curs 9 drumuri iii partea i

8/16/2019 Curs 9 Drumuri III Partea I

1/23

ETONUL DE CIMENT

CARACTERISTICILE BETONULUI PROASPAT

Beton proaspat = starea betonului din momentul amestecarii cimentului cu apa si

, . .

Caracteristici:

-lucrabilitatea – caracteristica principala

-densitatea aparenta

-compozitia reala

-tendinta de separare a apei

- volumul de aer oclus

DRUMURI III conf.dr.ing. Carmen RACANEL


2/23


3/23

ETONUL DE CIMENT

- metoda gradului de compactare (metoda WALZ): se aplica pentru betoane de

ciment cu dimensiunea maxima a agregatelor de 40 mm; consta in stabili rea

raportului dintre inaltimea initiala a betonului introdus intr-un recipient de forma

data si inaltimea betonului compactat prin vibrare in recipientul respectiv

h 4001 sh

c4002

unde h1 este inaltimea interioara a recipientului, mm

2 – na mea e onu u compac a , mm

s – valoarea medie a distantei intre suprafata betonului compactat si

marginea superioara a recipientului, mm



4/23

ETONUL DE CIMENT

- metoda de remodelare VE - BE: se aplica pentru betoane de ciment cu

dimensiunea maxima a agregatelor de 40 mm; consta in stabilirea duratei de timp

(in secunde) cu ajutorul consistometrului (aparat de tip VE – BE) – proba de beton

proaspat, turnata intr-un t ipar tronconic, se remodeleaza sub efectul vibrarii, cu

ajutorul unei mase vibrante.

Clasif icarea betoanelor dupa lucrabilitate:

Categoria de lucrabilitatea betonului proaspat Beton Tasareaconului, Grad decompactare, Gc RemodelareaVE-BE, s

L0 Foarte

vartos

- > 1.45 30 – 21

L1 Vartos - 1.26 – 1.45 20 – 11

L2 Slab

plastic

1 - 4 1.11 - 1.25 10 – 5

L3 Plastic 5 - 9 1.04 – 1.10 < 5

L4 Fluid 10 - 15 < 1.04 -



5/23

ETONUL DE CIMENT


Lucrabilitatea este influentata de factorii de compozitie:

- dozaj de liant

-

- cantitatea, marimea si natura agregatelor - adaosuri plastifiante

e onu u nu es e ucra , are en n a e segregare; e onu var os es e

lucrabil cand se folosesc mijloace de compactare puternice.

Masuri de imbunatatire a lucrabilitatii betonului:

- cresterea dozajului de ciment pana la o anumita limita si pastrarea raportului

apa/ciment constant

- folosirea plastifiantilor

-- marirea suprafetei specifice a cimentului sau a agregatelor naturale: prin

cresterea procentului de parte fina, folosirea agregatelor concasate

Betoanele rutiere se inscriu in categoriile L1 si L2.



6/23


7/23

ETONUL DE CIMENT


Compozitia reala – pentru verificarea cantitatilor de materiale, pe baza dozajului

de ciment si a cantitatii de apa cunoscute.

Verificarea granulozitatii agregatelor – se evalueaza continutul relativ de nisip fin

cu dimensiunea sub 3.15 mm (prin cernere sub jet de apa):

[%]100200

3

g

g

A

m A p

unde: Ag este masa agregatului total (in stare uscata) prevazuta prin compozitie,

pentru 1m3 de beton, kg

m – masa agregatelor cu dmax > 3.15 mm (ramase pe ciur), kg – rapor u n re vo umu e m e e on s vo umu ocupa e g

de beton (greutatea probei incercate), cu densitatea conventionala de 2400 kg/m3

Verificarea continutului de apa din betonul proaspat:

[%]

unde: m – masa betonului roas at su us incercarii de laborator

100%bp

bubp

m

mm A

mbu – masa materialului rezultat dupa uscarea betonului, g



8/23

ETONUL DE CIMENT


–

betonuluiCantitatea de apa separata pe unitatea de suprafata, Ts in cazul unei probe de

beton proaspat, pregatita in anumite conditii, intr-un vas cilindric este raportul

dintre volumul apei separate extrasa la suprafata betonului, la anumite intervale

de timp, Vs (cm3) si aria suprafetei betonului proaspat (cm2):

3 2V s

Este o caracterist ica importanta deoarece poate provoca reducerea rezistentelor

fizico-mecanice la nivelul suprafetei de rulare.

S s



9/23

ETONUL DE CIMENT


Volumul de aer oclus – se determina pe principiul eliminarii aerului din betonul

proaspat cu ajutorul apei. Este raportul dintre diferenta intre volumul probei de3

aerului V1, (cm3

) si volumul probei de beton luata pentru determinare V (cm3

):

[%]1001V V

V aer

Volumul de aer oclus este cuprins intre 3 si 6% pentru betoanele de ciment

rut iere. Procentul prea mic produce degradari din inghet-dezghet iar procentulrea mare scade rezistenta betonului.

Volumul de aer oclus scade cu cresterea duratei de amestecare, a duratei de

transport si a duratei de vibrare.



10/23

ETONUL DE CIMENT

Conform NORMATIV pentru executarea îmbracamintilor rutiere din beton de

ciment în sistemele cofraje fixe si glisante, NE 014-2002

Caracteristica betonuluiValoarea

Metoda de încercareo ra e xe o ra e g san e

Consistenta prin metoda:

- tasarii, mm;30 ±10 - STAS1759

- grad de compactare; 1,15...1,35 1,15...1,35 STAS1759

- remodelare Vebe, s - 10...5 STAS1759

Densitatea aparenta, kg/m3 2400 ± 40 2390 ± 30 STAS 1759

Continutul de aer oclus, % 3,5 ± 0,5 4,5 ±0,5 STAS 5479



11/23

ETONUL DE CIMENT

Densitatea aparenta a betonului intarit (masa unitatii de volum, inclusiv goluri le) –

se determina pe epruvete cubice, prismatice, cilindrice, carote. Este raportul

dintre masa epruvetei, m (kg) si volumul epruvetei, V (m ):

[kg/m3]1000V

map

Densitatea betoanelor de ciment rutiere intarite: > 2200kg/m3

Compactitatea si porozitatea – caracteristici ce influenteaza rezistenta la inghet-, , .

Compactitatea – raportul dintre densitatea aperenta ap si densitatea absoluta, :

[%]100

apC

Porozitatea totala:[%]

Betonul rutier se considera com act atunci cand orozitatea totala este de 5 .. 7

C P 100

%.



12/23

ETONUL DE CIMENT

CARACTERISTICILE BETONULUI INTARIT

Rezistenta la compresiune – criteriu de apreciere a calitatii betonului. Se

prelevate din betonul proaspat sau din imbracaminte.

Rezistenta la compresiune Rc este raportul dintre forta de rupere citita la

manometru prese rau ce, s ar a nom na a a supra ete e re er nta,

masurata pe epruveta, A (mm2):

N/mm2P Rc



13/23

ETONUL DE CIMENT


Rezistenta la intindere – se ia in considerare pentru stabilirea durabilitatii

lucrarilor. Se determina prin metode indirecte:

- incercarea la despicare

Rezistenta la intindere din despicare Rtd pe cuburi sau cilindri, este raportul dintre

forta de rupere, P (N) si marimea sectiunii verticale de rupere a epruvetei saucarotei, A (mm2): P2

[N/mm2]

- incercarea la incovoiere

Rezistenta la intindere prin incovoiere Rt pe prisme este: [N/mm2]

At

2PLc Rt unde P este forta de rupere (N)

L - distanta dintre reazeme (mm)

b – latimea probei (mm)

–

c = 0.875 pentru betoane cu agregate grele

c = 0.925 pentru betoane cu agregate usoare



14/23


15/23

ETONUL DE CIMENT


Rezistenta caracteristica la incovoiere Rkinc – pentru determinarea clasei betonului

incincinck t R R [N/mm2]

inc este rezistenta la incovoiere medie a celor n rezultate analizate, N/mm2

t parametru statistic (coeficient Student)

inc – abaterea medie patratica a rezistentelor la incovoiere

1

))(/1( 22

n

Rn R incincinc



16/23

ETONUL DE CIMENT


Gelivitatea (rezistenta la inghet-dezghet) – se defineste, in functie de tipul

metodei:

- metoda distructiva: numarul maxim de cicluri de inghet-dezghet succesive pe

care epruvetele de beton dupa 28 zile pot sa le suporte fara a suferi o reducere a

rezistentei la compresiune si o pierdere de masa mai mare de 25%, respectiv 5%

ata e epruvete martor

- metoda nedistructiva: numarul maxim de cicluri de inghet-dezghet succesive pecare e ruvetele de beton du a 28 zile ot sa le su orte fara a suferi o reducere a

modulului de elasticitate dinamic cu mai mult de 15%

Betonul de ciment rut ier trebuie sa aiba un grad de gelivitate peste G100.



17/23

ETONUL DE CIMENT


Contractia betonului – micsorarea in timp a volumului betonului cand acesta se

intareste in aer.

Se stabileste prin masurarea distantelor intre repere fixate pe epruvete prismatice,pastrate la temperatura si umiditate constante. La o varsta oarecare t, contractia

betonului c este:

[mm/m]

0

0

L

t

c

0 – ,

t – distanta pe microcomparator la timpul t, mm

L0 – distanta intre reperele epruvetei, m

Contractia are efecte negative asupra betoanelor rut iere. Se iau masuri pentrumicsorarea ei: reducerea raportului apa/ciment, pastrarea in regim umed,

revibrarea etc.



18/23

ETONUL DE CIMENT


Conform NORMATIV pentru executarea îmbracamintilor rutiere din beton de

ciment în sistemele cofraje fixe si glisante, NE 014-2002

Caracteristicile betonuluiClasa betonuiui rutier

BcR 3,5 BcR 4,0 BcR 4,5 BcR 5,0

1. rezistenta caracteristica la încovoiere ( )

determinata la 28 zile pe prisme de 150 x 150 x

600 mm conf. Anexei III.1 (N/mm2)

3,5 4,0 4,5 5,0

2. Rezistenta medie la compresiune (Rc)

determinata la 28 zile, pe cubur i cu latura de 150

mm, fragmente de prisme cu latura sectiuni i de

150 mm, conform STAS 1275 sau pe carote

30 35 40 45

,

3. Gradul de gelivitate al betonului determinat

conf, STAS 3518G100 G100 G100 G100



19/23

ETONUL DE CIMENT

CALCULUL COMPOZITIEI BETONULUI DE CIMENT

Consta in:

- stabilirea dozajelor pentru materialele componente

-

Se face in functie de:

- clasa betonului, stratul in care betonul se va uti liza, categoria drumului, clasa

tra cu u

- tipul de ciment

- natura agregatelor naturale

Dozajele medii de ciment C’ sunt cele prevazuta in tabelul de mai jos:Tipul cimentului Cantitatea, kg/m3 Clasa betonului

CD 40 sau P 45 350 - 370 BcR 5,0

CD 40 sau P 45 330 - 350 BcR 4,5

P 40 350 - 370 BcR 4,5

P 40 330 - 350 BcR 4,0

P 40 310 - 330 BcR 3,5



20/23

ETONUL DE CIMENT

Raportul apa/ciment (A/C) are valorile maxime de mai jos:

- 0.45 pentru betoane cu granulozitate continua

- 0.47 pentru betoane cu granulozitate discontinua

- 0.52 pentru betoane cu adaos de cenusa de termocentrala

’

[kg/m3]')/(' xC C A A

Un beton de ciment rutier cu o compozitie corect stabil ita va avea asigurata o

buna lucrabilitate, rezistenta si durabilitate, in conditiile uti lizarii unei cantitati de

.



21/23

ETONUL DE CIMENT

STAS 183-1/1995



22/23

ETONUL DE CIMENT


Granulometrie conform STAS 183-1/1995 (cofraje fixe)

- Imbracaminti intr-un singur strat cu agregate 0-25mm:

- Imbracaminti intr-un singur strat cu

-



23/23

ETONUL DE CIMENT


Granulometrie conform STAS 183-2/1995 (cofraje glisante) – zona hasurata

- Imbracaminti intr-un singur strat cu agregate 0-25mm:

- Imbracaminti intr-un singur strat cu

-


curs 9 drumuri iii partea i

Documents