parintele dumitru staniloae

8/18/2019 Parintele Dumitru STANILOAE

1/6

Parintele Dumitru STANILOAE, despre eshatologia

universala

*Dumnezeu a creat lumea ca sa o desavarseasca, nu ca sa o lase vesnic intro !orma relativa"

*#iata noastra isi gaseste un sens numai daca trece prin moarte la plenitudinea unei vieti

eterne" Dar aceasta plenitudine nu o poate o$tine omul daca nu o poate trai si in trupul sau

inviat si eli$erat de corupti$ilitate" %aci viata completa umana e viata completa in trup, care

da o comple&itate speci!ica e&istentei umane si il !ace pe om apt sa dea vietii spirituale o

!rumusete in $ogatia si armonia !ormelor vazute" #aloarea unica si completa a vietii umane in

trup a puso in lumina 'iul lui Dumnezeu, %are a asumat trupul omenesc si la inviat pentru

vesnicie"

*Dar invierea cu trupul a persoanei omenesti individuale nu poate avea loc decat in

solidaritate cu pre!acerea intregii su$stante a cosmosului, adica la s!arsitul chipului actual al

lumii" (ristos singur a inviat inainte pentru a pune in !ata noastra perspectiva si nade)dea

invierii si pentru a Se !ace izvorul puterii de trans!igurare a cosmosului actual si al invierii

trupurilor noastre" (ristos cel inviat este prin El insusi inceputul si pro!etul s!arsitului vietii

actuale a lumii si al ridicarii ei in plenitudinea vietii in Dumnezeu" *******************

*In invatatura ortodo&a , spre deose$ire de cea catolica, udecata universala de la s!arsitul

lumii isi pastreaza o insemnatate proprie, aducand printrun plus important intregimea

!ericirii sau ne!ericirii pentru su!letele trecute prin )udecata particulara" De aceea si s!arsitul

chipului actual al lumii, de cae e legata udecata din urma, nu este asteptat numai de cei vii,

cum se asteapta moartea o$isnuita, ci se asteapta si de vii si de morti, cu un interes suprem" Il

asteapta si su!letele mortilor pentru asi primi intreaga !ericire sau intreaga ne!ericire vesnica"

*'ericirea sau ne!ericirea deplina a !iecaruia atarna in mod organic de s!arsitul lumii si al

activitatii intregii omeniri in ea, deci si de rezultatul acestei activitati, care va !i , in ceea ce

are $un, etrnizat in Imparatia cerurilor, iar ceea ce are rau , in iad"

*Deplinatatea !ericirii sau ne!ericirii !iecaruia depinde de o )udecata noua si !inala ce se va

!ace asupra tuturor in comun" Iar aceasta inseamna o )udecata sau o apreciere ce se va da

asupra tuturor in !unctie de contri$utia lor la implinirea planului lui Dumnezeu cu lumea si cu

viata omeneasca, plan care va !ace straveziu pe Dumnezeu prin lume si prin viata omeneasca"* %ei de demult isi vor vedea rodurile gandurilor si !aptelor lor in generatiile urmatoare, cei


2/6

de la s!arsit vor vedea mostenirile inaintasilor, pe care leau rodit sau leau lasat !ara rod" %ei

de demult vor !i )udecati pentru cele de dupa ei, cei de la s!arsit vor !i )udecati pentru

implinirea sau neimplinirea celor de dinaintea lor" #om !i )udedcati pentru toate chemarile

$une ce leau !acut lumii intregi Aplostolii, +ucenicii, S!intii, pentru toate pildele $une

neurmate ale inaintasilor" #om vedea intensitatea simtirii lor, peste care noi am asezat stratul

nesimtirii noastre, pentru !alsa dezvoltare a umanitatii noastre" %ei de demult vor !i )udecati

pentru toate semintele rele sadite in lume si vor lua rasplata pentru toate semintele $une

sadite in ea, care se vor arata rodite sau nerodite la s!arsit" Istoria intreaga va !i din nou in !ata

tuturor, nu numai cu cele ce sau petrecut in pplanul vizi$il, ci si cu cele petecute in planul

invizi$il, $a chiar si cu cele ce sar !i putut petece sau sar !i putut sa nu se petreaca, apasand

sau $ucurand pe !iecare, cu totalitatea ei, pentru ceea ce a !acut $un sau rau in ea" Se va vedea

atunci ca trecutul nu a murit" In vatatura crestina despre invierea trupurilor si despre )udecata

universala are intre altele si acest sens ca da o ultima aprecier, vala$ila pentru eternitate, a tot

ce a !ost, ca nimic nu este lasat sa se piarda in uitare" udecata universala este ast!el un !actor

indemnator la savarsirea $inelui in lume, cum este gandul la moarte pentru viata individuala"

**************************************

Semnele s!-rsitului si motivul nev.zut al s!-rsitului lumii

%on!orm S!intei Scripturi, desi nu se va putea prevedea cu sigurant. momentul s!-rsitului

lumii, totusi vor !i unele semne care pot s. indice cu oarecare pro$a$ilitate apropierea

s!-rsitului" Desigur c. si aceste semne sunt supuse unei am$iguit.ti" De aceea, S!-nta

Scriptur. spune pe de o parte ca s!-rsitul va veni pe neasteptate, dar pe de alt. parte, d. unele

semne ale apropierii lui" S!-ntul Apostol Petru /n!.tiseaz. caracterul am$iguu al apropierii

s!-rsitului, declar-nd c. si atunci unii se vor /ndoi de apropierea lui" De aceea s!-rsitul va

veni 0ca un !ur0" 01nt-i tre$uie s. stiti c. /n zilele cele de apoi, venivor cu $at)ocur.

$at)ocoritorii, care vor um$la dup. po!tele lorsi vor zice2 3nde este !.g.duinta venirii Lui4%. de c-nd au adormit p.rintii, toate r.m-n asa ca de la /nceputul zidirii""" Iar ziua Domnului

va veni ca un !ur atunci cerurile vor pieri cu vuiet mare stihiile arz-nd se vor des!ace si

p.m-ntul si lucrurile de pe el vor arde cu totul 56 Pt" 7, 78, 9:;" Pe de o parte semnele

s!-rsitului date de Scriptur. par s. !ie !oarte caracteristice" Dar pe de alt. parte, din cauza

echivocului care va persista, nici aceste semne nu pot !i identi!icate cu sigurant. deplin." Ele

sunt2 9; predicarea Evangheliei la toate popoarele 5+t" 68, 98; 6; convertirea poporului

iudeu la crestinism 5


3/6

urm";, /nmultirea r.z$oaielor si a vestilor de r.z$oaie 5+t" 68, >?;, mari catastro!e /n natur.

5+t" 68, ?, 6@; 8; venirea lui Enoh si Ilie5Apoc" 9@, 9; =; venirea lui Antihrist 56 Tes" 6, 7

99 9 In" 6, 9; care va lucra /mpreun. cu apostolii s.i mincinosi tot !elul de semne ca s.

am.geasc. pe oameni su$stituinduse lui (ristos, el va prigoni cu !urie pe alesii

Domnului5+t" 68, =, 99; >; ar.tarea pe cer a 0semnului 'iului omului0 5+t" 68, 7:;, adic. a

crucii" Semnele 9 si 7 sunt ceva prea general, ca s. se poat. cunoaste e&act c-nd sau produs"

%onvertirea poporului iudeu nu stim /n ce sens are s. se /nteleag." %elelalte semne cuprind pe

de o parte ceva misterios, pe de alta nu vor avea o aparent. lipsit. de echivoc" De aceea multi

vor putea s. le indice ca prezente, /nainte de a se produce real, oi multi vor putea contesta

realitatea lor, c-nd se vor produce de !apt" Ast!el istoria va putea a)unge o$iectiv de multe ori

aproape de s!-rsit, dar oamenii nu vor putea su$iectiv s. cunoasc. aceasta sau unii oameni o

vor considera aproape de s!-rsit, !.r. s. !ie de !apt" De aceea ei vor continua s. se

c.s.toreasc. si s. se ocupe cu celelalte tre$uri ale lor, chiar /n prea)ma s!-roitului ei real"

Istoria nu va a)unge la s!-rsit prin ea /ns.si, ci prin voia lui Dumnezeu" Dumnezeu /i pune

cap.t c-nd vrea, dar aceasta, se pare c. atunci c-nd continuarea ei nu ar mai avea /ntradev.r

un rost, chiar dac. multor oameni li sar p.rea dimpotriv." Numai din viata lor de dincolo vor

vedea si ei c. o continuare a istoriei ar !i !ost inutil." De aceea Scriptura cere ca oamenii s.

!ie preg.titi pentru s!-rsit, dar nu s. !i&eze un soroc al lui 5+t" 68, 86;" 3nii P.rinti $isericesti

v.d motivul s!-rsitului lumii la un moment dat, /ntrun plan intern al lui Dumnezeu" S!-rsitul

ei va veni prin Dumnezeu, atunci c-nd ea sia /mplinit rostul con!orm planului lui Dumnezeu"

Am$ele aceste idei2 s!-rsitul lumii prin Dumnezeu, dar atunci c-nd ea /si va !i /mplinit rostul

prev.zut de Dumnezeu, se cuprind /n a!irmarea S!-ntului +a&im +.rturisitorul si a S!-ntului

Simeon Noul Teolog, c. /nt-i tre$uie s. se /mplineasc. lumea de sus si apoi va veni s!-rsitul"

Dup. cel dint-i, lumea de sus se va /mplini c-nd toate m.dularele se vor str-nge /n )urul

capului (ristos, ca s. !ie trupul lui (ristos complet" %el de al doilea dezvolt. ideea aceasta,

ad.ug-nd c. pentru a se /ntregi trupul lui (ristos cu toti cei mai /nainte r-nduiti, tre$uie ca

acestia s. se nasc. pe p.m-nt" 0Deci, !iindc. Biserica este trupul lui (ristos si mireasa Lui si

lumea de sus si locasul lui Dumnezeu, iar m.dularele trupului Lui sunt toti s!intii si !iindc.

nu sau n.scut /nc. toti, nici nau $inepl.cut, este v.dit c. nici trupul lui (ristos nu e complet

si nu sa umplut /nc. lumea de sus, adic. poporul Bisericii lui Dumnezeu, ci se a!l. /nc. multi

/n lume si p-n. azi multi care nu cred, dar vor crede /n (ristos" Sunt oi multi p.c.tosi si

risipitori care se vor poc.i si multi neascult.tori care vor asculta" Si /nc. multi se vor naste si

vor $inepl.cea lui Dumnezeu p-n. la glasul tr-m$itei din urm." De aceea e de tre$uint. sa senasc. toti cei mai/naintestiuti de Dumnezeu si s. se umple lumea Bisericii de deasupra


4/6

lumii acesteia, a Ierusalimului celor /nt-in.scuti, /n cele ceresti" si atunci se va umple

plin.tatea trupului lui (ristos de cei ce sunt mai /nainter-nduiti de Dumnezeu ca s. se !ac.

dup. chipul 'iului S.u, care sunt !iii luminii si ai zilei aceleia" Acestia sunt toti mai /nainte

r-nduiti si scrisi si m.surati si se vor uni si se vor lipi de trupul lui (ristos si atunci va !i

/ntreg si des.v-rsit trupul lui (ristos si nu va mai lipsi nici un madular0" Ideea a e&primato

mai /nainte S!-ntul Crigorie de Nssa care zice2 0Prin cei ce se adaug. continuu la credint.,

(ristos Se zideste pe Sine /nsusi" Si El va /nceta s. Se zideasc. pe Sine, c-nd va a)unge la

m.sura de crestere si des.v-rsire a trupului si nu va mai lipsi ceva care s. tre$uiasc. s. se

adauge prin zidire, toti !iind ziditi pe temelia proorocilor si apostolilor""" Dac. deci, cap !iind

El, 1si zideste corpul S.u /n continuare prin cei ce se adaug. mereu, /ncheg-ndui si

articul-ndui pe toti /n ceea ce i se potriveste !iec.ruia dup. m.sura lucr.rii lui, ca s. !ie, !ie

m-n., !ie picior, !ie ochi, !ie ureche, !ie altceva din cele ce completeaz. trupul, pe m.sura

credintei !iec.ruia, iar !.c-nd aceasta Se zideste pe Sine, precum sa zis, e clar c. s.l.sluindu

Se /n toti, pe toti /i primeste /n Sine, pe cei ce se unesc cu Sine prin /mp.rt.sirea de trupul

S.u si pe toti /i !ace m.dulare ale trupului S.u, ca s. !ie m.dulare multe, dar un trup0"

S!-rsitul lumii va veni deci c-nd se va completa lumea din punct de vedere spiritual, sau

trupul lui (ristos, ca o spiritualitate unitar. si armonic." 3nitatea acelei lumi tre$uie s.

cuprind. totalitatea !ormelor de /ncorporare individual. a spiritualit.tii divinoumane a lui

(ristos" Desigur deplin.tatea unirii se va realiza dincolo" Dar dincolo se realizeaz. cele

n.zuite aici" Dar de ce este de!init. prin num.r aceast. totalitate si nu implic. mai degra$. o

in!initate de !orme individuale, e greu de /nteles" Poate pentru spiritul !init e necesar acest

caracter de!init al totalit.tii !ormelor de spiritualitate, ca s. le poat. cuprinde !iecare pe toate"

Spiritualitatea divin. e&primat. uman primeste un contur de!init, !.r. a /nceta s. !ie e&periat.

ca in!init. /n ad-ncimea ei" Poate /ns. motivul principal pentru care num.rul persoanelor care

completeaz. Trupul tainic al Domnului e de!init, s. !ie acela c. un num.r in!init de persoane

nu poate !i iu$it" Iu$irea in!init. cere si o concentrare a ei spre persoane de num.r !init" Nici

dumnezeirea nu e un num.r in!init de persoane" Dar ipostasurile ce se iu$esc sunt ele /nsesi

in!inite" Tot asa e&periaz. in!initul persoanele umane ce se iu$esc /n trupul Domnului cu

iu$irea unitar. din El, sau din S!-nta Treime, dar nu din in!inite centre divine" 1nsa conturul

de!init al spiritualit.tii se re!er. pro$a$il nu numai la num.rul limitat de persoane /n care se

e&periaz., ci si la modalit.tile de e&perient. si e&primare a spiritualit.tii lui (ristos de c.tre

lumea spiritelor create, !.r. ca s. se e&clud. tr.irea in!initului de c.tre ele si o /naintare /n

(ristos cel in!init si 3nul prin !iecare modalitate" Persoanele se grupeaz. pe p.m-nt pentru ae&peria modalit.ti mai $ogate ale /ncorpor.rii spiritualit.tii divine a %apului noii umanit.ti,


5/6

(ristos, /n leg.turi variate si mereu schim$ate" Dar /n lumea viitoare !iecare persoan., desi

reprezint. o modalitate de /ncorporare a spiritualit.tii in!inite a lui (ristos, va avea si va

/ntelege /n leg.tur. cu ea pe toate celelalte /ntrun mod in!init mai deplin ca aici, /nc-t !iecare

va tr.i /ntreaga spiritualitate a lui (ristos, a trupului tainic al Lui, dar /n alt. !orm." Iar pe de

alt. parte, /ntreaga spiritualitate dumnezeiasc. si omeneasc. concentrat. /n (ristos, %apul

trupului omenirii /ndumnezeite, se va a!la actualizat. prin m.dularele acestui trup al S.u"

Nimic din comoara a!lat. /n (ristos nu va !i nevalori!icat /n trupul Lui tainic, datorit.

nenum.ratelor capacit.ti naturale, /n.ltate de har, pe care le reprezint. m.dularele Lui"

S!-ntul Crigorie de Nssa spune c. Dumnezeu priveste /n viziunea Sa omenirea ca un /ntreg

si dac. nar !i prev.zut c.derea ei, oamenii sar !i n.scut alt!el si ar !i ap.rut toti /n e&istent.

deodat." 'aptul c. /n urma p.catului se nasc succesiv, !ace ca !iecare s. astepte realizarea sa

deplin. p-n. la nasterea tuturor" Oarecum nasterea deplin. a !iec.ruia e conditionat. de

nasterea tuturor la s!-rsitul lumii" %hipul dumnezeiesc e comun /ntregii omeniri" 0La /nceput,

c-nd puterea divin. a produs natura e&istentelor, tinta lor a !ost creat. /n imediat.

corespondent. cu /nceputul lor""" 1n acelasi moment cu /nceputul lor apare per!ectiunea lor

!inal." Natura uman. era /n num.r" %a si celelalte creaturi ea tre$uia s. ai$. per!ectiunea sa

chiar /n momentul creatiei, imediat0"Datorit. c.derii, specia uman. 0are durerea s.

reg.seasc. prin generatii succesive integritatea ei numeric. si ontologic., adic. li$ertatea

complet. sau, mai $ine zis, li$ertatea de )ugul p.catului0" 1m$in-nd motivele dezvolt.rii

istoriei spre s!-rsit cu motivul opririi ei c-nd va vrea Dumnezeu, sar putea spune c. lumea se

va s!-rsi atunci c-nd, pe de o parte, nu vor mai creste /n ea oameni care s. o completeze de

sus spre a e&prima vreuna din tr.s.turile spiritualit.tii lui (ristos, pe de alta, c-nd cei ce vor

ap.rea nu vor mai lua din ea nimic pentru a o dezvolta /n cadrul ei" Se va s!-rsi atunci c-nd

nu va mai !i posi$il. /n ea o dezvoltare a spiritualit.tii in!inite concentrate /n (ristos"

Epuizarea istoriei /n acest rol al ei nu va !i nici accidental., nici silit. de providenta divin., ci

se va datora unei misterioase convergente si /nt-lniri a acesteia cu or-nduirea divin., care nu

e&clude nici li$ertatea uman., nici lucrarea dumnezeiasc."


6/6

solidaritate, pe un plan de viat. a$solut si etern !ericit., arat. c. Dumnezeu a preg.tit pentru

omenire ceva cu mult mai /nalt,si istoria creatiei e numai o etap. de e&istent. omeneasc. /n

care s. contri$uie si omenirea la cresterea ei pentru aceast. viat. a$solut !ericit." Apoi, istoria

a dezvoltat dac. nu /ntrun mod uni!orm, m.car /n mod du$lu 5am$iguu; virtualit.tile puse /n

ea de Dumnezeu oi re/nnoite si des.v-rsite /n (ristos" Ea a pus /n lumin. ultim., /n limitele

relative ce tin de ea, tema omului ca !iint. suprem. a creatiei vizi$ile, destinat. s. cunoasc.

opera lui Dumnezeu si s. se cunoasc. pe sine /ns.si /n valoarea ei superioar. tuturor

creaturilor" Dac. nu toti !olosesc aceast. dezvoltare ma&im. a virtualit.tilor umane, ca prin

ele s. vad. dincolo de ele si s. se uneasc. cu Dumnezeu cel /ntrupat, pentru o dezvoltare

in!init. dincolo de imanenta !init., aceasta se datoreote li$ert.tii omului, pe care Dumnezeu

nu voieste s. o anuleze" E&trase din Teologia Dogmatica Ortodo&a, #ol" III, Pr" Pro!"

Dumitru Staniloae

%op the BEST Traders and +aFe +one 2 http2GG$it"lG!&zulu
http://bit.ly/fxzuluhttp://bit.ly/fxzulu

parintele dumitru staniloae

Documents