PASI PE AFARAPrin carnea Iucida de inanitiiIn candelabre se aprinde scheletul de miineIn pupilä scintei risunau metalic a munitiiSi soarele pe masa ramas negru ca o piine

In praf calciaul strivia tipete de mistretiSi de umar oraul se izbia ca apele de stinciSinge le mai mare cleat voi trecea intre atletiSi luminile pe frunti alunecau pe brinci

De aici cuvintele in aler sunau ca metaleSi in sunete printre voi ingerii zburauIn cetate girafele e0au din furnaleSi'n crepusculul dintre pumni räsunau

Vulturil =wind castelelor din piscFicatii de piatra ca 11Mil PrometeuAmazoanele cu coapsele turtite'n obeliscMergeau in profil dealungul lui D-zeu

Si fluvii cari treceau prin pulpeCu petí ducind in gura cometele de jadToamna i pädurea inteo osmoza de vulpeCind din panoplii frunze ca arme vechi mai cad

Cu buzele in pumnale i intre lämpile cu gazChid verbul se inläntuie in etica epilepticCu vacarm de profeti i stele batute in grumazTrecu cavalerul de filer al materialismului dialectic

Pe brate-i straluciau epoci de metalSi pe frunte un geologic strat viitorAprindeti lampioanele i veniti la acest balCu capul täiat celui din urmä domnitor

slephan roll

SCINDURA TAFEMEILE PALIDE

Poem pcntru nopple sfintului Ghorasim Luca

Noptile chemarea orbilor la balS'au intors pescarii stele'n pltiminiLotca smulsd in timplá albd sideral

Ochii de argild orbi ososi i spini

Sularnit, strigard pestii intre stinciTrupul tdu e putred pulpa ta o sopirldViermii i puroaie singele o girldDantul in descresteri otrtivit pe bdnci

Sulamit, mugird pe§tii in vergurdCarnea in ndvoade arde oträvuri releIn gitlejul negru sunt ogari si ieleBuzele amare ochii de sulfurd

Sulamit chemarea risului deschisCarnea biciuitd neagrd i verzuieSimt cum otrdvita inspre teastd suieDantul cu ndluca dantul suplu'n vis

loachan prive§te carnea'n frdmintareCurn mai tin pescarii trupul ei in mfiniNoptile desmatul balul incintareNoptile de urlet urletul in ciini

Noptile chemarea orbilor la balSint ospdturi negre rugul alb din hrubeSmuls in singe rosu singele ei palSi-au iubit pescarii carnea ei cu bube

aureliu baranga

ANUL V NR. 45M A I 1 9 3 2

www.dacoromanica.ro

EPITAF PENTRU OMUL-BOUAici zac euomul bou ;de ochii mei cit un ouai ris la muzeu

Nu stiu cum am muritca un om sau ca un bou de carutadar cred ca am murit cum se moare :intii moartea te doarecum ti-ar cadea in cap o baligutape urma nu te mai doare í e binedaca esti can ori bou sau oricinesi la sfirsit de mai multe oriiti pare ram ca mori.

Mama mea era ciobanitasa Ira spun?si tata era taurlar din incolacirea lor de balaura iesit un prunc bunf Ara' frunza de vita

Sau poate ca tata era ciobansi cheljar dupa un ano vaca spumoasa ca o oalai-a nascut un vitelcu pielea prea de tot goalasi spinacare semana cu pielea de stapina.

Chid m'am fäcut bou marem'au trimes la plimbaresa sa cistig.Fiindca afara era frigam intrat undeva la intimplare.Acolo am stat multa vremecei de-acasa m'au pierdutori au uitat sa ma chemeam mincat ca orice bou, paie

ca orice om am iubit in odaieo femeie foarte frumoasacare sta mereu cu burta pe masa.

SA va mai vorbesc ?

Inteo noapte a fost uritalit de uritincitam crezut ca ma ling periile dracilorcá fierb in mine in secfierturile vracilorca má inecsi ca moaredonanisoara frumoasd fara miini si f Ara picioare.

SA va mai vorbesc ?In noaptea aim am vrut s'o iubescpe fata care sta pe piedestalcu miinile in ea ca inteun sal.

eama' iubea)In noaptea aia a vrut sa-1 iubeascape omul bou cu limba i oasele iasca.M'am apropiat

am imbrätipt-o.Ea nu m'a imbratipt.

In odaieera lin4te í erau multe paiedar afarä oamenii intregise jucau cu sgomotul ca n4te regicu o minge.

M'am apropiat i i-am infipt dintiiin gingie,ea a dat capul pe umár ca sfintiiochii mei §i smocul meu de parlimba mea uscataochii mei ca un marlimba mea ca o bucatade parochii ei de femeie adevarataatunci...ochii ei lungisi gura eiatunci...

botul meu facut pentru vacinu pentru femeiatunci...miinile mele si-au adus aminteca nu are craci.

Eu m'am f Acut un bou cuminteea a ultat sa plingaea n'avea nici mina dreapta nici mina stinganici piciorul drept nici piciorul stingeu am uitat sa plingsi amindoi ne uitam inainte

Gindul care m'a omoritera un glad uritcaci o vorba bAtuta a iesit din chinsi-am intrebat-ope ea, femeia fara miini si fara picioaresi i-am spus blestematodece nu te faci manechin.Ea n'a simtitc'o doaredar eu am murit.

M'am ingropat pe intunericintr'un foc cit o biserica.Dupa dric mugiau boicu ochii lor ca ai meicu ochii lor negri l moibol care behaie la inmormintare ca niste mieicu ochil lor intunecosi si gol

erau si oamení printre ei.

Era intuneric dupa dric si boi mergeau incetnu m'a primit nici Moise

www.dacoromanica.ro

IN DUMINICA ACEIA TE - AM CAUTAT

In carnea scrisnitd de acest anolimp venit direct insinge ca visul i microbul, In Naporii de singe, ce plutescIn nouri scoboriti i suiti odata cii minutele, iatd masimt singur in -carnea mea i iatd femeile ca nkte cuiereci de cristal patrund In toti porii acestui invelis de In-chipuire.

Te-am cdutat printre amintiri, te-am cdutat in mine,te-am cdutat in aceastd Duminicd, cu arborii 1inititi in aier

oamenii asemenea arborilor in ore, asteptind o miscareinldntuitd undeva.

Te-am gdsit apoi snb frunza linistitä a ceruluilunaacoperind o umbra peste timp i ochiul intors peste o du-rere a chemat din fundul märii un vapor hipnotizat cubijuterii l citeva hoituri.

Trupul tau crescut in uitare s'a scuturat de luminiacum In noapte, trupul tau nu se mai desface din noapte.

Un inteles al legendei cuprinse In acest sens mir.u-scul, un Inteles luminat de acest intuneric al noptii?

Crinul, gindul ndscut dintiiu l'arn tdrit In noroiuInteadins i ti-am ardtat noroiul.

Nu voiam ca hi sunetul neldmurii al lunii sà incapdmurmurul singerind de sub täisul dintre sufletele noaste.

Vin si se desfac chemdrile ca bratele calde, un pieptfierbinte mi-te arninteste i iatd zingdnitul rece a unei

te-a imprästiat ca hipnoza o suflare pe frunte.Pun mind pe tine si nu esti; m'ating, dar nu sunt nici

ea linga mine, Ind chern i vii tu!$i totus va trebui sà te-ajung peste abisul unei nopti

tremurinde ca o respiratie acum.Te-ascult. Cuvintele nemiscate Insteleazd cerul gurii

gura ta nu-i de singe.E un abur albastru ca si cum azurul IncAlzit s'ar ri-

dica peste el insusi.$i miinile ca doud emisfere, cuprinzind In acest minut

Soldurile tale s'au cutremurat, cdci Inteadevar te-au inchispe tine In gdoacea lor, ta care nu mai esti nicdieri acum,nicderi decit aid.

Asa te-am uds.$i apoi cind am plecat, trecind printre oameni, mà

priviau priviau precum stelele cind inopteazd.

raul fullan

nici Isusnici Mahomedoamenii impreunä cu boum'au ars pe pâmintca pe un bousau ca pe un sfintnou.Iar in locul unde mi-au adunat ultimii periam scris pentru femeia-bust, de primäveriCa aici zac euomul boucu ochii cit un oucare a vrut sá imbeascá la muzeu

paul paun

s. perahirn femeia numilrul doi

PRI N ACEST ARBORETRANS P ARENTSe gudurei lumina cu ochii verziin transparenta acestui arbore cuprinvi ca intr'o

apeine-am intins bratele trecutului virstele ce au fost

iatei-ne intilniti din nou pentru intlia oareifata ta in acest medalion al clipeifata ta trecutei prin singe cum trec mina pe obrazfiecare strop de singe purta pavilion fata tape mediterana inimii

geindul trecut prin artere s'a intins incendiudin cenugi te-am strigat g au venit apele viiapele fluturind iatei meirgeanul trecutuluite cqtept pe piscul memorieiand timpul va fulgera

uite marea se intoarce ca oile la stinäiatei cerul ca o própastie pe fruntefintina soarelui peireisitäiatei scheletul meu transparent prin arbor('neinverzit de nici o amintire.

raul iullan

www.dacoromanica.ro

VIATA ROMANTATA A LUI DUMNEZEUFR A GMENTE

VIIlui goo bogza

Un pieton inteun arhipelag insuficient.Zorile duc in desagi o flacara de incen-

chi spre un orizont al anarhiei creatoare.Padurile invie una cite una ca papu0e.Se deteaptä din albume interzise tragedii

lamentabile, puhoale de artificii inteun tangajabsurd.

Legendele plecau spre un nord nebanuitcleat in presimtiri, in ondulari volatile odatacu fiori ce scapärau in amnarul incheieturilor.

Ai cui sint ochii aceOia cari in trecereseamand grindina ?

Unde se afla pierduta printre florile .ma-celarite de comar gradina ultimului popas ?

Simti pe limba un gust de neräbdarepared la spate s'ar fi gramadit planetele sate sufoce ca un ilure de butoaie.

Aceia care va trece alba peste corabiinopti va aduce bucuril indecente

Prin ziduri o pasare nebuna va strigaajutor i se va resemna cu festinul vaselor.

Fantomele se dedau la jocuri nepermise.Se va vedea cum in jurul miinilor ei vor

apare inele de radium ; se va rasplati inanitiasärbitorilor inchise in chenare negre.

Peisagii sfirimate in ochi.Totul se va reduce la expresia primard

geneza nona va porni dela punctul unic supra-vietuitor.

Apoi de o imagine cereasca privirea ti se rotun-je0e i mingli fiecare spirala a tacerii cu miini fluide.

Lumina crete ca iarba pe rochia ei din faldurileprimäverii.

Nervii sint coarde de plan la tensiune maxima.Ca o butetie de ieyda respiratia descarca ozonul

arterelor cind pleopele i se inchid ca mimozele si operdea se surpa i descopera, in lampionul unui fulger,noaptea injunghiata.

Efervescente blonde inchid amintirea unui surisdesprins ca o insulä din obraz, un suris ca un canarmut eliberat din colivie, un suris fotografie tatuata inperetii inimii.

Metalic, vazduhul e absent la aceste destrámariminiaturale i peste toate se apleaca un clopot sir&veziu pina la dumnezeu.

Treci in mina urmatorului felinarul ca o chelepentru descuiatul noptii.

Gone0e lacrimile bucuriel isp4ite in convulziiscutura de pe tine ca o pleava netrebuincioasa

ingerii viermanoi.In locul crinilor vestejiti, inaltd bratele rigide

iatagane inviate din somnolenta panopliilor.Coboará in preistorie ; ciople0e stincile in cio-

cane i te arunca inainte pina vei intilni viitorul zu-grumat in protocolul evolutiei elibereaza ca baie-rile unei pungi.

jean david porlrel inedil al lui DumnezEu

Va ramine pe caldarimul fumegind o epava cito frunza de rugina.

Cu radacinele impletite in putreziciuni cresc co-paci, infloresc zarile cu frunti ca un alter-ego alchemarii i din zinganirea coastelor culegi eccul sin-gelui ramas cal&

Priveste trecutul cum e o amfora fragilä pe untrepied al memoriei, cum îi stringe ruinat coapsele.

Retragere pentru matanii ; o retragere cu cerbiciafrinta ca sabia unui degradat pe un platou al miseliei.

Revolta ; rug de accelerare a timpului.

IX

Cuvintele sint garoafe linga lumina de safir aacestui sfirOt de zi. 0 stea va naufragia in pilniaargintie a celorlalte i totul va ramine cum a fostazur. In vitrina pawl tau a fost pieptänat de piepte-nele soarelui. Inima e ascunsa ca o scorie la rida-cina unui copac tonic.

Prin coridorul ei s'au catarat maimutele tuturorexperientelor, poemul a tipit ca o lava acoperindtoate cladirile. Marginile sint sdrentuite ca filele unui

www.dacoromanica.ro

abecedar vetust aruncat inteun pod cum o cutie derezistentä. Laptária din Biritlei 37 a trecut in acelsfirsit de toamnä ca un bal sfirsit in zori, in legendasi artere. Acolo infinite poetului au frecat mozaiculsi au purtat tocul poemelor surprinzatoare ca meteorlipeste foaia de hirtie gasita poate in lizile de gunoi.Acolo a fost un deceniu aproape, secolul" de fiecare zi.Denumire däruita de cel mai blond dintre noi.Acolo, dupä amiezile se adunau ca flori presate sidestinderile fard afise colorate. Acolo, retrasi benevolde priviri si elogii, renuntarea benevola la public siscriitori ni era stimulent si din svelteta fara fund, dintoate lipsurile si din toate neajungerile la cart aspiramde pe atunci, ne construisem barca de salvare.

Care din poetii si pictorti Integralului, Punctului,75 H-P-ului si Unului n'au trecut prin retorta secolului"?

Si secolul" era Stephan Roll. Amfitrionul scaparacu fiecare cuvint, cu fiecare raspuns amnarul uneiinteligente bine musclate si fara concurenta. Simplu,cu un cuvint a stiut desparti totdeauna, cum cu obagheta magica de coral, lumina de intuneric. Si cu-vintele lui se inscriau pe un pergament presat din vid.N'a rivnit statuia nici unei atitudini si a ramas cel maibogat risipindu-si energia in petale si flacari infipte cuun picior in infinit. Si poemele sale fosniau ca matasu-rile, imaginile sunau ca monete nefalsificate i cititorii

singerau in ele gingiile ca o turma hranita cu granit.La Secol, erau incrucisäri de arcuri voltaice, in

dupa amiezile cistigate in inutilizare. Minute le se frill-geau in oglinzi de polen, fugiau prin dunele fluideale bucuriei neintelese poate aceia de a fit impreuna.Deacolo, nici un drum nu ducea la Roma. Peste aburulcazanului cu lapte, poetul urca trapezul calamburilorsau se imagina festinul pentru dumineca dupa amiaza,cind oblonut va fi coborit ca o pleoapa peste vacarectificata la ugerul flasc de Victor 0 cerul va faminecu zäpusala pe dinafara si cu el toate sistemele filozofice.

Seara eram tot bogati si confetam strada du stele,puneam brätäri la picioarele mormonelor si tu impar-tiai luna in felii ca un pepene galben.

Dar imi va ierta oare aceste delatrani prietenulcare a descoperit in fundul helestaielor bijuterii siluciri nerostite pina la el si infuzat cuvintelorsensuri noi ? Poetul care n'a vrut sa semneze mani-feste de sef de scoala si totusi e sufletul acestor ani ?Care nu si-a brevetat, nu si-a exploatata descoperirile.

In loc sa fi ajuns scriitor cu fisä prin societati siprieteni prin cafenele literare, si in aceasta primavarä,Stephan Roll, ai intinerit cu un fluture.

XIIInca un viraj dincolo de insolenta buruienilor.

Undeva unde chiotele destrama satenul irisilor ta-väliti in cer. Lumina foarfeca pletele, naste aglome-ratiile, tacerile se sinucid in colivii cu demonii dea-valma. La un semn, rochia irkmiresmata a diminetii etävälita in funinginea uzinelor. Cuvintele zornaie cioc-nindu-se in aier. Cuvintele tricoteaza cu pudra zum-zetelor moneta cetatii.

swt pan&

SCURT-CIRCUIT0 CARTE $1 0 EXPOZITIE

Viata Romantatii a lui Dumnezeu Sap Panel, 1932.Un drum deschis se infunda, dupi tufisul de lumini,dupa imbratisirile orasului si stringerile de mini calde

in inimi. De aici ridici o roza a vinturilor si o ducispre buze cu o subtila infiorare. Buzele descind osuvita imperceptibila de singe sa o prelinga ca o mo-nograma si se pierd in toate diminetile, trupurile, incare filigranele nasc heralduri tot mai rare, castelelese näruiesc subtiori si numai capul it scoti prin fe-restruica de piatra. Departe ispriveste i incepe pei-sajul. Aranjat pe pleoapa ca pe o polita, de unde, una citeuna, scobori medaliile din lutul din care ill simti i coap-sa si madularul si umärul lovit de crepuscule ca de unzid. Totul se pierde inteo abstracta definitie, o cifra nuinlocuieste atomul calculat in toate legile lui fizice,miscarile se intretaie inchipuind in aier painjeni in-tr'un alt sens si al naturii si al absurdului. E fiinta,e forma pe care fiecare in parte o zfimisleste, o in-chide in personalitatea lui cu care e etern. Mina ro-tunjeste un contur topografic peste care te ridici culucrurile deavalma, te identifici lor, te asimilezi si teproectezi in vazul tuturor. Acest iti va fi prieten, a-cest te va intelege, acest iti va fi vrasmas. Intre voie cintecul ca un perete de guniä. Numai cine ri-dica la ureche cornetul te poate auzi i intinde inaburi o mina cu degetele insirate pe Haut. Si in cin-tecul acesta ai inchis totul ca 'nteo cutie in care gasestica un safir glasul privighetorii, ca un rubin al mier-lei, ca o bucata pe cvart rägetul leului, ca un coliernechezul, ca bani marunti behaitul, ca mátánli cron-canitul, ca var lätratul dulailor i asa mai departe, co-respondentul material al tuturor vinturilor, idiomulsonor al materlei, interferenta lor, volumul compen-satiei lor, arbitrarul Melt ca o nuanti a absolutului,busola ca un proces fix al evolutiel, scrisä cu uniure i cu o verva in care toate aceste lucruri sestring ca o cavalcada interioari, in care scriitorulalearga in toate vinturile adunind un polen explosivcautind realitätii o fatela arsi la focul in care rasa-0scriitorul se ispäseste. Degetele sint carbonizate dindantelarea fierului, degete pe care a rimas profilulpetalei rupt si pus ghirlanzii purtatä prin toata carteaca un triumf ca un elan care traieste cu sigurantafluviului ca dincolo de toate ocolirile it asteaptamarea". Literatura a devenit o necesitate organica, apervertit simturile, le-a contrafäcut la dimensiunileei ca un alter ego al scriitorului in care nu-1 potivedea cleat arare ori atunci cind îi au stralucireaca noaptea astrele si coiful si pintenii si frunteapoetului de care se izbeste ca un val lumea cu nes-timatele ei negre si transparente. Poetul scoate din-tr'un buzunar fluxul, din celälal refluxul. E la ras-pintia unde numai tu esti buimac cetitorule. Alege.Scoboard descult cele citeva pietre Oda la spumasarata si vei gasi in Viata romantata a lui Dumnezeu,intre camele, intre confetiile de imagini i cuvintele cao orchestratie multiplä a senzatiei, ca un alibi al sen-

un aliaj al gindirel, adevärul unei evadari

www.dacoromanica.ro

dragostea si prietenia unui puls al literaturei, acesteiarbitrare vieti pe care o prefer celei ipocrite si programatice de fiecare zi. Gfisesti rezidul until suflet dea carui puritate ma apropii cu miinile cupa, pentrucuipa senina a unei pagini rastalmäcite din conflic-tul permanent al contradicliil or cu ace a ipocriziede care pomeneam mai sus ; mà aproprii si fara sastau sa disec valorile dialectice ale realizaril ei,mendrele didactice ale formulei, ci numai atit cit a-devärul se arata ca un ochiu straf algerat sa-i multa-mese si string toata mina.

S. Perahim. Prima lui expeditie, primul lui debutcu marele oras, cu lumina din vitrina cu rinjete, cuschelaldituri ; cu naivitatea lui, cu orbficairea intr'undomeniu in care talpile sunt fosforescente, ochii lipitisi degetele rasfirate in Vint, din cari vor musca siviespile sii libelule si neantul. Circuit in fantezia sa li-bera, in inconsistenta de a emite dogmatic sensatia,de a o domestici in linii de unde nieritul sat' va fivalorat la atita..., in culori ca in eprubete cu reactiichimice, chid nu poti desprinde din gramada de focfosforul acesta fiindu-i implicit, razvratirea si liberta-tea rupte din häturi, ce nici nu existau Inca, o näruirede oglinzi in debutul lui Il diformeaza pentru un drumcare in cilciiele lui rezida, Sub domeniul acestel li-bertati si licente, in aceste pinze, in aceste hirtii Ilaccepti pe S. Perahim. Tn ele s'au macerat si s'au ruptdin frunte fasii vii de carne in somn, mina a cautatpe paleta si pe pinzä cu bagheta de alun sursa demineral care frige si care va arde inaintea tuturor,crustele si nebuloasele insasi ale lui Perahim ; caredogoreste si-i desface reveriile obtuze, turmentatiileritmului sàu, culoarea 'filed vida, ternä si vetusta, de-senul asa cum apare din descompunerea formei, cualuri and expresionista chid ridicatã pina la abstrac-tia subconstientului, cind echivoca, dar cu un perma-nent cosmar plastic. S. Perahim e in plina perioadade cercetari si de elaborari spre un debuseu.

Imprecis pentru o determinare, pentru o echiva-lenta cu sine si cu posibilitatile sale e incä o pro-blemi pentru o definitie, pentru o disociere spre unsubiectivism care U. incumbä, unei plastice fervente,until dramatism de descompunere universala, cu bu-curia luminii atenuatä, cu misterul umbrei bifurcatintre virtutiile sale picturale. Relieful se inchide ca unbriceag din al carui deget tot singele s'a scurs. Mate-ría e sensuala, e in plin rut dar polueaza si obsesia,spasmul sexual se imprima tuturor elementelor, tutu-ror volumelor.

Expozitia de acum a luí Perahim trebuie sä-i fieun punct in care el sa invete eh e un debut de li-chidiri, de arderi, de tipete incandescente.

roll

ANGELUSlui Ion Vlasiu

In intirzierea trecuta dincolo de orb', §i *jute° rezo-nanta ultima a profilului de lumina, e vrutd incercareaunei nebanuite voluptati de aeon] pe inirna.

Sint culese ca intr'o imbratipre, ca inteun orizont,toate zimbetele, toate jocurile blonde ale copiilor, toatecomorile, ca lespezi selenare, ale magiei din cintecelenespuse. Si rIul pe care nu-I poti uita *tin riul rep-tila de lumina printre cutiile de chibrituri ale caselor§i amurgurile, pleoape coborite peste ochiul cuagulat alzilelor.

Toate sint aici i le string in pumn, ca s'd te alungpe o treapta a evocarii, ca un fipät i sa te silesc sa-tiintorci hipnotic prunélele ochilor catre amprentele de aur§i de lacrima ale pailor.

Deslä§ate ca ni0e cearceafuri ale zorilor toate dan-surile i alergarile dud revenirile sint arnutite pe buza,precum turturii pe o garoafa.

Efortul Minas inutil §i absurd ca un cuvint inrc3§it peziduri, ca o viata racitd intr'un fetus, chid ochii nu sintdecit foruri stinse intr'un peisaj al cintecului, i un degetpe buze, ca un bob de singe al vintului.

$i neIiniti1e cari urcau erpi cu burta de cenu0prin arterele noastre, punind pecetii de jar pe timple

Nesfir§itele clrurnuri in noaptea vacaimului, cu intele-geri §i cautári cu buricul degetelor pe creier, sugindo febrd palpabila, din acest mamtnchiu al descendentilorcalorice, din holocaustul framintat ca un lut cald, dinaripile irizarii noastre de atunci, din frunzele ruginii dincari n'au rarnas decit pa§ii albi ca lacrimi rotunde, inchideinteun pumn incandescent, cenu§a rezidiu i arunc-oin roza vinturilor, pasarilor, angelus.

miron raduREVENIRIViata e in mine precurn cintecul in flaut-Pe treptele evocärii, o pling si o laudpe treptele evocdrii, prelungite pinä pcste Wine,e cuprinsci viata ca pdmintul in ptinee cintecul sticlind in sborul pasärilorin cutele luminii, in colivia florilor,in dibuirea formei din little, spre visvisul, ca un ochiu läutric, asteptind deschistipat adincit in vibralia clorofileivisul deschis ca o carte neinceputiiin pragul dintre azi i mtine,ca'n dibuirea din scrisul copilului, slova ne,stiutei.Ca o pasdre mä sbat intre gratiile talesi te string in brate, amantei invizibilä si perpetua,in lacrima de rouä ascunsä 'n ierburiIn alungarea neagrà din faldurilein peisajul ars de privire si de pasiin lucrurile fard suflet, insoptesti si te afli pretutindeni, ca un duhsärut pe bu±ele särate ale märii.

miron radu

www.dacoromanica.ro

R EPRES A LIIIn ultimul moment, dupa scandalul iscat, dupa

risvrätirea modernistilor arsi cu mimäliga oficiali,Ministerul instructiunii recte d-1 Nicolae Iorga,

a suprimat, cu o mina trecuta furios peste masa, siSalonul Oficial si premiile lui. Si aceste toate fiindcadomnia sa la actuala si venerabila virstä nationalä ceo poarta, a inteles cal avem nevoie de o artä clasica sicuminte si ca gheorghitä ciubucaru, zugrav si vesni-cul d-sale favorit, e mai talentat cleat un oerecarePicasso, Sau iata cum modernisti au reusit sa preju-dicieze interesele plastice, nu ale lor, cari nu pot in-cape in acest salon, ci al unui enorm numar de miz-galitori si pravoslavnici ai academismului pictural.

Poate asta va da nastere unni salon al indepen-dentilor si la noi. Imbecilismul si morga avut intoate timpurile, erarhia sa.

Exista in tinira generatie literarä un toreadorcu coarnele moi, care totusi face furori. Pima acumacitiva tauri impaiati au fost rapusi in aplauzele inexi-stente ale galeriel. Citiva pictori au fost executatichiar la peretele lor, cu e acerbä í pricepere si dia-¡Retied. Sinuos printre glesne, toreadorul se strecoaralisind sä-i se prelinga pe o margine a buzei venin.E serviciul insecticid al generatiei, e pumnul care sestriveste singur, e pedagogul cu nuia, e lacheul dinspatele trasurii, e d-1 E. I., e capul de ciuperca, eprofilul nocturn al bibliotecii, e d-1 care inghite tele-scoape, e baiatul care se uitä pe gaura dintre fese.

D-1 Felix Aderca dupä ce ne-a gratificat chiaracum citeva zile cu o elogioasä recenzie a Dorineileoneanului cretin, are imprudenta unei cat* noi cucare invie o perimata formula dadaista, pe care chiaracum doi ani o repudia in forul lovinescian al impor-tantei d-sale si totusi destul de temerará pentru unautor continuind sa dovedeasca o afinitate pentrutoate excrementele confratilor sai, si pentru care ince-pem sä credem in aprecierile pe care maestrul d-saled-1 E. L. le-a fäcut prolificului Felix asa cum l'ainfatisat, suparindu-1.

Nu vom cädea insa in cursa luí Lacusta-Termi-dor, fiindca slim cà in dosul acestui personaj debumbac i cilti pornit pe indräsneala literara sineputincioasä se ascunde penibilul hemoroid al cul-turii rominesti. gh. dinu

Dupä ce a motait aproape doi ani in bibliotecaAcademiei romine, cercetind reviste de cari degetelesale gelatinoase trebuiau sa se paziasca dinteun binemeritat sin's de modestie, acele colectii cari inchidtumultul poemelor si räzvratirilor din ani de duparazboi contra unei literaturii care se crampona instare de putrefactie, de prezent, d-1 Const. L Emiliana compus un volum de vreo duä sute pagini fetide.E A::arlzisinul poetic al d-sale cel mai bun tratat criticpentru moasele cari ar dori &A practice si literatura.

Toatä cultura clasica de care autorul se laudädebordat si pläcut incatusat n'a putut adaogenimic, pentruca zero inmultit de ori cite ori tot zerorimine.

s. perahirn desen

A

Iata ochi sositi depe crestele albe.Volutele intoarcerii sparg cercurile mari.Din larvele calde, fluturii vor porniLa vinatoarea florilor.(Vezi in vazduh profilui venit)Acesta e sborul cel mai 'naltPriveste-mi spicul tînit prin teastä,E diminetil mele creastäDe vestitSint paratrasnetu! soarelui,Sint receptacolu: pamintului.Toate durerile, toate nadejdile,Toate infringerile sint in mineSint Omul paralelMi-am rasucit singele'n serpentin.Si-am inodat un sarpe la fiecare pasIata : Cel mai lucid veninDin coridorul lacrimei ramas.

lu M o y

mihail danrill ..=01.1E o carte de ramolisment precoce, a caret' pre-

zentare de lux disimuleaza sub o armura falsa, con-tinutul rinced.

I-am spune lamentabil, daca debutul acesta n'arfi inutil.

savi pant"

www.dacoromanica.ro

AfRIUMA APÀRUT :Sasa Pana: VIATA ROMANTATA A LU1 DUMNEZEU. Un

desen afarà din text de Jean David. Edihira Una, liraj limilat la 150exemplare.

VA APARE:Raul lulian: MA REA. T1.4 MOARTEA. (Editura Unu).

21

Veuilez prendre note j'y songeque des le 15 Avril, enfinlje cesse d'habiter rue Mongepour le 6 de la rue Rollin

My tronveront journaux et letlresamiS, fficheux et créancierspresévérant dans mon Etreau faile du Grand Esealier

b. forAdarte

Cei doi poli ai criticii literare rominesti sunt pentu tinnpurilenoastre anlisemAnAloriste, magnanimii domni Mihalache Dragomi-rescu $i Eugen Lovinescu, secundafi de satelifii bizAind imprejurullämpii inteun murmur care le ridia i.i gidilä cu pärul de pe pulpe.Primal fogi o intreagii vreme universal hilar, montagne-russe.ulin care toji au hohotit, au ris, $i-au cramponat in spasme burfile,au dansat imprejurul operii monumentale isterici, dindu-1 pe minacopillor ca un dromader de celuloid, de$i el continua a pasiasamai departe prin jungle si domeniul alb si vid al desttnului au.PinA cind au obosit. Lui Mihalache i s'a ridicat din vialà slatuiaunui volum de peste o mie de pagini, omagiul de aim admiratorii

zelosi, sliruind necazul, invidia si susceptibilitatea celui de aldoilea pahiderm din Sir. Cimpineanu, penlru care situafia se confi-gura pe un all plan, stvi spunem, mai preponderent. Era mai pufincomic aparent; mai gray In potenfe, mat metafizic In impotenfe,in dupA amiezi duminicele de curnfilrie artistic& de privilegii estetice,de prozelilism literar, in care disceramintul maestrului apilirea caun polen In surisul gray $i lucios, in introsoptirile divanului ginegeuformula era infailibilii, comprehensiunii din intotdeauna arieristfi aduasi exprapiatfi vizitatorilor. SA reamintim aportul lui Fundoianu care aintrodus featei pe atunci refractare a maestrului, pe Mania din Salo-meia, pe Arghezi cu Agate Negre, pe Gide, Proust, Gobineau,Nielzche, in 1918, ca deabia in 1930 d-lui sà rectmoascii talentul luiArghezi, ca in 1930 d-1 Aderca sili-1 descopere pe Proust, ea din lotd-1 Lovinescu s precizeze poezia piculin a lul Baltazar, amoral deVeselia a lui Briíescu, mayoaema d-nei Bengescu, intelectualitateaalerianä a lui Camil Petrescu.

Invidios de succesul statuar al lui flihalache, d-1 EugenLovinescu a bonsai memortile sale In care stilul gogorifa, hainacu fireturi, träsura de galii cari i se impalà zoraind, infatuareade a se crede dator s explice procesul intregl d-sale evolufiiestetice i morale, de stil si de comprehensiune, aceastil ungere cuvaseliat Omit tuturor, curajur memoriilor, onanismul lor senil,registrul futil si pervetil al unei memorii de Ica ce-si petrece veaculin poarta mahalalei, situarea personagilor portrelate intr'o prism5 incare genial maestrului abundä de incompetenfe, de naivitafi si fiindla discrefia pe care el singur o divulgä a unui fine care venitin cercul Sburätorului sä citeasa, s'a putut mefia de tot lovinescis-mul, spuninnd-o Insusi maestrului care nu si-a dal seamit scriind-o, e um

releva siercoriana d-sale valentà. Si a fost deajuns alit ca satelifiid-sate sä se ofusce, suite in palms mucii si nàvàlind pe scAnafarti sA rAbufneasa in injurAluri de mara, sA incadreze dimensiu-nile, pinA eri diterenfiate, in propariiile comice ale lui Mihalache pecad insusi d-1 Lovinescu le socotea la un nivel indulgent de cretinism.

Mania d-sale ne induioeaza, n'ar fi merital-o dup5 o munch'de re7izuiri i refiari, duptt o abnegatiune de care se aratä capabilde la inceputurile d-sale, m perseverenfa unui intreg raft de opere,dupfi opulenfa unui stil si a unei aclivitAti magnanime. Insài noicari am eitit poeme dadaiste spre gargara cenaclului, inasi noi careArenisem cu acidul prusic al unei tinerefi literare ne liisArn scursä oilacrimä pe genunchiul rotund si incercuit de aur ca fin saturn, al d-luiLovinescu. lnsusi un prielen de al nostru care intre nni i! gàseia pe

d-1 Eugen gras Si moale ca un continuti sa-I vizifeze consolifidu-IsA-i sune un onorific ditiramb inteo jubilarä paging, Insiisi not'

1-am rupt degetele lui Camil $i lui Aderca seormonitoare-scum In fecalele Mid nerecunostinfe, unei vrajbe, unei umilinfi decare risul nostru e insuficient, de care personagile dlor abrUple Inalternative si'n cabotinism se vinturä ca ni,te marionele, in articolecuprinzind pogoane Iniregi de hirlie, tulurnbe de cerneluri, aceleasidin care pia eri au scris pagini pentru Monica, Dantoni si tratatemici de estetia pentru lecture de duminicä din sir. Cimpineanu, 40.

VEAC NOU apärut dupA sciziunea celor cIfiva balefi de laFacia, indica sä fie gazeta, al oärui loc era de mull insemnat denevoia unui organ de curaj $i opinie politicä, pare-se WA fi lual sfirsit,sfisiat de unghiile unei reacfiuni, atunci cind se imprima numilrulde iniii mai. lnleo parte la infloriau, liliacul aprindea in grädinicandelabre de parfum, iarba ondula pämintul sub pasul ars de ge-ruri pInA atunci ; iar intealta se labusia un glas care venise dfnelanul unci realitäli sociale sä vorbiasa peste acea superficialitatea literaturii, de viata imensä si dark de mizeria i teroarea uneiclase pe care cititc,rii rafinafi ai lui Pittigrilli n'o pot vedea strecu-rinduse in zori spre uzine, spre santierele oligarhice, transparenli denealimentafie, resemnali din ignoranIA

Mäsurile toate au fost luate. Cazematele $i celulele au fostpopulate de revolta pusa In catuse $i sugrumatA preventiv. $i veacnou nu mai apare.

111 Salonul Oficial, s'a deschis si anul aceasta ca'n ceilalfi anineschimbal, prolific In mime, in varietatea expunerilor, cu acelasjuriu gray si cu aceleasi prerogative oficiale. Anul acesta cain ceitalli, modernisti pInA la urmii, fiindcA modernist pentrujuriu e i Nicu Enea au trimis sä fie reprezentafi. Au fostprimiti si s'au bucurat cA d-1 Sion si Verona si ceitalli patroni aieclecticei oficiale Ii vor atirna pe perefi, Ii vor admira $1 vor recu-noaste CA Inteadevfir picture a evoluat cu ei 41 reprezintä timpulnostru. Dar s'a intImplat Win mai allfel. Au fost pusi inteo odAitàcamuflafi oficialului, asezafi anapoda spre hazul infundat bincinfelesal juriului. Si alunci modernistii" s'au infurial cu bunii dreptatesi au publicat un protest in toate gazetele de Marti 10 Mai. semnatde Marcel lancu, Milifa Pätrascu, Cornelia Babic, Margareta SterianNina Arbore si Merica Rimniceanu prin care prolesteaa impotrivafelului cum au fost tratafi si prin care IV cer inapoi pinzele trimiseinjurind in gind juriul i salonul.

SA recunoastem cd procedeul lor aici incepe sä fie cabotinsi cA primal care le-a depreciat pinzele au fost tot ei. Cum a pututcrede d-1 Marcel lancu aläturarea d-sale de Pan loanid, Sion $1 ceilalfipompieri ? Are d-sa nevoie fie decernat un premiu, sA i se mairecunoascä inteadeviir cA e un liar care promite, sä se feat' cu-noscut dupä cele douA expozifii prc,prii de acum douA luni deabia ?

Purtarea d-sale e tot alit de pompiereasa si de penibil5, etot alit de ruginoasili si merituoas5 de ce s'a intimplat, flinda drag,Marcel, and te amesteci in tArife e firesc sA te 'artifice Verona.

gh. dirau

Toute création de l'ésprit, en taut qu'expression de cet esprit,ne saurait se dérobér à l'idéologie régnante, résultante elle-marne del'antagonisme des classes. L'oeuvre dile d'art" à toute tipoque,est engendré par les rapports sociaux et economiques.

tristan tzarst(Essais sur la situation de la poésie.)

Colaboreazá : Aureliu Baranga Mihail DanDavid Gh. Dinu B. Fondane Raul Iulian SapPaul Nun S. Perahim Miron Radu Stephan

unustudio grafie Steaua Alter b-dul Maria, 2

JeanPangRoll.

4IW Mal INNIIIInillell111

anul V nr. 45 mai 1932 ECI apa-re in prima duminicd a fiecáreiluni girant responsabil semna-tarul fiecdrui articol Li; Lei 5

www.dacoromanica.ro