drept administrativ -parte generala-semestrul i suport id 2009-2010

Mariana Oprican

Drept administrativ

Bucuresti 2006

MARIANA OPRICAN

© 2009 Bucuresti, România

str. Dionisie Lupu nr. 70, sector 1

DREPT ADMINISTRATIVtel.: (004021) 330.21.42 fax: (004021) 330.10.83

www.utm.ro

Partea generalã

Curs pentru învãtãmântul la distantã

4 Drept administrativ Administratia publicã si dreptul administrativ 5

CUPRINS

CAPITOLUL I Administratia publicã si Dreptul administrativ . 71. Conceptul de administratie publicã .......................................... 72. Centralizare si autonomie în administratia publicã .................. 193. Dreptul administrativ ramurã a sistemului de drept .............. 27

3.1. Conceptul de Drept administrativ .................................... 273.2. Normele de Drept administrativ ...................................... 303.3. Raporturile de Drept administrativ .................................. 33

4. Izvoarele Dreptului administrativ ............................................ 43

CAPITOLUL II Formele de înfãptuire a administratiei publice .. 53

A. Actul administrativ ................................................................... 531. Notiunea de act administrativ .................................................. 532. Denumirea actelor administrative ............................................ 653. Clasificarea actelor administrative ........................................... 704. Forta juridicã a actelor administrative ..................................... 755. Conditii de valabilitate privind emiterea actelor administrative 837. Executarea actelor administrative ............................................ 998. Încetarea efectelor juridice ale actelor administrative ............. 100

8.1. Consideratii generale ....................................................... 1008.2. Suspendarea executãrii actelor administrative ................. 1018.3. Anularea actelor administrative ....................................... 103

B. Operatiile administrative si alte operatii materiale .................. 1101. Notiunea de operatie administrativã ........................................ 1102. Diferite operatii administrative ................................................ 111


CAPITOLUL III Apãrarea valorilor sociale cu mijloace dedrept administrativ ......................................................................... 1191. Rãspunderea administrativã ..................................................... 1192. Sanctiunea administrativã ........................................................ 123 CAPITOLUL I 3. Executarea silitã ....................................................................... 125 ADMINISTRATIA PUBLICÃ4. Regimul juridic al contraventiilor ............................................ 132

SI DREPTUL ADMINISTRATIV4.1. Definitia contraventiei ..................................................... 1324.2. Deosebirile dintre contraventie si infractiune .................. 1354.3. Deosebirile dintre contraventie si abaterea disciplinarã .. 136 1. Conceptul de administratie publicã4.4. Subiectele rãspunderii contraventionale .......................... 1374.5. Vinovãtia .......................................................................... 138 Din punct de vedere etimologic, termenul de administratie provine4.6. Cauzele care înlãturã rãspunderea contraventionalã........ 139 din cuvintele de origine latinã ad , care înseamnã la , si minister ,4.7 Rãspunderea contraventionalã si rãspunderea civilã ....... 154 care se traduce prin supus , slujitor . 1 4.8. Sanctiunile contraventionale ............................................ 155 În limba latinã existã si verbul ad-administrare , care înseamnã a4.9. Stabilirea contraventiei .................................................... 169 servi la ceva, a servi pe cineva.4.10. Constatarea contraventiilor ............................................. 177 Pornindu-se de la aceastã semnificatie lingvisticã, a fost emisã ideea4.11. Aplicarea sanctiunii contraventionale ............................. 183 cã administratia trebuie sã actioneze în folosul societãtii, sã serveascã4.12. Cãile de atac ................................................................... 190 societatea, iar functionarii din administratie, în primul rând ministrii,4.13. Executarea sanctiunilor contraventionale ....................... 194 trebuie sã fie slujitori ai societãtii . 2

În literatura de specialitate, se pot întâlni douã formulãri, aceea deCapitolul IV Domeniul public .................................................... 201 administratie de stat si aceea de administratie publicã .1. Notiunea de domeniu public .................................................... 201 Dupã pãrerea noastrã, cele douã formulãri diferite exprimã în fapt

1.1. Crearea termenului de domeniu public ............................ 201 aceeasi notiune. La aceastã concluzie se poate ajunge cu referire la însesi1.2. Componenta si definitia domeniului public ..................... 203 prevederile Constitutiei.1.3. Caracteristicile domeniului public ................................... 204 Astfel, în Titlul III, intitulat Autoritãtile publice, Cap. V poartã

denumirea de Administratia Publicã. Acest capitol contine doua sectiuni.1.4. Clasificarea bunurilor apartinând domeniului public ...... 2052. Regimul juridic al domeniului public ...................................... 206 Sectiunea 1 este consacratã Administratiei publice centrale de specialitate,

2.1. Consideratii generale ....................................................... 206 cu referire la ministere si alte organe centrale de specialitate, iar Sectiunea2.2. Regimul juridic al proprietãtii publice ............................. 208 a 2-a este consacratã Administratiei publice locale, care se referã la2.3. Exproprierea .................................................................... 219 consiliile locale, primari, consiliile judetene. 2.4. Concesionarea domeniului public .................................... 2232.5. Închirierea domeniului public .......................................... 241 V. G. Gutu, Dictionar latin-român, Bucuresti, 1983, p. 38.1

P. Bandet, L. Mehl, Le fait administratif, în volumul Traité de science2

administrative , Mouton, Paris, 1966, p. 82.


Este evident faptul cã autoritãtile publice, mentionate în cele douã Însã nu trebuie sã se punã semnul egalitãtii între administratia publicãsectiuni ale cap. V, Administratia Publicã, sunt organe de stat, care si puterea executivã, desi organele administratiei de stat sunt cunoscutedesfãsoarã deci o activitate statalã. si sub denumirea de organe ale puterii executive.

Se poate ajunge, astfel, la concluzia cã cele douã formulãri, la care Aceastã afirmatie se întemeiazã pe faptul cã puterea executivã esteam fãcut referire mai înainte, exprimã, în fapt, aceeasi notiune, dar în înfãptuitã nu numai de cãtre autoritãtile administratiei publice, ci si determeni diferiti. alte organe de stat, care nu fac parte din sistemul organelor administratieiNotiunea de administratie de stat sau de administratie publicã

publice.comportã mai multe acceptiuni. Astfel, în tara noastrã, organe ale puterii executive sunt PresedinteleAstfel, o acceptiune este aceea de activitate, situatie în care aceastã

României, prin unele atributii ale sale, Consiliul Suprem de Apãrare anotiune este conceputã în sens functional. Într-o altã acceptiune, notiunea de administratie publicã evocã un Tãrii, Serviciul Român de Informatii, Curtea de Conturi, Banca Nationalã

sistem de organe. În acest caz, notiunea de administratie de stat este a României s.a. Aceste autoritãti publice realizeazã puterea executivã,privitã sub aspect organizatoric . 3 dar fãrã a face parte din sistemul autoritãtilor administratiei publice, al

Analizatã sub aspectul functional, de activitate, administratia publicã cãror organ suprem este Guvernul. este o activitate executivã, de executare a legii. Datoritã acestei Asadar, sfera autoritãtilor puterii executive este mai largã decât sferaparticularitãti, autoritãtile administratiei publice sunt cunoscute si sub organelor administratiei publice, care constituie numai un elementdenumirea de organe executive ale statului, deci, prin care se realizeazã

component al sistemului autoritãtilor puterii executive.puterea executivã. De altfel, potrivit art. 1 din Legea nr. 90/2001, GuvernulTotodatã, administratia publicã nu trebuie confundatã nici cueste caracterizat ca fiind autoritatea publicã a puterii executive .

activitatea executivã, desi organele administratiei publice sunt denumiteAceastã caracterizare se referã nu numai la Guvern, ci la toate celelalteorgane ale administratiei publice, dacã ne raportãm la art. 110 din organe executive ale statului. Constitutie, potrivit cãruia Guvernul si celelalte organe ale administratiei Pe lângã autoritãtile administratiei publice, activitate de executare apublice sunt obligate sã prezinte Parlamentului datele si informatiile cerute legii desfãsoarã toate celelalte organe de stat, precum si organizatiilede acesta. Din aceasta formulare rezultã clar cã Guvernul si celelalte nestatale sau persoanele fizice. organe ale administratiei publice fac parte din acelasi sistem de organe Astfel, când o organizatie privatã respectã autorizatia de functionarede stat, anume, sistemul autoritãtilor administratiei publice. sau când un pieton traverseazã strada la culoarea verde a semaforului,

acestea sunt actiuni de respectare a legii, de executare a legii.În problema semnificatiilor notiunii de administratie, a se vedea si: P.3Instantele judecãtoresti aplicã legea la cazurile concrete prinNegulescu, Tratat de drept administrativ, vol. I, Bucuresti 1934; Ch. Debbasch,

solutionarea litigiilor juridice, si aceasta nu este altceva decât o formãFonction administrative et missions de l administration, în lucrarea Scienceadministrative. Administration publique , Paris, 1975; C. Lalumière, À la specificã de executare a legii. recherche d une cadre theorétique pour l étude de l administration publique, Chiar si organele legislative executã legea. Astfel, atunci când, deîn: Revue d administration_publique , Janvier-Mars, 1975; Dictionary of exemplu, cele douã Camere ale Parlamentului îsi aleg organele de lucru,American Government and Politics, Chicago, 1988; H. Rosenbloom, Public

legifereazã, adoptã hotãrâri cu privire la activitatea Guvernului etc., nuAdministration, New York, 1989; M. Duverger, Institutions politiques et droitfac altceva decât sã execute legea care le stabileste aceste atributii, anumeconstitutionnel, Paris 1970; A. Hauriou, Droit constitutionnel et institutionsConstitutia si regulamentul lor de functionare. politiques, Paris, 1972.


Asadar, activitatea executivã are o sferã mai largã decât administratia secundarã, pe lângã activitatea lor principalã, si de alte organe de stat, nupublicã, aceasta din urmã fiind doar o formã specificã a activitãtii numai de autoritãtile administratiei publice . 5

executive, alãturi de alte variate forme. Dupã pãrerea noastrã, administratia de stat nu poate fi înfãptuitãActivitatea legislativã reprezintã activitatea de conducere a societãtii decât de organele special create pentru a o desfãsura, anume organele

la nivel superior conducerii înfãptuite prin celelalte activitãti statale. administratiei publice.Desfãsurând aceastã activitate, organele legislative reglementeazã Credem cã trebuie fãcutã o demarcare netã între administratia de

cu fortã juridicã superioarã relatiile sociale, prin elaborarea de norme stat, ca formã fundamentalã de activitate a statului, de realizare a puteriijuridice, formeazã alte organe de stat, exercitã controlul general al de stat, si activitãtile cu caracter administrativ. În înfãptuirea atributiilorrespectãrii legii, exercitã conducerea în politica externã. lor specifice, toate organele statului, indiferent de forma fundamentalã

Sub aspectul fortei juridice a actelor emise de cãtre organele de realizare a puterii de stat pentru care au fost special create, desfãsoarãlegislative, al locului si al rolului acestora în sistemul autoritãtilor statului, activitãti cu caracter administrativ. activitatea legislativã trebuie consideratã cea mai importantã formã de Astfel, organizarea si desfãsurarea activitãtii Parlamentului (aactivitate statalã. Camerei Deputatilor si Senatului), a comisiilor permanente ale acestoraActele organelor legislative sunt adoptate spre a fi aplicate în viata etc. implicã în mod necesar si desfãsurarea unor activitãti cu caractersocialã, spre a fi executate. Aceastã cerintã se asigurã prin activitatea administrativ, precum convocarea organului, întocmirea proiectuluiexecutivã, înfãptuitã, în mare parte, de cãtre autoritãtile administratiei ordinii de zi, difuzarea materialelor, redactarea proceselor-verbale etc.politice.

Dar aceasta nu înseamnã cã organele amintite înfãptuiesc administratiaDacã, sub aspectul importantei reglementãrilor juridice, activitateade stat. Dacã am admite ideea aceasta, ar însemna cã organele legislativelegislativã se situeazã pe primul loc în cadrul activitãtii statale, în ceeaînfãptuiesc simultan douã forme ale puterii de stat: puterea legislativã sice priveste frecventa actiunilor în viata socialã, contributia în activitateaputerea executivã, ceea ce ar constitui o încãlcare a principiului separatieiconcretã de satisfacere a cerintelor ce apar în cadrul societãtii, pe primulputerilor în organizarea statalã. loc se situeazã administratia de stat.

Este incontestabil faptul cã prin Constitutie a fost creatã, pentruOrganele administratiei publice sunt acelea care rezolvã în modfiecare formã a puterii de stat, o categorie distinctã de organe de stat.concret problemele cotidiene ce apar în viata socialã, adoptã mãsurileFiecãrei puteri publice îi corespunde o categorie distinctã de organe deoperative pentru satisfacerea nevoilor membrilor societãtii, contribuindstat, potrivit principiului separatiei puterilor în stat.astfel, într-o mãsurã decisivã, la realizarea progresului social . 4

În legãturã cu raportul dintre activitatea executivã si administratia Este evident faptul cã una si aceeasi persoanã nu poate exercitade stat, se pune si problema dacã administratia de stat, ca formã concomitent douã puteri publice, aceasta constituind una dintre cerintelefundamentalã de activitate a statului, de realizare a puterii de stat, poate fundamentale ale principiului separatiei puterilor în stat.fi înfãptuitã si de alte organe de stat, pe lângã autoritãtile administratiei De asemenea, instantele judecãtoresti, în realizarea activitãtii depublice. judecatã, înfãptuiesc activitãti cu caracter administrativ, de exemplu

Aceastã problemã se pune deoarece unii autori considerã cãadministratia de stat poate fi înfãptuitã, în subsidiar, ca activitate Al. Negoitã, Drept administrativ si elemente de stiinta administratiei,5

T.U.B., Bucuresti, 1987, p. 5 si urm.; I. Iovãnas, Drept administrativ si elementeale stiintei administratiei, Bucuresti, 1977, p. 10 si urm.V. si Jean Rivero, Droit administratif, Paris, 1973, p. 10, 11. 4


înregistrarea cererilor, trimiterea citatiilor, luarea declaratiilor, specializate în solutionarea litigiilor administrative, organe independentemultiplicarea hotãrârilor judecãtoresti, expedierea hotãrârilor etc. si autonome în decizia lor . 7

Toate acestea nu reprezintã administratia de stat, ci doar activitãti În afarã de acceptiunea de formã fundamentalã de activitate a statului,termenul de administratie de stat poate fi utilizat si în alte acceptiuni, asacu caracter administrativ, necesare pentru desfãsurarea activitãtii pentrucum am arãtat mai înainte.care au fost special create, anume activitatea de judecatã.

Astfel, prin administratie de stat se poate desemna si sistemul sauMai mult chiar, activitãti cu caracter administrativ, asemãnãtoarecategoria de organe de stat care înfãptuiesc administratia de stat, cacelor înfãptuite de organele statului, desfãsoarã nu numai aceste organe,activitate statalã.ci si organizatiile nestatale, precum si persoanele fizice. Or, în nici un

Administratia de stat a constituit obiectul a numeroase cercetãri încaz nu s-ar putea sustine cã si acestea înfãptuiesc puterea executivã,literatura de specialitate .administratia de stat, ca o formã fundamentalã de activitate a statului, de 8

realizare a puterii de stat. Asa încât, dupã pãrerea noastrã, administratia de stat, ca formã M. Oroveanu, Tratat de drept administrativ, Bucuresti, 1994, p. 15.7

fundamentalã de realizare a puterii de stat, desfãsoarã numai autoritãtile T. Drãganu, Formele de activitate a organelor statului, Ed. Stiintificã,8

Bucuresti, 1965, p. 64 si urm.; Al. Negoitã, Drept administrativ si elemente deadministratiei publice; celelalte organe de stat, în înfãptuirea activitãtiistiinta administratiei, T.U.B., Bucuresti, 1987, p. 5 si urm.; R. Ionescu, Dreptspecifice pentru care au fost special create, desfãsoarã numai activitãtiadministrativ si elemente ale stiintei administratiei, E.D.P., Bucuresti, 1977, p.cu caracter administrativ si nicidecum administratie de stat. 10 si urm.; I. Iovãnas, Drept administrativ si elemente ale stiintei administratiei,Dacã însã prin lege, ca act al Parlamentului, se conferã si unorBucuresti, 1977, p. 10 si urm.; M. Lepãdãtescu, Sistemul organelor statului. Ed.structuri sociale, altele decât cele de stat, prerogative asemãnãtoare celor Stiintificã, Bucuresti, 1966, p. 64 si urm.; N. Prisca, Drept constitutional, E.D.P.,ale autoritãtilor administratiei publice, atunci si acestea pot înfãptui admi- Bucuresti, 1977, p. 286 si urm.; V. Rusu, Corelatia dintre formele fundamentale

nistratia de stat, ca formã de realizare a puterii de stat, cum este cazul ale activitãtii de stat si categoriile fundamentale de organe ale statului, în Revistanotarilor publici. românã de drept nr. 3/1968, p. 48 si urm.; I. Vântu si altii. Organele administratiei

În literatura de specialitate se arata cã functiile autoritãtilor de stat, Ed. Academiei, Bucuresti, 1971, p. 13 si urm.; A. Iorgovan, V. Gilescu,administratiei publice ar consta în actiune, consultare si deliberare. Drept administrativ si stiinta administratiei, T.U.B., Bucuresti, 1986, p. 3 si

Pornind de la aceastã opinie, administratia publicã a fost clasificatã urm.; D. Brezoianu, Elemente de drept, T.U.B., Bucuresti, 1988, p. 91 si urm.;M.T. Oroveanu, Tratat de drept administrativ, Bucuresti, 1994, p. 11 si urm.;în administratie activã, administratie consultativã si administratieGuy Braibant, Le droit administratif français, Paris, 1988, p. 17; G. Jèze, Lesdeliberativã. principes généraux du droit administratif, Paris, 1925, p. X si urm.; G. Vedel, P.Administratia este activã în cazul în care executã legea sau cândDelvolvé, Droit administratif, Paris, 1988, p. 60 si urm.; A. de Laubadère, Traitéadoptã o mãsurã de utilitate publicã; este consultativã când dã avizede droit administratif, vol. I, Paris, 1973, p. 11; J. Rivero, Droit administratifadministratiei active; este deliberativã în situatia în care un organ ia deciziiParis, 1987, p. 11 si urm.; E. Forsthoff, Traité de droit administratif allemand,care sunt obligatorii pentru administratia activã . 6Bruxelles, 1969, p. 41 si urm.; P. Negulescu, Tratat_de drept administrativ, vol.Existând separat de administratia activã, administratia poate fi si I, Bucuresti, 1934, p. 38 si urm.; C. Rarincescu, Contenciosul administrativ

jurisdictionalã, cum este în cazul organelor administrative jurisdictionale, român, Bucuresti, 1936, p. 19; A. Teodorescu, Notiuni de drept administrativ,Partea I, Bucuresti, 1912, p. 5; D. Tarangul, Drept administrativ. Cernãuti, 1944,

P. Negulescu, Tratat de drept administrativ, vol. I, Bucuresti, 1934,6 p. 54 si urm.; A. Iorgovan, Drept administrativ. Bucuresti, 1994, p. 64 si urm.;p. 41-42 D. Brezoianu, Drept administrativ român, Bucuresti, 1997, p. 10 si urm.


În ceea ce priveste notiunea de administratie de stat, opiniile se Deci, administratia de stat contine douã categorii de activitãti, siaseamãnã asupra unor aspecte, dar se si diferentiazã din alte puncte de anume:vedere. a) activitãti în realizarea puterii de stat;

Lãsând la o parte elementele particulare ale diferitelor definitii dale b) activitãti care nu implicã realizarea puterii de stat.administratiei de stat, ca elemente comune ale acestor definitii se pot Rezultã cã acelasi organ al administratiei publice poate sã aparãretine urmãtoarele: într-o dublã calitate, aceea de subiect de drept administrativ, când

1) administratia de stat este o activitate de executare a unor acte realizeazã puterea de stat, si de subiect de drept civil, când actioneazã cajuridice; orice persoanã juridicã nestatalã.

2) administratia de stat este înfãptuitã de organele administratiei Dar specific organelor administratiei publice este faptul cã acestea,publice. în principal, actioneazã în realizarea puterii de stat, ca autoritãti publice,

În acceptiunea de activitate, administratia de stat poate fi definitã ceea ce le conferã o situatie specialã în raporturile juridice.ca fiind forma fundamentalã de activitate a statului, înfãptuitã de organele Drept urmare, autoritãtile administratiei publice pot, cu toatãadministratiei publice, care constã în executarea legii, prin stabilirea opunerea particularilor, sã-si execute propriile decizii, având privilegiulunor conduite obligatorii, precum si prin prestarea unor servicii. executãrii din oficiu, întrucât actioneazã în temeiul puterii de stat .9

Termenul de lege din definitia administratiei este utilizat înacceptiunea sa largã, nu numai în sensul de act al Parlamentului, ci deorice act juridic dat spre executare în competenta organelor administratieipublice.

Pornind de la definitia prezentatã, organele administratiei de statpot fi grupate în douã mari categorii:

1. organe care executã legea prin stabilirea de conduite obligatorii,de exemplu, Guvernul, ministerele, consiliile judetene, consiliile locale;

2. organe care satisfac cerintele sociale, tot în cadrul activitãtii deexecutare a legii, prin prestarea unor servicii în regim de dreptadministrativ sau civil, de pildã, institutiile de învãtãmânt, institutiilesanitare, regiile autonome cu capital de stat etc.

Fiind organe de stat, toate acestea realizeazã puterea de stat, darîntr-o mãsurã diferitã, în raport cu sarcinile si atributiile pe care le au îndesfãsurarea activitãtii lor specifice. De exemplu, un organ de politierealizeazã puterea de stat într-o mãsurã mult mai mare decât o institutiede culturã si artã.

Mai trebuie observat faptul cã un organ al administratiei publicedesfãsoarã, pe lângã activitãti în temeiul puterii de stat, si alte activitãticare nu implicã puterea de stat, atunci când actioneazã ca persoanãjuridicã, de exemplu, când încheie un contract civil. Cf. C. Rarincescu, Contenciosul administrativ român, op. cit., p. 119.9


Recapitulare Definitia diferentieri de opinii elemente comune activitate executivãrealizatã de organeleAdministratia ad la

administratiei publiceetimologic minister slujitor(limba latinã): ad-ministrare a servi, a sluji formã fundamentalã de activitate a statului

Definitia înfãptuitã de organele administratiei publiceSemnificatia lingvisticã administratia sã serveascã societatea constã în executarea legii conduite obligatoriiministri slujitori ai societãtii prestarea de serviciiAdministratia publicã aceeasi notiune Constitutia

Clasificare organe care stabilesc conduite obligatorii (ex. ministere)Administratia de stat denumiri diferite organe care presteazã servicii institutii de învãtãmânt

Administratia activitate sens functionalOrganele administratia publice subiecte de drept administrativacceptiuni sistem de organe sens organizatoric subiecte de drept civil

Comparatie administratia de stat organele administratieiputere executivã publice, si alte organe

de stat

administratia de stat organele administratiei Comparatie activitatea executivã publice, dar si alte organe

de stat

Opinii administratia de stat organele administratiei publice si alte organe de stat

Corect doar organele administratiei publice

administratia de statDeosebire activitãti cu caracter administrativ

(toate organele statului)

administratie activã

Clasificare administratie consultativãadministratie deliberativã


Teste 2. Centralizare si autonomie în administratia publicãOriginea etimologicã a termenului de administratie În activitatea organelor administratiei publice, centralizarea siSemnificatia lingvisticã autonomia constituie un tot unitar, care asigurã desfãsurarea în cele maiDistinctia între administratie de stat si administratie publicã bune conditii a activitãtii autoritãtilor administratiei publice, satisfacereaAcceptiunile notiunii de administratie de stat optimã a cerintelor sociale, atât generale, cât si locale, garantia obtineriiComparatia între administratia de stat si puterea executivã unor rezultate superioare în administratie. Comparatia între administratia de stat si activitatea executivã Prin centralizare se asigurã unitatea, coeziunea în activitateaCine poate înfãptui administratia de stat (opinii) organelor administratiei publice, în realizarea, mai ales, a intereselorDistinctia între administratia de stat si activitãtile cu caracter generale ale societãtii, prin subordonarea organelor inferioare fatã de

administrativ organele superioare.Clasificarea administratiei de stat Autonomia organelor administrative face posibilã rezolvareaOpinii cu privire la definirea administratiei de stat operativã si adecvatã a problemelor colectivitãtilor locale, prinDefinitia administratiei de stat cunoasterea directã a nevoilor acestora, precum si a posibilitãtilor deClasificarea organelor administratiei publice în baza definitiei satisfacere a lor.Dubla calitate a organelor administratiei publice Descentralizarea îsi propune sã ofere organelor administratiei publice

suficientã libertate de actiune pentru adaptarea lor imediatã la specificullocal, la schimbãrile pe plan local, fãrã a se renunta la o anumitãcentralizare.

Lãrgirea autonomiei locale stimuleazã initiativa localã, eliberând,totodatã, organele centrale de un numãr de probleme care privescîndeaproape colectivitãtile locale, lãsând rezolvarea acestora în sarcinaorganelor locale.

În procesul amplificãrii autonomiei locale, este necesar sã sporeascãsi sarcinile, atributiile, dar si rãspunderile organelor locale aleadministratiei de stat, pentru rezolvarea în conditii mereu superioare aproblemelor care se ridicã în unitatea administrativ-teritorialã în carefunctioneazã.

Organele locale se preocupã de problemele sociale, economice siculturale, nu numai de interes local, ci si de interes national, care seivesc în unitatea administrativ-teritorialã în care functioneazã. În felulacesta, se înfãptuieste o rodnicã colaborare între ministere, alte organecentrale ale administratiei publice, care realizeazã politica statului îndomeniile si ramurile lor specifice de activitate, si organele locale ale


administratiei publice, conlucrare de naturã sã asigure o rezolvare mai Dupã cum am arãtat mai înainte, competenta este obligatorie pentrueficientã a problemelor mentionate. organul, compartimentul sau persoana cãreia i s-a conferit.

Tinându-se seama de natura intereselor ce trebuie satisfãcute, de Competenta este de mai multe feluri. În principal, putem evidentiaobiectivele urmãrite într-un anumit moment, important este sã se douã: 1) competentã materialã; 2) competentã teritorialã.stabileascã un raport optim între centralizare si autonomie, în asa fel Prin competentã materialã se înteleg sfera si natura problemelor ceîncât atât nevoile generale ale societãtii, cât si cerintele colectivitãtilor pot fi rezolvate de cãtre titularul acesteia, domeniile si sectoarele în carelocale, sã fie cât mai bine satisfãcute. îsi poate desfãsura activitatea, mãsurile pe care le poate adopta.

Raportul între centralizare si descentralizare nu este ceva imuabil, Sub aspectul competentei materiale, organele administratiei publicedat odatã pentru totdeauna. Acest raport are un caracter dinamic, el se împart în douã categorii:modificându-se în functie de cerintele fiecãrei etape de dezvoltare a Organe cu competentã materialã generalã, care îsi pot desfãsurasocietãtii, predominând fie centralizarea, când este necesar sã se activitatea, în principiu, în toate domeniile si sectoarele de activitate, desatisfacã cu prioritate nevoi sociale generale, fie descentralizarea, pildã, Guvernul sau consiliile locale si judetene. autonomia, în situatiile în care prioritate are satisfacerea cerintelor Organe cu competentã materialã de specialitate, care îsi potcolectivitãtilor locale. desfãsura activitatea numai în domenii si sectoare precis determinate.Centralizarea presupune, în primul rând, subordonare. De exemplu, Ministerul Apãrãrii Nationale, Ministerul Administratiei siSubordonarea între autoritãtile administratiei publice se realizeazã Internelor, Ministerul Educatiei si Cercetãrii, Ministerul Sãnãtãtii etc.în functie de competenta organelor între care se stabilesc relatii de Am afirmat mai înainte cã organele cu competentã materialã generalãsubordonare. îsi pot desfãsura activitatea, în principiu, în toate domeniile si sectoareleCompetenta, în general, desemneazã ansamblul atributiilor, adicã vietii sociale.al drepturilor si, totodatã, al obligatiilor ce revin organelor administratiei Aceastã afirmatie se bazeazã pe faptul cã sfera atributiilor nu estepublice, compartimentelor din cadrul unui organ, precum si persoanelor

întotdeauna la fel pentru toate organele din aceeasi categorie.care alcãtuiesc un organ. De exemplu, un consiliu local sau judetean, desi are o competentãDe regulã, exercitarea unui drept implicã, totodatã, si asumarea unor

materialã generalã, ca si Guvernul, nu este competent într-o serie deobligatii pentru titularul dreptului. De exemplu, dreptul unitãtilordomenii si sectoare de activitate în care este competent numai Guvernul,medico-sanitare de a vaccina populatia constituie si obligatia acestorade exemplu, relatiile diplomatice si consulare, apãrarea nationalã,de a desfãsura o asemenea activitate. serviciul postal etc., deoarece problemele din aceste domenii sunt deCompetenta este stabilitã prin lege, în primul rând, prin actul deinteres national, de interes general al societãtii. organizare si functionare a organului cãruia i s-a stabilit acea competentã.

Chiar si între organele locale sfera atributiilor este diferitã.Competenta, fiind stabilitã prin lege, este obligatorie, atât pentruAstfel, desi au competentã materialã generalã, consiliile judetene siorganul, compartimentul sau persoana din cadrul organului, cât si pentru

consiliile locale se deosebesc sub aspectul atributiilor privind competentacei care vin în contact cu acel organ, compartiment sau persoanã.La competentã nu se poate renunta în mod unilateral de cãtre cel materialã.

cãruia i-a fost stabilitã. Astfel, un consiliu judetean nu este competent în probleme privind,Competenta nu este un drept subiectiv, care poate fi exercitat sau la de exemplu, transportul în comun în interiorul localitãtilor din acel judet,

care se poale renunta de cãtre titularul acestuia. domeniu în care sunt competente consiliile locale ale acestor localitãti.


Prin subordonare pe linie verticalã se realizeazã, cu preponderentã,Pe de altã parte, consiliile locale, cu toate cã au competentã materialãlatura centralizatoare, avându-se în vedere, în principal, intereselegeneralã, nu sunt competente în probleme de interes judetean, de exemplu,generale ale societãtii, în timp ce prin subordonarea pe linie orizontalãamenajarea unui drum care traverseazã judetul sau o parte din judet, orise realizeazã mai ales aspectul de autonomie a organelor administratieiregularizarea unui râu care trece prin mai multe localitãti. publice, satisfacerea, cu preponderentã, a intereselor colectivitãtilorTotusi, în anumite probleme de interes judetean se poate stabili olocale.strânsã colaborare între consiliul judetean si consiliile locale din acel

Organele administratiei publice centrale se subordoneazã numaijudet în rezolvarea acestor probleme. pe linie orizontalã. De exemplu, subordonarea ministerelor fatã dePrin competentã teritorialã se întelege suprafata de teritoriu în careGuvern.un organ al administratiei publice îsi poate desfãsura activitatea.

Subordonarea pe linie verticalã are în vedere numai organele careSub aspectul competentei teritoriale, organele administratiei publicefunctioneazã în unitãtile administrativ-teritoriale. se împart în douã categorii:

Subordonarea acestor organe ale administratiei publice prezintã unOrgane centrale, care au competentã teritorialã generalã, în sensulanumit specific. Astfel, unele dintre aceste organe se subordoneazã si pecã îsi pot realiza atributiile la scarã nationalã, pe întregul teritoriu al linie orizontalã, deci prezintã o dublã subordonare. Alte organe cetãrii, de exemplu, Guvernul, ministerele, alte organe centrale de functioneazã în unitãtile administrativ-teritoriale se subordoneazã numaispecialitate. pe linie verticalã, de exemplu, organele din domeniul apãrãrii nationale,Organe locale, cu competentã teritorialã limitatã, care îsi pot în timp ce alte organe de pe plan local se subordoneazã numai pe liniedesfãsura activitatea numai în anumite unitãti administrativ-teritoriale, orizontalã, de exemplu, regiile autonome fatã de consiliile judetene saude pildã, consiliile judetene, consiliile municipale, orãsenesti sau locale, dupã caz.comunale. Ca exemplu de dublã subordonare se pot da organele de subÎn functie de cele douã feluri de competentã, între organele autoritatea organelor centrale, care sunt organizate si îsi desfãsoarã

administratiei publice opereazã o subordonare pe linie verticalã, o activitatea în unitãtile administrativ-teritoriale, cum sunt inspectoratelesubordonare pe linie orizontalã, precum si o dublã subordonare, atât scolare, directiile de sãnãtate publicã etc. Acestea se subordoneazã atâtverticalã cât si orizontalã. consiliilor judetene, cât si ministerului de resort din ramura respectivã.

Subordonarea pe linie verticalã se realizeazã între organe care au Subordonarea fatã de consiliile judetene se realizeazã sub aspect financiar,aceeasi competentã materialã, dar o competentã teritorialã diferitã, privind modul de utilizare a mijloacelor bãnesti primite de la bugetulorganul cu competentã teritorialã mai restrânsã trebuind sã se subordoneze judetean sau al municipiului Bucuresti. organelor cu o competentã teritorialã mai largã. De exemplu, un organ Pe linie verticalã, sub aspect organizatoric si functional, acestede la nivel judetean (inspectorat scolar) se subordoneazã organului din organe sunt subordonate fatã de ministerul din a cãrui structurãaceeasi ramurã de la nivel central (Ministerul Educatiei si Cercetãrii). organizatoricã fac parte, în sensul cã de la organul central primesc

Subordonarea pe linie orizontalã se realizeazã între organele cu instructiuni obligatorii.aceeasi competentã teritorialã, dar cu o competentã materiala diferitã. Accentuarea uneia sau a alteia dintre laturile subordonãrii depindeAstfel, organele de specialitate se subordoneazã organului cu competentã de natura intereselor ce urmeazã a fi realizate, de cerintele sociale ce

trebuie satisfãcute, de obiectivele urmãrite de administratia publicã înmaterialã generalã de la acelasi nivel. De exemplu, subordonareadiferitele momente ale evolutiei societãtii. ministerelor fatã de Guvern.


Recapitulare organe centraleCompetenta teritorialã organe locale

Centralizare tot unitar consecinte Autonomie garantie a unor rezultate superioare

pe linie verticalãSubordonarea pe linie orizontalã Centralizare unitatea, coeziunea sistemului

satisfacerea cerintelor sociale generale dubla subordonare

libertate de actiune Schimbarea raportului subordonarea pe linie verticalãsubordonarea pe linie orizontalãAutonomia satisfacerea cerintelor sociale locale rezolvarea operativã a problemelor locale

cunoasterea directã a nevoilor localea mijloacelor de realizare

stimularea initiativei locale

Lãrgirea autonomiei eliberarea organelor centrale de unele sarcinisporirea atributiilor organelor localesporirea responsabilitãtii organelor locale

Centralizare raport optim natura intereselorAutonomie obiectivele urmãrite

satisfacerea optimã cerinte generale cerinte locale

Raport centralizare caracter dinamic autonomie

Centralizare subordonarea organelor

Subordonarea în functie de competentã

ansamblul atributiilor al drepturilor Competenta al obligatiilor

stabilitã de lege obligatorie

organe cu competentã generalã Competenta materialã organe de specialitate

consecinte


3. Dreptul administrativ ramurã a sistemului de dreptTeste

3.1. Conceptul de Drept administrativImportanta centralizãrii si autonomiei Continutul centralizãrii Termenul de Drept administrativ poate fi utilizat în douaContinutul autonomiei acceptiuni. Într-o primã acceptiune, termenul de Drept administrativRaportul între centralizare si autonomie desemneazã o ramurã de drept, adicã un ansamblu de norme juridice,Notiunea de competentã având un obiect propriu de reglementare, o categorie determinatã deCompetenta materialã relatii sociale.Competenta teritorialã

În a doua acceptiune, termenul de Drept administrativ desemneazãSubordonarea pe linie verticalão ramurã a stiintei, adicã un ansamblu sistematizat de cunostinte despreSubordonarea pe linie orizontalã Dreptul administrativ ca ramurã de drept. Dubla subordonare

Normele juridice care sunt aplicate în activitatea autoritãtilorSchimbarea raportului între subordonarea pe linie verticalã si peadministratiei publice, în organizarea si functionarea acestora, fac partelinie orizontalã din ramuri de drept diferite, de exemplu, din Dreptul constitutional,privind regulile cele mai generale, principiile de organizare si functionareale organelor administratiei publice, din Dreptul civil, în legãturã cupersonalitatea juridicã a acestora, cu participarea lor la circuitul civil,din Dreptul financiar, referitor la raporturile acestor organe în problemede ordin bugetar, din Dreptul muncii, cu privire la raporturile de muncãîn care sunt angajate autoritãtile administratiei publice etc.

În cadrul sistemului dreptului, Dreptul administrativ se prezintã cao ramurã de drept distinctã, de sine stãtãtoare, întrucât are un obiectpropriu, precis determinat, de reglementare, dar aflat într-o strânsãlegãtura cu celelalte ramuri de drept, ale cãror norme se aplicã, deasemenea, în activitatea organelor administratiei publice.

Dar, raportate la normele celorlalte ramuri de drept, normeleDreptului administrativ ocupã locul principal în cadrul normelor care seaplicã în activitatea autoritãtilor administratiei publice, în organizarea sifunctionarea acestora, Dreptul administrativ constituind ramura de dreptspecificã pentru administratia publicã.

Dreptul administrativ poate fi definit ca acea ramurã a sistemuluide drept alcãtuitã din ansamblul normelor juridice care reglementeazã


În opinia unor specialisti, în România, prima sistematizare a normelorrelatiile sociale ce apar în procesul de executare a legii, de cãtrede Drept administrativ a fost realizatã prin Regulamentele Organice. Darautoritãtile administratiei publice, în realizarea puterii de stat .10

astfel de norme au existat si anterior. De exemplu, organizarea teritoriuluiÎn cadrul relatiilor sociale reglementate de cãtre normele Drepuluitãrii în judete a fost fãcutã, în Muntenia, de cãtre Mircea cel Bãtrân, laadministrativ, organele administratiei de stat se manifestã ca autoritãtisfârsitul secolului al XIV-lea, iar în tinuturi, în Moldova, de cãtrepublice, având aptitudinea de a folosi forta de constrângere a statuluiAlexandru cel Bun, la începutul secolului al XV-lea.pentru a se asigura respectarea normelor juridice.

Prima si, de altfel, singura codificare a normelor de DreptDreptul administrativ, ca ramurã de drept, a apãrut mai târziu decâtadministrativ poate fi consideratã ca fiind fãcutã prin Regulamentelealte ramuri de drept, cum ar fi Dreptul civil sau Dreptul penal.Organice. Ulterior, Grigore Ghica, domnul Moldovei, a creat o comisieCa ramurã de drept distinctã în cadrul sistemului dreptului, Dreptulformatã din trei specialisti, ce a elaborat Manualul Administrativ aladministrativ a apãrut în perioada revolutiilor burgheze, la sfârsitulPrincipatului Moldovei, apãrut în 1855, care cuprindea toatesecolului al XVIII-lea. reglementãrile de naturã administrativã din perioada 1832-1855. Nu esteSi înainte de acest moment istoric au existat reglementãri juridicevorba, însã, de un cod, ci numai de o colectie de norme de Dreptcu caracter administrativ, dar acestea erau reglementãri singulare, ce nuadministrativ, cuprinse într-o lucrare unicã . erau încorporate într-o ramurã de drept. 11

Se poate aprecia cã, în România, Dreptul administrativ, ca ramurãDupã victoria revolutiilor burgheze, burghezia, aflatã la putere, ade drept, s-a constituit în a doua jumãtate a secolului al XIX-lea, în timpulpreluat unele reglementãri juridice anterioare, care îi erau favorabile,domniei lui Alexandru Ioan Cuza, ca urmare a reformei legislativele-au adaptat noii situatii social-politice, le-a sistematizat, a creat noiîntreprinse de acesta.norme juridice, corespunzãtoare acelei situatii.

Spre deosebire de Dreptul civil si de Dreptul penal, ramuri de dreptÎn felul acesta, a apãrut o nouã ramurã de drept Dreptulunde exista un Cod civil si un Cod penal, în Dreptul administrativ nuadministrativ. exista un Cod administrativ. Mai ales dupã introducerea principiului separatiei puterilor de stat,

În decursul timpului au apãrut diferite culegeri de acte normative cuexplicit sau implicit, în diferitele constitutii, printre care Constitutia S.U.A.caracter administrativ, de exemplu, culegerile întocmite de Boerescu, dedin 1787, Constitutia Frantei din 1791, au fost adoptate si primele acteBujoreanu si, mai ales, colectia lui Hamangiu, dar acestea nu constituiaunormative de Drept administrativ, ca expresie a aparitiei noii ramuri deun Cod administrativ, deoarece autorii respectivi nu au fãcut altceva decâtdrept. sã cuprindã într-o singurã lucrare actele normative cu caracteradministrativ apãrute pânã în momentul publicãrii lucrãrii în cauzã.Cu privire la definitia Dreptului administrativ, v. si P. Negulescu, Tratat10Autorii acestor lucrãri nu au intervenit în continutul actelor culese, cide drept administrativ, Bucuresti, 1934, vol. 1, p. 41; A. Teodorescu, Tratat dedoar le-au preluat, asa cum au fost ele adoptate. drept administrativ, Bucuresti, 1929, vol. 1, p. 14; M. Vãraru, Tratat de drept

În prezent, tinând seama de complexitatea activitãtii organeloradministrativ român, Bucuresti, 1928, p._13; V. Onisor, Tratat_ de dreptadministratiei publice, se impune necesitatea elaborãrii unui Codadministrativ român, Bucuresti, 1930, p. 1; H. Berthelemy, Traité élémentaireadministrativ care sã sistematizeze, în cadrul unui act normativ unic,de droit administratif, Paris, 1933, p. 1; M. Waline, Droit administratif, Paris,normele de Drept administrativ, în prezent dispersate într-o multitudine1963, p. 5. Guy Braibant, Le droit administratif français, Paris, 1988, p. 17; G.de acte normative.Vedel, P. Delvolvé, Droit administratif, Paris, 1988, p. 15; A. de Laubadère,

Traité de droit administratif, Paris, 1973, vol. 1, p. 11; J. Rivero, Droitadministratif, 1987, p. 20. V. Prisãcaru, Tratat de drept administrativ, Bucuresti, 1993, p. 3.11


3.2. Normele de Drept administrativ De exemplu, în domeniul contraventiilor, se prevede modul deconstatare a abaterilor contraventionale, ce mãsuri se pot adopta, cãile3.2.1. Clasificarea normelor de Drept administrativde atac împotriva acestora etc. Norma de Drept administrativ este o regulã juridicã ce reglementeazã Normele de Drept administrativ stabilesc deci:relatiile sociale care fac obiectul Dreptului administrativ, ca ramurã de organizarea internã a organelor administratiei publice;drept. activitatea acestor organe, functionarea lor; Aceste relatii apar în procesul de executare a legii de cãtre organele raporturile între ele si cu alte organe de stat;administratiei de stat, în care acestea se manifestã ca autoritãti publice, raporturile lor cu particularii (persoane fizice si persoane juridice);

în realizarea puterii de stat. rãspunderea si sanctiunile ce se pot aplica în cazul încãlcãriiTinând seama de marea diversitate de situatii în care sunt angrenate obligatiilor pe care si le-au asumat, potrivit legii.organele administratiei publice, si normele de Drept administrativ sunt Stabilirea categoriilor mentionate nu înseamnã cã normele dinfoarte variate. categoriile respective sunt separate, cã un act normativ ar cuprinde numai

Totusi, folosindu-se anumite criterii, aceste norme pot fi grupate în norme dintr-o singurã categorie. Astfel, în acelasi act normativ se potmai multe categorii. întâlni mai multe categorii din aceste norme, prevãzându-se, de exemplu,

Astfel, în functie de finalitatea lor, normele de Drept administrativ înfiintarea, organizarea internã, competenta, procedura unui organ alpot fi clasificate în urmãtoarele categorii: administratiei publice, raporturile cu alte subiecte de drept etc.

a) norme prin care se stabilesc înfiintarea, precum si organizarea, Actele normative au, deci, un continut complex în ceea ce privestecompetenta materialã si teritorialã a organelor administratiei publice, categoriile de norme pe care le contin. raporturile acestora cu alte organe de stat, controlul ce se poate exercita În functie de sfera lor de cuprindere, normele de Drept administrativasupra activitãtii lor; se pot clasifica în:

b) norme prin care se stabilesc functionarea organelor administratiei a) norme generale, care au o sferã largã de reglementare juridicã,publice, raporturile acestora cu persoane fizice si persoane juridice aplicându-se unei categorii foarte largi de relatii sociale, de exemplu,nestatale, cu care organele administratiei publice intrã în raporturi juridice, Legea administratiei publice locale, Legea contenciosului administrativ,drepturile si obligatiile lor reciproce, rãspunderea participantilor la Ordonanta Guvernului privind contraventiile etc.;asemenea raporturi, consecintele încãlcãrii obligatiilor pe care si le-au b) norme speciale, aplicabile numai în anumite situatii, ceasumat prin acele raporturi juridice; reglementeazã, deci, un grup mai restrâns de relatii sociale, de exemplu,

c) norme prin care se stabileste procedura activitãtii organelor Hotãrârea Guvernului nr. 235/1992, privind acordarea burselor de studii;administratiei publice (procedura administrativã), adicã acele norme care c) norme exceptionale, aplicabile, chiar dupã denumirea lor, în cazuriprevãd forma în care se desfãsoarã activitatea organelor administratiei de exceptie, care impun mãsuri extraordinare, de pildã, Hotãrâreapublice, atât în interiorul lor, cât si în raporturile cu subiecte de drept din Guvernului nr. 553/1991, privind mãsurile de lichidare a urmãrilorafara acestora, de exemplu, normele privind actul administrativ (emiterea, provocate de calamitãtile naturale din luna iulie 1991.executarea si controlul executãrii acestuia), operatiile administrative si Aceastã clasificare prezintã importantã în ceea ce priveste aplicareaalte fapte materiale. normelor de Drept administrativ.


Astfel, normele speciale si cele exceptionale pot deroga de la normele Mai putin numeroase sunt normele permisive, care stabilescgenerale, de acelasi rang, întrucât ele sunt adoptate în situatii care fac posibilitatea pentru subiectele la un raport de Drept administrativ de a-sinecesarã o reglementare diferitã de reglementarea cu caracter general. stabili în mod liber conduita, în functie de vointa lor.

În concluzie, dacã aceeasi relatie socialã este reglementatã atât de Normele permisive nu constituie o exceptie de la caracterul imperativ,o normã generalã, cât si de o normã specialã sau exceptionalã, se va obligatoriu al normelor juridice, deoarece odatã adoptatã o anumeaplica norma specialã sau cea exceptionalã, dupã caz, întrucât situatia conduitã, trebuie sã se respecte în mod strict reglementãrile juridicerespectivã a reclamat adoptarea unei astfel de norme, deci este firesc privind acea conduitã.sã se aplice norma specialã sau cea exceptionalã si nu norma generalã. Astfel, în cazul sãvârsirii unei contraventii, existã mai multe

posibilitãti, anume, fie plata amenzii, fie plângerea împotriva3.2.2. Structura normelor de Drept administrativ procesului-verbal de sanctionare a contravenientului. Dacã se opteazãDin punctul de vedere al structurii lor, normele de Drept pentru plângere, aceasta trebuie prezentatã în termenul stabilit de lege si

administrativ cuprind, în general, toate cele trei elemente ale unei norme numai la organul competent sã o rezolve, deci cu respectarea strictã ajuridice, dar cu un anumit specific. dispozitiilor legale în aceastã situatie. Astfel, se poate observa, în primul rând, cã ipoteza este, la cele mai În ceea ce priveste sanctiunea normelor de Drept administrativ, semulte asemenea norme, mai dezvoltatã decât celelalte douã elemente ale poate observa cã, de multe ori, sanctiunea le lipseste întrucât ea nu aparenormei juridice. Aceastã particularitate se datoreazã faptului cã este ca necesarã, fiind subînteleasã. De exemplu, normele care stabilescnecesar sã se precizeze cât mai clar si mai complet conditiile în care se competenta unui organ pot sã nu prevadã sanctiuni, întrucât toate actelevor aplica aceste norme la cazurile concrete, la situatiile particulare. emise de acel organ cu încãlcarea competentei sale sunt nule, chiar dacãDe exemplu, un consiliu local este dizolvat în cazul în care: nu existã o prevedere expresã în acest sens. a) nu s-a întrunit timp de 3 luni consecutiv; În schimb, normele care contin obligatiile persoanelor fizice sib) nu a adoptat nici o hotãrâre în 3 sedinte consecutive; juridice în raporturile lor de Drept administrativ, precum si cele carec) numãrul consilierilor s-a redus sub jumãtate plus unu si nu se stabilesc rãspunderea organelor sau functionarilor din aparatulpoate completa prin supleanti; administrativ prevãd, de cele mai multe ori, si sanctiunea ce se poated) consiliul local a adoptat în cel mult 6 luni cel putin 3 hotãrâri care aplica în cazul nerespectãrii obligatiilor ce revin subiectelor acelorau fost anulate de cãtre instanta de contencios administrativ, prin hotãrâreraporturi juridice.irevocabilã.

Dupã cum se poate observa, ipoteza acestei norme este foarte 3.3. Raporturile de Drept administrativdezvoltatã, ea continând situatiile în care se va aplica norma în cauzã, 3.3.1. Trãsãturile raporturilor de Drept administrativanume când se va proceda la dizolvarea unui consiliu local.

Prin reglementarea de cãtre normele de Drept administrativ aÎn ceea ce priveste dispozitia, aceasta se prezintã, în general, subrelatiilor sociale ce fac obiectul Dreptului administrativ, ca ramurã deformã onerativã, continând obligatia de a actiona într-un anumit mod, dedrept, aceste relatii devin raporturi de Drept administrativ.exemplu, de a pãstra curãtenia în jurul casei sau de a se da ceva, precum

În aceste raporturi, organele administratiei publice actioneazã caobligatia de a plãti taxe, amenzi etc. autoritãti de stat, putând sã utilizeze, la nevoie, forta de constrângere aExistã si norme de Drept administrativ cu caracter prohibitiv, care

prevãd obligatia de a se abtine de la o anumita actiune, cum ar fi de a nu statului, pentru a se asigura respectarea drepturilor si a obligatiilor juridicedegrada spatiile verzi. decurgând din aceste raporturi.


Raporturile de Drept administrativ pot interveni si între un organ alRaporturile de Drept administrativ prezintã trãsãturile generale aleadministratiei publice si o persoanã fizicã, cum este cazul aplicãrii uneioricãrui raport juridic, dar, totodatã, prezintã si unele trãsãturi particulare,amenzi contraventionale.specifice, prin care se deosebesc de alte raporturi juridice.

3. Raporturile de Drept administrativ se mai caracterizeazã si prinÎn ceea ce priveste structura lor, raporturile de Drept administrativaceea cã ele apar, de regulã, pe baza unei manifestãri unilaterale denu se deosebesc de alte raporturi juridice, în sensul cã prezintã aceleasivointã juridicã, care emanã de la organul administratiei publice.elemente-subiecte, continut, obiect, dar cu un anumit specific propriu.

Chiar dacã se produce si o oarecare actiune din partea celuilalt subiectParticularitãtile raporturilor de Drept administrativ se exprimã înal raportului, aceasta nu are nici o influentã asupra nasterii, modificãriitrãsãturile acestora. sau încetãrii raportului, nefiind, deci, necesar consimtãmântul celuilalt1. O primã trãsãturã caracteristicã a acestei categorii de raporturisubiect al raportului.juridice constã în aceea cã ele apar în procesul de executare a legii, în

Nasterea, modificarea si încetarea raporturilor juridice administrativeacceptiunea largã a acesteia, de realizare a puterii executive, ca partepe baza vointei unilaterale a organului administratiei de stat au loccomponentã a puterii de stat unice. deoarece realizeazã puterea de stat, actionând ca autoritate publicã.2. O altã trãsãturã a raporturilor de Drept administrativ se referã la Uneori, când legea prevede expres, raporturi de Drept administrativsubiectele lor, întotdeauna, unul dintre subiectele acestor raporturi trebuie pot lua nastere si în baza producerii unui eveniment, independent desã fie un organ al administratiei publice. vointa organului administratiei publice, de pildã, nasterea ori decesulRaporturile de Drept administrativ pot sã aparã între douã organe unei persoane, ori datoritã actiunii celuilalt subiect al raportului, cumale administratiei de stat, de exemplu, în cazul avizãrii unui act este cazul sãvârsirii unei contraventii, când apare un raport de rãspundereadministrativ de cãtre un alt organ decât cel emitent al acelui act. administrativã, care atrage aplicarea unei sanctiuni administrative.Raporturi de Drept administrativ pot sã aparã între organele centrale Raporturi de Drept administrativ pot sã aparã si în situatia în carede specialitate ale administratiei publice si agentii economici (regii vointa organului este subînteleasã, ca în cazul nerezolvãrii unei cereri

autonome si societãti comerciale) înfiintati de cãtre acestea. de cãtre organul administratiei de stat în termenul stabilit de lege (tãcereaDe asemenea, astfel de raporturi pot sã aparã între organele locale organului administratiei publice).

ale administratiei publice (consilii judetene si consilii locale) si institutiile Într-o astfel de situatie, petitionarul poate ataca la instanta depublice, regiile autonome si societãtile comerciale înfiintate de cãtre contencios administrativ tãcerea organului administratiei publice, faptulacestea. cã nu i s-a rãspuns la cerere, în termenul stabilit de lege.

Astfel de raporturi pot sã aparã si între un organ al administratiei 4. În ceea ce priveste obligativitatea pentru organul administratieipublice si un alt organ de stat, cum sunt raporturile între Ministerul Justitiei de stat de a participa la raporturile de Drept administrativ, se distingsi instantele judecãtoresti în probleme cu caracter administrativ- douã situatii:gospodãresc, de exemplu, asigurarea de cãtre Ministerul Justitiei a a) când legea stabileste în mod expres si strict cum trebuie sãlocalurilor unde instantele sã-si desfãsoare activitatea, înzestrarea acestora actioneze organul respectiv. cu mobilier, alte materiale etc. În acest caz, el trebuie sã se conformeze întocmai prevederilor legii,

Raporturi de Drept administrativ pot sã aparã si între un organ al deci participarea lui la un asemenea raport este obligatorie.administratiei publice si persoane juridice nestatale, de exemplu în cazul Competenta nu constituie un drept subiectiv al acestor organe, peacordãrii unei autorizatii de functionare pentru aceste persoane. care l-ar putea exercita sau nu. În situatia în care legea prevede o singurã


Raporturi de subordonare pot lua nastere si în cadrul aceluiasi organconduitã posibilã din partea organelor administratiei publice, acesteaal administratiei publice, si anume între compartimente diferite (detrebuie sã se conformeze întocmai, caz în care dreptul lor constituie si oexemplu, între un serviciu si un birou) sau între persoane diferite (deobligatie pentru ele.exemplu, un sef de birou si subalternii sãi). De exemplu, obligatia unui organ de politie de a elibera cartea de

2) Raporturi de colaborare între organe, compartimente sau persoaneidentitate, în cazul în care sunt întrunite conditiile stabilite de lege.între care nu existã raporturi de subordonare (de exemplu, acordareab) Când însã legea lasã la aprecierea organului administratiei publiceunui aviz de cãtre un minister pentru emiterea unui act administrativ departiciparea sa la raporturi de Drept administrativ, precis determinate,cãtre un alt minister).pe baza vointei sale unilaterale, atunci aceastã participare nu mai este 3) Raporturi de participare care se nasc, de asemenea, între organe,obligatorie pentru acel organ, de exemplu în cazul eliberãrii unui permis compartimente sau persoane între care nu existã raporturi de subordonare.de portarma. Acestea participã, conlucreazã într-o anumitã actiune (de exemplu,

În aceastã situatie, organul de politie are deplina libertate, potrivit emiterea unei instructiuni de cãtre Ministerul Finantelor Publice si devointei sale unilaterale si actionând dupã propria sa apreciere, sã elibereze cãtre Banca Nationalã a României în probleme financiar-contabile sausau nu permisul solicitat, în raport cu constatãrile pe care le face în functie emiterea unei instructiuni de cãtre Ministerul Finantelor Publice si dede situatia social-juridicã a solicitantului, pentru obtinerea de cãtre acesta cãtre Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei în probleme dea permisului în cauzã. salarizare).

B. În afara administratiei publice apar trei categorii de raporturi3.3.2. Categorii de raporturi de Drept administrativjuridice:Tinând seama de marele numãr si marea diversitate de situatii în

1) Raporturi de subordonare între un organ al administratiei publicecare sunt implicate organele administratiei de stat, si raporturile de Dreptsi un alt subiect de drept. În aceste raporturi subiectele au o pozitie inegalã.administrativ sunt numeroase si variate. Organul administratiei publice este subiectul activ, supraordonat, celãlaltTotusi, folosindu-se anumite criterii, se poate face o clasificare a participant la raport fiind subiectul pasiv, subordonat (de exemplu,acestor raporturi. raportul între organul de politie si un contravenient, în cazul sãvârsirii

Astfel, în functie de locul unde apar, se disting douã categorii de unei contraventii).raporturi de Drept administrativ: În virtutea pozitiei sale supraordonate, organul administratiei publice

a) raporturi în interiorul administratiei de stat, în acceptiunea de poate, prin simpla lui vointã unilateralã, sã stabileascã comportamentulsistem de organe; subiectului pasiv în acel raport, impunându-i acestuia conduita de urmat.

b) raporturi în afara administratiei de stat, în aceeasi acceptiune. Acest specific se explicã prin aceea cã organul administratiei publiceÎn cadrul acestor douã mari grupe, se disting subgrupe de raporturi participã la aceste raporturi juridice ca purtãtor al puterii de stat, deci în

de Drept administrativ, în functie de drepturile si obligatiile subiectelor calitate de autoritate publicã. în aceste raporturi, deci de continutul raporturilor. Consecinta acestui specific constã în aceea cã, în caz de încãlcare

A. În interiorul administratiei publice iau nastere trei categorii de de cãtre subiectul pasiv a obligatiilor care îi revin în acel raport juridic,raporturi de Drept administrativ: organul administratiei publice poate sã recurgã la executarea silitã, din

oficiu, folosind constrângerea de stat, spre a obliga persoana în cauzã1) Raporturi de subordonare între organe diferite, de exemplu, întreMinisterul Educatiei si Cercetãrii si un inspectorat scolar judetean. sã-si respecte obligatiile care îi revin în acel raport juridic.


Când însã norma juridicã prevede, organul administratiei publice În acest caz, cetãtenii nu pot decât sã propunã organului respectivtrebuie sã se adreseze instantei judecãtoresti pentru a obtine executarea prestarea acelui serviciu. Organul administratiei publice nu este însã

obligat sã dea curs solicitãrii, el având deplina libertate de a aprecia dacãobligatiilor. Dar, aceste situatii trebuie prevãzute expres de lege. sã presteze sau nu acel serviciu, în functie de situatia concretã, evaluândDesi subordonat, subiectul pasiv nu este complet lipsit de drepturi.necesitatea prestãrii acelui serviciu, precum si posibilitãtile materiale peÎn cazul în care organul administratiei publice abuzeazã de prerogativelecare le are pentru a presta acel serviciu (de exemplu, amenajarea unuiacordate de lege, încãlcând drepturile subiectului pasiv, recunoscute destrand într-un cartier).lege, subiectul pasiv poate sã se plângã organului competent, potrivit

Organele administratiei publice pot presta servicii publice fie în modlegii, spre a obliga organul administratiei publice în acel raport sã respectegratuit, de exemplu, în cazul învãtãmântului, fie contra cost, de exemplu,legea.în domeniul transportului în comun. Astfel, potrivit art. 48 din Constitutie, persoana vãtãmatã într-un

Astfel, în legãturã cu prestarea serviciilor publice se poate aplica fiedrept al sãu de o autoritate publicã, printr-un act administrativ sau prinun regim de drept administrativ, fie un regim de drept civil.nesolutionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptãtitã sã obtinã

3) Raporturi de colaborare între organele administratiei publice sirecunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.cetãteni, în mod individual sau organizati. 2) Raporturi de utilizare a serviciilor publice

Organele administratiei publice înfãptuiesc actiuni prin care satisfacPrintre sarcinile majore ale organelor administratiei publice se înscrie cerintele membrilor societãtii. si obligatia acestora de a satisface cerintele membrilor societãtii, sarcinã Ca urmare, cetãtenii sunt direct interesati în realizarea unor astfelcare constituie totodatã si obiectivul de bazã al unei administratii de stat de actiuni, deoarece, în primul rând, este în folosul lor înfãptuirea lor.puse în slujba colectivitãtii. În cadrul acestora, cetãtenii sprijinã organele administratiei publiceSpre a satisface cerintele membrilor societãtii, organele administratiei în realizarea sarcinilor si atributiilor ce le revin. Astfel de raporturi pot

publice presteazã pentru acestia o serie de servicii publice. Prin aceste sã aparã de exemplu cu ocazia efectuãrii unor recensãminte, pentruservicii sunt realizate drepturile fundamentale ale cetãtenilor (de exemplu, combaterea unor efecte nocive (inundatii, cutremure, incendii), pentrudreptul la învãtãturã), se asigurã ordinea publicã si linistea cetãtenilor, li descoperirea si imobilizarea infractorilor etc. În unele situatii li sese satisfac acestora necesitãtile lor de transport, de aprovizionare, de încredinteazã cetãtenilor atributii cu caracter de autoritate publicã, decomunicare etc. exemplu, în ceea ce priveste evidenta populatiei. Astfel de atributii pot fi

În prestarea acestor servicii pot sã aparã douã situatii: acordate si unor organizatii nestatale, de pildã, Asociatia Generalã aa) când legea obligã organele administratiei publice sã presteze un Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi.

serviciu public. În felul acesta, cetãtenii vin în sprijinul organelor administratieiÎn cazul în care cetãtenii solicitã unui organ prestarea serviciului publice care, prin activitatea lor, rãspund unor necesitãti sociale, deci

respectiv, organul în cauzã este obligat sã-1 presteze. De exemplu, este si în interesul cetãtenilor sã acorde tot sprijinul lor organelorînscrierea unui copil la scoalã, eliberarea cãrtii de identitate, când sunt administratiei publice, pentru ca acestea sã poatã satisface, în cele maiîndeplinite conditiile prevãzute de lege, vaccinarea obligatorie etc. bune conditii, cerintele societãtii.

b) când legea lasã la aprecierea organelor administratiei publiceprestarea unui serviciu public.


Recapitulare apar în procesul de executareunul din subiecte organ al administratiei publice

Trãsãturi apar prin vointa unilateralã a organului Termenul de Drept administrativ ramurã de dreptramurã a stiintei apar si în alte situatii

participarea la raport facultativãRamurile de drept aplicate în administratia publicã obligatorie

Locul si importanta Dreptului administrativClasificare în interiorul administratiei

în exteriorul administratiei Definitia Dreptului administrativ de subordonare

Aparitia Dreptului administrativ în Europa În interiorul administratiei de colaborarede participareAparitia Dreptului administrativ în România

de subordonare Problema Codului administrativ În afara administratiei de utilizare a serviciilor publice

de colaborare Conceptul de normã de Drept administrativ

privind organizareaClasificarea normelor în functie de scop privind functionarea

proceduraadministrativã

norme generaleClasificarea normelor în functie de sfera norme speciale de aplicare norme exceptionale

ipoteza onerativã

Structura normelor dispozitia prohibitivãpermisivã

sanctiunea facultativã obligatorie

Conceptul de raport de drept administrativ


Teste 4. Izvoarele Dreptului administrativAcceptiunile notiunii de Drept administrativ Notiunea de izvor de drept poate fi utilizatã în douã acceptiuni:Ce ramuri de drept se aplicã în activitatea organelor administratiei 1. izvor material

publice 2. izvor formalLegãturile Dreptului administrativ cu celelalte ramuri de drept si

1. Izvorul material al dreptului reprezintã conditiile materiale aledefinitia acestuiaexistentei omului, în primul rând, cerintele de ordin economic.Când a apãrut Dreptul administrativ în Europa?

Pentru satisfacerea cerintelor sociale, atât cele economice, cât si deAparitia si evolutia Dreptului administrativ în Româniaaltã naturã (culturale, protectia socialã, protectia mediului etc.), se adoptãCe se întelege printr-o normã de Drept administrativ normele juridice corespunzãtoare. Clasificarea normelor de Drept administrativ dupã scopul lor

Deci, izvorul material al dreptului reprezintã cerintele sociale careClasificarea normelor de Drept administrativ dupã sfera dedeterminã adoptarea unor norme juridice.aplicare

Dar, pentru ca o regulã de conduitã sã devinã obligatorie pentru ceiTrãsãturile raporturilor de Drept administrativ cãrora li se adreseazã, este nevoie ca acea regulã sã capete o formãRaporturile de Drept administrativ din interiorul administratieijuridicã, prin care vointa guvernantilor sã devinã vointã de stat, obligatorieRaporturile de Drept administrativ din exteriorul administratieipentru membrii societãtii, si care, astfel, face posibilã recurgerea la fortade constrângere a statului pentru a asigura respectarea acestei reguli.Aici intervine izvorul formal al dreptului.

2. Izvorul formal al dreptului este actul normativ emis de cãtreorganele de stat competente, act care contine norme juridice, reguli deconduitã obligatorii, imperative.

Prin urmare, izvorul material, cerintele sociale determinã vointaguvernantilor, iar aceastã vointã se exprimã într-o formã juridicã,concretizatã în actul normativ.

Trebuie fãcutã distinctie între izvorul de drept obiectiv si izvorul dedrept subiectiv.

a) Izvorul de drept obiectiv este întotdeauna actul normativ carecontine norme juridice, precum si alte surse recunoscute ca atare.

b) Izvorul de drept subiectiv (si al obligatiilor corelative) îl constituieorice act sau fapt juridic, adicã generator de drepturi si obligatii juridice,de exemplu, o autorizatie de constructie, o diplomã de absolvire a uneiforme de învãtãmânt, un contract de vânzare-cumpãrare, sãvârsirea uneicontraventii etc.


Existã mai multe izvoare formale în ceea ce priveste Dreptul Izvor de Drept administrativ sunt si hotãrârile Guvernului, atunciadministrativ. când au caracter normativ si reglementeazã relatii sociale ce constituie

Principalul izvor al acestuia este Constitutia, legea supremã. Aceasta obiect al Dreptului administrativ. Se poate da ca exemplu Hotãrârea nr.contine norme având o fortã juridicã superioarã tuturor celorlalte norme 634/1998 privind normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/1998juridice existente în societate. pentru dezvoltarea regionalã.

În ceea ce priveste Dreptul administrativ, Constitutia cuprinde Izvoare de drept administrativ sunt si Ordonantele Guvernului, deregulile generale, principiile de organizare si functionare ale organelor exemplu, Ordonanta nr. 2/2001 cu privire la regimul juridic aladministratiei publice. Astfel, în Constitutia României sunt continute contraventiilor, precum si Ordonantele de urgentã ale Guvernului, deprevederi referitoare la organizarea si functionarea Guvernului, a exemplu, Ordonanta de urgentã nr. 28/2000 pentru modificarea Legii nr.organelor centrale de specialitate ale administratiei publice, a organelor 70/1991 privind alegerile locale. locale ale administratiei publice, precum si cu privire la raporturile Printre izvoarele dreptului administrativ se numãra si ordineleacestora cu alte organe de stat si cu subiecte de drept nestatale. ministeriale, instructiunile, circularele, normele metodologice, deciziile

Legea, ca act al Parlamentului, este izvor de drept administrativ, unor conducãtori de institutii publice .13

dar cu respectarea unei anumite conditii. De asemenea, sunt izvoare de drept administrativ si actele normativeParlamentul fiind unicul organ legiuitor, legile adoptate de cãtre emise de consiliile judetene si consiliile locale, în mãsura în care

Parlament pot fi izvor pentru toate ramurile de drept. reglementeazã relatii sociale ce fac obiectul Dreptului administrativ, deCa sã fie izvor de Drept administrativ este necesar ca legea respectivã exemplu, prin care se stabilesc contraventii, taxe locale etc.

sã reglementeze relatiile sociale ce constituie obiectul de reglementare În ceea ce priveste tratatele internationale, ca izvoare de Dreptal acestei ramuri de drept. De exemplu, Legea nr. 554/2004 Legea administrativ, problema trebuie privitã în mod diferentiat .14

contenciosului administrativ, Legea nr. 215/2001, privind administratiapublicã localã etc. De exemplu, Ordinul ministrului Sãnãtãtii nr. 975/1998 privind aprobarea13

Izvor de drept administrativ, cu conditia sã aibã caracter normativ si Normelor igienico-sanitare pentru alimente; Instructiunile nr. 91825/1999 alesã reglementeze relatiile sociale ce fac obiectul Dreptului administrativ, Ministerului Finantelor si Ministerului Industriei si Comertului privindsunt si unele decrete ale Presedintelui României. constituirea si utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic;

Ordinul nr. 276/1999 al Directorului general al Biroului Român de MetrologieAstfel, potrivit art. 100 din Constitutia României, în exercitarea atri-Legalã pentru aprobarea listei cuprinzând etaloanele nationale ale României;butiilor sale, Presedintele României emite decrete.Circulara nr. 5/2000 a Bãncii Nationale a României pentru modificarea NormelorUnele dintre aceste decrete au caracter normativ, fiind izvoare deB.N.R., Normele metodologice nr. 4815/1998 ale ministrului Transportului siDrept administrativ. Ministerului Finantelor privind constituirea si utilizarea Fondului special alAsemenea decrete sunt cele prin care Presedintele României declarãdrumurilor; Decizia nr. 374/2000 a Directorului general al Directiei Generale amobilizarea generalã sau partialã a armatei. Vãmilor pentru aprobarea Normelor privind procedura de vãmuire la domiciliu

De asemenea, Presedintele României, tot printr-un decret pentru operatiunile de export; deciziile Consiliului Concurentei, ale Consiliuluiprezidential, poate sã instituie starea de asediu ori starea de urgentã în National al Audiovizualului etc. întreaga tarã sau numai în unele unitãti administrativ-teritoriale .12 A se vedea si J. Dembour, Droit administratif, Haye, 1972, p. 56 si urm.;14

I. Vântu, Aplicarea tratatelor internationale în ordinea juridicã internã, StudiiConstitutia României, art. 92, alin. 2 si art. 93, alin. 1. si cercetãri juridice, nr. 4/1970, p. 505 si urm. 12


Mai întâi, trebuie fãcute urmãtoarele precizãri: În ceea ce priveste tara noastrã, tratatele internationale ratificate dePentru ca un tratat international sã fie izvor de Drept administrativ, cãtre Parlament sunt parte componentã a dreptului intern al acesteia, asa

el trebuie sã îndeplineascã mai multe conditii, si anume: încât nu mai este necesarã adoptarea unui act de transpunere a tratatului1) sã fie un tratat legal, adicã sã fie în conformitate cu normele în dreptul intern, tratatul constituind astfel izvor de drept pentru taradreptului international; noastrã (Constitutia României, art. 11, pct. 2).2) sã fie încheiat si ratificat de cãtre organele competente, potrivit Dupã pãrerea noastrã, formularea din Constitutie nu rezolvã decâtlegislatiei interne a statelor pãrti la acel tratat;

partial situatia tratatelor internationale în dreptul intern al României,3) sã reglementeze relatii sociale ce fac obiectul de reglementare alîntrucât nu tine seama de toate tratatele la care tara noastrã este parte.Dreptului administrativ, de exemplu, tratatele cu privire la frontiera dintre

Astfel, potrivit art. 11, pct. 2 din Constitutia României, dupã cumdouã state;4) sã fie de aplicatie directã în dreptul intern al statului; am arãtat mai înainte, tratatele internationale ratificate de cãtre Parlament5) România sã fie parte la acel tratat. fac parte din dreptul intern al României. În conformitate cu prevederile constitutionale, pentru a putea produce Dar, pe lângã tratatele ratificate de cãtre Parlament, existã numeroase

efecte juridice, atât în relatiile externe, cât si în cele interne, un tratat tratate internationale aprobate prin hotãrâri ale Guvernului, de exemplu,international trebuie ratificat. Hotãrârea Guvernului nr. 493/1999 pentru aprobarea Acordului dintreProblema care se pune este de a sti dacã prin ratificare un tratat Guvernul României si Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea îninternational este direct aplicabil în interiorul statului parte la acel tratati,domeniul sãnãtãtii publice si al stiintelor medicale, semnat la Bucurestidevenind astfel izvor al unei ramuri de drept intern, având implicatii cula 15 decembrie 1998.acel tratat, sau este necesarã transpunerea prevederilor tratatului în cauzã

Mergând în mod strict pe prevederea mentionatã din Constitutie,în norme de drept intern, situatie în care izvorul de drept intern este actulde transformare a normelor internationale în norme interne, si nu tratatul asemenea tratate nu ar face parte din dreptul intern al României. Ointernational. asemenea concluzie, desi este corectã din punct de vedere logic, este

Aceastã problemã nu are o rezolvare unitarã. inexactã din punct de vedere juridic, întrucât si astfel de tratate trebuieUnele tratate sunt direct executorii în ordinea juridicã internã dupã sã facã parte din dreptul intern, spre a putea fi aplicate. De aceea, textulce au fost ratificate, în timp ce altele necesitã adoptarea unui act normativ din Constitutie ar trebui sã se refere si la asemenea tratate.al organului de stat competent, de adaptare a legislatiei interne la Este posibil ca printr-un tratat international sã se deroge de la oprevederile tratatului international. În aceastã din urmã situatie, izvor de

lege adoptatã anterior de cãtre statul parte la tratat. De regulã, într-undrept intern este actul juridic de transpunere în legislatia internã aasemenea caz se va aplica tratatul international, întrucât el exprimãprevederilor acelui tratat. ultima vointã a statului parte la acel tratat. În momentul în care statulTratatele internationale devin deci izvor de Drept administrativ numai

atunci când sunt executorii direct în ordinea juridicã internã, ca urmare a respectiv înceteazã de a mai fi parte la acel tratat, se vor aplica din nouratificãrii . prevederile legii interne de la care s-a derogat. În acest sens, sunt15

continute prevederi exprese în Constitutia României, dar cu referireDe pildã, Conventia pentru relatiile consulare, dupã ratificarea ei de cãtre15 numai la un anumit domeniu, si anume, al drepturilor fundamentale

România în anul 1971, a produs direct efecte juridice. În baza conventiei, statul ale omului.român a fost obligat sã ia mãsuri pentru protejarea localurilor consulare (art. 27Potrivit Constitutiei României (art. 20, pct. 2), în cazul în care aparedin conventie), precum si facilitarea dobândirii de cãtre statul strãin a localurilor

o neconcordantã între un tratat international, la care România este parte,necesare oficiului consular (art. 30).


si o lege a statului român, cu privire la drepturile fundamentale ale omului, Dupã pãrerea noastrã, era mult mai adecvat textul anterior alse vor aplica tratatele internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia Constitutiei, însã dupã cum am mentionat mai înainte, nici acest text,

adicã art. 20, pct. 2 nu este necesar. sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.În ceea ce priveste calitatea principiilor dreptului de a fi izvoare deDupã cum se poate observa, potrivit Constitutiei României, se admite

Drept administrativ, se pot ivi douã situatii: prioritatea reglementãrilor internationale fatã de reglementãrile juridice1) Principiul de drept este consacrat într-un anume act normativ. Deinterne ale tãrii noastre numai în ceea ce priveste drepturile omului. Dar

exemplu, principiul neretroactivitãtii legii este consacrat în Constitutiatratatele internationale se referã si la alte domenii. Care este situatia lorRomâniei (art. 15, pct. 2). În acest caz, izvorul de drept nu este principiul,în raport cu legislatia internã? Constitutia nu dã nici un rãspuns. ci actul normativ în care este consacrat acel principiu.Nu numai cã nu dã nici un rãspuns la aceasta întrebare, ci, mai mult

2) În cazul în care un principiu de drept se desprinde prin generalizarechiar, Constitutia contine alte prevederi care, practic, exclud prevederiledin mai multe acte normative, el fiind continut în diferite acte normative,art. 20, pct. 2. izvorul de drept este însusi acel principiu. De exemplu, principiulAstfel, art. 11, pct. 1, prevede cã Statul român se obligã sãrevocabilitãtii actelor administrative, care nu este consacrat într-un anumeîndeplineascã întocmai si cu bunã-credintã obligatiile ce-i revin dinact normativ, el desprinzându-se prin generalizare, din mai multe actetratatele la care este parte . normative.Dupã cum se poate lesne observa, textul se referã la orice tratat. Cutuma sau obiceiul poate fi izvor de Drept administrativ cuDeci în cadrul acestora se includ si tratatele internationale cu privire la respectarea unor conditii . 16

drepturile fundamentale ale omului. Cutuma este o regulã nescrisã, care a fost aplicatã în mod repetat oDin moment ce tara noastrã se obligã sã îndeplineascã întocmai perioadã îndelungatã de timp si care a fost acceptatã ca obligatorie detratatele internationale la care este parte, este firesc ca România sã nu cãtre o colectivitate umanã. adopte acte interne prin care sã se contravinã prevederilor acelor tratate Pentru ca obiceiul sã fie izvor de drept, trebuie sã existe o prevedereinternationale. Dacã ar adopta astfel de acte, ar însemna sã-si încalce scrisã a legii, care sã permitã utilizarea obiceiului în anumite situatii.obligatia pe care si-a asumat-o de a respecta tratatele internationale. Totodatã, trebuie sã nu existe o normã scrisã care sã reglementeze

Rezultã în mod clar cã, datoritã prevederilor art. 11, pct. 1, prevederile relatiile sociale în care este posibilã folosirea cutumei.art. 20, pct. 2 nu mai erau necesare. În ceea ce priveste Dreptul administrativ, este putin probabilã

Pe de altã parte, prin prevederea cã nu se vor aplica reglementãrile posibilitatea recurgerii la cutumã, ca izvor de drept. Obiceiul este maiinternationale, ci legea internã a României, dacã ea contine dispozitii frecvent folosit ca izvor de drept în Dreptul civil. Astfel, potrivitmai favorabile, se încalcã expres prevederile art. 11, pct. 1, potrivit cãrora Constitutiei României, obligatiile proprietarului sunt cele care sunttara noastrã se obligã sã îndeplineascã întocmai obligatiile ce-i revin din stabilite de lege sau care decurg din obicei (Constitutia României, art.tratatele la care este parte. 44, pct. 7).

Dacã se aplicã art. 20, pct. 2 se încalcã art. 11, pct. 1, iar dacã seaplicã art. 11, pct. 1, se încalcã art. 20, pct. 2. P. Negulescu considerã obiceiul pãmântului ca izvor de drept (Drept16

Prevederea la care am fãcut referire s-a introdus în Constitutie prin administrativ, Bucuresti, 1934, p. 64 si urm.), în timp ce J. Dembour afirmã cãrevizuirea acesteia. obiceiul nu poate decât sã suplineascã absenta unui text legal (op. cit,, p. 49).


RecapitulareJurisprudenta, ca izvor de drept, are o situatie diferitã, în functie desistemul de drept.

Prin jurisprudentã se întelege un ansamblu, o totalitate de hotãrâri Conceptul de izvor de drept. material formal judecãtoresti.

În sistemul de drept francez, ca si în cel al tãrii noastre, hotãrârile Izvorul materialinstantelor judecãtoresti nu sunt considerate a fi izvor de drept, întrucât

Izvorul formalse porneste de la ideea cã rolul instantelor judecãtoresti este de a aplicalegea la cazurile concrete, prin solutionarea de litigii juridice, si nicidecumde a crea legea ca izvor de drept prin hotãrârile prin care se pronuntã . Izvor de drept obiectiv17

drept subiectiv În alte sisteme de drept însã (de exemplu în dreptul anglo-saxon),precedentul judiciar, adicã hotãrârile judecãtoresti pronuntate anterior, Constitutia ca izvor de Drept administrativ este socotit izvor de drept, fãcându-se apel la asemenea hotãrâri pentru

Legea ca izvor de Drept administrativ solutionarea unor litigii asemãnãtoare.

Decretele Presedintelui României ca izvor de Drept administrativ

Hotãrârile Guvernului ca izvor de Drept administrativ

Alte acte ale organelor administratiei publice ca izvor de Dreptadministrativ

Tratatul international conditii spre a fi izvor de drepttratatul si legea internã

Situatia principiilor de drept ca izvor de Drept administrativ

Conditiile pentru ca o cutumã sã fie izvor de drept

Jurisprudenta ca izvor de drept

F.P. Benoit apreciazã cã, în Franta, jurisprudenta instantelor administrative17

constituie izvor al Dreptului administrativ (Le droit administratif français, Paris,1968, p. 10-11), iar J. Dembour aratã cã jurisprudenta si doctrina sunt doarizvoare .sociologice ale Dreptului administrativ (op. cit., p. 49).

52 Drept administrativ Formele de înfãptuire a administratiei publice 53

Teste

Ce se întelege prin izvor de drept material si formal Deosebirea dintre izvorul obiectiv si cel subiectiv de drept

CAPITOLUL II Calitatea Constitutiei de a fi izvor de Drept administrativ FORMELE DE ÎNFÃPTUIREÎn ce conditii legea este izvor de Drept administrativ

Care decrete ale Presedintelui României sunt izvor de Drept A ADMINISTRATIEI PUBLICEadministrativ

Când sunt izvor de Drept administrativ hotãrârile Guvernului A. Actul administrativ actele altor organeConditii ca un tratat international sã fie izvor de Drept

administrativ si raporturile acestuia cu legea internã 1. Notiunea de act administrativ 18Când este un principiu de drept izvor de Drept administrativ

Activitatea autoritãtilor administratiei publice, ca organe executiveÎn ce conditii cutuma este izvor de dreptale statului, se realizeazã prin diverse acte juridice, de exemplu, acteSituatia jurisprudentei ca izvor de dreptjuridice civile, acte de Dreptul muncii, de Drept financiar etc., precum siprin operatii administrative si fapte materiale. În cadrul acestora, acteleadministrative ocupã un loc dintre cele mai importante, ele fiind, de altfel,actele juridice specifice activitãtii desfãsurate de organele administratieipublice, în exercitarea atributiilor lor.

Actele administrative întrunesc o serie de trãsãturi proprii care sedeosebesc de alte acte juridice sau de alte activitãti desfãsurate de organeleadministratiei publice.

1. Actele administrative sunt acte juridice, adicã sunt manifestãride vointa exprimate în scopul de a produce efecte juridice, altfel spus,de a da nastere, de a modifica sau de a stinge raporturi juridice, drepturisi obligatii juridice. Prin aceasta se deosebesc de operatiile admi-nistrative.

În aceasta problemã, a se vedea T. Drãganu, Actele de drept administrativ,18

Ed. Stiintificã, Bucuresti, 1969; Al. Negoitã, Drept administrativ si elemente destiinta administratiei, T.U.B., Bucuresti, 1988, p. 215 si urm.; I. Iovãnas, Dreptuladministrativ si elemente ale stiintei administratiei, E.D.P., Bucuresti, 1977, p.210 si urm.; R. Ionescu, Drept administrativ, E.D.P., Bucuresti,_1970, p. 216 siurm.; A. Iorgovan, Drept administrativ si stiinta administratiei, T.U.B., 1989.


În timp ce actele administrative produc, în mod direct, efecte juridice Presupunând cã, pe baza acestui aviz, se respinge cererea pentruasupra celor cãrora li se adreseazã, efecte pe care le are în vedere organul eliberarea autorizatiei în cauzã, se pune problema dacã persoana

nemultumitã poate introduce actiune în justitie împotriva avizului care aemitent al actului, operatiile administrative nu produc efectele juridicestat la baza respingerii cererii sale. avute în vedere de cel care le sãvârseste, ci efectele pe care le prevede

Avizul în cauzã fiind o operatie administrativã si nu act administrativ,legea.actul administrativ fiind autorizatia de constructie, o asemenea actiuneDe exemplu, o autorizatie de constructie, care este un actnu este admisibilã.administrativ, produce efectele juridice pe care le are în vedere cel care

Acesta constituie unul dintre numeroasele exemple care înve-a eliberat-o, anume, în ceea ce priveste conditiile pe care trebuie sã ledereazã importanta distinctiei între actele administrative si operatiileîndeplineascã acea constructie. Pentru emiterea autorizatiei, legeaadministrative.stabileste cã sunt necesare o serie de avize. Autorizatia nu se poate19

În acest sens, un alt exemplu îl constituie referatul de anchetã socialãacorda decât dacã aceste avize sunt favorabile. Deci, efectul avizelor,privind încredintarea minorilor. care sunt operatii administrative, constã în aceea cã de ele depinde

Referatul de anchetã socialã privind încredintarea copilului minoracordarea autorizatiei, efect care este prevãzut de lege si care nu depindeunuia dintre soti, în cadrul procesului de divort, nu este un actde vointa celui care acordã avizul.administrativ care, prin el însusi, sã producã efecte juridice asupra pãrtilorAceastã deosebire dintre actele administrative si operatiile în proces si, ca atare, nu poate fi atacat pe calea contenciosuluiadministrative prezintã importantã practicã mai ales în cazul litigiilor de administrativ, ci numai odatã cu hotãrârea judecãtoreascã, pronuntatã încontencios administrativ, situatie în care instanta judecãtoreasca poate procesul de divort, prin utilizarea cãilor de atac prevãzute de lege.controla numai actele administrative atacate în justitie, dar nu poate În legãturã cu aceastã trãsãturã a actelor administrative, s-a pus si

controla, în cazul actiunii directe, în mod distinct de actul administrativ, problema naturii juridice a actelor de stare civilã, deoarece aceste acteoperatiile administrative pe baza cãrora a fost emis acel act. prezintã asemãnãri, dar si deosebiri, atât fatã de actele administrative,

Într-un asemenea caz, controlul asupra operatiilor administrative se cât si fatã de operatiile administrative. face numai în subsidiar, în cadrul controlului pe care instanta Actele de stare civilã se aseamãnã cu actele administrative prinjudecãtoreascã îl exercitã asupra actului administrativ atacat si numai în aceea cã produc în mod direct efecte juridice asupra celui cãruia i s-alegãturã cu acesta. eliberat actul respectiv, dar se deosebesc de actele administrative prin

Potrivit Legii contenciosului administrativ, instantele judecã cererile aceea cã ele nu exprimã vointa celui care le emite, nu produc efectelecelor vãtãmati în drepturile lor prin acte administrative ilegale. 20 juridice pe care acesta le-ar avea în vedere, ci efectele juridice pe care

În legãturã cu aceasta, se poate ivi urmãtoarea situatie: reglementãrile le prevede legea.juridice în vigoare prevãd, dupã cum am arãtat, cã pentru eliberarea unei De exemplu, indiferent de vointa celui care emite un certificat deautorizatii de constructie este necesar, printre altele, si avizul unui organ nastere, acesta constatã nasterea unei persoane fizice, iar efectul sãude specialitate. juridic constã în aceea cã, prin el, se atestã aparitia unui nou subiect

de drept.De asemenea, un certificat de cãsãtorie produce schimbãri în stareaLegea nr. 50/1991.19

civilã a celor care se cãsãtoresc, schimbãri pe care le prevede legea siLegea nr. 29/1990, Legea contenciosului administrativ, art. 1.20


care nu depind de vointa celui care elibereazã acel certificat, în timp ce actele administrative cu caracter jurisdictional, solutionându-se unun certificat de deces atestã disparitia unui subiect de drept, anume a litigiu juridic, este restabilitã o situatie legalã încãlcatã anterior emiterii

acelor acte.celui care a decedat, consecinta fiind aparitia unor noi raporturi juridice,Întocmai ca si actele administrative, produce efecte juridice si tãcereaprevãzute de lege, de exemplu, a raporturilor de succesiune.

unui organ al administratiei de stat la o cerere care i-a fost adresatã, cuActele de stare civilã se aseamãnã si cu operatiile administrative înalte cuvinte, nesolutionarea în termenul stabilit de lege a unei asemeneaceea ce priveste efectele lor juridice prin aceea cã, întocmai ca si operatiilecereri.administrative, ele produc efectele juridice pe care le prevede legea, iar

De asemenea, refuzul unui organ al administratiei de stat de anu efectele juridice pe care le-ar avea în vedere cel care emite un act desatisface o pretentie juridicã a unei persoane, refuz prin care se aducestare civilã. atingere unui drept al acelei persoane, produce efecte juridice, ca si unActele de stare civilã se deosebesc însã de operatiile administrativeact administrativ, astfel încât împotriva lui se poate introduce actiune înprin aceea cã produc în mod direct efecte juridice fatã de cei cãrora li sejustitie, potrivit Legii contenciosului administrativ.22adreseazã, în timp ce operatiile administrative produc efecte juridice în

Desi refuzul în cauzã, ca si tãcerea organului administrativ, numod indirect, prin intermediul actului administrativ care a fost emis pe modificã raporturile juridice existente, nu se poate sustine cã nu ar producebaza acestor operatii. efecte juridice. Efectul lor juridic constã în aceea cã împiedicã aparitiaDe exemplu, în cazul unei autorizatii de constructie, avizele care unei noi situatii juridice, situatie care ar lua nastere dacã s-ar admitese acordã pentru emiterea acesteia nu produc direct efecte juridice cererea prezentatã organului respectiv. asupra celui care a solicitat autorizatia, ci numai indirect, prin Uneori, chiar prin refuz se poate crea o altã situatie juridicã. Deintermediul autorizatiei de constructie, aceasta fiind cea care produce exemplu, refuzul de a reînnoi o autorizatie, atunci când aceasta esteîn mod direct efecte juridice asupra solicitantului. Astfel, în cazul acordatã pe un anumit termen, are ca efect încetarea situatiei juridicerefuzului de a se acorda autorizatia datoritã unor avize nefavorabile, apãrute ca urmare a acordãrii autorizatiei si revenirea la situatia existentãnu vor putea fi atacate în fata instantei de contencios administrativ înainte de acordarea autorizatiei. aceste avize, ci refuzul organului competent sã emitã autorizatia de a Specific administratiei de stat, ca formã fundamentalã de activitateacorda acea autorizatie. Cu ocazia solutionãrii litigiului, se va putea a statului, este faptul cã aceasta este o activitate executivã, de executarepune în discutie si situatia avizelor care au stat la baza refuzului, a legii.cercetându-se, de pildã, legalitatea acestora. Actele emise de organele administratiei publice nu pot formula valori

S-a apreciat cã asemãnãrile dintre actele de stare civilã si actele politice, nu pot contine norme care sã reglementeze primar relatiileadministrative sunt mai pronuntate decât deosebirile dintre ele, astfel sociale. Actul administrativ, ca act de executare, este subordonat legii,încât actele de stare civilã sunt considerate a fi acte administrative. este un act subsecvent.21

Totusi, prin lege, un organ al administratiei publice poate fiEfecte juridice produc si actele administrative cu caracterîmputernicit sã emitã norme juridice în cazurile nereglementate prinjurisdictional. Specificul lor constã în aceea cã prin ele sunt recunoscutelege.si restabilite drepturi subiective încãlcate anterior emiterii lor. Prin

În acest sens, v. R. Ionescu, op. cit., p. 224. Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrativ art. 1.21 22


Astfel, potrivit art. 115 din Constitutia României, Parlamentul poate prin încãlcarea sãvârsitã, prejudicii unor persoane, prin vãtãmareaadopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante drepturilor recunoscute de lege. Instantele nu pot controla însãîn domenii care nu fac obiectul legilor organice si care sunt expres oportunitatea actelor administrative, deci atunci când emiterea acestoraprevãzute în art. 73, pct. 3 din Constitutie. este lãsatã, de cãtre lege, la aprecierea organelor administratiei publice.

Aceasta este însã o situatie de exceptie si care poate sã intervinã Reluând exemplul de mai înainte, dacã unei persoane i se refuzãnumai ca urmare a împuternicirii acordate de cãtre Parlament. înscrierea la concursul de admitere, desi întruneste conditiile legale, acest

Chiar dacã nu pot formula valori politice, prin actele administrative refuz constituie o încãlcare a legii si poate fi atacat în fata instantelorse realizeazã cele mai adecvate modalitãti de executare a legii, în functie judecãtoresti potrivit Legii Contenciosului administrativ.de conditiile concrete. Dar, admiterea sau respingerea unui candidat la concurs fiind lãsate

Prin lege nu se pot reglementa strict toate actiunile organelor la aprecierea institutiei de învãtãmânt, în cazul respingerii, candidatuladministratiei de stat, tinându-se seama de imensa varietate de situatii nu se va mai putea adresa instantelor de judecatã pe considerentul cãcare apar în viata de zi cu zi a societãtii. Organele administratiei publice refuzul de a fi admis în acea institutie ar fi contrar dispozitiilor legale.trebuie sã dispunã de o anumitã initiativã, de o anumitã autonomie, care Aceasta nu exclude însã posibilitatea candidatului în cauzã sã contestesã le dea posibilitatea de a aprecia situatiile în care vor emite actele de aprecierea ce i-a fost fãcutã, dar aceasta numai pe cale administrativã,executare a legii, sã aprecieze oportunitatea acestora. iar hotãrârea luatã de organul competent al administratiei publice este

Existã anumite cazuri când prin lege sunt stabilite conditii stricte definitivã, ea neputând sã fie atacatã în continuare în fata instantelorpentru emiterea actelor administrative, dar, totodatã, în alte situatii, se judecãtoresti.acordã organelor administratiei de stat posibilitatea de apreciere atunci 2. Actul administrativ nu este însã orice fel de manifestare de vointãcând emit actele în cauzã. juridicã, ci o manifestare unilateralã de vointã a organului emitent al

De exemplu, pentru înscrierea la examenul de admitere într-o actului. Pentru valabilitatea unui act administrativ nu este necesarinstitutie de învãtãmânt superior, legea prevede anumite acte obligatorii consimtãmântul persoanei cãreia i se adreseazã, cum este cazul actelorpe care trebuie sã le prezinte candidatii, fãrã de care institutia respectivã de drept civil, care se întemeiazã pe acordul, pe consimtãmântulnu îi va înscrie la examen. În acest caz, prescriptia legii este strictã si nu subiectelor raporturilor juridice civile. se poate actiona în alt fel, nici candidatii, nici institutia de învãtãmânt Drepturile si obligatiile care iau nastere prin actele administrativesuperior nu pot deroga de la lege. Însã evaluarea cunostintelor candidatilor sunt stabilite în mod unilateral de cãtre organul emitent al acelor acte,este lãsatã la aprecierea celor care îi examineazã, deci, în functie de persoanele cãrora li se adreseazã actele respective având îndatorirea derezultatele acestei aprecieri organul administratiei de stat va decide a se conforma întocmai vointei unilaterale a organului administratiei deadmiterea sau respingerea la concurs a candidatilor. stat, exprimatã prin actul administrativ.

Distinctia între cele douã situatii, în ceea ce priveste emiterea actelor Întrucât organul emitent al actului administrativ actioneazã în temeiuladministrative, prezintã o deosebitã însemnãtate în legãturã cu controlul puterii de stat, în calitate de autoritate publicã, el îsi poate impune, înlegalitãtii acestor acte de cãtre instantele judecãtoresti. mod unilateral, vointa sa asupra celui cãruia i se adreseazã actul în cauzã.

Potrivit reglementãrilor în vigoare, instantele de judecatã pot sã De exemplu, pentru emiterea unui proces-verbal de aplicare a uneicontroleze numai legalitatea actelor administrative, deci atunci când prin sanctiuni contraventionale fatã de cel care a sãvârsit contraventia, nuacestea se încalcã dispozitiile imperative ale legii, aducându-se, totodatã, mai este necesar acordul acestuia în ceea ce priveste aplicarea sanctiunii.


În cazul operatiilor pregãtitoare pentru emiterea unui actÎn legãturã cu caracterul actului administrativ de a fi o manifestareadministrativ, caracterul acestui act de a fi o manifestare unilateralã deunilateralã de vointã juridicã, se ridicã unele probleme.vointã juridicã se mentine.Astfel, o problemã apare în legãturã cu anumite acte, cu anumite

Avizele respective nu au nici un efect direct asupra raportului juridicformalitãti pregãtitoare, necesare pentru emiterea unui act administrativ,în cauzã, ele privind doar raporturile dintre cei care acordã avizele side pildã, diferite avize, referate, expertize etc., pe care le acordã un altorganul emitent al actului, fãrã nici o legãturã directã cu cel cãruia i seorgan sau o altã persoanã decât organul emitent al actului. În cazul înadreseazã actul respectiv, acesta producând efecte juridice fãrã a necesitacare, pentru emiterea unui act administrativ, este necesarã acordarea unorconsimtãmântul solicitantului. Or, tocmai aceasta este conditia esentialãavize, se mai poate sustine cã actul administrativ ar fi o manifestareîn ceea ce priveste caracterul unilateral de vointã juridicã, exprimatãunilateralã de vointã? prin actul administrativ.Problema se pune deoarece si avizele, referatele etc. exprimã opinia O altã problemã în legãturã cu acest caracter se referã la situatia în

organului sau persoanei care le întocmeste cu privire la actul administrativ care actul administrativ este emis la cererea unei persoane. O astfel dela care se referã. cerere nu înseamnã oare un acord de vointã între acea persoanã si organul

Pentru rezolvarea acestei probleme, este necesar sã se analizeze administrativ privind emiterea actului solicitat? deosebirile dintre un act unilateral si un act bilateral. Considerãm cã, si de aceastã datã, actul administrativ îsi pãstreazã

În cazul actelor unilaterale, raportul juridic ia nastere printr-o singurã calitatea de a fi o manifestare unilateralã de vointã juridicã, pentru cãmanifestare de vointã juridicã, în timp ce, în cazul actelor bilaterale, cererea solicitantului nu face decât sã punã în miscare procedura deraportul juridic nu poate lua nastere decât prin acordul subiectelor acelui emitere a actului administrativ, si nu are nicidecum semnificatia unuiraport, cum ar fi în ceea ce priveste vânzarea-cumpãrarea. acord de vointã. Organul emitent al actului are libertatea, pe baza vointei

sale unilaterale, de a emite sau nu actul administrativ pe baza cereriiSe poate da ca exemplu situatia unei autorizatii de constructie, careprimite, evident, în cazul în care legea nu obligã acel organ sã emitãeste un act administrativ. În acest caz, raportul juridic ia nastere numaiactul solicitat.prin manifestarea unilateralã de vointã juridicã a organului care acordã

Rezultã cã cererea în cauzã nu afecteazã cu nimic caracterul unilateralautorizatia, acesta stabilind, în mod unilateral, continutul si conditiileal vointei exprimate în actul administrativ, ea fiind doar o conditieautorizatiei. Avizele pe baza cãrora a fost emisã autorizatia nu au nici unproceduralã care declanseazã actiunea organului solicitat pentru a emiteefect direct asupra celui care a solicitat-o, autorizatia de constructie fiindactul administrativ, întrucât fãrã o asemenea cerere organul respectiv nucea care produce direct efecte juridice asupra acestuia. poate emite actul.Acordarea avizelor nu înseamnã aparitia unui nou subiect în raportul Chiar si în cazul în care legea obligã organul administrativ sã emitã

dintre organul emitent al autorizatiei si solicitantul autorizatiei. Cel care actul solicitat, cererea de acordare a actului nu se prezintã ca un acord deacordã avizul se aflã în raport direct numai cu cel care emite autorizatia vointã, deoarece actul este emis nu pe baza unui acord de vointã, cide construire, fãrã nici o legãturã directã cu solicitantul acelei autorizatii, pentru cã asa dispune legea. De exemplu, eliberarea unui act de identitatecu raportul în care unul dintre subiecte este cel ce a solicitat autorizatia. când sunt întrunite conditiile prevãzute de lege. Cererea de emitere aCel care acordã avizul si organul emitent al autorizatiei apar în acest actului administrativ nu are, deci, decât semnificatia unei conditiiraport ca un singur subiect de drept, ei exprimând o singurã manifestare procedurale prealabile, necesarã pentru emiterea actului administrativde vointã în raport juridic cu solicitantul autorizatiei. solicitat de cel care a înaintat cererea.


Si în acest caz, actul este emis pe baza unei manifestãri unilaterale Astfel, refuzul unui organ al administratiei publice de a înscrie lade vointã juridicã, dar de data aceasta, vointa unilateralã nu apartine concurs pentru ocuparea unui post o persoanã care întruneste conditiileorganului emitent al actului, ci organului care a adoptat norma juridicã, legale poate fi atacat în baza Legii contenciosului administrativ, întrucâtpe baza cãreia a fost acordat actul solicitat. suntem în prezenta unui organ al administratiei publice.

Cu atât mai mult, caracterul actului administrativ de a fi o manifestare Acelasi refuz însã, venit din partea unei organizatii nestatale, deunilateralã de vointã juridicã se pãstreazã în cazul în care legea lasã pildã, o societate comercialã privatã, deoarece nu provine de la un organorganului administratiei publice libertatea de a decide, pe baza vointei al administratiei publice, nu poate fi atacat în justitie în baza Legiisale unilaterale, acordarea sau neacordarea actului solicitat de cel care i contenciosului administrativ. s-a adresat în acest sens. Decizia este luatã de organul respectiv la La fel, în cazul în care Parchetul general nu rãspunde sau respinge oaprecierea sa, pe baza vointei sale unilaterale. cerere ce i-a fost adresatã. Nici tãcerea si nici refuzul Parchetului general

O altã problemã se iveste atunci când normele juridice prevãd nu pot fi atacate în justitie, întrucât Parchetul general nu este organ alnecesitatea acceptãrii din partea celuilalt subiect al raportului juridic. administratiei publice, astfel încât persoana interesatã nu poate folosi

Si în acest caz, caracterul unilateral al vointei se mentine, întrucât calea de atac prevãzutã de Legea contenciosului administrativ.organul administratiei publice este cel care decide, acceptarea Pot fi considerate acte administrative si actele emise de uneleneconstituind un consimtãmânt, ci numai o conditie sau forma de organizatii nestatale, în mãsura în care acele organizatii îndeplinescprocedurã cerutã de normele juridice pentru ca actul sã poatã fi emis. activitãti învestite cu autoritate de stat, ca urmare a unor prevederi legaleO astfel de situatie apare, de pildã, în cazul numirii unei persoane exprese.într-o functie în aparatul de stat, când este necesarã acceptarea din partea Astfel, Asociatia Generalã a Vânãtorilor si Pescarilor Sportivi,acesteia a numirii în functia respectivã.

organizatie neguvernamentalã, poate fi consideratã autoritate publicã înCa si în cazul cererii, acceptarea din partea beneficiarului actuluisensul Legii contenciosului administrativ, având o competentã exclusivã,administrativ nu înseamnã un acord de vointã, ci doar o conditiedelegatã de stat, prin acte normative, în domeniul vânãtorii si pescuituluiproceduralã necesarã pentru emiterea actului administrativ.sportiv.Actul în cauzã îsi pãstreazã caracterul de a fi o manifestare unilateralã

Drept urmare, actele sale, ca si ale unitãtilor aflate în subordinea sa,de vointã juridicã, deoarece, indiferent cã beneficiarul acceptã postulîn mãsura în care sunt acte de autoritate, pot fi socotite acte administrative.oferit, organul administrativ nu este obligat sã-i acorde acel post, în mod

În concluzie, asemenea acte pot fi atacate în fata instantelor deautomat. El poate sã revinã, în mod unilateral, asupra propunerii fãcutecontencios administrativ, potrivit Legii nr. 554/2004, Legea contenciosuluisi sã atribuie acel post unei alte persoane.administrativ, dupã ce au fost parcurse cãile de atac prevãzute în statutul3. Dar nu orice manifestare unilateralã de vointã juridicã este socotitãasociatiei, care trebuie privite ca recursuri administrative prealabilea fi act administrativ, ci numai acea manifestare care emanã de la unintroducerii actiunii în justitie. organ al administratiei publice. Manifestarea de vointã, chiar si

4. In cazul actelor administrative, manifestarea de vointã are loc înunilateralã, care emanã de la un alt organ de stat, nu este act administrativ.temeiul puterii de stat.La fel si în cazul unei organizatii nestatale.

Datoritã acestui fapt, actul administrativ este obligatoriu si, totodatã,Si aceastã trãsãturã definitorie a actului administrativ prezintã o mareînsemnãtate, mai ales din punct de vedere practic. executoriu prin el însusi.


Aceastã trãsãturã prezintã importantã cel putin sub douã aspecte, si Din trãsãturile actului administrativ se poate desprinde urmãtoareaanume: definitie a acestuia:

1) fiind emis în temeiul puterii de stat, organul emitent al actului îsi Actul administrativ este un act juridic unilateral, care emanã, înpoate impune în mod unilateral vointa fatã de cel cãruia i se adreseazã general, de la un organ al administratiei publice, în temeiul puterii deacel act, astfel încât îi poate stabili, tot în mod unilateral, conduita în stat, pe baza si în vederea executãrii legii. 23

raportul juridic care ia nastere, se modificã sau se desfiinteazã prin În Constitutie existã un text, potrivit cãruia, pot fi atacate acteleemiterea actului administrativ; administrative emise de autoritãtile publice (s.n.).

2) fiind emis în temeiul puterii de stat, actul administrativ este Deci, se admite cã nu numai organele administratiei de stat, ci siexecutoriu din oficiu. alte autoritãti publice pot adopta acte administrative.

In cazul în care cel obligat la executare nu executã de bunãvoie Dar, nici în Constitutie nici în alte acte normative nu existã prevederiactul administrativ, organul competent poate trece direct, din oficiu, la clare, precise, referitoare la care autoritãti publice pot emite acteexecutarea silitã a actului, fãrã a mai fi necesarã emiterea de cãtre un alt administrative.organ a unui act, în baza cãruia sã se treacã la executare silitã, asa cum De exemplu, un mandat de perchezitie emis de judecãtor, care estese întâmplã în cazul actelor civile, a cãror executare silitã nu se poate o autoritate publicã, poate fi atacat în fata instantei de contenciosface decât în baza unei hotãrâri judecãtoresti sau a unei sentinte arbitrale. administrativ în calitate de act administrativ? In definirea actului administrativ trebuie avutã în vedere si aceastã Sau, un decret al Presedintelui României poate fi considerat acttrãsãturã, pentru cã organele administratiei publice încheie si alte acte, administrativ spre a putea fi atacat în contencios administrativ?juridice, care nu sunt acte administrative, deoarece le lipseste aceastã Sunt întrebãri fãrã un rãspuns precis si care pot genera contradictiicalitate, anume de a fi emise în temeiul puterii de stat, fapt care conferã

nu numai în doctrinã ci, mai ales, în activitatea practicã, judiciarã.organului emitent al actului aptitudinea de a actiona ca autoritate statalã.Dupã pãrerea noastrã, asemenea prevederi ar trebui sã aibã oPentru ca executarea silitã a unui act administrativ sã necesite

reglementare clarã, precisã, în asa fel încât sã nu dea nastere la interpretãriîndeplinirea si a unei alte formalitãti procedurale, este necesarã osubiective, nu numai diferite, dar si contradictorii, fapt cu consecintedispozitie expresã a legii în acest sens. negative pentru viata juridicã. Asemenea cazuri, însã, constituie exceptii de la regula potrivit cãreia

actul administrativ este executoriu din oficiu si, ca atare, trebuie prevãzuteîn mod expres de lege.

2. Denumirea actelor administrative5. Actul administrativ este emis în vederea executãrii legii.Notiunea de lege, în acest caz, trebuie înteleasã în acceptiunea sa

largã, nu numai de act al Parlamentului, ci de orice act dat spre executare Datoritã numãrului mare si diversitãtii situatiilor în care sunt angajateîn competenta organelor administratiei publice. organele administratiei publice, si actele administrative poartã denumiri

De altfel, aceasta este si ratiunea de a fi a administratiei de stat, ca diferite, adecvate fiecãrei situatii în parte.activitate executivã a statului.

Totodatã, astfel se explicã si faptul cã actul administrativ este actul Cu privire la definitia actului administrativ, a se vedea si R. Ionescu, op.23

specific al administratiei de stat. cit., p. 227; Al. Negoitã, op. cit., p. 215; A. Iorgovan, op. cit., p. 43.


RecapitulareDenumirea genericã a actelor emise de cãtre organele administratieipublice în realizarea puterii de stat este aceea de act administrativ .

Dar, dupã cum am arãtat mai înainte, în concret, în cazurile Actul administrativ act juridic efecte juridice particulare, denumirile acestor acte sunt diferite, de exemplu, hotãrâriale Guvernului, ordine si instructiuni ale ministerelor, hotãrâri ale Actul administrativ deosebiriconsiliilor judetene si locale, dispozitii ale primarilor, ordine ale Operatiile administrative consecinte practice prefectilor, regulamente de ordine interioarã, autorizatii, legitimatii,adeverinte, procese-verbale, certificate, diplome etc. Actele de stare civilã deosebiri

De retinut faptul cã folosirea unora dintre aceste denumiri nu se Actele administrative asemãnãrireferã întotdeauna numai la actele administrative, acte cu naturã juridicãdiferitã putând sã poarte aceeasi denumire. Actele de stare civilã deosebiri

De exemplu, dispozitia unui primar, prin care se aplicã o sanctiune Operatiile administrative asemãnãridisciplinarã unui salariat din aparatul primãriei, este reglementatã denormele Dreptului muncii, în timp ce un act purtând aceeasi denumire actele administrative jurisdictionale(de dispozitie), prin care se instituie obligatia evacuãrii unui spatiu locativ Efecte juridice refuzul de a satisface o cerereocupat în mod abuziv, cu încãlcarea dispozitiilor legale, este un act tãcerea organului administrativ, aceastã dispozitie fiind supusã unui regim de Dreptadministrativ.

Actele administrative nu pot formula valori politiceProblema stabilirii naturii juridice a unui act, în situatia în care diferite exceptie acte poartã aceeasi denumire, prezintã o deosebita importantã, mai alesdin punct de vedere practic, al regimului juridic ce se va aplica acelui conditii obligatorii emiterea actului act. privind executarea administrativ

Astfel, dacã o dispozitie a unui primar este un act de Dreptul muncii, Legea libertatea de apreciereva fi supusã unui regim juridic, precum si unor anumite cãi de atac, în consecinte practice timp ce un act, purtând aceeasi denumire, dacã întruneste trãsãturile unuiact administrativ, va fi supus unui alt regim juridic si unor alte cãi de manifestare unilateralã de vointã juridicãatac.

Actul administrativ problema formalitãtilor pregãtitoareactele emise la cerereactele care necesitã acceptare

emanã de la un organ al administratiei publiceActele administrative actele emise de alte organe de stat

actele emise de organizatii neguvernamentale


TesteActul administrativ emis în temeiul puterii de stat consecinte executare din oficiu

Ce efecte juridice produce un act administrativ?executare silitãDeosebirile dintre actele administrative si operatiile administrativeConsecintele deosebirilor dintre actele administrative si operatiileActul administrativ emis pentru executarea legii administrativeDeosebirile si asemãnãrile dintre actele de stare civilã si acteleActul administrativ definitie administrativeDeosebirile si asemãnãrile dintre actele de stare civilã si operatiile

administrativeDenumirea actului administrativ stabilirea naturii juridiceconsecinte Ce efecte juridice produc actele administrative jurisdictionale?

Efectele juridice ale tãcerii organului administrativ si ale refuzuluiacestuia de a rezolva favorabil o cerere

Când pot formula actele administrative valori politice?Consecintele faptului când legea stabileste obligatia de a se actiona

într-un anumit fel si când se lasã la apreciereNatura juridicã a unui act în cazul formalitãtilor pregãtitoareNatura juridicã a actului eliberat la cerere Natura juridicã a actului care necesita acceptareConsecintele faptului cã actul administrativ trebuie sã emane de

la o autoritate administrativãConsecintele faptului cã actul administrativ este emis în temeiul

puterii de statCum este definit actul administrativ? Ce importanta prezintã stabilirea naturii juridice a unui act?


3. Clasificarea actelor administrative interioarã, si acte cu efecte externe, care produc efecte juridice în afaraorganului emitent, fatã de alte organe de stat, organizatii nestatale sau

Actele administrative prezintã o mare varietate, tinând seama de persoane fizice.diversitatea de situatii si de relatii sociale în care sunt angajate organele 2) În functie de scopul urmãrit, consecintele juridice ale acteloradministratiei publice. administrative pot fi diferite. Pe aceastã bazã, se poate face si o anumitã

Cu toatã aceastã diversitate, actele administrative pot fi grupate în clasificare a actelor administrative. mai multe categorii, în functie de anumite criterii. Astfel, existã acte administrative prin care pot fi stabilite drepturi1) În functie de sfera efectelor juridice, actele administrative se pentru persoanele fizice si juridice, de pildã, diferitele autorizatii siîmpart în acte normative si acte individuale. permise (de constructie, de circulatie pe drumurile publice, de vânãtoare,Actele normative contin norme juridice, adicã reguli de conduitã de pescuit etc.).obligatorii, generale si impersonale, care se adreseazã unui numãr De asemenea, se disting acte administrative prin care pot fi stabilitenedeterminat de persoane, de exemplu, obligatia de traversare a strãzii obligatii în sarcina cãrora li se adreseazã actele respective, de exemplu,numai prin locurile marcate, regulã obligatorie pentru orice pieton.obligatia de a face ceva (de a curãta zãpada de pe trotuare), de a daCa exemplu de acte normative se pot da hotãrârile normative ale ceva (de a plãti o amendã), de a nu face ceva (de a nu degrada spatiileGuvernului, ale consiliilor judetene sau locale etc. verzi) etc.Gradul de generalitate diferã.

În general, actele administrative contin atât drepturi, cât si obligatii.Astfel, unele norme privesc pe orice persoanã aflatã în tarã,Astfel, o autorizatie de constructie dã dreptul la efectuarea constructiei,indiferent de cetãtenie, de exemplu, regulile privind circulatia pedar cu obligatia de a fi respectate conditiile stabilite în acea autorizatiedrumurile publice.de cãtre organele administratiei publice care au acordat-o.Alte norme se adreseazã numai cetãtenilor români, de exemplu,

Prin unele acte administrative sunt stabilite sanctiuni, cum este cazulnormele care se aplicã celor ce satisfac serviciul militar, în timp ce alteleproceselor-verbale prin care se constatã contraventiile si se aplicãprivesc categorii determinate de persoane, cum sunt normele care sesanctiuni contraventionale.aplicã personalului medico-sanitar, personalului didactic etc.

Existã acte administrative prin care se solutioneazã diferite litigiiActele administrative individuale contin reguli de conduitã pentru ojuridice, cum este cazul actelor administrative jurisdictionale, de exemplu,anume persoanã sau pentru un grup determinat de persoane, de exemplu,hotãrârile comisiilor de solutionare a unor contestatii.o înstiintare pentru plata unei amenzi contraventionale, ori o autorizatie

Unele acte administrative pot avea ca scop anularea altor actepentru constructia unui imobil. administrative, întrucât acestea sunt ilegale ori neoportune, sauImportanta acestei clasificãri consta în aceea cã niciodatã actelemodificarea acestora, în cazul unor prevederi ale lor.individuale nu pot încãlca actele normative. Astfel, o autorizatie de

În sfârsit, existã acte administrative prin care se pot certifica situatiiconstructie, care este un act individual, nu poate încãlca prevederile actelorjuridice, de pildã, legitimatii de serviciu, adeverinte, diplome, certificatenormative în domeniul constructiilor. medicale etc.24Aplicând criteriul sferei efectelor juridice pe care le produc, actele

administrative mai pot fi clasificate în acte cu efecte interne, care producefecte în interiorul organului emitent, de pildã, regulamentele de ordine V.I. Iovãnas, op. cit., p. 221 si urm. 24


3) În raport cu natura efectelor juridice pe care le produc, actele Aplicarea în spatiu a unui act administrativ nu corespunde însãadministrative se clasificã în: întotdeauna cu competenta teritorialã a organului emitent. Astfel, actele

a. acte constitutive de drepturi si obligatii, adicã acte care dau nastere, individuale se aplicã numai în cazuri strict determinate, în timp ce înmodificã sau sting drepturi si obligatii juridice, de pildã, permisul de legãturã cu actele normative se poate prevedea ca acestea sã se apliceconducere auto, o autorizatie pentru practicarea unei meserii etc. numai pe anumite portiuni de teritoriu, si nu pe întregul teritoriu în care

b. acte declarative de drepturi sunt acele acte care confirmã, certificã este competent organul emitent. o anumitã calitate a unei persoane sau o anumitã situatie juridicã, cum De exemplu, actul unui minister, desi acest organ de stat are osunt actele de identitate, legitimatiile de serviciu, pasapoartele, diferitele competentã teritorialã generalã, în sensul cã îsi poate exercita atributiileadeverinte si certificate etc. pe întregul teritoriu al tãrii, se poate aplica numai într-o anumitã zonã

Desi aceste acte nu dau nastere, nu modificã si nu desfiinteazã teritorialã, cum se întâmplã în cazul unei carantine, în situatia uneidrepturi si obligatii juridice prin ele însele, ele prezintã o deosebitã epidemii, a unei calamitãti naturale etc. însemnãtate, întrucât drepturile aferente calitãtii sau situatiei pe care o O altã remarcã ce trebuie fãcutã în legãturã cu aceastã clasificare secertificã nu pot fi exercitate fãrã astfel de acte. referã la faptul cã, întotdeauna, actele emise de organul cu competenta

De pildã, fãrã o legitimatie de student nu se pot valorifica anumite teritorialã mai restrânsã trebuie sã nu încalce actele organelor cudrepturi si facilitãti acordate studentilor, cum sunt reducerile de tarif la competentã teritorialã mai largã. Ca urmare, actele organelor locale alespectacole, la transportul în comun etc. La fel, dreptul de a obtine ajutor administratiei de stat nu pot contine reglementãri contrare celor prevãzutede boalã pe baza certificatului medical. în actele organelor centrale, si nici celor emise de organele locale ierarhice

c. actele recognitive de drepturi recunosc drepturi preexistente superioare.emiterii lor, în cadrul solutionãrii unor litigii juridice, de exemplu, actele 5) În functie de domeniile de activitate în care se aplicã, acteleorganelor administrative cu atributii jurisdictionale, obiectul litigiului administrative se împart în:fiind dreptul încãlcat anterior. a. acte de administratie generalã, cu aplicare, în principiu, în toate

d. actele administrative sanctionatorii, prin care se aplicã sanctiuni domeniile de activitate, de pildã, actele Guvernului, ale consiliiloradministrative, de exemplu, un proces-verbal de constatare a unei judetene si ale consiliilor locale; contraventii si de aplicare a sanctiunii corespunzãtoare. b. acte de administratie specialã, cu aplicare numai în anumite

e. actele administrative de anulare a altor acte administrative pentru domenii sau sectoare de activitate, de exemplu, actele ministerelor si aleilegalitatea acestora sau pentru neoportunitatea lor. altor organe de specialitate ale administratiei publice.

4) În raport cu efectele juridice în spatiu se disting: Aceastã clasificare a actelor administrative corespunde împãrtiriia. acte cu aplicare generalã, pe întregul teritoriu al tãrii; aceste acte organelor administratiei de stat, în raport cu competenta materialã a

sunt emise de organele centrale ale administratiei publice; acestora, în organe cu competentã materialã generalã si organe cub. acte cu aplicare localã, în unitãtile administrativ-teritoriale în competentã materialã restrânsã sau de specialitate.

care îsi desfãsoarã activitatea organul emitent. Dar nu toate organele cu competentã materialã generalã au o sferãAceastã clasificare corespunde clasificãrii organelor administratiei identicã a competentei lor.

publice în functie de competenta lor teritorialã, în organe centrale si De exemplu, consiliile judetene si consiliile locale: desi au oorgane locale. competentã materialã generalã, aceastã competentã este însã relativã,


limitatã, deoarece ele nu sunt competente într-o serie de domenii. Astfel, Un minister este un organ cu competentã materialã de specialitate,nu sunt competente în sfera relatiilor diplomatice, consulare, a apãrãrii dar cu competentã teritorialã generalã.

Un consiliu judetean, sub aspect material, are o competentã generalã,nationale, a transportului feroviar, a postei etc. Competenta în acestedar sub aspect teritorial, o competentã localã, limitatã la unitateadomenii, tinând seama de importanta lor, apartine numai Guvernului.administrativ-teritorialã unde functioneazã.Pe de altã parte, chiar si între organele locale cu competentã materialã

Desi are o competentã materialã generalã, un consiliu judetean nugeneralã existã o anumitã diferentiere în ceea ce priveste sfera depoate încãlca, printr-o hotãrâre a sa, ordinele unui minister în ramura decuprindere a competentei lor. specialitate a acestuia, desi ministerul respectiv are o competentãAstfel, consiliul unei localitãti nu poate emite acte în problemele dematerialã de specialitate, însã o competentã teritorialã mai largã decât acompetenta unui consiliu judetean, de exemplu, amenajarea unui drumunui consiliu judetean. Astfel, actele normative ale unui minister suntde interes judetean sau elaborarea programului de dezvoltare a judetului.obligatorii pentru toate organele administratiei publice locale înPe de altã parte, consiliul judetean nu poate emite acte în problemele aflate în competenta acelui minister. problemele de competenta unui consiliu local, de pildã, alegerea

viceprimarilor, transportul în comun în localitate, activitatea de 4. Forta juridicã a actelor administrativesalubritate în localitate etc.

Trebuie fãcutã o precizare: organele cu competentã materialã Ca orice act juridic, actul administrativ produce efecte juridice, decigeneralã pot sã emitã si acte de administratie specialã. Astfel, creeazã, modificã sau desfiinteazã raporturi de Drept administrativ,Guvernul poate emite hotãrâri în domeniul culturii, al învãtãmântului, drepturi si obligatii juridice corelative. al sãnãtãtii etc. Actele administrative au o anumitã fortã juridicã, prin care se întelegeSpre deosebire de ele, organele cu competentã materialã de spe- eficienta efectelor juridice pe care le produc. cialitate nu pot sã emitã acte de administratie generalã, ori din specialitatea Aceastã fortã juridicã nu trebuie analizatã, în general, în abstract, ci

altui organ. De exemplu, Ministerul Educatiei si Cercetãrii nu poate sã numai în mod particular, în concret, prin raportarea fortei juridice a unuiemitã acte în domeniul finantelor publice, al sãnãtãtii, al protectiei act la forta juridicã a altor acte. mediului, al apãrãrii nationale etc. Actele juridice se aflã într-un sistem de acte, care au o fortã juridicã

Importanta acestei clasificãri constã în aceea cã actele de diferitã, în functie de locul pe care îl ocupã organul emitent al acelui actadministratie specialã trebuie sã fie conforme cu actele de administratie în sistemul organelor statului. generalã, ca urmare a relatiilor de subordonare a organelor de specialitate Nu numai organele de stat, ci si actele pe care acestea le emit suntfatã de organele cu competentã materialã generalã. Rezultã cã, printr-o cuprinse într-un sistem ierarhic de acte juridice. instructiune a unui minister, nu se poate încãlca o hotãrâre a Guvernului. În cadrul acestui sistem, actul inferior ca fortã juridicã trebuie sã fie

Totusi, comparându-se cele douã forme de competentã, materialã si conform cu actele având o fortã juridicã superioarã. In cazul în care unteritorialã, existã unele situatii când competenta teritorialã are prioritate act încalcã prevederile actelor cu fortã juridicã superioarã, acel act estefatã de cea materialã, în ceea ce priveste conformitatea actelor nul, este lipsit de valabilitate juridicã si nu va produce efectele juridiceadministrative. pe care, în mod normal, ar fi trebuit sã le producã. Deci, actul în cauzã

Afirmatia se poate ilustra prin urmãtorul exemplu. este lipsit de eficientã juridicã.


Actele administrative, fiind acte de executare, acte subsecvente, Astfel, potrivit principiului autonomiei locale, între consiliile localetrebuie sã fie conforme cu actele pe care le executã. si consiliul judetean din acelasi judet nu existã relatii de subordonare, ci

În primul rând, actele administrative trebuie sã fie conforme cu doar de colaborare în probleme de interes comun (Legea nr. 215/2001,prevederile Constitutiei si cu actele Parlamentului, deoarece Parlamentul art. 6, pct. 2).este organul reprezentativ suprem al poporului român, unicul organ Desi între consiliul judetean si un consiliu local din judetul respectivlegiuitor al tãrii, ale cãrui acte au o fortã juridicã superioarã fortei juridice nu existã relatii de subordonare directã, totusi, ca urmare a competenteia tuturor celorlalte acte juridice din societate. teritoriale diferite, asa cum am arãtat mai înainte, prin actele consiliului

Organele administratiei publice alcãtuiesc la rândul lor un sistem de local nu se pot încãlca actele emise de cãtre consiliul judetean în problemeorgane, între care existã anumite relatii de subordonare. de competenta acestuia, situatie în care actele consiliului judetean sunt

Datoritã acestui fapt, si actele pe care aceste organe le emit au o obligatorii pentru toate consiliile locale din acel judet.fortã juridicã diferitã, actele organelor ierarhic superioare având o fortã Uneori, conformitatea între actele juridice opereazã chiar si întrejuridicã mai mare decât forta juridicã a actelor emise de cãtre organele actele emise de cãtre organele situate la acelasi nivel în ierarhia sistemuluiinferioare. de organe, deci, între care nu existã relatii de subordonare directã.

Astfel, actele administrative emise de cãtre organele administratiei Astfel, prin instructiunile si ordinele ministerelor nu se pot încãlcapublice cu competentã teritorialã mai restrânsã trebuie sã fie conforme instructiunile si ordinele emise, de exemplu, de cãtre Ministerul Finantelorcu actele emise de cãtre organele cu competentã teritorialã mai largã. Publice, ale Ministerului Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei sau ale

De exemplu, prin hotãrârile unui consiliu local nu se poate încãlca o Ministerului Sãnãtãtii în probleme de competenta acestora.hotãrâre a unui consiliu judetean, în probleme de competenta acestuia în Existã situatii când obligatia de conformitate între actele admi-judetul respectiv. nistrative si alte acte juridice se manifestã si în cazul în care acele acte

Pe de altã parte, actele organelor administratiei publice cu competentã sunt emise de cãtre organe din altã categorie de organe de stat.materialã de specialitate nu pot încãlca actele emise de cãtre autoritãtile De exemplu, prin actul emis de cãtre comandantul unei sectii deadministratiei publice cu competentã materialã generalã. politie nu poate fi arestatã o altã persoanã decât cea prevãzutã în mandatul

De exemplu, prin ordinele si instructiunile ministerelor si ale altor de arestare emis de cãtre judecãtor. organe centrale de specialitate ale administratiei publice nu pot fi De asemenea, conducerea unui penitenciar nu poate, prin vointa saîncãlcate hotãrârile Guvernului, primele având o competentã materialã unilateralã, sã stabileascã o altã duratã si o altã modalitate de executarede specialitate, în timp ce Guvernul are o competentã materialã a unei pedepse privative de libertate decât s-a stabilit prin sentinta penalãgeneralã. de condamnare, emisã de cãtre instanta de judecatã.

Chiar si între actele emise de cãtre acelasi organ existã deosebiri de Una dintre trãsãturile esentiale ale actelor administrative constãfortã juridicã. în faptul cã aceste acte sunt emise în temeiul puterii de stat, deci au

Astfel, actele individuale emise de cãtre un consiliu local nu pot sã autoritate statalã.încalce actele normative emise de cãtre acelasi consiliu local. Datoritã acestei trãsãturi, actele administrative beneficiazã de

Existã situatii când obligatia de conformitate opereazã chiar dacã prezumtia de legalitate, adicã sunt considerate a fi conforme cu legea, înîntre organele respective nu existã relatii de subordonare directã. sensul ei larg, de orice act cu fortã juridicã superioarã actului în cauzã.


Sub aspectul efectelor juridice pe care le produce, prezumtia de specialitate prezumtia de veridicitate , adicã, în conformitate cuadevãrul.legalitate este de douã feluri; 25

Potrivit acestei prezumtii, se porneste de la ideea cã actele1) prezumtie relativã de legalitate;administrative redau exact relatiile sociale pe care le constatã, adicã2) prezumtie absolutã de legalitate.prevederile lor sunt conforme cu realitãtile sociale pe care le reflectã.Actele administrative beneficiazã de o prezumtie relativã de Prezumtia de autenticitate prezintã importantã mai ales atunci cândlegalitate, juris tantum , ceea ce înseamnã cã ele pot fi atacate, pe apare un litigiu juridic în care este implicat un act administrativ.

considerentul cã actul atacat este ilegal. Ilegalitatea actelor administrative Ca orice act autentic, actele administrative scrise fac dovadã deplinã,poate fi invocatã de organe de stat, de organizatii nestatale, precum si de ca mijloc de probã, în fata organelor jurisdictionale, în ceea ce privestecãtre persoanele fizice. constatãrile pe care le cuprind, cu conditia ca ele sã îndeplineascã cerintele

Prezumtia relativã de legalitate poate fi, deci, rãsturnatã, dove- legalitãtii.Ca si prezumtia de legalitate, în general, prezumtia de autenticitatedindu-se, cu probe, cã actul în cauzã este ilegal.

are si ea un caracter relativ, în sensul cã se poate dovedi, prin proceduraAstfel, potrivit art. 15 din Legea nr. 119/1996, cu privire la actele deînscrierii în fals, cã actul administrativ reflectã în mod eronat, deformatstare civilã, întocmirea, anularea, rectificarea, completarea sau realitãtile pe care le constatã. reconstituirea actelor de stare civilã sunt opozabile oricãrei persoane, Pentru aceasta, persoana care solicitã înscrierea în fals a unui act

pânã la proba contrarã. administrativ trebuie sã prezinte probe suficiente si temeinice cã celeÎn mod cu totul exceptional, existã si o prezumtie absolutã de constatate prin actul atacat nu corespund realitãtii.

legalitate, juris et de jure , ce nu poate fi combãtutã, nefiind deci posibilã Prezumtia de autenticitate se bazeazã pe obligatia profesionalã decercetarea legalitãtii actului care beneficiazã de o astfel de prezumtie. sinceritate, cinste si corectitudine din partea celor care emit acte

administrative, de a întocmi aceste acte în strictã concordantã cu realitãtileAsemenea acte nu pot fi atacate pe nici o cale. sociale pe care le constatã.În sistemul nostru de drept, de prezumtie absolutã de legalitate nu

Spre a se garanta folosirea ilicitã a actelor juridice, deci si a actelorbeneficiazã decât hotãrârile organelor jurisdictionale, în principaladministrative, legislatia noastrã penalã prevede sanctiuni severe pentruhotãrârile instantelor judecãtoresti care, dupã ce au devenit definitive si cei care sãvârsesc infractiunea de fals sau uz de fals. 26

irevocabile, beneficiazã de autoritatea lucrului judecat si nu mai pot fi În felul acesta se asigurã emiterea de acte administrative conformeatacate pentru ilegalitate. nu numai cu legea, ci si cu realitãtile sociale, situatie de naturã sã

Toate celelalte acte juridice nu beneficiazã decât de o prezumtie contribuie la întãrirea legalitãtii, a cinstei si corectitudinii în activitatearelativã de legalitate. Chiar si legea, ca act al Parlamentului, beneficiazã organelor administratiei publice. doar de o prezumtie relativã de legalitate, întrucât poate fi controlatã subaspectul conformitãtii sale cu Constitutia. Evident, problema legalitãtii În acest sens, a se vedea Al. Negoitã, op. cit., p. 259. Uneori se face25

nu se pune în ceea ce priveste Constitutia, care este legea fundamentalã distinctie între autenticitate si veridicitate, ca fiind situatii diferite (A. Iorgovan,Drept administrativ si stiinta administratiei, Bucuresti, 1989, p. 72). V. si Fr.a statului, actul juridic suprem, toate celelalte acte juridice trebuind sãBellanger, Les présomtions d authenticité et de sincerité des actesfie conforme cu dispozitiile constitutionale. administratives, în Revue de droit public et de la science politique , nr. 3/

În afarã de prezumtia de legalitate, actele administrative beneficiazã 1968, p. 345 si urm.si de prezumtia de autenticitate, denumitã uneori în literatura de V. Codul penal, art. 288 si urm. 26


Recapitulare Conceptul de fortã juridicãcu Constitutia

Clasificarea actelor administrative: Conformitatea actelor cu legea ca act al Parlamentuluiadministrative cu actele altor organe ale administratieiindividuale publice

1. în functie de sfera normative cu actele altor organe de statefectelor juridice cu efecte interne

cu efecte externe Conceptul de prezumtie de legalitate

prin care se stabilesc drepturi Clasificare prezumtie relativãprezumtie absolutã prin care se stabilesc obligatii

Prezumtia de autenticitate (de veridicitate) 2. dupã scopul urmãrit prin care se stabilesc sanctiuniprin care se solutioneazã litigiiprin care se anuleazã acteprin care se certificã situatii juridice

constitutivedeclarative3. dupã natura efectelor juridice recognitive

sanctionatorii de anulare

acte de aplicare generalã4. în raport cu efectele acte de aplicare localãjuridice în spatiu competenta si aplicarea în spatiu

consecinte juridice

acte de administratie generalã5. în functie de domeniul acte de administratie specialã de activitate diferentieri de competentã

importanta clasificãrii

competenta materialã6. comparatie competenta teritorialã

consecinte juridice


Teste 5. Conditii de valabilitate privind emitereaactelor administrative Clasificarea actelor administrative în functie de efectele juridice

Clasificarea actelor administrative dupã scop Pentru ca actul administrativ sã fie legal, el trebuie, în primul rând,Clasificarea actelor administrative dupã natura efectelor juridice sã fie emis de cãtre organul administrativ competent, adicã de cãtreClasificarea actelor administrative în raport cu efectele în spatiu organul cãruia legea îi conferã dreptul si, totodatã, în anumite cazuri,Clasificarea actelor administrative în functie de domeniul de obligatia de a emite acel act administrativ.

activitate De exemplu, un act de repartizare a unui spatiu locativ emis de unComparatie între competenta materialã si competenta teritorialã inspectorat scolar nu este valabil sub aspect juridic. El este un act absolut

în ceea ce priveste raportul dintre actele administrative ilegal.Ce se întelege prin forta juridicã a unui act? Problema competentei în ceea ce priveste emiterea actelorÎn ce constã raportul dintre actele administrative, pe de o parte, administrative priveste nu numai organul de la care emanã actul, ci si

Constitutia si legile, pe de altã parte? persoana din cadrul acelui organ, functionarul care emite actul.Conformitatea actelor emise cu competentã materialã si teritorialã Ca sã fie valabil, un act administrativ trebuie, pe lângã faptul de a fi

diferitã adoptat de organul competent, sã fie emis si de functionarul competentCare este raportul dintre actele emise de cãtre organe între care din cadrul acelui organ, adicã de functionarul învestit în mod legal cu

nu existã relatii de subordonare? atributia de a emite actul în cauzã.Conformitatea actelor administrative cu actele emise de alte organe În legãturã cu aceasta, se pune problema actelor administrative emise

de stat decât organele administratiei publice. de functionarii de fapt, adicã de acei functionari care nu au învestituraCe se întelege prin prezumtie de legalitate? legalã de a emite acele acte administrative. Cum se clasificã prezumtia de legalitate? De regulã, actele administrative emise de functionarii de fapt nuConceptul de prezumtie de autenticitate (veridicitate) si importanta sunt valabile, nu pot sã producã efectele juridice pe care legea le conferã

acesteia. acelor acte. De exemplu, un certificat medical emis de o altã persoanãdecât medicul legal învestit cu aceastã atributie nu este luat în considerare.

Sunt însã unele cazuri când persoanele care se adreseazã organeloradministratiei de stat nu au posibilitatea sã cunoascã situatia, calitateapersoanei care emite actul, abilitarea legalã în acest sens a functionaruluirespectiv. Pentru solicitant, acesta apare ca fiind învestit sã exerciterespectiva functie. Se dã, în acest sens, ca exemplu, oficierea cãsãtorieide cãtre un functionar care nu are împuternicirea legalã de a efectuaaceastã activitate.

Anularea cãsãtoriei, în acest caz, ar însemna obligatia pentru cei încauzã de a prezenta noi acte, ceea ce genereazã o serie de dificultãti,deoarece unele dintre ele au o valabilitate limitatã în timp.


De asemenea, înregistrãrile fãcute în registrul de stare civilã de cãtre dimpotrivã, organul administrativ, desi era competent sã emitã actulo persoanã necompetentã, care a exercitat în mod public atributia de administrativ si, mai mult chiar, era obligat sã emitã actul în cauzã, întrucâtdelegat de stare civilã, sunt valabile, chiar dacã acea persoanã nu avea, erau întrunite conditiile cerute de lege pentru emiterea lui, totusi nu emiteîn realitate, aceastã calitate. actul prescris de lege. În acest caz, organul administratiei de stat încalcã27

O asemenea prevedere se explicã prin aceea cã, dacã înregistrãrile legea prin inactivitatea sa.respective ar trebui anulate, iar persoana care le-a solicitat ar trebui De exemplu, o institutie de învãtãmânt nu elibereazã unui absolventchematã, din nou, pentru ca înregistrarea sã fie fãcutã de un functionar al sãu diploma de absolvire, desi erau întrunite toate conditiile prevãzutelegal învestit cu aceastã calitate, situatia astfel creatã ar pune în mare de lege, situatie în care institutia respectivã era obligatã sã eliberezedificultate pe cel care a solicitat înregistrarea în cauzã. diploma solicitatã.

Necesitatea ocrotirii intereselor celor care se adreseazã cu încredere Mai este posibilã si situatia ca organul administratiei publice sã emitãorganelor administratiei publice impune ca, în unele situatii, actele emise un act administrativ, desi legea îi interzicea în mod expres aceasta.si activitãtile desfãsurate de cãtre functionarii de fapt sã fie considerate De exemplu, se elibereazã unei persoane fizice o adeverintã medicalãca fiind valabile din punct de vedere juridic. din care rezultã cã este pe deplin sãnãtoasã clinic, desi în realitate suferã

Într-un astfel de caz, nu se poate imputa celor care apeleazã la de o boalã venericã, o boalã transmisibilã.organele administratiei publice faptul de a nu cunoaste cã functionarul De asemenea, existã posibilitatea ca un organ al administratieirespectiv nu a fost învestit în mod legal. publice sã emitã un act administrativ, desi nu erau întrunite toate conditiileActul în cauzã trebuie considerat, asadar, a fi valabil, a fi legal stabilite de lege, necesare si obligatorii pentru emiterea acelui act.întocmit, în caz contrar fiind prejudiciate interesele beneficiarilor Asa de pildã, se elibereazã o autorizatie de constructie fãrã ca aceastaserviciilor prestate de cãtre organele administratiei publice.

sã aibã la bazã avizele prevãzute de lege.Totodatã, actul administrativ trebuie sã fie în conformitate cu legea,În toate aceste situatii, actul administrativ nu este considerat a fiel fiind emis tocmai pe baza si în vederea executãrii legii.

legal.Termenul de lege, în acest context, trebuie privit în sensul sãu larg.De asemenea, printr-un act administrativ pot fi încãlcate prevederiÎn afarã de legea adoptatã de cãtre Parlament, actele administrative trebuie

ale legii, altele decât cele arãtate mai înainte, ceea ce face ca actulsã respecte si sã execute dispozitiile continute în toate actele date spreadministrativ în cauzã sã fie ilegal.executare organelor administratiei publice, care au deci obligatia sã

Totodatã, la emiterea actelor administrative trebuie respectateexecute întocmai acele acte. conditiile de formã si de procedurã prescrise de lege pentru emitereaIlegalitatea în ceea ce priveste actele administrative poate îmbrãcaactelor respective. Nerespectarea acestor conditii duce la neluarea înmai multe aspecte. considerare a acelor acte. De exemplu, dacã un act administrativ nu poartãAstfel, actul administrativ este emis de cãtre o autoritate sau de cãtresemnãtura persoanei competente sau stampila organului emitent, acelo persoanã care nu era competentã sã-1 emitã, de exemplu, un act deact nu este considerat a fi valabil. repartizare a unui spatiu locativ emis de primarul altui sector al

Emiterea actului administrativ se face în diferite modalitãti.municipiului Bucuresti decât cel în care se aflã acel spatiu locativ, ori,Astfel, în cazul organelor colegiale, de exemplu, consilii locale sau

consilii judetene, adoptarea actului administrativ (hotãrârea aceluiLegea nr. 119/1996, cu privire la actele de stare civilã, art. 7. 27


Astfel, lipsa denumirii organului emitent face imposibilã, spreconsiliu) se face în momentul votãrii, în timp ce, în cazul unui organunipersonal, de exemplu, un primar, emiterea actului (dispozitia) se face exemplu, atacarea acestor acte în contencios de cãtre persoanele ale cãrorîn momentul semnãrii actului respectiv. drepturi sunt lezate prin actul respectiv.

În ceea ce priveste forma lor, actele administrative pot fi scrise, în La fel, lipsa datei adoptãrii sau emiterii împiedicã verificarea emiteriisituatiile cele mai frecvente, orale (verbale) si implicite (tãcerea lui în termenul prevãzut de lege. organului), adicã nerezolvarea în termenul stabilit de lege a unei cereri Sigiliul organului emitent sau semnãtura acestuia este o conditieadresate unui organ al administratiei publice. esentialã pentru existenta actului respectiv, lipsa lor având ca efect

În marea lor majoritate, asa cum arãtam, actele administrative sunt nulitatea acelui act.emise în formã scrisã, întrucât aceasta prezintã o serie de avantaje. Forma oralã (verbalã) a actelor administrative este utilizatã, de

Astfel, forma scrisã este recomandatã spre a se putea cunoaste exact regulã, în caz de urgentã, când pentru desfãsurarea anumitor actiuni, încontinutul actului administrativ, astfel încât acesta sã poatã fi executat timpul oportun, nu mai este posibilã emiterea unui act scris, întrucât prinîntocmai de cãtre cei care au aceastã obligatie. Totodatã, forma scrisã aceasta s-ar întârzia prea mult actiunea respectivã care trebuie înfãptuitãconstituie un puternic mijloc de probã pentru a se putea dovedi, în caz de imediat.litigiu, prin înscrisul respectiv, drepturile si îndatoririle pe care le contine. De obicei, actele administrative orale se prezintã sub forma unei

Totodatã, forma scrisã asigurã cele mai bune conditii pentru note telefonice sau a unei dispozitii verbale pe care un functionar oexercitarea controlului asupra legalitãtii actelor administrative. transmite altui functionar.

Forma scrisã este absolut necesarã în cazul actelor administrative În unele situatii, desi nu existã cerinta urgentei, unele actecu caracter normativ, precum si în alte situatii, de exemplu, în ceea ce administrative îmbracã forma oralã, datoritã comoditãtii celui care dãpriveste legitimatiile, diplomele, certificatele, adeverintele, procesele- dispozitia verbalã.verbale etc. Este recomandabil ca orice dispozitie primitã de cãtre un functionarÎn cele mai frecvente cazuri, actele administrative trebuie sã fie emise din partea altui functionar sã îmbrace forma scrisã, deoarece existã risculnu în orice formã scrisã, ci într-o anumitã formã scrisã obligatorie, deca functionarul care a transmis dispozitia verbalã, în cazul în care aceaexemplu, un act de identitate, un pasaport, un certificat medical, un permisdispozitie încalcã prevederi ale legii, sã nu mai recunoascã acest fapt,de conducere auto etc. asa încât rãspunderea va reveni functionarului care a executat dispozitiaDacã actul administrativ nu se prezintã în aceasta formã scrisã, precisrespectivã.determinatã, el nu are valabilitate juridicã.

De aceea, în raporturile dintre functionarii administratiei publiceDin punct de vedere al formei scrise, actul administrativ trebuie sãeste de preferat sã se recurgã, pe cât posibil, la acte scrise.îndeplineascã mai multe conditii, anume trebuie sã cuprindã: denumirea

În cazul actelor administrative implicite, se pune problema de aorganului care 1-a adoptat sau emis, dupã caz; data adoptãrii sau emiterii;se stabili care este sensul tãcerii organului administratiei publice îndata intrãrii în vigoare, dacã aceasta este alta decât cea a publicãrii înraport cu cererea ce i-a fost adresatã, cu alte cuvinte, dacã tãcereacazul actelor normative sau a comunicãrii în cazul celor individuale;are semnificatia unei aprobãri sau respingeri a cererii în cauzã.semnãtura organului de la care emanã; sigiliul organului respectiv si

În cazul în care actele normative nu precizeazã semnificatia tãceriinumãrul sub care a fost adoptat si emis. organului cãruia i-a fost adresatã cererea, rezolvarea acestei problemeLipsa acestor elemente sau numai a unora dintre ele poate afecta

existenta actului sau poate conduce la nulitatea lui, dupã caz. comportã unele dificultãti.


Potrivit reglementãrilor juridice în vigoare, în ceea ce priveste tãcerea În ceea ce priveste procedura emiterii actelor administrative, legeaautoritãtii administratiei publice pot sã aparã douã situatii, si anume: poate stabili si cerinta anumitor avize pentru emiterea unui act

1) tãcerea sã fie consideratã o aprobare, o confirmare a cererii administrativ, date de cãtre alte organe decât organul emitent.adresatã acelei autoritãti; În functie de consecintele lor juridice, acestea pot fi:

2) tãcerea sã fie consideratã o respingere a cererii în cauzã, refuzul 1) avize facultative, situatie în care organul emitent al actului arede a o accepta. libertatea sã solicite sau sã nu solicite acel aviz.

În legãturã cu prima situatie, potrivit art. 14 din Legea nr. 215/2001 De exemplu, un minister poate sã solicite altui minister un aviz pentru(Legea administratiei publice locale), initiativa autoritãtilor administratiei emiterea unui act administrativ. În cazul în care legea nu obligã lapublice locale de a coopera si de a se asocia cu autoritãti ale administratiei solicitarea acelui aviz, ministerul emitent al actului are libertatea de apublice locale din strãinãtate, precum si de a adera la o asociatie solicita sau nu avizul în cauzã. internationalã din acest domeniu, trebuie comunicatã Ministerului 2) avize consultative, situatie în care organul emitent al actului esteAfacerilor Externe si Ministerului Administratiei si Internelor. obligat sã solicite avizul, deoarece, în absenta acestuia, nu poate emite

În aceastã situatie, autoritãtile administratiei publice locale vor actul în cauzã.transmite Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare, proiectele de Dar, desi este obligat sã solicite avizul, organul emitent al actului nuacorduri sau conventii de cooperare pe care intentioneazã sã le încheie este obligat sã urmeze acel aviz. Prin urmare, el poate sã adopte si altecu autoritãti ale administratiei publice din alte tãri, înainte de supunerea solutii decât cele continute în avizul solicitat. spre adoptare de cãtre consiliul local sau consiliul judetean, dupã caz. Astfel, potrivit Legii administratiei publice locale, un consiliu localAvizele respective trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea nu poate dezbate un proiect de hotãrâre, în cazul în care acesta nu estesolicitãrii. În caz contrar, se va considera cã nu existã obiectii si proiectul

însotit de avizele comisiilor de specialitate ale consiliului local în cauzã,respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau consiliuluiprecum si de avizele compartimentelor de resort din aparatul tehnic dejudetean interesat. specialitate, practic, ale compartimentelor de specialitate din cadrulÎn ceea ce priveste a doua situatie, în reglementarea Legii primãriei, competente în domeniul în care se va aplica hotãrârea.contenciosului administrativ, tãcerea autoritãtii administrative este

Dar consiliul local nu este obligat sã urmeze acele avize, avândsocotitã ca refuz de a rezolva favorabil cererea ce i-a fost adresatã, refuzdeplina libertate de a stabili continutul hotãrârii potrivit vointei sale,care, ca si un act administrativ, poate fi atacat în fata instantei derezultate în urma votului în consiliu. contencios administrativ.

3) avize conforme, situatie în care organul emitent al actului esteEste o solutie fireascã, deoarece, în cazul în care tãcerea ar fi fostobligat sã solicite avizul, dar, totodatã, este obligat si sã tinã seama de el,socotitã ca o aprobare a cererii, nu s-ar mai justifica actiunea în justitie aatunci când va emite actul pentru care a solicitat avizul, adicã sã emitãpersoanei interesate. actul cu respectarea continutului avizului. Alteori însã, când legea prevede expres, tãcerea este interpretatã ca

De exemplu, pentru acordarea unei autorizatii de construire, suntaprobare, potrivit adagiului qui tacit consentire videtur (cine tacenecesare avizele favorabile ale unor organisme de specialitate în domeniulconsimte). De pildã, un organ inferior solicitã organului superiorenergiei electrice, termice, al aprovizionãrii cu apã potabilã, în domeniulaprobarea pentru a actiona într-un anume fel. În acest caz, tãcerea este

consideratã ca o aprobare, potrivit Legii nr. 215/2001. protectiei mediului înconjurãtor etc.


Astfel, un act administrativ poate fi legal, dar sã nu fie oportun. DeFãrã avizul acestora nu se va acorda autorizatia de construire. Maipildã, prin schimbarea împrejurãrilor se poate ca un act administrativmult, în cazul în care un singur aviz dintre acestea este nefavorabil,legal sã înceteze a mai fi oportun, deci sã aparã necesitatea retrageriiautorizatia nu se acordã. acestuia.În acest caz, avizul este conform, întrucât trebuie sã se tinã seama

Faptul cã legalitatea si oportunitatea sunt cauze de valabilitatede continutul sãu la emiterea actului.diferite se poate argumenta prin aceea cã instantele judecãtorestiAvizele pot îmbrãca si forma unor acorduri, prin care un organ îsi controleazã actele administrative numai sub aspectul legalitãtii acestora,dã consimtãmântul cu privire la actul emis de un alt organ. În functie de în timp ce organele administratiei de stat le controleazã si sub aspectulmomentul când se acordã, acestea pot fi prealabile, concomitente sau oportunitãtii lor.ulterioare actului respectiv.

În afarã de avize, pentru emiterea unor acte administrative poate fi 6. Intrarea în vigoare a actelor administrativenecesarã efectuarea unor cercetãri, a unor anchete, urmatã de întocmirea

Intrarea în vigoare a actelor administrative prezintã o deosebitãde rapoarte etc. importantã, deoarece, în general, un act administrativ începe sã producãValabilitatea actelor administrative este conditionatã si de modul efecte juridice din momentul intrãrii sale în vigoare.propriu-zis de adoptare a acestora, de pildã, în cazul organelor colegiale. Actele administrative intrã în vigoare din momentul existentei lorAstfel, în general, pentru validitatea actului administrativ este necesar legale, care se considerã a fi momentul emiterii lor.votul afirmativ a jumãtate plus unu din numãrul membrilor organului. Pentru organul emitent, actele administrative intrã în vigoare înDacã nu se întruneste acest numãr, actul nu poate fi adoptat. Prin lege se momentul în care s-a produs adoptarea acestora, cu respectarea proceduriipot stabili si alte proportii pentru adoptarea actelor administrative. legale, dacã în acel act nu s-a prevãzut un alt moment de intrare în vigoare

Mai este posibilã situatia ca, dupã adoptare, un act administrativ sã a actului respectiv.necesite îndeplinirea unor formalitãti procedurale. Astfel, se cere în Acest fapt se explicã prin aceea cã organul emitent al actului ia

cunostintã de existenta actului în cauzã din momentul adoptãrii acestuia,anumite situatii aprobarea actului administrativ de cãtre organul superioriar actul devine obligatoriu, chiar si pentru organul care 1-a emis, dincelui emitent, fãrã de care acel act nu este valabil. momentul în care a fost adoptat. În afarã de a fi legale, actele administrative trebuie sã fie si oportune,

Existã situatii în care actele administrative intrã în vigoare la o datãadicã sã fie emise în cel mai adecvat moment, din punct de vedere alulterioarã emiterii lor.eficacitãtii, executarea lor fãcându-se cu cele mai potrivite mijloace si

Astfel, însãsi norma juridicã poate sã prevadã, în mod expres, intrareacu cele mai reduse cheltuieli, dar obtinându-se rezultate maxime. în vigoare a actului administrativ la o datã ulterioarã emiterii acestuia.Oportunitatea actelor administrative se apreciazã, deci, în functie de De exemplu, în materie de contraventii, actele normative prin care seconditiile concrete de timp si de loc. stabilesc contraventii intrã în vigoare în termen de 30 zile de la publicareActele administrative sunt verificate, prin urmare, atât din punctul sau de la aducerea lor la cunostinta publicã, iar în cazuri urgente într-un

de vedere al legalitãtii lor, cât si al oportunitãtii, încãlcarea acestora ducând termen mai scurt, dar nu mai putin de 10 zile. la nulitatea actului administrativ în cauzã. Se poate prevedea si o anumitã datã certã calendaristic pentru intrarea

Nu trebuie confundatã oportunitatea actelor administrative cu în vigoare a actelor administrative, de exemplu, se poate prevedea cãlegalitatea acestora. Legalitatea si oportunitatea sunt situatii juridice actul administrativ va intra în vigoare la 1 ianuarie, el fiind emis în cursuldiferite de valabilitate a actelor administrative. lunii decembrie a anului precedent.


În situatia în care norma juridicã nu prevede obligatia intrãrii actului Ca modalitãti de aducere la cunostinta publicã a actelor normativeadministrativ în vigoare la o anumitã datã, acesta intrã în vigoare în emise de organele locale ale administratiei locale ale administratieimomentul publicãrii, în cazul actelor normative, sau al comunicãrii, în publice se pot folosi: afisarea actului la sediul organului emitent sau încazurile actelor individuale, de pildã, al proceselor-verbale de constatare locurile mai des frecventate de membrii colectivitãtii locale, precum sia unei contraventii. prin orice alt mijloc de publicitate.

În astfel de împrejurãri, actele administrative intrã în vigoare în În ceea ce priveste aducerea la cunostinta publicã a actelor lormomentul aducerii lor la cunostintã. normative, autoritãtile administrative locale au o singurã obligatie, si

Momentul si modalitatea aducerii la cunostintã a unui act anume:administrativ diferã, în functie de natura actului si de organul emitent al În cazul în care în acea unitate administrativã teritorialã membriiacestuia. unei minoritãti nationale au o pondere semificativã în cadrul colectivitãtii,

Actele administrative individuale sunt aduse la cunostintã printr-o aducerea la cunostinta publicã a acelui act trebuie sã se facã si în limbanotificare, care este o înstiintare scrisã, prin care cei interesati iau acelei minoritãti nationale.cunostintã de existenta actului si de obligatia lor de a-1 executa, în functie Rezultã de aici cã, atunci când normele juridice nu prevãd o anumitãde continutul sãu. modalitate de publicare a actelor administrative, alegerea modalitãtii este

Când actul se adreseazã unui numãr mai mare de persoane, aducerea lãsatã la aprecierea organelor administratiei de stat, aceasta fãcându-sela cunostintã se face, de regulã, printr-un anunt, care se afiseazã sau este în functie de conditiile concrete de timp si de loc, în scopul unei cât maipublicat în presa localã, ori este transmis la posturile locale de radio si eficiente aduceri la cunostintã publicã. televiziune. În ceea ce priveste actele administrative supuse confirmãrii ori

În ceea ce priveste actele normative, modalitãtile de aducere a lor la ratificãrii, situatia lor diferã. cunostintã sunt variate, în functie de organul emitent. Astfel, actele administrative supuse confirmãrii nu intrã în vigoare

Astfel, hotãrârile cu caracter normativ ale Guvernului, precum si decât de la data când au fost confirmate. actele normative ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale ale Potrivit art. 115, al. 4 din Constitutia României, în cazuri excep-administratiei de stat se publicã în Monitorul Oficial al României. tionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgentã. Acestea intrã înNepublicarea lor constituie o cauzã de nevalabilitate pentru asemenea vigoare numai dupã depunerea lor spre dezbatere în procedurã de urgentãacte, ele fiind considerate ca inexistente, astfel încât, în acest caz, nu mai la Parlament. Dacã Parlamentul nu se aflã în sesiune, el se convoacã înexistã nici o obligatie de a le executa. mod obligatoriu.

În ceea ce priveste actele normative emise de organele locale ale Actele administrative supuse ratificãrii intrã în vigoare la dataadministratiei publice, nu existã o anumitã modalitate obligatorie pentru emiterii, a publicãrii sau la o altã datã, dupã caz, ratificarea având valoareaaducerea lor la cunostinta publicã. unei confirmãri posterioare. În situatia în care nu sunt ratificate, ele îsi

Organul emitent al actului are deplina libertate de a alege modalitatea pierd valabilitatea, stergându-se toate efectele produse pânã în acelde aducere la cunostinta publicã a actului, în functie de împrejurãrile moment. Astfel, Parlamentul poate abilita Guvernul sã emitã ordonanteconcrete, optând pentru cea mai adecvatã modalitate în functie de acele în perioada vacantei parlamentare. Dacã legea de abilitare o cere,împrejurãri, de timp si de loc. ordonantele se supun aprobãrii Parlamentului, potrivit procedurii


legislative, pânã la împlinirea termenului de abilitare. Dacã nu sunt sau translativ de drepturi si obligatii. Actele declarative atestã drepturisau obligatii preexistente, deci ele produc efecte pentru trecut, de laaprobate, efectele produse de acele ordonante se sterg retroactiv. Dedata când acele drepturi sau obligatii au luat nastere. Din aceastãasemenea, nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor ordonantei.categorie fac parte diferitele certificate, adeverinte, acte de stare civilãActele administrative, în general, produc efecte juridice pentru viitor,(acte de nastere, de deces, dar nu actele de cãsãtorie, care produc efectealtfel spus, ele nu sunt retroactive, adicã nu produc efecte pentru trecut.pentru viitor).Aceasta caracteristicã a actelor administrative este consecinta faptului

2. Sunt retroactive si actele administrative jurisdictionale, prin carecã aceste acte sunt emise pe baza si pentru executarea legii. Or, cumse solutioneazã litigii juridice. Aceste acte produc efecte juridice de lalegea, ca regulã, produce efecte pentru viitor, este evident cã si acteledata când au fost încãlcate drepturile si obligatiile ce formeazã obiectuladministrative, care sunt acte de executare a legii, vor produce efectelitigiului.juridice tot pentru viitor.

3. De asemenea, dacã o lege, pentru executarea cãreia au fost emisePrincipiul neretroactivitãtii actelor juridice este consacrat în însãsiacte administrative, are caracter retroactiv, si actele administrative vorConstitutia României.avea caracter retroactiv.Potrivit art. 15, pct. 2 din Constitutia României, Legea dispune

4. Efecte retroactive au si actele administrative de anulare pentrunumai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile . cauzã de ilegalitate, dar nu pentru neoportunitate, a altor actePrin lege trebuie sã se înteleagã orice act care dã nastere, modificã administrative si care produc efect juridic anterior emiterii lor, dinsau desfiinteazã drepturi si alte obligatii juridice. momentul când s-a produs ilegalitatea actului supus anulãrii.Aceastã concluzie se desprinde din prevederile art. 1, pct. 5, potrivit 5. Mentionãm, de asemenea, printre actele având efecte retroactive,cãrora Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este actele administrative emise în vederea executãrii unei hotãrâriobligatorie . judecãtoresti.Dupã pãrerea noastrã, este clar cã aceste prevederi nu se referã numai Potrivit Legii electorale, dacã s-au produs erori în listele de alegãtori,la lege, ca act al Parlamentului, ci la orice act juridic, a cãrui respectare persoana interesatã poate sã facã o întâmpinare la organul care a întocmiteste obligatorie. De altfel, contractul este denumit legea pãrtilor . lista, solicitând modificarea acesteia spre a se îndrepta greseala.

Dacã prevederile mentionate s-ar referi numai la lege, ca act al Acesta este obligat sã rezolve întâmpinarea în termen de 3 zile de laParlamentului, ar însemna ca respectarea celorlalte acte juridice sã nu înregistrare.mai fie obligatorie, ceea ce ar duce la o tulburare gravã a ordinii de Dacã organul sesizat nu dã curs solicitãrii care i-a fost adresatã,drept, a desfãsurãrii normale a relatiilor sociale. persoana în cauzã poate sã facã contestatie în termen de 24 de ore de la

Existã însã unele acte administrative care constituie exceptii de la comunicare, la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã domiciliazã alegãtorul,principiul neretroactivitãtii actelor administrative. cerând instantei judecãtoresti ca, prin hotãrârea pe care o va pronunta,

Aceste acte produc efecte juridice si pentru trecut, pentru perioada sã oblige organul administratiei publice sã introducã modificãrileanterioarã momentului intrãrii lor în vigoare. corespunzãtoare în lista de alegãtori.

Actele administrative retroactive sunt urmãtoarele: În baza hotãrârii se va emite un act administrativ pentru modificarea1. Actele administrative declarative de drepturi si obligatii care listei de alegãtori. Acest act are caracter retroactiv, deoarece produce

nu dau nastere, prin ele însele, unor drepturi sau obligatii noi, asa cum efecte juridice anterior emiterii lui, anume, din momentul când a fostse întâmplã în cazul actelor administrative care au caracter constitutiv întocmitã lista de alegãtori.


Recapitulare Reguli speciale acte supuse confirmãrii acte supuse ratificãrii

Emiterea actului de cãtre organul competentPrincipiul neretroactivitãtii actelor administrative

Problema functionarilor oficierea cãsãtorieiregistrul de stare civilã actele declarative

Exceptii acte cu efect actele administrative jurisdictionaleFormele ilegalitãtiiretroactiv legea are caracter retroactiv

Modalitãtile de emitere a actelor actele de anulareactele pentru executarea uneiscrisã avantaje hotãrâri judecãtorestiForma actului administrativ oralã urgentã

implicitã tãcerea; semnificatiatãcerii

facultative Categoriile de avize consultative

conforme

Alte conditii ale procedurii de emitere

Oportunitatea actelor administrative

Importanta intrãrii în vigoare a actelor administrative

pentru organul emitent Momentul intrãrii în vigoare dupã o perioadã

o datã calendaristicã

Dacã nu se prevede momentul aducerii la cunostintã

Actele individuale notificare o persoanã afisare etc. grup de persoane

organe centrale publicarea înActe normative Monitorul Oficial

organe locale orice mijloc de aducerela cunostinta publicã


Teste 7. Executarea actelor administrativeCe se întelege prin organul competent? Actul administrativ, odatã intrat în vigoare, trebuie executat. Este oCe este un functionar de fapt? concluzie fireascã, ce decurge din necesitatea realizãrii legalitãtii, precumCând sunt valabile actele si activitãtile functionarilor de fapt? si din însãsi ratiunea de a fi a administratiei de stat, care este o activitateCare sunt avantajele formei scrise? executivã.În ce situatii sunt folosite actele orale? În majoritatea covârsitoare a cazurilor, actele administrative, ca deCare este semnificatia tãcerii organului sesizat? altfel toate actele organelor statului, sunt executate de bunãvoie de cãtreÎn ce constau avizele consultative? cei obligati sã le execute.În ce constau avizele facultative? Mai existã unele împrejurãri, când executarea actelor administrativeÎn ce constau avizele conforme? nu se face de bunãvoie, iar mijloacele de convingere, având ca scopConditiile obligatorii ale formei scrise obtinerea executãrii, nu au dat rezultate, adicã actul administrativ în cauzãCe se întelege prin oportunitatea actelor administrative? nu a fost executat.De ce este importantã intrarea în vigoare a actelor administrative? Într-o astfel de situatie, executarea actelor administrative trebuie sãCare sunt momentele posibile ale intrãrii în vigoare a actelor se facã pe cale silitã.

administrative? De retinut faptul cã, pentru executarea actelor administrative, nuCum se aduc la cunostintã actele individuale? este necesar sã se obtinã o hotãrâre judecãtoreascã sau a unui alt organCum se aduc la cunostintã actele normative ale organelor centrale? de jurisdictie. Actele administrative, fiind emise în temeiul puterii deCum se aduc la cunostintã actele organice locale? stat, sunt executorii din oficiu, prin ele însele. Dupã cum am arãtat maiCe obligatii au organele locale? înainte, actele administrative produc efecte juridice fãrã a fi nevoie deCând intrã în vigoare actele supuse confirmãrii? consimtãmântul celor cãrora li se adreseazã. Este suficient ca actul sã fieCare este valoarea juridicã a ratificãrii? emis cu respectarea conditiilor stabilite de lege pentru legalitatea sa.În ce constã principiul neretroactivitãtii actelor administrative? Trebuie mentionat faptul cã nu toate actele administrative suntActele administrative cu efect retroactiv executorii prin ele însele. Dar aceastã exceptie este foarte rarã, iar

asemenea cazuri trebuie prevãzute de lege. 28

De exemplu, în cazul constructiilor ilegale, se pot ivi douã situatii:1. Constructia a fost executatã pe un teren apartinând domeniului

public.În acest caz, constructia respectivã poate fi demolatã pe cale

administrativã, fãrã, deci, sã mai fie nevoie de vreo altã formalitate, depildã, de actul unui alt organ de stat pentru ca aceastã constructie sãpoatã fi demolatã.

V. Legea nr. 50/1991.28


2. Constructia a fost executatã pe un teren proprietate privatã. pentru executarea actului administrativ, cum este cazul sanctiunilorÎn aceastã situatie, pentru ca acea constructie sã poatã fi demolatã, contraventionale, sau prin decesul persoanei cãreia i s-a acordat un drept

este necesarã o hotãrâre judecãtoreascã, definitivã si irevocabilã, prin sau i s-a stabilit o obligatie, în situatia în care dreptul sau obligatia nu secare sã se dispunã demolarea constructiei. transmite succesorilor, de pildã un permis de portarmã.

În astfel de împrejurãri, actul administrativ nu mai produce efecteExecutarea silitã fiind o mãsurã extremã, la ea se poate recurge numaijuridice.dupã ce au fost epuizate celelalte cãi posibile si necesare pentru obtinerea

executãrii actului. Actele administrative înceteazã de a mai produce efecte juridice siTotodatã, executarea silitã nu poate fi fãcutã de orice organ al atunci când a expirat termenul de valabilitate a acestora, de exemplu, o

autorizatie pe termen.administratiei publice, ci numai de organul competent, potrivit legii. DeDe asemenea, în situatia în care executarea unui act administrativ seexemplu, urmãrirea silitã a unor venituri nu poate fi fãcutã de un

realizeazã printr-un numãr determinat de fapte materiale, îndeplinireainspectorat scolar, ci numai de organele financiare. acestor fapte duce, implicit, la încetarea efectelor actelor administrativePe de altã parte, mai sunt necesare si alte conditii. Astfel, este necesarîn cauzã, ca în cazul dispozitiei de demolare a unei constructii: odatãca actul în cauzã sã fi fost adus la cunostintã persoanei care trebuie sã-1terminate operatiile de demolare, si actul administrativ prin care s-a dispusexecute. Dacã nu i s-a comunicat actul, nu are cum sã cunoascã obligatiademolarea îsi înceteazã efectele, întrucât efectele s-au produs princare îi revine de a executa actul, ce anume trebuie sã execute si cânddemolare.trebuie sã aibã loc executarea. Mai este necesar sã existe refuzul persoanei

De mentionat faptul cã renuntarea din partea beneficiarului la uneleîn cauzã de a executa actul administrativ, un refuz cert si nu numai odrepturi stabilite printr-un act administrativ nu este o modalitate desimplã bãnuialã cã acea persoanã nu intentioneazã sã execute actul.încetare a efectelor acestuia. Pentru ca sã nu mai producã efecte juridice,Executarea silitã poate îmbrãca forme diferite. De exemplu, se poateacel act trebuie anulat de cãtre organul competent. Desi beneficiarul ainstitui poprirea veniturilor acelei persoane, se poate recurge la vânzarearenuntat la drepturile ce i s-au acordat, actul administrativ în cauzãsilitã a unor bunuri care îi apartin, se poate aplica un tratament medicalcontinuã sã rãmânã în vigoare pânã în momentul anulãrii sale.în mod fortat, se poate utiliza retinerea temporarã a persoanei etc.

8.2. Suspendarea executãrii actelor administrative8. Încetarea efectelor juridice ale actelor administrative Împotriva suspendãrii executãrii actelor administrative s-ar putea

aduce argumentul cã, prin aceasta, s-ar ajunge, în fapt, la însãsi8.1. Consideratii generale suspendarea executãrii legii pentru a cãrei executare a fost emis actulEfectele juridice ale actelor administrative pot sã înceteze temporar administrativ supus suspendãrii.

sau definitiv. Pe de altã parte, însãsi asigurarea legalitãtii impune, în anumiteÎncetarea temporarã a efectelor actelor administrative se realizeazã cazuri, necesitatea suspendãrii executãrii actelor administrative, tocmai

prin suspendare. spre a nu se ajunge la încãlcarea legii, prin aceea cã se dã posibilitateaÎncetarea definitivã a efectelor juridice ale actelor administrative organului competent sã verifice, înainte de a-1 pune în executare, în ce

are loc prin anulare. mãsurã acel act administrativ este sau nu conform legii.Efectele actelor administrative pot sã înceteze si în anumite Mãsura suspendãrii este cu atât mai necesarã cu cât actele

împrejurãri, de exemplu, prin depãsirea termenului prevãzut de lege administrative sunt executorii din oficiu, asa încât, cel putin în unele


În ceea ce priveste suspendarea executãrii actelor administrative princazuri, chiar dacã dupã executare actul în cauzã ar fi anulat sã existevointa unui organ de stat, se pot distinge trei situatii posibile.riscul ca situatia anterioarã executãrii actului sã nu mai poatã fi pe deplin

1. Organul emitent, întrucât îi apartine actul, el fiind cel care 1-arestabilitã, ca în cazul demolãrii unei constructii. Spre a se evita astfel deemis, are întotdeauna dreptul de a decide suspendarea executãrii acestuia.situatii, este preferabil ca executarea actelor în cauzã sã fie suspendatã.

Prin urmare, nu trebuie sã existe o prevedere expresã a legiiAceasta nu înseamnã însã ca mãsura suspendãrii executãrii actelorpentru ca acest organ sã poatã dispune suspendarea executãrii pro-administrative sã fie ridicatã la rangul de principiu în activitatea organelorpriului sãu act.administratiei publice, deoarece, în felul acesta, ar fi într-adevãr pusã în

În literatura de specialitate, se considerã cã suspendarea executãriipericol legalitatea, prin neexecutarea legii, deoarece executarea acesteiaactelor administrative de cãtre organul emitent constituie o situatie dese realizeazã, în numeroase cazuri, prin acte administrative. exceptie, la care, în principiu, nu ar trebui sã se recurgã, deoareceDe aceea, la mãsura suspendãrii actelor administrative trebuie sã semicsoreazã grija organelor administrative privind emiterea de acterecurgã numai atunci când într-adevãr existã motive temeinice pentruadministrative.29aceasta.

2. Organul ierarhic superior celui emitent, în aceastã calitate, poateSuspendarea executãrii unui act administrativ poate fi determinatãsã decidã suspendarea executãrii actelor emise de organele subordonate.de mai multe cauze:

În virtutea calitãtii sale de organ ierarhic superior si în exercitarea1) legalitatea actului este contestatã, de exemplu, în cazul atacãriiatributiilor sale de control, organul superior poate sã dispunã suspendareaunei hotãrâri a unui consiliu local la instanta de contencios administrativ;executãrii actului administrativ emis de cãtre organul sãu inferior, fãrã2) desi actul este legal, aplicarea lui nu este oportunã, datoritã unorsã aibã nevoie de o abilitare specialã pentru adoptarea unei asemeneacauze cu caracter trecãtor;mãsuri.3) necesitatea aplicãrii suspendãrii în cazul unor abateri de la lege,

3. Celelalte organe de stat pot suspenda executarea actelorpânã la reintrarea în legalitate, de exemplu, suspendarea autorizatiei de administrative numai în baza unor prevederi exprese ale legii.exercitare a unei profesii sau de desfãsurare a unei alte activitãti. De exemplu, potrivit reglementãrilor juridice în vigoare, instanteleÎn unele cazuri, suspendarea opereazã în virtutea legii. judecãtoresti pot sã dispunã, în anumite conditii, suspendarea executãriiAstfel, contestatiile împotriva proceselor-verbale de aplicare a unei actelor administrative care au fost atacate în fata instantei respective. 30sanctiuni contraventionale au ca efect suspendarea executãrii sanctiunii.

Potrivit Legii administratiei publice locale, în cazul în care prefectul 8.3. Anularea actelor administrative considerã cã un act emis de un consiliu judetean, de un consiliu local sau În functie de interesul ocrotit prin anularea actelor administrative,de un primar este ilegal, îl poate ataca în fata instantei de contencios nulitatea acestora este de douã feluri, anume nulitatea absolutã si nulitateaadministrativ. Actul atacat este suspendat. Aceasta este o suspendare de relativã.drept, care actioneazã în virtutea legii, fãrã sã mai fie nevoie de un demers Nulitatea absolutã urmãreste protejarea unor interese generale alespecial, prin care sã se solicite suspendarea executãrii actului. societãtii, de aceea ea poate fi invocatã de oricine. De exemplu, o persoanã

În alte situatii, suspendarea are loc ca urmare a vointei unui organde stat, fie a organului emitent al actului, fie a organului ierarhic superior Al. Negoitã, op. cit., p. 263-264; R. lonescu, op. cit., p. 268 si urm.; A.29

al acestuia, fie a unui alt organ al administratiei publice sau a unui alt Iorgovan, op. cit, p. 95 si urm.organ de stat. A se vedea Legea contenciosului administrativ (Legea nr. 554/2004).30


Organele administratiei publice pot anula un act administrativ atâta fost numitã într-o functie fãrã desfãsurarea concursului, desi legeapentru cauze de ilegalitate, cât si pentru lipsã de oportunitate a acestora,prevedea cã ocuparea acelei functii nu se poate face decât prin concurs.în timp ce procurorii si instantele judecãtoresti pot anula acteleÎn acest caz, actul de numire este nul absolut.administrative numai în cazul ilegalitãtii acestora.Nulitatea relativã are ca scop ocrotirea unor interese individuale,

În legislatia tãrii noastre, actele administrative sunt, în principiu,de aceea ea poate fi invocatã numai de cãtre cei interesati. De exemplu,revocabile, adicã ele pot fi anulate sau modificate.dacã desfãsurarea concursului pentru ocuparea unui post în aparatul

Revocabilitatea actelor administrative este determinatã de faptul cãadministrativ s-a fãcut fãrã respectarea anumitor reguli procedurale însocietatea se aflã într-un continuu proces de dezvoltare, de schimbare sifavoarea concurentilor, cum ar fi anuntarea probelor de concurs într-untransformare. Or, în aceste conditii, nici actul administrativ nu poate sãtermen precis, dacã nici unul dintre concurenti nu se plânge, concursulfie conceput ca ceva imuabil. El trebuie sã fie în permanentã îneste considerat cã s-ar fi desfãsurat în mod legal. Într-un astfel de caz,concordantã cu evolutia vietii sociale. actul administrativ este numai anulabil sau, cu alte cuvinte, este nul relativ.

Deci, ar fi contrar intereselor societãtii sã se mentinã un actIndiferent de situatie, anularea unui act administrativ nu se poateadministrativ care nu mai corespunde noilor împrejurãri sociale.efectua decât printr-un alt act având o fortã juridicã superioarã fortei

De aceea, un asemenea act administrativ trebuie sã fie retras.juridice a actului supus anulãrii sau având cel putin aceeasi fortã juridicãTotodatã, nu este exclus ca, chiar în momentul emiterii sale, un actcu aceea a actului anulat si cu respectarea acelorasi proceduri folosite la

administrativ sã încalce prevederile altor acte cu o fortã juridicã superioarãemiterea actului anulat.fortei sale juridice.Anularea poate fi decisã de organul emitent, de organul ierarhic

Dacã, în primul caz, actul administrativ devine inoportun si, ca atare,superior al administratiei de stat, de alte organe de stat. trebuie retras, în cel de-al doilea caz, actul în cauzã este ilegal si trebuieOrganul emitent, având aptitudinea de a emite un act administrativ, anulat.trebuie sã aibã si dreptul de a reveni asupra lui, atunci când considerã Pe de altã parte, actele administrative sunt emise de oameni. Chiarnecesar. dacã pentru aceasta sunt utilizate uneori si datele oferite de tehnicileOrganul administratiei de stat ierarhic superior celui emitent are cibernetice, nu este exclus ca cei care decid sã greseascã, sã adopte solutii

drept de anulare a actelor acestuia în virtutea pozitiei lui superioare. neconforme realitãtilor sociale, care sã nu rãspundã în modul cel maiDesi nu sunt organe administrative, procurorii pot anula actele organelor adecvat cerintelor societãtii.de urmãrire si de cercetare penalã, precum si ale organelor locurilor de Întrucât în procesul de emitere a actelor administrative se pot strecuradetentie si de executare a pedepselor, deci numai ale anumitor organe si erori, trebuie sã existe posibilitatea îndreptãrii acestora, ceea ce s-aale administratiei publice, prevãzute expres de lege. realizat prin introducerea principiului revocabilitãtii actelor administrative

Instantele judecãtoresti, precum si alte organe de stat, au drept de în activitatea organelor administratiei publice. anulare a actelor administrative, de asemenea numai în cazurile prevãzute În cazul în care se produc anumite erori într-un act administrativ,expres de lege. cum ar fi unele erori materiale, este posibil ca acel act sã nu mai fie

Când anularea este înfãptuitã de organul emitent, ea poarta denumirea retras. Într-o asemenea situatie, îndreptarea erorii se opereazã, de regulã,de retractare. Anularea decisã de organul ierarhic superior poartã prin rectificarea actului deja emis, evident, dacã aceasta este posibilã.denumirea de revocare. Uneori, în loc de anulare, se poate spune cã Rectificarea este utilizatã din motive de operativitate, spre a se evitaactul administrativ a fost retras. pierderea de timp prin emiterea unui nou act administrativ.


De la principiul revocabilitãtii actelor administrative face exceptie 4) Sunt irevocabile si actele administrative care au generat drepturio serie de asemenea acte, în sensul cã aceste acte nu pot fi anulate. subiective garantate de lege prin stabilitate, cum sunt drepturile dobândite

Problema acestor exceptii nu se pune decât pentru actele ca urmare a obtinerii unei diplome de absolvire a unei forme deadministrative individuale, deoarece actele administrative normative sunt învãtãmânt.oricând revocabile. Totusi, în cazul în care aceste drepturi au fost obtinute prin fraudarea

1) O primã categorie de acte administrative care nu pot fi revocate legii, actele administrative în baza cãrora s-au dobândit sunt revocabile.se referã la actele pe care normele juridice le declarã în mod expres ca Nu pot fi dobândite drepturi prin fraudarea legii. Astfel, Tribunalulfiind irevocabile. Suprem a socotit nulã diploma de absolvire a unei institutii de învãtãmânt2) O altã categorie se referã la actele administrative jurisdictionale superior, în cazul în care posesorul ei a reusit, prin fraudã, la examenulcare, ca si hotãrârile judecãtoresti, sunt irevocabile. Dupã ce au fost de admitere în acea institutie (V. Tribunalul Suprem, Sectia civilã, Deciziaadoptate asemenea acte, organul emitent al lor se desesizeazã, deci nu

nr. 740/1981, în Culegere de decizii de îndrumare, 1981, p. 248).mai poate reveni asupra acelui act. 5) Sunt irevocabile si actele administrative de aplicare a unorDar împotriva lor se pot exercita cãi de atac, în urma cãrora aceste

sanctiuni administrative. Aceste acte pot fi însã atacate si, dacã esteacte pot fi modificate sau anulate, dupã caz, în locul lor fiind emise alteadmisã contestatia, actele respective pot fi anulate sau modificateacte.(reformate), dupã caz.3) De asemenea, nu pot fi revocate actele administrative pe baza

cãrora s-au nãscut raporturi civile, de muncã etc. Astfel, actele de Astfel, în ceea ce priveste contraventiile, sunt prevãzute expres cãilerepartizare în muncã, care sunt acte administrative, devin irevocabile de atac împotriva proceselor-verbale de aplicare a sanctiunilor contra-din momentul în care a fost încheiat, în temeiul lor, contractul de muncã. ventionale.

Un alt exemplu, într-un caz diferit: Prefectura judetului Satu Mare a 6) Actele administrative, din momentul în care au fost atacate întransferat Directiei Generale pentru Agriculturã si Alimentatie Satu Mare fata unui organ jurisdictional, devin irevocabile, astfel încât nici organulcâteva imobile necesare activitãtii acesteia. emitent al actului, nici un alt organ al administratiei publice nu se mai

Ulterior, prefectura a revenit asupra deciziei si a dispus sã se poate pronunta asupra valabilitãtii actului respectiv. Situatia juridicã arestabileascã situatia anterioarã, adicã imobilele în cauzã sã fie scoase acelui act va fi decisã de cãtre organul juridictional sesizat în legãturã cudin patrimoniul directiei. actul în cauzã.Dar, prin transferarea acelor imobile, Directia a dobândit în 7) Actele administrative care au fost executate din punct de vederepatrimoniul sãu un drept real, consemnat ca atare în cartea funciarã, material devin din acel moment irevocabile. De exemplu, actul prin caredrept în considerarea cãruia a fãcut la acele imobile o serie de reparatii

s-a dispus demolarea unei constructii: din momentul în care aceacapitale.constructie a fost demolatã, anularea actului de demolare devine inutilã,Asa încât, decizia prin care prefectura creeazã în favoarea uneiîntrucât efectele juridice si materiale ale acelui act s-au produs, asa încât,persoane juridice un drept real, cu consecinte de ordin patrimonial, nuprin executarea sa sub aspect material, actul respectiv de demolare apoate fi ulterior revocatã, deoarece intrase în circuitul civil si revenireadevenit irevocabil, iar revocarea sa nu ar mai avea, practic, nici un efectasupra ei ar fi afectat drepturile dobândite în temeiul ei, afectând, înjuridic privind constructia în cauzã, deoarece aceasta fusese deja demolatãacelasi timp, stabilitatea si siguranta raporturilor juridice care au luat

nastere în baza actului administrativ. în baza acelui act de demolare.


Pânã la proba contrarã, actul administrativ beneficiazã de prezumtiaAnularea pentru cauzã de ilegalitate are un efect retroactiv, adicã,de legalitate, datoritã faptului cã emanã de la un organ de stat în exercitareaprin anulare, sunt desfiintate si efectele juridice pe care le-a produs înatributiilor sale privind realizarea puterii de stat. trecut actul anulat, pânã în momentul anulãrii sale. Unele efecte nu pot fi

În doctrina de specialitate, ca si în legislatie, se vorbeste despre oînsã desfiintate. categorie de acte administrative denumite acte inexistente. 31De exemplu, anularea unei diplome, obtinutã în mod ilegal, pe baza

Se apreciazã cã asemenea acte apar în mai multe împrejurãri.cãreia a fost practicatã o profesie, o anumitã perioadã de timp, nu poateAstfel, se considerã cã un act administrativ este inexistent dacã, însterge toate efectele care s-au produs prin exercitarea acelei profesii.

mod practic, nu mai existã ca atare, datoritã anumitor împrejurãri, precumAstfel, practicarea medicinei pe baza unei diplome false nu poatepierderea sau distrugerea sa, dar numai în cazul în care nu s-ar putearemedia decesul unei persoane, produs ca urmare a unui tratament medical obtine un duplicat, deci nu mai existã nici o posibilitate de a dovedi cãnecorespunzãtor. actul în cauzã ar fi existat vreodatã.

Anularea nu are efect retroactiv în cazul în care intervine o lege Se mai considerã ca fiind inexistent actul cãruia îi lipseste un elementnouã, care modificã sau abrogã legea veche, pentru a cãrei executare a esential privind valabilitatea sa juridicã, de exemplu, semnãturafost emis actul administrativ supus anulãrii. functionarului care a emis actul sau stampila organului emitent.

Totodatã, când schimbarea împrejurãrilor determinã retragerea unui Este inexistent si actul a cãrui ilegalitate este mult prea evidentã.act administrativ si emiterea altuia corespunzãtor noilor împrejurãri, De pildã, eliberarea unui act de repartizare a unui spatiu locativ deanularea nu produce efecte pentru trecut. cãtre compartimentul de stare civilã al unei primãrii.

Mai trebuie subliniat faptul cã numai în cazul în care actul În aceste situatii refuzul de a executa asemenea acte nu maiadministrativ ar veni expres sau implicit în contradictie cu situatia de antreneazã nici o consecintã juridicã. drept creatã prin abrogarea sau modificarea legii, acesta îsi pierde Problema constã în a determina cazurile când actul administrativ

este nul si când este inexistent, adicã de a stabili limitele între carevalabilitatea juridicã si, ca urmare, trebuie anulat. În caz contrar, nu existãopereazã prezumtia de legalitate a actului respectiv. Aceste limite nu potnici un motiv de a nu fi mentinut mai departe în vigoare.fi determinate în general, ci numai de la caz la caz.Asadar, când motivul anulãrii este ilegalitatea actului, prin anulare

Uneori, inexistenta actelor administrative este prevãzutã expres dese sterg toate efectele juridice produse din momentul când a survenitlege. De exemplu, hotãrârile si ordonantele adoptate de cãtre Guvernilegalitatea, actul de anulare având efect retroactiv, ex tunc . Dacã însã,sunt semnate de primul-ministru, sunt contrasemnate de ministrul careactul administrativ este anulat pentru cauzã de neoportunitate, datoritãare obligatia sã le punã în executare si sunt publicate în Monitorul Oficialschimbãrii împrejurãrilor, efectul anulãrii nu se produce decât de la dataal României. Nepublicarea acestora atrage inexistenta hotãrârii sau aemiterii actului de anulare, ex nunc , adicã încetarea definitivã pentru ordonantei respective.32

viitor a producerii altor efecte juridice, dar mentinându-se efectele dejaproduse.

V. si T. Drãganu, Actele de drept administrativ si faptele asimilate lor31Nulitatea actului administrativ poate fi invocatã, în primul rând, de supuse controlului judecãtoresc, Cluj, 1970, p. 149; Al. Negoitã, Drept

persoana interesatã, si de orice altã persoanã în cazul nulitãtii absolute. administrativ, op. cit., p. 267 si urm.; I. Iovãnas, Drept administrativ, op. cit., p.Nulitatea poate fi invocatã si din oficiu, de cãtre un organ al administratiei 261 si urm.sau de procuror. Constitutia României, art. 107, pct. 4. 32


* * * de exemplu, diferitele avize care se acordã pentru emiterea actelorPe lângã actele administrative, organele administratiei publice pot administrative, în care se exprimã vointa persoanelor care au acordat

încheia acte de Drept civil, în calitate de persoane juridice, de pildã, acele avize.contracte de executare de lucrãri, prestãri de servicii, de credit bancar, Numãrul mai mare al operatiilor administrative în comparatie cude asigurãri de bunuri si persoane etc. cel al actelor administrative se explicã prin aceea cã, pentru elaborarea

De asemenea, pot încheia acte de Dreptul muncii, cum este contractul si executarea unui singur act administrativ, sunt necesare numeroase side muncã, între organul administratiei publice si angajatii acestuia. variate operatii administrative. Fãrã operatiile administrative nu este

posibilã nici elaborarea si nici executarea, nu numai a actelor admi-nistrative, dar nici a actelor celorlalte organe ale statului, atunci cândB. Operatiile administrative si alte operatii materiale executarea lor este înfãptuitã de organele administratiei publice.

1. Notiunea de operatie administrativã

2. Diferite operatii administrativeÎn afara actelor juridice, organele administratiei publice înfãptuiescsi o serie de operatii administrative, cum ar fi stampilarea, avizarea actelor Operatiile administrative pot interveni în diferite faze ale procesuluiadministrative, înregistrarea lor, datarea etc. de elaborare si executare a actelor administrative, si anume, în cea de

Analizând activitatea organelor administratiei publice, se poate pregãtire, de emitere, de executare a actelor administrative, precum si înconstata cã cea mai mare parte din activitatea acestora este alcãtuitã din ceea ce priveste controlul executãrii. operatii administrative, precum si din operatii materiale, de pildã, Astfel, în faza de pregãtire, intervine o serie de operatii administrativediferitele activitãti de asistentã medico-sanitarã, de instruire a elevilor, privind evidenta datelor si documentarea, de exemplu statistici, rapoarte,prestãrile de servicii etc. referate, studii, expertize etc. Operatiile administrative prezintã o deosebitã însemnãtate, deoarece

Tot în aceastã fazã intervin si procesele-verbale de constatare acu ajutorul lor au loc emiterea, executarea si controlul executãrii actelorexistentei unor fapte, pe baza cãrora se va admite un act administrativ.administrative, precum si al altor acte juridice.

În faza de emitere a actelor, ca exemplu de operatii administrativeOperatiile administrative fac parte din sfera mai largã a operatiilorse pot da întocmirea proiectelor de acte juridice, avizarea proiectuluide tehnicã administrativã, care sunt utilizate si de alte organe ale statului,înainte de adoptarea acestuia, operatii cu ocazia votãrii actului, printreorganizatii nestatale si chiar de persoane fizice.care convocarea organului colegial, stabilirea ordinii de zi, întocmireaOperatiile administrative se deosebesc de acestea întrucât suntproceselor-verbale de sedintã etc., operatii necesare formei actului, derealizate numai de organele administratiei de stat, dar se aseamãnã cupildã, stampilarea, datarea, înregistrarea, uneori traducerea într-o altãele prin continutul lor material (de exemplu, aplicarea unei stampile).limbã etc.Unele operatii administrative sunt înfãptuite în realizarea puterii de

În faza de executare intervine, de asemenea, o varietate de operatiistat, de exemplu, sigilarea unui bun, în timp ce altele nu implicã aceasta,administrative, precum operatii de comunicare a actelor administrativede pildã, dactilografierea sau îndosarierea de acte.prin publicare în presã, afisare, comunicare la radio si televiziune,Anumite operatii administrative sunt simple activitãti materiale, ca

datarea unui act, în timp ce altele reprezintã si o manifestare de vointã, înmânarea de înstiintãri individuale etc.


Tot în faza de executare, în caz de neexecutare de bunãvoie a actelor Tinând seama de sarcina generalã a organelor administratiei publiceadministrative, pot fi aplicate o serie de mãsuri administrative coercitive, de a executa legea, operatiile administrative si operatiile (faptele)având scopul de a se obtine executarea actelor administrative. materiale prezintã o însemnãtate de prim ordin în ceea ce priveste însãsi

Astfel de operatii sunt, de exemplu, tratamentul medical fortat, tinerea înfãptuirea administratiei de stat, desfãsurarea în cele mai bune conditiiîn carantinã, retinerea unor persoane pentru cercetãri penale, confiscarea a relatiilor sociale.de bunuri, sechestrarea acestora, popriri, blocarea conturilor etc. Asa cum am arãtat mai înainte, organele administratiei publice

Spre a se verifica modul cum au fost executate actele administrative, înfãptuiesc, pe lângã operatii administrative, si alte operatii materiale.poate fi utilizatã o gamã variatã de operatii administrative de control. De remarcat cã nici operatiile administrative nu sunt altceva decât

Aceste operatii sunt îndeplinite de cãtre organele administratiei operatii materiale, dar de un anumit gen. publice ierarhic superioare celor controlate, precum si de cãtre persoane Operatiile administrative sunt legate, în general, de emiterea,sau compartimente din interiorul unui organ. Totodatã, controlul se executarea si controlul executãrii unui act administrativ sau a altui actexercitã si între organe diferite, fãrã a exista însã relatii de subordonare juridic concret, determinat, în timp ce operatiile materiale propriu-zisea acestora unele fatã de altele (de pildã, controlul sanitar, financiar, sunt înfãptuite în exercitarea unor atributii ale organelor administratieicomercial etc.). de stat, fãrã a avea o legãturã directã cu un anumit act administrativ sau

Ca operatii administrative de control, pot fi mentionate: perchezitii un alt act juridic, emis de organe ale administratiei publice sau de altecorporale si domiciliare, descinderi la fata locului, verificãri de acte, organe de stat, ca de exemplu, tratamentul medical, dirijarea circulatieiinventare, expertize etc. pe drumurile publice, instruirea elevilor si a studentilor, efectuarea

De multe ori, operatiile de control sunt urmate de emiterea unor transportului în comun etc.acte administrative, astfel încât aceste operatii pot fi incluse, într-unasemenea caz, si în grupa operatiilor de pregãtire si de elaborare a acteloradministrative.

Din cele prezentate mai înainte, se poate observa cã si operatiileadministrative produc anumite efecte juridice, anume efectele prevãzutede normele juridice care le reglementeazã. Astfel, organul care a solicitatun aviz conform este obligat sã emitã actul administrativ cu respectareastrictã a acestuia. Sau, prin aplicarea de sigilii pe un obiect, acesta devineindisponibil etc.

Atât operatiile administrative, cât si alte fapte materiale dau nastere,fatã de cel care le sãvârseste, unei situatii de rãspundere juridicã. Încazul în care, prin sãvârsirea acestor operatii, persoanele respective auîncãlcat dispozitiile legale, ele rãspund penal, administrativ, disciplinarsau civil, în functie de gravitatea încãlcãrii si de efectele produse prinaceastã încãlcare. Chiar si pentru erorile din culpã, persoanele respectiverãspund, de pildã, în cazul unui tratament medical necorespunzãtor.


Recapitulare Anularea poate interveni în caz de ilegalitate în caz de neoportunitateModul de executare al actelor administrative

Ce se întelege prin executarea silitã? Necesitatea revocabilitãtii actul încalcã legea Conditiile executãrii silite actelor administrative s-au schimbat împrejurãrile

expirarea termenului de valabilitate s-au strecurat erori în cuprinsulactuluiCauzele de încetare depãsirea termenului de executare

a efectelor juridice ale decesul persoaneiExceptii de la principiul doar actele individuale actelor administrative epuizarea actiunilor de executare

suspendarea executãrii revocabilitãtii actele normative oricând revocabileanularea actului administrativ

Acte ce nu pot legea le declarã irevocabile Notiunea de suspendare fi revocate actele administrative jurisdictionale

Opinii cu privire la suspendare împotriva suspendãrii actele urmate de raporturi civileîn favoarea suspendãriiau generat drepturi garantate de lege prin

legalitatea actului este contestatã stabilitate Cauzele care determinã executarea împiedicatã de împrejurãri de aplicare a sanctiunilor administrativesuspendarea temporareactele atacate în justitiesuspendarea ca sanctiuneactele executate din punct de vedere material

Suspendarea poate interveni în virtutea legiiprin vointa unui organ de stat Efectele anulãrii pentru ilegalitate

Suspendarea prin vointa a organului emitent Efectele anulãrii pentru lipsã de oportunitate organului de stat a organului ierarhic superiora altui organ de stat nu mai exista Conceptul de anulare a actului administrativ Actele inexistente ilegalitatea prea evidentã

inexistenta prevãzutã de legeFelurile nulitãtii nulitate absolutãnulitate relativã Notiunea si importanta operatiilor administrative

de organul emitent al actuluiAnularea poate fi dispusã de organul ierarhic superior Distinctie între operatii în realizarea puterii de stat

de alte organe de stat operatii în afara realizãrii puterii de stat


Testeîn faza de pregãtire în faza de emitere a actelorDiferite operatii administrative în faza de executare Cum pot fi executate actele administrative?

Ce este si când intervine executarea silitã?în teza de control Când se poate recurge la executarea silitã? Cauzele de încetare a efectelor juridice produse de acteleEfectele juridice ale operatiilor administrative obligatii administrativerãspundereCe se întelege prin suspendarea executãrii actului administrativ?Opinii cu privire la suspendareDeosebiri între operatiile administrativefaptele materiale Cauzele care determinã suspendareaSuspendarea în virtutea legii Suspendarea prin vointa organului se stat Ce se întelege prin anularea actului administrativFelurile nulitãtiiCine poate dispune suspendarea? Necesitatea revocãrii actelor administrative Exceptii de la principiul revocabilitãtii actelor administrativeEfectele anulãrii în caz de ilegalitate Efectele anulãrii pentru neoportunitateCe sunt actele inexistente? De ce sunt necesare operatiile administrative?Operatiile administrative în faza de pregãtire si de emitere a actelor

administrativeOperatiile administrative în faza de executare a actelor admi-

nistrativeOperatiile administrative în faza de controlEfectele juridice ale operatiilor administrativeDeosebirile dintre operatiile administrative si alte fapte materiale

118 Drept administrativ Apãrarea valorilor sociale cu mijloace de drept administrativ 119

CAPITOLUL III

APÃRAREA VALORILOR SOCIALECU MIJLOACE DE DREPT ADMINISTRATIV

1. Rãspunderea administrativã

Relatiile interumane din societate, în conditiile existentei statului,sunt reglementate prin norme juridice, care urmãresc desfãsurareaacestora potrivit vointei celor aflati la conducerea statului, care potreprezenta interesele fie ale unor grupuri restrânse, în conditiilestatelor totalitare, fie ale întregii colectivitãti, în conditiile statelordemocratice.

În cazul încãlcãrii normelor juridice, se pun în pericol valorile socialepe care aceste norme le apãrã. Pentru ocrotirea acestor valori, s-a stabilito rãspundere juridicã, atunci când normele juridice sunt încãlcate, însensul cã persoanele care se fac vinovate de sãvârsirea unor fapte, princare se încalcã normele juridice, trebuie sã suporte anumite consecintejuridice, adicã sã fie pasibile de aplicarea de sanctiuni juridice.

Rãspunderea juridicã poate fi utilizatã fie în acceptiunea de ansamblude norme juridice care reglementeazã relatiile sociale în cazul încãlcãriinormelor juridice, fie de situatie juridicã în care se aflã persoana care aîncãlcat normele juridice.33

În aceastã ultimã acceptiune, rãspunderea juridicã apare ca o formãde constrângere psihicã, întrucât îi constrânge psihic pe membrii societãtiisã nu încalce normele juridice, deoarece acestia sunt constienti de faptulcã, în cazul încãlcãrii lor, li se vor aplica sanctiunile corespunzãtoare.

Astfel, rãspunderea juridicã constituie o importantã garantie arespectãrii normelor juridice.

În aceastã problemã, a se vedea si V. Gilescu, A. Iorgovan, Drept33

administrativ si stiinta administratiei, vol. II, partea II, T.U.B. Bucuresti, 1983,p. 81 si urm.; M. Costin, Rãspunderea juridicã în dreptul R.S.R., Cluj, 1974,p. 31-32.


Între rãspunderea juridicã, constrângerea juridicã si sanctiunea Pe de altã parte, o sanctiune patrimonialã, constând, de exemplu, înjuridicã existã o foarte strânsã legãturã, toate având ca scop asigurarea plata unei sume bãnesti, va fi consecinta unor rãspunderi diferite, în raportordinii de drept. cu felul în care este încadratã fapta pentru sãvârsirea cãreia trebuie plãtitã

Constrângerea juridicã se realizeazã, în principal, prin aplicarea unor acea sumã.sanctiuni juridice, iar aplicarea sanctiunii este o consecintã a angajãrii Astfel, obligatia de a plãti o sumã de bani poate constitui o sanctiunerãspunderii. penalã, o sanctiune administrativã sau o sanctiune civilã.Trebuie mentionat însã faptul cã, în statele democratice, în care Pentru a exista rãspundere juridicã, este necesar ca fapta sãvârsitãnormele juridice exprimã vointa poporului si îi promoveazã interesele, sã fie incriminatã de normele juridice, persoana în cauzã sã sãvârseascãordinea de drept se asigurã, în primul rând, prin convingere, prin actiunea

fapta cu vinovãtie si sã existe o legãturã cauzalã între faptã si consecinteleconjugatã a tuturor factorilor educationali de a determina membriiantisociale produse.societãtii sã respecte de bunãvoie normele juridice.

Stabilirea unei anumite forme de rãspundere juridicã pentruConstrângerea juridicã intervine numai în situatiile extreme, cândsãvârsirea unor fapte antisociale depinde de vointa si interesele celoractivitatea de convingere nu dã rezultatele asteptate, fiind nevoie deaflati la conducerea statului în acel moment, de importanta valoriloraplicarea unor mãsuri speciale, mãsuri de constrângere, pentru asigurarea

unei conduite civice corespunzãtoare. sociale ce trebuie ocrotite, potrivit evaluãrii date de guvernanti, în scopulNormele juridice, de regulã, contin si sanctiunile care se pot aplica deplinei apãrãri a acestor valori. 34

în cazul nerespectãrii lor, cu alte cuvinte, stabilesc si rãspunderea juridicã În cadrul formelor rãspunderii juridice, un loc important îl ocupãa persoanelor care le încalcã. rãspunderea administrativã. Acest fapt se explicã prin aceea cã, printre

În raport cu gravitatea încãlcãrii, cu consecintele faptei antisociale, cele mai frecvente fapte antisociale, se numãrã abaterile administrative,existã mai multe forme de rãspundere juridicã. în primul rând, sãvârsirea de contraventii. 35

Astfel, existã o rãspundere penalã, în cazul sãvârsirii unor fapte Subliniem faptul cã, dupã pãrerea noastrã, rãspunderea administrativãdeosebit de grave din punct de vedere al valorilor ocrotite, anume în nu trebuie confundatã cu rãspunderea contraventionalã, nu trebuie redusãcazul sãvârsirii de infractiuni. la aceasta din urmã. Rãspunderea contraventionalã este o formã aPentru fapte având un pericol social mai redus, anume abaterileadministrative, a fost instituitã rãspunderea administrativã.

V. si V. Dongoroz si altii, Înlocuirea rãspunderii penale pentru unele34Nerespectarea îndatoririlor de serviciu antreneazã, în general,infractiuni cu rãspunderea administrativã sau disciplinarã. Ed. Academiei,rãspunderea disciplinarã. Bucuresti, 1975, p. 9.În sfârsit, existã si o rãspundere civilã, în situatia în care prin fapta

În legãturã cu rãspunderea administrativã, a se vedea si Al. Negoitã,sãvârsitã s-au produs si prejudicii materiale, fie în dauna societãtii, fie în 35

Drept administrativ si elemente de stiinta administratiei, T.U.B., Bucuresti, 1988,dauna unei alte persoane fizice sau juridice.p. 274 si urm.; M. Anghene, Elemente de drept administrativ, Ed. Stiintificã,Sãvârsirea unei fapte antisociale poate sã antreneze o singurã formã

de rãspundere sau mai multe forme, în functie de consecintele acelei Bucuresti, 1958, p. 16 si urm.; R. Ionescu, Drept administrativ, E.D.P., Bucuresti,fapte. De pildã, dacã prin sãvârsirea unei infractiuni sau a unei contraventii 1970, p. 306 si urm.; I. Glica, M. Stoica, Drept administrativ al R.P.R, Brasov,sunt cauzate si pagube materiale, alãturi de rãspunderea penalã sau 1958, p. 210 si urm.; I. lovãnas, Drept administrativ si elemente ale stiinteiadministrativã, dupã caz, va exista si o rãspundere civilã. administratiei, E.D.P., Bucuresti, 1977, p. 328 si urm.


rãspunderii administrative, neîndoielnic, cea mai des întâlnitã si cea mai Caracterizarea mãsurilor de constrângere administrativã trebuieimportantã. fãcutã, asadar, în functie de împrejurãrile concrete în care sunt aplicate,36

Mai existã însã si alte împrejurãri care antreneazã rãspunderea de normele încãlcate prin faptele antisociale care au determinat aplicareaadministrativã, fãrã ca faptele respective sã constituie contraventii. acelor mãsuri de constrângere administrativã, de scopul urmãrit prin aceleMentionãm, de exemplu, majorãrile de întârziere care se aplicã pentru mãsuri.neplata la termen a impozitelor si taxelor sau anularea unei autorizatii în Asa cum am arãtat mai înainte, printre mãsurile de constrângerecazul încãlcãrii unor norme juridice, fãrã ca aceste încãlcãri sã fie administrativã se numãrã si sanctiunea administrativã.contraventii. Sãvârsirea unor asemenea fapte antreneazã rãspundereaadministrativã, iar nu o rãspundere contraventionalã. Faptele respective

2. Sanctiunea administrativãnu sunt calificate drept contraventii, iar sanctiunile aplicate sunt sanctiuniadministrative, altele decât sanctiunile contraventionale, acestea fiind

Pentru sãvârsirea abaterilor administrative se aplicã sanctiunidoar o parte din sanctiunile administrative. 37administrative.Constrângerea administrativã se poate realiza prin mai multe

Spre deosebire de unele opinii exprimate în literatura de spe-modalitãti, si anume:cialitate , dupã pãrerea noastrã, sanctiunile administrative sunt aplicate1. mãsuri de sigurantã, de exemplu, carantina, vaccinarea obligatorie, 38

numai de cãtre organele administratiei publice si numai pentru sãvârsirearetinerea sau arestarea de persoane etc.;unor abateri administrative. 2. mãsuri de executare silitã, cum ar fi sechestrul si vânzarea la

licitatie a unor bunuri, tratamentul medical fortat etc.; Celelalte organe ale statului aplicã sanctiuni specifice activitãtii3. mãsuri de sanctionare, în legãturã cu sãvârsirea unor abateri fundamentale pe care o realizeazã, chiar dacã, în unele cazuri, asemenea

administrative, printre care plata unor amenzi contraventionale. mãsuri pot sã fie socotite ca având caracter administrativ.Între aceste modalitãti existã o anume legãturã. Astfel, existã sanctiuni specifice dreptului constitutional, aplicateAstfel, în unele cazuri, anumite mãsuri de sigurantã pot avea si de organele legislative, de exemplu, ridicarea imunitãtii parlamentare

caracterul unor mãsuri de sanctionare, de pildã, confiscarea de bunuri a sau demiterea Guvernului printr-o motiune de cenzurã, sanctiuni penalecãror detinere este interzisã sau interzicerea practicãrii unei profesii. si procesual-penale, precum pedepsele privative de libertate sau amenzile

Alteori mãsurile de sigurantã pot fi, totodatã, si mãsuri de executare procedurale, sanctiuni civile si procesual-civile, de exemplu, daunelesilitã. Un exemplu în acest sens îl constituie aplicarea de tratamente pentru prejudiciile cauzate prin nerespectarea unor obligatii civile,medicale fortate sau retinerea ori arestarea unor persoane. stabilite de cãtre instantele judecãtoresti.

Aplicarea sanctiunilor juridice urmãreste un dublu scop.Pentru analiza diferitelor opinii, v. V. Gilescu, A. Iorgovan, op. cit., p. 8136 Pe de o parte, de a preveni sãvârsirea în viitor a unor alte fapte

si urm.; A. Iorgovan, Drept administrativ, Tratat elementar, voi. III,_Bucuresti, antisociale, prin aceea cã aplicarea unor sanctiuni juridice asupra unei1993, p. 198. persoane exercitã o puternicã influentã fatã de ceilalti membri ai societãtii,Potrivit unei opinii, se afirmã cã aplicarea de sanctiuni administrative ar37

în sensul de a-i convinge sã respecte normele juridice.constitui o putere exorbitantã a administratiei, ce necesitã reguli com-pensatoare de protectie pentru persoanele administrate (v. A. de Laubadere,Traité élémentaire de droit administratif, vol. 1, Paris, 1970, p. 282). V. V. Gilescu, A. Iorgovan, op. cit., p. 103 si urm.38


Sanctiunile administrative constituie o formã a constrângerii juridice,Pe de altã parte, utilizarea sanctiunilor juridice urmãreste pedepsireaavând un rol educativ deosebit de important în realizarea unor conduitecelor care au sãvârsit fapte antisociale, prin aplicarea asupra acestora acivice corecte, la scarã socialã. Prin aplicarea unor sanctiuni individualeunor mãsuri de constrângere.39 se exercitã o puternicã influentã asupra întregii colectivitãti.Sanctiunile administrative sunt, asadar, o categorie de sanctiuni

juridice. Existã o varietate de sanctiuni administrative, în raport cu natura 3. Executarea silitã

faptei antisociale, cu relatiile sociale a cãror desfãsurare a fost perturbatã,O altã formã a constrângerii juridice o constituie executarea silitã.cu domeniul unde s-a sãvârsit fapta.Dupã cum am subliniat mai înainte, în statele democratice, principalaAstfel, existã sanctiuni pecuniare, constând în plata unei sume de

metodã de asigurare a respectãrii normelor juridice este metodabani, de exemplu amenzile, majorãrile de întârziere etc. convingerii. Membrii colectivitãtii, fiind constienti de faptul cã normeleAlte sanctiuni administrative constau în suspendarea sau anularea juridice sunt emise tocmai în vederea promovãrii intereselor generale,unei autorizatii, interzicerea de a circula pe drumurile publice, ale întregii colectivitãti si, ca atare, ale fiecãrui membru în parte al acesteia,anularea diplomei de absolvire a unei forme de învãtãmânt dacã a vor respecta de bunãvoie normele juridice. fost obtinutã în mod fraudulos, suspendarea furnizãrii de gaze Nu este exclus însã ca, în anumite situatii, unii membri ai societãtiinaturale, desfiintarea postului telefonic, distrugerea unor bunuri sau sã nu respecte regulile juridice.sacrificarea unor animale etc. În astfel de împrejurãri, organele administratiei publice pot sã

Ocrotirea valorilor sociale se realizeazã nu numai prin aplicarea obtinã executarea actelor organelor statului prin utilizarea fortei deunor sanctiuni administrative, ci si prin alte mãsuri administrative, fãrã constrângere, determinând pe cei în cauzã sã-si respecte obligatiile,

fãrã sã li se aplice o pedeapsã. Într-o asemenea situatie, ne aflãm încaracter sanctionator. Se pot da ca exemplu mãsurile de interzicere aprezenta unei executãri silite. accesului în anumite zone, permanent sau temporar, mãsuri de protectie

Executarea silitã, ca formã a constrângerii administrative, înseamnãsanitarã, a faunei, a florei, a monumentelor istorice etc., cu alte cuvinte,aplicarea de cãtre organele administratiei publice a unor mãsuri dede protectie a colectivitãtii, în general, si a avutiei nationale. Asemeneaconstrângere, de obligare, în scopul obtinerii respectãrii normelor juridice,mãsuri se aplicã fãrã sã se fi sãvârsit fapte antisociale, ci spre a sefãrã aplicarea de sanctiuni.preveni producerea unor prejudicii colectivitãtii, bunurilor materiale Faptele de executare silitã intervin în diferite domenii de activitate.sau mediului ambiant. Întrucât executarea silitã este o mãsurã de impunere a unei anumite

Fãrã a fi sanctiuni, aceste mãsuri au tot caracter de constrângere, conduite, fãrã aplicarea unei sanctiuni, se sustine cã opozitia la executareîntrucât obligã la o anumitã conduitã impusã. În caz de nerespectare, se trebuie sã prezinte un grad redus de pericol social sau sã fie lipsitã depot aplica sanctiuni, chiar mai severe decât cele administrative, cum sunt orice pericol social.40

sanctiunile penale. Executarea silitã fiind o mãsurã extremã de obtinere a executãriiunei obligatii juridice, la ea trebuie sã se recurgã numai în ultimã instantã,

În acest sens. I. Ceterchi, Despre structura internã a normei juridice, în39

Revista românã de drept , nr. 7/1969, p. 63-64. R. Ionescu, Drept administrativ, op. cit., p. 303. 40


când celelalte mãsuri vizând obtinerea executãrii obligatiei s-au dovedit de bani, blocarea conturilor bancare, vãrsarea la buget a sumelora fi ineficiente. disponibile din conturile curente etc.

Ca sã se poatã aplica executarea silitã, este necesarã îndeplinirea În domeniul ordinii publice, printre mãsurile de executare silitã seunor conditii, si anume: numãrã retinerea unei persoane, în scopul efectuãrii de cercetãri penale,

1) încunostintarea persoanei în cauzã privind obligatia acesteia de a arestarea unei persoane în baza mandatului de arestare emis de instanteleexecuta actul respectiv; aceasta deoarece, dacã acelei persoane nu i s-a judecãtoresti, în cazul în care se apreciazã cã lãsarea în libertate a aceleiadus la cunostintã obligatia de a respecta actul în cauzã, nu i se poate persoane prezintã pericol social, perchezitiile corporale sau domiciliare,imputa faptul de a nu fi executat actul; efectuate de asemenea în baza unui ordin emis de organele mentionate

2) refuzul celui obligat de a executa actul; refuzul trebuie sã fie însã mai înainte, oprirea vehiculelor sau a pietonilor de cãtre agentii defoarte clar si nu numai o simplã bãnuialã cã persoana nu intentioneazã circulatie atunci când încalcã dispozitiile legale, fãrã sã se ajungã însã la

sãvârsirea unei contraventii. sã-si respecte obligatia, prin executarea actului care o prevede; 3) inexistenta unor alte mijloace pentru obtinerea executãrii. În domeniul sistematizãrii si disciplinei în constructii, se poate utiliza,41

Mãsurile de executare silitã trebuie aplicate numai de cãtre organul ca mãsurã de executare silitã, demolarea fortatã a unei constructii, încompetent sã le îndeplineascã. cazul în care cel care a ridicat-o nu se conformeazã de bunãvoie somatiei

Astfel, executarea silitã a plãtii unei amenzi nu o pot face decât de a demola constructia.organele financiare sau alte organe expres prevãzute de lege. De În domeniul ocrotirii sãnãtãtii se pot aplica examinarea si tratamentulasemenea, tratamentul medical fortat nu îl pot face decât organele sanitare medical fortat, tinerea în carantinã, interzicerea intrãrii sau iesirii dincompetente. tarã a persoanelor care suferã de boli contagioase, a unor produse nocive

Mãsurile de executare silitã sunt variate, ele fiind diferite în functie pentru sãnãtate etc.de domeniul în care se aplicã. Exemplele de mãsuri de executare silitã pe care le-am prezentat mai42

Astfel, în domeniul economic, pot fi folosite sechestrul asigurator înainte constituie numai o parte din numeroasele si variatele mãsuri desi poprirea asiguratoare, prin care bunurile sechestrate sau sumele poprite acest gen pe care le pot lua organele administratiei de stat.devin indisponibile, pânã la ridicarea acestei mãsuri. Mai mentionãm cã, mãsuri de executare silitã se pot lua pentru

O altã mãsurã este si vânzarea silitã a unor bunuri. Aceasta constã executarea fortatã nu numai a actelor emise de organele administratieiîn sechestrarea bunurilor respective, evaluarea lor si vânzarea la licitatie publice, ci si a actelor celorlalte organe de stat, în conditiile prevãzute dea bunurilor sechestrate. lege, de exemplu, executarea silitã, sub forma aducerii fortate a celor ce

În domeniul economic se mai pot folosi ca mãsuri de executare silitã nu se prezintã de bunãvoie atunci când au fost citati de cãtre o instantãinterzicerea instalatiilor sau utilajelor industriale care nu respectã normele de judecatã.legale, prezentând pericol de accidente. Alãturi de aplicarea sanctiunilor juridice, mãsurile de executare silitã

În domeniul financiar, ca mãsuri specifice de executare silitã pot fi urmãresc sã asigure ordinea de drept si desfãsurarea în conditiimentionate preluarea numerarului si a actelor de valoare aflate în casele corespunzãtoare a vietii sociale.

Al. Negoitã, Drept administrativ, op. cit., p. 260 si urm. 41

V. si R. Ionescu, op. cit., p. 303 si urm. 42


Recapitulare Corelatie mãsuri de sigurantã mãsuri de sanctionaremãsuri de sigurantã mãsuri de executare silitã

încãlcarea normelor juridiceRãspunderea juridicã rãspundere abateri administrative

sanctiuni Sanctiunea administrativã doar organele administratiei publicealte organe sanctiuni specifice

rãspundere juridicã Corelatie constrângere juridicã Aplicarea sanctiunii scop pedepsirea fãptuitoruluisanctiune prevenirea altor abateri

Varietate de sanctiuni administrative Respectarea normelor juridice de bunãvoie constrângerea în situatii extremeOcrotirea valorilor sociale sanctiunipenalã alte mãsuri administrative

Forme de rãspundere juridicã administrativãdisciplinarã Respectarea normelor juridice de bunãvoie executare silitãcivilã

obligarea la executareFapta antisocialã o formã de rãspundere Notiunea de executare silitã fãrã sanctiunimai multe forme

mãsurã extremãsanctiune civilã încunostintareaSanctiunea patrimonialã sanctiune penalã Conditii refuzul de a executasanctiune administrativã inexistenta altor mijloace de a obtine executarea

Forma de rãspundere gravitatea faptei Diferite domeniul economic poprirea mãsuri vânzarea silitãfapta incriminatã de executare interzicerea activitãtii Rãspunderea juridicã vinovãtiasilitã domeniul financiar preluarea numeraruluilegãtura cauzalã

blocarea contuluivirarea fortatã la bugetDeosebire rãspundere administrativã ordinea publicã retinerea unei persoanerãspundere contraventionalã perchezitii corporaleperchezitii domiciliareConstrângerea administrativã mãsuri de sigurantã

modalitãti mãsuri de executare silitã oprirea vehiculelora pietonilormãsuri de sanctionare


TesteDiferite disciplina în oprirea lucrãrilormãsuri de constructii demolarea constructiei

Conceptul si importanta rãspunderii juridice executare în domeniul tratamentul medical fortatExistã vreo legãturã între rãspunderea juridicã si constrângerea

silitã ocrotirii oprirea intrãrii sau iesirii psihicã?sãnãtãtii din tarã persoane cu boli Cum se asigurã respectarea normelor juridice?

Care sunt formele rãspunderii juridice? transmisibileCâte forme de rãspundere juridicã poate sã antreneze sãvârsireaanimale bolnave

unei fapte antisociale?produse nociveCe fel de sanctiune poate fi plata unei sume de bani?pentru sãnãtatea

oamenilor De ce depinde forma de rãspundere juridicã?Conditiile rãspunderii juridice

Executarea a actelor emise de organele administratiei publice Existã vreo deosebire între rãspunderea administrativã si rãs-silitã a actelor emise de celelalte organe de stat punderea contraventionalã?

Care sunt modalitãtile constrângerii administrative?Executarea silitã asigurarea ordinii de drept Corelatia între diferitele modalitãtidesfãsurarea normalã a relatiilor sociale

Scopul aplicãrii de sanctiuni juridice Care sunt sanctiunile administrative?Cum se realizeazã ocrotirea valorilor sociale?Notiunea si conditiile executãrii silite Executarea silitã în domeniul economic Executarea silitã în domeniul financiar Executarea silitã privind disciplina în constructiiExecutarea silitã privind ordinea publicã Executarea silitã în domeniul ocrotirii sãnãtãtiiCe acte pot fi executate silit? Scopul executãrii silite


4. Regimul juridic al contraventiilor 43 Contraventia se poate sãvârsi fie printr-o actiune, fie printr-oinactiune, prin care se pune în pericol o anumitã valoare socialã,

4.1. Definitia contraventiei de exemplu, ordinea publicã, viata si sãnãtatea oamenilor, mediulambiant etc.Contraventia este o faptã antisocialã, stabilitã de lege, sãvârsitã cu

Ca exemplu de actiune, mentionãm degradarea spatiilor verzi, iarvinovãtie, de cãtre o persoanã fizicã sau o persoanã juridicã.ca inactiune, neluarea mãsurilor de salubritate. În aceastã definitie, termenul de lege este utilizat în sens larg, nu

Actiunea ilicitã poate sã constea în sãvârsirea unei fapte interzisenumai de act al Parlamentului, ci si de act al autoritãtilor administratieiprin normele juridice. Astfel, potrivit art. 26, lit. a din Legea nr. 60/1991,publice.privind organizarea si desfãsurarea adunãrilor publice, constituieÎn prezent, regimul juridic al contraventiilor este reglementat princontraventie organizarea unei adunãri publice nedeclarate, neînregistrateOrdonanta Guvernului nr 2/2001.sau interzise.

Contraventia poate fi sãvârsitã si prin neîndeplinirea obligatiilorA se vedea Ordonanta nr. 2/2001, Al. Negoitã, Drept administrativ, op.43

stabilite prin norme juridice, de pildã, nerespectarea orelor de desfãsurarecit., p. 281 si urm.; I. lovãnas, Drept administrativ, op. cit., p. 328 si urm.; V.a traseelor de deplasare, a locului sau a perimetrului destinat unei adunãriGilescu, A. Iorgovan, Drept administrativ si stiinta administratiei, op. cit., p.publice (Legea nr. 60/1991, art. 26, lit. b). 214 si urm.; V. Gionea, Regimul stabilirii, sanctionãrii si prescrierii

Sãvârsirea de contraventii împiedicã desfãsurarea normalã a vietiicontraventiilor cu privire specialã la constructii, Revista românã de drept, nr.sociale, de aceea, persoanele care comit contraventii trebuie sã fie6/1969, p. 40 si urm.; I. Dobrinescu, Prescriptia în materie de contraventiisanctionate, sã suporte consecintele legale ale faptelor lor.sãvârsite prin efectuarea unor lucrãri de constructii fãrã autorizatie, Justitia

Contraventia prezintã un grad de pericol social mai redus decâtnouã, nr. 6/1966, p. 73 si urm.; M. Frunzã, Noul regim al contraventiilor, Revistainfractiunea, fapt care determinã ca si sanctiunile care se aplicã în cazulromânã de drept, nr. 2/1969, p. 23 si urm.; E. Gherghinescu, Reguli de bazã alecontraventiilor sa fie mai putin aspre decât în cazul infractiunilor.elaborãrii si aplicãrii reglementãrilor privind stabilirea si sanctionarea

Severitatea mai scãzutã a sanctiunilor contraventionale se referã maicontraventiilor, Revista românã de drept, nr. 8/1973, p. 67 si urm.; M. Strãoanu,ales la faptul cã, în cazul sãvârsirii de contraventii nu se aplicã mãsuriProcedura administrativã în materie de contraventii organizatã prin Legea nr.privative de libertate, ci sanctiuni de altã naturã, de regulã plata unor32/1968, Studii si cercetãri juridice, nr. 3/1969, p. 449 si urm.; I. Vidã, Propuneriamenzi.în legãturã cu competenta organelor de stat de a emite acte cu caracter normativ

Gradul de pericol social al unei fapte este determinat de importantade stabilire si sanctionare a contraventiilor, Revista românã de drept, nr. 5/si rolul relatiilor sociale care au fost prejudiciate de acea faptã. Tinând1978, p. 10 si urm.; I. lovãnas, Rãspunderea administrativã limitatã a minorului,seama de aceasta, fapte care într-o anumitã etapã sunt socotite infractiuniStudia Universitatia Babes-Bolyai, Series Jurisprudentia, 1972, p. 101 si urm.;pot fi considerate, într-o altã etapã, contraventii sau invers.I. lovãnas, Unele probleme ale sanctionãrii contraventiilor, Studia Universitatia

Periculozitatea socialã a unei fapte trebuie cercetatã si apreciatãBabes-Bolyai, Series Jurisprudentia, 1975; I. Poenaru, Perfectionarea legislatieiîntr-un context de mai multi factori, printre care obiectul încãlcãrii, adicãîn domeniul contraventiilor, în Legislatia si perfectionarea relatiilor sociale .norma juridicã încãlcatã, relatia socialã prejudiciatã, împrejurãrileEd. Academiei, Bucuresti, 1976; L. Groza, Gh. Pãrãusanu, Reglementareaconcrete în care a fost sãvârsitã, felul si intensitatea vinovãtiei, urmãrilesanctionãrii contraventiilor, Ed. Stiintificã, Bucuresti, 1973; Colectiv,faptei, considerente cu privire la persoana care a sãvârsit fapta etc. DeRãspunderea contraventionalã, Bucuresti, 1995.


aceea, în anumite situatii, normele juridice prevãd cã fapta poate sã 4.2. Deosebirile dintre contraventie §i infractiuneconstituie contraventie sau infractiune, în functie de concluziile ce se Potrivit art. 17, alin. 1 din Codul penal, prin infractiune se întelegedesprind privind gradul de pericol social al acelei fapte. fapta care prezintã pericol social, sãvârsitã cu vinovãtie si prevãzutã de

Dacã aceeasi persoanã sãvârseste mai multe contraventii, sanctiunea legea penalã .se aplicã pentru fiecare contraventie. În afarã de gradul diferit de pericol social, contraventia prezentândCând contraventiile sunt constatate prin acelasi proces-verbal, o periculozitate mai redusã decât infractiunea, contraventia se deosebestesanctiunile contraventionale se cumuleazã, fãrã a putea, însã, sã de infractiune si sub alte aspecte. depãseascã dublul maximului amenzii prevãzut pentru contraventia cea Astfel, infractiunile pot fi stabilite numai prin lege, ca act almai gravã sau, dupã caz, obligarea la prestarea unei activitãti în folosulParlamentului, în timp ce contraventiile pot fi stabilite si prin actecomunitãtii.normative emise de organele administratiei publice.În situatia mentionatã mai înainte, este necesarã îndeplinirea

Infractiunile nu pot fi sãvârsite decât de persoanele fizice, în timpurmãtoarelor conditii: ce contraventiile pot fi sãvârsite atât de persoanele fizice, cât si de1) fãptuitorul sã fie una si aceeasi persoanã; persoanele juridice. Este posibil ca, într-o viitoare reglementare, si2) aceastã persoanã sã sãvârseascã mai multe contraventii;

3) contraventiile sã fie constatate simultan, de cãtre acelasi agent, persoanele juridice sã sãvârseascã infractiuni si sã rãspundã penal, prinîntr-un singur proces-verbal. plata unei amenzi penale.

În cazul în care se aplicã sanctiuni de naturã diferitã, de exemplu, În cazul infractiunilor, sanctiunea specificã si mai frecventã estepentru o contraventie se aplicã amenda, iar pentru altã contraventie se privarea de libertate, în timp ce în cazul contraventiilor, sanctiunea celaplicã munca în folosul comunitãtii, vor fi executate ambele sanctiuni. mai des utilizatã este amenda.

Când contraventiile au fost sãvârsite în momente diferite, chiar dacã Sanctiunile penale pot fi aplicate numai de cãtre instanteleau fost constatate de cãtre acelasi agent, se va întocmi, pentru fiecare judecãtoresti, în timp ce sanctiunile contraventionale sunt aplicate decontraventie în parte, câte un proces-verbal separat. cãtre organele administratiei publice, în general.

În acest caz, contravenientul va trebui sã suporte sanctiunile stabilite Se pune problema cine stabileste gradul de pericol social al uneiprin fiecare proces-verbal în parte. fapte, pentru ca aceasta sã fie consideratã contraventie sau infractiune.Dacã la sãvârsirea contraventiei participã mai multe persoane, În aceastã problemã, Legea nr. 61/1991 (art. 10) prevede cã pentrusanctiunea se stabileste separat pentru fiecare în parte, în functie de gradul contraventiile la care se aplicã, amenda, în cazul în care agentulde vinovãtie al fiecãreia.

constatator apreciazã cã sanctiunea amenzii este îndestulãtoare, aplicãÎn materie de rãspundere contraventionalã nu este reglementatãamenda, iar în caz contrar, trimite procesul-verbal instantei judecãtorestirecidiva, asa cum existã în domeniul rãspunderii penale. Asa încât,în a cãrei razã teritorialã a fost sãvârsitã contraventia, pentru ca aceastasãvârsirea unei contraventii, potrivit reglementãrilor actuale, nu atragesã decidã ce sanctiune contraventionalã se va aplica.mãrirea sanctiunii în cazul în care aceeasi persoanã sãvârseste ulterior si

În cazul în care agentul constatator apreciazã cã fapta a fost sãvârsitãalte contraventii. Sanctiunea se aplicã numai pentru sãvârsirea acelorîn astfel de împrejurãri încât potrivit legii penale constituie infractiune,contraventii, în limitele stabilite de actul normativ care reglementeazãva sesiza organul de urmãrire penalã pentru ca acesta sã analizeze situatiacontraventiile în cauzã. Totusi, prin repetarea faptei, sanctiunea poate fi(Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, art. 30, pct. 1).mai severã.


4.3. Deosebirile dintre contraventie si abaterea disciplinarã Este posibil sã se cumuleze rãspunderea disciplinarã cu ceacontraventionalã, deoarece acestea implicã sfere diferite de relatii socialePotrivit art. 100, alin. 1 din Codul muncii, prin abatere disciplinarã prejudiciate prin sãvârsirea de abateri disciplinare si de contraventii. 44

se întelege încãlcarea cu vinovãtie, de cãtre cel încadrat în muncã, De exemplu, potrivit art. 9 din Legea nr. 12/1990, privind protejareaindiferent de functie sau de postul pe care îl ocupã, a obligatiilor sale, populatiei împotriva unor activitãti comerciale ilicite, aplicareainclusiv a normelor de comportare. sanctiunilor contraventionale nu înlãturã rãspunderea disciplinarã a

Sãvârsirea de abateri disciplinare atrage dupã sine angajarea fãptuitorului.rãspunderii disciplinare.

4.4. Subiectele rãspunderii contraventionale Desi atât contraventia, cât si abaterea disciplinarã constituie fapteContraventia fiind o faptã ce prezintã un pericol social, în general,antisociale, sfera efectelor antisociale ale acestora este diferitã.

redus, instigarea, tentativa si complicitatea nu constituie contraventie deÎn cazul abaterii disciplinare sunt afectate relatiile din interiorulsine stãtãtoare, potrivit legislatiei în vigoare.unitãtii unde a fost sãvârsitã abaterea, în timp ce, în cazul unei

În sensul actualelor reglementãri, prin participanti se înteleg numaicontraventii, chiar dacã aceasta a fost sãvârsitã tot în cadrul unei unitãti, autorii, fãptuitorii contraventiei. pericolul social produs prin acea faptã depãseste acea unitate, implicând În general, contraventiile sunt sãvârsite de cãtre persoanele fizice.o sferã mult mai largã de interese sociale. În cazul în care normele juridice prevãd expres, pot fi sanctionate

Datoritã acestui specific, atât sanctiunile care se aplicã, cât si organele pentru sãvârsirea de contraventii si persoanele juridice (institutii de stat,care aplicã sanctiunile sunt diferite în cele douã situatii. organizatii nestatale). Într-o astfel de situatie, sanctiunea se aplicã45

Astfel, sanctiunea disciplinarã este aplicatã, de regulã, de seful persoanei juridice, dar suma plãtitã este recuperatã de aceasta de la celierarhic al celui care a sãvârsit abaterea disciplinarã, în timp ce sanctiunea sau cei care nu si-au îndeplinit în mod corespunzãtor obligatiile care lecontraventionalã este aplicatã de o persoanã sau de un organ anume reveneau, din care cauzã s-a produs si contraventia.

Deoarece contraventia, în fapt, nu a fost sãvârsitã de persoanaprevãzut de norma juridicã ce stabileste acea contraventie. juridicã, ci de o persoanã fizicã din cadrul sãu, Decretul nr. 31/1954În cazul contraventiei, actele normative care stabilesc contraventiiprivind persoanele fizice si persoanele juridice prevede, în art. 35, alin.descriu explicit si în detaliu faptele antisociale.4, cã unitatea plãtitoare poate sã se îndrepte prin actiune în regresÎn ceea ce priveste abaterile disciplinare, actele normative, de regulã,împotriva celor vinovati, pentru a recupera paguba produsã în patrimoniulnu le descriu în detaliu, acestea fiind prevãzute doar implicit, anume, sãu prin executarea sanctiunii contraventionale.

prin stabilirea obligatiilor de serviciu ale salariatilor, a cãror încãlcare Contraventia poate sã constituie si o încãlcare a unei sarcini deeste socotitã o abatere disciplinarã. serviciu pe care o stabileste conducãtorul unitãtii dacã, potrivit

Subiectul unei abateri disciplinare este, întotdeauna, determinat, competentei sale, este abilitat în acest sens. calificat, si anume un angajat pe baza unui contract de muncã.

În ceea ce priveste contraventia, chiar dacã fãptuitorul sãvârseste V. Dongoroz si colectiv, Înlocuirea rãspunderii penale pentru infractiuni44

contraventia în interiorul unitãtii, el rãspunde, dar nu în calitate de salariat, cu rãspunderea administrativã sau disciplinarã. Bucuresti, 1967, p. 100.ci ca orice persoanã fizicã, în calitate de contravenient. Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, art. 3, pct. 2. 45


Într-o astfel de situatie, în cazul în care conducãtorul unitãtii nu Culpa existã atunci când o persoanã prevede, dar socoteste cua stabilit asemenea sarcini, neglijându-si propriile îndatoriri, va trebui usurintã, cã rezultatele nu se vor produce, sau nu le prevede, desi ar fi

trebuit sã o facã.sã suporte singur sanctiunea contraventionalã, consecintã a fapteiPentru ca fapta contraventionalã sã antreneze rãspunderea numaisale.

când a fost sãvârsitã cu intentie, este necesarã o prevedere expresã înDe exemplu, comitetul de directie si administratorii rãspund fatã deacest sens în actul normativ care a stabilit contraventia.societatea comercialã pentru actele îndeplinite de directori sau de

Pentru celelalte cazuri, existã vinovãtie chiar si în cazul în care faptapersonalul încadrat când dauna nu s-ar fi produs dacã ei ar fi exercitata fost sãvârsitã din culpã. Astfel, pentru ca sãvârsirea unei contraventiisupravegherea impusã de îndatoririle functiei lor. 46

din culpã sã nu antreneze rãspundere, trebuie sã existe o prevedere expresãÎn cazul în care stabilirea sarcinilor era de competenta organuluiîn actul normativ care stabileste acea contraventie.de conducere colectivã, neglijarea acestei obligatii atrage rãspunderea

solidarã a tuturor membrilor acelui organ. Vor rãspunde însã numai 4.6. Cauzele care înlãturã rãspunderea contraventionalãcei care au votat decizia prin care a fost sãvârsitã contraventia. Dacã Existã unele situatii când, desi o persoanã sãvârseste o contraventie,aceasta a fost sãvârsitã prin neluarea deciziei, vor rãspunde cei care nu este pasibilã de sanctiune, cu alte cuvinte, este exoneratã de rãspundereau votat împotriva luãrii deciziei, precum si cei care au absentat contraventionalã.nemotivat. În cazul rãspunderii contraventionale, cauzele care exonereazã deÎn ceea ce priveste rãspunderea contraventionalã a persoanelor fizice, rãspundere sunt aceleasi ca si în cazul rãspunderii penale.existã anumite conditii. Dacã aceste cauze exonereazã de rãspundere atunci când a fost

Astfel, minorii sub 14 ani nu rãspund contraventional. sãvârsitã o infractiune, deci o faptã mai gravã, cu atât mai mult ele vorAceste reglementãri se bazeazã pe faptul cã minorii nu au suficient exonera de rãspundere în cazul sãvârsirii unor fapte cu un grad de pericol

discernãmânt spre a putea aprecia periculozitatea faptelor lor. În cazul social mai scãzut.anumitor contraventii, fãptuitorul trebuie sã aibã o anumitã calitate, de Potrivit art. 44-45 din Codul penal, cauzele care exonereazã deexemplu, conducãtor auto, gestionar, posesor al unui permis de pescuit, rãspundere sunt: legitima apãrare, starea de necesitate, constrângereade vânãtoare etc. fizicã sau moralã, cazul fortuit, eroarea de fapt.

De asemenea, nu constituie contraventie fapta sãvârsitã de o persoanã4.5. Vinovãtia care din cauza stãrii mintale sau a unei infirmitãti nu poate rãspunde dePentru existenta unei contraventii, este necesarã vinovãtia, adicã fapta sa, precum si de minorul sub 14 ani.

actiunea sau inactiunea prin care a fost sãvârsitã contraventia sã se Se mai poate adãuga betia involuntarã ca o cauzã care exonereazãîntemeieze pe intentie sau pe culpã. de rãspundere.47

Fapta este sãvârsitã cu intentie în situatia în care persoana în Totodatã, dupã expirarea termenului când sanctiunea contra-cauzã prevede si doreste sau acceptã, chiar dacã nu doreste, rezultatele ventionalã putea fi aplicatã sau executatã, fãptuitorul nu mai poate fi trasfaptei sale. la rãspundere. Prescriptia, deci, are ca efect exonerarea de rãspundere.

Legea nr. 31/1990, privind societãtile comerciale, art. 144, alin. 2. Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, art. 11. 46 47


Cauzele care înlãturã caracterul contraventional al unei fapte sunt Pentru ca fapta sã fie consideratã a fi legitimã apãrare, trebuie sãconstatate numai de cãtre instanta judecãtoreascã. îndeplineascã mai multe conditii:

Dacã printr-un act normativ fapta nu mai este consideratã contra- a) Fapta de apãrare sã fie rãspunsul la un atac, trebuie deci sã fieventie, nu se mai aplicã fãptuitorului nici o sanctiune contraventionalã, precedatã de un atac.chiar dacã fapta a fost sãvârsitã înainte de intrarea în vigoare a acelui act Prin atac se întelege o actiune efectuatã cu intentia de a vãtãma onormativ. valoare socialã ocrotitã printr-o normã juridicã (persoana, drepturileDacã sanctiunea prevãzutã în noul act normativ este mai usoarã, se acesteia, interesul public).va aplica aceasta. Atacul poate sã se prezinte fie sub forma unei actiuni, de exemplu,În cazul în care noul act normativ prevede o sanctiune mai severã,

aruncarea asupra unei persoane de obiecte sau substante inflamabile,se va aplica sanctiunea mai usoarã, prevãzutã de actul normativ în vigoareiritant-lacrimogene etc., fie sub forma unei inactiuni, de pildã, lãsareala data sãvârsirii contraventiei.fãrã supraveghere a unui bolnav mintal periculos de cãtre persoanele4.6.1. Legitima apãrare care au obligatia de a-1 pãzi.

Potrivit unui principiu de bazã al statului de drept, nimeni nu-si b) Atacul sã fie material, direct, imediat si injust. Atacul este materialpoate face dreptate singur, eventualele conflicte sociale trebuind sã fie când se realizeazã prin actiuni sau inactiuni de naturã sã punã în pericol,solutionate de cãtre organele abilitate prin lege. din punct de vedere fizic, valoarea socialã împotriva cãreia este îndreptat.În unele situatii însã, interesul legitim al unei persoane nu mai Atacul se poate produce printr-o violentã fizicã, dar si printr-opoate fi apãrat prin interventia organului respectiv, ci necesitã actiunea

inactiune, dacã prin aceasta se pune în pericol valoarea socialã ocrotitã.directã a însusi celui aflat în pericol sau a unei alte persoane, spreAtacul este direct când este îndreptat nemijlocit împotriva unei valoria-i veni în ajutor.

sociale (de exemplu actiunea de a lovi o persoanã).Fapta sãvârsitã în asemenea conditii se considerã a fi fãcutã în stareAtacul este imediat atunci când pericolul este actual, iminent, adicãde legitimã apãrare.

Poate invoca starea de legitimã apãrare persoana care sãvârseste o între atac si pericolul produs perioada de timp este foarte scurtã.contraventie pentru a evita un atac material, direct, imediat si injust, Atacul este injust atunci când este înfãptuit cu încãlcarea normelorîndreptat împotriva sa, a altei persoane sau a unui interes public si care juridice. Actiunea de rãspuns la o actiune permisã de lege nu mai estepune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul consideratã legitimã apãrare. public. Astfel, este admisã de lege actiunea organelor de ordine de a

Potrivit Legii nr. 61/1991, privind regulile de convietuire socialã, interveni, folosind mijloace de constrângere din dotarea lor, pentru aconstituie contraventie tulburarea fãrã drept a linistii locuitorilor, prin împrãstia pe manifestantii care tulburã grav ordinea publicã si nu se supunproducerea de zgomote.48

somatiei acestora de a se împrãstia. Riposta manifestantilor la actiuneaTotusi, fapta unui conducãtor auto de a claxona în exces, în timpulorganelor de ordine nu mai este o actiune de legitimã apãrare.noptii, în cazul în care este victima unui atac, nu constituie contraventie,

c) Atacul sã fie periculos. în sensul Legii nr. 61/1991. Acea faptã este consideratã a fi fost sãvârsitãAtacul trebuie sã punã în pericol grav persoana sau drepturile celuiîn stare de legitimã apãrare, ca o actiune de legitimã apãrare.

atacat ori un interes public, în sensul cã produce urmãri ireparabile saugreu de remediat.Legea nr. 61/1991, art. 2, pct. 28. 48


e) fapta sã fie sãvârsitã spre a salva viata, integritatea corporalã sauNu existã un criteriu precis pentru stabilirea proportiei între atac sisãnãtatea fãptuitorului, a altei persoane, un bun material ori un interesactiunea de apãrare. În general, se au în vedere împrejurãrile concrete,public;mijloacele folosite, forta fizicã a agresorului si a victimei etc.

f) prin sãvârsirea contraventiei sã nu se producã, în mod constient,Este considerat a fi în legitimã apãrare si cel care, din cauza uneiurmãri mai grave decât în cazul în care fãptuitorul contraventiei nu ar fitulburãri psihice apãrute cu ocazia atacului, depãseste limitele unei apãrãriintervenit.proportionale cu gravitatea atacului.

Prin urmare, nu este în stare de necesitate cel care, în momentulSe considerã legitimã apãrare si actiunea celui care încearcã sãsãvârsirii faptei contraventionale, si-a dat seama cã provoacã urmãri vãditîmpiedice pãtrunderea fãrã drept, prin fortã sau înselãciune, în locuinta mai grave decât dacã nu ar fi intervenit. sau pe terenul, proprietate personalã, a victimei.

4.6.3. Constrângerea fizicã sau psihicã 4.6.2. Starea de necesitate Nu este consideratã contraventie fapta sãvârsitã de o persoanã înSe aflã în stare de necesitate persoana care sãvârseste o contraventie cazul în care au fost exercitate asupra fãptuitorului presiuni, actiuni

pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi înlãturat pe altã coercitive spre a-1 obliga sã sãvârseascã contraventia.cale viata, integritatea corporalã sau sãnãtatea sa, a altei persoane, un Constrângerea se poate realiza fie sub aspect fizic, fãptuitorulbun material al sãu sau apartinând altuia, ori un interes public. neputând rezista acesteia, fie sub aspect psihic, prin amenintarea cu un

pericol grav pentru persoana sa, ori a altei persoane, ce nu putea fi înlãturatDe exemplu, nu constituie contraventie îmbarcarea sau debarcareadecât prin sãvârsirea contraventiei. de persoane sau mãrfuri în afara locurilor autorizate, pãtrunderea

Constrângerea fizicã trebuie sã fie de naturã sã paralizeze libertateaneautorizatã a unei nave într-o zonã interzisã etc., dacã astfel de fapte aude vointã a fãptuitorului. Dacã acesta este în situatia de a putea sã opunãfost sãvârsite pentru a se garanta securitatea navei, viata celor de perezistentã ori sã se sustragã constrângerii exercitate asupra sa, în acestnavã sau spre a se evita producerea de avarii la navã ori privind încãrcãturacaz, constrângerea fizicã nu mai poate fi invocatã ca o cauzã de exonerareacesteia. 49de rãspundere.Pentru ca sãvârsirea unei contraventii sã fie consideratã în stare de

Constrângerea psihicã este si ea o cauzã care anihileazã libertateanecesitate, este necesarã îndeplinirea urmãtoarelor conditii: de vointã a fãptuitorului, situatie care exclude vinovãtia acestuia, deci sia) fapta sã fie sãvârsitã ca urmare a unui pericol neprevãzut (cutremur, caracterul contraventional al faptei sale. inundatie, incendiu, defectarea imprevizibilã a unei instalatii etc.); Totodatã, pericolul cu care se amenintã trebuie sã fie grav, adicã sãb) pericolul sã fie iminent, adicã pe cale de a se produce în acel se refere la un rãu ireparabil sau extrem de greu de remediat, de exemplu,

moment, în asa fel încât consecintele sunt imediat realizabile; reconstructia unei clãdiri incediate. c) pericolul sã fie real, adicã producerea lui sã fie certã, iar nu posibilã În plus, este necesar ca fãptuitorul sã nu aibã o altã posibilitate de a

sau imaginarã; înlãtura pericolul, decât fie sã sãvârseascã contraventia, fie sã suported) pericolul sã fie inevitabil, în sensul cã producerea lui nu poate fi producerea rãului cu care este amenintat si care se va produce.

înlãturatã decât prin sãvârsirea faptei contraventionale; Între rãul cu care se amenintã si consecinta sãvârsirii contraventieitrebuie sã existe o anumitã proportie, în sensul cã valoarea socialãvãtãmatã prin sãvârsirea contraventiei sã nu fie mai mare decât valoareaLegea nr. 17/1990, privind regimul juridic al apelor maritime interioare,49

socialã ocrotitã prin acea faptã.al mãrii teritoriale si al zonei contigue ale României, art. 37 si art. 35.


4.6.4. Cazul fortuit Contradictia dintre realitatea obiectivã si reprezentarea sa subiectivãîl împiedicã pe fãptuitor sã-si dea seama de caracterul contraventional alCazul fortuit constã în interventia unei întâmplãri ce nu putea sã fiefaptei sale.prevãzutã sau înlãturatã si care determinã producerea rezultatului

Dimpotrivã, eroarea de drept, adicã necunoasterea unei normesocialmente periculos. juridice, nu exonereazã de rãspundere, potrivit principiului cã nimeni nuFãptuitorul este exonerat de rãspundere contraventionalã, deoarece

nu a avut posibilitatea sã prevadã factorul extern care a determinat se poate apãra invocând necunoasterea legii. producerea rezultatului.

4.6.6. Iresponsabilitatea si infirmitateaNu intervine aceastã scuzã în cazul în care fãptuitorul nu a prevãzutIresponsabilitatea constituie o cauzã care exonereazã de rãspundere,rezultatul, desi acesta putea fi prevãzut în mod obisnuit de orice persoanã.

De exemplu, ca urmare a exploziei unui pneu, autovehiculul îsi deoarece persoana iresponsabilã nu posedã capacitatea psihicãschimbã directia de mers si trece de linia continuã, intrând pe sensul (discernãmânt, ratiune etc.) spre a putea aprecia în mod corect fapta sa,opus de circulatie. consecintele acesteia, caracterul ei licit sau ilicit.

La cazul fortuit imprevizibilitatea este obiectivã, generalã, privind Starea de iresponsabilitate poate fi permanentã, de exemplu, olimitele cunoasterii umane, în general. În cazul de mai sus, contraventia debilitate mintalã congenitalã, sau temporarã (intermitentã), pro-s-a produs ca urmare a neglijentei, a lipsei de prevedere a conducãtorului ducându-se numai în anumite momente, de exemplu, în cazul uneiautovehiculului. Asa încât, în situatia sa, imprevizibilitatea este subiectivã, epilepsii.personalã, deci atrage rãspunderea juridicã. În orice situatie, starea de iresponsabilitate, spre a exonera de

Împrejurarea neprevãzutã se poate datora unor fenomene ale naturii rãspundere, trebuie sã fie constatatã de organul medical competent.(furtunã, inundatie etc.), unor boli (de pildã, un atac de cord) sau Desi nu rãspunde contraventional, împotriva fãptuitorului se pot luacomportamentului unor persoane, cum ar fi aparitia bruscã în fata mãsuri de sigurantã, cu caracter medical, de exemplu, obligarea la unautovehiculului a unui copil, situatie care îl obligã pe conducãtorul auto tratament medical de specialitate. sã schimbe directia de mers, trecând peste linia ce separã benzile de Infirmitatea poate sã constituie, în anumite situatii, o cauzã carecirculatie. înlãturã rãspunderea contraventionalã.

De exemplu, traversarea strãzii de cãtre un pieton printr-un loc4.6.5. Eroarea de fapt nemarcat constituie contraventie. Dacã însã pietonul este lipsit de vederePrin eroare de fapt se întelege necunoasterea sau cunoasterea gresitãsi în preajma lui nu se aflã o altã persoanã pe care s-o întrebe, în situatiade cãtre fãptuitor, în momentul sãvârsirii contraventiei, a existentei uneiîn care traverseazã strada printr-un loc nepermis, fapta sa nu poate fiîmprejurãri de care depinde caracterul contraventional al faptei sale. Dacãconsideratã contraventie.ar fi cunoscut în mod corect acea împrejurare, nu ar mai fi sãvârsit fapta

respectivã.4.6.7. MinoritateaDe exemplu, constituie contraventie stationarea unui vehicul în loculFapta sãvârsitã de un minor sub 14 ani nu este consideratãunde este instalat indicatorul oprirea interzisã . Dacã însã în dreptul

contraventie, chiar dacã, potrivit legii, prezintã caracteristicile uneiacelui indicator se afla stationat un alt vehicul care împiedica observareaindicatorului, fapta de a opri în acea zonã nu mai constituie contraventie. contraventii.


În cazul minorului sub 14 ani, opereazã prezumtia absolutã cã nu Betia accidentalã completã poate fi consecinta inhalãrii unor vaporiposedã capacitatea psihicã, intelectualã de a întelege suficient caracterul de alcool, neofalinã ori a altor substante din mediul în care persoana îsifaptelor sale, nu are discernãmântul necesar în acest sens. Totodatã, nu desfãsoarã activitatea curentã sau se aflã din întâmplare, situatie în careare nici posibilitatea mintalã de a cunoaste regulile juridice care acea persoanã nu mai este responsabilã de faptele sale.reglementeazã relatiile din societate. În cazul în care o asemenea persoanã sãvârseste o contraventie, va

Lipsa discernãmântului îl exonereazã pe minorul sub 14 ani de fi exoneratã de rãspundere.rãspundere contraventionalã.

Pentru minorii între 14-18 ani, sanctiunea contraventionalã se reducela jumãtate.

4.6.8. Betia involuntarã completãOrdonanta Guvernului nr. 2/2001 include betia printre cauzele care

exonereazã de rãspundere contraventionalã. De asemenea, în Codul penalaceasta este inclusã printre cauzele care înlãturã caracterul penal al uneifapte antisociale. 50

Dacã betia exonereazã de o rãspundere mai gravã, rãspundereapenalã, cu atât mai mult trebuie sã fie admisã ca o cauzã care înlãtura orãspundere mai putin gravã, rãspunderea contraventionalã.

Potrivit Codului penal (art. 49), fapta celui care, în momentulsãvârsirii acesteia, se aflã, datoritã unor împrejurãri independente devointa sa, în stare de betie completã, provocatã de alcool sau alte substante,nu constituie infractiune.

Mergând prin analogie, o faptã sãvârsitã în astfel de împrejurãri nuconstituie nici contraventie.

Betia este o stare psihicã anormalã, ca urmare a efectelor produseasupra organismului, în special asupra facultãtilor mintale, de anumitesubstante consumate de persoana în cauzã, cea mai frecventã fiindalcoolul (betia alcoolicã sau intoxicatia etilicã).

Betia duce la diminuarea, în unele cazuri chiar la anihilarea capacitãtiipsiho-fizice a persoanei, ceea ce o pune în imposibilitate de a-si da seamade faptele sale, nemaiavând control suficient asupra acestora.

Codul penal, art. 49.50


Recapitulare Mai multe constatate prin acelasi proces-verbal

contraventii fãptuitorul e aceeasi persoanã Contraventia faptã antisocialãstabilitã de lege acelasi agent constatatorsãvârsitã cu vinovãtie dublul maximului amenzii de o persoanã fizicã

juridicã

Contraventia sãvârsitã actiune Aceeasi contraventie mai multe persoane inactiune sanctiunea pentru fiecare în partepune în pericol viata unei persoane o valoare ordinea publicã socialã mediul ambiant etc. În materie contraventionalã nu este prevãzutã recidiva

Contraventia sãvârsirea faptei interzise de legeneîndeplinirea unei obligatii legale

ContraventiaContravetia pericol social mai redus ca infractiuneasanctiuni mai putin severe Infractiunea deosebiri infractiunea stabilitã prin lege;

contraventia si prin alte acte norma-Gradul de pericol social importanta relatiei sociale tive Periculozitatea faptei obiectul încãlcãrii (norma juridicã) infractiunile numai persoane fizice,

relatia prejudiciatã contraventiile si persoane juridiceîmprejurãrile sãvârsirii fapteisanctiunile penale numai instan-felul vinovãtiei

consecintele faptei tele judecãtoresti; contraventiile înconsiderente privind pe fãptuitor general, organele administratiei

publiceAceeasi persoanã mai multe contraventiisanctiuni pentru fiecare infractiuni sanctiunea închi-sanctiuni de naturã diferitã se executã soarea; contraventii, în general,toate amenda

Contraventii aceeasi persoanãmomente diferite

Gradul de pericol al faptei agentul constatator proces-verbal pentru fiecare sanctiuni prin fiecare proces-verbal apoi instanta judecãtoreascã


Contraventia Vinovãtia intentia directã persoana prevede doreste rezultatul faptei

abaterea deosebiri contraventia orice persoanã fizicã; intentie indirectã persoana prevededisciplinarã abaterea disciplinarã numai angajatii nu doresteabaterea disciplinarã afecteazã doar

acceptã rezultatul fapteirelatiile din unitate; contraventiaculpa prevede, socoteste cu usurintã cã rezul-sfera relatiilor mai largã

tatul nu se va produceabaterea disciplinarã sanctiunenu prevede, dar trebuia sã prevadãdisciplinarã (Codul muncii); contra-rezultatul ventia -sanctiune contraventionalã

în general rãspunderea pentru culpã; pentru intentiesanctiunea disciplinarã este aplicatã trebuie o prevedere expresã a legiide seful ierarhic, sanctiunea contra-Cauzele care înlãturã rãspunderea contraventionalãventionalã de persoana sau organul

prevãzut de lege legitima fapta rãspuns la un atac contraventia descrierea faptei în apãrare atacul material violentã fizicã detaliu, abaterea disciplinarã încãl- inactiune pericol pentru ocarea îndatoririlor de serviciu valoare socialã

direct împotriva valorii socialePosibilitatea cumulãrii rãspundere contraventionalã imediat pericol actual iminentrãspundere disciplinarã injust sã încalce o normã juridicãSubiectele rãspunderii doar autorii periculos pericol grav persoanacontraventionale instigarea nu constituie drepturile ei

tentativa contraventie si nu interes publiccomplicitatea se sanctioneazã

Apãrarea depãsirea limitelor tulburare psihicã Subiectul în general persoanele fizice

Starea de pericol neprevãzut (cutremur, incendiu etc.)Persoana juridicã norma juridicã prevede expres necesitate pericol iminent în acel moment sanctiunea se aplicã persoanei juridice

pericol real producere certãsuma recuperatã de la cel vinovat de sãvârsireapericol inevitabil nu existã altã cale de evitarecontraventiei scop salvarea vietii, sãnãtãtii fãptuitoruluicontraventia încãlcarea unei sarcini de altei persoaneserviciu; cel competent nu a stabilit-o; unui bun materialrãspunde conducãtorul unitãtii unui interes public

organul de conducere colectivã sã nu se producã urmãri mai grave decât dacã nu s-ar fiintervenitExistenta contraventiei vinovãtia


TesteCon- fizicã nu poate rezista strân- psihicã amenintarea pericol grav persoana sa

Ce se întelege prin contraventie? gerea altã persoanãCum se poate sãvârsi o contraventie?paralizeazã libertatea de vointã si actiuneÎn ce poate consta o contraventie?pericol grav rãu ireparabil sau greu de reparat De ce depinde gradul de pericol social al faptei?fãptuitorul nu are altã posibilitate de a înlãtura pericolulCum se apreciazã gradul de pericol social al faptei?valoarea socialã vãtãmatã mai micã decât cea ocrotitãCum se procedeazã în cazul în care aceeasi persoanã sãvârseste

Cazul fortuit nu putea fi prevãzutã mai multe contraventii?interventia sau înlãturatã Cum opereazã rãspunderea când mai multe persoane participã launei determinã rezultatul periculos sãvârsirea contraventiei? întâmplãri imprevizibilitatea generalã depãseste limitele Deosebirile dintre contraventie si infractiune

cunoasterii umane Deosebirile dintre contraventie si abaterea disciplinarãîmprejurarea fenomene ale naturii (cutremur, Subiectele rãspunderii contraventionale

inundatii) Ce se întelege prin intentie? boalã (atac de cord) Ce se întelege prin culpã? conduita altei persoane (apa- Conditiile legitimei apãrãri ritia bruscã în fata autove- In ce constã starea de necesitate?hiculului) De câte feluri poate fi constrângerea?

Când se poate vorbi de un caz fortuit? Eroarea necunoasterea a împrejurãrii de care depinde Cum opereazã eroarea de fapt?de fapt cunoasterea gresitã caracterul contraventional al fapteiRãspunderea în cazul minoritãtii, iresponsabilitãtii sau infirmitãtiiîn momentul sãvârsirii faptei În ce constã betia involuntarã completã? eroarea de drept necunoasterea normei nu exonereazã

de rãspundere

Minoritatea sub 14 ani nu rãspunde14-18 ani-sanctiunea la jumãtate

Infirmitatea iresponsabilitatea constatatã de medicul specialist,

Betia involuntarã împrejurare independentã de vointa completã fãptuitorului

anihilarea completã a vointei provocatã alcool

alte substante ce anihileazãcapacitatea de autocontrol


4.7 Rãspunderea contraventionalã si rãspunderea civilã În ceea ce priveste despãgubirile civile pe care contravenientuleste obligat sã le plãteascã pãrtii vãtãmate pentru paguba pe careEste posibil ca, printr-o faptã socotitã a fi contraventie, sã fie produseaceasta a suferit-o ca urmare a sãvârsirii contraventiei, îndaune altor persoane. procesul-verbal, dupã descrierea faptei cauzatoare de prejudiciu, seChiar dacã persoana care a sãvârsit acea faptã este exoneratã deva mentiona, în mod amãnuntit, în ce a constat paguba, de exemplu,rãspundere contraventionalã, ea rãmâne totusi obligatã sã reparece bunuri au fost distruse, degradate ori însusite de la partea vãtãmatã,prejudiciul pe care 1-a provocat prin fapta sa.cui apartin bunurile respective, precum orice alt element necesarExonerarea de rãspundere contraventionalã se referã numai lapentru evaluarea cât mai exactã a pagubei si pentru identificareaaplicarea de sanctiuni contraventionale, pentru fãptuitor mentinându-sepãrtii vãtãmate.obligatia de a repara pagubele produse prin acea faptã.

În cazul în care agentul constatator este competent sã apliceRãspunderea civilã opereazã deci distinct de rãspundereasanctiunea contraventionalã, el va calcula valoarea prejudiciului, iar sumacontraventionalã. va fi consemnatã în procesul-verbal. În cazul în care prin sãvârsirea contraventiei a fost pricinuitã o pagubã

Dacã agentul constatator nu este competent sã aplice sanctiunea,si existã tarif de evaluare a acesteia, agentul constatator, dacã are dreptuldespãgubirile vor fi stabilite de cãtre organul competent sã aplicesã aplice sanctiunea, stabileste despãgubirea pe bazã de tarif, cu acordulsanctiunea contraventionalã, la cererea pãrtii vãtãmate.expres al persoanei vãtãmate, fãcând mentiune despre aceasta în

Agentul constatator este obligat sã aducã la cunostinta pãrtii vãtãmateprocesul-verbal. 51 mãsura adoptatã, pentru ca aceasta sã poatã obtine de la contravenientDacã nu este stabilit un anume tarif, partea vãtãmatã îsi va puteasuma datoratã de acesta, prin trimiterea cãtre partea vãtãmatã a uneivalorifica pretentiile la despãgubiri fatã de contravenient potrivit legiicopii de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei.civile. 52

Actele normative, pe lângã sanctiunile contraventionale, pot sã4.8. Sanctiunile contraventionale 54

cuprindã si tarife de stabilire a despãgubirilor pentru prejudiciul cauzatSanctiunile contraventionale se împart în principale si com-prin sãvârsirea contraventiei.

plementare.De exemplu, despãgubirile datorate pentru pagubele produseSanctiunile contraventionale principale sunt urmãtoarele:fondului piscicol se calculeazã în functie de pretul mediu pe piatã pentru1) avertismentul;speciile de peste si alte vietuitoare acvatice. Când contraventia a fost2) amenda contraventionalã;sãvârsitã în perioada de prohibitie ori în perimetrul rezervatiilor sau al3) obligarea contravenientului la prestarea unei activitãti în folosulpepinierelor piscicole, pretul pentru prejudiciul cauzat va fi dublu fatã

comunitãtii;de pretul zilei de piatã. 53

Sanctiunile contraventionale complementare sunt urmãtoarele:1) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din sãvârsireaOrdonanta Guvernului nr. 2/2001, art. 23, pct. 1. 51

contraventiei;Idem, art. 23, pct. 2. 52

Hotãrârea Guvernului nr. 971/1994, privind contraventiile la normele de53

pescuit, art. 11. Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, art. 5. 54


2) suspendarea sau anularea, dupã caz, a avizului, acordului sau Avertismentul se poate aplica chiar dacã actul normativ prin care aautorizatiei de exercitare a unei activitãti; fost stabilitã acea contraventie nu prevede o asemenea sanctiune,

lãsându-se, deci, la aprecierea celui ce constatã contraventia aplicarea3) închiderea unitãtii;acestei sanctiuni.4) blocarea contului bancar;

In general, avertismentul se prezintã sub formã verbalã.5) suspendarea activitãtii agentului economic; Existã însã unele situatii când este necesarã si întocmirea unui înscris.6) retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni oriDe exemplu, în cazul unei coliziuni usoare între autovehicule, odatãpentru activitãti de comert exterior, temporar sau definitiv;

cu avertismentul verbal, se va încheia si un proces-verbal, acesta fiind7) desfiintarea lucrãrilor si aducerea terenului în starea initialã.necesar în raporturile cu organul de asigurãri si cu atelierul de reparatiiPrin legi speciale se pot stabili si alte sanctiuni contraventionale.în vederea remedierii stricãciunilor produse ca urmare a coliziunii.Sanctiunea trebuie sã fie proportionalã cu gradul de pericol social al

În unele cazuri, forma scrisã a avertismentului este cerutã în modfaptei sãvârsite. obligatoriu de lege.56Sanctiunile complementare se aplicã în functie de natura si gravitatea

Avertismentul sub formã oralã (verbalã) se aplicã în situatia în carefaptei si pot fi cumulate.contravenientul este de fatã atunci când se constatã sãvârsireaAvertismentul, amenda contraventionalã si obligarea la prestareacontraventiei, iar sanctiunea este aplicatã de cãtre agentul constatator.unei activitãti în folosul comunitãtii se pot aplica oricãrui contravenient, În celelalte cazuri, avertismentul se socoteste executat prinpersoanã fizicã sau persoanã juridicã. comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu rezolutiacorespunzãtoare.4.8.1 Avertismentul55

În general, avertismentul se aplicã, în mod obligatoriu, în scris, înCea mai blândã sanctiune contraventionalã este avertismentul. urmãtoarele cazuri:Avertismentul constã în aceea cã se atrage atentia contravenientului,1) actul normativ prin care se stabileste contraventia respectivãîn legãturã cu dispozitia legalã încãlcatã, asupra pericolului faptei sale si prevede expres obligativitatea formei scrise; a necesitãtii de a nu mai sãvârsi în viitor astfel de fapte. 2) contravenientul nu este de fatã în momentul constatãriiPotrivit art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, avertismentul contraventiei;constã în atentionarea verbalã sau scrisã a contravenientului asupra 3) au fost produse pagube prin sãvârsirea contraventiei; în acest

pericolului social al faptei sãvârsite si recomandarea de a respecta caz, se va mentiona si despãgubirea civilã, pe baza modului de evaluaredispozitiile legale. anexat la actul normativ sau prin metodele generale de evaluare, dacã

Avertismentul este, deci, o sanctiune fãrã efecte juridice, asemãnãtor actul normativ respectiv nu prevede modul de evaluare;unei sanctiuni morale. 4) în urma sãvârsirii contraventiei existã bunuri supuse confiscãrii,

Avertismentul se aplicã în cazul unor fapte de micã gravitate si când situatie în care bunurile sunt descrise în mod detaliat, mentionându-se,se apreciazã cã persoana în cauzã, chiar si fãrã aplicarea altei sanctiuni totodatã, si ce mãsuri au fost luate în legãturã cu acele bunuri, cui au fostmai aspre, nu va mai sãvârsi alte contraventii. predate si pe ce bazã.

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, art. 50, art. 7. Legea nr. 33/1991, art. 50.55 56


4.8.2. Amenda Aceasta sumã este repartizatã pentru dotarea cu mijloace specificeactivitãtilor din domeniu.Cea mai frecventã sanctiune contraventionalã este amenda.

De regulã, actele normative prevãd, pentru fiecare contraventie înAmenda contraventionalã are caracter administrativ si constã în plataparte, o limitã minimã si una maximã, pentru ca amenda sã poatã fiunei sume de bani. aplicatã tinându-se seama de împrejurãrile concrete în care a fost sãvârsitãValoarea acestei sume variazã în functie de pericolul social al fapteicontraventia, cu alte cuvinte, sanctiunea sã poatã fi individualizatã.sãvârsite.

În mod exceptional, unele acte normative nu prevãd limite minimeCuantumul amenzilor diferã în functie de organul de stat caresi maxime ale amenzilor, ci calcularea si aplicarea lor pe baza anumitorstabileste amenda respectivã. criterii.Astfel, prin lege sau printr-o ordonantã a Guvernului se pot stabili

amenzi de pânã la un miliard lei. De exemplu, contraventiile sãvârsite în legãturã cu tariful vamal deimport atrag aplicarea unor amenzi egale, dupã caz, cu 10%, 50% siPrin hotãrâri ale Guvernului se pot stabili amenzi de pânã la 500100% din valoarea de vamã a mãrfii. milioane lei. 57

Pentru contraventiile stabilite prin hotãrâri ale consiliilor judetene În ceea ce priveste aplicarea amenzii contraventionale, agentulsi ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti se pot stabili amenzi constatator va tine seama de limita minimã si limita maximã prevãzutãde pânã la 50 milioane lei, iar prin hotãrâri ale consiliilor locale (ale de actul normativ care stabileste acea contraventie, de frecventa aceleicomunelor, oraselor, municipiilor, ale sectoarelor municipiului Bucuresti) contraventii în zona respectivã, mergându-se spre limita maximã dacãse pot stabili amenzi de pânã la 25 milioane lei. frecventa este mare, de gravitatea faptei, de împrejurãrile în care a fost

Limitele maxime si minime ale acestor amenzi, precum si ale altor sãvârsitã, de situatia materialã a contravenientului, de veniturile siamenzi stabilite prin acte normative care contin reglementãri cu privire obligatiile de întretinere care îi revin etc. la fapte ce constituie contraventii pot fi majorate sau reduse periodic, Desi în materie de contraventii nu este reglementatã recidiva, totusi,tinând seama de numãrul si periculozitatea abaterilor contraventionale, unele acte normative prevãd aplicarea de sanctiuni mai aspre în cazulprecum si de alte cerinte de ordin social-economic. sãvârsirii unei noi contraventii, dupã ce persoana respectivã fusese

Sumele provenite din amenzi se fac venit la bugetul de stat, dacã anterior sanctionatã pentru sãvârsirea unei alte contraventii.amenzile sunt stabilite prin lege, ordonantã sau hotãrâre a Guvernului. De exemplu, Hotãrârea Guvernului nr. 794/1993 privind stabilirea

Sumele provenite din amenzile aplicate în temeiul hotãrârilor si sanctionarea contraventiilor la normele sanitar-veterinare prevede cã,autoritãtilor administratiei publice locale (comunale, orãsenesti, dacã în decurs de un an de la data când a fost aplicatã amenda pentru omunicipale, judetene), ale sectoarelor municipiului Bucuresti si ale contraventie este sãvârsitã o nouã contraventie, nominalizatã în aceaConsiliului General al Municipiului Bucuresti se fac venit la bugetul hotãrâre, se aplicã interzicerea dreptului de a produce, prelucra, depozita,local respectiv. transporta si valorifica produse de origine animalã, pentru o perioadã de

De asemenea, prin acte normative se poate prevedea si o altã 3 ani. Deci, noua sanctiune este mult mai asprã decât prima sanctiune.58

destinatie a amenzilor contraventionale. Amenzile aplicate de cãtre organele centrale se fac venit la bugetul Ordonanta Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al57

de stat în cotã de 75%. Diferenta revine unitãtii din care face parte agentul României, art. 26-30, modificatã prin Legea nr. 102/1994.constatator. Suma respectivã se retine integral ca venit extrabugetar, cu Hotãrârea Guvernului nr. 794/1993, art. 6. Retragerea autorizatiei de58

titlu permanent. functionare este prevãzutã si în Legea nr. 98/1994, în art. 41.


Amenda, având un caracter personal, nu este transmisibilã, astfel Dacã este posibil, contravenientul poate executa si 8 ore pe zi înîncât mostenitorii contravenientului decedat nu pot fi urmãriti. Dupã zilele lucrãtoare.pãrerea noastrã, în cazul în care amenda nu a fost executatã în timpul O copie de pe dispozitivul hotãrârii judecãtoresti, însotitã devietii contravenientului, deoarece ea constituie o sursã de alimentare a mandatul de executare, se comunicã primãriei în a cãrei razã teritorialãbugetului de stat, deci prezintã un interes social general, ar trebui sã fie îsi are domiciliul contravenientul, precum si acestuia.

Mandatul de executare se întocmeste în 4 exemplare si cuprinde:recuperatã din masa succesoralã a defunctului. 1) denumirea instantei care 1-a emis; Amenda se executã silit. 2) data emiterii;

4.8.3. Prestarea unei activitãti în folosul comunitãtii 3) numãrul si data hotãrârii care se executã; Sanctiunea prestãrii unei activitãti în folosul comunitãtii se stabileste 4) date privind pe contravenient (nume, prenume, adresa, data si

numai prin lege sau ordonantã a Guvernului si poate fi aplicatã numai locul nasterii, studii, ocupatie etc.); persoanelor fizice. 5) durata activitãtii ce va fi prestatã;

Minorul care nu a împlinit 16 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea 6) unitatea unde se executã activitatea, stabilitã de instantã, pe bazaunei activitãti în folosul comunitãtii. datelor comunicate de primãrie.

Sanctiunea prestãrii unei activitãti în folosul comunitãtii se stabileste Consiliul local stabileste prin hotãrâre domeniile serviciilor publicealternativ cu amenda. în care se vor presta activitãtile, iar primarul decide continutul activitãtii,

În cazul în care agentul constatator considerã cã amenda este conditiile si programul de lucru, pe care le aduce la cunostinta instantei.suficientã, aplicã amenda. La stabilirea activitãtii, primarul va tine seama de pregãtirea

Dacã socoteste cã amenda nu este suficientã, ca sanctiune, agentul profesionalã si de starea sãnãtãtii contravenientului, fiind interziseconstatator încheie procesul-verbal, pe care îl înainteazã instantei de activitãtile cu grad ridicat de risc privind sãnãtatea contravenientului.judecatã competentã în cel mult 48 de ore din momentul încheierii În cazul minorilor care au împlinit 16 ani, durata activitãtii esteprocesului-verbal. cuprinsã între 25 si 150 ore.

Sanctiunea se aplicã de cãtre instanta judecãtoreascã dacã existã Dacã serviciul public unde îsi va desfãsura activitatea contravenientulconsimtãmântul contravenientului. este concesionat unei societãti cu capital privat, contravaloarea prestatiilor

Activitatea în folosul comunitãtii se desfãsoarã prin prestarea unor efectuate se va plãti primãriei în a cãrei razã teritorialã se executãservicii publice, printre care: sanctiunea.

1) întretinerea parcurilor; Contravenientul poate face plângere împotriva mãsurilor privind2) întretinerea drumurilor; prestarea activitãtii.3) pãstrarea curãteniei si igienizarea localitãtii; Plângerea se depune la primãria de care apartine agentul însãrcinat4) activitãti în folosul spitalelor, scolilor, grãdinitelor, cãminelor cu supravegherea activitãtii, urmând sã fie analizate cele sesizate în

pentru copii si bãtrâni etc. plângere.Prestarea de activitãti în folosul comunitãtii se desfãsoarã dupã orele Plângerea, împreunã cu actul de verificare a aspectelor sesizate, se

de program ale contravenientului pe o duratã între 50 si 300 de ore, în înainteazã în termen de 5 zile de la înregistrare la instanta judecãtoreascãgeneral, 3 ore pe zi. ce a pronuntat hotãrârea.


4.8.4. ConfiscareaInstanta trebuie sã solutioneze plângerea în cel mult 10 zile de laprimirea acesteia. Confiscarea constã în retinerea fortatã a unor bunuri, anume a

În cazul în care instanta constatã cã cele sesizate în plângere sunt bunurilor destinate pentru sãvârsirea contraventiei sau care au servit laîntemeiate, dispune schimbarea activitãtii sau a mãsurilor de supra- sãvârsirea contraventiei, dacã aceste bunuri apartin contravenientului.

De asemenea, sunt supuse confiscãrii bunurile dobândite prinveghere.sãvârsirea contraventiei, dacã nu sunt restituite persoanei vãtãmate,Hotãrârea instantei judecãtoresti este executorie. Ea se comunicãprecum si bunurile a cãror detinere sau circulatie sunt interzise. Acesteprimãriei la care contravenientul a depus plângerea, pentru ca aceasta sãdin urmã bunuri se confiscã întotdeauna, indiferent de conditiile în carepunã în aplicare mãsurile hotãrâte de cãtre instantã. a fost sãvârsitã fapta.59Dacã în timpul executãrii activitãtii, contravenientul si-a pierdut total

Aceastã prevedere, cu caracter general, este concretizatã printr-ocapacitatea de muncã, primãria sesizeazã instanta care a pronuntatserie de acte normative.hotãrârea, în vederea înlocuirii acestei sanctiuni cu amenda, al cãrei Astfel, produsele care au servit sau au fost destinate sã serveascã lacuantum se stabileste în raport cu perioada de muncã ce urmeazã a fi sãvârsirea contraventiei, prin încãlcarea normelor privind protejarea

prestatã si împrejurãrile care au provocat incapacitatea de muncã. populatiei împotriva unor activitãti comerciale ilicite, dacã sunt aleÎn cazul în care contravenientul, cu rea-vointã, nu-si îndeplineste contravenientului sau ale agentului economic, ca si sumele de bani ori

obligatiile rezultând din hotãrârea de judecatã, instanta care a bunurile dobândite prin sãvârsirea contraventiei, se confiscã. 60

pronuntat hotãrârea, la cererea primarului sau a unitãtii unde Sunt supuse confiscãrii uneltele, ambarcatiunile, mijloacele decontravenientul trebuia sã presteze activitatea, poate înlocui sanctiunea transport, animalele, armele de foc si orice alte bunuri care au fostobligãrii contravenientului la prestarea activitãtii în folosul comunitãtii folosite la sãvârsirea faptei, precum si bunurile rezultate din sãvârsireacu amendã. faptei, constând în peste, icre si produse acvatice. Dupã confiscare,

Judecarea cererii se face în cel mult 5 zile. bunurile respective se valorificã, iar contravaloarea lor se face venit labugetul de stat.Contravenientul si procurorul pot introduce recurs în cel mult 24 de

În alte situatii, bunurile confiscate sunt conservate, valorificate sauore de la pronuntarea hotãrârii sau de la comunicarea acesteia, dacãdistruse, dupã caz.61contravenientul a fost absent la pronuntarea hotãrârii.

Bunurile confiscate trec în patrimoniul statului fãrã platã, iar sumaDacã contravenientul a executat cel putin jumãtate din duratarezultatã din valorificarea lor se face venit la bugetul de stat. 62sanctiunii de a presta activitatea si a avut o bunã conduitã, instanta

Din veniturile obtinute prin valorificarea bunurilor confiscate se scadpoate dispune încetarea executãrii sanctiunii, la cererea contra-cheltuielile efectuate în vederea valorificãrii lor, anume cheltuielilevenientului, a primarului sau a unitãtii la care a prestat activitatea. efectuate de la preluarea bunurilor si pânã la valorificarea lor, ale atribuiriiÎn cazul în care contravenientul este sanctionat cu amendã, dar nu o lor cu titlu gratuit sau ale distrugerii bunurilor confiscate.

plãteste si nici nu existã posibilitatea executãrii silite, instanta de lajudecãtoria în a cãrei razã teritorialã s-a sãvârsit contraventia, la sesizarea Ordonanta Guvernului nr. 2/2001. 59unitãtii de care apartine agentul constatator, dispune înlocuirea amenzii Legea nr. 12/1990, art. 6. 60cu sanctiunea obligãrii acestuia la prestarea unei activitãti în folosul Hotãrârea Guvernului nr. 794/1993, art. 7. 61

comunitãtii. V. si Ordonanta Guvernului nr. 128/1998. 62


Când confiscarea apare ca sanctiune complementarã, ea nu se mai în termen de 48 de ore, pentru ca aceasta sã poatã verifica dacã a fostaplicã în cazul în care contravenientul este exonerat de rãspundere, deci, prelevatã la bugetul de stat suma obtinutã din vânzarea bunurilorcând nu i se aplicã nici sanctiunea principalã. confiscate.

Totodatã, dupã pãrerea noastrã, chiar când contravenientul este În toate cazurile când se aplicã mãsura confiscãrii, procesul-verbalexonerat de rãspundere, mãsura exceptãrii de la confiscare trebuie aplicatã de constatare a contraventiei se încheie în trei exemplare (originalul siîn mod diferentiat, de la caz la caz. douã copii).

Astfel, în situatia în care fãptuitorul este exonerat de rãspundere, Originalul rãmâne la agentul constatator, o copie se înmâneazãdatoritã stãrii sale mintale, bunurile pe care le-a folosit pentru sãvârsirea contravenientului, iar a doua copie însoteste bunurile confiscate.contraventiei ar trebui confiscate, pentru a-l pune în imposibilitatea de a Dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii de confiscare, bunurilese mai servi de ele pentru sãvârsirea unor noi fapte antisociale. confiscate trec în proprietatea statului si se predau pentru valorificare

Mãsura confiscãrii poate fi luatã numai în cazul în care cel care o directiilor generale judetene ale finantelor publice ori a municipiuluiaplicã, potrivit legii, este competent sã dispunã si aplicarea sanctiunii Bucuresti, dupã caz, pe bazã de borderou, în termen de 10 zile de la dataprincipale (avertisment, amendã). Dacã nu are acest drept, agentul primirii de cãtre destinatar a documentului ce constituie titlu de proprietateconstatator, atunci când existã lucruri susceptibile de confiscare, va ridica a statului asupra acestora. Bunurile confiscate se predau organelor deobiectele în cauzã, în vederea confiscãrii lor, înaintând procesul-verbal valorificare în termen de 10 zile de la data rãmânerii definitive a actuluiorganului competent sã aplice sanctiunea principalã, care va dispune si de confiscare.confiscarea. În actul de predare-primire a acestor bunuri, ele vor fi descrise în

În cazul aplicãrii acestei mãsuri, agentul constatator trebuie sã descrie mod amãnuntit, fiecare obiect în parte: denumire, model, marcã,amãnuntit, în procesul-verbal, obiectele confiscate, indicând, dupã caz, dimensiune, stare calitativã, cantitate, greutate etc.denumirea, numãrul, dimensiunile, greutatea, starea calitativã, marca, În cazul bunurilor ridicate cu ocazia constatãrii unei contraventii,anul fabricatiei, valoarea, precum si orice alte elemente de naturã sã pe bazã de proces-verbal, titlul de proprietate îl constituie procesul-verbal,contribuie la identificarea obiectelor confiscate. dacã nu a fost contestat, sau, dacã a fost contestat, contestatia a fost

Când obiectele nu apartin contravenientului, se vor mentiona numele, respinsã printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã si irevocabilã.prenumele si domiciliul persoanei fizice ori denumirea si sediul persoanei În situatia în care actul de confiscare este atacat în termenul prevãzutjuridice cãreia îi apartin bunurile care au fost confiscate. de lege, bunurile confiscate trec în proprietatea privatã a statului începând

Agentul constatator are obligatia sã ia mãsuri de valorificare sau de cu data la care hotãrârea judecãtoreascã rãmâne definitivã.conservare, de pãstrare a bunurilor confiscate, fãcând mentiune despre Detinãtorii bunurilor care au trecut în proprietatea privatã a statului,aceasta în procesul-verbal. persoane fizice sau juridice, dupã caz, au obligatia sã inventarieze bunurile

Bunurile perisabile sunt predate unitãtilor comerciale stabilite de respective, luând în acelasi timp si mãsurile de pãstrare si de conservarecãtre Directiile generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului corespunzãtoare, pânã la predarea lor efectivã spre valorificare directiilorBucuresti, în baza unui proces-verbal de predare-primire, în vederea generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti.valorificãrii acestora. Sunt considerate organe de valorificare si directiile regionale vamale

Dupã predarea acestor bunuri, mãsura respectivã va fi adusã la din cadrul autoritãtii vamale, pentru bunurile detinute de cãtre birourilecunostinta Directiei generale a finantelor publice din judetul respectiv, vamale din subordinea lor.


Bunurile mentionate vor fi predate de cãtre detinãtori organelor de În cazul bunurilor care nu s-au putut valorifica în decurs de 30 devalorificare, pe bazã de proces-verbal de predare-preluare, în termen de zile de la data punerii în vânzare, comisia de evaluare va proceda la o10 zile de la data primirii de cãtre detinãtor a documentului care constituie nouã evaluare. Dacã bunurile respective nu sunt vândute în termen detitlul de proprietate a statului asupra acestora. 150 de zile de la prima evaluare, se va proceda la atribuirea gratuitã,

Dupã preluarea bunurilor intrate în proprietatea privatã a statului, o dezmembrarea sau distrugerea acestora. 63

comisie de evaluare va proceda la evaluarea acestora în maximum 15 Ministerul Finantelor Publice poate transmite cu titlu gratuit unelezile de la preluare. bunuri intrate în proprietatea privatã a statului unor persoane fizice sau

Sunt execeptate bunurile de consum alimentar, cu grad ridicat de juridice, astfel:perisabilitate sau care, prin trecerea timpului, pierd din greutate sau din a) Secretariatului General al Guvernului autovehicule, ambarcatiunivaloare, inclusiv animalele si pãsãrile vii, care se vând de cãtre organele si motoare atasabile acestora, care vor fi repartizate în administrareade valorificare de îndatã si numai dupã obtinerea avizului de calitate ministerelor, autoritãtilor publice centrale si locale, în limita normativelorpersoanelor juridice specializate sau persoanelor fizice autorizate în de dotare a acestora, cu respectarea procedurilor de declarare si decomercializarea acestor bunuri cãtre populatie la preturi cu ridicata, evaluare;practicate în zonã, fãrã efectuarea procedurilor de evaluare. b) creselor, grãdinitelor, cãminelor de copii, de bãtrâni, azilelor,

În cazul în care, prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã definitivã, se spitalelor, scolilor sau persoanelor cu handicap, în functie de naturadispune restituirea bunurilor, sumele obtinute din valorificarea acestora bunurilor, la propunerea directiilor generale ale finantelor publicese achitã persoanei de la care au fost preluate bunurile respective, la judetene sau a municipiului Bucuresti, dupã consultarea organelornivelul actualizat al preturilor. administratiei publice locale sau judetene ori a serviciilor ministeriale

În situatia în care bunurile intrate în proprietatea privatã a statului descentralizate la nivelul unitãtilor administrativ-teritoriale, dupã caz;nu îndeplinesc conditiile legale de comercializare, vor fi distruse sub c) persoanelor juridice care pot face dovada cã au calitatea desupravegherea unei comisii de distrugere. destinatar al materialelor cu caracter documentar, informational, educativ,Comisia de distrugere se constituie în baza deciziei directorului stiintific etc., la solicitarea acestora.general al directiei generale a finantelor publice judetene sau a

4.8.5. Suspendarea activitãtii si anularea autorizatiei demunicipiului Bucuresti. functionareComisia de distrugere stabileste locul unde urmeazã a fi distruse

bunurile, putându-se apela si la serviciile unor unitãti specializate în acest În unele acte normative este prevãzutã si sanctiunea suspendãriigen de activitate. activitãtii agentului economic în cazul sãvârsirii anumitor contraventii.

Valorificarea bunurilor trecute în proprietatea privatã a statului se De exemplu, în cazul servirii de bãuturi alcoolice consumatorilorface de cãtre organele de valorificare, prin magazine proprii, licitatie aflati în vãditã stare de ebrietate, minorilor, precum si al refuzuluipublicã, regim de consignatie ori prin bursele de mãrfuri. Vânzarea directã responsabililor sau patronilor localurilor publice de a acorda sprijinde la locul de depozitare se face pentru bunurile care necesitã conditiispeciale de pãstrare si pazã sau care necesitã un spatiu mare de depozitare, Ordonanta Guvernului nr. 113 /2000 pentru modificarea Ordonantei63

în acest caz, vânzarea se face în sistem en gros. Guvernului nr. 128/1998.


organelor de politie în restabilirea ordinii publice, se poate suspenda prevedere nu se specificã numãrul abaterilor, ceea ce, de asemenea,creeazã un câmp prea larg de apreciere din partea celui care aplicãactivitatea localului public pe o perioadã cuprinsã între 10 zile si 30aceastã mãsurã.de zile. 64

Aceastã sanctiune are un caracter complementar, ea aplicându-se 4.9. Stabilirea contraventiei pe lângã sanctiunea principalã, amenda. Nu este însã o sanctiune

Pentru ca o faptã sã fie consideratã contraventie, atrãgândobligatorie, lãsându-se la aprecierea agentului constatator dacã sã dispunãrãspunderea juridicã a persoanei care a sãvârsit-o, trebuie ca acea faptãsau nu suspendarea activitãtii agentului economic. sã fie incriminatã ca atare, printr-un act normativ, emis de cãtre organulPotrivit art. 7 din Hotãrârea Guvernului nr. 181/1992, sãvârsirea competent, potrivit legii.67

unei contraventii la regimul jocurilor de noroc conduce automat la Autoritãtile care pot stabili contraventii sunt diferite, în functie deanularea autorizatiei si încetarea activitãtilor respective. domeniul de activitate în care a fost stabilitã contraventia. Astfel:Sanctiunea suspendãrii sau anulãrii autorizatiei de functionare este Parlamentul poate stabili, prin lege, contraventii în orice domeniuprevãzutã si de alte acte normative.65

de activitate;Guvernul, printr-o hotãrâre, poate stabili contraventii, de asemenea,4.8.6. Închiderea contului bancar 66

în toate domeniile de activitate; Mãsura închiderii contului bancar echivaleazã, în fapt, cu Consiliile locale (comunale, orãsenesti, municipale, judetene,suspendarea sau chiar cu încetarea activitãtii agentului economic, întrucât ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Consiliul General al Muni-închiderea contului îl pune pe acesta în imposibilitate de a-si desfãsura cipiului Bucuresti) pot stabili contraventii în domeniile de activitate înactivitatea în viitor. care sunt competente, potrivit legii, de exemplu, salubritate, activitatea

Nu este precizatã perioada de timp în cadrul cãreia contul este închis, în piete, curãtenia si igienizarea acestora, întretinerea parcurilor si afapt care lasã un câmp larg de apreciere pentru cei care decid închiderea spatiilor verzi, a spatiilor si a locurilor de joacã pentru copii, amenajareacontului. Dupã pãrerea noastrã, ar trebui, totusi, sã se precizeze termenele si curãtenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, întretinereape timpul cãrora contul bancar este închis. obiectivelor sportive, aflate în administrarea lor, întretinerea strãzilor

Existã o singurã precizare, anume cã închiderea contului este si a trotuarelor, a scolilor, a altor institutii de educatie si culturã,obligatorie în caz de abateri repetate, dar nici în legãturã cu aceastã întretinerea clãdirilor, a altor constructii, depozitarea si colectarea

resturilor menajere, a deseurilor etc. Actele normative prin care se stabilesc contraventii cuprind:Legea nr. 61/1991, art. 3, alin. 2, art. 2 lit. n si r. O sanctiune similarã este64

descrierea faptei ce constituie contraventie;prevãzutã în Legea nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controluluisanctiunea ce se va aplica persoanei care sãvârseste contraventia.financiar si a Gãrzii financiare, art. 7, lit. d.

În cazul sanctiunii cu amendã se vor stabili limita minimã si cea maximãDe exemplu. Ordonanta Guvernului nr. 41/1995 privind fabricarea,65

a acesteia sau, dupã caz, cotele procentuale din anumite valori.comercializarea si utilizarea produselor de uz fitosanitar (art. 33) etc. Hotãrârea Guvernului nr. 569/1991, art. 3, în cazul încãlcãrii repetate a66

Regulamentului operatiilor cu numerar emis de Banca Nationalã a României. Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, art. 1 si 2. 67


RecapitularePot fi stabilite si tarife de determinare a despãgubirilor pentrupagubele provocate prin sãvârsirea contraventiei.

Sãvârsirea contraventiei chiar dacã fãptuitorul nu rãspundeActele normative prin care se stabilesc contraventii intrã în vigoarepagube materiale contraventional în termen de 30 de zile de la data publicãrii sau, dupã caz, de la data

rãspunde material/civiladucerii lor la cunostinta publicã, în afarã de cazul în care în cuprinsulacestora se prevede un termen mai lung. Stabilirea pagubei tarifÎn situatii urgente, se poate prevedea intrarea în vigoare într-un dacã nu tarif pe calea dreptului civiltermen mai scurt, dar nu mai putin de 10 zile. Potrivit Legii nr. 215/2001, Legea administratiei publice locale, aducerea la cunostintã a Producerea pagubei în descrierea fapteihotãrârilor cu caracter normativ, evident ale autoritãtilor administratiei procesul-verbal în ce constã paguba publice locale, se face în termen de 5 zile de la data comunicãrii hotãrârii cui apartin bunurile afectaterespective cãtre prefect. Din acest moment, se calculeazã termenul deintrare în vigoare a acelei hotãrâri, dacã un asemenea termen este prevãzut Stabilirea pagubei agentul constatator competent sã apliceîn hotãrârea respectivã. sanctiunea

Hotãrârile autoritãtilor administratiei publice locale (comunale, dacã nu organul competent sã apliceorãsenesti, municipale, judetene, ale sectoarelor municipiului Bucuresti sanctiunea si ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti), prin care se stabilesccontraventii, pot fi aduse la cunostinta publicã prin afisare sau prin orice Agentul constatator trimite pãrtii vãtãmate copie de pe procesul-verbalaltã formã de publicitate, prevãzutã de lege, dar numai pe baza avizuluide legalitate emis de cãtre prefect. Sanctiunile contraventionale principale

Aceastã prevedere contravine autonomiei locale. În acest caz, complementareprefectul poate, potrivit legii, sã atace la instanta de contenciosadministrativ acea hotãrâre, dar, în nici un caz, nu are dreptul sã Sanctiunile principale avertismentul conditioneze, prin avizul sãu, hotãrârea respectivã. Este o încãlcare a amenda contraventionalãautonomiei locale, prevãzutã de Legea administratiei publice locale. obligarea la muncã în folosul comunitãtii

Sanctiunile confiscarea de bunuri complementare suspendarea sau anularea autorizatiei

închiderea unitãtiiblocarea contului bancarsuspendarea activitãtii agentului economicretragerea licenteidesfiintarea lucrãrilor


Avertis- cea mai blândã sanctiune Prestarea sanctiunea aplicatã de instanta judecãtoreascãmentul pericol social redus unei cu consimtãmântul contravenientului

atragerea atentiei contravenientului verbal sau activitãti prestarea de întretinerea parcurilor chiar dacã legea nu prevede în scris

în folosul servicii publice întretinerea drumurilorobligatoriu prevede legeacomu- curãtenia localitãtiiîn scris dacã contravenientul absent când

se constatã fapta nitãtii activitãti înau fost produse pagube folosul spitalelorexistã bunuri supuse con- scolilorfiscãrii grãdinitelor

cãminelor de orfaniAmenda cea mai frecventã bãtrâniplata unei sume de bani

valoarea sumei variabilã valoare minimã dupã orele 3 ore pe zivaloare maximã de program durata între 50-300 ore

valoarea în functie de organul care a stabilit contraventia consiliul local stabileste serviciile de activitatesumele obtinute central

primarul tine seama de pregãtirea profesionalãla bugetul de stat localstarea de sãnãtateo altã destinatie

contravenientul plângere la instantã contra mãsurilorneplata amenzii executare silitã sanctiuni mai grele organului local

amenda nu este transmisibilã caracter personal pierderea capacitãtii de muncã instanta înlocuiestecu amendaneîndeplinirea cu rea-credintã a obligatiilor instantaînlocuieste cu amenda

Amenda contravenientul nu plãteste

nu existã posibilitatea executãrii siliteinstanta dispune activitate în folosul comunitãtii


Confiscarea bunuri destinate pentru sãvârsirea faptei Ministerul transmite cu titlu gratuit bunurile ce n-au fostretinerea fortatã bunuri folosite dacã apartin contravenientului Finantelor valorificate

dacã nu sunt restituite victimei Secretariatului General al Guvernuluicreselor, grãdinitelor, spitalelor, scolilor, cãminelorbunuri detinere interzise de orfani si bãtrânicirculatie persoanelor juridice cu calitatea de destinatar

Bunurile conservate al bunurilor cu caracter documentar, stiintific,valorificate dupã caz cultural etc. distruse

Stabilirea Parlament, Guvern în orice domeniu Bunurile trec în patrimoniul statului fãrã platã contraventiilor Consilii locale în domeniile în care

suma venit la bugetul de stat judetene sunt competente

salubritateAgentul competent sã aplice sanctiunea principalã, dispuneactivitatea în pieteconstatator si confiscareaîntretinerea spatiilor verzidacã nu ridicã bunurile prin proces-verbal întretinerea strãzilorconfiscarea dispusã de organul careîntretinerea clãdirilor etc.aplica sanctiunea principalã

În procesul-verbal descrierea bunurilor confiscate în detaliu Actele normative cuprind descrierea faptei persoana cãreia îi apartin sanctiunea ce se aplicã

tarife pentru despãgubiriAgentul constatator mãsuri de conservare a bunurilor valorificare confiscate Actele normative la 30 de zile de la data publicãrii

intrã în vigoare termen mai scurt urgentã Valorificarea directiile generale ale finantelor publice nu mai putin debunurilor judetene si a municipiului Bucuresti10 ziledirectiile regionale vamale pentru bunurile

termenul calculat pentru organele locale 5retinute de organele vamale zile de la comunicarea actului cãtre prefect

Bunurile ce nu pot fi comercializatesunt distruse comisia de distrugere

Valorificarea magazine propriibunurilor licitatie publicã

regim de consignatie vânzarea directã de la locul de depozitare


Teste 4.10. Constatarea contraventiilor 68

Contraventia este constatatã printr-un proces-verbal, încheiat de cãtreCorelatia dintre rãspunderea contraventionalã si cea civilã persoanele anume prevãzute în actul normativ care stabileste aceaCum se stabileste paguba? contraventie, denumite generic agenti constatatori.Ce trebuie sã cuprindã procesul-verbal în legãturã cu paguba? Pot sã constate contraventii presedintii consiliilor judetene, primarii,Cine stabileste valoarea pagubei? primarul general al municipiului Bucuresti sau persoanele specialClasificarea sanctiunilor contraventionale desemnate de cãtre acestia, în domenii de activitate precum ordineaSanctiunile principale publicã în localitate, comertul, întretinerea si folosirea drumurilor,Sanctiunile complementare executarea de lucrãri edilitare, transportul în comun, gospodãrirea apelor,Caracteristicile avertismentului îmbunãtãtirile funciare etc.În ce constã amenda si cum se stabileste? Pot sã constate contraventii ofiterii si subofiterii de politie, deDestinatia sumelor încasate exemplu, în ceea ce priveste apãrarea ordinii publice, circulatia rutierã,Consecintele neplãtii amenzii regimul constructiilor, comertul, vânãtoarea, pescuitul si în alte domeniiÎn ce constã si cine stabileste sanctiunea prestãrii unei activitãti de activitate stabilite prin lege sau prin hotãrârile Guvernului.

în folosul comunitãtii? Prin normele juridice pot fi stabilite si alte persoane care au dreptulCine stabileste activitãtile? sã constate contraventii, de exemplu, în domeniul sanitar, financiar,Ce se întâmplã când contravenientul pierde capacitatea de muncã forestier, al exploatãrii apelor, al transportului pe cãile ferate etc.

La cererea agentului constatator, contravenientul este obligat sãsau nu-si îndeplineste obligatiile?prezinte actul de identitate (cartea de identitate, adeverinta de identitate,Ce bunuri se confiscã?pasaportul, dupã caz), precum si orice act din care sã rezulte locul deCe se poate face cu bunurile confiscate?muncã. În caz de refuz, se poate face apel la organele de politie pentruSituatia bunurilor când agentul constatator poate si când nu poatelegitimarea persoanei în cauzã. sã aplice sanctiunea principalã

Într-o astfel de situatie, organul de politie poate considera refuzulCe contine procesul-verbal privind bunurile confiscate? de a prezenta actul de identitate sau de a da relatii pentru stabilireaCe mãsuri trebuie sã ia agentul constatator?identitãtii sale de cãtre fãptuitor ca o contraventie distinctã, potrivit art.Cine valorificã bunurile confiscate?2, pct. 25 din Legea nr. 61/1991. Pentru stabilirea identitãtii fãptuitorului,Cum se face valorificarea bunurilor? explicatiile sale verbale pot fi verificate pe baza relatiilor de la persoaneleTransmiterea bunurilor cu titlu gratuit care îl cunosc sau pe baza relatiilor telefonice de la locul de muncã alCine poate stabili contraventii si în ce domenii? fãptuitorului. Când identitatea fãptuitorului nu poate fi stabilitã si existãCe trebuie sã cuprindã actul de stabilire a contraventiei? temeri de disparitie a acestuia, organul de politie poate lua mãsuraCând întrã în vigoare actul de stabilire a contraventiei? conducerii de îndatã a contravenientului înaintea instantei de judecatã sia retinerii acestuia, pe baza unui proces-verbal, pe o duratã de cel mult24 de ore.

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, art. 15. 68


Apoi, este încheiat un proces-verbal, care trebuie sã cuprindã: de luare la cunostintã. Acestia se vor obliga ca, pe viitor, sã manifestenumele, prenumele si calitatea celui care îl întocmeste si institutia mai multã grijã privind supravegherea minorului, în asa fel încât acesta

din care face parte; sã nu mai sãvârseascã fapte antisociale. data si locul întocmirii procesului-verbal; De asemenea, pot fi sesizate, dupã caz, comisia de ocrotire a

minorilor, institutia de învãtãmânt etc., în scopul de a desfãsura o mainumele, prenumele, domiciliul, ocupatia si locul de muncã alcontravenientului, inclusiv codul numeric personal; eficientã activitate educativã în rândul minorilor, spre a-i determina sã

nu mai încalce legea.descrierea faptei; indicarea locului, a datei si a orei când a fost sãvârsitã fapta; În situatia în care contravenientul este persoanã juridicã, în

procesul-verbal se fac mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numãruleventualele pagube produse prin sãvârsirea contraventiei, precumde înmatriculare în registrul comertului si codul fiscal al acesteia, precumsi indicarea societãtii de asigurãri în cazul unui accident de circulatie;si datele de identificare a persoanei care o reprezintã.dacã sunt bunuri supuse confiscãrii;

În momentul încheierii procesului-verbal, agentul constatator esteindicarea actului normativ care stabileste contraventia. obligat sã aducã la cunostinta contravenientului dreptul de a faceDe regulã, în procesul-verbal se face mentiunea dacã fãptuitorulobiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile suntacceptã si se obligã sã achite, în termen de 48 de ore, jumãtate din minimulconsemnate distinct în procesul-verbal la rubrica Alte mentiuni , subamenzii prevãzute de actul normativ care stabileste acea contraventie.sanctiunea nulitãtii procesului-verbal. La cererea contravenientului, în procesul-verbal sunt mentionate si

Dacã o persoanã sãvârseste mai multe contraventii constatate înobiectiile acestuia. acelasi timp, de cãtre acelasi agent constatator, se încheie un singurProcesul-verbal este semnat de cãtre agentul constatator si deproces-verbal.contravenient pe fiecare paginã.

Nu se încheie proces-verbal: În cazul în care contravenientul nu este de fatã, refuzã sã semneze1) dacã fãptuitorul este un minor sub 14 ani;sau nu poate sã semneze, agentul constatator va face mentiune despre2) dacã se achitã pe loc jumãtate din minimul amenzii;aceasta în procesul-verbal, împrejurare care trebuie confirmatã de cel3) dacã sanctiunea este avertismentul. putin un martor, specificându-se, în procesul-verbal, numele, prenumele,Se va încheia totusi proces-verbal si în aceste cazuri, dacã s-a produsdomiciliul si actul de identitate al martorului. În acest caz, procesul-verbal

o pagubã materialã prin sãvârsirea contraventiei sau existã bunuri supuseva fi semnat si de martor. confiscãrii.Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.

De la regula potrivit cãreia se acordã posibilitatea de a se achitaDacã nu sunt nici martori, se va semnala aceasta în procesul-verbal,jumãtate din minimul amenzii pot exista si exceptii, derogãri, dar acesteacare va fi semnat numai de cãtre agentul constatator. trebuie sã fie prevãzute în mod expres de lege. În situatia în care contravenientul este un minor de peste 14 ani, se

Astfel, în domeniul evaziunii fiscale nu se aplicã aceastã regulã, devor mentiona, pe lângã datele cu privire la minor, numele si domiciliulunde rezultã cã, în domeniul respectiv, amenda trebuie achitatã integral.pãrintilor sau ale tutorelui. 69

Procesul-verbal, în acest caz, este adus la cunostinta pãrintilor, atutorelui sau a reprezentantului legal al minorului, care trebuie sã semneze Legea nr. 87/1994, pentru combaterea evaziunii fiscale, art. 22.69


De asemenea, Legea nr. 61/1991 prevede cã dispozitiile sale se Cu privire la obligatia comunicãrii, legea-cadru face distinctie desituatii, dupã cum agentul constatator are sau nu competenta sã aplice sicompleteazã cu prevederile Ordonantei nr. 2/2001, cu exceptia acelorsanctiunile respective si dupã cum persoana sanctionatã este sau nuprevederi care prevãd posibilitatea de a se plãti jumãtate din minimulprezentã la întocmirea procesulul-verbal. amenzii.70

În situatia în care agentul constatator aplicã sanctiunea si contra-Pentru aceeasi faptã nu se pot aplica douã sau mai multe sanctiuni venientul este de fatã, ipoteza tipicã, copia procesului-verbal si (dacã s-aprincipale, repetate. stabilit si despãgubirea unei pagube) înstiintarea de platã se înmâneazãÎn cazul militarilor în termen si al elevilor scolilor militare, fatã de contravenientului, fãcându-se mentiunea în acest sens în procesul-verbal.

acestia nu se aplicã sanctiunea contraventionalã. Când sãvârsesc o Contravenientul va semna de primire. La fel se procedeazã si cu celelaltecontraventie, procesul-verbal de constatare a acesteia este trimis persoane cãrora trebuie sã li se comunice procesul-verbal, dacã sunt decomandantului unitãtii militare din care fac parte, spre a li se aplica fatã, de pildã, partea vãtãmatã. prevederile regulamentelor militare. În ipoteza în care contravenientul nu este prezent sau, desi

prezent, refuzã sã semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia,Pentru militarii activi, se întocmeste procesul-verbal de constatareprecum si a înstiintãrii de platã se fac de cãtre agentul constatator,a contraventiei, potrivit regulilor generale, cu exceptia contraventiilorîn termen de cel mult o lunã de la data încheierii, conform art. 26prevãzute de Legea nr. 61/1991, când se va proceda ca în cazul militarilordin ordonanta nr. 2/2001.în termen. Operatiunea comunicãrii se face prin postã, cu aviz de primire.În general, cel care constatã contraventia aplicã, totodatã, si Când agentul constatator dispune confiscarea unor lucruri, în cazul

sanctiunea contraventionalã. În cazul în care agentul constatator nu are în care are dreptul de a aplica sanctiuni, ori le ridicã în vederea confiscãrii,si dreptul de sanctionare, procesul-verbal este înaintat organului atunci când sanctiunea este aplicatã de altã persoanã, trebuie sã descriecompetent sã aplice sanctiuni. acele lucruri: forma, mãrimea, culoarea, greutatea, alte caracteristici

Dacã agentul constatator apreciazã cã fapta prezintã gravitatea unei necesare identificãrii lor. Totodatã, trebuie sã mentioneze cui apartin,infractiuni, va sesiza organul de politie si procurorul. precum si ce anume mãsuri au fost luate. De exemplu, valorificarea lor,

dacã suni bunuri perisabile, sau conservarea lor în vederea predãrii lorProcesul-verbal se comunicã în copie de cãtre organul care a aplicatpersoanelor cãrora le apartin, dacã acele bunuri nu sunt susceptibile desanctiunea contravenientului, pãrtii vãtãmate si persoanei cãreia îi apartinconfiscare, deci nu trec în proprietatea statului. În aceastã situatie, precumbunurile confiscate, în termen de cel mult o lunã de la data aplicãriisi dacã sunt bunuri supuse confiscãrii sau când au fost produse pagubesanctiunii. materiale unei terte persoane, se întocmeste un al treilea exemplar dinÎn cazul în care sanctiunea constã în amendã, ca si atunci când s-au procesul-verbal, care va fi trimis acelor persoane, dacã bunurile confiscate

stabilit despãgubiri, odatã cu procesul-verbal se comunicã si înstiintarea nu apartin contravenientului.de platã, care prevede obligatia de a achita sumele respective în termen Procesul-verbal este nul în cazul în care nu cuprinde numele side 15 zile, în caz contrar urmând sã se treacã la executare silitã. prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice, denumirea

si sediul acesteia, numele, prenumele si calitatea agentului constatator,fapta sãvârsitã, data sãvârsirii faptei, semnãtura agentului constatator.Legea nr. 61/1991, art. 18. 70


Nulitatea procesului-verbal se poate constata si din oficiu, fãrã a La intrarea în România a cetãtenilor strãini, ori a cetãtenilor românimai fi necesarã plângerea contravenientului. cu domiciliul în strãinãtate, organele politiei de frontierã de la punctele

Cu toate cã si celelalte mentiuni din procesul-verbal sunt obligatorii, de control pentru trecerea frontierei de stat a României vor elibera acestoraabsenta acestora nu antreneazã nulitatea procesului-verbal. tichete de înscriere a contraventiilor.

Dupã întocmirea procesului-verbal, nu se admit corecturi, sub forma În cazul contravenientilor cetãteni strãini sau cetãteni români cuunor adãugiri sau stersãturi ori modificãri. domiciliul în strãinãtate, în procesul-verbal vor fi cuprinse urmãtoarele

Dacã se strecoarã unele erori, procesul-verbal trebuie anulat si date de identificare a acestora: întocmit un alt proces-verbal corect. numele si prenumele contravenientului; Orice documente în legãturã cu contraventia vor fi anexate la seria si numãrul pasaportului;procesul-verbal. statul emitent al pasaportului;În cazul în care contravenientul nu cunoaste limba românã, agentuldata eliberãrii pasaportului;constatator are obligatia de a asigura un interpret, aceastã situatie fiindseria si numãrul tichetului de înscriere a contraventiilor.consemnatã în procesul-verbal, mentionându-se numele si prenumeleLa iesirea din tarã a cetãtenilor strãini sau a cetãtenilor români cuinterpretului, precum si alte date necesare identificãrii acestuia.

domiciliul în strãinãtate, organele politiei de frontierã de la punctele deProcesul-verbal face dovadã deplinã cu privire la sãvârsireacontrol pentru trecerea frontierei de stat a României vor solicita acestoracontraventiei, pânã la proba contrarã. Asa încât, contravenientului îi revine

sarcina de a dovedi cã procesul-verbal nu corespunde cu situatia de fapt tichetul de înscriere a contraventiilor si, dupã caz, dovada cã au plãtitconstatatã în acel proces-verbal, aducând, în acest scop, probele necesare amenda contraventionalã.spre a combate procesul-verbal în cauzã.

4.11. Aplicarea sanctiunii contraventionale Procesele-verbale de constatare a contraventiilor, întocmite deorganele de politie, se înregistreazã, în termen de cel mult 15 zile de la În general, agentul constatator aplicã si sanctiunea. În cazul în caredata întocmirii, în Registrul pentru evidenta proceselor-verbale de nu are acest drept, va înainta procesul-verbal celui abilitat prin lege sãconstatare a contraventiilor . În acest registru nu se admit modificãri, de aplice sanctiunea contraventionalã. In acest scop, cel care aplicãexemplu, stersãturi, este interzisa ruperea filelor etc. sanctiunea va pune o rezolutie pe procesul-verbal.

În cazul în care se scriu gresit unele cuvinte, acestea se anuleazã cu Copii de pe procesul-verbal se comunicã contravenientului, pãrtiio linie orizontalã, sub ele fiind scris cuvântul corect. vãtãmate si persoanei cãreia îi apartin bunurile confiscate, într-un termenDupã originalul procesului-verbal si al înstiintãrii de platã se fac de cel mult o lunã de la data aplicãrii sanctiunii. copii, care se trimit contravenientului, persoanei vãtãmate sau celei cãreia Când sanctiunea este amenda sau în cazul în care contravenientulîi apartin lucrurile care au fost confiscate.

este obligat la plata de despãgubiri, odatã cu procesul-verbal i se vaOrganul care a constatat contraventia trimite procesul-verbal decomunica si înstiintarea de platã, în care se va mentiona cã, în cazulconstatare a contraventiei organului financiar din localitatea undeneachitãrii amenzii în termen de cel mult 15 zile de la data comunicãrii,contravenientul îsi are domiciliul sau sediul, însotit de o adresã. se va proceda la executarea silitã. Numãrul de expediere al adresei este cel de înregistrare a pro-

Sanctiunea se aplicã în limitele prevãzute de actul normativ. Eacesului-verbal de contraventie, în Registrul de evidentã a proce-trebuie sã fie proportionalã cu gradul de pericol social al faptei sãvârsite.selor-verbale de contraventie .


Pentru ca sanctiunea contraventionalã sã poatã fi individualizatã în În afarã de agentul constatator, pot sã aplice sanctiuni contra-raport cu gravitatea pericolului social produs prin sãvârsirea contraventiei, ventionale si alte organe.este necesarã luarea în considerare a mai multor criterii. De exemplu, potrivit art. 24 al Legii nr. 50/1991, privind regimul

1) Împrejurãrile în care a fost sãvârsitã contraventia, modul si juridic al constructiilor, contraventiile prevãzute de aceastã lege suntmijloacele de sãvârsire a acesteia, scopul urmãrit, urmarea produsã, care constatate de cãtre organele de control din cadrul consiliilor judetene sipot sã agraveze sau sã atenueze sanctiunea.al consiliilor locale în ceea ce priveste contraventiile sãvârsite în razaAstfel, se va tine seama dacã fapta a fost sãvârsitã de o persoanã sauunitãtilor administrativ-teritoriale. de mai multe persoane, dacã la sãvârsirea faptei au fost atrasi minori,

Pentru aplicarea sanctiunii, procesele-verbale de constatare adacã fapta a fost sãvârsitã ziua sau noaptea etc. 2) Starea materialã a fãptuitorului, precum si alte date privind contraventiei se înainteazã sefului compartimentului de urbanism din

persoana acestuia, de exemplu, nivelul pregãtirii, de culturã, mediul social cadrul consiliilor judetene si al consiliilor locale, presedinteluidin care provine, profesia, locul de muncã etc. Este un criteriu cu relevantã consiliului judetean sau primarului, dupã caz. Sanctiunea poate firelativã în aprecierea sanctiunii, deoarece este extrem de greu sã se aplicatã si de personalul organului central de specialitate pentrucerceteze aceste aspecte privind pe contravenient. urbanism si amenajarea teritoriului, împuternicit de conducerea3) Atitudinea fãptuitorului fatã de contraventia pe care a sãvârsit-o

acestuia sã aplice sanctiuni contraventionale pe întregul teritoriu alse ia în considerare la stabilirea sanctiunii. tãrii.Astfel, se ia în considerare dacã fãptuitorul a depus stãruintã pentru

Potrivit art. 185 din Codul vamal, contraventiile vamale sãvârsite înînlãturarea consecintelor faptei sale, dacã îsi recunoaste greseala si regretãsãvârsirea abaterii, elemente care pot sã ducã la concluzia cã, în viitor, incintele vamale si în locurile unde se desfãsoarã operatiuni subacesta nu va mai încãlca legea, asa încât sanctiunea va fi diminuatã, supraveghere vamalã sunt constatate si sanctiunea este aplicatã de cãtrepânã la limita minimã. Dacã, dimpotrivã, are o atitudine sfidãtoare fatã autoritatea vamalã.de agentul constatator, poate chiar violentã, o asemenea atitudine poate În cazul în care contraventiile vamale sunt constatate de organele desã aibã ca efect o agravare a sanctiunii. politie sau de alte organe cu atributii de control, în alte locuri decâtÎn ceea ce priveste individualizarea sanctiunii, se va tine seama si

incintele vamale, acestea au obligatia de a prezenta de îndatã actelede vârsta fãptuitorului, în functie de care sanctiunea se va aplica, nu seconstatatoare la autoritatea vamalã cea mai apropiatã, împreunã cuva aplica ori se va aplica într-o formã diminuatã. bunurile care fac obiectul contraventiei. În legãturã cu aceasta, Legea nr. 52/1994, în art. 107, prevede cã la

aplicarea sanctiunii contraventionale se va tine seama de circumstantele Dacã agentul constatator apreciazã cã sanctiunea amenzii estepersonale si reale ale sãvârsirii faptei, precum si de conduita contra- neîndestulãtoare, trimite în cel mult 48 de ore judecãtoriei în a cãrei razãvenientului. teritorialã a fost sãvârsitã contraventia procesul-verbal de constatare, iar

În cazul în care prin actul normativ nu se prevede altfel, agentul dacã agentul constatator face parte din aparatul consiliului judetean sauconstatator, prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, aplicã si al consiliului local, procesul-verbal este trimis celui mai apropiat organsanctiunea. 71

de politie.72

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, art. 21; Legea nr. 18/1991, art. 91;71

Legea nr. 61/1991, art. 7 etc. Legea nr. 61/1991, art. 10 si 11.72


Persoana împuternicitã sã aplice sanctiunea dispune si confiscarea Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 debunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii. ore de la data încheierii procesului-verbal jumãtate din minimul amenzii

În cazul în care bunurile nu se gãsesc, contravenientul este obligat prevãzute în actul normativ, agentul constatator fãcând mentiune desprela plata contravalorii lor în lei. aceastã posibilitate în procesul-verbal. În actul normativ de stabilire a

Agentul constatator are obligatia sã stabileascã cine este proprietarul contraventiilor aceastã posibilitate trebuie mentionatã în mod expres.bunurilor confiscate si, dacã acestea apartin unei alte persoane decât Plata amenzii se face la Casa de Economii si Consemnatiuni sau lacontravenientul, în procesul-verbal se vor mentiona, dacã este posibil, trezoreria finantelor publice, iar o copie de pe chitantã se predã de cãtredatele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru contravenient agentului constatator sau se trimite prin postã organuluicare identificarea nu a fost posibilã. din care acesta face parte, în termen de 48 de ore.Procesul-verbal se va înmâna sau, dupã caz, se va comunica, în copie, În cazul în care contravenientul a achitat jumãtate din minimulcontravenientului si, dacã este cazul, pãrtii vãtãmate si proprietarului

amenzii prevãzute în actul normativ pentru fapta sãvârsitã, orice urmãrirebunurilor confiscate. înceteazã.Comunicarea se face de cãtre organul care a aplicat sanctiunea, în

Dacã persoana împuternicitã sã aplice sanctiunea apreciazã cã faptatermen de cel mult o lunã de la data aplicãrii acesteia. a fost sãvârsitã în astfel de conditii încât, potrivit legii penale, constituieÎn situatia în care contravenientul a fost sanctionat cu amendã,infractiune, sesizeazã organul de urmãrire penalã competent.precum si dacã a fost obligat la despãgubiri, odatã cu procesul-verbal

În cazul în care fapta a fost urmãritã initial ca infractiune si,acestuia i se va comunica si înstiintarea de platã. În înstiintarea de platãse va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitãrii amenzii si, ulterior, s-a stabilit de cãtre procuror sau de cãtre instanta de judecatãdupã caz, a despãgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz cã ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau decontrar urmând sã se procedeze la executarea silitã. constatare a faptei, împreunã cu o copie dupã rezolutia, ordonanta

Dacã agentul constatator aplicã si sanctiunea, iar contravenientul sau, dupã caz, dupã hotãrârea judecãtoreascã, se trimite de îndatãeste prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta si organului în drept sã constate contraventia, pentru a lua mãsurileînstiintarea de platã se înmâneazã contravenientului, fãcându-se mentiune prevãzute de lege în acel caz. în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire. Termenul de prescriptie pentru aplicarea sanctiunii, într-o astfel deLa fel se va proceda si fatã de celelalte persoane cãrora trebuie sã li se situatie, curge de la data sesizãrii organului în drept sã aplice sanctiunea.comunice copia de pe procesul-verbal, dacã sunt prezente la încheierea Si în cazul în care fapta a fost socotitã infractiune, este necesar caacestuia. organul de cercetare penalã sau instanta judecãtoreascã sã fi fost sesizateÎn cazul în care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent,

înãuntrul termenului de prescriptie a sanctiunii contraventionale, întrucât,refuzã sã semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si adacã sesizarea s-a fãcut dupã acest termen, sanctiunea contraventionalãînstiintãrii de platã, se face de cãtre agentul constatator în termen de celnu se mai poate aplica, dacã fapta, în final, este consideratã contraventiemult o lunã de la data încheierii. si nu infractiune.Comunicarea procesului-verbal si a înstiintãrii de platã se face prin

Prescriptia este o cauzã care înlãturã numai rãspunderea contra-postã, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediulventionalã, deci aplicarea sau executarea, dupã caz, a sanctiunilor con-contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneazã într-un

proces-verbal semnat de cel putin un martor. traventionale.


Împlinirea termenelor de prescriptie nu împiedicã însã efectele O problemã asupra cãreia legea ar trebui sã continã prevederi clare,precise, se referã la asa-numitele contraventii continue .contraventiei în ceea ce priveste urmãrirea despãgubirilor si mãsura 73

În Ordonanta nr. 2/2001 se prevede cã Contraventia este continuãconfiscãrii. Deci, urmãrirea despãgubirilor si mãsura confiscãrii se potîn situatia în care încãlcarea obligatiei legale dureazã în timp . Delua si dupã împlinirea termenului de prescriptie a rãspunderii contra-asemenea, se prevede cã termenul de prescriptie curge de la dataventionale.constatãrii faptei (art. 13).Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie în termen

Nu se face însã nici o precizare cu privire la data constatãrii fapteide 6 luni de la data sãvârsirii faptei. (s.n.). Care este aceastã datã?În cazul contraventiilor continue termenul de 6 luni curge de la data

De exemplu, când s-a fãcut o constructie fãrã autorizatie, cel care aconstatãrii faptei. Contraventia este continuã în situatia în care încãlcareasãvârsit aceastã faptã se aflã în stare contraventionalã numai în momentulobligatiei legale dureazã în timp.când a început sau a terminat constructia sau si pe tot timpul cât aceastãCând fapta a fost urmãritã ca infractiune si ulterior s-a stabilit constructie existã?cã ea constituie contraventie, prescriptia aplicãrii sanctiunii nu curge Potrivit Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executãrii construc-

pe tot timpul în care cauza s-a aflat în fata organelor de cercetare tiilor, dreptul de a constata contraventiile si de a aplica amenzile sesau de urmãrire penalã ori în fata instantei de judecatã, dacã sesizarea prescrie în termen de 2 ani de la data sãvârsirii faptei.s-a fãcut înãuntrul termenului de 6 luni. Prescriptia opereazã totusi Or, termenul de data sãvârsirii faptei este cu totul imprecis,dacã sanctiunea nu a fost aplicatã în termen de un an de la data deoarece o constructie poate fi începutã la o anumitã datã si finalizatã lasãvârsirii, respectiv constatãrii faptei, dacã prin lege nu se dispune o datã destul de îndepãrtatã, depãsind poate termenul de 2 ani.altfel. Întrucât practica instantelor judecãtoresti în aceastã problemã nu a

Prin legi speciale pot fi prevãzute si alte termene de prescriptie pentru fost constantã, solutiile pronuntate de cãtre instante fiind diferite, Curteaaplicarea sanctiunilor contraventionale. Supremã de Justitie a adoptat o decizie, obligatorie pentru toate instantele,

Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie dacã în care se precizeazã cã termenul de 2 ani, în cadrul cãruia se poateconstata contraventia si aplica sanctiunea, începe sã curgã:procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat

1) în cazul constructiilor în curs de executare, de la data constatãriicontravenientului în termen de o lunã de la data aplicãrii sanctiunii.contraventiei;Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie în termen

2) în cazul constructiilor finalizate, de la data terminãriide 2 ani de la data aplicãrii.constructiei. 74Potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

(art. 56, pct. 3), aplicarea sanctiunii contraventionale privind protejareaÎn aceastã problema v. si Al. Negoitã, op. cit., p. 294-295; 4ALEIJ=_românã73monumentelor istorice se prescrie în termen de 3 ani de la data sãvârsirii

de drept, nr. 6/1993, p. 176-177; Decizia de îndrumare nr. 385/1971 a Tribunaluluicontraventiei. Suprem, Sectia civilã; L. Groza, Gh. Pãrãusanu, Reglementarea sanctionãriiCând fapta se consumã printr-o simplã actiune sau inactiune, precis contraventiilor, op. cit., p. 59.

determinatã în timp, de exemplu 5 iulie 1995, termenul de prescriptie Curtea Supremã de Justitie, Sectiile unite, Decizia nr. VII din 2 noiembrie74

începe sã se calculeze de la acea datã. 2000.


Dupã pãrerea noastrã, solutia Curtii Supreme de Justitie este celelalte persoane citate, dacã acestia s-au prezentat, administreazã oricediscutabilã, în ceea ce priveste momentul din care începe termenul alte probe prevãzute de lege, necesare în vederea verificãrii legalitãtii side prescriptie a dreptului de a constata contraventia si a aplica temeiniciei procesului-verbal, si hotãrãste asupra sanctiunii, despãgubiriisanctiunea. stabilite, precum si asupra mãsurii confiscãrii.

În opinia noastrã, indiferent de stadiul executãrii constructiei, întrucât Hotãrârea judecãtoreascã prin care s-a solutionat plângerea poate fiilegalitatea se mentine, ar trebui sã existe un singur moment, si anume atacatã cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Motivareadata la care a fost constatatã contraventia. Din acest moment urmeazã sã recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oralse prescrie dreptul de a aplica sanctiunea. în fata instantei. Recursul suspendã executarea hotãrârii.

Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare si sanctionare4.12. Cãile de ataca contraventiilor se solutioneazã cu precãdere. Împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de

Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare si sanctionareaplicare a sanctiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de laa contraventiei, recursul formulat împotriva hotãrârii judecãtoresti prindata înmânãrii sau comunicãrii acestuia.care s-a solutionat plângerea, precum si orice alte cereri incidente suntPartea vãtãmatã poate face plângere numai în ceea ce privestescutite de taxa judiciarã de timbru. despãgubirea, iar cel cãruia îi apartin bunurile confiscate, altul decât

contravenientul, numai în ceea ce priveste mãsura confiscãrii. Regula potrivit cãreia instanta judecãtoreascã în a cãrei razãPlângerea însotitã de copia dupã procesul-verbal de constatare a teritorialã a fost sãvârsitã contraventia este competentã sã solutioneze

contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei poateacesta fiind obligat sã o primeascã si sã înmâneze depunãtorului o dovadã comporta si unele exceptii. De exemplu, art. 9 din Hotãrârea Guvernuluiîn acest sens. nr. 417 bis din 17 august 1993, privind înfiintarea, organizarea si

Plângerea împreunã cu dosarul cauzei se trimit de îndatã judecãtoriei functionarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, prevedea cã,în a cãrei circumscriptie a fost sãvârsitã contraventia. în cazul contraventiilor la care se aplicau amenzi pânã la 300.000 lei,

Plângerea suspendã executarea. Plângerea persoanelor vãtãmate si plângerea era solutionatã de presedintele Agentiei pentru Resursea celor cãrora le apartin bunurile confiscate suspendã executarea numai Minerale, iar când amenda era de peste 300.000 lei, plângerea eraîn ceea ce priveste despãgubirea sau, dupã caz, mãsura confiscãrii. solutionatã de instanta în a cãrei razã teritorialã fusese sãvârsitãJudecãtoria va fixa termen de judecatã, care nu va depãsi 30 de zile,

contraventia.si va dispune citarea contravenientului sau, dupã caz, a persoanei care aDerogãrile de la competenta generalã a instantelor judecãtorestifãcut plângerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati

privind solutionarea plângerilor în materie contraventionalã se pot stabiliîn procesul-verbal sau în plângere, precum si a oricãror alte persoane înnumai prin legi speciale.mãsurã sã contribuie la rezolvarea temeinicã a cauzei.

Plângerea se considerã legal introdusã dacã a fost fãcutã în termen,În cazul în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident dela oricare dintre organele cãrora, potrivit actelor normative, le revinecirculatie, judecãtoria va cita si societatea de asigurãri mentionatã încompetenta de solutionare cu privire la unele dintre contraventiileprocesul-verbal de constatare a contraventiei.constatate în procesul-verbal (Decizia Plenului Tribunalului Suprem nr.Instanta competentã sã solutioneze plângerea, dupã ce verificã dacã

aceasta a fost introdusã în termen, ascultã pe cel care a fãcut-o si pe 11/1973).


Evident, în cazul în care prin acte normative speciale se prevede cã, Recursul poate fi introdus de contravenient, organul care a aplicatsanctiunea, precum si partea vãtãmatã sau persoana cãreia îi apartinpentru anumite contraventii, plângerea este solutionatã si de alte organe,bunurile confiscate, dar numai în ceea ce priveste despãgubirile sau, dupãsi nu de cãtre instanta judecãtoreascã în a cãrei razã teritorialã a fostcaz, bunurile confiscate.sãvârsitã contraventia.

Recursul se judecã de cãtre Curtea de apel în a cãrui razã teritorialãDupã cum am arãtat mai înainte, introducerea plângerii suspendãse aflã judecãtoria a cãrei hotãrâre este atacatã. 76executarea sanctiunii contraventionale.

Cererea de recurs se depune la judecãtoria respectivã. 77Suspendarea executãrii are loc de drept, în temeiul legii, fãrã sãRecursul se motiveazã prin cererea de recurs sau, în cadrul termenuluifie nevoie de o solicitare în acest sens din partea persoanei interesate. de recurs, cu arãtarea motivelor de casare si dovezile prin care se sustinSimpla înregistrare a plângerii în termenul legal opreste recurgerea aceste motive.78

la executarea silitã a sanctiunii contraventionale. Dacã executarea a Recursul se judecã dupã regulile de procedurã, solutia fiindfost declansatã, ea va fi sistatã pe calea contestatiei la executare. respingerea acestuia ori casarea hotãrârii cu retinere sau cu trimitere. 79

Competenta exclusivã a instantelor judecãtoresti de a solutiona În art. 47 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, privind stabilirea siplângerile în materie contraventionalã este prevãzutã si de alte acte sanctionarea contraventiilor, se prevede cã dispozitiile acesteia senormative. 75 întregesc cu cele ale Codului de procedurã civilã, care se aplicã în mod

În solutionarea plângerii, instanta judecãtoreascã poate pronunta corespunzãtor, de exemplu, cele privind modul în care se calculeazãurmãtoarele solutii: termenele.

Interventia normelor de procedurã civilã în ceea ce priveste1) respingerea plângerii, cu mentinerea sanctiunii, dacã plângerearãspunderea contraventionalã se explicã prin aceea cã, desi este oeste neîntemeiatã sau tardivã; reglementare-cadru, ordonanta respectivã nu poate sã rãspundã la2) admiterea plângerii, cu desfiintarea sanctiunii, a despãgubirilormultitudinea si complexitatea actelor procedurale care intervin dinsau a mãsurilor de confiscare, în cazul în care procesul-verbal semomentul sãvârsirii faptei contraventionale si pânã în momentuldovedeste a fi ilegal; executãrii sanctiunii.3) admiterea în parte a plângerii, cu reducerea amenzii; De aceea, o asemenea prevedere de întregire, de completare a

4) admiterea plângerii si anularea procesului-verbal pentru vicii de dispozitiilor din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 este fireascã si impusãformã, de exemplu, absenta semnãturii agentului constatator. de consideratii care privesc înlãturarea oricãror lacune ale reglementãrilor

Hotãrârea judecãtoreascã prin care a fost solutionatã plângerea juridice în materie, precum si în activitatea practicã de constatare aîmpotriva unui act de aplicare a unei sanctiuni contraventionale poate fi contraventiilor, de aplicare a sanctiunilor contraventionale si deatacat atât cu recurs (cale ordinarã de atac), cât si cu cãile extraordinare solutionare a litigiilor în legãturã cu acestea. de atac.

Codul de procedurã civilã, art. 2.76

V. Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (art. 21); Legea Idem, art. 302.7775

nr. 98/1994 privind contraventiile la normele legale de igienã si sãnãtate publicã Idem, art. 304.78

(art. 40). Idem, art. 316 si 312.79


4.13. Executarea sanctiunilor contraventionale RecapitulareConstatarea contraventiei prin proces-verbal Procesul-verbal neatacat în termenul prevãzut de lege, precum si

hotãrârea judecãtoreascã irevocabilã prin care s-a solutionat plângerea, Pot sã constate primariiconstituie titlu executoriu, fãrã vreo altã formalitate. contraventii presedintii consiliilor judetene

Avertismentul se adreseazã oral atunci când contravenientul este persoanele primariprezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicatã de agentul desemnate de presedintii consiliilorconstatator. judetene

În celelalte cazuri avertismentul se socoteste executat prin comu- în domeniul ordinii publicenicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu rezolutia comertuluicorespunzãtoare. folosirii drumurilor

Dacã sanctiunea a fost aplicatã de instantã prin înlocuirea amenzii lucrãrilor edilitarecontraventionale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin transportului în comunîncunostintare scrisã. salubritãtii etc.

Punerea în executare a sanctiunii amenzii contraventionale se facePot sã constate contraventii ordinea publicã astfel: ofiterii si subofiterii de politie circulatia rutierã a) de cãtre organul din care face parte agentul constatator, ori de

regimul constructiilorcâte ori nu se exercitã calea de atac împotriva procesului-verbal decomertulconstatare a contraventiei în termenul prevãzut de lege; vânãtoareab) de cãtre instanta judecãtoreascã, în celelalte cazuri. pescuitul etc.În vederea executãrii amenzii, organele prevãzute mai sus vor

comunica din oficiu organelor de specialitate ale directiilor generale ale Pot sã constate contraventii domeniul sanitar finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si alte persoane special desemnate domeniul financiarunitãtilor subordonate acestora, în a cãror razã teritorialã domiciliazã domeniul forestiersau îsi are sediul contravenientul, procesul-verbal de constatare si al exploatãrii apelor etc.sanctionare a contraventiei sau, dupã caz, dispozitivul hotãrârii judecã-

La cererea contravenientul obligat sã se legitimezetoresti prin care s-a solutionat plângerea. agentului refuzul se sanctioneazãExecutarea se face în conditiile prevãzute de dispozitiile legaleconstatator relatii de la orice persoanã care îl cunoasteprivind executarea silitã a creantelor bugetare.

risc de disparitie condus imediat la instantãExecutarea silitã se efectueazã asupra veniturilor sau a bunurilorcontravenientului. Cuprinsul numele, prenumele si calitatea celui care îl întocmeste

Împotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, procesului- data si locul întocmirii în conditiile legii. verbal numele, prenumele, domiciliul si ocupatia

Confiscarea se aduce la îndeplinire de organul care a dispus aceastã fãptuitorului mãsurã, în conditiile legii. descrierea faptei


Procesul-verbal contravenientului Cuprinsul indicarea locului, a datei si orei de sãvârsire se comunicã persoanei vãtãmateprocesului- eventualele pagube

persoanei cãreia îi apartin bunurile confiscateverbal dacã sunt bunuri confiscate se descriu în detaliuîn caz de amendã si înstiintarea de platãindicarea actului normativ care stabileste contraventiacomunicarea se face direct, dacã suntobiectiile contravenientului la cererea acestuia prezenti

semnãtura agentului constatator pe fiecare prin postã, în celcontravenientului paginã mult o lunã

în caz de refuz sã semneze va semna un martorProcesul-verbal numele, prenumele si calitatea agentuluidacã nu existã martor se face mentiune în este nul când numele si prenumele contravenientuluiprocesul-verbal nu cuprinde denumirea si sediul persoanei juridice

fapta sãvârsitã si data acesteiaContravenientul numele si domiciliul pãrintilorsemnãtura agentului constatatorminor tutorelui

Procesul-verbal dovadã deplinã se aduce la cunostinta acestora contravenientul obligatia sã-1 combatã cu probesesizarea comisiei de ocrotire a minorilor si a

institutiei de învãtãmânt Cetãtenii strãini tichete de înscriere a contraventiilorromâni cu la intrarea în tarã

Nu se încheie fãptuitorul minor sub 14 ani domiciliul la iesirea din tarã organele deproces-verbal se achitã pe loc jumãtate din amendã în strãinãtate frontierã verificã tichetul

sanctiunea este avertismentul Aplicarea agentul constatatorsanctiunii alt organ competent Procesul-verbal se încheie s-au produs pagube contraventionale comunicarea procesului-verbal si a înstiintãriiobligatoriu sunt bunuri supuse confiscãrii

de platãMilitarii activi si cei în termen nu se aplicã sanctiuni în limitele prevãzute de actul normativ în

raport cu gradul de pericolElevii scolilor militare procesul-verbal se trimite uni- tãtii militare pentru aplicarea Individualizarea împrejurãrile sãvârsirii fapteiregulamentelor militare sanctiunii date privind pe stare materialã

contraventionale fãptuitor profesie Agentul constatator în general aplicã si sanctiunea mediul social etc.

dacã nu, trimite procesul-verbal organului atitudinea sa fatã de faptã regretãcompetent sã aplice sanctiunea recunoastedacã apreciazã cã fapta este infractiune, greseala etc.sesizeazã organul de politie si procurorul vârsta fãptuitorului


Alte disciplina în presedintele consiliului dupã Judecãtoria competentã în a cãrei razã s-a sãvârsit contraventiaorgane constructii judetean caz

Solutiile instantei respinge plângereaprimaruladmite plângerea în parteseful compartimentului urbanismanuleazã procesul-verbalcontraventiile vamale autoritatea vamalã

instanta judecãtoreascã prestarea unei activitãti Hotãrârea în 15 zile de la comunicareîn folosul comunitãtii atacatã introdus de contravenient

cu recurs organul care a aplicat sancti- Plata amenzii CEC uneatrezoreria finantelor publice partea vãtãmatã pentru des-pãgubiriFapta urmãritã ulterior contraventie proprietarul bunurilor con-ca infractiune dosarul penal se trimite organului administratieifiscate pentru aceste bunuripublice

prescriptia aplicãrii sanctiunii de la data sesizãriiPunerea în organul din care face parte agentul constatatoracestuia executare instanta judecãtoreascãa amenzii se comunicã directiilor generale ale finantelor publiceAplicarea amenzii 6 luni de la sãvârsirea faptei

executarea venituri contravenientuluiprin legi speciale si alte termene silitã bunuri

Executarea procesul-verbal nu s-a comunicat 1 lunã amenzii procesul-verbal s-a comunicat 2 ani

Atacarea 15 zile de la comunicareprocesului-verbal partea vãtãmatã numai pentru despãgubiri

proprietarul bunurilor confiscate numaipentru aceste bunuri

Plângerea se depune la organul administratiei publicedosarul se trimite instantei judecãtoresti plângerea suspendã executarea judecãtoria fixeazã termen nu va depãsi 30 zilese citeazã reclamantul

organul care a aplicat sanctiuneamartorii

200 Drept administrativ Domeniul public 201

Teste

Prin ce se constatã o contraventie? Cine are dreptul sã constate contraventii?

Capitolul IV Obligatiile contravenientului la cererea agentului constatatorDomeniul public Ce cuprinde procesul-verbal?

Ce se întâmplã când contravenientul este minor?Când nu se încheie procesul-verbal?

1. Notiunea de domeniu publicCând se încheie obligatoriu procesul-verbal?Cum se procedeazã când contravenientul este militar?

1.1. Crearea termenului de domeniu publicCine poate aplica sanctiunea?Cui se comunicã procesul-verbal? Desi termenul de domeniu public a apãrut relativ târziu, în secolulCând este nul procesul-verbal? al XIX-lea, creatie a doctrinei juridice franceze , încã din antichitate80

Regimul juridic al cetãtenilor strãini dreptul roman stabilea o categorie de bunuri care nu puteau forma obiectulAplicarea sanctiunii contraventionale proprietãtii private, fiind considerate cã apartin colectivitãtii (res extraIndividualizarea sanctiunii contraventionale patrimonium).Ce organe aplicã sanctiunea contraventionalã? În cadrul acestui grup de bunuri, existau douã categorii.Cum se face plata amenzii? O categorie, în care intrau asa-numitele rea humani juris ,Cum se procedeazã când fapta este urmãritã ca infractiune? cuprindea, la rândul ei, doua subgrupuri de bunuri: a) lucruri comuneTermenele de aplicare a amenzii care apartineau tuturor, precum: aerul, apele; b) lucrurile destinateExecutarea amenzii folosintei comune, de pildã, drumurile, porturile, teatrele, pietele etc.Atacarea procesului-verbal A doua categorie, în care erau incluse acele res divini , cuprindea:Rezolvarea plângerii a) templele ( res sacrae ) b) mormintele ( res religiae ), c) portile siInstanta competentã zidurile cetãtilor ( res sanctae ).Ce solutii poate adopta instanta? Crearea acestui termen a fost rezultatul unei necesitãti economiceCând si cine participã la judecarea recursului? ivite în aceastã perioadã (secolul al XIX-lea), anume ocrotirea cuPunerea în executare a amenzii mijloacele dreptului a unor bunuri apartinând statului si care trebuiau sã

serveascã întregii colectivitãti, distingându-se, astfel, domeniul publicde domeniul privat.

Proudhon, în lucrarea sa Traité du domaine public, din 1833, este socotit80

creatorul acestui termen. V. P. Negulescu, Tratat de drept administrativ, col. I.Bucuresti, 1934, p. 232; A. de Laubadère, Manuel de droit administratif, Paris,1967, p. 276.


De asemenea, erau socotite ca fiind bunuri publice apele ce potCodurile civile adoptate în acea vreme, de exemplu, Codul civilproduce fortã motrice si cele ce pot fi folosite în interes obstesc.francez, belgian etc., prevedeau cã anumite bunuri sunt dependinte ale

Constitutia din 1923, în art. 16, preciza cã bunurile care fac partedomeniului public, neputând face obiect de proprietate privatã.din domeniul public sunt administrate si nu pot fi înstrãinate decât dupãÎn România, primele acte juridice care se referã la domeniul publicregulile si formele stabilite prin lege, iar în art. 17 prevedea cã zãcãmintelesunt Regulamentele Organice, care contin dispozitii cu privire la drumuri,miniere, precum si bogãtiile de orice naturã ale subsolului suntrâuri, bãlti, porturi, exploatarea bogãtiilor subsolului etc. proprietatea statului.Ulterior, în Legea pentru organizarea consiliilor judetene, din 1864,

Constitutiile din 1948, 1952 si 1965 au lãrgit sfera bunurilorsunt socotite dependinte ale domeniului public judetean cãile de apartinând proprietãtii de stat, aceastã formã de proprietate dobândindcomunicatie si podetele de interes judetean, precum si clãdirile apartinând un caracter atotcuprinzãtor.82judetului, iar prin Legea pentru regularea proprietãtii rurale, tot din 1864,au fost considerate ca apartinând domeniului public judetean bisericile, 1.2. Componenta si definitia domeniului publiccimitirele, pietele, ulitele satului etc. În ceea ce priveste componenta domeniului public, în literatura de

Legea de expropriatiune pentru cauzã de utilitate publicã, din 1864, specialitate a fost propusã o serie de criterii, precum natura bunurilor,stabilea ca modalitate de creare a domeniului public exproprierea pentru considerându-se cã apartin domeniului public numai portiuni de teritoriucauzã de utilitate publicã, potrivit cãreia puteau fi declarate ca fiind de destinate folosintei tuturora si care nu sunt susceptibile de a face obiect

de proprietate privatã.utilitate publicã constructii sau terenuri. 83

S-a mai propus, drept criteriu, destinatia bunurilor. Potrivit acestuia,Denumirea de domeniu public a fost consacratã si în Codul civils-a considerat cã fac parte din domeniul public toate bunurile care suntdin 1864, fiind ulterior utilizatã si în literatura de specialitate. 81

afectate fie folosintei publice, fie functionãrii unui serviciu public. 84Astfel, potrivit art. 476 din Codul civil, Drumurile mari, drumurileAlti autori, utilizând acest criteriu, au restrâns însã sfera bunurilormici si ulitele care sunt în sarcina statului, fluviile si râurile navigabile

afectate functionarii serviciilor publice numai la cele care au un rolsau plutitoare, tãrmurile, adãugirile cãtre mal si locurile de unde s-a retras preponderent, ori numai la cele de neînlocuit sau cele imobiliare. 85apa mãrii, porturile naturale si artificiale, malurile unde trag vasele si În literatura juridicã din tara noastrã din perioada interbelicã, s-aîndeobste, toate pãrtile din pãmântul României, care nu sunt proprietate utilizat drept criteriu acela al destinatiei bunurilor, fiind considerate cãparticularã, sunt considerate dependinte ale domeniului public. apartin domeniului public bunurile mobile si imobile afectate în modConstitutia din 1866 consacrã termenul de domeniu public în art. direct si special functionãrii unui serviciu public si utilizate de acesta

19, potrivit cãruia libera si neîmpiedicata întrebuintare a râurilor pentru satisfacerea unui interes general. 86navigabile si flotabile, a soselelor si a altor cãi de comunicare este dedomeniul public. V. si A. Iorgovan, Drept administrativ, vol. III, Bucuresti, 1993, p. 41.82

Constitutia din 1923, în art. 20, prevedea cã apartin domeniului public V. H. Barthélémy, Traité élémentaire de droit administratif, Paris, 1916,83

cãile de comunicatii, spatiul atmosferic si apele navigabile si flotabile. p. 413.M. Waline, Droit administratif, Paris, 1959, p. 855.84

V. A. de Laubadère, op. cit., p. 277-278. 85V. C. Rarincescu, Contenciosul administrativ, Bucuresti, 1936, p.81

P. Negulescu, op. cit., p. 134; C. Rarincescu, op. cit., p. 209.86209 si urm.


5. Bunurile care alcãtuiesc domeniul public fac obiectul proprietãtiiAvând în vedere scopul pentru realizarea cãruia a fost creat domeniulpublice, ca bunuri care apartin întregii colectivitãti.public, putem conchide cã acesta este alcãtuit din acele bunuri imobile si

Dreptul de proprietate asupra acestor bunuri este un drept absolut,mobile, proprietate publicã, care sunt destinate sã foloseascã tuturorfiind opozabil tuturor, chiar si celor de bunã-credintã în cazul în caremembrilor unei colectivitãti umane, fie în mod direct, fie prin intermediulaceste bunuri au fost scoase în mod ilegal din posesia statului; este ununor organe special create spre a le administra în scopul satisfacerii unordrept exclusiv, nefiind susceptibil de dezmembrare sau îngrãdit; este unnevoi sociale. drept inalienabil, unele bunuri neputând fi înstrãinate; este un drept

1.3. Caracteristicile domeniului public imprescriptibil, actiunea în revendicare a statului nefiind supusãprescriptiei; este un drept insesizabil, bunurile din domeniul publicÎn componenta domeniului public sunt incluse numeroase si variateneputând fi urmãrite de creditori. bunuri imobile si mobile. 88

Organele administratiei de stat au asupra acestor bunuri un drept deIndiferent de multitudinea si varietatea lor, aceste bunuri prezintãadministrare, în virtutea cãruia pot sã posede, sã foloseascã si sã dispunã,unele trãsãturi care se regãsesc la toate dintre ele. în conditiile prevãzute de lege, de bunurile care le-au fost încredintate.Aceste trãsãturi sunt urmãtoarele:

Prin organele sale, statul intrã în raporturi juridice, în calitate de1. Bunurile care compun domeniul public sunt destinate sã satisfacãreprezentant al colectivitãtii, pentru valorificarea bunurilor dinanumite cerinte ale colectivitãtii, atât cerinte individuale, cât si colective.proprietatea publicã.2. Unele lucruri, prin însãsi natura lor, sunt susceptibile de a satisface

Unele bunuri, desi fac parte din proprietatea publicã, nu intrã înnevoi sociale, de pildã, apa, ca atare.compunerea domeniului public, de exemplu, regiile autonome siAlte bunuri pot deveni de utilizare publicã în urma unor lucrãri societãtile cu capital de stat. speciale, cum sunt drumurile, porturile etc., ori datoritã deosebitei lor Alte bunuri, fãrã a face obiectul nici unei forme de proprietate, devalori stiintifice, istorice, culturale, printre care monumentele istorice, exemplu, aerul, sunt folosite de orice persoanã, putând fi socotite domeniubunurile din patrimoniul cultural national s.a. În legãturã cu aceasta, public. Astfel, utilizarea spatiului aerian este supusã unor reglementãri

uneori sunt utilizate denumirile de domeniu public natural si domeniu juridice speciale. De asemenea, existã norme juridice privind asigurareapublic artificial . 87 puritãtii aerului.

3. Bunurile din componenta domeniului public pot fi utilizate de1.4. Clasificarea bunurilor apartinând domeniului publiccãtre toti membrii societãtii.

Aceste bunuri pot fi folosite de persoanele fizice, persoanele juridice, Bunurile apartinând domeniului public pot fi grupate în mai multeorgane de stat, organizatii nonstatale. categorii pe baza anumitor criterii.

4. Bunurile din domeniul public pot fi utilizate fie în mod direct, de 1. În functie de interesul pe care îl reprezintã, se disting:a) domeniul public de interes national; exemplu mersul pe stradã, scãldatul în râu, vizitarea monumentelorb) domeniul public de interes judetean;istorice etc., fie în mod indirect, prin intermediul unui organ de stat, cumc) domeniul public de interes comunal. ar fi lectura într-o bibliotecã etc.

V. L. Trotabas, Manuel de droit public et administratif, Paris, 1971, V. si Tr. Ionascu, S. Brãdeanu, Drepturile reale principale în R.S.R.,8887

p. 288. Bucuresti, 1978, p. 137 si urm.


2. În functie de natura bunurilor, se disting: Bogãtiile de orice naturã ale subsolului, cãile de comunicatie, spatiula) domeniul public terestru; aerian, apele cu potential energetic valorificabil si cele care pot fi folosite

în interes public, plajele, marea teritorialã, resursele naturale ale zoneib) domeniul public acvatic;economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite dec) domeniul public aerian;lege, fac obiectul exclusiv al proprietãtii publice. d) domeniul public cultural.

Bunurile proprietate publicã sunt inalienabile. In conditiile legii,3. În functie de modul de utilizare, se disting:ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori institutiilor publicea) bunuri utilizate direct;sau pot fi concesionate ori închiriate. b) bunuri utilizate indirect, prin intermediul unui serviciu public.

În unele cazuri, utilizarea bunurilor apartinând domeniului public4. În functie de raportarea la activitatea omului, se disting:se poate face în comun, în timp ce în alte situatii utilizarea acestor bunuria) domeniul public natural;capãtã un caracter privat, personal. De exemplu, frecventarea unei pieteb) domeniul public artificial.constituie o utilizare în comun a domeniului public, în timp ce instalarea5. În functie de modul de determinare, se disting:unei tonete în piatã pentru vânzarea unor produse constituie o utilizarea) bunuri nominalizate în Constitutie; individualã a domeniului public. Utilizarea privatã a domeniului publicb) bunuri nominalizate în alte acte normative . 89este revocabilã de cãtre autoritatea administrativã care a acordatautorizatia de folosire a domeniului public, dacã interesele generale impun

2. Regimul juridic al domeniului public retragerea autorizatiei, întrucât autorizatia are un caracter unilateral, în90 calitate de act administrativ, iar plata taxelor de folosire a domeniului

2.1. Consideratii generale public nu constituie un impediment pentru revocarea autorizatiei.În primul rând, prevederi cu caracter general privind proprietatea si Dacã însã beneficiarul autorizatiei considerã abuzivã mãsura adoptatã

regimul juridic al bunurilor sunt continute în Constitutie. de autoritatea administrativã, el se poate adresa instantei de contenciosadministrativ, întrucât prin autorizatie a obtinut un drept subiectiv dePotrivit art. 135 din Constitutia României, în tara noastrã existã douãutilizare a domeniului public, care nu i se poate desfiinta decât pentruforme de proprietate: motive întemeiate si numai pentru satisfacerea unor interese generale.proprietate publicã si

Legea administratiei publice locale (Legea nr. 215/2001) aduce uneleproprietate privatã. precizãri în ceea ce priveste regimul juridic al domeniului public si alProprietatea publicã apartine statului sau unitãtilor adminis-celui privat.trativ-teritoriale. Potrivit acestei legi, închirierea, concesionarea, locatia de gestiunea bunurilor apartinând domeniului public si privat de interes local si

Pentru detalii privind opiniile exprimate în literatura de specialitate, v.89vânzarea bunurilor apartinând domeniului privat de interes local se facA. Iorgovan, op. cit., p. 78 si urm. numai pe baza unei hotãrâri a consiliului local sau a consiliului judetean,V. si I. Filipescu, Domeniul public si privat al statului si al unitãtilor90

dupã caz.administrativ-teritoriale, în revista Dreptul , nr. 5-6/1994; L. Frontescu,Reglementãri juridice cu caracter general cu privire la domeniulNotiunile de domeniu public si privat al statului, în revista Dreptul ,

public se regãsesc si în Legea 18/1991, Legea fondului funciar.nr. 10-11/1993.


Potrivit acesteia, terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate se face, dupã caz, prin hotãrâre a Guvernului, a consiliului judetean saua consiliului local; hotãrârea poate fi atacatã la instanta de contenciosprivatã sau al altor drepturi reale, având ca titulari persoane fizice sauadministrativ în a cãrei razã teritorialã se aflã bunul;juridice, ori pot apartine domeniului public sau domeniului privat.

6) prin alte moduri prevãzute de lege. Terenurile din domeniul public sunt cele afectate unei utilitãti publiceDreptul de proprietate publicã înceteazã dacã bunul:(art. 4).1) a pierit;Terenurile care fac parte din domeniul public sunt inalienabile si2) a fost trecut în domeniul privat.insesizabile, fiind scoase din circuitul civil, dacã prin lege nu se prevedeÎn litigiile privind concesionarea, închirierea sau administrareaaltfel, dreptul de proprietate asupra lor fiind imprescriptibil (art. 5).

bunurilor din proprietatea publicã, titularii acestor drepturi apar în instantãDomeniul public poate fi de interes national, caz în care proprietateaîn nume propriu, statul este reprezentat de cãtre Ministerul Finantelorasupra sa, în regim de drept public, apartine statului, sau de interes local,Publice, iar unitãtile administrativ-teritoriale de cãtre consiliile judetenecaz în care proprietatea, de asemenea în regim de drept public, apartinesau consiliile locale, dupã caz, care dau mandat presedintelui consiliuluicomunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor (art. 4).judetean sau primarului. Acestia pot desemna un functionar din aparatulAdministrarea domeniului public de interes national se face de cãtrepropriu al consiliului sau un avocat, care sã-i reprezinte în fata instanteiorganele prevãzute de lege, iar administrarea domeniului public de interesde judecatã.local se face de cãtre primãrii sau, dupã caz, de cãtre prefecturi (art. 4).

Bunurile din domeniul public pot fi concesionate sau închiriate si2.2. Regimul juridic al proprietãtii publice unor persoane fizice ori juridice, române sau strãine, sumele încasate91

fãcându-se, dupã caz, venit la bugetul de stat ori la bugetele locale.Dreptul de proprietate publicã apartine statului si unitãtilorLista cuprinzând unele bunuri care alcãtuiesc domeniul public aladministrativ-teritoriale.

statului si al unitãtilor administrativ-teritoriale 92Obiectul proprietãtii publice îl constituie bunurile care sunt de uzpublic sau de interes public. Acestea alcãtuiesc domeniul public, asupra I. Domeniul public al statului este alcãtuit din urmãtoarele bunuri:lor exercitându-se posesia, folosinta si dispozitia proprietarilor. 1. bogãtiile de orice naturã ale subsolului, în stare de zãcãmânt;

Dreptul de proprietate asupra bunurilor apartinând proprietãtii 2. spatiul aerian;publice se dobândeste: 3. apele de suprafatã, cu albiile lor minore, malurile si cuvetele

1) pe cale naturalã; lacurilor, apele subterane, apele maritime interioare, faleza si plaja mãrii,2) prin achizitii publice; cu bogãtiile lor naturale si cu potentialul energetic valorificabil, marea3) prin expropriere pentru cauzã de utilitate publicã; teritorialã si fundul apelor maritime, cãile navigabile interioare;4) prin donatie sau legate acceptate, dupã caz, de Guvern, de consiliile 4. pãdurile si terenurile destinate împãduririi, cele care servesc

judetene sau de consiliile locale; nevoilor de culturã, de productie ori de administratie silvicã, iazurile,5) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al albiile pâraielor, precum si terenurile neproductive incluse în

unitãtilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora; trecerea amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier national si nusunt proprietate privatã;

Legea nr. 213/17.11.1998, privind proprietatea publicã si regimul juridic91

al acesteia. Enumerarea are un caracter exemplificativ. 92


5. terenurile care au apartinut domeniului public al statului înainte 22. porturile maritime si fluviale, civile si militare terenurile pede 6 martie 1945; terenurile obtinute prin lucrãri de îndiguiri, de desecãri care sunt situate acestea, diguri, cheiuri, pereuri si alte constructiisi de combatere a eroziunii solului; terenurile institutelor si statiunilor hidrotehnice pentru acostarea navelor si pentru alte activitãti din navigatiade cercetãri stiintifice si ale unitãtilor de învãtãmânt agricol si silvic, civilã, bazine, acvatorii si senale de acces, drumuri tehnologice în porturi,destinate cercetãrii si producerii de seminte si de material sãditor din monumente istorice aflate în porturi, cheiuri si pereuri situate pe malulcategoriile biologice si de animale de rasã; cãilor navigabile, în afara incintelor portuare destinate activitãtilor de

6. parcurile nationale; navigatie;7. rezervatiile naturale si monumentele naturii; 23. terenurile destinate exclusiv instructiei militare;8. patrimoniul natural al Rezervatiei Biosferei Delta Dunãrii ; 24. pichetele de grãniceri si fortificatiile de apãrare a tãrii;9. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, 25. pistele de decolare, aterizare, cãile de rulare si platformele pentru

împreunã cu platoul continental; îmbarcare-debarcare situate pe acestea si terenurile pe care sunt10. infrastructura cãilor ferate, inclusiv tunelele si lucrãrile de artã; amplasate;11. tunelele si casetele de metrou, precum si instalatiile aferente 26. statuile si monumentele declarate de interes public national;

acestuia; 27. ansamblurile si siturile istorice si arheologice;12. drumurile nationale autostrãzi, drumuri expres, drumuri 28. muzeele, colectiile de artã declarate de interes public national;

nationale europene, principale, secundare; 29. terenurile si clãdirile în care îsi desfãsoarã activitatea:13. canalele navigabile, cuvetele canalului, constructiile hidrotehnice Parlamentul, Presedintia, Guvernul, ministerele si celelalte organe de

aferente canalului, ecluzele, apãrãrile si consolidãrile de maluri si de specialitate ale administratiei publice centrale si institutiile publicetaluzuri, zonele de sigurantã de pe malurile canalului, drumurile de acces subordonate acestora; instantele judecãtoresti si parchetele de pe lângãsi teritoriile pe care sunt realizate acestea; acestea; unitãti ale Ministerului Apãrãrii Nationale si ale Ministerului de

14. retelele de transport al energiei electrice; Interne, ale serviciilor publice de informatii, precum si cele ale Directiei15. spectre de frecventã si retelele de transport si de distributie de generale a penitenciarelor; serviciile publice descentralizate ale

telecomunicatii; ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei16. canalele magistrale si retelele de distributie pentru irigatii, cu publice centrale, precum si prefecturile, cu exceptia celor dobândite din

prizele aferente; venituri proprii extrabugetare, care constituie proprietatea privatã a17. conductele de transport al titeiului, al produselor petroliere si al acestora.

gazelor naturale;II. Domeniul public judetean este alcãtuit din urmãtoarele bunuri:18. lacurile de acumulare si barajele acestora, în cazul în care

activitatea de producere a energiei electrice este racordatã la sistemul 1. drumurile judetene;energetic national, sau cele cu transe pentru atenuarea undelor de viiturã; 2. terenurile si clãdirile în care îsi desfãsoarã activitatea consiliul

judetean si aparatul propriu al acestuia, precum si institutiile publice de19. digurile de apãrare împotriva inundatiilor;20. lucrãrile de regularizare a cursurilor de ape; interes judetean, cum sunt: biblioteci, muzee, spitale judetene si alte21. cantoanele hidrotehnice, statiile hidrologice, meteorologice si asemenea bunuri, dacã nu au fost declarate de uz sau interes public

de calitate a apelor; national sau local;


Recapitulare3. retelele de alimentare cu apã realizate în sistem zonal saumicro-zonal, precum si statiile de tratare cu instalatiile, constructiile si

Crearea termenului de domeniu public sec. al XIX-leaterenurile aferente acestora. doctrina francezãIII. Domeniul public local al comunelor, oraselor si municipiilor

este alcãtuit din urmãtoarele bunuri: În res humani juris lucruri comune aerul 1. drumurile comunale, vicinale si strãzile; antichitate apa2. pietele publice, comerciale, târgurile, oboarele si parcurile publice,

destinate drumuriprecum si zonele de agrement;uzului comun porturi3. lacurile si plajele care nu sunt declarate de interes public national

pietesau judetean;res divini templele 4. retelele de alimentare cu apã, canalizare, termoficare, gaze, statiile

mormintelede tratare si epurare a apelor uzate, cu instalatiile, constructiile si terenurilezidurile cetãtiiaferente;

5. terenurile si clãdirile în care îsi desfãsoarã activitatea consiliulNecesitatea creãrii ocrotirea bunurilor destinate colectivitãtiilocal si primãria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt:termenului prevãzute in codurile civile teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile si altele asemenea;

6. locuintele sociale;În Regulamentele Organice râuri, porturi etc. 7. statuile si monumentele, dacã nu au fost declarate de interesRomânia Legea consiliilor cãile de comunicatienational;

judetene (1864) clãdirile judetului8. bogãtiile de orice naturã ale subsolului, în stare de zãcãmânt,Legea proprietãtii bisericile dacã nu au fost declarate de interes public national;rurale (1864) cimitirele 9. terenurile cu destinatie forestierã, dacã nu fac parte din domeniul

ulitele saluluiprivat al statului si dacã nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori apietelepersoanelor juridice de drept privat;

Legea exproprierii exproprierea pentru10. cimitirele orãsenesti si comunale.(1864) utilitate publicã

constructii terenuri

Denumirea Codul civil (1864) art. 476 de domeniu fãceau parte drumurile public râurile navigabile

tãrmul mãrii, porturilealte terenuri dacã nu suntproprietate particularã


Constitutia 1923 zãcãmintele miniere Clasificare dupã natura bunului terestru (art. 16) (art. 20) bogãtiile subsolului acvatic

cãile de comunicatie nu pot aerianspatiul atmosferic fi înstrãinate culturalapele navigabile

Clasificare dupã utilizate direct Componenta domeniului pãrti din teritoriu pentru uzul modul de utilizare prin intermediul unui serviciu publicpublic criterii tuturor/natura bunurilor

bunuri afectate serviciilor Clasificarea în functie de domeniul public naturalpublice/destinatia bunurilor raportarea la activitatea omului domeniul public artificial

Caracteristicile destinate sã satisfacã cerintele colectivitãtii În functie de modul bunuri prevãzute în Constitutiebunurilor prin însãsi natura lor satisfac cerintele apa de determinare bunuri prevãzute în Constitutie

aeruldevin utile prin monumente istorice Constitutia (art. 135) proprietate publicã lucrãri speciale patrimoniul cultural proprietate privatãpot fi utilizate persoane fizice de întreaga persoane juridice Proprietate publicã bogãtiile subsolului colectivitate organe de stat cãile de comunicatiefac obiectul proprietãtii publice a colectivitãtii spatiul aerian

apele cu potential energeticDreptul de absolut opozabil tuturor plajele si marea teritorialãproprietate exclusiv nu poate fi dezmembrat resursele zonei contigue

îngrãdit platoului continentalinalienabil bunurile nu pot fi înstrãinate alte bunuri stabilite prin legeimprescriptibil actiunea în revendicare nu se prescrieinsesizabil bunurile nu pot fi urmãrite de creditori Bunurile inalienabile

proprietate concesionateOrganele administratiei publice posedã de bunurile publicã închiriatedrept de administrare folosesc încredintate

date în administrare regiilor autonomedispuninstitutiilor publice

Clasificarea bunurilor în functie de interes national Utilizarea bunurilor în comun frecventarea unei pietejudeteanproprietate publicã utilizare individualã o tonetã într-o piatãcomunal


Sumele încasate concesionate venit la buget de statLegea bunuri domeniul public concesionateînchiriate localnr. 215/2001 închiriate

bunuri domeniul privat concesionate Domeniul bogãtiile subsoluluiînchiriate public al spatiul aerianvândute statului apele, plaja mãrii, marea teritorialã, porturile

pãdurile care nu sunt proprietate privatãDomeniul public interes national proprietatea statului parcurile nationale si rezervatiile naturale

interes local proprietatea comunelor infrastructura cãilor ferate, tuneleleoraselor drumurile nationale judetelor retelele de transport al energiei electrice

conductele de transport titei, produse petroliereBunurile proprietate pe cale naturalã gaze naturalepublicã se dobândesc prin achizitii publice statiile hidrologice prin expropriere meteorologice prin donatii sau legate monumentele istorice, muzeele etc.prin trecere din domeniul privat în

Domeniul drumurile judetene domeniul public public al clãdirile unde se aflã consiliul judetean prin alte moduri prevãzute de lege judetelor institutiile publice de interes judetean (bibliotecã,Dreptul de proprietate bunul nu mai existã muzee, spitale etc.)

retelele de alimentare cu apã înceteazã a fost trecut în domeniul privat Domeniul comune drumurile comunale În concesionarea statul reprezentat de public orase pietele, târgurile, parcurile publice litigiile închirierea bunurilor Ministerul Finantelorlocal lacurile si plajele care nu sunt privind administrarea Publice

interes nationalunitãtile administrativjudetean-teritoriale reprezentate de

retelele de alimentare cu apã si canalizare,consiliile judetene si termoficare, gazeconsiliile locale pot da clãdirile si terenurile unde se aflãmandat presedintelui consiliul local si primãriaconsiliului locuintele socialejudetean monumentele istorice care nu sunt deprimarului interes nationalunor alte bogãtiile subsolului dacã nu sunt depersoane din interes nationalaparatul lor cimitirele


Teste 2.3. Exproprierea 93

Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numaiCând a fost creat termenul de domeniu public? pentru cauzã de utilitate publicã si numai pe baza unei prealabile siBunurile de utilitate publicã în antichitateechitabile despãgubiri a proprietarului. Necesitatea creãrii termenului de domeniu public

Exproprierea se poate efectua numai printr-o hotãrâre judecãtoreascã.Reglementarea juridicã a domeniului public în RomâniaSe pot expropria bunurile imobile proprietate a persoanelor fizice siCriterii de determinare a domeniului public

juridice, în aceastã ultimã categorie fiind incluse si comunele, orasele,Caracteristicile bunurilor apartinând domeniului publicmunicipiile si judetele.Caracteristicile dreptului de proprietate asupra acestor bunuri

Hotãrârea de expropriere a instantelor de judecatã se poate adoptaDrepturile organelor administratiei publice asupra acestor bunurinumai dupã ce a fost declaratã utilitatea publicã.Clasificarea bunurilor în functie de interes Cei interesati pot conveni asupra modalitãtii de transfer al dreptuluiClasificarea dupã natura bunului de proprietate, precum si asupra cuantumului si naturii despãgubirii, cazClasificarea dupã modul de utilizare în care nu se mai declanseazã procedura de expropriere.Clasificarea dupã raportarea la activitatea omului

Dacã nu se cade de acord cu cuantumul si natura despãgubirii,Clasificarea în functie de modul de determinareinstantele judecãtoresti vor decide, prin hotãrâre, cu respectareaCe bunuri constituie proprietate publicã potrivit Constitutiei?dispozitiilor legale.Caracteristicile acestor bunuri potrivit Constitutiei?

Utilitatea publicã se declarã pentru lucrãri de interes national sau deCum pot fi utilizate bunurile proprietate publicã? interes local.Caracteristicile bunurilor potrivit Legii nr. 215/2001

Sunt considerate a fi de utilitate publicã: De câte feluri poate fi domeniul public? prospectiunile si explorãrile geologice;Pe ce cãi se dobândesc bunurile apartinând proprietãtii publice? extractia si prelucrarea substantelor minerale utile;Când înceteazã dreptul de proprietate asupra acestor bunuri? instalatii pentru producerea energiei electrice, telecomunicatii,Reprezentarea în litigiile privind aceste bunurigaze, termoficare, canalizare, pentru protectia mediului;Destinatia sumelor încasate din utilizarea acestor bunuri

cãile de comunicatii;Din ce bunuri se compune domeniul public al statului?amenajarea strãzilor;Din ce bunuri se compune domeniul public al judetelor? regularizãri de ape curgãtoare, sisteme de irigatie;Din ce bunuri se compune domeniul public al comunelor siclãdirile si terenurile necesare constructiilor de locuinte sociale sioraselor?

obiectivelor de învãtãmânt, sãnãtate, culturã, sport, protectie socialã,administratie publicã, autoritãti judecãtoresti;

protectia monumentelor istorice, a rezervatiilor naturale, amonumentelor naturii;

Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã,93

în Legislatia României, vol. 2/1994, p. 330 si urm.


prevenirea si înlãturarea urmãrilor calamitãtilor naturale; Nu se face publicitate dacã lucrarea priveste apãrarea tãrii si sigurantaapãrarea tãrii, sigurantã nationalã, ordine publicã. nationalã.Pentru lucrãrile de interes national, utilitatea publicã se declarã de Expropriator este statul, prin organismele desemnate de cãtre Guvern,

cãtre Guvem, iar pentru cele de interes local, de cãtre consiliile judetene la nivel central, pentru lucrãrile de interes national, si judetele, municipiile,si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, iar în cazul în care lucrarea orasele si comunele, pentru lucrãrile de interes local.priveste mai multe judete, utilitatea publicã este declaratã de cãtre o Proprietarii si titularii altor drepturi reale pot face întâmpinãri, cucomisie, alcãtuitã din presedintii consiliilor judetene respective. privire la propunerile de expropriere, în termen de 45 de zile de la primirea

Prin lege se pot declara de utilitate publicã si alte lucrãri decât cele notificãrii, pe care o vor depune la primarul localitãtii unde se aflã imobilulnominalizate în Legea exproprierii. ce urmeazã a fi expropriat.

Declararea utilitãtii publice se face numai dupã efectuarea unei Eventualele întâmpinãri, împreunã cu dosarul exproprierii,cercetãri prealabile si înscrierea lucrãrii în planurile urbanistice. cuprinzând date privind imobilul, numele si adresa proprietarului si oferta

Cercetarea se face de cãtre comisii numite de Guvern, pentru lucrãrile de despãgubire, se vor depune, în termen de 30 de zile, la Secretariatulde interes national, si de cãtre comisii numite de presedintele consiliului General al Guvernului, pentru lucrãrile de interes national, sau la consiliuljudetean sau de primarul general al Municipiului Bucuresti, pentru judetean ori la Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pentrulucrãrile de interes local. lucrãrile de interes local.

Comisiile numite de Guvern sunt formate din: Întâmpinãrile trebuie solutionate în termen de 30 de zile de oreprezentantul administratiei publice centrale care coordoneazã comisie constituitã prin hotãrâre a Guvernului, pentru lucrãrile de

domeniul de activitate pentru care se realizeazã lucrarea; interes national, sau reunitã de presedintele consiliului judetean saureprezentantul Ministerului Transporturilor Constructiilor si prin dispozitia primarului general al municipiului Bucuresti, pentru

Turismului; lucrãrile de interes local.reprezentantul Ministerului Finantelor Publice; Comisia va fi formatã din 3 specialisti din domeniul de activitatepresedintele consiliului judetean si sefii compartimentelor de resort; în care se realizeazã lucrarea, 3 proprietari de imobile din localitateaprimarii localitãtilor pe raza cãrora urmeazã sã se efectueze unde este situat imobilul propus spre expropriere, alesi prin tragere la

lucrarea. sorti dintr-o listã de minim 25 de proprietari, precum si primarulComisiile pentru lucrãrile de interes local vor fi alcãtuite din: localitãtii.reprezentantul consiliului judetean sau al Consiliului General al Nu pot face parte din comisie proprietarii imobilelor în cauzã, rudele

Municipiului Bucuresti; si afinii lor pânã la gradul patru inclusiv, cei care detin functii înreprezentantii consiliilor locale interesate. administratia publicã si care au interes în executarea lucrãrilor si nici ceiActul de declarare a utilitãtii publice de interes national se aduce la care au fãcut parte din comisia care a declarat utilitatea publicã.

cunostintã publicã prin afisare la sediul consiliului local în a cãrui razã Hotãrârea comisiei se comunicã pãrtilor în termen de 15 zile de lase aflã imobilul ce va fi expropriat, precum si prin publicare în Monitorul adoptare.Oficial al României, iar actul de declarare a utilitãtii publice de interes Hotãrârea poate fi atacatã de cei interesati la Curtea de apel în alocal se afiseazã la sediul consiliului local în a cãrui razã este situat cãrei razã este situat imobilul în cauzã, în termen de 15 zile de laimobilul si se publicã în presa localã. comunicare.


Contestatia este scutitã de taxã si se solutioneazã de urgentã si cu Toate cheltuielile efectuate pentru realizarea procedurilor deprecãdere. expropriere si de retrocedare vor fi suportate de expropriator.

Solutionarea cererilor de expropriere este de competenta tribunalului2.4. Concesionarea domeniului publicjudetean sau a tribunalului municipiului Bucuresti, în raza cãruia este 94

situat imobilul propus pentru expropriere. Concesionarea se face în baza unui contract prin care o persoanãTribunalul va fi sesizat de expropriator pentru a se pronunta cu privire numitã concedent transmite pentru o perioadã determinatã, de cel mult

la expropriere, în cazul în care propunerea de expropriere nu a fost 49 de ani, unei alte persoane, numitã concesionar, care actioneazã pecontestatã sau dacã plângerea a fost respinsã. riscul si pe rãspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun,

Solutionarea cererii de expropriere se face cu participarea expro- a unei activitãti sau a unui serviciu public în schimbul unei redevente (opriatorului, a proprietarului si a procurorului. sumã de bani).

Hotãrârea este supusã cãilor de atac prevãzute de lege, cu exceptia Astfel, potrivit art. 2, alin. (2) din Lege, pot face obiect al uneicazului când pãrtile se învoiesc cu privire la expropriere si la despãgubiri, concesiuni:situatie în care hotãrârea este definitivã. a) terenurile proprietate publicã, plajele, cheiurile si zonele libere,

Dacã pãrtile legal citate nu se prezintã, hotãrârea se va pronunta în b) transporturile publice, absenta lor. c) autostrãzile, podurile si tunelurile rutiere cu taxã de trecere,Pentru stabilirea despãgubirilor instanta va constitui o comisie de d) infrastructurile rutiere, feroviare, portuare si aeroporturile civile,experti, alcãtuitã dintr-un expert numit de instantã, unul desemnat de e) constructia de hidrocentrale si exploatarea acestora, inclusiv aexpropriator si unul din partea persoanelor supuse exproprierii, tinându-se celor aflate în conservare,seama de pretul cu care se vând, în mod obisnuit, imobilele de acelasi fel f) serviciile postale,în acea localitate, la data raportului de expertizã.

g) spectrul de frecvente si retele de transport si de distributie pentruDespãgubirea acordatã de instantã, în functie de rezultatul expertizei,telecomunicatii,de oferta expropriatorului si de pretentia celui expropriat, nu va putea fi

h) activitãtile economice legate de cursurile de ape naturale simai micã decât oferta expropriatorului si nici mai mare decât pretentiileartificiale, lucrãrile de gospodãrire a apelor aferente acestora, statiile sicelui expropriat. instalatiile de mãsurãtori hidrologice, meteorologice si de calitate a apelorEliberarea titlului executoriu si punerea în posesie a expropriatoruluisi amenajãrile piscicole,se fac printr-o încheiere a instantei, dupã ce se constatã plata

i) retelele de transport si de distributie a energiei electrice si termice,despãgubirilor, cel târziu în 30 de zile din momentul plãtii. j) retelele de transport prin conducte si de distributie a petrolului siSe excepteazã lucrãrile privind apãrarea tãrii, ordinea publicã,

gazelor naturale combustibile, siguranta nationalã, precum si cele pentru combaterea efectelor cala-k) retelele de transport si de distributie publicã a apei potabile,mitãtilor naturale, când punerea în posesie se va face de îndatã, expro-

priatorul având obligatia sã consemneze în termen de 30 de zile, pe numele 1) exploatarea zãcãmintelor minerale si a substantelor solide si fluide,expropriatilor, sumele datorate ca despãgubire. m) exploatarea surselor termale,

Dacã bunurile expropriate nu au fost utilizate potrivit scopului pentrucare au fost preluate de la expropriat, în termen de cel mult 1 an, acesta Legea nr. 219/1998 si Hotãrârea Guvernului nr. 216/1999 privind Normele94

poate cere retrocedarea lor. Cererea se va adresa tribunalului. metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998.


n) resursele naturale ale zonei economice maritime si ale platoului ce nu sunt servicii ori terenuri proprietate privatã (de stat, judetene,continental, orãsenesti sau comunale), ceea ce presupune încheierea de contracte civile

o) bazele sportive, locurile de recreere, institutiile profesioniste de sau comerciale, dupã caz.spectacole, În Legea nr. 219/1998 sunt consacrate unele reguli generale privind

p) activitãtile economice legate de punerea în valoare a monu- concesiunea, si anume:mentelor si siturilor istorice, principiul licitatiei publice, sub autoritatea unui organ

q) colectarea, depozitarea si valorificarea deseurilor, guvernamental sau prin negociere directã, r) unitãtile medico-sanitare, sectiile sau laboratoarele din structura principiul potrivit cãruia initierea concesiunii are la bazã un studiu

acestora, orice alte bunuri, activitãti care nu sunt interzise prin legi de oportunitate, efectuat de cãtre concedent, organice speciale. principiul conditionãrii licitatiei prin caietul de sarcini, aprobat de

Au calitatea de concedent, în numele titularilor proprietãtii publice Guvern, de consiliul judetean, orãsenesc sau comunal, dupã caz, si-statul, judetul, orasul sau comuna urmãtorii: publicat în Monitorul Oficial al României,

ministerele sau alte organe de specialitate ale administratiei publice principiul asigurãrii statului a unui venit fix anual,centrale pentru bunurile proprietate publicã a statului, principiul controlului concesionarului de cãtre o autoritate a

consiliul judetean, consiliile municipale, orãsenesti sau comunale administratiei publice,sau institutiile publice de interes local pentru bunurile proprietate principiul conform cãruia este prevãzutã interdictia pentrupublicã localã. concesionar de a subconcesiona, în tot sau în parte, unei alte persoaneCalitatea de concesionar o poate avea orice persoanã fizicã sau obiectul concesiunii,juridicã de drept privat, românã sau strãinã.principiul publicitãtii licitatiei publice într-un cotidian de circulatieÎn schimbul dreptului de ocupare temporarã a unei portiuni

nationalã si într-unul de circulatie localã, determinate din domeniul public, concesionarul datoreazã o sumã deprincipiul solutionãrii litigiilor de instantele de drept comun.bani numitã redeventã, care se face venit la bugetul statului sau laPotrivit alin. 5 al articolului 135 din Constitutie, bunurile proprietatebugetele locale, dupã caz, iar modul de calcul si modul de platã se

publicã (domeniu public) pot fi date în administrarea regiilor autonomestabilesc de cãtre ministerele de resort ori de cãtre autoritãtile admi-ori institutiilor publice, respectiv pot fi concesionate ori închiriate.nistratiei publice locale.

În temeiul articolului 135 din Constitutie si articolului 12 din LegeaTrebuie însã operatã o distinctie între concesiunea de serviciinr. 213/1998, dreptul de administrare poate apartine numai regiilorpublice, care are ca obiect principal gestionarea unui serviciu public,autonome, prefecturilor, autoritãtilor administratiei publice centrale sisi concesionarea de bunuri, prin care se permite unei persoane sãlocale ori altor institutii publice de interes national, judetean ori local.ocupe domeniul public pentru a exercita o activitate care nu este un

Legea nr. 15/1990, privind reorganizarea unitãtilor economice deserviciu public.stat ca regii autonome si societãti comerciale, definea regia autonomã caÎn cazul concesiunii vom vorbi despre un regim de drept public,persoanã juridicã ce functioneazã pe bazã de gestiune economicã sicând aceasta are ca obiect terenuri proprietate publicã, ceea ce presupuneautonomie financiarã, organizatã în ramurile stabilite de Guvern siîncheierea de contracte administrative, respectiv despre un regim de drept

privat, când aceasta are ca obiect activitãti economice, unitãti de productie înfiintatã prin hotãrâre a Guvernului (pentru cele de interes national) sau


avizul obligatoriu al Statului Major General privind încadrareaprin hotãrâri ale organelor judetene si municipale ale administratiei deobiectului concesiunii în infrastructura sistemului national de apãrare,stat (pentru cele de interes local). dacã este cazul.Pot fi retinute câteva precizãri în ceea ce priveste bunurile publice:

Conform articolului 9, alin. (1) din Legea nr. 219/1998, la primireabunurile proprietate publicã se evidentiazã în mod distinct înpropunerii de concesionare, formulatã de un investitor interesat,patrimoniul regiei, ele fiind inalienabile;concedentul este obligat sã procedeze la întocmirea studiului deîn cazul angajãrii rãspunderii contractuale sau delictuale a regieioportunitate într-un termen de 30 de zile, în cazul în care pãrtile nu convinautonome, creditorii pot cere executarea silitã numai asupra bunurilorasupra unui alt termen, în scopul luãrii unei decizii privind concesionarea.din proprietatea regiei;

În vederea aprobãrii concesionãrii unor bunuri apartinând dome-se interzice regiilor autonome sã constituie garantii de orice fel cu niului public, se întocmeste caietul de sarcini al concesiunii care vaprivire la bunurile proprietate publicã. sta la baza hotãrârii Guvernului pentru bunurile de interes nationalÎn ceea ce priveste institutia publicã, într-un sens larg, aceasta evocã sau consiliului judetean, municipal, orãsenesc sau comunal pentru

orice organ de stat care nu este nici regie autonomã si nici societate bunurile de interes local.comercialã. Potrivit articolului 9 din Hotãrârea de Guvern nr. 216/1999, privind

Bunurile domeniului public local sunt în proprietatea judetului sau normele metodologice-cadru, caietul de sarcini va cuprinde conditiilea comunei (orasului), dar prerogativele de persoanã de drept public se de exploatare a concesiunii, investitiile care urmeazã a fi realizate deexercitã prin intermediul consiliului judetean sau al consiliului local. cãtre concesionari, clauze financiare si de asigurãri, regimul bunurilor

Sub aspectul prerogativelor conferite titularilor, potrivit articolului utilizate de concesionar, obligatiile privind protectia mediului.12 din Legea nr. 213/1998, titularul dreptului de administrare poate Initiatorul concesiunii va elabora caietul de sarcini si va înainta

propunerea, împreunã cu caietul de sarcini, ministerului de resort, spre aposeda, folosi si dispune de bunul dat în administrare. Initiativafi supuse aprobãrii Guvernului. concesionãrii o poate avea concedentul sau orice investitor interesat.

Hotãrârea Guvernului constituie temeiul trecerii la organizareaLa primirea propunerii de concesionare, concedentul va trebui sãlicitatiei concesiunii.procedeze la întocmirea unui studiu de oportunitate, studiu care va

Conform Normelor metodologice-cadru si art. 11 din Legea nr. 219/cuprinde în principal urmãtoarele:1998, licitatia publicã poate fi deschisã sau deschisã cu preselectie.descrierea bunului care urmeazã a fi concesionat,

Licitatia publicã poate fi deschisã atunci când orice persoanã fizicãmotivele de ordin economic, financiar, social si de mediu care sau persoanã juridicã de drept privat, românã sau strãinã, poate prezentajustificã acordarea concesiunii, o ofertã.investitiile necesare pentru modernizare sau extindere, Licitatia publicã poate fi si licitatie deschisã cu preselectie atuncinivelul minim al redeventei, dupã caz, când nu pot prezenta oferte decât persoanele fizice sau persoanele juridicemodalitatea de acordare a concesiunii avute în vedere; dacã se de drept privat, române sau strãine, pe care concedentul le-a selectionat

recurge la procedura licitatiei publice deschise cu preselectie sau la pe baza unor criterii elaborate în prealabil de cãtre acesta.procedura de negociere directã trebuie motivatã aceastã optiune, Ofertantii transmit ofertele lor în douã plicuri sigilate, unul interior

durata estimatã a concesiunii, si unul exterior, plicuri care vor fi înregistrate în ordinea primirii lortermenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesiune, într-un registru special, tinut de concedent la sediul sãu.


Pe plicul exterior este mentionatã licitatia publicã deschisã pentru competente sã solutioneze si procedura de lucru a acestora se stabilesccare este depusã oferta si acesta va contine urmãtoarele: prin norme metodologice de organizare si desfãsurare a procedurii de

concesionare.a) o fisã cu informatii privind ofertantul si o declaratie de participare, 95

Procedura de negociere directã este aplicabilã în cazul în care licitatiasemnatã de ofertant, fãrã îngrosãri, stersãturi, modificãri; publicã nu a condus la desemnarea unui câstigãtor.b) acte doveditoare privind calitãtile si capacitãtile ofertantilor,

Pentru negocierea directã va fi pãstrat caietul de sarcini aprobatconform solicitãrilor concedentului, precum si garantia de participare lapentru licitatia publicã, iar concedentul va negocia cu fiecare ofertant înlicitatia publicã deschisã. parte la data stabilitã conform programãrii, în conditiile prevãzute înPe plicul interior se înscriu numele si denumirea ofertantului sicaietul de sarcini.domiciliul sãu, sediul social al acestuia, acesta continând de fapt oferta

Dupã încheierea negocierii directe, concedentul întocmeste unpropriu-zisã. proces-verbal care va cuprinde concluziile negocierilor purtate si în carePlicurile sigilate vor fi predate comisiei de evaluare în ziua fixatãse recomandã cea mai avantajoasã ofertã. pentru deschiderea lor.

Componenta comisiei de evaluare se stabileste prin decizia conce-dentului. Deschiderea plicurilor este publicã, astfel, dupã deschidereaplicurilor exterioare, comisia de evaluare eliminã ofertele care nu contintotalitatea documentelor cerute si întocmeste un proces-verbal în care seva mentiona rezultatul deschiderii plicurilor respective.

Comisia de evaluare va analiza si va alege oferta pe care o considerãcea mai bunã.

Aceste criterii au în vedere suma investitiilor propuse, pretulprestatiilor lor, costul lor de utilizare, valoarea lor tehnicã, asigurareaobligatiilor de protectie a mediului si a problemelor sociale, garantiileprofesionale si financiare propuse de fiecare ofertant si termenele derealizare a lucrãrilor de investitii.

În situatia în care licitatia publicã deschisã nu a condus la desemnareaunui câstigãtor, aceasta se va consemna într-un proces-verbal, iar întermen de 45 de zile se va organiza o nouã licitatie.

Dacã nici cea de-a doua licitatie nu a condus la desemnarea unuicâstigãtor, aceasta se va consemna într-un proces-verbal care va sta labaza deciziei de recurgere la procedura de negociere directã.

Ofertantii respinsi pot face contestatii în termen de 5 zile de laprimirea copiei privind modul în care au fost respectate dispozitiile Legea nr. 219/1998 art. 21, (1), (2) si Hotãrârea Guvernului95

legale. Termenul de comunicare, de depunere a contestatiilor, autoritãtile nr. 216/1999.


Recapitulare Cercetarea numitã de Guvern lucrãri de interes nationalutilitãtii presedintele consiliului judetean lucrãri de interes

Exproprierea numai pentru cauzã de utilitate publicã comisie local reprezentantul consiliului judetean cu o prealabilã despãgubire reprezentantii consiliilor locale in-

echitabilã teresate numai printr-o hotãrâre judecãtoreascã bunurile imobile persoane fizice Expropriator statul prin organisme desemnate de Guvern lucrãriproprietate persoane juridice de interes

national judetele, orasele, comunele, judetean Nu se mai face expropriere modalitatea de transfer al proprietãtii lucrãri de interes localse cade de acord cuantumul despãgubirii

Proprietarii întâmpinãri 45 de zile de la primirea notificãriise depun la primãria unde se aflãDacã nu se obtine acordul natura imobilul supus exproprieriidecide instanta cuantumul despãgubirii

Dosarul exproprierii la Secretariatul General al GuvernuluiUtilitatea interes national explorãri geologicelucrãri de interes nationalpublicã interes local extractia mineralelor utilela Consiliul Judetean lucrãri de intereslucrãri instalatii energie electricã localtelecomunicatii

gaze naturaleÎntâmpinãrile comisie numitã de Guvern lucrãri de interestermoficaresolutionate nationalcanalizare

comisie numitã de presedintele consiliuluiprotectia mediuluijudetean lucrãri de interes localcãile de comunicatie termen 30 zile de la primirea întâmpinãriiamenajarea strãzilor

protectia monumentelor istorice Comisia 3 specialisti din domeniul unde se va face lucrareaapãrarea tãrii etc. 3 proprietari de imobile din localitatea unde se va facelucrarea, alesi prin tragere la sorti dintre 25 de

Utilitatea publicã Guvern lucrãri de interes national proprietarideclaratã consilii judetene lucrãri de interes judetean primarul localitãtii unde se aflã bunul supus exproprierii

consilii locale lucrãri de interes comunalsau orãsenesc Hotãrârea comisiei se comunicã pãrtilor în 15 zile de la adoptarelucrarea mai multe judete comisie poate fi atacatã la Curtea de Apel 15 zile-presedintii consiliilor judetene interesate de la comunicare


Solutionarea tribunalul judetean Obiectul terenurile proprietate publicã, plaja, cheiurileconcesiunii infrastructurile rutierecererilor de propunerea de expropriere nu a fost contestatã

feroviare, portuare, aero-expropriere plângerea a fost respinsã de comisie porturile civileparticipã expropriatorul

constructia de hidrocentrale si exploatarea lorproprietarul serviciile postaleprocurorul retele de transport telecomunicatiihotãrârea poate fi supusã cãilor de atac pentru apã potabilã

Stabilirea despãgubirilor unul numit de instantã energie electricãinstanta constituie experti unul desemnat de expropriator petrol si gaze naturale

unul numit de cei supusi exproprierii exploatarea apelor, a instalatiilor meteorologicezãcãmintele minerale Despãgubirea nu mai micã decât oferta expropriatorului resursele zonei economice si ale platoului continentalnu mai mare decât pretentiile celui expropriatbazele sportive, locurile de distractii

Eliberarea titlului printr-o încheiere a instantei colectarea si valorificarea deseurilorexecutor dupã plata despãgubirilor unitãtile medico-sanitare

cel târziu 30 zile din momentul plãtii Concedentii ministerele bunuri proprietate Punere în posesie imediat apãrarea tãrii pot fi alte organe centrale publicã a statului

consiliul judetean bunuri proprietate a judetuluilucrãri siguranta nationalãconsiliile comunale bunuri comunelorordinea publicã

orãsenesti propri- oraselorcombaterea efectelor calamitãtilormunicipale etatea municipiilorplatã în termen de 30 zile

Concesionar orice persoanã fizicã Bunurile utilizate în alt scop orice persoanã juridicã românãse poate cere retrocedarea lorde drept privat strãinã prin hotãrârea tribunalului

Redeventa venit bugetul de stat Cheltuielile privind exproprierea suportate de expropriator bugetul comunei

Concesionarea contract concedent orasuluiconcesionar municipiului

concedentul transmite concesionarului judetuluicel mult 49 de ani modul de calcul ministere, alte organe centrale

dreptul si obligatia bun consilii judetenede exploatare activitate consilii comunale

serviciu public orãsenesticoncesionarul plata unei redevente (sumã de bani) municipale


Concesionare servicii publice gestionarea unui serviciu public Bunurile date distinct de patrimoniul regiei bunuri ocupare domeniu în administrare rãspunderea regiei numai cu bunurile

activitate care nu este serviciu public proprietatea regiei regia nu poate garanta cu bunurile date înConcesiune regim de drept public teren domeniu publicadministrare contracte administrative

regim activitãti economice domeniu Institutia publicã organ de stat de drept unitãti de productie privat nu este regie autonomãprivat terenuri societate comercialã

contracte civile dupã caz Bunurile judetean prerogativele consiliul local comerciale domeniu local de persoanã consiliul

Reguli licitatie publicã si publicitatea acesteia public de drept public judetean generale pe baza unor studii de oportunitateTitularul dreptului posedã de bunulprivind în conditiile caietului Guvern de administrare foloseste dat în conce- de sarcini consiliu judetean

dispune administraresiunea consiliu localasigurarea pentru concedent a unui venit sigur anual Initiativa concesionãrii concedentcontrolul asupra concesionarului orice investitor interesat românde o autoritate a administratiei publice strãinsolutionarea litigiilor de cãtre instanta judecãtoreascã

La primirea propunerii de concesionare concedentulConstitutia regii autonome studiu de oportunitatedrept de prefecturãStudiul de motivele ce justificã concesiuneaadministrare alte autoritãti ale administratiei publice centraleoportunitate investitiile necesare bunuri locale

nivelul minim al redeventeidomeniu institutii publice national public interes judetean modalitatea de acordare licitatie deschisã

local comunal a concesiunii cu preselectieorãsenesc negociere directã

durata concesiuniimunicipalîntocmit de concedent în 30 de zile de la primireaRegia persoanã juridicã propuneriiautonomã gestiune economicã si autonomie financiarã

în ramurile Guvern interes national Pentru aprobarea concesiunii Guvern bunuri de interes nationalstabilite de consilii judetene interes judetean caietul de sarcini consiliu judetean interes judetean

consilii locale interes local consiliu local interes local


TesteCaietul de sarcini conditiile de exploatare a concesiuniiinvestitiile realizate de concesionar

În ce constã si cum se desfãsoarã exproprierea?clauze financiare si de asigurãri Ce bunuri sunt socotite activitãti de utilitate publicã?obligatii privind protectia mediuluiCine poate stabili utilitatea publicã? regimul bunurilor utilizate de concesionarCine cerceteazã calificarea de utilitate publicã?Cine are calitatea de expropriator? Initiatorul concesiunii elaboreazã caietul de sarcini Ce drepturi au cei expropriati? îl trimite ministerului de resort Cine si cum solutioneazã întâmpinãrile?se supune spre aprobare GuvernuluiCine solutioneazã cererile de expropriere?

Licitatia publicã deschisã orice persoanã fizicã sau juridicã Cum se stabilesc despãgubirile?prezintã oferta Titlul executor si punerea în posesie cu preselectie oferta numai de cãtre cei Când si cine dispune retrocedarea bunurilor?selectionati de concedent Conceptul de concesionare

Obiectul concesionãriiOferta plicul exterior fisã despre ofertantCine poate fi concedent?2 plicuri actele doveditoareCine poate fi concesionar?sigilate plicul interior numele ofertantului Redeventacontinutul oferteiCare sunt regulile generale privind concesiuneaplicurile se predau comisiei de evaluare stabilite deCe este o regie autonomã? concendent Regimul juridic al bunurilor date în administratiedeschiderea plicurilor este publicã Continutul dreptului de administrare comisia alege oferta cea mai bunã Cine poate avea initiativa concesiunii?

Oferta cea mai bunã suma investitiilor În ce constã studiul de oportunitate? pretul prestatiilor În ce constã caietul de sarcini?protectia mediului Continutul oferteiprotectia socialã Modalitãti de acceptare a ofertei garantiile profesionale si financiare

Negocierea directã dacã la licitatie nu a fost nici un câstigãtor se pãstreazã caietul de sarciniconcedentul negociazã cu fiecare ofertant


Durata de concesiune se stabileste în limitele legale, în functie de Drepturile concesionarului perioada de amortizare a investitiilor care urmeazã sã fie realizate de Astfel, în temeiul contractului de concesiune, concesionarulcãtre concesionar. dobândeste dreptul de a exploata, în mod direct, pe riscul si pe rãspundereaRelatiile contractuale dintre concedent si concesionar se bazeazã pe sa, bunurile publice care fac obiectul contractului potrivit obiectivelorprincipiul echilibrului financiar al concesiunii, respectiv pe realizarea stabilite de concedent.97unei posibile egalitãti între avantajele care îi sunt acordate concesionarului

Concesionarul are dreptul de a folosi si de a culege fructele bunurilorsi sarcinile care îi sunt impuse. ce fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunurilor si scopului stabilitÎn consecintã, concesionarul nu va fi obligat sã suporte crestereade pãrti prin contractul de concesiune. sarcinilor legate de executia obligatiilor sale, în cazul în care aceastã

Un alt drept al concesionarului este acela de a încheia contracte cucrestere rezultã în urma: a) unei actiuni sau mãsuri dispuse de o autoritate publicã; tertii pentru asigurarea si valorificarea exploatãrii bunurilor care facb) unui caz de fortã majorã sau a unui caz fortuit. obiectul concesiunii în conditiile legii, fãrã a putea transfera acestora

drepturile dobândite prin contractul de concesiune.Drepturile concedentuluiAstfel, pe durata contractului de concesiune concedentul are dreptul Obligatiile concesionarului

sã verifice respectarea obligatiilor asumate de concesionar, sã inspecteze În temeiul contractului de concesiune, concesionarul are obligatiabunurile, sã verifice stadiul de realizare a investitiilor, precum si modul sã asigure exploatarea eficace în regim de continuitate si permanentã aîn care este satisfãcut interesul public, verificare care se va realiza cubunurilor publice care fac obiectul concesiunii, obligatia de a exploatanotificarea prealabilã a concesionarului si în conditiile stabilite în contract.în mod direct bunurile, fãrã a putea subconcesiona unei alte persoane, înConcedentul poate modifica în mod unilateral partea reglementarãtot sau în parte, obiectul concesiunii, precum si obligatia de a plãtia contractului de concesiune, dar cu notificarea prealabilã a redeventa la valoarea prevãzutã în ofertã si în modul stabilit în contractulconcesionarului, din motive exceptionale legate de interesul national sau

local, dupã caz. de concesiune.În cazul în care modificarea unilateralã a contractului de concesiune La încetarea contractului de concesiune, prin ajungerea la termen,

îi aduce un prejudiciu, concesionarul are dreptul sã primeascã în mod concesionarul este obligat sã restituie concedentului bunurile de retur înprompt o despãgubire adecvatã si efectivã, aceasta fiind stabilitã de cãtre mod gratuit si libere de orice sarcini. instanta judecãtoreascã competentã. Potrivit art. 35 din Legea nr. 219/1998, concesiunea poate înceta în

urmãtoarele situatii:Obligatiile concedentuluila expirarea duratei stabilite în contractul de concesiune;Concedentul este obligat sã nu îl tulbure pe concesionar în exercitiulîn cazul nerespectãrii obligatiilor contractului de cãtre concesionar,drepturilor rezultate din contractul de concesiune, sã notifice

prin denuntarea unilateralã de cãtre concedent, cu plata unei despãgubiriconcesionarului aparitia oricãror împrejurãri de naturã sã aducã atingeredrepturilor acestuia. în sarcina concesionarului;96

Art. 53, din Hotãrârea Guvernului nr. 216/1999, privind normeleArt. 66, din Hotãrârea Guvernului nr. 216/1999, privind normele96 97

metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998. metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998.


în cazul nerespectãrii obligatiilor contractuale de cãtre concedent, 2.5. Închirierea domeniului public prin rezilierea unilateralã de cãtre concesionar, cu plata de despãgubiri Potrivit articolului 18 din Hotãrârea Guvernului nr. 1228/1990,în sarcina concedentului; bunurile din proprietatea statului pot fi închiriate numai pe bazã dela disparitia, dintr-o cauzã de fortã majorã, a bunului concesionat licitatie, organizatã de organul de stat care le are în patrimoniu.sau în cazul imposibilitãtii obiective a concesionarului de a-1 exploata,

Închirierea bunurilor proprietate publicã se face prin licitatie publicãprin renuntare din partea concedentului, fãrã plata unei despãgubiri.si se aprobã, dupã caz, prin hotãrâre a Guvernului, a consiliului judeteanDenuntarea unilateralã de cãtre concedent, când autoritatea sau a consiliului local, iar contractul de închiriere trebuie sã cuprindãconcedentã considerã cã modul în care este realizat serviciul public nuclauze de naturã sã asigure exploatarea bunului închiriat potrivitmai corespunde interesului general. specificului acestuia.În cazul concesiunii de bunuri din domeniul public, concedentul va

putea pune capãt concesiunii în cazul dezafectãrii bunului concesionat Cel care preia bunul închiriindu-1 nu poate fi decât un subiect de(spre exemplu dezafectarea unui cimitir sau unei piete). drept privat (persoanã fizicã sau persoanã juridicã). Contractul de

În toate situatiile însã, denuntarea unilateralã nu va putea fi fãcutã închiriere presupune cu necesitate ca cel care transmite bunul pentru a fidecât cu plata unei despãgubiri juste si prealabile. Aceasta va trebui sã închiriat sã fie persoanã de drept public, dar nu este de conceput ca acestacopere atât prejudiciul efectiv suferit (damnum emergens), cât si contract sã se încheie între douã persoane publice.beneficiul nerealizat (lucrum cessaris). În cazul închirierii unui bun public suntem în prezenta unor institutiiRezilierea contractului de concesiune. În cazul neexecutãrii culpabile ale dreptului public, mai exact a unor contracte administrative.a obligatiilor contractuale de cãtre una din pãrti, cealaltã parte poate

Licitatia bunurilor mobile trebuie sã respecte urmãtoarele reguli:cere instantei judecãtoresti sã se pronunte asupra rezilierii contractului.licitatia se va anunta cu cel putin 3 zile înainte, prin anunturi afisateÎn cazul în care bunul piere dintr-un caz fortuit, concedentul va putea

la sediul primãriei si alte locuri publice; cere rezilierea contractului si obligarea concesionarului la plata dedespãgubiri, în lipsa unei definitii legale, pãrtile pot determina prin anunturile vor cuprinde ziua, ora, locul si natura obiectului ce secontractul de concesiune continutul notiunii de fortã majorã si al celei închiriazã;de caz fortuit. licitatia se va organiza la locul situãrii bunurilor;

Art. 35 din Legea nr. 219/1998 prevede cã încetarea contractului licitatia se va face publicã;are loc si prin renuntare la concesiune . Renuntarea are doar rolul unei licitatia se va adjudeca de acela care la a treia strigare va da celnotificãri a fortei majore ori a cazului fortuit. În cazul în care renuntarea mai mare pret, chiar când, în lipsã de alti concurenti, acesta a fost singurulnu este comunicatã de îndatã, concesionarul poate fi obligat la repararea ofertant.prejudiciilor cauzate.

Cu privire la bunurile imobile: La încetarea concesiunii, concesionarul are obligatia de a predalicitatia va începe prin anuntarea conditiilor închirierii;concedentului bunul concesionat, liber de orice sarcinã. Bunurile imobileorice persoanã care îndeplineste conditiile stabilite de cãtreconstruite de concesionar devin ale concedentului, intrând în proprietatea

organizator va putea participa la licitatie; cei care iau parte la licitatie castatului sau colectivitãtii locale. În situatia în care unele bunuri care facparte din obiectul concesiunii au pierit din culpa concesionarului, acesta mandatari vor trebui sã prezinte o procurã specialã legalizatã, ce se vava fi obligat la despãgubiri. opri la dosarul licitatiei;


Recapitulareînchirierea bunului se va adjudeca aceluia care la cea din urmãstrigare va da pretul cel mai mare (strigãrile se vor repeta de 3 ori, între

Durata concesiunii perioada de amortizare a investitiilorfiecare strigare va fi obligatoriu un interval de cel putin 5 minute).Criteriile pe baza cãrora sã se fundamenteze cuantumul chiriei sunt: Raport concedent principiul echilibrului financiarvaloarea bunului închiriat; concesionar al concesiuniidatoriile de care beneficiazã bunul; amplasarea bunului pe zone de interes; Concesionarul actiune dispusã de o autoritate publicãnivelul chiriei pe piata internã si externã pentru bunurile similare; nu suportã cresterea forta majorã importanta socialã a activitãtii pentru desfãsurarea cãreia urmeazã obligatiilor cazul fortuit

a fi folosit bunul închiriat.Sumele încasate din închiriere se fac venit la bugetul de stat sau la Drepturile verificarea îndeplinirii obligatiilor de cãtre concesionar

bugetele locale, dupã caz. În situatia în care contractul de închiriere se conce- cum este satisfãcut interesul public încheie de cãtre titularul dreptului de administrare, acesta are dreptul sã dentului modificarea unilateralã a pãrtiiîncaseze din chirie o cotã-parte între 20-25% stabilitã prin actul de reglementare interes public aprobare a închirierii. a contractului notificare a 98

Contractul de închiriere se încheie dupã 15 zile de la data înregistrãrii concesionaruluiofertelor . modificarea prejudiciu pentru concesionare99

Natura juridicã a contractului de închiriere a bunurilor domeniului contractului drept la despãgubiripublic este una complexã, îmbinând caracterele dreptului comun cu stabilite de instantãelemente de drept public, cum ar fi obligatia licitatiei si posibilitatea

Obligatiile concedentului sã nu tulbure pe concesionarrecunoscutã administratiei de revocare, atunci când un interes general osã notifice situatiile de atingere asolicitã, a contractului încheiat. drepturilor acestuia

Drepturile concesionarului de a exploata bunurilede a culege fructelede a încheia contracte cu tertiiprivind bunurile concesionate

Obligatiile sã asigure exploatarea eficientã a bunurilorCodul de procedurã civilã cuprinde în acest sens douã capitole: Sectiunea98

concesionarului de a exploata direct bunurile a II-a art. 431-447, Vânzarea sau licitatia bunurilor miscãtoare urmãrite, sisã nu subconcesioneze bunurileSectiunea a IX-a art. 530 si urm., Licitatia si adjudecarea bunurilor nemiscãtoarede a plãti redeventa urmãrite. sã restituie bunurile la încheierea concesiuniiArt. 16 din Legea nr. 213/1998. 99


Încetarea expirarea duratei contractuale Licitatia bunurilor se anuntã cu 3 zile înainte conce- nerespectarea obligatiilor contractuale de cãtre concesionar mobile anuntul ziua

orasiunii nerespectarea obligatiilor contractuale de cãtre concedent loculdisparitia bunurilor prin fortã majorã obiectul licitatieiimposibilitatea exploatãrii bunurilor

licitatia unde este situat bunulrenuntarea din partea concedentului, fãrã despãgubirilicitatia sã fie publicã denuntarea unilateralã a contractului de cãtre se închiriazã celui ce oferã cel mai mare pretconcendent realizarea serviciului public nu mai

corespunde interesului general Licitatia bunurilor licitatia începe prin anuntarea conditiilorbunul concesionat a fost dezafectat imobile închirieriiplata de despãgubiri juste, prealabile participã oricine îndeplineste conditiile

rezilierea neexecutarea culpabilã a contractului stabilite de organizatorcontractului de cãtre instanta judecãtoreascã se adjudecã celui ce oferã cel mai mare pret

bunul piere dintr-un caz fortuitCuantumul valoarea bunului închiriat concedentul poate cere reziliereachiriei datoriile de care beneficiazã bunul obligarea concesionarului la despã-

amplasarea bunului gubireimportanta socialã a activitãtii în legãturã cu bunulrenuntarea la concesiune de cãtreînchiriat concesionar forta majorã sumele venit bugetul de stat,caz fortuit bugetele judetene

localeÎnchirierea prin licitatie titularul dreptului de administrare 20-25% din chiriebunurilor se aprobã Guvern

consiliu judetean Contractul de drept civilconsiliu local închiriere se încheie dupã 15 zile de la înregistrarea ofertelor

clauze exploatarea bunului potrivit specificului sãu naturã drept public posibilitatea re-cel care închiriazã persoanã de drept public complexã vocãrii de cãtre cel cãruia i se închiriazã persoanã de administratiedrept privat fizicã drept civil licitatia

juridicãromânãstrãinã

contract administrativ

246 Drept administrativ

Teste

Care este durata concesiunii? Pe ce se bazeazã raportul dintre concedent si concesionar? In ce situatii concesionarul nu suportã cresterea obligatiilor? Care sunt drepturile concedentului?Obligatiile concedentuluiDrepturile concesionarului Obligatiile concesionaruluiCauzele de încetare a concesiunii Rezilierea contractului de concesiuneCaracteristicile închirierii bunurilorLicitatia bunurilor mobile Licitatia bunurilor imobileCum se stabileste cuantumul chiriei?Contractul de închiriere

drept administrativ -parte generala-semestrul i suport id 2009-2010

Documents