SEMIOLOGIE MEDICALĂ - PARTE GENERALĂ

DEFINIŢIE Parte a medicinii care studiază simptomele și semnele bolilor în vederea diagnosticării.

semeion - semnlogos - ştiinţă, discurs

Semnele - sunt manifestări obiective ale bolii: • edemele membrelor inferioare (tumefiere)

Simptome - sunt manifestari subiective ale bolii: • cefalee (durerea de cap)

• Semiologia se foloseşte de simptome, semne, sindroame la care se adaugă investigaţiile paraclinice care ar trebui să fie ţintite pentru susţinerea diagnosticului

OBIECTIVE GENERALE: Însuşirea de către studenţi a noţiunilor fundamentale care reprezintă obiectul de activitate al

Semiologiei Medicale, disciplină care studiază simptomele şi semnele bolii, metodele examenului clinic şi tehnicile de investigare paraclinică.

OBIECTIVE SPECIFICE:     Dobândirea abilităţilor necesare pentru a interpreta principalele simptome şi semne ale omului bolnav, însuşirea metodelor examenului clinic (anamneză, inspecţie, palpare, percuţie şi auscultaţie), precum şi a tehnicilor de investigare paraclinică, scopul final constituindu-l elaborarea diagnosticului.

FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂFoaia de observaţie clinică (FO), reprezintă un act cu triplă semnificaţie: document medical şi ştiinţific,

medico-judiciar şi contabil. FO document medico-ştiinţific – cuprinde datele personale ale pacientului, diagnostic de internare, la 72 ore, şi dg. de externare, ziua şi ora internării precum şi datele de la externare.

FO cuprinde cinci părţi:Partea 1- datele personale ale pacientuluiPartea II – anamnezaPartea III – examenul obiectiv la internarePartea IV – foaia de evoluţie şi tratamentPartea V – epicriza

ANAMNEZA Constă în a sta de vorbă cu bolnavul despre boala sa şi contextul ei. Se face in conditii de confort si liniste Se saluta, se prezinta, scopul discutiei Expresia fetei, tonul, miscarile corpului Sa nu-i minimalizam problemele de la inceput Sa nu intrerupem brusc discutia Sa-i cerem date suplimentare cu tact

Metode in anamneza:Interviu a pacientului - anamneza pasiva (se lasa pacientul sa vorbesca)

- anamneza activa (i-se pun intrebari tintite)Se pot folosi bilete de iesire din spital sau alte acte medicale.Se verifica exactitatea datelor (nu si-a schimbat adresa?)Sa i se explice de ce sunt necesare informatiile.Motivele internarii Sunt problemele pentru care pacientul s-a prezentat la spital, cabinet.

• Sa se identifice care este problema cea mai importanta.• Sunt simptome sau semne.• Cum priveste pacientul aceasta problema ?

(frica, vinovatie, nepasare).

cuprind toate semnele şi simptomele pe care le poate preciza pacientul Ex.: ® dureri precordiale, palpitaţii, dispnee după efort – ne orientează spre o boală cardiacă; ® tuse productivă, junghi toracic, febră – spre o infecţie pulmonară; ® disurie, dureri lombare, frisoane, febră, urini tulburi – spre o infecţie urinară.

DATELE PERSONALE ALE PACIENTULUI cuprind date de identificare ale pacientului: nume, vârsta, sex, adresa şi număr de telefon, grup

sanguin, stare civilă, locul de muncă şi ocupaţia, data şi ora internării, dg.de trimitere şi dg.la internare. Asigurarea medicala, numele medicului de familie. Daca pacientul nu poate comunica, se iau date de la persoana care il insoteste. Se observa acuratetea si obiectivitatea pacientului.

VÂRSTA – imprimă anumite particularităţi ale bolilor depinzând de ea. în copilărie predomină bolile infecto-contagioase (scarlatina, rujeola, rubeola, varicela, tusea

convulsivă), boli congenitale, rahitismul etc în adolescenţă – angina streptococică cu complicaţiile ei, reumatismul poliarticular acut,

glomerulonefrita acută, cardita reumatismală; hepatita acută virală, tuberculoza pulmonară, boli hormonale legate de pubertate

adulţii pot avea orice patologie, unele fiind urmare a unor boli din copilărie (stenoza mitrală, insuficienţa mitrală, insuficienţa cardiacă), boli congenitale – hipertensiunea arterială esenţială, anemii hemolitice, ulcerul gastro-duodenal; boli câştigate prin anumite obiceiuri, alimentaţie, alcool, fumat, stress: ulcer, colecistite, diabet zaharat, HTA, dislipidemii, cardiopatia ischemică acută şi cronică, hepatite acute virale sau cronice, boli venerice, HIV, hemopatii maligne, cancer etc

vârstnicii au o patologie specifică legată de ateroscleroză, lacunarism cerebral, accidente neurologice, reumatismul degenerativ, emfizemul pulmonar, cancere cu diferite localizări, infarctul miocardic, boala Alzheimer

SEXUL Femeile:

– au aspecte fiziologice legate de menarhă, graviditate şi menopauză, precum şi boli specifice lor: metroanexite, fibrom uterin, chiste ovariene, cancerul de col şi corp uterin.mai frecvent apar stenoza mitrală, astmul bronşic, colecistite, litiaza biliară, colitele, infecţiile urinare, hipertiroidismul, tromboflebitele, lupusul eritematos diseminat, poliartrita reumatoidă, cancerul mamar

Bărbaţii: - orhiepididimita, adenomul şi cancerul de prostată, cancerul testicular; hemofiliile - mai frecvent apar

stenoza şi insuficienţa aortică, infarctul miocardic, cordul pulmonar cronic, bronşiectazia, ulcerul duodenal, guta, cancerul bronho-pulmonar, spondilita anchilozantă, trombangeita obliterantă etc

DOMICILIUL ŞI LOCUL NAŞTERII – pot uneori furniza date despre anumite zone geografice cu patologii specifice. Guşa endemică sau

distrofia endemică tireopată – apare în anumite zone cu conţinut scăzut de iod (Mţii Apuseni, Maramureş); Nefropatia endemică balcanică – o nefrită tubulo-interstiţială care apare mai ales în zona Dunării, la

graniţa cu Bulgaria şi Serbia (MH, DJ, CS) Talasemiile – anemii hemolitice congenitale care apar mai ales în Dobrogea, Delta Dunării şi frecvent în Grecia

Malaria – apărea mai ales în zonele mlăştinoase, unde era prezent ţânţarul anofel, actual eradicat în România dar boala este prezentă frecvent în ţările Africii

OCUPAŢIA ŞI LOCUL DE MUNCĂ – oferă date importante mai ales în cazul unor boli profesionale: minerii (silicoza, antracoza, silico-

tuberculoza), muncitorii din industria morăritului – boli pulmonare, din inds. solvenţilor organici - aplazii medulare,etc.ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICELa femei ciclul menstrual - la ce vârsta s-a instalat (menarha), daca este regulat sau nu, daca este abundent avorturi

- câte, daca au fost provocate (la cerere) sau spontane (în toxoplasmoza)

sarcini - câte, daca au evoluat cu probleme (disgravidie) greutatea fatului la nastere: daca a fost > 4 kg. mama poate fi diabetica daca consuma anticonceptionale orale: risc de boala coronariana, tromboze, embolii pulmonare

menopauza - la ce vârsta s-a instalat

La barbati: - tulburari de dinamica (orientare) sexuala- andropauza

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE• Ce boli au membrii familiei ?

Sunt boli cu predispozitie genetica:- HTA, accident vascular cerebral, diabet, guta, obezitate - litiaza renala, boli ale tiroidei- astm, alergii, neoplasme- epilepsie, boli psihice, boli reumatice- alcoolism, hemofilie.

ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE• Ce boli si cind le-a avut ?

- Boli infectioase: varicela, rujeola, tuse convulsiva, parotidita epidemica, pneumonii, TBC, scarlatina, amigdalite, RAA, hepatite, boli venerice, boli parazitare, tropicale.

- Alergii: - polen, alimente, medicamente. - Bolii psihice - tratament la psihiatru sau psiholog - Operatii - daca au fost complicatii - Boli cronice - a avut alte internari, cu ce diagnostic?

CONDITII DE VIATA SI MUNCA• conditiile de locuit necorespunzatoare (igrasie, frig, aglomeratie, alimentarea cu apa de la fântâni

necontrolate)• conditiile de alimentatie: carente alimentare, dezechilibre alimentare (vegetarieni), excese alimentare. • somajul • starea civila: casatorit, vaduv, divortat. • la batrâni: daca au familie sau sunt singuri

Factori de risc profesionali: • frigul, umezeala, zgomotul, trepidatiile • stresul psihic• toxice la locul de munca: favorizeaza bolile profesionale (silicoza)

Alcoolul: - creste riscul pentru hepatita cronica si ciroza hepatica, TBC pulmonar (prin carente alimentare), cardiomiopatie alcoolica si boli neurologice.

Pacientii pot fii:® neconsumatori

® consumatori ocazionali ® consumatori "sociali": consuma zilnic cantitati mici, fara a se îmbata. ® consumatori mari: consuma zilnic >100 g alcool. Fumatul: creste de 5x riscul pentru boala coronariana, ulcer si pentru cancer pulmonar, laringian, gastric,

pancreatic. Utilizarea de lunga durata a anumitor medicamente:

® Antinevralgice (toxic renal si hematologic). ® Contraceptive orale® Antireumatice cresc TA si riscul cardiovascular® Droguri: morfina, cocaina, heroina etc.

ISTORICUL BOLIIEste o detaliere cronologica: ® debutul bolii, evolutia simptomelor, tratamentul.Se reiau motivele internarii si se dezvolta, se leaga de alte simptome. Simptomele se descriu amanuntit: - calitatea - durerea: intepatura sau surda

- durata - in angina 5-20 min, in infarct - ore sau zile.- localizarea si zona de iradiere a durerii- conditii de agravare, ameliorare

simptome asociate - la durerea din infarctul miocardic pot fi asociate transpiratii, anxietate, palpitatii

Exemple de simptome si semne Adenopatii = ganglioni mariti, sensibiliAltralgie = durere a articulatiei Artrita = durere cu tumefactie, roseata, caldura locala si Cianoza = coloratie albastra-mov a tegumentelor si mucoaselorDiplopie = vedere dubla Disfagie = dificultate in a inghitiDisfonie = ragusealaDispnee = dificultate in a respiraDisurie = dificultatea de a urinaEchimoze = vinataie pe tegumente Epistaxis = singerare din nasFotofobie = nu suporta luminaFosfene = vede "puncte luminoase" Hematemeza = varsatura cu singeHemoptizie = sângerare din caile respiratoriiLimitarea miscarilor articulareMelena = scaun cu singe digerat, este: negru, moale, lucios " ca smoala"Oligurie = urineaza putin pe 24 ore (sub 500 ml)Ortopnee = dificultate in respiratie daca sta culcat la orizontala (pe cite perne doarme?) Palpitatii = tulburari ale batailor cardiacePolachiurie = urineaza desPoliurie = volum mare de urina pe 24 ore (diureza crescuta)Polidipsie = bea lichide in cantitati mariPolifagie = consuma alimente in cantitati mariSincopa = pierdere brusca, de scurta durata a cunostiintei.Vertij = senzatia ca totul se invirte in jurul sau.Tinitus = zgomote in urechiWheezing = expir prelungit si zgomotos

EXAMENUL OBIECTIV GENERAL INSPECŢIA – constă în observarea vizuală a semnelor de boală pe toată suprafaţa corpului şi în cavităţile

accesibile . Inspecţia se va începe cu extremitatea cefalică, urmată de gât, torace, membrele superioare, abdomen şi membrele inferioare.

® Este imperios necesar de a efectua examenul în poziţie statică şi apoi în mişcare PALPAREA -decelează modificările superficiale sau mai profunde produse de boală şi se efectuează prin

utilizarea pulpei degetelor sau a mâinii.Toate modificările decelate vor fi descrise prin localizarea lor în raport cu regiunile topografice ale corpului, mărimea, forma, conturul, consistenţa, sensibilitatea spontană sau la palpare şi mobilitatea lor.

PERCUŢIA - se face digito-digital, prin utilizarea degetului mijlociu al mâinii drepte care loveşte, ca un ciocănel, degetul mijlociu al mâinii stângi, care este aplicată pe suprafaţa zonei cercetate.

® poate fi: - superficială, când explorează zone până la 3-5m. adâncime, - profundă, când explorează la o adâncime de 7 cm Sunetul mat (matitatea) – este dată de prezenţa unor ţesuturi sau organe fără conţinut aerian, cum ar fi masa

musculară, ficat, splină sau de un proces patologic dens, cum ar fi o colecţie de lichid sau o tumoră. Sonoritatea – este sunetul evidenţiat prin percuţia zonei plămânilor, fiind dată de conţinutul aerian normal al

alveolelor pulmonare. Timpanismul – este o varietate de sonoritate dar mai intens, de tip muzical, dat de un conţinut aerian în spaţii

închise, cu pereţi regulaţi, cum ar fi stomacul, intestinele (fiziologic) sau în cavernele pulmonare, patologic.

Hipersonoritatea – are caractere intermediare între sonoritate şi timpanism şi e dată de prezenţa unei cantităţi crescute de aer în organe normal sonore. Un ex. ar fi emfizemul pulmonar

Submatitatea – este un sunet intermediar între sonor şi mat, dat de diminuarea conţinutului aerian faţă de situaţia normală (lichid în cavitatea pleurală dar în cantitate mică).

ASCULTAŢIA - este metoda de percepere a zgomotelor normale sau patologice la nivelul organelor. ® Prin ascultaţie se pot decela sunetele produse de mişcările respiratorii, de activitatea cordului, de

mişcările intestinale

STAREA PSIHICĂSe apreciază în timpul efectuării anamnezei, prin conversaţia cu bolnavul, când se poate observa comportamentul pacientului.

TULBURĂRI DE PERCEPŢIE ŞI SENSIBILITATE - pot fi de tipul halucinaţiilor, care sunt descrise de pacient ca fiind reale dar sunt percepţii false, vizuale, auditive, olfactive, tactile. Ele pot fi prezente în intoxicaţii grave, infecţii severe sau în boli psihice.

TULBURĂRI DE MEMORIEScăderea memoriei – apare la vârstnici cu ateroscleroză, în intoxicaţii grave, la astenici sau surmenaţi. Pierderea memoriei – amnezia – apare la pacienţii cu epilepsie, în caz de traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale etc.

TULBURĂRI DE GÂNDIRE Bradipsihia – gândirea întârziată – apare în hipotiroidism sau în stări depresive. Obsesia – este o idee sau o imagine repetată în timp, de care pacientul nu se poate debarasa, deşi

este conştient că situaţia nu este normală. Ea apare în cazul unor astenii severe psihice sau poate fi un simptom al schizofreniei.

Delirul – este un complex de idei false, trăite de bolnav ca şi reale şi apare în intoxicaţii, traumatisme cranio-cerebrale, tumori cerebrale, boli psihice sau infecţii grave.

TULBURĂRI DE AFECTIVITATE Hipertimia – este o accentuare a trăirilor afective, manifestată prin euforie sau anxietate (teamă fără cauză,

încordare). Apare în angina pectorală, nevroze, surmenaj, toxicomanii etc. Hipotimia sau apatia – constă în diminuarea sau dispariţia sensibilităţii la suferinţă şi apare în nevroze,

stări terminale ale unor boli grave.

TULBURĂRI DE CONŞTIINŢĂConştiinţa este capacitatea de integrare a pacientului în timp şi spaţiu Somnolenţa (torpoarea) – bolnavul este moleşit, vorbeşte cu greutate şi de obicei este febril sau

surmenat. Obnubilarea – bolnavul are dificultatea de a se orienta temporo-spaţial şi apare în stări grave, în

intoxicaţii şi infecţii grave, în encefalopatii de diverse etiologii: hepatice, hipertensive, etc. Stupoarea – este o tulburare gravă a conştiinţei, cu dezorientare temporo-spaţială evidentă, amnezie

– pierderea memoriei – şi survine în cazul tumorilor cerebrale, în encefalopatii sau în stări toxice grave. Pierderea cunoştiinţei – se întâlneşte în trei situaţii diferite:

lipotimia sau leşinulsincopa sau pierderea bruscă şi tranzitorie a cunoştiinţeicoma – pierderea cunoştiinţei pentru o perioadă mai îndelungată de timp care apare în situaţii grave: diabet zaharat complicat cu acidocetoză, insuficienţa renală în stadiul de uremie, insuficienţa hepatică, etc.