni),

dar sunt şi destul de mulţi turişti maghiari, slovaci, cehi, polonezi, olandezi, belgieni, francezi;

- dintre principalele motive ale vizitei se remarcă relieful spectaculos, traseele montane deosebite, frumuseţea peisajelor şi peşterile;

- majoritatea turiştilor preferă să vină cu maşinile personale, în grupuri de 2-5 persoane şi să stea la cort.

Parcul Naţional Munţii Rodnei- circa 20.000 de vizitatori (în parc şi în zona din imediata vecinătate);- majoritatea turiştilor şi vizitatorilor călătoresc spre PNMR cu maşina proprie (70%),

circa 14% folosesc mijloace de transport în comun (microbuz, autocar), circa 14% sosesc cu trenul, restul de sub 2 % sosesc cu alte mijloace (de exemplu bicicleta).

- majoritatea turiştilor aflaţi în zona alpină în sezon sunt tineri şi adulţi, cu un nivel mediu-superior de pregătire, cu un loc de muncă stabil, cu venituri medii şi mici.

- turiştii provin în principal din judeţele limitrofe: Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Suceava, Cluj, precum şi municipiul Bucureşti şi alte judeţe mai îndepărtate (Iaşi, Botoşani, Galaţi, Neamţ, Constanţa).

- 60% au sosit pentru drumeţie (în special partea centrală a zonei parcului), 33,3% se află într-o vizită ocazională în zonă, iar 7% vin în vizită la rude şi includ în această excursie o drumeţie sau o ieşire scurtă în parc (sau în zona învecinată);

- frecvenţa cea mai mare o au grupurile de 2-3 persoane, dar un procent semnificativ aparţine grupurilor formate din 4-5 persoane (în special pentru cei sosiţi pentru drumeţii mai lungi şi picnic sau grătar de week-end).

Neexistând acţiuni sistematice de monitorizare şi înregistrare a vizitatorilor, există o estimare a numărului de vizitatori pe an în Parcul Munţii Maramureşului - 10.000.

Speoturismul

Cu nenumăratele peşteri cu caracteristici unicat, Transilvania de Nord atrage doritorii de speoturism mai ales în zona Munţilor Apuseni. Unele surse susţin că cele mai cunoscute (cum ar fi Peştera Urşilor) are 200.000 de vizitatori pe an.

Deşi există în România 400 de peşteri cu potenţial turistic, mai puţin de zece sunt amenajate. Totuşi, acestea au adus, în anul precedent, peste 500.000 de turişti, afirmă organizaţia Salvaspeo.

În România, 400 de peşteri au potenţial turistic pentru turismul în masă, adică poate merge

217/69

oricine. Încă vreo 4.000 au potenţial de speoturism, adică turism ghidat de un specialist. În momentul de faţă, numărul peşterilor amenajate, din păcate, în România nu atinge cota 10, adică zece peşteri. În peşterile amenajate, în 2011, s-au înregistrat peste 500.000 de turişti, la nivel de România96.

În special judeţul Bihor deţine un patrimoniu speologic unic în România şi estul Europei: aici se găseşte cea mai lungă peşteră din România – Peştera Vântului (~48 de kilometri), cea mai adâncă peşteră din România, Avenul V5 (-642 metri), şi cel mai mare portal din România- Peştera Cetăţile Ponorului şi multe alte superlative speologice, majoritatea fiind însă închise publicului larg, având statut de rezervaţie sau fiind accesibile numai speologilor experimentaţi.

Totuşi, din cele câteva mii de peşteri ale carstului bihorean, câteva sunt deschise publicului, oferindu-le o fascinantă călătorie subterană. Acestea sunt:

• Peştera Urşilor- electrificată şi cu servicii de ghidare;• Peştera Meziad- servicii de ghidare;• Peştera Vadu Crişului-electrificată şi cu servicii de ghidare;• Peştera Unguru Mare- electrificată şi cu servicii de ghidare;• Cetăţile Ponorului;• Cetăţile Rădesei;• Peştera Focul Viu;• Peştera Vântului97.

Turismul extrem98

Alpinismul este o formă de activitate sportivă mai puţin populară, fiind o subsecţiune a turismului extrem, şi Regiunea Nord-Vest oferă trasee de alpinism mai puţin spectaculoase, de menţionat fiind Cheile Turzii, judeţul Cluj.

Mountainbiking: Rutele pe care pasionaţii de mountain-biking le pot urma pot fi diferite intre ele în funcţie de zona sau de obiectivele turistice ce urmează a fi vizitate. Obiective turistice ce ar putea fi parcurse într-un circuit cu bicicleta ar putea fi celebrele biserici de lemn aflate în patrimoniul UNESCO din Maramureş sau frumoasele peşteri din Munţii Apuseni.

Pentru amatori de ture montane, majoritatea lanţurilor muntoase de pe teritoriul regiunii le oferă posibilitatea de a le parcurge cu bicicleta. Ascensiunile spre zonele mai înalte se pot face prin zonele împădurite cu panta mai lina, pe drumurile alpine sau forestiere sau pe traseele marcate pe care nu sunt obstacole dificile. Astfel de ture se pot face în Munţii Rodnei sau Munţii Bihorului.

96 http://www.antena3.ro/romania/romania-din-400-de-pesteri-cu-potential-turistic-mai-putin-de-zece-sunt-amenajate-150492.html

97 http://www.pesteravantului.ro/galerie-foto.html 98 http://www.experience-romania.ro

218/69

Ture de neuitat se pot face şi prin principalele chei şi defilee cum ar fi Cheile Turzii, precum şi pe drumurile şi potecile ce însoţesc majoritatea cursurilor de apa din zonele montane.

Rafting La noi în regiune, pentru rafting sunt potrivite râurile Bistriţa şi Crişul Repede.

Turismul de agrement hibernal

Reprezentat mai ales prin ski în Transilvania de Nord, pentru acesta existând numeroase pârtii de dificultate medie şi joasă, în staţiunile montane cunoscute. O situaţie a acestora se află mai jos:Judetul Bihor (1)Pârtia Localizare Lungime (m) Dif.nivel (m)Pârtia Stâna de Vale Stâna de Vale 550.00 m 80.00 m

Total: 550.00 mJudetul Bistriţa Năsăud (3)Pârtia Localizare Lungime (m) Dif.nivel (m)Pârtia Tihuţa 1 Piatra Fântânele 380.00 mPârtia Tihuţa 2 Piatra Fântânele 800.00 mPârtia Tihuţa 3 Piatra Fântânele 300.00 m

Total: 1,480.00 mJudetul Cluj (3)Pârtia Localizare Lungime (m) Dif.nivel (m)Pârtia Mare Băişoara 1,200.00 m 250.00 mPârtia Slalom Băişoara 300.00 m 30.00 mPârtia Feleac Feleacu 765.00 m 98.00 m

Total: 2,265.00 mJudetul Maramureş (23)Pârtia Localizare Lungime (m) Dif.nivel (m)Pârtia Şuior 1 Baia Sprie 1,500.00 m 306.00 mPârtia Şuior 2 Baia Sprie 1,200.00 m 306.00 mPârtia Şuior 3 Baia Sprie 900.00 m 306.00 mPârtia Brădet Borşa 200.00 m 30.00 mPârtia Olimpică Borşa 2,980.00 m 650.00 mPârtia Poiana Ştiol Borşa 1,600.00 m 70.00 mPârtia Puzdrele Borşa 1,000.00 m 80.00 mPârtia Sub Telescaun Borşa 1,980.00 m 495.00 mPârtia Vârf Ştiol Borşa 500.00 m 40.00 mPârtia Icoana 3 Cavnic 150.00 mPârtia Icoana 4 Cavnic 120.00 mPârtia La Icoana 1 Cavnic 700.00 m 215.00 mPârtia La Icoana 2 Cavnic 700.00 m 210.00 mPârtia Rainer 1(Roata 3) Cavnic 800.00 m 190.00 mPârtia Rainer 2(Roata 4) Cavnic 1,000.00 m 190.00 mPârtia Roata 1 Cavnic 920.00 m 140.00 mPârtia Roata 2 Cavnic 1,030.00 m 330.00 m

219/69

Pârtia Brazi Izvoare Maramureş 250.00 m 35.00 mPârtia Cora Izvoare Maramureş 730.00 m 125.00 mPârtia Izvoare 1 Izvoare Maramureş 730.00 mPârtia Izvoare 2 Izvoare Maramureş 500.00 mPârtia Poiana Soarelui Izvoare Maramureş 365.00 m 50.00 mPârtia Mogoşa Mogoşa 2,200.00 m 535.00 m

Total: 22,055.00 mSursa

Turismul cultural şi religios

Regiunea Nord-Vest are foarte mult potenţial pentru turism cultural, datorită marilor oraşe şi datorită bogăţiei de monumente istorice. De asemenea, este o zonă puternic impregnată de tradiţii religioase, care oferă un mare potenţial de dezvoltare şi pentru turismul religios. În acest domeniu se remarcă capacitatea operatorilor culturali datorita cărora, conform studiului Centrului de studii şi cercetări în domeniul culturii din Bucureşti, care analizează produsele culturale, Regiunea Nord-Vest se clasează prima intre regiunile tarii în termeni de obiective de patrimoniu, număr de biblioteci, teatre şi monumente Unesco (în anul 2004).

220/69

DATE DESPRE POTENŢIALUL CULTURAL ŞI TURISTIC AL LOCALITĂŢILOR DIN ROMÂNIA, Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, Bucureşti

Cele mai importante atracţii culturale din regiune sunt :• Castrele romane: Castrul Roman de la Porolissum; Castru şi Vicus Militar; Castrul Bologa, Castrul Romita. Cetăţile medievale: la Dăbâca, Bonţida, Ardud; castele: Wesselenyi în Jibou, Karolyi în Carei, Csaky în comuna Almaşu; aşezări fortificate în Şimleu Silvaniei, precum şi oraşele-târguri istorice - Gherla, Crasna. Mare parte din bisericile fortificate şi castelele regiunii sunt în paragina, lipsindu-le infrastructura de acces şi funcţionalităţile necesare reintroducerii în circuitul turistic sau, de ce nu, de afaceri.

Mai au potenţial centrele urbane istorice, care conserva o succesiune de stiluri arhitecturale (gotice,baroce): Cluj-Napoca, Centrul istoric al Baia-Mare, Satu-Mare; unele dintre acestea erau şi adevărate cetăţi medievale ca de exemplu Bistriţa. Dintre acestea însă Cetatea Oradea, Castelele Karoly din Ardud şi Carei sunt în plină reabilitare prin intermediul fondurilor obţinute din Programul Operaţional şi în perioada 2013-2015 vor fi repuse în circulaţia turistică la adevărata lor valoare.

221/69

• Muzee de istorie şi arheologie: Muzeul de Istorie al Transilvaniei şi Muzeul de arheologie şi Istoria Artei (Cluj-Napoca), Muzeul Tarii Crişurilor (Bihor), Muzeul Judeţean de Istorie şi Arta din Zalău (fost Cazino al Asociaţiei Meşteşugarilor), Galeriile de Arta “Ioan Sima” din Municipiul Zalău, Muzeul de istorie Baia Mare, Muzeul de istorie Bistriţa (sediul în „Casa argintarilor”), Muzeul de istorie şi arheologie Maramureş, Muzeul Rezistenţei Anticomuniste Memorialul Sighet.• Monumente UNESCO, biserici de lemn: Bârsana, Budeşti-Josani, Desesti, Ieud, Biserica din vale, Siseşti, Plopiş, Corund, Soconzel, Hurezu Mare, Stana, Bolda (Satu Mare)• Monumente de arhitectura: Herina (Bistriţa Năsăud), Uileacul Şimleului (Sălaj), Baia Mare (Maramureş), Bistriţa (Bistriţa Năsăud), Ciumeşti, Sanislau• Cetăţi şi aşezări fortificate: Cetatea Dăbâca, Cetatea Chioarului –Maramureş,• Mănăstiri: Nicula• Case memoriale: Conacul O. Goga din Ciucea• Oraşele- târguri: Baia Mare, Sighetu Marmaţiei (Maramureş), Comuna Crasna, judeţul Sălaj• Atracţii urbane: Sinagoga din Şimleu Silvaniei, azi Muzeul Holocaustului, Cetatea Bathory, Mănăstirea Bic, Gradina Botanică din Jibou, Centrul istoric Baia Mare, clădiri de patrimoniu şi Centrul istoric Sighetu Marmaţiei.

Turismul religios şi monahal

Exista în Regiune multe areale încărcate de spiritualitate şi locuri de pelerinaj:• Zona Câmpiei şi dealurilor de vest care cuprinde biserici, catedrale şi mănăstiri (Beltiug, Apa, Oradea)• Regiunea turistică Oaş-Maramureş-Obcinele Bucovinei• Zona Munţilor Apuseni (mai ales biserici de lemn)• Cimitirul vesel de la Sapânţa• Zona depresiunii Transilvaniei, cu manifestări religioase de tradiţie• Mănăstiri – zona Lăpuşului (Rohia, Rohiiţa, Habra) - zona Maramureş (Bârsana, Moisei, Peri-Săpânţa)

Bisericile de lemnPeste 100 de biserici de lemn, adevărate opere de artă, sunt răspândite pe teritoriul Maramureşului. 8 dintre acestea fac parte din patrimoniul Cultural UNESCO, mărturie a valorii lor deosebite. In timp s-a ajuns la o adevărată artă a îmbinărilor în lemn ce reprezintă o tehnică specifică de îmbinare a lemnului fără cuie sau cu ajutorul cuielor de lemn în anumite situaţii impuse de locul şi rezistenta îmbinărilor.

Bisericile de lemn din Maramureş beneficiază de finanţare prin Programul Operaţional Regional, finanţare prin care se asigură facilitatea accesului la monumente.

Majoritatea bisericilor de lemn ale Bihorului de astăzi au fost ridicate sau refăcute de-a lungul secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea. In Bihor se mai păstrează 61 de biserici de lemn, toate declarate monumente de arhitectura. Aici mai exista Mănăstirea de la Călugări Izbuc (Cărpinet), Mănăstirea de maici- Voivozi, Schitul de maici ”Sfântul Ilie” din Poiana Florilor (Pădurea Neagra).

68 de biserici de lemn din judeţul Sălaj au potenţialul de a fi obiective turistice de valoare, fiind incluse în lista monumentelor istorice din România. Nici o biserică de lemn din Sălaj nu

222/69

a ajuns până acum în patrimoniul UNESCO. Cele mai mari şanse pentru a se califica în patrimoniul mondial le are biserica „Pogorârea Sfântului Duh”, din satul Fildu de Sus99.

Peste 40 de biserici de lemn există în judeţul Bistriţa Năsăud, cu mare potenţial pentru turism. Dintre acestea, numai biserica de lemn de la Gerşa, Rebrişoara, a depus solicitare şi a primit finanţare pentru reabilitare prin Programul Operaţional Regional.

Etnografie, elemente de folclor şi arta populara

Centre meşteşugăreşti

In domeniul olăritului există Beiuş-Leheceni, Sălişte de Vaşcău, Cristioru de Jos, ceramica roşie; Crişul Repede – Vadu Crişului, ceramica albă, Săcel, Baia Sprie-Maramureş).

In domeniul textilelor de interior (Chişcău, Pietroasa, Remetea-Beiuş, Bratca, Borod -Crisul Repede), Săpânţa, Târgu Lăpuş - Maramureş), lăzi de zestre din lemn la Budureasa, Centrul de meşteşuguri (ţesături şi cusături) de la Ciumarna, Centrul de meşteşuguri Marin, judeţul Sălaj (podoabe din mărjele împletite).

Pentru prelucrarea papurii există zonele Borş, Otomani – Crişul Repede şi Barcău-Crasna. Împletitul din nuiele era o ocupaţie tradiţională în Salonta – Crişul Repede, iar ouăle se încondeiau în Drăgoteni, Remetea – Beiuş,etc.

Bucătăria tradiţională, deosebit de gustoasă este puţin pusă în valoare în restaurantele din regiune, însa este încă bine păstrată.

Printre cele mai apreciate produse culinare sunt: vestita palincă de Bihor, Palinca de Zalău, vinurile (podgoriile Diosig, Săcuieni, Valea lui Mihai), plăcintele (vărzări) (cu brânză şi mărar, cu prune, cu cartofi), supa de pasare cu tăieţei de casă, ciorbe ardeleneşti, slănină şi şuncă de porc, ceapă de Pericei (Sălaj), tocăniţe, sarmale, cozonaci şi multe altele.

99 http://www.adevarul.ro/locale/zalau/Judetul_bisericilor_de_lemn_n-are_loc_in_patrimoniul_UNESCO_0_470952977.html

223/69

DATE DESPRE POTENŢIALUL CULTURAL ŞI TURISTIC AL LOCALITĂŢILOR DIN ROMÂNIA, Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, Bucureşti

Turismul de afaceri şi evenimente

Din analiza duratei medii a sejururilor turistice în regiunea Nord-Vest, se observă că turiştii petrec perioade din ce în ce mai scurte de timp în unităţile de cazare, fapt care este în detrimentul turismului cultural sau curativ, dar poate arăta în acelaşi timp şi creşterea importanţei turismului de afaceri sau de evenimente.

Impactul creşterii importanţei turismului de afaceri sau de evenimente se vede mai ales în marile oraşe: Cluj sau Oradea.

Condiţiile pentru organizarea de congrese, simpozioane, întâlniri sunt asigurate în prezent de hotelurile şi instituţiile din oraşele mari: Cluj-Napoca, Oradea şi Băile Felix, Centrul marketing şi expoziţii al CCI Maramureş, Biblioteca Judeţeană Cluj cu spaţii generoase de conferinţe, dotate cu aparatura tehnică multimedia şi cu infrastructură de nivel european. Noi spaţii expoziţionale şi de conferinţe sunt disponibile acum printr-un proiect finanţat de către Programul Operaţional Regional, prin care clădirile de patrimoniu ale Consiliului Judeţean Sălaj au fost reabilitate.

224/69

Dintre manifestările cu caracter naţional sau internaţional, majoritatea sunt cu tematică cultural-artistică, fiind organizate în principal în Oradea şi Cluj-Napoca: Festum Varadinum, Festivalul Internaţional de Dans Sportiv, Festivalul Internaţional al majoretelor, Salonul internaţional de Carte, Festivalul internaţional de folclor Flori alese de pe Crişuri, Săptămâna Teatrului Scurt, Festivalul Internaţional de Film Transilvania TIFF, Festivalul Internaţional de Teatru „Man-în-Fest”, Festivalul de Folclor „Serbările Transilvane”, Şcoala de vară Memorialul Sighetu Marmaţiei.

Turism rural şi agroturismul

Arealele cu turism rural semnificativ sunt: Ţara Beiuşului, Ţara Chioarului, Ţara lupusului, Ţara Maramureşului, Ţara Năsăudului, Ţara Oaşului şi Ţara Silvaniei.

În România, prin identificarea şi promovarea unor aşezări rurale cu valori etno-folclorice, culturale şi cadru natural pitoresc, s-a reuşit catalogarea lor ca sate turistice, creând astfel premisele dezvoltării oficiale a agroturismului. Factorii naturali, frumuseţea peisagistică, resursele naturale economice,tradiţiile bine conservate creează premisele practicării agroturismului ca activitate economică complementară de mare importantă pentru creşterea veniturilor exploataţiilor agricole.

De asemenea un rol important în dezvoltarea agroturismului îl are refacerea proprietăţii private şi reconstituirea exploataţiilor agricole familiale. În ţara noastră se practică de multă vreme, dar în mod sporadic şi neoficial, cazarea la cetăţeni a vizitatorilor ocazionali ai unor aşezări rurale.

Infastructura turistică

Centre de informare şi asociaţii de promovare turistică

În total există cinci centre de informare turistică în regiune: 3 în judeţul Cluj, 1 în Bihor şi 1 în Maramureş (www.visitcluj.ro, www.visitclujnapoca.ro, www.turismturda.ro, www.visitmaramures.ro)

Prin Programul Operaţional Regional a fost finanţată înfiinţarea a alte două centre de informare: Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistica Bihor şi Centru Naţional de Informare şi Promovare Turistica Judeţul Cluj.

În ceea ce priveşte principalele asociaţii de promovare turistică, acestea sunt: Maramureş Infoturism, Asociaţia Hotelierilor din Cluj (AHC), Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Clujean, Asociaţia Cluj-Napoca 2020 – Capitală Culturală Europeană, Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare a Turismului Maramureş, Asociaţia NATURA SANATATE TURISM Satu Mare (ANSTSM), Asociaţia “Pro Turism” SM, Federaţiei Patronatelor din Turismul Romanesc Zona VI: Nord Vest.

225/69

Agenţii de turism

La nivelul lunii august 2012, existau 322 agenţii de turism brevetate de către Ministerul Dezvoltării Regionale în Regiunea Nord-Vest, dintre care cele mai multe în judeţul Cluj (171), Bihor (58), Maramureş (39).

55 dintre agenţiile de turism fac parte din Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România, care are o filială Nord-Vest.

Unităţi de alimentaţie publică – restaurante

În Regiunea Nord-Vest există un număr relativ mare de restaurante, dacă ar fi să luam în considerare diferenţa dintre numărul unităţilor locale implicate în turism şi numărul unităţilor de cazare.

2006 2007 2008 2009 2010Hoteluri şi restaurante 3261 3584 3584 3963 3693Unităţi de cazare 543 554 585 645 658Restaurante şi alte unităţi de alimentaţie publică 2718 3030 2999 3318 3035

Dintre acestea, foarte puţine (ca proporţie) apar pe WWW sau îşi fac promovare sub alte forme. Majoritatea dintre acestea se declară cu specific românesc.

Calitatea restaurantelor din România în general este deosebit de slabă, fiind cunoscut faptul că nu a fost publicat niciodată un Ghid Roşu Michelin100 pentru ţara noastră.

Există evenimente culinare în Regiune, cum ar fi Festivalul Culinar Internaţional în aer liber din Cluj-Napoca sau Festivalul Pălincii, dar suntem departe de a susţine că bucătăria regională are o atractivitate în sine.

Circulaţia turistică

Numărul unităţilor locale implicate în turism din Regiunea Nord-Vest a urmat trendul la nivel naţional, care a avut o evoluţie cel puţin interesanta - cu creştere accelerată în 2009 şi scădere bruscă în 2010-2011. Unităţile locale din regiune reprezintă în jur de 15% din numărul total din România, procentul înregistrând mici variaţii în perioada 2005-2011.

HOTELURI ŞI RESTAURANTE CAEN rev. 1.

CAEN rev. 2.

ANI 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011TOTAL România 20899 22382 24003 23998 26597 24802 22570Regiunea NORD-VEST 3078 3261 3584 3584 3963 3693 3358Bihor 767 830 905 905 1015 880 780Bistriţa-Năsăud 277 294 314 314 337 315 282

100 Ghidul Michelin (franceză: Guide Michelin) este un almanah publicat anual de către compania producătoare de anvelope Michelin în mai multe ţări. Termenul se referă la Ghidul Roşu Michelin cel mai vechi şi mai bune cunoscut ghid al hotelurilor şi restaurantelor din Europa, fiind şi cel care acordă celebrele „stele Michelin”

226/69

Cluj 927 991 1100 1100 1212 1235 1134Maramureş 488 501 560 560 625 572 534Satu Mare 432 441 485 485 525 451 422Sălaj 187 204 220 220 249 240 206

INSSE, Serii de date Tempo, 2005-2011

În perioada 2005- 2011, la numărul total de unităţi cu funcţiuni de cazare turistică, Regiunea Nord-Vest se afla pe locul 3 la nivel naţional, cu un număr de unităţi care a variat între 480 şi 649, după Regiunea Centru şi Regiunea Sud-Est.

În ceea ce priveşte numărul unităţi cu funcţiuni de cazare turistică în cele 6 judeţe ale regiunii, primele trei locuri sunt ocupate de Cluj, Maramureş şi Bihor, în perioada 2005-2011.

Dacă se ia în considerare tipul de unităţi de cazare, observăm că majoritatea dintre acestea sunt pensiuni agroturistice, hoteluri şi pensiuni turistice.

Principalele structuri de primire turistica: hoteluri, moteluri, vile, cabane, popasuriSituaţie la nivelul anului 2012

Hotel Motel Vila Cabana Pensiune turistica

Pensiune agroturis-

tica

BH 44 3 20 4 7 55

BN 18 4 4 1 9 10

CJ 58 6 16 7 48 92

MM 23 6 3 1 53 78

SM 15 10 14 1 5 5

SJ 11 0 4 1 16 12

5152535455565758595

Structuri de primire turistica

[nr]

În ceea ce priveşte capacitatea de cazare turistică în funcţiune, Regiunea Nord-Vest este tot pe locul 3 la nivel naţional, în perioada 2005-2012, după Sud-Est şi Centru. În regiune, cea mai mare capacitate de cazare turistică în funcţiune se întâlneşte în judeţele Cluj, Bihor şi Maramureş.

În perioada 2010-2012, se observă o creştere consistentă a capacităţii turistice, în toate judeţele regiunii, cu excepţia Maramureşului.

227/69

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012UM: Locuri- zile

Regiunea NORD-VEST 7371338 7486729 7760485 7575096 8105382 8826286 9401039Bihor 2429294 2426194 2532464 2262294 2354654 2613229 2683505Bistriţa-Năsăud 834545 766878 818012 704169 718709 757061 830975Cluj 2246941 2329979 2315992 2303416 2588925 2858256 3140574Maramureş 1198955 1312789 1454814 1440173 1563958 1569958 1541731Satu Mare 421248 425365 430889 478330 469500 581255 683541Sălaj 240355 225524 208314 386714 409636 446527 520713

INSSE, Serii de date Tempo, 2005-2012

Cine sunt turiştii din Transilvania de Nord?

În perioada 2006-2012, în Transilvania de Nord s-au cazat mai puţine persoane decât în regiunile Centru, Sud-Est şi Bucureşti Ilfov, astfel, regiunea noastră s-a aflat pe un constant loc patru, cu număr de turişti sosiţi în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică variind între 702.838 persoane –cel mai mic număr, în 2010 - şi 908076 – cel mai mare, în 2008.

Evoluţia sosirilor de turişti în regiune, între 2006-2012

2006 2007 2008 2009 2010 2011 20120

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1000000

Regiunea Nord-VestClujBihorMaramuresSatu MareSalajBistrita Nasaud

INSSE, Serii de date Tempo, 2006-2012

228/69

Din totalul de sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistica cu funcţiuni de cazare turistica, străinii au preferat mai ales Cluj, Bihor şi Maramureş.

Sosiri ale turiștilor străini, în Transilvania de Nord și în judeţe2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

UM: Număr persoaneRegiunea NORD-VEST 137044 152225 143334 114540 124683 143634 148829

Bihor 29566 32714 28621 28134 29804 38939 47278Bistriţa-Năsăud 13049 14507 12788 9145 10207 10580

10903

Cluj 61987 67766 67914 48040 55073 65777 62628Maramureş 18511 21762 21123 18201 19151 20020 21494Satu Mare 11203 13195 11671 8816 7518 5294 3223Sălaj 2728 2281 1217 2204 2930 3024 3303

INSSE, Serii de date Tempo, 2006-2012

Turiştii străini au preferat într-o proporţie covârşitoare hotelurile în perioada 2006-2012. Turiştii români au ales tot hoteluri pe primul loc, dar şi pensiunile agroturistice şi turistice.

De remarcat este faptul că structurile de cazare care tradiţional ţin de ecoturism sau de turismul de aventură au înregistrate cifre ale sosirilor de turişti neglijabile, doar de ordinul miilor pe an. Este vorba diferenţa între înnoptările la cabane turistice, căsuţe, popasuri, campinguri, etc., în comparaţie cu capacitatea de cazare turistică. Diferenţele pot fi justificate şi prin cazarea la particulari.

Turism pe termen din ce în ce mai scurt

Analiza duratei medii a sejurului la nivel naţional şi regional arată scăderi constante în perioada 2006-2011.

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Durata medie sejur Regiunea Nord-Vest 3,122779 3,027223 2,865539 2,793698 2,86507 2,681333 2,606867 2,49Durata medie sejur România 3,164976 3,055278 2,953754 2,908784 2,821207 2,643138 2,556946 2,48

INSSE, Serii de date Tempo, 2005-2012

Indicele de utilizare a capacităţii turistice a scăzut dramatic sub o pătrime, mai ales în ultimii ani, în Regiune.

229/69

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112012

Regiunea Nord-Vest 32,24056 32,05539 34,05346 32,68984 27,70379 23,25051 23,60765 25,90

România 33,41829 33,61368 36,04165 35,01722 28,35377 25,15525 26,2791 22,39

INSSE, Serii de date Tempo, 20056-2012

230/69

Circulaţia turistică în staţiunile din Regiunea Nord-Vest

Majoritatea staţiunilor au avut o perioadă de creştere sau stabilitate în ceea ce priveşte capacitatea de cazare între 2006 şi 2008, dar odată cu anul 2008 se observă la majoritatea locaţiilor scăderi bruşte a capacităţii.

Dintre staţiuni, doar unele au păstrat un ritm ascendent în ceea ce priveşte creşterea capacităţii de cazare şi anume: zona Sanmartin (staţiunile Băile Felix şi 1 Mai), Tăşnad (cea mai remarcabilă creştere din 2011 în 2012), Turda (cu un regres între 2011 şi 2012), Băişoara (staţiunea Muntele Băişorii).

Se observă o scădere în acest aspect la nivelul staţiunilor montane (cu excepţia Băişorii), şi o creştere consistentă a capacităţii de cazare în staţiunile cu profil balneo.

Astfel, se demonstrează faptul că interesul investiţiilor în construirea sau extinderea de hoteluri s-a focalizat pe zonele de turism balnear.

Numărul de înnoptări are creşteri interesante sau consolidări pe unele locaţii, cum ar fi Băile Felix-1Mai,Tăşnad, Sângeorz Băi şi pe alte zone cu specific balnear, dar şi în Borşa.

Staţiuni2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

BUDUREASA-Stâna de Vale 16315 11901 11285 14348 6743 7748 8648 8912

SANMARTIN- Băile Felix și 1 Mai 943448 939272 923864 916652 809928 698244 780999 783102

TINCA 22830 28594 28600 19191 21409 8800 15113 16795SANGEORZ-BAI 192949 167082 153760 146994 113870 58309 53586 60743

GHERLA- Băile Băiţa 2814 4225 6522 8634 4981 2755 4222 5767TURDA 40693 29902 45502 42332 33956 28028 47075 16046

BAISOARA- Muntele Băișorii 13686 16219 24119 32429 21014 6694 7095 5022

BELIS- Fântânele 13270 20370 21486 20735 11268 5822 4815 4760BORSA 19314 17989 14211 8530 10358 6637 8902 11922

OCNA SUGATAG 43728 47396 46426 40291 38358 28464 28319 8128TASNAD 2372 5481 10646 10618 14294 11156 14419 14224

INSSE, Serii de date Tempo, 2005-2012

231/69

Durata medie a sejurului în staţiunile din Transilvania de Nord

În urma analizei, se observă că durata medie a sejurului are valori considerabile în unele zone, cum ar fi Băişoara, Tăşnad, Turda, Fântânele, Ocna Şugatag, etc.

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012durata sejur

durata sejur

durata sejur

durata sejur

durata sejur

durata sejur

durata sejur

durata sejur

BUDUREASA-Stâna de Vale 2,31 2,36 2,37 2,45 2,23 2,40 2,41 2,25SANMARTIN- Băile Felix şi 1

Mai 7,36 7,73 7,35 7,21 7,36 7,36 6,96 6,28TINCA 14,63 17,16 17,32 16,37 20,65 17,32 14,15 15,45

SANGEORZ-BAI 13,58 13,55 11,61 13,03 10,80 12,07 9,80 10,34GHERLA- Băile

Băiţa 1,97 1,82 2,00 1,99 1,94 1,78 1,56 1,55TURDA 4,94 4,29 4,04 3,05 3,88 2,99 3,35 1,97

BAISOARA- Muntele Băişorii 2,53 1,93 2,34 2,38 2,66 2,18 2,02 1,49

BELIS- Fântânele 1,68 1,82 1,87 1,85 1,87 1,67 1,64 1,61BORSA 1,97 2,42 2,20 1,74 1,53 1,51 1,59 1,77OCNA

SUGATAG 8,09 8,92 7,79 8,19 7,37 4,30 4,61 2,08TASNAD 1,35 1,43 1,43 1,47 1,49 1,83 1,70 1,76

INSSE, Serii de date Tempo, 2005-2012

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în staţiunile din Transilvania de Nord

Localităţi

Ani

2005 2006 2007 2008 2009 2010 20112012

BUDUREASA-Stâna de Vale 29,80 22,23 21,93 22,95 13,11 14,51

16,09 16,70

SANMARTIN- Băile Felix şi 1

Mai 48,05 52,05 52,36 52,19 53,45 46,5349,1

9 47,35

232/69

TINCA31,43 41,14 47,05 36,15 42,78 62,86

83,36 67,02

SANGEORZ-BAI38,87 34,14 37,56 32,01 33,54 20,05

21,66 27,31

GHERLA- Băile Băiţa 14,73 12,31 19,01 25,10 11,36 4,56 5,90 6,74

TURDA50,91 35,81 52,38 47,36 39,42 34,43

44,65 15,55

BAISOARA- Muntele Băişorii 12,64 12,67 21,04 28,22 18,34 5,54 5,92 3,84BELIS- Fântânele 26,15 29,13 27,64 29,35 21,59 10,79 9,23 9,71

BORSA 24,19 17,99 12,79 8,33 8,76 4,51 5,99 8,64

OCNA SUGATAG40,83 46,68 39,95 31,65 27,60 19,00

18,80 8,52

TASNAD6,71 13,08 31,35 31,25 26,88 26,35

19,43 12,93

INSSE, Serii de date Tempo, 2005-2012

Investitii în turism

În 2011, s-a înregistrat o creştere a volumului de investiţii în hoteluri şi restaurante, pe un fond de scădere a volumului investiţional în regiunea noastră. La nivel naţional, Nord-Vest s-a plasat după Bucureşti Ilfov şi Centru, la nivelul anului 2011, practic ocupând aceeaşi poziţie ca şi în 2010.

2008 2009 2010BIHOR 101 128 111BISTRIŢA-NĂSĂUD 16 17 12CLUJ 108 117 112MARAMUREŞ 43 26 33SATU MARE 31 23 17SĂLAJ 9 22 9

Sursa: INS, „Repere economice şi sociale regionale: Statistică teritorială”, 2012

În ceea ce priveşte investiţiile brute din Hoteluri şi Restaurante din judeţele regiunii Nord-Vest în intervalul 2008-2010, Clujul şi Bihorul merg aproape la egalitate, urmate la mare distanţă de Maramureş (care este judeţul considerat ca având cel mai mare potenţial pentru turism, în conformitate cu studiul „DATE DESPRE POTENŢIALUL CULTURAL ŞI TURISTIC AL LOCALITĂŢILOR DIN ROMÂNIA, Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii, Bucureşti”).

9. Agricultură și dezvoltare rurală

233/69

9.1. Agricultură

Structura terenurilor agricole

Teritoriul Regiunii Nord-Vest este de 3.416.046 ha, iar terenul agricol acoperă 2.070.817 ha, 60,6% din suprafaţa totală a regiunii. Suprafaţa agricolă în anul 2011 pe Regiunea Nord-Vest a reprezentat 14,2% din totalul naţional, judeţul care deţine cea mai mare parte a suprafeţei agricole este Bihor (23,6%), în timp ce judeţul Sălaj deţine doar 11,5%.

23,6%

14,2%

20,6%

14,7%

15,4%

11,5%

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Cluj

Maramureş

Satu Mare

Sălaj

25,4%

13,5%

17,2%

15,9%

17,6%

10,5%

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Cluj

Maramureş

Satu Mare

Sălaj

Ponderea suprafeţei agricole pe judeţe, anul 2011 Ponderea producţiei agricole pe judeţe, anul 2011Sursa: prelucrare bazată pe date INS TEMPO Online

Suprafaţa agricolă a rămas aproape neschimbată în perioada 2005-2011: a scăzut cu 0,80%, suprafaţa terenurilor neagricole crescând cu 1,25%. A crescut suprafaţa arabilă cu 0,72%, a fâneţelor cu 2,57% şi a suprafeţelor viticole cu 1,21%. Suprafaţa păşunilor a scăzut cu 5,11%, ceea ce se explică prin schimbarea dinspre creşterea animalelor cu metode extensive (păşunat) spre metode intensive (în grajd), dar şi reducerea dimensiunii şeptelului de bovine. A scăzut de asemenea suprafaţa terenurilor pomicole cu 0,45%.

În ceea ce priveşte producţia agricolă regională, aceasta a reprezentat, în anul 2011, 12,67% din valoarea producţiei agricole totale. Judeţul Bihor a contribuit cel mai mult, înregistrând o valoare a producţiei ramurii agricole de 2.459.251 mii lei (25,4%), iar producţia agricolă a judeţului Sălaj reprezintă doar 10,5% din valoarea producţiei agricole regionale şi doar 1,3% din cea înregistrată la nivel naţional.

Valoarea producţiei ramurii agricole a fluctuat în perioada 2005-2011, ponderea ramurii vegetale fiind de aprox. 60% din valoarea producţiei ramurii agricole. Cea mai importantă contribuţie în anul 2011 a avut-o producţia vegetală, cu 63,5%, urmată de sectorul zootehnic cu 36,2%, în timp ce serviciile agricole deţin mai puţin de 1% din valoarea adăugată generată în agricultură (0,3%).

234/69

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Servicii agricole 24572 40366 38864 42198 39909 42248 27477

Animala 2753550 2826860 2710039 3022522 3441397 3003282 3512032

Vegetala 4036574 4688624 4888025 6194126 5022147 5311391 6155975

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evoluţia ponderii valorii producţiei ramurilor agricole în Regiunea Nord-Vest, perioada 2005-2011Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Comparând structura suprafeţei agricole din Regiunea Nord-Vest şi din România, reiese că ponderea teren arabil/păşune şi fâneţe în Regiunea Nord-Vest este diferită faţă de media naţională: în timp ce în media pe ţară 64,1% a suprafeţei agricole utilizate este teren arabil, în Regiunea Nord-Vest ponderea terenului arabil este de doar 49,4%. Regiunea Nord-Vest în anul 2011 deţinea 615.641 de hectare de păşune (locul II pe ţară), respectiv 387.444 de hectare de fâneţe (locul II), favorabile dezvoltării unui puternic sector zootehnic.

235/69

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Livezi şi pepiniere pomicole 196131 35089 4102 8371 4539 6219 7433 4425

Vii şi pepiniere viticole 211347 9186 2334 437 247 243 3425 2500

Fâneţe 1553543 387444 42148 74513 85636 120658 27708 36781

Păşuni 3277656 615641 132320 108265 153637 96634 50113 74672

Arabilă 9352252 1023457 307760 101569 182146 81619 229775 120588

România Nord-Vest BihorBistriţa-Năsăud

Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj

Modul de folosinţă a suprafeţei agricole, anul 2011 (ha)Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online TEMPO_AGR101A_10_10_2012

Datele de la Recensământul General Agricol 2010 (anexa 9.1) diferă puţin de datele INS Tempo Online, dar raporturile sunt similare..Pentru a studia specificul zonal în cadrul regiunii, s-au reprezentat teritorial (la nivel de UAT 101) mai mulţi indicatori la nivelul anului 2010: ponderea suprafeţei agricole din suprafaţa totală, respectiv ponderea suprafeţei arabile, a păşunilor, a fânaţelor şi a livezilor din suprafaţa agricolă.

101 UAT – Unitate Administrativ-Teritorială

236/69

Ponderea suprafeţei agricole din suprafaţa totală la nivel de UAT, anul 2010Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Putem observa, că ponderea suprafeţelor agricole din suprafaţa totală este mai ridicată în UAT-urile situate în zonele de câmpie (Câmpia de Vest şi Depresiunea Transilvaniei) şi mai scăzute în zona de munte, respectiv în UAT-urile din mediul urban.

Ponderea suprafeţei arabile din suprafaţa agricolă la nivel de UAT, anul 2010Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

237/69

Ponderea suprafeţelor arabile din suprafaţa agricolă totală este deasemenea mai ridicată în UAT-urile situate în zonele de câmpie (judeţele Satu Mare şi Bihor), şi mai scăzute în zonele de deal şi de munte (Bistriţa-Năsăud şi Maramureş).

Ponderea pășunelor din suprafaţa agricolă la nivel de UAT, anul 2010Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Ponderea păşunelor şi fânaţelor este mai ridicată în UAT-urile situate în zonele de deal şi de munte (mai ales în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş) şi mai scăzute în zonele de câmpie (Satu Mare şi Bihor).

238/69

Ponderea fânaţelor din suprafaţa agricolă la nivel de UAT, anul 2010Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Ponderea livezilor este destul de scăzută (sub 4% din suprafaţa agricolă totală) în majoritatea UAT.urilor din regiune, zone pomicole mai importante fiind în regiunea limitrofă a judeţelor Satu Mare şi Marmureş, precum şi în partea de sud-est a judeţului Bistriţa-Năsăud, în celelalte judeţe putem remarca doar una-două localităţi cu ponderi mai ridicate a livezilor.

Ponderea livezilor din suprafaţa agricolă la nivel de UAT, anul 2010Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Analizând hărţile de mai sus, putem împărţi Regiunea Nord-Vest în mai multe zone funcţionale din punct de vedere al agriculturii:

239/69

Zone funcţionale agricole în Regiunea Nord-VestSursa: propunere

1. Zona de Vest (Câmpia de Vest): judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj se remarcă o pondere mare de teren arabil, favorabil dezvoltării sectorului vegetal, combinat cu creşterea animalelor cu metode intensive.

2. Zona de Nord-Est (Carpaţii Orientali): judeţele Bistriţa-Năsăud şi Maramureş se evidenţiază printr-o pondere mare a păşunelor şi fânaţelor, favorabil creşterii animalelor cu metode extensive.

3. Zona Munţilor Apuseni: judeţele Bihor, Cluj şi Sălaj se evidenţiază de asemenea printr-o pondere mare a păşunelor şi fânaţelor, favorabil creşterii animalelor cu metode extensive.

4. Zona de Sud-Est (Depresiunea Transilvaniei): judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj şi Sălaj deţine o pondere mare de teren arabil şi de păşune, favorabil dezvoltării sectorului vegetal, combinat cu creşterea animalelor (metode intensive şi extensive).

Cultivarea plantelor

După cum ne arată datele statistice prezentate în anexa 9.2, în Regiunea Nord-Vest se cultivă cu preponderenţă cerealele pentru boabe (60,9% din suprafaţa cultivată totală în anul 2011).

Conform Recensământului General Agricol 2010, o pondere mai mică a terenului arabil este cultivat cu grâu în Regiunea Nord-Vest (13,28%), decât pe plan naţional (26,83%), iar cultivarea porumbului este mai răspândită în Regiunea Nord-Vest (31,95%), decât la nivel naţional (24,11%).

240/69

Comparând producţia medie la hectar la principalele culturi la diferite nivele teritoriale pentru perioada 2005-2011 (anexa 9.3), putem observa, că Regiunea Nord-Vest depăşeşte media naţională pentru o mare parte a culturilor (grâu, secară, mazăre boabe, fasole boabe, soia boabe, sfecla de zahăr, ceapă uscată, usturoi uscat şi furaje verzi), ceea ce indică tehnologii de producţie mai avansate şi cultivarea unor soiuri potrivite zonei.

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Medie 2005-2011

kg/h

a

România

Nord-Vest

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Cluj

Maramureş

Satu Mare

Sălaj

Evoluţia producţiei medii de grâu, 2005-2011 (kg/ha)Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Producţia medie de grâu a avut fluctuaţii destul de mari în perioada 2005-2011, cele mai ridicate valori înregistrându-se în judeţul Bihor, iar cele mai scăzute în judeţele Maramureş şi Sălaj. Chiar dacă producţia medie la hectar în cazul grâului din regiune depăşeşte media naţională, observăm din anexele 9.2, 9.4, respecitv din harta următoare, că suprafeţele cultivate şi producţiile totale nu sunt semnificative în comparaţie cu alte regiuni, cu excepţia judeţelor Bihor şi Satu Mare.

241/69

Distribuţia producţiei de grâu în anul 2011, pe judeţeSursa: Producţia vegetală la principalele culturi în anul 2011, INS, 2012

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

5500

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Medie 2005-2011

kg/h

a

România

Nord-Vest

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Cluj

Maramureş

Satu Mare

Sălaj

Evoluţia producţiei medii de porumb boabe, 2005-2011 (kg/ha)Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Producţia regională medie la hectar pentru perioada 2005-2011 depăşeşte cea naţională şi în cazul porumbului boabe, judeţele Bihor şi Satu Mare fiind fruntaşe şi pentru această cultură. Pe de altă parte suprafaţa cultivată cu porumb boabe din regiune reprezintă doar 9,3% din suprafaţa totală cultivată cu porumb boabe, Regiunea Nord-Vest plasându-se pe locul 6 dintre regiuni.

242/69

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

România Nord-Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj

kg/h

a

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Medie 2005-2011

Evoluţia producţiei medii de fasole boabe, 2005-2011 (kg/ha)Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Cea mai ridicată producţie medie la hectar pentru fasole boabe s-a înregistrat în judeţul Cluj, cu valori ce depăşesc cu aproape 50% media naţională. Dar şi în cazul acestei culturi suprafaţa cultivată din regiune este mică în comparaţie cu alte regiuni (9,93% din suprafaţa totală pe plan naţional), contribuţia regiunii în producţia totală pe ţară nefiind semnificativă.

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

România Nord-Vest Bihor Bistriţa-Năsăud Cluj Maramureş Satu Mare Sălaj

kg/h

a

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Medie 2005-2011

Evoluţia producţiei medii de soia boabe, 2005-2011 (kg/ha)Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Producţia de soia boabe a a vut randamente bune în judeţul Bihor, mai ales în anul 2010, dar şi în medie pe perioada 2005-2011. Dar suprafeţele cultivate cu soia boabe acoperă doar 9,3% din suprafaţa totală a culturilor de soia, astfel putem enunţa că producţia de soia este competitivă doar în judeţele Bihor şi Satu Mare şi nu pentru întreaga regiune.

243/69

0

10

20

30

40

50

60

România Nord-Vest Bihor Bistriţa-Năsăud

Cluj Maramureş Satu Mare

ton

e/h

a

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Medie2005-2011

Evoluţia producţiei medii la sfecla de zahăr, 2005-2011 (kg/ha)Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Sfecla de zahăr este cultura pentru care atât producţia medie la hectar, cât şi suprafaţa cultivată este semnificativă pe toată perioada studiată 2005-2011 (Regiunea Nord-Vest a cumulat în medie 23,3% din suprafaţa totală cultivată cu sfecla de zahăr din România). Din aceste date reiese, că sfecla de zahăr ar putea constitui un avantaj competitiv al agriculturii din regiune. Comparat însă cu alte ţări ale UE (date Eurostat), observăm că producţia la hectar pentru sfecla de zahăr din regiune nu este deloc spectaculoasă, ajunge doar la 50-60% a producţiilor medii din Franţa şi Olanda şi este sub producţia la hectar din majoritatea ţărilor UE.

Se remarcă totodată creşterea producţiei de ciuperci în perioada 2005-2011 de la zero la 5515 tone (anexa 9.4), ajungând să acopere 72% din producţia naţională. Judeţul Sălaj ocupă un loc fruntaş, cu 91,6% din producţia de ciuperci cultivate din regiune.

244/69

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

tone

Bihor 36306 35995 27336 37241 54162 30429 62458

Bistriţa-Năsăud 58133 52460 25665 15270 24279 17055 43243

Cluj 40449 37775 8278 11825 20690 14300 19743

Maramureş 54125 50867 31636 49728 55561 56608 77420

Satu Mare 42100 47627 37589 39070 50655 46402 38785

Sălaj 22113 43145 8106 49071 47242 46304 49567

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evoluţia producţiei totale de fructe în perioada 2005-2011 în judeţele Regiunii Nord-VestSursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

În cazul fructelor Regiunea Nord-Vest se remarcă prin producţia importantă de căpşuni, piersici, nuci (prima poziţie din ţară), respectiv prune şi mere (fiind depăşită doar de Regiunea Sud-Muntenia). Evoluţia producţiei de fructe este oscilantă, fiind un produs dependent de condiţiile meteorologice (anexa 9.5).

Suprafaţa viilor la nivel de UAT, anul 2010 Regiuni viticole din RomâniaSursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online Sursa: http://www.onvpv.ro/gal/admin/1/2.jpg

Producţia de struguri din Regiunea Nord-Vest este foarte scăzută comparativ cu celelalte regiuni din România, în anul 2011 se ridica doar la 3,33% din producţia naţională (anexa 9.6).

245/69

Totuşi, viticultura poate avea importanţă economică locală şi zonală, cum ar fi zonele viticole în judeţele Bihor şi Bistriţa-Năsăud, respectiv în triunghiul Bihor – Satu Mare – Sălaj.

Zootehnia

Rezultatele de la Recensământul General Agricol 2010 (anexa 9.7) ne relevă faptul că în anul 2010 majoritatea exploataţiilor agricole din Regiunea Nord-Vest au crescut păsări (57,85%), dar această pondere este mai mică, decât cea naţională (68,99%). Pe locul doi se află creşterea porcinelor (38,70% dintre exploataţiile agricole din regiune şi 42,77% la nivel naţional), iar pe locul trei creşterea bovinelor (22,58% la nivel regional şi 18,83% la nivel naţional). Apicultura este mai puţin răspândită, atât la nivelul ţării (1,11%) cât şi a regiunii (1,05%), urmată de creşterea caprinelor, unde Regiunea Nord-Vest are o pondere mai mică (2,34%), decât ponderea naţională (4,57%).

Regiunea Nord-Vest deţine o pondere importantă din şeptelul de ovine (15,93% la nivel naţional). Cu privire la efectivele de animale pe exploataţie, situaţia din regiune este puţin mai favorabilă, la majoritate speciilor efectivele deţinute de exploataţiile care cresc animale sunt mai mari decât media naţională, diferenţa cea mai mare fiind în cazul ovinelor (51,91 capete pe exploataţie la nivelul regiunii, faţă de 30,91 capete la nivel naţional).

Conform datelor INS Tempo Online (anexa 9.8), creşterea animalelor din Regiunea Nord-Vest a avut o evoluţie diferenţiată pe categorii pe animale în perioada 2005-2011, efectivele de animale au scăzut la bovine (cu 27,72%), porcine (cu 36,54%), cabaline (cu 36,36%), păsări (cu 13,85%) şi iepuri (cu 64,00%), dar s-a înregistrat creştere la ovine (cu 26,58%), caprine (cu 43,29%) şi familii de albine (31,79%). Putem observa, că tendinţele de scădere din regiune sunt mai puternice la porcine, decât la nivel naţional. Specia, pentru care evoluţia efectivelor a fost mai favorabilă la nivel regional decât la nivel naţional, sunt ovinele.

Scăderea efectivelor de bovine a cauzat reducerea producţiei de lapte de vacă şi bivoliţă cu 7,9%, de la 9535 mii hectolitri la 8786 mii hectolitri în perioada 2005-2011 (anexa 9.9); menţinerea acestei tendinţe de scădere poate duce la privarea de o sursă de subzistenţă tradiţională cu specific în economia rurală a regiunii. A scăzut şi producţia de ouă, cu 13,6%, de la 1032 milioane bucăţi la 892 milioane bucăţi.

Au crescut efectivele la categoriile de animale în cazul cărora îndeplinirea standardelor UE a fost mai uşoară. Creşterea caprinelor, ovinelor şi albinelor prezintă avantaje precum: întreţinere facilă, înmulţire mai facilă şi cerere de produse pe piaţă. Ca urmare, în perioada 2005-2011 a crescut şi producţia de lapte de oaie şi capre cu 23,8% (de la 676 mii hectolitri la 837 mii hectolitri), producţia de lână cu 22,1% (de la 2553 tone la 3118 tone), respectiv producţia de miere cu 31,2% (de la 2407 tone la 3159 tone) (anexa 9.9).

246/69

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

Mii

RO

N

Bihor 686317 724361 665796 760173 772262 690047 756438

Bistriţa-Năsăud 353174 390988 367457 420231 539778 465639 583295

Cluj 662490 686701 633911 686748 741531 570697 683874

Maramureş 478725 456291 446721 499818 610247 526894 632578

Satu Mare 370365 341702 368130 390991 457469 476979 559550

Sălaj 202479 226817 228024 264561 320110 273026 296297

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Evoluţia valorii producţiei agricole animală în Regiunea Nord-Vest, 2005-2010 (mii RON)Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Evoluţia valorii producţiei agricole animale a fluctuat, în Regiunea Nord-Vest în perioada 2005-2011, cele mai ridicate valori înregistrându-se în judeţele Bihor şi Cluj, iar cele mai scăzute în judeţul Sălaj.

Populaţia activă în agricultură

Ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută în Regiunea Nord-Vest (8,13% în 2009) depăşeşte media naţională (7,16% în 2009 şi 7,4% în 2011) şi media UE27 (1,6% în 2009 şi 1,7% în 2011), iar ponderea forţei de muncă ocupată în agricultură, silvicultură şi pescuit102 în anul 2009 (27,98%), deşi se situează sub media naţională (30,11% în 2009, 32,6% în anul 2011), în anumite judeţe (Bistriţa-Năsăud, Satu Mare şi Sălaj) depăşeşte media naţională şi este mult peste media UE27 (5,3% în anul 2011). Aceste date ne arată importanţa economică şi socială a acestui sector pentru Regiunea Nord-Vest.

Ponderea agriculturii din VAB și ponderea forţei de muncă ocupată în agricultură

RegiunePonderea sectorului

Agricultură și piscicultură în VAB (2009)

Ponderea forţei de muncă ocupată în agricultură,

silvicultură și pescuit (2009)

România 7,16% 30,11%Nord-Vest 8,13% 27,98%Bihor 9,60% 26,51%

102 În statisticile privitoare la forţa de muncă silvicultura şi vânătoarea apar împreună cu agricultura şi pisciultura.

247/69

Bistriţa-Năsăud 10,65% 35,41%Cluj 4,54% 18,64%Maramureş 9,66% 27,72%Satu Mare 10,32% 39,63%Sălaj 11,03% 33,65%

Sursa: prelucrare bazată pe date Eurostat

Conform Recensământului General Agricol 2010, în Regiunea Nord-Vest lucrează 13,95% din totalul persoanelor ocupate în agricultură la nivel naţional, iar numărul zilelor lucrate reprezintă doar 11,93% din total (anexa 9.10).

Numărul de unităţi anuale de muncă pe persoană care lucrează în agricultură este mai scăzut la nivel regional (0,26), decât la nivel naţional (0,30). Numărul de persoane care lucrează în medie pe o exploataţie este mai mare la nivel regional (1,89) decât la nivel naţional (1,86), media zilelor lucrate pe o exploataţie în Regiunea Nord-Vest (119,48) este mai mică, decât la nivel naţional (137,47), la fel ca media UAM pe exploataţie (la nivel regional 0,49 şi la nivel naţional 0,56).

Aceste rezultate ne arată că o persoană implicată în agricultură lucrează mai puţine zile în Regiunea Nord-Vest, decât la nivel naţional, ceea ce poate avea două cauze: resursa umană este mai puţin eficient utilizată şi nivelul subocupării este mai pregnant pe exploataţiile din Regiunea Nord-Vest, sau o pondere mai însemnată din persoanele implicate în agricultură desfăşoară şi alte activităţi economice, timpul lucrat pe exploataţie fiind doar o parte din timpul total de muncă. Rezultatele provizorii ale Recensământului General Agricol 2010 nu ne permit să decidem care dintre cele două variante este corectă.

În ceea ce priveşte numărul angajaţilor antrenaţi în sectorul agricol în Regiunea Nord-Vest în anul 2009 (9.562 persoane), rezultatele plasează regiunea pe locul 6, înregistrând doar 8,68% din total. În anul 2010, numărul angajaţilor în agricultură, silvicultură şi pescuit a scăzut cu 7,98% faţă de anul 2009. Judeţul din regiune cu cele mai multe persoane angajate în acest sector a fost în anul 2010 Satu-Mare (cu 2.064 persoane angajate, valoare situată la jumătate faţă de judeţul cu cei mai mulţi angajaţi la nivel naţional, Timiş), la cealaltă extremă situându-se judeţul Sălaj cu doar 844 persoane angajate în agricultură. Rata locurilor de muncă vacante din agricultură este mai scăzută la nivelul regiunii, decât la nivel naţional (anexa 9.11).

În profil sectorial, cea mai scăzută productivitate a muncii se înregistrează în sectorul primar, ceea ce se datorează în mod special unei valori foarte scăzute a VAB-ului şi unui număr mare de persoane ocupate în acest sector.

În profil teritorial, productivitatea regională a muncii din sectorul agricol este cu aproximativ 18% peste media naţională şi se află pe locul cinci dintre regiuni.

248/69

Proprietatea funciară / Structura exploataţiilor agricole

Retrocedarea terenurilor agricole (conform Legii nr. 18 din 1991 şi 1/2000) a avut ca rezultat dispersarea proprietăţii funciare şi structura excesiv fragmentată a exploataţiilor agricole, ceea ce este principalul obstacol în dezvoltarea unei agriculturi viabile şi competitive.

Conform rezultatelor provizorii de la Recensământul General Agricol 2010 observăm Regiunea Nord-Vest deţine 14,01% din totalul exploataţiilor agricole care utilizează suprafaţă agricolă din ţară (521.256 exploataţii).

Suprafaţa agricolă utilizată totală și pe o exploataţie agricolă care utilizează suprafaţa agricolă, anul 2010

Regiune

Suprafaţa agricolă utilizată(hectare)

Exploataţii agricole care

utilizează suprafaţă agricolă

(număr)

Suprafaţa agricolă utilizată, ce revine în

medie pe o exploataţie agricolă care utilizează

suprafaţa agricolă (hectare)

România 13298190,89 3721885 3,57Nord-Vest 1806501,89 521256 3,47Bihor 462454,35 113967 4,06Bistriţa-Năsăud 279973,64 75148 3,73Cluj 341407,90 95348 3,58Maramureş 256574,87 105618 2,43Satu Mare 277357,69 68133 4,07Sălaj 188733,44 63042 2,99

Sursa: Recensământul General Agricol 2010, Rezultate provizorii, iunie 2011, pg. 37

Suprafaţa agricolă ce revine în medie pe o exploataţie care utilizează suprafaţă agricolă la nivelul Regiunii Nord-Vest (3,47 ha) se situează sub media naţională (3,57 ha) si mult sub media EU27 (12,6 ha, conform Eurostat - Farm Structure Survey 2007)

Ponderea fermelor mici (sub 2 ha, respectiv 5 ha) în Regiunea Nord-Vest este mult peste media UE27. Conform Recensământului Agricol din 2010, 49% din exploataţiilor agricole care folosesc suprafaţă agricolă din UE27 au suprafeţe de sub 2 ha şi 67% suprafeţe sub 5 ha, în timp ce în Regiunea Nord-Vest 63,53% din exploataţii au su 2 ha şi 88,66% au sub 5%. Pe de altă parte, ponderea fermelor mari (de peste 100 ha) în UE27 este de 3%, iar în regiune de doar 0,31%.

Marea majoritate a exploataţiilor agricole din Regiunea Nord-Vest sunt exploataţii individuale (98,75%) situaţie asemănătoare cu cea de la nivel naţional (99,07%). În urma implementării Programului SAPARD şi PNDR 2007-2013, în rândul exploataţiilor agricole a apărut categoria de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, acestea fiind categoriile de beneficiari eligibili pentru o serie de măsuri. Această categorie nu este numeroasă, procentul PFA-urilor şi a întreprinderilor individual şi familiale în regiune este de 0,24%, cu puţin peste media naţională (0,13%).

249/69

Ponderea suprafeţei agricole totale, respectiv a suprafeţei agricole utilizate de exploataţii cu personalitate juridică este mai scăzută în Regiunea Nord-Vest (40,67%, respectiv 34,56%), decât media naţională (46,50%, respectiv 44,01%), aşa cum se observă în anexele 9.12 şi 9.13.

Cea mai mare pondere a suprafeţelor agricole neutilizate aparţine exploataţiilor agricole individuale, atât la nivel regional (56,29%) cât şi la nivel naţional (55,12%), urmate de consilii locale/primării cu 32,84% la nivel regional, depăşind media naţională de 27,26% (anexa 9.14). Această pondere ridicată ne arată o implicare scăzută din partea administraţiilor publice locale în punerea în valoare a resurselor naturale care le aparţin.

Majoritatea exploataţiilor agricole deţin terenuri de mai multe categorii de folosinţă (anexa 9.15). Cele mai multe deţin teren arabil (77,46% la nivelul Regiunii Nord-Vest şi 73,89% la nivel naţional), iar pe locul doi se află ponderea exploataţiilor cu grădini familiale (66,52% la nivelul Regiunii Nord-Vest şi 66,61% la nivel naţional). Ponderea exploataţiilor care deţin păşuni şi fâneţe din judeţul regiunii (60,97%) depăşeşte cu mult media naţională (40,63%), în timp ce ponderea exploataţiilor care deţin culturi permanente în regiune (18,33%) este mult sub media naţională (30,19%).

La ponderea terenului arabil deţinut de exploataţii individuale Regiunea Nord-Vest (72,95%) se remarcă cu valori mult peste media naţională (53,61%). Şi acest rezultat subliniază importanţa exploataţiilor individuale pentru agricultura regiunii (anexa 9.16).

Culturile permanente sunt deţinute în marea lor majoritate de exploataţii agricole individuale: 82,10% în Regiunea Nord-Vest şi 74,29% la nivel de ţară (anexa 9.17). Având în vedere lipsa de capital a exploataţiilor individuale şi costurile mari de înlocuire a culturilor permanente, pe viitor ne putem aştepta, în lipsa unor măsuri de sprijin eficiente, la scăderea suprafeţelor ocupate de culturi permanente.

Numărul unităţilor locale active care îşi desfăşoară activitatea în sectorul agricol a crescut în intervalul 2008-2011, majoritatea fiind microîntreprinderi, având între 0 şi 9 angajaţi. Cu toate acestea, în totalul unităţilor locale active la nivel regional, contribuţia sectorului agricol nu este semnificativă, reprezentând în anul 2010 doar 3% din totalul regional.

250/69

0 200 400 600 800 1000 1200 1400 1600 1800

micro

mică

mijlocie

micro

mică

mijlocie

micro

mică

mijlocie

micro

mică

mijlocie

2008

2009

2010

2011

Activităţi în ferme mixte şi auxiliare 353 16 1 370 16 0 379 15 0 391 21 0

Creşterea animalelor 501 30 5 500 31 9 546 33 6 516 42 5

Cultivarea plantelor 828 51 5 779 45 5 801 39 5 830 42 6

micro mică mijlocie micro mică mijlocie micro mică mijlocie micro mică mijlocie

2008 2009 2010 2011

Evoluţia numărului IMM-urilor cu profil agricol din Regiunea Nord-Vest, pe sectoare, 2008-2011 Sursa: prelucrare bazată pe date ONRC

Datele ONRC ne arată că cele mai multe IMM-uri cu profil agricol se ocupă cu cultivarea plantelor, urmată de creşterea animalelor şi de ferme mixte sau activităţi auxiliare.

Analizând numărul IMM-urilor agricole în profil teritorial, observăm, că cele mai multe dintre ele se regăsesc în judeţul Bihor, pe locul doi aflându-se judeţul Cluj, urmat de judeţul Satu Mare. Numărul IMM-urilor agricole din judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj este foarte asemănător, mult sub media regională.

În judeţul Bihor găsim opt din cele mai mari firme cu activitate principală în sectorul agricol (după clasificarea CAEN Rev. 2), cea mai mare fiind SC Agroind Cauaceau SA, cod CAEN 0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, cu o cifră de afaceri de aproape 130 milioane lei şi 67 de angajaţi.

La nivelul regiunii, în anul 2011, cea mai mare cifră de afaceri (aproape 131 milioane lei) s-a înregistrat la SC Promat Comimpex SRL din Tăşnad, judeţul Satu Mare, cod CAEN 0161 – Activiăţi auxiliare pentru producţia vegetală, care a realizat această performană economică cu doar 29 de angajaţi (anexa 9.19).

Majoritatea firmelor agricole mari din regiune au reuşit să se menţină sau să crească în perioada 2009-2011, dar sunt câteva firme care şi-au redus semnificativ activitatea, cea mai

251/69

mare dintre ele fiind SC ABO Farm SA (cod CAEN 0147 – Creşterea păsărilor) din Zalău, judeţul Sălaj unde s-a redus numărul de angajaţi de la 221 la 53, în condiţiile în care cifra de afaceri din 2011 a ajuns la doar 5% din valoarea înregistrată în anul 2009. Această reducere nu se poate explica cu declinul general al sectorului în această periodă, întrucât alte firme cu acelaşi obiect de activitate, cum ar fi SC VIS AVIS SA din Vadu Crişului, Bihor sau SC Amareto Impex SRL din Floreşti, Cluj, au reuşit să crească.

Îmbunătăţiri funciare

Datele statistice ne relevă faptul că în Regiunea Nord-Vest în perioada 2005-2011 s-au efectuat puţine lucrări de îmbunătăţiri funciare, la cele mai mult categorii suprafeţele amenajate reducându-se.

Nu s-a irigat efectiv cu cel puţin o udare nici un teren agricol, deşi în judeţele Bihor, Cluj şi Satu Mare există terenuri agricole amenajate pentru irigaţii. Suprafaţa agricolă amenajată pentru irigaţii a scăzut cu 20,0% în perioada 2005-2011, de la 22.031 hectare la 17.627 hectare, cele mai mari scăderi (cu 42,4%) s-au înregistrat în judeţul Bihor.

Între 2005 şi 2006 suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de desecare din regiune a scăzut cu 1,3% (de la 468.660 hectare la 462.409 hectare), iar din 2006 a rămas constantă. Marea majoritate a terenurilor amenajate (88,6%) sunt terenuri agricole, în medie 18,6% din totalul suprafeţei agricole.

A scăzut într-o măsură mică (cu 0,9%) suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de ameliorare şi de combatere a eroziunii solului, de la 420.785 hectare la 416.967 hectare, acestea fiind în proporţie de 93,0% terenuri agricole.

Suprafaţa terenurilor amenajate cu lucrări de drenaj (terenuri agricole în proporţie de 99,5%) a crescut cu 5,3%, datorită lucrărilor efectuate în judeţele Cluj şi Maramureş.

Suprafaţa terenurilor pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice şi naturale a oscilat în perioada 2005-2011, în medie pe 42,9% din totalul suprafeţei agricole din regiune. Cea mai mare valoare s-a atins în anul 2010 (1.232.143 ha), iar cea mai mică în anul 2011 (551.300 ha). În cea mai mare pondere (60,2%) se aplică îngrăşăminte azotoase.

252/69

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Mii

hect

are Insecticide

Fungicide

Erbicide

Evoluţia suprafeţelor pe care s-au aplicat pesticide în Regiunea Nord-Vest, 2005-2010 (mii RON)Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Evoluţie oscilantă observăm şi la suprafeţele pe care s-au aplicat pesticide în regiune în perioada 2005-2011. Erbicide s-au aplicat pe 16,8% din totalul suprafeţelor agricole, pe arii cam de două ori mai mari, decât fungicide şi insecticide.

Infrastructură specifică

Dotarea cu tractoare şi maşini agricole este în uşoară creştere (anexa 9.20).

Regiunea

NORD-VEST

Bihor

Bistrit

a-Nasa

udCluj

Maramures

Satu M

are Salaj

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

Anul 2005Anul 2006Anul 2007Anul 2008Anul 2009Anul 2010

Evoluţia parcului de tractoare agricole fizice, între 2005 și 2010Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Pentru a menţine în stare de funcţionare parcul actual de tractoare şi maşini agricole sunt necesare cheltuieli mari cu reparaţiile. Această situaţie se datorează gradului ridicat de uzură fizică şi morală, la care se adaugă gradul scăzut de utilizare, determinând în final ca mari

253/69

suprafeţe de teren să fie lucrate cu tehnologii inadecvate, obţinând un nivel scăzut al producţiei.

Resurse forestiere

Pădurile şi alte vegetaţii forestiere acoperă 1.032.123 hectare, 30,21% din suprafaţa fondului funciar al regiunii Nord-Vest. Suprafaţa fondului forestier total în anul 2011 a fost de 988,5 mii hectare, din care 970,4 mii ha păduri (răşinoase 309,2 mii ha, 661,2 ha foioase) şi 18,1 mii ha alte terenuri (anexa 9.21). Evoluţia fondului forestier a fost uşor crescătoare în perioada 2005-2011, dar nu în fiecare judeţ al regiunii.

Datele ONRC ne arată, că în judeţul Maramureş sunt înregistrate cele mai multe IMM-uri cu activitate în silvicultură, exploatări forestiere şi alte activităţi forestiere, fiind urmat de judeţele Bihor şi Bistriţa-Năsăud.

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

Bihor 134 16 0 141 14 1 143 15 1 150 19 1

Bistriţa-Năsăud 94 18 2 90 21 4 82 24 4 85 30 5

Cluj 59 7 0 68 4 1 56 4 1 61 4 1

Maramureş 170 23 1 155 23 0 162 26 0 152 27 0

Satu Mare 74 5 0 73 5 0 79 6 0 81 8 0

Sălaj 44 1 0 42 1 0 46 1 0 49 3 0

micro mică mijlocie micro mică mijlocie micro mică mijlocie micro mică mijlocie

2008 2009 2010 2011

Evoluţia numărului IMM-urilor cu activitate în silvicultură, exploatări forestiere și alte activităţi forestiere din Regiunea Nord-Vest, pe judeţe, 2008-2011

Sursa: prelucrare bazată pe date ONRC

În anul 2011 în Regiunea Nord-Vest s-a recoltat în total 2337,4 mii m3 de lemn, cea mai mare cantitate de lemn recoltat aparţinând categoriei de răşinoase (899,6 mii m3) (anexa 9.22).

254/69

Cifra de afaceri a unităţii silvice103 la nivelul regiunii (valori nominale) a urmat un trend general crescător în perioada 2005-2008, după care în 2009 a scăzut (anexa 9.23). Începând cu anul 2010, se colectează date numai la nivel naţional.

Exploataţii și amenajări piscicole

Deşi pescuitul are o importanţă scăzută pentru economia regională, exploataţiile şi amenajările piscicole din regiune valorifică o pondere importantă (28,37%) din valoarea totală a produselor piscicole din România, acest sector având potenţial de creştere şi putând deveni un factor de competitivitate regională.

Valoarea produselor piscicole valorificate

Regiuni de dezvoltare si judete UM 2005 2006 2007 2008 2009 2010*

TOTAL Mii lei 10642,75 10100,2 9719 9035,2 9149,9 9238,7

Regiunea Nord-Vest Mii lei 2616 2804,7 3019 2507,5 2595,7Bihor Mii lei 620,51 540,1 506,9 552,7 528,4 :

Bistrita-Nasaud Mii lei 362,1 487,7 639,1 634,1 753,1 :

Cluj Mii lei1224,11 1403,4

1491,5 1045,8 1049,7 :

Maramures Mii lei 344,81 311,3 338,4 224,2 193,8 :Satu Mare Mii lei 6,06 0,2 1,5 : : :

Salaj Mii lei 58,41 62 41,6 50,7 70,7 :Sursa: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

* Începând cu anul 2010, se colectează date numai la nivel naţional.

Evoluţia crescătoare a numărului IMM-urilor cu activitate în pescuit şi acvacultură arată că agenţii economici au descoperit potenţialul economic al acestui sector.

103 Sfera de cuprindere a unităţilor silvice: ocoalele silvice care deţin şi/sau administrează suprafeţe din fondul forestier naţional. Ocolul silvic reprezintă unitatea teritorială silvică care are ca scop principal asigurarea activităţilor cu caracter silvic (administrarea şi/sau asigurarea serviciilor silvice) în scopul aplicării regimului silvic. După forma de proprietate asupra pădurilor, ocoalele silvice sunt: ocoale silvice de stat şi ocoale silvice private care sunt înfiinţate de unităţile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier sau de asociaţii constituite de către acestea. (Sursă: INS Tempo Online)

255/69

0

5

10

15

20

25

30

Bihor 22 0 1 23 0 1 23 0 1 25 1 1

Bistriţa-Năsăud 5 0 0 4 0 0 4 0 0 7 0 0

Cluj 17 1 0 23 0 0 21 0 0 29 0 0

Maramureş 7 1 0 9 1 0 9 1 0 11 1 0

Satu Mare 10 1 0 10 1 0 10 0 0 13 2 0

Sălaj 8 1 0 9 1 0 10 0 0 12 0 0

micro mică mijlocie micro mică mijlocie micro mică mijlocie micro mică mijlocie

2008 2009 2010 2011

Evoluţia numărului IMM-urilor cu activitate în pescuit și acvacultură din Regiunea Nord-Vest, pe judeţe, 2008-2011

Sursa: prelucrare bazată pe date ONRC

Cele mai multe IMM-uri se găsesc în judeţele Bihor şi Cluj, predominând microîntreprinderile.

256/69

9.2. Dezvoltare rurală

Spaţiul rural – localităţile rurale din Regiunea Nord-Vest

Mediul rural din Regiunea Nord-Vest este format din 403 comune, reprezentând 14,09% din numărul total de comune din România. Din totalul de 1800 sate, din punct de vedere administrativ 1752 fac parte din comune şi 48 aparţin de municipii şi oraşe (anexa). Teritoriul acoperit de localităţile rurale din regiune este 29285,93 km2, reprezentând 85,73% din suprafaţa totală de 34160,46 km2).

Conform criteriilor OCDE104 Regiunea Nord-Vest se clasifică drept regiune predominant rurală cu 53% din populaţie trăind în unităţi administrativ teritoriale cu densitatea populaţiei sub 150 de locuitori pe km2.

RegiunePonderea populaţiei în UAT

având densitatea populaţiei sub 150 loc/km2 (1.07.2010)

Ponderea populaţiei în UAT situate la o distanţă sub 30 km de la orașe cu peste 50.000 locuitori

(2002)

Regiunea Nord-Vest 53% (PR) 68%Bihor 56% (PR) 53%Bistriţa-Năsăud 66% (PR) 67%Cluj 32% (IR) 79%Maramureş 57% (PR) 58%Satu Mare 64% (PR) 72%Sălaj 62% (PR) 86%

Gradul de ruralitate şi de accesibilitate a judeţelor Regiunii Nord-VestSursă: Calcule după date INS Tempo Online, Eurostat, Recensământ 2002

Majoritatea localităţilor rurale din regiune sunt uşor accesibile, ponderea populaţiei din UAT-uri situate la o distanţă mai mică de 30 km de la oraşe cu peste 50.000 locuitori este de 68% la nivel regional după cum indică tabelul de mai sus.

104 OCDE consideră localităţile cu densitatea populaţiei sub 150 de locuitori pe km2 ca fiind rurale, iar regiunile în care peste 50% a populaţiei trăieşte în localităţi rurale se clasifică regiuni predominant rurale.

257/69

Distanţa localităţilor de cele mai apropiate oraşe cu peste 50.000 locuitoriSursă: Vincze, 2009

Comunele din regiune sunt de mărime variată, populaţia medie fiind 3.150 locuitori. Cea mai mare comună este Floreşti (judeţul Cluj) cu 13.955 locuitori, populaţia acestei comune crescând cu 86,51% în perioada 2002-2010. A doua ca mărime este comuna Poienile de sub Munte (judeţul Maramureş) cu 10.235 locuitori, urmată de Apahida (judeţul Cluj) cu 10208 locuitori. Toate celelalte comune din regiune au sub 10000 de locuitori.

Pornind de la datele INS Tempo Online putem observa că în anul 2010 mai multe comune din Regiunea Nord-Vest nu ar îndeplini condiţiile de populaţie şi infrastructură impuse de PATN, iar verificarea criteriilor de ocupare şi potenţial economic nu este posibilă din lipsa datelor statistice pentru aceiaşi indicatori la nivel de comune.

Comunele sub 1.500 de locuitori din regiune sunt enumerate în tabelul de mai jos, fiind evidenţiate dintre acestea comunele în care s-au produs scăderi de peste 50% a populaţiei în perioada 1966-1998. Putem observa, că în total 46 comune au populaţia sub limita impusă de lege, iar patru comune au o populaţie chiar mai mică de 1.000 locuitori: Ploscoş (672 locuitori) şi Valea Ierii (909 locuitori) din judeţul Cluj, Zalha (951 locuitori) din Sălaj şi Poienile Izei (967 locuitori) din Maramureş.

Comune sub 1.500 locuitori din Regiunea Nord-Vest

Judeţ NumePopulaţia la 1.07.2010

Comune cu scăderi peste 50% a populaţiei în perioada

1966-1998Bihor Boianu Mare 1382

Cristioru de Jos 1413Sinteu 1178Spinus 1182

258/69

Judeţ NumePopulaţia la 1.07.2010

Comune cu scăderi peste 50% a populaţiei în perioada

1966-1998Viişoara 1372

Bistriţa Năsăud

Ciceu-Mihăieşti 1360

Miceştii de Câmpie 1147 daMilaş 1419 daMonor 1499

Runcu Salvei 1377Silivaşu de Cîmpie 1095

Cluj Aiton 1156 daAluniş 1260 daBeliş 1271 daBuza 1318 da

Jichişu de Jos 1226

Mărişel 1485Pălatca 1195 daPloscoş 672 daSăcuieu 1487

Valea Ierii 909Vultureni 1444

Maramureş Ariniş 1306Bicaz 1103

Boiu Mare 1197

Coaş 1399Oarta de Jos 1327Poienile Izei 967Vima Mică 1424

Satu Mare Cămin 1365Ciumeşti 1444Săcăşeni 1187

Sauca 1398Urziceni 1489

Sălaj Agrij 1404Carastelec 1027 da

Coşeiu 1241Cristolţ 1377 da

Dragu 1326 daFildu de Jos 1324

Lozna 1039 daPoiana Blenchii 1227

Rus 1099

Treznea 1020Zalha 951 da

Zimbor 1091 da

Sursa: Legea 352/2001 şi INS Tempo Online

259/69

Alte comune cu scăderi de peste 50% a populaţiei în perioada 1966-1998, înafara celor menţionate în tabel, sunt: Husasău de Tinca (Bihor), Sânmihaiu de Câmpie şi Urmeniş (Bistriţa-Năsăud), Bobâlna, Borşa, Chinteni, Ciurila, Corneşti, Geaca, Mărgău, Panticeu, Petreştii de Jos, Recea-Cristur şi Vad (Cluj), respectiv Cuzăplac (Sălaj). În prezent populaţia acestor comune depăşeşte 1.500 de locuitori, dar în cazul unora dintre ele – cum ar fi Ciurila (1.500 locuitori), Borşa (1.503 locuitori), Recea-Cristur (1.550 locuitori) şi Sânmihaiu de Câmpie (1.552 locuitori) – riscul de a scade sub acest prag este destul de ridicat.

Populaţia UAT-urilor din Regiunea Nord-Vest la 1 iulie 2010Sursă: prelucrare bazată pe date INS Tempo Online

Din figura anterioară observăm că unele comune cu mai puţin de 1.500 locuitori sunt învecinate, în cazul acestora ar putea fi studiată oportunitatea regrupării-unificării lor.

Caracteristici demografice ale zonelor rurale

Regiunea Nord-Vest prezintă o distribuţie demografică echilibrată între mediul rural şi cel urban, 46,74% din populaţie (1.269.551 persoane în 1.07.2010) trăind în mediul rural. Ponderea cea mai ridicată a populaţiei rurale se înregistrează în judeţul Bistriţa-Năsăud (62,67%) şi cea mai scăzută în judeţul Cluj (33,58%).

Ponderea femeilor este mai scăzută în mediul rural decât în mediul urban, dar depăşeşte 50%. Doar în două judeţe, populaţia rurală masculină depăşeşte cea feminină: Bistriţa-Năsăud (50,22%) şi Maramureş (50,1%).

Populaţia rurală de vârstă activă (cuprinsă între 15 si 65 de ani) reprezintă 65,82%, sub media regională de 70,43%. Procentul tinerilor (cei cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani) în mediul rural

260/69

atinge 16,9% (peste media regională de 15,5%). De asemenea, procentul vârstnicilor (cei peste 64 de ani) este mai ridicat în mediul rural, unde se atinge 17,28% (faţă de media regională de 14%). În consecinţă raportul general de dependenţă în mediul rural este 51,03%, mai ridicat, decât în mediul urban (34,27%).

În regiune, durata medie de viaţă este mai scăzut în mediul rural faţă de cel urban. La nivelul anului 2010, diferenţa era de 1,65 ani (sub media naţională de 2,12 ani). Se remarcă situaţia inversă în cazul judeţului Maramureş practic pe toată perioada analizată, precum şi ecartul maxim înregistrat în judeţul Sălaj.

Soldul schimbărilor de domiciliu pe medii relevă tendinţa de stabilire în mediul rural, care se păstrează pe întregul interval analizat 2005-2011. În ceea ce priveşte soldul schimbărilor de reşedinţă din perioada 2005-2012 în mediul rural a fost negativ.

Ocuparea forţei de muncă rurale

Rata de activitate a populaţiei rurale din Regiunea Nord-Vest este mai scăzută, decât cea a populaţiei urbane, în anumite perioade (anii 2008 şi 2009) chiar scăzând sub 50%, ceea ce indică o pondere mare a populaţiei inactive (elevi, studenţi, casnice, pensionari etc.).

Rata de ocupare din mediul rural este apropiat de cel din urban, astfel diferenţa dintre ratele de activitate şi ocupare datorându-se mai ales diferenţelor dintre ratele şomajului.

Situaţia ocupării este diferenţiată pe grupe de vârste: în cazul tinerilor între 15-24 ani rata de ocupare este mai ridicată în mediul rural, ceea ce se datorează faptului că tinerii din mediul rural în procent mult mai scăzut îşi continuă studiile la liceu şi facultate, decât cei din mediul urban.

261/69

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85

Urban

Rural

Urban

Rural

Urban

Rural

Urban

Rural

15 -

24

ani

25 -

34

ani

35 -

54

ani

55 -

64

ani

2011 16,9 27,2 81,2 70 78,9 72,2 30,2 44,5

2010 17,7 31 75,8 70 75,4 73,4 28,4 45,6

2009 18,1 25,4 74,3 62,6 73,6 68,2 29,7 48,4

2008 19,4 26,2 77,9 59,1 75,8 69,5 31,6 49

2007 19,8 28,7 76,4 62,6 76,6 71,6 25,9 51

2006 18,4 29,7 74,1 68,1 76,7 72,3 25,8 50,3

2005 18 34,2 75,4 68,2 73 70,1 23,7 47,2

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

15 - 24 ani 25 - 34 ani 35 - 54 ani 55 - 64 ani

Rata de ocupare a populaţiei de 15-64 ani, pe medii, Regiunea Nord-Vest, 2005-2011Sursa: INS, Cercetare statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO)

În grupele de vârstă între 25 şi 54 ani rata de ocupare este mai ridicată în mediul urban, ceea ce se datorează oportunităţilor mai diversificate de muncă din mediul urban, iar în cazul grupei de vârste între 55-64 ani rata de activitate din rural depăşeşte cel din urban, ceea ce se poate explicat prin ocuparea pe cont propriu a populaţiei rurale în agricultură.

Rata şomajului BIM este mai scăzută în mediul rural decât în mediul urban, pe toată perioada studiată şi toate grupele de vârstă. Acesta se datorează faptului că în mediul rural persoanele se declară mai degrabă agricultori (persoane ocupate) sau casnici (persoane inactive), decât şomeri, şomerii fiind consideraţi doar persoanele care şi-au pierdut locul de muncă şi sunt în evidenţa Agenţiilor Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă.

262/69

4,2

6,9

9,2

6,5

5

6,97

3,93,3

4,74,6

3,4 3,63,8

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

%Urban

Rural

Rata șomajului BIM în rândul populaţiei de 15 ani și peste, pe medii, Regiunea Nord-Vest, 2005-2011Sursa: INS, Cercetare statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO)

Principalele probleme ale ocupării forţei de muncă rurale sunt următoarele: nivel educaţional mai redus şi acces la educaţie mai scăzut în mediul rural; oportunităţi limitate de muncă în afara agriculturii; preponderenţa ocupării pe cont propriu şi a întreprinderilor mici; incidenţa mai mare a activităţii cu program parţial de lucru; venituri mai scăzute în mediul rural decât în mediul urban (ceea ce implică o motivaţie

mai scăzută de a lucra); nivel mai scăzut al activităţii antreprenoriale; infrastructura fizică neadecvată (drumuri, apă, canalizare, telefon, internet); nivel de dezvoltare scăzut al serviciilor; migraţia tinerilor din rural în urban şi migraţia din urban în rural a vârstnicilor şi a

persoanelor sărace.

Factorii principali care influenţează ocuparea forţei de muncă rurale sunt factorii de locaţie, mărimea şi structura demografică a populaţiei, nivelul de educaţie şi deprinderi, infrastructura şi proprietatea asupra pământului. Conform previziunilor, persoanele mai bine calificate au perspective mai bune de angajare şi cererea pentru muncitori necalificaţi va continua să scadă, astfel participarea la educaţia continuă devine vitală.

Asigurarea serviciilor şi populaţia sunt interconectate: serviciile susţin oamenii şi oamenii susţin serviciile. Sectorul serviciilor este văzut de mai mulţi specialişti ca sectorul în care pot fi create noi locuri de muncă în mediul rural, acesta fiind şi sectorul unde cei mai mulţi dintre tineri ar dori să lucreze. În prezent în zonele rurale îndepărtate lipsesc şi serviciile de bază din cauza cererii scăzute, sau ele există doar în „economia informală”; împreună cu creşterea cererii, aceste servicii se pot „legaliza”.

Activităţile propuse sunt: servicii către populaţie (coafură, frizerie, croitorie, reparaţii pantofi etc.), turism şi agroturism, restaurante care oferă mâncare tradiţională specifică zonei, servicii

263/69

financiar-bancare, servicii de contabilitate, comerţul cu amânuntul, centre de formare, call-center, centre de cercetare, producţie de energie regenerabilă.

Infrastructura rurală

Infrastructura poate influenţa performanţa economiei rurale prin extinderea ariei de folosinţă a resurselor existente (muncă, capital etc.), atragerea de resurse adiţionale, creşterea productivităţii, apropierea pieţelor urbane şi facilitarea navetei la locurile de muncă urbane.

De aceea, lipsa infrastructurii fizice prezintă un obstacol în calea creşterii economice şi a nivelului de ocupare; totuşi, infrastructura dezvoltată nu este o condiţie suficientă pentru garantarea acestora. În ultimul deceniu infrastructura rurală s-a îmbunătăţit, dar sunt foarte mari diferenţe între localităţile rurale.

Sistemele centralizate pentru aprovizionarea cu apa şi reţeaua de canalizare sunt insuficiente în zona rurală. În anul 2011 din cele 403 de comune din regiune doar 333 dispuneau de reţele de distribuţie a apei, dar nici în aceste comune nu sunt conectate toate gospodăriile.

Un aspect îngrijorător pentru protecţia mediului şi a sănătăţii este faptul că în doar 89 de comune există canalizare publică (în anul 2011), ceea ce reprezintă 26,73% din comunele unde există reţea de distribuţie a apei, respectiv 19,60% din totalul comunelor din regiune.

Doar în 108 comune se distribuie gaze naturale (26,80% din total), dar şi în acestea există multe gospodării neconectate.

Distribuţie centralizată de energie termică există doar într-o singură localitate rurală din regiune, faţă de 6 localităţi în anul 2005. Fiecare gospodărie dispune de soluţii individuale de încălzire. Combustibilul folosit cel mai frecvent este lemnul.

Putem afirma, că în mediul rural există un potenţial ridicat de folosire a surselor regenerabile. În funcţie de condiţiile naturale acestea pot fi;

energie geotermală în zona vestică şi nord-vestică a regiunii; energie eoliană şi biomasă lemnoasă în zonele montane; hidroenergie în bazinul Someşului şi al Crişurilor; energie solară şi biomasă provenită din agricultură în cea mai mare parte a regiunii.

264/69

10. Administrație și bună guvernanță

Resurse financiare

Din punct de vedere al execuţiei bugetelor locale pe regiuni pe componenta Venituri constatăm că în ultimi ani, regiunea Nord-Vest se situează pe un nivel mediu (pe locul 4) între cele 8 regiuni, cu venituri modeste ( 5372 milioane lei in 2010), ceea ce demonstrează posibilităţi limitate de a genera venituri, cu un procent de 12,2% in 2010 in formarea execuţiilor bugetare, pe regiuni; aceasta ar limita autonomia administrativă, iar descentralizarea ar fi doar la nivelul funcţiilor sale fără o descentralizare financiară.

Putem trage concluzia că regiunea Nord-Vest, cu venituri modeste privind execuţia bugetară, demonstrează posibilităţi limitate de a genera venituri la nivelul administraţiei publice locale şi regionale.

2006 2007 2008 2009 2010 20110

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

Execuţia bugetară pe regiuni de dezvoltare - venituri (mii lei)

NW

C

NE

SE

SM

B-ILF

SV

V

© 1998 - 2007 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

În cadrul aceleiaşi componente, judeţele din regiune a căror execuţie bugetară au aportul cel mai mare privind componenta venituri în 2011, sunt judeţele Cluj (28,6%) şi Bihor (22,2%) care împreună reprezintă peste 50% din totalul bugetului pe regiune. În acelaşi an, judeţul cu cele mai mici venituri este Sălaj cu un procent de 9,4% din total venituri pe regiune.

265/69

2006 2007 2008 2009 2010 20110

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Execuţia bugetară pe judeţe - venituri (mii lei)

Bihor

Bistrita-Nasaud

Cluj

Maramures

Satu Mare

Salaj

© 1998 - 2007 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA Constatăm aşadar că două judeţe Bihor şi Cluj, au posibilităţi financiare ce le-ar permite o autonomie financiară faţă de nivelul central, conducând astfel şi la posibilităţi decizionale locale în slujba cetăţeanului, mai aproape de cetăţean.

În ceea ce priveşte cheltuielile din execuţia bugetară, pentru Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest se afla pe locul 3 în anul 2011, pe primul loc aflându-se Regiunea Bucureşti - Ilfov, ca şi în cazul veniturilor.

2006 2007 2008 2009 2010 20110

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

Execuţia bugetară pe regiuni - cheltuieli (miil lei)

NW

C

NE

SE

SM

B-ILF

SV

V

© 1998 - 2007 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

În cadrul regiunii analiza execuţiei bugetare privind componenta Cheltuieli reliefează aceleaşi date ca şi în cazul veniturilor, cele două judeţe Cluj şi Bihor au cheltuit mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor din cadrul bugetului regiunii in cursul anului 2011.

266/69

2006 2007 2008 2009 2010 20110

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Execuţia bugetară pe judeţe - cheltuieli (mii lei)

Bihor

Bistrita-Nasaud

Cluj

Maramures

Satu Mare

Salaj

© 1998 - 2007 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Din punct de vedere al subvenţiilor primite de la bugetul de stat regiunea Nord -Vest este pe locul 4 la nivelul anului 2011, cu 772,7 mil. lei, conform INS. Astfel se constată că nevoile investiţionale dar nu numai, a permis Regiunii să atragă mai mulţi bani pentru comunitatea sa, pentru anumite investiţii dar şi pentru susţinerea unor cheltuieli. Regiunile cu cele mai mici subvenţii au fost cele două regiuni cele mai bogate din Romania, cu PIB-ul cel mai mare respectiv Bucureşti-Ilfov dar şi Regiunea Vest.

2006 2007 2008 2009 2010 20110

100

200

300

400

500

600

700

800

900

Subvenţii primite de la bugetul de stat pe regiuni (mii lei)

NV

C

NE

SE

SM

B-ILF

SV

V

© 1998 - 2007 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Din punct de vedere al repartizării subvenţiilor în Regiune vom constata că regula la nivelul judeţelor nu se mai respectă ca şi la nivel regional; judeţele cu PIB-ul cel mai mare din regiune respectiv Cluj şi Bihor au primit şi sumele cele mai mari din subvenţiile pe regiune, subvenţia celor două judeţe la nivelul anului 2011 reprezentând mai mult de 50% respectiv 51,2% din

267/69

totalul subvenţiilor acordate la nivel regional. Subvenţia primită de judeţul Bihor este aproape dublă faţă de cea a judeţului Cluj.

2006 2007 2008 2009 2010 20110

50

100

150

200

250

300

Subvenţii primite de la bugetul de stat pe judeţe (mii lei)

Bihor

Bistrita-Nasaud

Cluj

Maramures

Satu Mare

Salaj

© 1998 - 2007 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Judeţele cu cele mai puţine subvenţii primite de la bugetul de stat sunt Sălaj şi Bistriţa Năsăud, diferenţele între judeţe ( cu excepţia judeţului Bihor) din punct de vedere al sumelor nu sunt semnificative.

Se constată că din punct de vedere financiar, al execuţiei bugetare, la nivelul regiunii atât în ceea ce priveşte veniturile, cheltuielile dar şi al subvenţiilor Regiunea ocupă un modest loc 4 (3), ceea ce semnifică o dependenţă financiară de bugetul central şi doar în cazul a două judeţe putem vorbi de o oarecare autonomie financiară ce s-ar putea crea datorită veniturilor proprii ce se pot genera.

O analiză a veniturilor bugetare/locuitor, indică faptul că oraşele, comunele din zonele metropolitane/periurbane şi cele din zone cu resurse naturale importante (de ex. staţiuni turistice – Băişoara, Măguri Răcătău) înregistrează venituri bugetare superioare mediei. La polul opus, cele mai mici venituri bugetare per locuitor se înregistrează în comunele din Satu-Mare, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud. Valori mult superioare mediei se înregistrează în unele unităţi administrativ-teritoriale care au accesat fonduri europene sau au primit alocări de la bugetul de stat (Săcăşeni, Petreşti, Romuli, etc.). Per ansamblu, putem afirma că majoritatea comunelor din regiune au un deficit cronic de finanţare, cele de mici dimensiuni fiind dependente de alocările de la nivelurile teritoriale superioare.

268/69

Analizând performanţa economică a municipiilor reşedinţă de judeţ din regiune se poate trage concluzia că municipiul Cluj-Napoca se situează pe primul loc la nivel naţional intre municipiile reşedinţa de judeţ din punct de vedere al ponderii veniturilor autonome in buget, intr-o analiza a performantelor economice (Bistriţa locul 11 şi Baia Mare locul 14).

Luând în analiza un indicator relevant din punct de vedere al autonomiei financiare (ponderea veniturilor autonome in buget) constatăm o mare independenţă faţă de bugetul central şi local a municipiului Cluj-Napoca, în timp ce municipiul Oradea se află pe locul 26 în rândul celor mai dependente municipii de bugetele locale si naţionale.

Din punct de vedere al evoluţiei bugetelor, constatăm la fel că municipiul Cluj a avut o evoluţie crescătoare, în ultimii 4 ani fiind într-o continuă creştere ajungând de la locul 3 în ierarhia naţională la locul 1lîn anul 2011, în timp ce municipiul Zalău se situează constant între poziţiile 32-36 în aceeaşi ierarhie naţională.

De remarcat un alt indicator, evoluţia veniturilor proprii locale pe locuitor, unde la nivelul regiunii cele 6 municipii reşedinţă de judeţ, constatăm că doar Oradea se află în primele 10 municipii la nivel naţional, demonstrând puterea financiară a municipiilor, celelalte municipii

269/69

reşedinţă de judeţ fiind undeva în urmă pe poziţii între 26-36, Clujul aflându-se şi el pe o poziţia fruntaşă ( 13 la nivel naţional).

Resurse umane

În privinţa numărului personalului din administraţia publică locală, se remarcă o reducere semnificativă în domeniile reglementate prin normativele de personal stabilite prin O.U.G. nr. 63/2010, dar şi în învăţământul preuniversitar şi asistenţa socială; în cazul sănătăţii, cifrele au fost influenţate de descentralizarea, în anul 2010, a circa 370 de spitale:

Sursa: Raport MAI 2010

Prin aceste măsuri s-a încercat creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale, precum si de resurse financiare si patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiarităţii. Dar acest transfer cât şi reducerea unui număr de spitale care au fost considerate ineficiente nu a rezolvat problema autonomiei financiare, nici creşterea procesului decizional atâta vreme cât resursele financiare sunt limitate la acelaşi buget aceeaşi sursă.

La nivelul regiunii Nord-Vest, o analiză a organigramelor consiliilor judeţene reliefează numărul total de posturi, nivelul de instruire precum gradul de ocupare a funcţiilor publice.

Structura organizaţională a consiliilor judeţene la nivelul regiunii

Judet AniNr total

Nr post

Nr. postur

nr. funcţiona

nr. funcţiona

Nr. personal

nr. personal

nr. angajaţi

nr. angaja

270/69

posturi

uri ocupate

i vacante

ri publici cu funcţie de conducere

ri publici cu funcţie de execuţie

contractual cu funcţie de conducere

contractual cu funcţie de execuţie

cu studii superioare

ţi cu studii medii

BIHOR2011 182 156 26 9 97 1 46 135 212012 182 153 29 12 91 0 47 133 20

BISTRITA NASAUD

2011 2012 134 100 34 11 80 3 36 82 18

CLUJ2011 155 112 43 15 82 2 10 102 102012 152 111 41 15 81 1 11 103 8

MARAMURES2011 166 127 39 15 81 5 23 122 252012 166 127 39 15 81 5 23 123 24

SATU MARE2011 192 153 39 15 75 3 56 120 92012 192 153 39 15 75 3 56 120 9

SALAJ2011 138 109 29 11 73 1 24 84 252012 138 109 29 12 74 1 22 88 21

Total20112012 964 753 211 90 482 13 195 649 100

Sursa: Consiliile judeţene

Din analiza organigramelor judeţelor regiunii constatăm următoarele: în medie numărul de posturi sunt în funcţie de mărimea judeţului între 138 şi 192 de funcţii publice. Se constată la fel ca şi la nivel naţional, gradul de ocupare a posturilor este la acelaşi grad, respectiv aproximativ 78%, cu unele excepţii cum este Clujul unde numărul de posturi vacante este foarte mare gradul de ocupare fiind de 74%.

Gradul de ocupare al funcţiilor publice reflectă ori o dimensionare nerealistă al posturilor inclusiv al funcţiilor publice sau ceea ce mai degrabă este explicabil faptul că aceste posturi au fost blocate încă din 2010 şi nu au mai putut fii ocupate.

Pe de altă parte aceasta, conduce la o supraîncărcare ale unor funcţii publice în care angajaţii trebuie să înlocuiască şi normele pentru posturile neocupate fără a fi posibilă acceptarea cumului de funcţii. Supraîncărcarea activităţilor prestate de către funcţionari poate conduce la o demotivare a personalului angajat atât din punct de vedere a sarcinilor cât şi financiar din cauza slabei remuneraţii a funcţionarilor publici în condiţii de muncă suprasolicitantă şi fără plată suplimentară pentru muncă prestată suplimentar.

Resursele umane sunt deficitare atât cantitativ, cât şi calitativ faţă de activitatea instituţională obligatorie în cadrul APL din regiune.

Eficienţă scăzută în furnizarea de servicii datorată: relaţiei slabe între cetăţeni şi instituţiile care ar trebui să ofere servicii orientate spre client şi serviciile improprii oferite clienţilor. (Cetăţenii nu sunt mulţumiţi de durata mare de aşteptare şi numărul mare de etape din procesul de aplicare pentru a accesa servicii publice de bază).

271/69

Se constată de asemenea că numărul posturilor de conducere respectă un procent între 8-10% din numărul total al posturilor. Raportul de 9 angajaţi de execuţie la 1 persoana de conducere se respectă şi la nivel regional.

Din analiza organigramelor constatăm că majoritatea personalului de execuţie este cu studii superioare de lungă durata, considerăm astfel că este un personal instruit, cu competenţe ce pot fi dezvoltate conform nevoilor de descentralizare a actului public administrativ.

Autorităţile publice din regiunea Transilvania de Nord au câteva puncte tari la capitolul resurse umane:- 80% din personalul angajat funcţionari publici in administraţii publice la nivel judeţean sunt cu studii superioare, - la nivelul fiecărui consiliu judeţean si primărie reşedinţă de judeţ exista departament /direcţie de dezvoltare regionala care includ si activităţi referitoare la managementul de proiecte- exista structuri funcţionale la nivel judeţean adaptate procesului de descentralizare planificarea strategică

Analiza competențelor administraţiei publice locale şi regionale

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are in subordine 8 centre regionale, a căror activitate este coordonată si monitorizată de către Direcţia Coordonare Centre Regionale, în cursul anului 2011 cele 8 centre regionale au înregistrat următoarea situaţie privind programele realizate si numărul de participanţi:

Nr.crt. Centru Regional Nr.programe Nr. participanţi1. CRFCAPL Bucuresti 26 5572 CRFCAPL Călărasi 12 1473 CRFCAPL Constanţa 11 1664 CRFCAPL Cluj - Napoca 11 1645 CRFCAPL Craiova 23 6136 CRFCAPL Iasi 14 3107 CRFCAPL Sibiu 7 938 CRFCAPL Timisoara 47 2416

Total centre regionale 151 4466

O analiză sumară a activităţii centrelor reliefează o activitate diferită; astfel din totalul numărului de participanţi mai bine de jumătate (54%) sunt din rândul funcţionarilor publici din Timişoara, la fel numărul programelor reprezintă 1/3 fiind programele realizate de Centrul regional Timişoara. Cel mai mic număr de programe este cel al centrului regional de la Sibiu cu un număr mic de participanţi.

Analiza existenţei structurilor de dezvoltare regională/management de proiecte la nivelul consiliilor judeţene în Regiunea Nord-Vestse remarcă existenţa la nivelul fiecărui consiliu

272/69

judeţean si primărie reşedinţă de judeţ a unui departament /direcţie de dezvoltare regionala care includ si activităţi referitoare la managementul de proiecte.Exista structuri funcţionale la nivel judeţean adaptate procesului de descentralizare planificarea strategică, dar numărul de personal angajat în acest tip de activitate este foarte mic comparativ cu numărul de proiecte gestionate de către administraţiile publice.

Într-o analiză făcută de Institutul de Politici publice la sfârşitul anului 2011, judeţul Sălaj se află pe locul 2 din punct de vedere al accesării fondurilor structurale, ca şi valori atrase, iar Clujul pe poziţia 8. În acelaşi clasament judeţul Satu Mare se află între ultimele poziţii, respectiv 38.

*Clasamentul accesării de fonduri structurale la nivelul Consiliilor Judeţene la 31.12.2011

Pozitia Clasament National

Consiliul JudeteanVal totala a fondurilor accesate lei

2 Sălaj 310.220.656,928 Cluj 234.790.655,3212 Bistriţa Nasaud 218.691.296,3826 Maramureş 157.091.685,8834 Bihor 105.071.651,8138 Satu Mare 73.822.277,69

Acelaşi document prezintă şi situaţia privind accesarea fondurilor structurale între municipii de reşedinţă de judeţ. Între primăriile reşedinţă de judeţ Oradea este pe poziţia 2 în clasamentul naţional cu o valoare totală atrasă de 307 milioane lei, iar municipiul Cluj pe poziţia a 7 între municipiile reşedinţă de judeţ

*Clasamentul accesării de fonduri structurale la nivelul Primăriilor municipiilor reședinţă de judeţ la 31 decembrie 2011

Pozitia Clasament National

Primaria MunicipiuluiVal totala a fondurilor accesate lei

2 Oradea 307.798.5067 Cluj Napoca 170.613.10116 Bistrita 99.806.07724 Baia Mare 57.939.24728 Zalau 40.609.40038 Satu Mare 10.896.861

Concluzionăm astfel existenţa unor disparităţi la nivel regional. În timp ce un număr de judeţe sunt fruntaşe privind atragere de fonduri structurale şi capacitatea de a elabora proiecte de investiţii pentru comunităţile locale, sunt alte judeţe pentru care această competenţă la nivelul administraţiei publice trebuie dezvoltată, întărită.

Această competenţă trebuie corelată şi cu nevoile de dezvoltare la nivel local, care se concretizează în documente strategice. Dintre toate judeţele regiunii doar două judeţe au

273/69

strategie de dezvoltare pentru exerciţiul următor finalizat , respectiv judeţul Satu Mare şi Cluj, în timp ce doar municipiul Bistriţa are finalizată această strategie la nivelul municipiului

Strategia de dezvoltare a judeţului 2007-2013

Strategia de dezvoltare a judeţului 2014-2020

PATJ PATZ Strategii sectoriale

BIHOR Da daBISTRITA NASAUDCLUJ Da da da 1 -MARAMURES Da In curs de

elaborareda 1 9

SATU MARE da daSALAJ Da Nu exista

varianta consolidata

da - 4

Sursa: Consiliile judeţene

Din punct de vedere al capacităţii de proiectare, planificare şi formulare de politici autorităţile publice se confruntă cu unele provocări dintre care menţionăm următoarele:

- Lipsa viziune si gândire în direcţia dezvoltării regionale- Lipsa de cultura parteneriala. Colaborarea între administraţia publică şi societatea civilă,

ONG-uri este insuficient dezvoltată din cauza existenţei unor parteneriate care nu sunt suficient de mature, dezvoltate şi care nu sunt structurate astfel încât să dezvolte interesele comunităţii.

- Lipsa viziune strategică (puţine preocupări la nivel de judeţ şi municipii privind planificarea 2014-2020)

Guvernanța electronică

La nivelul întregii ţări se constată că există multe instituţii înscrise pe e-guvernare. 17% din totalul instituţiilor înscrise pe site-ul e-guvernare.ro o reprezintă instituţiile din regiunea Transilvania de Nord. Judeţul Bihor are cel mai mare număr de utilizatori pe e-guvernare din regiune (aprox 27% din numărul total de utilizatori la nivel regional).

Institutii inscrise pe e-guvernare RO NV BH BN CJ MM SM SJConsilii judetene 40 6 1 1 1 1 1 1Prefecturi 36 5 0 1 1 1 1 1Primarii/Consilii locale 2953 421 93 60 73 76 66 53Inspectorate si unitati de invatamant 2696 575 196 47 178 19 21 114Institutii culturale 177 12 4 1 6 1 0 0Regii Autonome 0 0 0 0 0 0 0 0Unitati spitalicesti 209 33 12 6 9 3 2 1Utilitati publice 65 5 0 2 0 0 3 0Diversi 114 11 3 1 6 0 0 1

Sursa: http://www.e-guvernare.ro/

274/69

În raportul e-Romania se relevă o tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte implementarea administraţiei electronice în municipii, cu toate că ritmul de creştere este lent. În cuprinsul capitolului voi evidenţia efortul susţinut din ultima perioada de către municipii care au şi avut o serie de îmbunătăţiri, pe lângă acestea încorporând şi participarea cetăţenilor.

Gradul de regăsire a serviciilor on-line pe site-urile primăriilor municipiilor din RomaniaServicii on-line % regăsit pe paginile municipiilorPlăti on-line 3%e-Doc on-line 34%Forum on-line 25%Noutăţi on-line 81%Anunţuri on-line 71%Legislaţie on-line 83%Informaţii personalizate on-line 0%

Sursa: E-Romania 2010 http://www.romania.gov.ro/

O misiune destul de greu de îndeplinit din partea unei ţări ca România, care a reuşit abia în 2009 să lanseze Ghiseul.ro, serviciul online prin care se pot plăti în prezent taxe şi impozite prin card bancar, la nivel naţional. De fapt, la nivel naţional, înseamnă deocamdată doar cinci primării care s-au înrolat în sistem: Tîrgu Mureş, sectorul 2 şi sectorul 6 din Bucureşti, Zalău şi Piteşti. Din 30 martie 2011 până în prezent s-au efectuat peste 1.000 de plăţi prin Ghiseul.ro.

275/69

Pe primul loc în topul celor mai cerute servicii electronice de către cetăţeni se află plata taxelor şi impozitelor online, prin card bancar. Din acest punct de vedere, progresul care s-a realizat la nivelul administraţiilor locale este remarcabil.

În prezent, 25 de primării au implementat plata online prin card a taxelor şi impozitelor, de 2,5 ori mai multe faţă de anul trecut. În primele patru luni din 2011, tranzacţiile online pentru plata taxelor şi impozitelor au reprezentat 16% din totalul tranzacţiilor.

Plata cu cardul prin internet este foarte utilă şi pentru cetăţenii care locuiesc în afara oraşului de reşedinţă, pentru că nu mai trebuie să se deplaseze pentru a plăti taxele datorate la bugetul local. Cetaţenii din Arad, Baia Mare, Bistriţa, Bucureşti (sectoarele 2, 4 şi 6), Buzău, Carei, Câmpia Turzii, Cluj-Napoca, Constanţa, Dej, Drobeta Turnu-Severin, Lugoj, Oradea, Piteşti, Pucioasa, Râşnov, Sighetul Marmaţiei, Slobozia, Sovata, Târgu Jiu, Târgu-Mureş, Timişoara şi Tulcea îşi pot achita taxele şi impozitele locale, de acasă, din faţa calculatorului, cu orice card.

Dintre lista serviciilor on-line, serviciile tranzacţionale sunt considerate ca cele mai reprezentative în viitor pentru guvernarea electronică, atâta timp cât completarea şi prezentarea de formulare de către populaţie va continua să aibă un rol preponderent în relaţia sa cu administraţia publică.

276/69

Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului

La nivelul Regiunii Nord-Vest s-au produs, în anul 2011, 1215 infracţiuni/100.000 de locuitori, ceea ce indică o rată a infracţionalităţii similară cu media naţională (1212/100.000), care poziţionează regiunea pe locul IV între cele 8 regiuni de dezvoltare (după Centru, Vest şi Sud-Vest). Totuşi, în comparaţie cu anul 2011, se constată o amplificare a fenomenului infracţional cu 18,3%, peste ritmul mediu de creştere înregistrat la nivelul României.

Rata infracţionalităţii (infracţiuni la 100.000 de locuitori), la nivel naţional, regional şi judeţean, în perioada 2006-2011.

2006 2007 2008 2009 2010 2011

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800România

Nord-Vest

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Cluj

Maramureş

Satu Mare

Sălaj

Sursa: INS. Baza de date Tempo Online. 2011

După cum se poate observa din figura de mai sus, Judeţul Cluj înregistra în 2011 cea mai mare rată a infracţionalităţii (1450/100.000), în creştere cu 29,8% faţă de 2007. Singurul judeţ în care s-a înregistrat o scădere a infracţionalităţii în acest interval este Satu-Mare, cu o valoare mult sub media naţională şi regională, similară cu a judeţului Bihor (1051, respectiv 1022 de infracţiuni la 100.000 de locuitori.

În ultimii ani, după cum rezultă din rapoartele de activitate ale Inspectoratelor Judeţene de Poliţie din regiune, se remarcă o scădere a infracţiunilor comise contra persoanei şi a celor violente (omor, tentativă de omor, vătămare corporală gravă, loviri cauzatoare de moarte, viol, tâlhărie) în favoarea celor contra patrimoniului, mai ales a furturilor.

Pe de altă parte, aceleaşi rapoarte indică o creştere substanţială a numărului de misiuni de asigurare a ordinii publice executate de către structurile de ordine publică.

În ceea ce priveşte rata criminalităţii (număr de persoane condamnate definitiv la 100.000 de locuitori) de la nivelul Regiunii Nord-Vest, aceasta era de 247 în 2011, nivel situat peste media naţională (223/100.000). Din acest punct de vedere, regiunea se plasa pe locul III la nivel naţional, după Sud-Est şi Centru.

277/69

Faţă de anul 2007, rata criminalităţii a înregistrat o scădere cu 8,5%, într-un ritm mai lent decât trendul descrescător de la nivel naţional (-15,2%).

Rata criminalităţii (condamnaţi definitiv la 100.000 de locuitori), la nivel naţional, regional şi judeţean, în perioada 2007-2011

Rata infracţionalităţii (infracţiuni la 100.000 de locuitori), la nivel naţional, regional şi judeţean, în perioada 2006-2011.

2006 2007 2008 2009 2010 2011

0

50

100

150

200

250

300

350

România

Nord-Vest

Bihor

Bistriţa-Năsăud

Cluj

Maramureş

Satu Mare

Sălaj

Sursa: INS. Baza de date Tempo Online. 2011

Judeţul Maramureş înregistra în 2011 cea mai mare rată a infracţionalităţii (295/100.000), urmat de Cluj (289), în timp ce la polul opus se găseşte Judeţul Satu-Mare (177).

În ceea ce priveşte siguranţa traficului rutier, la nivel regional s-au înregistrat 89 de decedaţi în accidente rutiere la 1 milion de locuitori, ceea ce poziţionează regiunea pe locul 6 naţional (media naţională fiind de 95 de decedaţi/1.000.000 de locuitori), dar încă peste media E.U. – 27. (78).

Numărul de persoane decedate în accidente rutiere la 1.000.000 de locuitori, în perioada 2007-2011

2007 2008 2009 2010 2011

0

20

40

60

80

100

120

140

Chart Title

Sursa: EUROSTAT Database. 2012

278/69

Cele mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere au rămas indisciplina pietonilor şi viteza excesivă, urmate la mare distanţă de neacordarea priorităţii de trecere a pietonilor, respectiv vehiculelor.

Prin urmare, putem concluziona că există un trend descrescător al riscului rutier înregistrat la nivel regional, în linie cu cel înregistrat la nivel naţional, în condiţiile în care parcul auto a înregistrat o creştere substanţială, iar infrastructura de transport a rămas subdimensionată şi doar parţial modernizată.

Un fenomen aparte este cel al infracţiunilor de natură economico-financiară, al căror număr a crescut semnificativ mai ales după 2008, pe fondul crizei economice globale. Pentru anul 2010, Institutul Naţional de Statistică a estimat că evaziunea fiscală totală reprezenta 18,01% din PIB oficial, dintre care 15,67% este încă neidentificată. În pofida eforturilor depuse de Ministerul Administraţiei şi Internelor prin organismele sale de acţiune, fenomenul evaziunii fiscale afectează semnificativ menţinerea ordinii publice, inclusiv la nivel naţional.

De asemenea, criminalitatea informatică este un fenomen care a luat amploare în ultimul deceniu, pe fondul extinderii accesului populaţiei şi firmelor la internet şi la mijloacele moderne de comunicaţii. Cele mai frecvente infracţiuni din această categorie sunt fraudele informatice (licitaţii fictive de bunuri, phising, etc.) şi fraudele cu cărţi de credit (cu ATM-uri, cărţi de credit, etc.). La acestea se adaugă pornografia infantilă şi accesul neautorizat în sistemele informatice, două fenomene infracţionale care iau amploare.

Criminalitatea transfrontalieră este un alt aspect relevant pentru Regiunea Nord-Vest, în contextul în care aceasta are graniţa comună atât cu un stat membru al Uniunii Europene (Ungaria), cât şi cu unul din spaţiul extra-comunitar (Ucraina). Deşi regiunea se află în afara rutelor de migrare ilegală către Europa de Vest, fenomenul migraţionist ilegal a luat amploare, conform analizelor Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană. De asemenea, se remarcă o creştere traficului de bunuri contrafăcute, mai ales tutun şi băuturi.

Activitatea de evidenţă a persoanelor şi de administrare a bazelor de date este gestionată de Direcţiile Judeţene de Evidenţă a Populaţiei şi de Serviciile Publice Comunitare Locale de Evidenţă a Populaţiei, care funcţionează în majoritatea centrelor urbane şi în unele localităţi rurale.

Conform Raportului Anual al Agenţiei Naţionale Antidrog pe 2012, cei mai mulţi consumatori de droguri internaţi la nivelul Regiunii Nord-Vest se întâlnesc în Judeţul Cluj (canabis, hipnotice şi sedative, etnobotanice), în timp ce în Bistriţa-Năsăud, Bihor şi Satu-Mare se înregistrează sub 10 cazuri anual de internări pe fondul consumului de canabis. Judeţele Sălaj şi Maramureş înregistrează cel mai mic număr de internări ale consumatorilor de droguri.

279/69

La nivelul anului 2012, la nivelul regiunii funcţionau următoarele instituţii cu atribuţii în domeniul siguranţei cetăţeanului şi ordinii publice:

- 2 curţi de apel: Oradea şi Cluj-Napoca;- 1 tribunal militar: Cluj-Napoca;- 1 tribunal comercial: Cluj-Napoca;- 6 tribunale judeţene: Cluj-Napoca, Oradea, Satu-Mare, Baia-Mare, Bistriţa şi Zalău;- 24 de judecătorii/parchete: Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Vişeul de Sus, Dragomireşti,

Târgu Lăpuş, Beclean, Bistriţa, Năsăud, Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda, Huedin, Zalău, Şimleul Silvaniei, Jibou, Oradea, Aleşd, Beiuş, Marghita, Salonta, Carei, Satu-Mare, Negreşti-Oaş.

- 6 barouri judeţene de avocaţi: Cluj-Napoca, Oradea, Satu-Mare, Baia-Mare, Bistriţa şi Zalău;

- 6 Inspectorate Judeţene de Poliţie: Cluj-Napoca, Oradea, Satu-Mare, Baia-Mare, Bistriţa şi Zalău, cu 43 de subunităţi în mediul urban şi secţii de poliţie rurală în următoarele localităţi; Sărmăşag, Nuşfalău, Crasna, Ileanda, Hida, Sânmihaiu Almaşului, Biharia, Tinca, Tileagd, Băile Felix, Aghireşu, Apahida, Baciu, Floreşti, Valea Vinului, Beltiug, Petreşti, Gherţa Mică, Prundu Bârgăului, Sânmihaiu de Câmpie, Groşi, Bogdan Vodă, Fărcaşa, Leordina, Ocna Şugatag, Suciu de Sus;

- 6 camere judeţene ale executorilor judecătoreşti: Cluj-Napoca, Oradea, Satu-Mare, Baia-Mare, Bistriţa şi Zalău;

- 6 camere judeţene ale notarilor publi ci: Cluj-Napoca, Oradea, Satu-Mare, Baia-Mare, Bistriţa şi Zalău;

- 2 inspectorate teritoriale ale poliţiei de frontieră: Oradea, Sighetu-Marmaţiei, cu sectoare la Satu-Mare, Carei, Berveni, Petea, Halmea, Tarna Mare, Negreşti-Oaş, Sărăsău, Valea Vişeului, Poienile de sub Munte, Salonta, Girişu de Criş, Borş, Diosig, Valea lui Mihai şi 13 puncte de frontieră, la care se adaugă cele 4 puncte de trecere a frontierei din aeroporturi;

- 6 inspectorate judeţene de jandarmi şi o grupare mobilă: Cluj-Napoca, Oradea, Satu-Mare, Baia-Mare, Bistriţa şi Zalău;

- Serviciile de poliţie locală;- 6 penitenciare: Gherla, Oradea, Satu-Mare, Baia-Mare, Bistriţa şi Dej (spital-penitenciar);

Prevenirea şi combaterea actelor de corupţie.

Conform raportului comprehensiv din cadrul „Studiului privind corupţia din administraţia publică locală”, realizat în 2012 de TOTEM Communication pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor, 33% dintre respondenţi consideră corupţia ca fiind cea mai mare problemă a României (locul II, după lipsa locurilor de muncă). Problema corupţiei a fost indicată ca fiind cea mai importantă problemă actuală a României de către locuitorii regiunii Nord-Vest (cu precădere de bărbaţii cu studii superioare din mediul urban).

Studiul arată faptul că 88% dintre cetăţeni consideră corupţia ca fiind ridicată sau foarte ridicată, procentul fiind mai ridicat în rândul populaţiei urbane, cu studii peste medie. La nivelul administraţiei publice locale, acest procent este mai scăzut (61%), deşi fenomenul este

280/69

perceput ca fiind în creştere. Percepţia asupra amplorii fenomenului de corupţie este mai scăzut în Regiunea Nord-Vest, în comparaţie cu regiuni precum Bucureşţi-Ilfov sau Nord-Est, care se poziţionează pe primul loc la nivel naţional.

În viziunea respondenţilor cele mai corupte instituţii publice sunt Prefecturile (61%), Consiliile Judeţene (60%) şi instituţiile de sănătate publică (60%). La polul opus se află Direcţiile de evidenţă a persoanelor (34%), Agenţiile pentru Protecţia Mediului (35%) şi Direcţiile de impozite şi taxe locale (38%). Circa 41% dintre cei chestionaţi sunt de părere că nivelul corupţiei este mai ridicat la nivelul administraţiei centrale în comparaţie cu cea locală.

Principala cauză a corupţiei este, în viziunea respondenţilor, lipsa sancţiunilor pentru astfel de fapte, iar cea mai eficientă metodă de prevenire şi combatere a acestui flagel este sancţionarea imediată a celor care săvârşesc acte de corupţie.

Dintre toate faptele de corupţie testate, cele mai des întâlnite sunt cele de trafic de influenţă (32%), oferirea de bani sau realizarea de presiuni asupra funcţionarilor (18%), solicitarea de bani sau cadouri de către funcţionari pentru a da curs unor solicitări (14%). La polul opus, abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu sunt cele mai puţin întâlnite fapte (6%).

În viziunea celor chestionaţi, faptele de corupţie apar cel mai des pentru a beneficia de un anumit serviciu public (59%), pentru a obţine, în calitate de agent economic, avantaje în relaţia cu statul (57%), pentru eliberarea unui document (57%) sau chiar pentru a obţine anumite informaţii (57%).

Un aspect pozitiv este şi faptul că mediatizarea faptelor de corupţie descoperite de autorităţile în drept a condus la o mare notorietate a acestora, 69% dintre respondenţi declarând că au auzit de astfel de acţiuni, însă 43% dintre aceştia consideră că acestea sunt doar acţiuni de imagine ale instituţiilor statului.

În pofida amplorii fenomenului şi a mediatizării acestuia, numai 40% dintre respondenţi cunosc mijloacele puse la dispoziţia cetăţenilor de către instituţiile statului (D.N.A., D.G.A.) pentru a sesiza fapte de corupţie (de ex. liniile telefonice „verzi”). Mai mult, 65% dintre aceştia ar avea reţineri în a-şi da numele atunci când fac o sesizare. În cazul în care ar decide să sesizeze un fapt de corupţie, cei mai mulţi respondenţi ar prefera să se deplaseze la sediul instituţiei în drept (21%), în timp ce restul ar prefera să facă o sesizare telefonică la liniile gratuite (19%) sau cu tarif normal (15%).

În ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei, cei mai mulţi dintre cei intervievaţi optează pentru sancţiuni penale dure pentru cei implicaţi în astfel de acte (55%) şi îmbunătăţirea reglementării în domeniul serviciilor publice (44%).

De asemenea, cele două Grupuri de Acţiune Locală Anticorupţie constituite din funcţionari publici în regiunea Nord-Vest (Cluj-Napoca, Bistriţa), în cadrul proiectului PO DCA „Studiu diagnostic privind fenomenul de corupţie în administraţia publică locală1”, derulat de

281/69

Ministerul Administraţiei şi Internelor, au relevat o serie de concluzii, care indică existenţa unor particularităţi ale percepţiei corupţiei din interiorul administraţiei publice locale din Transilvania de Nord:

- Funcţionarii publici şi angajaţii contractuali din instituţiile administraţiei publice locale resimt negativ influenţele politice care afectează planificarea şi execuţia bugetară, parcurgerea completă a etapelor din procesele decizionale şi, mai ales, recrutarea/selecţia/promovarea personalului (Bistriţa);

- În privinţa salarizării funcţionarilor din administraţia publică locală, nu este atât de supărătoare diminuarea valorilor nete, cât dispariţia şi/sau diminuarea părţii variabile din alocarea salarială - aceasta din urmă reprezintă un foarte bun instrument de management, utilizabil mult mai eficient decât orice altceva în sancţionarea sau premierea comportamentelor şi performanţelor la locul de muncă,pentru loializarea/recompensarea şi evidenţierea angajaţilor care dau dovadă de integritate (Oradea, Bistriţa);

- Consilierii sunt nemulţumiţi de aşteptările unor conducători de instituţii, care le confundă atribuţiile cu o anticameră a comisiei de disciplină, şi pledează în favoarea profesionalizării funcţiei (Oradea);

- Participanţii au acuzat lipsurile privind educaţia pentru integritate din programele şcolare/academice ale majorităţii unităţilor de învăţământ (Cluj-Napoca);

- Este nevoie de adunarea exemplelor de bune practici în culegeri, ghiduri sau broşuri, care să prezinte mai degrabă povestea de succes decât partea tehnică (Cluj-Napoca);

- Este de preferat ca planurile de măsuri anticorupţie să fie elaborate în urma auditului-certificărilor ISO, CAF, a implementării SCMI (Oradea);

- Managementul integrităţii, ca şi concept nou, dar acceptat, este sarcina conducătorului instituţiei, al directorului de resurse umane, al directorului financiar, al auditorului intern, al consilierului de etică (Oradea);

- Integritatea instituţiei este obiectivul de maturitate, anticorupţia este instrumentul sancţionator prin care se corectează erorile de parcurs (Oradea);

- Sursele interne de informare sunt la îndemână doar dacă există management performant şi sunt aplicate corect procedurile asociate cu registrul de riscuri şi SCMI; sursele externe sunt disponibile numai pentru deschiderea dialogului cu factorii interesaţi (Oradea);

- Vulnerabilităţile provin din legislaţie, din atribuţii, din poziţia ocupată în sistem, iar riscurile din specificul activităţii; există posibilitatea identificării ambelor cu ajutorul SCMI şi/sau altor instrumente de certificare a calităţii managementului (ISO,CAF etc.) (Oradea, Cluj-Napoca);

- Există instituţii unde modelele de integritate sunt recunoscute şi premiate, însă puţine/rare şi necunoscute publicului larg (Bistriţa, Cluj-Napoca);

- Există vulnerabilităţi specifice legate de delegarea sarcinilor în interiorul instituţiei, mai ales acolo unde fişele de post sunt vagi, permisive, interpretabile; se pot utiliza instrumente de prevenire sau evitare a conflictului de interese încă de la delegarea sarcinilor, iar registrul de cadouri şi protocol poate evita/preveni presiunea cererii de corupţie din partea cetăţenilor (Bistriţa, Cluj-Napoca);

282/69

- Populaţia generală acceptă prea uşor să se angajeze în comportamente corupte, pune presiune pe funcţionari pentru cele mai mărunte probleme, fără să se informeze în prealabil. Prin urmare, sunt necesare campanii de informare asupra atribuţiilor, procedurilor, duratei, costurilor şi actelor necesare pentru cele mai frecvente solicitări ale cetăţenilor (Bistriţa, Cluj-Napoca);

- Este dificil de imaginat succesul unui plan de măsuri anticorupţie în interiorul instituţiilor, motiv pentru care e şi mai dificil de imaginat care sunt factorii (externi) interesaţi de succesul instituţiei (intern). În acest context, se impune o colaborare cu organizaţiile non-guvernamentale pentru a asigura o mai bună monitorizare şi stabilirea unor acţiuni comune, într-un cadru participativ (Cluj-Napoca).

Din punct de vedere al instituţiilor publice cu atribuţii în domeniu, în Regiunea Nord-Vest funcţionează două Servicii Teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la Oradea şi Cluj-Napoca, cu Birouri Teritoriale la Satu-Mare, respectiv la Baia-Mare.

Activitatea Serviciilor Teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie din Regiunea Nord-Vest în perioada 2011-2012.

Serviciul Teritorial Cluj-Napoca Serviciul Teritorial Oradea

0

50

100

150

200

250

300Cazuri de soluţionat în 2009

Cazuri de soluţionat în 2010

Cazuri de soluţionat în 2011

Cazuri de soluţionat în 2012

Cazuri soluţionate în 2009

Cazuri soluţionate în 2010

Cazuri soluţionate în 2011

Cazuri soluţionate în 2012

Sursa: DNA. Raportul anual de activitate pe anul 2012.

Cele 2 servicii teritoriale din Regiunea Nord-Vest ale DNA au avut de soluţionat în anul 2012 490 de cazuri (+59,6% faţă de 2009) şi au soluţionat 259 de cazuri (+67,1% faţă de 2009), rezultând o rată de soluţionare de 52,9% (faţă de 48,3% la nivel naţional), dar în scădere faţă de cea din 2011 (59,2%) sau 2010 (56,5%).

De remarcat este şi faptul că numărul de cazuri de soluţionat din Regiunea Nord-Vest reprezintă doar 6,6% din cele înregistrate la nivel naţional în 2012, ceea ce indică o mai mică amploare a fenomenului în comparaţie cu alte zone (Bucureşti, Galaţi, Piteşti, etc.).

În 2012, la nivelul celor două servicii au fost trimişi în judecată 213 inculpaţi, faţă de doar 66 în 2011, în timp ce numărul rechizitoriilor efectuate a rămas constant (23). Din perspectiva numărului de persoane trimise în judecată, Serviciul Teritorial Oradea a ocupat numărul I la nivel naţional (23,7% din total). Totuşi numărul inculpaţilor arestaţi preventiv a scăzut de la 16 la 10.

283/69

Calitatea serviciilor publice

Calitatea actului guvernării (local şi central) are un impact major asupra bunăstării prezente şi viitoare a membrilor unei comunităţi. Indicele calităţii guvernării, calculat pe baza indicatorilor legaţi de controlul corupţiei, statul de drept, eficienţa guvernării şi responsabilitate şi libertatea de exprimare, plasează România pe ultimul loc din U.E. – 27, cu o valoare de 0,059, de 18,7 ori mai mic decât media europeană.

Indicele calităţii guvernării în 2012

Sursa: Comisia Europeană. „Regional Governance Matters: A study on regional variation in quality of government within the EU”, 2012.

„Studiul privind corupţia din administraţia publică locală”, realizat în 2012 de TOTEM Communication pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor, în cadrul unui proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013, face o radiografie a percepţiei publicului larg cu privire la serviciile oferite de administraţia publică locală din România, bazată pe un eşantion de peste 14.000 de persoane.

O primă concluzie a studiului este că oamenii tind să aibă mai multă încredere în administraţia locală în comparaţie cu cea centrală, parlamentul beneficiind de încrederea a doar 10% din populaţie. 39% dintre respondenţi apreciază că lucrurile merg mai rău sau mult mai rău în administraţia centrală faţă de anul anterior, în timp ce doar 24% au aceeaşi părere despre administraţia publică locală. În ceea ce priveşte perspectivele de viitor, peste jumătate dintre cei intervievaţi au fost de părere că activitatea administraţiei publice centrale şi locale va rămâne neschimbată în următorii ani.

În ceea ce priveşte relaţia cu personalul din administraţie, 37% dintre cei intervievaţi consideră că funcţionarii publici sunt indiferenţi faţă de nevoile cetăţeanului, în timp ce 60% dintre aceştia sunt de părere că cetăţenii se comportă decent, normal cu funcţionarii publici. Pe de altă parte,

284/69

peste 53% dintre cei care au participat la studiu consideră că aceşti funcţionari sunt doar în mică sau foarte mică măsură profesionişti, iar procentul celor nemulţumiţi creşte la 60% când e vorba de acordarea de prioritate interesului public, respectiv la 61% când sunt chestionaţi cu privire la tratarea în mod egal a cetăţenilor.

Raportându-se la propria localitate, cei mai mulţi cetăţeni sunt nemulţumiţi de iluminatul public (71%), starea şcolilor şi a grădiniţelor (63%), starea drumurilor (51%) şi a spitalelor (48%). În ceea ce priveşte diferite aspecte ale funcţionării administraţiei publice locale, 49% dintre cetăţeni sunt nemulţumiţi de activitatea serviciului de relaţii cu publicul (49%), modalităţile de consultare a cetăţenilor pe diferite teme (56%), momentul în care administraţia publică consultă cetăţenii (60%) şi mijloacele de informare (55%).

Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) consideră că şi-au rezolvat problemele care ţineau de relaţia cu instituţiile publice într-un timp rezonabil pentru problema pe care o aveau, în timp 20% (mai ales tinerii din mediul urban) au apreciat totuşi că durata de timp a fost prea mare în comparaţie cu complexitatea problemei. Atunci când au avut de rezolvat o problemă la o autoritate publică locală, aspectul de care cei mai mulţi dintre cetăţeni au fost mulţumiţi sau foarte mulţumiţi a fost: programul de funcţionare (64%), iar cel de care au fost cei mai mulţi nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi este cel legat de aglomeraţia de la ghişeu (46%). Cei mai mulţi dintre respondenţi (38%) au pus problemele cu care s-au confruntat în relaţia cu instituţiile publice pe seama proastei organizări a administraţiei publice locale, în timp ce doar 19% menţionează legislaţia deficitară. În cazul în care problemele cetăţenilor nu ar putea fi rezolvate de administraţiile publice locale, aceştia s-ar orienta în egală măsură către Prefectură şi Consiliul Judeţean (21%).

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice, 55% dintre respondenţi consideră că aceasta depinde de instituţia în sine de la nivel local, printre măsurile de eficientizarea a serviciilor propuse de aceştia numărându-se:- simplificarea etapelor prin rezolvarea tuturor cerinţelor la un singur ghişeu; - pregătirea mai bună a funcţionarilor (17%);- înăsprirea pedepselor pentru funcţionarii publici care greşesc (15%).

Circa 53% dintre cetăţeni consideră că ei nu pot participa la îmbunătăţirea serviciilor publice furnizate de autorităţile publice locale, procentul fiind mai redus în rândul persoanelor cu studii superioare din marile centre urbane. Cei care consideră că pot avea o contribuţie în acest sens, s-ar implica prin oferirea de sugestii de îmbunătăţire şi reclamarea serviciilor defectuoase. Deşi 80% dintre respondenţi consideră că e important şi foarte important să fie semnalate situaţiile în care nu sunt satisfăcuţi cu activitatea administraţiei publice locale, doar 29% cunosc prevederile legale în acest sens.

Descentralizare şi regionalizare

Conform studiului „From subsidiarity to success: The impact of decentralisation on economic growth”, elaborat în 2009 de Adunarea Regiunilor Europene, România are un indice de

285/69

descentralizare de 43, uşor sub media U.E. – 27, din punct de vedere structural înregistrând o descentralizare superioară mediei în sferele politică şi funcţională, respectiv una inferioară în zona administrativă, financiară şi verticală.

Indicele descentralizării în Uniunea Europeană

Sursa: AER, „From subsidiarity to success: The impact of decentralisation on economic growth”

La nivelul U.E., se înregistrează o corelaţie semnificativă între descentralizarea funcţională şi cea politică, cu cât mai multe atribuţii are o diviziune administrativă, cu atât este mai autonomă din punct de vedere politic. De asemenea, există o corelaţie pozitivă puternică între descentralizarea financiară, funcţională şi administrativă.

În anul 2013, Parlamentul şi Guvernul realizează demersuri importante pentru procesul de regionalizare, inclusiv prin modificarea Constituţiei în acest sens, scenariul cel mai vehiculat fiind cel al dobândirii personalităţii juridice a regiunilor de dezvoltare actuale (nivelul NUTS 2), acestea urmând să devină unităţi administrativ-teritoriale. În cazul în care acest demers va fi dus la bun sfârşit, regiunile vor prelua o serie de atribuţii şi resurse financiare de la nivelul administraţiei publice centrale, urmând ca în următoarea perioadă de programare să joace un rol major şi în absorbţia fondurilor europene, prin crearea unor Autorităţi de Management regionale.

Experienţa europeană indică faptul că procesul de descentralizare-regionalizare nu a fost un factor major de stimulare a absorbţiei fondurilor europene în Statele Membre, acesta fiind mai degrabă relevant pentru creşterea calităţii actului de guvernare şi pentru o adâncire treptată a descentralizării. Aplicarea principiului subsidiarităţii trebuie să ţină cont de capacitatea

286/69

instituţiilor de la nivel judeţean şi regional de a prelua competenţe sporite, precum şi de gradul de responsabilitate al acestora. Descentralizarea financiară, care urmează firesc procesul de descentralizare funcţională, implică şi o serie de riscuri consistente, în contextul economic actual, caracterizat prin stagnare economică şi incertitudine. Printre aceste riscuri se numără: creşterea corupţiei, a deficitelor structurale, creşterea disparităţilor între regiuni şi judeţe, abandonarea procesului de consolidare fiscală.

Procesul de implicare a noilor structuri regionale în procesul de absorbţie ar fondurilor europene ar putea conduce la o creştere a calităţii guvernării şi la reducerea birocraţiei. Totuşi, abordarea pragmatică a regionalizării impune luarea în calcul a unor restricţii de ordin instituţional şi birocratic specifice Statelor Membre ale U.E. , respectiv:- Reautorizarea noilor regiuni de către U.E. , care ar putea dura până la un an;- Elaborarea unor noi strategii regionale (Planuri de Dezvoltare Regională), care a debutat la

nivel regional în 2012 şi a căror finalizare este estimată pentru finalul lui 2013;- Inducerea unei stări de instabilitate la nivel naţional – indusă de procesul de reorganizare

teritorial-administrativă, costurile asociate regionalizării putând fi chiar mai ridicate decât beneficiile, dacă procesul este scăpat de sub control;

- Parcurgerea unei noi curbe de învăţare la nivelul personalului din noile structuri organizaţionale înfiinţate;

287/69

CAPITOUL II. Analiza SWOT

288/69

CAPITOLUL III. Strategia de dezvoltare regională

3.1. Viziunea și strategia regională pe termen lung (2027)

Viziunea și obiectivele pe termen lung reprezintă rezultatul final al unui proces de consultare şi dezbatere pe tema dezvoltării durabile şi echilibrate a regiunii, care a avut loc în timpul procesului de elaborare a Strategiei de dezvoltare a regiunii Transilvania de Nord 2007-2013.

Viziunea (2027),,Comunităţile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) înţeleg să valorifice împreună, respectând principiile dezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane, tradiţiile istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute, constante care fac din Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene.

Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale îndeplineşte un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul si Nordul său.

Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ, “dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt: agricultura, industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de maşini şi echipamente, turismul şi IT&C.

Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie a adulţilor, de formare continuă a adulţilor şi învăţământ universitar fiind recunoscute la nivel internaţional.

Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alaturi de un nivel al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac din Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în Europa Centrala şi de Est.”

Obiective strategice de dezvoltare pe termen mediu şi lung (2027)Dezvoltarea de avantaje comparative prin investiții în sectoarele de excelență ale regiunii.

Racordarea Regiunii la fluxurile internaţionale de mărfuri, turişti, investiţii, informaţii şi valori culturale și asigurarea rolului de deservire ca ,,regiune logistică”.

Creşterea investiţiilor în capitalul uman şi social al regiunii, în vederea asigurării suportului pentru o dezvoltare durabilă.

Creşterea eficienţei economiei rurale, conservând totodată calitatea mediului şi patrimoniul etnofolcloric extrem de bogat al regiunii.

Transformarea centrelor urbane în spaţii de influenţă şi de atracţie regională şi trans-regională.

289/69

3.2. Obiective strategice

Obiectiv general

Creşterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională şi integrată pentru diminuarea disparităţilor intra- şi inter-regionale şi creşterea standardului de viaţă regional.

Obiective specifice

Obiectiv 1 Creşterea numărului locurilor de muncă şi a veniturilor

Justificare

Analiza situaţiei existente a indicat faptul că regiunea Nord-Vest are o structură economică variată, bazată din ce în ce mai mult pe sectorul serviciilor, în special pe cele intensive în inteligenţă, şi pe cel industrial, cu valoare adăugată ridicată ce necesită forţă de muncă calificată şi specializată. În urma analizei, s-a remarcat o orientare a investitorilor străini spre judeţele Cluj şi Bihor, aşadar direcţionarea investiţiilor spre celelalte judeţe este un imperativ pentru o dezvoltare echilibrată. Principalii indicatori macroeconomici (PIB, PIB/locuitor) şi de performanţă (productivitatea muncii, nivelul de salarizare) sunt la jumătatea mediei UE-27.

În ceea ce priveşte performanţa în agricultură, regiunea Nord-Vest înregistrează o serie de avantaje competitive: deţine 617.719 de hectare de păşuni (locul II pe ţară), respectiv 385.337 de hectare de fâneţe (locul II la nivel naţional), favorabile dezvoltării unui puternic sector zootehnic - 2010; în regiune existau, în 2011, 1.330.825 de ovine şi 347.662 de bovine, ocupând la ambele specii de animale locul 2 la nivel naţional din perspectiva numărului de capete, cu premise favorabile pentru dezvoltarea industriei agroalimentare; regiunea Nord-Vest se remarcă prin producţia importantă de căpşuni, piersici, nuci (prima poziţie din ţară), respectiv prune şi mere (fiind depăşită doar de Regiunea Sud-Muntenia), dar în perioada 2005-2011, producţia totală de fructe din regiune a scăzut cu 16,64%, mai mult decât media naţională (-13,81%); se remarcă totodată creşterea producţiei de ciuperci în perioada 2005-2011 de la zero la 5515 tone, ajungând să acopere 72% din producţia naţională. Judeţul Sălaj ocupă un loc fruntaş, cu 91,6% din producţia de ciuperci cultivate din regiune. Cu toate acestea, la nivelul regiunii se constată o creştere a suprafeţelor necultivate, iar ponderea exploataţiilor care deţin culturi permanente în regiune (18,33%) este mult sub media naţională (30,19%). De asemenea, în perioada 2005-2011 efectivele de animale au scăzut la bovine (cu 27,72%), porcine (cu 36,54%), cabaline (cu 36,36%), păsări (cu 13,85%) şi iepuri (cu 64,00%).

Cu toate că în alte domenii ale economiei au existat iniţiative de asociere (fie sub forma clusterelor în domenii precum ape termale, energii regenerabile, TIC, mobilă, transport etc., fie sub alte forme), în agricultură gradul de asociere este extrem de redus (există puţine asociaţii agricole, societăţi comerciale sau unităţi cooperatiste), iar suprafaţa agricolă utilizată de exploataţii cu personalitate juridică este mai scăzută în regiunea Nord-Vest comparativ cu media

290/69

naţională. Cu toate că procentul populaţiei ocupată în agricultură este ridicat, la nivelul Regiunii Nord-Vest, cea mai mică productivitate a muncii se înregistrează în sectorul primar, cu aproximativ 18% peste media naţională şi a patra cea mai mică comparativ cu celelalte regiuni. Producţia agricolă a fermelor de semi-subzistenţă întâmpină bariere în calea comercializării, sectorul de prelucrare a produselor agro-alimentare ezită să cumpere de la un număr mare de producători mici pentru că produsele agroalimentare cumpărate de la un număr mare de producători implică costuri de tranzacţie ridicate şi calitatea materiei prime achiziţionate nu este omogenă. Cu toate acestea, interesul pentru produsele ecologice, naturale şi tradiţionale se află pe o pantă ascendentă, iar acest aspect favorizează dezvoltarea agriculturii ecologice şi a biotehnologiei.

Industria regiunii Nord-Vest este încă dominată de ramurile industriale tradiţionale, cu un nivel tehnologic scăzut, precum industria uşoară (textile, încălţăminte), industria alimentară, industria mobilei, însă ponderea sectoarelor cu nivel tehnologic mediu spre ridicat a înregistrat o dinamică în anii analizaţi. Cu toate acestea, există un decalaj tehnologic foarte mare în industria regională faţă de ţările dezvoltate. Ponderea firmelor mari care activează în sectorul industrial este redusă, fapt ce denotă o concentrare de peste 60% a IMM-urilor în acest sector, care atrag un număr semnificativ de angajaţi (60,54%) şi realizează o cifră de afaceri importantă. În ultima perioadă, industria regională a pierdut jucători importanţi care şi-au relocat unităţile productive (industria alimentară: Ursus, Napolact etc.). Structura industriei regionale permite stimularea investiţiilor în adoptarea unor măsuri de sporire a eficienţei în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon, energia şi resursele, astfel că energiile regenerabile fac obiectul unui cluster emergent, cu o contribuţie la economia regiunii în creştere. Însă, IMM-urile din industrie folosesc prea puţin tehnologiile ecologice şi întâmpină restricţii financiare în calea adoptării unor soluţii pentru economisirea energiei şi a resurselor (exportul materiilor prime, cum ar fi lemnul, este o problemă tipică judeţelor regiunii, dar în special Maramureşului).

Industriile creative şi culturale au înregistrat o creştere a contribuţiei la structura economică a regiunii, plasând-o pe locul al doilea în ierarhia naţională din perspectiva numărului de firme din domeniu, cifrei de afaceri generate şi numărului de salariaţi, însă se constată o concentrare a acestor societăţi la nivelul judeţului Cluj. Din păcate însă indicele de vitalitate culturală este sub media naţională în unele dintre oraşele regiunii, acest lucru şi datorită lipsei unor spaţii funcţionale (cinematografe, săli de spectacol etc.).

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă forţa motrice a dezvoltării economice regionale, ponderea acestora a crescut continuu în intervalul 2005-2010, reprezentând 99,73% din totalul firmelor înregistrate în regiunea Nord-Vest, pondere similară cu cea înregistrată la nivel european (99,8%). Aportul IMM-urilor la obţinerea unor performanţe la nivelul indicatorilor economici regionali este semnificativ, acestea contribuind cu 74% la cifra de afaceri totală, asigurând 77,8% din forţa de muncă şi realizând investiţii importante pentru regiune ce reprezintă 76,5% din investiţiile nete. Spiritul antreprenorial este dezvoltat, la nivelul regiunii densitatea IMM-urilor la 1000 de locuitori este de 26 IMM-uri, însă reprezintă doar jumătate din media europeană (42 IMM-uri/1000 locuitori). Cu toate acestea, IMM-urile se confruntă cu o serie de probleme printre care accesul greoi la finanţare, interesul scăzut pentru cercetare-dezvoltare-inovare, productivitate relativ scăzută, lipsa cooperării şi participării în diverse tipuri de structuri asociative, nivel scăzut al internaţionalizării etc.

291/69

Terţializarea activităţilor economice la nivelul regiunii este un fenomen accentuat, iar ponderea serviciilor intensive în inteligenţă şi cu valoare adăugată ridicată (IT&C) se află pe o pantă ascendentă. Regiunea deţine un avantaj comparativ în domeniul software-ului şi serviciilor de TI (prin prisma numărului de firme), ocupând locul al doilea după Bucureşti-Ilfov, iar investitorii sunt atraşi, în primul rând, de forţa de muncă tânără şi calificată din aceste domenii aflate în plină ascensiune. Cu toate acestea, dezvoltarea este concentrată în judeţele Cluj şi Bihor, care au statut de mare centre universitare. De asemenea, este de dorit ca discrepanţele între nivelurile veniturilor (unele sectoare au niveluri salariale scăzute comparativ cu altele, ex. Hoteluri şi restaurante sau Sănătate) în diferitele sectoare ale economiei regionale să fie combătute, acest aspect reprezentând o necesitate actuală.

Regiunea Nord-Vest reuşeşte să atragă investiţii străine directe în special în judeţele Cluj şi Bihor, însă per total situaţia nu este favorabilă, din acest punct de vedere regiunea se plasează doar pe locul 5 în context naţional, reuşind să realizeze investiţii ce reprezintă doar 4,2% din valoarea totală a ISD din România. Cu toate acestea, se constată o atractivitate a ISD pentru serviciile de outsourcing: servicii TIC, contabilitate, administrare financiară etc.

Valoarea exporturilor regiunii s-a dublat între anii 2007-2011, iar în anul 2011, după mulţi ani în care s-a înregistrat un deficit pronunţat, balanţa comercială a fost pozitivă. Cele mai mari valori ale acesteia se înregistrează în cazul grupelor de produse: încălţăminte, mobilă şi maşini, aparate şi echipamente electrice, iar printre principalii exportatori amintim: Silcotub, Celestica, Terapia, Aramis Invest, Moeller Electro Producţie, DRM Draxlmaier România Sisteme Electrice etc.

Regiunea Nord-Vest are un potenţial ridicat pentru turismul diversificat – balnear, cultural (datorită marilor oraşe şi datorită bogăţiei de monumente istorice), montan, rural, religios (regiunea este impregnată de tradiţii religioase), sportiv şi de agrement, de afaceri etc., un număr mare de localităţi din regiune având potenţial turistic acreditat. Însă, în ciuda resurselor turistice naturale şi antropice, a peisajului natural variat şi a patrimoniului cultural valoros, accesul la aceste obiective este slab dezvoltat.

Numărul unităţilor locale implicate în turism din Regiunea Nord-Vest a urmat trendul la nivel naţional, care a avut o evoluţie cel puţin interesantă - cu creştere accelerată în 2009 şi scădere bruscă în 2010. În afară de judeţul Cluj, unde numărul unităţilor a crescut uşor şi între 2009-2010, trendul s-a păstrat în toate celelalte cinci judeţe. În regiune, cea mai mare capacitate de cazare turistică în funcţiune se întâlneşte în judeţele Cluj, Bihor şi Maramureş. Din perspectiva numărului de turişti sosiţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, regiunea se încadrează pe locul al patrulea, la nivel naţional. Chiar dacă din totalul de sosiri ale turiştilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, străinii au preferat mai ales Cluj, Bihor şi Maramureş, aceştia sunt într-un număr redus, iar pachetele turistice integrate nu sunt diversificate. În ciuda faptului că nevoia unei promovări a ofertei turistice este conştientizată, nu există suficiente instrumente de informare şi de promovare a turismului regional, iar lipsa informaţiilor ce vizează legătura dintre circulaţia turistică şi formele de turism, nu sprijină dezvoltarea armonioasă a specificului turismului regional.

292/69

Analiza situaţiei existente a indicat faptul că structurile de cazare care tradiţional ţin de eco-turism sau de turismul de aventură (cabane turistice, căsuţe, popasuri, campinguri etc.) au înregistrate cifre ale sosirilor de turişti absolut neglijabile, doar de ordinul miilor pe an. Analiza duratei medii a sejurului la nivel regional arată scăderi constante, de asemenea indicele de utilizare a capacităţii turistice a scăzut dramatic sub o pătrime, mai ales în ultimii ani, în regiune. Hotelurile şi restaurantele din regiune au trecut de pe un loc codaş în 2005 pe locul 3 în 2010, în ceea ce priveşte investiţiile brute. În 2010, deşi s-a înregistrat o scădere a volumului de investiţii în hoteluri şi restaurante, regiunea noastră s-a plasat după Bucureşti Ilfov şi Sud-Est.

Din perspectiva activităţii de cercetare-dezvoltare, analiza a indicat faptul că în ciuda locului doi pe care regiunea îl ocupă din punct de vedere al numărului unităţilor locale cu activitate de CDI, acestea sunt IMM-uri cu o productivitate a muncii mai mică cu 30% comparativ cu media naţională, din acest punct de vedere regiunea ocupând locul al IV-lea în ierarhia naţională. Numărul de persoane antrenate în activitatea de cercetare-dezvoltare, precum şi contribuţia la cifra de afaceri naţională, plasează regiunea pe locul al treilea la nivel naţional. Personalul cheie din activitatea de CDI este concentrat în judeţul Cluj, iar regiunea ocupă locul al treilea în ierarhia naţională din perspectiva numărului de cercetători la 10.000 de persoane ocupate civile, însă, în ultima perioadă, s-a remarcat tendinţa de migraţie a personalului calificat din activitatea de CDI. Regiunea Nord-Vest alocă o pondere redusă activităţii de cercetare-dezvoltare din perspectiva cheltuielilor de cercetare-dezvoltare (o medie de 0,34% pe an comparativ cu procentul de 0,486% la nivel naţional, respectiv 1,89% din media UE-27), fiind mult sub ţinta naţională asumată de 2% din PIB, procent destinat activităţii de cercetare-dezvoltare.

Din analiza numărului întreprinderilor inovative şi a cheltuielilor de inovare, s-a constatat că regiunea ocupă locul cinci în context naţional, iar lipsa unor date statistice exacte în direcţia acestor indicatori reprezintă un dezavantaj. Cu toate că în regiune există entităţi acreditate pentru activităţile de inovare şi transfer tehnologic, lipsesc parcurile ştiinţifice şi tehnologice, iar transferul de tehnologie dintre mediului academic (la nivelul regiunii există universităţi de stat de cercetare avansată) şi cel de afaceri este insuficient pentru a contribui la creşterea competitivităţii economiei regionale.

Structurile de sprijinire a afacerilor sub forma parcurilor industriale (7 parcuri cu titlu, dintre care 6 în mediul urban, iar unul în mediul rural) şi logistice sunt prezente în unele judeţe ale regiunii, însă slab dezvoltate şi insuficient funcţionale, iar din cauza lipsei atractivităţii locaţiei acestora şi a serviciilor limitate oferite, numărul IMM-urilor localizate în structura respectivă este redus.

Obiectiv 2 Creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi informaţiilor

JustificareDensitatea de drumuri modernizate este mai mare decât în alte regiuni ale României, dar mult mai mică decât media europeană, problema resimţindu-se în special la sistemul de drumuri judeţene care sunt modernizate într-un procent nesatisfăcător mai ales în judeţele care se confruntă cu mari disparităţi de dezvoltare.

293/69

Lipsa accesibilităţii feroviare şi uzura infrastructurii şi a materialului rulant, este unul din punctele slabe identificate în analiza SWOT. Legăturile deficitare în zonă (mai ales cele interjudeţene) şi existenţa a numeroase zone cu restricţii de viteză fac ca transportul feroviar să înregistreze un recul, deşi reprezintă una din modalităţile de transport ecologic promovat la nivel european. Din punct de vedere al lungimii liniilor electrificate Regiunea Nord-Vest se situează pe ultimul loc la nivel naţional având o pondere de doar 7,7% din reţeaua naţională, în condiţiile în care regiunea este teritoriul de ,,legătură” infrastructurală al României cu vestul Europei.

Creşterea accesibilităţii pe calea aerului, prin intermediul celor 4 aeroporturi (din care 2 în reţeaua TEN-T), se justifică nu numai sub aspectul transportului de pasageri, dar şi sub cel al transportului de mărfuri intermodal, care facilitează dezvoltarea legăturilor comerciale şi creşterea economică a regiunii.

Creşterea mobilităţii locuitorilor este esenţială, dar trebuie dezvoltată prin trecerea de la traficul individual motorizat către cel public. În regiune, numărul pasagerilor care utilizează transportul în comun de tip tramvai, troleibuz, autobuz sau microbuz este procentual redus (doar 10% din populaţia regiunii, în anul 2011), ceea ce impune măsuri pentru schimbarea modului de percepere a acestui mod de deplasare mult mai puţin poluant.

În 2010, conexiunile broadband erau folosite de către gospodăriile din Nord-Vest în proporţie de 15,5%. Regiunea Nord-Vest se afla pe locul al treilea la nivel naţional, în 2011, în ceea ce priveşte conectarea la internet a gospodăriilor, iar analizând domeniul din perspectiva ponderii gospodăriilor dotate cu computer acasă, regiunea nu înregistrează rezultate extraordinare, aflându-se pe locul patru la nivel naţional. Situaţia nu este favorabilă nici în cazul e-commerce, doar o pondere mică din populaţie realizează cumpărăturile on-line. Astfel că în domeniul TIC, sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a accesului la reţele de către mediul privat şi public.

Obiectiv 3 Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune

Justificare Regiunea Nord-Vest dispune de o tradiţie îndelungată în domeniul învăţământului de calitate, mai ales a celui superior, Cluj-Napoca fiind cel mai mare şi mai specializat centru universitar din România, după Bucureşti. De asemenea, rata abandonului şcolar este scăzută, iar numărul absolvenţilor de studii liceale şi studii superioare este în creştere, pe fondul oportunităţilor tot mai ridicate de învăţare pe tot parcursul vieţii, a decentralizării sistemului de învăţământ şi a investiţiilor derulate din fonduri europene. Cu toate acestea, sistemul de învăţământ din regiune se confruntă cu o serie de provocări importante, precum scăderea populaţiei şcolare, restructurarea reţelei de unităţi de învăţământ, fluctuaţia cadrelor didactice pe fondul nivelului redus de salarizare, subfinanţarea cronică a sistemului educaţional, precum şi disparităţile între serviciile de educaţie oferite în mediul urban şi în cel rural. De asemenea, ultimii ani au condus şi la creşterea migraţiei externe a forţei de muncă înalt calificate, din domenii precum medicina, informatica, ingineria, etc. (fenomenul de „brain-drain”).

În ultimii ani, a crescut gradul de implicare al populaţiei regiunii în programe de formare continuă, pe fondul diversificării ofertei furnizorilor publici şi privaţi de profil, dar şi a implementării unor proiecte finanţate din fonduri europene. Cu toate acestea, procentul forţei de muncă implicate în astfel de programe este mult mai redus decât media europeană, mai ales în mediul rural, oferta de cursuri de

294/69

formare este orientată în mare parte către meserii specifice şi mai puţin către competenţe transversale, transferul cunoştinţelor dobândite în practica profesională este deficitar, iar angajatorii conştientizează în mică măsură contribuţia lor la formarea pieţei muncii şi a competenţelor angajaţilor. De asemenea, este necesară acordarea unei mai mari atenţii formării profesionale a forţei de muncă din mediul rural, unde nivelul de instruire şi oportunităţile de angajare sunt mai reduse ca în oraşe, precum şi persoanelor de peste 45 de ani, care sunt mai puţin flexibile în ceea ce priveşte dobândirea de noi calificări şi deprinderea unor noi abilităţi şi competenţe profesionale.

Analiza situaţiei existente a indicat scăderea semnificativă a ponderii populaţiei expuse riscului de excluziune socială şi de sărăcie, Regiunea Nord-Vest fiind plasată, din acest punct de vedere, sub media naţională şi pe penultimul loc între cele opt regiuni de dezvoltare din regiune. Deşi a beneficiat, în actuala perioadă de programare, de investiţii importante în extinderea, reabilitare şi modernizare, infrastructura de asistenţă socială este încă deficitară în raport cu creşterea continuă a cererii de astfel de servicii.

Asupra sistemului de asistenţă socială se manifestă presiuni şi provocări în creştere: accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică, creşterea numărului de persoane asistate social şi a riscului de sărăcie severă în rândul unor grupuri defavorizate, cu precădere a persoanelor de etnie romă, a căror pondere în populaţia totală este în creştere şi plasează regiunea pe locul doi la nivel naţional. Acestea vor trebui să beneficieze, în următoarea perioadă de programare, de o atenţie sporită, în linie cu recomandările Comisiei Europene, prin elaborarea unor planuri judeţene de incluziune şi implementarea conceptului de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii.

Regiunea Nord-Vest şi, în mod special, Municipiul Cluj-Napoca, beneficiază de o reţea vastă de unităţi medicale cu tradiţie, precum şi de instituţii de învăţământ superior în acest domeniu, care se bucură de o largă notorietate la nivel naţional şi internaţional. În actuala perioadă de programare, spitalele judeţene de urgenţă, o serie de ambulatorii şi institute de cercetare din domeniul medical au beneficiat de investiţii importante sprijinite din fonduri europene, iar sectorul medical privat s-a dezvoltat semnificativ, ceea ce a condus la creşterea numărului de cadre medicale şi a accesibilităţii la servicii medicale, cu impact pozitiv asupra creşterii speranţei de viaţă. Cu toate acestea, sistemul sanitar se confruntă cu o serie de probleme cronice, precum subfinanţarea, infrastructura uzată fizic şi moral, dotarea deficitară cu echipamente moderne, insuficienţa şi migraţia externă a personalului medical pe fondul nivelului scăzut de salarizare, disparităţile între accesul la servicii medicale de calitate între oraş şi sat, etc.

Deşi dispune de centre urbane importante, precum Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Satu-Mare, Bistriţa, Zalău, cu rol polarizator, regiunea are încă un profil preponderent rural, în condiţiile în care mediul rural acoperă peste 85% din suprafaţă şi găzduieşte peste 48% dintre locuitori. Dacă oraşele mari au funcţii urbane bine conturate şi au atras în zonele lor metropolitane şi periurbane o dezvoltare demografică, imobiliară şi economică accentuată, chiar şi în lipsa unei planificări teritoriale riguroase, oraşele mici şi mijlocii au dificultăţi în a asigura locuitorilor o infrastructură şi servicii specifice unei localităţi urbane. Pe de altă parte, comunele aflate la o distanţă mare de principalele centre urbane şi de culoarele de transport înregistrează un puternic declin demografic, economic şi social, funcţiile lor fiind tot mai restrânse.

În actuala perioadă de programare, s-au făcut paşi importanţi către creşterea calităţii vieţii locuitorilor din mediul urban şi rural, prin implementarea unor proiecte de tip integrat (cu componentă economică, socială şi de infrastructură), prin intermediul Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană, respectiv a

295/69

Grupurilor de Acţiune Locală sprijinite prin Programul LEADER, care au beneficiat inclusiv de sprijin financiar nerambursabil din partea Uniunii Europene. De asemenea, au fost înfiinţate numeroase asociaţii de dezvoltare intercomunitară, formate din mai multe localităţii, în scopul promovării şi implementării unor proiecte care să răspundă unor probleme sau provocări comune. Cu toate acestea, spiritul asociativ este încă puţin dezvoltat, capacitatea administrativă a acestor asociaţii este într-o fază incipientă, iar iniţiativele de dezvoltare teritorială integrată implementate cu succes sunt puţine. În acest context, este necesară continuarea acestui proces şi în perioada 2014-2020, în linie cu recomandările Comisiei Europene, prin promovarea unor iniţiative locale de tip LEADER, CLLD, ITI, PIDU.

Regiunea Nord-Vest dispune de un patrimoniu cultural valoros, alcătuit din biserici de lemn, castele, vestigii istorice, monumente, de zone etnografice cu tradiţii bine păstrate, etc. De asemenea, patrimoniul natural este variat şi atractiv, mai ales în mediul rural, unde regăsim numeroase zone protejate – situri NATURA 2000 şi Parcuri Naţionale, pentru care au fost întocmite planuri de management şi au fost desemnaţi custozi. Cu toate acestea, asupra patrimoniului natural se manifestă o presiune antropică în creştere, iar multe dintre obiectivele de patrimoniu construit sunt într-o stare avansată de degradare, infrastructura de acces la acestea fiind, de asemenea, deficitară.

Deşi nivelul de poluare a aerului, apei şi solului s-a redus semnificativ în ultimii ani, pe fondul dispariţiei sau restrângerii activităţii economice a unor agenţi economici din domeniul industriei şi a investiţiilor pentru protecţia mediului, la nivelul regiunii există o serie de factori poluatori, precum traficul rutier în creştere, depozitarea necontrolată a deşeurilor, existenţa unor situri industriale contaminate, insuficienţa spaţiilor verzi, utilizarea îngrăşămintelor în agricultură, etc.

În ultimii ani au fost elaborate diferite hărţi de risc (la inundaţii, la alunecări de teren) şi s-au realizat unele lucrări de protecţie şi de îmbunătăţiri funciare, însă multe comunităţi umane şi activităţi economice sunt încă expuse acestor hazarde naturale. De asemenea, serviciile publice pentru situaţii urgenţă, confruntate cu un număr tot mai mare de solicitări, au beneficiat de o serie de finanţări europene pentru achiziţia de echipamente de intervenţie, însă majoritatea clădirilor şi dotărilor acestora sunt într-o stare avansată de uzură.

Infrastructura de utilităţi din regiune s-a extins constant în actuala perioadă de programare, pe fondul investiţiilor derulate din fonduri europene şi de la bugetul de stat, astfel încât ponderea locuinţelor branşate la reţele de apă, canalizare şi gaze şi a locuitorilor care au acces la aceste servicii depăşeşte media naţională. Cu toate acestea, există diferenţe majore între mediul urban, care este conectat în proporţie de 100%, şi cel rural, unde doar 20% dintre comune dispun de reţea de canalizare. De asemenea, unele staţii de tratare a apelor au o infrastructură uzată, epurarea apelor fiind insuficientă. În contextul constrângerilor impuse de Directivele europene, investiţiile în extinderea sistemelor de canalizare, precum şi în construirea şi reabilitarea staţiilor de epurare în toate localităţile cu peste 2.000 de locuitori, până în anul 2018.

În toate judeţele regiunii au fost implementate sau sunt în curs de realizare sisteme de management integrat al deşeurilor, care cuprind depozite conforme, ecologice, staţii de transfer, staţii de compostare, mijloace de transport moderne, etc. Cu toate acestea, colectarea deşeurilor este deficitară, mai ales în mediul rural, unde o parte din deşeuri sunt depozitate în spaţii neamenajate, iar colectarea selectivă a fost implementată la o scară redusă, fiind necesare măsuri suplimentare de informare şi conştientizare a populaţiei în acest sens.

296/69

În regiune există o suprafaţă mare ocupată de situri industriale şi miniere poluate istoric, inclusiv în proximitatea unor aşezări urbane importante, care nu au fost încă ecologizate şi reconvertite funcţional.

Obiectiv 4 Creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor oferite de administraţia publică locuitorilor din regiune

JustificareRegiunea Nord-Vest se încadrează în categoria regiunilor cu venituri modeste privind execuţia bugetară, ceea ce demonstrează posibilităţi limitate de generare a veniturilor la nivelul administraţiei publice locale şi regionale, demonstrând o capacitate financiară fragilă. De asemenea, s-a constatat că există o dependenţă a bugetelor locale faţă de bugetele centrale, datorită competenţelor limitate privind gestiunea financiară judeţeană şi locală. Marea majoritate a judeţelor se bazează pe subvenţii de la bugetul de stat, rectificări bugetare, doar 2 dintre judeţe, Bihor şi Cluj, putându-se bucura de o oarecare autonomie financiară.

Analiza capacităţii administrative şi a infrastructurii locale prin prisma resurselor umane a demonstrat faptul că regiunea se caracterizează printr-un sistem de management al performanţelor personalului responsabil pentru implementarea proiectelor cu finanţare din FS deficitar, dublat de o lipsă a remunerării personalului, ceea ce a condus la o împovărare a angajaţilor cu mai multe sarcini. De asemenea, tot în categoria resurselor umane, se constată că regiunea este deficitară la capitolul angajaţi în domenii cheie, precum: ingineri constructori, informaticieni sau arhitecţi. Din analiza organigramelor consiliilor judeţene se constată un număr mare al posturilor vacante, gradul de ocupare reflectând fie o dimensionare nerealistă a posturilor, fie că aceste posturi au fost blocate din anul 2010 şi nu au mai putut fi ocupate.

Ca şi punct tare putem menţiona faptul că aproximativ 80% din personalul angajat în consiliile judeţene au studii superioare. Doar 2% din totalul funcţionarilor publici au participat la cursuri de instruire organizate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. În 2011, Centrul regional de formare continuă pentru administraţia publică Cluj-Napoca, a organizat 11 programe de instruire pentru 164 de participanţi, mult sub nivelul celor organizate de Timişoara (47 programe cu 2416 participanţi) sau Bucureşti (26 programe cu 557 participanţi).

La nivelul fiecărui Consiliu Judeţean şi Primărie reşedinţă de judeţ există un departament/direcţie de dezvoltare regională/proiecte europene care includ şi activităţi referitoare la managementul de proiecte. Totuşi, numărul de personal angajat în acest tip de activitate este forte mic în comparaţie cu numărul de proiecte gestionate de administraţiile publice, iar unele dintre judeţe duc lipsă de personal specializat în identificarea şi implementarea proiectelor şi de angajaţi în domenii cheie precum: arhitecţi, ingineri, constructori sau informaticieni.

La nivelul regiunii, există o capacitate redusă de accesare a fondurilor, înregistrându-se disparităţi interjudeţene: judeţele Sălaj şi Cluj se situează pe locul 2, respectiv 8 la nivel naţional, în timp ce Bihor şi Satu Mare se situează la sfârşitul clasamentului pe locurile 34, respectiv 38 (conform unei analize realizate de Institutul de Politici Publice la finalul anului 2011). Dacă analizăm situaţia privind atragerea de fonduri la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ observăm

297/69

că pe primul loc se situează municipiul Oradea, urmat de Cluj-Napoca, iar pe ultimele locuri sunt municipiile Zalău şi Satu Mare.

Se constată o cultură partenerială insuficient dezvoltată, colaborarea între administraţia publică, ONG-uri şi societatea civilă este redusă, datorită existenţei unor parteneriate care nu sunt suficient de mature, dezvoltate şi care nu susţin şi dezvoltă interesele comunităţii. În acest sens, buna guvernare reprezintă o oportunitate pentru realizarea parteneriatelor între autorităţile publice locale şi societatea civilă determinând creşterea responsabilităţilor partenerilor. Lipsa actualizării documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi necorelarea între documentaţiile de amenajare şi urbanism şi cele privind planificarea strategică.

În ceea ce priveşte serviciile de e-guvernare, din totalul instituţiilor înscrise pe e-guvernare, 17% sunt instituţii din regiunea Nord-Vest, iar din totalul numărului de utilizatori ai site-ului e-guvernare la nivel regional, 27% provin din judeţul Bihor. La nivelul regiunii, nicio regie autonomă nu este înscrisă în e-guv. Conform datelor Eurostat, la nivel naţional, exista în 2010, un procent de 60% privind disponibilitatea on-line a serviciilor publice de bază, şi doar 7% din persoanele cuprinse între 16 şi 74 de ani interacţionau cu autorităţile publice online.

De asemenea, regiunea este deficitară şi la capitolul serviciilor on-line disponibile pentru plata taxelor. Există câteva primării din regiune care au implementat serviciul pentru plata on-line prin card a taxelor şi impozitelor datorate la bugetul local: Baia Mare, Bistriţa, Carei, Câmpia Turzii, Cluj-Napoca, Dej, Oradea şi Sighetul Marmaţiei.

3.3. Priorități de dezvoltare

Prioritatea 1.1. Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor cu precădere în sectoarele prioritare

Măsuri: Sprijin pentru investiţii productive şi asigurarea accesului la credit şi finanţare a IMM-urilor Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de afaceri Construcţia, modernizarea, reabilitarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor Creşterea calităţii serviciilor de afaceri Stimularea şi sprijinirea antreprenoriaului

Prioritatea 1.2. Încurajarea activităţilor de CDI în activităţile economice prioritare şi consolidarea capacităţilor de CDI

Măsuri: Încurajarea şi sprijinirea formării de parteneriate şi a participării la reţele internaţionale de CDI Sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării unor structuri de CDI Promovarea activităţilor de CDI

298/69

Prioritatea 1.3. Creșterea competitivității economiei regionale prin sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, care utilizează eficient resursele şi are în vedere schimbările climatic

Măsuri: Încurajarea şi sprijinirea mediului de afaceri pentru adaptarea activităţilor la o economie cu

emisii scăzute de dioxid de carbon şi dezvoltarea unei conduite eficiente din puct devedere al utilizării resurselor

Sprijinirea şi facilitarea utilizării surselor regenerabile de energie

Prioritatea 2.1. Dezvoltarea unui sistem de transport durabil şi asigurarea accesului şi integrării în reţelele de transport majore de la nivel european şi internaţional

Măsuri: Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport care asigură accesul la reţeaua TEN-T şi

la coridoarele pan-europene Promovarea transportului intermodal şi dezvoltarea de platforme multimodale Promovarea sistemelor de transport eco şi achiziţionarea de mojloace de transport public

ecologice (Minimizarea efectelor negative ale transportului asupra mediului Dezvoltarea unor concepte de mobilitate urbană integrate Îmbunătăţirea siguranţei traficului Creşterea calităţii serviciilor de transport

Prioritatea 2.2. Îmbunătăţirea accesului la TIC, a calităţii şi utilizării acestor reţele de către mediul privat şi public

Măsuri: Extinderea infrastructurii broad-band Susţinerea utilizării TIC de către persoane şi firme Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publiceelectronice

Prioritatea 3.1.Sprijinirea dezvoltării urbane durabile integrate

Măsuri:

Prioritatea 3.2. Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă

299/69

Măsuri:

Prioritatea 3.3. Îmbunătățirea accesului și dezvoltarea infrastructurii de educație și formare profesională, de sănătate și social

Măsuri: Extinderea, reabilitarea, modernizarea şi dotarea unităţilor de învăţământ şi formare

profesională Cnstrucţia, extinderea, modernizarea şi dotarea unităţilor medicale publice şi private Construcţia, extinderea, modernizarea şi dotarea de unităţi de asistenţă socială Adaptarea ofertei educaţionale la nevoile mediului educaţional; Creşterea accesului la servicii de calitate în învăţământ, sănătate şi asistenţă socială; Reducerea abandonului şcolar

Prioritatea 3.4. Dezvoltarea durabilă a turismului

Măsuri:

Prioritatea 3.5. Sprijinirea dezvoltării rurale durabile integrate

Măsuri:

Prioritatea 3.6. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

Măsuri: Combaterea discriminării

Prioritatea 3.7. Protejarea şi conservarea mediului natural

Măsuri: Reabilitarea, modernizarea şi valorificarea patrimoniului natural

300/69

Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de protecţie împortiva riscurilor Sprijinirea managementului şi valorificării deşeurilor Protejarea biodiversităţii şi a siturilor Natura 2000 Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

Prioritatea 4.1. Întărirea capacităţii administrative şi sprijinirea bunei guvernări

Măsuri: Creşterea calităţii serviciilor publice Creşterea transparenţei serviciilor publice Sprijinirea înfiinţări şi dezvoltării de parteneriate

3.4. Corelarea strategiei regionale cu obiectivele tematice și țintele din Strategia Europa 2020

Obiective PDR Priorităţi PDR Obiective tematice

UEIndicator ţintă Europa 2020

Obiectiv 1 Creşterea numărului locurilor de muncă şi a veniturilor

Prioritatea 1.1. Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor cu precădere în sectoarele prioritare Prioritatea 1.2. Încurajarea activităţilor de CDI în activităţile economice prioritare şi consolidarea capacităţilor de CDI Prioritatea 1.3. Creșterea competitivității economiei regionale prin sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, care utilizează eficient resursele şi are în vedere schimbările climatic

OT 3. Îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturiiOT 1. Consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice şi a inovăriiOT 8. Promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncăOT 4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele

1. Creşterea nivelului investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în PIB la 2%

2. Creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani la 70%

3. Creşterea ponderii energiei produse provenite din surse regenerabile la 24%

4. Creşterea eficienţei energetice (19%)

5. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sub nivelul înregistrat în 1990 (20%)

301/69

Obiectiv 2 Creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi informaţiilor

Prioritatea 2.1. Dezvoltarea unui sistem de transport durabil şi asigurarea accesului şi integrării în reţelele de transport majore de la nivel european şi internaţional Prioritatea 2.2. Îmbunătăţirea accesului la TIC, a calităţii şi utilizării acestor reţele de către mediul privat şi public

OT 7. Promovarea unor sisteme de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majoreOT 2. Îmbunătăţirea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, a utilizării şi a calităţii acestoraOT 6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselorOT 4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele

1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sub nivelul înregistrat în 1990 (20%)

Obiectiv 3 Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune

Prioritatea 3.1.Sprijinirea dezvoltării urbane durabile integratePrioritatea 3.2. Promovarea ocupării şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncăPrioritatea 3.3. Îmbunătățirea accesului și dezvoltarea infrastructurii de educație și formare profesională, de sănătate și socialPrioritatea 3.4. Dezvoltarea durabilă a turismuluiPrioritatea 3.5. Sprijinirea dezvoltării rurale durabile integratePrioritatea 3.6. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei (1.5., 1.6.)Prioritatea 3.6. Protejarea şi conservarea mediului natural

OT 8. Promovarea ocupării forţei de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncăOT 9. Promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăcieiOT 10. Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţiiOT 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilorOT 6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselorOT 4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele

1. Creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani la 70%

2. Reducerea ratei de părăsire timpurie a şcolii sub 11,3%

3. Creşterea ponderii tinerilor cu vârsta între 30-34 ani, absolvenţi ai unei forme de învăţământ terţiar la 26,7%

4. Scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000 de persoane

5. Creşterea eficienţei energetice (19%)

Obiectiv 4 Creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor oferite de administraţia publică locuitorilor din regiune

Prioritatea 4.1. Întărirea capacităţii administrative şi sprijinirea bunei guvernări

OT 11. Consolidarea capacităţii instituţionale şi asigurarea unei administraţii publice

---

302/69

eficiente

303/69

CAPITOLUL IV. Estimarea necesităților de finanțare

304/69

CAPITOLUL V. Indicatori de realizare a obiectivelor strategiei

Obiectiv 1 Creşterea numărului locurilor de muncă şi a veniturilor1. Locuri de muncă nou create în IMM-uri care beneficiază de sprijin – nr./echivalent normă întreagă2. Valoarea totală a investiţiilor în CDI ca urmare a proiectului – euro3. Capacitate suplimentară/nouă de producţie de energie din surse regenerabile – MW4. Reducerea consumului de energie din sistemul centralizat de către firme – MW5. Scădere estimată a gazelor cu efect de seră – echivalent tone de CO2

Obiectiv 2 Creşterea accesibilităţii regiunii şi a mobilităţii locuitorilor, mărfurilor şi informaţiilor1. Scădere estimată a gazelor cu efect de seră – echivalent tone de CO2

Obiectiv 3 Creşterea calităţii vieţii locuitorilor din regiune1. Persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau în şomaj care sunt încadrate în muncă – nr.2. Antreprenori noi rezultaţi în urma proiectului – nr.3. Copii reintegraţi în sistemul de învăţământ obligatoriu – nr.4. Copii cu risc de abandon şcolar menţinuţi în sistemul de învăţământ obligatoriu – nr.5. Creşterea numărului de absolvenţi de studii universitare şi post-universitare – nr.6. Persoane din zonele urbane defavorizate vizate de strategie – nr.7. Persoane din zonele rurale defavorizate vizate de strategie – nr.8. Scăderea consumului primar de energie al clădirilor publice – kWh/an9. Scăderea consumului primar de energie al clădirilor rezidenţiale – kWh/an10. Scăderea consumului primar de energie al reţelei de iluminat public – kWh/an

Obiectiv 4 Creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor oferite de administraţia publică locuitorilor din regiune1. Servicii publice noi introduse / îmbunătăţite – nr

305/69

CAPITOLUL VI. Sistemul de implementare

306/69

CAPITOLUL VII. Monitorizarea/evaluare

307/69

CAPITOLUL VIII. Procesul partenerial

În perioada ianuarie-martie 2013, au fost organizate 17 ateliere de lucru (a se vedea Tabelul de mai jos) cu comunităţile locale, membre ale diferitelor asociaţii de dezvoltare intercomunitară din cele 6 judeţe ale Regiunii Nord-Vest. La aceste întâlniri, care au avut ca obiectiv pregătirea portofoliului de proiecte ale regiunii pentru următoarea perioadă de programare, au participat reprezentanţi ai Consiliilor Locale, Judeţene, ai Instituţiei Prefectului, ai Oficiilor Judeţene pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, ai Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară şi ai Grupurilor de Acţiune Locală. În total, la cele 17 grupuri de lucru au participat 438 de persoane (din 525 invitate, cu o rată de participare de 80%) şi au fost colectate 204 propuneri de proiecte pentru portofoliul regional (până la sfârşitul lunii martie 2013). La acestea, se vor adăuga cele completate on-line de către participanţi în fişa de colectare a proiectelor, care este disponibilă pe site-ul WEB al Agenţiei, proces care se află în derulare.

Data Locul desfăşurării Nr. participanţi Participanţi din partea ADR NV

23 ian. 2013 Baia Mare (MM) 37 Călin Măgurean, Innes Mercean, Claudiu N. Coşier, Lavinia Lupu

24 ian. 2013 Tăşnad (SM) 25 Călin Măgurean, Innes Mercean, Claudiu N. Coşier, Lavinia Lupu

30 ian. 2013 Oradea (BH) 30 Călin Măgurean, Adrian Pop, Claudiu N. Coşier, Lavinia Lupu, Petra Szavics

31 ian. 2013 Valea lui Mihai (BH) 26 Călin Măgurean, Adrian Pop, Claudiu N. Coşier, Lavinia Lupu, Petra Szavics

5 feb. 2013 Zona Metropolitană Cluj (CJ) 36Călin Măgurean, Innes Mercean,

Annamaria Gorog, Lavinia Lupu, Petra Szavics

6 feb. 2013 Zalău (SJ) 35 Călin Măgurean, Innes Mercean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

7 feb. 2013 Dej (CJ) 27 Călin Măgurean, Innes Mercean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

13 feb. 2013 Satu Mare (SM) 25 Călin Măgurean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

14 feb. 2013 Negreşti Oaş (SM) 19 Călin Măgurean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

20 feb. 2013 Bistriţa (BN) 31 Călin Măgurean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

21 feb. 2013 Năsăud (BN) 12 Călin Măgurean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

12 mar. 2013 Huedin (CJ) 28 Călin Măgurean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

13 mar. 2013 Turda (CJ) 16 Călin Măgurean, Lavinia Lupu, Petra

308/69

Szavics

14 mar. 2013 Beiuş (BH) 33 Călin Măgurean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

19 mar. 2013 Sîngeorz-Băi (BN) 15 Călin Măgurean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

20 mar. 2013 Borşa (MM) 15 Călin Măgurean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

21 mar. 2013 Sighetu Marmaţiei (MM) 28 Călin Măgurean, Lavinia Lupu, Petra Szavics

TOTAL 438

309/69

CAPITOLUL IX. Sinteza evaluării strategice de mediu

310/69

ANEXELista orientativă a proiectelor strategice

311/69