sistem integrat de gestionare a deş țelhetojovo.ro/.../2017/02/studiu-de-fezabilitate_ro.pdf ·...
TRANSCRIPT
1
Sistem integrat de gestionare
a deşeurilor
în județul Harghita
Volumul I:
Studiu de fezabilitate și Plan de achiziții
Mai 2013
SC Enviro Quality SRL
Str. Frunzișului nr. 75, Et. 4
Cluj Napoca, România
Tel: +40 264 480 351
Fax: +40 264 480 350
2
Nume proiect Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în
județul Harghita
Titlu document Studiu de fezabilitate și Plan de achiziții
Stadiu Document final
Dată: Mai 2013
Client Consiliul Județean Harghita
Elaborat de Zoltán JAMNICZKY , Gergely KIS , Krisztián
BENKŐ, Árpád CSÓKA, Róbert BŐKE, Balázs
NISZLER, Szilárd BÍRÓ, László SAGYEBÓ
Verificat și aprobat de Dr. Róbert RADICS
3
CONȚINUT
1. REZUMAT ............................................................................................. 15
1.1 Obiectivul Proiectului .................................................................................................................... 15
1.2 Date identificare proiect ............................................................................................................... 15
1.3 Analiza necesarului ....................................................................................................................... 17
1.4 Analiza opțiunilor .......................................................................................................................... 19
1.5 Sistem recomandat de gestionare a deșeurilor .............................................................................. 19
1.6 Cadrul instituțional ....................................................................................................................... 24
1.7 Planul de implementare ................................................................................................................ 25
1.8 Evaluarea impactului asupra mediului ........................................................................................... 26
1.9 Analiza financiară .......................................................................................................................... 27
1.10 Diferența de finanțat și finanțarea ................................................................................................ 28
1.11 Tarif și suportabilitate ................................................................................................................... 29
1.12 Analiza economică ........................................................................................................................ 30
1.13 Analiza de senzitivitate şi analiza de risc ........................................................................................ 31
2. REFERINȚA LA ASISTENȚĂ TEHNICĂ ....................................................... 35
2.1 Cadru general ............................................................................................................................... 35
2.1.1 Cadrul și istoricul proiectului ..................................................................................................... 35
2.1.2 Informații furnizate de MMP .................................................................................................... 37
2.1.3 Studii și documente relevante anterioare.................................................................................. 38
2.1.4 Acordarea contractului ............................................................................................................. 39
2.1.5 Alte referințe relevante ............................................................................................................ 40
2.2 Părțile interesate .......................................................................................................................... 40
2.3 Obiectivele proiectului AT ............................................................................................................. 41
2.3.1 Obiectiv general ....................................................................................................................... 41
2.3.2 Obiective specifice .................................................................................................................... 41
4
2.3.3 Scop ......................................................................................................................................... 42
2.3.4 Rezultate .................................................................................................................................. 42
2.4 Scopul proiectului AT .................................................................................................................... 42
2.5 Obiectivul și abordarea generală privind elaborarea Studiului de Fezabilitate ................................ 43
2.6 Alte programe relevante ............................................................................................................... 43
2.7 Structura raportului ...................................................................................................................... 44
2.7.1 Livrabile în cadrul proiectului și distribuția acestora .................................................................. 45
2.7.2 O listă de documente ce formează SF ........................................................................................ 45
3. DATE GENERALE ................................................................................... 47
3.1 Titlul proiectului ............................................................................................................................ 47
3.2 Aria proiectului ............................................................................................................................. 47
3.3 Cadrul natural ............................................................................................................................... 51
3.3.1 Caracteristici naturale generale ale zonei de proiect ................................................................. 51
3.3.2 Mediul natural din imediata vecinătate a măsurilor implementate în cadrul proiectului ............ 59
4. CONTEXTUL PROIECTULUI ..................................................................... 62
4.1 Rezultatele Master Planului .......................................................................................................... 62
4.1.1 Aspecte principale privind aria proiectului ................................................................................ 62
4.1.2 Strategia generală de dezvoltare a județului ............................................................................. 63
4.1.3 Program de investițiile prioritare .............................................................................................. 65
4.2 Referință la Tratatul de Aderare .................................................................................................... 66
4.3 Obiective și ținte ........................................................................................................................... 68
4.3.1 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și POS
Mediu 68
4.3.2 Planurile regional și județean de gestionare a deșeurilor ........................................................... 69
4.4 Evaluări din punct de vedere socio‐economic ................................................................................ 71
4.4.1 Evoluţia populaţiei ................................................................................................................... 72
4.4.2 Principalele activităţi economice şi industriale .......................................................................... 74
5
4.4.3 Venitul ..................................................................................................................................... 75
4.4.4 Cadru legislativ general ............................................................................................................. 77
4.4.5 Cadru administrativ general ...................................................................................................... 79
5. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ŞI A PROIECȚIILOR .................................... 83
5.1 Cantităţi de deşeuri ....................................................................................................................... 83
5.1.1 Metodologie și ipoteze ............................................................................................................. 83
5.1.2 General .................................................................................................................................... 85
5.1.3 Total deşeuri municipale solide ................................................................................................. 87
5.1.4 Deșeuri biodegradabile ............................................................................................................. 94
5.1.5 Deşeuri de ambalaje ................................................................................................................. 98
5.1.6 Deşeuri municipale periculoase .............................................................................................. 102
5.1.7 Deşeuri din construcţii şi demolări .......................................................................................... 104
5.1.8 Deşeuri voluminoase .............................................................................................................. 105
5.1.9 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice ...................................................................... 106
5.1.10 Vehicule scoase din uz (VSU) ................................................................................................... 108
5.2 Compoziţia deşeurilor ................................................................................................................. 109
5.2.1 Situaţia existentă .................................................................................................................... 109
5.2.2 Proiecţia ................................................................................................................................. 109
5.3 Instalaţii şi operare ..................................................................................................................... 112
5.3.1 Colectare și transport ............................................................................................................. 112
5.3.2 Tratarea biologică a deşeurilor ................................................................................................ 117
5.3.3 Reciclare şi valorificare ........................................................................................................... 118
5.3.4 Depozite neconforme existente .............................................................................................. 122
5.3.5 Tarife şi costuri privind gestionarea deşeurilor ........................................................................ 128
5.4 Concluzii ..................................................................................................................................... 129
6. GESTIONAREA NĂMOLULUI .................................................................132
6.1 Gestionarea nămolului în zona de servicii aparținând SC HARVIZ SA ............................................ 132
6.1.1 Utilizare în agricultură ............................................................................................................ 133
6
6.1.2 Reabilitare teren ..................................................................................................................... 134
6.1.3 Depozitarea nămolului ........................................................................................................... 134
7. ANALIZA OPȚIUNILOR ȘI ALTERNATIVELOR TEHNICE ............................137
7.1 Metodologie și ipoteze ................................................................................................................ 137
7.2 Prevenirea generării deșeurilor ................................................................................................... 138
7.3 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor reziduale ............................................................................ 138
7.3.1 Situația existentă .................................................................................................................... 138
7.3.2 Obiectivele proiectului ............................................................................................................ 139
7.3.3 Opțiuni tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor ..................................................................... 139
7.3.4 Opţiunea propusă ................................................................................................................... 140
7.4 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor reciclabile .......................................................................... 140
7.4.1 Situația existentă .................................................................................................................... 140
7.4.2 Obiectivele proiectului ............................................................................................................ 141
7.4.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivelor ......................................................................... 141
7.4.4 Opţiunea propusă ................................................................................................................... 143
7.5 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor biodegradabile ................................................................... 144
7.5.1 Situația existentă .................................................................................................................... 144
7.5.2 Obiectivele proiectului ............................................................................................................ 144
7.5.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivului ......................................................................... 144
7.5.4 Opţiunea propusă ................................................................................................................... 146
7.6 Opțiuni pentru transportul și transferul deșeurilor ...................................................................... 147
7.6.1 Situația existentă .................................................................................................................... 147
7.6.2 Opțiuni tehnice ....................................................................................................................... 147
7.6.3 Opţiunea propusă ................................................................................................................... 149
7.7 Opțiuni pentru sortarea deșeurilor colectate separat .................................................................. 152
7.7.1 Situația existentă .................................................................................................................... 152
7.7.2 Obiectivele proiectului ............................................................................................................ 152
7.7.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivelor ......................................................................... 152
7
7.7.4 Opţiunea propusă ................................................................................................................... 153
7.8 Opțiuni pentru tratarea deșeurilor biodegradabile ...................................................................... 153
7.8.1 Situația existentă .................................................................................................................... 153
7.8.2 Obiectivele proiectului ............................................................................................................ 153
7.8.3 Compostarea şi tratarea anaerobă .......................................................................................... 154
7.8.4 Compostarea individuală ........................................................................................................ 157
7.8.5 Tratarea mecano‐biologică ..................................................................................................... 159
7.8.6 Incinerare ............................................................................................................................... 162
7.8.7 Optiunea tehnică propusă ...................................................................................................... 163
7.9 Opțiuni tehnice pentru construcția depozitului conform .............................................................. 166
7.9.1 Tratarea levigatului ................................................................................................................ 168
7.10 Opțiuni tehnice pentru închiderea depozitelor neconforme ......................................................... 174
7.10.1 Opţiune tehnică propusă ........................................................................................................ 176
7.11 Alternative privind genstionarea deșeurilor în județul Harghita ................................................... 176
7.11.1 Metodologie și ipoteze pentru stabilirea alternativelor ........................................................... 176
7.11.2 Prezentarea alternativelor ...................................................................................................... 177
7.11.3 Analiza alternativelor și alternativa selectată .......................................................................... 191
7.12 Concluzii ..................................................................................................................................... 194
8. PARAMETRI DE PROIECTARE ................................................................199
8.1 Creşterea populaţiei .................................................................................................................... 199
8.1.1 Motodologia și ipotezele utilizate pentru proiecția demografică ............................................. 199
8.1.2 Proiecția populației ................................................................................................................ 199
8.2 Colectare și transport .................................................................................................................. 203
8.2.1 Colectarea separată a deșeurilor ............................................................................................. 206
8.2.2 Centre de colectare prin aport voluntar .................................................................................. 207
8.2.3 Vehicule de colectare și transport ........................................................................................... 209
8.2.4 Staţii de transfer ..................................................................................................................... 210
8.3 Proiectarea depozitului ............................................................................................................... 212
8
8.3.1 Legislație privind proiectarea depozitelor ............................................................................... 212
8.3.2 Dimensiunea depozitului de deşeuri ....................................................................................... 213
8.3.3 Impermeabilizarea bazei depozitului ....................................................................................... 213
8.3.4 Tratarea gazului de depozit ..................................................................................................... 214
8.3.5 Tratarea levigatului ................................................................................................................ 216
8.3.6 Operarea depozitului .............................................................................................................. 217
8.4 Închiderea depozitelor neconforme ............................................................................................. 219
8.4.1 Sistemul de impermeabilizare a suprafeţei superioare a depozitului ....................................... 219
8.4.2 Colectare levigat ..................................................................................................................... 221
8.4.3 Puț de aerare .......................................................................................................................... 222
8.5 Tratarea biologică ....................................................................................................................... 222
8.5.1 Compostare ............................................................................................................................ 222
8.6 Stație de sortare ......................................................................................................................... 228
8.7 Tratarea şi eliminarea nămolului ................................................................................................. 230
8.8 Concluzii ..................................................................................................................................... 230
9. PREZENTAREA PROIECTULUI / DESCRIEREA SOLUŢIEI RECOMANDATE ..232
9.1 Prezentarea generală a Proiectului .............................................................................................. 232
9.1.1 Colectarea și transportul deșeurilor ........................................................................................ 235
9.1.2 Reciclare și valorificare deșeuri de ambalaje ........................................................................... 240
9.1.3 Tratarea biologică ................................................................................................................... 242
9.1.4 Construcția depozitului conform ............................................................................................. 243
9.1.5 Închiderea depozitelor neconforme ........................................................................................ 244
9.2 Măsuri de investiții prioritare ...................................................................................................... 244
9.2.1 Colectarea și transportul deșeurilor ........................................................................................ 244
9.2.2 Reciclare și valorificare deșeuri de ambalaje ........................................................................... 248
9.2.3 Tratarea biologică ................................................................................................................... 253
9.2.4 Construcția depozitului conform ............................................................................................. 255
9.2.5 Închiderea depozitelor neconforme ........................................................................................ 259
9
9.3 Asistența Tehnică ........................................................................................................................ 264
9.3.1 Asistență Tehnică pentru implementarea Proiectului .............................................................. 264
9.3.2 Asistență Tehnică pentru supervizarea construcției ................................................................. 267
9.4 Publicitate și conștientizarea publicului ....................................................................................... 267
9.5 Costuri investiţionale .................................................................................................................. 269
9.6 Costuri de operare şi întreţinere .................................................................................................. 271
9.6.1 Costuri de operare şi întreţinere pentru colectare şi transport ................................................ 271
9.6.2 Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de transfer ....................................................... 271
9.6.3 Costuri de operare şi întreţinere pentru depozit ...................................................................... 272
9.6.4 Costuri de operare şi întreţinere pentru tratare biologică ........................................................ 272
9.6.5 Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de sortare ........................................................ 273
9.6.6 Costuri de operare şi întreţinere pentru amplasamentele existente ........................................ 273
9.6.7 Rezumat al costurilor de operare şi întreţinere ....................................................................... 273
9.7 Costuri unitare agregate .............................................................................................................. 274
10. REZULTATELE ANALIZEI FINANCIARE ŞI ECONOMICE ............................276
10.1 Metodologia aplicată: ................................................................................................................. 276
10.2 ANALIZA FINANCIARĂ ................................................................................................................. 276
10.3 Diferența de finanțat și finanțarea .............................................................................................. 278
10.4 Tarife și suportabilitate ............................................................................................................... 279
10.5 Analiza economică ...................................................................................................................... 280
10.6 Analiza de senzitivitate și analiza de risc ...................................................................................... 281
11. REZULTATELE ANALIZEI INSTITUŢIONALE .............................................285
11.1 Cadrul legal și principalele instituții cu roului și respeonsabilități în sectorul de gestionare deșeuri
.................................................................................................................................................. 285
11.2 Situația existentă ........................................................................................................................ 286
11.3 Componentele proiectului ........................................................................................................... 289
11.4 Viitorul sistem de gestionare a deșeurilor .................................................................................... 290
10
11.5 Organizarea din punct de vedere instituțional ............................................................................. 292
11.6 Prevederi contractuale ................................................................................................................ 297
11.7 Strategie de tarifare și mecanism de plată ................................................................................... 299
11.8 Plan de acțiune instituțional, conștientizarea publicului și costuri de administrare proiect ........... 301
11.9 Concluzii ..................................................................................................................................... 302
12. REZULTATELE ANALIZEI IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI .....................303
13. STRATEGIA DE ACHIZIŢII ŞI PLANUL DE IMPLEMENATARE .....................307
13.1 Strategia de Achiziții ................................................................................................................... 307
13.1.1 Criterii pentru gruparea licitațiilor .......................................................................................... 307
13.2 Licitații propuse .......................................................................................................................... 308
13.3 Plan de achiziții și de implementare propuse ............................................................................... 311
13.4 Documente necesare pentru implementarea proiectului ............................................................. 313
13.5 Ipoteze și riscuri .......................................................................................................................... 313
13.5.1 Metodologia aplicată .............................................................................................................. 313
14. LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR ................................................324
11
LISTĂ TABELE Tabel 1: Rezumat al măsurilor investiționale din cadrul proiectului .................................................................... 20 Tabel 2: Ţinte privind reciclarea / valorificarea ambalajelor ............................................................................... 22 Tabel 3: Cantități de deșeuri de ambalaje reciclate ............................................................................................ 22 Tabel 4: Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile .......................................................................... 23 Tabel 5: Puncte de referință ............................................................................................................................... 25 Tabel 6: Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară ................................................... 29 Tabel 7: Tarife cu TVA ......................................................................................................................................... 29 Tabel 8: Principalii indicatori utilizaţi în cadrul analizei economice ..................................................................... 30 Tabel 9: Analiza de senzitivitate .......................................................................................................................... 31 Tabel 10: Valori modificate ................................................................................................................................ 32 Tabel 11: Parametri analiză de risc ..................................................................................................................... 32 Tabel 12: Rezultate analiza de risc ...................................................................................................................... 33 Tabel 13: Conținut .............................................................................................................................................. 44 Tabel 14: Depozite municipale existente în județul Harghita, suprafață și an încetare activitate ........................ 50 Tabel 15: Condiții geologice pe amplasamente ................................................................................................... 53 Tabel 16: Principalele lacuri naturale în județul Harghia ..................................................................................... 54 Tabel 17: Clasificarea din punct de vedere seismic al județului Harghita ............................................................ 57 Tabel 18: Utilizarea terenurilor în regiune și județul Harghita ............................................................................ 57 Tabel 19: Utilizare teren depozit de deșeuri ce urmează a fi recultivat în cadrul proiectului .............................. 58 Tabel 20: Locația depozitelor neconforme ......................................................................................................... 61 Tabel 21: Ținte privind reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje ........................................................... 67 Tabel 22: Ținte județene ..................................................................................................................................... 69 Tabel 23: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile municipale biodegradabile pentru județul Harghita .............. 70 Tabel 24: Ținte anuale privind reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje ............................................... 70 Tabel 25: Numărul și densitatea populației, pondere populație din mediul urban (100%‐rural) ......................... 72 Tabel 26: Numărul de locuitori în mediul urban și rural în județul Harghita, 1948‐2009 ..................................... 72 Tabel 27: Tendințe de evoluție a populației, 2002‐2008 ..................................................................................... 73 Tabel 28: Așezări umane, 2007 ........................................................................................................................... 73 Tabel 29: Evoluția numărului de locuințe în județul Harghita ............................................................................. 74 Tabel 30: Evoluția și ponderea principalelor activități economice în județul Harghita, 2005‐2008 ..................... 74 Tabel 31: Distribuția forței de muncă pe diferite sectoare .................................................................................. 74 Tabel 32: Număr șomeri și rată șomaj, 2000‐2009 .............................................................................................. 75 Tabel 33: Evoluția PIB în România, 2004‐2007 .................................................................................................... 75 Tabel 34: Salariul net lunar mediu în principalele sectoare ale economiei pe persoană în județul Harghita ....... 76 Tabel 35: Metodologie și ipoteze privind calculul proiecțiilor generării deșeurilor ............................................. 83 Tabel 36: Cantităţi de deşeuri municipale colectate, 2009 .................................................................................. 88 Tabel 37: Indicatori generare deșeuri pe medii în kg/loc x zi, 2010 ..................................................................... 89 Tabel 38: Cantități de deșeuri generate și colectate în zona de proiect în t/an, 2010 ......................................... 89 Tabel 39: Indicator generare deșeuri pe medii în kg/loc x zi, 2010...................................................................... 89 Tabel 40: Proiecția generării deșeurilor municipale la nivelul zonei de proiect ................................................... 91 Tabel 41: Deșeuri municipale biodegradabile generate în anul 2010 .................................................................. 94 Tabel 42: Proiecția generării deșeurilor municipale biodegradabile, total zonă de proiect ................................. 96 Tabel 43: Cuantificarea țintelor privind deșeurile municipale biodegradabile pentru zona de proiect................ 97 Tabel 44: Cantitate și compoziți deşeuri de ambalaje generată în județ în anul 2007 ......................................... 99 Tabel 45: Proiecția generării deșeurilor de ambalaje, total zonă de proiect ..................................................... 101 Tabel 46: Ținte naționale de reciclare/valorificare deșeuri de ambalaje ........................................................... 102 Tabel 47: Cuantificarea țintelor privind deșeurile de ambalaje pentru zona de proiect .................................... 102 Tabel 48: Tipuri de deşeuri municipale periculoase .......................................................................................... 103 Tabel 49: Proiecţia deşeurilor municipale periculoase ...................................................................................... 104 Tabel 50: Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate .................................................................. 105 Tabel 51: Proiecţia privind deşeurile voluminoase ............................................................................................ 106 Tabel 52: Cantități colectate de DEEE, 2009 ..................................................................................................... 107 Tabel 53: Operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare DEEE ........................................... 107 Tabel 54: Operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare VSU ............................................ 108
12
Tabel 55: Compoziție estimată a deșeurilor menajere în amestec .................................................................... 109 Tabel 56: Proiecția compoziției deșeurilor din mediul urban ............................................................................ 111 Tabel 57: Proiecția compoziției deșeurilor din mediul rural .............................................................................. 111 Tabel 58 Evoluția gradului de deservire cu servicii de colectare ....................................................................... 112 Tabel 59: Principalele companii de colectare și transport în 2010 .................................................................... 112 Tabel 60: Echipamentele agenților de salubrizare pentru transportul deșeurilor menajere ............................. 115 Tabel 61: Containere pentru colectare separată în Microregiunea ALCSIK ....................................................... 116 Tabel 62: Capacități de reciclare în județul Harghita în anul 2007 .................................................................... 118 Tabel 63: Zona de deservire a SC ECO‐CSIK SRL, decembrie 2010 ..................................................................... 119 Tabel 64: Compoziția și cantitățile de deșeuri sortate, SC ECO‐CSIK SRL ........................................................... 120 Tabel 65: Compoziția și cantitățile de deșeuri sortate, SC ZOLD SRL ................................................................. 121 Tabel 66: Depozite municipale neconforme existente în județul Harghita ........................................................ 122 Tabel 67: Condiții existente pe depozitele ce urmează a fi recultivate în cadrul proiectului ............................. 125 Tabel 68: Evoluția tarifelor privind deșeurile în județul Harghita ...................................................................... 128 Tabel 69: Nivele de taxe sau tarife privind deșeurile pentru principalii operatori în 2010 ................................ 129 Tabel 70: Proiecția cantităților de nămol generat în SEAU ................................................................................ 132 Tabel 71: Proiecția cantităților de nămol generate în STA ................................................................................ 133 Tabel 72: Metode eliminare nămol ................................................................................................................... 135 Tabel 73 : Evaluarea opțiunilor pentru colectarea deșeurilor reziduale ............................................................ 139 Tabel 74: Evaluarea opțiunilor pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile .......................................... 141 Tabel 75: Analiza opţiunilor privind colectarea separată a tuturor tipurilor de deşeuri municipale biodegradabile
................................................................................................................................................................ 144 Tabel 76: Comparaţie între criteriile principale ale celor două tipuri de staţie de transfer ............................... 148 Tabel 77 : Localități arondate zonei de colectare nord ..................................................................................... 150 Tabel 78 : Localități arondate zonei de colectare sud ....................................................................................... 151 Tabel 79 : Localități arondate zonei de colectare vest ...................................................................................... 151 Tabel 80: Costuri investiționale aferente instalațiilor de incinerare în funcție de capacitate ............................ 163 Tabel 81 : Prezentare comparativă a tehnicilor de tratare a deșeurilor municipale biodegradabile .............. 164 Tabel 82 : Comparaţia proceselor de tratare a levigatului ................................................................................ 171 Tabel 83 : Comparație costuri tehnologii de tratare levigat .............................................................................. 173 Tabel 84: Date privind amplasamentele propuse pentru centrele de colectare prin aport voluntar ................. 179 Tabel 85: Determinarea numărului de centre de colectare prin aport voluntar ................................................ 180 Tabel 86: Distanța până la utilități de la centrele de colectare cu aport voluntar ............................................. 181 Tabel 87: Verificarea locațiilor stațiilor de transfer în funcție de distanțe ......................................................... 182 Tabel 88: Opțiuni tehnice privind închiderea .................................................................................................... 184 Tabel 89: Prezentarea celor trei alternative propuse pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în
județul Harghita ....................................................................................................................................... 189 Tabel 90: Costuri investiționale – alternativa A ................................................................................................ 191 Tabel 91: Costuri investiționale – alternativa B ................................................................................................. 191 Tabel 92: Costuri investiționale – alternativa C ................................................................................................. 192 Tabel 93: Costuri investiționale – alternativa D ................................................................................................ 192 Tabel 94 : Fluxuri deșeuri ‐ zone de colectare .................................................................................................. 194 Tabel 95 : Ţinte privind reciclarea / valorificarea ambalajelor .......................................................................... 195 Tabel 96 : Cantități de deșeuri de ambalaje reciclate ....................................................................................... 196 Tabel 97: Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile – alternativele A, B și C .................................. 197 Tabel 98 : Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile – alternativa D .............................................. 198 Tabel 99: Proiecția populației județului Harghita pentru perioada 2009‐2032 conform diferitelor modele ...... 200 Tabel 100: Proiecția populației pe 5 regiuni și microregiuni în județul Harghita realizată de Csata‐Kiss, anii 2022
și 2032 ..................................................................................................................................................... 202 Tabel 101: Colectare separată deșeuri menajere .............................................................................................. 205 Tabel 102: Recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile ........................................................ 206 Tabel 103: Recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile ................................................. 207 Tabel 104: Consum estimat de carburanți pentru vehiculele de colectare și transport ..................................... 209 Tabel 105: Estimare privind lungimea drumurilor interioare ale localităților .................................................... 209 Tabel 106: Parametri de proiectare utilizați pentru dimensionarea stațiilor de transfer ................................... 210 Tabel 107: Caracteristicile depozitului .............................................................................................................. 213 Tabel 108: Criterii de proiectare principale utilizate pentru dimensionarea primei celule a depozitului ........... 213
13
Tabel 109: Determinarea suprafeței stratului de impermeabilizare a bazei ...................................................... 214 Tabel 110: Principalele capacități ale stației de compostare / cantități estimate / 2013 ............................... 222 Tabel 111: Parametri de proiectare – zonă pretratare deșeuri ......................................................................... 224 Tabel 112: Parametrii de proiectare – zonă compostare intensivă ................................................................... 225 Tabel 113: Parametri de proiectare – platformă de maturare .......................................................................... 226 Tabel 114: Determinarea numărului de unități de compostare individuală, 2013 ............................................ 227 Tabel 115: Parametri dimensionare ................................................................................................................ 228 Tabel 116: Rezumat al măsurilor investiționale din cadrul proiectului .............................................................. 234 Tabel 117: Pubele și containere deșeuri ........................................................................................................... 236 Tabel 118: Vehicule pentru deșeuri biodegradabile .......................................................................................... 237 Tabel 119: Vehicule pentru colectarea din ușă‐în‐ușă a deșeurilor reciclabile uscate ....................................... 237 Tabel 120: Vehicule pentru colectarea deșeurilor din insulele pentru colectare separată ................................ 238 Tabel 121: Vehicule pentru transportul containerelor de 5‐24 m3 de la centrele de colectare prin aport voluntar
................................................................................................................................................................ 238 Tabel 122: Capacitate proiectată a stațiilor de transfer .................................................................................... 239 Tabel 123: Determinarea numărului de camioane cu remorcă ......................................................................... 239 Tabel 124: Indicatorii de performanţă privind colectarea şi transportul deşeurilor .......................................... 239 Tabel 125: Deșeuri intrate în centrele de colectare separată prin aport voluntar ............................................. 240 Tabel 126: Cantități deșeuri intrate în stațiile de sortare .................................................................................. 241 Tabel 127: Capacitatea proiectată a staţiilor de sortare ................................................................................... 241 Tabel 128: Rezultat stații de sortare, 2013 ....................................................................................................... 241 Tabel 129: Indicatori de performanţă privind reciclarea deşeurilor (inclusiv deşeurile de ambalaje) ................ 242 Tabel 130: Cantități intrate în stația de compostare, 2013 ............................................................................... 242 Tabel 131: Capacitate proiectată a stației de compostare, 2013 ...................................................................... 242 Tabel 132: Cantități rezultate stația de compostare (45 % din materia intrată), 2013 ...................................... 243 Tabel 133: Posibili indicatori de performanţă privind tratarea biologică .......................................................... 243 Tabel 134: Cantități deșeuri intrate pe depozit ................................................................................................. 243 Tabel 135: Estimare privind capacitatea depozitului de realizat, prima celulă .................................................. 243 Tabel 136: Estimare suprafață depozit, prima celulă ........................................................................................ 244 Tabel 137: Indicatori de performanţă privind noul depozit ............................................................................... 244 Tabel 138: Indicatori de performanţă privind închiderea depozitelor neconforme ........................................... 244 Tabel 139: Principalele capacități ale stației de compostare / cantități estimate / 2013 ............................... 255 Tabel 140: Cost investițional în prețuri constante ........................................................................................... 269 Tabel 141: Cost investițional în prețuri curente .............................................................................................. 269 Tabel 142: Costuri investiționale în prețuri constante cu ajustare de preț ..................................................... 270 Tabel 143: Dezvoltarea fluxului de numerar în prețuri curente cu ajustare de preț ....................................... 270 Tabel 144: Costuri de operare şi întreţinere pentru colectare şi transport ....................................................... 271 Tabel 145: Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de transfer .............................................................. 271 Tabel 146: Costuri de operare şi întreţinere pentru depozit ............................................................................. 272 Tabel 147: Costuri de operare şi întreţinere pentru tratare biologică (compostare) ......................................... 272 Tabel 148: Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de sortare ............................................................... 273 Tabel 149: Operare şi întreţinere pentru amplasamente existente .................................................................. 273 Tabel 150: Rezumat al costurilor de operare şi întreţinere ............................................................................... 273 Tabel 151: Costuri unitare investiţionale .......................................................................................................... 274 Tabel 152: Costuri unitare operare şi întreţinere (O&Î) .................................................................................... 275 Tabel 153: Plan de finanțare – detaliat ............................................................................................................. 277 Tabel 154: Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară ............................................. 278 Tabel 155: Tarife cu TVA ................................................................................................................................... 279 Tabel 156: Prag criteriu de suportabilitate........................................................................................................ 279 Tabel 157: Tarife fără TVA ................................................................................................................................ 279 Tabel 158: Tarife pe persoană/lună .................................................................................................................. 280 Tabel 159: Principalii indicatori utilizaţi în cadrul analizei economice ............................................................... 281 Tabel 160: Analiza de senzitivitate .................................................................................................................... 282 Tabel 161: Valori modificate ............................................................................................................................. 283 Tabel 162: Parametri analiză de risc ................................................................................................................. 283 Tabel 163: Rezultate analiza de risc .................................................................................................................. 284 Tabel 164: Licitații propuse în cadrul proiectului .............................................................................................. 308
14
Tabel 165: Plan de achiziții ............................................................................................................................... 311 Tabel 166: Plan de implementare (Grafic Gantt)............................................................................................... 312 Tabel 167: Clasificarea riscurilor ....................................................................................................................... 314 Tabel 168: Evaluarea și gestionarea riscului pe durata implementării .............................................................. 315
LISTĂ FIGURI
Figura 1 Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita ........................................................... 21 Figura 2 Valori distribuție ................................................................................................................................... 33 Figura 3: Locația județului Harghita în România ................................................................................................. 47 Figura 4: Harta județului Harghita ...................................................................................................................... 48 Figura 5: Evoluția salariului net lunar mediu pe medii* ...................................................................................... 76 Figura 6: Instituții de mediu în România relevante pentru sectorul de deșeuri ................................................... 79 Figura 7: Deșeuri municipale generate în anul 2010 ........................................................................................... 86 Figura 8: Instalații deșeuri existente ................................................................................................................... 87 Figura 9: Zone de deservire depozite ................................................................................................................ 114 Figura 10: Centrul de colectare separată ALCSIK .............................................................................................. 121 Figura 11: Echipamente ale centrului de colectare separată ALCSIK ................................................................. 121 Figure 12 : Zone de colectare propuse .............................................................................................................. 150 Figura 13: Compostarea în grămezi .................................................................................................................. 155 Figura 14: Compostarea în grămezi statice aerate (GSA) .................................................................................. 156 Figura 15: Unitate de compostare individuală cu plasă de sârmă din oțel galvanizat ........................................ 158 Figura 16: Unități de compostare cu cadru de lemn ......................................................................................... 159 Figura 17: Schemă tratare mecano‐biologică simplă ....................................................................................... 160 Figura 18 : Schemă instalație tratare mecano‐biologică cu uscare biologică ..................................................... 161 Figura 19 : Schemă instalație tratare mecano‐biologică cu valorificare energetică ........................................... 162 Figura 20: Rute de transport la Remetea .......................................................................................................... 183 Figure 21 : Bring Centre – Centru de colectare prin aport voluntar Recultivation of non‐compliant landfill –
Recultivare depozit neconform ............................................................................................................... 194 Figura 22: Proiecția populației calculată cu ajutorul a diferite metode până în anul 2039 ................................ 202 Figura 23: Stație de compostare – diagramă de proces ................................................................................... 224 Figura 24: Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita......................................................... 231 Figura 25: Rezumat fluxuri de deșeuri în 2013 .................................................................................................. 234 Figura 26: Funcționare centru de colectare prin aport voluntar ....................................................................... 249 Figura 27: Sistem de impermeabilizare a suprafeței depozitului ..................................................................... 263 Figura 28: Analiza MER ..................................................................................................................................... 313
15
1. REZUMAT
1.1 Obiectivul Proiectului
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unui sistem durabil, la standarde europene, de
gestionare a deșeurilor solide în județul Harghita prin îmbunătățirea serviciilor de gestionare a
deșeurilor și reducerea numărului existent de depozite neconforme în județ, în conformitate cu
practicile și politicile UE în cadrul Axei Prioritare 2 a POS Mediu. Sistemul integrat de gestionare a
deșeurilor va duce la creșterea calității mediului și a condițiilor de viață în județul Harghita.
Obiectivele principale în domeniul gestionării deșeurilor în județul Harghita sunt următoarele:
Implementarea colectării separate a deșeurilor reciclabile atât în mediul urban, cât și rural;
Atingerea nivelului cel mai mare de valorificare deșeuri municipale și asigurarea îndeplinirii
țintelor privind deșeurile de ambalaje;
Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate prin compostare și alte metode de
tratare în vederea asigurării atingerii țintelor legislative;
Gestionarea corespunzătoare a fluxurilor specifice de deșeuri (deșeuri menajere periculoase,
DEEE, nămol de la stațiile de epurare orășenești);
Colectarea deșeurilor din construcții și demolări și valorificarea potențialului util al acestui tip
de deșeuri;
Închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme;
Realizarea unui depozit zonal pentru deșeuri nepericuloase.
1.2 Date identificare proiect
Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor propus este proiectat pentru județul Harghita din
România. Județul Harghita se află în Regiunea Centrală a României, cu reședința de județ la
Miercurea Ciuc.
Județul Harghita este înconjurat la nord de județul Suceava, de județele Neamț și Bacău în est,
Covasna și Brașov la sud și Mureș în vest. Suprafața judeșului este de 6.639 km2, reprezentând 2,78 %
din suprafața totală a României.
La mijlocul anului 2009, populația județului era de 325.345 locuitori, din care 143.234 (44,1 %)
locuiau în mediu urban și 182.111 (55,9 %) în mediul rural (sursă: INS). Per ansamblu, populația are o
tendință de descreștere pe de o parte din cauza tendinței negative a natalității și, pe de altă parte,
din cauza migrării semnificative în străinătate. Numărul de populație din mediul rural a înregistrat o
creștere mică în ultimii zece ani, ceea ce este opusul tendințelor internaționale și atrage atenția
asupra sub‐urbanizării.
Potrivit scrisorii nr. 24792/22.07.2011, Odorheiu Secuiesc nu se va alătura proiectului. Așadar,
populația aferentă zonei acoperite de SIGD este de 287.791 locuitori (2010).
16
Relieful județului include o mare parte din grupul central al Carpaților Orientali, o mică parte din zona
de câmpie a Carpaților de Curbură, precum și extremitatea de sud‐vest a Subcarpaților Transilvaniei.
Astfel, relieful este dominat de cele două lanțuri muntoase orientate spre nord‐est – sud‐vest, între
care se intercalează câteva depresii intramontane. În partea de sud‐vest se găsesc podișurile
Subcarpaților, intens fragmentate de rețeaua de apă a celor două Târnave.
Zona de munte ocupă peste 60 % din teritoriul județului și este formată din munții Căliman, Gurghiu,
Hăşmaş și Ciuc. Înălțimea acestor munți descrește de la nord la sud. Munții Călimani atinge înălțimi
mai mari, de 2.000 m, în alte masive înălțimile atingând 1.800 m.
Din punct de vedere administrativ, județul Harghita este constituit din 4 municipii (Miercurea‐Ciuc,
Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni și Topliţa), 5 orașe (Băile Tuşnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc și
Vlăhiţa) și 58 comune și 235 sate. Reședința de județ se află la Miercurea‐Ciuc care are o populație de
42.140.
În mediul urban și rural din județul Harghita, activitățile de colectare a deșeurilor sunt realizate de
companii desemnate. În principiu, collectarea se efectuează zilnic pentru zonele de blocuri și
săptămânal pentru zonele de case individuale. Cu toate acestea, frecvența de colectare variază de la
oraș la oraș și, și în funcție de sezon. Pe timp de vară, colectarea deșeurilor din piețe și cantine poate
fi realizată zilnic din cauza temperaturilor ridicate și a cantităților de deșeuri organice generate.
În prezent, există 10 agenți de salubrizare în județul Harghita din care 6 sunt companii cu capital
privat, 2 sunt structuri în cadrul primăriilor (Bălan, Toplița), 1 companie de interes public local (SC GO
SA Gheorgheni) și 1 companie 100 % în proprietatea unei asociații municipale (SC ECO‐CSIK SRL).
Acești operatori deservesc județul Harghita în proporție de 100 % cu servicii de colectare și transport.
Din cei 10 operatori, 9 operatori dețin licență ANRSC: SC AVE HURON SRL,
SC AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL Odorheiu Secuiesc, SC ECO‐CSIK SRL Sânsimion, SC KVG
ROMANIA SRL Bălan, SC GO SA Gheorgheni, SC SCHUSTER ECOSAL SRL Sighişoara, SC F&G ECO SRL
Târgu Mureş, Primăria Bălan și SC Neval SRL Zetea. Primăria Toplița este operatorul care nu deține
licență.
În județul Harghita nu se desfășoară activități de transfer a deșeurilor. Colectarea, valorificarea și
eliminarea deșeurilor reciclabile sunt limitate la municipiul Odorheiu Secuiesc și o parte din regiunea
Ciuc. În ceea ce privește reciclarea deșeurilor de ambalaje (hârtie și carton și/sau plastic și/sau
metal), pe teritoriul județului există 2 agenți economici autorizați în acest sens (SC Solaris Trade SRLși
SC Zöld et Comp SRL).
În anul 2009, în cadrul unui proiect PHARE CES 2003, pe teritoriul microregiunii ALCSIK a fost
implementat un sistem de colectare separată, zonă care este și ea înclusă în acest proiect.
Principalele componente: stația de sortare din Sânsimion, vehiculele și recipienții de colectare. Stația
de sortare existentă și bunurile au fost avute în vedere când s‐a realizat planificarea sistemului
integrat.
Până la mijlocul anului 2012, eliminarea deșeurilor reziduale în județul Harghita se realiza pe 4
depozite. Trei depozite neconforme proprietate publică – Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Toplița – au
încetat activitatea în iulie 2012 și trebuie închise. Există un depozit conform potrivit standardelor UE
pe Platoul Țechend, în apropiere de Odorheiu Secuiesc
17
,construit de partenerul privat de concesiune SCAVE Harghita Salubritate SRL în 2007‐2008. Cu toate
că depozitul Țechend face obiectul unor probleme de ordin legal, a fost avută în vedere integrarea
acestuia, fiind o instalație amplasată în zona de proiect.
Trei localități exportă deșeurile în afara zonei de proiect la depozitul Sighișoara, iar o localitate la
depozitul de la Câmpia Turzii.
De la aderarea la Uniunea Europeană din 1 ianuarie 2007, România trebuie să respecte noi standarde
de mediu. În ceea ce privește infrastructura de gestionare a mediului, aceste provocări includ ținte
specifice de valorificare și reciclare, precum și cerințe mai stricte în ceea ce privește depozitarea
deșeurilor. Ca punct de plecare în vederea atingerii acestor ținte, în anul 2004 au fost aprobate
Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor (SNGD) și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
(PNGD), iar în anul 2006 au fost aprobate Planurile Regionale de Gestionare a Deșeurilor de către
Minister.
Proiectul propus are scopul de a stabili un sistem integrat de gestionare a deșeurilor (SIGD) în județul
Harghita, conform cu directivele CE și legislația românească. Acest proiect va aduce o contribuție
semnificativă la atingerea obiectivelor Programului Operațional Sectorial (POS) pentru Mediu
(aprobat în iulie 2007) și a angajamentelor privind gestionarea deșeurilor prezentate în Tratatul de
Aderare. În plus, acesta este un proiect prioritar în PRGD și va avea un impact pozitiv semnificativ
asupra mediului și sănătății populației.
1.3 Analiza necesarului
În ceea ce privește gestionarea deșeurilor în județul Harghita, sistemul existent nu este în totalitate
conform cu cerințele legale și nu poate asigura îndeplinirea obiectivelor și atingerea țintelor
legislative, precum și a celor stabilite prin Tratatul de Aderare. Tabelul de mai jos prezintă
principalele deficiențe ale actualului sistem de gestionare a deșeurilor.
Componentă de sistem Deficienţe Cerinţele ce trebuie îndeplinite prin sistemul integrat de
gestionare a deşeurilor
Colectarea şi transportul
deşeurilor menajere
Unele contracte cu
operatorii de servicii
de salubrizare pentru
colectarea și
transportul deșeurilor
expiră curând sau sunt
încheiate pe o
perioadă
nedeterminată;
În prezent, nu există
nicio stație de transfer.
Întreaga populație (urbană și rurală) este conectată la
serviciul de salubrizare
Furnizarea de vehicule și mijloace de transport pentru
colectarea deșeurilor reziduale în localitățile unde
serviciul de colectare și transport va fi delegat;
Realizarea de staţii de transfer
Colectarea separată a
deşeurilor reciclabile
În prezent, sistemul de
colectare separată a
deşeurilor reciclabile nu
este încă extins la nivel de
Implementarea sistemului de colectare separată a deșeurilor
reciclabile în vederea asigurării reciclării/valorificării
următoarelor cantități minime de deșeuri de ambalaje atât
de la populație, cât și din comerț, industrie și de la instituții în
18
Componentă de sistem Deficienţe Cerinţele ce trebuie îndeplinite prin sistemul integrat de
gestionare a deşeurilor
judeţ. 2013:
‐ 3.237 tone de deșeuri de hârtie și carton;
‐ 1.313 tone de deșeuri de plastic;
‐ 1.547 tone de deșeuri de sticlă;
‐ 454 tone de deșeuri de metal;
‐ 405 tone de deșeuri de lemn;
‐ 9.595 tone – total reciclare deșeuri de ambalaje;
‐ 10.468 tone – total valorificare deșeuri de ambalaje.
Dotarea cu recipienţi şi mijloace de transport pentru
colectarea separată a deşeurilor reciclabile
Asigurarea de capacităţi de sortare pentru deşeurile
reciclabile colectate separat
Asigurarea de capacități de
tratare a deșeurilor
municipale biodegradabile
În prezent, în județ nu
există capacități de tratare
a deșeurilor municipale
biodegradabile
Cantităţi care urmează să fie tratare:
‐ 28.904 tone în 2013.
‐ 39.203 tone în 2016.
Asigurarea unei capacități de tratare pentru compostare
Gestionarea fluxurilor
specifice de deşeuri (deşeuri
periculoase menajere,
deşeuri voluminoase, deşeuri
din construcţii şi demolări,
DEEE)
În prezent, sistemul de
colectare separată a
fluxurilor speciale de
deșeuri nu este
implementat și nu există
nici un sistem pentru
gestionarea lor.
Achiziţionarea de echipamente de colectare şi transport
pentru fluxurile speciale de deşeuri;
Realizarea de instalaţii pentru tratarea fluxurilor
speciale de deşeuri
Eliminare prin depozitare În prezent, în județ există
un singur depozit conform
funcțional la Țechend și 9
depozite neconforme
Realizarea depozitului zonal de deşeuri
Închiderea depozitelor neconforme (depozitul
neconform de la Odorheiu Secuiesc nu va fi închis în
cadrul acestui proiect)
Finanţare/Recuperare
costuri
Capacitate de finanţare
insuficientă
Nu există recuperare de
costuri
Nu se aplică principiul
„poluatorul plătește”
Asigurarea finanţării necesare achiziţionării
echipamentelor
Dezvoltarea unei politici eficiente de recuperare a
costurilor, în limitele suportabilității populației,
permițând finanțarea înlocuirii echipamentelor depășite
19
Componentă de sistem Deficienţe Cerinţele ce trebuie îndeplinite prin sistemul integrat de
gestionare a deşeurilor
Informarea şi conştientizarea
publicului
Lipsa informațiilor și a unui
grad de conștientizare a
publicului în ceea ce
privește prioritățile și
cerințele unui sistem
integrat de gestionare a
deșeurilor
Campanii de informare şi conştientizare a publicului
1.4 Analiza opțiunilor
Singurul loc potrivit pentru un depozit în județul Harghita este Remetea. Nu a fost propus nici un alt
amplasament, de aceea nu s‐au putut efectua alte analize ale opțiunilor.
Similar, pentru stațiile de transfer au fost propuse doar două amplasamente: terenul adiacent
depozitului actual de la Miercurea‐Ciuc și zona fostului târg de animale de la Corund. Din punct de
vedere geografic, ambele sunt considerate corespunzătoare și pot fi cele mai soluții pentru
implementarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor (SIGD).
Au fost identificate patru alternative tehnice realiste și demne de analize mai aprofundate. Acestea
sunt:
Opțiunea A: sistem de colectare cu o pubelă (doar deșeuri în amestec), cu tratare mecano‐
biologică în vederea depozitării și o stație de sortare centrală;
Opțiunea B: sistem de colectare cu două pubele (deșeuri în amestec și reciclabile), cu tratare
mecano‐biologică în vederea valorificării energetice și cu două stații de sortare;
Opțiunea C: sistem de colectare cu două pubele (deșeuri în amestec și reciclabile), cu tratare
mecano‐biologică în vederea depozitării și cu două stații de sortare;
Opțiunea D: Sistem cu trei pubele (deșeuri în amestec, reciclabile, biodegradabile) cu stație
de compostare centrală de mare capacitate și două stații de sortare.
Toate aceste opțiuni respectă cu maximă siguranță rigorile legii în vigoare în sectorul deșeurilor și
sunt fezabile din punct de vedere tehnic.
Pe baza comparației tehnice și economico‐financiare de mai sus, se recomandă opțiunea D.
1.5 Sistem recomandat de gestionare a deșeurilor
Alternativa propusă pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita este
prezentată în figura de mai jos, iar măsurile investiționale sunt prezentate în tabelul de mai jos.
20
Tabel 1: Rezumat al măsurilor investiționale din cadrul proiectului
Instalație, echipament Bucăți Capacitate Unitate Locație
Unități de compostare individuală
20.000 – buc Case individuale în mediul urban și zonele suburbane
Pubele maro și containere pentru colectarea
deșeurilor biodegradabile 16.980*. 120, 1.100 litri Case și blocuri din mediul urban
Containere pentru deșeuri reziduale cu
mecanisme de protecție împotriva urșilor
20 1,1 mc Băile Tușnad
Centre de colectare prin aport voluntar
8 – locații Miercurea Ciuc, Topliţa, Bălan, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Corund, Sânsimion
Insule pentru colectare separată
116 insule noi cu 3
containere;
170 containere pentru
deșeuri de sticlă
– buc Toate localitățile
Staţii de sortare 1 15200 t/an
Remetea
Staţie de compostare 1 23.600 t/an Remetea
Staţii de transfer 1 40.000 t/an Miercurea Ciuc
1 17.000 t/an Corund
Depozit 1 450.000 m3 Remetea
Vehicule de colectare pentru colectare separată
21 – buc Remetea, Miercurea Ciuc,
Corund
Camioane cu remorcă pentru stații de transfer
10
Pentru ridicarea containerelor mobile
buc Miercurea Ciuc, Corund
„Centre mobile de colectare prin aport voluntar” – camioane închise cu containere pentru colectarea deșeurilor menajere
periculoase
1 – buc ‐
* La cererea autorităților de mediu, pentru localitatea Băile Tușnad vor fi achiziționate containere cu
mecanisme de protecție împitriva urșilor. 20 de containere (pentru colectarea separată a deșeurilor
biodegradabile din zonele de blocuri în orașul Băile Tușnad) vor fi echipate cu mecanisme de protecție
împotriva urșilor.
21
Figura 1 Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita
Puncte de colectare
Deșeuri reziduale
Deșeuri biodegradabile
Deșeuri reziduale
Deșeuri biodegradabile
Deșeuri de hârtie și carton
Deșeuri de plastic și metal
Deșeuri de sticlă
Deșeuri de sticlă
Deșeuri reziduale
Deșeuri reciclabile
Compostare individuală
compostreciclare
Deșeuri stradale și alte tipuri de deșeuri reziduale
Deșeuri din parcuri și
grădini și piețenămol
Investiții noiInvestiții finanțate din alte surse
Deșeuri menajere - mediul urban
Blocuri - Puncte de colectare
Sânsimion (existentă) - 5.700 t/anRemetea (nouă) - 15.200 t/an
Stații de transfer
Case - din ușă în ușăBlocuri și case - insule de
colectare
Colectarea separată a tuturor
tipurilor de deșeuri reciclabile
Miercurea Ciuc (nouă) - 40.000 t/anCorund (nouă) - 17.000 t/an
Deșeuri asimilabile
37.340 tone 28.330 tone
Case - din ușă în ușă
Centre de colectare separată
Deșeuri menajere - mediul rural
Depozit Remetea - prima celulă 450.000 m3 (53.810 t în 2013)
Stații de sortareStație de compostareRemetea (nouă) - 23.600 t/an
4.50
0
8.00
0
30.0
00
3.00
0
950
860
6.50
0
11.9
0010.2
00
2.30
0
7.90
0
16.60373
0
1.030
9.330
12.6
40
8.600
195
1.13
0
1.501
3.81
0
4.84
1 12.050
16.990
3.10
0
22
Verificarea îndeplinirii țintelor privind reciclarea/valorificarea deșeurilor de ambalaje
Tabelele de mai jos prezintă ţintele care trebuie atinse în conformitate cu proiecţia, precum şi
cantităţile care trebuie valorificate / reciclate potrivit opţiunilor tehnice din această alternativă.
Tabel 2: Ţinte privind reciclarea / valorificarea ambalajelor
Material Cantitate deșeuri de ambalaje (tone)
2011 2012 2013
Hârtie și carton 2.675 2.942 3.237
Plastic 772 955 1.313
Sticlă 1.023 1.266 1.547
Metale 375 412 454
Lemn 335 369 405
Total reciclare 6.632 7.930 9.595
Total valorificare 7.642 9.040 10.468
Tabel 3: Cantități de deșeuri de ambalaje reciclate
Material
Cantităţi de deşeuri de ambalaje (tone/an)
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Hârtie și carton
Stație de
sortare 2.786 2.878 3.081 3.354 3.435 3.517
Hârtie și carton
ICI direct la
valorificare 728 757 780 796 804 812
Hârtie și carton Total 3.514 3.635 3.862 4.149 4.239 4.329
Plastic
Stație de
sortare 2.856 2.955 3.015 3.069 3.117 3.165
Plastic
ICI direct la
valorificare 728 757 780 796 804 812
Plastic Total 3.584 3.712 3.795 3.865 3.921 3.977
Sticlă
Stație de
sortare 1.940 1.938 2.068 2.192 2.170 2.148
Sticlă
ICI direct la
valorificare 290 302 311 317 320 323
Sticlă Total 2.231 2.240 2.379 2.509 2.490 2.471
Metale
Stație de
sortare 736 744 784 824 826 827
Metale ICI direct la
82 85 87 89 90 91
23
Material
Cantităţi de deşeuri de ambalaje (tone/an)
2013 2014 2015 2016 2017 2018
valorificare
Metale Total 818 828 871 913 916 918
Lemn
ICI direct la
valorificare 486 506 521 531 537 542
Lemn Total 486 506 521 531 537 542
TOTAL reciclare 10.634 10.922 11.428 11.968 12.102 12.238
Valorificare
energetică lemn 1.702 1.771 1.824 1.860 1.879 1.898
TOTAL valorificare 12.336 12.693 13.251 13.828 13.981 14.135
Din cele două tabele se poate observa că în cazul implementării sistemelor de colectare propuse și
realizarea stației de sortare, pentru fiecare, în perioada 2011 – 2013 vor fi atinse atât țintele de
reciclare pe materiale, cât și ținta globală.
Verificarea îndeplinirii țintelor privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri municipale
biodegradabile
Potrivit datelor prezentate în capitolele anterioare, cantitatea de deșeuri biodegradabile ce trebuie
redusă la depozitare este de:
28.904 tone în anul 2013;
39.203 tone în anul 2016.
În cazul alternativei selectate, reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile se
realizează prin:
compostare individuală;
compostare în stația de compostare Remetea;
reciclare și valorificare deșeuri de hârtie, carton și lemn.
Tabel 4: Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile
Cantitate (tone/an)
2013 2014 2015 2016
compostare individuală 4.592 4.580 4.590 9.199
Compostare în stația de compostare 22.351 22.195 22.138 22.084
24
Cantitate (tone/an)
2013 2014 2015 2016
Remetea
reciclare deșeuri de hârtie și carton în stațiile de sortare (ambalaje și non‐ambalaje)
4.644 4.797 5.136 5.590
Reciclare deșeuri de hârtie și carton direct de către generatori
728 757 780 796
valorificare lemn 2.189 2.276 2.345 2.392
TOTAL REDUCERE BIODEGRADABILE 34.504 34.605 34.989 40.061
1.6 Cadrul instituțional
Principalele cerințe privind regionalizarea în sectorul de deșeuri au fost îndeplinite:
ADI a fost înființat legal prin asocierea Consiliului Județean și a tuturor Consiliilor Locale din județul Harghita;
Documentul de Poziție privind implementarea proiectului e în plin proces de a fi semnat de toate unitățile administrativ‐teritoriale;
A fost efectuată o analiză detaliată a contractelor de salubrizare existente;
Dispozițiile contractuale privind sistemul integrat de gestionare a deșeurilor au fost stabilite de autoritățile locale și sunt reflectate corect în Documentul de Poziție.
Autoritățile locale din județul Harghita au decis următoarele privind contractele de salubrizare și mecanismul de plată:
În ceea ce privește serviciile de colectare și transport deșeuri (la stațiile de transfer/centrele de colectare/instalațiile de deșeuri) s‐a decis acordarea unui (1) contract pentru fiecare zonă de colectare; gestiunea serviciului va fi atribuită conform procedurii de delegare organizată de Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară, în numele și pe seama autorităților locale implicate;
În ceea ce privește transportul deșeurilor de la stațiile de transfer/sortare la depozitul ecologic, s‐a decis ca operatorii care asigură operarea acestor instalații, să asigure și serviciul de transport;
În ceea ce privește operarea instalațiilor de deșeuri, vor fi acordate 2 contracte, după cum urmează:
o 1 contract pentru operarea stației de transfer Miercurea Ciuc și a stației de transfer Corund;
o 1 contract pentru operarea centrului integrat de gestionare a deșeurilor Remetea – stație de sortare, stație de compostare și depozit ecologic.
În ceea ce privește ultimele două activități (transport și operarea instalațiilor), procedura de delegare va fi organizată de Consiliul Județean Harghita. Contractele vor fi semnate de Consiliul Județean, în calitate de autoritate contractantă. În ceea ce privește mecanismul de plată pentru serviciile de salubrizare, s‐a decis că la nivelul județului Harghita, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, ar trebui menținut sistemul de taxe.
25
Concluzia finală este că structura instituțională propusă pentru județul Harghita va asigura fiabilitatea și succesul implementării sistemului integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita.
1.7 Planul de implementare
Etapa de pregătire a proiectului a începu în iunie 2010 cu pregătirea acestei aplicații pentru asistență.
Această activitate a fost realizată de o echipă de consultanți pre‐finanțată de CJ Harghita. În cazul
unei aplicații cu succes (i.e. contract de sprijin semnat), Consultantul va pregăti și proiectarea în
detaliu și documentele de licitație și va asigura o contribuție în ceea ce privește supervizarea
șantierului pe durata construcției.
Punctele de referință în implementarea proiectului sunt următoarele:
Tabel 5: Puncte de referință
Contract / Nume activitate Dată începere Dată încheiere
I. AT pentru pregătire proiect (documentație aplicație POS Mediu, proiectare tehnică, contribuția proiectantului la faza de implementare, dosare de licitație)
Septembrie 2010 Noiembrie 2015
II. Verificare proiect depozit Remetea Mai 2013 Iunie 2013
III. Asistență Tehnică și supervizarea lucrărilor de construcție – sistem integrat de gestionare a deșeurilor județul Harghita (project management, supervizare, expert achiziții)
Septembrie 2013 Noiembrie 2015
IV. Contract de publicitate și conștientizare a publicului
Septembrie 2013 Decembrie 2014
V. Contract de lucrări:
V.1 Proiectare și lucrări de construcție Centru tratare deșeuri Remetea (FIDIC Cartea Roșie pentru depozit și FIDIC Cartea Galbenă pentru stație de compostare și stație de sortare)
Octombrie 2013 Noiembrie 2015
V.2 Proiectare și lucrări de construcție pentru stațiile de transfer Miercurea‐Ciuc și Corund și centrele de colectare prin aport voluntar
Septembrie 2013 Septembrie 2015
V.3 Proiectare și lucrări de construcție pentru închiderea sau ecologizarea depozitelor neconforme existente
Septembrie 2013 Octombrie 2015
26
Contract / Nume activitate Dată începere Dată încheiere
V.4 Proiectare și construcție drumuri de acces pentru Centru tratare deșeuri Remetea, stații de transfer, centre de colectare prin aport voluntar în Bălan, Toplița, Cristuru Secuiesc și Vlăhița și ecologizarea a două depozite neconforme (Băile Tușnad și Vlăhița)
Octombrie 2013 Noiembrie 2015
VI. Furnizare echipamente Septembrie 2013 Octombrie 2014
VII. Contract audit (audit anual al proiectului) Ianuarie 2014 Octombrie 2015
1.8 Evaluarea impactului asupra mediului
Sistemul integrat de gesionare a deșeurilor în județul Harghita include următoarele investiții care
aparțin unei categorii de dezvoltare ce intră sub incidența anexei II a Directivei EIM (11. Alte proiecte:
(b) instalații pentru eliminarea deșeurilor (proiecte care nu sunt incluse în Anexa I)):
Depozitul pentru deșeuri nepericuloase, stația de compostare și stația de sortare de la
Remetea;
Stațiile de transfer de la Miercurea Ciuc și Corund;
8 centre de colectare prin aport voluntar.
Coordonarea procedurii EIM pentru proiectul „Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul
Harghita” este în competența Agenției pentru Protecția Mediului Harghita – Gestionare Deșeuri.
Procedura EIM a fost demarată în data de 19.11.2010, când Agenția pentru Protecția Mediului (APM)
Harghita a fost notificată de către Consultant în seama Consiliului Județean Harghita cu privire la
acest proiect.
În data de 31.08.2011, a fost depus Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului la APM și la
Agenția Regională pentru Protecția Mediului (ARPM) Sibiu, fiind publicat și pe paginile de interne ale
ambelor agenții.
A fost nevoie de revizuirea și completarea Raportului de Evaluare a Impactului asupra Mediului, astfel încât, în data de 23.11.2012 Consiliul Județean Harghita a depus versiunea revizuită a Raportului de Evaluare a Impactului asupra Mediului.
În data de 28.11.2012, CAT a organizat o întâlnire pentru a decide asupra emiterii avizului de mediu. Publicul a fost informat cu privire la această decizie prin anunțuri în ziarele locale Informația Harghitei în data de 22.12.2012 și Hargita Nepe în data de 20.12.2012, la sediul Consiliului Județean Harghita în data de 19.12.2012 și la sediul următoarelor primării: Remetea, Corund, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc și Vlăhiţa; De asemenea, tot pentru informarea publicului, APM Harghita a publicat pe pagina sa de internet
anunțul privind emiterea avizului de mediu și a versiunii de lucru a acestuia;
27
Documentele însoțitoare au fost disponibile publicului de‐a lungul duratei întregii proceduri la sediul
APM Harghita și al deținătorului proiectului.
În data de 28.12.2012 a fost emis Acordul de Mediu nr. 3.
1.9 Analiza financiară
Analiza include un număr de etape succesive (deși posibil recurente). Pentru că fiecare etapă include
propria sa abordare metodologică, metodologia în detaliu este prezentată în aceste subsecțiuni. Cu
toate acestea, mai jos sunt prezentate câteva aspecte generale adoptate în cadrul abordării.
Metodologia adoptată este conformă cu metodologia recomandată de următoarele documente de
îndrumare:
Documentul de Lucru nr. 4: Ghid privind metodologia pentru elaborarea de analize cost – beneficiu; 5 Comisia Europeană, august 2006 (numit în continuare DL4).
Ghid privind analiza cost – beneficiu pentru proiecte de investiții: Fonduri Structurale, Fond de Coeziune și Instrument de Pre‐aderare, iulie 2008.
Ghid privind analiza cost – beneficiu pentru proiecte de deșeuri solide ce urmează a fi sprijinite prin Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada 2007 – 2013. Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Mediului au elaborat, sub coordonarea Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale și cu sprijinul JASPERS, versiunea finală martie 2009 (numită în continuare Ghid ACB).
Mai exact, activitatea a urmat îndeaproape procedurile specificate în Ghidul ACB.
Diferitele analize implică manipularea și calculul unui volum impresionant de date, fiind astfel
necesară utilizarea unui model în format electronic. A fost folosit un model de fișier dezvoltat de
JASPERS care este disponibil în Anexa I a Ghidului ACB. Acest model a fost modificat pentru a fi
conform cu circumstanțele specifice județului Harghita.
Rezultatul arată dacă schema îndeplinește sau nu criteriile necesare:
tarifele sunt suportabile în conformitate cu criteriile aplicate în fiecare an; tarifele dau dovadă de o creștere acceptabilă de‐a lungul timpului; proiectul este sustenabil din punct de vedere financiar (potrivit criteriilor acordate), tarifele nu
sunt exagerate (nu generează un profit exagerat); rata diferenței de finanțat (DF) se regăsește în intervalul adecvat: o DF > 100 % înseamnă că
proiectul nu este sustenabil din punct de vedere financiar pentru tarifele precizate și o DF <0 înseamnă că proiectul nu are nevoie de finanțare UE.Ipoteze generale folosite în analiză:
Ipotezele generale folosite în analizã:
Orizontul de timp: Perioada de referință a scenariului este de 30 ani, din care 2 ani sunt considerați
perioada de implementare a proiectului și 28 de ani perioada de referință, durata de viață economică
a proiectului. În ACB se vor prezenta tabele mai scurte, doar pentru câțiva ani, tabelele complete ce
conțin toți anii proiecției fiind prezentate ca anexă la această documentație, precum și fișierele ce
conțin calculele. Se vor prezenta următorii ani: 2012, 2013 ca ani ai investiției, 2014 ca primul an
28
după ce s‐a realizat investiția, anii 2021 și 2031 ca ani intermediari și anul 2041 ca anul final al
perioadei de implementare.
Moneda locală este RON și în fișierul excel toate calculele sunt realizate în unități de mii RON.
În ceea ce priveşte durata de viaţă tehnică a echipamentului, care are un impact asupra costurilor de
înlocuire care necesită să fie luate în considerare în perioada de referinţă, este recomandată
separarea investiţiilor în trei categorii principale:
‐ Lucrări civile (inclusiv clădiri, bazine, drumuri de acces etc.) – 40 ani;
‐ Camioane și containere – 8‐10 ani;
‐ Echipamente și instalaţii – 12 ani.
Rata de actualizare financiară: Rata de actualizare financiară (în termenii reali) ce urmează să fie
folosită este de 5%, aşa cum este recomandat de Comisia Europeană în DL4.
Ipoteze macroeconomice: datele statistice vor fi surse pentru intrările macroeconomice.
Cursul valutar pentru costurile de investiţii este 1€= 4,31 lei, folosit în Devizul Studiului de
Fezabilitate.
Indicatorii de Performanţă Financiară a Proiectului
FRR/C fără asistenţă din partea Comunităţii şi FRR/K cu asistenţă din partea Comunităţii indică
profitul proiectului.
Pentru proiectul de faţă, valoarea RRF/C fără asistenţă din partea Comunităţii este ‐12,549%.
VANF/C fără asistenţă din partea Comunităţii este ‐29.908.795 Euro. Aceasta justifică nevoia pentru
cofinanţarea prin fondurile UE (FRR este negativ).
RRF/K cu asistenţă din partea Comunităţii pentru județul Harghita este ‐1.31%. VANF/K cu asistenţă
din partea Comunităţii este ‐2.008.162 Euro. Această valoare nu este mai mare decât rambursul
necesar privind capitalul pentru companiile din sector. Aceasta înseamnă că, încă există nevoia
Consiliului Judeţean Harghita de a contracta un împrumut pentru costurile neeligibile şi cofinanţate.
1.10 Diferența de finanțat și finanțarea
După stabilirea fluxurilor de numerar a investiției, se poate calcula diferența de finanțat și se poate
determina cuantumul adcvat de finanțare.
Calculul finanțării UE este realizat în concordanță cu prevederile Art.
Veniturile proiectului trebuie avute corect în vedere, astfel încât contribuția Fondului este
considerată în funcție de marja brută de auto‐finanțare a proiectului și nu are loc o suprafinanțare.
Pentru proiectele generatoare de venituri, metodologia utilizată pentru determinarea finanțării din
partea UE este cea a diferenței de finanțat.
29
Tabel 6: Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară
Principalele elemente și parametri Valoareneactualizată Valoareactualizată (VAN)
1 Perioadă de referinţă (ani) 28
2 Rată de actualizare financiară (%) reală 5,0%
3 Total costuri investiţionale (în Euro curente, neactualizate) 34.481.350
4 Total costuri investiţionale (în Euro, actualizate) 31.901.113
5 Valoare reziduală (în Euro, neactualizată) 5.257.392
6 Valoare reziduală (în Euro, actualizată) 1.216.442
7 Venituri (în Euro, actualizate) 31.231.815
8 Costuri de operare (în Euro, actualizate) 30.455.940
9 Venit net (în Euro, actualizat) = (7) ‐ (8) + (6) 1.992.317
10 Chetuieli eligibile [Art 55(2)] (în Euro, actualizat) = (4) ‐ (9) 29.908.795
11 Rata diferenţei de finanţat (%) = (10) / (4) 93,75%
1.11 Tarif și suportabilitate
Consultantul a determinat prin analiza detaliată un tarif pe tonă pentru populaţie şi un tarif diferit
pentru unităţile economice, care includ toate serviciile (colectare şi transport). Tabelul de mai jos
prezintă proiecţia tarifului pentru populaţie.
Tabel 7: Tarife cu TVA
2012 2013 2014 2021 2031 2041
Tarif utilizatori casnici mediul urban
(incl. TVA) RON/t 198,13 201,54 205,00 233,10 280,13 330,28
Tarif utilizatori casnici mediul rural
(incl. TVA) RON/t 198,13 201,54 205,00 233,10 280,13 330,28
Costuri minime utilizatori casnici
mediul urban, incl. TVA RON/gosp/an 190,74 195,59 200,54 241,10 313,78 397,46
Costuri minime utilizatori casnici
mediul rural, incl. TVA RON/gosp/an 103,16 105,78 108,46 130,40 169,71 214,97
Costuri medii utilizatori casnici, incl.
TVA RON/gosp/an 144,33 147,83 151,42 180,78 232,88 292,49
Sistemul de facturare dezvoltat în cadrul analizei pornește de la tariful pe tonă, numărul de persoane
și indicatorul de generare. Pentru populație se va utiliza un tarif calculat ca o taxă fixă pe persoană,
bazată pe indicatorul de generare.
Analiza de suportabilitate (inclusă în fișierul Financial WM) prezintă următoarea situație:
În timpul anilor de implementare, nivelul de suportabilitate este de 1,8% (decila cu venitul
cel mai mic pe gospodărie).
30
1.12 Analiza economică
Scopul analizei economice este de a asigura că proiectul are o contribuţie netă pozitivă pentru
societate şi valoarea urmează să fie cofinanţată din fonduri UE. În timpul analizei economice, se
identifică beneficiile sociale, precum și alte beneficii la care contribuie proiectul și se încearcă
monetizarea efectelor acestor beneficii pentru a putea calcula rata de rentabilitate economică (RRE)
a alternativei. De asemenea, se determină dacă rata cost – beneficiu este mai mare de 1. Dacă rata
B/C este mai mare de 1 înseamnă că beneficiile proiectului depășesc costurile proiectului, așadar
proiectul merită finanțare pentru că generează profituri mai mari decât costuri. RRE ar trebui să fie
mai mare decât rata de actualizare socială utilizată, care în cazul nostru este de 5,5 %. De asemenea,
și valoarea actualizată netă ar trebui să fie pozitivă.
Pașii includ:
conversia prețurilor de piață în prețuri economice;
evaluarea beneficiilor, i.e. (a) economie cu cheltuielile cu resurse; (b) reducerea neplăcerilor
vizuale, a mirosurilor și a riscurilor directe asupra sănătății și (c) reducerea emisiilor cu efect
de seră;
calculul indicatorilor de performanță ai proiectului: VANE (valoarea actualizată netă
economică), raport B/C (beneficiu/cost) și RRE (rata de rentabilitate economică).
Cu ajutorul beneficiilor economice și a costurilor actualizate, se calculează RRE, valoarea actualizată
netă economică și raport B/C. Acestea sunt prezentate în tabelul următor, iar calculul detaliat poate
fi găsit în modelul de calcul CBA haghita_d.xls, anexat acestui document.
Tabel 8: Principalii indicatori utilizaţi în cadrul analizei economice
E.2.3 Principalii indicatori utilizați în cadrul analizei economice
Parametri şi indicatori principali Valori
1 Rata de actualizare socială (%) 5,5%
2 Rata de rentabilitate economică (RRE) (%) 20,3%
3 Valoare actualizată netă economică (VANE) (în Euro) 44.152.026
4 Raport cost – beneficiu 2,09
Proiectul și‐a demonstrat valoarea economică pentru că RRE este mai mare decât rata de actualizare
socială, VANE este pozitiv și raportul B/C este mai mare de 1, ceea ce înseamnă că proiectul
depășește costurile, așadar, acesta este un proiect fezabil din punct de vedere financiar, economic și
social.
31
1.13 Analiza de senzitivitate şi analiza de risc
Pentru a identifica valorile critice, trebuie realizat un test de senzitivitate a proiectului planificat.
Primul pas este definirea variabilelor care ar putea avea un efect major asupra realizării proiectului
din punct de vedere financiar.
Pasul 1: Identificarea variabilelor cheie
Aceasta implică calcularea valorii indicatorilor de profit cu variţii de +/‐ 1% în următoarele variabile:
(i) cost investițional al proiectului, (ii) costuri de operare şi întreţinere, (iii) venituri, (iv) beneficii
economice, (v) costuri economice – investiţii și (vi) costuri economice – operare şi întreţinere.
Tabelul următor prezintă rezultatul analizei.
Tabel 9: Analiza de senzitivitate
E.3.2 Analiza de senzitivitate – variabile testate
Variabile testate
Rata de rentabilitate financiară
(RRF/K)(cazul de bază: ‐
02%)
Variaţia valorii actualizate
nete financiare (VANF/K)
Rata de rentabilitate economică
(RRE)(cazul de bază: 20%)
Variaţia valorii actualizate
nete economice (VANE)
1 Costurile investiţionale ale proiectului‐ creştere de 1%
‐0,30% 14,55%
2 Costurile investiţionale ale proiectului‐ descreştere de 1%
0,91% ‐28,74%
3 Venituri – creştere de 1% 0,84% ‐12,44%
4 Venituri – descreştere de 1% #NUM! 12,44%
5 Costuri O&Î – creştere de 1% #DIV/0! 12,06%
6 Costuri O&Î – descreştere de 1% 0,92% ‐12,06%
7 Beneficii economice – creştere de 1%
2,37% ‐0,55%
8 Beneficii economice – descreştere de 1%
1,77% ‐4,23%
9 Costuri economice (Investiţii) – creştere de 1%
1,81% ‐2,87%
10 Costuri economice (Investiţii) – descreştere de 1%
2,33% ‐1,91%
11 Costuri economice (O&Î) – creştere de 1%
2,03% ‐2,78%
12 Costuri economice (O&Î) – descreştere de 1%
2,10% ‐2,01%
Orice variabilă cu o variație de 1 % în cazul RRF/K sau RRE și chiar și o variație de mai mult de 5 în
valoarea VANF/K sau VANE este considerată o variabilă cheie.
32
În cazul nostru, veniturile și costurile de O&Î ale proiectului sunt considerate variabile cheie. După
identificarea variabilelor cheie, se trece la pasul următor, calculul modificării valorilor variabilelor
cheie.
Pasul 2: Calculul variației valorilor variabilelor semnificative
În acest caz, trebuie să se calculeze variația maximă admisibilă înainte ca VANF sau VANE să devină
negative.
Rezultatele acestor calculele sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Tabel 10: Valori modificate
Variabile semnificative Modificarea valorii
1 Costuri investiţionale ale proiectului Creştere maximă înainte ca VANF/K să devină negativ (%)
(deja negativ)
2 Venituri Descreştere maximă înainte ca VANF/K să devină negativ (%)
(deja negativ)
3 Costuri O&Î Creştere maximă înainte ca VFNA/K să devină negativ (%)
(deja negativ)
4 Beneficii economice Descreştere maximă înainte ca VANE să devină negativ (%)
(Nesemnificativ)
5 Costuri economice (Investiţii) Creştere maximă înainte ca VANE să devină negativ (%)
(Nesemnificativ)
6 Costuri economice (O&Î) Creştere maximă înainte ca VANE să devină negativ (%)
(Nesemnificativ)
Pentru analiza de risc se va realiza o simulare Monte‐Carlo, însă întâi trebuie identificate nivele
maxim și minim ale variabilelor cheie. După alocarea acestor valori, acestor variabile cheie li se vor
aloca simultan valori aleatorii, cu un număr de repetiții suficient de mare (în cazul nostru 25.000
iterații) și se va calcula distribuția probabilității pe fiecare din indicatorii de profitabilitate.
Nivelele maxim și minim ale variabilelor:
Tabel 11: Parametri analiză de risc
E.3.3 ANALIZĂ DE RISC – PARAMETRI AVUȚI ÎN VEDERE
Variabile Seria variaţiei de la cazul de bază
Inferioară Superioară
1 Costuri investiţionale ale proiectului ‐5,00% 10,00%
2 Venituri ‐5,00% 2,00%
3 Costuri O&Î ‐2,00% 5,00%
4 Beneficii economice ‐10,00% 2,00%
5 Costuri economice (Investiţii) ‐5,00% 10,00%
33
E.3.3 ANALIZĂ DE RISC – PARAMETRI AVUȚI ÎN VEDERE
Variabile Seria variaţiei de la cazul de bază
Inferioară Superioară
6 Costuri economice (O&Î) ‐5,00% 10,00%
Cu ajutorul acestor valori și a modelului de calcul, rezultatele simulării Monte Carlo sunt
următoarele:
Tabel 12: Rezultate analiza de risc
Variabile VANF/K VANE
1 Valoare estimată ‐3.542.830 39.757.271,36
2 Deviaţia standard 876.840 1.838.107.17
Distribuția probabilității și valorile sunt prezentate în figurile următoare.
Figura 2 Valori distribuție
34
Distribution of FNPV/K values
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
12,00%
14,00%
-7.6
56.4
34
-6.7
84.3
88
-5.9
12.3
42
-5.0
40.2
96
-4.1
68.2
49
-3.2
96.2
03
-2.4
24.1
57
-1.5
52.1
10
- 680
.064
Euros
Frequency
‐ Există o probabilitate de 95% ca VANF/K să se afle între ‐5261436,5 și ‐1824223,9, cu probabilitatea de 00% ca VANF/K >0.
‐ Există o probabilitate de 95% ca VANE să se afle între 36154581,3 și 43359961,4, cu probabilitatea de 100% ca VANE >0.
Distribution of ENPV/K values
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
12,00%
14,00%
32.3
02.1
79
34.0
95.8
52
35.8
89.5
25
37.6
83.1
99
39.4
76.8
72
41.2
70.5
45
43.0
64.2
19
44.8
57.8
92
4665
156
5
Euros
Frequency
35
2. REFERINȚA LA ASISTENȚĂ TEHNICĂ
Acest capitol prezintă cadrul proiectului de Asistență Tehnică (AT), obiectivele proiectului, precum și
scopul acestuia definite de Termenii de Referință (TR) ai proiectului AT în cauză. În plus, face
referință la alte proiecte relevante și, în final, prezintă pe scurt structura SF.
2.1 Cadru general
2.1.1 Cadrul și istoricul proiectului
Anul 2005
Au început căutările în județ pentru locații pentru depozit. În prima etapă, 13 localități au
oferit terenuri: Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Atid, Ciumani,
Corbu, Lueta, Mihăileni, Remetea, Sântimbru, Sânsimion.
S‐a semnat un acord de parteneriat între administrațiile județelor Harghita și Covasna în
vederea realizării unui proiect în comun. Din partea Harghita, acordul a fost semnat de
Consiliul Județean (CC) și 66 consilii locale (CL, orașe și comune).
Anul 2006
Contractul AT pentru planificarea sistemului de gestionare a deșeurilor în județele Harghita și
Covasna a fost acordat consorțiului Royal Haskoning Nederland BV, E.R.M. și Intergroup
Engineering Kft.
Harghita a demarat procedura pentru achiziționarea de teren adecvat pentru realizarea
centrului de gestionare deșeuri.
În urma unei evaluări realizate de consorțiul de asistență bazată pe un sistem complex de
criterii, din totalul de 13 posibile locații au rămas doar 5: Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc,
Gheorgheni, Sântimbru, Sânsimion.
În urma măsurătorilor efectuate pe amplasament au rămas în cursă doar 2 locații: Miercurea
Ciuc și Odorheiu Secuiesc. Din cauza faptului că municipiul Odorheiu Secuiesc nu a dorit să
participe în proiect, terenul oferit de oraș nu a mai putut fi avut în vedere. Așadar, a rămas
un singur amplasament pentru construcția centrului de gestionare deșeuri, acesta fiind
terenului oferit de municipiul Miercurea Ciuc.
Anul 2007
A fost elaborată prima versiune a Studiului de Fezabilitate (SF) cu centrul de gestionare
deșeuri (CGD) și depozit la Miercurea Ciuc.
Au fost lansate procedurile de autorizare din punct de vedere al mediului și alimentării cu apă
pentru CGD Miercurea Ciuc.
A avut loc o întâlnire pentru înființarea Asociației Municipale.
Publicul și ONG‐urile s‐au opus realizării centrului de gestionare deșeuri la Miercurea Ciuc
pentru că amplasamentul propus era prea aproape de zonele rezidențiale. La sfatul
Consultantului AT, județul Harghita a început căutările pentru o nouă locație.
36
Dănești a oferit teren pentru CGD.
Anul 2008
CJ Harghita a transferat 250.000 RON către Dănești pentru achiziționarea terenului identificat
și potrivit pentru construcția CGD.
CJ Harghita a semnat un acord cu reprezentanții comunei Dănești privind închirierea
terenului. Cu toate acestea, din cauza unor presiuni exercitate de locuitorii din Dănești,
oferta a fost retrasă.
Municipiul Odorheiu Secuiesc și‐a anunțat intenția de a face parte din proiectul județului de
gestionare a deșeurilor, cu anumite condiții.
A urmat o serie de negocieri cu municipiul Odorheiu Secuiesc, precum și reevaluarea
amplasamentului propus, cel al depozitului de la Țechend, fiind în proprietatea publică a
Odorheiului Secuiesc.
CJ Harghita a demarat lucrările pentru construcția drumului (cu o lungime de 4,5km) care să
ducă la amplasamentului de pe Platoul Țechend.
A început cooperarea dintre CJ Harghita și SC AVE Harghita Salubritate SRL. Aspecte
principale specificate în contractul de concesiune: cooperarea ar trebui să ducă în 4 ani la
realizarea unui CGD în județul Harghita conform standardelor naționale și UE, la închiderea
sau ecologizarea depozitelor neconforme și toate acestea nu ar trebui să genereze costuri
indirecte inacceptabile pentru administrațiile locale și cetățeni. Depozitul de la Țechend
trebuia integrat în SIGD pentru a deservi întregul județ.
A început căutarea de locații pentru stațiile de transfer, parte integrantă a proiectului. Au
fost alocate Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Topliţa, Borsec, Cristuru Secuiesc, Zetea și Corund.
Anul 2009
Tribunalul Miercurea Ciuc a înființat Asociația Municipală pentru implementarea și operarea
SIGD.
În martie, la întâlnirea organizată de Mininsterul Mediului, părțile (reprezentanții
Ministerului Mediului, Consultantul AT, CJ Harghita și CJ Covasna), în urma sfatului
Ministerului au decis ca cele două județe (Harghita și Covasna) să realizeze aplicații separate
pentru realizarea sistemelor lor de gestionare a deșeurilor ‐ astfel, ambele județe ar avansa
mai repede. Acest fapt a dus la destrămarea Asociației Municipale Harghita ‐ Covasna (12mai
2009).
CJ Harghita a continuat căutările în vederea stabilirii unei locații potrivite. Investigații
terenuri: Mihăileni, Mădăraş, Tomeşti, Sândominic, Dăneşti și Topliţa, fără niciun rezultat. În
Mihăileni, terenul era un sit Natura 2000, în Mădăraș și Tomești s‐au întâmpinat proteste din
partea localnicilor, terenul din Dănești nu avea o situație clară în ceea ce privește
proprietatea, terenul de la Sândominic nu era adecvat din punct de vedere tehnic, iar terenul
de la Toplița se află la marginea județului.
CJ Harghita nu a găsit, în timp util, o locație potrivită pentru realizarea CGD, expirând astfel
validitatea AT.
37
CJ Harghita a publicat o licitație deschisă pentru planificarea și proiectarea SIGD propriu.
Costurile privind pregătirea proiectului sunt pre‐finanțate de CJ Harghita.
Administrația locală Remetea (după consultarea publicului) a oferit un teren de 20 ha pentru
realizarea CGD, contribuind astfel la implementarea cu succes a proiectului. Potrivit studiilor
geotehnice, locația este potrivită pentru realizarea CGD.
2.1.2 Informații furnizate de MMP
De‐a lungul etapelor proiectului, Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP) a furnizat CJ Harghita, și
indirect echipei AT, prin intermediul de adrese și întâlniri de consultare, informații semnificative și
specifice. Acestea sunt rezumate în cele ce urmează:
1.) Concluziile întâlnirii de consultare organizate la București, iulie 2010:
Colectarea, transportul și tratarea deșeurilor din construcții și demolări nu sunt eligibile în
cadrul POS Mediu.
Achizționarea de vehicule de colectare și transport pentru deșeurile municipale solide în
amestec nu este eligibilă în cadrul POS Mediu.
În județul Harghita va primi finanțare o singură stație de compostare.
2.) Prin adresa nr. 94596/DF/09.09.2010 MMP a informat CJ Harghita că ar fi de dorit ca municipiul
Odorheiu Secuiesc să participe la înființarea ADI și să fie parte din proiect, însă investițiile care fac
obiectul contractului său de concesiune nu pot fi considerate ca și cheltuieli eligibile în cadrul
proiectului. Pentru mai multe detalii privind participarea Odorheiului Secuiesc, vă rugăm să consultați
Capitolul 2.6.
3.) Prin adresa nr. 3268/LB/23.06.2011 MMP a adus la cunoștința CJ Harghita următoarele:
Închiderea depozitului neconform, abandonat de la Odorheiu Secuiesc poate fi integrată în proiect
dacă sunt întrunite următoarele condiții:
Costurile cu închiderea depozitului în procedură simplă, precum și sumele colectate din
momentul creării fondului de închidere vor fi deduse din valoarea investiției specificată în
cadrul acestui proiect ca fiind alocată închiderii obiectivului;
Contractul este modificat în așa fel încât să fie exclusă finanțarea acestei componente din
contract;
Trebuie date explicații detaliate de ce acest obiectiv nu a fost închis în anul 2006, așa cum era
planificat.
Este posibilă integrarea în proiect a depozitului de la Țechend pentru a deservi doar municipiul
Odorheiu Secuiesc în următoarele condiții:
Decizia este aprobată de către APM, din punct de vedere al legislației în vigoare;
Se asigură faptul că populația beneficiară își permite să achite tarifele;
Este asigurată sustenabilitatea financiară a SIGD pentru întreaga perioadă de planificare (30
ani).
Prin adresa nr. 24792/20.07.2011, Primăria Municipiului Odorheiu a informat Consiliul Județean
Harghita că “ei nu se vor alătura proiectului județean”.
38
2.1.3 Studii și documente relevante anterioare
2.1.3.1 Studii anterioare
Bilanțuri de mediupentru 7 depozite municipale neconforme:
- Miercurea Ciuc Întocmit de: Universitatea Babeş‐Bolyai, Centrul Regional Pentru
Prevenirea Accidentelor Industriale Majore (CRAIM), 2004
- Gheorgheni (Joseni). Întocmit de: SC Total Proiect SRL, 2005
- Topliţa. Întocmit de: Universitatea Babeş‐Bolyai, Centrul Regional Pentru Prevenirea
Accidentelor Industriale Majore (CRAIM), 2005
- Bălan. Întocmit de: SC Total Proiect SRL, 2005
- Borsec. Întocmit de: SC Green Tera Consult International SRL, 2006
- Băile Tuşnad. Întocmit de: SC Lumea Mea SRL, 2005
Teză de doctorat pe depozitul Bălan. Titlu original: Cercetări privind reabilitarea ecologică a
perimetrului minier Bălan. Autor: Róbert SZÉP.
Document de lucru pentru Studiul de Fezabilitate pentru județul Harghita, 30 aprilie 2007.
Întocmit de Consorțiul Royal Haskoning (Olanda), Environmental Resources Management
(Germania) și Intergroup Engineering (România). Finanțare: Asistență Tehnică pentru
pregătire de proiecte în sectorul de deșeuri în România, ISPA 2003/RO/16/P/PA/013‐6
Concep privind realizarea unui depozit la Remetea. Titlu original: Települési szilárd
hulladéklerakó létesítése Gyergyóremete határában. Întocmit de: SC KVG Romania SRL, 10
august 2009
Studiu geotehnic privind amplasamentul depozitului de la Remetea. Întocmit de:
SC ARHITECTURA SRL, Architecți ALBERT Martin și GRANCSA László, ianuarie 2010
2.1.3.2 Documente relevante
Tratatul de Aderare al României la UE. Angajamentele asumate de România privind sectorul
de deșeuri sunt prezentate în detaliu pentru fiecare județ în planurile de implementare ale
Directivelor CE.
Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor 2003‐2004 (SNGD) aprobată prin Hotărâre de
Guvern (HG) nr. 1470/2004 esteinstrumentul de bază ce asigură implementarea politicii
privind deșeurile a Uniunii Europene în România. SNGD a fost elaborată de Ministerul
Mediului și Gospodării Apelor. Responsabilitățile ce revin acestei instituții sunt cele privind
prevederile legale europene în domeniul gestionării deșeurilor (Directiva Cadru 75/442/EEC
privind deșeurile, modificată de Directiva Consiliului 91/156/EEC, Directiva Consiliului
91/689/EEC privind deșeurile periculoase) transpuse în legislația românească prin Ordonanța
de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 426/2001.
39
Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), aprobat prin HGnr. 1470/2004 (MO nr.
954/18.10.2004), are scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea și implementarea
unui sistem de gestionare a deșeurilor solide adecvat din punct de vedere economic, cât și al
mediului. PNGD face referire la următoarele categorii de deșeuri lichide și solide: o deșeuri municipale solide (deșeuri menajere și asimilabile deșeurilor menajere); o deșeuri municipale solide (deșeuri menajere și asimilabile deșeurilor menajere); o deșeuri din construcțiii și demolări; o deșeuri de producție nepericuloase și periculoase.
Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor pentru Regiunea 7 Centru (PRGD) din data 15
noiembrie 2006, aprobat prin Ordin MMGA nr. 1364/1499/2006, transpune la nivel regional
obiectivele specificate în PNGD și identifică soluții specifice pentru Regiunea 7 Centru.
Obligația de a elabora un PRGD a fost stipulată în OUG nr. 61/2006 (ce modifică OUG
78/2000) care transpune Directiva Cadru privind Deșeurile (2006/12/Directiva CE). PRGD a
fost realizat (doar pentru deșeuri municipale) în cadrul unui Proiect Phare 2004/016‐
772.03.03/04.01 „Asistență Tehnică pentru elaborarea planurilor regionale de gestionare a
deșeurilor”.
Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru Județul Harghita (PJGD). În conformitate
cu prevederile legale (OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor cu modificările ulterioare
și HG 1076/2004), CJ Harghita împreună cu APM au avut responsabilitatea de a realiza Planul
Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru perioada 2008‐2013. A fost desemnată o echipă
de experți (prin adresa nr. 17101/2007 și 114/2008 transmisă de CJ Harghita) și în noiembrie
2007 a început elaborarea documentului. PJGD a fost aprobat prin Decizia CJ nr. 40/2009 din
data de 27 martie 2009, în conformitate cu prevederile OM 951/2007. Acesta prezintă
fluxurile de deșeuri și opțiunile de gestionare a acestora la nivelul județului Harghita.
Master Plan pentru județul Harghita (MP Harghita), ultima dată actualizat în 12 august 2010.
Documentul a fost elaborat în limba română de către Royal Haskoning (Olanda),
Environmental Resources Management (Germania) și Intergroup Engineering (România) în
conformitate cu cerințele POS Mediu („Ghid privind elaborarea de master planuri pentru
proiecte în sectorul gestionării deșeurilor solide” emis de MMDD în data de 5 octombrie
2007).
Programul Operațional Sectorial de Mediu 2007‐2013, versiune oficială revizuită, mai 2007.
POS Mediu este în strânsă legătură cu SNGD și PNGD și are în vedere obiectivele, principiile și
practicile de bază ale Uniunii Europene.
o POS Mediu Axa Prioritară 2 ‐ „Dezvoltarea de sisteme integrate de gestionare a
deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric”
Zona de intervenții cheie 1 ‐ „Dezvoltarea de sisteme integrate de gestionare
a deșeurilor și extinderea infrastructurii de gestionare a deșeurilor”.
2.1.4 Acordarea contractului
Titlu contract: Elaborarea documentației tehnico‐economice necesare pentru depunerea unei
aplicații privind obținerea de asistență pentru proiectul intitulat „Sistem integrat de gestionare a
deșeurilor în județul Harghita”. Descriere: Servicii de proiectare pentru realizarea de construcții civile.
Anunțul de intenție (2009/S 241‐341100) a fost publicat în data de 10 decembrie 2009, Anunțul de
40
participare (2009/S 241‐345029) a fost publicat în data de 15 decembrie 2009. Valoarea inițială totală
estimată a contractului a fost de 3.193.278 RON + TVA, adică 760.304 EUR + TVA. Contractul a fost
semnat în data de 26 iunie 2010. Număr contract: 12046. Valoarea totală finală a contractului este
2.984.830 RON + TVA, adică 710.674 EUR + TVA. Anunțul de atribuire (2010/S 187‐285260) a fost
publicat în data de 25 septembrie 2010.
2.1.5 Alte referințe relevante
În cadrul analizei, precum și elaborarea SF au fost utilizate diferite reportări statistice privind situaţia
existentă şi prognoza socio‐economică atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Harghita emise
de Institutul Național de Statistică.
2.2 Părțile interesate
Prezintă toate părțile implicate în realizarea proiectului:
Beneficiarul final: Asociația Municipală a județului Harghita, prin CJ Harghita, cu sediul
social în Piața Libertății nr. 5, Miercurea Ciuc, cod poștal 530140,
telefon/fax: 0266‐207700, cod de identificare fiscală 4245763,
reprezentată de BORBOLY Csaba, președinte.
Autoritatea de Management Ministerul Mediului și Pădurilor (MMP), Autoritate de Management
(AM) pentru Programul Operațional Sectorial (POS)
Administratorul principal de credite: Ministerul Finanțelor Publice, România. Adresa: Str. Apolodor
nr. 17, București, cod poștal 050741.
Organism Intermediar: Organism Intermediar POS Mediu ‐ Regiunea 7 Centru, Str. Cristian nr.
21, Sibiu, cod poștal 550073, tel: +40269‐211512, fax: +402692‐11512
Autoritatea Contractantă: Județul Harghita, România
Autori:
Membri consorțiu: SC Enviro Quality SRL, leader de consorțiu, cu sediul social în Str.
Frunzișului nr. 75, Et. 4, Cluj Napoca, cod poștal 400664, tel: +40264‐
480351, fax: +40264‐480350, Număr Registrul Comerțului
J12/609/2008, cod unic de înregistrare 23285357, reprezentată de
Imola CSOTI, Director.
GEOHIDROTERV Geological Engineering, Environmental Care and
Water Management Ltd, cu sediul social în Str. Máriássy nr. 7,
Budapesta, cod poștal 1095, Ungaria, telefon: +36 1/ 204 7768, fax:
+36 1/ 204 7767, Număr Registrul Comerțului 01‐09‐071926,
reprezentată de László BERHARDT, Director General.
Sub‐contractori: SC OTP Consulting SRL cu sediul social în Str. Petőfi Sándor nr. 38,
Miercurea Ciuc, Număr Registrul Comerțului J40/16664/2007, tel:
41
+40266‐206200, fax: +40266‐206201, reprezentată de Ágoston OLTI,
Director.
SC Consinvest SRL cu sediul social în Str. Republicii nr. 109, Et. 4, Cluj
Napoca, Număr Registrul Comerțului J12/2733/2007, tel/fax: +40264‐
530060, reprezentată de Szabolcs NAGY, Administrator.
Alte părți interesate Agenția Regională de Protecția Mediului Sibiu, Str. Hipodromului nr. 2A
Sibiu, tel.: +40269.232806, fax: +40269.444145, reprezentată de
Daniela STOICA, Director Executiv.
Agenția de Protecția Mediului Harghita, Str. Márton Áron nr. 43,
Miercurea Ciuc, 530211, tel.: +40266.371313, fax: +40266.310041,
reprezentată de Zelma Bernádt, Director Executiv
Consiliile locale ale municipiilor, orașelor și comunelor din județul
Harghita
Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare
de Utilități Publice (ANRSCUP), Str. Stavropoleos nr. 6 Sector 3,
București, CUI RO14935787, tel.: +4021.3179751, fax. +4021.3179752,
reprezentată de Mircea MATEI, Președinte
2.3 Obiectivele proiectului AT
După cum reiese din TdR ai contractului AT, obiectivul general, scopul și rezultatele ce trebuie atinse
de către Consultant sunt următoarele:
2.3.1 Obiectiv general
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea unui sistem durabil, la standarde europene, de
gestionare a deșeurilor solide în județul Harghita prin îmbunătățirea serviciilor de gestionare a
deșeurilor și reducerea numărului existent de depozite neconforme în județ, în conformitate cu
practicile și politicile UE în cadrul Axei Prioritare 2 a POS Mediu. Într‐un final, SIGD va duce la
creșterea calității mediului și standardelor de viață în județul Harghita.
2.3.2 Obiective specifice
Obiectivele principale în domeniul gestionării deșeurilor în județul Harghita sunt următoarele:
Implementarea colectării separate a deșeurilor reciclabile atât în mediul urban, cât și rural;
Atingerea nivelului cel mai mare de valorificare deșeuri municipale și asigurarea îndeplinirii
țintelor privind deșeurile de ambalaje;
Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate prin compostare și alte metode de
tratare în vederea asigurării atingerii țintelor legislative;
Gestionarea corespunzătoare a fluxurilor specifice de deșeuri (deșeuri menajere periculoase,
DEEE, nămol de la stațiile de epurare orășenești);
42
Colectarea deșeurilor din construcții și demolări și valorificarea potențialului util al acestui tip
de deșeuri;
Închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme;
Realizarea unui depozit zonal pentru deșeuri nepericuloase.
2.3.3 Scop
Scopurile acestui contract AT sunt după cum urmează:
Scop 1: Actualizarea master planului sectorial pentru județul Harghita;
Scop 2: Pregătirea unui proiect astfel încât să se îndeplinească cerințele naționale și ale UE în
domeniul gestionării deșeurilor;
Scop 3: Acordarea de sprijin pentru CJ Harghita în vederea realizării unei aplicații cu succes
pentru obținerea de co‐finanțare;
Scop 4: Gestionarea procedurilor de obținere a autorizațiilor și avizelor (de gospodărire a
apelor, EIM, de construcție);
Scop 5: Acordarea de sprijin pentru UIP privind procedura de licitație;
Scop 6: Proiectarea instalațiilor în cadrul proiectului de costrucții și contribuție în calitate de
proiectant la dirigenția de șantier.
2.3.4 Rezultate
În ordine lor cronologică, rezultatele ce trebuie atinse de către Consultant sunt după cum urmează:
Rezultat 1: Emiterea versiunii revizuite a Master Planului;
Rezultat 2: Obținerea acordului JASPERS în ceea ce privește proiectul de construcție;
Rezultat 3: Contract de asistență pentru co‐finanțarea proiectului de construcție semnat;
Rezultat 4: Obținerea tuturor autorizațiilor;
Rezultat 5: Semnarea tuturor contractelor aferente perioadei de implementare;
Rezultat 6: As‐built design prepared.
2.4 Scopul proiectului AT
Scopul proiectului derivă din cele prezentate mai sus. Mai jos sunt prezentate pe scurt, sub forma
unui program de lucru, sarcinile din cadrul proiectului AT:
Faza 1:
Efectuarea de studii de teren, adunare date, măsurători;
Actualizarea MP Harghita;
Pregătirea de aplicații (Formulare de Aplicație, SF, ACB, EIM, AI și anexe) în vederea depunerii
acestora în cadrul POS Mediu Axa Prioritară 2 Zona de intervenție cheie 1 ‐ „Dezvoltarea de
sisteme integrate de gestionare a deșeurilor și extinderea infrastructurii de gestionare a
deșeurilor”;
Pregătirea planșelor pentru proiectarea inițială;
Răspuns la cerințe adiționale (legate de formă sau conținut), răspuns la întrebările de
clarificare până la aprobare.
Faza 2: (opțional, în funcție de aprobarea proiectului POS Mediu)
43
Pregătirea documentațiilor pentru aprobarea proiectului;
Pregătirea caietelor de sarcini (conform FIDIC Cartea Roșie);
Autorizare (apă, mediu, construcție);
Contribuția proiectantului la supervizarea amplasamentului în timpul construcției.
Nu există modificări în ceea ce privește Scopul, AT nu a recomandat nicio modificare. Proiectul se
confruntă cu întârzieri încă de la început, în principal, din cauza situație legale a depozitului de la
Țechend.
2.5 Obiectivul și abordarea generală privind elaborarea Studiului de
Fezabilitate
Obiectivul principal al acestui Studiu de Fezabilitate este de a analiza în amănunţime şi de a decide în
ceea ce priveşte cele mai bune soluţii pentru programul de investiţii pentru judeţul Harghita, ajutând
astfel România să asigure atingerea tuturor ţintelor prevăzute în Directiva cadru privind deșeurile nr.
75/442/EEC și Directiva privind deșeurile periculoase 91/689/EEC. În cadrul celei de‐a doua etape a
proiectului va fi identificat un set de investiţii prioritare pentru a fi incluse în Aplicaţia pentru
Asistență.
Abordarea noastră se bazează pe următoarele principii:
Principala cerinţă este ca România să fie capabilă să respecte angajamentele legale privind
Tratatul de Aderare la UE. Investiţiile propuse vor contribui la conformarea cu Tratatul de
Aderare în ceea ce priveşte directivele UE în domeniul deşeurilor.
Procesul de analiză şi de selecţie acordă prioritate acelor proiecte care un succes mai mare în
implementare conform termenului limită, pentru a permite o absorbţie mai eficientă şi mai
rapidă de fonduri.
Obiectivele de investiţii vor fi bine integrate în programul de investiţii pe termen lung stabilit
în Master Plan şi vor fi structurate în asa fel încat să permită României conformarea cu toate
obligaţiile asumate prin Tratatul de Aderare în conformitate cu directivele UE în domeniul
deşeurilor.
De asemenea, procesul de planificare a avut în vedere nevoia judeţului de a dezvolta un
sistem integrat de gestionare a deşeurilor, precum şi gradul de suportabilitate al populaţiei.
2.6 Alte programe relevante
Este în curs de implementare un proiect pentru reabilitarea unei SEAU co‐finanțat din Fondul de
Coeziune, proiect ce este relevant pentru cel de gestionare a deșeurilor solide din punct de vedere al
gestionării nămolului. Titlul proiectului: „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de alimenare cu apă
și canalizare din județul Harghita”. A fost consultat Beneficiarul proiectului, precum și operatorul
SC HARVIZ S.A., strategia lor aprobată privind gestionarea nămolului de epurare fiind prezentată în
Capitolul 6.
44
2.7 Structura raportului
Conţinutul Studiului de Fezabilitate este prezentat pe scurt în tabelul de mai jos.
Tabel 13: Conținut
Număr
capitol Titlu Conținut
1. Rezumat Acest capitol reprezintă Rezumatul care prezintă la începutul SF cele
mai importante date şi concluziile fiecărui capitol într‐un format
condensat.
2. Referinţa la Asistenţa
Tehnică
Acest capitol prezintă principalele aspecte ale activităţii echipei de AT
potrivit cerinţelor TdR, reflectate în graficul de timp şi activităţi şi
livrabile.
3. Date generale Acest capitol prezintă datele de identificare privind proiectul (titlul
proiectului, aria proiectului şi caracteristicile naturale).
4. Contextul proiectului Acest capitol prezintă anumite date generale privind aspectele care
nu privesc deşeurile, privind stadiul social şi economic al zonei de
desfăşurare a proiectului, obiectivele şi ţintele prevăzute de legislaţia
europeană şi Tratatul de Aderare privind sistemul de gestionare a
deşeurilor.
5. Analiza situaţiei actuale
şi a Proiecțiilor
Acest capitol prezintă datele de intrare privind deşeurile şi evoluţia
estimată a acestora.
6. Gestionarea nămolului Acest capitol prezintă o propunere de strategie pentru
implementarea manipulării / tratării și eliminării nămolului provenit
de la staţii de epurare la nivelul județului Harghita.
7. Parametri de proiectare Acest capitol prezintă parametri de proiectare privind sistemul de
gestionare a deşeurilor (colectarea şi transportul deşeurilor),
instalaţiile și recultivarea depozitelor vechi; unele cerinţe de
proiectare derivă din acte legislative.
8. Analiza opțiunilor Acest capitol enumeră toate opţiunile şi alternativele tehnice pentru
o gestionare modernă a deşeurilor, precum şi metodologia şi criteriile
utilizate pentru identificarea celui mai potrivit sistem.
9. Prezentarea proiectului /
Descrierea soluţiei
recomandate
Acest capitol prezintă alternativa selectată pentru sistemul integrat
de gestionare a deşeurilor în judet, precum şi investiţia prioritară,
costurile unitare de exploatare şi agregate precum şi necesităţile
privind viitoare asistenţe tehnice.
10. Rezultatele analizei
financiare şi economice
Acest capitol prezintă concluziile analizei financiare şi economice.
11. Rezultatele analizei
instituţionale
Acest capitol prezintă concluziile analizei instituționale.
12. Rezultatele analizei
impactului asupra
mediului
Acest capitol prezintă concluziile procedurii EIA.
13. Strategia de Achiziţii şi
Planul de Implemenatare
Acest capitol prezintă planificarea acţiunilor viitoare privind achiziţia
de lucrări şi bunuri menţionate ca investiţii prioritare necesare pentru
sistemul integrat de gestionare a deşeurilor la nivel de judeţ.
45
Structura Studiului de Fezabilitate este în concordanță cu HG 28/2008 privind aprobarea conținutului
cadru al documentațiilor tehnice și economice pentru investiții publice și structura și metodologia
privind devizele pentru lucrări de investiții și de intervenție
2.7.1 Livrabile în cadrul proiectului și distribuția acestora
Livrabilele în cadrul etapei de Studiu de Fezabilitate vor fi:
a) Descrierea tehnică şi proiectarea iniţială a componentelor de investiţii ale proiectului;
b) Studii geologice/geo‐tehnice/hidrogeologice realizate pe amplasamentele pentru diferite
instalaţii de gestionare a deşeurilor incluse în Lista de investiţii prioritare;
c) O analiză financiară şi economică care include o analiză a tarifului şi o evaluare a
suportabilităţii populaţiei;
d) O analiză instituțională;
e) Raport de evaluare a impactului asupra mediului.
Trebuie ţinut minte faptul că primele două livrabile vor fi incluse în Raportul Tehnic elaborat pentru
fiecare din obiectele de investiţii fixe din Lista de investiţii prioritare. Aceste rapoarte vor fi trimise
UIP a Beneficiarului Direct ca sprijin în obţinerea certificatului de urbanism. Rapoartele vor fi ataşate,
ca anexe, Studiului de Fezabilitate.
Livrabilele c) şi d) vor fi ataşate, ca anexe, Studiului de Fezabilitate, rezumatul lor fiind prezentat și în
corpul SF‐ului.
Livrabila e) va fi trimisă UIP a Beneficiarului Direct ca sprijin în cadrul procedurii EIA. Acest document,
împreună cu alte documente rezultate din procedura EIA vor fi ataşate, ca anexă, Studiului de
Fezabilitate.
2.7.2 O listă de documente ce formează SF
Următoarele documente fac parte din SF:
Volumele principale:
Volumul I: Formular de Aplicație și Anexe
Volumul II: Studiu de fezabilitate și Plan de Achiziții (documentul actual) și Anexe
Volumul III: Planșe (proiectarea inițială a componentelor investiției)
Volumul IV: Analiza cost ‐ beneficiu
Volumul V: Analiza instituțională
Volumul VI: Evaluarea impactului asupra mediului
Volumul II: Anexe ‐ detaliere
Anexa 01 ‐ Certificat de urbanism
Anexa 02 ‐ Bază de date
Anexa 03 ‐ Proiecția privind deșeurile
Anexa 04 ‐ Colectare și transport
Anexa 05 ‐ Rapoarte tehnice
Anexa 06 ‐ Asistența tehnică
Anexa 07 ‐ Devize estimative detaliate
46
Anexa 08 ‐ Indicatori fizici
Anexa 09 ‐ Indicatori de performanță
Anexa 10 ‐ Strategie privind eliminarea nămolului
Anexa 11 ‐ Plan de achiziții
47
3. DATE GENERALE
3.1 Titlul proiectului
Titlul proiectului este: Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita
3.2 Aria proiectului
Figura 3: Locația județului Harghita în România
Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor solide (SIGD) propus este proiectat pentru județul
Harghita din România. Județul Harghita este situat în Regiunea 7 Centru a României, înconjurat de
județele Suceava în nord, neamț și Bacău în est, Covasna și Brașov în sud și Mureș în vest.
La data de 1 iulie 2009, populația județului Harghita era de 325.345 locuitori din care 143.234
(44,1%) în mediul urban și 182.111 (55,9%) în mediul rural. Potrivit scrisorii nr. 24792/22.07.2011,
Odorheiu Secuiesc nu se va alătura proiectului. Așadar, populația aferentă zonei acoperite de SIGD
este de 287.791 locuitori (2010).
48
Figura 4: Harta județului Harghita
Suprafața județeului este de 6.639 km, reprezentând 2,78 % din suprafața totală a României.
Densitatea populației este de 49,0 locuitori pe km2.
Din punct de vedere administrativ, județul Harghita este constituit din 4 municipii (Miercurea‐Ciuc,
Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni și Topliţa), 5 orașe (Băile Tuşnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc și
Vlăhiţa) și 58 comune și 235 sate. Reședința de județ se află la Miercurea‐Ciuc care are o populație de
42.140. (Toate așezările umane, împreună cu numărul de populație și gospodării sunt prezentate în
Anexa 02 Date de bază ‐ Anexa 2 Așezări umane în județul Harghita)
Relieful județului include o mare parte din grupul central al Carpaților Orientali, o mică parte din zona
de câmpie a Carpaților de Curbură, precum și extremitatea de sud‐vest a Subcarpaților Transilvaniei.
49
Astfel, relieful este dominat de cele două lanțuri muntoase orientate spre nord‐est – sud‐vest, între
care se intercalează câteva depresii intramontane. În partea de sud‐vest se găsesc podișurile
Subcarpaților, intens fragmentate de rețeaua de apă a celor două Târnave.
Zona de munte ocupă peste 60 % din teritoriul județului și este formată din munții Căliman, Gurghiu,
Hăşmaş și Ciuc. Înălțimea acestor munți descrește de la nord la sud. Munții Călimani atinge înălțimi
mai mari, de 2.000 m, în alte masive înălțimile atingând 1.800 m.
Activitățile economice principale din județ sunt vânzarea en gro și en detail, reparațiile de vehicule și
motociclete (896 milioane Euro), confecționare (809 milioane Euro), construcțiile (283 milioane Euro)
și transportul, depozitarea și comunicațiile (161 milioane Euro) (date INS 2008).
PIB total în județul Harghita a fost de 5.248 milioane lei (date INS 2007).
Salariul lunar mediu net a fost de 998 lei/lună (2008).
Nu există consumatori de deșeuri reciclate în județ (de exemplu, fabrică de hârtie).
Principalele caracteristici ale sistemului de gestionare a deșeurilor
Conform estimărilor Consultantului, în prezent, în judeţ se generează o cantitate de aproximativ
90.600 tone de deşeuri municipale (361 kg/locuitor x an), din care aproximativ 64.600 tone de
deşeuri menajere, 21.200 tone deşeuri asimilabile celor menajere şi aproximativ 4.800 tone deşeuri
din parcuri şi grădini, precum şi deşeuri stradale. Se colectează întreaga cantitate de deșeuri
generată.
În prezent, în județul Harghita există 10 operatori de salubrizare, din care 6 companii cu capital privat
(SC AVE HURON SRL, SC AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL Odorheiu Secuiesc, SC KVG ROMANIA SRL,
SC SCHUSTER ECOSAL SRL Sighişoara, SC F&G ECO SRL Târgu Mureş și SC Neval SRL Zetea), 2
companii de interes public local (SC GO SA Gheorgheni și SC ECO‐CSIK SRL) și 2 sunt structuri în cadrul
primăriilor (Bălan și Topliţa). Acești operatori deservesc județul Harghita în proporție de 100 % cu
servicii de colectare și transport. Din cei 10 operatori, 9 operatori dețin licență ANRSC. Primăria
Toplița este operatorul care nu deține licență.
În mediul urban, colectarea deșeurilor se desfășoară în sistem din ușă‐în‐ușă în cazul zonelor de case
și prin puncte de colectare în cazul zonelor de blocuri. Frecvența de colectare este de 2 ori pe
săptămână în cazul zonelor de blocuri și de o dată pe săptămână în cazul zonelor de case.
În mediul rural, colectarea deșeurilor în amestec se realizează în sistem din ușă‐în‐ușă cu o frecvență
de colectare de o dată pe săptămână.
În județul Harghita, datorită sistemului descentralizat de colectare și transport, nu există stații de
transfer.
Gradul de acoperire cu servicii de colectare este de 100 % atât în mediul urban, cât și cel rural. Cu
toate că întreaga populație a județului este deservită de servicii de salubrizare, serviciile efectuate nu
sunt în totalitate conforme cu legislația specifică în domeniu, în prezent, în majoritatea județului fiind
efectuată doar colectarea în amestec a deșeurilor menajere.
50
În 2010, SCAVE Harghita Salubritate SRL a introdus sistemul de colectarea separată în Odorheiu
Secuiesc realizând 30 de insule de colectare. Nu există date privind sistemul de colectare
implementat.
În cazul Microregiunii ALCSIK, la mijlocul anului 2009, în cadrul unui proiect Phare CES 2003, au fost
furnizate insule pentru colectare separată. Proiectul a inclus realizarea unei stații de sortare la
Sânsimion și furnizarea de echipamente. Au fost achiziționate și distribuite 9.128 pubele (80, 120 și
660 l) și 218 containere (1,1 m3) pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Stația de sortare
(cu o capacitate de 2.000 tone/an/schimb) este operată de o companie cu capital public (SC ECO‐Csik
SRL). Numărul total de populație deservită de serviciul de colectare separată este de 23.000 locuitori.
Până la mijlocul anului 2012, eliminarea deșeurilor reziduale în județul Harghita se realiza pe 4
depozite. Trei depozite neconforme proprietate publică – Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Toplița – au
încetat activitatea în iulie 2012 și trebuie închise. Există un singur depozit conform potrivit
standardelor UE amplasat pe Platoul Țechend, în apropiere de Odorheiu Secuiesc.Acesta a fost
realizat de o companie privată (SCAVE Harghita Salubritate SRL) în 2007‐2008 și este operat de către
aceeași companie. Terenul pe care a fost realizat acest depozit este în proprietatea orașului Odorheiu
Secuiesc. Din cauza unor probleme legal și parțial, lipsei de capacitate pe suprafața construită,
depozitul de pe Platoul Țechend nu a putut fi integrat în acest proiect.
Trei localități exportă deșeurile în afara zonei de proiect la depozitul Sighișoara, iar o localitate la
depozitul de la Câmpia Turzii.
Spațiile de depozitare din mediul rural în județul Harghita au fost deja recultivate utilizând procedura
simplificată. În județul Harghita au rămas nouă depozite municipale care trebuie închise până în anul
2012.
Tabel 14: Depozite municipale existente în județul Harghita, suprafață și an încetare activitate
Nr.
Depozite municipal în cadrul
proiectului
(în ordine alfabetică)
Suprafață [m2]
Data de
încetare a
activității
1. Băile Tuşnad 10.154 2009
2. Bălan 11.931 2009
3. Borsec 12.764 2009
4. Cristuru Secuiesc* 21.907 2009
5. Gheorgheni (Joseni) 25.754 16 iulie 2012
6. Miercurea Ciuc 39.179 16 iulie 2012
7. Odorheiu Secuiesc 59.025 2008
8. Topliţa 13.695 16 iulie 2012
9. Vlăhiţa 16.814 2009
51
*Depozitul de la Cristuru Secuiesc nu apare pe lista depozitelor
municipale neconforme specificată în HG nr. 349/2009, cu toate că ar fi
trebuit închis și ecologizat până la data de 16 iulie 2009.
În anul 2005, Asociația Municipală a Microregiunii ALCSIK (partea de sud a județului Harghita) a
aplicat cu succes pentru obținerea unei finanțări în cadrul programului Phare CES 2003 cu proiectul
intitulat „Gestionarea separată a deșeurilor în Microregiunea ALCSIK”. Proiectul a inclus realizarea
unei stații de sortare la Sânsimion și furnizarea de echipamente. Total cost eligibil: 1.025.645 EUR.
3.3 Cadrul natural
3.3.1 Caracteristici naturale generale ale zonei de proiect
3.3.1.1 Clima
Temperatura
Climatul în Regiunea 7 Centru este unul de tip temperat continental și variază în funcție de altitudine.
Fenomenul de schimbare al temperaturii deseori afectează depresiunile din partea de est a regiunii,
aerul rece persistând aici pentru o perioadă mai îndelungată.
Datorită amplasării geografice, teritoriul județului Harghita aparține în proporție de 15% sectorului
de climat temperat continental (climat podișuri) și 85% climatului montan. Climatul în zona de
podișuri este descris de veri calde, cu precipitații relativ bogate și ierni reci, cu viscole rare și perioade
de căldură ce întrerup continuitatea stratului de zăpadă. În zona montană, verile sunt răcoroase, cu
precipitații din abundență, iar iernile sunt foarte reci, cu perioade lungi cu strat continuu de zăpadă.
În depresiunile intramontane Giurgeu și Ciuc există un topoclimat special, descris de inversiuni
termice dese și de durată. Datorită acestor fenomene, depresiunile menționate mai sus se află
printre cele mai reci regiuni din România, atât pe timpul semestrului cald din cauza inversiunilor
termice pe durata nopții, cât și pe timpul celui rece din cauza inversiunilor termice ce persistă mai
multe zile la rând. Satul Joseni (în apropiere de orașul Gheorgheni, la 15 km de amplasamentul
propus pentru depozitul de la Remetea) este cunoscut sub numele de „Polul Rece” al României.
Temperatura cea mai scăzută înregistrată în România (înregistrată în Regiunea 7 Centr, Bod): ‐38,5°C
Temparatura minimă absolută înregistrată în județul Harghita (înregistrată în Miercurea Ciuc, 1985): ‐
38,4°C
Temparatura maximă absolută înregistrată în județul Harghita (înregistrată în Odorheiu Secuiesc,
1952): +35,0°C
Temperatura medie anuală în județul Harghita: +5,6°C
Potrivit STAS 6054‐77, adâncimea maximă de îngheț este 1,00‐1,10 m.
52
Precipitațiile
În Regiunea 7 Centru, nivelul de precipitații înregistrează creșteri considerabile cu cât crește
altitudinea și descrește datorită „efectului Föhn” care are loc la coborârea maselor de aer în
depresiunile intramontane. Cantitatea anuală de precipitații poate atinge o maximă de 1200 l/m2 pe
culmile Carpaților și o minimă de 550 l/m2 în zonele de depresiune din partea de vest a Regiunii. Cea
mai mare cantitate de precipitații este înregistrată, de regulă, în lunile iunie și mai.
Condiții de vânt
Relieful influențează puternic atât direcția, cât și de viteza vântului. Frecvențele medii anuale
înregistrate la Odorheiu Secuiesc arată o predominanță a vânturilor dinspre noerd‐est, nord‐vest și
vest. La Miercurea Ciuc predomină vânturile dinspre nord‐vest și nord iar la Toplița cele dinspre nord‐
vest și vest. Vitezele medii anuale pentru cele opt direcții cardinale și intercardinale oscilează între
2,4 și 4,2 m/s la Odorheiu Secuiesc, 1,9 și 3,7 m/s la Miercurea Ciuc, 1,4 și 3,2 m/s la Toplița și între 5
și 10 m/s pe culmile cele mai înalte.
3.3.1.2 Relieful şi topografia
Relieful județului include o mare parte din grupul central al Carpaților Orientali, o mică parte din zona
de câmpie a Carpaților de Curbură, precum și extremitatea de sud‐vest a Subcarpaților Transilvaniei.
Astfel, relieful este dominat de cele două lanțuri muntoase orientate spre nord‐est – sud‐vest, între
care se intercalează câteva depresii intramontane. În partea de sud‐vest se găsesc podișurile
Subcarpaților, intens fragmentate de rețeaua de apă a celor două Târnave.
Zona de munte ocupă peste 60 % din teritoriul județului și este formată din munții Căliman, Gurghiu,
Hăşmaş și Ciuc. Înălțimea acestor munți descrește de la nord la sud. Munții Călimani atinge înălțimi
mai mari, de 2.000 m, în alte masive înălțimile atingând 1.800 m.
3.3.1.3 Geologie şi hidrologie
Geologie
Bazinul Transilvaniei este împărțit în trei mesoregiuni și Podișurile Târnavelor aparțin de județul
Harghita. Majoritatea bazinului este umplut cu sedimente terțiare. Mările vechi s‐au retras continuu
spre sud, depozitele din bazin fiind mai tinere dinspre nord spre sud. Aceste alternări variabile de
straturi constă în argilă, marnă, nisip, depozite volcanoclastice și calcar. Marginea segmentată a
rocilor clastice din gama vulcanică din Pliocen‐Pleistocen se regăsește la limita estică nemarcată a
microregiunii. Inițial, a fost un platou de depozite de sedimente topite. Altitudinea medie a Podișului
Târnavelor este de 500‐600 m, fiind partea cea mai tânără a Bazinului Transilvaniei, constând, în
general, în sedimente din Pannonian.
Tipurile de sol variază de la tipul cernoziom la cel podzoic brun. Pentru văi sunt caracteristice solurile
aluviale și roșii.
53
Caracteristici geologice în zonele adiacente depozitelor
Doar pentru șapte din cele nouă depozite în cauză au fost realizate studii de mediu detaliate. Cu
toate acestea, din cauza deficiențelor acestor studii, este greu de creat o imagine clară a trăsăturilor
geologice ce se regăsesc sub majoritatea amplasamentelor. Pentru a îngreuna și mai mult evaluarea,
zonele afectate sunt amplasate sporadic. După cum s‐a specificat în cadrul secțiunii care descrie
mediul natural, zona județului Harghita este foarte complexă din punct de vedere geologic,
neputându‐se aplica generalități. În unele cazuri, amplasamentul este localizat într‐unul din bazine,
însă depozitul în sine este localizat într‐una din zonele montane din apropriere care se încadrează la
alte adâncimi sau pedimente.
Având în vedere cele de mai sus, descrierea caracteristicilor geologice este prezentată în baza
studiilor disponibile la nivel local sau situației spațiilor de depozitare luând în considerare trăsăturile
mesoregionale. Caracteristicile geologice ale depozitelor municipale ce urmează a fi recultivate sunt
prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 15: Condiții geologice pe amplasamente
Nr. Amplasamentul
depozitului Medii geologice ce se găsesc sub amplasamentul depozitului
1. Băile Tuşnad roci vulcanice și sedimentare
2. Bălan Reziduuri de la mina de cupru, formațiuni verticale de gneis, micașist și filit,
precum și regolit la suprafață
3. Borsec Formațiuni verticale de gneis, micașist și filit, precum și regolit la suprafață
4. Cristuru Secuiesc argilă, silt argilă, silt, nisip (depozite aluviale)
5. Gheorgheni
(Joseni) Pietriș cu nisip, pietriș (alternanțe de straturi de depozite aluviale și limnice)
6. Miercurea Ciuc Pietriș cu nisip, pietriș (alternanțe de straturi de depozite aluviale și limnice)
7. Odorheiu Secuiesc argilă, silt argilă, silt, nisip (depozite aluviale)
8. Topliţa argilă, silt argilă, depozite vulcanice
9. Vlăhiţa Reziduuri rezultate în urma prelucrării fierului (bazin nămol), roci vulcanice și
Râuri
Mare parte a Bazinului Transilvaniei face parte din bazinul de recepție al râului Tisza. Podișurile
Târnavelor sunt tăiate în mijloc de văile paralele ale Târnavei Mici și Târnavei Mari, izvoarele lor fiind
amplasate pe terenurile clastice din fața Munților Gurghiu și Harghita. Freaticul continuu se formează
doar pe podeaua văilor largi, terenul aluvionar al bazinelor și în secțiuni mai mari pe pedimentele mai
puțin segmentate ale marginilor. Terenurile mai înalte sunt zone de infiltrare. De‐a lungul văilor
râurilor mai mari se regăsesc resurse seminificative de apă filtrate.
În județul Harghita izvorăsc râurile Olt, Mureș, Târnava Mică, Târnave Mare, Trotuş și Bistricioara.
Cele mai importante sunt văile râurilor Olt, Mureș și Siret.
Izvoarele râurilor Mureș și Olt, în apropiere de Izvoru Mureșului și Sândominic se află doar la distanță
de câteva mile, cu toate acestea, râul Mureș curge la vest de Tisza, iar Oltul curge la sud de Dunăre.
54
În partea de vest a județului, cele două râuri Târnave (Târnava Mare și Târnava Mică) curg pe Podișul
Târnava, parte a Podișului Transnsilvaniei.
Râul Olt izvorăște din masivul Hășmașu Mare, la o altitudine de 1280 m și traversează Depresiunea
Ciucului pe o distanță de 80 km. Este alimentat de pârâurile Homorodul Mic, Homorodul Mare,
Vărghiş, Casin, Racoş, Fişag, Mădăraş și Madicia.
Râul Mureș izvorăște din apropiere de localitatea Izvorul Mureș, la o altitudine de 840 m și adună
apele pârâurilor Căliman, Târnava Mică și Târnava Mare. Afluenții Siretului din județul Harghita sunt:
Bistricioara, Trotuş și Uz.
Lacuri
Tabel 16: Principalele lacuri naturale în județul Harghia
Lac Formațiune genetică Suprafață [ha] Volum [mil. m3]
Lacul Sfânta Ana crater vulcanic la o altitudine de 950 m 22,0 0,6
Lacul Roșu
maraj natural pe râul Bicaz format în
anul 1837 12,6
0,7
(adâncime de 10,5
m)
Sursă: INS România
Ape subterane
Straturile freatice s‐au dezvoltat, în principal, în complexul de formațiuni cuarternare recente din
zonă, constând în alunecări recente de lunci, conuri aluvionare, diluvii și depozite de tip terasă.
Sistemul acvifer este constituit din unul sau mai multe straturi, cu legături hidrodinamice între ele.
Există mai multe bazine cu caracteristici diferite: Giurgeu, Mureș, Ciuc Superior și Ciuc Inferior.
Caracteristici hidrogeologice și hidrologice în zonele adiacente depozitelor
În perioada de colectare a datelor a devenit evident faptul că niciunul dintre cele nouă depozite nu
au strat de etanșare la baza depozitului. Unele depozite sunt caracterizate de proprietăți
nefavorabile, fiind proiectate / realizate în zone extrem de expuse la contaminare sau pe luncile
inundabile ale râurilor din apropiere. Au fost realizate studii de mediu doar pentru șapte din cele
nouă depozite, demonstrând doar parțial vulnerabilitatea straturilor de apă. Așadar, aceste depozite
trebuie considerate ca posibile surse de risc în ceea ce privește rezervele de apă subterană.
De‐a lungul văilor râurilor mai mari sunt prezervate resurse considerabile de apă, obținute prin
procedeul de filtrare prin mal, rezerve ce joacă un rol important în alimentarea cu apă a localităților.
Astfel, amplasamentele depozitelor din zonele adiacente acestor văi (zone de infiltrare, suprafețe în
pantă) prezintă un pericol pentru rezervele de apă subterană. Depozitele de la Cristuru Secuiesc și
Odorheiu Secuiesc sunt amplasate chiar în lunca inundabilă a râului Târnava Mare. Datorită prezenței
unor straturi de adâncime cu o permeabilitate scăzută, amplasamentul depozitului de la Toplița este
inundat în perioadele cu ploi torențiale.
55
3.3.1.4 Ecologie şi zone sensibile
Din punct de vedere biologic, vegetația naturală a Regiunii este diversă și variază în funcție de
altitudine. În zonele mai joase se regăsesc păduri de diverse foioase, în timp ce la înălțimi de 2000 m
se găsesc pășuni subalpine și alpine, zonele intermediare fiind dominate de păduri mixte de foioase și
conifere sau doar păduri de conifere. Vegetația în Câmpia Transilvaniei este o vegetație de tip
silvostepă.
Resurse
Resurse naturale de suprafață
Pădurile acoperă o suprafață de 228.614 ha, ceea ce reprezintă 34 % din suprafața județului, aflat pe
locul 14 dintre județele din țară. Pădurile de stejar constituiau vegetația naturală a depresiunii,
împreună cu pășunile. Acestea au fost transformate în terenuri arabile cu mici zone împădurite. În
prezent, specia cea mai răspândită este cea a rășinoaselor, reprezentând 73 % din suprafața totală de
păduri, urmată de fag 19 %și stejar 2 %.
Resurse minerale
Resursele minerale reprezintă capitalul natural, o componentă esențială a bogățiilor județului.
Evoluția acestei resurse, prin exploatarea materiilor prime și prelucrarea acestora, cunoscându‐se
limitele utilizabile ale acestui capital, determină în mare parte șansele de dezvoltare teritorială,
economică și socială, precum și a condițiilor de mediu.
Acestea sunt resursele ale căror tehnologii de exploatare și prelucrare au dus la poluarea factorilor
de mediu în multe zone din județ.
Rezervele de combustibil sunt reprezentate de lignit regăsit sub formă de depozite sedimentare în
depresiunile Bilbor și Borsec. Aceste rezerve sunt limitate și singura exploatare de la Borsec are o
importanță la nivel local; gazele naturale se găsesc în structurile geologice din Depresiunea
Transilvaniei, în zona de sud‐vest a județului. Punctele de exploatare sunt racordate la rețeaua
națională de transpot și distribuție.
În județ, gazele naturale sunt utilizate pentru generarea de energie termică pentru un număr de 7
orașe și 14 comune, număr care este în creștere. Această resursă valoroasă nu este utilizată la nivel
industrial în județul Harghita.
Depozitele de turbă ce se găsesc în depresiunile Ciuc, Giurgeu, Borsec și Bilbor reprezintă resurse
importante neexploatate. Având în vedere calitatea depozitelor de cărbuni, acesta ar putea fi utilizat
în stațiuni balneare și horticultură. Ca urmare a lucrărilor de drenaj, depozitele de turbă sunt afectate
în fiecare an pe suprafețe însemnate în depresiunile Ciuc (70 ha) și Giurgeu (100 ha), contribuind la
poluarea aerului în aceste zone.
Depozitele de cărbune se regăsesc sub formă de formațiuni cristaline epimetamorfice. Din depozitele
de la Bălan se extrage minereu de cupru cu conținut redus de cupru. Având în vedere ritmul actual de
extracție, rezervele sunt limitate. În multe cazuri, tehnologiile de extracție și prelucrare rezultă în
deteriorarea condițiilor de mediu.
56
Rezervele de substante neferoase (sare, dolomită, roci și argile caolinitice, sienit) și de roci utilizabile
(andezite) sunt disponibile pe termen lung, reprezentând un potențial valoros pentru dezvoltare
economică.
Rezerve de apă
Cu toate că județul Harghita are o rețea hidrografică bogată, fiind amplasat în zona de început a
marilor cursuri inferioare de apă, potențialele resurse de apă utilizabile nu au fost încă evaluate.
Potențialul de ape de suprafață este utilizat mai des pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a
unor localități din mediul urban (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni,
Topliţa, Bălan și Vlăhiţa) și mediul rural (Praid, Sâncrăieni, Ciumani, Joseni etc.) și necesarul de apă
pentru unitățile industriale.
Numărul semnificativ de izvoare de munte cu ape curate, rapide și oxidate oferă condiții favorabile
pentru specii de pește ca Salmonidae (păstrăvi), zglăvoacă (Cottus globio) și crăiete.
În prezent, resursele de apă nu sunt folosite pentru pentru irigații nici în zonele de deal, nici în cele
de luncă. Județul Harghita are resurse de apă subterană potabilă în depresiunile intramontane,
utilizate în prezent pentru alimentarea cu apă a populației (Miercurea Ciuc, Băile Tuşnad, Borsec,
Sânsimion, Sânmartin, Tuşnad) și unele unități din industria alimentară (Remetea, Miercurea Ciuc,
Sânsimion).
Județul Harghita este renumit pentru stațiunile balneare și apele minerale. Din categoria apelor
subterane, datorită numărului mare de surse, a rezervelor importante, a diversității hidrochimice, a
sustenabilității pentru îmbuteliere, tratament balnear sau recreere, apele minerale au o importanță
specială pentru județul Harghita. Rezerve importante de ape minerale se găsesc în depresiunile
Ciucului, Giurgeului, Borsecului, Bilborului și Casinului, în văile Vârghiş, Homoroade și Târnave.
Apele minerale carbogazoase au constituit bazele industriei de îmbuteliere (Borsec, Sâncrăieni,
Tuşnad, Iacobeni). În prezent, SC Romaqua Group S.A. Borsec este cea mai importantă societate
comercială în acest domeniu, în județ.
Apele minerale şi emanaţiile de CO2 şi H2S (gaze mofetice şi sulfatariene), ca surse terapeutice
naturale au fost valorificate în cadrul unui număr mare de staţiuni balneare de importanţă naţională
(Băile Tuşnad, Borsec) şi locală. Staţiunile balneare, dar mai ales băile de interes local sunt slab
amenajate (Topliţa, Băile Szejke, Baia Sărată, Jigodin) sau părăsite (Băile Nadas, Modicia etc.).
Majoritatea surselor neutilizate în prezent, datorită captărilor necorespunzătoare, a lipsei zonei de
protecţie şi a poluării apelor subterane sunt supuse unui proces intens de degradare sau chiar de
dispariţie.
Riscuri naturale
Potrivit studiului elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București (1992)
privind „Evoluția calității solului”, o suprafață de circa 106.400 ha de teren agricol din județ arată
semne de degradare naturală datorată umidității excesive. Degradarea prin eroziune afectează o
suprafață de 108.821 ha. Ritmul mediu de eroziune este de 13,3 t/ha x an. Suprafața totală unde au
loc acțiuni de control al eroziunii este de 32.315 ha (informație preluată din PATJ Harghita ‐ Plan
57
Național de Dezvoltare Teritorială). De asemenea, se specifică faptul că suprafețele împădurite suferă
de un grad de de degradare al solului între 0‐10 %.
Din punct de vedere seismic, potrivit zonării teritoriului României, amplasamentele din cadrul
proiectului aparțin zonei E cu un coeficient seismic Ks = 0,12 și un coeficient perioadă de colț1 Tc = 0,7
s, conform normativului tehnic P100‐92. Potrivit noii reglementări P100/1‐2006, în vigoare de la data
de 1 ianuarie 2007, amplasamentele fac parte din zona descrisă de o valoare de vârf a accelerației
terenului de2 ag= 0,16 g și o perioadă de colț de Tc = 0.7.
Aceste valori trebuie avute în vedere când se va realiza proiectarea tuturor structurilor din cadrul
proiectului.
Tabel 17: Clasificarea din punct de vedere seismic al județului Harghita
TC [sec]
ag
IMR=100 ani
Miercurea Ciuc 0,7 0,16g
Odorheiu Secuiesc 0,7 0,12g
Detaliile privind activitatea seismică sunt prezentate în Anexa 2 Date de bază ‐ Anexa 2 Clasificare din
punct de vedere seismic.
Utilizare teren
Tabel 18: Utilizarea terenurilor în regiune și județul Harghita
Regiunea 7 Centru Județul Harghita
[km2] [%] [km2] [%]
Suprafață totală 34.100 100% 6.639 100%
Zone agricole 19.411 57% 4.064 61%
Păduri și alte zone cu vegetație forestieră 12.208 36% 2.326 35%
Râuri și lacuri 331 1% 43 1%
altele 2.150 6% 207 3%
Sursă: PRGD Regiunea 7 Centru, pag. 14
Din suprafața totală de 6.638,90 km2 ai județului, suprafața agricolă este de 4.064,43 km2 ,
însemnând 61,2 %. Cea mai importantă proprietate a solului este fertilitatea. Județul are suprafețe
limitate de teren arabil (clasă II de calitate). Suprafața maximă cultivată în acest deceniu a fost de
927,29 km2 (INS Harghita, 2003).
1 Perioada de colț Tc este perioada spectrului de răspuns. 2 Valoare de vârf a accelerației terenului ag este valoarea ce corespunde cutremurelor cu o perioadă de recurență de 100 ani.
58
Tabel 19: Utilizare teren depozit de deșeuri ce urmează a fi recultivat în cadrul proiectului
Nr. Depozit de
deșeuri
Utilizare teren în
prezent
Depozit de
deșeuri
amplasat la
periferie
Depozit de
deșeuri
amplasat la o
distanță de
până la 500 m
de zonele
populate
Utilizare teren în
prezent în zonele din
vecinătate
1. Băile Tuşnad Amplasament
eliminare deșeuri da nr. Pădure, izlaz, pășune
2. Bălan Amplasament
eliminare deșeuri da nr.
Zonă industrială,
pădure, pășune
3. Borsec Amplasament
eliminare deșeuri da nr. Pădure, izlaz, pășune
4. Cristuru Secuiesc Amplasament
eliminare deșeuri da nr.
Suprafață agricolă,
teren cultivat, pășune
5. Gheorgheni Amplasament
eliminare deșeuri da nr.
Suprafață agricolă,
teren cultivat
6. Miercurea Ciuc
Amplasament
eliminare
deșeuri,
balastieră
da nr. Suprafață agricolă,
teren cultivat
7. Odorheiu
Secuiesc
Amplasament
eliminare deșeuri da nr.
Suprafață industrială și
agricolă, teren cultivat,
pășune
8. Topliţa Amplasament
eliminare deșeuri da nr. Pădure, izlaz, pășune
9. Vlăhiţa Amplasament
eliminare deșeuri da nr.
Zonă industrială,
pădure, pășune
Rezervații și monumente ale naturii
Evoluția din punct de vedere geologic și paleogeografic a teritoriului a dus apariția unor fenomene
geologice, forme de relief, fitogenoze specifice cu specii‐relicve care s‐au considerat că au dreptul de
a fi protejate datorită frumuseții și valorii lor științifice. CJ Harghita, prin Hotărârea nr. 162/2005,
modificată de Hotărârea nr. 142/2006, a declarat 35 de rezervații și monumente ale naturii (9
geologice, 1 speologic. 1 zoologic, 4 mixte și 19 botanice) din care 34 sunt înregistrate ca zone
naturale protejate de interes național în Anexa 1 a Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național ‐ Secțiunea III ‐ Zone protejate.
În zonele protejate din județul Harghita se regăsesc aproape toate tipurile principale de habitate: ape
dulci / zone umede, mlaștini / cărbune, forme de iarbă / pajiști, arbuști, păduri, peșteri unde se
regăsesc mlaștini / cărbuni și regiuni carstice bogate din punct de vedere geologic, al florei și al
peisajului.
Zonele protejate ocupă o suprafață de 6.318,82 ha, circa 0,95 % din suprafața totală a județului.
59
Mai multe detalii privind condițiile de mediu în zonele protejate sunt prezentate în Anexa 02 Date de
bază ‐ Anexa 2 Mediul natural din zonele protejate.
3.3.2 Mediul natural din imediata vecinătate a măsurilor implementate în cadrul proiectului
3.3.2.1 Remetea
Remetea este amplasat în partea centrală a depresiunii Giurgeului, învecinat cu Munții Harghita și
Giurgeu, aparținând crestelor cristaline și de calcar ale Munților Carpați, precum și Munții Gurghiului,
aparținând crestei vulcanice interioare. Depresiunea Giurgeu este amplasată cel mai la nord și este
cea mai înaltă dintre depresiuni (depășind 800 m), inclusiv depresiunea de unde izvorăște râul
Mureș. Dezvoltarea depresiunii poate fi direct conectată cu natura vulcanică a acesteia, precum și
cea a zonei depresionare ce ii urmează. Din această cauză, depozitele vulcanogen‐sedimentare au
avut un rol important în formarea acesteia. Straturile din depresiune sunt formate fie prin
metamorfozare, fie prin sedimentarea depozitelor de fliș. Stratul de depozite sedimentare constă, în
principal, în pietriș, nisip‐pietriș și nisip. Caracteristicile de mediu ale depozitului planificat a fi realizat
la nord de Remetea sunt determinate de caracteristicile acestui strat de depozite sedimentare.
Depresiunea este traversată longitudinal de râul Mureș, ce curge la o distanță de aproximativ 850 m
de amplasamentul planificat a fi utilizat pentru realizarea depozitului. Râul Mureș curge în punctul cel
mai jos al depresiunii, acest fapt influențând direcția de curgere a apelor subterane. Apele subterane
se găsesc aproape de suprafață, având în vedere suprafețele din jurul râului Mureș. Apele subterane
se mișcă înspre albia râului datorită alunecării terenului. La proiectarea depozitului, trebuie acordată
atenție menținerii grosimii stratului nesaturat de sub depozit, strat care are o grosime de cel puțin 1
m, între nivelul maxim al stratului de apă subterană și partea inferioară (stratul de etanșare) a
depozitului.
Datorită caracteristicilor depresiunii, crestele N‐S blocând precipitațiile dinspre vest, în depresiunea
Giurgeului intră o cantitate mult mai mică de precipitații (500‐600 mm).
3.3.2.2 Miercurea Ciuc
Miercurea Ciuc este amplasat în depresiunea Ciucului, învecinat cu crestele cristaline și de calcar din
nord aparținând Carpaților Orientali, cu Munții Ciucului, aparținând crestei de fliș a Carpaților
Orientali și Munții Harghita, aparținând crestei vulcanice interioare. Depresiunea se întinde de‐a
lungul cursului superior al Oltului și dezvoltarea acesteia poate fi direct conectată cu natura vulcanică
a acesteia, precum și cea a zonei depresionare ce ii urmează. Din această cauză, depozitele
vulcanogen‐sedimentare au avut un rol important în formarea acesteia. Depresiunea de la N la S are
o lungime de 60 km, o lățime de 10 km, cu Oltul curgând exact prin mijlocul acesteia. Aceasta poate fi
împărțită în trei regiuni: Ciucul de Sus, Ciucul de Mijloc și Ciucul de Jos. Miercurea Ciuc se află în
regiunea Ciucul de Mijloc ce reprezintă o zonă de tranziție între Ciucul de Sus și Ciucul de Jos,
straturile din depresiune fiind formate fie prin metamorfozare, fie prin sedimentarea depozitelor de
fliș. Caracteristicile geologice din zona înconjurătoare a amplasamentului stației de transfer
planificată a fi realizată sunt determinate de caracteristicile acestui strat de depozite sedimentare ce
constă, în principal, în pietriș, nisip‐pietriș și nisip. Amplasamentul stației de transfer planificată a fi
realizată se află la circa 3,5 km distanță de râul Olt. Râul Olt curge în direcția depresiunii, în partea sa
60
inferioară, de la N la S. Ape subterane aproape de suprafață pot fi găsite doar în zonele de vale mai
largă, în conul aluvionar al bazinului, precum și în zone mai puțin articulate ale flancurilor montane.
Direcția de mișcare a apei subterane este probabil influențată în bazin de către râul Olt. Datorită
caracteristicilor depresiunii, crestele N‐S blocând precipitațiile dinspre vest, în depresiunea
Giurgeului intră o cantitate mult mai mică de precipitații (500‐600 mm).
3.3.2.3 Corund
Corund este amplasat în zona numită Sovidek, în partea de sud‐vest a Munților Gurghiu, aparținând
crestei vulcanice interioare a Carpaților Orientali, precum și Munților Harghita. Suprafața acestuia
poate fi împărțită în două părți, fiind format la limita a două regiuni. Zonele din est se regăsesc pe
platoul aparținând Carpaților Orientali, în timp ce, zonele din vest, împreună cu depresiunea Corund,
se regăsesc pe suprafața Podișului Târnavelor. Dealurile ce înconjoară depresiunea nu sunt foarte
abrupte, cu excepția flancului de est, acolo unde întâlnește podișul vulcanic și se rupe într‐o pantă
abruptă înspre bazin. În această zonă, reziduurile de tip vulcanic ies la suprafață în multe locuri.
Podișul este preponderent neted, înălțimea medie fiind de 900‐950 m. Văile nu se scufundă în podiș.
Dealurile ce înconjoară depresiunea se ridică unul deasupra celuilalt, formând terase. Depresiunea
Corund este formată din argilă, nisip, marnă și conglomerate din era Pannonian. Depresiunea este
înconjurată de dealuri cu o înălțime de 800‐1.000 m, pe partea lor vestică aflându‐se râurile Târnava
Mare și Târnava Mică. Depresiunea Corund este străbătută de pârâul Corund pe direcția SE‐NV,
revărsându‐se apoi în Târnava Mică. Ape subterane aproape de suprafață pot fi găsite doar în zonele
de vale mai largă, în conul aluvionar al depresiunii, în apropiere de pârâu. Avân în vedere poziția
geografică a depresiunii, aceasta este descrisă de un climat montan. Datorită crestelor N‐S ce
blochează precipitațiile dinspre vest, cantitatea de precipitații atinge valori de 1.000‐1.200 mm pe an.
61
3.3.2.4 Depozite neconforme existente
Tabel 20: Locația depozitelor neconforme
Nr. Localitate Macroregiune Mezoregiune Geomorfologie
1. Bălan
Carpații
Orientali
Munții Ciuc Poalele muntelui din partea de
nord‐est
2. Borsec Munții Gurghiu Pantele depresiunii Borsec
3. Cristuru Secuiesc Dealurile Târnavei Târnava Mare
4. Gheorgheni (Joseni) Depresiunea
Giurgeu Exploatare minieră în zonă plană
5. Miercurea Ciuc Bazinul Ciuc Exploatare minieră în zonă plană
6. Odorheiu Secuiesc* Harghita Partea în pantă a văii Târnavei
7. Topliţa Depresiuna Giurgeu
Suprafața tip terasă din
apropierea văii pârâului
Măgheruș
8. Băile Tuşnad Podișul
Transilvaniei
Munții Ciuc
Poalele muntelui în pantă din
partea de nord‐est a Ciomatului
Mare
9. Vlăhiţa Podișul
Homoroadelor
Partea în pantă a văii
Homorodului Mic
*Depozitul neconform de la Odorheiu Secuiesc nu este amplasat în zona de proiect datorită faptului că
municipiul Odorheiu Secuiesc nu face parte din proiect.
62
4. CONTEXTUL PROIECTULUI
4.1 Rezultatele Master Planului
În cadrul Master Planului, ca rezultat al unei analize, au fost determinate principalele investiții ce
trebuie realizate în perioada 2011 – 2013 în vederea asigurării conformării cu prevederile legislative
și cu cele prevăzute în Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor. Investiţiile care fac obiectul
proiectului POS Mediu au fost selectate din aceste investiţii, responsabilitatea privind o parte din
investiţiile prioritare rămânând în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale şi a operatorilor
de salubrizare.
4.1.1 Aspecte principale privind aria proiectului
În ceea ce privește gestionarea deșeurilor în județul Harghita, sistemul existent nu este în totalitate
conform cu cerințele legale și nu poate asigura îndeplinirea obiectivelor și atingerea țintelor
legislative, precum și a celor stabilite prin Tratatul de Aderare. Principalele deficiențe ale sistemului
existent de gestionare a deșeurilor sunt:
În prezent, nu există nicio stație de transfer.
Sistemul de colectare separată a deșeurilor reciclabile nu a fost încă extins la nivelul
întregului județ.
În județ nu există capacități de tratare pentru deșeuri municipale biodegradabile.
Nu există un sistem de colectare a fluxurilor speciale de deșeuri, precum niciun sistem pentru
gestionarea acestora.
În prezent, în județ, funcționeză un singur depozit conform de o capacitate mică la Țechend
și există 8 depozite neconforme (doar 3 sunt funcțioale). În iulie 2012, aceste 3 depozite
(Miercurea Ciuc, Toplița și Gheorgheni) vor înceta activitatea.
Capacitate insuficientă de finanțare. Nu există recuperare de costuri.
Lipsa informațiilor și a unui grad de conștientizare a publicului în ceea ce privește prioritățile
și cerințele unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor.
În prezent, în județul Harghita, toate municipiile, orașele și comunele sunt deservite de operatori de
salubrizare. În cazul majorității contractelor, la secțiunea de clauze de terminare, acestea specifică
denunțarea unilaterală de către concedent cu plata unei juste și preliminare.
Taxa de colectare a deșeurilor este, în general, colectată de către primărie sub forma unei taxe.
În vederea evaluării datelor istorice privind deșeurile s‐au analizat taxele aplicate în perioada 2004 –
2010. Datele primite de la localități includ următoarele:
taxă deșeuri plătită de primărie, RON
taxă deșeuri per capita colectată de primărie, RON/locuitor
taxă de deșeuri pe gospodărie colectată de primărie, RON/gospodărie
Cunoscând tendința de dezvoltare a populației și a gospodăriilor pentru fiecare locailitate în perioada
analizată, s‐a încercat estimarea valorilor RON/gospodărie. Cu toate acestea, rezultatele au relevat
diferențe mari care ar putea fi justificate de utilizarea unor unități de măsură greșite.
63
4.1.2 Strategia generală de dezvoltare a județului
Strategia județului Harghita privind gestionarea deșeurilor este stabilită pornind de la situația actuală
în județ și având în vedere următoarele:
legislația românească și europeană privind gestionarea deșeurilor;
prevederile Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană;
prevederile Strategiei și Planului Național de Gestionare a Deșeurilor;
prevederile Programului Operațional Sectorial de Mediu;
prevederile Planului Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 7 Centru;
prevederile Planului Județean de Gestionare a Deșeurilor în județul Harghita.
Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD) constituie principalul document de planificare la
nivel județean. PJDG pentru județul Harghita a fost elaborat în anul 2008 de către Consiliul Județean
Harghita împreună cu Agenția de Protecția Mediului din Miercurea‐Ciuc, cu consultarea instituțiilor
implicate în gestionarea deșeurilor. În perioada septembrie 2008 – februarie 2009, PJDG a fost supus
procedurii de evaluare strategică a mediului (SEA). După finalizarea tuturor etapelor procesului a fost
obținut avizul de mediu nr. PJGD a fost aprobat prin Decizia CJ nr. 40/2009 din data de 27 martie
2009, în conformitate cu prevederile OM 951/2007. Acesta prezintă fluxurile de deșeuri și opțiunile
de gestionare a acestora la nivelul județului Harghita.
Tabelul de mai jos prezintă un rezumat al principalelor obiective tehnice care constituie Strategia
generală a județului Harghita.
Strategia generală a județului Harghita
OBIECTIV TERMEN LIMITĂ OBSERVAȚII
Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii
la consumator
permanent Prevedere a Strategiei Naționale de
Gestionare a Deșeurilor
Asigurarea unui grad de deservire cu servicii
de salubrizare de 100 % în mediul urban
2009 Prevedere a PRGD, PJGD
Asigurarea unui grad de deservire cu servicii
de salubrizare de 100 % în mediul rural
2009 Prevedere a PRGD și PJGD coroborat
cu faptul că în 2009 vor fi închise și
reabilitate toate spațiile de depozitare
din mediul rural
Finalizarea şi realizarea de noi staţii de
transfer
2009 ‐ 2013 Corelat cu proiectele existente și
datele limită privind sistarea activității
depozitelor neconforme
Implementarea sistemului de colectare
separată atât a deşeurilor reciclabile, cât şi a
deşeurilor biodegradabile din deşeurile
menajere
permanent Prevedere a PRGD, PJGD
Finalizarea şi realizarea de noi staţii de
sortare pentru deşeurile reciclabile colectate
2009‐2010 Prevedere a PRGD
64
OBIECTIV TERMEN LIMITĂ OBSERVAȚII
separat
Implementarea colectării separate a fluxurilor
speciale de deşeuri (DEEE, deşeuri menajere
periculoase, deşeuri voluminoase)
Permanent Prevedere a PRGD, PJGD
Pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea
deşeurilor menajere şi asimilabile (hârtie,
metal, plastic şi sticlă) la un nivel minim de 50
% din masa totală
2020 Prevedere a noii Directive Cadru
privind deșeurile 2008/98/CE
Gestionarea corespunzătoare a deşeurilor din
construcţii şi demolări astfel încât să se
asigure un grad minim de valorificare de 70 %
din cantitatea totală a deşeurilor din C&D
nepericuloase cu excepţia codului 17 05 04
2020 Prevedere a noii Directive Cadru
privind deșeurile 2008/98/CE
Promovarea tratării nămolului rezultat de la
epurarea apelor uzate orăşeneşti în vederea
valorificării
permanent Prevedere a PRGD, PJGD
Asigurarea de capacităţi de tratare a
deşeurilor biodegradabile municipale
(compostare, fermentare, tratare mecano‐
biologică etc.) astfel încat să se asigure
atingerea ţintelor privind reducerea cantităţii
de deşeuri biodegradabile depozitate
2010‐2013‐2016 Prevedere a PRGD, PJGD
Promovarea valorificării energetice în
instalaţii cu randament energetic ridicat în
cazul în care valorificarea materială nu este
fezabilă din punct de vedere tehnico‐
economic, beneficiul energetic rezultat în
urma incinerării este pozitiv şi există
posibilitatea utilizării eficiente a energiei
rezultate, iar costurile pot fi suportate de
către populaţie
permanent Prevedere a SNGD, PRGD
Sistarea activităţii de depozitare în depozitele
de deşeuri municipale neconforme
Etapizat până la 16
iulie 2012
Prevedere PRGD şi PJGD
Închiderea depozitelor neconforme conform
prevederilor avizelor de închidere emise de
APM Harghita
Corelat cu calendarul
privind activitățile de
închidere
Prevedere PRGD şi PJGD
Realizarea noului depozitului zonal de deşeuri
municipale
2012 Prevedere a PRGD
65
4.1.3 Program de investițiile prioritare
Măsurile prioritare identificate în cadrul Master Planului sunt următoarele:
Implementarea colectării separate a deșeurilor reciclabile atât în mediul urban, cât și rural;
Implementarea colectării separate a deșeurilor menajere biodegradabile la 85 % din populația
din mediul urban;
Implementarea compostării individuale la 30 % din gospodăriile din mediul rural încapând cu
2013; în anul 2016 procentul va crește la 60%;
Realizarea a 116 insule de colectare;
Realizarea a 8 centre de colectare cu aport voluntar în Miercurea Ciuc, Toplița, Bălan,
Gheorgheni, Cristuru Secuiec, Vlăhița, Corund și Sânsimion;
Realizarea a 2 stații de transfer, una la Miecurea Ciuc pentru zona de colectare sud și una la
Corund pentru zona de colectare vest;
Realizarea la Remetea a unei stații de sortare și a unei stații de compostare care să deservească
întreaga zonă de proiect;
Realizarea unui depozit zonal la Remetea;
Închiderea de depozite neconforme: Miercurea Ciuc, Gherogheni, Toplița, Borsec, Bălan și
Cristuru Secuiesc (pentru Băile Tușnad și Vlăhița costul este neeligibil);
Achiziționarea a 21 de vehicule de transport pentru deșeuri reciclabile și 10 autogunoiere;
Asistență tehnică, supervizare și campanii de informare și conștientizare.
În cadrul proiectului vor fi realizate doar măsurile prioritare aferente perioadei 2009‐2013 privind
sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita. Măsurile din cadrul sistemului care
vor fi realizate în viitorul apropiat de către autoritățile publice locale și operatorii de salubrizare sunt:
Înființarea de puncte / centre de colectare DEEE în fiecare localitate din județ (cu excepția celor 8
localități unde vor fi realizate centre de colectare cu aport voluntar);
Achiziționarea unui concasor pentru zdrobirea deșeurilor din construcții și demolări în vederea
valorificării – măsură ce poate fi îndeplinită de autoritățile publice locale dar și de companii de
construcții sau alți operatori economici.
Ansamblul de investiții propus pentru perioada 2009 – 2013 reprezintă un sistem integrat de
gestionare a deșeurilor în județul Harghita a cărui operare trebuie să asigure atingerea tuturor
obiectivelor ți țintelor prevăzute de Tratatul de Aderare și legislația în vigoare. De asemenea, acest
sistem de gestionare a deșeurilor va urma principiile Strategiei Europene privind reciclarea
deșeurilor, precum și prevederile noii Directive europene privind deșeurile. Odată ce aceste măsuri
sunt implementate, impactul gestionării deșeurilor asupra sănătății populației și asupra mediului va fi
redus semnificativ. Așadar, în 2013, în județul Harghita, întreaga populație va fi deservită de servicii
de salubrizare adecvate și deșeurile menajere vor fi colectate separat.
66
O mare parte a deșeurilor municipale vor fi valorificate (în jur de 30 % din cantitatea de deșeuri
menajere vor fi reciclate și aproximativ 320% din cantitatea de deșeuri menajere vor fi compostate
fie in stația de compostare, fie în unități de compostare individuală).
Începând cu 2013, depozitarea deșeurilor se va realiza numai pe depozite conforme (noul depozit de
la Remetea și depozitul existent de la Țechend). Depozitul nou va accepta la depozitare și nămol
rezultat de la stațiile de epurare care nu poate fi valorificat, precum și deșeuri nepericuloase din
construcții și demolări și deșeuri industriale nepericuloase care nu pot fi valorificate.
Beneficiarul acestui sistem va fi întreaga populație a județului Harghita.
4.2 Referință la Tratatul de Aderare
Analiza SWOT realizată de către MMDD cu sprijin din exterior a relevat faptul că practicile de
gestionare a deșeurilor municipale au fost identificate ca punctul cel mai critic și se și regăsesc sub
această formă în Tratatul de Aderare. Obligațiile de mediu asumate prin Tratatul de Aderare care
reflectă aceste ținte sunt așadar foarte stricte. Cea mai lungă perioadă de tranziție obținută pentru
sectorul de deșeuri durează până în anul 2017.
Mai just sunt prezentate obligațiile relevante privind gestionarea deșeurilor la care se face referire în
Articolul 20 al Tratatului de Aderare: măsuri de tranziție, România [Anexa VII la Tratat, (9) Mediu (B)
Gestionare Deșeuri]:
1. Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul
1995 ori un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai
mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor
prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.
În Planul de implementare al Directivei 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor este
menționat faptul că România nu a solicitat perioade de tranziție pentru atingerea țintei de
reducere a cantității de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare. În vederea
atingerii țintelor specificate în art. 5(2) (a) și (b) din Directivă, România va aplica prevederile
paragrafului 3 al art. 5(2) privind opțiunea de a amâna atingerea țintelor prin acordarea unei
perioade de grații de 4 ani:
16 iulie 2010 – reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale
depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în
anul 1995;
16 iulie 2013 – reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale
depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în
anul 1995;
16 iulie 2016 – reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale
depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în
anul 1995.
2. România a obținut derogare de la prevederile articolului 6 a Directivei 94/62/EC privind
ambalajele și deșeurile de ambalaje pentru rata generală de valorificare sau incinerare, ținta
67
de reciclare deșeuri din plastic, ținta generală de reciclare, ținta de reciclare deșeuri de sticlă
și ținta de reciclare deșeuri de lemn. (România nu a solicitat nicio derogare privind țintele de
reciclare deșeuri de hârtie și carton și metale).
31 decembrie 2008 – atingerea țintelor de reciclare pentru deșeuri de
ambalaje de hârtie/carton și metale;
31 decembrie 2011 – atingerea țintelor de reciclare pentru deșeuri de
ambalaje de lemn;
31 decembrie 2013 – atingerea țintei globale de reciclare, a obiectivului
global de reciclare și a obiectivelor de reciclare pentru deșeuri de ambalaje
de plastic și sticlă.
Țintele pentru deșeurile de ambalaje sunt raportate la cantitatea totală de deșeuri de
ambalaje generate în anul respectiv.
Tabel 21: Ținte privind reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje
Ținte reciclare și valorificare [%]
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hârtie + carton 60
Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5
Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60
Metale 50
Lemn 4 5 7 9 12 15
Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55
Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60
Sursă: Anexa VII la Tratatul de Aderare
3. Prin derogare de la Directiva 1999/31/EC, cerințele privind controlul apei și gestionarea
deșeurilor, protecția solului și a apei, controlul gazului și stabilitatea nu se vor aplica pentru
101 depozite municipale existente în România până la data de 16 iulie 2017. România va
asigura o reducere graduală a cantității de deșeuri depozitate pe aceste 101 depozite
municipale neconforme existente (până la 31 decembrie 2016 va fi atinsă o cantitate de
maxim 1.210.000 t).
4. Prin derogare de la prevederile articolelor 5(5) și 7(2) Directivei 2002/96/EC privind deșeurile
de echipamente electrice și electronice (DEEE), România va atinge o rată de colectare
separată de cel puțin 4kg de DEEE în medie pe locuitor pe an de la gospodăriile individuale, o
rată de valorificare, precum și o rată de reutilizare și reciclare a componentelor, a
materialelor și substanțelor până la 31 decembrie 2008.
68
4.3 Obiective și ținte
4.3.1 Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
și POS Mediu
SNGD prezintă o listă detaliată a obiectivelor generale și specifice:
obiective strategice privind gestionarea deşeurilor;
obiective strategice privind gestionarea fluxurilor speciale de deşeuri;
obiective strategice privind gestionarea deşeurilor periculoase;
obiective strategice privind gestionarea fluxurilor de deșeuri periculoae;
Printre obiectivele generale privind gestionarea deșeurilor se regăsesc:
„10. Tratare deșeuri
10.1. Promovarea tratării deșeurilor în vederea asigurării unui management ecologic rațional
10.1.1 Încurajarea tratării deșeurilor în vederea: valorificării, facilitării manipulării, reducerea
naturii periculoase, reducerea cantității de deșeuri eliminate în condiții de siguranță
pentru sănătatea populației și mediu
11. Depozitare
11.1. Asigurarea capacităților necesare pentru eliminarea deșeurilor
11.1.1 Promovarea, în regim prioritar, a instalațiilor de eliminare deșeuri la nivel local, de
regiune, urmând ca stabilirea obiectivelor să se realizeze în baza unei analize ce va
avea în vedere densitatea populației, distanțe etc.).”
De asemenea, se specifică pășii de urmat și instrumentele de dezvoltat și de aplicat în vederea
realizării tuturor obiectivelor stabilite în strategie.
PNGD furnizează o analiză detaliată a gestionării deșeurilor în România, măsuri privind prevenirea
generării și reducerea cantităților de deșeuri, metode de reciclare, precum și o listă de indicatori de
monitorizare. PNGD include și acțiuni și măsuri în vederea conformării cu acquis‐ul comunitar în
domeniul gestionării deșeurilor.
În plus față de aceste obiective stabilite în SNGD, PNGD include și ținte privind gestionarea tuturor
categoriilor de deșeuri, precum și măsuri pentru atingerea acestora.
Principala măsură operațională pentru dezvoltarea și implementarea obiectivelor strategice definite
în SNGD și PNGD este POS Mediu.
Strategia generală a POS Mediu este realizată în așa fel încât să se asigure conformarea cu
următoarele trei direcții strategice principale:
Îmbunătățirea accesului la utilitățile publice în România și acordarea de sprijin în vederea
dezvoltării economice a regiunilor
Îmbunătățirea protecției mediului, condiție obligatorie în vederea unei dezvoltări durabile
Întărirea capacității instituționale și administrative.
Obiectivele specifice ale POS Mediu Axa Prioritară 2 ‐ „Dezvoltarea de sisteme integrate de
gestionare a deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric” sunt:
69
Creşterea gradului de acoperire a populației care beneficiază de colectarea deşeurilor
municipale, şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife
acceptabile;
Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate;
Creșterea cantității de deșeuri reciclate și reutilizate;
Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor;
Reducerea numărului de situri contaminate istoric.
POS Mediu Axa Prioritară 2 prevede următoarele activități ca o abordare în vederea atingerii
obiectivelor:
Achiziția și instalarea de sisteme de colectare separată (containere);
Achiziția de vehicule de transport pentru colectare separată;
Construcția de instalații de sortare, reciclare și compostare;
Construcția de instalații pentru eliminarea deșeurilor municipale și stații de transfer;
Valorificarea gazului de pe depozite, acolo unde este cazul;
Construcția de instalații adecvate pentru deșeuri municipale periculoase (deșeuri medicale,
deșeuri de echipamente electrice și electronice etc.) și alte fluxuri speciale de deșeuri
municipale;
Închiderea de depozite neconforme;
Asistență tehnică pentru pregătire de proiecte, management și supervizare, campanii de
informare și conștientizare (privind colectarea separată, sortarea, reciclarea, compostarea
deșeurilor), îmbunătățirea administrării din punct de vedere instituțional, proceduri de
licitație și selecție operatori servicii privind deșeurile.
4.3.2 Planurile regional și județean de gestionare a deșeurilor
Toate cele 8 PRGD sunt conforme cu cerințele privind sistemele integrate de gestionare a deșeurilor
din România și Uniunea Europeană. Planul urmărește îndeaproape cerințele acquis‐ului privind
mediul ce include o serie de directive ce stau la baza gestionării deșeurilor în Uniunea Europeană.
Unul dintre obiectivele principale ale PRGD este implementarea de acțiuni, proceduri și investiții
eficiente din punct de vedere al costurilor, precum și încurajarea participării publicului care să ducă la
o tratare integrată a deșeurilor, eficientă din punct de vedere al mediului, sustenabilă și acceptabilă
din punct de vedere financiar.
Scopul PJGD este asigurarea creării unui SIGD la nivel județean care să asigure atingerea obiectivelor
și țintelor legislative prevăzute în planurile menționate anterior (național și regional).
Printre cele mai importante obiective și ținte stabilite de PJGD trebuie menționate următoarele:
Tabel 22: Ținte județene
Obiectiv specific Valoare fără proiect Valoare estimată după proiect
1. Creșterea gradului de acoperire
cu servicii de gestionare a
deșeurilor
100% în mediul urban și 95% în
mediul rural și depozitarea nu se
realizează în conformitate cu
directivele CE relevante.
100% atât în mediul urban cât și
rural cu depozitarea realizată în
conformitate cu directivele CE
relevante.
2. Reducerea cantității de deșeuri
depozitate, în special cele
98% din totalul de deșeuri
colectate ajunge pe depozit.
61% din totalul de deșeuri
colectate ajunge pe depozit.
70
Obiectiv specific Valoare fără proiect Valoare estimată după proiect
biodegradabile
3. Creșterea cantității de deșeuri
reciclate și valorificate
1,39% din cantitatea totală de
deșeuri generate este valorificată
ca și deșeuri de ambalaje
13,45 % din cantitatea totală
generată valorificată prin reciclare.
4. Înființarea de structuri eficiente
de gestionare a deșeurilor
Nu vor fi realizate pe domeniul
public.
Se va creea și va fi operațional un
SIGD complet.
5. Reducerea numărului de situri
contaminate istoric.
9 depozite neconforme din zona
de proiect.
Toate depozitele neconforme
închise și recultivate până la 16
iulie 2012.
4.3.2.1 Deșeuri biodegradabile
În tabelul următor sunt prezentate cantitățile de deșeuri biodegradabile ce trebuie reduse la
depozitare în județul Harghita. Din cauza faptului că datele prezentate în PJGD sunt incorecte,
Consultantul prezintă estimările proprii.
Tabel 23: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile municipale biodegradabile pentru județul Harghita
2010 2013 2016
Cantitate de deleuri municipale
biodegradabile generate [tone] 61.030 61.371 61.929
Cantitate maximă de deșeuri
municipale biodegradabile ce
ajunge pe depozit [tone] 48.700 32.467 22.727
Cantitate de deșeuri municipale
biodegradabile ce trebuie reduse
la depozitare [tone] 12.330 28.904 39.203
Sursă: Estimarea Consultantului
4.3.2.2 Deșeuri de ambalaje
Țintele județene în procente, așa cum sunt ele definite în PJGD sunt aceleași ca și cele prezentate în
tabelul de mai jos. Mai jos descriem din punct de vedere cantitativ cifrele relevante în valori
absolute.
Tabel 24: Ținte anuale privind reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje
Cantitate anuală reciclată și valorificată [tone/an]
2009 2010 2011 2012 2013
Hârtie și carton 3.790 4.010 4.210 4.421 4.642
plastic 810 960 1.120 1.696 2.580
sticlă 1.834 2.498 3.158 3.304 4.627
metale 1.620 2.150 2.250 2.360 2.430
lemn 810 880 900 920 970
Total reciclare 9.640 11.611 13.102 13.491 19.800
Total
valorificare 11.102 12.267 14.810 14.132 21.890
Sursă: PJGD, Tabel 4‐14
71
4.3.2.3 Obiective privind depozitele neconforme
1. Recultivarea celor 9 depozite neconforme pentru deșeuri municipale solide care constituie o
continuă amenințare asupra mediului și populației în conformitate cu legislația în vigoare,
precum și alte prevederi de mediu și tehnice:
a. Pe durata proiectului, recultivarea a 9 depozite, până la data de 16 iulie 2012, în
conformitate cu actele normative și prevederile legale în vigoare,
b. prevenirea contaminării aerului, colului și apelor de suprafață datorită îndepărtării
deșeurilor (de exemplu, din cauza vântului, a apei) de pe suprafețe răvășite,
neacoperite;
c. reducerea emisiilor de CH4 și CO2 ce produc efectul de seră prin tratarea gazului de
depozit generat pe depozitele mai mari.
2. Reducerea gradului de utilizare a terenurilor prin recultivarea amplasamentelor depozitelor:
a. Reducerea suprafețelor acoperite cu deșeuri prin redepozitarea și împrumutarea de
cantități de deșeuri și formarea și compactarea corpului de deșeuri.
3. Reducerea și eliminarea solicitării produse asupra mediului, prevenirea de contaminări
viitoare a apelor subterane și de suprafață, precum și a solului. În acest timp:
a. Curățarea depozitelor de mărime mai mică ce intră în contact direct cu apale
subterane și/sau apele de suprafață,
b. în vederea asigurării prevenirii pătrunderii poluanților în apele de suprafață și cele
subterane în timpul procesului de recultivare și perioada următoare,
c. Aplicarea unei structuri stratificate în timpul recultivării amplasamentului care
împiedică infiltrarea precipitațiilor în depozit și a poluanților în sol, apele de
suprafață și cele subterane.
4. Prin implementarea proiectului, să se aducă o contribuție la buna stare și prezervare a apelor
de suprafață și/sau subterane.
În plus față de aspectele de mediu, eliminarea „dealurilor de deșeuri” antropogene ‐ niște „marțieni” în
peisaj ‐ și implementarea procesului de recultivare sunt indispensabile pentru utilizarea în scopuri
turistice a județului.
4.4 Evaluări din punct de vedere socio‐economic
Evaluarea socio‐economică din PJGD a fost realizat în anul 2006. Datele nu mai sunt de actualitate. În
plus, din punct de vedere al structurii și conținutului, PJGD este similar cu PRGD Regiunea 7 Centru și
nu a fost elaborat conform documentului POS Mediu „Ghid privind elaborarea de master planuri
pentru proiecte de gestionare a deșeurilor solide” emis de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile
în data de 5 octombrie 2007. Așadar, în vederea conformării cu documentul POS Mediu „Ghid privind
72
elaborarea studiilor de fezabilitate pentru proiecte de gestionare a deșeurilor”, care are la bază
ghidului privind elaborarea MP, a trebuit realizată o nouă evaluare din punct de devedere socio‐
economic.
4.4.1 Evoluţia populaţiei
Tabel 25: Numărul și densitatea populației, pondere populație din mediul urban (100%‐rural)
2004 2006 2008
România Regiunea 7
Centru
Județul
HarghitaRomânia
Regiunea 7
Centru
Județul
HarghitaRomânia
Regiunea 7
Centru
Județul
Harghita
Populație stabilă
la data de 1 iulie,
loc 21.673.328 2.539.160 328.547 21.584.365 2.530.818 326.347 21.504.442 2.523.510 325.089
Densitatea
populației la
data de 1
iulie, loc/km2 90,9 74,5 49,5 90,5 74,2 49,2 90,2 74,0 49,0
Populație mediul
urban la data de
1 iulie, % 54,90 60,00 44,30 55,20 59,80 44,20 55,00 59,40 43,80
Sursă: INS Harghita
Numărul de populație în județul Harghita la data de 1 iulie 2009 a fost de 325.345, reprezentând 12,9
% din populația Regiunii 7 Centru, repectiv 1,51 % din populația totală a României.
Județul Harghita este unul dintre județele din România în care o mai mare parte din populație
locuiește în mediul rural. Tabelul de mai jos prezintă evoluția structurii populației din mediul urban‐
rural în județul Harghita.
Tabel 26: Numărul de locuitori în mediul urban și rural în județul Harghita, 1948‐2009
Urban [%] Rural [%] Urban [loc] Rural [loc]
1948 10,3 89,7 26.540 231.955
1956 22,9 77,1 62.868 211.096
1966 31,7 68,3 89.534 192.858
1977 37,4 62,6 121.913 204.397
1992 45,7 54,3 159.090 189.245
2001 45,6 54,4 155.656 185.779
2002 44,5 55,5 147.266 183.650
2003 44,2 55,2 146.799 183.118
2004 44,0 55,4 146.310 183.880
2005 44,1 55,3 145.263 182.034
2006 44,0 55,4 144.680 181.970
2007 44,0 55,4 144.421 181.576
73
Urban [%] Rural [%] Urban [loc] Rural [loc]
2008 44,1 55,9 143.598 182.084
2009 44,0 56,0 143.234 182.111
Sursă: Anuarul Statistic al județului Harghita, 2010
Tabelul de mai sus demonstrează faptul că politicile de industrializare și urbanizare din timpul
regimului comunist au avut un impact semnificativ asupra creșterii populației în mediul urban. Drept
rezultat, numărul a crescut de la 10 % în anul 1948 la 46 % în anul 1992.
În cea de‐a doua jumătate a secolului al XX‐lea, numărul populației a crescut în mediul urban, în timp
ce a înregistrat o scădere în mediul rural. În perioada 1948 ‐ 2009, numărul locuitorilor din orașe a
crescut de patru ori spre deosebire de numărul locuitorilor din comune și sate care a scăzut cu un
procent de 21 % în aceeași perioadă. Evoluția populației din mediul urban atinge apogeul în anul
1992, anul în care s‐a realizat recensământul, precum și punctul de întoarcere al acestei tendințe.
Comparativ cu orașele, descreșterea numărului de populație din comune și sate a fost mai lentă în
ultimul deceniu al secolului al XX‐lea. Creșterea numărului de populație din mediul urban a
înregistrat o tendință descrescătoare în perioada 2005‐2008, în ciuda faptului că aceste procente se
încadrează în intervalul de 280‐400 capete/an, în timp ce numărul de populație din mediul rural
descrește considerabil. La începutul perioadei menționate anterior (2005), descreșterea a scăzut de
la 400 la 200 capete/an în 2008. Din procentele de migrație putem concluziona că fluxurile de
migrație din ultimii patru ani au fost pozitive în mediul rural, în timp ce creșterea migrației a fost
negativă în mediul urban.
Tabel 27: Tendințe de evoluție a populației, 2002‐2008
Tendință de evoluție [%]
Total Urban Rural
România ‐0,205% 0,345% ‐0,824%
Regiunea 7 Centru ‐0,152% 0,016% ‐0,388%
Județul Harghita ‐0,248% ‐0,442% ‐0,094%
Detalii cu privire la populația județului Harghita pot fi găsite și în Anexa 02 ‐ Date de bază.
4.4.1.1 Așezări umane
Tabel 28: Așezări umane, 2007
Județe Municipii Orașe Comune Sate Număr
locuințe
Număr
mediu de
persoane /
gospodărie
România 41 103 217 2.854 12.951 8.231.295 2,62
Regiunea 7 Centru 6 20 37 357 1.788 968.146 2,61
Județul Harghita 1 4 5 58 235 130.398 2,50
Sursă: INS România
74
Tabel 29: Evoluția numărului de locuințe în județul Harghita
Județul Harghita 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Număr locuințe 128.982 129.271 129.544 129.748 130.065 130.398 130.932
Creștere anuală [%] 0,16% 0,22% 0,21% 0,16% 0,24% 0,26% 0,41%
4.4.2 Principalele activităţi economice şi industriale
Tabel 30: Evoluția și ponderea principalelor activități economice în județul Harghita, 2005‐2008
Activități economice (NACE) Cifră de afaceri
2005 2006 2007 2008
Total economie 1445 1718 2161 2403
Minerit și exploatare în carieră 19 12 14 21
Industrie 552 647 796 809
Energie electrică și aer condiționat, alimentare cu gaz și
apă 59 55 51 77
Construcţii 61 121 208 283
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor si motocicletelor 589 675 803 896
Hoteluri și restaurante 23 25 34 36
Transport, depozitare şi comunicaţii 83 95 136 161
Activități imobiliare 39 59 92 92
Învaţământ 2 5 6 7
Sănătate şi asistenţă socială 2 2 5 5
Alte activităţi de servicii 17 22 16 17
Sursă: INS Harghita
Tabel 31: Distribuția forței de muncă pe diferite sectoare
Activități economice (NACE) Număr angajați [mii persoane]
2005 2006 2007 2008
Total economie 126,1 129,5 133,1 134
Agricultură, vânătoare și silvicultură 46,1 43,3 42,4 41,6
Pescuit și acvacultură – 0,1 – –
Minerit și exploatare în carieră 1,4 0,6 0,7 0,6
Industrie 30,7 33,5 32,9 33,7
Energie electrică și aer condiționat, alimentare cu gaz și
apă 1,5 1,3 1,3 1,2
Construcţii 3,6 4,5 5,6 6,7
Comerţ 14,7 16,7 18 16,8
Hoteluri și restaurante 1,7 1,8 2,1 2,4
Transport, depozitare şi comunicaţii 4,6 5,3 6,3 6
Intermedieri financiare şi asigurări 1 1 1 1
Activități imobiliare 2,9 3,3 3,8 4,7
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de
servicii suport 2,7 2,8 3,2 3,3
75
Activități economice (NACE) Număr angajați [mii persoane]
2005 2006 2007 2008
Învaţământ 7,5 7,5 7,7 7,7
Sănătate şi asistenţă socială 5,4 5,5 5,6 5,7
Alte activităţi de servicii 2,3 2,3 2,5 2,6
Sursă: INS Harghita
Tabel 32: Număr șomeri și rată șomaj, 2000‐2009
An
Șomeri
[mii persoane]
Rată șomaj
[%]
Regiunea 7 Centru Județul Harghita Regiunea 7 Centru Județul Harghita
2000 122.426 16.102 10,3 9,9
2001 98.343 12.995 8,6 8,5
2002 103.282 10.944 9,0 7,7
2003 92.572 10.859 8,3 7,8
2004 85.184 9.511 7,8 7,2
2005 79.063 11.783 7,3 8,5
2006 66.988 10.069 6,1 7,2
2007 53.425 7.163 4,8 5,1
2008 56.949 9.280 5,2 6,5
2009 NAD 15.125 NAD 10,6
Sursă: INS, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
În anii 2007 și 2008, ratele șomajului au fost mult mai mari în județul Harghita decât media la nivel
național. În anul 2007, a fost de 5,1 % comparativ cu media națională de 4%, iar în anul 2008 a fost de
6,5 % comparativ cu 4,4 % media națională.
Tabel 33: Evoluția PIB în România, 2004‐2007
2004 2005 2006 2007
PIB România/EU‐27 34% 35% 38% 42%
Total PIB [milioane RON] România 247.368 288.955 344.651 416.007
Total PIB [milioane €] România 61.063 79.822 97.912 124.927
PIB per capita [€] România 2.817 3.691 4.536 5.793
Total PIB [milioane RON] Regiunea 7 Centru 29.096 33.143 40.291 49.417
Total PIB [milioane €] Regiunea 7 Centru 7.182 9.156 11.446 14.840
PIB per capita [€] Regiunea 7 Centru 2.829 3.618 4.523 5.880
Total PIB [milioane RON] județul Harghita 3.124 3.580 4.465 5.248
Total PIB [milioane €] județul Harghita 771 989 1.268 1.576
PIB per capita [€] județul Harghita 2.347 3.028 3.883 4.834
Sursă: INS România, INS Regiunea 7 Centru, INS Harghita, EUROSTAT – PIB per capita în PPP; calcule proprii
4.4.3 Venitul
76
Tabel 34: Salariul net lunar mediu în principalele sectoare ale economiei pe persoană în județul Harghita
lei/angajat
Activitate 2008 2009 2010
Total 998 1099 1025
Agricultură, silvicultură și pescuit 858 949 889
Industrie 863 968 967
Industrie extractivă 1666 1661 1860
Industrie prelucrătoare 819 906 897
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat
1695 1849 2076
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
911 1173 1068
Construcţii 758 835 893
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor
748 984 715
Transport şi depozitare 1111 1039 1133
Hoteluri şi restaurante 605 612 668
Hoteluri şi restaurante 1076 1038 1159
Intermedieri financiare şi asigurări 2387 2079 2090
Tranzacții imobiliare 962 870 882
Activităţi profesionale, ştiintifice şi tehnice 1268 1216 1104
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
761 793 952
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public
2122 1960 1669
Învaţământ 1211 1396 1254
Sănatate şi asistenţă socială 1260 1367 1159
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
826 893 798
Alte activităţi de servicii 776 779 778
Sursă: INSSE Harghita
Figura 5: Evoluția salariului net lunar mediu pe medii*
0 RON
200 RON
400 RON
600 RON
800 RON
1 000 RON
1 200 RON
1 400 RON
1 600 RON
1 800 RON
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total Romania
Total Region 7 Centre
Total Harghita County
77
Sursă: INS; *Nu au fost încă disponibile date la nivel național pentru anul 2008.
4.4.4 Cadru legislativ general
Cadru legislativ privind deșeurile
Directiva nr. 2008/98/EC privind deșeurile ce abrogă
anumite directive
Legea 211/2011
Legislaţia cadru
Directiva nr. 2006/12/CE privind deşeurile
Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile
periculoase
Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor;
HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei
Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a
Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, cu
modificările ulterioare;
OM nr. 1364/1499/2006 de aprobare a
planurilor regionale de gestionare a deşeurilor;
Ordinul ministrului mediului și dezvoltării
durabile nr. 951/2007 privind aprobarea
Metodologiei pentru elaborarea planurilor
regionale și județene de gestionare a deșeurilor.
Decizia Comisiei 2000/532/CE (cu modificările
ulterioare) de stabilire a unei liste de deşeuri
HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor
şi aprobarea listei cuprinzând deşerile, inclusiv
deşeurile periculoase, cu completările și modificările
ulterioare
Legislaţia privind operaţiile de gestionare a deşeurilor
Depozitarea deșeurilor
Directiva nr. 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor
Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea
criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea
deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 şi anexei II
la Directiva 1999/31/CE
OM nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de
acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a
deşeurilor la depozitare şi lista naţionala de deşeuri
acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri
Incinerarea deşeurilor
Directiva nr. 2000/76/CE privind incinerarea
deşeurilor
HG nr. 128/ 2002 privind incinerarea deşeurilor
Transportul deşeurilor
Regulamentul Consiliului 1013/2006 privind
transferul de deşeuri (aplicabil din data 11 Iulie 2007)
HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri
pentru aplicarea Regulamentului nr. 1013/2006
privind transferul de deşeuri
HG 1061/2008 privind transferul de deșeuri
periculoase și nepericuloase pe teritoriul României
78
Legislația privind fluxurile specifice de deşeuri
Ambalaje şi deşeuri de ambalaje
Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile
de ambalaje (cu modificările ulterioare)
HG nr. 621/2005 privind gestionarea
ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje modificată
de HG nr.1872/2006 și HG nr. 247/2011 Decizia Decizia 97/129/CE privind sistemul de
identificare şi marcare a materialelor de ambalaj
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Directiva 2002/96/CE privind deşeurile de
echipamente electrice şi electronice (cu modificările
ulterioare)
HG nr. 1037/2010 privind deşeurile de echipamente
electrice şi electronice
Directiva 2002/95/CE privind restrictionarea utilizarii
anumitor substanţe periculoase în echipamentele
electrice şi electronice (cu modificările ulterioare)
HG nr. 992/ 2005 privind limitarea folosirii anumitor
substanţe periculoase în EEE, modificată de HG nr.
816/2006, anexele modificate de OM
nr.1226/1771/2007 șiOM nr. 1771/2007, completate
de OM nr.344/2009 șiOM nr. 732/2009
Utilizarea în agricultura a nămolurilor din epurare
Directiva 86/278/CEE privind protecţia mediului, şi în
particular, a solului, atunci când nămolul provenit de
la staţiile de epurare este folosit în agricultură
OM nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind protecţia mediului, în special a
solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare în
agricultură
Deşeuri de baterii şi acumulatori
Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile
șiacumulatorii care conțin anumite substanțe
periculoase. Directiva 2006/66/EC privind bateriile şi
acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatorii (cu
modificările ulterioare)
HG 1132/2008 privind regimul bateriilor şi
acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi
acumulatori, legislația europeană a fost transpusă în
totalitate.
OM nr. 669/1304/30.06.2009 privind înregistrarea
producătorilor de baterii și acumulatori
79
4.4.5 Cadru administrativ general
Figura 6: Instituții de mediu în România relevante pentru sectorul de deșeuri
4.4.5.1 Instituții la nivel național
Ministerul Mediului și Pădurilor
Elaborează Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor;
Inițiază și propune spre adoptare proiecte de acte normative privind gestionarea deșeurilor;
Autorizează reglementări specifice în domeniul gestionării deșeurilor emise de alte autorități
publice;
Monitorizează impactul activităților de generare și gestionare deșeuri asupra factorilor de
mediu;
Controlează și reglementează activitățile de gestionare deșeuri în conformitate cu sarcinile și
competențele stabilite de legislație;
Prezintă anual Guvernului rapoarte privind gestionarea deșeurilor;
Organizează, împreună cu autoritățile publice centrale și locale și organizații non‐
guvernamentale, programe privind instruirea și educarea populației în domeniul gestionării
deșeurilor;
Impune sancțiuni pentru neconformarea cu legislația din domeniul gestionării deșeurilor,
precum și cu condițiile impuse prin actele de reglementare.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
Implementează politicile naţionale de mediu elaborate de către Minister;
Identifică şi selectează proiectele prioritare în domeniul protecţiei mediului la nivel naţional;
Coordonează activitatea laboratoarelor naţionale de referinţă pentru aer, deşeuri, zgomot şi
radioactivitate;
80
Monitorizează implementarea legislaţiei de mediu şi a costurilor anuale privind protecţia
mediului;
Gestionează sistemul naţional de gestionare a datelor de mediu și studiile de mediu;
Coordonează realizarea planurilor de acţiune sectoriale;
Asigură suportul tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor şi
politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis‐ul comunitar în concordanță cu
conceptul de dezvoltare durabilă.
Garda Naţională de Mediu
Controlează activităţile cu impact asupra mediului şi aplică sancţiuni contravenţionale
prevăzute de legislaţia în domeniul protecţiei mediului;
Controlează respectarea procedurilor legale în emiterea actelor de reglementare;
Exercită controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore şi/sau impact
semnificativ transfrontalier asupra mediului, în vederea prevenirii şi limitării riscurilor de
poluare;
Controlează investiţiile în domeniul mediului în toate fazele de execuţie şi are acces la
întreaga documentaţie;
Controlează realizarea exportului şi tranzitului de deşeuri periculoase în conformitate cu
prevederile convenţiilor internaţionale la care România este parte, precum şi importul unor
categorii de deşeuri permise la import conform legii;
Verifică la obiectivele controlate stadiul achitării obligaţiilor financiare la Administraţia
Fondului de Mediu, conform prevederilor actelor normative privind Fondul de Mediu;
Pune la dispoziţia publicului date privind starea mediului în conformitate cu legislaţia privind
accesul publicului la informaţia de mediu.
Administraţia Fondului pentru Mediu
Răspunde pentru gestionarea Fondului pentru Mediu
și realizarea proiectelor de protecția mediului;
Finanțează proiecte care au ca obiectiv protecția mediului; Colectează veniturile Fondului
(taxe și contribuții).
Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice
Monitorizează delegarea operării serviciilor de utilitate publică; Emite și retrage licențe
pentru operatorii de salubrizare;
Elaborează metodologii şi regulamente‐cadru pentru domeniul serviciilor de utilităţi publice
din sfera sa de reglementare;
Monitorizează modul de respectare şi implementare a legislaţiei aplicabile acestor servicii;
Autorizează indicatorii de performanță ai serviciului; Aprobă tarifele și modificarea acestora.
81
4.4.5.2 Instituții la nivel regional
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului
Autorizează activităţile cu impact asupra mediului, în conformitate cu competenţele stabilite
de legislaţia în vigoare şi coordonează acest proces la nivel regional şi local;
Monitorizează stadiul îndeplinirii angajamentelor în domeniul protecţiei mediului, asumate
prin planurile de implementare negociate cu Comisia Europeană, la nivel regional;
Elaborează rapoarte de sinteză privind starea mediului la nivel regional şi monitorizează
procesul de conformare a operatorilor economici la cerinţele legislaţiei de mediu;
Colaborează cu agenţiile judeţene pentru protecţia mediului din cadrul regiunii de dezvoltare
pentru elaborarea rapoartelor de sinteză şi constituirea bazelor de date de mediu la nivel
regional;
Gestionează şi disponibilizează, în limita prevederilor legale, informaţia de mediu la nivel
regional;
Verifică Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor în vederea respectării principiilor,
obiectivelor şi priorităţilor stabilite prin Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a
Deşeurilor;
Participă la şi furnizează date pentru elaborarea şi revizuirea Planurilor Regionale şi Judeţene
de Gestionare a Deşeurilor;
Monitorizează implementarea Planurilor Regionale şi Judeţene de Gestionare a Deşeurilor.
Organisme Intermediare POS Mediu
Coordonează prioritățile POS Mediu cu alte programe de investiții la nivel regional;
Promovează parteneriatul la nivel regional;
Colectează datele necesare pentru evaluarea POS Mediu;
Informează posibilii beneficiari cu privire la metoda de pregătire a aplicațiilor ce urmează a fi
finanțate prin POS Mediu;
Monitorizează implementarea proiectelor la nivel regional;
Diseminează informația privind oportunitățile de finanațare prin POS Mediu existente la nivel
regional;
Are rol de interfață între Autoritatea de Management (AM) și beneficiarii proiectelor, având
rolul principal de a implementa POS Mediu la nivelul fiecărei regiuni.
4.4.5.3 Instituții la nivel județean și local
Prefectura
Dispozițiile primarului, deciziile CL și ale CJ fac obiectul verificării de către prefect potrivit legislației
care îi reglementează activitatea.
Consiliul Judeţean
Coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes
județean;
Constituie, în structura proprie, Unitatea de implementare a Proiectului;
Elaborează și revizuiește Planul Județean pentru Gestionarea Deșeurilor împreună cu
autoritățile locale implicate și ia parte la monitorizarea realizării proiectului;
82
Participă, alături de celelalte consilii judeţene din regiune, la elaborarea şi revizuirea Planului
Regional pentru Gestionarea Deşeurilor;
Coordonează activitatea consiliilor locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes
judeţean privind gestionarea deşeurilor;
Acordă consiliilor locale sprijin şi asistenţă tehnică în implementarea planurilor judeţene şi
regionale de gestionare a deşeurilor;
Hotărăște asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice judeţene pentru realizarea
unor lucrări de interes public privind gestionarea deşeurilor.
Consiliul Local
Asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate de
România prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană;
Monitorizează şi asigură îndeplinirea prevederilor din planurile regionale şi judeţene de
gestionare a deşeurilor;
Elaborează strategii și programe adecvate pentru gestionarea deșeurilor;
Hotărăște asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale pentru realizarea unor
lucrări de interes public privind gestionarea deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege;
Asigură transportul deșeurilor colectatate separat, neutralizarea, valorificarea și eliminarea
finală a deșeurilor, inclusiv deșeurile municipale periculoase, în concordanță cu prevederile
legislative;
Asigură spaţiile necesare pentru colectarea separată a deşeurilor, dotarea acestora cu
containere specifice fiecărui tip de deșeu, precum şi funcţionalitatea acestora;
Asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor asupra sistemului de gestionare a
deşeurilor din cadrul localităţilor;
Acționează în vederea îmbunătățirii și protecției mediului;
Sprijină Consiliul Judeţean în procesul de planificare în domeniul gestionării deşeurilor;
Conform Ordonanței 21/2002 este responsabil cu administrația publică la nivel local.
Departamanetul local de sănătate publică
Elaborează programe legate de sănătatea publică;
Supervizează şi monitorizează impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra
sănătăţii populaţiei.
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Participă la elaborarea PJGD și a PRGD;
Monitorizează implementarea PJGD;
Eliberează avize în vederea utilizării nămolului de epurare în agricultură.
Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu
Controlul şi impunerea cerinţelor legale de mediu la nivel local;
Aplică penalităţi operatorilor locali pentru nerespectarea legislaţiei în domeniul protecţiei
mediului.
83
5. ANALIZA SITUAŢIEI ACTUALE ŞI A PROIECȚIILOR
5.1 Cantităţi de deşeuri
5.1.1 Metodologie și ipoteze
Stabilirea cantității de deșeuri generate, precum și a proiecției privind generarea deșeurilor sunt
elemente cheie în cadrul procesului de planificare. În ceea ce privește proiecția privind generarea
deșeurilor municipale se cuantifică țintele stabilite la nivel local și implicit, se determină capacitatea
instalațiilor de gestionare a deșeurilor ce urmează a fi realizate.
Generarea și gestionarea deșeurilor municipale sunt influențate de o serie de factori socio‐
economici. Așadar, pentru realizarea proiecției pentru un sistem durabil de gestionare a deșeurilor la
nivel județean sunt necesare datele privind proiecția populației, proiecția activităților economice la
nivel județean, proiecția veniturilor populației etc.
Proiecția socio‐economică, precum și proiecția generării deșeurilor municipale și a fluxurilor speciale
de deșeuri sunt realizate pentru perioada 2010 ‐ 2040.
Anul 2010 este anul de referință pentru calculul proiecției generării deșeurilor.
Tabelul de mai jos prezintă metodologiile, precum și ipotezele utilizate pentru calculul proiecției
generării deșeurilor municipale și a fluxurilor speciale de deșeuri. Din cauza faptului că pentru anul
2010 datele statistice privind generarea deșeurilor nu au fost încă validate și că depozitarea
deșeurilor s‐a realizat nu numai pe depozitul conform de la Țechend (Odorheiu Secuiesc) ci și pe
depozitele neconforme care nu sunt echipate cu cântare, pentru anul 2010, s‐a estimat cantitatea de
deșeuri municipale generate luându‐se în considerare următoarele:
Indicatorii de generare deșeuri menajere prevăzuți în PRGD și PJGD care au fost verificați de
Consultant în baza datelor furnizate de operatori;
Datele și informațiile deținute de Consultant din alte proiecte similare din România.
Indicatorii de creștere utilizați în calculul proiecției sunt cei prezentați și utilizați în cadrul PRGD
Regiunea 7 și PJGD.
Tabel 35: Metodologie și ipoteze privind calculul proiecțiilor generării deșeurilor
Categorii deșeuri Metodologie utilizată Ipoteze
Deşeuri menajere Metodologia pentru elaborarea
planurilor regionale și județene
de gestionare a deșeurilor
Indicator generare în 2010: 0,96
kg/loc x zi în mediul urban și 0,42
kg/loc x zi în mediul rural.
Indicator anual de creștere 0,8 %
Deşeuri asimilabile din
comerţ, industrie și
instituţii
Metodologia pentru elaborarea
planurilor regionale și județene
de gestionare a deșeurilor
Cantitatea generată în anul 2010 este
de 50 % din cantitatea de deșeuri
menajere din mediul urban și 10 % din
84
Categorii deșeuri Metodologie utilizată Ipoteze
Estimările Consultantului privind
datele statistice la nivel regional
cantitatea de deșeuri menajere în
mediul rural
Indicator anual de creștere 0,8 %
Deșeuri din grădini și
parcuri
Metodologia pentru elaborarea
planurilor regionale și județene
de gestionare a deșeurilor
Estimările Consultantului privind
datele statistice la nivel regional
Indicator generare în anul 2010 în
mediul urban: 5 kg/loc x an;
Indicator anual de creștere 0,8 %
Deşeuri din pieţe Metodologia pentru elaborarea
planurilor regionale și județene
de gestionare a deșeurilor
Estimările Consultantului privind
datele statistice la nivel regional
Indicator generare în anul 2010 în
mediul urban: 10 kg/loc x an;
Indicator anual de creștere 0,8 %
Deşeuri stradale Metodologia pentru elaborarea
planurilor regionale și județene
de gestionare a deșeurilor
Estimările Consultantului privind
datele statistice la nivel regional și
experiența acestuia din alte
proiecte similare
Indicator generare în anul 2010 în
mediul urban de 30 kg/loc x an. În
mediul rural, dacă se va începe
colectarea în anul 2016, când
indicatorul de generare va fi de 5
kg/loc x an;
Indicator anual de creștere 0,8 %
Deşeuri menajere
periculoase
Metodologia pentru elaborarea
planurilor regionale și județene
de gestionare a deșeurilor
Începând cu anul 2013, când va începe
colectarea deșeurilor menajere
periculoase, indicatorul de generare va
fi de 2,5 kg/loc x an în mediul urban și
de 1,5 kg/loc x an în mediul rural
Deşeuri voluminoase Metodologia pentru elaborarea
planurilor regionale și județene
de gestionare a deșeurilor
În mediul urban, indicatorul de
generare va fi de 5 kg/loc x an până în
anul 2015, apoi va crește la 7 kg/loc x
an până în anul 2020, după care va
ajunge la 10 kg/loc x an;
În mediul rural, indicatorul de generare
va fi de 1 kg/loc x an până în anul 2015,
apoi va crește la 2 kg/loc x an până în
anul 2020, după care va ajunge la 4
85
Categorii deșeuri Metodologie utilizată Ipoteze
kg/loc x an;
Deşeuri municipale
biodegradabile
Metodologia pentru elaborarea
planurilor regionale și județene
de gestionare a deșeurilor
În ceea ce privește ponderea de
deșeuri biodegradabile în deșeurile
menajere au fost considerate datele
din PRGD Regiunea 7. Proiecția
generării deșeurilor biodegradabile a
fost realizată în funcție de proiecția
compoziției deșeurilor menajere și s‐a
considerat că, de‐a lungul perioadei de
planificare, compoziția celorlalte tipuri
de deșeuri rămâne constantă
Deșeuri de ambalaje Metodologia pentru elaborarea
planurilor regionale și județene
de gestionare a deșeurilor
Pentru perioada 2010‐2013 s‐a
considerat o creșetere de 10 % a
indicatorilor de generare deșeuri de
ambalaje, urmând ca începând cu anul
2017 să se considere o creștere mai
mică, adică de 1 %
Nămol de epurare Potrivit strategiei de gestionare a
deșeurilor
Deşeuri din construcţii şi
demolări
Potrivit estimărilor Consultantului
5.1.2 General
În mediul urban și rural din județul Harghita, activitățile de colectare a deșeurilor sunt realizate de
companii desemnate. În principiu, collectarea se efectuează zilnic pentru zonele de blocuri și
săptămânal pentru zonele de case individuale. Cu toate acestea, frecvența de colectare variază de la
oraș la oraș și, și în funcție de sezon. Pe timp de vară, colectarea deșeurilor din piețe și cantine poate
fi realizată zilnic din cauza temperaturilor ridicate și a cantităților de deșeuri organice generate.
În prezent, există 10 agenți de salubrizare în județul Harghita din care 6 sunt companii cu capital
privat, 2 sunt structuri în cadrul primăriilor (Bălan, Toplița), 1 companie de interes public local (SC GO
SA Gheorgheni) și 1 companie 100% în proprietatea unei asociații municipale (SC ECO‐CSIK SRL).
Acești operatori deservesc județul Harghita în proporție de 100 % cu servicii de colectare și transport.
SC AVE HURON SRL, SC AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL Odorheiu Secuiesc, SC ECO‐CSIK SRL
Sânsimion, SC KVG ROMANIA SRL Balan, SC GO SA Gheorgheni, SC SCHUSTER ECOSAL SRL Sighişoara,
SC F&G ECO SRL Târgu Mureş, Primăria Bălan și SC Neval SRL Zetea. Primăria Toplița este operatorul
care nu deține licență.
86
În ceea ce priveşte cantitatea estimată de deşeuri municipale generate în anul 2010, conform
estimărilor realizate de consultant aceasta a fost de circa 90.000 tone. Structura deşeurilor
municipale generate în anul 2010 este prezentată în figura de mai jos.
Figura 7: Deșeuri municipale generate în anul 2010
Market waste;
1.060 t; 1%
Street waste;
3.181 t; 4%
Uncol lected waste;
0; 0%
Waste from parks
and garden;
530 t; 1%
Household waste;
64.600 t; 71%
Simi lar waste;
21.245 t; 23%
În județul Harghita nu se desfășoară activități de transfer a deșeurilor. Colectarea, valorificarea și
eliminarea deșeurilor reciclabile sunt limitate la municipiul Odorheiu Secuiesc și o parte din regiunea
Ciuc. În ceea ce privește reciclarea deșeurilor de ambalaje (hârtie și carton și/sau plastic și/sau
metal), pe teritoriul județului există 2 agenți economici autorizați în acest sens (SC Solaris Trade SRLși
SC Zöld et Comp SRL).
În anul 2009, în cadrul unui proiect PHARE CES 2003, pe teritoriul microregiunii ALCSIK a fost
implementat un sistem de colectare separată, zonă care este și ea înclusă în acest proiect.
Principalele componente: stația de sortare din Sânsimion, vehiculele și recipienții de colectare. Stația
de sortare existentă și bunurile au fost avute în vedere când s‐a realizat planificarea sistemului
integrat.
Până la mijlocul anului 2012, eliminarea deșeurilor reziduale în județul Harghita se realiza pe 4
depozite. Trei depozite neconforme proprietate publică – Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Toplița – au
încetat activitatea în iulie 2012 și trebuie închise. Există un depozit conform standardelor UE pe
Platoul Țechend, în apropiere de Odorheiu Secuiesc, realizat în perioada 2007‐2008 de partenerul
privat de concesiune al orașului SC AVE Harghita Salubritate SRL.
Trei localități exportă deșeurile în afara zonei de proiect la depozitul Sighișoara, iar o localitate la
depozitul de la Câmpia Turzii.
Figura de mai jos prezintă locația instalațiilor de gestionare a deșeurilor existente.
87
În judeţul Harghita nu există localităţi izolate, în sensul definiţiei din Anexa 1 litera p0 a HG 349/2005.
Figura 8: Instalații deșeuri existente
5.1.3 Total deşeuri municipale solide
5.1.3.1 Situația existentă
În vederea determinării cantității de deșeuri generate în prezent în județul Harghita s‐au cerut date
de la principalii operatori de salubrizare: SC AVE HARGHITA Salubritate SRL, SC AVE HURON SRL,
SC KVG România SRL și SC ECO‐CSIK SRL.
Tabelul de mai jos prezintă cantitățile de deșeuri municipale generate în fiecare localitate, conform
raportării operatorilor de salubrizare.
88
Tabel 36: Cantităţi de deşeuri municipale colectate, 2009
Localitate
Cantitatea anuală
de DMS colectate
[t, 2009]
Număr populație [loc,
la data de 1 iulie 2009]
Cantitate de DMS
colectată
[kg/capita x an, 2009]
Odorheiu Secuiesc 11.010 36.792 299
Cristuru Secuiesc 2371 10.352 229
Bălan 872 7.602 115
Vlăhiţa 916 7.005 131
Total mediul urban 15.169 61.751 246
Praid 993 6.667 149
Remetea 1.282 6.233 206
Ditrău 1204 5751 209
Joseni 1156 5676 204
Lupeni 543 4518 120
Ciumani 366 4437 82
Simoneşti 214 3823 56
Mugeni 377 3722 101
Feliceni 510 3283 155
Mărtiniş 268 3156 85
Secuieni 198 2802 71
Avrămeşti 186 2598 72
Căpâlniţa 326 2015 162
Satu Mare 473 1961 241
Porumbeni 431 1785 241
Brădeşti 324 1710 189
Ulieş 494 1257 393
Dârjiu 78 1071 73
Total comune 9.423 62.465 151
* Sursă: operatori de salubrizare
Analiza datelor prezentate în tabelul de mai sus arată că indicatprii de generare deșeuri municipale
variază semnificativ de la o localitate la alta, din mediul urban în mediul rural. În mediul urban variază
de la 155 kg/capita x an la 299 kg/capita x an. În mediul rural, variația indicatorului de generare
deșeuri municipale este mult mai mare, adică de la 56 kg/capita x an la 393 kg/capita x an. Analiza
arată că datele furnizate de operatorii de salubrizare au un grad scăzut de încredere și nu pot fi
utilizate ca bază pentru proiectarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor.
Motivele pentru care aceste date arată astfel de variații semnificative de la o localitate la alta sunt
următoarele:
În majoritatea cazurilor deșeurile colectate sunt depozitate pe depozite care nu sunt echipate cu
cântare;
89
Cantitățile de deșeuri raportate nu fac întotdeauna referire la deșeuri municipale, uneori fiind
incluse și deșeuri industriale și deșeuri din construcții și demolări.
Având în vedere aceste aspecte, pentru a estima cât mai realist cantitatea de deșeuri, care să nu
ducă la supradimensionarea sau subdimensionarea capacităților instalațiilor de gestionare deșeuri,
Consultantul a estimat cantitatea de deșeuri municipale generată în zona de proiect (cu excepția
municipiului Odorheiu Secuiesc) în conformitate cu metodologia pentru elaborarea planurilor
regionale și județene de gestionare a deșeurilor. Ipotezele utilizate pentru estimarea cantității de
deșeuri generate în zona de proiect în anul 2010 sunt prezentate în subcapitolul 5.1.1.
Pentru calculul cantităților existente de DMS s‐au utilizat următoarele valori specifice pentru mediul
urban, respectiv rural:
Tabel 37: Indicatori generare deșeuri pe medii în kg/loc x zi, 2010
Tip deşeu Urban Rural
Deşeuri menajere colectate în amestec 0,96 0,42
Deşeuri asimilabile colectate în amestec din
comerţ, industrie, instituţii 0,48 0,04
Deşeuri din parcuri şi grădini 0,01 ‐
Deşeuri din pieţe 0,03 ‐
Deşeuri stradale 0,08 ‐
Deşeuri voluminoase ‐ ‐
Deşeuri periculoase ‐ ‐
TOTAL 1,56 0,46
Tabel 38: Cantități de deșeuri generate și colectate în zona de proiect în t/an, 2010
Tip deșeu Cod deşeu 2010
Deşeuri municipale solide generate
din care: 20 15 01 90.616
Deşeuri menajere 20 03 01, 20 01,
15 01 64.600
Deşeuri asimilabile colectate în amestec din
comerţ, industrie, instituţii
20 03 01, 20 01,
15 01 21.245
Deşeuri din parcuri şi grădini 20 02 530
Deşeuri din pieţe 20 03 02 1.060
Deşeuri stradale 20 03 03 3.181
Deşeuri generate şi necolectate 20 03 01 0
Tabel 39: Indicator generare deșeuri pe medii în kg/loc x zi, 2010
Tip deșeu Cod deşeu 2010
Deşeuri municipale solide generate
din care: 20 15 01 315
Deşeuri menajere 20 03 01, 20
01, 15 01 224
90
Deşeuri asimilabile colectate în amestec din
comerţ, industrie, instituţii
20 03 01, 20
01, 15 01 74
Deşeuri din parcuri şi grădini 20 02 2
Deşeuri din pieţe 20 03 02 4
Deşeuri stradale 20 03 03 11
Deşeuri generate şi necolectate 20 03 01 0
Din cauza faptului că deșeurile din construcții și demolări și nămolul de epurare nu fac parte din
categoria deșeurilor municipale, informațiile privind aceste tipuri de deșeuri (cantități generate în
prezent și date privind proiecția) sunt prezentate în capitolele aferente (capitolul 5.1.7, respectiv
capitolul 6) și nu în cadrul acestui capitol.
5.1.3.2 Proiecţia
Calculul proiecției generării deșeurilor municipale se bazează pe cantitatea estimată a fi generată în
anul 2010 și conform ipotezei prezentate în capitolul 5.1.1.
Potrivit Metodologiei de elaborare a planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor,
pentru calculul proiecției generării deșeurilor s‐a utilizat proiecția populației pentru perioada de
planificare în scenariul mediu.
În ceea ce privește gradul de deservire cu servicii de salubrizare, după cum s‐a prezentat mai sus, în
prezent, în județul Harghita acesta este de 100 % atât în mediul urban, cât și în mediul rural.
Conform prevederilor Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a Planului Regional de Gestionare
a Deşeurilor Regiunea 6, precum şi a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de
gestionare a deşeurilor, indicatorul de generare a deşeurilor municipale va creşte anual cu 0,8 %.
Această creştere se aplică tuturor tipurilor de deşeuri municipale.
În funcție de datele estimate cu privire la ceea ce s‐a generat în 2010 în județul Harghita, atât în
mediul urban, cât și în cel rural, precum și indicatorii menționați anterior, s‐a determinat proiecția
generării deșeurilor municipale pentru întreaga perioadă de planificare.
Tabelul de mai jos prezintă proiecția generării deșeurilor municipale la nivelul zonei de proiect, iar
Anexa 03 Proiecția DMS prezintă proiecția distribuită pe medii ‐ urban, respectiv rural.
91
Tabel 40: Proiecția generării deșeurilor municipale la nivelul zonei de proiect
An
Cantitate deșeuri [tone/an]
Deşeuri
menajere
Deșeuri
asimilabile
Deșeuri din
parcuri și
grădini
Deşeuri din
pieţe
Deşeuri
stradale
Deşeuri
municipale
periculoase
Deşeuri
voluminoase
Cantitatea
totală de
deşeuri
municipale
generate
Cod deşeu 20 03 01, 20
01, 15 01
20 03 01, 20
01, 15 01 20 02 20 03 02 20 03 03 20 03 07 20 15 01
2010 64.600 21.245 530 1,060 3,181 0 0 90,616
2011 64,964 21,333 528 1,056 3,167 0 0 91,047
2012 65,331 21,425 526 1,051 3,153 0 0 91,486
2013 65,669 21,500 523 1,046 3,137 534 705 93,114
2014 65,920 21,553 520 1,039 3,117 532 701 93,383
2015 66,176 21,606 516 1,033 3,098 530 698 93,656
2016 66,449 21,669 513 1,027 3,986 529 695 94,868
2017 66,722 21,732 510 1,021 3,974 527 691 95,177
2018 66,983 21,789 507 1,014 3,961 525 1,072 95,850
2019 67,162 21,821 503 1,007 3,944 522 1,065 96,025
2020 67,339 21,853 500 999 3,926 520 1,059 96,195
92
An
Cantitate deșeuri [tone/an]
Deşeuri
menajere
Deșeuri
asimilabile
Deșeuri din
parcuri și
grădini
Deşeuri din
pieţe
Deşeuri
stradale
Deşeuri
municipale
periculoase
Deşeuri
voluminoase
Cantitatea
totală de
deşeuri
municipale
generate
Cod deşeu 20 03 01, 20
01, 15 01
20 03 01, 20
01, 15 01 20 02 20 03 02 20 03 03 20 03 07 20 15 01
2021 67,518 21,886 496 992 3,909 517 1,053 96,370
2022 67,698 21,919 492 984 3,891 515 1,047 96,546
2023 67,878 21,952 488 977 3,874 512 1,691 97,372
2024 67,978 21,962 484 968 3,853 509 1,680 97,434
2025 68,074 21,971 480 960 3,832 506 1,669 97,491
2026 68,168 21,979 476 951 3,810 503 1,658 97,545
2027 68,261 21,987 472 943 3,789 500 1,646 97,597
2028 68,351 21,994 467 935 3,768 496 1,635 97,647
2029 68,380 21,984 463 925 3,743 493 1,623 97,612
2030 68,405 21,974 458 916 3,719 489 1,610 97,572
2031 68,428 21,962 454 907 3,695 486 1,598 97,529
2032 68,446 21,949 449 898 3,671 482 1,586 97,481
2033 68,462 21,935 445 889 3,646 479 1,573 97,430
93
An
Cantitate deșeuri [tone/an]
Deşeuri
menajere
Deșeuri
asimilabile
Deșeuri din
parcuri și
grădini
Deşeuri din
pieţe
Deşeuri
stradale
Deşeuri
municipale
periculoase
Deşeuri
voluminoase
Cantitatea
totală de
deşeuri
municipale
generate
Cod deşeu 20 03 01, 20
01, 15 01
20 03 01, 20
01, 15 01 20 02 20 03 02 20 03 03 20 03 07 20 15 01
2034 68,433 21,910 440 880 3,620 475 1,560 97,318
2035 68,401 21,883 435 870 3,594 471 1,547 97,201
2036 68,365 21,855 430 861 3,568 467 1,533 97,080
2037 68,325 21,827 426 851 3,542 464 1,520 96,954
2038 68,280 21,797 421 842 3,516 460 1,507 96,823
2039 68,232 21,766 416 833 3,490 456 1,494 96,687
2040 68,778 21,940 416 833 3,498 456 1,494 97,415
94
5.1.4 Deșeuri biodegradabile
5.1.4.1 Situația existentă
În prezent, în județul Harghita, nu este implementată colectarea separată a deșeurilor municipale
biodegradabile și nu s‐au realizat măsurători cu privire la compoziția deșeurilor municipale. Astfel,
cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile generată în prezent (în 2010) este estimată pe baza
estimărilor cantității totale de deșeuri municipale generate în județ și având în vedere ponderea
deșeurilor biodegradabile prezentată în PRGD Regiunea 7.
Tabel 41: Deșeuri municipale biodegradabile generate în anul 2010
2010
Cantitate
Indicator (kg/locuitor x an) (t/an)
TOTAL DEŞEURI BIODEGRADABILE 61.030 212
Deşeuri menajere colectate în amestec şi
separat 46.322 161
deşeuri alimentare și de grădină 38.107 132
hârtie + carton + lemn 8.215 29
Deşeuri asimilabile din comerț, industrie,
instituţii colectate în amestec şi separat 12.747 44
Deşeuri din grădini şi parcuri 477 2
Deşeuri din pieţe 848 3
Deşeuri stradale 636 2
5.1.4.2 Proiecţia
Proiecţia de generare a deşeurilor biodegradabile municipale se realizează pe baza proiecţiei de
generare a deşeurilor municipale şi a ponderii deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale.
Datele privind ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile menajere în mediul urban, respectiv
rural reprezintă datele privind compoziția, iar pentru celelalte tipuri de deșeuri (deșeuri asimilabile,
deșeuri din grădini și parcuri și deșeuri din piețe) s‐a considerat că valorile prezentate în PRGD Regiunea
7 rămân constante de‐a lungul întregii perioade de planificare, în conformitate cu prevederile
Metodologiei de elaborare a planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor. Singura excepție
o reprezintă deșeurile stradale pentru care s‐a considerat o pondere mai mică față de cea dată de
ipoteza prezentată în PRGD, adică 20 %.
Anexa 03 Ponderea deșeurilor biodegradabile în DMS prezintă ponderea deșeurilor biodegradabile în
fiecare tip de deșeuri municipale, atât în mediul urban, cât și rural pentru întreaga perioadă de
planificare.
95
Tabelul de mai jos prezintă proiecția generării deșeurilor biodegradabile la nivelul zonei de proiect, iar
Anexa 03 Proiecția DMB prezintă proiecția deșeurilor municipale biodegradabile distribuită pe medii ‐
urban, respectiv rural.
Din analiza datelor privind proiecția deșeurilor municipale și a deșeurilor municipale biodegradabile
reiese faptul că ponderea deșeurilor biodegradabile în deșeurile municipale este de circa 67 %, valoare
ce se încadrează în media europeană. Studiu realizat de Agenţia Europeană de Mediu în septembrie
2008 (Diverting waste from landfill Effectiveness of national waste policies in selected countries related
to the Landfill Directive) menţionează că în cele mai multe state europene ponderea deşeurilor
biodegradabile în deşeurile municipale este de de 60 – 70 %.
96
Tabel 42: Proiecția generării deșeurilor municipale biodegradabile, total zonă de proiect
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040TOTAL BIODEGRADABLE WASTE 61.030 61.153 61.278 61.371 61.383 61.556 61.929 62.121 62.301 62.407 62.511 62.616 62.776 62.945 62.984 63.020 63.054 63.083 63.111 63.083 63.064 63.042 63.017 62.991 62.925 62.857 62.787 62.825 62.860 62.893 63.384Household waste 46322 46.400 46.479 46.536 46.529 46.682 46.847 47.012 47.168 47.267 47.365 47.464 47.616 47.778 47.826 47.871 47.915 47.954 47.992 47.987 47.990 47.992 47.991 47.989 47.956 47.921 47.884 47.956 48.026 48.095 48.480
food and garden waste 38107 37.854 37.588 37.292 37.042 36.998 36.958 36.914 36.859 36.756 36.647 36.536 36.504 36.485 36.328 36.165 35.999 35.822 35.641 35.424 35.220 35.011 34.798 34.582 34.340 34.095 33.845 33.670 33.491 33.306 33.573
paper and carboard, wood 8215 8.546 8.891 9.244 9.486 9.684 9.889 10.098 10.309 10.512 10.717 10.927 11.112 11.293 11.498 11.706 11.916 12.132 12.352 12.563 12.771 12.980 13.193 13.407 13.616 13.826 14.039 14.286 14.536 14.789 14.907Similar waste 12747 12.800 12.855 12.900 12.932 12.963 13.002 13.039 13.073 13.093 13.112 13.131 13.151 13.171 13.177 13.183 13.188 13.192 13.197 13.191 13.184 13.177 13.169 13.161 13.146 13.130 13.113 13.096 13.078 13.060 13.164
Garden and park waste 477 475 473 471 468 465 462 459 456 453 450 446 443 440 436 432 428 424 421 416 412 408 404 400 396 392 387 383 379 375 375
Waste from markets 848 844 841 837 831 826 821 816 811 805 799 793 787 782 775 768 761 754 748 740 733 726 719 711 704 696 689 681 674 666 666
Street waste 636 633 631 627 623 620 797 795 792 789 785 782 778 775 771 766 762 758 754 749 744 739 734 729 724 719 714 708 703 698 700
Quantity (t/year)
97
Cuantificarea țintelor
Directiva 1999/31/CE și HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele ţinte privind
deşeurile municipale biodegradabile:
reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate la 75 % din cantitatea
totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în cel mult 5 ani de la data de 16 iulie 2001;
reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate la 50 % din cantitatea
totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în cel mult 8 ani de la data de 16 iulie 2001;
reducerea cantităţii de deşeuri municipale biodegradabile depozitate la 35 % din cantitatea
totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în cel mult 15 ani de la data de 16 iulie 2001;
Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori
un an anterior pentru care există date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din
cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a),
(b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani.
În Planul de implementare al Directivei 1999/31/EC privind depozitarea deșeurilor este menționat
faptul că România nu a solicitat perioade de tranziție pentru atingerea țintei de reducere a cantității
de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare. În vederea atingerii țintelor prevăzute la art.
5(2) litera a și b din Directivă, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea
amânării atingerii țintelor prin acordarea unei perioade de grații de 4 ani, până la data de 16 iulie
2010, respectiv 16 iulie 2013. Cea de‐a treia țintă va fi atinsă în termenul prevăzut în Directivă,
respectiv 16 iulie 2016.
Potrivit Planului de implementare pentru directiva privind depozitarea deșeurilor, cantitatea totală
de deșeuri municipale biodegradabile generate în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone,
din care se consideră că 64.933 tone au fost generate în județul Harghita (fără Odorheiu Secuiesc).
În tabelul de mai jos se prezintă cuantificarea deșeurilor municipale biodegradabile pentru zona de
proiect.
Tabel 43: Cuantificarea țintelor privind deșeurile municipale biodegradabile pentru zona de proiect
Cantitate [tone/an]
2010 2013 2016
Cantitate deșeuri municipale
biodegradabile generate (tone) 61.030 61.371 61.929
Cantitate maximă de deşeuri municipale
biodegradabile ce pot fi depozitate (tone) 48.700 32.467 22.727
Cantitate de deșeuri municipale
biodegradabile ce trebuie redusă la
depozitare (tone)
12.330 28.904 39.203
5.1.4.3 Definirea necesarului, a cererii şi a principalelor deficienţe
În prezent, cu excepția colectării separate și a valorificării unei cantități mici de deșeuri de hârtie,
carton și lemn, în județul Harghita nu este implementată nicio metodă ce ar duce la reducerea la
98
depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile. Astfel, pentru atingerea țintelor privind reducerea
la depozitare a cantității de deșeuri municipale biodegradabile pentru anii 2013 și 2016, pe lângă
creșterea gradului de deservire cu servicii de colectare separată și valorificarea deșeurilor de hârtie,
carton și lemn este nevoie și de implementarea de măsuri pentru colectarea separată și valorificarea
deșeurilor verzi, precum și a altor tipuri de deșeuri municipale (în principal, resturi alimentare).
5.1.5 Deşeuri de ambalaje
5.1.5.1 Situația existentă
Datorită faptului că până în prezent nu s‐a realizat determinarea cantității de deșeuri de ambalaje
generată în județul Harghita, singura modalitate de a determina cantitatea la nivel județean este în
baza cantității de deșeuri de ambalaje estimate a se fi generat la nivel național.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului gestionează baza de date privind ambalajele și deșeurile
de ambalaje în ceea ce privește raportările anuale efectuate de operatorii economici și consiliile
locale. Datele privind cantitățile de ambalaje introduse pe piață (date cu grad ridicat de încredere)
raportate de către producători și importatori, precum și de operatorii econonomici autorizați să își
asume astfel de responsabilități sunt relevante doar la nivel național. Potrivit prevederilor legislației
europene, se poate considera o cantitate de deșeuri de ambalaje introdusă pe piață de‐a lungul unui
an egală cu cantitatea de deșeuri de ambalaje generată în acel an.
Astfel, cantitatea de deșeuri de ambalaje generată în județ va fi estimată în funcție de cantitatea de
ambalaje generată în acel an la nivel național, potrivit Metodologiei de elaborarea a planurilor
regionale și județene de gestionare a deșeurilor (aprobat prin Ordin al ministrului mediului și
dezvoltării durabile nr. 951/06.06.2007), și anume:
primul pas îl constituie determinarea cantității de deșeuri de ambalaje generată în regiune ‐ din
cantitatea generată la nivel național în funcție de cheltuielile populației în regiune pentru
achiziționarea de alimente și băuturi, bunuri nealimentare și servicii;
cantitatea de deșeuri generată în județ este determinată din cantitatea de deșeuri de ambakale
generată în regiune în funcție de totalul veniturilor din salarii. Totalul veniturilor din salariu
reprezintă produsul dintre câștigul salarial nominal net lunar și numărul mediu de angajați.
Așadar, pentru calculul cantității de deșeuri de ambalaje generate la nivel județean sunt necesare
următoarele date statistice:
populația pe regiuni ‐ sursă: Direcția de Statistică a României;
total cheltuieli/persoană (lei, lună pe persoană) pentru toate regiunile ‐ sursă: Direcția de
Statistică a României, Tabel 4.26;
ponderea cheltuielilor bănești pentru achiziționarea de alimente și băuturi de consum, produse
nealimentare și plata serviciilor în totalul de cheltuieli (%) ‐ sursă: Direcția de Statistică a
României, Tabel 4.26;
99
câștigul salarial nominal mediu net lunar (RON) la nivel de regiune și județ ‐ sursă: Direcția
Regională de Statistică, respectiv Direcția Județeană de Statistică;
numărul mediu de angajați ‐ sursă: Direcția Regională de Statistică, respectiv Direcția Județeană
de Statistică.
Cele mai noi date disponibile privind ambalajele și deșeurile de ambalaje datează din anul 2009.
Potrivit ANPM, în anul 2009, în România s‐a introdus pe piață o cantitatea de 998.687 tone de
ambalaje.
După cum s‐a menționat anterior, cantitatea de deșeuri de ambalaje generată de‐a lungul unui an
poate fi considerată ca egală cu cantitatea de ambalaje introdusă pe piață în anul respectiv. Însă, în
realitate, cea mai mare parte a deșeurilor de ambalaje este contaminată fie cu resturile de produse
pe care le conțineau, fie datorită contactului cu alte deșeuri de ambalaje. În cadrul studiului realizat
de ARGUS Germania împreună cu ICIM București în anul 2001 s‐a determinat un coeficient mediu de
contaminare pentru fiecare tip de material. Acești coeficienți de contaminare au fost utilizați și la
elaborarea planurilor regionale de gestionare a deșeurilor în vederea determinării cantității reale de
deșeuri de ambalaje generate în anul 2002.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantitățile de ambalaje curate și contaminate, atât per total, cât
și per tip de material generat în România în anul 2010. Aceste date vor fi folosite ca date de referință
pentru realizarea proiecției generării deșeurilor de ambalaje.
Tabel 44: Cantitate și compoziți deşeuri de ambalaje generată în județ în anul 2007
Tip deșeuri de
ambalaje
Cantități deșeuri de
ambalaje curate
(tone)*
Coeficient de
contaminare**
Cantități
deșeuri de
ambalaje
contaminate
(total)
Compoziția
deșeurilor de
ambalaje la nivel
național (%)
Sticlă 179.727 0,1 199.696,67 14,78
Plastic 293.801 0,35 452.001,54 33,45
Hârtie și carton 271,557 0,35 417.780,00 30,92
Metal 63.378 0,1 70.420,00 5,21
Lemn 188.352 0,1 209.280,00 15,49
Altele 1.872 0,1 2.080,00 0,15
Total 998.687 1.351.258,21 100,00
*Sursă: Raportare ANPM pentru anul 2009
**Sursă: Studiu ARGUS/ICIM, 2001
Plecând de la această cantitate estimată la nivel național și luând în considerare metodologia
prezentată mai sus s‐a determinat cantitatea de deșeuri de ambalaje generată în județul Harghita în
anul 2010 ca fiind de 11.960 t.
Ponderea deşeurilor de ambalaje în funcţie de sursa de generare
100
Deșeurile de ambalaje au două surse de generare, și anume: populația și industria, comerțul și
instituțiile. În vederea dimensionării sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile de la
populație, ceea ce ar putea asigura atingerea țintelor, trebuie cunoscute cantitățile generate de către
populație.
Din moment ce, în prezent, la nivel de județ, nu există măsurători cu privire la compoziția deșeurilor
menajere comparativ cu deșeurile de ambalaje, cantitățile de deșeuri de ambalaje generate de
populație, pe tip de material s‐au estimat în funcție de ponderea la nivel național a deșeurilor de
ambalaje în funcție de sursa de generare. Această pondere este determinată în funcție de rezultatele
studiului ARGUS/ICIM 2001 și datele deținute de Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu.
Astfel, cantitatea de deșeuri de ambalaje de la populație este de circa 60 % din cantitatea totală de
deșeuri de ambalaje generată.
5.1.5.2 Proiecţia
Proiecția cantităților generate de deșeuri de ambalaje este realizată în funcție de cantitatea actuală
generată și luând în considerare:
compoziția deșeurilor de ambalaje;
ponderea deșeurilor de ambalaje pe surse de generare (de la populație sau industrie, comerț și
instituții);
creşterea anuală a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate;
În continuare, este prezentată în detaliu metodologia de calcul a proiecției deșeurilor de ambalaje,
precum și ipotezele avute în vedere.
Creșterea anuală a cantităţii de deşeuri de ambalaje generate
Pentru perioada 2010 – 2013 s‐a considerat o creştere anuală de 10 %. S‐a considerat acest
indicator de creștere, mai mare decât cel prezentat în PRGD Regiunea 7 pentru că indicatorul de
generare deșeuri de ambalaje pentru anul 2009 de circa 45 kg/cap x an (calculat în baza cantității
estimate la nivel național) este mult mai mare decât media la nivel european. Potrivit datelor
furnizate de Agenția Europeană de Mediu, în 2007, indicatorul mediu de generare deșeuri de
ambalaje la nivel european (EU 27) a fost de 164 kg/capita. Mai mult, subestimarea cantității
actuale de deșeuri de ambalaje poate fi observată și prin comparație cu estimarea cantităților de
deșeuri menajere.
Pentru perioadele următoare s‐a considerat o creștere mai mică, și anume:
pentru anul 2014 – creştere 4 %,
pentru anul 2015 – creştere 3 %,
pentru anul 2016 – creştere 2 %,
începând cu anul 2017 – creştere anuală de 1 %.
Având în vedere cele de mai sus s‐a calculat proiecția generării deșeurilor de ambalaje per total în
zona de proiect (tabelul de mai jos), precum și în funcție de sursa de generare, de la populație și
industrie, comerț și instituții (Anexa 03 Proiecția deșeurilor de ambalaje).
101
Tabel 45: Proiecția generării deșeurilor de ambalaje, total zonă de proiect
An
Cantitate [tone/an]
Total Hârtie și
carton Plastic Sticlă Metale Lemn
2009 11.916 3.684 3,986 1,761 620 1,846
2010 13,107 4,053 4,384 1,937 682 2,030
2011 14,418 4,458 4,823 2,131 750 2,233
2012 15,860 4,904 5,305 2,344 825 2,457
2013 17,446 5,394 5,836 2,579 907 2,702
2014 18,144 5,610 6,069 2,682 943 2,810
2015 18,688 5,778 6,251 2,762 972 2,895
2016 19,062 5,894 6,376 2,817 991 2,953
2017 19,252 5,953 6,440 2,846 1,001 2,982
2018 19,445 6,012 6,504 2,874 1,011 3,012
2019 19,639 6,073 6,569 2,903 1,021 3,042
2020 19,836 6,133 6,635 2,932 1,031 3,073
2021 20,034 6,195 6,701 2,961 1,042 3,103
2022 20,234 6,257 6,768 2,991 1,052 3,134
2023 20,437 6,319 6,836 3,021 1,063 3,166
2024 20,641 6,382 6,904 3,051 1,073 3,197
2025 20,848 6,446 6,974 3,081 1,084 3,229
2026 21,056 6,511 7,043 3,112 1,095 3,262
2027 21,267 6,576 7,114 3,143 1,106 3,294
2028 21,479 6,641 7,185 3,175 1,117 3,327
2029 21,694 6,708 7,257 3,206 1,128 3,360
2030 21,911 6,775 7,329 3,238 1,139 3,394
2031 22,130 6,843 7,403 3,271 1,151 3,428
2032 22,351 6,911 7,477 3,304 1,162 3,462
2033 22,575 6,980 7,551 3,337 1,174 3,497
2034 22,801 7,050 7,627 3,370 1,186 3,532
2035 23,029 7,120 7,703 3,404 1,197 3,567
2036 23,259 7,192 7,780 3,438 1,209 3,603
2037 23,492 7,264 7,858 3,472 1,222 3,639
2038 23,727 7,336 7,937 3,507 1,234 3,675
2039 23,964 7,410 8,016 3,542 1,246 3,712
2040 24,203 7,484 8,096 3,577 1,259 3,749
Cuantificarea țintelor privind deșeurile de ambalaje
Termenele în care România trebuie să atingă țintele prevîzute la articolul 6 parag. (1) al Directivei
94/62/EC privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, modificată de Directiva 2004/12/EC sunt
prevăzute în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. În ceea ce privește obiectivele de reciclare
pentru hârtie și carton și metale, România nu a cerut derogări.
Hotărârea Guvernului nr. 247/2011 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu
modificările și completările ulterioare, prevede aceste ținte anuale ce trebuie atinse de operatorii
economici cu competențe în domeniul gestionării deșeurilor de ambalaje. În tabelul de mai jos sunt
102
prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu
valorificare energetică conform Tratatului de Aderare al României.
Țintele pentru deșeurile de ambalaje sunt raportate la cantitatea totală de deșeuri de ambalaje
generate în anul respectiv.
Tabel 46: Ținte naționale de reciclare/valorificare deșeuri de ambalaje
Ținte reciclare/valorificare (%)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Hârtie și carton 60 60 60 60 60 60
Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5
Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60
Metale 50 50 50 50 50 50
Lemn 4 5 7 9 12 15 15 15
Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55
Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60
Având în vedere că implementarea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile, înclusiv a
deșeurilor de ambalaje se află la început, se apreciază că în perioada 2006‐2009 nu au fost atinse
ținte privind reciclarea/valorificarea deșeurilor de ambalaje.
Cuantificarea țintelor de reciclare și valorificare ce trebuie atinse, la nivel de județ, până în anul 2013
s‐a realizat în funcție de cantitățile de deșeuri de ambalaje pe tip de material prognozate a se fi
generat în județul Harghita. După anul 2013 se estimează o creștere a țintelor de
reciclare/valorificare ca urmare a modificării Directivei europene.
Tabel 47: Cuantificarea țintelor privind deșeurile de ambalaje pentru zona de proiect
Cantitate deșeuri de ambalaje (tone)
2010 2011 2012 2013
Hârtie și carton 2.432 2.675 2.942 3,237
Plastic 614 772 955 1,313
Sticlă 852 1,023 1,266 1,547
Metale 341 375 412 454
Lemn 244 335 369 405
Total reciclare 5,505 6,632 7,930 9,595
Total valorificare 6,292 7,642 9,040 10,468
5.1.5.3 Definirea necesarului, a cererii şi a principalelor deficienţe
În zona acoperită de SIGD trebuie introdusă colectarea separată a deșeurilor de ambalaje presortate
de către populație. Trebuie create mijloace de sortare. În vederea atingerii țintelor cuantificate de
reciclare și valorificare pentru anul 2013 este nevoie de o capacitate totală de sortare de 20.000 t/an
deșeuri de ambalaje. Există deja o stație de sortare la Sânsimion cu o capacitate de 5.700 t/an.
5.1.6 Deşeuri municipale periculoase
103
Conform Listei europene a deşeurilor şi a HG 856/202 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru
aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, din cele 40 tipuri de deşeuri
municipale, 14 sunt încadrate ca deşeuri periculoase. În tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de
deşeuri municipale periculoase.
Tabel 48: Tipuri de deşeuri municipale periculoase
Cod deşeu Tip deşeu
20 01 13* Solvenţi
20 01 14* Acizi
20 01 15* Alcali
20 01 17* Fotochimice
20 01 19* Pesticide
20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur
20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi
20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25
20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase
20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase
20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice
20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03
20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20
01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase
20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase
Conform prevederilor articolului 49 A (e) din OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor cu modificările
şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale la nivel de comune, oraşe şi
municipii au obligaţia să asigure colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi
eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, în conformitate cu prevederile legale
în vigoare.
5.1.6.1 Situația existentă
Până în prezent, în judeţul Harghita nu a fost încă implementată colectarea separată a deşeurilor
municipale periculoase.
Prin urmare, cantitatea de deşeuri periculoase municipale generată an de an este necunoscută.
Potrivit Metodologiei de elaborare a planurilor regionale și județene de gestionare a deșeurilor
aprobată prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 951 din data de 6 iulie 2007,
estimarea cantității de deșeuri municipale generate se poate realiza în baza indicatorilor statistici de
generare din alte țări Europene, și anume:
2,5 kg/persoană x an în mediu urban;
1,5 kg/persoană x an în mediul rural.
104
Ţinând seama de aceşti indicatori, cantitatea estimată de deşeuri municipale periculoase care se
generează în prezent în judeţul Harghita este de circa:
265 tone în mediul urban;
272 tone în mediul rural.
5.1.6.2 Proiecţia
Proiectia de generare a deşeurilor municipale periculoase se calculează pe baza proiecţiei populaţiei
şi a indicatorilor de generare de 2,5 kg/locuitor x an în mediul urban şi 1,5 kg locuitor x an în mediul
rural.
Tabel 49: Proiecţia deşeurilor municipale periculoase
Cantitate (tone/an)
2010 2011 2012 2013 2014 2016 2020 2025 2030 2040
Mediu urban 265 264 263 261 260 257 250 240 229 208
Mediu rural 273 273 273 273 273 272 270 266 260 248
Total judeţ 538 537 536 534 532 529 520 506 489 456
5.1.7 Deşeuri din construcţii şi demolări
Deşeurile din constructii şi demolări reprezintă categoria 17 din Lista Europeană de Deşeuri.
Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi atât deşeuri periculoase, cât şi deşeuri nepericuloase. Prin
urmare, în momentul generării, deşeurile din construcţii şi demolări trebuie colectate separat şi
tratate sau valorificate corespunzător.
5.1.7.1 Situația existentă
Atât la nivel național, cât şi în judeţul Harghita nu se realizează o gestionare corespunzătoare a
acestor tipuri de deşeuri. În plus, în prezent nu se cunoaște cantitatea totală de deşeuri din
construcţii şi demolări generată anual, pe de o parte din cauza faptului că la majoritatea depozitelor
nu se realizează cântărirea deşeurilor, iar pe de altă parte pentru că o mare parte a deşeurilor din
construcţii şi demolări sunt depozitate pe depozite neconforme.
Nu există date disponibile privind cantitățile actuale de deșeuri din construcții și demolări, după cum
este specificat și în PRGD la pagina 71: „În prezent, nu există date relevante privind cantitățile de
deșeuri din construcții și demolări generate la nivel regional. Nici PLGD nu conține informații cu
privire la generarea de deșeuri din construcții și demolări.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantităţile de deşeuri de construcţii şi demolări colectate în
judeţ în anul 2009, conform chestionarului statistic.
105
Tabel 50: Cantităţi de deşeuri din construcţii şi demolări colectate
Tip deşeu Cantitate
(tone/an)
Deşeuri din construcţii şi demolări,
din care:
5.086
‐ de la populație 655
‐ de la operatori economici 4.430
Sursă: ARPM Sibiu, Chestionar statistic privind deșeurile pentru anul 2009
Din cantitatea totală:
2.600 tone au fost colectate de SC Gospodăria Orășenească SA;
1.555 tone au fost colectate de SC AVE Harghita Salubritate SA;
579 tone au fost colectate de Primăria Toplița;
328 tone au fost colectate de SC AVE HURON SRL;
24 tone au fost colectate de Primăria Bălan;
Ţinând seama de populaţia deservită de operatorii menționați, indicatorul de generare a deşeurilor
de construcţii şi demolări este de circa 43 kg/locuitor x an.
5.1.7.2 Proiecţia
Având în vedere experiența Consultantului, situația din celălalt județ referitoare la cantitatea
generată și indicatorul mediu utilizat de țările UE‐153, indicatorul de generare propus în cazul
județului Harghita este de 300 kg/locuitor/an.
Pornind de la acest indicator şi considerând că cea mai mare parte a deşeurilor din construcţii şi
demolări se generează în zona urbană se poate estima o cantitate anuală totală generată la nivelul
zonei de proiect de circa 40.000 tone.
Până la implementarea colectării separate a deşeurilor din constructii şi demolări nu se poate estima
cantitatea generată pe fiecare tip de deşeuri din această categorie.
5.1.8 Deşeuri voluminoase
5.1.8.1 Situația existentă
La nivelul judeţului Harghita nu există date referitoare la generarea deşeurilor voluminoase.
3 Conform Studiului Comisiei Europene „Practici de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări şi
impactul lui economic” realizat în anul 1999, indicatorul mediu pentru EU‐15 era de 481 kg/locuitor x an.
106
5.1.8.2 Proiecţia
În ceea ce priveşte deşeurile voluminoase, în prezent în România nu există date referitoare la
indicatorii de generare. Astfel, pe baza experienţei din ţarile europene se consideră următoarele:
pentru mediul urban:
- în prezent cantitatea generată este foarte scăzută, astfel că pentru 2011‐2012 se consideră
un indicator de generare de 1 kg/locuitor x an;
- pentru anul 2016 – indicator de generare de 2 kg/locuitor x an;
- până în anul 2030 indicatorul de generare creşte progresiv cu un procent anual, astfel că în
2021 valoarea va fi de 15 kg/locuitor x an;
- după anul 2030 indicatorul de generare va rămâne constant de 15 kg/locuitor x an.
pentru mediul rural:
- se consideră că până în anul 2013 nu vor fi generate şi colectate deşeurile voluminoase;
- începând cu 2013, odată cu punerea în funcţiune a sistemului integrat de gestionare a
deşeurilor, va începe colectarea şi în mediul rural a deşeurilor voluminoase, indicatorul de
generare fiind considerat pentru perioada 2013‐2016 de 1 kg/locuitor x an;
- în perioada 2017‐2030 indicatorul de generare se consideră a fi de 2 kg/locuitor x an;
- începând cu anul 2030 indicatorul va rămâne constant şi va fi de 3 kg/locuitor x an. Ţinând seama de aceste ipoteze şi pe baza proiecţiei populaţiei se calculează proiecţia de generare a deşeurilor voluminoase, rezultate care sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 51: Proiecţia privind deşeurile voluminoase
Cantitate (tone/an)
2011 2012 2013 2014 2016 2018 2019 2020 2025 2030 2040
Mediu urban 106 105 105 104 205 406 503 599 1.056 1.388 1.249
Mediu rural 0 0 182 182 181 362 361 360 354 349 496
Total judeţ 106 105 286 286 387 767 864 959 1.410 1.737 1.745
5.1.9 Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Așa cum se specifică în HG 1037/2010, articolul 3 (b), deșeurile de echipamente electrice și
electronice sunt echipamente ce ar putea fi incluse în categoriile de deșeuri specificate în OUG nr.
78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată de Legea 426/2001, inclusiv toate componentele,
subansamblurile și piesele ce fac parte din echipementele electrice și eclectronice atunci când
acestea devin deșeuri.
Deşeurile de echipamente electrice și electronice pot fi atât deşeuri periculoase, cât şi deşeuri
nepericuloase. Prin urmare, în momentul generării, deşeurile din construcţii şi demolări trebuie
colectate separat şi tratate sau valorificate corespunzător.
107
În conformitate cu noua HG 1037/noiembrie 2010, autoritățile locale au următoarele
responsabilități:
să organizeze și să coordoneze colectarea DEEE;
să stabilească și comunice APM‐urilor modalitatea și frecvența de colectarea a DEEE de la
gospodării prin intermediul unui operator specializat sau de salubrizare licențiat;
să livreze DEEE colectate la operatorul de reciclare;
să organizeze puncte de colectare a DEEE de la gospodării la fiecare 50.000 de locuitori și cel
puțin un punct în fiecare localitate;
să asigure colectarea/transferul DEEE la operatorul de reciclare, precum și înregistrarea
cantităților.
DEEE care prezintă riscuri de contaminare pentru sănătatea și securitatea operatorilor/reciclatorilor
pot fi refuzate de la colectare. Rata medie de colectare este de cel puțin 4 kg/persoană/an.
Potrivit datelor prezentate în PLGD, la nivelul județului Harghita, există 5 puncte de colectare,
respectiv 2 puncte de colectare în Miercurea Ciuc, 1 punct de colectare în Odorheiu Secuiesc, 1 punct
de colectare în Toplița și 1 punct de colectare în Gheorgheni.
Cantitatea totală colectată în 2010 a fost de 345 tone.
Tabel 52: Cantități colectate de DEEE, 2009
Operator economic
Cantități colectate (tone)
Total 2010, din
care: Populaţie
Persoane
juridice
SC COMPUTER TRADE SRL 124,3 39,4 84,9
SC E‐RECYCLING SRL 180,5 72,8 107,7
SC AVE HARGHITA
SALUBRITATE SRL 2,9 2,9 0
SC GO SA 10,8 10,8 0
S.C.AVE HURON IMPORT
EXPORT S.R.L. 10,5 10,5 0
S.C. SOLARIS TRADE S.R.L. 16,3 16,3 0
TOTAL 345,5 152,7 192,6
Sursă: Date furnizate de ARPM Sibiu
De asemenea, există 3 operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare DEEE.
Tabel 53: Operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare DEEE
Locație Operator
economic Adresă Autorizație de mediu
Miercurea Ciuc SC COMPUTER
TRADE SRL
Strada Revoluția din Decembrie nr. 3
Telefon 0266/312356, 0744842913
Persoană de contact: Zoltan Lorinczy
Autorizație de mediu
nr. 255/13.12.2007
108
Odorheiu
Secuiesc
SC E‐RECYCLING
SRL Strada Albinelor nr. 2
Autorizație de mediu
nr. 113/20.06.2008
Odorheiu
Secuiesc
SC V&V COMPANY
SRL Strada Albinelor nr. 2
Autorizație de mediu
nr. 184/09.11.2009
Sursă: Date furnizate de ARPM Sibiu
5.1.10 Vehicule scoase din uz (VSU)
Așa cum se specifică în HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată, un
VSU devine deșeu în conformitate cu prevederile OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor,
aprobată de Legea 426/2001, modificată.
În baza Directivei UE 2000/53/CE a fost introdusă responsabilitatea producătorului privind reciclarea
VSU. Municipalitatea are ultima sarcină de a curăţa orice spaţii ilegale de depozitare unde au fost
aruncate vehicule scoase din uz.
Numărul de VSU colectate în anul 2010 este de 3.133, din care 2.960 VSU au fost colectate prin
programul „RABLA” (potrivit datelor ARPM Sibiu).
Tabel 54: Operatori economici autorizați să desfășoare activități de tratare VSU
Operator economic Autorizații (nr./dată/valabilitate)
Activitate
realizată Sediu Punct de lucru Poliță RAR* Mediul
SC REMAT HARGHITA SA, CUI 520690
20214/
31.01.2006
3567/
03.05.2006
169/
9.09.2010
valabilă până
la data de
09.09.2020
colectare şi
tratare
Miercurea Ciuc
Strada Băilor nr.
72, telefon
0266/371046
Levente Miklos
Miercurea Ciuc
Strada Băilor nr. 72
Odorheiu Secuiesc,
Strada Lemnarilor
nr. 1
nu este
cazul
nu este
cazul
61R/
9.03.2010
valabilă până
la data de
30.03.2011
colectare
Gheorgheni,
Strada Kossuth Lajos
nr. 220
nu este
cazul
nu este
cazul
67/
17.03.2010
valabilă până
la data de
17.03.2020
Colectare
SC DEMACO SRL, CUI 524447 21370/ 718/ 83/ colectare şi
109
Operator economic Autorizații (nr./dată/valabilitate)
Activitate
realizată Sediu Punct de lucru Poliță RAR* Mediul
Odorheiu Secuiesc,
Strada Lemnarilor
nr. 14/A
Telefon
0266/218350
Csaba Csula
Odorheiu Secuiesc,
Strada Lemnarilor
nr. 14/A
13.09.2005 06.06.2001 09.06.2009
valabilă până
la data de
09.06.2014
tratare
SC B‐Peto SRL, CUI 15831636
21370/
30.06.2006
4171/
25.09.2006
232/
01.11.2006
valabilă până
la data de
01.11.2011
colectare şi
tratare
Ditrău,
Strada Dealul
Frumos
telefon
0744766139
Ferenc Bajko
Ditrău,
Strada Dealul
Frumos telefon
0744766139, Ferenc
Bajko
Sursă: Date furnizate de ARPM Sibiu
5.2 Compoziţia deşeurilor
5.2.1 Situaţia existentă
În tabelul de mai jos este prezentată compoziția medie a deșeurilor menejere în amestec, distribuite
pe mediu urban și rural, după cum este prezentată și în PJGD în anul 2006. Această compoziție este
aceeași cu estimarea din PRGD Regiunea 7 Centru. Ambele compoziții sunt estimări care au la bază
informații furnizate de agenții de salubrizare.
Tabel 55: Compoziție estimată a deșeurilor menajere în amestec
Material Procent [%]
Urban Rural
Hârtie și carton 11 7
Sticlă 6 4
Plastic 8 8
Metale 3 2
Lemn 3 4
Organice 53 67
Alte tipuri de deşeuri 16 8
Sursă: PJGD, 2006
5.2.2 Proiecţia
În ceea ce privește compoziția DMS ‐ conform tendințelor naționale și internaționale ‐ s‐a proiectat o
creștere a ratei de hârtie și carton, precum și o scădere a celorlalte componente. La realizarea
110
estimărilor cuantitative am presupus că aceste tendințe generale rămân constante de‐a lungul
perioadei de planificare (30 ani).
Pentru perioada de planificare prognozăm o continuă modificare a compoziției deșeurilor menajere
în amestec. Deșeurile menajere în amestec sunt influențate de modificările ce au loc în economie
(venituri), precum și prevederile privind producția de deșeuri de ambalaje. Din cauza mult așteptatei
creșteri economice și a modificărilor obiceiurilor de consum, se estimează că va descrește ponderea
deșeurilor organice, în timp ce ponderea deșeurilor de ambalaje altele decât deșeurile de sticlă în
deșeurile menajere în amestec crește.
Concluzionăm următoarele tendințe și modificări ale compoziției deșeurilor în amestec după cum
urmează:
Cantitatea de deșeuri organice descrește cu 1 % m/m anual.
Cantitatea de deșeuri de hârtie și carton crește cu 5 % m/m anual până în 2013, apoi
continuă creșterea într‐o manieră descrescătoare.
Cantitatea de deșeuri de plastic crește cu 4% m/m anual până în 2013, apoi continuă
creșterea într‐o manieră descrescătoare.
Estimăm o descreștere anuală de 1 % m/m a cantității de deșeuri de sticlă.
Nu se înregistrează o modificare semnificativă a ponderii de deșeuri de metal.
Am considerat compoziția deșeurilor asimilabile colectate în amestec de la unitățile economice ca
fiind constantă.
Ca urmare a dezvoltării economice, estimăm o creștere generală a ponderii de deșeuri de ambalaje:
din anul 2010 până în 2013, estimăm o creștere de 5 % (conform PRGD), din anul 2013 până în anul
2016, estimăm o creștere de 0,8 %, după care, până la sfârșitul perioadei de planificare s‐a considerat
o rată descrecătoare.
Aproximativ 60 % din deșeurile de ambalaje provine de la fospodării, iar 40 % provine de la unitățile
economice. În baza experienței noastre anterioare, cantitatea de deșeuri de ambalaje specifice este
de 40‐60 kg/locuitor x an în țările UE. În zona de proiect, am estimat o cantitate de 52 kg/capita/an
pentru anul 2010, cantitate ce va crește la 71 kg/locuitor x an până la sfârșitul perioadei de
planificare.
Aceste modificări ale compoziției vor duce la descreșterea graduală a volumului masic al DMS de la
200 kg/m3 la aproximativ 140 kg/m3.
111
Tabel 56: Proiecția compoziției deșeurilor din mediul urban
Composition in urban area 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040
‐ organic 53% 52% 51% 51% 50% 50% 49% 49% 49% 48% 48% 48% 48% 47% 47% 47% 46% 46% 46% 45% 45% 45% 44% 44% 44% 43% 43% 43% 42% 42% 42%
‐ paper and cardboard 11% 11% 12% 13% 13% 13% 13% 14% 14% 14% 15% 15% 15% 16% 16% 16% 17% 17% 17% 18% 18% 18% 19% 19% 20% 20% 20% 21% 21% 22% 22%
‐ wood 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%
‐ textil 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
‐ plastic 8% 8% 9% 9% 9% 9% 9% 9% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 12% 11% 11% 11% 11%
‐ glass 6% 6% 6% 6% 6% 6% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 5% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4%
‐ metal 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%
‐ mineral 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
‐ other 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16% 16%
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Tabel 57: Proiecția compoziției deșeurilor din mediul rural
Composition in rural area 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040
‐ organic 67% 66% 66% 65% 64% 64% 64% 63% 63% 63% 62% 62% 62% 62% 61% 61% 61% 60% 60% 60% 59% 59% 59% 58% 58% 58% 57% 57% 57% 57% 57%
‐ paper and cardboard 7% 7% 8% 8% 8% 9% 9% 9% 9% 9% 10% 10% 10% 10% 10% 11% 11% 11% 11% 12% 12% 12% 13% 13% 13% 13% 14% 14% 14% 15% 15%
‐ wood 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4%
‐ textil 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
‐ plastic 8% 8% 9% 9% 9% 9% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 10% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 11% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12% 12%
‐ glass 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 4% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3% 3%
‐ metal 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2% 2%
‐ mineral 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%
‐ other 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8% 8%
Total 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%
112
5.3 Instalaţii şi operare
5.3.1 Colectare și transport
5.3.1.1 Situația existentă
Datele privind gradul de deservire cu servicii de salubrizare prezentate pe o perioadă de 5 ani, atât la
nivel județean, cât și regional:
Tabel 58 Evoluția gradului de deservire cu servicii de colectare
Județul
Harghita
Grad de deservire cu servicii de salubrizare [%]
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Total 69 74 848 89 91 92 97
urban 88 93 96 99 99 99 99
rural 51 56 74 81 84 84 97
Sursă: Agenția pentru Protecția Mediului Harghita, ARPM Sibiu
În cadrul proiectului se consideră că gradul de acoperire cu servicii de colectare a atins 100 % atât în
mediul urban, cât și rural până în anul 2010.
În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele companii de colectare și transport din județul
Harghita, separat pe mediul urban, respectiv rural.
Tabel 59: Principalele companii de colectare și transport în 2010
Companie Localități deservite în decembrie 2010
Contacte Urban Rural
SC AVE Huron SRL Băile Tușnad,
Borsec
Cârţa, Ciceu, Corbu, Danesti,
Frumoasa, Lăzarea, Lunca de Jos,
Lunca de Sus, Mădăraş, Meresti,
Miercurea Ciuc, Mihăileni, Ocland,
Păuleni‐Ciuc, Plăieşii De Jos**,
Racu, Sandominic, Sântimbru**,
Siculeni, Subcetate, Suseni,
Tomeşti, Tulgheş, Voşlăbeni
Miercurea Ciuc,
Str. Braşovului nr. 37,
tel/fax. +40266‐372718
SC AVE HARGHITA
Salubritate SRL
Odorheiu
Secuiesc,
Cristuru
Secuiesc, Vlăhiţa
Avrămeşti, Brădeşti* (doar de la
persoane juridice), Corund, Dârjiu,
Dealu, Feliceni*, Galautas, Lupeni,
Mărtiniş, Mugeni, Praid, Secuieni,
Simoneşti, Varsag
Odorheiu Secuiesc,
Str. Recoltei nr. 1
tel/fax. +40266‐
218045, László TÓTH
SC KVG ROMANIA SRL
Căpâlniţa, Ciumani, Brădeşti* (doar
de la persoane fizice), Ditrău,
Joseni, Remetea, Satu Mare*,
Ulieş*
Bixad 136,
tel: +40267‐36990
113
Companie Localități deservite în decembrie 2010
Contacte Urban Rural
SC GO SA Gheorgheni
Gheorgheni,
Str. Gábor Áron nr. 34,
tel. +40266‐361420,
Attila NAGY
Primăria Topliţa Topliţa
Str. N. Bălcescu nr. 55‐
57, Toplița,
tel: +40266‐341772,
Stelu Platon
Primăria Bălan Bălan
Str. 1 Decembrie nr.
25, Bălan Str.
tel: +40266‐330335
SC ECO‐CSIK SRL
Ciucsângeorgiu, Cozmeni, Leliceni,
Lueta, Sâncrăieni, Sânmartin,
Sânsimion, Tuşnad
Sânsimion, 711/B
Nagymező tel. +40366‐501000,
Gábor MIHÁLYFALVI
SC F&G ECO SRL Sarmas, Bilbor
Târgu Mureş, Str. Ion
Buteanu nr. 25
tel: +40748‐126213
SC NEVAL SRL Zetea
Str. Principală nr. 1106,
Zetea
tel: +40266‐241278,
Laszlo NAGY
SC SCHUSTER
ECOSAL SRL Atid, Porumbenii Mari, Săcel
Sighişoara, Str. Viilor
82/B
Sursă: APM, ianuarie 2011
*Localități deservite în prezent de două companii.
**Localitatea este acționară la SC ECO‐CSIK SRL și va fi deservită de acea companie după ce expiră contractul
de salubrizare existent (în 2012).
114
Figura 9: Zone de deservire depozite
Sursă: Agenția pentru Protecția Mediului județul Harghita, ianuarie 2011
Notă: Depozitele de la Sighișoara și Câmpia Turzii sunt în afara zonei de proiect.
În cele ce urmează sunt analizate echipamentele de colectare și transport ale furnizorilor de servicii
actuali. Tabelul de mai jos se bazează pe datele prezentate în PJGD, completat cu noul furnizor de
servicii SC ECO‐CSIK SRL.
115
Tabel 60: Echipamentele agenților de salubrizare pentru transportul deșeurilor menajere
Agent de salubrizare
Mijloace de transport Durata
de viață
[an] Tip Număr
Capacitate
[m³]
SC AVE HARGHITA Salubritate SRL tip camion 2 54 2015
vehicule
colectare deșeuri
5 30 2014
container
transport
4 20 2011
SC AVE HURON SRL vehicule
colectare deșeuri
5 68 2009‐
2015
altele 8 65 2009‐
2014
SC ECO‐CSIK SRL vehicule
colectare deșeuri
cu presă
pneumatică de
compactare
3 28 2019
SC SALUBRISERV SRL NAD
(Echipamente închiriate de la SC KVG România SRL)
SC NEVAL SRL tractor 2 10
SC GO SA vehicule
colectare deșeuri
2 18
container
transport
2 7
Primăria Topliţa tractor
vehicule
colectare
deșeuri
autogunoieră
1
1
1
5,5 t
7,7 t
2,7 t
Sursă: APM, raportări statistice ale agenților de salubrizare și ale administrației locale;
conducerea SC ECO‐CSIK SRL.
În prezent, gospodăriile din zona de proiect sunt echipate cu o singură pubelă ‐ pentru colectarea
deșeurilor în amestec.
În 2010, SCAVE Harghita Salubritate SRL a introdus sistemul de colectarea separată în Odorheiu
Secuiesc realizând 30 de insule de colectare. Am contactat operatorul în iulie 2010 în legătură datele
privind colectarea separatăînsă nu au dorit să facă publice aceste date pentru că ele sunt considerate
ca fiind „informații confidențiale”.
În cazul Microregiunii ALCSIK, la mijlocul anului 2009, în cadrul unui proiect Phare CES 2003, au fost
furnizate insule pentru colectare separată. (Mai multe informații legate de acest proiect Phare se
găsesc în Capitolul 5.3.3.1.) Aceste containere de diferite mărimi au fost distribuite membrilor
Asociației în următoarea ordine:
116
Tabel 61: Containere pentru colectare separată în Microregiunea ALCSIK
Consiliul Local
Populație
(proiecție
pentru 2013)
Pubelă
colectare, 80
l [buc]
Pubelă
colectare,
120 l [buc]
Pubelă
colectare,
660 l [buc]
Pubelă
colectare,
1.100 l [buc]
Ciucsângeorgiu 4 845 557 1050 26 26
Sânsimion 3 522 376 220 50 50
Plăieşii de Jos 2 893 610 1150 20 20
Sâncrăieni 2 691 281 540 14 14
Sânmartin 2 356 226 510 10 10
Tuşnad 2 143 260 500 16 16
Cozmeni 2 176 245 470 12 12
Sântimbru 2 110 250 480 16 24
Leliceni 1 954 226 440 14 14
Băile Tuşnad 1 547 189 370 0 32
TOTAL: 26 237 3220 5730 178 218
Sursă: ECO‐CSIK SRL.
5.3.1.2 Definirea necesarului, a cererii şi a principalelor deficienţe
Principala deficiență a sistemului actual este legată de colectarea separată a deșeurilor reciclabile
care încă nu este implementată la nivelul întregului județ.
Principalele necesități din punct de vedere al colectării și transportului:
Acjiziționarea de echipamente (pubele, containere, vehicule) pentru colectarea separată a
deșeurilor în vederea deservirii întregii zonei de proiec;
Înființarea de centre de colectare prin aport voluntar.
Datorită mărimii sale (6.639 km²), zona de proiect trebuie împărțită în zone separate de colectare. Se
recomandă împărțirea acesteia în 3 zone de colectare în funcție de cele 3 formațiuni geologice
(bazine) din județul Harghita:
zona de colectare nord (bazinul Giurgeu);
zona de colectare sud (bazinul Ciuc);
zona de colectare vest (bazinul Odorheiu).
În două din aceste zone trebuie realizate stații de transfer.
Echipamentele de colectare și transport necesare sunt prezentate în Capitolul 8.
117
5.3.2 Tratarea biologică a deşeurilor
5.3.2.1 Situația existentă
În prezent, în afara locorilor sporadice unde se realizează compostare individuală, în zona de proiect
nu se implementează activitatea de compostare. Nu este implementat un sistem de colectare
separată a deşeurilor din parcuri și grădini.
A fost realizat un mic experiment în zona Miercurea Ciuc legat de colectarea separată a deșeurilor
biodegradabile în saci de plastic de la gospodării, însă practica nu a fost menținută și nu au putut fi
adunate date privind rezultatele (disponibilitatea de a coopera, cantități colectate etc.).
După consultări cu directorul SC HARVIZ SA cu privire la practicile actuale de evacuare a nămolului
fermentat și uscat, am concluzionat că există o cerere ‐ deși încă nu există un potențial de piață ‐ din
partea fermierilor în ceea ce privește compostul. Explicația pentru aceasta este calitatea medie a
terenurilor arabile și costul ridicat al îngrășămintelor.
Conținutul biodegradabil al fluxurilor de deșeuri în amestec nu este tratat sub nicio formă (stabilizare
biologică, fermentare, utilizare termică).
5.3.2.2 Definirea necesarului, a cererii şi a principalelor deficienţe
Prevenirea generării deșeurilor. Rutina compostării individuale trebuie introdusă și încurajată prin
creșterea gradului de conștientizare al publicului cu privire la importanța prevenirii generării
deșeurilor (de exemplu, prin pliante) și, în al doilea rând, prin distribuirea de recipienți de
compostare individuală cu obligația utilizării regulate a acestora, precum și efectuarea de raportări
asemenea. Prevenirea generării și reducerii la depozitare a deșeurilor biodegradabile ar trebui să
constituie obiectivul principal al zonelor rural cu case izolate.
Colectarea separată:
Prin înființarea de centre de colectare prin aport voluntar, chiar și locuitorilor din zonele din
mediul urban și rural dens populate (cei care nu au grădini) li s‐ar putea oferi posibilitatea de
a elimina deșeurile verzi și deșeurile de lemn (de exemplu, mobilă veche) în containere.
Trebuie înființate puncte verzi (i.e. amplasamente pentru stocarea temporară a deșeurilor
verzi) unde companiile de gestionare a deșeurilor municipale pot elimina cantități mari de
deșeuri din parcuri și grădini.
Deșeurile verzi de la centrele de colectare prin aport voluntar și punctele verzi trebuie compostate în
stații de compostare.
La selectarea și dimensionarea tehnologiei adecvate de compostare, nu trebuie exclusă posibilitatea
compostării deșeurilor verzi împreună cu deșeurile alimentare/din cantine și/sau nămolul de epurare
ca opțiune de dezvoltare în viitor, cu excepția cazului în care există alte prevederi legislațive.
118
5.3.3 Reciclare şi valorificare
5.3.3.1 Situația existentă
Capacitățile de reciclare identificate la nivel de județ sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 62: Capacități de reciclare în județul Harghita în anul 2007
Denumire Proprietar Locație Echipamente*
Autorizație
de mediu
(da/nu)
Capacitate
proiectată[t/an]
Tip
deșeuri
procesate
SC REMATSA Privat
Str. Băilor
nr. 72,
Miercurea
Ciuc
1; 3;4; 5
6 camioane
8 camioane
6 altele
da
15.000
hârtie,
plastic,
metale
SC SOLARIS TRADE SRL Privat
Miercurea
Ciuc, Str.
Bolyai nr.
13lA
utilaje de
trasport, presă
de ambalat da
600
hârtie,
plastic
SC ZÖLD ET. COMP. SRL Privat
Miercurea
Ciuc, Str.
Patinoarului
nr. 12/B/9.
utilaje de
trasport, presă
de ambalat da
600
hârtie,
plastic
SC ECO‐CSIK SRL Public
Sânsimion,
Str.
Nagymező
711/B
linie de
sortare
manuală,
utilaje de
transport
presă de
ambalat,
cântar baloți
da
4000
hârtie,
plastic,
metale
Sursă: APM, raportări statistice din partea agenților de salubrizare și a administrației locale
Mai jos este prezentată o scurta descriere a celor două companii ale căror directori generali și‐au
exprimat disponibilitatea și interesul de a coopera cu viitorul SIGD.
1. SC ECO‐CSIK SRL
În anul 2005, Asociația Municipală a Microregiunii ALCSIK (partea de sud a județului Harghita) a
aplicat cu succes pentru obținerea unei finanțări în cadrul programului Phare CES 2003 cu proiectul
intitulat „Gestionarea separată a deșeurilor în Microregiunea ALCSIK”. Proiectul a inclus realizarea
unei stații de sortare la Sânsimion și furnizarea de echipamente. Total cost eligibil: 1.025.645 EUR.
Stația a fost dată în folosință în anul 2009 și este operată la standardele înalte de o companie publică
(SC ECO‐Csik SRL).
Formă de proprietate: 100 % proprietate publică, Asociația Municipală a Microregiunii ALCSIK (11
localități)
119
Acționari: Miercurea Ciuc 47,062 %, Leliceni 5,882 %, Sâncrăieni 5,882 %, Sântimbru 5,882 %,
Sânsimion 5,882 %, Sânmartin 5,882 %, Tuşnad 5,882 %, Cozmeni 5,882 %,
Ciucsângeorgiu 5,882 %, Plăieşii De Jos 5,882 %, Private 0,00 %.
În plus față de cele prezentate mai sus, Lueta a aderat la asociație în martie 2010.
Din cei 11 acționari, 3 localități (Plăieşii De Jos, Sântimbru) au contracte valabile cu SC AVE Huron SRL
și pot fi deservite numai de SC ECO‐CSIK SRL după ce vor expira contractele existente (i.e. din anul
2012).
În decembrie 2010, zona de deservire a SC ECO‐CSIK SRL includea 8 comune, prezentate cu numărul
de populație aferentă, în tabelul de mai jos.
Tabel 63: Zona de deservire a SC ECO‐CSIK SRL, decembrie 2010
Localitate
Număr populație
(la data de 1 iulie
2009)
Ciucsângeorgiu 4848
Cozmeni 2100
Leliceni 1857
Lueta 3568
Sâncrăieni 2617
Sânmartin 2360
Sânsimion 3518
Tuşnad 2132
Total 23.000
În 3 din cele 8 comune (Lueta, Tușnad, Cozmeni) din zonă, SC ECO‐CSIK SRL colectează doar deșeurile
în amestec din următoarele motive:
În Cozmeni, containerele pentru colectare separată au fost amplasate pe stradă, în public,
însă publicul nu prea dă dovadă de dorință de cooperare și nu există niciun pic de disciplină
în ceea ce privește sortarea. Cantitatea de deșeuri sortate colectată este irelevantă.
Containerele pentru colectarea separată au fost livrate în comuna Tușnad însă nu au fost
amplasate pe stradă. Acestea sunt păstrate în grămezi la Primărie, ECO‐CSIK așteptând
decizia CL.
Contractul cu comuna Lueta este nou și încă nu a fost extins la colectare separată.
În ceea ce privește zona celorlalte 5 localități (15.200 locuitori), cantitățile de deșeuri reciclabile
sortate colectate în perioada august 2009 ‐ august 2010 sunt prezentate mai jos.
120
Tabel 64: Compoziția și cantitățile de deșeuri sortate, SC ECO‐CSIK SRL
Tip deşeu
Cantitate colectată în perioada
august 2009 ‐ august 2010
[t/an]
hârtie 2,65
carton 18,5
PET transparent 1,25
PET albastru 0,3
PET verde 0,3
PET maro 0,3
HDPE+PP 0,5
PE colorat 0,6
PE transparent 0,45
metale (doze aluminiu) 0,5
Din experiență, pierderile la sortare (reziduurile) constituie 5 % m/m sau mai puțin. Cu toate acestea,
în prezent, ECO‐CSIK colectează o mare parte din deșeurile provenite din comerț ceea ce ar explica
ponderea relativ ridicată de carton. Se estimează că o dată cu creșeterea cantității de deșeuri
municipale sortate va crește și procentul de pierdere la sortare.
ECO‐CSIK nu colectează și nu stochează în prezent deșeuri de sticlă pentru că nu există o piațaă
pentru aceasta. În lipsa unui separator magnetic, nu pot fi separate nici metalele feroase.
O posibilă destinație pentru exportul deșeurilor reciclabile ar putea fi SC Pheonix Recycling SRL în
județul Mureș.
Până în vara anului 2010, instalația a funcționat la mai puțin de 25 % din capacitatea sa totală
planificată pentru 1 schimb. În septembrie 2010, SC ECO‐CSIK SRL a introdus în zona deservită de
aceasta sistemul de colectare separată din ușă‐în‐ușă. A distribuit saci de plastic transparenți
(galbeni) care se colectează la sfârșitul fiecărei luni. Prima experiență arată că publicul este dispus să
coopereze. Cantitățile de deșeuri colectate separat au crescut semnificativ.
Capacitatea stație de sortare (precizată de operator) este de circa 1 t/h, i.e. circa 2.000 t/an/schimb.
În prezent, această capacitate este utilizată în proporție de 25 %, doar într‐un singur schimb.
Date privind incinta:
Total suprafață împrejmuită: 3.400 m2
Suprafață spațiu de sortare (inclusiv zonă stocare baloți): 300m2
Clădire administrativă și birou: 78m2
Dată dare în operare: august 2009
121
Figura 10: Centrul de colectare separată ALCSIK
Figura 11: Echipamente ale centrului de colectare separată ALCSIK
2. SC Zöld SRL
Formă de proprietate: 100 % privat
Tabel 65: Compoziția și cantitățile de deșeuri sortate, SC ZOLD SRL
Tip deşeu
Cantitate colectată în perioada
august 2009 ‐ august 2010
[t/an]
carton 330
PET 140
folie PE 6‐7
HDPE+PP 5
Nu procesează hârtie de când piața lor a fost preluată, prin competiție, de către SC AVE Huron SRL.
Sortarea este de tip vizual, în funcție de culoare. Nu există date exacte privind echipamentele
deținute de companie, însă pe amplasament au fost văzute un stivuitor și camioane pentru
transportul baloților.
Date privind incinta:
Trei hale închise de stocare. Suprafață totală a pardoselii: 550 m2.
Capacitatea totală de stocare: 500 t.
Platformă 1.000 m2.
122
5.3.3.2 Definirea necesarului, a cererii şi a principalelor deficienţe
În județ trebuie mărită capacitatea de sortare a deșeurilor colectate separat. Centrul de colectare
separată ALCSIK trebuie dezvoltat în continuare (necesar: cântar, separator magnetic suspendat, hală
pentru stocarea baloților) însă nu poate fi extins la nivelul întregii zone de proiect. Nici locația, nici
capacitatea maximă proiectată nu îl fac să fie potrivit pentru a deservi întreg județul. Așadar, nu
poate fi evitată construcția unei a doua stații de sortare.
5.3.4 Depozite neconforme existente
5.3.4.1 Situația existentă
Toate spațiile de depozitare din mediul rural din județul Harghita au fost recultivate prin procedura
simplificată în perioada 2008‐2009.
Până la mijlocul anului 2012, eliminarea deșeurilor reziduale în județul Harghita se realiza pe 4
depozite. Trei depozite neconforme proprietate publică – Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Toplița – au
încetat activitatea în iulie 2012 și trebuie închise. Există un depozit conform potrivit standardelor UE
pe Platoul Țechend, în apropiere de Odorheiu Secuiesc Este proprietate privată
(SC AVE HARGHITA Salubritate SRL). Locație: Platoul Țechend. Capacitate autorizată: 900.000 m3.
Capacitate construită: 230.000 m3.
În total, pe raza județului harghita există 9 depozite municipale neconforme, enumerate în cele ce
urmează:
Tabel 66: Depozite municipale neconforme existente în județul Harghita
Nr. Depozit/proprietar
Deschidere
depozit
[an]
Încetare
activitate
[an]
Comunicare
obligații de
mediu
[nr/an]
Suprafaț
ă [m2]*
Volum deșeuri
înainte de
proiect [m3]**
1. Băile Tuşnad (proprietar Primăria Băile
Tușnad) 1975 2009
3187
/19.11.201010.154 15.570
2. Bălan (proprietar Primăria Bălan) 1980 20093141
/19.11.201011.931 31.910
3. Borsec (proprietar Primăria Borsec) 1960 20093208
/18.11.201012.764 24.251
4. Cristuru Secuiesc (proprietar Primăria
Cristuru Secuiesc) NAD 2009 ‐ 21.907 32.130
5.
Gheorgheni / Joseni (proprietar Statul
Român, drept de administrare S.C.
Gospodărie Orășenească Gheorghieni
S.A.)
1978 2012*.Depozitele
erau operate
în baza unor
autorizații de
mediu în
vigoare.
Graficele de
conformare
includ măsuri
în
25.754 124.370
6. Miercurea Ciuc (proprietar Primăria
Miercurea Ciuc) 1963 2012*. 39.179 509.327
123
Nr. Depozit/proprietar
Deschidere
depozit
[an]
Încetare
activitate
[an]
Comunicare
obligații de
mediu
[nr/an]
Suprafaț
ă [m2]*
Volum deșeuri
înainte de
proiect [m3]**
concordanță
cu legislația
privind
închiderea
după
încetarea
activității.
7. Odorheiu Secuiesc (proprietar Primăria
Odorheiu Secuiesc) 1994 2008 ‐ 59.025 318.500
8. Topliţa (proprietar Primăria Toplița) 1984 2012*.
Depozitul
neconform era
în procedură
de autorizare.
Similar,
autorizația de
mediu include
măsuri privind
închiderea
după
încetarea
activității.
16.814 75.317
9. Vlăhiţa (proprietar Primăria Vlăhița) NAD 20097784
/27.04.201011.755 26.320
*Corelare cu implementarea proiectului
**Determinare prin studiu geodezic și săpături realizate în august 2010
Datorită faptului că Municipiul Odorheiu Secuiesc a optat să nu facă parte din ADI, închiderea
depozitului Odorheiu Secuiesc nu face parte din proiect.
Obligațiile de mediu în ceea ce privește închiderea depozitelor neconforme care au încetat
activitatea de depozitare, stabilite și comunicate autorităților publice locale sunt prezentate în Anexa
05.
Depozitul neconform Cristuru Secuiesc nu este inclus anexa HG 349/2005 privind depozitarea
deșeurilor. Potrivit informațiilor furnizate de APM harghita, acest depozit exista în anul 2005 și a fost
omis când a fost realizată lista cu depozitele neconforme. Depozitul neconforma încetat activitatea în
anul 2009, însă nu a fost închis. Prin nota de informare emisă de Garda Națională de Mediu ‐
Comisariatul Județean harghita în data de 04.10.2011 se certifică existența depozitului neconform,
precum și încetarea activității a acestuia. Mai mult, se sepcifică falptul că depozitul neconform se află
pe lista amplasamentelor contaminate (conform prevederilor HG 1408/2007), fapt ce a fost adus la
cunoștința Primăriei Cristuru Secuiesc prin adresa nr. 1575/23.03.2009. În nota de informare se
specifică faptul că închiderea depozitului neconform Cristuru Secuiesc este inclusă în evaluarea
impactului asupra mediului realizată pentru gestionarea integrată a deșeurilor în județul Harghita.
Măsurile stabilite prin nota de informare includ ecologizarea amplasamentului în conformitate cu
124
proiectul Sistem Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Hargita, autoritatea responsabilă fiind
Primăria Cristuru Secuiesc, iar termenul de începere 05.10.2011.
De asemenea, Directoratul Gestionare Deșeuri și Substanțe Periculoase din cadrul Ministerului
mediului și Pădurilor consideră ca fiind necesară începerea procedurii de închidere a depozitului
neconform Cristuru Secuiesc după emiterea acordului de mediu.
Având în vedere cele menționate mai sus, precum și faptul că unul dintre obiectivele Axei Prioritare 2
POS Mediu este reducerea numărului de situri contaminate istoric, închiderea depozitului neconform
Cristuru Secuiesc este inclusă în activitățile proiectului.
Tabelul următor prezintă pe scurt condițiile tehnice existente pe depozitele neconforme:
125
Tabel 67: Condiții existente pe depozitele ce urmează a fi recultivate în cadrul proiectului
Nr.
Numele depozitului
ce urmează a fi
recultivat în cadrul
proiectului
Amplasamentul
depozitului
Condiții tehnice
Tehnologie de gestionare depozit Condiții tehnice existente pe
depozit Amplasament
ul depozitului
Șanț de
captare Gard, poartă Drumuri
Recepție /
container
Sistem de
impermeabiliz
are a bazei
depozitului
Altele (puțuri de
monitorizare,
cântar)
1.
Băile Tuşnad
depozit deșeuri
municipale solide
Băile Tuşnad Pediment – –
Drum de
acces
(pământ)
–
Nu are sistem
de
impermeabiliz
are a bazei
depozitului
–
Construit sub formă de deal. Depozitul a fost
realizat pe pediment, pe relieful în pantă a văii
cursului de apă, a avansat sub formă de terasă
spre pantă. Corpul de deșeuri devine mai gros
înspre pantă. Suprafața este nivelaltă. În unele
locuri s‐a găsit vegetație.
Depozitul a fost închis. Nu au loc
transporturi de deșeuri. Suprafața
este nivelată și are aspectul unui
depozit recultivat. Există deșeuri
inerte pe suprafață. Vegetația
este din ce în ce mai dezvoltată
pe materialul de etanșare.
2.
Bălan
depozit deșeuri
municipale solide
Bălan Pediment – –
Drum de
acces
(pământ)
–
Nu are sistem
de
impermeabiliz
are a bazei
depozitului
–
Construit sub formă de deal. Depozitul s‐a
format în fața muntelui, pe pediment, în
direcția pantei și a înaintat sub forma unei
terase, pe halda de steril a fostei mine de
cupru. Deșeurile au fost nivelat ocazional. Nu
au fost acoperite cu pământ.
Depozitul a fost închis. Nu au loc
transporturi de deșeuri. În mai
multe locuri a fost acoperit de
vegetație secundară.
3.
Borsec
depozit deșeuri
municipale solide
Borsec Vale curs de
apă – –
Drum de
acces
(pământ)
–
Nu are sistem
de
impermeabiliz
are a bazei
depozitului
–
Construit sub formă de deal. Depozitul a fost
realizat pe relieful în pantă a văii cursului de
apă, a avansat sub formă de terasă spre pantă.
Corpul de deșeuri devine mai gros înspre pantă.
Deșeurile nu au fost nivelate și acoperite cu
pământ.
Depozitul a fost închis. Nu au loc
transporturi de deșeuri. În mai
multe locuri a fost acoperit de
vegetație secundară. Există
semne de depozitare ilegală de
deșeuri.
4.
Depozitul de deșeuri
municipale solide
Cristuru Secuiesc
Cristuru Secuiesc Vale râu –
Poartă trecere
de nivel la
intrare
Drum de
acces
(pământ)
–
Nu are sistem
de
impermeabiliz
are a bazei
depozitului
–
Construit sub formă de deal. Depozitul s‐a
format pe relieful în pantă al luncii inundabile a
râului. În trecut deșeurile erau nivelate cu
ajutorul unui tractor pe șenile și nu a fost
acoperit cu pământ. Deșeurile au fost
incinerate des.
Depozitul a fost închis. Nu au loc
transporturi de deșeuri. În mai
multe locuri a fost acoperit de
vegetație secundară. Există
semne că au fost incinerate
deșeurile.
5.
Gheorgheni
depozit deșeuri
municipale solide
Joseni Groapă –
Poartă, gard,
plasă prins
deșeuri
Drum de
acces
(pământ)
Clădire
abandonată,
container uzat.
Nu are sistem
de
impermeabiliz
are a bazei
depozitului
–
Umplerea terenului în adâncime, care a
continuat până la formarea de grămezi după ce
s‐a ajuns la nivelul terenului. Groapa fostei
cariere de pietriș a fost umplută în totalitate.
Un tractor pe șenile nivelează deșeurile
împingându‐le spre gard. Nu există strat de
acoperire de suprafață.
Depozitul funcționează în
continuare; continuă transportul
deșeurilor. Suprafața depozitului
fărăr strat de etanșare este
acoperită de vegetație. Locuitorii
din zonă sortează deșeurile
manual.
6.
Miercurea Ciuc
depozit deșeuri
municipale solide
Miercurea Ciuc Groapă –
Poartă trecere
de nivel la
drumul de
intrare, gard
Drum de
acces
(pământ)
Funcțional
Nu are sistem
de
impermeabiliz
are a bazei
–
Umplerea terenului în adâncime. Fosta groapă
de împrumut este umplută până la nivelul
terenului. Funcționează și o parte a carierei de
pietriș. Un tractor pe șenile nivelează deșeurile
Depozitul funcționează în
continuare; continuă transportul
deșeurilor. Suprafețe acoperite
de pământ sunt acoperite de
126
depozitului și uneori, depozitul este acoperit cu un strat de
pământ.
vegetație. Locuitorii din zonă
sortează deșeurile manual.
7.
Odorheiu Secuiesc
depozit deșeuri
municipale solide
Odorheiu Secuiesc Vale râu –
Proprietățile
din jur sunt
împrejmuite
cu gard, însă
amplasamentu
l depozitului
nu.
Drum de
acces
(pământ)
–
Nu are sistem
de
impermeabiliz
are a bazei
depozitului
–
Construit sub formă de deal. Depozitul s‐a
format pe relieful în pantă al luncii inundabile a
râului. Deșeurile au fost aruncate aleatoriu,
suprafața nu este nivelată. Corpul de deșeuri nu
a fost acoperit cu pământ.
Depozitul a fost închis. Nu au loc
transporturi de deșeuri. Este
acoperit în mare parte de
vegetație secundară.
8.
Topliţa
depozit deșeuri
municipale solide
Topliţa
Suprafața
plană, vale
curs de apă
– Gard din lemn,
poartă
Drum de
acces
(pământ)
–
Nu are sistem
de
impermeabiliz
are a bazei
depozitului
–
Construit sub formă de deal. Depozitul se află
pe o suprafață plană. Limita zonei se afundă
spre valea cursului de apă. Un tractor pe șenile
nivelează deșeurile. Cu toate acestea, zona și
suprafața depozitului sunt nearanjate.
Deșeurile nu sunt acoperite cu pământ.
Depozitul funcționează în
continuare; continuă transportul
deșeurilor. Suprafața depozitului
fărăr strat de etanșare este
acoperită de vegetație. În zona
depozitului apare apă în exces.
9.
Vlăhiţa
depozit deșeuri
municipale solide
Vlăhiţa Platou
Șanț de
captare în
partea de
lângă
intrare
Barieră la
intrare, Poartă
trecere nivel
Drum de
acces
(pavat)
–
Nu are sistem
de
impermeabiliz
are a bazei
depozitului
–
Construit sub formă de deal. Depozitul a fost
creat pe uprafața fostei halde de steril (rezervor
nămol) a uzinei siderurgice. Zonele abandonate
au fost acoperite cu pământ și a apărut
vegetație. Doar o parte a depozitului a fost
nivelată.
Depozitul a fost închis. Nu au loc
transporturi de deșeuri. Un
antreprenor local întoarce
grămezile de deșeuri cu ajutorul
unui utilaj de întors. Deșeurile
sunt depozitate într‐o parte și
sunt parțial amestecate cu gangă.
În mai multe locuri a fost acoperit
de vegetație secundară.
127
5.3.4.2 Definirea necesarului, a cererii şi a principalelor deficienţe
În urma investigațiilor se poate preciza faptul că depozitele nu duc la o contaminare semnificativă a solului
și apei subterane. Concentrațiile de poluanți ‐ ce depășesc ușor, în unele cazuri, valoarea limită ‐ specificate
în studii pot fi demonstrate cu ușurință în vecinătatea depozitelor dezorganizate. Nu generează o poluare
semnificativă a aerului sau un impact semnificativ din punct de vedere al zgomotelor. Mai mult, influența
acestora asupra mediului de viață ar putea deveni favorabilă după implementarea recultivării.
Depozitele ce urmează a fi recultivate nu sunt echipate cu sistem de impermeabilizare a bazei depozitului.
Astfel, există un risc semnificativ ca materialele periculoase să ajungă în sol, influențând apele de suprafață
și subterane din zona depozitelor în cauză.
Pe de altă parte, imaginea depozitelor care nu sunt recultivate prezintă o expriență mai neplăcută din
punct de vedere peisagistic atât pentru cei care locuiesc în zonă, cât și pentru turiști.
Alte aspecte relevante
Menținerea stării actuale implică un risc semnificativ, analizat din punct de vedere al perspectivelor de
mediu și social, prezentat în cele ce urmează.
Riscuri de mediu în cazul în care nu se va realiza proiectul:
În cazul în care proiectul nu va fi implementat, depozitele constituie un risc în ceea ce privește suprafața
actuală și viitoare, precum și apele subterane. Din cauza absenței unui strat de căptușeală din argilă,
poluanții scurși și spălați de precipitații se pot infiltra în straturile mai adânci. Prin pătrunderea în stratul de
ape subterane, materialele periculoase se pot extinde pe distanțe mai mari, contaminând astfel zonele din
jurul depozitelor.
Alte posibile riscuri de mediu:
Mirosuri, praf, alergeni și materiale cu agenți patogeni din deșeurile neacoperite pot ajunge în aer din
cauza vântului, împreună cu gazele cu efect de seră (metan, C02) ca urmare a descompunerii
deșeurilor.
Din cauza arderii deșeurilor, diverse produse ajung în aer.
Riscuri sociale în cazul în care nu se va realiza proiectul:
Locuitorii din zona de proiect solicită un mediu de viață mai adecvat și cer închiderea și recultivarea
depozitelor vechi. Potrivit legislației, fiecare locuitor are dreptul la un mediu sănătos.
În cazul în care nu va fi implementat proiectul, depozitele abandonate, care încă nu au fost recultivate sunt
și probabil vor reprezenta un focar pentru depozitarea ilegală a deșeurilor. Așadar, populația va continua să
folosească aceste depozite deja închise, crescând riscurile cauzate de eliminarea deșeurilor.
Fără implementarea proiectului. aceste depozite vor rămâne în starea și sub forma lor actuală. CL care fac
parte din acest proiect nu dețin mijloacele financiare pentru a realiza recultivarea depozitelor din resurse
proprii. În lipsa suportului necesar în vederea recultivării depozitelor, aceasta ar putea să nu aibă loc sau sa
aibă loc într‐un timp destul de îndelungat.
128
5.3.5 Tarife şi costuri privind gestionarea deşeurilor
5.3.5.1 Situația existentă
Taxa de colectare a deșeurilor este, în general, colectată de către primărie sub forma unei taxe.
În vederea evaluării datelor istorice privind deșeurile s‐au analizat taxele aplicate în perioada 2004 – 2010.
Datele primite de la localități includ următoarele:
taxă deșeuri plătită de primărie, RON
taxă deșeuri per capita colectată de primărie, RON/locuitor
taxă de deșeuri pe gospodărie colectată de primărie, RON/gospodărie
Cunoscând tendința de dezvoltare a populației și a gospodăriilor pentru fiecare locailitate în perioada
analizată, s‐a încercat estimarea valorilor RON/gospodărie. Cu toate acestea, rezultatele au relevat
diferențe mari care ar putea fi justificate de utilizarea unor unități de măsură greșite. Astfel, vă prezentăm
mai jos doar datele de încredere privind tarifele RON/gospodărie x lună:
Tabel 68: Evoluția tarifelor privind deșeurile în județul Harghita
Localitate Tarif sau taxă deșeuri [RON/gospodărie x lună]
2004 2005 2006 2007 2008 2009
Dăneşti 2,0
Frumoasa 3,75
Lueta 1,25 2,73
Lunca de Jos 4,84
Lunca de Sus 1,95
Mereşti 0,55
Mihăileni 0,74
Mugeni 2,26
Ocland 1,67
Păuleni Ciuc 1,66
Plăieşii de Jos 4,5
Racu 4,5
Sărmaş 1,5 1,3
Siculeni 2,78
Sândominic 5,64
Suseni 3,42
Tomeşti 2,78
Tulgheş 3,64
Voşlobeni 3,55
Zetea 4,67
129
Tabel 69: Nivele de taxe sau tarife privind deșeurile pentru principalii operatori în 2010
Agent de salubrizare Taxă sau tarif în 2010
[RON/locuitor x lună]
De la unități economice
[RON/m3]
SC AVE HURON SRL (în comune) 2,5 ‐ 2,9
SC AVE HURON SRL (în Miercurea Ciuc) 3,55
SC ECO‐CSIK SRL 2,50
SC AVE HARGHITA Salubritate SRL 3,57 ‐ 5,36
SC GO SA 2,9 45,43
5.3.5.2 Definirea necesarului, a cererii şi a principalelor deficienţe
Politica de tarifare trebuie unificată, cu un nivel tarifar asemănător în fiecare localitate.
Trebuie aplicat „principiul poluatorul plătește”, adică tariful ar trebui să depindă de mărimea
pubelei (containerului) sau de numărul de goliri.
Sistemul tarifar ar trebui să încurajeze colectarea separată a deșeurilor (de exemplu, prin nivele
mai mari de tarife pentru containerele în amestec).
În unele localități, gradul de colectare al tarifului este insuficient (de exemplu, în prezent în Tușnad)
și trebuie îmbunătățit.
5.4 Concluzii
În ceea ce privește gestionarea deșeurilor în județul Harghita, sistemul existent nu este în totalitate
conform cu cerințele legale și nu poate asigura îndeplinirea obiectivelor și atingerea țintelor legislative,
precum și a celor stabilite prin Tratatul de Aderare. Tabelul de mai jos prezintă principalele deficiențe ale
actualului sistem de gestionare a deșeurilor.
Componentă de sistem Deficienţe Cerinţele ce trebuie îndeplinite prin sistemul integrat
de gestionare a deşeurilor
Colectarea şi transportul
deşeurilor menajere
Unele contracte cu
operatorii de servicii
de salubrizare pentru
colectarea și
transportul
deșeurilor expiră
curând sau sunt
încheiate pe o
perioadă
nedeterminată;
În prezent, nu există
nicio stație de
Întreaga populație (urbană și rurală) este conectată
la serviciul de salubrizare
Furnizarea de vehicule și mijloace de transport
pentru colectarea deșeurilor reziduale în localitățile
unde serviciul de colectare și transport va fi delegat;
Realizarea de staţii de transfer
130
Componentă de sistem Deficienţe Cerinţele ce trebuie îndeplinite prin sistemul integrat
de gestionare a deşeurilor
transfer.
Colectarea separată a
deşeurilor reciclabile
În prezent, sistemul de
colectare separată a
deşeurilor reciclabile nu
este încă extins la nivel
de judeţ.
Dotarea cu recipienţi şi mijloace de transport pentru
colectarea separată a deşeurilor reciclabile
Asigurarea de capacităţi de sortare pentru deşeurile
reciclabile colectate separat
Asigurarea de capacități
de tratare a deșeurilor
municipale biodegradabile
În prezent, în județ nu
există capacități de
tratare a deșeurilor
municipale
biodegradabile
Asigurarea unei capacități de tratare pentru
compostare
Gestionarea fluxurilor
specifice de deşeuri
(deşeuri periculoase
menajere, deşeuri
voluminoase, deşeuri din
construcţii şi demolări,
DEEE)
În prezent, sistemul de
colectare separată a
fluxurilor speciale de
deșeuri nu este
implementat și nu există
nici un sistem pentru
gestionarea lor.
Achiziţionarea de echipamente de colectare şi
transport pentru fluxurile speciale de deşeuri;
Realizarea de instalaţii pentru tratarea fluxurilor
speciale de deşeuri
Eliminare prin depozitare În prezent, în județ există
un singur depozit
conform funcțional la
Țechend și 9 depozite
neconforme
Realizarea depozitului zonal de deşeuri
Închiderea depozitelor neconforme (depozitul
neconform de la Odorheiu Secuiesc nu va fi închis în
cadrul acestui proiect)
Finanţare/Recuperare
costuri
Capacitate de finanţare
insuficientă
Nu există recuperare de
costuri
Nu se aplică principiul
„poluatorul plătește”
Asigurarea finanţării necesare achiziţionării
echipamentelor
Dezvoltarea unei politici eficiente de recuperare a
costurilor, în limitele suportabilității populației,
permițând finanțarea înlocuirii echipamentelor
depășite
Informarea şi
conştientizarea publicului
Lipsa informațiilor și a
unui grad de
conștientizare a
publicului în ceea ce
privește prioritățile și
cerințele unui sistem
integrat de gestionare a
deșeurilor
Campanii de informare şi conştientizare a publicului
Necesarul cuantificat în toate sectoarele relevante de gestionare a deșeurilor
Țintă Termen limită
Necesar cuantificat
131
Țintă Termen limită
Necesar cuantificat
100 % grad de deservire cu servicii de salubrizare în mediul urban și rural
2013 286.493 locuitori în mediul urban ar trebui să fie deserviți de servicii de salubrizare
Colectare separată în întreaga zonă de proiect 2013 286.493 locuitori vor beneficia de colectare separată
Ținte reciclare/valorificare deșeuri de ambalaje: - Reciclare deșeuri de hârtie și carton –
60 %; - Reciclare deșeuri de ambalaje din
plastic – 22,5 %; - Reciclare deșeuri de ambalaje din sticlă
– 60 %; - Reciclare deșeuri de ambalaje din
metal – 50 %; - Recciclare deșeuri de ambalaje din
lemn – 15 %; - Total țintă reciclare – 55 %; - Total țintă valorificare – 60 %.
2013
Implementarea sistemului de colectare
separată a deșeurilor reciclabile în vederea
asigurării reciclării/valorificării
următoarelor cantități minime de deșeuri
de ambalaje atât de la populație, cât și din
comerț, industrie și de la instituții în 2013:
‐ 3.237 tone de deșeuri de hârtie și carton;
‐ 1.313 tone de deșeuri de plastic;
‐ 1.547 tone de deșeuri de sticlă;
‐ 454 tone de deșeuri de metal;
‐ 405 tone de deșeuri de lemn;
‐ 9.595 tone – total reciclare deșeuri de
ambalaje;
‐ 10.468 tone – total valorificare deșeuri de ambalaje.
Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile eliminate prin depozitare Asigurarea de capacitate (în instalații de fermentare anaerobă și aerobă, de tratare mecano‐biologică) în vederea tratării de cantități de deșeuri biodegradabile reduse la depozitare:
- până la 50% - până la 65%
- 2013 - 2016
Cantităţi care urmează să fie tratare:
- 228.904 tone în anul 2013. - 39.203 tone în anul 2016.
Închidere depozite 2013 Închiderea a 8 depozite neconforme existente în zona de proiect
Realizarea unui depozit zonal 2013 Realizarea unui depozit zonal care să deservească întreaga zonă de proiect
132
6. GESTIONAREA NĂMOLULUI
Buna gestionare a nămolului constituie o parte importantă din gestionarea deșeurilor municipale. Din
cauza creșterii capacității stațiilor de epurare, cantitatea de nămol de epurare va crește și poate ajunge să
însemne un procent semnificativ în totalul de deșeuri municipale. Aceste cantități, în special conținutul său
biodegradabil ‐ dacă nu este pretratat ‐ reprezintă un potențial mare de emisii (gaz și levigat).
Cadru legislativ:
Directiva UE 86/278 EEC și OM 344/2004
Revizuirea Directivei UE 86/278 și viitoare aspecte (rezultate noi recente în ceea ce privește
substanțele periculoase din nămol și măsuri de prevenire
6.1 Gestionarea nămolului în zona de servicii aparținând SC HARVIZ SA
În conformitate cu articolele din SF privind proiectul de investiții „Extinderea și reabilitarea infrastructurii
de alimentare cu apă și canalizare în județul Harghita” (SF AU) cofinanțat din Fondul de Coeziune,
prezentăm pe scurt strategia de gestionare a deșeurilor a SC HARVIZ SA.
SF AU a fost elaborat în cadrul obiectivului principal pentru măsura de investiții în vederea îmbunătățirii
infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în (parte) județul Harghita, pentru îndeplinirea obligațiilor
privind apa specificate în Tratatul de Aderare al României la UE și obiectivele POS Mediu Axa Prioritară 1 ‐
„Extinderea și modernizarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare”. În cadrul lucrărilor, au fost
stabilite 5 aglomerări, pentru patru dintre ele fiind propusă reabilitarea SEAU (din fonduri SOP Mediu și
alte fonduri), cu următorul program de începere a activității.
SEAU Miercurea Ciuc: 2013 ‐ alte fonduri
SEAU Vlăhița: 2013 ‐ POS Mediu
SEAU Mădăras: 2013 ‐ POS Mediu
SEAU Siculeni, Ciceu: 2013 ‐ alte fonduri
Cerințele privind calitatea și gestionarea mediului pentru stații de epurare ape uzate (SEAU) presupun
realizarea unei strategii de gestionare a nămolului, fiind obligatorie luarea în considerare a cantității de
nămol de epurare generată de SEAU care sunt incluse în zona de servicii aparținând SC HARVIZ SA (și
Miercurea Ciuc și Siculeni+Ciceu).
Având în vedere evaluarea realizată în cadrul SF (Volumul 1 ‐ Capitolul 6), cantitățile de nămol uscat
rezultate în urma procesului de uscare vor fi următoarele:
Tabel 70: Proiecția cantităților de nămol generat în SEAU
SEAU Unitate 2013 2015 2018 2023 2028 2033 2038
Miercurea Ciuc t SU/an 1 370 1 330 1 330 1 290 1 290 1 330 1 390
m3/a (30% SU) 4 570 4 430 4 430 4 300 4 300 4 430 4 630
Bălan t SU/an 230 230 225 215 215 225 240
m3/a (30% SU) 780 770 750 720 720 750 800
133
Vlăhiţa t SU/an 200 200 190 180 200 210 225
m3/a (30% SU) 660 650 640 600 670 710 740
Mădăraş t SU/an 380 410 410 320 340 360 370
m3/a (30% SU) 1 270 1 370 1 360 1 080 1 130 1 190 1 250
Siculeni t SU/an 90 100 90 90 90 90 90
m3/a (30% SU) 300 330 300 300 300 300 300
TOTAL t SU/an 2 270 2 270 2 245 2 095 2 135 2 215 2 315
m3/a (30% SU) 7 580 7 550 7 480 7 000 7 120 7 250 7 720
De asemenea, Consultantul a avut în vedere și nămolul produs în STA (stație tratare apă) din Miercurea
Ciuc (STA Frumoasa), Vlăhița și Bălan.
Tabel 71: Proiecția cantităților de nămol generate în STA
Nămol STA Unitate 2013 2015 2018 2023 2028 2033 2038
Miercurea Ciuc m3/a (30% SU) 30 32 30 30 30 30 30
Bălan m3/a (30% SU) 20 22 20 20 20 20 20
Vlăhița m3/a (30% SU) 360 370 360 350 350 370 380
Cantitățile specifice de nămol au fost calculate în baza proiecției cantităților de ape uzate și ipotezelor 60 g
SU/PE x zi și concentrația de solide uscate de 30%.
În vederea eliminării acestor cantități de nămol, au fost evaluate următoarele opțiuni de eliminare:
depozitare
compostare
reutilizare în agricultură
reutilizare pentru împădurit (suprafață de pădure adecvată pentru utilizarea nămolului)
reabilitare teren
descompunere termică (incinerare / coincinerare) și depozitare cenușă.
Strategia a fost realizată cu contribuția și sprijinul Operatorului și a autorităților interesate. La nivel
județean au fost identificate următoarele opțiuni de eliminare a nămolului:
Agricultură, reîmpădurit;
Reabilitare teren;
Depozitare.
6.1.1 Utilizare în agricultură
Condiția necesară Un pas important spre reutilizarea nămolului în agricultură este obținerea de acorduri cu
Direcțiile de Agricultură și Dezvoltare Rurală și Direcțiile Silvice. Aceste acorduri vor stabili cadrul general
pentru utilizarea nămolului ca îngrășământ pe terenuri arabile în județul Harghita.
134
6.1.2 Reabilitare teren
Nu există o reglementare națională care să definească parametri de calitate pentru acest tip de utilizare a
nămolului. Cu toate acestea, standardele privind calitatea ar trebui să se axeze, pe lângă concentrațiile de
nutrienți, pe următoarele:
prezența posibililor poluanți, ca de exemplu, metalele grele;
prezența unor patogeni (de exemplu, bacterii, viruși, paraziți).
În ceea ce privește grămezile de reziduuri rezultate în urma prelucrării cărbunelui, ar putea fi asimilate
valorile limită privind nivelul de contaminare al terenurilor industriale prevăzute în OM nr. 756/1997. Aici
am selectat doar compușii anorganici pentru că limitele pentru ceilalți compuși enumerați în listă sunt prea
mari pentru a fi atinse de compoziția nămolului.
În cazul în care există posibilitatea de a realibita terenul, înainte de orice acțiune trebuie contactată
autoritatea competentă.
6.1.3 Depozitarea nămolului
Eliminarea nămolului de la stații de epurare împreună cu deșeurile solide este un demers legal în
conformitate cu Directiva nr. 1999/31/EC, respectiv HG nr. 365/2005 privind depozitarea deșeurilor. Există
în continuare puncte de vedere controversate privind aceste practici. Din punct de vedere ecologic, este
mai bine să fie îndepărtată materia organică, inclusiv nutrienții și să fie refolosită de‐a lungul ciclului
biologic. Datorită faptului că mai există și alte opțiuni în ceea ce privește nămolul, aceasta a fost
considerată nesigură și inadecvată.
Instalațiile de eliminare disponibile în județul Harghita acoperă sau depășesc capacitățile necesare în ceea
ce privește nămolul de epurare generat pe suprafața de exploatare a SC HARVIZ SA:
Acoperă 100% din necesarul privind nămolul existent.
Acoperă 100% din necesarul privind faza de construcție.
Acoperă 100% din necesarul privind faza de operare.
Operatorul, SC HARVIZ SA, împreună cu Consultantul său au optat pentru cea mai bună soluție, i. e.
utilizarea nămolului, în principal, pentru recultivare terenuri (grămezi reziduuri). Din cauza cerințelor stricte
în ceea ce privește drenarea terenurilor arabile și a unui grad ridicat de eroziune a solului, utilizarea
nămolului în agricultură va fi pe cât posibil evitată.
Așadar, această metodă se recomandă ca o strategie pe termen lung privind eliminarea deșeurilor, mai ales
că zona de acoperire va cuprinde și sistemele de alimentare cu apă și canalizare din județul Harghita.
În acest sens, SC HARVIZ SA a contactat deja proprietarii minelor, precum și asociațiile de agricultori (sau
proprietari), Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, precum și Direcția de Silvicultură a județului
Harghita, în vederea utilizării nămolului generat în urma procesului de tratare a apei uzate în agricultură și
pentru împădurit. Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Harghita, câțiva agenți economici și
autorități relevante au emis contracte în acest sens. La sfârșitul lucrărilor de construcții pentru poriectul CF
și începerea lucrărilor la stațiile de epurare se vor semna contracte ferme cu părțile implicate.
135
În baza rezultatelor investigațiilor intreprinse în timpul elaborării strategiei de eliminare a deșeurilor, SC
HARVIZ SA a semnat un Acord de Finanțare cu „Întreprinderea Minieră Bălan” în vederea utilizării
cantităților de nămol rezultate de la stațiile de epurare pentru reabilitare de terenuri. Așadar, nămolul ce
nu va fi utilizat ca îngrășământ va fi utilizat în vederea reabilitării de terenuri (halde de zgură) din fosta zonă
minieră aflată lângă localitatea Bălan, respectiv (atașat contractul principal între ROC și companie) pentru
nămolul provenit de la SEAU Miercurea‐Ciuc, Bălan și Mădăras și Siculeni Ciceu, precum și pentru nămolul
provenit de la STAP Miercurea‐Ciuc, Vlăhița și Bălan. În ceea ce privește nămolul provenit de la SEAU
Vlăhița a fost semnat un contract cu compania minieră Metalurgica SA Vlăhița.
Având în vedere că nămolul poate fi utilizat în agricultură numai în anumite perioade ale anului, pentru
situații de urgență, stații de epurare vor fi echipate cu bazine de stocare (de retenție în sezonul de iarnă).
S‐a luat o decizie privind calea de eliminare ținându‐se cont de costuri, trăsăturile naturale ale zonei,
precum și pericolele naturale (sensibilitate), acestea fiind include la aspectele de mediu. Pentru etapa de
operare a SEAU, prin alternativa recomandată s‐a stabilit utilizarea mixtă a stațiilor, după cum urmează:
Tabel 72: Metode eliminare nămol
Miercurea Ciuc
2013‐2017 2018‐2022 2023‐2027 2028‐2032 2033‐2037 2038
Nămol SEAU utilizat
pentru împădurit 20% 20% 20% 20% 20% 20%
Nămol SEAU folosit
pentru reabilitare
terenuri în Bălan 80% 80% 80% 80% 80% 80%
Nămol STAP pentru
reabilitare terenuri în
Bălan 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Bălan
2013‐2017 2018‐2022 2023‐2027 2028‐2032 2033‐2037 2038
Nămol SEAU utilizat
pentru împădurit 10% 10% 10% 10% 10% 10%
Nămol SEAU folosit
pentru reabilitare
terenuri în Bălan 90% 90% 90% 90% 90% 90%
Nămol STAP pentru
reabilitare terenuri în
Bălan 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Vlăhiţa
2013‐2017 2018‐2022 2023‐2027 2028‐2032 2033‐2037 2038
Nămol SEAU utilizat
pentru împădurit 0% 0% 0% 0% 0% 0%
Nămol SEAU folosit
pentru reabilitare
terenuri în Vlăhița 100% 100% 100% 100% 100% 100%
Nămol STAP pentru
reabilitare terenuri în 100% 100% 100% 100% 100% 100%
136
Bălan
Mădăraş
2013‐2017 2018‐2022 2023‐2027 2028‐2032 2033‐2037 2038
Nămol SEAU utilizat
pentru împădurit 0% 0% 0% 0% 0% 0%
Nămol SEAU folosit în
agricultură 4,85% 4,98% 5,10% 5,24% 5,38% 5,53%
Nămol SEAU folosit
pentru reabilitare
terenuri în Bălan 95,15% 95,02% 94,90% 94,76% 94,70% 94,47%
Siculeni Ciceu
2013‐2017 2018‐2022 2023‐2027 2028‐2032 2033‐2037 2038
Nămol SEAU utilizat
pentru împădurit 0% 0% 0% 0% 0% 0%
Nămol SEAU folosit în
agricultură 0% 0% 0% 0% 0% 0%
Nămol SEAU folosit
pentru reabilitare
terenuri în Bălan 100% 100% 100% 100% 100% 100%
După cum se poate vedea, strategia de nămol elaborată în cadrul proiectului de apă nu prevede eliminarea
nămolului prin depozitare. De fapt,potrivit strategiei, se estimează că după tratarea în stațiile de epurare,
nămolul va avea un conținut de substanță uscată de doar 30 %.
Cu toate acestea, când s‐a calculat capacitatea depozitului ce va fi realizat în cadrul proiectului, s‐a
considerat că pe depozit va fi eliminat și nămol de la stațiile de epurare orășenești. Nămolul poate fi
acceptat pe depozit doar dacă îndeplinește anumite cerințe de calitate prevăzute prin legislație, inclusiv
conținutul de substanță uscată de minim 35 %. Nămolul este depozitat împreună cu deșeurile municipale
colectate în amestec, proporția fiind de 1:10.
137
7. ANALIZA OPȚIUNILOR ȘI ALTERNATIVELOR TEHNICE
7.1 Metodologie și ipoteze
Potrivit prevederilor Ghidului privind elaborarea studiilor de fezabilitate pentru proiecte privind sisteme
integrate de gestionare a deșeurilor, Consultantul a realizat analiza opțiunilor în două etape, respectiv:
În prima etapă, se realizează analiza opțiunilor tehnice pentru fiecare fază de gestionare a deșeurilor (colectare, transfer, sortare, tratare deșeuri biodegradabile și eliminare);
În a doua etapă, în baza opțiunilor tehnice selectate în prima etapă, se propun alternativele tehnice privind sistemul integrat de gestionare a deșeurilor la nivel de județ, care sunt apoi evaluate și se selectează alternativa potrivită.
Analiza opțiunilor tehnice a fost realizată din punct de vedere calitativ, având la bază situația existentă în
județ, obiectivele și țintele care trebuie atinse, planurile regional și județean, luând în considerare
documentele tehnice existente la nivel european, precum și în baza experienței Consultantului pe proiecte
similare. Analiza din punct de vedere calitativ a opțiunilor tehnice privind colectarea (în amestec și separat)
s‐a realizat prin cuantificarea performanțelor fiecărei opțiuni considerând următoarele criterii:
financiar;
protecția mediului;
gradul de acceptare al societății;
conformarea cu legislația în vigoare.
Performanța s‐a considerat ca putând fiind: redusă (‐), medie (+) sau crescută (++).
Așadar, analiza opțiunilor tehnice pentru fiecare fază de gestionare a deșeurilor este prezentată în sub‐
capitolele 7.3 – 7.10.
Sub‐capitolul 7.11 prezintă alternativele tehnice propuse pentru sistemul integrat de gestionare a
deșeurilor în județul Harghita. Evaluarea alternativelor stabilite se realizează în baza a patru categorii de
criterii, respectiv:
Criterii economice;
Criterii tehnice;
Criterii de mediu;
Criterii sociale/de acceptare a publicului şi instituţionale.
Fiecare sub‐criteriu are la rândul său mai multe sub‐criterii. Ponderea fiecărei categorii de criterii este
următoarea: criterii economice 50 %, criterii tehnice și criterii de mediu fiecare câte 20 % iar criteriile
sociale/de acceptare a publicului şi instituţionale 10 % fiecare.
De asemenea, fiecare sub‐criteriu are o pondere în cadrul criteriului de bază. Pentru fiecare alternativă,
fiecare sub‐criteriu primește un punctaj care reprezintă o compoziție a ponderii sub‐criteriului și
modalitatea în care acest sub‐criteriu este îndeplinit de către alternativă (ierarhizarea alternativelor în
funcție de fiecare sub‐criteriu). Alternativa care arată cel mai ridicat grad de conformitate primește 3
puncte, în timp ce alternativa caare arată cel mai scăzut grad de conformitate primește 1 punct.
Descrierea detaliată a modalității de evaluare a alternativelor este prezentată în sub‐capitolul 7.11.
138
7.2 Prevenirea generării deșeurilor
Potrivit prevederilor Directivei 2008/98/EC privind deșeurile, Statele Membre vor stabili, până la sfârșitul
anului 2013, programe de prevenire a gestionării deșeurilor care vor fi integrate în planurile de gestionare
a deșeurilor sau vor funcționa ca și programe separate.
Potrivit ierarhiei deșeurilor, prevenirea generării deșeurilor este prima acțiune avută în vedere la
elaborarea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor.
Având în vedere situația existentă în România și obiectivele Programului Operațional Sectorial de Mediu –
Axa Deșeuri, prioritatea pentru județul Harghita, precum și pentru restul județelor, constă în asigurarea
accesului tuturor locuitorilor la servicii de salubrizare corespunzătoare, închiderea și reabilitarea
depozitelor neconforme pentru deșeuri municipale și implementarea unui sistem de gestionare a
deșeurilor capabil să asigure respectarea obligațiilor asumate.
Totuși, pot fi precizate o serie de acțiuni care duc la prevenirea generării deșeurilor:
implementarea de campanii de informare și conștientizare a publicului privind prevenirea gestionării deșeurilor, promovarea reutilizării deșeurilor (în special a deșeurilor de ambalaje din sticlă) dar și promovarea compostării individuale;
implementarea unei politici de tarife bazată pe cantitatea sau volumul de deșeuri generate.
7.3 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor reziduale
7.3.1 Situația existentă
Situația existentă privind serviciul de salubrizare în cele 66 unități administrativ‐teritoriale din zona de
proiect (3 municipii, 5 orașe și 58 comune) este următoarea:
serviciul de salubrizare a fost implementat în toate localitățile;
65 unități administrativ‐teritoriale au încheiat contracte cu operatori de salubrizare;
într‐o localitate (Toplița), serviciul de salubrizare este efectuat de către serviciul organizat în cadrul primăriei.
În județ, există un număr de 10 operatori care efectuează servicii de salubrizare, din care 1 operator nu deține licență emisă de către ANRSCUP (Primăria Toplița).
Potrivit datelor colectate de Consultant, gradul de deservire cu servicii de salubrizare la nivelul județului a
fost de 100 % la sfârșitul anului 2010, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.
În prezent, colectarea deșeurilor reziduale se realizează, în principal, prin sistemul de colectare din ușă‐în‐
ușă, atât în zonele de case individuale din mediul urban, cât și în mediul rural. În zona de blocuri din mediul
urban, colectarea deșeurilor reziduale se realizează prin intermediul containerelor de 1,1 m3.
139
7.3.2 Obiectivele proiectului
Strategia detaliată de gestionare a deșeurilor propusă pentru județul Harghita stipulează atingerea
următoarelor ținte privind colectarea deșeurilor reziduale:
Începând cu 2013, odată cu implementarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor, colectarea deșeurilor va fi realizată doar de operatori autorizați în acest sens care vor fi selectați pentru fiecare zonă de colectare prin intermediul unei proceduri de achiziție publică;
Modernizarea sistemelor de colectare și transport a deșeurilor.
7.3.3 Opțiuni tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor
În ceea ce privește opțiunile tehnice pentru colectarea deșeurilor reziduale au fost considerate și analizate
trei opțiuni, aceste opțiuni fiind deja implementate în România, după cum urmează:
Opțiunea 1 – Colectarea deșeurilor din ușă‐în‐ușă, cu saci
Deşeurile sunt pre‐colectate în saci de plastic (50 sau 80 l) şi sunt amplasate în stradă în faţa clădirilor în
jurul orei de colectare. Sacii sunt colectaţi manual de către operatori şi aruncaţi în bena camionului de
colectare.
Opțiunea 2 – Colectarea deșeurilor din ușă‐în‐ușă, cu pubele și containere individuale la fiecare generator
În cazul acestui sistem, fiecare gospodărie individuală primeşte pubele şi containere (pubele de 60, 80, 120,
240 litri pe roţi). Pubelele şi containerele pot fi proprietate a municipalităţii sau a proprietarului casei,
indiferent dacă această gospodărie este o proprietate individuală sau un imobil în proprietate comună.
Opțiunea 3 – Aport voluntar (bring system), prin puncte de colectare stradale
În fiecare punct sunt amplasate unul sau mai multe containere şi cetăţenii vor aduce deşeurile la
containerele de colectare. Numărul şi mărimea containerelor trebuie să fie adaptate cerinţelor sistemului
de colectare, volumului disponibil şi necesarului de capacitate pentru deşeurile colectate.
Proprietarul acestor containere este de obicei organismul administrativ al autorității publice locale.
Tabel 73 : Evaluarea opțiunilor pentru colectarea deșeurilor reziduale
Criterii de evaluare
Financiare Protecția mediului Sociale Conformitate cu
legislația
Opțiunea 1
Colectarea
deșeurilor din ușă‐
în‐ușă cu saci de
plastic
Eforturi
investiționale
minime dar
repetitive (CAPEX
minim și OPEX
mediu)
Performanță: ++
Există riscul
împrăștierii
deșeurilor în timpul
manipulării sacilor.
Se elimină materiale
non‐biodegradabile.
Emisii de agenți de
poluare.
Performanță: ‐
Grad redus de
acceptare din cauza
caracterului
perisabil al
conținutului sacilor.
Performanță: ‐
Este o metodă de
colectare care nu
este agreată din
punct de vedere
igienic și sanitar. Nu
este standard.
Performanță: ‐
Opțiunea 2 Efort investițional Riscuri minime Grad foarte ridicat Sistem care este in
140
Criterii de evaluare
Financiare Protecția mediului Sociale Conformitate cu
legislația
Colectarea
deșeurilor din ușă‐
în‐ușă cu pubele și
containere
individuale la
fiecare generator
maxim și costuri
ridicate pentru
înlocuire.
Performanță: +
asociate colectării și
manipulării.
Emisii de agenți de
poluare.
Performanță: +
de acceptare.
Performanță: ++
conformitate cu
legislația.
Performanță: ++
Opțiunea 3
Aport voluntar
(bring sistem), prin
puncte de
colectare stradale
Efort investițional
maxim și costuri
medii pentru
înlocuire.
Performanță: ++
Riscuri minime
asociate colectării și
manipulării.
Emisii mai mici de
agenți de poluare.
Performanță: ++
Grad ridicat de
acceptare.
Dificultăți mari
întâmpinate la
agrearea locațiilor în
care să fie
amplasate punctele
de colectare.
Performanță: +
Sistem care este in
conformitate cu
legislația.
Performanță: ++
7.3.4 Opţiunea propusă
După cum se vede din tabelul de mai sus, cele mai bune opțiuni pentru colectarea deșeurilor reziduale sunt
sistemul de colectare din ușă‐în‐ușă și sistemul de colectare prin aport voluntar (insule de colectare).
Având în vedere situația existentă în județ, opțiunea propusă constă în:
Colectare prin intermediul sistemului din ușă‐în‐ușă pentru casele individuale din mediul urban și mediul rural, unde acest sistem este deja implementat,
Colectare prin aport voluntar pentru zona de blocuri din mediul urban.
Containerele vor amplasate în așa fel încât un container să fie utilizat de aproximativ 100 locuitori.
Toate investițiile în ceea ce privește recipienții de colectare a deșeurilor reziduale vor fi realizate de
beneficiar din alte surse, cel mai probabil, vor fi lăsate în responsabilitatea operatorilor de salubrizare.
La cererea autorităților de mediu, pentru Băile Tușnad vor fi achiziționate containere cu mecanisme de
protecție împotriva urșilor. În prezent, există foarte multe probleme cauzate de urșii care coboară în orașe
și caută mâncare în recipienții de colectare.
7.4 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor reciclabile
7.4.1 Situația existentă
În 2010, SCAVE Harghita Salubritate SRL a introdus în municipiul Odorheiu Secuiesc sistemul de colectare
separată a deșeurilor prin instalarea a 30 de insule de colectare deșeuri. Nu există date privind sistemul
de colectare implementat.
141
În cazul Microregiunii ALCSIK, la mijlocul anului 2009, în cadrul unui proiect Phare CES 2003, au fost
furnizate insule pentru colectare separată. Proiectul a inclus realizarea unei stații de sortare la Sânsimion și
furnizarea de echipamente. Au fost achiziționate și distribuite 9.128 pubele (80, 120 și 660 l) și 218
containere (1,1 m3) pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile. Numărul total de populație
deservită de serviciul de colectare separată este de 23.000 locuitori.
7.4.2 Obiectivele proiectului
În cazul colectării separate a deșeurilor reciclabile, obiectivele constă în implementarea sistemului la
nivelul întregului județ în vederea atingerii țintelor privind reciclarea deșeurilor de ambalaje.
Așadar, în 2013, trebuie asigurată colectarea și reciclarea următoarelor cantități minime de deșeuri de
ambalaje atât de la populație, câ și de la instituții, din industrie și comerț:
deșeuri de hârtie și carton – 3.237 tone;
deșeuri de plastic – 1.313 tone;
deșeuri de sticlă – 1.547 tone;
deșeuri de metal – 454 tone;
deșeuri de lemn – 405 tone.
7.4.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivelor
În ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor reciclabile, există două opțiuni tehnice:
Opțiunea 1 – Colectarea deșeurilor din ușă‐în‐ușă, în containere separate pentru fiecare gospodărie
În cazul acestui sistem, fiecare gospodărie individuală primește unul sau mai multe containere pentru
colectarea separată a deșeurilor reciclabile.
Opțiunea 2 – Colectarea deșeurilor prin aport voluntar (bring sistem), puncte de colectare stradale sau/și
centru de colectare prin aport voluntar
Unul sau mai multe containere sunt amplasate în fiecare punct/centru de colectare prin aport voluntar (în
funcție de numărul de fracții care vor fi colectate separat) și cetățenii vor aduce deșeurile la containerele
de colectare. Numărul şi mărimea containerelor trebuie să fie adaptate cerinţelor sistemului de colectare,
volumului disponibil şi necesarului de capacitate pentru deşeurile colectate.
Proprietarul acestor containere este de obicei organismul administrativ al autorității publice locale.
Tabel 74: Evaluarea opțiunilor pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile
Criterii de evaluare
Financiare Protecția mediului Sociale Conformitate cu
legislația
Opțiunea 1
Bazată pe un
sistem de
colectare din ușă‐
în‐ușă, în
containere
Eforturi
investiționale
maxime (CAPEX
maximum și OPEX
mediu)
Riscuri minime
asociate colectării și
manipulării.
Emisii de agenți de
poluare.
Grad ridicat de
acceptare.
Sistem care este in
conformitate cu
legislația.
142
Criterii de evaluare
Financiare Protecția mediului Sociale Conformitate cu
legislația
separate pentru
fiecare gospodărie
Performanță: +
Performanță: +
Performanță: ++
Performanță: ++
Opțiunea 2
Sistem de
colectare prin
aport voluntar –
puncte de
colectare
stradale/centre de
colectare prin
aport voluntar
Efort investițional
maxim și costuri
minime pentru
înlocuire.
Performanță: ++
Riscuri minime
asociate colectării și
manipulării.
Emisii mai mici de
agenți de poluare.
Performanță: ++
Grad redus de
acceptare în cazul
unei densități
scăzute a punctelor
de colectare/a
centrelor de
colectare prin aport
voluntar și succes
limitat al colectării
separate.
Dificultăți mari
întâmpinate la
agrearea locațiilor în
care să fie
amplasate punctele
de
colectare/centrele
de colectare prin
aport voluntar.
.
Performanță: +
Sistem care este in
conformitate cu
legislația.
Performanță: ++
După cum se poate vedea, cea mai bună opțiune o reprezintă colectarea prin aport voluntar prin puncte de
colectare stradale/centre de colectare prin aport voluntar, în principal datorită avantajelor economice.
În ceea privește numărul de fracții pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile, există următoarele
opțiuni:
Colectare pe patru sau mai multe fracții: deșeuri de sticlă – separat pe culori sau în amestec, deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic, deșeuri de metal;
Colectare pe trei fracții: deșeuri de sticlă, deșeuri de hârtie și carton și deșeuri de plastic împreună cu deșeuri de metal;
Colectare pe trei fracții: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de sticlă împreună cu deșeuri de plastic și deșeuri de metal;
Colectarea deșeurilor reciclabile într‐un singur container (o fracție).
Este clar că din punct de vedere economic, ultima opțiune este cea mai bună, în cadrul căreia toate
deșeurile reciclabile sunt colectate într‐un singur container. Cu toate acestea, această opțiune nu asigură
cerințele tehnice de calitate pentru materialele ce urmează a fi reciclate, astfel, neputând asigura atingerea
țintelor, în special, cele pentru deșeurile de hârtie și carton. De asemenea, colectarea în amestec a
deșeurilor de sticlă împreună cu alte tipuri de deșeuri poate cauza probleme în stațiile de sortare, atât din
punct de vedere al protecției muncii ci și a duratei de viață a bandei transportoare. De altfel, Planul de
implementare pentru directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje propune ca deșeurile de hârtie
și carton, precum și cele de sticlă să fie colectate separat de celelalte fracții reciclabile.
143
7.4.4 Opţiunea propusă
Opțiunea propusă pentru colectarea deșeurilor reciclabile în județ, în localitățile unde sistemul de colectare
separată încă nu a fost implementat, este diferită pentru mediul urban, respectiv pentru mediul rural.
În mediul urban constă în colectarea deșeurilor prin puncte de colectare și centre de colectare prin aport
voluntar, iar în mediul rural constă în colectarea deșeurilor prin intermediul sistemului din ușă‐în‐ușă, cu
saci (cu excepția deșeurilor de sticlă ce vor fi colectate în container).
Atât în mediul urban, cât și în cel rural, colectarea se va realiza pe trei fracții:
deșeuri de hârtie și carton;
deșeuri de plastic și deșeuri de metal;
deșeuri de sticlă.
Se propun două tipuri diferite de puncte de colectare separată a deșeurilor:
În mediul urban, în zonele dens populate sunt planificate puncte dotate cu 3 containere fără roți pentru colectarea separată a deșeurilor de hârtie și carton (2,5 m3), a deșeurilor de plastic și a deșeurilor de metal (2,5 m3) și a deșeurilor de sticlă (1,5 m3).
În mediul rural și în zonele suburbane, unde este funcțional sistemul de colectare din ușă‐în‐ușă cu saci de plastic, se planifică amplasarea de containere de colectare pe roți pentru deșeurile de sticlă (1,5 m3) pentru a preveni rănirile cauzate de cioburile de sticlă.
Containerele propuse de 2,5 m3 și 1,5 m3 vor fi de tipul iglu. Numărul optim de puncte de colectare separată este de 1 punct la 1.000 persoane. Realizarea punctelor de colectare a deșeurilor va fi responsabilitatea operatorilor de salubrizare. Locațiile necesare în acest sens vor fi indentificate în cadrul fazei de implementare a proiectului.
Două din cele 116 insule din mediul urban, cele aferente orașului Băile Tușnad vor fi echipate cu containere
dotate cu mecanisme de protecție împotriva urșilor (vezi și 7.3.4).
În mediul urban vor fi realizate 8 centre de colectare separată a deșeurilor reciclabile (printre altele) prin
aport voluntar în Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Toplița, Vlăhița, Sânsimion.
Următoarele categorii de deșeuri reciclabile vor fi colectate și stocate separat în centrele de colectare
separată prin aport voluntar:
Plastic – un container de 12 m3
Sticlă – un container de 6 m3
Metal – un container de 6 m3
Hârtie și carton – un container de 5 m3.
După introducerea sistemului de colectare din ușă‐în‐ușă în mediul rural și în zonele suburbane, sacii
galbeni pentru colectarea separată a deșeurilor pot fi ridicați de la gospodării o dată la două săptămâni. În
plus, în zonele cu sistemul cu saci galbeni, vor fi amplasate eurocontainere pe roți (170 buc) pentru
colectarea separată a deșeurilor de sticlă. În zonele dens populate, vor rămâne ca dotare insulele de
colectare echipate cu 3 containere (116 x 3buc, fără roți).
144
7.5 Opțiuni pentru colectarea deșeurilor biodegradabile
7.5.1 Situația existentă
Nu există sistem de colectare separată nici pentru deșeurile biodegradabile menajere, nici pentru deșeurile
din parcuri și grădini.
A fost realizat un mic experiment în zona Miercurea Ciuc legat de colectarea separată a deșeurilor
biodegradabile în saci de plastic de la gospodării, însă practica nu a fost menținută și nu au putut fi adunate
date privind rezultatele (disponibilitatea de a coopera, cantități colectate etc.).
Proiectul Phare CES implementat nu are ca scop colectarea separată a deșeurilor municipale
biodegradabile în vederea compostării. S‐a propus doar colectarea separată a deșeurilor reciclabile.
7.5.2 Obiectivele proiectului
Obiectivul principal al proiectului constă în atingerea țintelor privind reducerea la depozitare a cantității de
de deșeuri municipale biodegradabile. În vederea atingerii acestui obiectiv, colectarea separată a
deșeurilor biodegradabile în vederea compostării este una din acțiunile întreprinse.
7.5.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivului
În funcţie de amplasarea pubelelor şi containerelor, pentru colectarea deşeurilor menajere biodegradabile
se au în vedere următoarele opţiuni tehnice:
Opţiunea 1 – Din poartă în poartă/la rigolă: Sistem de colectare din zona de case (pubele şi containere
individuale);
Opţiunea 2 – Aport voluntar (bring‐sistem): Puncte de colectare stradale.
Evaluarea celor două opțiuni este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel 75: Analiza opţiunilor privind colectarea separată a tuturor tipurilor de deşeuri municipale biodegradabile
Opţiunea 1: Sistem de ridicare a
deşeurilor (la rigolă, din poartă în poartă)
Opţiunea 2: Aport voluntar
Aspecte tehnice
Capacitate
disponibilă
Sunt disponibile pubele de 120 l, 240 l şi
360 l din plastic şi în diferite culori şi există
Sunt disponibile euro containere de 1,1 m³ din
plastic sau metal. De obicei însă, pentru
145
Opţiunea 1: Sistem de ridicare a
deşeurilor (la rigolă, din poartă în poartă)
Opţiunea 2: Aport voluntar
pubele metalice de 110 l.
Sunt disponibile euro containere de 1,1 m³
din plastic sau metal.
colectare stradală se utilizează containere de
metal pentru a preveni deteriorarea acestora
atunci când este aruncată cenușă fierbinte sau
alte obiecte fierbinţi.
Colectare Flexibilitate mare în ceea ce priveşte
frecvenţa de colectare
Efort fizic redus pentru încărcători
Probleme în ceea ce priveşte spaţiul
necesar pentru stocarea pubelelor /
containerelor în case sau grădini
Flexibilitate mare în ceea ce priveşte
frecvenţa de colectare
Efort fizic redus pentru încărcători
Probleme în ceea ce priveşte spaţiul
necesar pentru stocarea
pubelelor/containerelor în stradă
Rata de colectare
şi calitatea
materialelor
reciclabile
colectate
Sistemul de colectare la rigolă duce la
atingerea unei rate de colectare mai
ridicate în comparaţie cu sistemele bazate
pe aport voluntar însă implică costuri mai
ridicate. Trebuie luat de asemenea în
considerare faptul că materialele colectate
sunt de o calitate mai bună.
Sistemul bazat pe aport voluntar duce la rate
de colectare mai scăzute, însă este mai puţin
costisitor. Calitatea materialelor colectate este
mai scăzută decât în cazul opţiunii 1, iar
cantitatea de reziduuri obţinute după sortare
este mai mică.
Aspecte sociale şi de acceptare
Confortul pentru
utilizator şi
participarea la
sistem
Confort ridicat în ceea ce priveşte
colectarea separată din cauza faptului că
deşeurile sunt colectate direct de la
casele individuale.
Confort redus în ceea ce priveşte spaţiul
necesar.
Confort redus, pentru ca sistemele cu aport
voluntar necesită un efort mai mare din partea
cetăţenilor, deplasarea până la containere şi
aruncarea deşeurilor în containere în funcţie
de fracţie. Este foarte important în acest caz
faptul că persoana care aruncă deşeurile este
anonimă şi se estimează că va exista un
conţinut ridicat de impurităţi şi chiar de
reziduuri. Aceasta se transpune în practică sub
formă de participare scazută a publicului în
cazul sistemului la rigolă, obtinerea unor
cantităţi mai mici de deşeuri colectate şi
obţinerea unei cantităţi mai mari de deşeuri
refuzate la sortare.
Probleme (de mediu) care ar putea să apară
Probleme
previzibile
Pot apărea dispute între responsabil şi
locatari în ceea ce priveşte plasarea
corectă a deşeurilor municipale solide
Roţi rupte şi containere ruginite după o
anumită perioadă de timp.
Acoperite, deseori închise.
Deşeuri amplasate lângă container.
Costul
Investiţii vehicule
de colectare
Mai mari decât în cazul opţiunii 2 datorită
numărului mai mare de puncte de
încărcare, rezultând astfel un numai mare
Mai mici decât în cazul opţiunii 1 datorită
numărului mai mic de puncte de încărcare.
146
Opţiunea 1: Sistem de ridicare a
deşeurilor (la rigolă, din poartă în poartă)
Opţiunea 2: Aport voluntar
mare de vehicule necesare.
Investiţii pubele /
containere Investiţie�36‐60 €/pubelă;�120
€/container de plastic (1100l) şi 500
€/container de metal (1100l)
Costurile vor fi suportate de sistemul de
colectare.
Ambele opţiuni sunt la fel.
Investiţie�120 €/ container de plastic
(1100l) şi 500 €/ container de metal
(1100l).
Costurile vor fi suportate de sistemul de
colectare.
Ambele opţiuni sunt la fel.
Costuri de
exploatare,
costuri sortare
Prima opţiune, care asigură pubele pentru
fiecare fracţie de deşeuri are avantajul că
micşorează costurile ulterioare ale sortării
într‐o instalaţie specializată, cu toate
acestea sistemul necesită multe pubele sau
recipienţi şi vehicule de colectare din ce în
ce mai specializate. Drept dovadă,
colectarea implică costuri relativ ridicate.
Cu toate acestea, este uşurată sortarea
ulterioară, însă aceste fracţii nu se pot
revinde fără o sortare sau separare
adiţională.
Aceasta opţiune are avantajul că implică
costuri mai mici de colectare, însă costurile de
sortare sunt mai ridicate.
Opțiunea tehnică adecvată pentru colectarea separată a deșeurilor menajere biodegradabile în vederea
compostării aplicată în prezent în țările din Europa constă în colectarea deșeurilor prin intermediul unui
sistem de colectare din ușă‐în‐ușă. Chiar dacă sunt mai mari costurile investiționale și de operare, aceasta
este singura posibilitate de a colecta deșeurile biodegradabile cu un grad scăzut de impurități (5 – 10%),
ceea ce va asigura parametrii de calitate necesari în vederea valorificării compostului.
În ceea ce privește mediul rural, cea mai bună metodă privind deșeurile biodegradabile constă în
compostarea individuală.
7.5.4 Opţiunea propusă
Opțiunea propusă pentru județ constă în colectarea separată prin intermediul unui sistem de colectare din
ușă‐în‐ușă atât pentru zonele de case individuale și cât și cele de blocuri. În mediul rural, va fi încurajată
compostarea individuală cu unități de compostare. Unitățile vor fi distribuite pe bază de voluntariat la 30 %
din gospodării (se va extinde la 60 % începând cu 2016).
Pentru zona de blocuri din orașul Băile Tușnad vor fi achiziționate containere speciale cu mecanims de
protecție împotriva urșilor (vezi și 7.3.4).
În incinta împrejmuită a stațiilor de transfer (la Miercurea Ciuc și Corund) sunt planificate câte două puncte verzi de colectare sub formă de locuri de depunere. Acestea servesc pentru stocarea temporară a deșeurilor din parcuri și grădini livrate, în principal, de companiile orășenești. Odată ce se acumulează cantități mari de deșeuri verzi, acestea sunt transferate la stația centrală de compostare de la Remetea. Între timp, deșeurile verzi trec printr‐o compostare pasivă.
147
7.6 Opțiuni pentru transportul și transferul deșeurilor
7.6.1 Situația existentă
În prezent, în județ nu există nicio stație de transfer.
7.6.2 Opțiuni tehnice
Stații de transfer deșeuri sunt indispensabile pentru zonele deservite de un sistem integrat de gestionarea
deșeurilor în care există distanțe de parcurs mai mari de 30 km.
Stațiile de transfer permit:
utilizarea rațională a echipamentelor și a personalului;
concentrarea masei de deșeuri spre centrele de tratare a deșeurilor, rezultând reducerea costurilor de transport;
reducerea neplăcerilor cauzate de transport datorită creșterii traficului;
optimizarea operării centrelor de tratare deșeuri prin reducerea distanțelor de transport;
posibilitatea găsirii de diverse soluții privind transportul (pe șosea, feroviar) pentru întreaga rută sau o porțiune a acesteia‐ de la stația de transfer la centrul de tratare deșeuri.
Principalele aspecte legate de includerea acestora în fluxul de colectare și transport deșeuri sunt
următoarele:
amplasarea lângă zona de colectare deșeuri și lângă o cale de acces;
zonă de parcare pentru vehiculele de colectare deșeuri;
aspecte legate de proprietatea asupra terenurilor, întreținerea terenurilor.
Directiva Cadru privind deșeurile 2008/98/EC, recomandă aplicare principiului proximității care constă în
organizarea transportului deșeurilor și limitarea acestuia în funcție de distanțele de transport și volumul de
deșeuri.
Tipuri de stații de transfer:
stații de transfer deșeuri cu descărcarea gravitațională a deșeurilor – cel mai simplu tip de stație de transfer; nu necesită condiții speciale de operare. Containerele în care se descarcă deșeurile sunt folosite și pentru transportul acestora la depozit și pot fi de diferite mărimi și capacități, cu sisteme diferite de tracțiune, precum și deschise sau închise. Există o gamă mare de stații de transfer, cu capacități de la 10 tone/zi la 300 tone/zi.
stații de transfer deșeuri cu prescontainere – acest tip de stație de transfer implică utilizarea unui container închis în care sunt descărcate și compactate deșeurile. Acest tip de stație de transfer este utilizat pentru cantități de 30 – 300 tone/zi și pentru distanțe mari de transport.
stații de transfer deșeuri cu compactare, cu presă fixă – acest tip de stație de transfer se recomandă pentru transferul unor cantități mari de deșeuri și în cazul unor distanțe foarte mari de transport.
Tabelul următor prezintă o comparaţie a principalelor criterii ale celor două tipuri de staţie de transfer
menţionate mai sus.
148
Tabel 76: Comparaţie între criteriile principale ale celor două tipuri de staţie de transfer
Criterii OPŢIUNEA 1: Transfer cu container
deschis
OPŢIUNEA 2: Transfer prin staţie de compactare
I. ASPECTE TEHNICE
Densitatea
deşeurilor
transportate
150 până la 300 kg/m³, în medie 200
kg/m³
Până la 800 kg/m³
Încărcătura
medie
transportată de
un vehicul de
transfer
În cazul în care se utilizează tractoare cu o
remorcă de 40 m³ eficienţa de încarcare
este de 10 t /container
În cazul în care se utilizează container de 30 m³,
eficienţa de încărcare este de 20 t/container
Construcţii Uşor de construit;
Mai complicat de construit datorită
echipamentelor de compactare.
Stocarea
containerelor
pe timp de
noapte
Nu este posibilă stocarea pe timp de
noapte a containerelor (doar dacă aceste
containere sunt acoperite)
Este posibilă stocarea pe timp de noapte pentru
că aceste containere sunt de tip închis.
Flexibilitate în
ceea ce priveşte
creşterea
cantităţilor
Din când în când, proiectarea staţiei de
transfer poate fi uşor ajustată la
cantităţile primite prin adaugarea de
spaţii pentru golirea containerelor.
În cazul în care se utilizează containere cu
compactare, capacitatea staţiei de transfer
poate fi mărită prin adaugarea de containere.
Avarii Nu se întâmpină probleme în caz de avarie Dacă întreaga staţie este avariată, de exemplu
din cauza unei pane de curent, nu este posibil
transferul.
II COSTUL
Costuri
investionale şi
de exploatare
Pentru o capacitate de 10.000 t – 21
EUR/t
Pentru o capacitate de 45.000 t – 17,5
EUR/t
Această opţiune este mai eficientă decât
opţiunea 2 pentru capacităţi mai mici
Pentru o capacitate de 10.000 t/an – 22.5 EUR/t
Pentru o capacitate de 45.000 t – 16 EUR/t
Această opţiune este mai eficientă decât
opţiunea 1 pentru capacităţi mai mari
III ASPECTE DE MEDIU
Emisii de
mirosuri
Emisii de mirosuri în timpul transfefului
Emisii de mirosuri în timpul transportului.
Mai puţine emisii de mirosuri în timpul
transportului în comparaţie cu opţiunea 1 pentru
că aceste containere sunt de tip închis.
Nu există emisii de mirosuri în timpul
transportului.
În ceea ce privește selecția tipului de stație de transfer utilizată (cu prescontainer sau cu presă fixă), au fost luate în considerare următoarele aspecte:
149
Containerul fără presă are o capacitate utilă mai mare decât prescontainerul pentru că presa ocupă
o parte din volumul containerului;
Costurile legate de prescontainer sunt semnificativ mai ridicate decât cele legate de containerele
simple, în caz de defecțiune fiind necesare costuri mai ridicate de înlocuire;
Distanțele mari dintre stația de transfer și depozitul unde vor fi depuse deșeurile utilizează întreaga
capacitate a containerelor.
Datorită mărimii sale (6.639 km²), zona de proiect trebuie împărțită în zone separate de colectare. Se
recomandă împărțirea acesteia în 3 zone de colectare în funcție de cele 3 formațiuni geologice (bazine) din
județul Harghita:
zona de colectare nord (bazinul Giurgeu);
zona de colectare sud (bazinul Ciuc);
zona de colectare vest (bazinul Odorheiu).
În două din aceste zone trebuie realizate stații de transfer.
Această analiză s‐a realizat la nivelul Master Planului. Stabilirea zonelor s‐a realizat ținând seama de relief și
de rețeaua de drumuri. De asemenea, un rol deosebit de important în stabilirea amplasamentelor stațiilor
de transfer l‐a avut disponibilitatea terenurilor aflate în proprietate publică atât pentru stații de transfer,
cât și pentru amplasamentul noului depozit. Dat fiind faptul că amplasamentul ales pentru depozitul de
deșeuri este la Remetea (zona de nord), stațiile de transfer trebuie realizate în zonele de sud și vest.
Amplasamentele stațiilor de transfer în cele două zone au fost alese în funcție de centrul de greutate în
ceea ce privește generarea deșeurilor, distanța față de depozit, cât și de disponibilitatea terenurilor. Astfel,
stațiile de transfer se propun a fi amplasate la Miercurea Ciuc și Corund.
Stațiile de transfer ce urmează a fi realizate în județul Harghita sunt amplasate la următoarele distanțe de
depozit:
stația de transfer Miercurea Ciuc – 72 km;
stația de Corund – 72 km.
Având în vedere că fiecare stație de transfer va avea o capacitate de peste 10.000 tone/an și distanțele
până la depozit sunt mari, pentru județul Harghita, cea mai bună opțiune sunt stațiile de transfer cu presă
fixă.
Atât deșeurile reziduale, cât și deșeurile reciclabile și deșeurile biodegradabile care urmează a fi sortate,
respectiv compostate în instalațiile de la Remetea vor fi transportate prin stațiile de transfer.
Rapoartele tehnice care conțin detaliile privind stațiile de transfer proiectate sunt prezentate în Volumul II
– Anexa 5.
7.6.3 Opţiunea propusă
Se propune împărțirea județului în 3 regiuni de colectare, 2 zone corespunzând celor 2 stații de transfer și o
zonă depozitului de la Remetea. Stații de transfer ce vor fi realizate în cadrul proiectului vor deservi zona
de colectare vest și zona de colectare sud.
Figura de mai jos prezintă cele 3 zone de colectare cu localitățile arondate.
150
Figure 12 : Zone de colectare propuse
Tabelele de mai jos prezintă cele 3 zone de colectare cu localitățile arondate.
Tabel 77 : Localități arondate zonei de colectare nord
Tip Localitate Populaţie
M Toplița 15.549
M Gheorgheni 19.721
T Borsec 2.758
T Bălan 7.602
C Bilbor 2.702
C Corbu 1.562
C Sarmas 4.101
C Galautas 2.719
C Subcetate 2.000
C Remetea 6.233
C Ditrau 5.751
C Tulghes 3.245
151
Tip Localitate Populaţie
C Joseni 5.676
C Lazarea 3.546
C Varsag 1.510
C Ciumani 4.437
C Suseni 5.094
C Voslobeni 1.981
C Sandominic 6.408
Total 102.595
Tabel 78 : Localități arondate zonei de colectare sud
Tip Localitate Populaţie
M Miercurea Ciuc 41.820
T Vlăhița 7.005
T Băile Tușnad 1.635
C Carta 2.709
C Tomesti 2.615
C Danesti 2.398
C Madaras 2.236
C Mihaileni 2.666
C Lunca de Sus 3.461
C Lunca de Jos 5.323
C Racu 1.559
C Siculeni 2.840
C Ciceu 2.740
C Frumoasa 3.599
C Pauleni‐Ciuc 1.786
C Lueta 3.568
C Leliceni 1.857
C Meresti 1.327
C Martinis 3.156
C Ocland 1.247
C Sancraieni 2.617
C Santimbru 2.069
C Sânsimion 3.518
C Tusnad 2.132
C Cozmeni 2.100
C Sanmartin 2.360
C Plaiesii de Jos 2.932
C Ciucsangeorgiu 4.848
Total 118.123
Tabel 79 : Localități arondate zonei de colectare vest
Tip Localitate Populaţie
T Cristuru Secuiesc 1,0352
C Praid 6.667
C Corund 6.326
C Lupeni 4.518
152
Tip Localitate Populaţie
C Atid 2.807
C Simonesti 3.823
C Avramesti 2.598
C Sacel 1.333
C Secuieni 2.802
C Mugeni 3.722
C Porumbeni 1.785
C Darjiu 1.071
C Ulies 1.257
C Feliceni 3.283
C Satu Mare 1.961
C Bradesti 1.710
C Dealu 3.951
C Zetea 5.854
C Capalnita 2.015
Total 67.835
7.7 Opțiuni pentru sortarea deșeurilor colectate separat
7.7.1 Situația existentă
La data la care a fost elaborat Studiul de Fezabilitate, la nivelul județului Harghita a fost implementat un
proiect care, printre altele, prevede și realizarea unei stații de sortare pentru deșeurile reciclabile colectate
separat, cu o capacitate de 5.700 tone/an (la Sânsimion).
Stația de sortare este operată de o companie cu capital public (SC ECO‐Csik SRL). Populația totală deservită
de serviciul de colectare separată este de 23.000 locuitori.
7.7.2 Obiectivele proiectului
În vederea atingerii țintelor privind reciclarea, respectiv valorificarea deșeurilor reciclabile, este necesară
realizarea unei noi stații de sortare cu o capacitate totală care să asigure sortarea întregii cantități de
deșeuri reciclabile colectate separat.
7.7.3 Opțiuni tehnice pentru atingerea obiectivelor
Există două categorii principale de opțiuni în ceea ce privește sortarea:
Sortarea mecanică;
Sortarea automată.
Stații de sortare cu sortare automată sunt stații automate care realizează sortarea mecanică a materialelor
în funcție de diferite proprietăți ale acestora. Acest tip de stații prezintă avantajul că separarea mecanică
este mult mai performantă și în cazul unor anumite tipuri de materiale se obține un grad foarte bun de
sortare.
Cu toate acestea, din cauza costurilor investiționale și de operare mari, această soluție de sortare automată
nu este o soluție fezabilă pentru județul Harghita. Astfel, se propune ca soluție tehnică sortarea mecanică.
153
Analiza opțiunilor a fost realizată în cadrul etapei de Master Plan atât din punct de vedere al opțiunilor
tehnice prezentate, cât și al amplasării stației de sortare. Datorită faptului că județul are o populație mică și
implict, cantitatea de deșeuri reciclabile generate nu este foarte mare, alternativa optimă fiind realizarea
unei noi stații de sortare (în plus față de stația de sortare existentă de la Sânsimion) pentru a asigura
sortarea deșeurilor în zona de proiect.
7.7.4 Opţiunea propusă
În plus față de stația de sortare existentă, prin intermediul proiectului, se va realiza o nouă stație de
sortare, amplasată pe același amplasament ca și noul depozit și noua stație de compostare.
Potrivit datelor estimate, cantitatea de deșeuri reciclabile colectate separat (cu excepția deșeurilor de sticlă
colectate separat) ce trebuie sortată în anul 2013 este de circa 15.200 tone/an.
Raportul tehnic ce conține detalii privind proiectarea stației de sortare este prezentat în Volumul II – Anexa
5.
7.8 Opțiuni pentru tratarea deșeurilor biodegradabile
Principalele tehnici pentru tratarea deșeurilor municipale biodegradabile sunt următoarele:
Compostarea/fermentarea anaerobă,
Compostarea individuală,
Tratarea mecano‐biologică TMB,
Tratarea termică
În cele ce urmează sunt prezentate pentru fiecare tehnică opţiunile existente, care sunt apoi analizate şi în
final este prezentată opţiunea tehnică propusă. De asemenea, în finalul capitolului, este prezentată o
analiză comparativă a tehnicilor de compostare, tratare mecano‐biologic și incinerare.
7.8.1 Situația existentă
În prezent, nu se realizează colectarea separată a deșeurilor biodegradabile în vederea compostării.
Deșeurile municipale colectate în amestec, ce conțin și deșeuri biodegradabile, sunt depozitate fără nicio
tratare prealabilă.
Proiectul PHARE CES implementat nu a promovat nicio investiție privind tratarea deșeurilor biodegradabile.
Obiectivele proiectului
7.8.2 Obiectivele proiectului
Obiectivele sistemului integrat de gestionare a deșeurilor privind deșeurile municipale biodegradabile
constă în reducerea la depozitare a acestui tip de deșeuri la 75 % în 2010, la 50 % în 2013 și la 35 % în 2016
cantitate depozitată față de cantitatea de deșeuri biodegradabile generate în anul 1995.
154
Potrivit Planului de implementare pentru directiva privind depozitarea deșeurilor, cantitatea totală de
deșeuri municipale biodegradabile generate în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone, din care
se consideră că 64.933 tone au fost generate în județul Harghita (fără Odorheiu Secuiesc).
Cantitatea de deșeuri municipale biodegradabile estimată a fi generată este de 61.370 tone în 2013,
respectiv 61.930 tone în 2016.
Așadar, cantitățile de deșeuri municipale biodegradabile care trebuie reduse la depozitare sunt după cum
urmează:
2013 – 28.904 tone
2016 – 39.203 tone.
7.8.3 Compostarea şi tratarea anaerobă
Deșeurile municipale biodegradabile colectate separat pot fi tratate fie prin sisteme de tratare aerobă, fie
anaerobă.
În cadrul sistemelor de tratare aerobă, fracția organică este descompusă și mineralizată în prezența
oxigenului cu generare de căldură. Acest proces poartă denumirea de compostare.
Principalele tipuri de tehnici de compostare sunt după cum urmează:
Procedee închise:
o Static: în tunele sau containere;
o Dinamic: în tunele;
În hale:
o Static sau dinamic: în grămezi;
În aer liber sau în șopron:
o Static sau dinamic: în grămezi deschise;
o Static: în grămezi acoperite cu o membrană permeabilă.
Selecția unei anumite tehnici este determinată de cantitatea și tipul deșeurilor de compostat și de condiții
de amplasare. Opțiunile cel mai des folosite aparțin ultimei categorii, adică tehnicii de compostare în aer
liber sau în șopron.
În cadrul sistemelor de tratare anaerobă, denumite și fermentare anaerobă sau fermentare, fracția
organică este descompusă și parțial mineralizată într‐un mediu fără oxigen, cu generare de metan. Metanul
astfel generat poate fi utilizat pentru producerea de energie sau căldură. Rezultatul procesului de
descompunere anaerobă este un produs fermentat care poate fi utilizat direct pentru îmbunătățirea
calității solului, dar în cele mai multe cazuri este compostat și apoi valorificat. Deși fermentarea anaerobă
oferă beneficii prin valorificarea energetică și necesită un spațiu redus comparativ cu compostarea, este un
proces tehnic complex și mult mai costisitor decât compostarea.
Următoarele tehnologii de compostare au fost analizate în vederea identificării celei mai potrivite pentru
zona de proiect:
155
Tehnologie veche Compostare pasivă
Compostare în grămezi cu mutare
Tehnologie medie Compostare în grămezi statice aerate (GSA)
În sisteme semi‐închise
Tehnologie avansată
Sisteme închise cu structuri staționare (compostare în
recipienți)
• Compostare în grămezi
• Compostare în containere
• Compostare în turnuri
Opinia generală este că pe măsură ce tehnologia este mai avansată cu atât costurile de capital cresc, în
timp ce costurile de operare (cu mâna de lucru) și suprafața de lucru necesară descresc pe măsură ce
tehnologia este mai veche. În cazul județului Harghita, unde se găsesc din plin mână de lucru ieftină și
suprafețe de lucru – și contrar – există un grad limitat de suportabilitate a populației – investigațiile ar
trebui să se concentreze, în principal, asupra tehnologiilor vechi și medii.
În cele ce urmează sunt prezentate în detaliu o tehnologie veche și o tehnologie medie:
1.) Compostarea în grămezi
Compostarea în aer liber în grămezi se bazează pe mișcarea naturală, pasivă a aerului, în general,
mișcare indusă cu ajutorul unui turner de grămezi, pentru a optimiza procesul de compostare.
Compostarea în grămezi și compostarea în grămezi statice aerate sunt văzute ca și cele mai simple și
puțin costisitoare abordări în ceea ce privește procesarea deșeurilor municipale biodegradabile. Timp
de compostare: 3‐6 luni. Echipamente necesare: tocător, tractor sau încărcător cu cupă frontală, turner
grămezi (tras de tractor sau autopropulsat), sită cernere compost.
Avantajele compostării în grămezi:
- Costuri investiționale reduse.
Dezavantajele compostării în grămezi:
- Costurile cu mâna de lucru care efectuează lucru manual sunt extrem de mari fărăr echipamente.
Figura 13: Compostarea în grămezi
156
2.) Compostarea în grămezi statice aerate (GSA)
În cadrul compostării GSA, procesul de descompunere este menținut prin insuflarea de aer în grămadă.
Grămezile sunt realizate în formă trapezoidală și deșeurile sunt întoarse mecanic doar puțin sau chiar
deloc. (Pot fi adăugați în grămadă agenți de umflare, în general, talaș sau ziare tocate pentru a înlesni
circulația aerului și a crește coeficientul de porozitate al grămezii). Utilizarea suflantelor și a
ventilatoarelor permite crearea de grămezi mai mari, reducând astfel necesarul de suprafață
comparativ cu compostarea în grămezi. Datorită faptului că nu prea se realizează agitarea mecanică a
grămezii, este nevoie de particule de aceeași mărime.
Avantajele compostării GSA:
‐ Durata de compostare poate fi redusă la 3‐5 săptămâni (urmată de o perioadă de 30 zile de
maturare);
‐ Suprafață necesară mai mică decât în cazul grămezilor.
Dezavantajele compostării GSA:
‐ S‐ar putea să nu fie potrivită pentru compostarea deșeurilor care necesită amestecare în timpul
procesului, de exemplu deșeurile alimentare;
‐ Este dificilă ajustarea nivelului de umiditate în timpul compostării, dacă este cazul;
‐ Este dificilă menșinerea sub control a emisiilor de mirosuri în cazul aerării pozitive;
‐ Necesită multă forță de muncă.
Figura 14: Compostarea în grămezi statice aerate (GSA)
Acum mai mult de un deceniu, în UE a fost introdus un nou sistem de compostare închisă ASG. Acesta
constă în utilizarea unei membrane brevetate permeabilă pentru substanțele gazoase, însă reține emisiile
de mirosuri (GSA închisă cu membrană semi‐permeabilă, mobilă sau staționară). Grămezile sunt construite
pe o suprafață de beton cu canale de aerare. Un mecanism automat de înfășurare trage membrana peste
grămezi; membrana este fixată etanș la baza grămezilor pentru a evita ieșirea aerului. Aerul este insuflat în
grămezi de jos în sus. Mirosurile din condensatul apărut în punctul unde suprafața grămezii atinge
membrana sunt reținute și precipitate înapoi în grămadă, care joacă rolul de biofiltru, descompunând
mirosurile. Odată ce sunt întrunite cerințele privind durata, temperatura și reducerea atracției spre vector,
se poate finaliza compostarea în grămezi deschise. În Europa Centrală, mai multe stații de compostare care
procesează deșeuri alimentare și nămol de epurare au început să utilizeze tehnologia cu membrană. Este
eficientă din punct de vedere al tratării mirosurilor și asigură reținerea acestora, primind astfel aprobarea
157
autorităților locale de reglementare a calității aerului și din partea celor aflați în apropierea
amplasamentului.
În cadrul proiectului, s‐a proiectat realizarea unui sistem de compostare GSA cu membrană semi‐
permeabilă și tehnologie de aerare staționară. Am selectat acest sistem datorită costurilor investiționale
relativ mici combinate cu o eficiență mare. Temperaturile ambientale locale necesită o tehnologie închisă
cu menținerea aerării, ciclurile fiind astfel destul de scurte. Mai mult, faptul că în apropiere se află o stație
de epurare oferă, în viitor, o posibilitate de a composta și nămolul de epurare.
7.8.3.1 Opţiune tehnică propusă
Majoritatea staţiilor sunt construite ca staţii de compostare, însă din punctul de vedere al protecţiei
mediului ar trebui folosită fermentarea anaerobă având în vedere că utilizează, de asemenea, şi conţinutul
de energie al deşeurilor biodegradabile. Motivul pentru care se preferă compostarea este sensibilitatea
mare la schimbări a condiţiilor de procesare în cazul fermentării anaerobe care încă nu pot fi controlate în
totalitate când se operează cu deşeuri biodegradabile sau deşeuri în amestec.
Dacă unul dintre bazinele de fermentare pentru fermentarea anaerobă este defect, acesta trebuie de
obicei golit şi reînceput procesul. Din moment ce sunt implicate microorganisme, este nevoie de 1 – 2
săptămâni pentru a recrea condițiile normale de operare.
Fermentarea anaerobă, o posibilă alternativă la tratarea biologică a deșeurilor în amestec, în continuare nu
este un procedeu suficient de stabil în operare și pot apărea des probleme în timpul operării. Așadar, nu se
recomandă ca fermentarea anaerobă să fie considerată una din componentele esențiale ale gestionării
deșeurilor în acest județ. De asemenea, costurile de investiție și de operare sunt mai ridicate în ceea ce
privește fermentarea anaerobă comparativ cu compostarea.
Astfel, se recomandă compostarea în aer liber. Doar în cazul în care amplasamentul staţiei de compost este
foarte aproape de zone locuite trebuie realizată compostarea în spaţiu închis.
Așadar, opțiunea tehnică ce poate fi utilizată pe termen scurt și mediu pentru tratarea deșeurilor
municipale biodegradabile colectate separat constă în compostarea în grămezi în aer liber sau în șopron.
În vederea atingerii țintei privind deșeurile biodegradabile pentru anii 2013 și 2016, prin proiect se propune
realizarea unei stații de compostare (pe același amplasament caa și noul depozit Remetea) cu o capacitate
totală de 23.600 tone/an. Sursele de materie primă sunt:
deșeurile biodegradabile colectate separat de la gospodării 16.900 tone/an
deșeuri biodegradabile din parcuri și grădini 1.400 tone/an
deșeuri biodegradabile din cantine și restaurante 5.300 tone/an.
Raportul tehnic ce conține detalii privind proiectarea stației de compostare este prezentat în Volumul II –
Anexa 5.
7.8.4 Compostarea individuală
Compostarea individuală este opţiunea recomandată pentru zonele de case cu grădini din mediul rural.
158
Compostarea individuală nu poate reduce întreaga cantitate de deşeuri alimentare şi de deşeuri verzi
pentru că nu toate deşeurile din grădini sau alimentare pot şi trebuie compostate individual:
deșeurile rezultate în urma tăierii de copaci și arbuști trebuie tocate pentru a putea fi compostate,
dar puțini oameni au tocător;
mâncarea gătită și carnea nu trebuie puse în unitățile de compostare individuală pentru că pot
atrage șobolani și alte animale dăunătoare. Într‐o stație de compostare deșeuri verzi, materialul
este încălzit la o temperatură de peste 55°C, neatrăgându‐se astfel șobolanii. În unitățile de
compostare individuală nu se ajunge la astfel de temperaturi.
Însă, odată cu creșterea nivelului de trai, de obicei scade numărul celor care cresc animale domestice și
astfel, deșeurile alimentare și verzi care erau folosite ca hrană pentru animale, vor trebui tratate utilizând
alte metode.
7.8.4.1 Optiunea tehnică propusă
Se recomandă ca, pe termen scurt, să fie promovată compostarea individuală în mediul rural. Va fi decizia
generatorului de deșeuri dacă va face sau nu parte din acest sistem.
De asemenea, compostarea individuală trebuie promovată în mod continuu pentru a menține interesul și
participarea publicului.
Unitățile de compostare individuală sunt modalitățile de reducere la depozitare a cantității de deșeuri
biodegradabile. Se estimează că durata lor de viață va fi suficient de lungă încât să deservească populația
de‐a lungul întregii perioade planificate a proiectului. Așadar, propunem cel mai durabil model de unități
de compostare disponibile pe piață: unitate de compostare cu plasă din oțel zincat. Unitatea de
compostare cu plasă poate fi utilizată pentru deșeuri verzi, precum și deșeuri alimentare (prin inserarea
unei folii PE perforate). Sunt ușoare de instalat și de golit; diametrul este ajustabil la necesarul de volum.
Figura 15: Unitate de compostare individuală cu plasă de sârmă din oțel galvanizat
Având în vedere industria lemnului bine dezvoltată în județul Harghita, nu pot fi excluse unitățile de
compostare cu cadru de lemn atunci când se va face procurarea echipamentului. Cu toate acestea, cadrele
de lemn rezistă doar 5‐8 ani; acest dezavantaj clar trebuie specificat în documentația de licitație (de
exemplu, definind modalitatea de absorbire).
159
Figura 16: Unități de compostare cu cadru de lemn
7.8.5 Tratarea mecano‐biologică
Tratarea mecano‐biologică înseamnă că deşeurile municipale sunt tratate utilizând opţiuni de tratare
mecanică de exemplu mărunţire, sortare, separare şi unele opțiuni de tratare biologică.
Există trei categorii principale de tehnici:
Tratare mecano‐biologică simplă când deșeurile cu conținut biodegradabil sunt inertizate în vederea eliminării;
Tratare mecano‐biologică ce implică uscarea biologică (stabilizarea) prin care deșeurile cu conținut organic sunt uscate cu ajutorul căldurii generate de procesul de descompunere anaerobă, obținându‐se astfel un material cu putere calorifică ridicată care poate fi supus unui proces de valorificare energetică sau co‐incinerare;
Tratare mecano‐biologică în vederea valorificării energetice, cu deșeurile rezultate după tratare fie co‐incinerate (cele cu putere calorifică ridicată) ori incinerate în instalații de incinerare cu valorificare energetică.
În cadrul componentei de tratare biologică într‐o stație TMB pot fi aplicate atât procedee de tratare
aerobă, cât și anaerobă, în general, cu scopul de a reduce partea biodegradabilă din deșeurile municipale
solide. Potrivit rezultatelor comparației dintre compostare și fermentarea anaerobă, pentru tratarea
biodeșeurilor într‐o instalație TMB, pentru procesul de tratare biologică se recoamndă procedeul de tratare
aerobă.
Figura de mai jos prezintă schematic fluxul tehnologic a trei tipuri de tratare mecano‐biologică.
160
Figura 17: Schemă tratare mecano‐biologică simplă
Deșeuri reziduale
(1 tonă)
Tratare�mecanică
I
Deșeuri reciclabile
(50 ‐ 100 kg)
Stabilizare
biologică
Tratare�mecanică
II
Fracțiestabilizată(
400 ‐ 450 kg)
CO2, H2O
(200 – 250 kg)
La depozit
200 – 300 kg
161
Figura 18 : Schemă instalație tratare mecano‐biologică cu uscare biologică
Deșeuri reziduale
(1 tonă)
Tratare�mecanică
I
Deșeuri�reciclabil
e
Uscare�biologică
Tratare�mecanică
II
La incinerare
Fracție cu putere
calorifică ridicată
Deșeuri�reciclabil
e Fracție stabilizată
La co‐incinerare
162
Figura 19 : Schemă instalație tratare mecano‐biologică cu valorificare energetică
7.8.6 Incinerare
Argumente în favoarea unei stații de incinerare:
Potrivit experienței europene, cel mai mic număr de populație pentru care este fezabilă din punct de
vedere economic realizarea unei stații de incinerare este de 200.000 persoane. Această cerință este
îndeplinită, populația din zona de proiect fiind mai mare de 200.000 locuitori.
Valoarea calorifică minimă necesară pentru o instalație de incinerare este de 6500 kJ/kg. Valoarea
calorifică medie a deșeurilor în amestec este între 7500‐9000 kJ/kg.
Deșeuri reziduale
(1 tonă)
Pretrataremecani
că
Uscare�biologică
Fracțiestabilizată(
200 ‐ 300 kg)
Fracțiestabilizată(
400 ‐ 500 kg)
Peletizare
Fracție cu putere
calorifică ridicată
(400 – 500 kg)
Separare
Metale
(30 – 50 kg)
Separare
CO2, H2O
(200 – 300 kg)
Deșeuri reciclabile
(150 ‐ 250 kg)
La depozit La co‐incinerare
163
Prin intermediul unei stații de tratare mecano‐biologică, din deșeurile menajere cu valoare calorifică de
12.000‐14.000 kJ/kg se pot obține 14.000 t/an de combustibil alternativ (RDF).
În județul Harghita industria de prelucrare a lemnului este foarte bine dezvoltată, deșeurile rezultate
fiind depozitate până de curând.
Având în vedere cele de mai sus, se poate spune că este justificată – pe termen lung – realizarea unei
instalații de tratare termică în județul Harghita.
Argumente pentru eliminare în ceea ce privește proiectul:
„Prevenire”, „minimizare”, „reutilizare”, „reciclare” sunt potrivit ierarhiei de gestionare a
deșeurilor mai bine cotate, fiind preferate „valorificării energetice”. Obiectivul principal al
județului Harghita este conformarea întâi cu aceste cerințe.
Costurile investiționale aferente unei instalații de tratare termică a deșeurilor sunt destul de
ridicate; costurile de operare depășesc posibilitățile financiare ale populației.
Tabel 80: Costuri investiționale aferente instalațiilor de incinerare în funcție de capacitate
Capacitate incinerare
[t/an]
Număr și performanță
cuptoare [No x t/h]
Cost investițional
net, din 2005
[milioane €]
75.000 1x10 44‐56
112.500 1x15 52‐64
150.000 1x20 60‐72
187.500 1x25 68‐80
225.000 2x15 88‐100
Sursă: “Valori specifice pentru diferite instalații de tratare deșeuri”, Asociația de
Sănătate Publică din Ungaria, 2006
Este dificilă obținerea acceptării publicului în ceea ce privește o instalație de incinerare din
cauza gradului crescut de conștientizare legat de aspecte de mediu și din cauza existenței unor
alte interese (lobby pentru depozite). Trebuie menționat faptul că a durat 4 ani identificarea
unui amplasament potrivit pentru realizarea depozitului regional din județul Harghita.
Obținerea avizelor și permiselor poate dura 3‐4 ani.
În ciuda celor menționate mai sus, nu se poate elimina posibilitatea ca înviitorul apropiat să fie realizate în
România instalații de incinerare cu finanțare privată. (Au fost deja realizate instalații de peletizare în funcție
de cererea de piață).
7.8.7 Optiunea tehnică propusă
Tabelul de mai jos prezintă o analiză comparativă a principalelor opțiuni de tratare a deșeurilor
biodegradabile, respectiv: compostare, tratare mecano ‐ biologică și incinerare.
164
Tabel 81 : Prezentare comparativă a tehnicilor de tratare a deșeurilor municipale biodegradabile
Parametri Compostare TMB Incinerare
Descriere Timpul de compostare depinde
de procesul utilizat, condiţiile
climatice şi frecvenţa întoarcerii
grămezilor.
Separarea şi sortarea
mecanică a deşeurilor
municipale, tratarea mecano‐
biologică a deşeurilor
municipale biodegradabile în
vederea pretratării în
concordanţă cu Directiva UE
privind depozitarea.
Incinerarea reprezintă oxidarea
deşeurilor în vederea distrugerii
conţinutului organic, a mineralizării
deşeurilor, a reducerii volumului
acestora şi pentru utilizarea energiei
rezultate din aceste procese.
Tipuri de deşeuri
acceptate
Orice deşeu biodegradabil solid
(resturi alimentare, deşeuri din
pieţe şi grădini)
Deşeuri municipal în
amestec.
Deşeuri municipal în amestec.
Timp de
descompunere
Proces deschis:
4‐6 luni în funcţie de condiţiile de
climă, structura grămezii şi
frecvenţa de întoarcere.
Proces închis:
12 – 16 săptămâni, în funcţie de
tipul de compost necesar
2 – 8 săptămâni, în funcţie de
produsul necesar a fi obţinut.
Câteva ore.
Produse Compost: ‐450 – 500 kg/t deşeu
compostat
Deşeu tratat Electricitate: 600‐650 MWh/t net la
deșeuri LHV 10.000 kJ/kg
Căldură şi abur: în funcţie de
localizare.
Cenuşă de ardere: 180‐200 kg/t
Poate fi utilizată la construcţia
drumurilor, digurilor şi a depozitelor,
în conformitate cu legislaţia la nivel
local.
În prezent, se cercetează modalităţile
de utilizare a cenuşii ca aditiv în
procesul de fabricare a cimentului.
Metale: 25 – 30 kg/t
Utilizate în industria de reciclare.
Balanţă
energetică�(necesar
/producţie/net)
40 ‐ 60/0/40 ‐60 kWh/t input 40 ‐ 60/0/40 ‐60 kWh/t input Electricitate: 600‐650 MWh/t net la
deșeuri LHV 10.000 kJ/kg
Căldură şi abur: în funcţie de
localizare.
Apa uzată În funcţie de materialele
compostate. De obicei, este
necesară adăugarea de apă.
Depinde în mare măsură de
gradul de umiditate al
deșeurilor, în general 100 la
300 l. Apele uzate trebuie
tratate în conformitate cu
Nu este generată apa uzată.
165
Parametri Compostare TMB Incinerare
standardele existente și apoi
descărcate.
Emisii în aer Emisii reduse de poluanţi, sub
nivelul necesar pentru
compostarea în spaţii închise.
În jur de 500 kg emisii de
vapori şi CO2 la tona de produs
final.
Emisiile de la staţiile de
sortare și cele rezultate în
urma fermentării aerobe
sunt filtrate cu ajutorul bio‐
filtrelor în vederea atingerii
standardelor europene
referitoare la emisiile de
poluanţi în aer.
5.000 m³/t, filtrate în vederea atingerii
standardelor europene referitoare la
emisiile de poluanţi în aer.
Reziduuri 50 – 150 kg reziduu la tona de
produs final; reziduul conţine
materiale care nu se
compostează, precum pungi de
plastic, obiecte metalice, lemn.
Reziduurile sunt transportate la o
instalaţie de tratare sau
eliminare.
Deşeuri tratate – în funcţie
de cantităţile de deşeuri
sortate.
Cenuşă de ardere: 180‐200 kg/t.
După tratare, poate fi eliminată pe
depozitele de deşeuri nepericuloase.
Cenuşa de ardere netratată este
considerată deşeu periculos.
Reziduuri rezultate din îndepărtarea
gazului de ardere, inclusiv a cenulei
zburătoare: 35‐45 kg/t.
Eliminarea pe depozite de deşeuri
periculoase.
Cerinţe amplasament 0,8 – 0,9 m²/t, minim 500 m² ‐ 2 săptămâni de tratare
biologică: min 1 ha + 0,7
ha/100.000 t/a
‐ 12 săptămâni de tratare
biologică: min 1 ha + 1,3
ha/100.000 t/a
Minim 3 ha
Costuri tratare 25 €/t 45 €/t, la o capacitate de
150.000 t/an
120‐140 €/t, la o capacitate de
150.000 t/an
Importanța metodei
de tratare din punctul
de vedere al ierarhiei
de gestionare a
deșeurilor
Metodă de valorificare (reciclare)
– metodă recomandată aflată în
partea superioară a ierarhiei de
gestionare a deșeurilor
Tratarea mecano‐biologică
simplă este metoda de
eliminare aflată în partea
inferioară a ierarhiei de
gestionare a deșeurilor.
Tratarea mecano‐biologică
cu valorificare energetică,
metodă recomandată, însă se
află pe un loc inferior, după
compostare în ierarhia de
gestionare a deșeurilor.
Metoda de valorificare energetică –
metodă recomandată, însă se află pe
un loc inferior, după compostare în
ierarhia de gestionare a deșeurilor.
Analiza informațiilor prezentate mai sus relevă următoarele concluzii:
TMB constituie o opțiune atunci când compostarea și‐a ajuns limitele, fie datorită faptului că
nu există piață pentru compost, fie că nu pot fi colectate deșeuri biodegradabile de o calitate
suficientă; experiența demonstrând că se estimează că vor fi colectate deșeuri biodegradabile
contaminate în mare măsură. Astfel, după generarea unei cantități maxime de compost, care
166
poate fi comercializat local, există în continuare nevoia de a reduce fracția de deșeuri
biodegradabile din deșeurile reziduale, fiind apoi nevoie și de pretratarea deșeurilor înainte de
eliminare;
Instalația de tratare mecano‐biologică cu valorificare energetică este cea mai bună soluție
tehnică ce asigură valorificarea întregii cantități de deșeuri. În prezent, în România există
posibilitatea valorificării energetice a deșeurilor stabilizate în fabrici de ciment. În același timp,
este și cea mai costisitoare soluție atât din punct de vedere al costurilor investiționale, cât și a
costurilor de operare.
Tratarea mecano‐biologică simplă este cea mai puțin costisitoare opțiune; aceasta asigură
atingerea țintei privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile, însă
deșeurile stabilizate vor fi eliminate prin depozitare.
Incinerarea este o metodă ce nu poate fi aplicată pe termen scurt în județul Harghita;
Compostarea este cea mai bună metodă din punctul de vedere al ierarhiei de gestionare a
deșeurilor. Un argument în plus este faptul că județul Harghita este un județ de munte unde
cantitățile de deșeuri verzi sunt mai mari decât în alte județe.
Ținând seama de aspectele menționate, metoda de tratare a deșeurilor biodegradabile recomandată
pentru județul Harghita este compostarea. Menționăm faptul că în conformitate cu prevederile noii legi
a deșeurilor (Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor) autoritățile publice locale au responsabilitatea
colectării separate a biodeșeurilor (deșeuri biodegradabile provenite din grădini și parcuri, deșeurile
alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, restaurantelor, firmelor de catering
ori din magazine de vânzare cu amănuntul, compatibile cu deșeurile provenite din unitățile de prelucrare
a produselor alimentare) în vederea compostării și fermentării acestora (art. 31). Prin urmare, colectarea
separată a biodeșeurilor și compostarea acestora fiind o obligativitate legislativă, nu ar fi justificată
implementarea în prima etapă a tratării mecano‐biologice.
În vederea atingerii obiectivelor este necesară o campaniei de informare și conștientizare susținută
privind colectarea separată a biodeșeurilor. Se apreciază faptul că este posibilă obținerea de rezultate
bune într‐un timp scurt ținând seama de faptul că este un județ mic și, în plus, situat în zona montană.
7.9 Opțiuni tehnice pentru construcția depozitului conform
La proiectarea unui depozit de deşeuri trebuie avute în vedere următoarele:
cantitatea şi natura deşeurilor ce urmează a fi depozitate – se estimează în funcţie de prognoza
şi modul de consum al populaţiei;
caracteristicile amplasamentului – dimenisiuni, durata de funcţionare, distanţa pe care vor fi
transportate deşeurile;
protecţia factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei;
posibilităţile de reabilitare şi utilizare ulterioară a terenului.
167
Alegerea amplasamentului depozitului se face pe baza unei analize multicriteriale care cuprinde:
criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice – caracteristicile şi modul de dispunere a
straturilor geologice, caracteristicile pânzei de apă subterană, distanţa faţă de cursurile de apă,
starea de inundabilitate a zonei, folosinţa terenului, clasa de seismicitate etc.;
criterii climaterice – direcţia dominantă a vânturilor în raport cu aşezările umane din zonă,
cantitatea de precipitaţii;
criteriie economice: capacitatea depozitului şi durata de exploatare, distanţa medie de
transport a deşeurilor eliminate, necesitatea racordării la utilităţi;
alte criterii: vizibilitatea amplasamentului şi modul de încadrare în peisaj, existenţa unor arii
protejate în zonă etc.
Proiectul unui depozit de deşeuri trebuie să cuprindă următoarele instalaţii şi echipamente principale:
drum şi poartă de acces, sistem de pază şi supravaghere;
utilităţi precum alimentare cu apă, alimentare curent electric, descărcare ape uzate epurate;
echipament de cântărire şi înregistrare;
laborator pentru verificarea deşeurilor;
drumuri interioare;
zona pentru depozitare deşeuri – pentru care se asigură impermeabilizarea prin utilizarea
membranelor artificiale (geomembrana şi geotextil);
un sistem de monitorizare a calităţii apei subterane, care poate să includă monitorizarea stării
sistemului de impermeabilizare a bazei depozitului;
instalaţii pentru tratarea levigatului şi pentru colectarea şi (eventual) valorificarea gazului de
depozit;
garaje, ateliere şi spaţii de parcare pentru utilajele utilizate;
birouri administrative şi construcţii civile.
Aceste instalaţii trebuie amplasate, în funcţie de rolul pe care îl au şi caracteristicile specifice fiecărui
depozit astfel încât să asigure o exploatare optimă.
Modul de exploatare poate fi diferit de la un depozit la altul şi depinde de natura deşeurilor acceptate şi de
condiţiile impuse de autorizaţia de mediu, putând depinde de: tipul de deșeuri acceptate, condițiile meteo
din zona amplasamentului etc.
În cazul exploatării depozitelor de deşeuri trebuie avute în vedere următoarele:
compactarea continuă a stratului de deşeuri;
păstrarea grosimii maxime a stratului de deşeuri de 0,5 m;
168
acoperirea zilnică a stratului pentru a evita împrăştierea de mirosuri şi atragerea speciilor
oportuniste;
colectarea şi tratarea levigatului;
colectarea şi tratarea gazului de depozit;
optimizarea suprafeţei celulelor depozitului de deşeuri.
Pentru proiectarea depozitului nou trebuie avute în vedere următoarele documente legislative:
Directiva UE privind depozitarea (1999/31/EC)
Directiva stabileşte în Anexa I (Cerinţe Generale pentru toate clasele de depozite) cerinţele pentru
depozitele de deşeuri nepericuloase. Sunt specificate pe scurt aspecte privind amplasamentul,
controlul apei şi gestionarea levigatului, protecţia solului şi a apei, controlul gazului, ai poluanţilor şi
pericolele, stabilitatea şi protecţiile.
Hotărârea Guvernului 349/2005
De fapt, această hotărâre de guvern transpune Directiva UE privind depozitarea (1999/31/EC).
Normative tehnice privind depozitarea (26 noiembrie 2004). Acest normativ tehnic include cerinţe
operaţionale şi tehnice, precum şi măsurile privind depozitarea deşeurilor, în vederea prevenirii sau
reducerii pe cât posibil a efectelor adverse asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, efecte generate de
depozitarea deşeurilor, pe întreaga durată de funcţionare a depozitului. Emterea acestui regulament
duce la conformarea cu cerinţele europene privind construcţia de depozite de deşeuri.
Mai jos este prezentată o analiză comparativă a opţiunilor tehnice privind tratarea levigatului, precum şi
opţiunea propusă. Restul opţiunilor tehnice, în ceea ce priveşte construcţia unui depozit nou, trebuie să fie
în concordanţă cu prevederile în vigoare.
7.9.1 Tratarea levigatului
Levigatul este pretratat înainte de a fi deversat în rețeaua de canalizare. Tratarea poate avea loc pe
amplasament sau în afara acestuia, însă în ambele cazuri, componentele reziduale trebuie eliminate în
afara amplasamentului. În conformitatea cu legislația română, reciclarea și reinjectarea nu sunt permise.
Evacuarea levigatului pretratat este reglementată de HG nr. 188/2002 pentru aprobarea standardelor
NTPA‐001, NTPA‐002 și NTPA‐011 privind cerințele pentru descărcarea apelor uzate în mediul acvatic,
modificată și completată de HG nr. 352/2005.
În România, standardele de calitate variază în funcție de receptorul natural:
NTPA‐001/2002 normativ tehnic privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate
industriale și orășenești la descărcarea în receptorii naurali.
NTPA‐002/2002 normativ tehnic privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.
NTPA‐002/2002 include standarde de calitate privind descărcarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale
localităţilor şi direct în staţiile de epurare. Acesta include o listă de parametri chimici și biochimici privind
apele uzate care nu trebuie depășiți la descărcarea în rețelele de colectare apeu uzate orășenești. De
169
asemenea, sunt prezentate și alte substanțe care nu trebuie evacuate în rețelele orășenești de canalizare,
independent de parametri chimici și biochimici, ca de exemplu, uleiuri, grăsimi etc.
Articolele 10 și 11, definesc cadrul pentru contractul dintre utilizatorul de apă și operatorul sistemului de
apă uzată, ca de exemplu, se stipulează încărcările și concentrațiile maxime, punctele de verificare a
calității apelor uzate și frecvența de realizare a analizelor.
În principiu, există 2 tehnologii de tratare pentru tratarea levigatului:
Osmoza inversă şi
Tratarea biologică (cu nămol activat).
În acest caz, în vederea identificării celei mai bune opțiuni pentru tratarea levigatului, s‐a comparat metoda
osmozei inverse cu procedeul cu reactor cu funcționare secvențială (RFS), o metodă specifică de tratare
biologică.
Descrierea procesului de osmoză inversă
Procesul de osmoză inversă este un proces de separare fizică şi operează cu membrane artificiale. În ultimii
ani, au fost dezvoltate diferite tipuri de membrane cu caracteristici speciale, în special pentru procesul de
filtrare.
Datorită caracteristicilor excelente ale membranelor utilizate în osmoza inversă, pot fi reţinute mai mult de
98 % din moleculele mai mari.
Osmoza inversă funcţionează pe baza unei separări fizice printr‐o membrană semipermeabilă.
Dacă concentraţia de substanţe dizolvate pe una dintre părţile membranei este diferită de cea de pe
cealaltă parte, sistemul nu va mai avea echilibru termodinamic şi va încerca să atingă echilibrul de
concentraţie prin compensarea concentraţiei. Diferenţa de concentraţie este forţa motoare care împinge
solventul din partea cu mai puţină concentraţie a membranei în cealaltă parte. Ca urmare, creşte volumul
pe partea cu concentraţia mai mare de substanţe dizolvate.
Acest proces continuă până se egalează gradul de concentraţie pe ambele părţi ale membranei. Atunci
sistemul va avea echilibru dinamic, pe de o parte, între efortul de diluare şi – în consecinţă de mărire a
volumului pe partea cu concentraţie mai mare de soluţie – o suprapresiune hidrostatică pe de altă parte.
Această suprapresiune hidrostatică corespunde diferenţei de presiune osmotică a lichidelor cu nivele
diferite de concentraţie.
Aplicarea de presiune externă pe lichidul de concentraţie mai mare ar putea inversa procesul natural de
osmoză. Solventul – numit „permeat” – trece de membrană, lăsând în urmă „concentratul”.
În comparaţie cu filtrarea obişnuită, formularea conceptuală a osmozei inverse este diferită. În timp ce
filtrarea separă solidele de un lichid, osmoza inversă separă soluţiile dizolvate de un solvent. Aceasta
demonstrează o configurare diferită de mişcare.
170
Filtrarea înseamnă că lichidul trece complet printr‐un filtru, în timp ce solidele se sedimentează pe
suprafaţa filtrului sub formă de turtă de filtru. În cazul osmozei inverse, lichidul este direcţionat tangenţial
spre o membrană cu o presiune şi viteză ridicată. Mare parte din lichid – „permeatul” – trece prin
membrană. Restul de lichid – „concentratul” – conţinând o concentraţie mare de substanţe dizolvate şi
trebuie eliminat.
Concentratul şi permeatul sunt rezultatele tratării levigatului. Se prevede (potrivit solicitării Autorităţii de
Apă) că permeatul va fi eliminat printr‐o conductă sub presiune în mediul receptor.
Descrierea procedeului cu reactor cu funcționare secvențială (RFS) care utilizează nămol activat
Reactorul cu funcționare secvențială (RFS) este un rezervor industrial de prelucrare pentru tratarea
biologică a apelor uzate. Reactoarele RFS tratează apele uzate rezultate de pe depozit, din bazine de fermentare anaerobă sau instalații de tratare mecano-biologică în serie. Oxigenul este amestecat în apa
uzată pentru a reduce necesarul biochimic de oxigen (NBO) și necesarul chimic de oxigen (NCO) pentru a
fi adecvat spre deversare în rețeaua de canalizare.
Cu toate că există mai multe configurații de RFS, procesul de bază este similar. Instalația constă în cel puțin
două bazine echipate identic cu o supapă de admisie comună care poate fi schimbată între ele. În bazine
există un sistem de curgere, apele uzate brute (influentul) intrând pe o parte și apa tratată (efluentul)
ieșind pe partea cealaltă. În timp ce un bazin funcționează ca bazin de decantare/filtrare, celălalt are rolul
de a aera și filtra. În partea de admisie a bazinului se găsește o secțiune de bazin numită selector biologic.
Aceasta constă într‐o serie de pereți sau deflectoare care direcționează aerul dintr‐o parte a bazinului în
cealaltă sau sub sau peste deflectoare consecutive. Aceasta ajută la amestecarea influentului cu nămolul
activat, începând procesul de fermentare biologică înainte ca soluția să intre în partea principală a
bazinului.
Există cinci etape de tratare: umplere, reacție, stabilizare, decantare și inertizare.
Aerarea soluției mixte se realizează în primele două etape prin intermediul unor pompe mecanice fixe sau
plutitoare sau prin transferul de aer îndistribuitoarele de bule finefixate în podeaua bazinului. În acest
timp, supapa de admisie a bazinului este deschisă și o pompă pentru nămol activat ia lichidul mix și solidele
(soluție amestecată) din zona de supapă de ieșire a bazinului și le mută în zona de admisie a bazinului.
Astfel, apele uzate ce intră sunt „însămânțate” cu bacterii vii.
Timpii de aerare variază în funcție de mărimea stației și compoziția/cantitatea de soluție admisă, însă
durează, în general, între 60 – 90 minute. Adăugarea de oxigen în soluție încurajează multiplicarea
bacteriilor aerobe care consumă nutrienții. Acest proces încurajează transformarea azotului din forma sa de amoniac în nitrit și nitrat oxidat, proces cunoscut sub denumirea de nitrifiere.
În vederea îndepărtării compușilor de fosfor din soluție, deseori, în această perioadă, se adaugă sulfat de aluminiu (alaun). Acesta reacționează și formează compuși nesolubili care se decantează în nămol în
cadrul etapei următoare.
171
Etapa de decantare are de obicei aceeași durată ca și cea de aerare. În cadrul acestei etape, nămolul
format de bacterii se așează în partea inferioară a bazinului. Bacteriile aerobe continuă să se multiplice
până ce oxigenul dizolvat este utilizat în totalitate. Condițiile din bazin, în special aproape de partea
inferioară a bazinului sunt acum mai potrivite pentru înflorirea bacteriilor anaerobe. Multe dintre acestea,
precum și unele dintre bacterii care preferă un mediu cu oxigen, încep acum să folosească azotul oxidat în
loc de oxigen (ca alternativă acceptorul final de electroni) și transformă azotul în stare gazoasă, sub formă
de oxizi de azot sau, ideal, în oxid de azot . Acest proces este cunoscut sub denumirea dedenitrificare.
Pe parcurs ce bacteriile se multiplică și mor, nămolul din bazin crește în volum și în timpul etapei de
decantare, o pompă de nămol activat direcționează o parte din nămol într‐un bazin de fermentare pentru
tratare ulterioară. Cantitatea sau „vârsta” nămolului din bazin sunt monitorizate îndeaproape, putând avea
influențe asupra procesului de tratare.
Nămolul este lăsat să se așeze până ce apă curată se va găsi în partea superioară a bazinului, 20 % ‐ 30 %
din conținutul bazinului.
Etapa de decantare implică, în cele mai multe cazuri, scufundarea unei lingure sau „jgheab” în bazin. Acesta
are conectată o conductă la o lagună unde este stocat efluentul final în vederea evacuării în zone umede,
unde se cresc copaci, guri de vărsare în ocean sau în vederea unei tratări ulterioare spre a fi folosit pentru
stropirea parcurilor, a terenurilor de golf etc.
Cele două tehnologii sunt comparate în tabelul următor.
Tabel 82 : Comparaţia proceselor de tratare a levigatului
Osmoza inversă�(Filtrare mecanică a membranei în două etape)
Nămol activat�(Tratare biologică în două etape)
Argumente
pro
Suprafaţă mică ocupată (container de 40'' cu
un filtru de pietriş suplimentar)
Flexibilitate ridicată în ceea ce priveşte
modificarea cantităţii şi calităţii nămolului:
o Structură modulară; o instalaţie de
osmoză inversă este formată din mai
multe module;
o În cazul în care este nevoie, atât
instalaţia cât şi fiecare modul pot fi
oprite sau pornite cu uşurinţă şi sunt
adecvate pentru o gamă largă de
agenţi contaminatori;
o Având o durată de exploatare destul
de scurtă, aceasta necesită să fie
înlocuită la fiecare 5‐10 ani, făcând
astfel posibilă adaptarea instalaţiei la
noua generaţie de Osmoză Inversă, în
concordanţă cu BAT (cea mai bună
tehnologie disponibilă).
Tehnica ce utilizează membrana este o
Cost investițional scăzut.
Cost de operare scăzut.
Tehnocă relativ simplă.
Construcție standard pereți pentru bazine
dreptunghiulare.
Extindere ușoară modul.
Tratarea biologică este o tehnologie consacrată
pentru tratarea nămolului. Tehnica este
conform BAT (cea mai bună tehnică
disponibilă).
Flexibilitatea mare în ceea ce privește condițiile
de operare permite optimizarea diferitelor
obiective de tratare. Această flexibilitate a
permis tratarea cu succes a unei game largi
de ape uzate, de la tipul foarte concentrat la
cel foarte diluat.
172
Osmoza inversă�(Filtrare mecanică a membranei în două etape)
Nămol activat�(Tratare biologică în două etape)
tehnologie „black box”, adică o tehnică
foarte automatizată. Operarea instalaţiei
este foarte simplă.
Procesul de osmoză inversă depinde doar de
legi chimico‐fizice. În timpul procesului
apa poluată este presată de o membrană
permeabilă care permite trecerea apei
pure de partea cealaltă a membranei în
timp ce contaminarea (moleculele mai
mari) este concentrată pe partea cealaltă,
aşa numitul „concentrat”.
Eficienţa depinde de compoziţia levigatului.
Astfel sunt minimizate variaţiile în
calitatea efluentului.
Efluentul poate fi tratat uşor la standarde
foarte ridicate. În funcţie de numărul de etape, pot fi filtrate până la 95% ‐ 99% din poluanţi.
Osmoza inversă se desfăşoară de obicei în două
etape. Debitul de apă tratată este după
cum urmează: Prima etapă: aprox. 50 ‐
80%, a doua etapă până la 90%.
Tehnica funcţionează pe baza principiului
„switch on – switch off”. Spre deosebire
de procesele biologice nu este necesară o
operare continuă.
Pentru că în procesul de tratare nu sunt
implicate microorganisme, conţinutul
periculos din levigat nu are efecte adverse
asupra procesului.
Argumente
contra
Costurile de operare sunt relativ mari. Cu toate
acestea, în trecut, costurile de înlocuire
ale membranelor (aprox. 30% din totalul
de costuri variabile de operare) au scăzut
semnificativ în trecut.
Întreţinerea instalaţiei trebuie realizată de
companii specializate cu personal instruit.
Deocamdată există doar câţiva producători de
membrană utilizată în tratarea levigatului.
Durata de utilizare scurtă a membranelor.
Concentratul rezultat este deșeur periculos și
pot apărea probleme în ceea ce priveșște
eliminarea. Eliminarea este costisitoare,
rezultând în costuri de operare mari.
Nămolul activat poate fi afectat de componentele
periculoase din levigat.
Este nevoie de o monitorizare și operare specifică
pentru a gestiona reactorul în așa fel încât să
se atingă rezultatele de tratare dorite.
Posibil să fie nevoie de mai mult de o unitate de
tratate pentru a asigura programele de
curățare.
173
Tabel 83 : Comparație costuri tehnologii de tratare levigat
Tehnologie RFS Tehnologie OI
Costuri investiționale (EURO) 457.377 757.315
Cheltuieli cu operarea pe an (EURO) 44.889 176.407
Cheltuieli întreținere / reabilitare pe an
(EURO)
9.333 55.000
7.9.1.1 Optiunea tehnică propusă
Opțiunile de tratare levigat sunt opțiuni care pot fi realizate numai in situ. Deși există un curs de apă
(Mureș) care curge în apropierea amplasamentului propus pentru depozit, evacuarea directă a efluenților
în mediu se consideră o alternativă ce implică riscuri mari de mediu, de asemenea, necesitând o investiție
mai mare în tehnologia de tratare. Astfel, s‐a planificat o evacuare indirectă prin SEAU Remetea. Avizul
pentru racordul la rețeaua de canalizare a localității Remetea nr. 23/21.01.2010 emis de SC REDISZA SA
este prezentat în Volumul VI – EIM.
La evacuarea în canalizare trebuie respectate anumite standarde de calitate stabilite de normativul tehnic
românesc NTPA‐002/2002 (după cum s‐a discutat deja).
Metoda de tratare levigat aleasă este cea cu reactor cu funcționare secvențială (SBR) descrisă mai jos cu
mixer hiperboloid. Acest tip de mixer îmbunătățește procesul tehnologic (formarea de fulgi mari ușor de
separat), reduce costurile cu energia (până la 80 comparativ cu tehnologia cu mixeri orizontali cu palete) și
este mai ușor de întreținut.
Nămolul rezultat în urma tratării levigatului va fi gestionat ca și deșeu periculos.
Principalul avantaj avut în vedere la selectarea metodei de tratare sunt costurile de operare semnificativ
mai mici ale tehnologiei SBR comparativ cu osmoza inversă, cu atât mai mult cu cât efluentul trebuie să
îndeplinească anumite condiții impuse de NTPA002. Operarea unei instalații de osmoză inversă înseamnă
costuri extrem de ridicate datorită concentrației mare de levigat (costuri cu energia pentru operarea
pompei și costuri cu curățarea/înlocuirea membranelor). Potrivit experienței la nivel european, costurile de
operare a unei instalații de osmoză inversă descresc la un nivel suportabil dacă levigatul trece întâi printr‐o
tratare biologică în vederea scăderii nivelului de poluanți. Cu cât nivelul de poluanți este mai mic, cu atât
costul este mai suportabil.
Rapoartele tehnice care conțin detalii privind proiectarea depozitului conform sunt prezentate în Volumul
II – Anexa 5.
174
7.10 Opțiuni tehnice pentru închiderea depozitelor neconforme
Depozitele neconforme existente în județ sunt considerate, în conformitate cu prevederile HG nr.
349/2005 privind depozitarea deșeurilor, depozite neconforme clasa „b”. Aceste depozite neconforme
trebuie să înceteze activitatea etapizat conform termenelor limită stipulate în Tratatul de Aderare a
României la Uniunea Europeană și Anexa 5 a HG nr.
Închiderea depozitelor de deşeuri neconforme clasa „b”, care au sistat sau sistează activitatea de
depozitare după 31 decembrie 2006 se realizează conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea
deşeurilor şi a Ordinului ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea
Normativului Tehnic privind depozitarea deşeurilor.
Normativul tehnie privind depozitele de deșeuri prevede că imediat după umplerea și nivelarea unei celule
a unui depozit, trebuie aplicat un sistem de etanșare. Mai jos sunt prezentate trei alternative tehnice
pentru sistemul de etanșare, care constă în succesiunea următoarelor straturi:
Alternativa a):
o Corp depozit;
o Strat de susținere d ≥ 50 cm
o Strat de drenaj gaz, d ≥ 30 cm, elasticitate ≥ 45MN/m2, conținut carbonat de calciu ≤ 10 % din masă;
o Strat impermeabilizare d ≥ 50 cm (2 straturi ≥ 25 cm fiecare), kf ≤ 1.10‐9 m/s, porozitate < 5 %, Dpf
≥ 92 %;
o Geotextil de protecție ≥ 400 gr/m2;
o Strat de drenaj d ≥ 30 cm, kf ≥ 1.10‐3 m/s din nisip grosier sau pietriș. Alternativ, o saltea de drenaj
cu filtru pe ambele părți și folie de protecție;
o Geosintetic permeabil;
o Strat de reținere apă, d ≥ 85 cm, sol necompactat;
o Strat vegetal d ≥ 15 cm;
o Gazon, vegetație rezistentă la eroziune;
Alternativa b):
o Corp depozit;
o Strat de susținere d ≥ 50 cm
o Strat de drenaj gaz kf ≥ 1.10‐4 m/s, d ≥ 30 cm, nisip, material rezultat din concasarea deșeurilor din construcții, conținut de carbonat de calciu ≤ 1 % din masă;
o Strat sintetic de impermeabilizare, PEHD ≥ 2.0 mm;
o Geotextil de protecție ≥ 1000 gr/m2 (nu este necesar dacă se utilizează o saltea de drenaj cu 2 straturi de protecție);
o Strat de drenaj d ≥ 30 cm, din nisip grosier sau pietriș. Alternativ, o saltea de drenaj cu filtru pe ambele părți;
o Geotextil permeabil;
175
o Strat de reținere apă, d ≥ 85 cm, sol necompactat;
o Strat vegetal d ≥ 15 cm;
o Gazon, vegetație rezistentă la eroziune;
Alternativa c):
o Corp depozit;
o Strat de susținere d ≥ 50 cm
o Strat de drenaj gaz, d ≥ 30 cm, nisip cu granulație mare, deșeuri in construcții concasate, conținut de carbonat de calciu ≤ 10 % din masă;
o Impermeabilizare cu compozit, greutate ≥ 6000 gr/m2;
o Saltea de drenaj cu filtru pe ambele părți și folie de protecție;
o Strat de reținere apă, d ≥ 85 cm, sol necompactat;
o Strat vegetal d ≥ 15 cm;
o Gazon, vegetație rezistentă la eroziune.
Conform Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, sistemul de impermeabilizare trebuie să
îndeplinească următoarele cerinţe:
să fie rezistent pe termen lung şi etanş faţă de gazul de depozit;
să reţină şi să asigure scurgerea apei din precipitaţii;
să formeze o bază stabilă şi rezistentă pentru vegetaţie;
să prezinte siguranţă împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni;
să fie rezistent la variaţii mari de temperatură (îngheţ, temperaturi ridicate);
să împiedice înmulţirea animalelor;
să fie circulabil;
să fie uşor de întreţinut.
Aşezarea ultimului strat al sistemului de impermeabilizare la suprafaţă se realizează numai atunci când
tasările corpului depozitului sunt într‐un stadiu la care nu mai pot determina deteriorarea acestui sistem. În
perioada principală de tasare se poate realiza o acoperire temporară.
La proiectarea sistemului de impermeabilizare a suprafeţei depozitelor neconforme trebuie să se respecte
cerinţele minime prevăzute în Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor.
Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, etapele pentru aprobarea închideroo depozitelor
sunt următoarele:
autoritatea competentă de protecția mediului evaluează rapoartele prezentate de operator și efectuează inspecția finală;
autoritatea competentă de protecția mediului stabilește operațiile pentru închiderea depozitului, această decizie neafectând responsabilitatea operatoruluo depozitului stipulată în avizul de mediu;
autoritatea competentă de protecția mediului comunică operatorului decizia de închidere.
176
7.10.1 Opţiune tehnică propusă
Opțiunea tehnică selectată este alternativa c), impermeabilizare cu geocompozit (saltea bentonitică) în
cazul depozitelor neconforme de la Borsec, Miercurea Ciuc, Gheorgheni și Topliţa.
În cadrul prezentului proiect, pe lângă depozitele ce vor fi închise, există 4 depozite ce vor fi ecologizate –
Bălan, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, și Băile Tuşnad. Deșeurile vor transportate de la aceste depozite
neconforme la depozitul neconform Miercurea Ciuc.
Rapoartele tehnice ce conțin detalii privind închiderea depozitelor neconforme sunt prezentate în Volumul
II – Anexa 5.
7.11 Alternative privind genstionarea deșeurilor în județul Harghita
7.11.1 Metodologie și ipoteze pentru stabilirea alternativelor
Stabilirea alternativelor pentru sistemul integrat de gestionarea deșeurilor se realizează având la bază cele
mai bune opțiuni tehnice care pot fi implementate în județ și care au fost prezentate în capitolele
anterioare. Mai jos sunt prezentate atât ipotezele pentru stabilirea alternativelor, cât și ipotezele utilizate
pentru calculul capacităților instalațiilor de gestionare a deșeurilor.
Colectarea și transportul deșeurilor:
Colectarea și transportul deșeurilor se va realiza pe zone de colectare (3 zone de colectare);
Colectarea deșeurilor reziduale se va realiza atât prin intermediul unui sistem de colectare din ușă‐în‐ușă (pentru casele din mediul urban și mediul rural unde acest sistem este deja implementat), cât și prin puncte de colectare;
Colectarea deșeurilor reciclabile în mediul urban se va realiza prin puncte de colectare stradale (1 insulă pentru 1.000 locuitori) și 8 centre de colectare prin aport voluntar (1 centru de colectare prin aport voluntar pentru în medie 35.000 locuitori);
Colectarea deșeurilor reciclabile în mediul rural se va realiza prin intermediul unui sistem de colectare din ușă‐în‐ușă (cu saci de plastic), cu excepția deșeurilor de sticlă pentru care se vor furniza eurocontainere (un container de 1,5 m3 pentru aproximativ 1.000 locuitori);
Colectarea deșeurilor reciclabile se va realiza pe trei fracții: un container pentru deșeuri de hârtie și carton, un container pentru deșeuri de plastic și metal și un container pentru deșeuri de sticlă.
Colectarea separată a deșeurilor menajere biodegradabile din mediul urban se va realiza prin intermediul unui sistem de colectare din ușă‐în‐ușă, la 85% din locuitori;
Următoarele ipoteze au fost avute în vedere în ceea ce privește colectarea separată:
o în containerele pentru deșeurile de hârtie și carton se va regăsi un procent de 60 % din cantitatea generată de deșeuri de hârtie și carton și 5 % din cantitatea totală de deșeuri non‐reciclabile generată (deșeuri reziduale și deșeuri biodegradabile);
o în containerele pentru deșeuri de plastic, lemn și sticlă se va regăsi un procent de 60 % din cantitatea generată de deșeuri de plastic, lemn și sticlă și 15 % din cantitatea totală de deșeuri non‐reciclabile generată (deșeuri reziduale și deșeuri biodegradabile);
o în cazul colectării separate a deșeurilor biodegradabile, în pubele, pe lângă deșeurile biodegradabile, se vor regăsi și alte tipuri de deșeuri, reprezentând 5 % din cantitatea de deșeuri biodegradabile colectate;
177
În mediul rural, compostarea individuală va fi implementată la 20.000 de gospodării, ceea ce reprezintă aproximativ 25 % din cantitatea generată;
Deșeurile din parcuri și grădini și deșeurile provenite de la cantine și restaurante din mediul urban vor fi compostate in situ și în cadrul proiectului vor fi achiziționate tocătoare mobile;
Pentru colectarea deșeurilor periculoase menajere, în cadrul proiectului, se vor achiziționa vehicule speciale pentru colectarea acestor tipuri de deșeuri (centre mobile de colectare prin aport voluntar);
Colectarea și stoarea temporară a fluxurilor speciale de deșeuri (inclusiv deșeurile reciclabile și deșeurile biodegradabile) se vor realiza prin intermediul a 8 centre de colectare prin aport voluntar care vor fi amplasate în localitățile Miercurea Ciuc, Vlăhița, Toplița, Sânsimion, Bălan, Corund, Cristuru Secuiesc și Gheorgheni. În centrele de colectare se va asigura colectarea următoarelor fluxuri speciale de deșeuri: DEEE, baterii uzate, deșeuri menajere periculoase, deșeuri voluminoase, deșeuri din construcții și demolări, deșeuri textile, deșeuri din parcuri și grpdini, deșeuri reciclabile etc.
Sortarea deșeurilor colectate separat:
În stațiile de sortare se vor sorta deșeurile de hârtie, carton, plastic și sticlă ce au fost colectate separat atât de la populație, cât și de la industrie, din comerț și de la instituții. Trebuie avut în vedere faptul că la stațiile de sortare sosește doar un procent de 50 % din cantitatea de deșeuri reciclabile (în special deșeuri de ambalaje) provenită din industrie, comerț și de la instituții. Restul cantității de deșeuri de ambalaje provenită din industrie, comerț și instituții se consideră a fi transportată direct la companii de reciclare;
Ratele de valorificare a deșeurilor reciclabile în stațiile de sortare sunt următoarele:
o Deșeuri de hârtie și carton 85 %;
o Deșeuri de sticlă 60 %;
o Deșeuri de metal 90 %;
o Deșeuri de plastic 75 %.
Compostarea deșeurilor:
Pentru stația de compostare Remetea s‐a considerat că 1.400 tone/an sunt deșeuri verzi colectate din parcuri și grădini, 5.300 tone/an sunt deșeuri provenite de la cantine și restaurante și 16.900 tone/an sunt deșeuri menajere biodegradabile colectate separat de la populația din mediul urban;
Cantitatea anuală de compost reprezintă 45 % din cantitatea de deșeuri care intră în stația de compostare.
Pe baza ipotezelor prezentate și a datelor privind estimarea cantității de deșeuri municipale generate s‐au
determinat cantitățile de deșeuri municipale generate în fiecare regiune, cantitățile de deșeuri menajere
colectate separat și capacitățile stațiilor de transfer, a stației de sortare și a stației de compostare.
7.11.2 Prezentarea alternativelor
La stabilirea alternativelor propuse pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita
s‐au avut în vedere următoarele:
Analiza opțiunilor tehnice și opțiunea propusă pentru fiecare operație de gestionare a deșeurilor care au fost prezentate în capitolele anterioare;
Situația existentă în județ și proiectele existente;
Propunerile Consiliului Județean și ale autorităților locale din județ.
178
Astfel, au fost stabilite trei alternative care sunt prezentate în cele ce urmează.
În plus față de alternativa 0, au fost identificate 4 alternative privind SIGD care sunt realiste și adecvate
spre a fi analizate în continuare. Aceste opțiuni sunt următoarele:
ALTERNATIVA A: sistem de colectare cu o pubelă (deșeuri în amestec), cu tratare mecano‐biologică
în vederea depozitării și cu două stații de sortare
ALTERNATIVA B: sistem de colectare cu două pubele (deșeuri în amestec), cu tratare mecano‐
biologică în vederea valorificării energetice și cu două stații de sortare
ALTERNATIVA C: sistem de colectare cu două pubele (deșeuri în amestec, reciclabile), cu tratare
mecano‐biologică în vederea depozitării și cu două stații de sortare
ALTERNATIVA D: Sistem de colectare (în amestec, reciclabile, biodegradabile) cu 3 pubele cu stație
de compostare de mare capacitate și 2 stații de sortare
Mai jos sunt prezentate în detaliu caracteristicile principale ale alternativelor propuse.
7.11.2.1 Alternativa 0
Alternativa „zero” ar trebui să fie prima alternativă analizată, i.e. cazul cu proiect, cu menținerea nivelului
actual de servicii. Cu toate acestea, în prezent, în județul Harghita nu există un sistem integrat de
gestionare a deșeurilor solide. Fiecare autoritate publică din zona de proiect are propriul sistem de
gestionare a deșeurilor. Așadar, se poate spune că investiția planificată în cadrul proiectului poate fi
considerată ca o investiție nouă din punctul de vedere al județului Harghita.
Continuarea furnizării de servicii comunale la nivelul actual va duce la sancționarea consiliilor locale. Deși,
într‐un final, locuitorii ar duce povara amenzii, plata nu ar scuti localitățile de respectarea obligațiilor în
ceea ce privește gestionarea deșeurilor.
Așadar, chiar și fără proiect, este nevoie de realizarea unei investiții în gestionarea deșeurilor. Cu toate
acestea, în cazul de față, acesta poate fi realizat doar printr‐un împrumut (cu dobândă mare) ale cărui
dobânzi și costuri secundare, într‐un final, ar duce la creșterea necontrolată a taxelor pentru populație.
7.11.2.2 Alternativa A
Colectare și transport
Colectarea deșeurilor reziduale se va realiza prin intermediul unui sistem de colectare din ușă‐în‐ușă în mediul urban și rural unde acest sistem a fost deja implementat și în containere amplasate în punctele de colectare stradale din zonele de blocuri din mediul urban.
Colectarea deșeurilor reciclabile va fi implementată prin insule de colectare (316 insule) și centre de colectare prin aport voluntar (8 centre). Deșeurile biodegradabile nu vor fi colectate separat de la populație.
179
Deșeurile periculoase vor fi colectate prin intermediul unui vehicul de colectare și transport proiectat special pentru acest tip de deșeuri (în mediul rural) și prin centre de colectare prin aport voluntar în mediul urban.
În Județul Harghita vor fi realizate 8 centre de colectare prin aport voluntar pentru fluxurile de deșeuri speciale, unde vor fi colectate prin aport voluntar deșeuri menajere periculoase, deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), (în containere furnizate de producători), deșeuri din construcții și demolări, deșeuri de ambalaje voluminoase.
Centre de colectare prin aport voluntar
Ar fi de dorit să se realizeze un centru de colectare cu aport voluntar pentru fiecare 10.000 – 15.000
persoane, însumând un total de 23 centre de colectare prin aport voluntar. Cu toate acestea, din cauza
costurilor investiționale și de operare rificate și având în vedere numărul limitat de parcele asigurate în
acest scop de consiliile locale, numărul de centre de colectare prin aport voluntar a trebuit redus.
În mediul rural, centrele de colectare prin aport voluntar sunt înlocuite cu centre mobile de colectare
(camioane) care pot fi chiar mai eficiente în ceea ce privește colectarea deșeurilor menajere periculoase.
Aceste camioane se vor regăsi în locuri desemnate (de exemplu, parcări) în anumite zile, stabilite de
consiliile locale.
În total, au fost examinate 10 amplasamente posibile pentru centrele de colectare prin aport voluntar, mai
exact, cele propuse de CJ Harghita.
Tabel 84: Date privind amplasamentele propuse pentru centrele de colectare prin aport voluntar
Nr. Locația centrului de colectare prin aport voluntar
Categorie de
localitate
Număr populație
deservită (la 1 iulie 2009)
Locație Număr decizie de alocare
Mărime parcelă [m2]
1. Miercurea Ciuc municipiu
41820
În vecinătatea fostului depozit municipal, lângă stația de transfer
planificată
190/2008 (XI.28.)
1000
2. Gheorgheni municipiu 19721
Parcelă nr. 8681/2010 (X.26.)
15800
3. Topliţa municipiu 15549
Parcelă nr. 16316
4. Cristuru Secuiesc oraș 10352
Parcele nr. 3000
5. Bălan oraș 7602
În zona de nord a orașului, pe suprafața fostei fabrici de oțel
334/2000 (XI.01.)
1000
6. Vlăhiţa oraș 7005
Str. József Attila 6A 1000(40m x
25m)
7. Borsec oraș 2758
1000
8. Băile Tuşnad oraș 1635
1000
180
Nr. Locația centrului de colectare prin aport voluntar
Categorie de
localitate
Număr populație
deservită (la 1 iulie 2009)
Locație Număr decizie de alocare
Mărime parcelă [m2]
9. Corund comună 632617511
Zona fostului târg de animale, lângă stația de transfer planificată
1000
10. Sânsimion comună 3518(10726)
Lângă centrul de colectare separată
ALCSIK 1400
Posibilele amplasamente se găsesc, în principal, în vecinătatea municipiilor și orașelor. Două excepții sunt
Corund și Sânsimion, a căror verificare este explicată în cele ce urmează:
Corund (6326) se află la jumătatea is distanței dintre Praid (6667) și Lupeni (4518), centrul de
colectare cu aport voluntar fiind ușor accesibil pentru mai mult de 17.000 persoane. În plus,
utilitățile publice pot fi asigurate de la stația de transfer din vecinătate (→ cost inves țional mai
scăzut), la fel ca și personalul de supraveghere (sau înlocuitul aceluiași) pentru centrul de colectare
cu aport voluntar (→ cost de operare mai scăzut).
Centrul de colectare separată ALCSIK este amplasat la jumătatea distanței dintre Sânsimion (3518),
Sânmartin (2360) și Ciucsângeorgiu (4848), în apropiere de DN 12. Așadar, centrul de colectare prin
aport voluntar planificat, adiacent acestuia, va fi ușor accesibil pentru mai mult de 10 mii de
oameni. Nu este nevoie de clădire administrativă pentru centrul de la Sânsimion, utilitățile publice
și drumul de acces sunt asigurate. Cu toate acestea, pentru centrul de colectare separată ALCSIK se
vor realiza o platformă de cântar și o zonă de stocare a baloților (180 m2) pentru ca centrul să
funcționeze la standarde UE și la o capacitate mai mare (2 schimburi).
Mai jos este prezentat numărul minim de centre de colectare prin aport voluntar necesare a fi realizate în
zona proiectului de SIGD, separat pentru fiecare zonă de colectare.
Tabel 85: Determinarea numărului de centre de colectare prin aport voluntar
Zonă Populaţie Număr de centre de colectare prin aport voluntar planificate
Număr de persoane pe centru de colectare prin aport voluntar
Sud 117850 3 39283
Nord 106587 3 35529
Vest 62505 2 31253
După cum se observă, cu cele 8 centre de colectare prin aport voluntar, numărul de populație deservit de
un centru este destul de echilibrat, rezultând o medie de 35.000 locuitori pe centru.
În baza tabelului de mai sus, considerăm ca necesară realizarea unui centru de colectare prin aport
voluntar în Borsec din cauza densității scăzute a populației ți accesibilitatea orașului Toplița (26 km).
Similar, nu recomandăm realizarea unui centru de colectare prin aport voluntar în Băile Tușnad din cauza
densității scăzute a populației și accesului ușor (drum național 12) la centrul de colectare separată ALCSIK
(16 km).
181
Sunt prevăzute 2 seturi de containere de înlocuit pentru perioada de golire și spălare a containerelor. Un
set de containere de înlocuit se va regăsi în permanență la reședința de județ, Miercurea Ciuc, fiind singura
zonă dens populată din județ.
Loturile de teren alocate pentru centrele de colectare prin aport voluntar su o suprafață de cel puțin 1.000
m2, existând posibilitatea unei extinderi în viitor.
Și pentru Odorheiu Secuiesc este nevoie de un centru de colectare prin aport voluntar dar această
investiție ar trebui finanțată din alte surse (→ contract de concesiune). În orice caz, merită luat în
considerare terenul pe care se află depozitul închis al orașului. Locația este bine cunoscută publicului, se
află la 1 km de zonele locuite și DJ 137 asigură un acces ușor.
Terenurile au fost alocate prin decizii ale consiliilor locale pentru scopul menționat. Singura excepție este
centrul de la Gheorgheni unde continuă căutările pentru un amplasament corespunzător.
Pentru operarea acestor centre este nevoie de drum de acces, alimentare cu electricitate și cu apă și rețea
de canalizare. Este proiectat un sistem electric de răcire.
Tabel 86: Distanța până la utilități de la centrele de colectare cu aport voluntar
Nr. Locația centrului de colectare prin aport
voluntar Distanța până la utilitate
1. Bălan 30m (s‐a proiectat drum de acces
pietruit)
2. Corund Lângă stația de transfer
3. Cristuru Secuiesc 620 m (s‐a proiectat drum de acces
pietruit)
4. Gheorgheni Deja conectat
5. Miercurea Ciuc Lângă stația de transfer
6. Sânsimion 30m (s‐a proiectat drum de acces
pietruit)
7. Topliţa 1600m (s‐a proiectat drum de acces
pietruit)
8. Vlăhiţa 100 m (s‐a proiectat drum de acces
pietruit)
Realizarea infrastructurii exterioare este socotită ca și cheltuială neeligibilă în cadrul acestui proiect.
Transportul și transferul deșeurilor
Județul va fi împărțit în 3 zone de colectare alocate celor 2 stații de transfer și respectiv depozitului conform de la Remetea. Cele 2 stații de transfer sunt următoarele:
o Stația de transfer de la Miercurea Ciuc (40.000 tone/an) – va fi realizată în cadrul proiectului și va comporta o platformă pentru stocarea temporară a deșeurilor provenind din parcuri si grădini;
182
o Stația de transfer de la Corund (17.000 tone/an) – va fi realizată în cadrul proiectului și va comporta o platformă pentru stocarea temporară a deșeurilor provenind din parcuri și grădini.
Datorită amplasării non‐centrale a depozitului de deșeuri în cadrul zonei de proiect, după colectare
deșeurile trebuie transportate pe distanțe lungi. Transportul unor cantități mari de deșeuri se realizează cu
ajutorul tractoarelor cu remorci pentru a reduce costurile de transport (costuri cu combustibil și forța de
muncă). În ceea ce privește stațiile de transfer, județul Harghita a propus doar două amplasamente pe care
Consultantul le‐a analizat: terenul adiacent depozitului actual de la Miercurea‐Ciuc și zona fostului târg de
animale de la Corund. Din punct de vedere tehnic, ambele amplasamente sunt adecvate și sunt considerate
soluții optime pentru implementarea SIGD. Nu au putut fi analizate alte amplasamente.
Tabel 87: Verificarea locațiilor stațiilor de transfer în funcție de distanțe
Plecare Sosire
Distanță
transport
pe drum
public
Se justifică
transferul?
Stație transfer Miercurea Ciuc Depozit Remetea 72 km da
Stație transfer Corund Depozit Remetea 72 km da
Borsec Depozit Remetea 44 km
cantitatea
redusă nu
justifică
transferul
Cristuru Secuiesc Stație transfer Corund 39 km marginal
Tuşnad Stație transfer Miercurea
Ciuc 26 km nr.
Sursă: www.maps.google.com
183
Figura 20: Rute de transport la Remetea
Sortarea deșeurilor reciclabile
Pentru atingerea țintelor privind reciclarea deșeurilor de ambalaje în județ trebuie să existe capacitate
suficientă pentru sortarea deșeurilor reciclabile colectate separat de la populație, dar și o parte din
deșeurile reciclabile colectate de la industrie, comerț și instituții. Astfel, pe lângă stația de sortare existentă
realizată în cadrul unui proiect PHARE CES la Sânsimion (5.700 t/an), în cadrul acestui proiect se va realiza
încă o stație de sortare (Remetea) cu o capacitate de 15.200 t/an.
Tratarea deșeurilor biodegradabile
În vederea atingerii țintelor privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile se
propune realizarea unei instalații de tratare mecano‐biologică în 2013, cu o capacitate de 72.000 tone/an,
instalație care ar putea fi realizată pe același amplasament can și depozitul de deșeuri (Remetea).
Din fluxul de deșeuri în amestec, în primul rând se separă, cu ajutorul unor utilaje (tocător, ciur rotativ) așa‐
numita fracție subdimensionată. Acest procedeu are loc în hala TMB (1.200 m2). Fracția subdimensionată
este adusă direct spre stabilizare biologică (compostare în grămezi statice aerate, închise, sub membrană
semi‐permeabilă). Din materia stabilizată, prin cernere, poate rezulta un material asemănător compostului
care poate fi utilizat pentru acoperirea zilnică a depozitului.
184
Metalele reciclate sunt obținute din fracția supradimensionată prin separare magnetică (730 tone/an), iar
părțile mai ușoare sunt depozitate. În viitor, se va instala un separator de aer pentru a separa materialele
cu putere calorifică mai mare. Acest combustibil alternativ (FRD) va fi ambalat în hala TMB și va fi folosit ca
și combustibil.
Colectarea separată a deșeurilor menajere verzi nu este prevăzută în cadrul acestei opțiuni, însă în mediul
rural, se va încuraja compostarea individuală prin distribuirea de unități de compostare la 30% din
gospodării (20.000 buc). Astfel, 4.600 tone/an de deșeuri biodegradabile vor fi reduse la depozitare
începând cu anul 2013.
Pentru compostarea deșeurilor din parcuri și grădini, precum și a unor cantități mai mici de deșeuri verzi
colectate în centrele de colectare prin aport voluntar se propune realizarea unei stații de compostare
(Remetea) cu o capacitate de 500 tone/an.
Depozitarea deșeurilor
Deșeurile reziduale nepericuloase (49.000 tone/an) și o parte din nămolul de epurare deshidratat (4.500
tone/an) vor fi depozitate pe depozitul conform Remetea. Capacitatea proiectată a acestui depozit este de
450.000 m3 pentru perioada 2013‐2018. Suprafața primei celule este de 5 ha.
Singurul amplasament disponibil pentru realizarea noului CGD în județul Harghita este la Remetea. Nu au fost propuse sau oferite alte amplasamente, astfel încât nu a putut fi realizată o analiză în acest sens.
Amplasamentul se află în afara localității Remetea, în partea de nord‐vest, de‐a lungul DJ 153D. Suprafața este de 200.000 m2 ceea ce o face potrivită pentru acomodarea tuturor instalațiilor de tratare specifice unui centru de gestionare a deșeurilor. Loturile din jur sunt proprietate privată, fără construcții, permițând o posibilă extindere în viitor. Terenul propus pentru CGD de la Remetea face parte din domeniul public al comunei Remetea.
În prezent, terenul nu este conectat la nicio infrastructură. Cel mai apropiat punct de racord la rețeaua de
electricitate, alimentare cu apă sau canalizare este SEAU Remetea, aflată la o distanță de 2.000 m. Gaz PB
poate fi achiziționat în cisterne. Ampalsamentul poate fi accesat printr‐un drum de pământ; se va construi
un drum pietruit cu 2 sensuri pentru a permite accesul camioanelor. Realizarea infrastructurii exterioare
este socotită ca și cheltuială neeligibilă în cadrul acestui proiect.
Amplasarea CIGD la Remetea este considerată o soluție potrivită în vederea furnizării pe termen lung de servicii de salubrizare în județul Harghita în sistem centralizat.
Depozite neconforme
În cadrul acestui proiect, toate depozitele neconforme vor fi închise.
Tabel 88: Opțiuni tehnice privind închiderea
Nr. Depozit municipal
neconform în cadrul proiectului
Opțiune tehnică respinsă
Opțiune tehnică acceptată
1. Băile Tuşnad
(costuri neeligible)
Închidere finală cu structură completă,
realizare strat natural de impermeabilizare,
Final closure with complete layer structure și
aerare gaz de depozit
Relocare deșeuri fără cernere și sortare
185
Nr. Depozit municipal
neconform în cadrul proiectului
Opțiune tehnică respinsă
Opțiune tehnică acceptată
2. Bălan Relocare deșeuri cu cernere și sortare
Relocare deșeuri fără cernere și sortare
3. Borsec
Închidere finală cu structură completă,
realizare strat natural de impermeabilizare,
Final closure with complete layer structure și
aerare gaz de depozit
Închidere finală cu structură completă
4. Cristuru Secuiesc Relocare deșeuri cu cernere și sortare
Relocare deșeuri fără cernere și sortare
5. Gheorgheni (Joseni)
Închidere finală cu structură completă,
realizare strat natural de impermeabilizare,
Final closure with complete layer structure și
aerare gaz de depozit
Închidere finală cu structură completă
6. Miercurea Ciuc
Închidere finală cu structură completă,
realizare strat natural de impermeabilizare,
Final closure with complete layer structure și
aerare gaz de depozit
Închidere finală cu structură completă
7. Topliţa
Închidere finală cu structură completă,
realizare strat natural de impermeabilizare,
Final closure with complete layer structure și
aerare gaz de depozit
Închidere finală cu structură completă
8. Vlăhiţa
(costuri neeligible)
Relocare deșeuri cu cernere și sortareRelocare deșeuri fără cernere și sortare
7.11.2.3 Alternativa B
Colectare și transport
Colectarea deșeurilor reziduale – identic cu alternativa A.
Colectarea deșeurilor reciclabile – nu vor fi colectate doar prin insulele de colectare și centrele de
colectare prin aport voluntar (bring system), ci și de către populație. După introducerea sistemului de
colectare din ușă în ușă în zonele rurale și suburbane, sacii galbeni pentru deșeuri colectate separat vor
putea fi ridicate din gospodării la fiecare două săptămâni. În plus, în zonele în care se va regăsi sistemul
cu saci galbeni, vor fi amplasate și euro‐containere pe roți (170 buc) pentru colectarea separată a
deșeurilor de sticlă. În zonele dens populate, vor rămâne insulele de colectare cu 3 containere (fără
roți). Astfel, vor fi construite doar 116 insule.
Nu există colectare separată a deșeurilor biodegradabile de la populație;
Colectarea deșeurilor periculoase – identic cu alternativa A.
Construirea de centre de colectare prin aport voluntar – identic cu alternativa A.
Transportul și transferul deșeurilor
Identic cu alternativa A.
Sortarea deșeurilor reciclabile
186
Identic cu alternativa A.
Tratarea deșeurilor biodegradabile
Caracteristica principală a acestui sistem este tratarea deșeurilor colectate în amestec (69.000 t) în stația
de tratare mecano‐biologică de la Remetea. Prin tratare poate fi micșorat conținutul biodegradabil din
deșeurile colectate.
Din fluxul de deșeuri în amestec, este mai întâi separată cu ajutorul utilajelor (tocător, ciur rotativ) așa‐zisa
fracție subdimensionată. Acest procedeu are loc în hala TMB (1.000 m2). Fracția subdimensionată este
adusă direct spre stabilizare biologică (compostare în grămezi statice aerate, închise, sub membrană semi‐
permeabilă).
Din materia stabilizată, prin cernere, poate rezulta un material asemănător compostului care poate fi
utilizat pentru acoperirea zilnică a depozitului.
Metalele reciclate sunt obținute din fracția supradimensionată prin separare magnetică (730 tone/an), iar
parțile mai ușoare sunt depozitate. În viitor, se va instala un separator de aer pentru a separa materialele
cu putere calorifică mai mare. Acest combustibil alternativ (FRD) va fi ambalat în hala TMB și va fi folosit ca
și combustibil.
Pentru compostarea deșeurilor din parcuri și grădini, precum și a unor cantități mai mici de deșeuri verzi
colectate în centrele de colectare prin aport voluntar se propune realizarea unei stații de compostare
(Remetea) cu o capacitate de 500 tone/an, la fel ca în cazul alternativei A.
Depozitarea deșeurilor
Identic cu alternativa A.
7.11.2.4 Alternativa C
Colectare și transport
Colectarea deșeurilor reziduale – identic cu alternativa A.
Colectarea deșeurilor reciclabile – nu vor fi colectate doar prin insulele de colectare și centrele de
colectare prin aport voluntar (bring system), ci și de către populație. După introducerea sistemului de
colectare din ușă în ușă în zonele rurale și suburbane, sacii galbeni pentru deșeuri colectate separat vor
putea fi ridicate din gospodării la fiecare două săptămâni. În plus, în zonele în care se va regăsi sistemul
cu saci galbeni, vor fi amplasate și euro‐containere pe roți (170 buc) pentru colectarea separată a
deșeurilor de sticlă. În zonele dens populate, vor rămâne insulele de colectare cu 3 containere (fără
roți). Astfel, vor fi construite doar 116 insule.
Nu există colectare separată a deșeurilor biodegradabile de la populație;
Colectarea deșeurilor periculoase – identic cu alternativa A.
Construirea de centre de colectare prin aport voluntar – identic cu alternativa A.
187
Transportul și transferul deșeurilor
Identic cu alternativa A.
Sortarea deșeurilor reciclabile
Identic cu alternativa A.
Tratarea deșeurilor biodegradabile
Caracteristica principală a acestui sistem este tratarea deșeurilor colectate în amestec (69.000 t) în stația
de tratare mecano‐biologică de la Remetea. Prin tratare poate fi micșorat conținutul biodegradabil din
deșeurile colectate.
Din fluxul de deșeuri în amestec, este mai întâi separată cu ajutorul utilajelor (tocător, ciur rotativ) așa‐zisa
fracție subdimensionată. Acest procedeu are loc în hala TMB (1.000 m2). Fracția subdimensionată este
adusă direct spre stabilizare biologică (compostare în grămezi statice aerate, închise, sub membrană semi‐
permeabilă).
Diferența importantă dintre această opțiune și precedentele este că, în cazul opțiunii C, nu se prevede
extragerea RDF din fracția supradimensionată (nu se furnizează separator de aer, iar o hală TMB mică este
suficientă), deoarece nu există piață pentru RDF, iar costurile de stocare sunt mari. Doar metalele reciclate
sunt obținute din fracția supradimensionată. Astfel, scopul principal al TMB în cadrul opțiunii B este de a
reduce conținutul biodegradabil înainte de depozitare.
Din materia stabilizată, prin cernere, poate rezulta un material asemănător compostului care poate fi
utilizat pentru acoperirea zilnică a depozitului.
Pentru compostarea deșeurilor din parcuri și grădini, precum și a unor cantități mai mici de deșeuri verzi
colectate în centrele de colectare prin aport voluntar se propune realizarea unei stații de compostare
(Remetea) cu o capacitate de 500 tone/an, la fel ca în cazul alternativei A.
Depozitarea deșeurilor
Identic cu alternativa A.
7.11.2.5 Alternativa D
Colectare și transport
Colectarea deșeurilor reziduale – identic cu alternativa A.
Colectarea deșeurilor reciclabile – la fel ca în cazul alternativei C.
Colectarea separată a deșeurilor biodegradabile de la populație – această alternativă include
colectarea separată a deșeurilor biodegradabile de la populație. Colectarea separată a deșeurilor
menajere biodegradabile se introduce printr‐o a treia pubelă în mediul urban (91.000 pucăți pubele
maro). Prin reducerea la depozitare a deșeurilor menajere biodegradabile (23.600 tone/an) și ducerea
188
acestora la stația de compostare, conținutul biodegradabil pe depozit poate fi menținut la un nivel
relativ scăzut.
Colectarea deșeurilor reziduale – identic cu alternativa A.
Construirea de centre de colectare prin aport voluntar – identic cu alternativa A.
Transportul și transferul deșeurilor
Identic cu alternativa A.
Sortarea deșeurilor reciclabile
Identic cu alternativa A.
Tratarea deșeurilor biodegradabile
Toate deșeurile biodegradabile (deșeuri menajere, deșeuri din bucătării/cantine, deșeuri din parcuri și
grădini) vor fi compostate în stația de compostare Remetea, cu o capacitate de 23.600 tone/an. Datorită
cantității mari de deșeuri compostate, în cadrul acestei opțiuni este nevoie de achiziționarea unui utilaj de
afânare, în plus față de tocător și ciurul rotativ.
Pentru a produce un compost de o calitate bună care să poată fi comercializat, deșeurile verzi – cu mai
puține impurități decât deșeurile menajere biodegradabile – sunt planificate a fi compostate separat. Apele
de suprafață din această zonă pavată sunt colectate în bazinul de „apă curată” aflat în apropierea
grămezilor, putând fi folosite pentru umezirea grămezilor.
La fel ca în cazul alternativelor anterioare, în mediul rural, compostarea individuală va fi încurajată prin
distribuirea de unități de compostare (20.000 buc).
Depozitarea deșeurilor
Identic cu alternativa A.
Tabelul de mai jos prezintă un rezumat al celor 4 alternative.
189
Tabel 89: Prezentarea celor trei alternative propuse pentru sistemul integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita
Alternativa A Alternativele B și C Alternativa D
Colectarea deşeurilor menajere
Case din mediul urban prin pubele individuale:1. Pubelă individuală pentru colectarea
deșeurilor. Case din mediul urban prin insule de colectare:
Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de hârtie și carton;
Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de plastic și metal;
Container de 1,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de sticlă.
Blocuri din mediul urban prin puncte și insule de colectare:
Container pentru colectarea deșeurilor;
Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de hârtie și carton;
Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de plastic și metal;
Container de 1,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de sticlă.
Zona urbană case prin pubele individuale: Pubelă individuală pentru colectarea
deșeurilor. Zonă de case în mediul urban prin insule de
colectare stradală: Container de 2,5 m3 pentru colectarea
deșeurilor de hârtie și carton; Container de 2,5 m3 pentru colectarea
deșeurilor de plastic și metal; Container de 1,5 m3 pentru colectarea
deșeurilor de sticlă. Zonă de blocuri în mediul urban prin puncte de
colectare și insule de colectare: container pentru deșeuri reziduale;
Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de hârtie și carton;
Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de plastic și metal;
Container de 1,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de sticlă.
Zona urbană case prin pubele individuale: Pubelă individuală pentru colectarea
deșeurilor.
Pubelă ndividuală pentru colectarea deșeurilor biodegradabile (120 l și 1.100 l);
Zonă de case în mediul urban prin insule de
colectare stradală: Container de 2,5 m3 pentru colectarea
deșeurilor de hârtie și carton; Container de 2,5 m3 pentru colectarea
deșeurilor de plastic și metal; Container de 1,5 m3 pentru colectarea
deșeurilor de sticlă. Zonă de blocuri în mediul urban prin puncte de
colectare și insule de colectare: container pentru deșeuri biodegradabile;
container pentru deșeuri reziduale;
Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de hârtie și carton;
Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de plastic și metal;
Container de 1,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de sticlă.
Mediu urban – centre de colectare prin aport voluntar:
1 buc container metalic simetric de exterior pentru deșeuri din parcuri și grădini (24 m3); 1 buc container acoperit pentru deșeuri din plastic (12 m3); 1 buc container acoperit pentru deșeuri menajere și mobilă (24 m3); 1 buc container standard acoperit din oțel cu roți pentru deșeuri de echipamente electrice voluminoase (12 m3); 1 buc container standard acoperit pentru sticlă albă și colorată cu un orificiu sub formă de sticlă (6 m3); 1 buc container de 6 m3 din oțel pentru deșeuri din construcții și demolări; 1 buc container din oțel pentru metale cu orificiu adecvat (6 m3);
190
Alternativa A Alternativele B și C Alternativa D
1 buc container acoperit pentru hârtie cu orificiu adecvat (5 m3); 1 buc container acoperit pentru textile cu orificiu adecvat (5 m3); 1 bucată de container deschis de exterior pentru anvelope (6 m3).
Mediul rural:
Pubelă separată pentru colectarea deșeurilor reziduale;
Insule de colectare cu 3 containere pentru colectarea separată a deșeurilor de hârtie/carton, metal și plastic și sticlă
Mediul rural:
Pubelă separată pentru colectarea deșeurilor reziduale;
Saci de plastic individuali pentru colectarea deșeurilor reciclabile
Puncte de colectare cu un container de 1,5 m3 pentru colectarea separată a deșeurilor de sticlă (170 containere)
Staţii de transfer Stații existente ‐ Staţii necesare:
Miercurea Ciuc 40.000 tone/an
Corund 17.000 tone/an
Staţii de sortare Staţii existente: (prevăzute de alte proiecte)
Sânsimion 5.700 tone/an
Stație necesară:
o stație de sortare (Remetea) 15.200 tone/an
Instalații tratare deșeuri biodegradabile
Staţii existente: ‐
Stație necesară (Remetea):
TMB simplă 72.000 tone/an
stație de compostare 500 tone/an
compostare individuală 4.600 tone/an
Stație necesară (Remetea):
TMB cu valorificare RDF în alternativa B și fără valorificare RDF în alternativa C 69.000 tone/an
stație de compostare 500 tone/an
compostare individuală 4.600 tone/an
Stație necesară (Remetea):
stație de compostare 23.600 tone/an
compostare individuală 4.600 tone/an
Depozitare deșeuri Instalație existentă: ‐
Instalație necesară: un depozit conform cu o capacitate totală de 1.800.000 m3, din care capacitatea primei celule să fie de 450.000 m3 (Remetea) Închiderea depozitelor neconforme
Depozitele neconforme existente ce vor fi închise – Miercurea Ciuc, Borsec, Toplița, Gheorgheni, Vlăhița, Tușnad, Bălan și Cristuru Secuiesc
191
7.11.3 Analiza alternativelor și alternativa selectată
Toate cele patru alternative sunt analizate din punct de vedere economic‐financiar în Capitolul 3 al
Analizei cost – beneficiu.
Costurile investiționale pentru cele patru alternative sunt următoarele:
Tabel 90: Costuri investiționale – alternativa A
TOTAL
Cost proiect în timpul implementării
Onorariu planificare/proiectare EUR 703.430
Achiziționare terenuri EUR 0
Construcție EUR 22.068.948
Instalație și utilaje EUR 10.720.457
Cheltuieli neprevăzute EUR 1.750.767
Ajustare preț EUR 1.475.446
Asistență tehnică EUR 1.000.773
Publicitate EUR 500.000
Supervizare pe timpul implementării EUR 895.789
Sub‐TOTAL EUR 39.115.611
Taxe legale (în eligibil)/TVA în neeligibil EUR 9.199.422
TOTAL EUR 48.315.033
Tabel 91: Costuri investiționale – alternativa B
TOTAL
Cost proiect în timpul implementării
Onorariu planificare/proiectare EUR 703.430
Achiziționare terenuri EUR 0
Clădiri și construcții EUR 22.661.570
Instalație și utilaje EUR 13.120.291
Cheltuieli neprevăzute EUR 1.750.767
Ajustare preț EUR 1.566.509
Asistență tehnică EUR 1.000.773
192
Publicitate EUR 500.000
Supervizare pe timpul implementării EUR 895.789
Sub‐TOTAL EUR 42.199.130
Taxe legale (în eligibil)/TVA în neeligibil EUR 9.899.956
TOTAL EUR 52.099.086
Tabel 92: Costuri investiționale – alternativa C
TOTAL
Cost proiect în timpul implementării
Onorariu planificare/proiectare EUR 703.430
Achiziționare terenuri EUR 0
Construcție EUR 19.370.570
Instalație și utilaje EUR 12.881.457
Cheltuieli neprevăzute EUR 1.843.167
Ajustare preț EUR 1.430.368
Asistență tehnică EUR 1.000.773
Publicitate EUR 500.000
Supervizare pe timpul implementării EUR 895.789
Sub‐TOTAL EUR 38.625.555
Taxe legale (în eligibil)/TVA în neeligibil EUR 9.123.595
TOTAL EUR 47.749.150
Tabel 93: Costuri investiționale – alternativa D
Euro Costuri totale proiect�(A)
1. Onorariu planificare/proiectare 796.102
2. Achiziționare terenuri 0
3. Clădiri și construcții 17.524.642
4. Instalație și utilaje 13.827.055
5. Cheltuieli neprevăzute 2.055.027
6. Ajustare preț 1.278.478
7. Asistență tehnică 632.101
8. Publicitate 500.000
9. Supervizare pe timpul implementării 913.746
193
10. Sub‐TOTAL 37.527.150
11. TVA, comisioane și taxe 8.985.910
12. TOTAL 46.513.060
Tabelul de mai jos prezintă un rezumat al analizei economico‐financiare a celor patru alternative.
Alternativă A B C D
VANE 24.913.249 26.603.699 27.832.886 44.152.026
După cum se poate observa, alternativa D este cea mai bună alternativă din punct de vedere
economic.
Alternativa D include, în plus față de colectarea separată a deșeurilor reciclabile și a fluxurilor
speciale de deșeuri la nivelul întregului județ, și următoarele investiții:
2 stații de transfer noi la Miercurea Ciuc și Corund;
1 stație de sortare nouă la Remetea;
1 stație de compostare nouă la Remetea;
compostare individuală pentru 20.000 de gospodării în mediul rural;
8 centre de colectare prin aport voluntar și 116 insule de colectare;
Închiderea tuturor depozitelor neconforme.
Alternativa a fost selectată pentru a asigura îndeplinirea tuturor țintelor propuse prin Strategia
județului, în principal, cele privind reciclarea/valorificarea deșeurilor de ambalaje și reducerea la
depozitare a cantității de deșeur biodegradabile. Demonstrarea metodei prin care această alternativă
asigură îndeplinirea acestor ținte este prezentată în capitolul de mai jos.
Pe lângă faptul că alternativa D este cea mai bună alternativă din punct de vedere economic (cea mai
mare valoare a VANE) și asigură atingerea obiectivelor și țintelor legislative este și singura alternativă
care este conformă cu ierarhia de gestionare a deșeurilor, promovând valorificarea deșeurilor
municipale biodegradabile. De asemenea, această alternativă asigură conformarea cu prevederile
Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor în ceea ce privește colectarea separată a deșeurilor
biodegradabile. Articolul 31 prevede că autoritățile administrației publice locale sunt responsabile cu
colectarea separată a deșeurilor biodegradabile în vederea compostării și fermentării.
194
7.12 Concluzii
În baza analizei tehnice și economico‐financiare de mai sus, se recomandă pentru implementare
alternativa D.
Figure 21 : Bring Centre – Centru de colectare prin aport voluntar Recultivation of non‐compliant
landfill – Recultivare depozit neconform
Tabelul de mai jos prezintă fluxurile de deșeuri din zonele de colectare.
Tabel 94 : Fluxuri deșeuri ‐ zone de colectare
195
Deșeuri generate* 91.875
Zona de colectare nord 35.775
Zona de colectare sud 40.360
Zona de colectare vest 15.740
Materie intrată stația de sortare 20.877
Din zona de colectare nord 11.545
Din zona de colectare surd 5.365
Din zona de colectare vest 3.967
Materie intrată stația de compostare 23.528
Din zona de colectare nord 6.588
Din zona de colectare surd 12.470
Din zona de colectare vest 4.470
Compostare individuală 4.592
Zona de colectare nord 1.437
Zona de colectare sud 1.706
Zona de colectare vest 1.449
ICI direct la operatorii de servicii reciclare 3.459
Din zona de colectare nord 1.230
Din zona de colectare surd 1.416
Din zona de colectare vest 813
Sticlă – în stația de sortare 2.156
Din zona de colectare nord 837
Din zona de colectare surd 945
Din zona de colectare vest 374
Deșeuri reziduale rezultate în urma sortării 11.101
Deșeuri reziduale rezultate în urma compostării 947
Deșeuri depozitate 49.310
* fără deșeuri municipale periculoase și deșeuri voluminoase
Verificarea îndeplinirii țintelor privind reciclarea/valorificarea deșeurilor de ambalaje
Această secțiune prezintă modalitatea de atingere a țintelor privind colectarea separată / reciclarea /
valorificarea deșeurilor de ambalaje, precum și privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri
biodegradabile.
Tabelele de mai jos prezintă ţintele care trebuie atinse în conformitate cu proiecţia, precum şi
cantităţile care trebuie valorificate / reciclate potrivit opţiunilor tehnice din această alternativă.
În ceea ce privește deșeurile reciclabile, toate cele 4 alternative analizate propun aproape aceeași
opțiune pentru colectarea separată și sortarea deșeurilor reciclabile, opțiune prezentată în secțiunile
anterioare.
Tabel 95 : Ţinte privind reciclarea / valorificarea ambalajelor
Material Cantitate deșeuri de ambalaje (tone)
2011 2012 2013
Hârtie și carton 2.675 2.942 3.237
196
Plastic 772 955 1.313
Sticlă 1.023 1.266 1.547
Metale 375 412 454
Lemn 335 369 405
Total reciclare 6.632 7.930 9.595
Total valorificare 7.642 9.040 10.468
Tabel 96 : Cantități de deșeuri de ambalaje reciclate
Material
Cantităţi de deşeuri de ambalaje (tone/an)
2013 2014 2015 2016 2017 2018
Hârtie și carton
Stație de
sortare 2.786 2.878 3.081 3.354 3.435 3.517
Hârtie și carton
ICI direct la
valorificare 728 757 780 796 804 812
Hârtie și carton Total 3.514 3.635 3.862 4.149 4.239 4.329
Plastic
Stație de
sortare 2.856 2.955 3.015 3.069 3.117 3.165
Plastic
ICI direct la
valorificare 728 757 780 796 804 812
Plastic Total 3.584 3.712 3.795 3.865 3.921 3.977
Sticlă
Stație de
sortare 1.940 1.938 2.068 2.192 2.170 2.148
Sticlă
ICI direct la
valorificare 290 302 311 317 320 323
Sticlă Total 2.231 2.240 2.379 2.509 2.490 2.471
Metale
Stație de
sortare 736 744 784 824 826 827
Metale
ICI direct la
valorificare 82 85 87 89 90 91
Metale Total 818 828 871 913 916 918
Lemn
ICI direct la
valorificare 486 506 521 531 537 542
Lemn Total 486 506 521 531 537 542
TOTAL reciclare 10.634 10.922 11.428 11.968 12.102 12.238
Valorificare
energetică deșeuri
de lemn 1.702 1.771 1.824 1.860 1.879 1.898
TOTAL valorificare 12.336 12.693 13.251 13.828 13.981 14.135
Din cele două tabele se poate observa că în cazul implementării sistemelor de colectare propuse și
realizarea stației de sortare, pentru fiecare, în perioada 2011 – 2013 vor fi atinse atât țintele de
reciclare pe materiale, cât și ținta globală.
197
Verificarea îndeplinirii țintelor privind reducerea la depozitare a cantității de deșeuri municipale
biodegradabile
Potrivit datelor prezentate în capitolele anterioare, cantitatea de deșeuri biodegradabile ce trebuie
redusă la depozitare este de:
28.904 tone în anul 2013;
39.203 tone în anul 2016.
În cazul alternativelor A, B și C, reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile se
realizează prin:
compostare individuală;
tratare în stația TMB Remetea (tratare mecano‐biologică simplă în cazul alternativei A și C și
cu generare de combustibil alternativ (RDF) în cazul alternativei B);
compostare în stație mică de compostare (Remetea) – doar deșeurile verzi din parcuri și
grădini;
reciclare și valorificare deșeuri de hârtie, carton și lemn.
Tabel 97: Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile – alternativele A, B și C
Cantitate (tone/an)
Alternativa A Alternativa C
2013 2014 2015 2016 2013 2014 2015 2016
compostare individuală 4.592 4.580 4.590 4.590 4.592 4.580 4.590 4.590
Tratare în stația TMB Remetea 16.500 16.500 16.500 25.500 16.500 16.500 16.500 25.500
Compostare în stația de
compostare Remetea
500 500 500 500 500 500 500 500
Valorificare deșeuri de hârtie și carton în stațiile de sortare (deșeuri de ambalaje și non‐ambalaje)
4.644 4.797 5.136 5.590 4.644 4.797 5.136 5.590
Valorificare deșeuri de hârtie și carton direct de către generatori
728 757 780 796 728 757 780 796
valorificare lemn 2.189 2.276 2.345 2.392 2.189 2.276 2.345 2.392
TOTAL REDUCERE
BIODEGRADABILE 29.153 29.410 29.851 39.368 29.153 29.410 29.851 39.368
Trebuie specificat faptul că, în cazul alternativelor A, B și C, nu este necesară extinderea compostării
individuale în 2016 pentru că stația de tratare mecano‐biologică aduce o contribuție semnificativă în
ceea ce privește reducerea la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile, fiind asigurată
atingerea țintei pentru 2016.
198
În cazul alternativel alese (alternativa D), reducerea cantității de deșeuri biodegradabile se realizează
prin:
compostare individuală;
compostare în stația de compostare Remetea;
reciclare și valorificare deșeuri de hârtie, carton și lemn.
Tabel 98 : Îndeplinirea țintelor privind deșeurile biodegradabile – alternativa D
Cantitate (tone/an)
2013 2014 2015 2016
compostare individuală 4.592 4.580 4.590 9.199
Compostare în stația de compostare
Remetea 22.351 22.195 22.138 22.084
Valorificare deșeuri de hârtie și carton în stațiile de sortare (deșeuri de ambalaje și non‐ambalaje)
4.644 4.797 5.136 5.590
Valorificare deșeuri de hârtie și carton direct de către generatori
728 757 780 796
Valorificare deșeuri din lemn2.189 2.276 2.345 2.392
TOTAL REDUCERE BIODEGRADABILE 34.504 34.605 34.989 40.061
Se observă că se poate atinge ținta pentru 2013 dacă sunt atinse obiectivele și țintele privind
reciclarea/valorificarea deșeurilor de hârtie, carton și de lemn, cu compostarea individuală deja în
curs de impementare și depozitul Remetea deja în operare.
Ținta pentru 2016 va fi atinsă doar prin extinderea compostării individuale la 60% din totalul de
gospodării din zona rurală.
199
8. PARAMETRI DE PROIECTARE
8.1 Creşterea populaţiei
8.1.1 Motodologia și ipotezele utilizate pentru proiecția demografică
În cadrul analizei au fost utilizate următoarele date statistice primare:
Recensământ 1992 ‐ date referitoare la județul Harghita
Recensământ 2002 ‐ date referitoare la județul Harghita
Anuarul Demografic al Romnâniei 2006, INS
Anuarul Demografic al Romnâniei 2007, INS
Anuarul Demografic al Romnâniei 2008, INS
Anuarul Statistic al județului Harghita 2010, INS
Analiza are limitele sale pentru că s‐a bazat pe datele statistice disponibile pentru zonă în perioada
dată. De asemenea, au fost utilizate și date secundare, indicaate în text. De exemplu: analiza socio‐
demografică a zonei de proiect.
Am realizat un studiu privind dinamica naturală a populației umane și migrația acesteia pe baza
natalității, mortalității și a datelor privind migrația (se regăsește în Anexa 02). Proiecția demografică
pentru perioada 2009‐2039 a avut la bază aceste date. Numărul de populație și modificările
prevăzute în ceea ce privește populația sunt prezentate pe localități. Proiecția demografică este
realizată pe baza datelor de recensământ disponibile și calculele furnizare de către INS. Mai mult, am
utilizat datele și calculele realizate de alți sociologi.
8.1.2 Proiecția populației
Potrivit teoriei proiecției populației, proiecții precise cu privire la tendințele viitoare ale evoluției
populației pot fi calculate doar în ceea ce privește dinamica naturală a populației și migrația. Cea mai
populară metodă este Modelul Kohorsz care a fost utilizat de István CSATA și Tamás KISS în lucrarea
lor din anul 20074. Pe de o parte, această metodă ia în considerare regulile ciclului biologic uman și,
pe de altă parte, ia în considerare acele aspecte socio‐culturale care au un impact asupra mortalității
și natalității (Csata‐Kiss 2007:7). Autorii presupun că dinamica naturală a populației și impactul
acesteia asupra evoluției populației pot fi prevăzute. În ciuda acestui fapt, prevederea tendințelor
populației este un proces mai dificil și mai complex din cauza impactului migrației asupra
modificărilor ratelor populației într‐o perioadăfoarte scurtă de timp. Fluxurile migraționale pot fi
afectate de factori externi care pot duce la creșterea sau descreșterea volumului de fluxuri, așa cum
4 CSATA I., KISS T. (2007): Perspective privind populația. Prognoză privind diviziunea regională a populației de etnice maghiară din Transilvania pentru următorii douăzeci până la treizeci de ani. (Titlu original: Népesedési perspektívák. Az erdélyi magyar népesség regionálisan tagolt előreszámítása húsz és harminc éves időtávra.) Societatea din Transilvania 2 (Erdélyi Társadalom Könyvek 2), Editura Kriterion (Kriterion Kiadó), Cluj‐Napoca
200
s‐a întâmplat în contextul crizei economice internaționale. Un alt avantaj al Modelului Kohorsz este
acela că face posibilă prevederea structurii populației.
În cele ce urmează, vom lua în considerare doar impactul dinamicii naturale a populației din punctul
de vedere al evoluției populației. Caracteristici ale migrației nu sunt incluse în analiză, în principal, din
cauza lipsei de date relevante și faptului că aceasta poate suferi mari schimbări. După cum putem
vedea, proiecția care ia în considerare dinamica migrației arată rate semnificativ mai mici și rezultă o
descreștere mult mai emfatică a populației decât în cazul celei care ia în considerare doar natalitatea
și mortalitatea.
Pentru proiecția demografică determinată pentru 30 de ani s‐au utilizat următoarele date:
Populația globală: populația României calculată la data de 1 iulie pe sexe, ani și județe
(date de la INS pentru anii 2007‐2008)
Ratele mortalității și natalității în anii 2007 și 2008 sunt considerate ca permanente
pentru calculul pentru perioada 2008‐2038 și au fost utilizate doar datele privind județul
Harghita.
Din moment ce nu a fost avută în vedere dinamica migrației, populația analizată a fost
considerată ca și închisă.
Analiza de mai jos introduce trei modele de proiecție demografică ce utilizează date și metode de
calcul diferite. Scopul este de a prezenta o imagine de ansamblu mai mare a posibilelor scenarii
privind evoluția populației în județul Harghita.
Primul model (A) este bazat strict pe prognozele autorilor Csata‐Kiss. Acest model consideră
dinamica naturală a populației (natalitatea, mortalitatea) ca și coeficienți de migrare și are la bază
Modelul Kohorsz. Cu toate acestea, proiecția realizată în cadrul modelului furnizează date doar
pentru anii 2022 și 2032.
Cea de‐a doua proiecție (B) poate fi numită lineară pentru că prognozează numărul de populație așa
cum s‐a întâmplat în ultimii 20 de ani. Acest model este unul mecanic și exclude factorii socio‐
culturali. Acesta pornește de la prezumția că tendințele din trecut vor continua invariabil și în viitor.
Cel de‐al treilea model (C) ia în considerare doar dinamica naturală a populației și calculează
tendințele doar din 5 în 5 ani. Acesta prognozează evoluția populației pentru anii 2013, 2018, 2023,
2028, 2033 și 2038 și ia în considerare doar ratele natalității și mortalității aferente anilor 2007 și
2008.
Datele aferente fiecărui model sunt prezentate în tabelul de mao jos.
Tabel 99: Proiecția populației județului Harghita pentru perioada 2009‐2032 conform diferitelor modele
Modelul A
(bazat pe dinamica
naturală a populației și
datele privind migrația
date de către Csata‐
Kiss)
Modelul B
(model linear)
Modelul C
(proiecție bazată pe
datele privind migrația
naturală)
Modelul C+
(proiecție ce are la
bază datele privind
dinamica naturală a
populației pe fiecare
an)
1990 361.856 361.856 361.856
201
Modelul A
(bazat pe dinamica
naturală a populației și
datele privind migrația
date de către Csata‐
Kiss)
Modelul B
(model linear)
Modelul C
(proiecție bazată pe
datele privind migrația
naturală)
Modelul C+
(proiecție ce are la
bază datele privind
dinamica naturală a
populației pe fiecare
an)
1992 348.335 348.335 348.335
2002 326.222 326.222 326.222 326.222
2003 326.300 326.300 326.300
2004 326.350 326.350 326.350
2005 326.500 326.500 326.500
2006 326.650 326.650 326.650
2007 325.997 325.997 325.997
2008 325.089 325.089 325.089
2009 325.345 325.345
2010 324.910 324.486
2011 324.548 324.143
2012 324.170 323.747
2013 323.778 322.980 323.527
2014 323.400 322.671
2015 323.018 321.824
2016 322.634 321.006
2017 322.253 320.192
2018 321.870 318.357 319.360
2019 321.488 318.148
2020 321.106 316.943
2021 320.723 315.726
2022 294.300 320.341 314.511
2023 319.958 311.814 313.299
2024 319.576 311.730
2025 319.194 310.158
2026 318.811 308.586
2027 318.429 307.014
2028 318.047 303.500 305.440
2029 317.664 303.599
2030 317.282 301.757
2031 316.900 299.914
2032 277.800 316.517 298.070
2033 316.135 293.862 296.225
2034 315.753 294.202
2035 315.370 292.178
2036 314.988 290.152
2037 314.606 288.126
2038 314.223 283.347 286.098
2039 313.841 284.069
Sursă: Anuarul Statistic al județului Harghita 2010; Anuarul Demografic al României 2007 și 2008
202
Pentru o înțelegere mai ușoară și o prezentare vizuală mai convingătoare, datele sunt prezentate sub
formă de grafic.
Figura 22: Proiecția populației calculată cu ajutorul a diferite metode până în anul 2039
Sursă: Anuarul Statistic al județului Harghita 2010;Anuarul Demografic al României, 2007 și
2008
După cum se vede în tabel și grafic, modelul de prognoză cel mai pesimist este cel realizat de Csata‐
Kiss care prognozează cel mai dramatic declin al numărului populației în regiune care nu ajunge la
278.000 în anul 2032.
Cu toate acestea, rezultatele nu sunt surprinzătoare pentru că acest calcul a stat la baza determinării
dinamicii naturale a populației și ia în considerare și datele privind migrația. Proiecția populației
realizată de autori a fost calculată pe regiuni și miroregiuni în județul Harghita. Mai jos se poate
vedea proiecția realizată pe cinci unități:
Tabel 100: Proiecția populației pe 5 regiuni și microregiuni în județul Harghita realizată de Csata‐Kiss, anii
2022 și 2032
Regiuni și microregiuni în județul
Harghita 2002 2022 2032
Ciuc Region 120.952 110.200 104.400
Giurgeu Region 88.999 79.900 75.100
Odorheiu Region 90.055 81.100 76.800
Microregiunea Cristuru Secuiesc 19.006 16.600 15.600
Microregiunea Vlăhița 12.550 11.000 10.300
Sursă: Csata‐Kiss, 2007: p. 123‐132.
Model C (migrația naturală)
Model B (model linear)
Model C+ (migrația naturală calculată pentru toți anii)
Model A (Csata‐Kiss)
203
Potrivit proiecției Csata‐Kiss, se estimează că în perioada proiectată de 20 ani, cel mai important
declin de 18 % se va înregistra în două microregiuni (Cristuru Secuiesc și Vlăhița). Zona cea mai
urbană, i.e. singura regiune urbană dens populată este Ciuc unde se estimează o descreștere a
populației de doar 13,7 % în acești 20 ani.
Rezultatul proiecției lineare arată că populația va înregistra o descreștere de doar 3,4 % în 30 ani,
astfel, prognozându‐se că populația județului se va stabiliza la în jur de 314.000 locuitori în anul
2039. Trebuie să menționăm că rata de descreștere a fost de 10 % în primii 20 ani după modificarea
regimului comunist.
În final, proiecția care ia în considerare doar dinamica naturală a populației prognozează o
descreștere de aproximativ 13 % a numărului de rezidenți și, potrivit calculelor, va ajunge la doar
283.000 rezidenți în anul 2032.
Din punct de vedere metodologic și teoretic, prognoza cea mai de încredere de aplicat în viitor și
utilizat în planul de gestionare a deșeurilor în județul Harghita este Modelul C+.
Acest model demografic are la bază date privind dinamica naturală a populației și poate fi aplicată cu
succes în ceea ce privește planul de gestionare a deșeurilor din următoarele motive:
În primul rând, este singurul model dintre cele prezentate care s‐a bazat exclusiv pe date
oficiale care sunt toate adevărate pentru întreaga perioadă,
În al doilea rând, perioada analizată 2009‐2039, comparativ cu Modelul C, ne furnizează date
pentru fiecare an,
Și în cele din urmă, pentru că nu este nevoie să se aplice datele privind migrația pentru acest
tip de model ale cărui date ar prezenta doar așa‐numitele date „oficiale” ale fenomenului,
fiind astfel doar date parțiale.
În ceea ce privește tendințele viitoare ale evoluției structurii populației (urban‐rural), Modelul C+ ne
poate ajuta să definim cum va arăta structura urbană‐rurală a județului Harghita în următorii 30 ani.
Prognoza potrivit acestui model prezintă modificări importante: dacă populația în mediul rural
constituie 55 % din populația din prezent a județului, se presupune că va crește la 58 % până în anul
2039.
8.2 Colectare și transport
Sunt avute în vedere obiectivele și țintele legislative, precum și cele stabilite prin Tratatul de Aderare
și obiectivele POS Mediu, urmând ca SIGD să includă colectarea separată a deșeurilor menajere.
Sistemul de colectare separată a deșeurilor menajere include colectarea deșeurilor reciclabile, unde
e fezabil, a deșeurilor biodegradabile și colectarea deșeurilor menajere.
În general, capacităţile volumetrice ale containerelor pentru colectarea deşeurilor reziduale,
colectarea separată a materialelor reciclabile, colectarea separată a deşeurilor municipale
biodegradabile etc. care vor fi puse la dispoziţie depind de:
numărul de persoane deservite de un container;
204
canitatea de deşeuri reziduale/reciclabile sau biodegradabile generate pe persoană;
frecvenţa de colectare – zilnic, de 2/3 ori pe săptămână, săptămânal, o dată la două
săptămâni etc.
Containerele trebuie să fie compatibile cu vehiculele de colectare. Pentru ca sistemul de colectare,
per ansamblu, să fie flexibil și eficient din punct de vedere al costurilor, trebuie să fie posibilă
alocarea vehiculelor de colectare pe diferite runde de colectare.
Sistemul de colectare în cadrul alternativei selectate constă în următoarele:
în mediul urban:
o colectarea separată a deșeurilor reciclabile se realizează prin insule de colectare
(echipate cu containere pentru colectarea separată a deșeurilor de hârtie și carton,
deșeuri de plastic și deșeuri de metal și deșeuri de sticlă). În plus față de insulele de
colectare, deșeurile reciclabile vor fi colectate și prin intermediul unui sistem de
colectare prin aport voluntar în cadrul a 8 centre de colectare prin aport voluntar
care vor fi realizate în cadrul proiectului;
o colectarea deșeurilor biodegradabile este realizată prin intermediul sistemului de
colectare din ușă‐în‐ușă de la întreaga populație din mediul urban. Casele cu
gospodării individuale și cele multifamiliale vor fi dotate cu pubele de 120 l și iar în
zonele de blocuri vor fi amplasați recipienți de 1.100 l;
o în zonele de case, colectarea deșeurilor reziduale se va realiza prin intermediul
sistemului de colectare din ușă‐în‐ușă, iar în zonele de blocuri prin intermdiul
punctelor de colectare;
în mediul rural:
o colectarea deșeurilor reciclabile, cu excepția deșeurilor de sticlă, va fi realizată cu
ajutorul sacilor de plastic ce vor fi asigurați de operatorii de salubrizare;
o colectarea deșeurilor de sticlă se va realiza cu ajutorul containerelor tip iglu de 1,5
m3 amplasate la punctele de colectare;
o în primă fază, compostarea individuală va fi implementată doar la 30 % din
gospodării (prin achiziționarea în cadrul proiectului a 20.000 de unități de
compostare individuală), în anul 2016 compostarea individuală fiind extinsă la 60 %
din gospodării;
o deșeurile reziduale vor fi colectate în pubele de 120 l prin intermediul sistemului de
colectare din ușă‐în‐ușă.
Anexa 04 ‐ Colectare și transport prezintă calculele privind cantitățile de deșeuri proiectate a fi
colectate, pe tip de vehicul de colectare. Pentru calcul au fost folosite următoarele ipoteze:
205
70 % din cantitatea generată va fi colectată în containere pentru deșeuri de hârtie și carton în
mediul urban începând cu anul 2013, gradul de deservire crescând la 80 % în anul 2016. Gradul
de deservire face referire atât la colectarea prin insule de colectare, cât și prin sistemul de
colectare prin aport voluntar. În containere, pe lângă deșeuri de hârtie și carton, se vor regăsi și
impurități, estimându‐se un procent de aproximativ 5 % de deșeuri reziduale;
60 % din cantitatea generată va fi colectată în containere pentru deșeuri de plastic și metal în
mediul urban începând cu anul 2013, gradul de deservire crescând la 70 % în anul 2016. Gradul
de deservire face referire atât la colectarea prin insule de colectare, cât și prin sistemul de
colectare prin aport voluntar. În containere, pe lângă deșeuri de plastic și metal, se vor regăsi și
impurități, estimându‐se un procent de aproximativ 15 % de deșeuri reziduale;
60 % din cantitatea generată va fi colectată în containere pentru deșeuri de sticlă în mediul urban
începând cu anul 2013, gradul de deservire crescând la 70 % în anul 2016.
85 % din cantitatea generată se va regăsi în recipienții pentru colectarea separată a deșeurilor
biodegradabile în mediul urban. Pe lângă deșeurile biodegradabile, în recipienți se vor regăsi și
impurități (5 %);
60 % din cantitatea generată de deșeuri de hârtie, carton, plastic și metal va fi colectată cu
ajutorul sacilor de plastic în anul 2013, iar în anul 2016 gradul de deservire va crește la 65 %.
Impuritățile găsite vor fi între 5 și 15 %;
50 % din cantitatea generată va fi colectată în containere pentru deșeuri de sticlă în mediul rural
începând cu anul 2013, gradul de deservire crescând la 60 % în anul 2016.
compostarea individuală în mediul rural va duce la descreșterea cantității generate cu 25 % în
anul 2013 și cu aproximativ 50 % în anul 2016. Se presupune că în anul 2013, 30 % din populație
va composta individual aproximativ 80 % din cantitatea de deșeuri biodegradabile compostabile.
În anul 2016, 60 % din populație va composta 80 % din cantitatea generată.
În tabelul de mai jos sunt prezentate cantitățile de deșeuri biodegradabile colectate separat, în
mediul urban și rural, pe tipuri de deșeuri.
Tabel 101: Colectare separată deșeuri menajere
2013 2016
MEDIU URBAN
Hârtie și carton 4.584 5.339
Plastic şi metal 6.571 7.112
Sticlă 1,286 1,439
Deșeuri biodegradabile 16,891 16,564
Deșeuri reziduale 8,007 7,087
MEDIU RURAL
Hârtie și carton 2,465 2,741
Plastic şi metal 5,144 5,466
Sticlă 548 645
Deșeuri biodegradabile 4,592 9,199
Deșeuri reziduale 14,844 10,065
206
8.2.1 Colectarea separată a deșeurilor
Numărul optim de puncte de colectare separată este de 1 punct la 1.000 persoane. Dacă publicul
este dispus să coopereze, se poate estima că se va colectata o cantitatea de 10.000 t/an de deșeuri
de ambalaje pe o insulă de colectare cu 3 containere (hârtie+carton, plastic+metal, sticlă).
Containerele utilizate în cadrul insulelor sunt de tip fără roți, cu golire în partea inferioară, de culori și
cu orificii standard. Durata minimă de viață a acestor containere este de 10 ani. Dacă sunt acestea
sunt de plastic, plasticul trebuie îmbibat într‐o anumită substanță și stabilizat UV.
În cazul containerelor de olastic, 3 % din costurile de capital trebuie adăugate la costurile de O&Î
(înlocuire în caz de stricăciuni cauzate de furturi, foc etc.
Având în vedere aceste ipoteze, precum și pe cele prezentate mai sus, au fost determinați recipienții
necesari pentru colectarea separată a deșeurilor.
Astfel, se estimează că în mediul urban sunt necesare 116 insule, fiecare insulă echipată cu 3
containere tip iglu (1 container de 1,5 m3 pentru deșeuri de sticlă și 2 containere de 2,5 m3 pentru
deșeuri de hârtie și carton, respectiv plastic și metal). În mediul rural este necesară achiziționarea de
170 containere tip iglu de 1,5 m3 pentru colectarea separată a deșeurilor de sticlă.
Pentru Băile Tușnad sunt prevăzute 2 insule ce vor fi echipate cu containere speciale cu un sistem de
protecție împotriva urșilor.
Nu există nicio practică UE cu privire la utilziarea de containere cu sistem de protecție împotriva
urșilor. (Nu prea mai există țări în care urșii să fie liberi). Din acest motiv nu există soluții
standardizate pentru recipienți de colectare cu sistem de protecție împotriva urșilor.
Sistemul de protecție împotriva urșilor propus constă într‐o cutie metalică, confecționată din tablă de
oțel, prevăzută cu un sistem special care permite deschiderea trapei prin care sunt aruncate
deșeurile numai de către oameni, urșii neavând posibilitatea de activare a dispozitivului de
deschidere.
Cutia metalică practic acoperă containerul în care se realizează colectarea deșeurilor, fiind fixată de
suprafața de beton cu un sistem de prindere special care să asigure rezistență la tentativele de
împingere sau răsturnare din partea urșilor care caută mâncare în containere.
Înființarea insulelor de colectare este responsabilitatea operatorilor de salubrizare. Identificarea
amplasamentelor pentru insule se va realiza în cadrul etapei de implementarea a proiectului.
Lista de puncte de colectare în fiecare docalitate din județ este prezentată în Anexa 04.
Tabelul de mai jos prezintă recipienții necesari pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile.
Tabel 102: Recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor reciclabile
Tip recipient Număr (buc)
207
Container insulă de colectare deșeuri (tip iglu) ‐ 1.5 m3 284
Container insulă de colectare deșeuri (tip iglu) ‐ 2.5 m3 228
containere pentru insulele de colectare deșeuri din
orașul Băile Tușnad ‐ cu sistem de protecție împotriva
urșilor ‐ 1.1 m3
6
Atunci când s‐a determinat necesarul de recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor
biodegradabile, au fost luate în considerare următoarele ipoteze, având în vedere structura existentă
a locuințelor:
Casele cu o familie vor fi dotate cu o pubelă de 120 l;
Casele multifamiliale vor fi dotate cu câte o pubelă de 120 l;
Populația din zona de blocuri va realiza colectarea în containere de 1,1 m3.
Tabelul de mai jos prezintă recipienții necesari pentru colectarea separată a deșeurilor
biodegradabile.
Tabel 103: Recipienți pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile
Tip recipient Număr (buc)
Pubelă pentru colectarea deșeurilor biodegradabile pentru casele individuale (120 l, maro)
15.750
Pubelă pentru colectarea deșeurilor biodegradabile pentru casele cu 2‐4 apartamente (120 l, maro)
80
Pubelă pentru colectarea deșeurilor biodegradabile pentru blocurile mari (1.100 l, maro)
1.150*.
unități de compostare individuală 20,000
* 20 containere (pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile în zona de blocuri din orașul
Băile Tușnad) vor fi echipate cu sisteme de protecție împotriva urșilor.
Mai mult, pentru orașul Băile Tușnad s‐a prevăzut achiziționarea a 20 containere cu sisteme de
protecție împotriva urșilor pentru colectarea deșeurilor reziduale din zona de blocuri.
8.2.2 Centre de colectare prin aport voluntar
Mai jos vă prezentăm criteriile principale de proiectare (mărime, capacitate, sistem) utilizate pentru
dimensionarea centrelor de colectare prin aport voluntar.
Amplasarea ideală pentru un centru de colectare prin aport voluntar este într‐un loc des frecventat,
cu cel puțin 7.000‐15.000 persoane ce locuiesc în zonă.
Suprafața minimă a terenului unui centru de colectare prin aport voluntar este de 10 ori suprafața
acoperită de un container, însă cel puțin 400 m2.
208
Containerele de la centrele de colectare sunt containere din oțel, de diverse mărimi (5‐24m3), cu
excepția containerele pentru colectarea deșeurilor menajere periculoase care pot fi diferite (ex. cu
perete dublu de plastic cu capac). Tipurile de containere sunt descrise în detaliu în Capitolul 9.2.2.1.
Se recomandă un șopron deschis sau o structură cu acoperiș pentru acoperirea containerelor și
pentru a proteja conținutul acestora de precipitații.
Trebuie asigurat un acces facil și infrastructura. În vederea asigurării sănătății și securității umane și a
mediului, centrul de colectare prin aport volunatr trebuie încercuit cu un gard înalt și trebuie realizat
pe un teren solid (asfalt). Centrul de colectare prin aport voluntar este dotat cu luminat exterior.
Semne de mărime mare trebuie să asiste publicul în găsirea containerului corect.
Un centru de colectare prin aport voluntar trebuie să fie accesibil pentru mașini cu remorică sau chiar
camioane cu o greutate mai mică de 3,5 t și, bineînțeles, pe jos. Traficul de export nu este unul
semnificativ, fiind vorba, în medie, de 1‐2 camioane pe zi.
Ar fi de dorit să se realizeze un centru de colectare cu aport voluntar pentru fiecare 10.000 – 15.000
persoane, însumând un total de 23 centre de colectare prin aport voluntar. Cu toate acestea, din
cauza costurilor investiționale și de operare rificate și având în vedere numărul limitat de parcele
asigurate în acest scop de consiliile locale, numărul de centre de colectare prin aport voluntar a
trebuit redus.
Pentru fiecare tip de deșeu a fost furnizat un container; containerele cele mai mari pentru tipurile
cele mai frecvente de deșeuri.
În cadrul proiectului se propune realizarea a 8 centre de colectare prin aport voluntar, după cum
urmează:
Miercurea Ciuc;
Toplița;
Bălan;
Gheorghieni;
Cristuru Secuiesc;
Corund;
Sânsimion;
Vlăhița.
Tipurile de deșeuri ce urmează a fi colectate în cadrul centrelor de colectare prin aport voluntar sunt
după cum urmează:
Deșeuri biodegradabile - container metalic de 24 m3; Deșeuri de plastic - container închis de 12 m3; Deșeuri de hârtie - container închis de 5 m3 cu fantă; Textile uzate - container închis de 5 m3 cu un orificiu standard; Deșeuri inerte și voluminoase rezultate din lucrări de construcții și demolări -
container de 6 m3; Deșeuri de metal - container de oțel de 6 m3 cu fantă; Deșeuri de sticlă albă și colorată - container de 6 m3;
209
Deșeuri voluminoase (ex. mobilă, saltele etc.) - container de 24 m3; Anvelope uzate - container deschis de 6 m3; Deșeuri de echipamente electrice și electronice - container închis de oțel de 12 m3;
Centrele de colectare Miercurea Ciuc și Corund se află pe aceleași amplasamente ca și stațiile de
transfer Miercurea Ciuc, respectiv Corund ce urmează a fi realizate în cadrul proiectului.
Centrul de colectare Sânsimion va fi realizat pe același amplasament cu stația de sortare existentă, în
cadrul proiectului fiind achiziționate doar containerele menționate anterior.
Centrele de colectare prin aport voluntar de la Toplița, Bălan, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc și Vlăhița
vor fi realizate în cadrul proiectului. Anexa 05 include rapoartele Tehnice pentru cele cinci centre de
colectare (Componentele 04 ‐ 08). Detaliile tehnice privind centrele de colectare e la Miercurea Ciuc
și Corund sunt prezentate în rapoartele tehnice aferente stațiilor de transfer, de asemenea
prezentate în Anexa 05 (Componentele 02 și 03).
Consiliul Județean harghita a emis un certificat de urbanism pentru toate investițiile din cadrul
proiectului (CU nr. 232 din data de 05.10.2012). Certificatul de urbanism include și cele 8 centre de
colectare prin aport voluntar.
8.2.3 Vehicule de colectare și transport
Sarcina utilă medie a vehiculelor de colectare (atât cu presă pneumatică de compactare, cât și cu
presă rotativă de compactare) s‐a calculat ca fiind de 4,5 t/vehicul. Consumul de carburanți este
prezentat mai jos.
Tabel 104: Consum estimat de carburanți pentru vehiculele de colectare și transport
Tip vehicul
Consum mediu de
carburanți [litru de
benzină/100 km]
Vehicul colectare deșeuri (sarcină utilă 6 t), utilizat pe drumuri publice de
diferite suprafețe, cu opriri frecvente în zone locuite 50
Camion cu remorcă dotat cu 1 container mobil (sarcină utilă 10 t), utilizat pe
drumuri publice din zone de munte 50
Camion cu remorcă pentru transportul baloților (sarcină utilă 24 t), utilizat pe
drumuri publice de diferite suprafețe 50
Tabel 105: Estimare privind lungimea drumurilor interioare ale localităților
Lungime totală drumuri din mediul urban în județul Harghita [km] ‐
Sursă: INS 471
Număr rezidenți în mediul urban în județul Harghita [persoană] ‐ Sursă:
INS 141.369
Lungime medie drumuri per capita [m/loc] 3
210
Costurile de întreținere ale vehiculelor sunt destul de ridicate în primii ani din cauza raparațiilor ce
trebuie să aibă loc în cadrul garanției. Ulterior, costurile pot crește din cauza reparațiilor. În medie,
am calculat în plus la costurile anuale de O&Î 5 % costuri capitale per vehicul.
8.2.4 Staţii de transfer
Anexa 04 ‐ Colectare și transport prezintă estimările privind cantitățile de deșeuri colectate per tip de
vehicul, precum și estimările privind capacitățile. Așadar, capacitățile celor două stații de transfer ce
urmează a fi realizate în cadrul proiectului sunt estimate după cum urmează:
Stația de transfer Miercurea Ciuc cu o capacitate de aproximativ 40.000 t/an (aproximativ
21.834 t/an deșeuri reziduale, 5.365 t/an deșeuri reciclabile și 12.470 t/an deșeuri
biodegradabile). O cantitate de 5.700 t/an de deșeuri reciclabile colectate separat din zonă este
sortată în stația de sortare Sânsimion;
Stația de transfer Corund cu o capacitate de aproximativ 17.000 t/an (aproximativ 8.069 t/an
deșeuri reziduale, 3.967 t/an deșeuri reciclabile și 4.470 t/an deșeuri biodegradabile).
Stațiile de transfer vor fi dotate cu prese staționare orizontale care vor presa deșeurile (în special
deșeurile reziduale) în containere de 16 ‐ 24 m3.
Tabel 106: Parametri de proiectare utilizați pentru dimensionarea stațiilor de transfer
Parametru Miercurea Ciuc Corund
Număr total de zile de funcționare
pe an 254 zile 254 zile
Ore funcționare pe zi 8 ore 8 ore
Ore funcționare pe săptămână 40 ore 40 ore
Nivel mediu de încărcare stație 90% 90%
Capacitate medie de funcționare a
stației
40.000 t/an, din care:
21.834 t/ an deșeuri
reziduale;
5.365 t/ an deșeuri
reciclabile
12.470 t/ an deșeuri
biodegradabile.
17.000 t/an, din care:
8.069 t/ an deșeuri
reziduale;
3.967 t/ an deșeuri
reciclabile
4.470 t/ an deșeuri
biodegradabile.
Capacitate zilnică 157,5 t/zi 67 t/zi
Densitate estimată a deșeurilor ce
intră în stație
Medie 0,4 t / m3
Densitate estimată a deșeurilor Medie 0,8 to /m3
211
încărcate în container
Capacitate teoretică container 19 t 13 t
Capacitate încărcare container 90% 90%
Capacitate container 17 t 12 t
Tipuri container Containere 24 m3 Containere 16 m3
Număr containere 10 (inclusiv 1 container de
rezervă)
7 (inclusiv 1 container de
rezervă)
Timp mediu până la depozit,
inclusiv timpi de operare
74 km ~ 4 ore 72 km ~ 4 ore
Număr curse per camion 2 2
Număr total camioane 6 (5+1) 4 (3+1)
Greutate netă a vehiculului aprox. 16 t aprox. 16 t
Număr angajați 11 angajați, 1 schimb 9 angajați, 1 schimb
Operarea staţiilor de transfer
Principalul parametru funcțional ce trebuie atins, asigurat și menținut la darea în folosință a stațiilor de
transfer este descărcarea și mutarea spre CIGD Remetea a cantității zilnice necesare de deșeuri într‐un interval
de 8 ore de continuă operare.
Operațiile de transport deșeuri menajere vor fi realizate de un operator autorizat.
Vehiculul de transport încărcat cu deșeuri urcă ‘’marche‐arriere’’ pe rampa platformei de descărcare și se
mișcă până atinge cu axul roților din spate limita de mișcare. Doar după aceea este permisă descărcarea
deșeurilor din vehicul în silozul presei de compactare.
Containerul plin se află pe platforma de schimbare container de unde, cu ajutorul unui mecanism de ridicare și
rulmenți cu role conice este ridicat/așezat pe platforma vehiculului de transport.
Platforma de operare are o suprafață suficientă pentru a permite ca vehicului de transport și containerul
metalic să se afle pe platformă în același timp și mai rămâne și o zonă tampon pentru prinderea/ridicarea
containerului. După ce containerul metali este pus și fixat pe platforma vehiculului de transport, ansamblul
poate părăsi zona și să pornească spre depozitul zonal. Fiecare vehicul va transporta 1 container.
Având în vedere distanța de aproximativ 70 km de la ST1 Miercurea Ciuc și ST2 Corund la CIGD Remetea,
precum și un drum dus‐întors de 4 ore (inclusiv timpul de descărcare) și pentru a putea respecta timpul de
lucru de 8 ore al stațiilor de transfer este necesară ce?
Deșeurile colectate separat vor fi transferate în containere separate, după cum urmează:
Deșeuri reziduale ‐ 5 containere în cazul stației de transfer Miercurea Ciuc și 3 containere în
cazul stației de transfer Corund;
212
Deșeuri reciclabile ‐ 1 container în cazul stației de transfer Miercurea Ciuc și 1 container în cazul
stației de transfer Corund;
Deșeuri biodegradabile ‐ 3 containere în cazul stației de transfer Miercurea Ciuc și 2 containere
în cazul stației de transfer Corund.
Rapoartele tehnice care conțin detaliile privind stațiile de transfer proiectate sunt prezentate în
Volumul II – Anexa 5. Mai multe detalii vor fi prezentate în cadrul proiectării în detaliu.
8.3 Proiectarea depozitului
Proiectarea inițială a noului depozit regional în județul Harghita trebuie să aibă la bază următoarele
principii:
dispersia minimă și reținerea contaminanților;
generare cantitate minimă levigat;
impacte reduse asupra mediului;
preservarea și protecția mediului natural pe amplasament și în jurul acestuia;
limitarea costurilor.
Pe amplasamentul noului depozit regional se regăsește o combinație de servicii și instalații care dau
naștere așa‐numitului„W”. Acestea sunt: acceptarea și stocarea temporară a deșeurilor, sortarea
deșeurilor, compostarea deșeurilor organice, servicii de întreținere, activități de monitorizare și
control a noului depozit și instalațiile suport.
În vederea schimbării categoriei de folosință a terenului de la Remetea, s‐a realizat un Plan Urbanistic Zonal
care a fost supus procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Procedura s‐a finalizat prin emiterea
Deciziei de Încadrare nr. 6200/31.03.2010.
8.3.1 Legislație privind proiectarea depozitelor
Deșeurile municipale sunt considerate deșeuri neperciuloase în conformitate cu HG nr. 349/2005
privind depozitele de deșeuri și HG nr. 856/16.08.2002 privind gestionarea deșeurilor.
Proiectarea depozitului trebuie realizată în conformitate cu legislația de mediu a Uniunii
Europene,inclusiv Directiva 99/31/CE. Pe de altă parte, proiectarea de depozite în Romțnia trebuie să
se desfășoare și în conformitate cu legislația românească Ordinul MAPM nr. 867/30.09.2002 (criterii
de acceptare privind deșeurile pentru fiecare clasă de depozit). Aceste clase sunt definite de Legea
nr. 137/1995 privind protecția mediului (OUG nr. 91/20.06.2002) și regimul deșeurilor (OUG nr.
78/2000 modificată și aprobată de Legea nr. 426/2001).
Din decembrie 2002, proiectarea depozitelor trebuie realizată în conformitate cu „Normativul tehnic
privind stocarea deșeurilor, construcția, exploatarea, monitorizarea și închiderea depozitelor de
deșeuri” aprobat prin Ordin MAPM nr. 757/2004 și HG 349/2005.
213
8.3.2 Dimensiunea depozitului de deşeuri
Depozitul este proiectat cu 3 celule, prima celulă cu o capacitate de aproximativ 330.000 t și un
volum de 450.000 m3. Capacitatea totală a depozitului va fi de 1.350.000 t și un volum total de
1.800.000 m3. Durata de viață a depozitului este estimată a fi de 25,15 ani.
În cadrul acestui proiect va fi finanțată doar realizarea primei celule pentru care sunt prezentanți
parametrii de proiectare în tabelul de mai jos.
Tabel 107: Caracteristicile depozitului
Numărul celulei
depozitului
Capacitate
(m3) Suprafață
utilă (m2)
Capacitate
depozit (t)
Durata de viață
a celulei (ani)
Sursă de finanțare
Celula 1 450.000 40.314 337.500 6,25 Finanțare prin
proiectul POS
Celula 2 750.000 38.111 562.500 10,4 Finanțare din fonduri
proprii
Celula 3 600.000 36.141 450.000 8,5 Finanțare din fonduri
proprii
Total 1 800 000 114.566 1 350 000 25,15 ‐
Anexa 04 prezintă cantitățile anuale estimate a fi depozitate de‐a lungul întregii perioade de
planificare.
Tabel 108: Criterii de proiectare principale utilizate pentru dimensionarea primei celule a depozitului
durata de viață proiectată a primei celule 6,25 an
cantitate anuală de DMS ce urmează a fi depozitată în această perioadă 49.000 t / an
cantitate anuală de DMS ce urmează a fi depozitată în 2018 306.250 t
cantitate totală nămol epurare (SU 35%) permisă a fi eliminată până în 2018 30.625 t
rată medie de compactare 0,9 t/m3
capacitate utilă depozit necesară 374.305 m3
Capacitate totală depozit, inclusiv acoperire zilnică, umpleri, diguri și acoperire finală (+20% v/v) 449.160 m3
total planned landfill capacity 450.000 m3
În cazul în care nu sunt alte prevederi în autorizația de mediu, noi recomandăm realizarea a 6 puțuri
subterane de monitorizare cu o adâncime de 12‐15m.
8.3.3 Impermeabilizarea bazei depozitului
Conform normativelor tehnice în vigoare privind proiectarea depozitelor, stratul geologic natural de
protecție pentru baza și pantele depozitului de deșeuri nepericuloase trebuie să conste într‐un strat
mineral, conform cu următoarele: grosime 1m, k110‐9 m/s.
214
Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite în mod natural, se va realiza un strat hidrogeologic artificial
de protecție. Acest stratul poate fi din argilă sau alt material cu proprietăți echivalente și va avea o
grosime de cel puțin 1 m conform regulamentului românesc (Normativ tehnic privind depozitele de
deșeuri din data de 26 noiembrie 2004, art. 3.1.6.2).
Dacă nu se găsește o argilă de o calitate adecvată în gropile de împrumut aflate la o distanță
rezonabilă de depozit și/sau argila este mai puțin fezabilă din punct de vedere economic decât alte
alternative care asigură un standard asemănător, este posibilă realizarea barierei geologice în stratul
de impermeabilizare a bazei depozitului. Potrivit reglementării românești, este permisă aplicarea
alternativelor doar dacă s‐a dovedit că asigură aceeași calitate ca și stratul de argilă de 1 m.
Tabel 109: Determinarea suprafeței stratului de impermeabilizare a bazei
Dimensiunea depozitului
de deşeuri 400.000 m3 800.000 m3 1.200.000 m3
Parte
structură
Tip
depozit Suprafață impermeabilizare [m2]
Bază
umplere teren
jos 15.000 25.000 35.000
construit sub
formă de deal 30.000 50.000 70.000
Pantă
umplere teren
jos 45.000 75.000 100.000
construit sub
formă de deal 2.000 3.000 4.250
Sursă: “Valori specifice pentru diferite instalații de tratare deșeuri”, Asociația de Sănătate
Publică din Ungaria, 2006
8.3.4 Tratarea gazului de depozit
Degradarea materiei organice duce la formarea de gaz de depozit. Acest proces are mai multe faze cu
o tranziție ușoară între ele. În funcție de vârsta deșeurilor și condițiile de mediu de pe depozit, aceste
faze au loc în momente diferite pe fiecare depozit. Componentele principale ale gazului de depozit
sunt metanul (circa 60%) și bioxidul de carbon (circa 40%).
Sistem de extracție a gazului de depozit
Puțurile pentru extracția gazului de depozit vor fi de tipul vertical cu diamteru de 60‐80 cm, în care
vor fi instalate conducte perforate HDPE. Se propune ca aceste puțuri să fie de tipul prefabricat și să
fie amplasate direct pe stratul de drenaj a levigatului, înainte de începerea perioadei de operare a
depozitului. Rețeaua de puțuri va fi conectată la o suflantă. Puțurile sunt grupate și conectate la
substații (stații) care sunt conectate la suflantă printr‐o conductă de colectare perimetrală în jurul
celulelor depozitului. Sistemul de extracție a gazului de depozit constă în:
puțuri extracție gaz de depozit (puțuri prefabricate extensibile);
stații de colectare gaz de depozit;
rețea de conducte de colectare și transport gaz de depozit;
215
separatoare de condens.
Gazul de depozit extras poate fi tratat în mai multe feluri. Exemple de metode de tratare utilizate
frecvent:
Îmbunătățirea calității gazului: prin tratarea gazului colectat în vederea reținerii impurităților
și a reduce semnificativ conținutul de CO2 astfel încât concentrația de metan să fie de 80‐
90%. În aceste condiții, gazul poate fi injectat în rețeaua locală de furnizare a gazelor
naturale. Această soluție nu este fezabilă din cauza costurilor ridicate de investiție și nu
există nicio rețea de gaz în apropiere;
Generarea de energie într‐un cazan de abur: prin arderea gazului colectat într‐un cazan de
abur cu generare de energie. Această soluție nu este fezabilă din cauza costurilor ridicate de
investiție;
Generarea de energie termică: prin arderea gazului colectat în cazane de apă caldă cu
generarea de energie termică. Se recomandă această soluție dacă în apropiere se pot găsi
consumatori care să accepte acest tip de energie. Pe de altă parte, poate fi folosit pentru
încălzirea clădirilor de pe amplasament;
Generarea de energie electrică în motoare cu gaz: prin utilizarea gazului pe post de
combustibil într‐un motor în timpi, o practică des întâlnită pe multe depozite, în special
pentru uz intern; fezabilitatea depinde de prețul obținut pentru energia electrică produsă;
Arderea gazului de depozit: prin arderea gazului colectat cu flacără ceea ce duce la
detoxifierea completă a gazelor (hidrocarburi și mirosuri). Instalația este simplă, fiabilă și
convenabilă ca și preț. Dezavantajul este faptul că nu se valorifică potențialul energetic al
gazului de depozit.
Orice soluție va fi selectată, trebuie totuși amplasată o instalație de ardere cu flacără pentru a
garanta că independent de situție, nu vor avea loc emisii de gaze netratate.
În problema utilizării gazelor de depozit prin proiect se propune doar un sistem de colectare şi
incinerare a gazelor rezultat din depozit, urmând să se caute o utilizare eficientă a energiei gazelor,
imediat ce cantitatea şi calitatea gazului de depozit produs este destul de constantă şi de bună. În
funcţie de cantitatea reală, de calitate, şi de potenţialii beneficiari, poate fi luată o decizie finală cu
privire la utilizarea gazelor de deposit.
Sistemul de gestionare a gazelor va include un dispozitiv staţionar de măsurare a debitului de gaz
pentru monitorizarea producţiei de gaze. De asemenea, vor fi disponibile și echipamentele mobile
pentru monitorizarea temperaturii gazelor de ardere cât şi a compoziţiei acestuia la puţurile de gaze.
216
8.3.5 Tratarea levigatului
Levigatul este pretratat înainte de a fi devărsat în canalizare. Tratarea poate avea loc pe
amplasament sau în afara acestuia, însă în ambele cazuri, componentele reziduale trebuie eliminate
în afara amplasamentului. În conformitatea cu legislația română, reciclarea și reinjectarea nu sunt
permise.
Evacuarea levigatului pretratat este reglementată de HG nr. 188/2002 pentru aprobarea
standardelor NTPA‐001, NTPA‐002 și NTPA‐011 privind cerințele pentru descărcarea apelor uzate în
mediul acvatic, modificată și completată de HG nr. 352/2005.
În România, standardele de calitate variază în funcție de receptorul natural:
NTPA‐001/2002 normativ tehnic privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor
uzate industriale și orășenești la descărcarea în receptorii naurali.
NTPA‐002/2002 normativ tehnic privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare.
NTPA‐002/2002 include standarde de calitate privind descărcarea apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare. Acesta include o listă de parametri chimici și
biochimici privind apele uzate care nu trebuie depășiți la descărcarea în rețelele de colectare ape
uzate orășenești. De asemenea, sunt prezentate și alte substanțe care nu trebuie evacuate în rețelele
orășenești de canalizare, independent de parametri chimici și biochimici, ca de exemplu, uleiuri,
grăsimi etc.
Articolele 10 și 11, definesc cadrul pentru contractul dintre utilizatorul de apă și operatorul
sistemului de apă uzată, ca de exemplu, se stipulează încărcările și concentrațiile maxime, punctele
de verificare a calității apelor uzate și frecvența de realizare a analizelor.
În general, componentele anorganice sunt îndepărtate întâi din levigat, înaintea celor organice.
Astfel se protejează procesele biologice, de absorbție și de curățare de problemele cauzate de
toxicitatea, coroziunea și curățarea metalului.
Din cauza fluctuațiilor semnificative în ceea ce privește compoziția levigatului, procesul de tratare
începe întotdeauna cu egalizarea. Egalizarea implică amestecarea levigatului intrat într‐un rezervor
mare pentru a crea un produs uniform care este apoi descărcat cu o viteză constantă în stația de
tratere levigat. După agalizarea levigatului, pot fi aplicate diverse metode pentru tratarea părții
anorganice. Aceste metode includ:
Neutralizarea;
Precipitarea/Flocularea/Sedimentarea;
Oxidarea/Reducerea;
Osmoza inversă;
Schimb de ioni.
O stație obișnuită de tratare levigat utilizează aceste procese în ordinea următoare: egalizare,
oxidare/reducere, precipitare/floculare/sedimentare, neutralizare, filtrare granulară.
217
Alternativele privind metodele de tratare a levigatului sunt prezentate în capitolul 7. Alternativa
propusă de tratare a levigatului este cea cu reactor cu functionare secventiala (SBR) cu malaxor
hiperboloid.
Nămolul rezultat din tratarea levigatului va fi considerat deșeu periculos și va fi gestionat în
conformitate cu prevederile autorizația integrată de mediu.
8.3.6 Operarea depozitului
Se estimează că pe depozit va ajunge anual o cantitate de aproximativ 49.340 t de deșeuri care va
avea o greutate volumetrică de 0,9 t/m3 după compactarea cu utilajele de compactare. Închiderea
Celulii nr. 1 va începe când pe depozit se va ajunge la o cantitate de deșeuri stocate de circa 375.000
m3 (450.000 m3 inclusiv volumul de acoperire). Pe întregul depozit se va putea stoca un volum de
deșeuri de 1,8 milioane m3.
În vederea asigurării unei stabilități a grămezii de deșeuri și a sistemului de etanșare, la fiecare 10 m
înălțime se vor construi berme de 5 m lățime.
Deșeurile municipale reziduale și deșeurile nepericuloase de orice natură vor fi acceptate la
depozitare, conform criteriilor de acceptare pe depozitele de deșeuri nepericuloase specificate în
Ordinul ministrului mediului nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare, a procedurilor
preliminare privind acceptarea la depozitare a deșeurilor și a listei de deșeuri acceptate pe fiecare
clasă de depozite. Pe depozit nu vor fi acceptate deșeuri periculoase stabilizate, non‐reactive,
solidificate, vitrificate care atunci când sunt levigate se comportă ca și deșeurile nepericuloase și care
sunt conforme cu criteriile de acceptare pentru că depozitul nu este dotat cu o celulă separată
pentru aceste tipuri de deșeuri.
De asemenea, nu vor fi acceptate la depozitare următoarele tipuri de deșeuri:
deșeurile lichide;
deșeurile explozive, corozive, ușor inflamabile sau inflamabile;
toate tipurile de anvelope uzate.
Autorizația de mediu conține lista de deșeuri ce vor fi acceptate spre depozitare.
Pe depozit, la punctul de recepție deșeuri se efectuează un control. Controlul la recepție poate fi
efectuat numai de persoane calificate în acest sens și constă în:
verificarea documentelor privind transportul de deșeuri: cantitatea, caracteristicile, sursa și
natura deșeurilor, conformitatea cu analiza declarației, date privind trasportorul;
inspecția vizuală în vederea constatării stării de agregare a deșeurilor (nămolul de la stațiile
de epurare poate avea oun grad de umiditate de cel mult 65 %) și verificării conformității
deșeurilor transportate cu documentele însoțitoare;
cântărirea deșeurilor;
luare de mostre, dacă este necesar și efectuarea unei noi analize de control.
Toate rezultatele controalelor sunt înregistrate în jurnalul de operare (în format electronic sau în
scris).
218
Dacă în urma inspecției se constată că sunt respectate toate cerințele de acceptare, operatorul
dirijează transportul de deșeuri spre zona de depozit. Controlul vizual este repetat și la descărcarea
deșeurilor.
Dacă deșeurile nu sunt acceptate la depozitare, operatorul depozitului informează imediat
generatorul de deșeuri și autoritatea competentă, urmând a se decide ce măsuri trebuie luate. Până
la aplicarea măsurilor decise, deșeurile vor rămâne în zona de sigranță. Toate aceste evenimente
sunt înregistrate în jurnalul de operare.
Deșeurile descărcate și compactate în celulă sunt acoperite periodic în funcție de condițiile de
operare și de prevederile avizului de mediu pentru a evita emisiile de mirosuri, împrăștierea
deșeurilor de către vânt și apariția de insecte și păsări.
Utilizarea a diferite materiale de acoperire, precum foliile de plastic sau împletiturile din fibre trebuie
aprobată de fiecare dată de către autoritatea competentă de protecție a mediului. Aceste tipuri de
acoperiri sunt îndepărtate înainte de continuarea depunerii deșeurilor pe depozit și pot fi reutilizate.
Operațiunea de compactare a deșeurilor de‐a lungul canalelor de drenaj se va realiza numai după ce
stratul de deșeuri atinge cel puțin 1 m grosime. După umplerea în totalitate și nivelarea celulei 1 sub
forma unei piramide, se va așeza un strat prozivoriu de pământ cu o grosime de 30 cm pe o perioadă
de 2 ani pentru a permite tasarea naturală a masivului de deșeuri.
Pentru a opri accesul persoanelor neautorizate pe depozit, amplasamentul întregului CIGD, inclusiv
depozitul de deșeuri va fi împrejmuit de un gard cu stâlpi de metal și panouri de plasă de sârmă.
În vederea prevenirii dispersării de către vânt a deșeurilor ușoare, precum și pentru a îmbunătăți
aspectul vizual, împrejurul depozitului se va planta o curea de protecție din copaci lată de 30 m.
Se vor achiziționa următoarele utilaje pentru gestionarea și operarea depozitului:
1 cilindru compactor;
1 încărcător frontal;
1 buldozer;
1 sistem de monitorizare a activității și de comunicare.
Depozitul va opera 254 zile lucrătoare/an, 8 ore/zi. Utilajele (cilindrul de compactare, încărcătorul
frontal și buldozerul) vor funcționa aproximativ 7 ore/zi.
Pentru depozit este necesar un număr de 4 angajți, din care 1 supervizor și 3 mecanici și șoferi pentru utilajele
și vehiculele de manipulare și compactare deșeuri.
219
8.4 Închiderea depozitelor neconforme
În cazul depozitelor neconforme care sunt amplasate în extravilanul localităților, Beneficiarul a decis
că nu mai este nevoie să fie incluse în intravilan, fiind emisă o autorizație de construcție în acest caz.
8.4.1 Sistemul de impermeabilizare a suprafeţei superioare a depozitului
Conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor și legislației europene privind închiderea
depozitelor de deșeuri nepericuloase, trebuie asigurate următoarele condiții și elemente de
construcție în vederea acoperirii deșeurilor:
strat de susținere cu o grosime de 0,5 m cu k>1x10‐4m/s;
strat de drenaj gaz cu o grosime de cel puțin 0,30 m realizat din materiale artificiale sau
granulare;
strat de argilă compactată cu o grosime de cel puțin 0,50 m, cu k<5x10‐9m/s sau alt strat
echivalent;
strat de drenaj ape pluviale cu o grosime de cel puțin 0,30 m din materiale artificiale sau
granulare;
geotextil de protecție;
strat de sol cu o grosime de cel puțin 1 m, din care 0,15 m din partea superioară trebuie să fie
strat vegetal îmbogățit.
Acolo unde este cazul, este planificată instalarea de puțuri de extracție gaz cu conducte verticale,
precum și sistemul și echipamentele aferente (instalație ardere cu flacără și biofiltru) capabile să
trateze biogazul extras.
Pe ambele părți ale depozitului vor fi instalate puțuri de aerare. (Secțiunea transversală a unui puț de
aerare se poate vedea în documetele de proiectare prezentate în Volumul III ‐ Planșe).
De la simple verificări ale amplasamentului la reparații complexe sau chiar înlocuiri (deteriorare,
furt), calculăm 2 % din valoarea de furnizare a echipamentelor de ardere/container și echipamente
biofiltru (sistem ventilare automată, sistem de control și încălzire electrică).
În ceea ce privește stratul de protecție echivalent cu stratul de argilă compactată, recomandăm
straturi de protecție din geocompozit bentonitic din motivele prezentate în Capitolul 8.4.1.1.
8.4.1.1 Straturi de protecție din geocompozit bentonitic
Din cauza gradului ridicat de umflare și a capacității de absorbire apă a bentonitei, saltelele
bentonitice ca tip de izolație constând în material natural a apărut la sfârșitul anilor 80. De atunci,
straturile geosintetice cu argilă au fost folosite din ce în ce mai des ca material de izolare.
Straturile de transportoare și de acoperire din straturile de bentonită sunt geotextile întrețesute cu
un strat uniform de bentonită sodică. Cele trei straturi sunt întrețesute, straturile fiind inseparabile.
Fibrele încadrează bentonita pentru ca bentonita hidratată să nu se poată mișca în lateral între
geotextile. Geotextilele sunt fabricate din polipropilenă (PP) sau din polietilenă de înaltă densitate
(HDPE). Bentonita sodică naturală dintre straturile de bază și cel de acoperire poate conține mai mult
de 75 % montmorillonit. Pentru a crește capacitatea de etanșare și a îmbunătăți calitatea de
220
suprapunere, bentonita se regăsește și în stratul de acoperire ale unor straturi geosintetice cu argilă.
Pudra de bentonită presărată pe suprafața geotextilului penetrează în structura de fibre.
Principalele proprietăți benefice ale saltelelor bentonitice
Straturile de bentonită dau dovadă de o etanșare foarte mare și au proprietăți mecanice excelente,
precum și rezistență chimică:
Bentonita este prezentă într‐o structură închisă, rezistentă la eroziune.
Datorită unui număr de de aproximativ 2,5 milioane de fibre pe centrimetri pătrați, aceste
saltele sunt rezistente pe termen lung la forfecare.
Datorită structurii întrețesute este un material de construcție extrem de puternic și durabil.
Are un grad extrem de scăzut de conductivitate hidraulică: k≤3×10‐11m/s.
Conductivitatea hidraulică nu crește nici în cazul unei întinderi de mai mult de 20 %.
Își păstrează grosimea și se umflă uniform atunci când este hidratată.
Este extrem de rezistentă la impacte chimice.
Are și o capacitate de autoregenerare (de exemplu, în cazul unor deteriorări ușoare, găuri
sau încărcare locală).
Este ușor de instalat, nu este nevoie de echipament specializat.
Oferă o soluție ușoară în cazul izolării construcțiilor și conuctelor.
Instalarea nu depinde foarte mult de vreme.
Datorită unei lățimi maxime de 5 m este nevoie de suprapunerea unei suprafețe mici din
saltea în cazul izolării unor suprafețe mari.
Are referințe internaționale excelente de mai mult de 10 ani.
Producția și calitatea acesteia este reglementată și controlată.
Principalele caracteristici tehnice ale saltelelor bentonitice
Elementele de bază care constituie salteaua bentonitică de izolare sunt:
Oglinda: Pe stratul de nivelare, după aranjarea la suprafață a corpului de deșeuri se formează
o suprafață lină asemănătoare unei oglinzi. După compactare și rulare, gradul de denivelare
al suprafeței este mai mic de 3 cm. Aceasta asigură o bază potrivită pentru stratul de
etanșare.
Căptușeală bentonitică Instalată în conformitate cu legislația.
Strat de acoperire: Pe suprafața stratului de etanșare se așează un strat de bază consolidat,
ușor de compactat ce constă într‐un amestec de deșeuri din construcții și sol tocate și
calibrate. Are rolul de a proteja stratul de etanșare de impactele externe.
Conductivitatea hidraulică a saltelelor bentonitice:
Conductivitatea extrem de scăzută a straturilor de bentonită a fost demonstrată de diverse
studii și programe experimentale. Echivalentul hidraulic al straturilor de impermeabilizare
minerală cu argilă de o anumită grosime trebuie fundamentat cu calcule reale.
Rezistența la eroziune a saltelelor bentonitice:
Datorită structurii întreșesute, bentonita prinsă între straturile de acoperire și transportoare
este menținută fixă. Pentru a asigura această proprietate fundamentală, în producerea
saltelelor bentonitice se folosește un strat de nețesut de acoperire de 200 g/m2. Stratul de
221
bentonită este ascuns de aproximativ 2,5 milioane fibre ce previn deplasarea în lateral a
bentonitei și asigură dispunerea uniformă a acestuia.
Rezistența chimică a saltelelor bentonitice:
Geotextilele utilizate pentru producerea saltelelor bentonitice sunt realizate din materie
primă din polipropilenă (PP) de calitate înaltă. Această materie primă are o rezistență pe
termen lung la materialele prezente în sol și apele subterane, precum și substanțele chimice
antropogene. Acestea îndeplinesc cenrințele stricte privind rezistența chimică. Bentonita
este un mineral mic și de obicei, nu este expus descompunerii chimice.
Impactul așezării neuniforme a straturilor:
Experiența din ultimii ani a demonstrat că o posibilă adâncitură în structura de bază nu duce
la scăderea capacității de impermeabilizare a straturilor de bentonită. Expusă la o întindere
unidimensională de 40 % și bidimensională de 20 %, permeabilitatea bentonitei nu scade
vizibil. Experimentele ce simulează dispunerea inegală demonstrează, de asemenea, că
proprietățile mecanice ale straturilor întrețesute sunt mult mai favorabile comparativ cu alte
materiale de impermeabilizare minerală.
Instalarea materialelor de impermeabilizare pe suprafețele în pantă:
Experimentele privind forfecarea demonstrează că întinderea structurii întrețesute poate
transfera forța de forfecare între stratul de acoperire nețesut și geotextilul transportor.
Straturile bentonitice pot fi instalate pe pante adânci astfel încât planul de forfecare să fie în
afara straturilor de impermeabilizare.
Rezistența la îngheț a straturilor bentonitice și impactul ciclurilor umede și uscate:
Rezultatele experimentelor cu cicluri de îngheț și dezgheț pe straturile bentonitice arată că
stratul de impermeabilizare nu este afectat de aceste cicluri, în consecință nu sunt sensibile
la îngheț. Experimentele in‐situ și în laborator cu straturi bentonitice demonstrează faptul că
modificările ciclurilor umede și uscate nu afectează permeabilitatea acestor straturi.
8.4.2 Colectare levigat
Levigatul poate rezulta din 4 surse:
1. Precipitații căzute pe corpul de deșeuri,
2. Conținutul de apă al deșeurilor depozitate (ex. apă îmbibată),
3. Levigat generat în urma descompunerii organice a materiei,
4. Levigat generat în urma contactului direct cu apele de suprafață sau subterane.
După instalarea stratului de acoperirem stratul de argilă împiedică apele din precipitații să penetreze
în corpul de deșeuri; aceste ape sunt direcționate ca și ape ape tehnologice curate în canale.
Cantitățile mai mici de levigat generate ca urmare a conținutului de apă și procesul de descompunere
al deșeurilor sunt consumate gradual în cadrul procesului de generare haz. Astfel, dacă poate fi
exclus contactul cu apele de suprafață sau subterane, se estimează că nu se va genera levigat din
moment ce majoritatea depozitelor au un bilanț negativ de apă.
222
Dacă se estimează că va avea loc contactul cu apele de suprafață sau subterane, colectarea
levigatului tot nu constituie o opțiune, însă trebuie avute în vedere instalarea de pereți diafragmă,
curățarea sau alocarea deșeurior.
8.4.3 Puț de aerare
În cazul depozitelor unde se va realiza închiderea in‐situ, unde nu sunt proiectate biofiltre/instalații
de ardere gaz, trebuie totuși avut în vedere faptul că totuși se vor genera cantități mici de gaz de
depozit. Pentru a proteja structura de acoperire de orice deteriorări (ex. formarea de pungi de gaz și
umflături pe suprafață), gazul generat este evacuat în atmosferă prin puțuri de aerare.
8.5 Tratarea biologică
8.5.1 Compostare
Deșeurile municipale biodegradabile vor fi tratate în cadrul stației de compostare Remetea, mai exact: deșeuri
menajere biodegradabile colectate separat, deșeuri verzi din parcuri și grădini, deșeuri verzi din piețe, de la
cantine, restaurante și alte tipuri de deșeuri asimilabile celor menajere biodegradabile.
Potrivit calculelor prezentate în Anexa 04, capacitatea stație de compostare va fi de aproximativ
23.600 t/an, cantitatea de deșeuri intrate fiind asigurată de:
Aproximativ 16.891 t/an de deșeuri biodegradabile colectate separat de la populație în mediul
urban;
Aproximativ 1.325 t/an de deșeuri din parcuri și grădini și din piețe;
Aproximativ 5.311 t/an de deșeuri provenite de la cantine și restaurante.
În tabelul de mai jos este prezentat inputul stației de compostare distribuit pe zone de colectare.
Tabel 110: Principalele capacități ale stației de compostare / cantități estimate / 2013
Parametri Cantitate estimată [t/an]
Cantitate estimată deșeuri colectate [t/an] 23.443
Suprafață [m2] 19.351
Deșeuri din parcuri și grădini și deșeuri
biodegradabile colectate separat trimise la stația
de compostare [t/an]
Colectare din zona SUD 12.470
Colectare din zona NORD 6.503
Colectare din zona VEST 4.470
Capacitate proiectată a stație de compostare 23.600
Conform estimărilor noastre, toate materiile compostabile includ aproximativ 6 % impurități
necompostabile în comparație cu inputul stației de compostare. Cantitatea de compost maturat (i.e.
223
produsul finit) este estimată ca reprezentând 45 % m/m din masa de deșeuri intrată în stație. Restul
se transformă în căldură sau se evaporă.
Se estimează că în urma procesului de compostare va rezulta o cantitatea de 10.000 t/an de compost
și aproximativ 1.000 t/an deșeuri reziduale ce urmează a fi depozitate.
Tehnologia de compostare este de tip activ și cuprinde două faze:
faza de compostare instensivă, cu insuflare de aer în stoguri acoperite cu membrană
semipermeabilă având o durată de aproximativ 4 săptămâni;
faza de maturare a compostului rezultat din prima fază având o durată de aproximativ 12
săptămâni.
Principalele procese de implementat:
recepția deșeurilor și îndepărtarea deșeurilor neconforme înainte de pre‐sortare;
sortarea deșeurilor biodegradabile (tip negativ);
sortarea deșeurilor de lemn;
tocarea deșeurilor biodegradabile sortate;
tocarea deșeurilor de lemn de mărime mai mare;
amestec adecvat de deșeuri biodegradabile pentru a obține o combinație bună din punct de
vedere al raportului C/N;
amenajarea grămezilor pentru compostarea intensivă;
acoperirea grămezilor pentru compostarea intensivă;
compostare intensivă (cu aerare controlată, umezirea compostului, controlul, monitorizarea și
înregistrarea parametrilor de proces);
amenajarea grămezilor de maturare și aerarea acestora (întoarcere periodică);
maturare;
sortarea compostului în vederea livrării și compostării ulterioare a reziduurilor;
ambalarea și livrarea compostului finit;
manipulare și transport la intrarea în stație, precum și intermediare, între faze și operații;
manipularea și descărcarea reziduurilor rezultate în urma pre‐sortării, sortării compostului finit;
spălarea și curățarea utilajelor și instalațiilor;
Figura de mai jos prezintă o diagramă de proces privind compostarea deșeurilor.
224
Figura 23: Stație de compostare – diagramă de proces
23.600 t/an
93 t/zi
13,9 m3/zi 5,6 t/zi 87,3 t/zi
containere 1.416 t/an 22.184 t/an
43,6 t/zi 43,7 t/zi
11.075 t/an 11.109 t/an
3,7 t/an 40,0 t/zi
946 t/an 10.162 t/anDepozit ecologic Rest cernere
Stocare Compost (produs finit) 10.162 t/an
Cernere compost
Material intrat
Pretratare mecanică
Materiale
reciclabile
Tratare biologică
(Compostare intensă / Maturare)
Pierderi prin
descompunere
Perioada de funcţionare
Zile lucrătoare pe an 254 zile/an
Schimburi pe zi 1
Ore de lucru pe schimb 8 h
Zonele operaționale în cadrul stației de compostare și șantiere pentru care sunt indicate și suprafețele sunt
următoarele:
Zonă pretratare deșeuri ce include:
o Zona de recepție deșeuri biodegradabile este înconjurată pe ambele părți de pereți de sprijin
și protecție cu o înălțime de 1,5 m unde vor fi stocate deșeurile din grădini și parcuri și
deșeurile mari din lemn (bușteni, crengi mari, paleți) S = 343 m2
Tabel 111: Parametri de proiectare – zonă pretratare deșeuri
Durată depozitare în caz de defecțiune zi 2,00
Volum depozitat m³ 464,57
Înălțime grămadă depozitată m 1,50
225
Zonă de stocare necesară m² 309,71
Zonă stocare temporară stabilită m² 343,00
o Stație pretratare deșeuri (șopron) cu înălțime la streașină de h = 5,6 m, s = 350 m2
În această etapă, deșeurile biodegradabile colectate separat (deșeuri biodegradabile menajere colectate
separat, deşeuri verzi, deşeuri organice din industria alimentară, deșeuri din piețe şi lemn tăiat) sunt pregătite în
mod specific pentru compostare intensivă.
Echipamentele care completează stația de pretratare a deșeurilor mai sus menționate sunt:
- Desfăcător de saci;
- Bandă transportoare cu racleți;
- Bandă transportoare sortare+cabină de sortare;
- Separator magnetic;
- Tocător;
- Bandă transportoare (de la tocător la zona de depozitare temporară în vederea
compostării).
o Zonă pentru stocarea temporară a deșeurilor în vederea compostării, înconjurată de trei
pereți de sprijin și protecție cu o înălțime de 1.5 m. Deșeurile stocate vor fi dispuse în stoguri S
= 227 m2
Toate aceste suprafețe sunt evidențiate pe planșa 1.03 „Plan CIGD remetea” numărul 28 ‐ Zonă pretratare
deșeuri.
Platforme compostare intensivă
Materialul rezultat în urma procesului de pretratare și stocat în zona de stocare temporară deșeuri tocate va fi
încărcat cu ajutorul încărcătorului frontal și transportat în zona de compostare intensivă și aranjat in stoguri.
Calculul capacității zonei de compostare intensivă este prezentat mai jos.
Tabel 112: Parametrii de proiectare – zonă compostare intensivă
Lățime bază brazdă m 6,00
Lățime vârf brazdă m 1,00
Înălțime brazdă m 2,50
Secțiune brazdă m² 8,75
Volum brazdă m3 350
Nr. brazde pc 13
226
Lungime totală brazdă m 40,00
Durată minim necesară pentru compostare intensivă săptămâni 4,00
Capacitate zonă compostare intensivă săptămâni 4,20
Aerarea grămezilor se va realiza prin conducte instalate în structura platformei de compostare, conectate la
ventilatoare de aerare.
Volumul de aer necesar este de circa 22 m3/tonă/oră, ceea ce reprezintă 2.541 m3/oră pentru o
grămadă. Consumul de energie al instalației de aerare (suflanta) este de aproximativ 4 kw/oră. Valorile
prezentate sunt orientative pentru că sunt direct dependente de tipul de instalație.
Stogurile de compost vor fi acoperite cu membrane semipermeabile care asigură un schimb optim de apă și
gaze între deșeurile din stoguri și mediul exterior.
Platforme de maturare
După încheierea procesului de compostare intensivă, deșeurile sunt dirijate spre faza de maturare, proces care
se desfășoară pe parcursul a 12 săptămâni.
Deșeurile rezultate în urma procesului de compostare intensivă sunt transportate din zona de compostare
intensivă în zona de maturare a stației cu ajutorul unui camion cu benă basculabilă, care va efectua transportul
între zona de compostare intensivă și zona de maturare și depunerea în grămezi. Încărcarea camionului se va
face cu încărcătorul frontal din dotare.
Tabel 113: Parametri de proiectare – platformă de maturare
Lățime bază brazdă m 12
Lățime vârf brazdă m 4
Înălțime brazdă m 4
Secțiune brazdă m² 32
Volum brazdă m3 1.280
Nr. brazde pc 7
Lungime totală brazdă m 40
Durată minim necesară pentru compostare intensivă săptămâni 12
Capacitate zonă compostare intensivă săptămâni 14,89
Șopron pentru compostarea deșeurilor și stocarea lor în vederea livrării, încărcare și livrare s =
922 m2
Următorul proces în cadrul fluxului de material în stația de compostare este cernerea compostului după
maturare. Materialul tratat în stația de pretratare, apoi în cadrul compostării intensive timp de 4 saptamani și
maturare timp de 12 săptămâni este, în final, cernut. Un ciur rotativ mobil va separa compostul finit de
227
impurităţi. Șopronul de separare și stocare compost va fi o structură metalică realizată din cadre metalice, pe
fundații izolate, cu șarpantă metalică.
Având în vedere datele prezentate, suprafața totală este de 19.351 m2.
În plus, o suprafață de 5.077 m2 (platforme de manipulare din jurul zonelor de lucru).
În ceea ce privește calitatea compostului, s‐a considerat că în urma compostării deșeurilor
biodegradabile menajere (colectate în pubela maro) nu poate rezulta un compost de înaltă calitate,
cel puțin, cu siguranță nu în perioada de acomodare (datorită prezenței unor impurități care nu pot fi
izolate). Așadar, se propune separarea stogurilor, inclusiv sistemele aferente de colectare și tratare
levigat pentru deșeurile verzi și deșeurile biodegradabile menajere. În cazul deșeurilor verzi, va fi
realizat un bazin pentru colectarea scurgerilor de apă; utilizarea acestei ape pentru stropirea
stogurilor este o practică des întâlnită. În ceea ce privește stogurile de deșeuri biodegradabile
menajere, levigatul este direcționat spre bazinul de levigat de pe depozit.
În vederea obținerii unui compost de o calitate bună va fi nevoie de un număr de 15 angajați.
1 supervizor ce supervizează procesul;
2 muncitori calificați;
2 munictori necalificați;
8 muncitori necalificați pentru operațiile de sortare în zona de pretratare (4 posturi sortare);
2 mecanici pentru utilajele aferente stației de compostare.
Mai jos sunt prezentați parametri principali utilizați pentru dimensionarea sistemului de compostare
individuală.
Tabel 114: Determinarea numărului de unități de compostare individuală, 2013
Parametru principal Valori
Număr gospodării în mediul rural 67.376
Procent gospodării care realizează compostare
individuală
2013 – 30%
2016 – 60%
Număr persoane într‐o gospodărie 2,7
Rată generare deșeuri per capita aproximativ 157 kg/locuitor/an
Procent deșeuri biodegradabile în cantitatea
totală de deșeuri generate
65%
Procent deșeuri biodegradabile colectate separat 80%
228
Parametru principal Valori
și compostate
Cantitate estimată de deșeuri biodegradabile ce
va ajunge în unitățile de compostare individuală
2013 – approx. 4.600 tone
2016 – approx. 9.200 tone
Număr unități de compostare individuală 20.000 bucăți
Volumul maxim al unităților de compostare
individuală
1 m3
Cantitatea exactă de deșeuri municpale menajere ce va fi compostată individual este prezentată în Anexa_04.
8.6 Stație de sortare
Stația de sortare SS1 Remetea va avea o capacitate proiectată de 15.200 t/an.
Sortarea manuală a deșeurilor colectate separat (plastic, hârtie/carton) va avea loc în cadrul stației de sortare.
Sortarea se va realiza cu ajutorul unei linii de sortare în două schimburi, în conformitate cu cantitatea de deșeuri
colectate ce asigură un flux de materie intrată de 15.177 t/an de deșeuri reciclabile.
Potrivit calculelor prezentate în Anexa 04, capacitatea stație de sortare va fi de aproximativ 15.200
t/an, cantitatea de deșeuri intrate fiind asigurată de:
5.772 t/an de deșeuri de hârtie și carton colectate separat de la populație și instituții (inclusiv
reziduuri);
7.054 t/an de deșeuri de plastic colectate separat de la populație și instituții (inclusiv reziduuri);
2.351 t/an de deșeuri de metal colectate separat de la populație și instituții (inclusiv reziduuri).
Tabel 115: Parametri dimensionare
Materials per categories Paper Plastic Metal Capacity Sorting Plant
Sorting type manual sorting magnetic
separator
Quantities 5,772 7,054 2,351 15,200 t/y
23 28 9 60 t/d
Sorting capacity person 0.32 t/h 51 9 60 t/d
No. sorting stations 10
No. shifts 2
Hours / Shift 8
229
Procesul de sortare
Procesul de sortare este împărțit în următoarele etape, pornind de la recepția deșeurilor și încheind cu
valorificarea acestora.
I. Recepția deșeurilor (cântar)
Vehiculele ce asigură transportul deșeurilor colectate separat sunt monitorizate la intrarea și ieșirea de pe
amplasament.
Echipamente specifice: Cântar electronic, inclusiv sistem de gestionare și raportare date 1 buc (pentru întregul
CIGD)
II. Zonă pentru stocarea temporară a deșeurilor (hală de sortare)
După cântărire, vehiculele descarcă deșeurile în zona de descărcare temporară, direct pe platforma halei.
III. Sortarea deșeurilor (hală de sortare)
În cadrul instalației se regăsesc următoarele echipamente specifice:
Linia de sortare cu comandă centralizată va conține un sistem de benzi destinat încărcării, sortării și
descărcării deșeurilor sortate, precum și a refuzului. Ea va conține un separator magnetic pentru extragerea
deșeurilor metalice feroase. Banda de sortare va fi amplasată în interiorul unei cabine de sortare, dotată cu
sistem de încălzire purificare și condiționare a aerului.
Presă de balotat, hidraulică automată, incluzând sitemul propriu de alimentare și un perforator pentru
deșeurile de tip corp cav, cu sistem de comandă centralizată ‐ 1 buc
Boxe despărțite pentru colectarea deșeurilor reciclabile sortate pe bandă, într‐ un număr determinat de
fracțiile sortate propuse
Utilaj pentru manevrarea și încărcarea baloților – 1 buc
Utilaj pentru manevrarea și încărcarea pe bandă a amestecului de deșeuri supuse sortării – 1 buc
Sistem de transport din boxele de colectare a deșeurilor reciclabile separate pe bandă la mașina de balotat
Sistem de acumulare și manevrare a reziduurilor rezultate de pe banda de sortare
Sistem de acumulare și manevrare a deșeurilor metalice feroase separate pe banda de sortare
Sistem de acumulare și manevrare a deșeurilor mari separate la intrarea pe banda de sortare
Echipamente auxiliare independente, de igienizare a suprafeţelor, utilajelor și containerelor din hala de
sortare şi de semnalizare și stingere a incendiilor, de comunicație etc.
IV. Stocarea baloților în hală
Deșeurile sortate și baloții vor fi stocați în zona de stocare și livrare baloți în vederea valorificării.
230
Tipul instalației de sortare ce urmează a fi folosit în cadrul proiectului este sortarea pozitivă cu extracția manuală
a componentelor reciclabile din flux, în afară de fracția de deșeuri de metal feros care va fi extras mecanic.
Stația de sortare va fi echipată cu o linie completă de sortare pentru sortarea a minim 6 ‐ 7 fracții pentru care
este nevoie de 5 angajați pe schimb, 1 operator utilaj ambalare pe schimb, 1 operator pe schimb pentru
încărcarea bandei și manipularea baloților, 1 dispecer și un supervizor pe schimb. Numărul total de angajați în
stația de sortare este de 27 persoane.
Sortarea manuală pe bandă orizontală se realizează de către 2x5 muncitori, în cabină izolată fața de restul halei
ceea ce asigură condiții de muncă (temperatură, aer, umiditate) corespunzătoare normelor de igienă și siguranță
a muncii și sănătății.
În medie, se estimează un cost de întreținere de 4 % pentru utilajul staționar (montat), iar 5 % pentru
utilajele mobile.
8.7 Tratarea şi eliminarea nămolului
Capitolul 6 prezintă datele privind cantitățile generate, precum și strategia de gestionare a nămolului
rezultat de la stațiile de epurare. Cu toate că strategia de gestionare a deșeurilor realizată în cadrul
proiectului de apă prevede doar metode de valorificare pe termen lung și scurt, la calculul capacității
depozitului, a fost avută în vedere depozitarea anuală a unei cantități de nămol de aproximativ 4.500
t (ceea ce reprezintă aproximativ 10 % din cantitatea de deșeuri municipale depozitate). Această
cantitate de nămol a fost avută în vedere și în cadrul ACB pentru că se consideră că Strategia de
gestionare a nămolului este extrem de optimistă, existând o mare posibilitate ca o parte din nămolul
generat să fie depozitat.
8.8 Concluzii
Figura de mai jos prezintă pe scurt sistemul integrat de gestionare a deșeurilor propus pentru județul
Harghita.
231
Figura 24: Sistem integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita
Puncte de colectare
Deșeuri reziduale
Deșeuri biodegradabile
Deșeuri reziduale
Deșeuri biodegradabile
Deșeuri de hârtie și carton
Deșeuri de plastic și metal
Deșeuri de sticlă
Deșeuri de sticlă
Deșeuri reziduale
Deșeuri reciclabile
Compostare individuală
compostreciclare
Deșeuri stradale și alte tipuri de deșeuri reziduale
Deșeuri din parcuri și
grădini și piețenămol
Investiții noiInvestiții finanțate din alte surse
Deșeuri menajere - mediul urban
Blocuri - Puncte de colectare
Sânsimion (existentă) - 5.700 t/anRemetea (nouă) - 15.200 t/an
Stații de transfer
Case - din ușă în ușăBlocuri și case - insule de
colectare
Colectarea separată a tuturor
tipurilor de deșeuri reciclabile
Miercurea Ciuc (nouă) - 40.000 t/anCorund (nouă) - 17.000 t/an
Deșeuri asimilabile
37.340 tone 28.330 tone
Case - din ușă în ușă
Centre de colectare separată
Deșeuri menajere - mediul rural
Depozit Remetea - prima celulă 450.000 m3 (53.810 t în 2013)
Stații de sortareStație de compostareRemetea (nouă) - 23.600 t/an
4.50
0
8.00
0
30.0
00
3.00
0
950
860
6.50
0
11.9
0010.2
00
2.30
0
7.90
0
16.603
730
1.030
9.330
12.6
40
8.600
195
1.13
0
1.501
3.81
0
4.84
1 12.050
16.990
3.10
0
232
9. PREZENTAREA PROIECTULUI / DESCRIEREA SOLUŢIEI RECOMANDATE
9.1 Prezentarea generală a Proiectului
În urma analizei opțiunilor tehnice și a alternativelor, s‐a selectat cea mai bună alternativă pentru
sistemul integrat de gestionare a deșeurilor ce urmează a fi implementat în județul Harghita. Alternativa
propusă este prezentată mai jos.
Colectarea deşeurilor menajere
Zona urbană case prin pubele individuale:
Pubelă individuală pentru colectarea deșeurilor.
Pubelă ndividuală pentru colectarea deșeurilor biodegradabile (120 l și 1.100 l);
Zonă de case în mediul urban prin insule de colectare stradală: Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de hârtie și
carton; Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de plastic și
metal; Container de 1,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de sticlă.
Zonă de blocuri în mediul urban prin puncte de colectare și insule de
colectare: container pentru deșeuri biodegradabile;
container pentru deșeuri reziduale;
Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de hârtie și carton;
Container de 2,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de plastic și metal;
Container de 1,5 m3 pentru colectarea deșeurilor de sticlă.
Mediu urban – centre de colectare prin aport voluntar:
1 buc container metalic simetric de exterior pentru deșeuri din
parcuri și grădini (24 m3);
1 buc container acoperit pentru deșeuri din plastic (12 m3);
1 buc container acoperit pentru deșeuri menajere și mobilă (24
m3);
1 buc container standard acoperit din oțel cu roți pentru deșeuri
de echipamente electrice voluminoase (12 m3);
1 buc container standard acoperit pentru sticlă albă și colorată
cu un orificiu sub formă de sticlă (6 m3);
1 buc container de 6 m3 din oțel pentru deșeuri din construcții și
demolări;
1 buc container din oțel pentru metale cu orificiu adecvat (6
m3);
1 buc container acoperit pentru hârtie cu orificiu adecvat (5 m3);
1 buc container acoperit pentru textile cu orificiu adecvat (5
233
m3);
1 bucată de container deschis de exterior pentru anvelope (6 m3).
Mediul rural:
Pubelă separată pentru colectarea deșeurilor reziduale;
Saci de plastic individuali pentru colectarea deșeurilor reciclabile
Puncte de colectare cu un container de 1,5 m3 pentru colectarea
separată a deșeurilor de sticlă (170 containere)
Staţii de transfer Staţii necesare:
Miercurea Ciuc 40.000 tone/an
Corund 17.000 tone/an
Staţii de sortare Staţii existente: (prevăzute de alte proiecte)
Sânsimion 5.700 tone/an
Stație necesară:
o stație de sortare (Remetea) 15.200 tone/an
Instalații tratare deșeuri
biodegradabile
Stație necesară (Remetea):
stație de compostare 23.600 tone/an
compostare individuală 4.600 tone/an
Depozitare deșeuri Instalație necesară: un depozit conform cu o capacitate totală de
1.800.000 m3, din care capacitatea primei celule să fie de 450.000 m3
(Remetea)
Închiderea depozitelor
neconforme
Depozitele neconforme existente ce vor fi închise – Miercurea Ciuc, Borsec,
Toplița, Gheorgheni, Vlăhița (cost neeligibil), Tușnad (cost neeligibil), Bălan și
Cristuru Secuiesc
Figura de mai jos prezintă fluxul de deșeuri pentru anul 2013.
234
Figura 25: Rezumat fluxuri de deșeuri în 2013
Tabel 116: Rezumat al măsurilor investiționale din cadrul proiectului
Instalație, echipament Bucăți Capacitate Unitate Locație
Unități de compostare individuală
20.000 – buc Case individuale în mediul urban și zonele suburbane
Pubelă maro 16.980 120 l, 1.100 l
litri Case indivduale fără unități de compostare individuală, case
cu 2‐10 apartamente
Container pentru deșeuri reziduale
20 1,1 mc Băile Tușnad
Centre de colectare prin aport voluntar
8 – locații Miercurea Ciuc, Topliţa, Bălan, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa, Corund, Sânsimion
Insule pentru colectare separată
116 noi + 51 insule
– buc Toate localitățile
COLLECTED MSW93 114 t/yr
Collected mixed waste37 273 t/yr
2 sorting plants23 033* t/yr
Landfilled MSW49 310 t/yr
Waste
colle
ction isle
s
Recycled waste11 932* t/yr
Central composting plant
23 528 t/yr
Brin
g centre
Door‐to
‐door
biowaste
colle
ction
Residual waste37 273 t/yr
11 932 t/yr
Compost10 162 t/yr
Vap
or, gases, h
eat
Separately collected51 153 t/yr
Gree
n disp
osal p
oints
Can
teen
, restau
rant,
kitchen w
aste
Door‐to
‐door
recyab
le co
llectio
n
11 101t/yr Im
purity 5
%
936 t/yr
Pac
kaging from IC
I –direc
t to
the rec
ycling operators
4688t/yr
Home
composting
4 592t/yr
COLLECTED MSW93 114 t/yr
Collected mixed waste37 273 t/yr
2 sorting plants23 033* t/yr
Landfilled MSW49 310 t/yr
Waste
colle
ction isle
s
Recycled waste11 932* t/yr
Central composting plant
23 528 t/yr
Brin
g centre
Door‐to
‐door
biowaste
colle
ction
Residual waste37 273 t/yr
11 932 t/yr
Compost10 162 t/yr
Vap
or, gases, h
eat
Separately collected51 153 t/yr
Gree
n disp
osal p
oints
Can
teen
, restau
rant,
kitchen w
aste
Door‐to
‐door
recyab
le co
llectio
n
11 101t/yr Im
purity 5
%
936 t/yr
Pac
kaging from IC
I –direc
t to
the rec
ycling operators
4688t/yr
Home
composting
4 592t/yr
235
Instalație, echipament Bucăți Capacitate Unitate Locație
existente cu 3
containere170
containere pentru
deșeuri de sticlă
Staţii de sortare 1 15.200 t/an Remetea
1 5700 t/an Sânsimion
(stație existentă ce urmează a fie extinsă)
Staţie de compostare 1 23.600 t/an Remetea
Staţie TMB 0 0 t/an Remetea
Staţii de transfer 1 40.000 t/an Miercurea Ciuc
1 17.000 t/an Corund
Depozit 1 450.000 m3 Remetea
Vehicule de colectare pentru colectare separată
21 – – Remetea, Miercurea Ciuc,
Corund
„Centre mobile de colectare prin aport voluntar” – camioane închise cu containere pentru colectarea deșeurilor menajere
periculoase
1 – –
9.1.1 Colectarea și transportul deșeurilor
9.1.1.1 Strategia de investiții
Strategia privind colectarea și transportul deșeurilor a fost selectată în așa fel încât să asigure
îndeplinirea tuturor obligațiilor legale atât în ceea ce privește sistemul de colectare (prevederile Noii
Directive Cadru, precum și ale HG 247/2011 privind modificarea și completarea HG 621/2005 privind
gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje), cât și atingerea țintelor privind valorificarea
deșeurilor de ambalaje și reducerea la depozitare a cantității de dșeuri biodegradabile. Așadar, în întregul
județ, în mediul urban și rural, colectarea deșeurilor reciclabile se va realiza pe trei fracții: deșeuri de
hârtie și carton, deșeuri de plastic și metal și deșeuri de sticlă.
În vederea atingerii țintei privind reducerea la depozitare a deșeurilor municipale biodegradabile se
propune implementarea colectării separate a deșeurilor municipale biodegradabile atât în mediul urban
cât și rural. Deșeurile biodegradabile colectate separat în mediul urban vor fi compostate în mod
centralizat, în timp ce în mediul rural va fi promovată compostarea individuală.
236
9.1.1.2 Pubele și containere deșeuri
Tabel 117: Pubele și containere deșeuri
Item Dimensiuni Cantitate
pubelă pentru
colectarea
deșeurilor
biodegradabile
pentru casele
individuale 120 l 15.750
pubelă pentru
colectarea
deșeurilor
biodegradabile
pentru case cu 2‐4
apartamente 120 l 80
container tip iglu
pentru colectarea
deșeurilor
biodegradabile
pentru case cu 4‐10
apartamente 1.100 l 1.150*
unități de
compostare
individuală 0,8 ‐ 1 m3 20.000
container tip iglu
pentru insulă
deșeuri 1,5 m3 284**
container tip iglu
pentru insulă
deșeuri 2,5 m3 228**
containere pentru
insulele de
colectare deșeuri
din orașul Băile
Tușnad ‐ cu sistem
de protecție
împotriva urșilor 1,1 m3 6**
* 20 containere (pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile în zona de blocuri din orașul
Băile Tușnad) vor fi echipate cu sisteme de protecție împotriva urșilor.
237
**Pentru orașul Băile Tușnad sunt prevăzute 2 insule (2 containere de 1,1 m3, respectiv 4 containere de
1,1 m3) care vor fi echipate cu containere speciale cu sistem de protecție împotriva urșilor. Din cauza
particularităților tehnice ale acestui sistem, pentru o bună operare, containerele de 1,5 m3 și de 2,5 m3
au fost înlocuite cu containere de 1,1 m3.
În cadrul proiectului nu vor fi achiziționați recipienți pentru colectarea deșeurilor reziduale, aceasta
rămânând responsabilitatea operatorilor de salubrizare. Singura excepție o constituie orașul Băile Tușnad
unde este nevoie de achiziționarea unor recipienți speciali cu protecție împotriva urșilor și pentru
colectarea deșeurilor reziduale. Așadar, vor fi achiziționate 20 containere de 1,1 m3 pentru
colectarea deșeurilor reziduale în zonele de blocuri.
Numărul de unități de compostare individuală furnizat (20.000) reflectă scopul nostru de a convinge 30 %
din gospodăriile din casele individuale să composteze deșeuri în curtea proprie pe bază de voluntariat.
Potrivit recensământului din 18 martie 2002, există în total 65.173 gospodării care trăiesc în 78.160 case
individuale în județul Harghita.
9.1.1.3 Vehicule de colectare
Tabel 118: Vehicule pentru deșeuri biodegradabile
Deșeuri biodegradabile t/an vehicul/zi lucrătoare
Zona de colectare sud 12.566 4,12
Zona de colectare nord 6503 2,13
Zona de colectare vest 4523 1,48
TOTAL vehicule pentru colectarea deșeurilor biodegradabile
7,74
Număr necesar de vehicule 8*.
* un vehicul va fi prevăzut cu sistem de apă rece la mare presiune pentru spălarea pubelelor
Tabel 119: Vehicule pentru colectarea din ușă‐în‐ușă a deșeurilor reciclabile uscate
Colectarea din ușă‐în‐ușă de
deșeurilor reciclabile uscate t/an
vehicul/zi
lucrătoare
Zona de colectare sud 2597 1,14
Zona de colectare nord 1344 0,59
Zona de colectare vest 935 0,41
TOTAL vehicule pentru colectarea
separată în sistem ușă‐în‐ușă
2,13
Număr necesar de vehicule 3
238
Tabel 120: Vehicule pentru colectarea deșeurilor din insulele pentru colectare separată
Colectarea deșeurilor din insulele
pentru colectare separată t/an
vehicul/zi
lucrătoare
Zona de colectare sud 2095 1,83
Zona de colectare nord 1084 0,95
Zona de colectare vest 754 0,66
TOTAL vehicule pentru Colectarea
deșeurilor din insulele pentru
colectare separată 3,44
Număr necesar de vehicule 4
Tabel 121: Vehicule pentru transportul containerelor de 5‐24 m3 de la centrele de colectare prin aport voluntar
Colectarea din ușă‐în‐ușă a
deșeurilor colectate separat t/an
vehicul/zi
lucrătoare
Zona de colectare sud 3515 2,77
Zona de colectare nord 1819 1,43
Zona de colectare vest 1265 1,00
TOTAL vehicule pentru
transportul containerelor de 5‐
24 m3 la centrele de colectare
prin aport voluntar 5,20
Număr necesar de vehicule 6
În cadrul proiectului va fi achiziționat un vehicul special „centru mobil de colectare prin aport voluntar”
de tip camion închis cu containere pentru colectarea deșeurilor menajere periculoase.
În incinta împrejmuită a stațiilor de transfer (la Miercurea Ciuc și Corund) sunt planificate câte două
puncte verzi de colectare sub formă de locuri de depunere. Acestea servesc pentru stocarea temporară a
deșeurilor din parcuri și grădini livrate, în principal, de companiile orășenești. Odată ce se acumulează
cantități mari de deșeuri verzi, acestea sunt transferate la stația centrală de compostare de la Remetea.
Între timp, deșeurile verzi trec printr‐o compostare pasivă.
Justificarea platformei este că apele pot fi colectate mai ușor din zonă. De asemenea, și manipularea
grămezilor de deșeuri verzi devine mai ușoară datorită suprafeței dure (descărcare, încărcare).
239
9.1.1.4 Staţii de transfer
Tabel 122: Capacitate proiectată a stațiilor de transfer
Staţie de transfer
Estimare bazată
pe fluxul de
deșeuri (t/an/1
schimb)*
Capacitate
proiectată
la Miercurea Ciuc 39.669 40.000
la Corund 16.506 17.000
*Pentru transferul deșeurilor colectate în amestec, separat și pentru fluxul de deșeuri de grădină.
9.1.1.5 Camioane cu remorcă
Tabel 123: Determinarea numărului de camioane cu remorcă
Camioane cu remorcă Cantitate maximă de deșeuri în
perioada de amortizare [t/an] Număr vehicule/zi lucrătoare
Zona de colectare sud 40,000
4,55
(calculat cu 2 drumuri/vehicul
în medie pe zi)
Zona de colectare nord Fără transfer
Zona de colectare vest 17.000
2,90
(calculat cu 2 drumuri/vehicul
în medie pe zi)
TOTAL camioane pentru stații
de transfer 8 (5+3)
Camion pentru transportul
echipamentelor și exportul
baloților 1
Camion de înlocuire în timpul
perioadei de întreținere și de
rezervă în perioadele cu trafic
intens
2
(1 pentru Miercurea Ciuc, 1
pentru Corund)
Număr necesar de camioane cu remorcă 10
9.1.1.6 Impactul principal al măsurilor şi indicatorii de performanţă
Tabel 124: Indicatorii de performanţă privind colectarea şi transportul deşeurilor
Indicator Unitate Înainte de
proiect
După
proiect
1 Populaţia totală din aşezările umane de interes capita*1000 288 287
2,1 Cantitatea totală de deşeuri municipale generate t/an 90.616 93.114
240
Indicator Unitate Înainte de
proiect
După
proiect
2,2 Cantitatea totală de deşeuri municipale colectate t/an 90.616 93.114
2,3 Cantitatea totală de deşeuri menajere colectate t/an 64.600 65.669
2,4 Cantitatea totală de deşeuri asimilabile deşeurilor
menajere colectate
t/an
21.245 21.500
2,5 Cantitatea totală de deşeuri stradale colectate t/an 3.181 3.173
2,6 Deşeuri din parcuri şi grădini colectate separat t/an 0 523
2,7 Deşeuri din pieţe colectate separat t/an 0 1.046
2,8 Deşeuri reciclabile colectate separat t/an 1.118 21.902
2,9 Alte deșeuri colectate separat (deșeuri periculoase,
deșeuri voluminoase)
t/an
0 1.239
2,10 Generare deșeuri municipale (menajere + asimilabile
menajere + de la instituții)
kg/loc x a
298 304
2,11 Colectare deșeuri menajere kg/loc x a 224 229
3,1 Procent populaţie conectată la serviciile de colectare în
total şi în mediul urban, rural
% din 1
100% 100%
3,2 Procent populaţie conectată la serviciile de colectare
separată în total şi în mediul urban, rural
% din 1 8,0%
1,1%
13,4% 100%
3,3 Volumul containerului furnizat pentru colectarea
deşeurilor
m3 / loc x an
NAD NAD
3,4 Număr şi volum containere pentru colectarea deşeurilor
în amestec
Nr. și m3
NAD NAD
3,5 Număr şi volum containere pentru colectarea separată a
deşeurilor
Nr. și m3
396 / 240
1199 /
1677
3,6 Număr şi capacitate vehicule de colectare Nr. și t 5 15 / 90
3,7 Număr stații de transfer nr. 0 2
3,8 Număr și capacitate vehicule cu remorcă Nr. și t 0 10 / 220
3,9 Număr și capacitate centre de colectare prin aport
voluntar
Nr. și t/an 0 / 0 8 / 5.500
9.1.2 Reciclare și valorificare deșeuri de ambalaje
9.1.2.1 Centre de colectare prin aport voluntar
Tabel 125: Deșeuri intrate în centrele de colectare separată prin aport voluntar
Centru de colectare
separată prin aport
voluntar
valoare proiectată
(perioadă maximă de
amortizare)
După proiect
Sfârșitul
perioadei de
planificare
Deșeuri colectate separat
din zona de colectare sud t/an
3 515 3 210 3 538
Deșeuri colectate separat t/an 1 819 1 661 1 831
241
Centru de colectare
separată prin aport
voluntar
valoare proiectată
(perioadă maximă de
amortizare)
După proiect
Sfârșitul
perioadei de
planificare
din zona de colectare nord
Deșeuri colectate separat
din zona de colectare vest t/an
1 265 1 155 1 273
TOTAL t/an 6 598 6 026 6 642
9.1.2.2 Staţii de sortare
Tabel 126: Cantități deșeuri intrate în stațiile de sortare
Stație de sortare
valoare
proiectată
(perioadă
maximă de
amortizare)
După proiect
Sfârșitul
perioadei de
planificare
stație sortare Remetea t/an 15 200 15 177 15 200
stație sortare existentă
Sânsimion t/an 5 650 5 333 5 788
Tabel 127: Capacitatea proiectată a staţiilor de sortare
Instalație Input estimat pe baza fluxului de
deșeuri
Capacitate proiectată
stație sortare Remetea t/an 15.177
15.200 (în 2 schimburi)
stație sortare existentă Sânsimion t/an 5 650
5 700 (în 2 schimburi)
Tabel 128: Rezultat stații de sortare, 2013
Deșeuri de ambalaje în vederea reciclării (după sortare)
Tone/an
Hârtie și carton 4.644
plastic 4.080
sticlă 2.156
metal 1.052
TOTAL 11.932
242
Impactul principal al măsurilor şi indicatorii de performanţă
Tabel 129: Indicatori de performanţă privind reciclarea deşeurilor (inclusiv deşeurile de ambalaje)
Indicator Unitate Înainte de
proiect
După
proiect
1 Populaţia totală din aşezările umane de interes capita*1000 288 286
2 Total cantitate deșeuri de hârtie reciclate tone/an 252 4.644
3 Total cantitate deșeuri de ambalaje de hârtie reciclate tone/an nedeterminat 3.237
4 Rată reciclare deșeuri de ambalaje de hârtie % nedeterminat 72
5 Total canitate deșeuri de plastic reciclate tone/an 285 4.080
6 Total cantitate deșeuri de ambalaje de hârtie reciclate tone/an nedeterminat 1.313
7 Rată reciclare deșeuri de ambalaje de hârtie % nedeterminat 22,5
8 Total cantitate deșeuri de sticlă reciclate tone/an 248 2.156
9 Total cantitate deșeuri de ambalaje de sticlă reciclate tone/an nedeterminat 1.547
10 Rată reciclare deșeuri de ambalaje de sticlă % nedeterminat 60
11 Total cantitate deșeuri de metal reciclate tone/an 146 1.052
12 Total cantitate deșeuri de ambalaje de metal reciclate tone/an nedeterminat 454
13 Rată reciclare deșeuri de ambalaje de metal % nedeterminat 50
14 Număr și capacitate stații de sortare Nr. şi t/an 1 / 5.700 2 / 20.900
9.1.3 Tratarea biologică
9.1.3.1 Staţie de compostare
Tabel 130: Cantități intrate în stația de compostare, 2013
Cantități intrate în stația de compostare
tone/an
Deşeuri din parcuri şi grădini 1.400
Deșeuri de la cantine și restaurante 5.300
Colectare separată deșeuri biodegradabile de la gospodării 16.900
TOTAL 23.600
Tabel 131: Capacitate proiectată a stației de compostare, 2013
Instalație Input estimat pe baza fluxului de
deșeuri
Capacitate proiectată
Stație de compostare Remetea t/an 23 528 23.600
243
Tabel 132: Cantități rezultate stația de compostare (45 % din materia intrată), 2013
Rezultat stație de compostare tone/an
compost de calitate bună 10.162
9.1.3.2 Impactul principal al măsurilor şi indicatorii de performanţă
Tabel 133: Posibili indicatori de performanţă privind tratarea biologică
Indicator Unitate
Fără
Proiect
(2011)
Cu
Proiect
(2013)
1 Populaţia totală din aşezările umane de interes capita*1000 288 286
5,1 Rată totală de reducere a deşeurilor biodegradabile care nu sunt
eliminate prin depozitare
% și t/an 0 / 0 63 /
39.650
5,2 Număr şi capacitate staţii de compostare Nr. și t/an 0 / 0 1 /
23.600
5,3 Cantitate de compost produs t/an 0 10.162
5,4 Cantitate deşeuri biodegradabile redusă prin compostare
individuală
% și t/an 0 / 0 7,3 /
4.600
9.1.4 Construcția depozitului conform
Tabel 134: Cantități deșeuri intrate pe depozit
Cantități deșeuri intrate pe
depozit
Valoare
proiectată
(media
perioadei 2013‐
2020)
După proiect
Sfârșitul
perioadei de
planificare
Deșeuri reziduale t/an 51 960 55 668 42 984
Tabel 135: Estimare privind capacitatea depozitului de realizat, prima celulă
durata de viață proiectată a primei celule 6,25 ani
cantitate medie anuală de deșeuri depozitată în această perioadă 49.000 t/an
total deșeuri de eliminat până în 2018 306 250 t
total nămol epurare (SU 35%) de eliminat până în 2018 30 625 t
rată de compactare 0,9 t/m3
capacitate utilă depozit necesară 374 305 m3
Capacitate totală depozit, inclusiv acoperire zilnică, umpleri, diguri și acoperire finală (+20% v/v) 449 160 m3
244
total planned landfill capacity 450.000 m3
Tabel 136: Estimare suprafață depozit, prima celulă
Capacitate depozit 400.000 m3
Lucrări de terasament 400.000 m3
Impermeabilizare bază depozit 48.750 m2
Impermeabilizare taluze 3250 m2
Suprafață totală depozit cu
diguri 5,0ha
9.1.4.1 Impactul principal al măsurilor şi indicatorii de performanţă
Tabel 137: Indicatori de performanţă privind noul depozit
Indicator Unitate Înainte de
proiect
După
proiect
1 Populaţia totală din aşezările umane de interes capita*1000 288 286
2 Cantitate de deșeuri eliminată pe depozite conforme t / an 0 49.000
3 Nr. și capacitate depozite conforme cu standardele UE Nr. și m3
0 / 0
1/
450.000*
*Aici nu luăm în considerare depozitul de la Țechend pentru că nu sunt sigure nici capacitatea, nici statutul său
legal.
9.1.5 Închiderea depozitelor neconforme
9.1.5.1 Impactul principal al măsurilor şi indicatorii de performanţă
Tabel 138: Indicatori de performanţă privind închiderea depozitelor neconforme
Indicator Unitate Înainte de
proiect
După
proiect
1 Populaţia totală din aşezările umane de interes capita*1000 288 286
2 Număr şi volum depozite municipale curăţate Nr. și m3 0 / 0 4 / 67.760
3 Număr şi volum depozite municipale reabilitate Nr. și m3 0 / 0 5 / NAD*
*Această valoare ar trebui să includă cantitățile curățate și deșeurile depozitate până în iulie 2012, ca urmare a
operării regulate a depozitelor. Cu toate acestea, nu există data disponibile privind volumele existente pe
depozitele cele mai mari (Miercurea Ciuc, Gheorgheni), așadar nu pot fi estimați m3.
9.2 Măsuri de investiții prioritare
9.2.1 Colectarea și transportul deșeurilor
245
Pentru colectarea deșeurilor biodegradabile sunt prevăzute vehicule cu presă pneumatică de
compactare cu 2 axe. Volum util total: 10 cm. Un vehicul va fi prevăzut cu sistem de apă rece la mare
presiune pentru spălarea pubelelor.
Pentru colectarea separată prin intermediul sistemului de colectare din ușă‐în‐ușă în mediul rural sunt
prevăzute vehicule cu presă pneumatică, cu 2 axe, cu sistem mic de încărcare spate. Volum util total: 10
cm.
În vederea golirii insulelor de colectare pentru deșeurile colectate separat se vor utiliza vehicule
pneumatice de compactare cu 2 axe cu macara. Volum util total: 10 cm.
„Centrele mobile de colectare prin aport voluntar” sunt camioane cu cabina montată cu 2 axe, echipate
cu un set de containere cu capac cu pereți dublii pentru colectarea deșeurilor menajere periculoase (de
exemplu, uleiuri uzate, baterii uscate, acumulatori, medicamente expirate etc.).
În vederea deservirii centrelor de colectare cu aport voluntar și a unităților economice sunt prevăzute
vehicule de colectare cu încărcare hidraulică pe spate a containerelor:
vehicule cu 2 axe cu greutate netă a încărcăturii de cel puțin 8 tone pentru containerele de 5‐6
m3;
vehicule cu 2 axe cu greutate netă a încărcăturii de cel puțin 12 tone pentru containerele de 12‐
24 m3.
În vederea transportării de la stația de transfer a deșeurilor și pentru exportul baloților sunt
necesare camioane cu remorcă. Camioanele cu remorcă sunt vehicule cu 3 axe echipate cu
sisteme de ridicare (de tipul „multilift”) în vederea ridicării containerelor mobile de 16‐24 m3.
Din cauza drumurilor șerpuite unde camioanele cu mai multe remorci ar putea provoca blocaje în trafic
(de exemplu, DJ 13B între Praid și Bucin) și zonele rezidențiale traversate, recomandăm abandonarea
introducerii de camioane cu mai multe remorci, chiar dacă duce la scăderea eficienței stațiilor de
transfer.
9.2.1.1 Pubele și containere deșeuri
Pentru colectarea deșeurilor reciclabile, în mediul urban se vor realiza 116 insule de colectare echipate
cu 3 containere (pentru colectarea deșeurilor de hârtie și carton, deșeurilor de plastic și metal și
deșeurilor de sticlă) iar în mediul rural, se vor realiza 170 insule de colectare echipate fieare cu câte un
container pentru colectarea deșeurilor de sticlă. Două dintre insulele din mediul urban (cele în Băile
Tușnad) vor fi echipate cu containere speciale cu protecție împotriva urșilor.
Pentru colectarea separată a deșeurilor biodegradabile se vor achiziționa următoarele:
15.750 pubele de 120 l pentru casele unifamiliale;
80 pubele de 120 l pentru casele multifamiliale;
246
1.130 containere de 1,1 m3 pentru zonele de blocuri;
20 containere de 1,1 m3 prevăzute cu protecție împotriva urșilor pentru zona de blocuri din Băile
Tușnad.
În plus, în cadrul proiectului vor fi achiziționate 20 containere de 1,1 m3 prevăzute cu sistem de protecție
împotriva urșilor pentru colectarea deșeurilor reziduale în zona de blocuri din Băile Tușnad.
Numărul de unități de compostare individuală furnizat (20.000) reflectă scopul nostru de a convinge 30 %
din gospodăriile din casele individuale să composteze deșeuri în curtea proprie pe bază de voluntariat.
Potrivit recensământului din 18 martie 2002, există în total 65.173 gospodării care trăiesc în 78.160 case
individuale în județul Harghita, i.e. cu câteva mii mai puțini în zona mai mică de proiect.
Punctele de colectare vor fi înființate de agenții de salubrizare și în cadrul etapei de implementare a
proiectului aceste amplasamente vor fi identificate și aprobate.
9.2.1.2 Stații de transfer și puncte verzi de eliminare
În vederea optimizării costurilor de transport a deșeurilor, în cadrul proiectului vor fi realizate două stații
de transfer la Miercurea Ciuc, respectiv Corund.
Terenul de la Miercurea Ciuc se află în proprietatea orașului Miercurea Ciuc. În data de 28 noiembrie
2008, CL a adoptat hotărârea nr. 3/2012 (modificată de hotărârea nr. 92/2012) prin care se dădea undă
verde pentru realizarea stației de transfer. Documentele ce dovedesc proprietatea sunt prezentate în
Volumul V ‐ Analiza Instituțională.
Terenul pe care se planifică realizarea stației de transfer de la Corund este în prezent în proprietatea
publică a comunei Corund. Terenul a fost achiziționat de CL în aprilie 2001. Inițial, a fost achiziționat ca
teren pentru târg de animale. În prezent, nu este folosit și este disponibil. Există HCL nr. 87/2011 privind
planificarea stației de transfer.
În Volumul V sunt prezentate documentele privind proprietatea.
În prezent, terenul de la Miercurea Ciuc nu este conectat la nicio infrastructură. Cel mai apropiat punct
de racord la rețeaua de electricitate, alimentare cu apă sau canalizare se află la o distanță de 1.000 m.
Amplasamentul este localizat lângăDN 12 și este accesibil printr‐un drum de pământ. Pentru a permite
traficul de camioane se va realiza un drum pietruit cu două sensuri pe o lungime de 50 m.
Nici terenul de la Corund nu este racordat la nicio infrastructură. Cel mai apropiat punct de racord la
rețeaua de electricitate, alimentare cu apă și canalizare se află la o distanță de 425 m. Ampalsamentul
poate fi accesat doar printr‐un drum de pământ; se va construi un drum pietruit cu 2 sensuri pentru a
permite accesul camioanelor.
Realizarea infrastructurii exterioare este socotită ca și cheltuială neeligibilă în cadrul acestui proiect
(Volum II ‐ Annexa 07). Aceasta se va realiza sub supervizarea Consiliului Județean Harghita, în cadrul
247
unor contracte separate, în conformitate cu Planul de Achiziții prezentat în secțiunea 13.2 „Licitații
propuse”.
Principalele componente ale centrelor zonelor de colectare Miercurea Ciuc și Corund:
instalație transfer deșeuri (rampă, utilaje);
punct verde de eliminare (platformă);
recepție, clădire administrativă și grup social;
parcare automobile;
parcare camioane.
Lângă cele două stații de transfer s‐a planificat înființarea câte unui centru de colectare separată prin
aport voluntar, cu intrare separată pentru public. Centrele de colectare separată prin aport voluntar
sunt prezentate în Capitolul 9.2.2.1.
Prezentarea generală a datelor tehnice privind amplasamentul, precum prezentarea detaliată a
caracteristiclor tehnice ale stației de transfer va fi realizată în cele ce urmează.
Rolul unei stații de transfer este acela de a pregăti deșeurile spre a fi transportate mai departe în
cantități mari. Autocamioanele de colectare deşeuri urcă pe rampă și golesc deșeurile colectate în
amestec sau pre‐separate în buncărul de descărcare amplasat într‐o incintă sau echipat cu
apărătoare. Buncărul este destinat pentru dirijarea deșeurilor în presă. (Trebuie avută în vedere
organizarea colectării apelor pluviale sau a apelor pluviale posibil contaminate – în buncăr cu
minimizarea posibilităților de poluare).
Presa este obiectul principal al stației de transfer. Presa încarcă și presează deșeurile într‐un
container închis. Placa presei este o structură din oțel masiv dintr‐o lamă plană acționată hidraulic.
Aceasta din urmă este alimentată de un motor electric.
Legătura între presă și container este asigurată printr‐un doc hydraulic. Cârligele de andocare sunt
localizate pe părțile laterale ale îmbinării.
Deșeurilor se acumulează în containere închise pe roți, de obicei din oțel, mărimi între 16 – 24 m3.
Presa este staționară și containerul se rulează pe sine în direcția laterală. Containerele sunt legate
între ele. Așadar, după umplere, următorul container gol este rulat în fața presei.
9.2.1.3 Echipamente și instalații în stația de transfer și punctul verde de eliminare
Drum de acces (neeligibl): drum pietruit pentru accesul pe amplasament, lungime de 50 m la Miercurea Ciuc, 425 m la Corund.
Gard: gard de sârmă, înălțime 2,5 m
Poartă acces: în general, o poartă de oțel cu două plăci glisante, acces pentru pietoni și piloane.
Groapă colectare levigat
Ape de suprafață / bazin colectare levigat
Proiectat pentru colectarea și stocarea temporară a apelor tehnologice de suprafață și a
levigatului rezultate de pe secțiunile pavate.
Bazin apă protecție împotriva incendiilor
Canale pentru drenarea apelor de suprafață
248
Iluminat exterior
Altele
Vegetație
Plante ușor de întreținut (specii care se extind ușor), plantare ierburi perene de umiditate
ridicată în zona nepavată dintre canalul de scurgere levigat și gard.
Pietruit amplasament Trebuie asigurată circulația camioanelor cu remorcă pe amplasament.
Clădiri servicii
Clădire birouri
Clădire servicii pentru personalul fizic, inclusiv încăperi pentru echipamentele de control
amplasament. Va fi construită în așa fel încât să răspundă necesităților personalului de serviciu
dar și ale șoferilor de vehicule de colectare și asistenții acestora în zona de colectare și va include
lavabou, o toaletă, un vestiar și o încăpere pentru stocatul îmbrăcămintei de protecție.
Cântar
La intrare va fi construit un cântar cu o lungime de 18 m și o limită de greutate de siguranță
(capacitate) de 60 t.
Utilaje transfer deșeuri
Dotare cu o presă de compactare și șine pentru trei containere.
Alte echipamente
Amplasament stocare temporară deșeuri verzi (teren deschis, platformă).
Șopron reparații‐stocare (deschis)
Parcare automobile și vehicule transport
Sub‐centrele de la Miercurea Ciuc și Corund vor fi utilizate pentru stocarea pe timpul nopții a
vehiculelor de colectare deșeuri ce operează în zona respectivă de colectare.
9.2.2 Reciclare și valorificare deșeuri de ambalaje
9.2.2.1 Centre de colectare prin aport voluntar
În cadrul proiectului, în județul Harghita se vor realiza 8 centre de colectare prin aport voluntar în
următoarele locații: Miercurea Ciuc, Bălan, Corund, Cristuru Secuiesc, Gheorgeni, Sânsimion, Toplița și
Vlăhița. La Sânsimion, containerele pentru colectarea separată a deșeurilor vor fi amplasate pe platforma
stației de sortare existente.
Documentele ce dovedesc proprietatea sunt prezentate în Volumul V.
Scopul principal al înființării acestor centre de colectare prin aport voluntar este de a asigura predarea
deșeurilor care nu pot fi depuse într‐o pubelă (din cauza mărimii sau conținutului).
249
Tipuri de deșeuri colectate prin intermediul centrelor de colectare prin aport voluntar:
Materie primă secundară (hârtie și carton, sticlă, plastic, metale, lemn, textile, deșeuri verzi),
deșeuri voluminoase (mobilă, anvelope, DEEE),
deșeuri menajere periculoase (baterii uscate, acumulatori, medicamente expirate, vopsele,
uleiuri uzate, resturi de pesticide, becuri etc.),
deșeuri din construcții și demolări de origine menajeră în cantități mai mici.
Ce nu poate fi predat:
materiale explozive, infecțioase, radioactive,
deșeuri chimice provenite din laboratoare,
deșeuri menajere în amestec,
orice tip de deșeu care nu este menționat în avizul de mediu al centrului de colectare separată
prin aport voluntar.
Figura 26: Funcționare centru de colectare prin aport voluntar
Funcționarea unui centru de colectare separată prin aport voluntar:
recepția deșeurilor colectate separat de la populație;
stocarea separată a deșeurilor recepționate până la data planificată la care vor fi transportate de
la centrul de colectare separată prin aport voluntar;
preluarea deșeurilor livrate de instituții potrivit cererii locale și considerentelor economice;
transferul deșeurilor colectate în vederea tratării;
înregistrarea cantităților de deșeuri colectate și transportate.
Rezervoarele (containerele) vor fi amplasate în centrele de colectare prin aport voluntar și va fi asigurat
și spațiu pentru întoarcerea camioanelor cu remorcă. În plus, trebuie organizat și sistemul de scurgere
ape pluviale.
250
Podeaua de beton a spațiilor este separată în mijloc de o fantă, iar apele pluviale din zona respectivă
curg în acest canal de scurgere.
Amplasamentele sunt înconjurate de coloane de beton armat, pe care se montează plasa care în partea
superioară are două rânduri de sârmă ghimpată. La intrarea se găsește o poartă de 5,50 m cu plăci
glisante.
Instalații și echipamente:
Poartă și birou – container:
O persoană este responsabilă cu preluarea deșeurilor reciclabile și a deșeurilor periculoase. Vor fi
realizate o poartă și un birou tip container pentru acomodarea nevoilor sociale ale personalului. Poarta
tip container poate servi și ca spațiu pentru îndeplinirea unor mici sarcini administrative dar nu va fi
potrivită pentru petrecerea unui timp îndelungat în acel spațiu. Pentru containerul birou se poate asigura
sistem de încălzire și de aer condiționat; pereții sunt proiectați ca lavabili și ușor de întreținut.
Containere pentru colectarea deșeurilor:
1 Container pentru deșeuri din
parcuri și grădini
1 buc container metalic simetric de exterior pentru deșeuri din
parcuri și grădini (24 m3);
2 Container pentru deșeuri de
plastic
1 buc container acoperit pentru deșeuri din plastic (12 m3);
3 Container pentru deșeuri de lemn
și mobilă
1 buc container acoperit pentru deșeuri menajere‐mobilă și alte
deșeuri de lemn (24 m3);
4 Container pentru DEEE 1 buc container standard acoperit din oțel cu roți pentru deșeuri
de echipamente electrice voluminoase (12 m3);
5 Container pentru deșeuri de sticlă 1 buc container standard acoperit pentru sticlă albă și colorată
cu un orificiu sub formă de sticlă (6 m3);
6 Container pentru deșeuri din
construcții și demolări
1 buc container din oțel pentru deșeuri din construcții și
demolări (6 m3, înălțime 1.400 mm)
7 Container pentru deșeuri de metal 1 buc container din oțel pentru metale cu orificiu adecvat (6 m3)
8 Container pentru deșeuri de hârtie 1 buc container acoperit pentru hârtie cu orificiu adecvat (5 m3);
9 Container pentru deșeuri textile 1 buc container acoperit pentru textile cu orificiu adecvat (5 m3)
10 Container pentru anvelope uzate 1 bucată container deschis de exterior pentru anvelope (6 m3).
Deșeurile periculoase aduse de locuitori vor fi stoate în containere pentru deșeuri periculoase alocate
pentru deșeurile menajere periculoase generate în gospodării. În containerele pentru stocarea deșeurilor
periculoase sunt stocate separat mai multe tipuri de deșeuri periculoase, fiecare în containere metalice
închise de 500 l sau în containere metalice de 200 l. Containerul pentru colectarea deșeurilor periculoase
este un container standard de douăzeci picioare (2,44 m x 6,06 m) cu un capac trapezoidal și un rezervor
levigat. Deșeurile periculoase colectate sunt stocate pe etajere instalate pe peretele containerului care
permite colectarea și stocarea separată a diferitelor fracții.
251
Cântar
Cântarul cu o limită de 200kg are rolul de a cântări deșeurile periculoase și nepericuloase aduse la centrul
de colectare separată cu aport voluntar. Tabel nr.
Pentru următoarele centre de colectare prin aport voluntar sunt prevăzute cheltuieli neeligibile pentru
realizarea drumurilor de acces și asigurarea utilităților la marginea amplasamentului: Bălan, Toplița,
Cristuru Secuiesc și Vlăhița.
9.2.2.2 Staţie de sortare
Stația de sortare va fi realizată pe același amplasament ca și depozitul conform și stația de compostare
Remetea. Documentele ce dovedesc proprietatea sunt prezentate în Volumul V.
Stația de sortare va fi localizată în incinta centrului integrat de gestionare a deșeurilor Remetea. În acest fel, o parte
din obiectivele realizate deservesc în comun atât depozitul conform de deșeuri, cât şi SS+SC, cum ar fi lucrările în
zona de intrare (poartă, pod‐bascul electronic, gard, drum interior, iluminat exterior, lucrări de protecție împotriva
incendiilor etc.). Stația de sortare se amenajează intr‐o clădire metalica cu podea din beton tip industrial, având
portanta determinată de tipul și parametrii utilajelor alese pentru punerea în opera.
Stația de sortare SS1 Remetea va avea o capacitate proiectată de 15.200 t/an. Sortarea se va realiza cu ajutorul unei
linii de sortare în două schimburi, în conformitate cu cantitatea de deșeuri colectate ce asigură un flux de materie
intrată de 15.177 t/an de deșeuri reciclabile.
Clădiri:
Caracteristici constructive ale staţiei de sortare Remetea:
Hala de sortare împreună cu spațiile administrative și grupurile sociale vor avea o suprafaţă construită de
S=1.817 m2, cu înălțime la cornișă de h=7,65 m.
Hală pentru depozitarea și livrarea baloților: Sc=612,00 m2, înălțime la cornișă h=7,65 m.
Platforma de manipulare cu utilaje și vehicule 4.400 m2.
Clădirile sunt dotate cu instalații de apa şi canalizare, precum şi instalaţii electrice racordate la infrastructura comună
a CIGD.
252
Dotarea cu echipamente şi utilaje de sortare ale staţiei de sortare:
Stația de sortare Remetea este proiectată pentru o capacitate de prelucrare anuală a 15.200 t/an la intrarea în stație.
Lucrul va fi organizat în două schimburi de lucru. Stația de sortare va conține hala de sortare propriu‐zisă, spații
administrative, spații destinate pregătirii deșeurilor pentru sortare și grupuri sociale.
Echipamente specifice din dotarea stației de sortare vor fi:
Pod basculă electronic incluzând sistem de gestiune și raportare – 1 buc
Linie de sortare completă – 1 linie completă
Linia de sortare cu comandă centralizată va conține un sistem de benzi destinat încărcării, sortării și descărcării
deșeurilor sortate, precum și a refuzului. Ea va conține un separator magnetic pentru extragerea deșeurilor
metalice feroase. Banda de sortare va fi amplasată în interiorul unei cabine de sortare, dotată cu sistem de
încălzire purificare și condiționare a aerului.
Presă de balotat, hidraulică automată, incluzând sitsemul propriu de alimentare și sistem de comandă
centralizată – 1 buc
Boxe despărțite pentru colectarea deșeurilor reciclabile sortate pe bandă, într‐ un număr determinat de fracțiile
sortate propuse
Un utilaj pentru manevrarea și încărcarea baloților – 1 buc
Un utilaj pentru manevrarea și încărcarea pe bandă a amestecului de deșeuri supuse sortării – 1 buc
Un sistem de transport din boxele de acumulare a deșeurilor reciclabile separate pe bandă la mașina de balotat
Un sistem de acumulare și manevrare a refuzului benzii de sortare
Un sistem de acumulare și manevrare a deșeurilor metalice feroase separate pe banda de sortare
Un sistem de acumulare și manevrare a deșeurilor mari separate la intrarea pe banda de sortare
Echipamente auxiliare independente, de igienizare a suprafeţelor, utilajelor și containerelor din hala de
sortare şi de semnalizare și stingere a incendiilor, de comunicație etc.
Tehnologia de sortare
Tipul instalației de sortare ce urmează a fi folosit în cadrul proiectului este sortarea pozitivă cu extracția manuală a
componentelor reciclabile din flux, în afară de fracția de deșeuri de metal feros care va fi extras mecanic.
Stația de sortare va fi prevăzută cu o linie de sortare completă pentru sortarea a minimum 6‐7 fracții. Numărul total
de angajați în stația de sortare este de 27 persoane în 2 schimburi.
Sortarea manuală pe bandă orizontală se realizează de către 2x5 muncitori, în cabină izolată fața de restul halei ceea
ce asigură condiții de muncă (temperatură, aer, umiditate) corespunzătoare normelor de igienă și siguranță a muncii
și sănătății.
253
9.2.3 Tratarea biologică
9.2.3.1 Compostare individuală
Unitățile de compostare individuală sunt modalitățile de reducere la depozitare a cantității de deșeuri biodegradabile. Având în vedere industria lemnului bine dezvoltată în județul Harghita, nu pot fi excluse unitățile de compostare cu cadru de lemn atunci când se va face procurarea echipamentului.
9.2.3.2 Compostare centralizată
Stația de compostare va fi realizată pe același amplasament ca și depozitul conform și stația de compostare
Remetea. Documentele ce dovedesc proprietatea sunt prezentate în Volumul V.
Staţie de compostare cu capacitatea de 23.600 tone/an (93 tone/zi cu 254 zile lucrătoare/an)
SC – staţia de compostare, este amplasată în incinta CMID Remetea cu acces de pe drumul judeţean DJ 153C, urmat
de DJ153D, conform planul de situaţie şi de încadrare în zonă. Tipurile de investiţii şi operaţiunile prevăzute în cadrul
obiectivului sunt:
Lucrările de construcții pentru care sunt indicate și suprafețele sunt următoarele:
Zonă pretratare deșeuri ce include:
o Zona de recepție deșeuri biodegradabile este înconjurată pe ambele părți de pereți de sprijin și protecție cu o înălțime de 1,5 m unde vor fi stocate deșeurile din grădini și parcuri și deșeurile mari din lemn (bușteni, crengi mari, paleți) S = 343 m2
o Stație pretratare deșeuri cu înălțime la streașină de h = 5,6 m, s = 350 m2
o Zonă pentru stocarea temporară a deșeurilor în vederea compostării, înconjurată de trei pereți de sprijin și protecție cu o înălțime de 1,5 m. Deșeurile stocate vor fi dispuse în stoguri S = 227 m2
Platformă compostare intensivă S = 5.748 m2
Platforme maturare S = 5.487 m2
Șopron pentru compostarea deșeurilor și stocarea lor în vederea livrării, încărcare și livrare s = 922 m2
Suprafața totală e de 19.351 m2.
În plus, se consideră o suprafață de 5.077 m2 aferentă bazinului levigat.
A fost considerat un număr de 13 stoguri de compostare de următoarele dimensiuni: lungime 40,0 m,
lățime 6,0 m, înălțime 2,5 m.
A fost considerat un număr de 7 stoguri de maturare de următoarele dimensiuni: lungime 40,0 m, lățime
12,0 m, înălțime 4,0 m.
Alte lucrări aferente stației de compostare:
Montarea instalațiilor de aerare pentru compostarea intensivă;
254
Montarea echipamentelor din zona de sortare, tocare deșeuri biodegradabile menajere și în amestec în
vederea realizării rețetei de compostare;
Montarea altor echipamente, utilaje și auxiliare ce se pun în operă (utilaj de tocare deșeuri lemnoase mari,
sită pentru sortare finală compost, mașină de ambalare compost sortat);
Construcția instalațiilor de colectare și evacuare a apelor uzate incluzând racordarea acestora la
infrastructura comună a CIGD.
Construcția instalațiilor aferente utilajelor și echipamentelor ce se pun în operă (de apă, de colectare apă
uzată, termice, de ventilație, de condiționare, de filtrare a aerului, instalații electrice de iluminat, de forță
și de prize, instalații de comandă și control, instalații de comunicație).
Echipamente specifice din dotarea stației de compostare:
linie de sortare pentru îndepărtarea deșeurilor non‐biodegradabile, care nu pot fi compostate sau dificil de
compostat, de exemplu plastic;
echipamente pentru pregătirea deşeurilor înainte de compostare (tocare, amestecare);
echipamente și materiale specifice destinate compostării intensive și maturării;
mijloace specifice de transport destinate transportării și manevrării deşeurilor biodegradabile colectate
separat în vederea compostării;
alte echipamente / utilaje;
cântar electronic cu sistem de gestiune integrat pentru recepţia deşeurilor biodegradabile şi pentru
livrarea compostului. Acest cântar va deservi întreg centrul de la Remetea.
Sistem de comandă, control și monitorizare/înregistrare a procesului de compostare intensivă;
Alte sisteme de control, comandă și comunicație destinate funcționării echipamentelor, comunicației,
protecție împotriva incendiilor etc.
Tehnologia de compostare este de tip activ și cuprinde două faze:
faza de compostare instensivă, cu insuflare de aer în stoguri acoperite cu membrană semipermeabilă
având o durată de aproximativ 4 săptămâni;
faza de maturare a compostului rezultat din prima fază având o durată de aproximativ 12 săptămâni.
Principalele procese de implementat:
recepția deșeurilor și îndepărtarea deșeurilor neconforme înainte de pre‐sortare;
sortarea deșeurilor biodegradabile (tip negativ);
sortarea deșeurilor de lemn;
tocarea deșeurilor biodegradabile sortate;
tocarea deșeurilor de lemn de mărime mai mare;
amestec adecvat de deșeuri biodegradabile pentru a obține o combinație bună din punct de vedere al
raportului C/N;
amenajarea grămezilor pentru compostarea intensivă;
acoperirea grămezilor pentru compostarea intensivă;
compostare intensivă (cu aerare controlată, umezirea compostului, controlul, monitorizarea și înregistrarea
parametrilor de proces);
amenajarea grămezilor de maturare și aerarea acestora (întoarcere periodică);
maturare;
sortarea compostului în vederea livrării și compostării ulterioare a reziduurilor;
ambalarea și livrarea compostului finit;
255
manipulare și transport la intrarea în stație, precum și intermediare, între faze și operații;
manipularea și descărcarea reziduurilor rezultate în urma pre‐sortării, sortării compostului finit;
spălarea și curățarea utilajelor și instalațiilor;
Produsul finit stabilizat trebuie să fie de un compost comercilizabil, de o calitate superioară. Obținerea unei cantități
de 10.152 tone/an de compost ambalat mecanic, cu ajutorul unei instalații semi‐automate și stocare realizată în
șopronul pentru stocare compost, ar fi o performanță importantă.
Reziduurile solide ce rezultă de la stația de compostare, aproximativ 950 t/an, vor fi depozitate.
Tabel 139: Principalele capacități ale stației de compostare / cantități estimate / 2013
Parametri Cantitate estimată [t/an]
Cantitate estimată deșeuri colectate [t/an] 23.443
Suprafață [m2] 19.351
Deșeuri din parcuri și grădini și deșeuri
biodegradabile colectate separat trimise la stația de
compostare [t/an]
Colectare din zona SUD 12.470
Colectare din zona NORD 6.503
Colectare din zona VEST 4.470
Capacitate proiectată a stație de compostare 23.600
9.2.3.3 Tratarea levigatului
În funcție de conținutul de metale grele al nămolului de epurare deshidratat, nămolul rezultat de la
stațiile de epurare poate fi ori compostat or depozitat direct. Mai multe detalii cu privire la cantitățile și
posibilitățile de utilizare a nămolului de epurare se regăsesc în Capitolul 6.
9.2.4 Construcția depozitului conform
Amplasamentul se află în afara localității Remetea, în partea de nord‐vest, de‐a lungul DJ 153D.
Suprafața este de 200.000 m2 ceea ce o face potrivită pentru acomodarea tuturor instalațiilor de tratare specifice unui centru de gestionare a deșeurilor. Loturile din jur sunt proprietate privată, fără construcții, permițând o posibilă extindere în viitor.
Terenul propus pentru CGD de la Remetea face parte din domeniul public al comunei Remetea. În data
de 30 septembrie 2009, CL a adoptat decizia cu nr. 54/2009 în care s‐a decis ca acesta să găzduiască CGD.
Anexa II a decizie include o hartă cu explicații detaliate privind locația și mărimea terenului alocat pentru
CGD. În data de 19 octombrie 2009, prin decizia cu nr. 55/2009, CL Remetea a aprobat închirierea acestui
teren județului Harghita pe o perioadă de 49 ani în vederea înființării unui CGD. Documentele ce
dovedesc proprietatea sunt prezentate în Volumul V.
256
În vederea schimbării categoriei de folosință a terenului de la Remetea, s‐a realizat un Plan Urbanistic
Zonal care a fost supus procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Procedura s‐a finalizat prin
emiterea Deciziei de Încadrare nr.
În prezent, terenul nu este conectat la nicio infrastructură. Cel mai apropiat punct de racord la rețeaua
de electricitate, alimentare cu apă sau canalizare este SEAU Remetea, aflată la o distanță de 2.000 m. Gaz
PB poate fi achiziționat în cisterne. Ampalsamentul poate fi accesat printr‐un drum de pământ; se va
construi un drum pietruit cu 2 sensuri pentru a permite accesul camioanelor. Realizarea infrastructurii
exterioare este socotită ca și cheltuială neeligibilă în cadrul acestui proiect.
Construcția drumului de acces și asigurarea tuturor utilităților la „intrarea” pe amplasament sunt incluse
în bugetul proiectului ca și cheltuieli neeligibile (Volumul II ‐ Anexa 7). Aceasta se va realiza sub
supervizarea Consiliului Județean Harghita, în cadrul unor contracte separate, în conformitate cu Planul
de Achiziții prezentat în secțiunea 13.2 „Licitații propuse”.
Certificatul de urbanism și informațiile cu privire la PUZ sunt prezentate în Volumul II ‐ Anexa 01
(Certificat urbanism).
9.2.4.1 Lucrări de terasament
Depozitul este amplasat parțial într‐o excavație minieră și parțial pe o umplutură. Dimensiunile
depozitului modificat (prima celulă) de formă dreptunghiulară sunt:
volum: 450.000 m3
suprafață: suprafață utilă depozit 40.314 m2; 5,0 ha cu diguri
suprafață pentru extindere: suprafață utilă depozit 74.252 m
9.2.4.2 Sistem de impermeabilizare a bazei depozitului
Structura proiectată a bazei depozitului de la bază în sus este după cum urmează:
Bariera naturală peste care se realizează stratul de impermeabilizare minerală va avea k ≤ 1x10‐7
m/s, Dpr ≥ 95% şi o grosime de 50 cm la o distanţă între punctul cel mai jos al bazei depozitului şi
freatic ≥ 1.00 m; va avea o înclinație finală de cel puţin 3%.
La baza depozitului va fi așezată o folie de geocompozit bentonitic cu un coeficient de
permeabilitate K = 2 x 10 ‐11 m/s;
Pe toată suprafața depozitului va fi așezată o memberană HDPE de 2,5 mm cu sudură continuă.
Un geotextil de protecție folie va asigura protecția membranei HDPE împotriva penetrării
mecanice ce ar putea avea loc în timpul așezării stratului de drenaj sau datorită echipamentelor
de transport sau compactare deșeuri. Având în vedere că înălțimea maximă a stratului de deșeuri
trebuie să fie de 10 m este nevoie de aplicarea unui geotextil de protecție folie cu grosimea de
cel puțin 1000 g/m2.
257
Stratul de drenaj este constituit din pietriş spălat 16/32 cu conţinut de carbonat de calciu < 10%.
Trebuie montat potrivit principiului filterelor inverse pentru a preveni colmatare cu particule din
masa de deșeuri. Grosimea stratului mineral nu trebuie să fie mai mică de 50 cm și
permeabilitatea > 10^‐3m/s. Grosimea stratului de drenaj instalat deasupra conductelor de
drenaj trebuie să fie de egală cu cel puțin două diametre de conducte nominale dar nu mai mică
de 50 cm.
Conform prevederilor producătorilor, folia HDPE va fi așezată peste marginile taluzelor și instalată pe
rigola de pământ de secțiune adecvată. Odată cu umplerea va fi realizată și protecția împotriva
încărcărilor și penetrărilor mecanice a taluzurilor căptușite.
9.2.4.3 Realizarea infrastructurii
Alimentare gaz
Alimentarea cu gaz este disponibilă doar pentru containerul poartă și clădirea de birouri unde
pierderea de căldură (din cauza transmisiei și filtrării) este compensată și se montează centrala
apă caldă ce funcționează pe gaz. Conducta de acces are o capacitate de 5 m3/h.
Alimentare apă potabilă
Necesarul de apă potabilă este de 96 l/zi/capita. Este posibilă realizarea racordului la SEAU
Remetea, aflată la o distanță de 2.000 m.
Conducte canalizare și stocare nămol
Apele uzate sunt direcționate către SEAU Remetea.
Bazin apă protecție împotriva incendiilor
Bazin de stocare subteran din beton armat (96 m2), capacitate utilă în conformitate cu cele stipulate de autoritatea locală în ceea ce privește protecția împotriva incendiilor.
Alimentare cu energie electrică în afara incintei
Cel mai apropiat punct de racord este SEAU Remetea, aflată la o distanță de 2.000 m.
Alimentare cu energie electrică de incintă
Iluminatul de incintă și cel exterior va fi realizat conform standardelor și cerințelor.
Clădire administrativă și grup social
Două atribuții de bază: (1) spațiu social pentru personalul care efectuează muncă fizică, i.e.
vestiar, sală de mese, toalete (sistem negru și alb) și (2) spațiu birouri, sală conferințe și depozit.
Se recomandă alimentare separată cu apă și spațiu de luat masa pentru zona de birouri. Pentru
un confort mai mare, se pot furniza spații separate (femei și bărbați) pentru muncitorii care
efectuează muncă fizică.
Estimarea capacității s‐a realizat în baza unei săptămâni de lucru de 5 zile, într‐un singur schimb.
Suprafața totală: 600 m2
258
Cântar, cabină cântar
Va fi instalat un cântar fără șanț cu o capacitate de 60 t și o lungime de 18 m pentru măsurarea și
înregistrarea greutății vehiculelor care intră și ies de pe depozit.
Șopron utilaje, depozit, clădire stocare deșeuri periculoase
Cu o suprafață a pardoselii de de circa 400 m2 pentru instalarea și stocarea instalațiilor de
operare, precum și pentru stocarea temporară a deșeurilor periculoase.
Etanșarea zonei pentru stocarea deșeurilor periculoase: pentru a evita scurgerile în sol și
contaminarea acestuia va fi instalată o membrană HDPE de 2,5 mm la baza depozitului. Așadar,
membrana HDPE previne contaminarea chiar dacă fundația de beton sau stratul de protecție
sunt compromise. În podea sunt instalate canale de drenaj din HDPE (ø100 mm) care sunt direct
conectate la puțurile de monitorizare. În plus, sub fundație se va instala un strat de drenaj de 20‐
30 cm din pietriș.
Șopron stocare compactor - suprafață utilă 300 m2
Pentru stocarea compactorului Sistemul de spălare a roților
Sistem spălare roți
Pentru a steriliza roțile vehiculelor care ies de pe amplasament și pentru a proteja drumurile
publice de orice alte daune, va fi realizat un bazin deschis pentru spălarea roților. Dimensiuni:
16,20 m × 3,20 m.
Spălarea vehiculelor
O unitate permanentă pentru spălarea echipamentelor de colectare, a containerelor sau a
oricăror altor utilaje folosite pe amplasament în regim temporar. Suprafață: 1.425m2
Coloană și bazin stocare combustibil
Pe amplasament se stochează combustibil care este utilizat pentru operarea utilajelor și a
vehiculelor de colectare. Capacitatea bazinului subteran de stocare este de 30 m3, acesta fiind
conform cu cerințele de mediu. Se va instala și o coloană de combustibil în scopul de pompare și
realizarea de măsurători. Suprafață: 108 m2
Sistemul de tratare a gazului de depozit:
Sistemul de colectare a gazului de depozit poate fi operator doar atunci când se depozitează o
cantitate optimă de deșeuri.
Sistemul de drenare a apelor de suprafaţă
Apele necontaminate care nu provin de pe depozit (apă de pe acoperiș, terenuri pentru viitoare
extinderi, drumuri etc.) sunt colectate separat în canale și jgheaburi și descărcate în canale
pietruite de‐a lungul drumurilor de serviciu.
Sistem de colectare și tratare levigat
259
Pe depozit, levigatul este generat în urma infiltrării precipitațiilor a căror pătrundere în sol este
împiedicată de stratul de impermeabilizare a bazei depozitului. Levigatul colectat la baza
depozitului este dus printr‐un sistem de drenaj corespunzător la stația de pompare. Aceasta
pompează levigatul în bazinul de colectare levigat, care la rândul său are baza etanșă. Se
realizează măsurători de cantitate în mod regulat.
Dimensiunile aproximative ale batalului de levigat plabificat: capacitate 12.000 m, suprafață 5.075 m
Levigatul este pretratat înainte de a fi devărsat în canalizare. Metoda de tratare levigat aleasă
este cea cu reactor cu funcționare secvențială (SBR) descrisă mai jos cu mixer hiperboloid.
Nămolul rezultat din tratarea levigatului va fi considerat deșeu periculos și va fi gestionat în
conformitate cu prevederile autorizația integrată de mediu.
În ceea ce privește levigatul rezultat din stogurile de compostare a deșeurilor verzi este prevăzut
un bazin separat. Acest bazin pentru colectarea levigatului „curat” este amplasat lângă stația de
compostare. Adâncime utilă: 1,25 m, suprafață utilă: 290 m2 Această apă poate fi utilizată pentru
umezirea stogurilor de compostare a deșeurilor verzi.
Sistem de monitorizare a apelor subterane
Vor fi realizate 6 puțuri de monitorizare a apei subterane.
Drumuri de serviciu
Toate drumurile de serviciu sunt pietruite. Lățimea medie este de 7,0 m. Este necesară drenarea
apelor de suprafață și pentru aceasta trebuie instalate canale de‐a lungul drumurilor. Drumul
pentru compactor este cu pietriș și duce la depozit. Există și un drum cu pietriș pentru situații de
protecție în caz de incendiu. Suprafața totală a drumurilor de incintă: 5.080 m2
Parcare, zonă stocare
Suprafață parcare: 1.220 m2
Împrejmuire și poartă
În jurul întregii suprafețe a instalației se va construi un gard. În vederea evitării accesului
neautorizat pe amplasament, se vor instala coloane din beton armat cu sârmă ghimpată.
Perdea de protecție
Se va planta o perdea verde de protecție cu o lățime totală de 10 m din mai multe rânduri.
9.2.5 Închiderea depozitelor neconforme
De‐a lungul perioadei de tranziție, de la încetarea activității tuturor depozitelor neconforme până la
darea în folosință a primei celule a depozitului conform Remetea, deșeurile colectate în amestec în zona
de proiect vor fi depozitate pe depozitul existent la Odorheiu Secuiesc.
260
Tabelul de mai jos prezintă informații cu privire la statutul terenului pe care se găsește depozitul
neconform ce va fi închis în cadrul proiectului.
În cazul depozitelor neconforme care sunt amplasate în extravilanul localităților, Beneficiarul a decis că
nu mai este nevoie să fie incluse în intravilan, fiind emisă o autorizație de construcție în acest caz.
9.2.5.1 Închiderea depozitelor neconforme
Depozitele neconforme ce urmează a fi închise prin relocarea deșeurilorsunt Băile Tușnad și Vlăhița
(costuri neeligibile) și Cristuru Seuiesc și Bălan (costuri eligibile).
Încărcarea și transportul deșeurilor
Deșeurile existente vor fi încărcate mecanic, utilizând excavatoare și încărcătoare frontale în vehicule
speciale de transport care pot fi basculante sau cu containere metalice de 30 – 40 m3.
Vehiculele utilizate pentru transportul deșeurilor vor fi echipate cu o prelată sau alte echipamente
pentru siguranță în timpul transportului.
Deșeurile împrăștiate de vânt vor fi coelctate manual în saci și apoi încărcate în mijloacele de transport.
Toate aceste deșeuri vor fi transportate la și vor fi depozitate pe depozitul existent de la Miercurea Ciuc
care va fi închis în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Ecologizarea amplasamentului
Zona de unde au fost îndepărtate deșeurile va face obiectul unui proces de ecologizare care constă în
următoarele:
îndepărtarea solului contaminat unde s‐au aflat deșeurile. Acest sol va fi încărcat în vehiculele de
transport și va fi transportat la depozitul Miercurea Ciuc.
nivelarea suprafeței unde s‐au aflat deșeurile, utilizând echipamente specializate pentru lucrări
de terasament pentru a asigura o înclinație generală a suprafeței în vederea prevenirii acumulării
de ape pluviale.
acoperirea fostului amplasament al depozitului cu un strat de col vegetal curat cu o grosime de
cel puțin 30 cm. Posibilele gropi rezultate în urma excavării solului contaminat se vor umple și
acoperi cu sol vegetal curat.
după așezarea stratului de sol vegetal, acesta va fi înierbat cu ierburi perene. Vor fi luate toate
măsurile (mobilizare sol, stropire) pentru asigurarea dezvoltării uniforme a covorului de iarbă.
261
9.2.5.2 Închiderea in‐situ
Închiderea in‐situ este relevantă în cazul depozitelor unde deșeurile nu sunt mutate și sunt acoperite cu
un strat final de acoperire. În cadrul acestui proiect, această soluție va fi utilizată în cazul a 4
amplasamente ‐ Miercurea Ciuc, Borsec,Gheorgheni și Toplița.
Închiderea depozitului neconform Miercurea Ciuc
Având în vedere condițiile de amplasament (poluarea acviferului în aval de rețeaua de captare apă a
municipiului Miercurea Ciuc), în cadrul procedurii de evaluarea a impactului asupra mediului s‐a decis să
se selecteze soluția care implică etanșarea suprafeței pe care va fi mutat deșeul existent. Deșeurile de la
cele patru depozite neconforme vor fi transportate la aceeași locație, depozitele neconforme fiind
închise prin relocare de deșeuri. După compactare și suprafașa va fi etanșată, în conformitate cu
prevderile legale.
Stabilirea sistemului de etanșare a depozitului s‐a realizat conform reglementărilor stabilite de
următoarele acte de reglementare:
HG 349 din data de 21.04.2005 privind depozitarea deșeurilor;
Ordin privind aprobarea Regulamentului Tehnic „Ghid privind proiectarea depozitelor cu
utilizarea de materiale geosintetice”, code GP 107‐04, publicat în Monitorul Oficial în data de
23.02.2005.
Normativ tehnic privind depozitarea deșeurilor din data de 26.11.2004.
Bariera de impermeabilizare are o suprafață de 37.144 m2 și constă în următoarele straturi de jos în
sus:
Bariera naturală peste care se realizează stratul de impermeabilizare minerală va avea k ≤ 1x10‐7
m/s, Dpr ≥ 95% şi grosimea de 50 cm la o distanţă între cel mai de jos punct al bazei depozitului
şi freatic ≥ 1,00 m, aceasta va avea o înclinație finală de cel puţin 3%.
Peste baza depozitului se va așterne o folie de geocompozit bentonitic cu coeficientul de
permeabilitate K = 2 x 10 ‐11 m/s;
Membrana PEID ≥ 2 mm cu sudură continuă pe toată suprafaţa depozitului.
Un geotextil de protecție folie va asigura protecția membranei HDPE împotriva penetrării
mecanice ce ar putea avea loc în timpul așezării stratului de drenaj sau datorită echipamentelor
de transport sau compactare deșeuri. Având în vedere că înălțimea maximă a stratului de deșeuri
trebuie să fie de 10 m este nevoie de aplicarea unui geotextil de protecție folie cu grosimea de
cel puțin 1000 g/m2.
Stratul de drenaj este constituit din pietriş spălat 16/32 cu conţinut de carbonat de calciu < 10%.
Trebuie montat potrivit principiului filterelor inverse pentru a preveni colmatare cu particule din
masa de deșeuri. Grosimea stratului mineral nu trebuie să fie mai mică de 50 cm și
262
permeabilitatea > 10^‐3m/s. Grosimea stratului de drenaj instalat deasupra conductelor de
drenaj trebuie să fie de egală cu cel puțin două diametre de conducte nominale dar nu mai mică
de 50 cm.
Deșeuri relocate.
Thnologia de relocare deșeuri
Transportul de deșeuri menajere se realizează prin intermediul unui sistem logistic cu vehicule speciale.
Relocarea deșeurilor se va realiza în baza unui plan secvențial eficient, asigurându‐se astfel o utilizarea
eficientă și la maxim a suprafeței depozitului. Primul strat, de deasupra stratului de drenaj, care are o
grosime de 1 m este așezat cu mare grijă, fără compactare și cu evitarea unui trafic greu pe această
suprafață.
Compactarea deșeurilor începe doar după ce stratul de deșeuri depășește grosimea de 1 m. Primul strat
de deșeuri depozitate trebuie să conste în deșeuri menajere de granulozitate medie. Deșeurile mari,
voluminoase, semi‐lichide, deșeurile mâloase, nisipurile fine sau orice alte tipuri de deșeuri ce ar putea
penetra și apoi colmata stratul de drenaj sunt interzise a fi incluse în primul metru de deșeuri așezat
deasupra stratului de drenaj.
După descărcarea deșeurilor, acestea vor fi imediat nivelate și compactate. Din direcția rampei,
compactorul împinge cu grijă deșeurile spre celula depozitului. În timpul umplerii primei celule, trebuie
avută în vedere și greutatea utilajului folosit. Umplerea celulei are loc în straturi de câte 25 cm și fâșii de
compactare de câte 2 m. Comparatic cu situația inițială, se atinge o rată de compactare mai mare de
aproximativ 90 %.
Lucrări de închidere depozit
Nivelarea suprafeței depozitului
La o adâncime de 1 m sub stratul de susținere nu este permisă depozitarea nămolului, a deșeurilor
voluminoase sau a materialelor tari (lemn, fier, pietre cu diametrul mai mare de 10 cm).
Panta minimă a suprafeței nivelate va fi de minim 5 % și maxim 33 %.
După sistematizarea depozitului și așezarea stratului de susținere, se realizează impermeabilizarea
suprafeței depozitului.
Sistemul de impermeabilizare a suprafeței depozitului de la Miercurea Ciuc este prezentat în figura de
mai jos.
263
Figura 27: Sistem de impermeabilizare a suprafeței depozitului
Stratul de susţinere;
Pe suprafața nou creată a depozitului (părțile laterale și capacul depozitului) nivelată și compactată, se va
aplica un strat de susținere pentru sistemul de impermeabilizare a depozitului. Acesta va avea o grosime
de 50 cm după compactare și va suporta încărcările statice și dinamice din timpul și de după apliarea
straturilor de închidere. Stratul de susținere trebuie sa permită pătrunderea gazului, valoarea
coeficientului de permeabilitate trebuind să fie mai mare de 1x10‐4m/s.
Ca material pentru stratul de susținere se pot utiliza deșeurile din construcții și demolări, pământ
excavat, cenuși industriale, deșeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Dimensiunea maximă a
granulelor materialului nu trebuie să depășească 0,10 m. Conținutul de carbonat de calciu nu poate
depăși 20 % (masa stratului depus). Stratul de susținere nu are voie să conțină componente organice
(lemn), materiale plastice, asfalt cu conținut de gudron, fier/oțel și/sau alte metale, trebuie sa fie
omogen și rezistent la eforturi în mod uniform și va prezenta o suprafață plană și nivelată. Mărimea
maximă a granulelor materialului nu poate depăși 10 cm. Stratul de susținere trebuie să fie omogen,
suprafața trebuie să fie plană și nivelată. Nu se poate utiliza material coeziv.
Stratul de drenare a gazului
Peste stratul de susținere se va construi un sistem de impermeabilizare a depozitului cu rolul de a asigura
o interacțiune controlată între depozit și mediul înconjurator care să anuleze efectele negative ale
deșeurilor asupra mediului.
Stratul de drenaj al biogazului va fi alcătuit din pietriș cu granulozitatea 8‐32 mm, va avea grosimea de 30
cm și va trebui să asigure un coeficient de permeabilitate de 1 x 10‐4 m/s și să aibă un conținut de
carbonat de calciu mai mic de 10 % din masă.
264
Strat de impermeabilizare
Peste stratul de drenare a gazului se va așterne un strat de geocompozit bentonitic cu greutatea specifică
mai mare sau egală cu 6.000 g/m2 care va asigura izolarea completă a corpului depozitului de mediul
înconjurător.
Strat de drenaj ape pluviale
Drenarea apelor de suprafață provenite din precipitații se va face prin intermediul unei saltele drenante
cu filtru pe ambele părți, poziționată peste geocompozitul bentonitic.
Stratul de recultivare
Stratul de recultivare va avea o grosime totală de ≥ 1.00 m. Când se realizează stratul de recultivare,
utilajul poate folosi doar căile desemnate special în acest scop. Stratul de recultivare nu trebuie
compactat.
Stratul de recultivare constă dintr‐un strat de retenție apă de d= 85 cm, un strat vegetal de d=15 cm și
vegetația.
Închiderea depozitelor neconforme Borsec, Gheorgheni și Toplița
Închiderea acestor trei depozite va fi realizată în același mod ca și cea a depozitului Miercurea Ciuc,
prezentată în capitolul anterior. Rapoartele tehnice aferente închiderii fiecărui depozit neconform sunt
prezentate în Volumul II ‐ Anexa 5.
9.3 Asistența Tehnică
AT ar trebui să ajute la implementarea proiectului prin implementarea unui sistem de încredere și
eficient în vederea îmbunătățirii sistemului de gestionare a deșeurilor. AT va fi asigurată de personal
profesionist în conformitate cu prevederile contractului.
AT se va axa pe:
Implementarea proiectului: sprijin acordat Beneficiarului în ceea ce privește managementul
proiectului și achizițiile publice;
Supervizarea lucrărilor: sprijinirea Beneficiarului în ceea ce privește sarcinile FIDIC.
În timpul perioadei de implementare a proiectului va fi contractat un consultant separat pentru fiecare
pachet de AT.
9.3.1 Asistență Tehnică pentru implementarea Proiectului
265
9.3.1.1 Sprijinirea întăririi capacităţii manageriale, administrative şi comerciale a companiei de operare;
Sprijin instruire cu privire la tehnologii, echipamente și instrumente noi
În plus față de instruirea la locul de muncă asigurată de‐a lungul perioadei de execuție a acestui proiect,
personalul UIP/AM din partea Beneficiarului va fi instruit în vederea asistării implementării eficiente a
proiectului. Se va acorda sprijin și sub formă de instruire privind procedurile de licitație și evaluare.
Domeniile tratate în timpul instruirii sunt următoarele:
Managementul ciclului de proiect:
Managementul ciclului de proiect este o terminologie utilizată pentru a descrie activitățile de
management și procedurile de luare a deciziei de‐a lungul ciclului de viață al unui proiect (inclusiv
sarcini cheie, roluri și responsabilități, documente cheie și opțiuni luare decizii). Arată
modalitatea de a dezvolta un cadru logic.
Ciclul subliniază trei principii generale:
1 Criteriile și procedurile de luare a deciziilor sunt definite pentru fiecare fază (inclusiv cerințele
privind informațiile cheie și criteriile de evaluare a calității);
2 Fazele ciclului se dezvoltă treptat – fiecare fază trebuie încheiat pentru ca faza următoare să
fie abordată cu succes, și
3 Noua programare, precum și identificarea proiectului are la bază rezultatele monitorizării și
evaluării, ca parte a unui proces structurat de feedback și învățare instituțională.
Managementul ciclului de proiect asigură că:
Proiectul vine în sprijinul obiectivelor politicii globale a CE și a partenerilor de dezvoltare;
Proiectul este relevant în cadrul unei strategii agreate și pentru problemele reale ale
grupului țintă/beneficiarilor;
Proiectul este fezabil însemnând că realist vorbind, obiectivul poate fi îndeplinit din toate
punctele de vedere;
Beneficiile generate de proiect sunt sustenabile.
Instruirea poate trata următoarele aspecte:
Identificare și evaluare – analiza clară și concisă a cadrului, problemelor și riscurilor din
punct de vedere instituțional;
Analiza contextului de dezvoltare și evaluarea diferitelor opțiuni de intervenție,
realizarea de analize de risc și sustenabilitate în ceea ce privește opțiunile de intervenție,
furnizarea de planuri detaliate de implementare și identificarea de cerințe privind
resursele și costul;
Servicii de management în vederea implementării;
Monitorizare și evaluare – feedback cu privire la continua relevanță a intervențiilor,
impactul dezvoltării și asimilarea lecțiilor și recomandărilor pentru contribuții viitoare.
266
Managementul contractului (servicii și de tip FIDIC);
Scopul instruirii cu subiectul „Managementul Contractului” este acela de a îmbunătăți
cunoștințele personalului UIP/AM cu privire la practicile și procesul de management al
contractelor existente.
Instruirea „Managementul Contractului” furnizează sugestii și bune practici legate de practicile
de contractare, având în vedere că fiecare contract are cerințe specifice, informația trebuind să
fie aplicată într‐un mod flexibil, nu mecanic.
De asemena, această instruire asigurăși un cadru privind deciziile contractuale care sunt în
interesul județului. Instruirea va prezenta sarcinile unui manager de contract, inclusiv cum să se
elaboreze și negocieze un contract, selecția contractorului și monitorizarea performanțelor
acestuia.
Nu se dorește axarea instruirii pe partea de legislație sau de a oferi consiliere legală. Vor fi
discutate principiile generale ale legislației, cu accent pe:
Informații generale privind aspecte de contractare în cadrul procesului de management al
contractului:
Informații cu privire la modele de prevederi contractuale pentru a face diferența între
prevederile fundamentale, recomandate și opționale.
Recomandare privind cadrul temporal pentru solicitarea, evaluarea, negocierea și
acordarea unui contract major.
Cum să se gestioneze disputele contractuale și să se negocieze modificările contractuale
dacă este cazul.
Povești de succes în organizarea operării sistemelor de gestionare a deșeurilor.
Exemple de proiecte similare încheiate cu succes trebuie furnizate personalului UIP pentru a‐l asista în
vederea unei mai bune organizări și coordonări a activităților proiectului și pentru a implementa cele mai
bune soluții pentru operarea sistemului regional propus.
Actualizarea strategiei și planurilor de gestionare a deșeurilor
Odată cu avansarea implementării proiectului vor apărea diferite priorități strategice și vor fi respectate
obligațiile legale. Strategia de gestionare a deșeurilor și master planul trebuie actualizate cu trecerea
timpului pentru a reflecta prioritățile cheie. Strategia de gestionare a deșeurilor și master planul trebuie
actualizate treptat pentru a asigura îndeplinirea cerințelor pe termen lung a sistemului de gestionare a
deșeurilor la nivel județean, precum și conformarea cu legislația în vigoare.
Dezvoltarea unei planificări pentru îmbunătățirea sistemului de operare și a instalațiilor:
- Sisteme de monitorizare a mediului;
- Strategie de colectare separată;
- Protecția muncii.
Sprijin în timpul procedurii de licitație
267
În momentul în care se organizează o procedură de licitație este nevoie de analiza obiectivă,
independentă și specializată din punct de vedere tehnic a ofertelor depuse. Selectarea celei mai bune
oferte este dificilă din cauza varietății de oferte depuse. Acesta este motivul pentru care trebuie furnizat
personalului UIP/AM un sfat clar și independent legat de utilitatea din punct de vedere tehnic a
tehnologiei pentru sistemul de deșeuri.
Personalul UIP trebuie sprijinit și informat cu privire la:
Companii de gestionare a deșeurilor ce depun oferte pentru furnizarea de tehnologie;
Ofertanți care răspund la documentele de licitație emise de autoritatea locală.
9.3.2 Asistență Tehnică pentru supervizarea construcției
Supervizarea construcției va fi asigurată de o companie care va furniza diriginți de șantier ce se vor
conforma cu prevederile Legii 10/1995 prinvind calitatea în construcții. Consultantul responsabil cu
Supervizarea Construcției va fi responsabil cu managementul și supervizarea contractelor de lucrări, și în
general va îndeplini îndatoririle Inginerului, așa cum sunt acestea definite în FIDIC Cartea Roșie Condiții
Contractuale pentru Contracte de Lucrări.
Măsurile propuse vor include următoarele:
Revizuirea planșelor și specificațiilor proiectului, evaluarea proiectării;
Verificarea planșelor de construcții privind lucrările civile; revizuirea diferitelor revizii privind
lucrările în curs de desfășurare în timpul etapei de construcție și conformarea cu standardele.
Dezvoltarea de sisteme adecvate pentru colectarea datelor statistice; înregistrarea cantităților de
materiale folosite și lucrările realizate; elaborarea de rapoarte privind itemi adiționali de lucru și
plățile eșalonate.
Pregătirea unor serii de înregistrări și rapoarte privind activitatea; păstrarea de note de
construcție pentru fiecare set de planșe.
9.4 Publicitate și conștientizarea publicului
În cadrul fazei de implementare a proiectului, activităţile proiectului vor fi mult vizibile în comunitate.
Este esenţial un plan de comunicare bine elaborat şi implementat pentru informarea publicului cu privire
la Asistenţa din partea Comunităţii şi pentru a creşte gradul de conştientizare al publicului.
Măsurile de publicitate din cadrul proiectului, conforme cu prevederile UE privind vizibilitatea sunt după
cum urmează:
Declaraţii pentru presă şi prezentări frecvente
Distribuirea de fluturaşi şi pliante (preferabil din hârtie reciclată)
268
Crearea unei pagini de internet;
Realizarea de panouri publicitare/postere cu privire la proiect și contractele acordate;
Organizarea de panouri publicitare/postere privind proiectul și contractele acordate, dup
cum urmează: instalarea de panouri publicitare potrivit standardelor stabilite (conform §
6.1 al Regulamentului UE nr. 1159/2000 și Ghidului de Identitate Vizuală/2009);
panourile publicitare vor fi instalate pe amplasamentele din cadrul proiectului; panourile
publicitare vor fi îndepărtate în cel mult 6 luni de la finalizarea lucrărilor și vor fi înlocuite
cu plăci comemorative permanente în cazul infrastructurii accesibile publicului larg;
Organizarea de întâlniri cu publicul cu scopul de a informa populația.
Utilizarea mass‐mediei locale (ziare, canale TV şi radio locale)
Acest buget este inclus în costul total al proiectului. Costurile totale de publicitate pentru întreaga
perioadă de proiect sunt în valoare de 500.000 EUR.
O componentă importantă a Asistenței Tehnice incluse în proiect o constituie acțiunile de Conștientizare
a Publicului privind gestionarea deșeurilor. Astfel, în vederea creşterii gradului de conştientizare a
publicului, strategia aferentă va fi realizată în conformitate cu următoarele aspecte:
reducerea cantității de deșeuri la depozitare;
separarea la sursă a deșeurilor;
reducerea cantității de deșeuri, urmată de reutilizare și reciclare;
utilizarea compostului în agricultură/grădini particulare;
daune aduse mediului din cauza gestionării neconforme a deșeurilor.
Strategia va fi implementată prin:
declaraţii pentru presă şi prezentări frecvente;
distribuirea de fluturaşi şi pliante (preferabil din hârtie reciclată);
crearea unei pagini de internet;
realizarea de panouri publicitare/postere cu privire la proiect și contractele acordate;
organizarea de întâlniri cu publicul cu scopul de a informa populația;
utilizarea mass‐mediei locale (ziare, canale TV şi radio locale);
269
9.5 Costuri investiţionale
Tabel 140: Cost investițional în prețuri constante
TOTAL
Cost proiect în timpul implementării
Onorariu planificare/proiectare EUR 796,102
Achiziționare terenuri EUR 0
Clădiri și construcții, inclusiv închidere depozite neconforme și unități de compostare individuală
EUR
17.524.642
Instalație și utilaje EUR
13.827.055
Cheltuieli neprevăzute EUR 2.055.027
Ajustare preț EUR 0
Asistență tehnică EUR 632,101
Publicitate EUR 500,000
Supervizare pe timpul implementării EUR 913,746
Sub‐TOTAL EUR
36.248.672
Taxe legale (în eligibil)/TVA în neeligibil EUR 8.985.910
TOTAL EUR
45.234.582
Tabel 141: Cost investițional în prețuri curente
TOTAL
Cost proiect în timpul implementării
Onorariu planificare/proiectare EUR 818,712
Achiziționare terenuri EUR 0
Clădiri și construcții, inclusiv închidere depozite neconforme și unități de compostare individuală EUR
18.022.342
Instalație și utilaje EUR 14.219.74
3
Cheltuieli neprevăzute EUR 2.113.390
Ajustare preț EUR 0
270
Asistență tehnică EUR 650,053
Publicitate EUR 514,200
Supervizare pe timpul implementării EUR 939,696
Sub‐TOTAL EUR
37.278.135
Taxe legale (în eligibil)/TVA în neeligibil EUR 9.234.926
TOTAL EUR
46.513.060
Tabel 142: Costuri investiționale în prețuri constante cu ajustare de preț
TOTAL
Cost proiect în timpul implementării
Onorariu planificare/proiectare EUR 796,102
Achiziționare terenuri EUR 0
Clădiri și construcții EUR 17.524.642
Instalație și utilaje EUR 13.827.055
Cheltuieli neprevăzute EUR 2.055.027
Ajustare preț EUR 1.278.478
Asistență tehnică EUR 632,101
Publicitate EUR 500,000
Supervizare pe timpul implementării EUR 913,746
Sub‐TOTAL EUR 37.527.150
Comisioane și taxe EUR 8.985.910
TOTAL EUR 46.513.060
Tabel 143: Dezvoltarea fluxului de numerar în prețuri curente cu ajustare de preț
EligibIl Neeligibil
Cost proiect în timpul implementării 2013 2014 2013 2014
Onorariu planificare/proiectare EUR 796,102 276,193 414,290 42,248 63,371
Achiziționare terenuri EUR 0 0 0 0 0
Clădiri și construcții, inclusiv închidere Spații de depozitare și unități de compostare individuală EUR 17.524.642 5.928.610 8.892.915 1.081.247 1.621.870
Instalație și utilaje EUR 13.827.055 5.530.822 8.296.233 0 0
Cheltuieli neprevăzute EUR 2.055.027 761,875 1.142.813 60,136 90,203
Ajustare preț EUR 1.278.478 381,439 572,156 129,953 194,930
Asistență tehnică EUR 632,101 252,840 379,261 0 0
Publicitate EUR 500,000 200,000 300,000 0 0
Supervizare pe timpul implementării EUR 913,746 365,498 548,247 0 0
Sub‐TOTAL EUR 37.527.150 13.697.278 20.545.915 1.313.583 1.970.374
Taxe legale (în eligibil)/TVA în neeligibil EUR 8.985.910 115,082 172,623 3.479.282 5.218.923
271
EligibIl Neeligibil
Cost proiect în timpul implementării 2013 2014 2013 2014
TOTAL EUR 46.513.060 13.812.360 20.718.537 4.792.865 7.189.298
9.6 Costuri de operare şi întreţinere
9.6.1 Costuri de operare şi întreţinere pentru colectare şi transport
Tabel 144: Costuri de operare şi întreţinere pentru colectare şi transport
Cost articol Înainte de proiect* După proiect Observaţii
€/a €/tonă colectată €/a €/tonă colectată
Combustibil 499,584 5,67 729,463 8,70
Pentru toate
vehiculele de
colectare și transport.
Personal 29,191 0,33 35,355 0,42
Material 37,808 0,43 311,585 3,71
Întreţinere 195,100 2,22 346,466 4,13
TOTAL 761,683 8,65 1.422.869 16,96
Mai multe calcule de cost detaliate pe fiecare componentă se găsesc în „cost estimates_AO.xls” fișier
pentru opțiunea D, parte a ACB.
9.6.2 Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de transfer
Tabel 145: Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de transfer
Cost articol Înainte de proiect* După proiect Observaţii
€/a €/tonă transferată €/a €/tonă transferată
Energie 0 0 794 0,01 Calcul doar cu tonele
transferate.
Personal 0 0 1,612 0,02
Material 0 0 0 0,00
Întreţinere 0 0 21,600 0,31
TOTAL 0 0 24,006 0,35
Mai multe calcule de cost detaliate pe fiecare componentă se găsesc în „cost estimates_AO.xls” fișier
pentru opțiunea D, parte a ACB.
272
9.6.3 Costuri de operare şi întreţinere pentru depozit
Tabel 146: Costuri de operare şi întreţinere pentru depozit
Cost articol Înainte de proiect* După proiect Observaţii
€/a €/tonă depozitată €/a €/tonă depozitată
Combustibil 0
0
76,810
1,56
Compactor și tractor pe șenile.
Personal
0 0 1,233 0,03
Șofer compactor și tractor pe șenile, supervizor depozit.
Material 0 0 3,600 0,07
Ustensile luare mostre.
Asistență 0
0 5,400 0,11
Luare mostre puț de monitorizare.
Întreţinere 0
0 31,658 0,64
Compactor și tractor pe șenile.
TOTAL 0 0 118,701 2,41
Mai multe calcule de cost detaliate pe fiecare componentă se găsesc în „cost estimates_AO.xls” fișier
pentru opțiunea D, parte a ACB.
9.6.4 Costuri de operare şi întreţinere pentru tratare biologică
Tabel 147: Costuri de operare şi întreţinere pentru tratare biologică (compostare)
Cost articol Înainte de proiect* După proiect
€/a €/tonă compostată €/a €/tonă compostată
Energie / combustibil
0 0
120,9885,39
Personal 0 0 3,177 0,14
Material 0 0 0 0,00
Întreţinere 0 0 84,001 3,75
TOTAL 0 0 208,167 9,28
Mai multe calcule de cost detaliate pe fiecare componentă se găsesc în „cost estimates_AO.xls” fișier
pentru opțiunea D, parte a ACB.
273
9.6.5 Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de sortare
Tabel 148: Costuri de operare şi întreţinere pentru staţia de sortare
Cost articol Înainte de proiect* După proiect Observaţii
€/a €/tonă sortată €/a €/tonă sortată
Energie / combustibil
4,801 4,37
69,1405,65
Personal 7,824 7,12 14,794 1,21
Material 375 0,34 750 0,06
frânghie balot
Întreţinere 5,374 4,89 35,936 2,94
TOTAL 18,374 16,73 120,620 9,86
Mai multe calcule de cost detaliate pe fiecare componentă se găsesc în „cost estimates_AO.xls” fișier
pentru opțiunea D, parte a ACB.
9.6.6 Costuri de operare şi întreţinere pentru amplasamentele existente
Tabel 149: Operare şi întreţinere pentru amplasamente existente
Cost articol Înainte de proiect* După proiect Observaţii
€/a €/tonă deșeuri generate €/a €/tonă deșeuri generate
Energie / combustibil 0 0 7,132 0.081
Supervizarea amplasamentelor
reabilitate durează 30 ani. Am calculat pe tonă total deșeuri generate.
Personal 0 0 474 0.005
Material 0 0 471 0.005
Întreţinere 0
0 110,497 1.248
TOTAL 0,00 0 118,575 1,34
Mai multe calcule de cost detaliate pe fiecare componentă se găsesc în „cost estimates_AO.xls” fișier
pentru opțiunea D, parte a ACB.
9.6.7 Rezumat al costurilor de operare şi întreţinere
Tabel 150: Rezumat al costurilor de operare şi întreţinere
Înainte de proiect După proiect
Costuri de operare şi întreţinere % €/a €/tonă % €/a €/tonă
Colectare şi transport 98% 761,683 8,65 71% 1.422.869 16,96
Staţii de transfer 0% 0 0,00 1% 24,006 0,35
Depozit nou 0% 0 0,00 6% 118,701 2,41
274
Înainte de proiect După proiect
Costuri de operare şi întreţinere % €/a €/tonă % €/a €/tonă
Instalații de tratare biologică (stație de compostare și TMB)
0% 0 0,00 10% 208,167 9,28
Staţie de sortare 2% 18,374 16,73 6% 120,620 9,86
Amplasamente existente 0% 0 0,00 5,89% 118,575 1,25
TOTAL 100% 780,057 25,38 100% 2.012.937 40,11
Costuri de operare şi întreţinere
Energie / combustibil 65% 504,384 10,04 51% 1.004.327 21,39
Personal 5% 37,015 7,45 3% 56,646 1,83
Material 5% 38,183 0,77 16% 316,407 3,85
altele 26% 200,474 7,11 30% 603,900 12,48
TOTAL 100% 780,057 25,38 100% 1.981.279 39,56
9.7 Costuri unitare agregate
Tabel 151: Costuri unitare investiţionale
Item Indicator Unitate de
măsură Costuri unitare
1. Costuri unitare investiţii colectare şi
transport
1.1 Costuri investiţii totale pe cap de locuitor € / capita 20.7
1.2 Costuri investiţii pe tonă de deşeuri
colectată € / t
70.4
2 Costuri unitare investiţii staţii de transfer
2.1 Costuri investiţii pe tonă de deşeuri
transportată la depozit € / t
57,95
3 Costuri unitare investiţii construcţie depozit
3.1 Costuri investiţii totale pe cap de locuitor € / capita 29,8
3,2 Costuri investiţii pe tonă eliminată pe
depozit € / t
172,6
4 Costuri unitare investiţii tratare biologică
4.1 Costuri investiţii totale pe cap de locuitor € / capita 9,5
4,2 Costuri investiţii pe tonă de deşeuri intrată € / t 121
5 Costuri unitare investiţii staţia de sortare
5.1 Costuri investiţii totale pe cap de locuitor € / capita 5,55
5,2 Costuri investiţii pe tonă de deşeuri intrată € / t 129,5
6 Cost unitar investiții închidere depozite
275
existente
6.1 Costuri per capita curățare depozite € / capita 25,3
Tabel 152: Costuri unitare operare şi întreţinere (O&Î)
Item Indicator Unitate de măsură Costuri unitare
1. Costuri de operare şi întreţinere (O&Î) pentru colectare şi transport
1.1 O&Î pe tonă de deşeuri colectată
€ / capita 16,69
2 Operare şi întreţinere (O&Î) pentru staţii de transfer
2.1 O&Î pe tonă de deşeuri transportată la depozit
€ / t 0,39
3 Operare şi întreţinere (O&Î) construcţie depozit
3.1 O&Î pe tonă de deşeuri depozitate
€ / t 2,41
4 Operare şi întreţinere (O&Î) pentru tratare biologică
4.1 O&Î pe tonă de material intrat
€ / t 9,28
5 Operare şi întreţinere (O&Î) pentru staţii de sortare
5.1 O&Î pe tonă de material intrat
€ / t 9,86
*Prin acoperirea depozitelor se evită generarea de levigat. Astfel, nu este prevăzută colectarea levigatului.
276
10. REZULTATELE ANALIZEI FINANCIARE ŞI ECONOMICE
10.1 Metodologia aplicată:
Abordarea adoptată se bazează în mare parte pe ghidurile naționale și UE privind realizarea unor astfel
de analize, în principal, pe Ghidul privind analiza cost – beneficiu pentru proiecte de deșeuri solide ce
urmează a fi sprijinite prin Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională în perioada
2007 – 2013 („Ghidul ACB”). S‐a utilizat un fișier model realizat de JASPERS, însă acest model a fost
adaptat la circumstanțele particulare din județul Harghita, pentru a fi interdependent cu baza de date a
proiectului etc.
10.2 ANALIZA FINANCIARĂ
Planul de finanțare pentru proiect este realizat după cum urmează:
Euro Costuri totale
proiect�(A)
Costuri
neeligibile�(B)
Costuri
eligibile�(C)=(A)‐
(B)
TOTAL 46.513.060 11.982.163 34.530.897
Pe baza diferenței de finanțat, costurile eligibile sunt împărțite între diferența de finanțat și „diferența nefinanțabilă”
Rata de finanțare externă pentru diferența de finanțat în ceea ce privește proiectele de deșeuri solide sub POS Mediu este de 98%, din care 82,44% de la FEDR și 16,56% de la Bugetul de Stat.
Contribuția din partea beneficiarului (județul Harghita) la diferența de finanțat este de 1 % din costurile eligibile.
Diferența nefinanțabilă va fi finanțată de județ din surse proprii. Costurile neeligibile vor fi finanțate în același mod.
Potrivit prevederilor OUG 64/2009, doar TVA‐ul referitor la costurile cu diferența de finanțat este rambursabil.
Planul de finanțare este prezentat în schema următoare. Prețurile sunt în prețuri curente.
277
Tabel 153: Plan de finanțare – detaliat
1.1 Cost eligibil 1.1.1 Diferență de finanțat Finanțare UE
26.689.408
82,44% din 1.1.1
34.530.897 32.374.342 Contribuție de la Bugetul de Stat 16,56%
5.361.191 din 1.1.1
93,75% Contribuție județ 1%
of 1.1 323.743
1.1.2 Diferență nefinanțabilă (Consiliul Județean)
1. Costul total al proiectului 2.156.555
(costuri eligibile + neeligibile) 6,25% din 1.1
1.2 Cost neeligibil 1.2.1 Consiliul Județean TVA recuperat
46.513.060 7.460.023
11.982.163 11.982.163 8.673.150
nerecuperat
1.213.127
Altele
(cost neeligibil)
3.309.013
278
10.3 Diferența de finanțat și finanțarea
După stabilirea fluxurilor de numerar a investiției, se poate calcula diferența de finanțat și se poate
determina cuantumul adcvat de finanțare.
Calculul finanțării UE este realizat în concordanță cu prevederile Art.
Veniturile proiectului trebuie avute corect în vedere, astfel încât contribuția Fondului este considerată în
funcție de marja brută de auto‐finanțare a proiectului și nu are loc o suprafinanțare. Pentru proiectele
generatoare de venituri, metodologia utilizată pentru determinarea finanțării din partea UE este cea a
diferenței de finanțat.
Tabel 154: Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară
E.1.2. Principalele elemente și parametri utilizați pentru analiza financiară
Principalele elemente și parametri Valoareneactua
lizată Valoareactualizată (VAN)
1 Perioadă de referinţă (ani) 28
2 Rată de actualizare financiară (%) reală 5,0%
3
Total costuri investiţionale (în Euro curente, neactualizate) 34.481.350
4 Total costuri investiţionale (în Euro, actualizate) 31.901.113 5 Valoare reziduală (în Euro, neactualizată) 5.257.392 6 Valoare reziduală (în Euro, actualizată) 1.216.442 7 Venituri (în Euro, actualizate) 31.231.815 8 Costuri de operare (în Euro, actualizate) 30.455.940 9 Venit net (în Euro, actualizat) = (7) - (8) + (6) 1.992.317
10 Chetuieli eligibile [Art 55(2)] (în Euro, actualizat) = (4) - (9) 29.908.795
11 Rata diferenţei de finanţat (%) = (10) / (4) 93,75%
Notă: toate valorile monetare sunt în euro constant cu excepţia celor indicate (exclusiv cheltuielile neprevăzute)
E.1.3 Principalele rezultate ale analizei financiare
Principalele elemente și
parametri Fără asistenţă din partea
Comunităţii�FRR/C Cu asistenţă din partea Comunităţii�FRR/K
1 Rata rentabilităţii financiare (%) -12.549% (RRF/C) -1,31%(RRF/K)
2 Valoare actualizată netă (euro) -29.908.795 (VANF/C) -2.008.162(VANF/K)
279
10.4 Tarife și suportabilitate
Tarifele propuse pentru clienții necomerciali și comerciale sunt următoarele:
Tabel 155: Tarife cu TVA
2012 2013 2014 2021 2031 2041
Tarif utilizatori casnici mediul urban (incl. TVA) RON/t 189,3
9
192,6
5
195,9
6
222,8
2
267,7
8
323,8
1
Tarif utilizatori casnici mediul rural (incl. TVA) RON/t 189,3
9
192,6
5
195,9
6
222,8
2
267,7
8
323,8
1
Costuri minime utilizatori casnici mediul urban, incl.
TVA
RON/gosp/a
n
182,3
3
186,9
6
191,6
9
230,4
6
299,9
4
392,7
9
Costuri minime utilizatori casnici mediul rural, incl.
TVA
RON/gosp/a
n
98,61 101,1
2
103,6
8
124,6
5
162,2
2
212,4
4
Costuri medii utilizatori casnici, incl. TVA RON/gosp/a
n
137,9
6
141,3
1
144,7
4
172,8
1
222,6
0
286,7
5
În tabelul de mai jos sunt prezentate procentajele pentru tarifele în mediul urban și rural, precum și
tariful mediu pe gospodărie.
Tabel 156: Prag criteriu de suportabilitate
2012 2013 2014 2021 2031 2041
Criteriu de suportabilitate gospodării mediu urban 2,24% 2,24% 2,25% 2,26% 2,28% 2,32%
Criteriu de suportabilitate gospodării mediu rural 1,35% 1,36% 1,36% 1,37% 1,38% 1,40%
Criteriu de suportabilitate gospodărie medie 1,80% 1,80% 1,80% 1,80% 1,80% 1,80%
Criteriile de suportabilitate sunt calculate cu valori cu TVA. În tabelul următor prezentăm valorile tarifelor
privind deșeurile fără TVA și calculăm tarifele și pe RON/persoană/lună.
Tabel 157: Tarife fără TVA
2013 2014 2015 2022 2032 2042
Tarif utilizatori casnici mediul urban (fără TVA) 152,73 155,36 158,03 179,69 215,95 261,14
Tarif utilizatori casnici mediul rural (fărăr TVA) 152,73 155,36 158,03 179,69 215,95 261,14
Costuri minime utilizatori casnici mediul urban, fără TVA 147,04 150,77 154,59 185,86 241,88 316,76
280
Costuri minime utilizatori casnici mediul rural, fără TVA 79,53 81,55 83,61 100,52 130,82 171,32
Costuri medii utilizatori casnici, fără TVA 111,26 113,96 116,72 139,36 179,52 231,25
După calcularea tarifelor fără TVA, vă prezentăm tabelul ce conține tarifele pe persoană/lună.
Tabel 158: Tarife pe persoană/lună
2013 2014 2015 2022 2032 2042
Costuri minime utilizatori casnici mediul urban, fără TVA RON/gosp/an 147,04 150,77 154,59 185,86 241,88 316,76
Costuri minime utilizatori casnici mediul rural, fără TVA RON/gosp/an 79,53 81,55 83,61 100,52 130,82 171,32
Costuri medii utilizatori casnici, fără TVA RON/gosp/an 111,26 113,96 116,72 139,36 179,52 231,25
Costuri minime utilizatori casnici mediul urban, fără TVA RON/gosp/lună 12,25 12,56 12,88 15,49 20,16 26,40
Costuri minime utilizatori casnici mediul rural, fără TVA RON/gosp/lună 6,63 6,80 6,97 8,38 10,90 14,28
Costuri medii utilizatori casnici, fără TVA RON/gosp/lună 9,27 9,50 9,73 11,61 14,96 19,27
Persoană/lună/urban RON/pers/lună 4,08 4,19 4,29 5,16 6,72 8,80
Persoană/lună/rural RON/pers/lună 2,21 2,27 2,32 2,79 3,63 4,76
Persoană/lună/medie RON/pers/lună 3,09 3,17 3,24 3,87 4,99 6,42
10.5 Analiza economică
Scopul analizei economice este de a asigura că proiectul are o contribuţie netă pozitivă pentru societate
şi valoarea urmează să fie cofinanţată din fonduri UE. În timpul analizei economice, se identifică
beneficiile sociale, precum și alte beneficii la care contribuie proiectul și se încearcă monetizarea
efectelor acestor beneficii pentru a putea calcula rata de rentabilitate economică (RRE) a alternativei. De
asemenea, se determină dacă rata cost – beneficiu este mai mare de 1. Dacă rata B/C este mai mare de 1
înseamnă că beneficiile proiectului depășesc costurile proiectului, așadar proiectul merită finanțare
pentru că generează profituri mai mari decât costuri. RRE ar trebui să fie mai mare decât rata de
actualizare socială utilizată, care în cazul nostru este de 5,5 %. De asemenea, și valoarea actualizată netă
ar trebui să fie pozitivă.
281
Pașii includ:
1. conversia prețurilor de piață în prețuri economice;
2. evaluarea beneficiilor, i.e. (a) economie cu cheltuielile cu resurse; (b) reducerea neplăcerilor
vizuale, a mirosurilor și a riscurilor directe asupra sănătății și (c) reducerea emisiilor cu efect de
seră;
3. calculul indicatorilor de performanță ai proiectului: VANE (valoarea actualizată netă economică),
raport B/C (beneficiu/cost) și RRE (rata de rentabilitate economică).
Cu ajutorul beneficiilor economice și a costurilor actualizate, se calculează RRE, valoarea actualizată netă
economică și raport B/C. Acestea sunt prezentate în tabelul următor, iar calculul detaliat poate fi găsit în
modelul de calcul CBA haghita_d.xls, anexat acestui document.
Tabel 159: Principalii indicatori utilizaţi în cadrul analizei economice
E.2.3 Principalii indicatori utilizați în cadrul analizei economice
Parametri şi indicatori principali Valori
1 Rata de actualizare socială (%) 5,5%
2 Rata de rentabilitate economică (RRE) (%) 20,3%
3 Valoare actualizată netă economică (VANE) (în Euro) 44.152.026
4 Raport cost – beneficiu 2,09
Proiectul și‐a demonstrat valoarea economică pentru că RRE este mai mare decât rata de actualizare
socială, VANE este pozitiv și raportul B/C este mai mare de 1, ceea ce înseamnă că proiectul depășește
costurile, așadar, acesta este un proiect fezabil din punct de vedere financiar, economic și social.
10.6 Analiza de senzitivitate și analiza de risc
Pentru a identifica valorile critice, trebuie realizat un test de senzitivitate a proiectului planificat. Primul
pas este definirea variabilelor care ar putea avea un efect major asupra realizării proiectului din punct de
vedere financiar.
Pasul 1: Identificarea variabilelor cheie
Aceasta implică calcularea valorii indicatorilor de profit cu variţii de +/‐ 1% în următoarele variabile: (i)
cost investițional al proiectului, (ii) costuri de operare şi întreţinere, (iii) venituri, (iv) beneficii economice,
(v) costuri economice – investiţii și (vi) costuri economice – operare şi întreţinere. Tabelul următor
prezintă rezultatul analizei.
282
Tabel 160: Analiza de senzitivitate
E.3.2 Analiza de senzitivitate – variabile testate
Variabile testate
Rata de rentabilitate financiară
(RRF/K)(cazul de bază: ‐02%)
Variaţia valorii actualizate
nete financiare (VANF/K)
Rata de rentabilitate economică
(RRE)(cazul de bază: 20%)
Variaţia valorii actualizate nete
economice (VANE)
1 Costurile investiţionale ale proiectului‐ creştere de 1%
‐0,30% 14,55%
2 Costurile investiţionale ale proiectului‐ descreştere de 1%
0,91% ‐28,74%
3 Venituri – creştere de 1% 0,84% ‐12,44%
4 Venituri – descreştere de 1% #NUM! 12,44%
5 Costuri O&Î – creştere de 1% #DIV/0! 12,06%
6 Costuri O&Î – descreştere de 1% 0,92% ‐12,06%
7 Beneficii economice – creştere de 1%
2,37% ‐0,55%
8 Beneficii economice – descreştere de 1%
1,77% ‐4,23%
9 Costuri economice (Investiţii) – creştere de 1%
1,81% ‐2,87%
10 Costuri economice (Investiţii) – descreştere de 1%
2,33% ‐1,91%
11 Costuri economice (O&Î) – creştere de 1%
2,03% ‐2,78%
12 Costuri economice (O&Î) – descreştere de 1%
2,10% ‐2,01%
Orice variabilă cu o variație de 1 % în cazul RRF/K sau RRE și chiar și o variație de mai mult de 5 în
valoarea VANF/K sau VANE este considerată o variabilă cheie.
În cazul nostru, veniturile și costurile de O&Î ale proiectului sunt considerate variabile cheie. După
identificarea variabilelor cheie, se trece la pasul următor, calculul modificării valorilor variabilelor cheie.
Pasul 2: Calculul variației valorilor variabilelor semnificative
În acest caz, trebuie să se calculeze variația maximă admisibilă înainte ca VANF sau VANE să devină
negative. Rezultatele acestor calculele sunt prezentate în tabelul de mai jos.
283
Tabel 161: Valori modificate
VARIABILE SEMNIFICATIVE MODIFICAREA VALORII
1 Costuri investiţionale ale
proiectului
Creştere maximă înainte ca VANF/K să devină negativ
(%) (deja negativ)
2 Venituri Descreştere maximă înainte ca VANF/K să devină
negativ (%) (deja negativ)
3 Costuri O&Î Creştere maximă înainte ca VANF/K să devină negativ
(%) (deja negativ)
4 Beneficii economice Descreştere maximă înainte ca VANE să devină negativ
(%) (Nesemnificativ)
5 Costuri economice (Investiţii) Creştere maximă înainte ca VANE să devină negativ (%) (Nesemnificativ)
6 Costuri economice (O&Î) Creştere maximă înainte ca VANE să devină negativ (%) (Nesemnificativ)
Pentru analiza de risc se va realiza o simulare Monte‐Carlo, însă întâi trebuie identificate nivele maxim și
minim ale variabilelor cheie. După alocarea acestor valori, acestor variabile cheie li se vor aloca simultan
valori aleatorii, cu un număr de repetiții suficient de mare (în cazul nostru 25.000 iterații) și se va calcula
distribuția probabilității pe fiecare din indicatorii de profitabilitate.
Nivelele maxim și minim ale variabilelor:
Tabel 162: Parametri analiză de risc
E.3.3 ANALIZĂ DE RISC – PARAMETRI AVUȚI ÎN VEDERE
Variabile Seria variaţiei de la cazul de bază
Inferioară Superioară
1 Costuri investiţionale ale proiectului ‐5,00% 10,00%
2 Venituri ‐5,00% 2,00%
3 Costuri O&Î ‐2,00% 5,00%
4 Beneficii economice ‐10,00% 2,00%
5 Costuri economice (Investiţii) ‐5,00% 10,00%
6 Costuri economice (O&Î) ‐5,00% 10,00%
284
Cu ajutorul acestor valori și a modelului de calcul, rezultatele simulării Monte Carlo sunt următoarele:
Tabel 163: Rezultate analiza de risc
E.3.3 Analiza de risc ‐ rezultatele analizei Monte Carlo
Variabile VANF/K VANE
1 Valoare estimată ‐3.542.830 39.757.271,36
2 Deviaţia standard 876,840 1.838.107.17
Distribuția probabilității și valorile sunt prezentate în figurile următoare:
Distribution of FNPV/K values
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
12,00%
14,00%
-7.6
56.4
34
-6.7
84.3
88
-5.9
12.3
42
-5.0
40.2
96
-4.1
68.2
49
-3.2
96.2
03
-2.4
24.1
57
-1.5
52.1
10
-680
.064
Euros
Frequency
Distribution of ENPV/K values
0,00%
2,00%
4,00%
6,00%
8,00%
10,00%
12,00%
14,00%
32.3
02.1
79
34.0
95.8
52
35.8
89.5
25
37.6
83.1
99
39.4
76.8
72
41.2
70.5
45
43.0
64.2
19
44.8
57.8
92
46.6
51.5
65
Euros
Frequency
‐ Există o probabilitate de 95% ca VANF/K să se afle între ‐5261436,5 și ‐1824223,9, cu probabilitatea de 00% ca VANF/K >0.
‐ Există o probabilitate de 95% ca VANE să se afle între 36154581,3 și 43359961,4, cu probabilitatea de 100% ca VANE >0.
285
11. REZULTATELE ANALIZEI INSTITUŢIONALE
11.1 Cadrul legal și principalele instituții cu roului și respeonsabilități în
sectorul de gestionare deșeuri
În România, protecția mediului a fost declarată ca un obiectiv major de interes public. Singura
posibilitate de a o realiza este aplicarea conceptelor și principiilor de dezvoltare durabilă existente.
România a ratificat reglementările importante internaționale și europene în ceea ce privește
protecția mediului.
Legea românească nr. 265/2006 privind aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului
definește deșeul ca orice substanță, perparat sau obiect pe care deținătorul îl aruncă sau trebuie să îl
arunce. Gestionarea deșeurilor se desfășoară cu respectarea condițiilor pentru protecția mediului și
sănătății populației. Valorificarea deșeurilor se realizează în instalații, prin procese sau activități
autorizate de autoritățile publice competente. Transportul (național sau internațional) și tranzitul
deșeurilor are loc conform acordurilor și convențiilor la care România este parte și în conformitate cu
legislația națională specifică. Procedura de reglementare a activităților cu un impact asupra mediului
este realizată de autoritățile competente pentru protecția mediului (agenții pentru protecția
mediului și autoritatea centrală). Implementarea și operarea sistemelor integrate de gestionare a
deșeurilor este responsabilitatea administrației publice locale. Din acest punct de vedere, este
relevantă legislația privind funcționarea administrației publice locale și a serviciilor de utilități
publice.
Instituţiile principale care au competenţe în domeniul protecţiei mediului şi implicit a gestionării
deşeurilor, la nivel naţional, regional şi local sunt:
286
11.2 Situația existentă
Județul Harghita (NUTS 3) ‐ unitarea administrativ‐teritorială vizată de acest proiect ‐ este situat în
partea centrală a României și are aproximativ 325. 000 locuitori. Județul Harghita face parte din
Regiunea de Dezvoltare Centru (NUTS 2), împreună cu județele Alba, Covasna, Mureș, Brașov și Sibiu.
Potrivit dezvoltării sale teritoriale, suprafața acestuia este de 6.639 m2 din suprafața totală de 34.100
m2 a regiunii. Județul Harghita este format dintr‐un număr de 164 localități care fac parte din 66
unități administrative independente, din care 4 municipii, 5 orașe și 57 comune. Există mai multe
depozite și spații de depozitare în județ care nu sunt conforme cu directivele UE și trebuie închise. În
plus, nu există niciun serviciu complet în zonă în ceea ce privește gestionarea deșeurilor; există un
rată foarte scăzută de reciclare a deșeurilor de ambalaje comparativ cu cantitatea de deșeuri
generată. Populația întregului județ este beneficiarul proiectului, cu excepția locuitorilor municipiului
Odorheiu Secuiesc, așadar, numărul beneficiarilor este de aproximativ 290.000 persoane. Situația
legală a sistemului de gestionare deșeuri în Odorheiu Secuiesc și a depozitului Țechend a fost
analizată de mai multe firme de avocatură (Firma de avocatură Cătălina Marcu, Biroul Regional de la
București al JASPERS) care au concluzionat că sistemul și depozitul existent nu pot fi incluse în
proiect. La momentul contractării serviciilor de salubrizare și construirea depozitului, nu s‐a respectat
nicio prevedere legală privind achizițiile publice, astfel, integrarea acestora în proiectul SIGD ar
reprezenta un risc major pentru succesul proiectului. Sistemul integrat de gestionare a deșeurilor
poate funcționa eficient fără participarea municipiului Odorheiu Secuiesc pentru că zona de servicii a
acestuia este aproape unificată.
Spațiile de depozitare din mediul rural în județul Harghita au fost deja recultivate utilizând procedura
simplificată. În județul Harghita rămân nouă depozite municipale ce trebuie închise până în 2012, din
care 8 vor fi închise în cadrul proiectului, respectiv: Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc,
Toplița, Vlăhița, Borsec, Bălan și Băile Tușnad.
După aderarea României la UE, în vederea conformării cu cerințele stricte în ceea ce privește
gestionarea deșeurilor, autoritățile locale au început să organizez sisteme de gestionare a deșeurilor
la nivel de regiune, județ sau local. În trecut au existat oportunități de a înființa sisteme generale de
gestionare a deșeurilor în județul harghita, sisteme care să fie conforme cu cerințele legale în
vigoare, însă acest fapt nu s‐a realizat, zona în chestiune rămânând și mai mult în urmă. Sistemele
existente de gestionare a deșeurilor au fost înființate prin atragerea de capital privat sau posibilitățile
de finanțare prin proiectele CE, sisteme ce vor fi integrate în proiectul nou, cu excepția Odorheiului
Secuiesc.
În județul Harghita există un singur proiect PHARE în localitatea Sânsimion, după cum urmează:
Investiție Scop Beneficiar Zonă deservită și
populație deservită / %
din total populație
Stadiu Total cost
eligibil
Gestionarea
separată a
deșeurilor în
Microregiune
Realizarea
unei stații de
sortare la
Sânsimion și
Consiliul
Local
Sânsimion
Partea de sud a
județului Harghita ‐
localități (din mediul
rural): Sânsimion,
Finalizat 1.025.645 EUR.
287
a Cicul de Jos
(ALCSIK)
furnizarea de
echipamente
Sâncrăieni,
Ciucsângeorgiu, Leliceni,
Cozmeni, Tușnad.
Populație: 19.432 / 5,9
%
Proprietarul stației de sortare Alcsik de la Sânsimion este o ADI formată din mai multe autorități
locale care vor participa și la acest proiect. De aceea, instalația de la Sânsimion a fost integrată în
prezentul proiect ca stație de sortare.
În prezent, în județul Harghita, gradul de deservire cu servicii de salubrizare este de 100 % atât în
mediul urban, cât și în mediul rural. Cu toate că întreaga populație a județului este deservită de
servicii de salubrizare, serviciile efectuate nu sunt în totalitate conforme cu legislația specifică în
domeniu, în prezent, în majoritatea județului fiind efectuată doar colectarea în amestec a deșeurilor
menajere. În prezent, în judeţ se generează o cantitate de aproximativ 90.600 tone de deşeuri
municipale (361 kg/locuitor x an), din care aproximativ 64.600 tone de deşeuri menajere, 21.200
tone deşeuri asimilabile celor menajere şi aproximativ 4.800 tone deşeuri din parcuri şi grădini,
precum şi deşeuri stradale. Se colectează întreaga cantitate de deșeuri generată.
Sistemul existent de gestionare a deșeurilor în județul Harghita constă în colectarea și eliminarea
deșeurilor pe depozite neconforme. Se realizează colectarea separată în câteva localități.
În județul Harghita există 10 operatori de salubrizare, din care 7 companii cu capital privat (SC AVE
HURON SRL Miercurea Harghita, SC AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL Odorheiu Secuiesc,
SALUBRISERV SRL Bixad, SCHUSTER ECOSAL SRL Sighişoara, SC F&G ECO SRL Târgu Mureş și SC Neval
SRL Zetea), KVG Romania SRL (Baia Mare), 2 companii de interes public local (SC GO SA Gheorgheni și
SC ECO‐CSIK SRL Sânsimion) și 1 este structură în cadrul primăriei (Topliţa). Din cei 10 agenți de
salubrizare 9 dețin licență ANRSC emisă de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) în conformitate cu prevederile Legii 51/2006, cu modificările
ulterioare. Primăria Toplița este operatorul care nu deține licență.
Ca urmare a evaluării sistemului actual de gestionare a deșeurilor au rezultat următoarele concluzii:
Sistemul existent de gestionare a deșeurilor în județul Harghita nu respectă obiectivele
strategiilor/planurilor naționale și europene, precum și reglementările în domeniul
gestionării deșeurilor;
Eliminarea deșeurilor pe depozitele neconforme cauzează impacte dăunătoare asupra
mediului (sol, apă și aer);
Netratarea deșeurilor biodegradabile, care sunt eliminate în mod necorespunzător pe
depozite, fără a fi tratate în prealabil, duce la apariția unor periculose severe asupra
mediului. Dacă se mențin practicile curente, țintele stabilite de legislație în ceea ce privește
tratarea deșeurilor biodegradabile în vederea reducerii acestora la depozitare nu pot fi
atinse;
288
Nivelul de reciclare este unul extrem de redus. Țintele specifice pentru
valorificarea/reciclarea deșeurilor de ambalaje și a materialelor reciclabile stabilite de
legislația națională și europeană nu pot fi atinse dacă nu se implementează un sistem
integrat de gestionare a deșeurilor, axat pe colectarea separată a deșeurilor;
Echipamentele utilizate pentru realizarea serviciilor de salubrizare sunt vechi și depășite.
În mediul urban situația este următoarea:
Miercurea Ciuc ‐ contractul existent a început în data de 1 aprilie 2012 pe o perioadă
nedeterminată. Operatorul este o companie publică. Contractul poate fi reziliat în orice
moment în scopul unui interes local sau național, fără nicio compensare.
Gheorgheni ‐ contractul de concesiune existent a fost semnat cu numărul 1495 în data de
25.06.2007 pe o perioadă nedeterminată, cu condiția ca, pe durata contractuală, singurul
acționar al operatorului să rămână municipalitatea Gheorgheni. Având în vedere acest lucru,
contractul poate fi reziliat în orice moment în scopul unui interes local sau național, fără nicio
compensare.
Toplița ‐ serviciile de salubrizare sunt organizate de către un serviciu propriu sub forma unei
structuri în cadrul Primăriei Toplița ‐ în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 60/2007 și a
Regulamentului adoptat prin HCL nr. 155/2008. Deșeurile colectate sunt depozitate pe
depozitul neconform de la Toplița.
Bălan ‐ colectarea și depozitarea deșeurilor este realizată de Primărie prin intermediul unei
structuri specializate. Având în vedere acest lucru, contractul poate fi reziliat în orice
moment în scopul unui interes local sau național, fără nicio compensare.
Cristuru Secuiesc ‐ contractul de concesiune existent a fost semnat cu numărul
261/17.01.2001 pe o perioadă de 20 , fiind valabil până în ianuarie 2021. Acest contract
include colectarea, trabsportul și depozitarea deșeurilor colectate. În cnformitate cu articolul
10‐12, contractul poate fi reziliat prin acordul scris al părților „doar când una dintre părți nu
își respectă obligațiile contractuale” sau dacă orașul răscumpără contractul în interes public,
cu plata unei compensații.
Vlăhița ‐ contractul de salubrizare existent a fost semnat în data de 07.04 2003 pentru o
perioadă de 20, fiind valabil până în 2023. Acest contract include colectarea, transportul și
depozitarea deșeurilor colectate. A fost modificat în anul 2010 în conformitate cu HCL nr.
32/2010, însă perioada contractuală nu a suferit modificări. În baza articolului 28 din actul
adițional semnat în 2010, contractul poate fi reziliat „cu acordul scris al părților” „când una
dintre părți nu își respectă obligațiile contractuale” sau dacă orașul răscumpără contractul în
interes public, cu plata unei compensații juste.
Băile Tușnad ‐ contractul de salubrizare existent a fost semnat în data de 03.08 2009 pentru
o perioadă de 49, fiind valabil până în 2058. Acest contract include colectarea, transportul și
289
depozitarea deșeurilor colectate. Contractul poate fi reziliat „cu acordul scris al părților” și în
cazul în care „una dintre părți nu își respectă obligațiile contractuale”.
Contractele existente în mediul rural sunt următoarele:
Contracte de servicii ‐ serviciul de salubrizare este furnizat ori de operatori privați. Multe
dintre aceste contracte au fost semnate recent pe o perioadă de 2‐4 ani, însă nu prevăd
colectarea separată, așadar vor fi reziliate;
Delegare prin concesiune ‐ contractele semnate în conformitate cu prevederile legale în
vigoare cu operatori autorizați și cele care includ prevderi privind colectarea separată vor fi
menținute până la data de expirare a contractului; toate celelalte contracte de concesiune
fără prevederi privind colectarea separată vor fi reziliate; cu toate acestea, în cazul în care
durata contractului nu este proporțională cu riscurile și investițiile suportate de operatori,
trebuie avută în vedere reducerea duratei acestuia (ex. contracte de colectare deșeuri
semnate pe perioade de 20‐45 ani). În zona proiectului Phare CES 2003 (Ciucsângeorgiu,
Cozmeni, Leliceni, Lueta, Sâncrăieni, Sânmartin, Sânsimion, Tușnad)contractele de
concesiune sunt încheiate pe perioade nedeterminate cu operatorul public ECO Csik SRL.
Contractele pot fi reziliate prin acordul părților.
Contracte de servicii de scurtă durată semnate cu operatori privați. Aceste contracte se vor
termina la data la care sistemul integrat de gestionare a deșeurilor va deveni funcțional,
pentru că multe contracte nu sunt conforme cu strategia de regionalizare. Autoritățile locale
vor semna contracte valabile cu operatori de salubrizare pe perioade determinate (până la
momentul în care noul sistem integrat de gestionare a deșeurilor devine funcțional).
Sintetizând analiza contractelor de salubrizare existente în județul Harghita, concluziile generale
sunt următoarele:
Unele contracte au fost semnate înainte de Tratatul de aderare;
Unele contracte au fost semnate recent, după finalizarea negocierilor din cadrul capitolului
22 Mediul (noiembrie 2004) și ratificarea Tratatului de aderare in primăvara anului 2005;
Unele contracte au fost semnate pe o perioadă nedeterminată;
Unele contracte, semnate după 2006, prevăd colectarea separată a deșeurilor, în timp ce
altele, semnate în aceeași perioadă, nu prevăd colectarea separată a deșeurilor;
11.3 Componentele proiectului
În vederea realizării sistemului propus de GID, acest proiect include următoarele componente:
a) crearea unui sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivel de județ;
b) construcția unui centru integrat de gestionare a deșeurilor (CIGD) la Remetea, inclusiv un depozit
ecologic și instalațiile aferente, cu scopul de a deservi toate unitățile administrativ‐teritoriale din
290
județ;
c) operarea CIGD;
d) construcția a două stații de transfer la Miercurea Ciuc (cu o capacitate de 49.000 tone/an) și la
Corund (cu o capacitate de 20.000 tone/an) și a 8 centre de colectare prin aport voluntar la
Miercurea Ciuc, Corund, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc, Toplița, Vlăhița, Bălan și Sânsimion cu scopul
de a deservi o zonă bine definită (zone de colectare) ce corespunde mai multor unități administrativ‐
teritoriale;
e) integrarea în sistem a stației de sortare existentă la Sânsimion;
f) colectarea și transportul deșeurilor din zonele de colectare la stația de transfer;
g) transportul deșeurilor de la stația de transfer/centrele de colectare la CIGD;
h) identificarea și întreținerea bunurilor mobile și imobile din cadrul proiectului;
i) închiderea a 8 depozite neconforme de deșeuri la Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Cristuru Secuiesc,
Toplița, Vlăhița, Borsec, Bălan și Băile Tușnad. 4 depozite neconforme de deșeuri amplasate la
Vlăhița, Cristuru Secuiesc, Bălan și Băile Tușnad vor fi închise prin relocarea și curățarea deșeurilor. În
cazul acestor 4 depozite neconforme, deșeurile existente vor fi luate și duse la un depozit conform.
Închiderea depozitelor neconforme de la Băile Tușnad și Vlăhița sunt considerate cheltuieli
neeligibile.
11.4 Viitorul sistem de gestionare a deșeurilor
Viitorul sistem integrat de gestionare a deșeurilor va fi realizat luând în considerare documentele
strategice/de planificare existente la nivel național, regional și județean, după cum urmează:
• Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), inclusiv Strategia Națională de Gestionare a
Deșeurilor (SNGD), instrumentul principal pentru implementarea politicilor UE în cadrul sectorului de
deșeuri în România;
• Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor (PRGD) pentru Regiunea de Dezvoltare Centru
urmărește îndeaproape cerințele acquis‐ului de mediu. Obiectivul său principal este implementarea
de acțiuni, proceduri și investiții eficiente din punct de vedere al costurilor, precum și încurajarea
participării publicului, toate ducând o abordare integrată eficientă din punct de vedere al mediului,
durabilă și suportabilă din punct de vedere economic în ceea ce privește gestionarea deșeurilor.
• Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Harghita (PJGD) asigură crearea unui
sistem integrat de gestionare a deșeurilor la nivel de județ în vederea garantării îndeplinirii
obiectivelor și țintelor stabilite de legislație, precum și în planul regional, respectiv județean de
gestionare a deșeurilor;
• Programul Operațional Sectorial pentru Mediu.
291
Având în vedere toate cele menționate mai sus, concluzionăm că proiectul propus va asigura
respectarea tuturor angajamentelor asumate de România prin Tratatul de Aderare care sunt deja
incluse în principalele documente strategice ‐ PNGD, PRGD și PJGD.
Potrivit Master Planului privind colectarea deșeurilor, județul Harghita a fost împărțit în 3 zone de
colectare:
Zona de colectare 1 – acoperă zona de sud deservită de stația de transfer Miercurea Ciuc
Zona de colectare 2 – acoperă zona de nord deservită de CIGD Remetea
Zona de colectare 3 – acoperă zona de vest deservită de stația de transfer Corund
Zone de colectare în județul Harghita
În final, s‐a decis ca amplasamentul centrului regional de tratare deșeuri să se afle la Remetea.
Remetea este o comună situată în zona de nord a județului Harghita, cu o populație de 6.233
locuitori. Din cauza faptului că în județ distanțele de parcurs sunt mari este necesară realizarea de
sub‐centre, stații de transfer. Astfel, amplasamentele celor două stații de transfer se află la:
Miercurea Ciuc cu o capacitate de 40.000 tone/an
Corund cu o capacitate de 17.000 tone/an
Distanțe de transport
Plecare Sosire Distanță transport
pe drum public
Se justifică
transferul?
Miercurea Ciuc depozitul de la
Remetea 72 km da
Corund depozitate la Remetea 72 km da
Borsec depozitate la Remetea 44 km da
292
Cristuru Secuiesc reîncărcare la Corund 39 km da
Tuşnad reîncărcarea la
Miercurea Ciuc 26 km da
Rolul stației de transfer este de a presa deșeurile din vehiculele de colectare cu, în general, o
capacitate de 6 tone în containerele mobile de pe camioanele de transport, cu o greutate pe ax de 40
tone, cu o sarcină utilă de 18‐20, pentru ca distanța mai mare de transport (> ca. 30 km) să poată fi
parcursă cu costuri mai mici. În plus față de consumul redus de combustibil, se economisește
considerabil cu salariile angajaților, adică 1 șofer camion comparativ cu 1 șofer + 2 persoane
încărcare pentru vehiculul de colectare de o capacitate mai mică.
Având în vedere cele de mai sus, se justifică realizarea a 2 stații de transfer pe raza județului
Harghita.
Vor fi realizate și 8 centre de colectare prin aport voluntar, după cum urmează:
Miercurea‐Ciuc Bălan Toplița Gheorgheni Cristuru‐Secuiesc Vlăhița Corund Sânsimion.
În ceea ce privește stația de sortare existentă de la Sânsimion, realizată în cadrul unui proiect Phare,
autoritățile locale au decis că aceasta va fi integrată în sistem. Această instalație a fost construită cu
fonduri PHARE, iar proprietarul ei este o ADI formată din mai multe autorități locale care vor
participa și la acest proiect. De aceea, instalația de la Sânsimion a fost inclusă în prezentul proiect ca
stație de sortare.
11.5 Organizarea din punct de vedere instituțional
Cele trei entități din județul Harghita implicate în implementarea proiectului de gestionare deșeuri
sunt:
Consiliul Județean, în calitate de Beneficiar al Proiectului (CJ);
Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP);
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI);
Consiliul Județean Harghita (CJ) este membru al ADI și va participa cu drepturi egale în proiect,
împreună cu ceilalți membri ‐ municipiile și comunitățile ‐ conform prevederilor statutului ADI.
Luând în considerare prevederile referitoare la beneficiari aşa cum sunt prezentante în Programul
Operaţional Sectorial Mediu (POS), Consiliul Judeţean este răspunzător pentru:
elaborarea Aplicaţiei pentru asigurarea finanţării, inclusiv identificarea și evaluarea și
293
pregătirea proiectului, inclusiv planul financiar;
pregătirea documentelor de achiziţie ale proiectului;
atribuirea de servicii şi lucrări aprobate de POS Mediu conform legislaţiei naţionale privind
achiziţiile publice;
procedura privind achiziţiile publice şi semnarea (atribuirea) contractului corespunzător;
implementarea corespunzătoare a proiectului conform contractelor încheiate cu operatorii
selectaţi;
verificarea şi plata contractanţilor pe baza facturilor verificate şi aprobate;
operarea unui sistem separat de contabilitate a proiectului;
control financiar intern şi un audit anual independent;
păstrarea dosarelor proiectului pentru a furniza audit corespunzător orientat către urmărirea
fluxurilor financiare;
raportarea regulată şi ad‐hoc către Organismul Intermediar despre progresul proiectului;
elaborarea şi transmiterea datelor Organismului Intermediar pentru monitorizare;
publicitate regională şi locală şi buletine informative la locurile de construcţie în conformitate
cu regulamentele UE corespunzătoare şi cu Planul de Comunicare.
În general, Consiliul Judeţean va juca rolul principal în gestionarea şi implementarea investiţiilor în
cadrul sistemului de gestionare a deşeurilor aprobate de POS Mediu. El va fi răspunzător pentru
organizarea şi contractarea de servicii şi lucrări legate de proiecte astfel:
Pentru construirea oricărui tip de instalaţie de deşeuri (staţie de
sortare/compostare/transfer/tratare mecano‐biologică, depozit conform), Consiliul Judeţean
va trebui să pună la dispoziţia constructorului, cu care va încheia contractul de lucrări,
terenurile pe care se vor construi aceste instalaţii. Aceste terenuri pot fi:
o Fie în proprietatea publică a Consiliului Judeţean,
o Fie date în administrare Consiliului Judeţean de către Consiliul Local în a cărui proprietate
publică se află terenul, printr‐o Hotărâre de Consiliu Local de dare în administrare a
terenului respectiv;
Consiliul Județean va demara și/sau organiza licitații pentru operarea instalațiilor de
gestionare a deșeurilor din cadrul proiectului (centre de colectare prin aport voluntar, stații
de transfer și CIGD) și pentru transportul deșeurilor colectate de la stațiile de transfer la
centrul integrat de gestionare deșeuri Remetea.
294
Consiliul Județean poate acorda Asociației de Dezvoltare Intercomunitară un mandat special
în numele și pe seama căruia ADI deleagă gestionarea serviciilor publice de salubrizare de
interes județean pentru colectarea deșeurilor de la gospodării și transportul acestora la
stațiile de transfer/centre de colectare/instalații deșeuri.
Consiliul Județean trebuie să înființeze, în structura sa, Unitatea de Implementare a
Proiectului.
Consiliul Judeţean va fi răspunzător pentru gestionarea şi administrarea proiectului şi a resurselor
sale. Consiliul Judeţean îşi va îndeplini responsabilităţile administrative şi de management prin
Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) care va gestiona implementarea proiectului. Consiliul
Județean, prin intermediul UIP, va realiza în special următoarele:
Gestionarea şi implementarea proiectului;
Pregătirea documentelor, lansarea ofertelor şi organizarea evaluării atribuirii şi selectarea
contractanţilor;
Urmărirea îndeplinirii corecte a tuturor procedurilor de evaluare şi atribuire aplicabile, a
contractelor pentru bunuri, servicii şi echipamente necesare implementării proiectului;
Aranjarea supervizării contractului, inclusiv monitorizarea şi raportarea financiară şi tehnică;
Stabilirea contului(rilor) dedicate proiectului pentru primirea de contribuţii de la diverse părţi
interesate şi pentru a face plăţi către contractanţi, toate în conformitate cu legislaţia
referitoare la finanţarea publică;
Aranjarea raportării la timp a progreselor tehnice şi financiare, disponibile membrilor ADI şi
altor părţi interesate, după cerinţe;
Asigurarea ca terţii implicaţi în operarea proiectului să aibă dreptul de utilizare a bunurilor
proiectului;
Stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu organizaţiile de producători şi reciclatori în scopul
dezvoltării şi stimulării reciclării deşeurilor ce intră în răspunderea legală a acestui tip de
organizaţii.
Prin Hotărârea nr. 166/2013 a Președintelui Consiliului Județean Harghita a fost înființată UIP a proiectului. UIP pentru implementarea sistemului integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita este intergată în organizagrama Consiliului Județean Harghita. Unitatea de Implementare a Proiectului pentru realizarea proiectului a fost înființată în cadrul Direcției de Investiții. UIP are următoarea structură și membri:
1. Manager Proiect ‐ Șef UIP – Béla ORBÁN;
2. Asistent Manager suport tehnic ‐ Carol PÁPAI;
3. Asistent manager aspecte economice și instituționale ‐ Levente PÉLI;
295
4. Expert tehnic (construcții) – Zita CSIPOR;
5. Expert tehnic (echipamente) – CSURKA Piroska;
6. Director tehnic (coordonator) – KARÁCSONY – ERDEI Laszló;
7. Expert legal – VÁGÁSSY Alpár;
8. Expert financiar – BERNÁD Boglárka;
9. Responsabil comunicare – MIHÁLYDEÁK Klára;
10. Responsabil achiziții publice – GYÖRGY Emilia.
În cadrul etapei de implementare a proiectului, în funcție de necesități, Consiliul Județean va angaja
personal nou (comunicare/publicitate/nereguli) sau va folosi structurile specializate din cadrul
Consiliului Județean (Direcția Investiții) din partea cărora UIP trebuie să primească tot sprijinul de
care are nevoie.
UIP are sediul la Consiliul Județean, care a oferit spațiul și dotările necesare pentru funcționarea
corespunzătoare a unității.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI);
La nivelul județului Harghita a fost înființată o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (IDA) sub
denumirea de „Asociaţia de dezvoltare intercomunitară S.I.M.D. Harghita”. În prezent, toate
unitățile administrativ‐teritoriale din județul Harghita, cu excepeția Odorheiu Secuiesc sunt membre
ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară. ADI are statutul de persoană juridică română de
utilitate publică recunoscut prin lege. ADI a fost înființată în 2009 dar a fost modificată conform
cerințelor proiectului în 2012 prin Decizia nr. 1371/09.04.2012 a Judecătoriei Miercurea Ciuc. ADI a
fost înregistrată la Autoritatea Națională de Administrare Fiscală sub numărul 26134952 (Cod de
Înregistrare Fiscală) în data de 22.10.2009 și în registrul special al Asociaţiilor şi Fundaţiilor sub nr. 4
din data de 18.02.2009.
Organismul de management al Asociației este:
Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA), partea de management a Asociaţiei, constituită din
reprezentanţi nominalizaţi de către toate părţile;
Consiliul Director, partea executivă a Asociaţiei, constituită din Preşedintele Asociaţiei şi din
alţi 7 membri nominalizaţi de către Adunarea Generală a Acţionarilor pentru o perioadă de 4
ani.
Controlul financiar intern în cadrul Asociației este asigurat de Comisia de Cenzori formată din
3 membri numiți de Adunarea Generală a Asociaților pe o perioadă de 3 ani.
Luarea de decizii în cadrul Adunării Generale a Asociaților are loc cu respectarea următoarelor reguli:
Fiecare asociat, prin reprezentantul său, are un vot egal în Adunarea Generală a Acţionarilor;
296
Pentru a lua decizii care privesc diverşi membrii ai Asociaţiei, doar reprezentanţii acelor
membrii implicaţi au dreptul să voteze şi să participe în AGA;
Dacă o decizie AGA ce priveşte direct serviciile furnizate de către unitatea teritorial‐
administrativă sau bunuri ce îi aparţin, aceasta nu poate fi luată fără votul favorabil al părţilor
reprezentante.
Responsabilităţile principale ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară, în concordanţă cu Statutul
şi Actul Constitutiv sunt:
Coordonarea planificării locale şi judeţene prin pregătirea şi aprobarea strategiilor de
gestionare a deşeurilor, în particular a strategiei privind gestionarea integrată a deșeurilor în
zonele de proiect;
Monitorizarea implementării proiectelor de investiții în infrastructura tehnică publică urbană
aferentă serviciului;
Interfață pentru diverse discuții și partener activ al autorităților administrației publice locale
în ceea ce privește aspecte privind dezvoltarea și gestionarea serviciului, pentru coordonarea
politicilor și acțiunilor de interes general;
Elaborarea și aprobarea termenilor de referință și regulamentelor pentru servicii;
Monitorizarea execuției contractelor de delegare și informarea membrilor în vederea
supervizării îndeplinirii obligațiilor asumate de operatori prin aceste contracte și în
concordanță cu mandatul primit și obligațiile contractuale în vederea aplicării de penalizări
contractuale;
Creșterea șanselor ca județul să obțină fonduri;
Îmbunătățirea planificării investițiilor în infrastructura tehnică publică urbană aferentă
serviciului;
Îmbunătățirea dezvoltării planificării economice;
Semnarea pentru și în numele celorlalți membri contractele de delegare pentru operarea
infrastructurii noi.
Implementarea proiectului prin înființarea/extinderea, organizarea și gestionarea serviciilor
de interes comun, inclusiv delegarea gestionării acestora pe baza condițiilor contractului de
delegare, proceduri de achiziție publică diferiților operatori în concordanță cu legislația în
vigoare;
Promovarea/implementarea împreună a unor programe pentru înființarea, eficientizarea
și/sau dezvoltarea serviciilor comunitare de salubrizare publică în județul Harghita;
297
Asigurarea furnizării/efectuării eficiente și de calitate, pe raza unităților teritorial‐
administrative asociate, a serviciilor comunitare de salubrizare;
Promovarea, finanțarea și implementarea împreună a unor programe de investiții pentru
înființarea, reabilitarea, dezvoltarea și/sau, în funcție de caz, modernizarea și gestionarea
sistemelor de utilități publice aferente serviciilor comunitare de salubrizare publică (cu
asistență financiară nerambursabilă din partea UE prin programe sectoriale operaționale sau
PPP);
Dezvoltarea capacității instituționale și decizionale a autorităților administrației publice
locale a membrilor Asociației;
Coordonarea planificării la nivel local și județean (prin pregătirea și aprobarea de strategii de
gestionare a deșeurilor).
Semnarea prin membrii săi a contractelor de delegare pentru operarea infrastructurii noi.
Aplicarea unei strategii comune de tarife.
11.6 Prevederi contractuale
În ceea ce privește terminarea contractelor existente specificăm faptul că trebuie denunțate
contractele de gestionare a deșeurilor pentru că acest proiect va necesita o abordare complet nouă și
unitară cu un singur operator/alți operatori. Mare majoritate a acestor contracte va expira în anul
2015. Unele vor trebui denunțate unilateral, dar după cum a arătat analiza, acesta este un proces
care trebuie implementat în funcție de caz. În multe cazuri se poate ajunge la o înțelegere, iar în
altele probabil nu se va putea evita judecata în instanță. Este extrem de dificil a se estima în acest
moment care sunt mai potrivite din punct de vedere financiar, pe termen scurt pentru localități, dar
pe termen mediu și lung a fi parte din proiectul SIGD va asigura clare beneficii pentru orașe și primării
decât contractele actuale. Orice costuri sau rezultate financiare legate de terminarea sau denunțarea
contractelor de salubrizare existente vor fi suportate de către autoritățile locale în conformitate cu
art. 8 (2) al Documentului de Poziție.
Astfel, considerăm că pentru județul Harghita, soluția ar fi delegarea, prin licitație publică, prin ADI a
serviciilor de colectare deșeuri, în numele și pe seama unităților administrativ‐teritoriale, grupate pe
zone de colectare.
Dacă una sau mai multe unități administrativ‐teritoriale din zonă, la momentul delegării serviciului public de salubrizare, are în desfășurare un contract cu un operator, licitația pentru deșegarea serviciului va avea loc și pentru acea unitate, specificându‐se că operatorul selectat va începe operarea doar pentru colectarea deșeurilor până la încheierea contractului existent ‐ subliniindu‐se faptul că aceste nu poate fi extins.
298
Data de terminare a contractelor existente pe zone de colectare pot fi anticipate după cum urmează:
1. Zona de colectare sud ‐ Miercurea Ciuc
Localități
Contracte care pot fi închise când SIGD este finalizat
Miercurea Ciuc, Balan, Ciceu, Ciucsangeorgiu, Carta, Cozmeni, Danesti, Frumoasa, Leliceni, Lueta, Lunca de Jos, Martinis, Mihaileni, Ocland, Pauleni Ciuc , Plaiesii de Jos, Siculeni, Sancraieni, Santimbru, Sansimion, Sanmartin,
Tomesti, Tusnad
Contracte care rămân în vigoare după ce proiectul este finalizat, cu date de
expirare în 2015‐2020 Racu, Sandominic
Contracte care rămân în vigoare după ce proiectul este finalizat, cu date de
expirare în 2020‐2025 Vlăhița
Contracte care rămân în vigoare după ce proiectul este finalizat, cu date de
expirare în 2025 Baile Tusnad, Lunca de Sus, Madaras
2. Zona de colectare nord ‐ Remetea
Localități
Contracte care pot fi închise când SIGD este finalizat
Gheorgheni, Toplita, Bilbor, Ciumani, Galautas, Joseni, Lazarea, Remetea, Suseni, Varsag, Voslobeni
Contracte care rămân în vigoare după ce proiectul este finalizat, cu date de
expirare în 2015‐2020 Borsec, Corbu, Subcetate, Tulghes
Contracte care rămân în vigoare după ce proiectul este finalizat, cu date de
expirare în 2020‐2025 Ditrau
Contracte care rămân în vigoare după ce proiectul este finalizat, cu date de
expirare în 2025
3. Zona de colectare vest ‐ Corund
Localități
Contracte care pot fi închise când SIGD este finalizat
Bradesti, Capalnita, Corund, Dealu, Darjiu, Feliceni, Mugeni, Porumbeni, Satu Mare, Sacel, Secuieni, Simonesti,
Ulies
Contracte care rămân în vigoare după ce proiectul este finalizat, cu date de
expirare în 2015‐2020 Atid, Zetea
Contracte care rămân în vigoare după ce proiectul este finalizat, cu date de
expirare în 2020‐2025 Cristuru Secuiesc, Lupeni, Praid
Contracte care rămân în vigoare după ce proiectul este finalizat, cu date de
expirare în 2025 Avramesti
299
În perioada de tranziție, până când noul sistem de gestionare deșeuri devine funcțional, deșeurile vor
fi colectate de operatorii existenți și vor fi transportate și depozitate pe depozitul ecologic zonal de la
Brașov. În acest sens, Consiliul Județean Harghita și FIN‐ECO SA Brașov, în calitate de gestionar al
depozitului, au semnat un acord. Acest acord a fost avizat și de Agenția regională pentru Protecția
Mediului ‐ Sibiu.
11.7 Strategie de tarifare și mecanism de plată
Taxele/tarifele privind deșeurile în județul Harghita ar trebui să acopere costurile de operare și
întreținere, precum și costurile cu colectarea, transportul, tratarea și eliminarea deșeurilor.
Colectarea cotizațiilor privind deșeurile de la gospodării va fi realizată sub forma unei taxe sau a unui
tarif în funcție de decizia fiecărei autorități locale. Opțiunile disponibile autorităților locale sunt
prezentate în Anexa 1 a Documentului de Poziție, clasificate în funcție de zonele de colectare, după
cum urmează:
Zona de colectare 1 – acoperă zona de sud deservită de stația de transfer Miercurea Ciuc – din
totalul de 30 de localități, 28 localități au ales sistemul tarif și 2 sistemul taxă;
Zona de colectare 2 – acoperă zona de nord deservită de CIGD Remetea – din 17 localități, 11
localități au ales sistemul tarif și 6 localități sistemul taxă;
Zona de colectare 3 – acoperă zona de vest deservită de stația de transfer Corund – din totalul de 19
localități, 13 localități au ales sistemul tarif și 6 localități au ales sistemul taxă.
300
Mecanismul de plată propus este descris în figurile de mai jos:
Mecanism de plată (tarif)
În concluzie, autoritățile locale din județul Harghita au optat pentru un sistem mix (taxă și tarif) ce
constă în:
Pentru populația din localitățile în care s‐a optat pentru sistemul de plată în regim de taxă,
colectarea se va realiza prin intermediul unei taxe de către unitățile administrativ‐teritoriale, care va
plăti apoi operatorii de colectare deșeuri și prin Consiliul Județean, stațiile de transfer și operatorii
CIGD.
Pentru populația în mediul urban și în localitățile unde s‐a optat pentru sistemul de plată în
regim de tarif, colectarea se va realiza de către operatorii de salubrizare prin intermediul unui tarif,
colectat lunar, direct de către operatorii de colectare, care vor plăti apoi operatorii stațiilor de
transfer și a CIGD.
Tarif
pentru
Taxă
specială
Operatori colectare și transport
deșeuri
Consiliul Judeţean
Populaţie TAXĂ
Taxă colectată de administrația locală
TARIF TARIF
OPERATOR CIGD
REMETEA
OPERATORI STAȚII DE
TRANSFER
Populaţie TARIF
Tarif colectat de operatorii colectare deșeuri
OPERATOR CIGD
REMETEA
OPERATORI STAȚII DE
TRANSFER
301
11.8 Plan de acțiune instituțional, conștientizarea publicului și costuri de
administrare proiect
Tabelul de mai jos furnizează o privire de ansamblu asupra principalelor acțiuni din punct de vedere instituțional ce trebuie îndeplinite în vederea pregătirii aplicației de finanțare.
Activitate (2012/2013) iulie 2012
aug. 2012
sep. 2012
oct. 2012
noi. 2012
dec. 2012
ian. 2013
feb. 2013
mar. 2013
mai 2013
iunie 2013
1.Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)
Modificarea, aprobarea și semnarea Contractului de Asociere, înregistrarea
la Tribunal
2. UIP
Înființarea UIP
3. Documentul de Poziție
Aprobarea și semnarea acordului
4. EIM
Duce la finalizarea procedurii EIM și obținerea autorizației de mediu
5. Aplicație
Aprobarea Aplicației
După aprobarea aplicației, în etapa de implementare, delegarea serviciilor publice de operare a
instalațiilor de deșeuri poate fi realizată de:
fie Consiliul Județean Harghita, în numele său;
fie de ADI în numele și pentru unitățile administrativ‐teritoriale, în baza mandatului acordat
în acest scop.
Luând în considerare avantajele din punct de vedere contractual, de implementare și flux financiar,
autoritățile locale din județul Harghita au decis următoarele:
În ceea ce privește serviciile de colectare și transport deșeuri (la stațiile de transfer/centrele
de colectare/instalațiile de deșeuri) s‐a decis acordarea unui (1) contract pentru fiecare zonă
de colectare (în total 3 contracte); aceste contracte includ și operarea centrelor de colectare
prin aport voluntar și a stației de sortare în Sânsimion; gestiunea serviciului va fi atribuită
conform procedurii de delegare organizată de Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară,
în numele și pe seama autorităților locale implicate;
În ceea ce privește operarea instalațiilor de deșeuri, vor fi acordate 3 contracte, după cum
urmează:
o 2 contracte: 1 contract pentru operarea stației de transfer Miercurea Ciuc și 1 contract
pentru stația de transfer Corund; Aceste contracte vor include și transportul deșeurilor de la
302
stațiile de transfer/sortare la depozitul ecologic, s‐a decis ca operatorii care asigură operarea
acestor instalații, să asigure și serviciul de transport;
o 1 contract pentru operarea centrului integrat de gestionare a deșeurilor din Remetea –
stație de sortare, stație de compostare și depozit ecologic.
În ceea ce privește ultimele două activități (transport și operarea instalațiilor), procedura de delegare
va fi organizată de Consiliul Județean Harghita.
Costul de administrare al proiectului,plățile efectuate înainte de începerea proiectuluivor fi asigurate de Consiliul Județean Harghita. Stabilirea bugetului pentru implementarea și operarea UIP se realizează în funcție de cele de mai jos: ∙ Echipamente inițiale; ∙ Echipamente permanente; ∙ Rezerve; ∙ Personal. Cheltuielile cu echipamentele inițiale includ chetuieli unice pentru achiziția de echipamente inițiale pentru UIP ca de exemplu, mașini, echipamente de birou și de teren, precum și costuri de instruire. Toate celelalte costuri reprezintă costuri anuale de operare. În scopuri bugetare, se consideră costurile permanente ca reprezentând 10 % din costurile cu echipamentele inițiale, care, în fapt, amortizează echipamentele într‐o perioadă de timp. Rezervele includ materialele de birou, utilitățile, combustibilul și întreținerea echipamentelor, uniformele și echipamentele de teren. Costurile de personal includ salariile și beneficiile, taxele și bonusurile anuale ale tuturor angajaților UIP. Costurile de personal vor însemna o parte majoră din bugetul total. UIP/UMP are sediul în cadrul Consiliului Județean, care a oferit spațiul și dotările necesare pentru funcționarea corespunzătoare a unității. Consiliul Județean acoperă costurile administrative ale UIP, precum și cheltuielile cu resursele umane și de funcționare.
11.9 Concluzii
Principalele cerințe privind regionalizarea în sectorul de deșeuri au fost îndeplinite:
ADI a fost legal înființată prin asocierea dintre Consiliul Județean și toate consiliile locale din
Județul Harghita, cu excepția municipiului Odorheiu Secuiesc;
Documentul de poziție pentru implementarea proiectului urmează să fie semnat de toate
unitățile administrative teritoriale;
A fost efectuată o analiză detaliată a contractelor de salubrizare existente;
Dispozițiile contractuale privind sistemul integrat de gestionare a deșeurilor au fost stabilite
de autoritățile locale și sunt reflectate corect în Documentul de Poziție.
Concluzia finală este că structura instituțională propusă pentru județul Harghita va asigura fiabilitatea
și succesul implementării sistemului integrat de gestionare a deșeurilor în județul Harghita.
303
12. REZULTATELE ANALIZEI IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Procedura legală pentru obținerea Acordului de Mediu a început în data de 19.11.2010 când Agenția
pentru Protecția Mediului (APM) Harghita a fost notificată de către Consultant, pe seama Consiliului
Județean Harghita, cu privire la „Sistemul Integrat de Gestionare a Deșeurilor în județul Harghita”, i.e.
realizarea următoarelor obiective: un depozit ecologic zonal, o stație de compostare, o stație de
sortare, două stații de transfer, 8 centre de colectare prin aport voluntar și închiderea a 8 depozite
neconforme în județul Harghita.
În data de 27.12.2010, APM a emis Decizia etapei de evaluare inițială a impactului asupra mediului
care enumeră informațiile și rapoartele de proiect necesare pentru următoarea fază a procedurii, cea
de clasificare.
În data de 20.01.2011 a fost trimis APM Memoriul de Prezentare, iar în datele de 08.02.2011,
22.02.2011 și 28.02.2011 documentația suplimentară solicitată.
În data de 01.03.2011 a avut loc o întâlnire a Comitetului de Avizare Tehnică desemnat de APM,
Consiliul Județean și Consultant.
În data de 21.03.2011, APM a emis Decizia etapei de încadrare care clasifică proiectul în funcție de
HG 445/2009, iar în data de 31.03.2011 a emis Ghidul privind Raportul de Evaluare a Impactului
asupra Mediului.
În data de 31.08.2011 a fost depus Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului la APM și la
Agenția Regională pentru Protecția Mediului (ARPM) Sibiu, fiind publicat și pe paginile de interne ale
ambelor agenții.
În data de 22.09.2011 au fost publicate anunțurile privind dezbaterile publice care au avut loc după
cum urmează:
Remetea, la Primărie în data de 14.10.2011
Miercurea Ciuc, la Primărie în data de 17.10.2011
Corund, la Primărie în data de 18.10.2011
Cristuru Secuiesc, la Primărie în data de 19.10.2011
Vlăhița, la Primărie în data de 20.10.2011
Bălan, la Primărie în data de 21.10.2011
Băile Tușnad, la Primărie în data de 21.10.2011
Borsec, la Primărie în data de 24.11.2011
Toplița, la Primărie în data de 24.10.2011
Gheorgheni, la Primărie în data de 25.10.2011
Beneficiarul, Consultantul și evaluatorul EIM au stat la dispoziția publicului pentru întrebări și
observații de‐a lungul dezbaterilor. Din partea publicului prezent la dezbatere nu s‐a înregistrat
304
opoziție sau feedback negativ, mai mult, publicul a avut o reacție pozitivă referitoare la
implementarea proiectului.
Întânirea CAT a avut loc în data de 22.05.2012 și în cadrul acesteia s‐a decis emiterea avizului de
mediu. Publicul a fost informat cu privire la această decizie prin anunțuri în ziarele locale „Informația
Harghitei” în data de 8/9 iunie 2012, la sediul Consiliului Județean Harghita în data de 7 iunie 2012 și
la sediul următoarelor primării: Remetea, Corund, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Băile Tuşnad, Borsec,
Cristuru Secuiesc și Vlăhiţa;
De asemenea, tot pentru informarea publicului, REPA Sibiu a publicat pe pagina sa de internet
anunțul privind emiterea avizului de mediu și a versiunii de lucru a acestuia.
Documentele suport au fost la dispoziția publicului de‐a lungul întregii proceduri la sediul ARPM
Sibiu, APM Harghita și a titularului de proiect.
Decizia de a emite avizul s‐a bazat pe analiza documentației depuse și a amplasamentului, ca urmare
a consultării publicului și a autorităților publice competente member ale Comitetului de Avizare
Tehnică, pe baza recomandărilor și concluziilor raportului de evaluare a impactului asupra mediului.
Decizia de a emite avizul de mediu are la bază conformarea cu prevederile legislative privind:
măsurile necesare pentru protecția aerului, apei și a solului, precum și pentru gestionarea
deșeurilor;
valorile limită pentru emisii comparativ cu prevederile documentelor de referință privind cele
mai bune practici;
conformarea cu cerințele comunității transpuse în legislația națională;
măsuri adecvate în ceea ce privește supervizarea emisiilor, inclusiv obligativitatea de a
raporta datele către autoritatea competentă de protecția mediului;
utilizarea eficientă a energiei;
măsuri specifice pentru prevenirea și/sau reducerea poluării oricând autoritatea competentă
pentru protecția mediului le consideră necesare;
În timpul procedurii au fost primite notificări și observații, după cum urmează:
1. Adresă primită de la Primăria Odorheiu Secuiesc nr. 5942/22.02.2011 înregistrată de APM Harghita
cu nr. 933/22.02.2011.
2. Observații transmise de SC AVE HARGHITA SALUBRITATE SRL prin adresa nr. 949/30.03.2011
înregistrată de APM Harghita cu nr. 1507/30.03.2011.
Raportul de evaluare impactului asupra mediului a avut în vedere observațiile transmise de SC AVE
HARGHITA SALUBRITATE SRL, subliniind următoarele:
- Alternativele propuse prin adresa nr. 949/30.03.2011 au fost analizate, cu toate că municipiul
Odorheiu Secuiesc nu face parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, înființată pentru
implementarea proiectului SIGD în județul Harghita în concordanță cu Contractul de Asociere nr.
4/18.02.2009 al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Utilități Publice pentru salubrizarea
305
localităților „S.I.G.D. Harghita și decizia civilă nr. 1371/09.04.2012 emisă de Tribunalul Miercurea Ciuc
pentru înregistrarea modificărilor statutului și contractului de asociere al Asociației de Dezvoltare
Intercomunitară de Utilități Publice pentru salubrizarea localităților „S.I.G.D. Harghita”
3. Observații transmise de S.C. AVE HARGHITA SALUBRITATE S.R.L. prin adresa nr. 2116/12.06.2012,
înregistrată de ARPM Sibiu cu nr. 8246/12.06.2012, în conformitate cu hotărârea de a emite
autorizația de mediu pentru proiect.
Pe baza acestor observații, ARPM Sibiu a luat decizia de a realiza din nou evaluarea impactului asupra
mediului pentru proiect, pornind de la etapa de analiză a calității raportului de evaluare a impactului
asupra mediului.
Completările cerute au fost depuse la Consiliul Județean Harghita prin adresa nr. 13465/2012,
înregistrată de ARPM Sibiu cu nr. 9988/26.07.2012 și includ următoarele:
raport modificat de evaluare a impactului asupra mediului,
răspunsuri la observațiile transmise de S.C.AVE HARGHITA SALUBRITATE S.R.L și
fundamentarea faptului că proiectul propus va fi conform cu Planul Județean de Gestionare a
Deșeurilor Harghita și Planul Regional de Gestionare a Deșeurilor Regiunea 7 Centru (adresă
SC TOTAL PROIECT SRL nr. 613/20.07.2012),
analiza capacităților de tratare și gestionare întregii cantități de deșeuri generată în județ,
analiza costurilor de transport deșeuri de la depozitele ce urmează a fi închise, în vederea
redepozitării;
analiza locației noilor obiecte din cadrul SIGD comparativ cu ariile naturale protejate;
adresa din partea Primăriei Odorheiu Secuiesc nr. 19679/2012 adresată Consiliului Județean
Harghita ce justifică imposibilitatea de a adera la proiectul SIGD,
adresa din partea Ministerului Mediului și Pădurilor nr. 35431/ED/16.07.2012, ca răspuns la
adresa transmisă de SC AVE Harghita Salubritate SRL nr. 119099/09.07.2012 privind
excluderea depozitului de la Țechend din proiectul SIGD Harghita, precizează că excluderea
aceasta se datorează aspectelor instituționale identificate în contractul dintre Primăria
Odorheiu Secuiesc și operatorul depozitului care sunt în contradicție cu legislația comunității
privind finanțarea proiectelor integrate de gestionare a deșeurilor, precum și faptului că
Primăria Odorheiu Secuiesc nu a aderat la Asociațiea de Dezvoltare Intercomunitară de
Utilități Publice pentru salubrizarea localităților „S.I.G.D. Harghita”.
Raportul de evaluare a impactului asupra mediului revizuit 1 ‐ forma consolidată ‐ realizat de SC
TOTAL PROIECT SRL Odorheiu Secuiesc, depus la ARPM Sibiu prin adresa nr. 13465/2012, înregistrat
de ARPM Sibiu cu nr. 9988/26.07.2012, inclusiv autorizația de gospodărire a apelor emisă de ANAR.
În data de 21.08.2012 a avut loc o întâlnire a CAT pentru a demara din nou procedura de emitere a avizului de
mediu, au fost făcute completări, inclusiv Avizul de Gospodărire a Apelor emis de Administrația Națională
„Apele Române” București. În cadrul acestei întâlniri a CAT s‐a decis emiterea autorizății de mediu. Publicul a
fost informat cu privire la această decizie prin anunțuri în ziarele locale „Informația Harghitei” în data de 8/9
iunie 2012, la sediul Consiliului Județean Harghita în data de 7 iunie 2012 și la sediul următoarelor primării:
Miercurea Ciuc, Remetea, Corund, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc, Vlăhiţa.
306
În data de 11.09.2012 a avut loc o întâlnire de lucru la sediul ARPM Sibiu pentru a clarifica anumite
aspecte legate de emiterea autorizației de mediu. Concluziile întâlnirii au fost înregistrate în minuta
întâlnirii nr. 11215/11.09.2012.
Versiunile consolidate ale Memoriului tehnic și a Raportului de evaluare a impactului asupra mediului
au fost depuse la sediul ARPM Sibiu în data de 10.10.2012, acestea incluzând atât modificările cerute
prin minuta întâlnirii nr. 11215/11.09.2012, precum și cele ce au avut loc din cauza modificării
soluției tehnice privind închiderea depozitelor neconforme de la Bălan, Tușnad, Vlăhița și Cristuru
Secuiesc.
În data de 23.11.2012, Consiliul Județean Harghita a depus Raportul privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (a fost necesară revizuirea raportului pentru că s‐au modificat soluțiile tehnice specificate în Studiul de Fezabilitate);
În data de 28.11.2012, CAT a organizat o întâlnire pentru a decide asupra emiterii avizului de mediu. Publicul a fost informat cu privire la această decizie prin anunțuri în ziarele locale Informația Harghitei în data de 22.12.2012 și Hargita Nepe în data de 20.12.2012, la sediul Consiliului Județean Harghita în data de 19.12.2012 și la sediul următoarelor primării: Remetea, Corund, Gheorgheni, Topliţa, Bălan, Băile Tuşnad, Borsec, Cristuru Secuiesc și Vlăhiţa; De asemenea, tot pentru informarea publicului, APM Harghita a publicat pe pagina sa de internet
anunțul privind emiterea avizului de mediu și a versiunii de lucru a acestuia;
Documentele însoțitoare au fost disponibile publicului de‐a lungul duratei întregii proceduri la sediul
APM Harghita și al deținătorului proiectului.
În data de 28.12.2012 a fost emis Acordul de Mediu nr. 3.
307
13. STRATEGIA DE ACHIZIŢII ŞI PLANUL DE IMPLEMENATARE
13.1 Strategia de Achiziții
13.1.1 Criterii pentru gruparea licitațiilor
Gruparea dosarelor de licitație este prevăzută doar în cadrul contractului AT (AT pentru UIP și
achiziții) – Asistență Tehnică și Supervizarea Lucrărilor de Construcții – Sistem integrat de gestionare
a deșeurilor in județul Harghita. Celelalte dosare de licitație vor fi tratate indvidual. În ceea ce
privește natura achizițiilor, sunt prevăzute dosare de licitație pentru achiziția de servicii, lucrări și
bunuri. Licitațiile sunt toate licitații internaționale deschise, cu excepția „Verificării proiectului pentru
depozitul Remetea” care este o licitație cu „cerere de ofertă”
În ceea ce privește strategia de achiziții pentru lucrările de construcții, trebuie luate în considerare
ultimele modificări legislative, adică Ordinul ministerului mediului și pădurilor nr. 2266/2012 cu
modificările și completările ulterioare privind aprobarea modelelor de documente standardizate
aferente procedurilor privind contractele de achiziție de lucrări publice pentru proiecte de
„proiectare și execuție stații de tratare apă / stații de epurare”, „execuție rețele de canalizare și
alimentare cu apă potabilă”, „proiectare și execuție stații de sortare, compostare și tratare mecano‐
biologică deșeuri”, „execuție depozite conforme”. Astfel, în concordanță cu prevederile Ordinului,
depozitul conform de la Remetea va fi realizat în cadrul unui contract de tip „execuție”, în timp ce
celelalte investiții (stație de sortare, stație de compostare, stații de transfer, centre de colectare
deșeuri) vor fi realizate în cadrul unor contracte de tip „proiectare și execuție”. De asemenea,
închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme va fi realizată în cadrul unui contract de tip
„proiectare și execuție”. Contractele de tipul „proiectare și execuție” vor include atât verificarea
proiectului cât și asistență din partea proiectantului pe perioada de execuție a lucrărilor.
Perioada contractuală include 12 luni de notificare a defectelor, ca și în cazul contractelor de tipul
Proiectare și Supervizare.
Toți sub‐contractorii trebuie să aibă un Plan pentru egalitate de șanse și un Sistem de management al
calității. Există o cerință generală adresată contractorilor de lucrări, aceea de a utiliza, în principal,
specii indigene pentru crearea vegetației pe amplasamentele din cadrului proiectului.
308
13.2 Licitații propuse
Tabel 164: Licitații propuse în cadrul proiectului
Cod/nume contract Tip licitație
Valoare
contract
(€) –
Prețuri
curente
Descrierea sarcinilor
I. AT pentru pregătire
proiect (documentașie
aplicație POS Mediu,
proiectare tehnică,
contribuția
proiectantului la faza de
implementare, dosare
de licitație)
internațională 633.053
Elaborare (1) documentație de
proiectare și (2) dosar de licitație
lucrări. Autorizare (apă, mediu,
construcție). Contribuția proiectantului
la supervizarea amplasamentului în
timpul construcției depozitului Remetea
II. Verificare proiect
depozit Remetea cerere ofertă 3.000 Verificarea proiectului tehnic
III. Asistență Tehnică și
Supervizare a lucrărilor
de construcții – Sistem
integrat de gestionare a
deșeurilor în județul
Harghita (management
proiect, supervizare,
publicitate, expert
achiziții)
internațional 1.347.531
Asistența tehnică pentru proiect ar
trebui să (1) sprijine întărirea din punct
de vedere managerial și al capacității
administrative; (2) să ofere sprijin
Beneficiarului în ceea ce privește
implementarea proiectului; (4) să ofere
sprijin Beneficiarului în ceea ce privește
procedurile de achiziție; (5)
Consultantul responsabil cu
supervizarea construcției va fi
responsabil de gestionarea și
supervizarea contractelor de lucrări
eligibile și, în general îndatoririle
Inginerului așa cum acestea specificate
de FIDIC Cartea Roșie de Condiții
Contractuale pentru Contracte de
Lucrări.
309
Cod/nume contract Tip licitație Valoare
contract
Descrierea sarcinilor
IV. Servicii de publicitate
și campanii de informare
și conștientizare pentru
proiect
internațional 514.200
Evaluarea nivelului de informare;
Strategie de informare și conștientizare
a publiclui și Plan de acțiune; Planuri
anuale privind activitățile de informare
și conștientizare; Realizarea campaniei
de informare și conștientizare.
V. Contract de lucrări*:
V.1 Proiectare și lucrări
de construcție Centru
tratare deșeuri Remetea
(FIDIC Cartea Roșie
pentru depozit și FIDIC
Cartea Galbenă pentru
stație de compostare și
stație de sortare)
internațional
12.996.96
7 +
1.022.218
cheltuieli
neprevăzu
te
(FIDIC Cartea Roșie pentru depozit și
FIDIC Cartea Galbenă pentru stație de
compostare și stație de sortare)
V.2 Proiectare și lucrări
de construcție pentru
stațiile de transfer
Miercurea‐Ciuc și Corund
și centrele de colectare
prin aport voluntar
internațional
5.220.244
+ 410.575
cheltuieli
neprevăzu
te
FIDIC Cartea Galbenă pentru stațiile de
transfer și centrele de colectare prin
aport voluntar
V.3 Proiectare și lucrări
de construcție pentru
închiderea sau
ecologizarea depozitelor
neconforme existente
internațional
6.687.670
+ 525.988
cheltuieli
neprevăzu
te
FIDIC Cartea Galbenă pentru închiderea
sau ecologizarea depozitelor
neconforme existente (6 buc)
V.4 Proiectare și
construcție drumuri de
acces pentru Centru
tratare deșeuri Remetea,
stații de transfer, centre
de colectare prin aport
voluntar în Bălan, Toplița,
Cristuru Secuiesc și
internațional
2.914.271
+ 154.609
cheltuieli
neprevăzu
te
Studiu de fezabilitate, elaborare
proiectare în detaliu pentru costuri
neeligibile pentru Centru tratare
deșeuri Remetea, stații de transfer,
centre de colectare prin aport voluntar
în Bălan, Toplița, Cristuru Secuiesc și
Vlăhița și ecologizarea a două depozite
neconforme (Băile Tușnad și Vlăhița)
310
Cod/nume contract Tip licitație Valoare
contract
Descrierea sarcinilor
Vlăhița și ecologizarea a
două depozite
neconforme (Băile
Tușnad și Vlăhița)
VI. Furnizare
echipamente internațional 4.662.416
Furnizare de vehicule, instalații (inclusiv
instalare). Furnizare containere pentru
insulele de colectare deșeuri și unități
individuale de compostare.
LOT 1 – Containere și
unități compostare
individuală
internațional 1.650.027
Furnizare containere pentru insulele de
colectare deșeuri și unități individuale
de compostare.
LOT 2 – Vehicule internațional 2.884.662 Furnizare vehicule.
LOT 3 – Mecanisme
protecție împotriva
urșilor
internațional 127.727 Furnizare mecanisme protecție
împotriva urșilor pentru Băile Tușnad.
VII. Contract audit (audit
anual al proiectului) internațional 51.420 Audit anual al proiectului
VIII. Contract dotări IUP 10.000 Furnizare dotări UIP
312
Tabel 166: Plan de implementare (Grafic Gantt)
Noi Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec
Distribuirea dreptului de proprietate printre membri Asociației
Municipale, luare hotărâri de către AM, fond propriu pentru
implementare (credit bancar)
I. Pregătire proiect Consultant ‐ Contract servicii, Faza I: Aplicație CF
1. Procedură de achiziție publică, licitație deschisă
2. Contractare
3. Pregătire Aplicație POS Mediu
3.1 Inspecții amplasament, colectare date, studii, planuri conceptuale
3.2 Elaborare documentație completă pentru obținerea de asistență din
Fondul de Coeziune (Formular Aplicație de Finanțare, SF, ACB, EIM, analize
instituționale și anexe)
3.3 Furnizare cereri suplimentare (referitoare la formă și conținut),
răspunsuri la întrebări de clarificare.
Depunerea versiunii finale a Formularului de Aplicație de Finanțare
POS Mediu
Decizia OI cu privire la aplicație
Decizia națională
Elaborarea Contractului de Suport (60 zile)
Semnarea Contractului de Suport (implementarea trebuie să se
încheie în 5 ani de la această dată)
Decizia privind co‐finanțarea din partea CE (JASPERS, DG Regio) (min.
90 zile + clarificări suplimentare la cerere)
Decizia Comisiei Europene / Memorandum de Finanțare
I. Pregătire proiect Consultant ‐ Contract servicii, Faza II: Proiectare
4. Pregătire documente pentru obținerea de avize, autorizați i
4.1 Documentație pentru obținerea de avize, autorizații
4.2 Dosar de licitație lucrări
4.3 Obținere aviza, autorizații (de apă, mediu, construcție)
4.4 Contribuția proiectantului la supravegherea șantierului pe timpul
construcției
II. Verificarea proiectării
III. AT (Management proiect, sprijin achiziții, supervizare)
1. Dosar de licitație ‐ aprobarea OI, procedură deschisă de
achiziție publică
2. Contractare
3. Activitate
IV. Servicii publicitate și campanii de informare și conștientizare
1. Dosar de licitație ‐ aprobarea OI, procedură deschisă de
achiziție publică
2. Contractare
3. Activitate
V. Contract lucrări
V.1 Proiectare ș i lucări de construcție Centrul de tratare deșeuri
Remetea (FIDIC Cartea Roș ie pentru depozit și FIDIC Cartea Galbenă
pentru stația de compostare ș i stația de sortare)
1. Dosar de l icitație ‐ aprobarea OI, procedură deschisă de
achiziție publică
2. Contractare3. Proiectare ș i execuția lucrărilor
V.2 Proiectare ș i lucrări de construcție stați ile de transfer ș i
centrele de colectare prin aport voluntar Miercurea‐Ciuc ș i Corund
1. Dosar de l icitație ‐ aprobarea OI, procedură deschisă de
achiziție publică
2. Contractare3. Proiectare ș i execuția lucrărilor
V.3 Proiectare ș i lucrări de construcție închidere sau curățare
depozite neconforme existente
1. Dosar de l icitație ‐ aprobarea OI, procedură deschisă de
achiziție publică
2. Contractare3. Proiectare ș i execuția lucrărilor
V.4 Proiectare ș i construcție drumuri de acces pentru Centrul de
gestionare a deșeurilor Remetea, stați i de transfer, centrele de
colectare prin aport voluntar Bălan, Toplița, Cristuru Secuiesc ș i
Vlăhița ș i curățarea a două depozite neconforme (Băile Tușnad ș i
Vlăhița)
1. Dosar de l icitație ‐ aprobarea OI, procedură deschisă de
achiziție publică
2. Contractare3. Proiectare ș i execuția lucrărilor
VI. Furnizare echipamente
1. Dosar de l icitație ‐ aprobarea OI, procedură deschisă de
achiziție publică
2. Contractare
3. Achiziționare, l ivrare și instalare echipamente (containere
pentru centrele de colectare prin aport voluntar, pubele, vehicule,
utilaje)
VII. Contract de audit (audit anual al proiectului)
P
R
E
G
Ă
T
I
R
E
Activitate
An 4 Implementare
2015
prima jumătate a doua jumătate
An 2 Implementare
2013
prima jumătate
An 3 Implementare
a doua jumătatea doua
jumătate
2012
An 1
Impleme
ntare
I
M
P
L
E
M
E
N
T
A
R
E
2014
prima jumătate a doua jumătate
313
13.4 Documente necesare pentru implementarea proiectului
Certificate de urbanism pentru toate amplasamentele
Aprobare NATURA 2000 pentru CGD
Acordul privind evaluarea impactului asupra mediului
Avize de gospodărire a apelor pentru toate amplasamentele
Documentele aferente procedurii EIM
Statutul AM
Contractul de asociere
Adresa de aprobare a aplicației pentru CJ
Decizia de cofinanțare a proiectului din partea CJ
Decizia Comitetului European / Memorandumul de Finanțare
Contract de sprijin cu MEF
13.5 Ipoteze și riscuri
13.5.1 Metodologia aplicată
În cadrul procedurii de evaluare a riscurilor am determinat factorii de risc și probabilitatea apariției
acestora și am estimat gravitatea posibilelor impacturi ca urmare a apariției acestora, sarcinile ce
trebuie îndeplinite în cazul apariției lor, mijloacele de utilizat și persoanele responsabile de realizarea
acestora. Procesul de gestionare a riscurilor include următoarele:
1. Identificarea riscului
2. Analiza de risc
3. Planificarea riscului, realizarea unei strategii de gestionare a riscului
4. Monitorizarea și evaluarea riscului pe durata implementării
Evaluarea riscurilor ‐ pe baza probabilității și impactului asupra proiectului ‐ a fost realizată prin
intermediul Matricei de evaluare a riscurilor (MER):
Figura 28: Analiza MER
Gravitate / Im
pact Ridicată M R R
medie S M R
Scăzută S S M
scăzută medie ridicată
Probabilitate
314
Riscurile identificate în partea de sus‐dreapta sunt cele mai mari, în timp ce riscurile din partea de
jos‐stânga sunt cele mai mici. Riscurile din partea de sus și mijloc stânga, precum și cele din stânga
sunt considerate ca fiind medii.
Componentele listei de riscuri au fost ajustate în funcție de MER, astfel, realizându‐se evaluarea
acestora.
Tabel 167: Clasificarea riscurilor
Gravitate / Im
pact
ridicată L.1, L.2, L.4, K.1, M.3 K.2, M.2 M.1,
medie P.2, I.3, E.1, E.3 K3, I.1, E.2, E.4 L.3, P.1,
scăzută L.5, J.1, J.2 I.2 –
scăzută medie ridicată
Probabilitate
În ceea ce privește gestionarea riscurilor pot fi aplicate următoarele strategii de bază:
Evitarea riscurilor
Prevenirea, gestionarea și reducerea riscurilor la un nivel acceptabil
Transferul de risc (comutare)
Realizarea unui plan de rezervă / plan de urgență (dacă apare riscul).
Pentru un risc pot fi aplicate mai multe strategii de gestionare a riscurilor. Obiectivul principal este
prevenirea și gestionarea (reducerea) riscurilor, cu toate acestea, trebuie planificată și gestionarea
posibilei sale apariții. Aceste strategii, adaptate la riscuri individuale, sunt prezentate în tabelul de
mai jos.
315
Tabel 168: Evaluarea și gestionarea riscului pe durata implementării
Riscuri Gradul impactului Prababilitatea apariției Strategie de gestionare a riscului
L. Riscuri publice/sociale
L.1. Opoziția publicului față de
introducerea noului sistem de
colectare
ridicată
Amenință realizarea obiectivelor proiectului.
scăzută
Investiția nu implică nicio componentă ce ar putea
provoca frica printre locuitori. Populația din localitățile
care fac parte din proiect este conștientă de beneficiile
aduse de servicii municipale de o calitate mai bună și de
impactul indirect asupra dezvoltării regiunii.
Comunicarea realizată cu ton și intonație
adecvate, precum și comunicarea preventivă
de la începutul proiectului.
Sublinierea beneficiilor aduse de noul sistem
pentru populație.
Realizarea unui plan de management in caz de
situații de urgență.
L.2. Eșec și eficiență redusă în ceea
ce privește introducerea noului
sistem de colectare
ridicată
Amenință realizarea obiectivelor proiectului.
scăzută
Publicul este deschis la măsuri luate în scopul protecției
mediului și așteaptă noul sistem. Se estimează apariția
unor dificultăți la începutul proiectului; totuși, pe termen
lung, poate fi operat eficient.
Comunicarea realizată cu ton și intonație
adecvate, precum și comunicarea preventivă
de la începutul proiectului.
Realizarea unui plan de management in caz de
situații de urgență.
Creșterea gradului de responsabilitate socială
în timpul perioadei de informare a publicului
(evenimente și materiale de informare).
L.3. Nemulțumirea publicului
datorată creșterii prețului serviciului
medie
Creșterea nu amenință direct obiectivul
proiectului. Cu toate acestea, populația
săracă ar putea să opteze pentru depozitarea
ilegală din moment ce ipoteza potrivit căreia
100 % din populație își îndeplinește
ridicată
Având în vedere că sistemul ce urmează a fi implementat
va furniza un serviciu de o calitate mai bună decât cel
existent, va crește și cotizația publicului.
Creșterea cotizației la un nivel care are în
vedere gradul de suportabilitate al publicului
(lucru esențial și pentru propunere).
Informații cu privire la motivele pentru care a
crescut cotizația, extinderea elementelor
316
Riscuri Gradul impactului Prababilitatea apariției Strategie de gestionare a riscului
obligațiile nu este realistă. Pe de altă parte,
nu poate fi asigurată maniabilitatea fiecărei
gospodării.
Cu toate acestea, politica de cotizare face un
efort pentru a elimina acest dubiu.
Majoritatea societății cunosc bazele și
obligațiile serviciilor municipale.
sistemului și scopurile de atins.
Deșteptarea conștiinței sociale și principiul
„poluaoturl plătește”.
Deșteptarea conștiinței privind importanța
prevenirii, introducerii rezultatelor reciclării
(ex. material și energie economisite,
alternative la producția de noi produse)
L.4. Opoziția publicului cu privire la
amplasamentul depozitului, cereri
pentru găsirea unui amplasament
nou.
ridicată
În cazul căutării unui amplasament nou
pentru depozit, obiectivele proiectului ar fi
amenințate fundamental.
scăzută
Localitatea în care s‐ar construi depozitul a fost selectată
ca urmare a unor studii și investigații, precum și a
consultării publicului de‐a lungul implementării
proiectului. Pe baza experienței noastre, locația
planificată a fost primită deja bine primită în faza de
pregătire de către conducerea și locuitorii localității
selectate. Motivele sunt crearea de locuri de muncă,
servicii municipale de calitate înaltă și, indirect, impactul
asupra dezvoltării regiunii.
Comunicarea realizată cu ton și intonație
adecvate, precum și comunicarea preventivă
de la începutul proiectului.
Plan de comunicare în caz de criză
Dacă riscul are loc chiar și cu implementarea
măsurilor de prevenire a riscurilor, renunțare
din partea proiectului.
L.5. Plângeri din partea publicului din
cauza impactelor temporare
neplăcute cauzate de lucrările de
construcție
scăzută
Nu pot influența considerabil progresul
lucrărilor. Plângeri din partea publicului (din
cauza impactelor temporare neplăcute
cauzate de lucrările de construcție) înlăturate
relativ repede.
scăzută
Investițiile și construcțiile la scară mare care durează mai
mult vor fi realizate cât mai departe de zonele
urbanizate, fără amenințarea clădirilor rezidențiale.
Comunicarea realizată cu ton și intonație
adecvate, precum și comunicarea preventivă
de la începutul proiectului.
Alocarea de riscuri Contractorului pe baza
capacității de influență.
M. Riscuri tehnice
317
Riscuri Gradul impactului Prababilitatea apariției Strategie de gestionare a riscului
M.1. Amânarea autorizării
procedurilor din cauza
neconformității documentele cerute.
Procedură conform FIDIC Cartea
Galbenă.
ridicată
Acest risc ar putea limita implementarea
proiectului din punct de vedere al timpului.
Totuși, după un timp, prelungirea termenelor
limită nu este fezabilă.
ridicată
În baza practicii legale din Ungaria, s‐ar putea să fie
nevoie de depunerea documentelor lipsă în repetate
rânduri (chiar dacă selecția contractorilor a avut loc în
cele mai stricte condiții). Așadar, nu se poate preveni.
Menținerea și continuarea supervizării stricte
a graficului.
Înființarea unei structuri determinate și
puternice de gestionare a proiectului.
Alocarea de riscuri Contractorului pe baza
capacității de influență.
Compensarea termenlor limită și a perioadei
de disponibilitate adițională a contractorilor.
M.2. Cazuri de urgență ridicată
Evenimente neașteptate pot prelungi durata
proiectului. Anumite cazuri grave (ex.
explozii, incendii) pot periclita
implementarea proiectului.
medie
În timpul planificării și implementării se așteaptă
depunerea unei munci precise, avându‐se permanent în
vedere reglementările privind securitatea în muncă. Cu
toate acestea, nu pot fi excluse apariția de evenimente
neașteptate sau eșecuri.
Plan de urgență.
Plan de comunicare în caz de criză.
Crearea de rezerve de timp.
Comutarea riscurilor către contractori
(răspundere sub garanție, asigurare)
Ca urmare a unor evenimente grave, poate
avea loc chiar și o renunțare din partea
proiectului (în funcție de gravitatea și impactul
cazului de urgență ce are loc)
318
Riscuri Gradul impactului Prababilitatea apariției Strategie de gestionare a riscului
M.3. Consecințele unei planificări
sau execuții defectuoase. Procedură
conform FIDIC Cartea Galbenă.
ridicată
Implementarea proiectului este amenințată
de o planificare sau execuție defectuoasă.
Scopul fezabilității ar putea suferi modificări.
scăzută
Procesul de planificare este supervizat de mai multe
autorități. Execuția este realizată de contractorul
competent în conformitate cu prevederile de achiziție
publică, în cadrul mai multor supervizări tehnice.
Invitații și proceduri de achiziție publice
specifice și stricte.
Trebuie insistat asupra selecției Inginerului
FIDIC.
Control și raportare continuă între managerul
de proiect și contractori.
Comutarea riscurilor către contractori
(răspundere sub garanție, asigurare).
Contractorul furnizează o garanție de bună
execuție și o garanție de restituire a
Riscuri legale
J.1. Modificarea prevederilor și
actelor normative relevante
scăzută
Impactul acestora depinde de gradul de
modificare. Cu toate că se cunoaște situația
proiectelor în desfășurare, se estimează că
acestea nu vor influențate considerabil. În
situația în care există o autorizație valabilă,
nu pot fi formulate cereri noi cu privire la
sistem în urma modificărilor legislative.
scăzută
Nu se cunosc modificări ale reglementărilor din Ungaria
sau UE care să influențeze proiectul.
Urmărirea continuă a legislației de mediu;
răspunsuri imediate și rezonabile la posibilele
modificări.
319
Riscuri Gradul impactului Prababilitatea apariției Strategie de gestionare a riscului
J.2. Modificarea standardelor
relevante
scăzută
În situația în care există o autorizație
valabilă, nu pot fi formulate cereri noi cu
privire la sistem în urma modificărilor
legislative.
scăzută
Nu se cunosc modificări ale reglementărilor din Ungaria
sau UE care să influențeze proiectul.
Urmărirea continuă a specificațiilor tehnice;
răspunsuri imediate și rezonabile la posibilele
modificări.
Comutarea riscurilor către contractori
(răspundere sub garanție)
K. Riscuri de mediu/naturale
K.1. Amplificarea depozitării ilegale ridicată
În plus față de impactul dăunător pe care il
au asupra peisajului, depunerile ilegale de
deșeuri amenință calitatea apelor subterane
și a mediului geologic. Mia mult, eliminarea
deșeurilor în afara sistemului poate infleunța
scăzută
Cu toate că riscurile privind creșterea cotizației au fost
deja prezentate, se consideră nivelul de conștientizare al
mediului în regiune este cu mult peste media națională.
Astfel, e posibil ca depunerile ilegale să nu fie încadrate
la secțiunea corespunzătoare.
Prezentarea detaliată a obiectivelor
proiectului și o practică neadecvată de
gestionare a deșeurilor
Campanii puternice de informare a publicului
și de formare a atitudinii acestuia
K.2. Incendii, inundații sau alte
dezastre naturale
ridicată
Dezastrele naturale pot duce la întârzierea
proiectului. Unele cazuri grave pot amenința
chiar și implementarea proiectului.
medie
Până în acest moment, amplasamentele au fost
planificate în locații care nu au fost afectate de dezastre
naturale. În același timp, numărul de evenimente la
scară largă și neprevăzute a crescut și probabilitatea de a
avea loc a crescut în ultimul timp
Realizarea planului de urgență.
În funcție de impactul riscului ce a avut loc, în
cazul în care nu mai există alte soluții, poate
avea loc renunțarea din partea proiectului.
K.3. Amânarea anumitor lucrări din
cauza condițiilor meteo precare,
termene limită
medie
Din cauza condițiilor meteo nefavorabile, s‐ar
putea să trebuiască oprite anumite lucrări de
execuție, acest fapt ducând la întârzierea
proiectului.
medie
A crescut numărul de evenimente la scară largă și
condițiile meteo neprevăzute care ne îngrijorează și în
ultima perioadă, a crescut probabilitatea ca acestea
săaibă loc.
Realizarea planului de urgență.
Comutarea riscurilr datorită asigurării.
Compensarea termenlor limită și a perioadei
de disponibilitate adițională a contractorilor.
P. Riscuri economico‐financiare
320
Riscuri Gradul impactului Prababilitatea apariției Strategie de gestionare a riscului
P.1. Problemele de lichidități dintre
contractorul principal și cel de bază,
precum și între cel de bază și
subcontractor
medie
Din cauza plăților întârziate, contractorii ar
putea deveni nefezabili sau s‐ar putea opri
investițiile.
ridicată
Pe baza experienței și a procedurilor de plată cunoscute,
riscul ar putea proveni de la schema de finanțare post
factum.
Atenție specială acordată procedurilor de
achiziții publice și selecția contractorilor. Sunt
selectați contractorii cu un istoric financiar
adecvat.
Realizarea de grafice financiare adecvate la
intrarea în contract.
Alocarea de riscuri Contractorului pe baza
capacității de influență.
P.2. Costuri investiționale mai
ridicate decât cele planificate;
situații și lucrări suplimentare pentru
care este nevoie de soluții tehnice
neplanificate
medie
Pot duce la amânarea proiectului, deși, nu
pot împiedica atingerea obiectivelor
proiectului.
scăzută
Ar putea să provină dintr‐o planificare neadecvată. Cu
toate acestea, deținătorul proiectului a acordat o atenție
specială eliminării acestora de‐a lungul perioadei de
pregătire a proiectului.
Selecția unor puncte și organizații de control
adecvate de‐a lungul implementării.
Alocarea de riscuri Contractorului pe baza
capacității de influență.
Compensarea termenlor limită și a perioadei
de disponibilitate adițională a contractorilor.
I. Riscuri din punct de vedere
321
Riscuri Gradul impactului Prababilitatea apariției Strategie de gestionare a riscului
I.1. Tensiuni în cadrul Asociației,
separarea membrilor Asociației
medie
Contractul de Asociere reglementează pașii,
așadar ar putea duce la soluționarea
tensiunilor.
medie
Există tensiuni într‐o organizație din care fac parte
conducători ai mai multor localități.
Întâlniri periodice ale membrilor și informarea
în detaliu a acestora.
Implicarea membrilor Asociației în pregătirea
proiectului.
Creșterea stricteții Contractului de Asociere,
revizuire continuă.
Elaborarea planului de comunicare în caz de
criză și actualizarea continuă a acestuia
I.2. Modificarea membrilor
managementului de proiect
scăzută
Documentația necesară și managementul
proiectului format din mai multe persoane
care facilitează un lucru lin, independent de
modificările de personal.
medie
Nu poate fi asigurată menținerea personalului pe un
proiect amânat mai mulți ani (pensii, aspecte de
sănătate, posibil incompetență. Și în timpul perioadei de
pregătire au loc modificări ale personalului.
Documentație și flux adecvat de informații.
Lucrul în echipă.
Dezvoltarea comunicării interne.
Verificarea periodică a conducerii
managementului de proiect.
I.3. Luarea de decizii greșite. medie
Acestea sunt legate de sarcini parțiale ale
proiectului,așadar au impact doar asupra
sub‐sarcinilor.
scăzută
Decizii cu privire la întreg proiectul și obiectivele acestuia
sunt luat la nivel de organism. Cu toate acestea, unele
decizii mai puțin importante referitoare la sub‐sarcini
pot fi luate și la nivele mai inferioare care ar duce la
decizii luate în baza unor informații incomplete sau
greșite sau pregătite într‐un mod necorespunzător.
Documentație și flux adecvat de informații.
Lucrul în echipă.
Dezvoltarea comunicării interne.
Verificări, asigurarea calității.
E. Alte riscuri
322
Riscuri Gradul impactului Prababilitatea apariției Strategie de gestionare a riscului
E.1. Pierderi materiale, de resurse
tehnice
medie
Utilizarea frauduloasăa uneltelor și utilajelor, degradarea amplasamentelor, daune aduse proprietăților de pe amplasament ar putea duce la întârzierea sub-sarcinilor din cadrul proiectului.
scăzută
Protecția adecvată a șantierului este în interesul
constructorilor.
Alocarea de riscuri Contractorului pe baza
capacității de influență.
Pază mărită a șantierelor.
E.2. Atacuri lansate de alte
organizații împotriva proiectului ce
cerază o reputație proastă.
medie
Nu influențează scopul final al proiectului,
deși ar putea să îngreuneze procesul. În plus,
s‐ar putea să fie nevoie de resurse
suplimentare pentru management și
prevenirea atacurilor.
medie
Din moment ce mai mulți furnizori de utilități își
desfășoară activitatea în zonă, s‐ar putea să facă anumiți
pași să își recapete piața de interes. Mai mult, nu poate
fi exclus nici riscul unor acțiuni intreprinse de ONG‐uri;
pot ridica probleme, în special, organizațiile civile de
mediu.
Elaborarea planului de comunicare în caz de
criză și actualizarea continuă a acestuia.
Acces continuu al fiecărui grup țintă la
publicitate și informări cu privire la progresul
proiectului.
Monitorizarea și managementul continuu al
situațiilor de criză din partea managementului
proiectului, disponibilitatea de a negocia cu
părțile implicate.
Implicarea continuă a civililor în cadrul etapei
de implementare a proiectului.
323
Riscuri Gradul impactului Prababilitatea apariției Strategie de gestionare a riscului
E.3. Riscuri rezultate din gestionarea
neadecvată a drepturilor de
proprietate.
ridicată
O precondiție a acestei propuneri este
regalarea drepturilor de proprietate. Acest
aspect trebuie finalizat înainte de semnarea
Contractului de Finanțare. Altfel, poate
influența întreaga propunere sau gradul de
sprijin acordat care se poate regăsi în
cotizațiile de operare/publice sau poate
amenința întregul proiect.
scăzută
O propunere încununată de succes este în interesul
Asociației și face tot posibilul în vederea respectării
responsabilităților Așadar, acest aspect nu va ridica
probleme în etapa de operare.
Dezvoltarea comunicării interne.
Plan de comunicare în caz de criză.
Consultări cu CL implicate.
Crește gradul de comutare al responsabilității
de pe bunurile proprii (dacă este relevant) pe
ale altora.
324
14. LISTA ABREVIERILOR ȘI ACRONIMELOR
GSA Grămezi statice aerate
ACB Analiza cost ‐ beneficiu
NCO Necesar chimic de oxigen
PJGD Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor pentru județul Harghita
CE Comisia Europeană
EIM Evaluarea impactului asupra mediului
UE Uniunea Europeană
SF Studiu de fezabilitate
SGA Strat geosintetic argilă
HG Hotărâre de Gurven
PEHD Polietilenă de înaltă densitate
ADI Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, a se vedea și: AM
INS Institutul Național de Statistică
IPPC Prevenire și control integrat al populării
ISIC Clasificarea internațională a standardelor industriale
ISPA Instrument pentru politici structurale de preaderare
SIGD Sistem integrat de gestionare a deșeurilor
APM Agenţia pentru Protecţia Mediului
AM Asociația Municipală, a se vedea și: ADI
TMB Tratare mecano‐biologică
MMP Ministerul Mediului și Pădurilor
OM Ordin de ministru
DMS Deşeuri municipale solide
NACE Nomenclatorul activităților economice din Comunitatea Europeană
(Nomenclature Générale des Activités Économiques dans les Communautés
Européennes)
NTPA Normativele Tehnice pentru Protecţia Apelor
PNGD Planul Național de Gestionare Deșeuri
O&Î Operare şi întreţinere
PE Polietilenă
PET Politereftalat
UIP Unitatea de implementare a proiectului
PP Polipropilenă
CA Combustibil alternativ
PRGD Plan Regional de Gestionare a Deșeurilor
POS Mediu Program Operaţional Sectorial de Mediu
DEEE Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
CGD Centru gestionare deșeuri