72

CAPITOLUL 4

4.1 CORPURI DE ILUMINAT 4.1.1 Definiție. Elemente componente

Corpul de iluminat este un aparat electric care are rolul de a distribui, filtra sau transforma lumina emisă de sursele de lumină care-l echipează.

Acesta, prin modul în care se realizează, mai poate avea următoarele funcțiuni: - asigură protecția utilizatorului împotriva orbirii cauzate de luminanța mare a surselor

de lumină; - asigură protecția sursei de lumină contra agenților de mediu (praf, umiditate, gaze

corozive etc.) - asigură protecția sursei de lumină împotriva șocurilor mecanice; - asigură protecția utilizatorului împotriva șocurilor electrice, etc.

Corpul de iluminat, în funcție de tipul surselor de lumină cu care se echipează, poate avea în structura sa următoarele:

- compartimentul optic care conține reflectorul, sursa de lumină, difuzorul sau grătarul de protecție vizuală, filtre de culoare;

- compartimentul aparatajului auxiliar unde se găsesc montate aparatele electrice auxiliare (balastul, starterul, condensatorul etc), necesare funcționării sursei de lumină;

- armătura care conţine elementele de fixare mecanică a surselor de lumină, conectorii electrici, garnitura de etanșare etc.

În funcție de tipul acestuia, corpul de iluminat poate fi echipat cu una sau mai multe surse de lumină. 4.1.2 Caracteristicile tehnice ale corpurilor de iluminat

Proiectantul sistemului de iluminat alege corpul de iluminat în funcție de activitatea desfășurată în încăpere și de mediul existent, de riscul de șocuri mecanice la care este expus corpul de iluminat și de condițiile de estetică cărora trebuie să le corespundă. Pentru aceasta, proiectantul trebuie să cunoască caracteristicile tehnice ale corpurilor de iluminat.

4.1.2.1 Randamentul optic al corpului de iluminat

Randamentul optic este o caracteristică a corpului de iluminat în funcție de care

proiectantul poate opta pentru o soluție optimă din punct de vedere al performanței energetice. Randamentul optic este definit ca fiind raportul dintre fluxul luminos total emis de corpul de iluminat și fluxul luminos emis de sursele de lumină care echipează corpul de iluminat. Relația de calcul a randamentului optic este:

l

c

n φφη⋅

= (4.1)

unde:

cφ - fluxul luminos emis de corpul de iluminat;

lφ - fluxul luminos emis de sursa de lumină;

n- numărul surselor de lumină care echipează corpul de iluminat.

73

γ βα ,I

γ

L

l

l'

Randamentul optic al corpului de iluminat este specificat de producătorul de corpuri de iluminat în fișa tehnică a acestuia și variază într-o plajă largă de valori, de la 0,2 până la 0,98. Cu cât randamentul corpului de iluminat este mai mare, cu atât sistemul de iluminat este mai performant din punct de vedere energetic.

4.1.2. 2 Luminanța medie a corpului de iluminat

În tehnica iluminatului, pentru a aprecia confortul luminos creat cu ajutorul luminii artificiale, trebuie cunoscută luminanța medie a corpului de iluminat, luând în considerație poziția observatorului.

Luminanța medie a corpului de iluminat se calculează cu următoarea relație de calcul:

A

ILm

βα ,= (4.2)

unde:

βα ,I - intensitatea luminoasă emisă de corpul de iluminat, orientată către ochiul

observatorului; A - aria suprafeței luminoase a corpului de iluminat percepută de observatorul aflat într-o anumită poziție (figura. 4.1):

lLA ′⋅= (4.3)

unde γcosll =′ (4.4)

L - lungimea corpului de iluminat; l - lățimea corpului de iluminat.

Figura 4. 1 Explicativă asupra modului de determinarea a luminanței medii

a corpului de iluminat

74

4.1.2. 3 Distribuția spațială a fluxului luminos emis de corpul de iluminat

Corpurile de iluminat pot fi clasificate în funcție de modul în care acestea distribuie fluxul luminos în spațiu. Astfel, corpurile de iluminat pot avea o distribuție directă, semi-directă, mixtă, semi-indirectă, indirectă (tabelul 4.1).

Tabelul 4.1

Tip curbă

fotometrică

Tip distribuție Procent de flux

luminos emis în

emisfera superioară

Procent de flux

luminos emis în

emisfera inferioară

Directă

0-10%

90-100%

Semi-directă

10-40%

60-90%

Mixtă

50%

50%

Semi-indirectă

60-90%

10-40%

Indirectă

90-100%

0-10%

75

Corpurile de iluminat cu distribuție directă sau semi-directă sunt utilizate în încăperi unde sunt importante atât confortul luminos cât și eficiența energetică a sistemului de iluminat. De exemplu, în încăperi din clădiri socio-culturale, administrative, industrie, parcări etc., luând în considerație cantitatea mare de energie electrică ce trebuie consumată pentru realizarea ambientului luminos confortabil, se recomandă utilizarea unor corpuri de iluminat cu distribuție directă sau semi-directă, după caz, astfel încât cea mai mare parte din fluxul luminos să ajungă direct pe planul util. În cazul încăperilor în care se desfășoară activitate intelectuală (săli de clasă, birouri, laboratoare, săli de proiectare etc.) se utilizează corpuri de iluminat cu distribuție directă sau semidirectă echipate cu elemente de protecție vizuală (grătare de protecție vizuală, difuzoare opale din sticlă sau policarbonat etc.). În figura 4.2 sunt prezentate corpuri de iluminat cu distribuție directă.

a) cu grătar de protecție vizuală b) fără protecție vizuală.

Figura 4.2 Corpuri de iluminat cu distribuție directă În încăperile în care se utilizează calculatoare, se recomandă corpuri de iluminat

echipate cu accesorii (grătare de protecție etc.) care să reducă considerabil luminanța acestuia. În caz contrar, imaginea corpului de iluminat se va reflecta prin intermediul monitorului în ochii utilizatorului, diminuând confortul vizual. Corpurile de iluminat care au o luminanță sub 200cd/mp se recomandă pentru săli cu calculatoare.

Corpurile de iluminat cu distribuție mixtă, semi-indirectă și indirectă (figura 4.3) se recomandă numai în cazul încăperilor destinate odihnei, recreării, divertismentului în care se dorește realizarea unui confort luminos deosebit. În acest caz, fluxul luminos ajunge pe planul util prin reflexie, fiind dirijat inițial către plafon și prin reflexie către planul util. Lipsa suprafețelor de luminanță mare din câmpul vizual împiedică apariția fenomenului de orbire de inconfort, cu consecințe beneficie pentru confortul vizual al ocupanților.

76

Figura 4.3 Corpuri de iluminat cu distribuție indirectă

4.1.2. 4 Factorul de utilizare

Factorul de utilizare este definit ca raportul dintre fluxul luminos incident pe o

suprafață de referință (planul util) și suma fluxurilor individuale ale lămpilor sistemului de iluminat.

Unii producători pun la dispoziția utilizatorilor acest factor, sub formă de tabel, în fișa tehnică a corpului de iluminat.

Acest factor depinde de: • factorul de reflexie al plafonului;

• factorul de reflexie al pereților; • factorul de reflexie al planului util;

• indicele de local ''i ''. Factorul de reflexie definit în subcapitolul 2.1.2 are un rol important în stabilirea

soluției luminotehnice deoarece, în funcție de acesta, componenta reflectată a iluminării este mai mult sau mai puțin importantă. Cu cât culoarea elementelor de construcție interioare (pereți, plafon, plan util) este mai deschisă, cu atât factorul de reflexie este mai mare și componenta reflectată a iluminării mai mare.

Indicele de local ''i '' se calculează cu relația:

( )lLh

lLi

+⋅= (4.5)

unde: L - lungimea încăperii; l - lățimea încăperii; h - înălțimea liberă. Indicele de local, i , este un indice prin intermediul căruia se iau în considerație dimensiunile și forma încăperii. În figura 4.4 sunt reprezentate dimensiunile definitorii ale unei încăperi necesare determinării indicelui de local i .

77

H

hs

h

hu l

Figura 4.4 Dimensiunile definitorii ale unei încăperi pentru determinarea indicelui de local:

sh - înălțimea de suspendare a corpului de iluminat; uh - înălțimea planului util; h- înălțimea

liberă; H - înălțimea piesei; L - lungimea încăperii; l - lățimea încăperii. 4.1.2. 5 Unghiul de protecție vizuală Unghiul de protecție vizuală este unghiul plan format între axa verticală și prima linie a vederii de la care, sursele de lumină montate în corpul de iluminat nu mai sunt vizibile (figura 4.5).

Figura 4.5 Unghiul de protecție vizuală

Cu cât unghiul de protecție vizuală este mai mic, cu atât protecția vizuală a utilizatorului este mai bună.

θ

78

4.1.2.6 Unghiul solid β în care este emis fluxul luminos

Unghiul solid β în care este emis fluxul luminos caracterizează numai corpurile de

iluminat care au o distribuție directă, în special în cazul proiectoarelor, și se determină ca în figura 4.6.

Figura 4.6 Explicativă asupra modului de determinare a unghiului solid β

În funcție de unghiul β , corpurile de iluminat (proiectoarele) se clasifică astfel:

- proiectoare intensive ( 010≤β );

- proiectoare semi-intensive (010 < 020≤β )

- proiectoare semi-extensive (020 < 040≤β )

- proiectoare extensive (β > 040 ). 4.1.2.6 Factorul de menținere FM

Factorul de menținere este definit ca raportul dintre iluminarea medie pe planul util după o anumită perioadă de utilizare a sistemului de iluminat și iluminarea medie pe același plan util considerând sistemul de iluminat ca nou.

Factorul de menținere are o valoare subunitară și se ia în calculul de dimensionare a sistemului de iluminat astfel încât, nivelul de iluminare pe planul util, la darea în exploatare a sistemului de iluminat, să fie mai mare decât cel impus prin norme. Din cauza îmbătrânirii surselor de lumină și a depunderilor de praf pe elementele componente ale corpului de iluminat, iluminarea pe planul util se diminuează în timp, dimensionarea sistemului de iluminat făcându-se asftfel încât, la sfârșitul perioadei specificate, acesta să asigure pe planul util, o iluminare medie conform normelor în vigoare. 4.1.3 Exigențe de calitate ale corpurilor de iluminat

Pentru a putea fi puse în operă, corpurile de iluminat trebuie să corespundă, din punct de vedere calitativ, standardelor, normelor și normativelor în vigoare. Calitatea corpurilor de iluminat trebuie atestată prin certificate de calitate emise de către producătorul de corpuri de iluminat sau de către reprezentantul legal al producătorului în țara noastră.

Corpurile de iluminat trebuie să răspundă unor exigențe de calitate printre care: - rezistența la șocuri mecanice normale sau accidentale: - rezistența la agenții de mediu; - rezistența la agenții biologici; - siguranța contra șocurilor electrice.

β

maxI

2maxI

Curba fotometrică

79

Alegerea corpurilor de iluminat trebuie să se facă de către proiectantul sistemului de iluminat, astfel încât soluția adoptată să corespundă tuturor exigențelor de calitate.

4.1.3.1 Rezistența la șocuri mecanice normale sau accidentale

În timpul montării sau al exploatării, corpurile de iluminat pot fi supuse unor șocuri mecanice normale. Este motivul pentru care corpurile de iluminat trebuie construite astfel încât acestea să poată fi manipulate sau întreținute fără precauții speciale.

În funcție de locul în care se face amplasarea acestora, accesibil sau nu persoanelor neautorizate, corpurile de iluminat trebuie să prezinte un anumit grad de protecție la șocurile mecanice.

De exemplu, un corp de iluminat montat într-un spațiu unde accesul publicului este permis, trebuie să aibă un grad mare de protecție la șocuri mecanice. Spre deosebire de acestea, cele montate în locuri inaccesibile publicului, unde există numai risc de șocuri mecanice normale, a căror energie de șoc este relativ mică, nu necesită un grad mare de protecție la șocuri mecanice.

În tabelul 4.2, sunt prezentate clasele de protecție la șocuri mecanice ale corpurilor de iluminat, în funcție de energia de șoc suportată. Simbolul reprezentat prin grupul de litere IK, urmat de una sau două cifre XX reprezintă gradul de protecție la șoc mecanic. Acesta simbol este precizat în fișa tehnică a corpului de iluminat, uneori fiind marcat pe corpul de iluminat.

Tabelul 4.2 Clasa IK00 IK01 IK02 IK03 IK04 IK05 IK06 IK07 IK08 IK(1) IK09 IK10

Energia de

șoc

suportată

[ ]J

0

0.14

0.20

0.35

0.50

0.7

1

2

5

6

10

20

4.1.3.2 Rezistența la temperaturile de utilizare

În timpul funcționării, corpurile de iluminat sunt supuse unor temperaturi ridicate din cauza degajărilor de căldură emise de sursele de lumină care le echipează. Este motivul pentru care elementele componente ale corpului de iluminat trebuie realizate din materiale care să reziste la aceste temperaturi de utilizare. În plus, elementele componente ale corpului de iluminat care pot fi atinse cu mîna în timpul manipulării acestora (dacă este cazul), nu trebuie să depășească o anumită temperatură, astfel încât manipularea să fie împiedicată.

4.1.3.3 Rezistența la factorii de mediu Pe toată durata de exploatare a corpului de iluminat, acesta trebuie să prezinte o

rezistență corespunzătoare la factorii de mediu: apa, praf și corpuri solide, temperaturile mediului, gaze corozive etc. Alegerea corpului de iluminat se face de către proiectant, în funcție de condițiile de mediu în care acesta se va monta.

80

4.1.3.3.1 Rezistența la apă

Corpurile de iluminat trebuie să prezinte un anumit grad de protecție împotriva apei sub formă de vapori sau lichidă. În funcție de această exigență, corpurile de iluminat pot fi încadrate într-una din cele 8 clase de protecție prezentate în tabelul 4.3.

Simbolul IP urmat de două cifre XX (exemplu: IP 54, IP65, IP68) reprezintă gardul de protecție la apă și praf și/sau corpuri solide. A doua cifră din grupul de două cifre reprezintă clasa de protecție la apă, descrisă în tabelul 4.3

Tabelul 4.3 Clasa de protecție

Descriere

IP X0 Neprotejat

IP X1 Protejat contre picăturilor de apă verticale

IP X2 Protejat contre picăturilor de apă la 15o

IP X3 Protejat contra picăturilor de apă până la 60o față de verticală

IP X4 Protejat contra stropilor de apă din toate direcțiile

IP X5 Protejat contra jetului de apă din toate direcțiile

IP X6 Protejat contra valurilor

IP X7 Protejat contra efectelor scufundării la o adâncime mai mică de 1m

IP X8 Protejat contra efectelor prelungite ale scufundării în apă, la o adâncime mai mare de 1m.

81

4.1.3.3.2 Rezistența contra prafului și corpurilor solide

Corpurile de iluminat trebuie să prezinte rezistență la praf și la corpurile solide cu care ar putea intra în contact și să nu permită utilizatorului să vină în contact direct cu elementele conductoare care se găsesc normal sub tensiune.

În tabelul 4.3 sunt prezentate clasele de protecție ale corpurilor de iluminat contra prafului și corpurilor solide. Prima cifră din simbolul IP XX reprezintă clasa de protecție contra prafului și corpurilor solide.

Tabelul 4.3 Clasa de protecție

Descriere

IP 0X Neprotejat

IP 1X Protejat contra corpurilor solide mai mari de 50 mm

IP 2X Protejat contra corpurilor solide mai mari de 12 mm

IP 3X Protejat contra corpurilor solide mai mari de 2.5 mm

IP 4X Protejat contra corpurilor solide mai mari de 1.0 mm

IP 5X Protejat contra prafului

IP 6X Etanș la praf

Gradul de protecţie la praf şi apă IP XX este specificat în fişa tehnică a corpului de iluminatşi/sau este marcat pe corpul de iluminat.

82

4.1.3.3.3 Rezistența la gazele corozive

În unele medii sunt prezente gaze corozive care pot reactiona, în prezența vaporilor de apă, cu materialele din care sunt făcute corpurile de iluminat. De aceea, în astfel de medii, este obligatoriu utilizarea unor corpuri de iluminat special concepute, astfel încât acestea să nu fie afectate de prezența gazelor corozive (exemplu, corpurile de iluminat montate în tunelurile și pasajele rutiere).

4.1.3.3.4 Rezistența la factorii biologici Prezența unor insecte, rozătoare, păsări poate împiedica funcționarea corectă a

corpurilor de iluminat. Este motivul pentru care, este necesară adoptarea unor măsuri de protecție contra factorilor biologici care să împiedice accesul acestora în interiorul corpurilor de iluminat.

4.1.3.3.5 Protecția utilizatorilor contra șocurilor electrice

Corpurile de iluminat, prin modul de construire și prin materialul utilizat la realizarea acestora, trebuie să asigure protecția utilizatorilor contra șocurilor electrice. Există două moduri de punere accidentală sub tensiune a unei persoane: prin contact direct sau prin contact indirect.

a) Protecția contra șocurilor electrice prin contact direct

Producerea unui șoc electric prin contact direct presupune atingerea de către o persoană a unor unor elemente componente ale corpurilor de iluminat care în mod normal se găsesc sub tensiune. Protecţia contra şocurilor electrice prin contact direct se face prin izolarea elementelor care în mod normal se găsesc sub tensiune, izolarea realizându-se astfel încât, o persoană să nu intre în contact cu elementul aflat sub tensiune nici chiar atunci când corpul de iluminat este deschis pentru schimbarea sursei de lumină.

b) Protecția contra șocurilor electrice prin contact indirect

Producerea unui șoc electric prin contact indirect presupune atingerea de către o persoană a unor elemente componente ale corpurilor de iluminat care în mod normal nu se găsesc sub tensiune (de exemplu, carcasa metalică a corpului de iluminat). Aceste elemente componente ale corpului de iluminat pot ajunge sub tensiune din cauza unor defecte de izolaţie. Punerea sub tensiune a unor elemente metalice care în mod normal nu se găsesc sub tensiune conduce la risc de şocuri electrice. Pentru a diminua riscul de şoc electric, producătorul de corpuri de iluminat adoptă o serie de măsuri constructive de securitate contra şocurilor electrice. În urma acestor măsuri, corpurile de iluminat se încadrează într-una din cele patru clase de protecţie descrise în tabelul 4.5.

83

Tabelul 4.5

Clasa corpului de

iluminat

Caracteristica corpului de iluminat Simbol

Clasa 0

Izolare simplă fără legare la priza de pământ

Fară simbol

Clasa I

Izolare simplă cu legare la priza de pământ

Clasa II

Dubla izolare sau izolare întărită

Clasa III

Alimentare la tensiune redusă 12V, 24V, 48V

Corpurile de iluminat clasa 0 asigură protecţia contra şocurilor electrice numai prin

izolaţia de bază, elementele metalice care în mod normal nu se găsesc sub tensiune nu sunt legate la pământ. Aceste corpuri de iluminat nu se montează în locuri accesibile publicului.

Corpurile de iluminat clasa I asigură protecţia contra şocurilor electrice atât prin izolaţia de bază cât şi prin legarea elementelor metalice ale corpului de iluminat care în mod normal nu se găsesc sub tensiune, la pământ (figura 4.7).

Corpurile de iluminat clasa II asigură protecţia contra şocurilor electrice printr-o izolaţie suplimentară faţă de izolaţia de bază (dublă izolație, figura 4.8) sau printr-o izolaţie întărită (figura 4.9 ) care are aceleaşi proprietăţi din punct de vedere al protecţiei contra şocurilor electrice ca şi dubla izolaţie. Corpurile de iluminat clasa III asigură protecţia utilizatorului contra şocurilor electrice prin alimentarea acestora la tensiune redusă, nepericuloasă pentru om. Această metodă este cea mai sigură metodă de protecţie contra şocurilor electrice şi este folosită ori de câte ori condiţiile întâlnite în teren o impun (de exemplu, aceste corpuri de iluminat sunt folosite în mod obligatoriu în cazul iluminatului decorativ pentru fântâni arteziene.)

Figura 4.7 Explicativă asupra protecţiei contra şocurilor electrice în cazul corpurilor de iluminat clasa I

84

Figura 4.8 Explicativă asupra protecţiei contra şocurilor electrice în cazul corpurilor de iluminat clasa II, cu dublă izolaţie

Figura 4.9 Explicativă asupra protecţiei contra şocurilor electrice în cazul corpurilor de iluminat clasa II, cu izolaţie întărită

85

4.1.4 Corpuri de iluminat pentru interior

4.1.4.1 Corpurile de iluminat pentru locuințe, hoteluri, restaurante, clădiri monument de arhitectură, biserici etc.

Aceste corpuri de iluminat sunt produse într-o gamă extrem de variată, sub formă de: candelabre, lustre, plafoniere, lampadare, aplice etc. În figura 4.10 sunt prezentate câteva tipuri de astfel de corpuri de iluminat, special concepute, unde atât confortul luminos pe care trebuie să-l creeze cât și estetica sunt prioritare.

Figura 4.10 Corpuri de iluminat pentru locuințe, restaurante, hoteluri etc.

86

Corpurile de iluminat concepute special pentru a fi utilizate în clădiri destinate odihnei, divertismentului etc. trebuie să asigure o distribuție indirectă, semi-indirectă sau mixtă. Fluxul luminos ajunge pe planul util prin reflexie, acesta fiind dirijat inițial, în procent mare, către plafon și pereți, apoi reflectat prin intermediul acestor elemente de construcție, către zona unde este dorit.

Acestor corpuri de iluminat li se acordă o importanță deosebită din punct de vedere estetic, fiind necesară integrarea lor în arhitectura interioară a încăperilor iluminate.

Echiparea acestora se face, în general, cu surse punctuale. La ora actuală, cele mai utilizate surse care echipează aceste corpuri de iluminat sunt: lămpile cu halogen, sursele fluorescent compacte și, mai nou, sursele cu leduri.

Deoarece mediul în care aceste corpuri de iluminat se montează este un mediu curat, fără degajări de praf și/sau vapori de apă, fără risc de șocuri mecanice, gradul de protecție la praf și/sau apă IPXX și gradul de protecție la șocuri mecanice sunt mici.

4.1.4.2 Corpurile de iluminat destinate iluminatului din clădirile publice Clădirile publice la care se face referire pot fi clădiri socio-culturale sau administrative

cum ar fi: unități de învățământ, spitale, clădiri de birouri, laboratoare, spații comerciale etc. Corpurile de iluminat utilizate pentru iluminatul acestor clădiri, sunt în general corpuri

de iluminat cu distribuție directă sau semi-directă, deoarece, încăperile destinate acestor activități necesită un nivel important al iluminării, ceea ce presupune un consum mai mare de energie electrică. Având o astfel de distribuție, corpurile de iluminat contribuie la realizarea unei performanțe energetice optime a sistemelor de iluminat.

În egală măsură, este necesară și realizarea confortului vizual, ceea ce impune utilizarea unor corpuri de iluminat care să fie echipate cu elemente de protecție vizuală: grătare de protecție vizuală, ecrane (dispersoare) din sticlă sau plastic etc. Aceste elemente de protecție vizuală au rolul de a împiedica privirea directă a surselor de lumină de luminanță mare sau moderată, reducând astfel riscul apariției fenomenului de orbire de inconfort. În încăperi anexe (vestiare, debarale, grupuri sanitare etc), pot fi utilizate corpuri de iluminat unde nu este obligatorie protecția vizuală, dacă se doresc costuri ale investiției mai mici.

Deoarece mediul în care aceste corpuri de iluminat este unul curat, cu riscuri mici de șocuri mecanice, se recomandă alegerea unor corpuri de iluminat cu grad mic de protecție la praf și umiditate (exemplu: IP20), grad mic de protecție la șocuri mecanice.

Există însă și situații speciale unde corpurile de iluminat ar trebui să prezinte particularități adecvate condițiilor specifice din încăperile deservite. De exemplu, pentru încăperile unde sunt utilizate calculatoare, corpurile de iluminat trebuie să aibă o luminanță redusă, astfel încât, imaginea corpului de iluminat să nu se reflecte în monitorul calculatorului creând disconfort vizual utilizatorului. În unele încăperi cum ar fi laboratoarele, unde pot fi posibile diverse degajări sau încăperi unde menținerea curățeniei este un element important (bucătării, laboratoare medicale), pot fi alese corpuri de iluminat cu grad mare de protecție la degajări de praf și umiditate.

În figura 4.11 sunt prezentate corpuri de iluminat utilizate, în general, pentru clădiri publice cu distribuție directă și protecție vizuală realizată cu grătare de protecție vizuală sau dispersoare. În figura 4.12 sunt prezentate corpuri de iluminat fără protecție vizuală, utilizate numai în încăperi unde confortul vizual nu este o prioritate.

87

Figura 4.11 Corpuri de iluminat cu protecție vizuală utilizate în clădiri publice

88

Figura 4.12 Corpuri de iluminat fără protecție vizuală utilizate în clădiri publice Corpurile de iluminat pot fi echipate cu surse liniare sau punctuale cum ar fi sursele

tubulare fluorescente, sursele fluo-compacte sau pot fi echipate cu leduri. Corpurile de iluminat au diferite forme constructive, acestea putând fi alese în funcție

modul de montaj (pentru montaj încastrat în plafonul fals sau aparent pe plafon, montaj suspendat prin intermediul unor tije de susținere). În funcție de situația întâlnită, proiectantul sistemului de iluminat trebuie să aleagă soluția adecvată și din acest punct de vedere.

4.1.4.3 Corpuri de iluminat utilizate pentru iluminatul de accent

Pentru a pune în evidență anumite obiecte decorative dintr-o încăpere, se utilizează corpuri de iluminat denumite “proiectoare” sau “mini proiectoare”. Aceste corpuri de iluminat se caracterizează printr-o distribuție directă și o emisie concentrată a fluxului luminos. În funcție de efectul dorit a fi obținut, unghiul de emisie al proiectorului poate varia de la 2o până la 60o . Aceste proiectoare se echipează cu surse de lumină punctuale sau cu leduri. În general, aceste corpuri de iluminat pot fi rotite în plan orizontal și vertical astfel încât să poată fi dirijate ușor către obiectele care trebuie puse în valoare sau în evidență. În figura alăturată sunt prezentate câteva miniproiectoare sau proiectoare utilizate la interior.

Aceste corpuri de iluminat pot fi folosite pentru obținerea unor efecte decorative deosebite în cazul iluminatului sălilor de expoziție, sălilor de conferință, muzeelor, magazinelor sau în cazul unui iluminat tehnologic cum ar fi cel din studiourile TV sau teatru. Unele proiectoare, în special cele ce pot fi echipate cu surse de putere mai mare, sunt prevăzute cu elemente de protecție vizuală, montate pe proiector, astfel încât, luminanța mare a surselor cu care este echipat să nu producă orbire de inconfort sau de incapacitate.

Tot pentru un iluminat interior de accent, pot fi utilizate sursele cu halogen tip „spot” fixe sau orientabile, care, în funcție de unghiul de emisie, pot avea o distribuție a fluxului luminos mai concentrată sau mai largă. Acestea au un domeniu de utilizare mai restrâns fiind recomandate pentru magazine mici, restaurante, hoteluri etc. Nu se recomandă utilizarea acestora pentru un iluminat general deoarece, montate pe plafon, din cauza contrastului mare dintre luminanța sursei și luminanța redusă a plafonului, poate apărea orbirea de inconfort cu repercursiuni asupra confortului ocupanților încăperii.

89

Figura 4.13 Exemple de corpuri de iluminat de accent

4.1.4.4 Corpuri de iluminat utilizate în medii cu degajări de praf și /sau umiditate etc.

Corpurile de iluminat sunt alese de către proiectant și în funcție de mediul în care urmează ca acestea să fie montate. Astfel, dacă într-o încăpere sunt degajări de praf și umiditate, sau doar degajări de praf, corpul de iluminat montat în acea încăpere trebuie să fie etanș la praf și umiditate sau etanș la praf, după caz. Astfel, corpurile de iluminat se aleg avînd un grad de protecție IP XX corespunzător (a se vedea subcapitolul 4.1.3.3).

În figura 4.15 sunt prezentate corpuri de iluminat cu grad mare de protecție la degajări

de praf și /sau umiditate.

Figura 4.15 Corpuri de iluminat cu grad mare de protecție la praf și/sau umiditate

Prețurile acestor corpuri de iluminat sunt, în general, mai mari decât cele pentru corpurile de iluminat utilizate în medii curate, de aceea, este recomandat ca acestea să se utilizeze pentru realizarea iluminatului artificial, acolo unde condițiile de mediu impun o astfel de alegere.

90

4.1.4.5 Corpuri de iluminat utilizate în medii cu risc de explozie Există încăperii sau spații deschise unde riscul de explozie este mare din cauza

prafului exploziv sau vaporilor ușor inflamabili din mediul respectiv. În aceste medii se utilizează în mod obligatoriu corpuri de iluminat, special concepute, denumite corpuri de iluminat “anti-ex”, astfel încât, la punerea lor sub tensiune sau în timpul funcționării lor acestea să nu provoace scântei sau temperaturi periculoase care să genereze explozie. Aceste corpuri de iluminat se folosesc în medii cu risc de explozie din industria petrolieră, industria de vopseluri, industria minieră etc.

Figura 4.16 Exemple de corpuri de iluminat utilizate în medii cu risc de explozie.

4.1.4.6 Corpuri de iluminat utilizate în medii industriale În construcțiile industriale de dimensiuni mari (turnătorii, metalurgie, hale industriale,

hangare) se recomandă utilizarea unor corpuri de iluminat, special concepute, ce pot fi echipate cu surse de lumină având putere nominală mare, eficiență luminoasă mare luând în considerare suprafețele și înălțimile mari ale acestor încăperi, înălțimea de montaj mare a corpurilor de iluminat. În figura 4.17 sunt prezentate corpuri de iluminat ce pot fi echipate cu surse de puteri mari de până la 400W. De asemenea, corpurile de iluminat montate în spațiile industriale sunt etanșe la praf și umiditate, au un grad mare de protecție la șocuri mecanice. În general, aceste corpuri de iluminat au o distribuție simetrică și pot fi de două tipuri : cu aparatajul auxiliar montat în interiorul corpului de iluminat sau cu aparatajul auxiliar montat în exteriorul acestuia.

91

Figura 4.17 Exemple de corpuri de iluminat utilizate în medii industriale.

4.1.4.7 Corpuri de iluminat de siguranță de evacuare și marcare hidranți Corpurile de iluminat de siguranță de evacuare sunt utilizate pentru marcarea căii de

evacuare din clădire în caz de urgență. Acestea sunt poziționate deasupra ușilor și pe plafonul holurilor destinate evacuării persoanelor. În ultima perioadă de timp, se optează pentru montarea acestora la mică distanță de la pardoseală sau chiar în pardoseală, considerându-se că cele montate deasupra capului sunt mai greu de observat în cazul apariției fumului pe calea de evacuare, fumul dens ridicându-se la nivelul plafonului.

Corpurile de iluminat de siguranță pentru marcarea hidranților sunt poziționate în apropierea hidranților interiori pentru a marca poziția acestora în vederea depistării facile de către pompieri, în caz de intervenție.

Corpurile de iluminat de siguranță au dimensiuni reduse, echipate cu două surse de lumină de 8 W, de 16W sau cu leduri, acestea din urmă având o putere mică de numai 1W.

Unele dintre aceste corpuri de iluminat pot fi prevăzute cu baterii care să asigure o funcționare de 1h sau 3h, după necesități. În cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, comutarea acestora pe baterie se face automat.

Corpurile de iluminat de siguranță de evacuare sau pentru marcare hidranți pot funcționa în regim permanent sau nepermanent.

Funcționarea în regim permanent înseamnă că corpurile de iluminat sunt în permanență sub tensiune, acestea fiind prevăzute cu două surse de lumină 2x8W, una dintre acestea este alimentată din rețeaua electrică, iar cealaltă sursă din bateria cu care este echipat corpul de iluminat.

Funcționarea în regim nepermanent înseamnă că aceste corpuri de iluminat de evacuare sau marcare hidranți funcționează numai în condițiile în care alimentarea cu energie electrică din sursa de bază este întreruptă în mod accidental sau voit, iar comutarea pe baterii se face automat.

Există corpuri de iluminat de evacuare care nu sunt prevăzute cu baterii, acestea fiind alimentate dintr-un tablou de siguranță, prin intermediul unui UPS (uninterruptibile power suply), pentru asigurarea continuității în alimentarea cu energie electrică. Corpurile de iluminat de siguranță pentru evacuare sunt marcate în mod distinct, prin săgeți orientate către

92

ușile de evacuare și ‘’omulețul’’ care aleargă (figura 4.18). Corpurile de iluminat pentru marcarea hidranților au etichete cu litera H și sunt amplasate în imediata apropiere a hidranților interiori.

Pentru iluminatul de siguranță de continuare a lucrului sau pentru iluminatul în caz de intervenție, pot fi utilizate corpuri de iluminat folosite pentru iluminatul normal, dar care sunt echipate suplimentar cu baterii care asigură alimentarea cu energie electrică a unei singure surse de lumină aparținând corpului de iluminat de la 1h la 3 ore. Și în acest caz, comutarea pe baterii se face automat.

În figura 4.17 sunt prezentate corpuri de iluminat de siguranță.

a) CIL pentru medii fără pericol de b) CIL pentru medii cu pericol de explozie explozie

Figura 4.17 Corpuri de iluminat de siguranță de evacuare și pentru marcare hidranți

interiori.