Patlagina (Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago media) este o planta perena, ierbacee, care creste in toate regiunile tarii, de la campie pana in etajul subalpine. In scop medicinal sunt utilizate frunzele si radacinile, culese din mai pana in octombrie. Frunzele se taie de la suprafata solului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua, iar radacinile se scot din pamant si se spala. Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau artificial Ia 40-50°C.

Compozitie chimica- mucilagii, pentozani, acid poliuronic, xiloza, pectine, saponine, taninuri, oleorezine;- coline, fitochinone, flavone, carotenoizi;- glicozizi si alantoina cu rol cicatrizant, antibacterian, astringent si hemostatic;- glucide, proteine, aminoacizi;- acizi organic (citric, siringic, vanilic, cafeic, salicilic, cumaric);- vitamine (K, A, C, PP) si saruri minerale (potasiu, sodiu, magneziu, sulf, calciu, fier, zinc, mangan si cupru).

Proprietati terapeutice- expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice, antiinflamatoare;- antidiareice (datorita taninurilor), laxative, bacteriostatice, hepatoprotectoare, hipocolesterolemiante, depurative, usor hipotensive;- tonice, imunostimulatoare, diuretice, antifebrile;- antiseptice, cicatrizante, astringente, antipruriginoase, fitoncide.

Indicatii terapeutice- bronsite cronice, crize de astm bronsic, guturai, sinuzita, rinita, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, tuse convulsiva, traheite, emfizem pulmonar, tubercuIoza;- gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal (prin efectuI cicatrizant);- diaree, enterite, dizenterie;- ateroscleroza, mareste coagulabilitatea sanguina, micsoreaza tensiunea arteriala, reduce colesterolul din sange, purifica sangele;- nefrite cronice, hemoragii uterine (datorita vitaminei K), insuficienta renala, leucoree;- cancer, afectiuni glandulare maligne;- stomatite, gingivite, conjunctivite, blefarite (inflamatli ale pleoapelor);- plagi, rani purulente greu vindecabile, arsuri, furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer varicos, taieturi, contuzii, zona Zoster, intepaturi de insecte (viespi, albine, tantari), muscaturi de serpi si caini;- oboseala, slabiciune, intarziere in crestere a copiilor.

Moduri de utilizareUZ INTERN

1. Infuzie: 1 lingurita de frunze uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se indulceste si se ia cate o lingura Ia 2 ore in tratarea ulcerului gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse, laringite, raguseaIa, catare cronice, alergii, anemie, retentie urinara, enurezis, ateroscleroza.Se mai poate folosi amestecul, in parti egale, din patlagina si cimbrisor pentru boli de ficat si splina. Alte amestecuri se pot face cu plante expectorante, emoliente si cicatrizante (nalba mare, musetel, Iumanarica, mierea ursului).

2. Infuzie din amestec de 50 g de frunze de patlagina, 5 g de fructe de anason la 1 litru de vin fiert; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara si se beau 3-4 cesti pe zi, prin inghitituri rare, de catre bolnavii de flebite si cei care scuipa sange.

3. Decoct din 1 lingura de frunze uscate la 250 ml de apa sau lapte; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se da cate o lingura la intervale de 2 ore timp de 6 saptamani la bolnavii de tuberculoza pulmonara si copiilor cu limbrici.

4. Decoct din seminte de patlagina folosit in boli de rinichi, vezica

urinara si hematurie. 5. Sirop de patlagina din 100 g de frunze proaspete, bine spalate care se toaca marunt; se fierbe in 1.250 ml de apa, la care se adauga 300 g de zahar si 250 g de miere de albine nezaharisita. Se amesteca la foc mic pana se obtine o consistenta groasa ce se toarna in sticlute sau borcane bine inchise si se tine la frigider. Se ia cate o lingurita inainte de mese timp de 3 saptamani, avand efecte excelente in bronsite, tuse seaca, curatirea sangelui de toxine, rahitism si in boli cronice de inima, plamani si ficat.

6. Suc din frunze prospete, spalate, maruntite si presate care se amesteca cu miere, se fierbe 20 minute si se iau cate 2 linguri pe zi in bolile cailor respiratorii, in purificarea sangelui, limbrici si incontinenta urinara.

7. Pulbere din 1 g de frunze uscate si macinate fin care se ia de 2-3 ori pe zi, dupa mesele principale, in ulcer gastric si duodenal.

8. Seminte de patlagina (8 g pe zi) cu cateva inghitituri de ceai din cicoare cu efecte in prevenirea formarii pietrelor in litiaza biliara si renala.

UZ EXTERN

9. Tinctura de patlagina din 100 g de frunze uscate in 1 litru de alcool de 70°; se lasa la macerat 24 ore, se strecoara, se stoarce tifonul si se pun 2-3 comprese pe ten cu acnee, in zona Zoster, inflamatii, intepaturi de insecte sau se fac spalaturi bucale (gargara) in stomatite, faringite, laringite, afte, dureri de dinti si alte infectii ale gurii.

10. Decoct din 100 g de frunze uscate la 300 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute, se infuzeaza acoperit pana la racire si se pun comprese

pentru cicatrizarea plagilor deschise si purulente sau arsuri grave. 11. Ulei de patlagina din 400 g de frunze proaspete, maruntite, 300 ml de alcool de 70°, 500 ml de ulei de floarea soarelui; se lasa la macerat 3-4 zile, se fierbe in baie de apa 3- 4 ore, se strecoara cu stoarcerea reziduurilor si se fac badijonari in caz de acnee, rani, ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, zona Zoster, inflamatii si intepaturi de insecte.

12. Unguente din 5 ml de suc de frunze proaspete, 40 g de vaselina, 5 g de lanolina; se foloseste in iritatii cutanate nezemuinde si in inflamatii.

13. Bai locale cu infuzie din 100 g de frunze uscate in 3 litri de apa clocotita; se lasa vasul acoperit timp de 20-30 de minute, se strecoara in apa de baie la temperatura de 37°C si care se sta 15-20 minute, pentru a trata ulcerul varicos si alte ulceratii ale pielii. Infuzia se mai foloseste in boli de ochi (conjunctivita, blefarita), eventual cu adaus de sulfina si albastrele.

14. Cataplasme cu frunze proaspete, spalate si strivite, care se aplica cu o bucata de tifon pe zonele afectate ale pielii: abcese, herpes, bube, branca, taieturi, furuncule, rani sangerande, tromboze, inflamatii articulare de natura reumatica, cancer de piele, afectiuni maligne glandulare, ulcer varicos (se amesteca cu sare). Are efecte cicatrizante, calmante, antipruriginoase si antiinflamatorii, datorita continutului in aucubozida si substante antibiotice.

15. Persoanele care merg pe distante lungi pot pune frunze proaspete in pantofi, pentru a evita basicarea sau se imbaiaza picioarele in infuzie de patlagina amestecata cu nalba si coada calului, iar ranile vor fi unse cu alifie de galbenele.

(Plantago lanceolata)Fam. PlantaginaceaeDenumirea populara : Patlagina-lunga, Iarba-vargata, Buruiana-sarpelui, Limba-mielului, limba-oii.

Descriere :Patlagina este una din cele mai raspandite plante. Este pretuita inca din vechime.Doua varietati ale ei sant : Patlagina mare (Plantago major), care are aceeasi valoare medicinala si este folosita in aceleasi scopuri si Patlagina moale (Plantago media)

Toate aceste trei specii sant plante ierboase vivace, perene .In pamant au un rizom scurt care da nastere primavara la o rozeta de frunze bazilare, glabre(fara peri). Tulpina este cilindrica, nefoliata, de 10-15 cm.si florifera, care poarta flori mici pana la 2 mm ,grupate intr-un spic terminal, compact-oval, sau oval cilindric. Florile sant alcatuite din 4 sepale si 4 petale,

Infloresc din mai -septembrie .Forma frunzelor variaza de la specie la specie. - la Plantago lanceolata(Patlagina-lunga) frunzele sant lung petiolate si cu varful ascutit, tulpina cu santuri longitudinale si florile de culoare alba .- la Plantago media(Patlagina-moale) frunzele sant eliptice, scurt si lat petiolate si cu varful limbului tot ascutit si florile de culoare roza.- la Plantago major(Patlagina-mare) frunzele sant petiolate, lat-ovate, netede sau putin paroase si asezate in forma de rozeta la suprafata pamantului si de culoare bruna cu androceul din 4 stamine .Fructul este o capsula ovala, cu 8-16 seminte .

 

  

  

Raspandire : se intalneste de la campie pana la etajul subalpin, prin locuri joase si mai ales circulate (drumuri, poteci, curti)

Conditii de receptie : se recolteaza frunzele in perioada aprilie-septembrie si se usuca intinse in straturi subtiri . Frunzele uscate trebuie sa aiba culoarea naturala . Nu se admit frunze innegrite sau ingalbenite.La patlagina mare , se recolteaza planta intreaga , impreuna cu radacina -Herba plantaginis majors cum radice, fara lujerul floral.Dupa ce se spala bine radacinile , herba se pune la uscat in straturi subtiri in incaperi bine aerisite. Dupa uscare se pastreaza in saci sau in gramezi acoperite cu hartie in incaperi ferite de umezeala .

Principii active - frunzele contin : mucilagii, pentazone, tanin, glicozizi(aucubina), alantoina, vitamina K, triozida, filochinona, pectine, carotene, planteoza.

Actiune farmacologica :Intern : emolient antidiareic, hemostatic, bactericid, cicatrizant, scade colesterolul din sange, usor hipotensiv.Extern : Antiseptic

Indicatii terapeutice : bronsite, astm bronsic, diaree, ulcer gastroduodenal, hipertensiune arteriala, hipercolesterolemie.Extern : antiseptic -in ulcer varicos, ulceratii cutanate (se fac bai ), laringite, traheite, blefarite, conjunctivite, tuse convulsiva, astm bronsic, T.B.C. pulmonar.Are efect depurativ si de aceea este pretioasa pentru persoanele care au insuficienta pulmonara , renala, eczeme, herpesuri.Inten : ceaiul de patlagina in astm bronsic si bronsita este un remediu bun. Pentru cazurile grave , se prepara proaspat, de 4 ori pe zi si se ia cu inghitituri rare.Ceaiul se face astfel : o cana de apa rece cu o felie de lamaie(fara coaja) si o lingurita de miere se incalzesc pana la fierbere. Imediat ce am stins focul si fierberea a incetat adaugam o lingurita dintr-un amestec de cimbrisorul de camp si patlagina in proportii egale, si se lasa sa infuzeze 1/2 minut .Siropul de patlagina depureaza sangele de toxine. Se ia o lingurita inainte de masa , timp de 3 saptamani. Frunzele proaspete, spalate si zdrobite, se aplica pe plagi taiate, excoriatii intepaturi de insecte veninoase, muscaturi de cainisi de sarpe.Frunzele de patlagina sunt eficiente in cazul trombozei si in gusa ( se strivesc , se amesteca cu sare si se aplica pe zona interesata).Pentru a nu face flictene (basici) la picioare in timpul plimbarilor lungi, in pantofi se pun cateva frunze de patlagina.Este eficace in afectiunile glandulare maligne, se macereaza sovarv proaspat sau uscat in ulei de masline. Se pune planta intr-o sticla si se toarna ulei deasupra ei. Se lasa sa stea la loc calduros 10 zile. Uleiul obtinut se aplica peste zona afectata; frunzele strivite de patlagina se aplica deasupra.

Aplicarea frunzelor sub forma de cataplasma pe ranile deschise favorizeaza vindecarea lor, chiar la persoane in varsta.

Picioarele care prezinta pe langa rani deschise si umflaturi se vor imbaia mai intai in infuzie rece de nalba, sau intr-un decoct de coada-calului. Marginile ranilor se vor acoperi cu alifie de galbenele.

Mod de intrebuintare :Infuzie : 1 lingurita cu varf de frunze la 250 ml apa clocotita se infuzeaza 1/2 minut si se strecoara.Ceai : se amesteca parti egale de patlagina si cimbrisor-de-camp, 1 lingurita la 250 ml apa clocotita.Cataplasma : frunzele proaspete se spala, se maruntesc si se aplica pe zona afectata.Sirop: doi pumni cu varf de frunze spalate se maruntesc . Se adauga apa, astfel incat, puse la foc, planta sa nu se arda si 30g miere. Se amesteca in continuu, pe foc mic, pana cand amestecul devine mai vascos , apoi se imbuteliaza .