9.borderou parte generala caiete sarc
TRANSCRIPT
BORDEROU
I.PARTE GENERALA
1.Borderou piese scrise
2.Lista semnaturi
3.Memoriu general
4.Listele cu cantitatile de lucrari
5.Tabel anexa cu cantitatile de lucrari
6.Programul pentru controlul calitatii lucrarilor
7.Graficul general de realizare a investitiei
8.Urmarirea comportarii in exploatare
INTOCMIT,
Ing.Elena Tambozi
BORDEROU
II. CAIETE DE SARCINI
1. Borderou piese scrise2. Lista semnaturi3. Caiet de sarcini terasamente
4. Caiet de sarcini fundatie piatra sparta
5. Caiet de sarcini macadam
6. Caiet de sarcini rigole si santuri pavate cu elemente prefabricate
7. Caiet de sarcini podete tubulare8. Caiet de sarcini imbracaminti asfaltice
INTOCMIT,
Ing.Elena Tambozi
CAIET SARCINI STRAT DE BAZA
MACADAM
GENERALITATI1. OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia macadamului ordinar si folosite ca strat de baza1.2. El cuprinde conditiile tehnice de executie si de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialele folosite si straturile realizate.
1.3. Macadamul ordinar, conform STAS 179-95, este alcatuit dintr-un sort monogranular de piatra sparta, cilindrat pana la fixare, apoi impanat cu split sau criblura raspandit(e) uniform, udat si cilindrat pana la inclestare, dupa care urmeaza umplerea golurilor ramase cu savura sau nisip si cilindrarea in continuare, pana se asigura inclestarea pietrei (fixarea definitiva).
1.4. Tipurile de macadamuri ordinare, se aplica pe drumuri si strazi tinand seama de clasa tehnica si categoria acestora, conform tabelului1.
Tabel 1
Tipul macadamuluiModul de penetrareTipul de liant bituminosRolul stratuluiClasa tehnica a drumului si categoria tehnica a strazii
Macadam ordinar--Strat de bazaII-IV pentru drumuri
2. PREVEDERI GENERALE2.1. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.2. In cazul in care se vor constata abateri de laprezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
CAPITOLUL I
NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE
1. MATERIALE GRANULARE
1.1. Materialele granulare folosite la executia straturilor de macadam sunt urmatoarele:
Macadam ordinar:- piatra sparta sort 40-63, conform STAS 667/2001
split sort 8-16 sau 16-25, conform STAS 667/2001
savura sort 0-8, conform STAS 6672001
nisip natural 0-3 sau 0-7, conform STAS 662/2002
1.2. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet, fara urme vizibile de dezagregare fizica, chimica sau mecanica, omogen in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, cu structura omogena si compacta.
1.3. Caracteristicile mecanice ale agregatelor, precum si continutul lor de impuritati trebuie sa respecte prevederile din tabele 2 si 3.
NISIP Conditii admisibile
Tabel 2
DOMENII DE UTILIZARE
MACADAM ORDINAR
Umplerea golurilor dupa impanareProtectie
SORTUL0 - 73 - 7
GRANULOZITATE
-continut de fractiuni sub 0,02 mm %
pentru imbracaminte1530-
CONTINUT DE IMPURITATI
- corpuri straine
- humus (culoarea solutiei de hidroxid
de sodiu)
- mica liberanu se admit
-
-nu se admit
-
-
AGREGATE CONCASATE Conditii de admisibilitate
Tabel 3
CARACTERISTICICONDITII DE ADMISIBILITATE
SavuraCribluraPiatra sparta si split
1234
Corpuri strainenu se admitnu se admitnu se admit
Fractiuni fine (parti levigabile)-max.0,5%-
Granulozitateconf.tabel 5conf.tabel 5conf.tabel 5
Aspect si forma granulelor-conf.tabel 5conf.tabel 5
Rezistenta la compresiune a rocii pe epruvete in stare uscata N/mm2 min.
- pentru imbracaminti-150150
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normala, % min.
- pentru imbracaminti-7070
Uzura cu masina tip Los Angeles max.
- pentru imbracaminte-2225
Uzura cu masina tip Deval (coeficient de calitate) min.
- pentru imbracaminte-1212
Rezistenta la sfaramare prin soc pe piatra sparta-8080
Rezistenta la inghet dezghet
-coeficient de gelivitate
-coeficient de inmuiere pe epruvete-
-0,3
250,3
25
Observatii: Pentru drumurile cu trafic mediu si usor, rezistentele la compresiune pe
epruvete pot fi micsorate cu pana la 20% iar coeficientul de inmuiere
poate fi de maxim 35%.
1.4. Din punct de vedere al dimensiunilor si formelor diverselor sorturi de agregate, trebuiesc indeplinite prevederile tabelului 4.
GRANULOZITATEA AGREGATELOR Conditii de admisibilitate
Tabel 4
Denumirea curentaSortulDimensiuni mmCantitatea de granule ce trece prin ciurPiatra necorespun-
zatoare dim.
% max.Forma
superior
%inferior
%
Savura0-80895100--Poliedrica: raportul 1:b:a
min.1:0,5:0,25
b/a > 0,50
c/a > 0,25
Split8-6
16-25
25-40816
1625
254095100
95100
95100010
010
01015
15
15
Piatra sparta40-6340..639010001015Poliedrica: raportul 1:b:a
min.1:0,66:0,33
b/a > 0,66
c/a > 0,33
Criblura3-8
8-16
16-253.158
816
162595100
95100
95100010
010
01015
15
5
1.5. Caracteristicile fizice ale rocii de provenienta (densitate, densitate aparenta, compactitate, porozitate totala, absorbtie de apa la presiune normala si coeficient de saturatie, densitate in gramada si volumul de goluri) trebuie sa corespunda standardelor sau documentelor tehnice normative in vigoare, pentru roca respectiva.
1.6. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale.Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare cu alte sorturi.
1.7. Aprovizionarea agregatelor de la furnizor se va face numai dupa ce se constata ca acestea corespund conditiilor impuse de prezentul caiet de sarcini si se vor lua toate masurile necesare pentru a le feri sa se impurifice in timpul transportului.
1.8. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului 5.
1.9. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate si declaratiile de conformitate emise de furnizor
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
2. APA
2.1. Apa utilizata la executia straturilor de macadam ordinar sau penetrat poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-84.
Metodele de determinare sunt reglementate prin acelasi STAS 790-84.
2.2. Verificarea se face la inceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori seobserva ca se schimba caracteristicile acesteia.
2.3. In timpul utilizarii pe santier se va urmari ca apa sa nu se polueze cu detergenti, materiale organice, uleiuri, argile, etc.
3. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE EXECUTIA MACADAMULUI
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laborator sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 6.
Tabel 6
MaterialulActiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verificaFRECVENTA MINIMAMetode de determinare conf.STAS
La aprovizionareLa locul de punere in opera
12345
Nisip naturalExaminarea datelor inscrise in certificatul de calitateLa fiecare lot aprovizionat--
Natura mineralogicaCate o incercare pentru fiecare sort si fractiuneO incercare la 5000 mc4606-80
GranulozitateaO incercare pentru fiecare fractiune si sursaO incercare la 500 mc4606-80
Echivalent de nisip (EN)O incercare pentru fiecare fractiune si sursaO incercare la 200 mc730-89
Continut de impuritatiIn cazul in care se observa prezenta lorOri de cate ori apar factori de impurificare4606-80
Agregate concasateExaminarea datelor inscrise in certificatul de calitateLa fiecare lot aprovizionat--
Corpuri straineIn cazul in care se observaOri de cate ori apar factori de impurificare-
Fractiunea fina 00,009 mmO incercare pentru fiecare fractiune si sursaO incercare la 500 mc730-89
GranulozitateaO incercare pentru fiecare fractiune si sursaO incercare la 500 mc4606-80
Aspectul si forma granulelorO incercare pentru fiecare fractiune si sursaO incercare la 5000 mc4606-80
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normalaO incercare pentru fiecare fractiune si sursaO incercare la 5000 mc730-89
Uzura cu masina tip Los AngelesO incercare pentru fiecare fractiune si sursaO incercare la 5000 mc730-89
Rezistenta la sfaramare prin soc pe piatra spartaO incercare pentru fiecare fractiune si sursaO incercare la 5000 mc730-89
Natura mineralogicaCate o incercare pentru fiecare sortO incercare la 5000 mc4606-80
CAPITOLUL II
COMPOZITIA MACADAMURILOR
1. MACADAMUL ORDINAR
Granulozitatea sorturilor de materiale granulare si cantitatile orientative de
materiale necesare executarii macadamului ordinar ca imbracaminte sunt aratate in tabelul 7.
Tabel 7
MaterialeMacadam folosit la imbracaminte
Piatra sparta, kg/mp175180
Split, kg/mp2024 *
Savura sau nisip, kg/mp3540 **
Nisip sau savura, kg/mp1518
Apa, l/mp3035
Nota:*) Cand piatra sparta provine din roci cu densitate mijlocie (calcar, gresii, etc.) consumul de split se poate reduce la 1822 kg si respectiv la 1418 kg/mp, micsorandu-se corespunzator piatra sparta.
**) Numai savura sau numai nisip ori dintr-un amestec in parti egale.
CAPITOLUL III
CONDITIILE TEHNICE
1. ELEMENTELE GEOMETRICE
1.1. Elementele geometrice pentru straturile de macadam ordinar, sa respecte prevederile din tabelul 9.
Tabel 9
Elementele geometriceMacadam ordinar
Strat de baza
Grosimea in cm:
- inainte de cilindrare
- dupa cilindrare12
10
LatimeaDepaseste cu 0,25 m pe ambele parti, latimea partii carosabile
Pantele transversale si forma2.5%-3 %
acoperis cu pante egale
Declivitatile in profil longitudinalmax. 7 %
1.2. Grosimile din tabelul 9 si consumurile din tabelele 7 si 8 sunt orientative; la executie se va realiza grosimea prevazuta in proiect.
2. ABATERILE LIMITA SI DENIVELARILE ADMISIBILE
Abaterile limita locale admise la grosime, latime si cotele profilului in lung,precum si denivelarile admise in profil transversal si longitudinal sunt aratate in tabelul 10.
Tabel 10
Abaterea la:Valoare limita admisa
Macadam ordinarMacadam penetrat sau semipenetrat
Grosime( 10%( 10%
Latime( 5 cm( 5 cm
Profil transversalmax. ( 2 mm/mmax. ( 6 mm sub lata de 3 m
Cote in profil longitudinal( 5 cm( 2,5 cm sau ( 3,5 cm *
Profile longitudinale
(deniv.sub lata de 3 m)max. 20max. 20
Nota: Valoarea de ( 2,5 cm este limita admisibila cand macadamul penetrat
este folosit ca imbracaminte si este incadrat intre borduri iar valoarea de ( 3,5 cm daca se lucreaza fara borduri.
CAPITOLUL IV
EXECUTIA STRATURILOR DE MACADAM
1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Macadamurile ordinare prevazute in prezentul caiet de sarcini se aplica pe straturi de fundatie, care trebuie pregatite si compactate conform caietelor de sarcini respective.Executia straturilor de macadam va incepe numai dupa ce a fost efectuata receptia straturilor de fundatie de sub acestea.
1.2. Pentru o cat mai buna realizare a macadamurilor se vor executa la inceperea lucrarilor sectoare preliminare de incercare, pe care urmeaza sa se stabileasca componenta atelierului de compactare, numarul optim de treceri si viteza rulourilor compactoare folosite la cilindrare si sa se definitiveze cantitatile de materiale.Cilindrarea trebuie astfel efectuata ca sa se evite slabirea impanarii prin ruperea muchiilor si rotunjirii pietrelor, cauzate de un numar prea mare de treceri.
1.3. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului in cuprinsul sectorului care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor va fi liniara si fara serpuiri.
1.4. Viteza rulourilor compresoare trebuie sa fie constanta si mai redusa la cilindrarea la uscat.
2. EXECUTIA MACADAMULUI ORDINAR
2.1. Pe suprafata fundatiei se asterne piatra sparta, sort 40-63, intr-un strat uniform si se cilindreaza la uscat pana la fixare, apoi se asterne splitul de impanare in minimum doua reprize, se stropeste succesiv cu apa si se continua cilindrarea pana la inclestare. Umplerea golurilor ramase se face cu savura sau nisip, asternute uniform in doua reprize, stropite si cilindrate concomitent pana la fixare definitiva.Asternerea pietrei sparte se face in grosime cat mai uniforma, folosindu-se in acest scop benzi-reper din agregatele naturale. Asternerea se face astfel ca marginile imbracamintei si suprafetei ei sa corespunda unei grosimi de 10 cm dupa cilindrare.Cilindrarea pietrei sparte se face cu compactori cu rulouri netede usoare (6t8t) si apoi cu compactori cu rulouri netede mijlocii (10t14t) pana la fixare. Asternerea si cilindrarea pietrei sparte se face prin verificarea continua la sablon.
2.2. Dupa fixarea pietrei sparte se face impanarea scheletului macadamului
prin asternerea uniforma a splitului in minimum doua reprize si prin stropire succesiva cu apa, concomitent cu cilindrarea. Cilindrarea se face cu compactori cu rulouri netede, mijlocii sau grele (peste 14t) pana la inclestare.Dupa asternerea fiecarei reprize se trece de 2 sau 3 ori cu compresorul cu rulouri netede, se uda cu apa si se continua cilindrarea pana la completa inclestare a stratului de macadam.
2.3. Dupa inclestare se face umplerea golurilor ramase cu savuri sau nisip asternut uniform in doua reprize stropite cu apa si cilindrate concomitent pana la fixarea definitiva.Fixarea definitiva a macadamului se considera terminata cand tamburii unui compactor greu, cu rulouri netede, nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata macadamului iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund in macadam si sunt sfaramate de rulouri (tamburi).
2.4. Dupa fixarea definitiva se asterne un strat de nisip grauntos sau savura
in grosime de 1 cm pentru protectie.Suprafata macadamului trebuie sa prezinte un aspect de mozaic cu pietre raspandite uniform.
2.5. La executia macadamului folosit ca imbracaminte, concomitent cu acesta se va executa si acostamentul pentru a se realiza o buna compactare a macadamului la margine.
2.6. In profilele cu doua pante, cilindrarea se incepe de la acostamente si se continua spre ax, pe fasii paralele si succesive. Fiecare fasie se suprapune pe fasia anterioara, pe minimum 20 cm. Se incepe cu un numar de treceri pe prima banda de circulatie. Se trece apoi simetric, cu acelasi numar de treceri, pe banda de sens opus, continuandu-se catre ax. Pe axul drumului cilindrul compactor va calca ambele benzi de circulatie in mod egal. In profilele cu o singuar panta sau in curbe suprainaltate, cilindrarea se incepe de la piciorul pantei si se continua spre partea opusa.
2.7. Nu este permisa schimbarea de directie a compactorului in cuprinsul sectorului care se cilindreaza. Deplasarea utilajelor trebuie sa fie liniara si fara serpuiri.
2.8. Viteza rulourilor compresoare folosite la cilindrarea macadamului trebuie sa fie constanta si mai redusa la cilindrarea la uscat.
2.9. Pentru stabilirea numarului optim de treceri, potrivit naturii pietrei folosite, se recomanda a se executa sectoare de incercare la inceperea lucrarii.
3. PERIOADA DE LUCRU SI DAREA IN CIRCULATIE3.1. Este interzisa executia macadamului ordinar pe o fundatie acoperita cu un strat de zapada sau cu o pojghita de ghiata, precum si cu agregate inghetate.
3.2. Dupa terminarea lucrarilor, drumul se da in circulatie dupa 6 ore. In primele 10 zile viteza de circulatie trebuie limitata la 30 km/h
3.3. Antreprenorul lucrarii va lua masuri ca macadamul ordinar neprotejat, pe tot timpul cat este supus circulatiei si pana la receptia lucrarii, sa fie intretinut prin luarea urmatoarelor masuri:
indepartarea imediata a noroiului, frunzelor, paielor;
readucerea pe partea carosabila a savurii sau nisipului de protectie, aruncate de circulatie pe acostamente;
repararea imediata cu split si savura a denivelarilor sau degradarilor aparute, evitandu-se in special stagnarea apei pe suprafata imbracamintei.
Materialul de intretinere si reparatii se asterne in grosimile necesare si se va bate cu maiul, mentinandu-se in aceste conditii pana la fixare, folosindu-se de preferinta split, sortul 8-16 si 16-25 sau amestec 8-25.
4. VERIFICAREA LUCRARILOR EFECTUATE
4.1. Materialele aprovizionate pe santier trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prvazute in standarde. Pentru materialele aprovizionate se fac urmatoarele incercari de control pe santier:
a) La agregate minerale concasate:
- natura mineralogica (examinare vizuala)
- forma granulelor, conf. STAS 730
- compozitie granulometrica, conf. STAS 4606
- parti levigabile
Se efectueaza minimum un set de determinari la 100 t de agregate
4.2. Inainte de asternerea macadamului se verifica conditiile de suprafatatare ale fundatiei si cele de pregatire a acestora.
4.3. In cursul executarii lucrarilor se controleaza, la inceput si apoi la fiecare 0,5 km executati, cantitatile de materiale si dozajele prevazute in tabelele 7 si 8, eventual corectate pe baza rezultatelor obtinute pe sectorul experimental.
4.4. La asternerea si cilindrarea materialelor granulare in diferite reprize si la sfarsitul fixarii definitive se verifica daca se indeplinesc conditiile prevazute in tabelul 10, privind abaterile limita si denivelarile admisibile la elementele geometrice, dupa cum urmeaza:
- in profil longitudinal se verifica denivelarile pe axul drumului si pe doua generatoare situate de o parte si de alta, la minimum un metru de la marginea imbracamintii.
Masurarea se face folosind un dreptar de 3 m lungime si o pana de 20 cm lungime si maximum 3 cm latime, cu inclinatie 1:10. Fata inclinata a penei trebuie sa aiba gradatii corespunzatoare pentru fiecare diferenta de inaltime de 1 mm. Pentru a se citi denivelarea, pana se introduce intre imbracaminte si fata inferioara a dreptarului.
- verificarea profilelor transversale se face la distanta de 25 m sau 50 m. Masurarea se face prin constatarea denivelarilor sub sablon, avand forma profilului transversal tip, care se aseaza pe doua suporturi puse pe marginea suprafetei imbracamintei. Suportul din stanga are grosime de 4 cm iar cel din dreapta grosime variabila, in forma de pana in trepte. Suporturile se aseaza astfel ca sa se asigure pozitia orizontala a sablonului. Daca este necesar, se pot folosi la stanga doua suporturi suprapuse, avand 4 cm fiecare.
Masurarea diferentelor dintre sablon si stratul de macadam se face in axul drumului si la distante de 1 m si 2m de la margine. Pentru masurare serveste o pana de 30 cm lungime si maximum 30 mm latime, cu o grosime la capete de 15 mm si respectiv 90 mm. Pana are o inclinatie de 1:4 si fata superioara gradata corespunzator fiecarei diferente de 1 mm.
Verificarea profilelor transversale curbe se face fata de panta medie si fata de sageata maxima iar verificarea celor cu panta unica se face cu dreptarul, in locul sablonului de profil transversal tip.
Cotele profilului longitudinal se verifica prin nivelment geometric in axa drumului sau a strazii.
4.5. Rezultatele verificarilor materialelor si a lucrarilor executate se inscriu in evidentele de santier si se predau proprietarului sau administratorului pentru cartea constructiei.
4.6. Beneficiarul, prin delegatii sai, are obligatia de a verifica periodic datele inscrise in evidente, participand si la verificarea principalelor date (grosimi, cantitati, etc.).
CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
1. RECEPTIA PRELIMINARA
1.1. Receptia preliminara a macadamului ordinar care serveste ca strat de baza se va face la 2 luni dupa terminarea lucrarilor si darea in circulatie in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.
1.2. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia tehnica aprobata si fata de evidentele de santier, care constituie documentatie de control a executiei.
1.3. La receptie se va examina daca s-au respectat:
- conditiile prevazute pentru materiale;
- cantitatile de materiale folosite;
- daca s-au ridicat la timp si in numar suficient probele de materiale, incat sa asigure verificarea calitatii lor;
- daca lucrarile s-au executat conform documentatiei tehnice aprobate si documentatiei de control intocmita in timpul executiei.
Aceste examinari se fac pe baza evidentelor de santier tinute la zi.
Verificarea regularitatii suprafetei se face pe portiunile de traseu propuse de comisia de receptie.
Grosimea stratului din macadam se verifica pe baza a cel putin doua sondaje pe kilometru si a cantitatilor de agregate folosite, specificate in evidentele de santier.
1.4. La receptie se vor verifica:
- denivelarile in profil in lung;
- denivelarile in profil transversal si respectarea pantei prescrise;
- respectarea cotelor in profil longitudinal;
- respectarea grosimilor prevazute pentru macadamuri.Intocmit ,
Ing.Elena TamboziCAIET DE SARCINI
EXECUTIE IMBRACAMINTI ASFALTICE
CAPITOLUL I
GENERALITATI
Art.1. Domeniu de aplicare
1.1.Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintii asfaltice pentru realizarea proiectului1.2.Prevederile prezentului caiet de sarcini se refer la mbrcminile bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixtur asfaltic cu bitum neparafinos pentru drumuri.
Art.2. Prevederi generale
2.1.Imbracamintea asfaltica este alcatuita dintr-un strat de beton asfaltic
Tipul de mixtura asfaltica prevzuta pentru execuia stratului de uzur este BA 16 conform STAS 174-1/2002.
2.2.La executarea lucrarilor de imbracaminti asfaltice si a lucrarilor aferente se vor respecta prevederile din standardele si normativele in vigoare , in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul va asigura prin posibilitati proprii sau prin colaborari cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea consultantului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa ia toate masurile tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini .
Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a lucrarilor si a rezultatelor obtinute in urma determinarilor si incercarilor .
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini ,
consultantul poate dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun .
Prezentul caiet de sarcini trateaza conditiile tehnice si tehnologice pentru imbracamintile bituminoase cilindrate , executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos .
Imbracamintile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate de tipul BA16 , prevazute a fi realizate din mixturi asfaltice cu agregate naturale prelucrate , preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat .
2.3.Lucrarile pregatitoare inainte de inceperea efectiva a lucrarilor constau in:
asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata .
curatirea terenului de frunze , crengi , iarba si buruieni .
CAPITOLUL II
NATURA, CALITATEA SI PREPARAREA MATERIALELOR
Art.3. Agregate
Agregate pentru imbracaminti bituminoase.
Pentru imbracamintile bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi de agregate naturale neprelucrate si prelucrate, care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662/2002 si STAS 667/2001 pentru nisip natural sort 0-4, criblura sort 4-8; 8-16; 16-25, nisip de concasare sort 0-4 si filer.
Fiecare tip i sort de agregate naturale trebuie depozitat separat n padocuri prevzute cu platforme betonate avnd pante de scurgerea apei i perei despritori pentru evitarea amestecrii i impurificrii agregatelor.
Sitele i ciururile de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor naturale au ochiuri ptrate, conform SR EN 933-2.
Nisipul pentru mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald trebuie s fie conform tabelului 1.
La betoanele asfaltice bogate n criblur destinate stratului de uzur i la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legtur se folosete nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este n proporie de maximum:
25% pentru BA 16
Tabel 1
CaracteristicaCondiii de admisibilitate
Sort0-4
GranulozitateContinu
Echivalent de nisip (EN) min85
Coninut de impuriti:
corpuri strineNu se admit
humus (culoarea soluiei de hidroxid de sodiu)Incolor sau galben
mic liber, % max0.5
parte levigabila, % max2
Coeficient de neuniformitate (Un) % min8
Criblura pentru mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald trebuie s fie conform tabelului 2.
Tabel 2
Caracteristica /
SortCondiii de admisibilitate
4-8 8-16 16-25
Continut de granule care:
-raman pe ciurul superior (dmax),%,max
-trec prin ciurul inferior (dmin),%,max5
10
Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare,%,max5
Coeficient de forma,%,max25
Continut de impuritati:
-corpuri straine,%,max
-continut de argila VA
-fractiuni sub 0,1 mm,%,maxNu se admit
2
1,50 1,00 0,50
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA)%max.
Clasa A
Clasa B
Clasa C18
20
24
Rezistenta la uzura (micro-Deval),max20
Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata,%,min65
Grad de spargere,%,min90
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri ,%,max3
Nisipul de concasare pentru mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald trebuie s fie conform tabelului 3.
Tabel 3
CaracteristicaCondiii de admisibilitate
Sort0-4
Granulozitate continua
Continut de granule care:
-raman pe ciurul superior (dmax),%,max5
Continut de impuritati:
-corpuri straine,%,maxNu se admit
Coeficient de activitate, max:
-nisip de concasare cu max. 8% fractiuni (00,1mm)
-nisip de concasare cu peste 8% fractiuni (00,1mm)1,5
2,0
Art.4.Filer
Filerul trebuie s corespund prevederilor STAS 539.
Nu se admite folosirea altor materiale ca nlocuitor de filer sau a fraciunii fine recuperate de la exhaustorul staiei de asfalt dect n cazul n care coninutul de argil determinat prin metoda valorii de albastru (VA) conform SR 667 este maximum 2%.
Filerul se depoziteaz n ncperi acoperite, ferite de umezeal, sau n silozuri cu ncrcare pneumatic. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Art.5 Lianti
Lianii care se utilizeaz la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul caiet de sarcini, n funcie de tipul mbrcmintei bituminoase cilindrate la cald, sunt:
Tabel 4
Tipul mbrcmintei bituminoaseTipul liantului
mbrcminte bituminoas cu bitum neparafinos pentru drumuri:
- strat de uzur i strat de legturBitum neparafinos pentru drumuri, conform SR 754:
- tip D 60/80 zon climateric cald
- tip D 80/100 zon climateric rece
Bitumul neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 i tip D 80/100 trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute de SR 754 i o adezivitate de minimum 80% fa de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiv.
Coninutul optim de liant se stabilete prin studii preliminare de laborator, conform STAS 1338/1, STAS 1338/2, STAS 1338/3 i prin alte metodologii prevzute de reglementrile tehnice n vigoare, de ctre un laborator de specialitate autorizat.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, n vederea stabilirii coninutului optim de liant, sunt prezentate n tabelul 5.
Tabel 5
Nr. Crt.Tipul stratuluiTipul mixturii asfalticeConinutul de liant din masa mixturii asfaltice %Categoria tehnic a strzii
1Strat de uzurBA 166,37,3III-IV
Art.6 Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare
Materialele destinate mixturilor asfaltice pentrul imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective .
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
a. Nisip natural
Tabel 6
Nr.
Crt.Caracteristica Metode de incercare
1Natura si caracteristicile petrografice - mineralogiceSTAS 6200/4
STAS 910
SR EN 932-3
2GranulozitateSTAS 730
SR EN 933/2
3Echivalent de nisip (EN)STAS 730
Coeficient de neuniformitateSTAS 730
4Continut de impuritati:
-corpuri straine
-humus
-mica libera
-sulfati
-carbune
-fractiuni sub 0,1 mm
-fractiuni sub 0,2 mmSTAS 4606
STAS 4606
STAS 4606
STAS 4606
STAS 4606
STAS 730
STAS 1913/5
5Parti levigabileSTAS 4606
6Conditie de filtru inversSTAS 730
7Coeficient de permeabilitateSTAS 1913/6
b. Criblura
Tabel 7
Nr.
Crt.CaracteristicaMetode de incercare
1Natura si caracteristicile petrografice - mineralogiceSTAS 6200/4
STAS 910
SR EN 932-3
2Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolareConform Tabelul 2
3Porozitatea aparenta la presiune normalaSTAS 6200/13
4Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscataSTAS 730
STAS 4606
5Rezistenta la uzura (micro-Deval)SR EN 1097/1
6Uzura cu masina tip Los AngelesSTAS 730
7Rezistenta la slefuire prin frecare (CPA)NF P18-575: 1990
8Rezistenta la inghet-dezghetSTAS 6200/15
STAS 730
9Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4) 5 cicluri ,%,maxSTAS 4606
10GranulozitateSTAS 730
SR EN 933/2
11Forma granulelor
-coeficient de forma sau de aplatizareSTAS 730
12Continut de impuritati:
-corpuri straine,%,max
-continut de argila VA
-fractiuni sub 0,1 mm,%,maxSTAS 4606
STAS 730
c. Nisip de concasare
Tabel 8
Nr.
Crt.Caracteristica Metode de incercare
1Natura si caracteristicile petrografice - mineralogiceSTAS 6200/4
STAS 910
SR EN 932-3
2GranulozitateSTAS 730
SR EN 933/2
3Continut de impuritati:
-corpuri straine,%,maxSTAS 4606
4Coeficient de activitateStas 730
d. Filer
-finete (continutul in parti fine 0,09 mm) min .80%
-umiditate max.2%
e. Bitum
Penetratie la 25C STAS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69.
Bitumul coninut n mixtura asfaltic prelevat pe parcursul execuiei lucrrilor, de la malaxor sau de la aternere, trebuie s prezinte un punct de nmuiere IB cu maximum 9oC mai mare dect bitumul iniial utilizat la prepararea mixturii asfaltice respective.
Art.7 Compozitia mixturilor
Formula de compozitie, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supun aprobarii beneficiarului.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri trebuie s se ncadreze n limitele din tabelele 9 i 10.
Tabel 9
Nr. Crt.Tipul mixturii asfalticeTipul bitumuluiCategoria tehnic a strziiCaracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Stabilitatea (S) la 60oC, kN, minIndicele de curgere (I), mmRaportul S/I, kN/mmDensitatea aparent kg/m3, minimumAbsorbia de ap,
% vol
1BA 16D 60/80III-IV7,51,54,01,85,0230025
Tabel 10
Nr. Crt.CaracteristicaTipul mixturii asfaltice
BA 16
1Caracteristici pe cilindri confecionai la presa de compactare giratorie:
Volum de goluri la 80 de giraii, %, max
Volum de goluri la 120 de giraii, %, max5,0
-
2Rezistena la deformaii permanente:
Fluaj dinamic la 40oC i 1800 pulsuri, 10-4 mm, max7600
3Modulul de elasticitate la 15oC, MPa, min:
zon climateric cald
zon climateric rece4200
3600
4Rezisten la oboseal: numrul de cicluri pn la fisurare la 15oC, min-
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, beneficiarul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta formula propusa de antreprenor.
Art.8 Statia de preparare a mixturilor asfaltice
8.1. Stocarea si incalzirea liantului .
Statia de stocare trebuie sa dispuna de rezervoare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune de o joja in pealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.
8.2. Stocarea si depozitarea filerului de aport.
Cantitatea de filer de aport va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi de fabricatie.
Art.9.Fabricarea
O atentie deosebita se va acorda respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari prin observatii vizuale ca anrobarea celor mai mari garnule sa fie asigurata
intr-un mod convenabil.
9.1. Predozatoarele instalatiei trebuie reglate prin incercari astfel incit curba de granulozitate a amestecului de agregate obtinuta sa corespunda celei calculate in laborator, in limitele de toleranta astfel:
Tabel 11
Fractiunea (mm)Abateri (admise fata
de dozaj )(%)
25.31.5(5
16.25(5
8.16(5
3.15.8(5
0.63.3.15(4
0.2.0.63(3
0.09.0.2(2
0.0.09(1.5
Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj poate fi cuprinsa in intervalul (00.3)%.
9.2. Agregatele naturale se incalzesc in uscator, se resorteaza pe ciururile instalatiei apoi se cintaresc conform dozajelor stabilite si se trec in malaxor unde se amesteca cu filerul rece, dozat separat. Se introduce bitumul incalzit, dozat in prealabil si se continua amestecarea.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice, in funcie de de tipul mixturii si al liantului folosit sunt :
Tabel 12
Tipul liantuluiAgregate naturaleBitumMixt.asf.la iesire
Din malaxor
D 60/80170190165175160180
D 80/100165180160170155170
D 100/120160180150160150160
9.3. Temperatra mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata astfel incit, in conditiile concrete de transport (distanta si mijloace de transport ) si conditii climatice sa fie asigurate temperaturile de asternere si compactare conform tabelului.
9.4. Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190(C, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor liantului in timpul procesului tehnologic.
CAPITOLUL III
MODUL DE PUNERE IN OPERA
Art.10.Transport
Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Art.11. Lucrari pregatitoare
11.1. Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de fundatie trebuie bine curatat. In cazurile in care straturile suport au un profil transversal necorespunzator sau denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
11.2. Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se va amorsa stratul suport cu o emulsie de bitum cationica cu rupere rapida. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase.Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta de 100m.
Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele conditii:
-strat de baza din mixtura bituminoasa peste mixturi asfaltice existente
-strat de legatura peste stratul de baza din mixtura bituminoasa
-strat de uzura peste strat de legatura, cand stratul se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura.
In functie de compactitatea stratului suport se folosi 0.3-0.5 kg/mp material de amorsat.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la fabricarea mixturii bituminoase.
Art.12 Asternerea
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu un finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor,respectand profilele si grosimile fixate .
12.1.Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10C in perioada martie -noiembrie, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
12.1.1.Asternerea mixturilor asfaltice se efectueaza numai mecanizat cu repartizatoare finisoare prevazute cu sistem de nivelare automat pentru strazile de clasa tehnica III si care asigura o precompactare .In cazul lucrarilor executate in spatii inguste (zona casetelor) asternerea mixturilor asfaltice se poate face manual .
12.1.2.Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu pe lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva .
12.1.3.In cazul unor intreruperi accidentale care conduc la scaderea temperaturii mIxturii ramase necompactata in amplasamentul repartizatorului, pina la 120 (C, se procedeaza la scoaterea acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat suprafata nivelata si se indeparteaza resturile de mixturi ramase in capatul benzii .Concomitent se efectueaza si curatirea buncarului si a grinzii vibratoare a repartizatorului.
Aceasta operatie se face in afara zonelor pe care exista sau urmeaza a se asterne mixtura asfaltica. Capatul benzii intrerupte se trateaza ca rost de lucru transversal.
12.1.4.Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere, in functie de tipul liantului, temperaturile:
Tabel 13
Tipul liantuluiTemperatura mixturiiTemperatura mixturii asfaltice
la asternere ,(C
min
Asfaltice la asternere
(C,
MinInceputSfirsit
D 60/80145140110
D 80/100140135100
D 100/120135130100
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi refuzate
12.2.Imbracamintea se va executa din beton asfaltic fin, bogat in criblura, asternut intr-un singur strat pentru covorul asfaltic si intr-una sau mai multe treceri succesive in functie de grosimea stratului si utilajele folesite la straturile inferioare pentru rectificari sau preluare de denivelari. Pe suprafete mici se pot face si asterneri manuale de catre asfaltatori cu categorie superioara, dar numai pe sectoarele in care asternerea mecanizata nu este posibila.
Art.13.Compactarea
13.1.1.La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii corespunzatoarecare sa asigure caracteristicile tehnice si gradul de compactare prevazute.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel incit sa se obtina un grad de compactare de minim 96%, conform SR 174-1.
Gradul de compactare reprezint raportul procentual dintre densitatea aparent a mixturii asfaltice compactate n strat i densitatea aparent determinat pe epruvete Marshall preparate n laborator din mixtura asfaltic respectiv.
Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin msurtori in situ cu gamadensimetrul.
ncercrile de laborator efectuate pentru verificarea compactrii constau n determinarea densitii aparente i a absorbiei de ap pe plcue (100 x 100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100200) mm, netulburate.
Condiiile tehnice pentru densitatea aparent, absorbia de ap i gradul de compactare al mixturilor asfaltice cuprinse n prezentul standard sunt conform tabelului 14.
Tabel 14
Nr. Crt.Tipul mixturii asfalticeDensitate aparent,
kg/m3, minAbsorbie de ap,
% volGrad de compactare,
%, min
1BA 1622502696
13.1.2.Pentru obtinerea unui gradului de compactare se determina pe un sector experimental numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul si grosimea stratului de imbracaminte .
Aceasta experimentare se face inainte de inceperea asternerii stratului in lucrare utilizind mixturi asfaltice, preparate in conditii similare cu cele folosite in productia curenta.
13.1.3.Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim de treceri ale compactoarelor este cel mentionat in tabelul de mai jos.
Compactarea se executa pentru fiecare strat in parte.
Tabel 15
Tipul stratuluiAtelier de compactare
AB
Compactor cu pneuri
160 KNCompactor cu rulouri netede120 KNCompactor cu rulouri netede 120 KN
Numar de treceri minime
Strat de uzura10412
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
La executia in mai multe straturi succesive asternerea si compactarea se vor efectua separat pentru fiecare strat in parte.
Se amorseaza si rostul din marginea taiata. La asternerea stratului din banda adiacenta se depaseste rostul cu 5-10 cm de mixtura repartizata. Acest surplus de material se impinge cu o racleta peste mixtura proaspat asternuta astfel incit sa apara rostul.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta vor fi refuzate.
13.2.Dupa executarea stratului de uzura se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandirea de 2-3 kg/mp nisip de 0-4 mm bitumat cu 2-3 %bitum, dupa care se cilindreaza.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu in prima luna de la darea in circulatie
13.3.Verificarea calitatii imbracamintii asfaltice
Pe parcursul executiei lucrarilor ,dirigintele de santier isi rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abteri semnificative a rezultatelor obtinute .
Verificarea mixturilor se va face din punct de vedere al dozajului de bitum si al granulozitatii agregatelor prin retinerea a doua probe de 10kg din toata cantitatea de mixtura ce va fi pusa in opera, precum si prelevarea a doua placi de 40 x 40cm extrase din imbracamintea gata executata.
CAPITOLUL IV
CONDITII TEHNICE
Grosimile straturilor vor fi cele prevazute in profilul transversal tip si in profilele de lucru.
Grosimea minim a stratului compactat (cm):
strat de uzur = 4,0 cm
Abaterile limita locale de la grosimile prevazute in proiect, pentru fiecare strat in parte vor fi de maximum 10% n minus fa de grosimea prevzut n proiect, pentru fiecare stratAbaterile in plus de la grosime nu constituie motiv de respingere la receptie .
Latimea partii carosabile va fi cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita admise vor fi de 50 mm.
Pantele la profil transversal si declivitatile in profil longitudinal sunt prevazute in proiect .
Abaterea limita admisa pentru panta profilului transversal este de 2,5 mm/m .
La cotele profilului longitudinal se admit abateri locale de :
+ 2,5 cm pentru stratul de baza sau suport
+ 1,5 cm pentru stratul de legatura si de uzura .
Denivelarea maxima admisa in lungul unei benzi sub dreptarul de 3,00 m este
de 5 mm .
CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
Pe parcursul executiei se vor face receptii de lucrari pe faze, pregatirea stratului
suport fiind faza de executie de lucrari la care, pe langa antreprenor si dirigintele lucrarii, vor mai participa si proiectantul .
In urma verificarilor se incheie un proces - verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza urmatoare .
Atunci cand toate lucrarile prevazute in proiect sunt complet terminate si s-au efectuat toate verificarile prevazute in caietul de sarcini se poate face receptia preliminara pe care antreprenorul o solicita in scris .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control ( beneficiar , proiectant , diriginte etc. ).
In urma acestei receptii se incheie procesul - verbal de receptie preliminara.
Art 14.Receptia pe faza de executie
In cadrul receptiei pe faze de executie (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse sau receptii pe faza determinanta stabilite prin proiect ) se va verifica daca partea de lucrari supusa receptiei s-a executat conform proiectului si prezentului caiet de sarcini.
Art.15 Receptia la terminarea lucrarilor
Fazele de executie cu care se incheie lucrarile in complexitatea lor la terminarea unui obiectiv si care nu au fost supuse unor verificari consemnabile sunt in atentia comisiei de receptie.
Receptia la terminarea lucrarilor pune in evidenta realizarea intregului volum de investitie prevazut in proiect, incetarea activitatii de santier (exceptand remedierile pentru deficientele constatate) si punerea in functiune .
Art.16 Receptia finala
Are loc dupa expirarea perioadei de garantie, care pentru categoriile de lucrari din prezenta documentatie este de un an. In perioada dintre cele doua receptii, constructorul are obligatia de a remedia toate deficientele constatate la receptia preliminara, inclusiv cele aparute ulterior.
Art.17.Faze determinante
Faza determinanta pentru realizarea suprastructurii :
-terminarea executiei covorului asfaltic
Proiectant
CAIET DE SARCINI
FUNDATIE DIN PIATRA SPARTA
PREVEDERI GENERALE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia straturilor din piatra sparta pentru realizarea fundatiei carosabilului, ce face obiectul proiectuluisi cuprinde materialele folosite si punerea lor in opera.
Piatra sparta se va aseza intr-un singur strat a carui grosime este cea din proiect.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tututror incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, dirigintele va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.
Proiectantul are obligatia sa participe la verificarile de calitate impuse de fazele de executie determinante stabilite prin proiect.
CAPITOLUL I
MATERIALE
Materialele din care se executa straturile de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor respective ,dupa cum urmeaza :
agregate naturale de balastiera ,conform STAS 662/2002
piatra sparta pentru drumuri ,conform STAS 667/2001
ART. 1.AGREGATE NATURALE
a)Pentru fundatie din piatra sparta mare:
nisip 0-4mm(cf.STAS 662/2002) pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului este coeziv.-
piatra sparta sort 63-90 mm
split sort 16-25 mm pentru impanare
1.1Condiii tehnice de calitate
1.1.1. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
1.1.2. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabele 1 si 2 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate, sa fie omogene in ce priveste structura si compozitia petrografica.
NISIP
CaracteristicaClasa tehnic
I - IIIIV V
Condiii de admisibilitate
Sort0 - 40 4
GranulozitateContinuContinu
Coeficient de neuniformitate (Un) % min88
Echivalent de nisip (EN) min5030
Tabelul 1
Tabelul 2
Denumirea curentaSortulDimensiuni mmContinut de granulePiatra necoresp.
dimens.
%maxForma granul-val mediiUzura cu masina tip Los Angeles(L.A)
%max
Care raman pe ciurul sup (dmax)
%maxCare trec prin ciurul inf. (dmin) %max
Savura0-80-85---Corespunzatoare clasei rocii astfel:
Split8-10
16-25
25-408-16
16-25
25-4051015
15
150,5
0,25Clasa rocii
Trafic
f.greu
si greu
trafic
mediu
usor si
f.usor
Piatra sparta si piatra sparta mare40-63
63-9040-63
-63-90510150,5
0,25D
25E
30
Pentru incercari specifice,care necesita alte dimensiuni ale ochiurilor,acestea trebuie sa fie cele prezentate in tabelul 3
Tabelul 3
Dimensiunea laturilor ochiurilor ptrate, mm
0.0631.0012.50
0.0801.2514.00*
0.1001.6016.00
0.1252.0018.00*
0.1603.1520.00
0.2004.0025.00
0.2505.0031.50
0.3156.3040.00
0.4008.0050.00
0.50010.0063.00
0.630-80.00
0,800-125,00
* Dimensiunile suplimentare n raport cu seria normal R20
n cazul utilizrii provizorii a ciururilor cu ochiuri rotunde, trecerea de la un tip de ciururi la cellalt tip se face cu relaia.
d( = d# * 1.25 sau d# = d( * 0.80
Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitii agregatelor naturale au ochiuri ptrate conform SR EN 933-2.
Sitele de control cu ochiuri cu dimensiuni mai mari sau egale cu 4 mm trebuie s fie de tabl perforat cu guri ptrate, iar cele cu ochiuri cu dimensiuni sub 4 mm trebuie s fie din estur metalic din srme esute n unghi drept.
Setul de site cu ochiuri ptrate, conform SR EN 933-2, trebuie s includ n orice caz n funcie de dimensiunile produsului urmtoarele dimensiuni nominale: 0,063 mm, 0,125 mm, 0,250 mm, 0,500 mm, 1 mm, 4 mm, 8 mm, 16 mm, 25 mm, 31.5 mm, 40 mm, 63 mm.
Pentru ncercri curente, care necesit alte dimensiuni ale ochiurilor, acestea trebuie s fie cele prezentate in tabelul 3.
1.1.3.Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca agregatele sunt corespunzatoare.
1.1.4. In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii ,agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
1.1.5.Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile tabelului 3.
1.1.6.Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel :
intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator .
1.1.7.Certificate de conformitate a calitii
La contractarea produselor, furnizorul trebuie s prezinte certificarea de conformitate a calitii produselor livrate.
Declaraia de conformitate a calitii se prezint de ctre furnizor la livrarea acestora prin rapoartele de ncercare a produselor livrate. Beneficiarul produselor este obligat s le verifice prin propriile ncercri.
1.1.8. Prelevarea i pregtirea probelor Prelevarea probelor pentru verificrile periodice se face conform SR EN 932-1.
La recoltarea probelor se intocmete un proces verbal n care se specific datele necesare identificrii probelor.
1.2 Natur i caracteristici petrografice mineralogice
1.2.1 Agregatele naturale utilizate pentru lucrri de drumuri trebuie s provin din:
roci omogene, fr urme de degradare,
-rezistente la nghe dezghe.
-lipsite de pirita,limonita sau saruri solubile
1.2.2 Natura i caracteristicile petrografice mineralogice trebuie s fie conform SR EN 932-3 si STAS 6200/4.
1.2.3 Se interzice folosirea agregatelor naturale cu un coninut de granule constituite din roci alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare mai mare de:
10% in cazul balastului i balastului concasat;
5% in cazul pietriului i pietriului concasat.
1.2.4 Determinarea coninutului de granule alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare se face vizual, pe fiecare sort analizat, pe probe de minimum 150 granule, prin separarea acestora de restul granulelor. Masa granulelor selectate astfel nu trebuie s depeasc procentele menionate la 1.2.3.,formata din minimum 150 granule pentru fiecare sort granular in parte
1.3.Caracteristici fizico-mecanice ale agregatelor naturale
1.3.1.Rocile utilizate pentru obtinerea produselor din piatra naturala clasificate caracteristicile, folosite la aceste lucrari trebuie sa se incadreze in clase conform tabelului 4Tabelul 4
caracteristicaClasa rociiMetode de determinare
DE
Porozitate aparenta la presiune normala ,%max810STAS 6200/13
Rezistenta la compresiune,in stare uscata,N/mmp,min10080STAS 600/5
Uzura cu masina tip Los Angeles,%,mx2530STAS 730/89
Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata,%,min6050STAS 730/89
Rezistenta la inghet dezghet:
-coeficient de gelivitate, %,max
-sensibilitate la inghet, %,max 3STAS 730/89
25
Uzura cu masina tip Los Angeles si rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscata se determina pe piatra sort 40-63
1.3.2. Granulozitate
Granulozitatea agregatelor naturale reglementate prin prezentul standard trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute n tabelul 2:
ART.2. APA
Apa necesara straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.
ART.3. CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 5 si 6
Tabel 5Nr. crtCaracteristicaPiatra sparta si piatra sparta marecribluranisipMetode de ncercare
1Natur i caracteristici petrografice - mineralogiceDaDaDaSTAS 6200/4
STAS 9110
SR EN 932-3
2Coninut de granule alterate, moi, friabile, poroase i vacuolareDaDa-Conform 2.2.5
3Porozitate aparenta la presiunea normalaDaDa- STAS 6200/13
4Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare uscataDaDa-STAS730/89
STAS4606
5Rezistenta la uzura(micro-Deval)-Da-SREN 1097-1
6Uzura cu masina tip Los Angeles DaDa-STAS 730/89
7Rezistenta la slefuire prin frecare(CPA)-Da-NF P18-575;1990
8Rezisten la inghe - dezghe-Da -STAS 6200/15
STAS 730/89
9Rezisten la aciunea repetata a Na2SO4 (MgSO4)DaDa-STAS 4606
10GranulozitateDaDaDaSTAS730/89
SR EN 933-2
11Forma granulelor
-coeficient de forma sau coeficient de aplatizareDaDa-STAS 730/89
12Continut de impuritati
-corpuri straineDaDaDaSTAS 4606
-continut de fractiuni sub 0.1mm-DaSTAS730/89
-argila(VA)DaSR 667/2001
AGREGATE
Tabel 6ACTIUNEA,PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICA FRECVENTA MINIMA Metode de determinare
La aprovizionareLa locul de punerea in opera
Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate si declaratie de conformitateLa fiecare lot de aprovizionare--
Corpuri straine:
-argila bucati
-argila aderenta
-continutul de carbune
In cazul in care se observa prezenta lor Ori de cate ori apar factoride impurificareSTAS 4606
Granulozitatea sorturilor
-agregate naturale
O proba la max.
500mc pentru fiecare sort si fiecare sursa
__STAS730/89
SR EN 933-2/98
Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta O proba la max.
500 mc pentru fiecare sort si fiecare sursa __STAS 730/89
Echivalentul de nisip O proba la max.500mc pentru fiecare sursa ___STAS730/89
Umiditate
O proba pe sch.si sort si de cate ori se observa o schimbare cauzata de cond. meteorologiceSTAS 4606
Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normalaO proba pentru aprobarea sursei ori de cate ori se schimba sursa __STAS730/89
STAS4606
Uzura cu masina tip Los Angeles(L.A.)O proba la max.500mc pentru fiecare sursa __STAS 730/89
CAPITOLUL IISTABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA
ART.4. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare se stabilesc prin incercari preliminare de care laboratorul de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
-du max P.M.-greutatea volumetrica in stare uscata ,maxima,exprimata in g/cm
-Wopt.P.M.-umiditatea optima de compactare ,exprimata in %.
ART.5. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
5.1. Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrari si anume:
-du-greutatea volumetrica in stare uscata efectiva,exprimata in g/ cm
W--umiditatea efectiva de compactare ,exprimata in % in vederea stabilirii gradului de compactare ,gc.
gc=
5.2. La executia straturilor de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la pct.5.1 pentru umiditatea optima.
CAPITOLUL III
REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
ART.6.MASURI PRELIMINARE
6.1. La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente si a stratului de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru realizarea acestor lucrari .
6.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica toate utilajele si dispozitivele necesare realizarii straturilor de fundatii.
6.3. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.
ART.7.EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE
7.1 Inainte de inceperea lucrarilor executantul este obligat sa efectueze experimentarea executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie- din piatra sparta mare sort 63-90 de min.10cm .grosime
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba de min,30m lungime si cel putin 3,5m latime (dublul latimii utilajului de compactare)
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta ,componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare,cerut prin caietul de sarcini,daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa intr-un singur strat,reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii respective si o suprafatare corecta.
7.2. Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta dirigintelui ,efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren ,dupa cum este cazul,stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut ,antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume :
grosimea maxima a stratului fundatiei
conditii de compactare (verificarea utilajelor de compactare si intensitatea de compacatre a utilajului).
7.3. In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 ,se urmareste stabilirea corecta de atelierul de compactare compus din rulouri compresoare si rulouri mijlocii, a numarului minim de terceri dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare 16-25 pana la obtinerea inclestarii optime.
Cilindrarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta ,iar alte pietre de aceeasi marime 63-90 puse in fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate.
7.4.Partea din tronsonul executat ,cu cele mai bune rezultate ,va servi ca sector de referinta pentru restul lucarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor.
ART.8. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE
8.1.Executia straturilor de fundatie incepe numai dupa receptia terasamentelor,conform STAS 2914/84 si receptia substratului de nisip.
Executia substratului de nisip necesita urmatoarele operatii:
-asternerea si nivelarea la sablon a nisipului
-adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare detrminata de prin incercarea Proctor modificata ,conform STAS 1913/13-83
-compactarea nisipului prin pilonare conform prevederilor art.8.3
8.2.Executia straturilor de fundatie din sparta mare sort 63-90 necesita urmatoarele operatiuni:
-asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte.
Pana la inclestarea pietrei sparte ,compactarea se face cu compactoare cu rulouri netede de 6t,dupa care operatia se continua cu compactoare cu pneuri .
-impanarea cu split sort 16-25 a suprafetei stratului de piatra sparta si compactare
Avand in vedere ca stratul superior este din macadam nu se face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra sparta
8.3. Executia fundatiilor din blocaj de piatra bruta necesita urmatoarele operatii:
-asternerea manuala a pietrei brute pe un strat din nisip. Piatra se aseaza cu baza mare in jos, pietrele fiind dispuse cat mai strans unele langa altele, cu rosturile pe cat posibil tesute si cu lungimea mai mare in sens perpendicular pe axa drumului;
- impanarea golurilor dintre pietre cu piatra sparta, astfel incat sa se realizeze o buna suprafatare;
-compactarea usoara a blocajului,concomitent cu introducerea de nisip sau piatra sparta in goluri;
- compactarea finala si corectarea suprafetei
8.4. Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se tehnologia stabilita, viteza de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare .
8.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza imediat cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
8.6.Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta inghetata.ART.9.CONTROLULCALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE
9.1 In timpul executiei stratului de fundatie din piatra sparta 63-90 se vor face verificarile compactarilor, incercarile si determinarile aratate in tabelul 7 cu frecventa mentionata in acest tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide", indicativ CD31-94 sau determinarea cu placa Lucas.
9.2. Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidenta privind calitatea stratului executat:
compozitia granulometrica a agregatelor
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 7
nr.
crt.
DETERMINAREA ,PROCEDEUL DE VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE CARE SE VERIFICAFRECVENTELE MINIME LA LOCUL DE PUNERE IN LUCRUMETODE DE VERIFICARE CONFORM STAS
1Incercarea Proctor modificata
strat piatra sparta
_____1913/13
2Determinarea umiditatii de compactare
strat piatra spartaminim 3 probe la o suprafata de 2000mp de strat4606
3Determinarea grosimii stratului compactat
toate tipurile de straturiminim 3 probe la o suprafata de 2000mp de strat-
4Verificarea realizarii densitatii de compactareQ/S
toate tipurile de straturi
zilnic-
5Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice pe teren
strat piatra sparta minim 3 pct. pentru suprafete2000mp de strat
1913/15
6Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresoruluiminim 3 incercari la o suprafata de 2000mp6400/84
7Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie
toate tipurile de straturi
in cate doua puncte situate un profil transversal pentru fiecare strada
Normativ CD 31-2002
Se mentioneaza ca E ech.necesar=334 Mpa (conform calcul anexat)
CAPITOLUL IVCONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE
ART.10. ELEMENTE GEOMETRICE
10.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
10.2.Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita admise la latimea prevazuta in proiect sunt de 5cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
10.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Abaterile admise la panta profilului transversal sunt de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25m.
10.4. Declivitatile in profilul longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect, pot fi 10mm.ART.11. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE
Verificarea denivelarilor suprfetei fundatiei se efectueazacu ajutorul latei de 3,0m lungime astfel: in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de 9mm.
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si sunt 5mm diferite de cele admisibile sub care se executa.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.
CAPITOLUL V
RECEPTIA LUCRARILOR
ART.12.RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE
In cadrul receptiei pe faze de executie (receptii ale lucrarilor ce devin ascunse sau receptii de faza determinanta stabilite prin proiect) se va verifica daca partea de lucrari supusa receptiei s-a executat conform proiectului si prezentului caiet de sarcini. Cu aceasta ocazie se va verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi, grosimi, pante transversale si suprafatare, calitatea materialelor folosite, calitatea executiei lucrarilor.
Se verifica exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator.
Se incheie proces verbal de receptie conform reglementarilor in vigoare, specificandu-se eventualele remedieri necesare.
Terminarea executarii platformei de pamant(patul) a carosabilului se considera faza determinanta.
ART.13. RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare precum si a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Referine normativeSR 179:95 Lucrri de drumuri. Macadam. Condiii generale de calitate
SR 183-2:1998 Lucrri de drumuri. Imbrcmini de beton de ciment executate in cofraje glisante.
Condiii tehnice de calitate
STAS 599- 87 Lucrri de drumuri. Tratamente bituminoase. Condiii tehnice generale de calitate
SR 667:2001 Agregate naturale i piatra prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice
de calitate
SR 662:2002 Agregate naturale de balastiera pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice
de calitate
STAS 730- 89 Agregate naturale pentru lucrri de ci ferate i drumuri. Metode de ncercare
SR EN 932-1:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 1:
Metoda de eantionare
SR EN 932-3:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor generale ale agregatelor. Partea 3:-
Procedur i terminologie pentru descrierea petrografic simplificat
SR EN 933-2:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale agregatelor
Partea 2: - Analiza granulometric. Site de control, dimensiunile nominale ale
ochiurilor
SR EN 1097-1:1998 ncercri pentru determinarea caracteristicilor mecanice i fizice ale agregatelor.
Partea 1: - Determinarea rezistenei la uzura (micro Deval)
STAS 1598/1- 89 Lucrri de drumuri. ncadrarea mbrcminilor la lucrri de construcii noi i
modernizri de drumuri. Prescripii generale de proiectare i de execuie
STAS 1913/5- 85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii
STAS 1913/6- 76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitii n laborator
STAS 1913/8- 82 Teren de fundare. Determinarea nlimii capilare n pmnturile necoezive.
Metoda coloanei de pmnt
STAS 4032/1- 90 Lucrri de drumuri. Terminologie
STAS 5089 - 71 Produse din piatr natural pentru construcii. Terminologie
STAS 6200/4- 81 Piatr natural pentru construcii. Prescripii pentru determinarea caracteristicilor
petrografice, mineralogice i a compoziiei chimice..
STAS 6200/15- 83 Piatr natural pentru construcii. Determinarea comportrii la nghe dezghe.
STAS 6400- 84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii generale de calitate.
Proiectant,CAIET DE SARCINILUCRARI DE TERASAMENTE
OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Art.1 DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la realizarea terasamentelor pentru drumuri
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice comune executiei lucrarilor de excavatii, transporturi, umpluturi, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie.
1.2. Prezentul caiet de sarcini este obligatoriu pentru unitatea de executie care realizeaza lucrarile de mai sus.
Art. 2. PREVEDERI GENERALE
2.1. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativelor in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii si prin colaborarea cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3.Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea beneficiarului ,verificari suplimentare ,fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4.Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5.Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a terasamentelor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor.
2.6. In conditiile locale deosebite, se pot aproba derogari de la prezentul caiet de sarcini
2.7. In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor. Antreprenorul este raspunzator de pagubele rezultate in aceste intreruperi sau din refacerea lucrarilor necorespunzatoare.
CAPITOLUL I
Art. 3. MASURI PENTRU REALIZAREA TERASAMENTELOR
3.1.Gropile si depozitele de pamant, clasificate conform STAS 8389/82,din care urmeaza sa se execute umpluturile sunt precizate in tabelul nr.1.
Tabel 1
Umiditate
WCategoria de pamantTipulProcentul de fractiuni argiloase
Indicd de
Plasticitate
IpUnghi de frecare interna
Coeziunea
C
8-12Nisipuri si prafuri nisipoaseA150-1025-270,00-0,05
12-15Nisipuri argiloase si prafuri argilo-nisipoaseB10-305-25
22-25
0,05-0,15
16-19Argile prafoase, argile nisipoase,pamanturi loessoideC30-5015-3515-220,15-0,30
19-25Argile si argile graseD>35>358-150,30-0,60
3.2. Pamanturile rezultate din excavatii in gropile de imprumut care prezinta alte caracteristici geotehnice decat cele precizate in tabelul 1 vor putea fi utilizate la executia umpluturilor numai in conditii speciale cu aprobarea dirigintelui si proiectantului.
3.3. Nu se vor utiliza pamanturile organice, malurile, namolurile, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% materii organice. Nu se vor introduce in lucrare, bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi,etc.).
Art. 4. APA DE COMPACTARE
4.1. Apa necesara compactarii terasamentelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie.
4.2. Adaugarea eventuala a unor materiale, destinate sa faciliteze compactarea
nu se va face decat cu aprobarea beneficiarului ,in care caz se vor preciza si modalitatile de utilizare.
CAPITOLUL II
EXECUTAREA TERASAMENTELOR
Art. 5. PICHETAJUL LUCRARILOR
5.1 Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente antreprenorul trece la executarea pichetajului conform planurilor de trasare, a reperilor si coordonatelor punctelor principale ale traseului.
5.2. Odata cu realizarea pichetajului, in afara axelor drumului, antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:
- inaltimea umpluturii in ax
- ampriza drumului
- inclinarea taluzurilor
5.3.Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor, de a-I restabili daca este necesar.
5.4.Cu ocazia pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene , electrice , de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor , in vederea mutarii sau protejarii acestora conform documentatiilor tehnice.
Art.6. LUCRARI PREGATITOARE
6.1.Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare:
- asanarea zonei prin indepartarea apelor de suprafata (daca este cazul )
6.2. Pamantul decapat si alte produse care sunt improprii vor fi depozitate in depozit definitiv.
6.3. In portiunile unde apele superficiale se pot scurge spre ampriza lucrarii, acestea trebuie abatute prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei .
6.4.Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca dirigintele sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
Art.7. PREGATIREA TERENULUI DE FUNDARE
In afara lucrarilor de pichetare si pregatitoare aratate, mai sunt necesare si alte lucrari pregatitoare dupa cum urmeaza:
7.1. In cazul in care pe ampriza drumului apar lentile de mal sau de pamanturi moi, cu exces de umiditate,grosimea de material ce se va indeparta prin excavare ,ca si modul de tratare a zonei respective va fi indicat de proiectant pentru fiecare caz in parte.
7.2. Dupa incheierea procesului verbal de lucrari ascunse, se trece la compactarea terenului de fundare cu cilindrul compresor, cu respectarea prevederilor art.8.3.
Compactarea terenului de fundare, trebuie sa se faca astfel incat pe o adancime de 0,3m sa se realizeze un grad de compactare cu valori cuprinse intre 93%si 100% fata de Proctor normal conform tabel nr.2.pentru imbracaminti semipermanente .
Controlul compactarii terenului de fundare se va face similar cu al umpluturilor din corpul drumului
Tabel nr.2
Zonele de terasament la care se prescrie gradul de compactarePamanturi
necoezivecoezive
Imbracaminti permanenteImbracaminti semipermanenteImbracaminti permanenteImbracaminti semipermanente
Gradul de compactare ,%
A)Primii 30cm ai terenului natural de sub un rambleu cu inaltimea
h2.0m 100
95 95
92 97
92 93
90
b)In corpul rambleelor la adancimea (h) sub patul drumului:
h