ESUTURILE

Se ntlnesc n structura organelorProvin din diviziunile micotice succesive ale celulei ou sau ziarului i prin diferenierea acestora .

Clasificare :

esut epiteliale ,esut conjunctive ,musculare , nervoase.

ESUTURILE EPITELIALE

Sunt alctuite din celule de forme i dimensiuni variateNu sunt vasculare i se hrnesc prin difuziune din esutul conjunctiv adiacent de care sunt separate printr- o membrana bazala .

Clasificare: epiteliu de acoperire , epiteliu glandulare i epiteliu senzoriale .

Epiteliu de acoperire

au rol de protecie se gsesc la suprafaa corpului ( epiderma) sau cptuesc interiorul organelor cavitareSunt alctuite din celule strns unite intre ele , de forme variate i dispuse pe unul sau mai multe straturi Dup numrul straturilor se clasifica n : unistratificate , pseudostratificate i pluristratificate.

Epitelii unistratificate

sunt alctuite d ntr-un singur strat de celule de forme diferite-dup forma celulelor se clasific n: Epitelii pavimentoase simple : pleura, pericardita Epitelii cubice simple: bronhiole Epitelii cilindrice simple : mucoasa stomacului , intestinului ..-Au rol de protecie i de a permite traversarea lor de diferite substane

Epitelii pseudostratificate

sunt alctuite dintr un singur strat de celule cu nucleii dispui la nlimi diferite dnd impresia de falsa stratificare se ntlnesc n trahee i bronhiile mari Epitelii pluristratificate

sunt alctuite din mai multe straturi celulare dup forma celulelor straturile superficiale se clasific n: epitelii pluristratificate pavimentoase cheratinizate (epiderma) i necheratinizate(mucoasa esofagiana ) epitelii pluristratificate cubice epitelii pluristratificate cilindrice

Epiteliile glandulare

sunt alctuite din celule ce au capacitatea de a produce i elimina diferite substane

se asociaz cu tesutul conjunctiv, cu vase de snge i nervi constituind glande

dup prezena sau absena canalelor de extracie a produilor glandele se clasific n : exocrine , endocrine si mixt

Glandele exocrine

prezint canale de excreie a produilor care se pot varsa fie la exteriorul organismului( glandele sudoripare) fiie n interiorul unor organe cavitare( glandele salivare, gastrice )

Glandele endocrine

nu prezint canale de excretie , iar produi secretati denumii hormoni se vars direct n snge sau limfa

exemplele :hipofiza ,tiroida ,suprarenale

Glande mixte

prezint att secreie exocrin ct i endocrin exemple : pancreas , goale

Epitelii senzoriale

Sunt alctuite din celule ce au capacitatea de a recepiona diferite informaii din mediul extern sau intern de a le transforma n influxului nervos. Se ntlnesc n structura unor organe de simt ( epiteliu olfactiv , gustativ)

ESUTURILE CONJUNCTIVE

Sunt foarte variate si indeplinesc o serie de funcii precum : de susinere ,de hrnire, de protectie ,de formare a elementelor figurate ale sangelui.

Tesuturi conjunctive moi:A. tesut conjunctiv lax; B. tesut reticulat; C. tesut fibros; D. tesut adipos.Sunt alctuite din : - celule conjunctive de diferite forme i dimensiuni ,distantate intre ele -fibre conjunctive : de colagen ,reticulina ,elastin;-substanta fundamental care poate fii : moale, semidura i dur .

Dupa natura substanei fundamentale se clasifica n :- tesuturilor conjunctive moi ; -tesuturi conjunctiv semidure- esuturi conjunctive dure ;

esuturile conjunctive moi

-substanta fundamental este moale -sunt foarte variate si se clasifica in: tesutul conjunctiv moale lax,adipos , reticulat , elastic i fibros

Tesutul conjunctiv lax :

-prezint cele trei componente (celule, fibre, substanta fundamental ) n proporii aproximativ egale -nsoete alte tesuturi ( tesutul epitelial ) - are rol trofic Tesutul conjunctiv adipos :-este format din celule mari ovoide, ce acumuleaz central grasimi mpingnd nucleul spre periferie- se ntlnete n hipoderm avnd rol n termoreglare si n jurul unor organe avnd rol de protecie mecanic

Tesutul conjunctiv reticulat : -prezint numeroase fibre fine de reticulina ce formeaz o retea n ochiurile creia se gsesc celule din care se vor diferentia elementele figurate ale sangelui - se gaseste in maduva rosie a oaselor, ganglioni limfatici etc -are funcie hematogena

Tesutul conjunctiv elastic :

-conine predominant fibre de elastin -se intalneste tunica medie a vaselor de snge

Tesutul conjunctiv fibros:

- contine predominant fibre de colagen ce asigura o buna rezistenta mecanica -se intalneste in tendoanele muschilor si capsulele ce acoper diferite organe ( rinichiul ,ficatul)

Tesuturile conjunctive semidure

-substana fundamental reprezentanta de condrina este semidura fiind moderat impregnat cu sruri de Ca si Na ; - celule cartilaginoase condrocite, sunt grupate cte 2-3 si sunt n cavitati ale substantei fundamentale denumite condroplaste - nu sunt vascularizate ,hrnirea realizandu-se prin difuziune din pericondru -membran conjunctivo- vascular ce acoper cartilajul -se clasifica n : esut cartilaginos hialin , elastic si fibros

Tesutul cartilaginos hialin prezinta fibre conjunctive putine si foarte fine conferind substanei fundamentale un aspect clar -formeaz cartilaje costale, traheale, laringeale etc

Tesutului cartilaginos elastic : -contine predominant fibre elastice -se ntlnete n pavilionul urechii i epiglota

Tesutul cartilaginos fibros :

-are celule putine fiind foarte bogat in fibre care i confera o rezistenta foarte mare -formeaz discurile intervertebrale i meniscurile articulare

Tesuturile conjunctive dure : -sunt reprezentate de tesutul osos -substanta fundamentala este dura fiind puternic impregnata in saruri de Ca si P -tesutul osos este alcatuit din : 1.celule osoase reprezentate de : a.osteoblaste -celule osoase tinere ce secreta oseina b.osteocite celulle osoase adulte de forma stelata cu numeroase prelungiri ,adapostite in cavitati ale substantei fundamentale numite osteoplaste c. osteoclaste celule osoase gigant cu un puternic echipament enzimatic ,ce au rol in procesele de formare a oaselor ; 2.fibre conjunctive de colagen si reticulina 3.substanta fundamentala formata din doua componente : a. componenta organica 34 % reprezentata de oseina b. componena minerala 66%reprezentata de saruri de Ca si P 4. prin impregnare cu saruri minerale substanta fundamentala devine dura si formeaza lamele osoase 5. dupa modul de dispunere al acestora ,tesutul osos se clasifica n tesut osos compact si tesut osos spongios .

Tesut osos compact : -se gaseste in diafiza oaselor lungi si la suprafata epifizelor ,a oaselor scurte si late -lamele osoase sunt dispuse sub forma de cercuri concentrice in jurul unui canal Havers ce contien tesut conjunctiv cu vase de sange si nervi -un canal Havers cu lamelele osoase dispuse concentric si osteocitele din osteoplaste formeaza un sistem haversian sau osteon unitate structurala si functionala a tesutului osos compact

Tesut osos spongios -se ntalneste n epifizele oaselor lungi si la interiorul oaselor scurte si late -lamele osoase denumite trabecule sunt dispuse intamplator si se intretaie delimitand cavitati numite areole in care se gaseste tesut conjunctiv reticulat

TESUTUL MUSCULAR

este alctuit din celule specializate denumite fibre musculare ce au capacitatea de a se contracta sub aciunea unui stimul dup caracteristicile structurale i funcionale , esutul musculare se clasifica in : tesutul muscular striat ,neted si cardiac

Tipuri detesut muscular: A. striat scheletic; B. striat de tip cardiac; C. neted visceral Tesutul muscular striat

intr n alctuirea muchilor striai reprezentati , n marea lor majoritate, de muschi scheletici este alctuit din fibre musculare striate ce prezint urmatoarele caracteristici sunt celule alungite avnd lungimea pn la 10 -12 cm i diametrul pana la 0,5 mm sunt formate din : sarcolema ( membrana celulara) , sarcoplasma (citoplasma) i numeroi nuclei dispui periferic prezint aspect striat datorit alternantei discurilor clare i ntunecate ale miofibrilelor

Tesutul muscular neted

intr n alctuirea muschilor netezi ce se gsesc n structura organelor interne este alctuit din fibre musculare netede ce prezint urmtoarele caracteristici : sunt fusiforme avand lungimea pana la 0,5 mm sunt alctuite din sarcolema, sarcoplasma si un singur nucleu mare dispus central Tesutul muscular cardiac

formeaz miocardul( muchiul inimii ) este alctuit din fibre musculare striate cu dimensiuni mai mici dect fibrele striate scheletice ,ramificate la capete i cu un singur nucleu mic dispus central

TESUTUL NERVOS

este alctuit din neuroni i celulele gliale Neuronul este o celula specializata in generarea si conducerea influxului nervos este alctuit din corp celular i prelungirile neuronale

Corpul celular formeaz substana cenuie a sistemului nervos

Prelungirile neuronale sunt reprezentate de dendrite i axon axonul este o prelungire unica, subtire terminat cu o ramificaie prevazuta cu butoni terminali ; este nvelit de trei teci . teaca de mielina ,teaca Schwan si teaca Henle ; conduce influxul nervos de la corpul celular spre butonii terminali

Celulele gliale ( nevroglia) sunt mult mai numeroase dect neuronii au forme i dimensiuni diferite prezinta un numar variabil de prelungiri ramificate indeplinesc functii multiple : de sustinere ,de nutriie ,de sinteza a mielinei ,de fagocitare a neuronilor morti