paisie aghioritul - [cuvinte duhovnicesti] viata de familie (v.1.0)_vol.4.doc

8/17/2019 Paisie Aghioritul - [Cuvinte duhovnicesti] Viata de familie (v.1.0)_Vol.4.doc

http://slidepdf.com/reader/full/paisie-aghioritul-cuvinte-duhovnicesti-viata-de-familie-v10vol4doc 1/123



CUVIOSUL PAISIEAGHIORITUL

CUVINTE DUHOVNICE TIȘIV

VIATA DE FAMILIE



Traducere din limba greacă de Ieroschim. Stefan Nutescu SCHITUL LACU-SFÂNTUL MUNTE ATHOS EDITURA EVANGHELISMOS BUCURESTI-2003



PROLOG

Cu prezentul volum, ce cuprinde subiecte despre familie i despre încercările prin careș

trece omul din pricina crizei vie ii de familie din vremea noastră, conț tinuăm publicarea„Cuvintelor” fericitului Stare Paisie.ț Stare ul spunea că cele mai multe din scrisorile peț

care le primea proveneau de la oameni cu probleme familiale. Iar aceste probleme el leatribuia depărtării oamenilor de Dumnezeu i iubirii lor de sine. „Maiș demult spunea el,via a era mai lini tită i oamenii făceau răbdare. stăzi sunt ca bric!etele, nici măcarț ș ș un sin"ur cuv#nt nu suferă$ după care urmează automat divor ul”.ț

%ncă de foarte t#năr, Stare ul a intrat i a lucratț ș efectiv în marea familie a &isericii, căci sim ea că nuț mai apar inea micii lui familii. dob#ndit dra"osteaț dumnezeiască, făc#ndu'seastfel (iu al lui Dumnezeu. De aceea îi sim ea pe to i oamenii ca fra i ai săi i'lț ț ț ș iubea pe fiecare „cu dra"ostea lui Iisus )ristos” *(ilip +, -. „tunci c#nd văd un oarecarebărbat în v#rstă, ne spunea Stare ul, îmi zic că acesta este tatăl meu. C#ndț văd o bătr#nă,îmi spun că aceasta este mama mea. Iar c#nd văd un copil mic, îl privesc ca pe nepo elul ț

meu. Pe to i îi iubesc. Pentru unii mă bucur, iar pentruț al ii mă doare. tii ce înseamnăț Ș

aceasta”. Dar, potrivit cu cazul ce'l înt#lnea, se i făcea ca unul dintreș ace tia, adică seș

făcea i copil, i frate, i tată i bunic. Iar această dra"oste sinceră a sa îl a/uta pe cel care seș ș ș șapropia de el să sufere sc!imbarea cea bună, să primească cuv#ntul lui Dumnezeu i săș

trăiască potrivit cu el. Ca mădular al 0rupului lui )ristos, Stare ul nuț numai că se ru"a cudurere pentru cei care înfruntau probleme în cadrul familiei, ci a/uta i cu cuv#ntul său,ș

atunci c#nd îi era cerut, c!iar i în subiectele cele maiș delicate ale vie ii de familie, de i el ț ș

trăia ca un ascet. 1l însu i fiind încercat în focul ispitelor i în cupș ș torul bolii, care subdiferite c!ipuri l'a cercetat din +234 p#nă în +223 c#nd a adormit, împreună'pătimea cu fiecare om ce suferea i se ru"a cu durere pentruș cei bolnavi. Pentru propria'i sănătate seîn"ri/ea numai at#t c#t să se poată slu/i pe sine i pe cei care îl cerceș tau. Credea că, dacă î iș

va ne"li/a propria'i durere, acea sta îl va înd uio a pe Dumne zeu i ast felș ș ru"ăciunea sa, făcută pentru ceilal i bolnavi, va fiț ascultată. celora însă le recomanda să facă tot ceera omene te cu putin ă ca să se tămăduiască, iar ceea ceș ț nu era cu putin ă omene te să oț ș

lase în seama lui Dumnezeu. %n acela i timp le întărea credin a, ca săș ț poată înfruntaboala lor pun#ndu' i năde/dea în Dumș nezeu, dar i pentru a nu uita că în via a aceasta to iș ț ț

suntem „străini i călători *I Petru 5, ++- i că trebuie să ne pre"ătimș ș pentru via a ve nică.ț ș

6olumul acesta ' care se editează cu binecuv#ntarea Păstorului nostru, %nalt PreaSfin itul 7icodimț al 8asandrei ' este alcătuit dintr'un capitol introductiv i ase păr i. Multeș ș ț

din subiectele acestui volum provin din discu iile pe care stare a, precum i alte surori,ț ț ș le'au avut cu Părintele Paisie. De i, potrivit porunciiș Stare ului de a'i îndruma la du!ovnic peț

cei ce vin iș ne cer a/utorul, adeseori se înt#mpla ' i se înt#mplăș ' ca unii oameni afla iț

sub presiunea vreunei probleme să' i destăinuie durerea lor stare ei sau unei alte maiciș ț maibătr#ne, i să le ceară sfatul. 9neori, pentru a fi si"ure că răspunsul pe care l'am dat într'oș

problemă serioasă era cel corect, ne adresam Stare ului, care neț spunea pentru flecare caz

cum trebuia înfruntată, după Dumnezeu, acea problemă. Dar i Stare ulș ț însu i, înș sina:ele ob tei i în discu iile personale cuș ș ț maicile, lu#nd pricină de la vreo înt#mplaredin via a de ob te sau de la vreo anumită întrebare, obi nuia săț ș ș spună "reută ile pe care leț

înfruntau mirenii. Iar aceasta o făcea ca să ne ru"ăm cu durere pentru lume. De asemenea,ne dădea e:emple de femei căsătorite sau mame, care, de i nu aveau condi iileș ț

du!ovnice ti aleș mona!ilor, au trăit totu i o via ă sf#ntă. %n felul acestaș ț ne îndemna să nenevoim cu i mai multă mărime deș suflet. ; parte din aceste subiecte s'au completat cu fra"mente din scrisorile Stare ului, pe care ni le'au datț unii preo i i mireni evlavio i.ț ș ș



Pentru a a/uta pe tinerii care î i fac probleme penș tru calea pe care trebuie să o urmezeîn via ă, s'aț a ezat la începutul prezentului volum capitolul introș ductiv< „0inerii în fa aț

celor două căi ale vie ii”. %n el seț accentuează faptul că cele două căi pe care le'a trasat &iserica noastră ' via a de căsătorie i cea mona!ală 'ț ș sunt binecuv#ntate. 0inerii, potrivit cu c!emarea lor, cu puterile i cu mărimea lor de suflet, trebuie ca, neinfluen a i i cuș ț ț ș

încredere în Dumnezeu, să alea"ă una din cele două căi. Iar condi ia de bază pentruț

sporire în oricare din căile pe care ar vrea s=o urmeze este să trăiască o via ă nepri!ănită iț ș

du!ovnicească. %n prima din cele ase păr i ale acestei căr i suntș ț ț fi:ate ca temelie a familiei dra"ostea iș

respectul reciproc dintre so i. >ăbdarea în "reută ile vie ii familiale,ț ț ț atunci c#nd ea esteînso ită de ru"ăciune, izbăve teț ș familia de la destrămare.

%n partea a doua, care se referă la obli"a iile iț ș responsabilitatea părin ilor pentru oț

educa ie corectă aț copiilor lor, se pune accentul în mod deosebit asupra importan ei pe careț

o are e:emplul părin ilor, „do/anaț lor tăcută” făcută copiilor, precum i asupra rolului peș

care îl are mama. De asemenea se subliniază că afec iunea i dra"ostea fa ă de copii sunt ț ș ț

condi iile deț bază pentru dezvoltarea lor firească. Partea a treia se referă la copii, la bucuriile iș "reută ile lor de la v#rsta prunceascăț

p#nă la maturitatea lor, precum i la obli"a iile lor fa ă de părin i.ș ț ț ț >espectul i dra"osteaș fa ă de părin i, nu numai laț ț v#rsta copilărească, ci i la maturitate, le asi"urăș

binecuv#ntarea lui Dumnezeu. %n partea a patra se dau sfaturi simple i practice pentru via a du!ovnicească în cadrul ș ț

familiei. %n felul acesta copiii i părin ii sunt a/uta i să trăiască zilnicș ț ț 1van"!elia, fie că seaflă acasă, fie la lucru, care trebuie, pe c#t este cu putin ă, să contribuie la desăț v#r ireaș

lor, cea după Dumnezeu, i nu să'i „înece” cuș neîncetatul stres. %n partea a cincea, care se referă la diferitele încercări prin care trec oamenii în via aț

lor, se arată c#tă m#n"#iere i putere dă Dumnezeu celor care leș înfruntă nu numai curăbdare, ci i cu do:olo"ie.ș &oala, infirmitatea, clevetirile sunt o binecuv#ntare pentruomul care a prins sensul cel mai profund al vie ii. Prin suferin ele pe care le îndură î iț ț ș

„plăte te” păcatele, sau î i asi"ură răsplată cerească.ș ș

%n sf#r it, partea a asea cuprinde subiecte care seș ș referă la înfruntarea corectă a mor iiț i la pre"ătireaș pentru ea. Stare ul lămure te care este adevărataț ș m#n"#iere pe care ar

trebui să o aibă cei care se întristează pentru moartea persoanelor lor iubite i subliniș ază c#t de mult a/ută parastasele, ru"ăciunile i milosteniile ce se fac pentru cei adormi i. 1l ș ț

înfă iț ează o ima"ine simplă i su"estivă a /udecă ii viitoareș ș ț i a vie ii ve nice.ș ț ș

Subiectele acestui volum pe de o parte pot a/uta pe cei ce se nevoiesc în lume, să ducă„lupta cea bună” *+ 0im. ?, +5- cu mai multă r#vnă, iar pe de altă parte pot de teptaș

con tiin ele oamenilor care se c!inuiesc departe deș ț Dumnezeu, astfel înc#t să devinămădulare con tienteș ale &isericii i să se bucure în mica comuniune a faș miliei lor de paceai odi!na pe care le'o dă via a du!ovnicească. Paralel, ele subliniază că în cadrulș ț căsătoriei

este absolut necesară respectarea tuturor poruncilor lui Dumnezeu, care „nu sunt "rele@ . Dacă, de pildă, fiecare din so i î i /ertfe te voia proprie iț ș ș ș face răbdare, atunci nu se

simte asuprit, pentru că aceasta o face din dra"oste, sim ind astfel înlăuntrulț său om#n"#iere plăcută.

Se poate ca omul contemporan, obi nuit cu le"ileș „destinse” ale societă ii de astăzi, săț

considere ri"ide iș cu neputin ă de pus în lucrare unele din pozi iileț ț Stare ului, dar, dacă leț

va /udeca prin prisma 1van"!eliei, va constata că ele sunt e:primarea e:actă a ei. Stare ul ț

întotdeauna îndemna la desăv#r irea înș )ristos, cu toate acestea prin îndrumarea sa pastorală iluminată de Dumnezeu, îndelun"'rabdă în fa a nepuț tin ei omene ti i folose teț ș ș ș

iconomia , desi"ur fără a consim i la păcat. 1l se străduie te, prin e:emple,ț ș referiri la via aț

oamenilor din vremurile mai vec!i, etc., să'l facă pe omul contemporan să în elea"ă că Dumț 'nezeu este viu i „lucrează toate în to i”$ i că 1l nuș ț ș răsplăte te numai în via a viitoare caș ț

un >ăsplătitor, ci i în cea prezentă ca un Părinte iubitor. Dar pentru aceasta omul trebuie să'ș

i arate buna lui inten ie prinș ț mica sa nevoin ă. Căci pu in nevoindu'se, mult vaț ț primi. Iar această pu ină nevoin ă trebuie să o facă, pentru a da „dreptul” lui Dumnezeu săț ț

intervină cu mult a/utor în via a lui.ț



Mul umim tuturor acelora care au citit manuscriseț le acestui volum i cu multă evlavie auș

formulat unele cu"etări care au a/utat la între"irea lui. 7ădă/duim că aceste cuvinte ale Stare ului să a/uteț familia ' care, mai ales astăzi, se

c!inuie te din priciș na uitării sau dispre uirii poruncilor lui Dumnezeu 'ț pentru a' i afla înș

anurile &isericii adevărata eiș menire, astfel înc#t părin i i copii să trăiască raiul încăț ș dinaceastă via ă.ț

16 septembrie 2002Pomenirea Sfintei Mare Muceni e Euftimiaț

Stare a Sfintei Sih!triiț

Monahia Fi"oteia



Tinerii în f !e"#r $#%& !&i "e 'ie iiț ț

Atât ia a !n căsătorie cât i cea !n feciorie sunt binecuântateț ș

" #ărinte$ ce trebuie să răspundem tinerilor care !ntreabă dacă ia a monahală este maiț

!naltă decât cea !n căsătorie%

" &ai !ntâi trebuie să"i face i să !n eleagă care esteț ț menirea omului i care este sensulș

ie ii. Apoi să le e'plica i că cele două căi pe care le"a trasat (iserica noastră suntț ț

binecuântate$ pentru că amândouă !i pot duce !n )ai$ dacă trăiesc după *umne+eu. Să presupunem că doi oameni or să meargă la un loc de !nchinare. ,nul merge cuautobu+ul pe drumul principal$ iar celălalt merge pe -os$ pe o cărare. nsă amândoi auacela i scop. *umne+eu i de primul se bucurăș ș i de celălalt se minunea+ă. )ău esteș

numai atunci când cel care merge pe cărare !l -udecă !n sinea sa pe celălalt care merge pe drumul public$ sau iners.

/ste bine ca tinerii care se gândesc la monahism să cunoască faptul că misiuneamonahului este foarte mare trebuie să deină !nger. n cealaltă ia ă$ !n cer$ț om trăi ca!ngerii$ a spus ristos saducheilor &t. 22$ 304. *e aceea unii tineri cu multă mărime desuflet dein monahi i !ncep ia ă !ngerească !ncă dinș ț această ia ă.ț

*ar să nu creadă cinea că to i cei care merg laț mănăstire se i mântuiesc$ numai datorităș

faptului că au deenit monahi. 5iecare om a da socoteală lui *umne+eu dacă i"a sfin it ia aș ț ț

pe care i"a ales"o. #este tot este trebuin ă de mărime de suflet. *umș ț ne+eu nu face oameni procopsi i sau neprocopsi i$ darț ț cel care nu are mărime de suflet$ neprocopsit a rămâneorice ia ă i"ar alege. n timp ce acela care areț ș mărime de suflet se procopse te oriunde s"ar ș

afla$ deoarece harul dumne+eiesc se află cu el. /'istă oameni căsători i care trăiesc foarteț

irtuos i astfel seș sfin esc. *acă un familist !l iube te pe *umne+eu iț ș ș este atras dedragostea ui$ poate dobândi o mare sporire duhonicească. Iar odată cu aceasta ! iș

!n+estrea+ă copiii cu irtu i$ creând astfel o familieț bună$ pentru care a lua !ndoită răsplatăde la *umne+eu.

*e aceea fiecare tânăr trebuie să aibă drept scop să se neoiască cu mărime de suflet$

astfel !ncât să" i sfin ească ia a pe care o a alege. 7rea căsătorie% Săș ț ț se căsătorească$ dar săse neoiască pentru a deeni un bun familist i să trăiască !n sfin enie. 7rea moș ț nahism% Să sefacă monah$ dar să se neoiască pentru a deeni un călugăr bun. 5iecare să" i măsoare puș terilesale$ să adă ce poate face i$ potriit cu ele săș !nainte+e pe una din cele două căi. *acă$ de

pildă$ o tânără simte că nu are tăria necesară pentru a deeni monahie$ atunci să"I spună lui*umne+eu cu smerenie8 9*umne+eul meu$ sunt neputincioasă. Nu pot duce ia a deț

monahie. *e aceea trimite"mi un om$ care să mă a-ute să"mi !ntemeie+ o familie bună i săș

trăiesc duhonice te:. i atunci *umne+eu nu o a lăsa. *acăș Ș se a căsători$ a face o familie bună i a trăi potriitș cu /anghelia$ *umne+eu nu a cere de la ea nimic mai mult.

*esigur$ e'istă tineri de la care *umne+eu cere pu ine lucruri$ dar ei din mărime de sufletț

se neoiesc mult i !i oferă mai multe decât li s"a cerut$ alegândș ia a monahală. ,nii caț

ace tia or primi !ndoiteș cununi. *acă$ de pildă$ un suflet are chemare pentru ia a deț

căsătorie$ dar din mărime de suflet rea să le -ertfească pe toate i să urme+e ia a monahală$ș țfapta aceasta !l !nduio ea+ă mult pe *umne+eu. Numai să iaș aminte ca imboldurile lui să fiefoarte curate$ să nu fie mi cat de mândrie. *e aici !nainte *umne+eu a risipiș toate greută ile.ț

Ne"ini (e (ineri"#r )en(r% f"re r#*(%"%i "#r în 'i & ș ț

" #ărinte$ nelini tea unui tânăr pentru aflarea rosș tului său !n ia ă se datorea+ăț

necredin ei%ț

" Nu !ntotdeauna. Adeseori tinerii care se interesea+ă cum să se aran-e+e mai bine$ dar să se afle iș aproape de *umne+eu$ se nelini tesc pentru rostul lorș !n ia ă. Iar lucrul acestaț

doede te sănătatea lorș duhonicească. A nu se gândi i a nu se nelini ti unș ș tânăr pentruaflarea rostului său$ este doada unui om indiferent$ i prin urmare unul ca acesta este unș

neprocopsit. Numai că cei care se nelini tesc pentru aflareaș rostului lor trebuie să ia aminte

ca nelini tea lor să nuș depă ească limita$ pentru că diaolul !ncearcă să o e'agere+e$ sășfacă din ea un stres$ ca astfel să le tină mintea !ntr"o continuă +ăpăceală.



Tinerii trebuie să se !ncreadă !n *umne+eu pentru a se lini ti$ deoarece (unulș

*umne+eu ca un #ărinte iubitor ac ionea+ă acolo unde noi$ omene te$ nuț ș putem facenimic. Nu trebuie să se grăbească să ia hotărâri 9necoapte: pentru ia a pe care o or ț

urma. ;unosc tineri care se nelini tesc mult i !ncearcă să" iș ș ș re+ole toate problemele dintr"odată. n cele din urmă se !ncurcă i ! i părăsesc studiile. ;ăci aând$ de pildă$ș ș de terminatfacultatea$ ei se nelini tesc peste măsurăș pentru iitorul lor$ ! i amână studiile i !n cele dinș ș

urmă se !ncurcă i mai rău. Nu se fac toate deodată i niciș ș nu se re+olă astfel problemele. #entru a reu i !n ceeaș ce or$ trebuie să facă o cură enie generală !nlăuntrulț

lor i să pună lucrurile !n rânduială. Să se !ngri-eascăș ca mai !ntâi să" i ia diploma$ apoi să"ș

i găsească un locș de muncă " băie ii să" i facă stagiul militar " i !n conț ș ș tinuare$ a-un i laș

maturitate$ să ia cu a-utorul lui *umne+eu hotărârea de a face o familie bună$ dacă simt!nclina ie către ia a de căsătorie$ sau să meargă laț ț mănăstirea pe care i"au ales"o$ dacăș

au chemare pentru ia a monahală.ț

*e aceea$ tinerilor care studia+ă i au astfel de neliș ni ti$ dar care !ncă nu s"au hotărâtș

pentru ceea ce or face !n ia ă$ le spun să" i continue studiile i ceea ceț ș ș mai târ+iu !i a!ndemna cugetul lor să facă i !i aș odihni$ aceea să facă. *acă e'istă o dispo+i ieț lăuntrică

bună$ atunci a-ută *umne+eu i !ncet"!ncet seș or lămuri care ia ă este pentru ei$ cea deț

căsătorie sau cea de feciorie !n mănăstire$ i astfel or aflaș odihnă. S&-i +%(& )e (ineri *&- i %ree !.ere "#r ș

5iecare om are chemarea lui. (unul *umne+eu l"a făcut pe om liber. Are noble e iț ș

respectă libertatea omului$ lăsând liber pe fiecare să urme+e calea care !l odihne te. u"iș

pune cu o disciplină militară pe to i !nț aceea i linie. *e aceea tinerii să se lase pe ei !n i iș ș ș

liberi !n spa iul duhonicesc al libertă ii lui *umne+eu.ț ț Nu se folosesc dacă cercetea+ă ce felde ia ăț urmează sau a urma cutare sau cutare. n priin a aceasta nuț trebuie să fieinfluen a i de nimeni.ț ț

#ărin ii$ duhonicii$ dascălii trebuie să"i a-ute peț tineri să" i aleagă ia a pe care suntș ț

!n măsură să o ducă i să" i urme+e chemarea lor adeărată$ fără să"iș ș influen e+e sau să leț

!năbu e chemarea lor. otărâreaș pentru ia a pe care o or urma trebuie să fie a lor.ț

To i ceilal i ne putem e'prima numai ni te simpleț ț ș păreri i singurul drept pe care !lșaem este să a-utăm sufletele să" i afle drumul lor.ș

,neori$ atunci când discut cu tineri care ! i facș probleme asupra acestui subiect$ de iș

ăd !ncotro trage balan a$ nu le spun nimic$ ca să nu"i influen e+.ț ț ;eea ce !ncerc să faceste numai să"i a-ut cât pot pentru a" i afla calea cea potriită i pacea lăuntrică săș ș

de+lipesc tot ce este ătămător$ de ceea ce !i odihne te pentru a lăsa ceea ce este bun iș ș

sfânt$ ast fel !ncât !n această ia ă să trăiască ferici i alături deț ț *umne+eu$ iar !n cealaltă iș

mai ferici i. Sincer mă oiț bucura pentru orice fel de ia ă a alege un tânăr peț care !lcunosc i totdeauna oi aea acela i interes pentru mântuirea sufletului său$ numai acestaș ș

să fie alături de ristos$ !n sânul (isericii. l oi sim i ca peț fratele meu$ pentru că a fi unfiu al maicii noastre$ (iserica.

5ire te$ mă bucur mai ales pentru tinerii careș urmea+ă ia a monahală$ pentru că esteț

cu adeărat !n elept cel care urmea+ă această ia ă !ngerească$ț ț deoarece scapă de9cârligul: diaolului care are ca momeală lumea. nsă nu"i po i pune pe to i oamenii peț ț

acela i calapod. 7e+i$ ristos nu a rânduit monahismulș ca o poruncă " cu toate că el estecalea spre desăâr ire " pentru că nu a rut să pună asupra tuturorș poară grea. *e aceea$atunci când tânărul bogat "a !ntrebat pe ristos ce să facă pentru a se mântui &t.1<$ 16&c. 10$ 1= i c. 1>$ 1>4$ /lș i"a răspuns8 „Păze te poruncile”ș &t.1<$ 1= &c. 10$ 1< iș

c. 1>$ 204. Iar când tânărul a spus că le pă+e te &t.1<$ 20 &c. 10$ 20 i c. 1>$ 214$ș ș

i a !ntrebat8ș „Ce'mi mai lipse te”ș &t.1<$ 204. ristos i"a spus8 „9n lucru i i mai lipse te.ț ș

Dacă voie ti să fii desăv#r it, mer"i vinde tot ce ai... iș ș ș vino de urmează Mie” &t. 1<$ 20. &t.10$ 21 &c. 1<$ 21 i e. 1>$ 224ș . Adică$ dacă afla pe cinea cu mărime de suflet$ numaiatunci orbea despre desăâr ire nu punea arcanul pe oameni. Nici nu aș !nă at despreț

monahism$ pentru că astfel ar fi 9aprins foc: i poate mul i ar fi alergat fără discernământ săș ț

se facă monahi$ pricinuindu"se !n felul acesta un rău. ;i a aruncat numai scânteia$ iar când aenit clipa potriită$ monahismul a ie it la ieală.ș



A a i noi$ nu aem dreptul să"i silim pe ceilal iș ș ț căci dacă or$ se or sili ei !n i i " ciș ș

numai pe noi !n ine$ dar i atunci numai cu discernământ. #ână acum$ eu nu am spusș ș

nici unui tânăr să se căsătorească sau să se facă călugăr. ;elor care mă !ntreabă le spun89Să faci ceea ce te odihne te duhonice te$ș ș numai să fii alături de ristos:. i dacă !mi aȘ

spune că nu simte odihnă !n lume$ numai atunci !i oi orbi despre monahism$ ca să"l a-ut să"i afle drumul său.ș

H#(&r/re )en(r% "eere #$%"%i $e 'i &ț

Anii trec repede. /ste bine ca tânărul să nu rămână nehotărât prea multă reme larăscrucea drumului. ;i să" i aleagă o cruce " una din cele două căi ale (isericiiș noastre "

potriit cu chemarea sa i cu mărimea lui deș suflet i să !nainte+e pe ea cu !ncredere !nș

ristos. Să" urme+e pe ristos la )ăstignire$ dacă rea să se bucure pascal. n ambelefeluri de ia ă e'istăț amărăciuni$ !nsă atunci când te afli lângă *umne+eu$ le !ndulce teș

dulcele Iisus.;ând cinea trece de trei+eci de ani$ !ncepe să oăiască !n a se hotăr!. i cu cât trecș Ș

anii$ cu atât mai mult a oăi. ;el tânăr se adaptea+ă mult mai u or !nș ș oricare din ie ile peț

care le"ar urma. n timp ce acela care a trecut de trei+eci$ pe toate le cercetea+ă cura iunea sa. ;aracterul său de-a s"a format i greu seț ș mai schimbă este 9beton turnat:. iȘ

uită"te$ cei care se 9aran-ea+ă: la o ârstă mică$ fie !n ia a de căsătorie$ț fie !n monahism$ păstrea+ă până la bătrâne ile lor oț simplitate copilărească i se armoni+ea+ă u or !ntre ei.ș ș

Am ă+ut o pereche care s"au căsătorit de mici. A aș cum orbea bărbatul$ tot astfelorbea i femeia oriceș făcea bărbatul$ făcea i femeia. i fiindcă s"auș Ș căsătorit demici$ au !mprumutat unul de la altul obiceiurile lor$ atât !n orbire$ cât i !nș

comportament$ legându"se astfel !ntre ei cu mai multă u urin ă.ș ț

,n proerb spune8 9*e mic căsătore te"te sau de mic călugăre te"te:. &ai ales tânăraș ș

este bine ca până la ârsta de două+eci i cinci de ani să hotărască ce felș de ia ă a urma.ț

*upă această ârstă 9aran-area: ei se a face tot mai greu$ pentru că se gânde te că nu"iș

a fi u or să se supună. #e lângă aceasta$ cu cât trec anii$ cu atât dobânde te mai multeș ș

capricii$ i atunci cine oș a mai lua% Iar dacă !n cele din urmă a-unge la căsătorie$

atunci ea caută !n aceasta mai mult o protec ie$ decât să !ntemeie+e o familie.ț/ste doedit faptul că cel care amână mereu căsătoria sa$ după trecerea anilor

caută i nu maiș găse te. Atunci când era tânăr$ alegea el apoi$ !nsă$ !lș aleg al ii pe el. *eț

aceea spun că !n problema aceasta este trebuin ă uneori i de pu ină nebunie. /ste bineț ș ț

să treacă cu ederea unele cusururi care nu sunt esen iale$ pentru că altfel niciodată nu"iț

or eni toate a a cum le a teaptă el. ?dată a !nceput să plouă$ iș ș ș printr"o albie a !nceputsă curgă apă. ,n nebun i unș ra ionalist oiau să treacă de cealaltă parte. Atunciț

ra ionalistul a spus8 9Se a opri ploaia$ se a !mpu inaț ț apa i după aceea oi trece:. Nebunul$ș

!nsă$ nu a a tepș tat$ ci rupând"o la fugă prin apă$ a trecut dincolo. I s"au udat pu inț

hainele$ dar a mers acolo unde oia. ntre timp ploaia !n loc să se oprească$ s"a !nte it i maiț ș

mult. Apa a crescut i !n cele din urmă ra ionalistul nuș ț a mai putut trece de cealaltă parte$ pentru că de acum era de-a prime-dios.

,nii au multă mândrie$ mult egoism$ i de aceeaș nu"i a-ută *umne+eu. Ani de"arândul in câ ia laț ;olibă i mă !ntreabă8 9;e rea *umne+eu de la mine$ș #ărinte%:.ntreabă de parcă *umne+eu ar aea neoie de ei$ nu ei de *umne+eu$ nici monahi nu s"aufăcut$ nici nu s"au căsătorit. ;a i cum ar fi făcu i din aur i se tem să nu fie lua i dreptș ț ș ț

ergele de fier i băga i !nș ț beton. Al ii iară i mă !ntreabă8 9#ărinte$ ce să fac% Săț ș mă facmonah sau să mă căsătoresc% Spune"mi pentru ce fel de ia ă sunt%:. 9Tu ce rei%: !l !ntreb.ț

9 i una iȘ ș alta:$ !mi răspund. e or pe amândouă. *acă le"aș spune gândul meu$ că$ de pildă$ sunt pentru căsătorie i să se căsătorească$ se poate ca ei să nu" i găseascăș ș odihnă$

i atunci or eni la mine să"mi spună8 9Sfin iaș ț Ta mi"ai spus să urme+ această ia ă i iată$ț ș

acum mă chinuiesc:." #ărinte$ cum se poate !ntâmpla asta%



" Să presupunem că un tânăr are chemare pentru ia a de căsătorie$ dar se gânde teț ș

i la monahism$ș !nsă$ dacă nu ia aminte să facă o familie bună i maiș târ+iu or apărea probleme pe care nu le a !nfrunta duhonice te$ atunci icleanul !l a lupta cu gândurile$ș !ia spune mereu8 9Tu erai pentru monahism$ dar dacă te"ai căsătorit$ a a ! i trebuie: i nu"l aș ț ș

slăbi deloc +i iș noapte.,nii oameni nu tiu ce or. Iată$ cu câ ia ani !nș ț urmă a enit aici o tânără i mi"a spus8ș

9#ărinte$ nu mă pot hotăr! ce cale să urme+. 7reau să mă căsătoresc$ dar mă gândesc i laș

monahism. ;e să fac%:. 97e+i ce te odihne te duhonice te mai mult$ !i spun$ i aceeaș ș ș săfaci:. 9Nu tiu$ !mi spune$ dar uneori mi se pare căș !nclin mai mult spre căsătorie. #ărinte$ terog spune"mi Sfin ia Ta ce să fac:. 9/i$ dacă sim i că !nclini mai multț ț spre căsătorie$ !i spun$atunci este mai bine să te căsătore ti i *umne+eu ! i a purta de gri-ă:. 9;uș ș ț

binecuântarea Sfin iei 7oastre$ #ărinte$ a a oi face:$ț ș !mi spune. 7ine$ deci$ astă+i i"miș

spune8 9#ărinte$ m"am căsătorit. Am luat un marinar$ om bun$ slaă lui *umne+eu$ nu amce spune$ dar mă chinuiesc mult. Sufăr pentru că ase luni suntem !mpreună$ iar aseș ș

suntem despăr i i o -umătate de an călătore te:.ț ț ș 9Suflet binecuântat$ !i spun$ nuspuneai tu că i"arț plăcea i ia a de căsătorie i cea monahală% Iată căș ț ș acum le ai peamândouă. *e ce nu slăe ti pe *umș ne+eu$ ;are a rânduit astfel pentru tine%:.

" #ărinte$ astă+i$ !nsă$ trăim ani grei i de aceea uniiș tineri oăiesc să" i facă familie.ș ș" Nu. Această gândire a lor nu este corectă. *acă e'istă !ncredere !n ristos$ nu aunimic de care să se teamă. Anii prigoanelor nu erau grei% ?are atunci cre tinii auș

!ncetat să" i mai !ntemeie+e familii% ;â iș ț mucenici nu aem care au mărturisit!mpreună cu femeile i copiii lor@ș

S(%$ii"e i r#*(%" în 'i & ș ț

" #ărinte$ mul i tineri oăiesc să" i continue studiț ș ș ile lor$ pentru că nu s"au hotărât !ncă cefel de ia ă săț urme+e. i preocupă mereu subiectul acesta i deș aceea nu se potconcentra la !nă at.ț

" Atunci când un oarecare tânăr are astfel de probleme$ eu !i spun8 9Ai aflat că astă+ie'istă ni teș frigidere mari% (agă$ a adar$ acest subiect !ntr"un astș fel de frigider până ce ! iț

ei termina studiile. Nu" iț spun să arunci cele care te preocupă$ ci să le păstre+i acolo$ până ce ei termina. *acă nu te ei !ngri-i acum de studiile tale$ prietenii tăi se or aran-a$ seor lini ti$ș după care or trage la a ăBț # pentru tine$ ca să te aran-e+i i tu:. /ste trebuin ă deș ț

multă luare aminte$ pentru că ace asta este o măiestrie a ră-ma ului$ ca s ă leș cree+e!ncurcături.

" #ărinte$ i"am spus unei tinere8 9*acă te gânde tiș să te căsătore ti$ să nu mai studie+i:.ș

" *ar până ce se a căsători$ ce a face% 7a inde caramele% /ste mai bine să termine ofacultate sau să !ne e o meserie$ pentru că i se poate ii cea !n ia ăț ț i atunci !i or ș

trebui cele pe care le"a !nă at. ?dată$ț o tânără mi"a spus8 9&ă gândesc la monahism$dar mereu !mi schimb părerea:. 9n ce clasă e ti%: o !ntreb.ș 9Sunt la liceu !n clasa a +ecea$!mi spune$ dar nu reau să studie+:. 9Nu rei să studie+i%: !i spun. 9Atunci !i oi spune tatăluitău să"ti cumpere ni te capre$ să" i ia iș ț ș un câine ciobănesc care să le pă+ească$ să" i deaț

i unș fluier cu care să cân i$ i astfel să mergi cu ele laț ș păscut. Asta ! i place% ;aută sățstudie+i$ sau să !ne iț o meserie:. 9Atunci$ #ărinte$ !mi spune$ până ce mă oi hotăr! ce săfac$ să mă căsătoresc sau să dein monahie$ să rămân !n mănăstire ca să !năț

me te ugulș ș smereniei:. 9Acest me te ug !l po i !nă a i acasă$ !iș ș ț ț ș spun$ dacă prime ti cuș

bucurie tot ceea ce ! i spunț părin ii tăi. Termină mai !ntâi coala$ dă e'amene penț ș trufacultate i când ei termina$ om edea ce eiș face:. 9*ar nu"i mult cinci ani$ #ărinte$

până ce mă oi hotăr!%:. 9/ste mult$ dar ce să facem$ dacă !ncă nu te"ai limpe+itB%:. 9;eină am eu că sunt nestatornică%: mă !ntreabă. 9Nu ai nici o ină$ dar deocamdată

balan a nu !nclină nici !ntr"o parte$ nici !n cealaltă:.ț

1 /'presie călugărească care arată rugăciunea făcută cu Ciragul de metanii pentru sine sau pentru alDii.



n aceste ca+uri este bine să accentuăm copiilor să ia aminte să nu" i piardă timpul !nș

+adar$ ci să trăiască cât se poate mai duhonice te !n perioada studiilorș lor$ să" i iaș

repede diploma$ care este absolut necesară$ i după aceea a a-uta *umne+eu. nș

perioada aceasta să" i găsească un duhonic bun care să"i a-uteș să nu se entu+iasme+eu or de un fel de ia ă sau deș ț celălalt$ dar nici să de+nădă-duiască. Să aibă răbdare să" iș

termine studiile$ după care$ aând i mai multeș condi ii necesare$ se or putea hotăr!ț

de-a cu mai multă maturitate pentru un fel de ia ă sau altul$ sauț or face ceea ce cred eică este mai bine spre slaa lui *umne+eu. ;ăci !n starea !n care se află astă+i lumea$ cu câttinerii se maturi+ea+ă mai mult$ cu atât este mai bine. Nu ede i câte se !ntâmplă astă+i% iț Ș

mai ales atunci când cinea are mult entu+iasm$ trebuie să ia bine aminte să nu iahotărâri 9necoapte:.

" #ărinte$ e'istă tineri care nu au dispo+i ie pentru!nă at$ pentru că preferă studiulț ț

duhonicesc iș rugăciunea." Nu este bine să lase !nă atul$ ci paralel cu lec iileț ț lor să citească cea 9tare: dintr"o

carte patristică$ să se roage pu in i să facă i reo metanie$ pentru a" iț ș ș ș păstra o câtde mică stare duhonicească. Atunci când au mult de !nă at$ pot face pau+e !n care săț

rostească )ugăciunea lui Iisus sau să psalmodie+e. ;ăci de or rea să facă altcea$ care

este pentru mai târ+iu$ nu o or putea face deoarece se or gândi i la !nă at$ darș ț nici custudiile nu or progresa. Astfel$ !n cele din urmă$ nu or face nimic !n timp ce dacă or !nă aț ! i or lua repede diploma i apoi or face ceea ce or rea. Atunci când eram !nș ș

sanatoriu$$ timp de câtea +ile nu am făcut nici rugăciune$ nici metanii$ nici post ci ammâncat ceea ce mi"au dat.

9Ia să"i a-ut acum pu in pe medici$ !mi spuneam$ ca să mă a-ute i ei peț ș mine să măfac bine i după aceea oi face ceea ceș oi rea:. 7in la mine tineri care mi se plâng că

părin ii lor !i silesc mereu să !ne e. *acă !i mai silesc i eu$ nu"i oiț ț ș a-uta cu nimic. *ar casă !n eleagă că nu trebuie să" iț ș lase !nă atul$ le dau e'emple de copii care nu auț

!nă at i mai apoi s"au chinuit$ precum i de copii careț ș ș au progresat$ deoarece au !nă at.ț

Tată$ !mi aduc aminte de un ca+. ntr"un ora erau doi copii ecini.ș ,nul era foarteinteligent. a coala primară i la gimș ș na+iu cu pu in !nă at$ acesta ob inea !ntotdeaunaț ț ț

9foarte bine:. ;elălalt$ care aea mai pu ină minte darț mai multă stăruin ă$ !l urma. n celețdin urmă$ primul de !ndată ce a terminat primul an de liceu$ s"a !ncurcat !n diferiteantura-e$ a lăsat coala i apoi a fost neoit să lucre+e la o !ntreprindere ca om de sericiu.ș ș

S"a căsătorit$ a dobândit i doi copii i se descurca destulș ș de greu. ;elălalt a terminatdreptul$ a mers i !nș străinătate pentru studii superioare i i"a luat diplomaș ș de manager.ntr"o +i la !ntreprinderea unde lucra primul era a teptat noul director. To i spuneau căș ț

are pregătire superioară. i !n cele din urmă noul directorȘ era fostul său coleg. *e !ndată ce l"a ă+ut$ l"a recunoscut. Apoi l"a cuprins o asemenea de+năde-de$ !ncât de reo două"trei oria !ncercat să se sinucidă. Atunci cinea i"a spus să ină la Sfântul &unte să mă caute.*upă ce mi"a poestit despre ia a sa$ a adăugat8 9Tocț mai pe ăsta să"l am director%:. Atunci!i trag o 9scuturătură: puternică. 9&ă$ !i spun$ tu ai fi a-uns i maiș sus decât el. Ai fi dus"oi tu bine i copiii tai i ai fiș ș ș făcut i fapte bune. Nu a-unge că te"ai făcut pricină săș se

chinuiască familia ta$ ci mai rei acum să te i siș nuci+i$ să le dai loitura de gra ie i astfelț șsă" i rămânăț copiii orfani. Nu mi"e milă de tine$ pentru că ceea ce ai pă it$ tu singur i"ai făcut"ț ț

o$ ci mi"e milă de copiii tăi. n elegi ce" i spun% Acum caută să faci răbdare i credț ț ș că$ cua-utorul lui *umne+eu$ i noul director se aș purta bine cu tine. Se poate ca acestasă te pună !ntr"un post mai bun. i dacă totu i nu" i ei afla odihȘ ș ț na$ atunci caută" i un altț

sericiu$ numai să nu" i la iț ș copiii tăi pe drumuri:. i astfel s"a potolit.Ș

*e aceea spun că tinerii care studia+ă nu pă escț nimic dacă !na ă i se obosesc pu inț ș ț

mai mult !n perioada studiilor lor$ căci astfel nu or rămâne restan ieri$ ci or terminaț

repede i nu or aea proș bleme mai târ+iu. 7ăd că to i tinerii care au rămasț restan ieri !nț

timpul studiilor lor$ atunci când termină i sunt numi i !n posturi$ rămân iară i datori$ dinș ț ș

obi nuin ă$ unuia sau altuia$ i astfel au numai proș ț ș bleme.

2 n 1<66 StareDul$ fiind !n Sanatoriu$ a fost operat la plămâni$ pentru că suferea de bronCecta+ie.



" #ărinte$ dacă un tânăr are o oarecare cuno tin ăș ț !n perioada studiilor sale$ este bine să"i facă familie !nș timp ce studia+ă%

" ?ricât de bună ar fi cuno tin a$ cred că asta a fiș ț !n paguba studiilor lui. ;hiar dacă ar afla partenera ceamai bună i s"ar căsători$ totu i aceasta a fi un chinș ș atât pentru femeia$cât i pentru copiii lui. /ste maibine să" i concentre+e toate puterile lui suflete tiș ș ș

iș trupe ti la !nă ătură$ pentru a" i termina fără preaș ț ș multă osteneală studiile$ dupăcare se a re+ola iș problema aceasta. ;ăci de !i or fi puterile !mpră tiate$ș a fi mereu!mpăr it suflete te i trupe te.ț ș ș ș

Vi $%.#'ni!e*!& e*(e !#n$i i $e 1& )en(r% *i%rre %n%i 'ii(#r 1%nț ț

" #ărinte$ cutare tânără$ care "a spus că se gânde te la monahism$ mi"a destăinuit că unș

coleg de al ei a !ntrebat"o de ce nu merge la cinematograf i nuș iese cu băie ii la plimbare.ț

;e trebuia să"i răspundă%" Trebuia să"i spună8 9? astfel de !ntrebare nici chiar fratele meu nu mi"a pus"o

reodată$ i !ndră+ne ti să mi"o pui tu%:.ș ș

" *upă câtea +ile a !ntâlnit"o lângă facultate " ea nu"l ă+use " i a prins"o de umăr. 5ataș

i"a spus numaiun 9Salut@: i a intrat imediat !năuntru.ș

" Nu a procedat bine. n acest ca+ trebuia să reac ione+e$ pentru că$ a a cum s"aț ș

purtat ea$ se poatesă"i fi dat de !n eles că a primit acest gest al lui$ i astț ș fel acela !l a maiface i altădată. 7ârsta la care se aflăș acum este pu in dificilă i nu"i este de folos săț ș

se !mprietenească cu băie i. Nici nu trebuie să orbeascăcu ei$ chipurile să"i a-ute. Iar ț

atunci când a cunoa teș un băiat bun i se hotără te să" i !ntemeie+e o familie$ș ș ș trebuie săspună aceasta părin ilor ei. i ace tia or ț Ș ș cerceta dacă acela !ndepline te condi iileș ț

necesarepentru a face o familie bună. Acum !nsă când nu ahotărât !ncă ce fel deia ă a urma$ nu"i folose te săorbească cu băie i$ pentru că se ame e te fără motiț ș ț ț ș iș

! i pierde lini tea sufletească. Tinerii care se ocupăș ș cu acestea$ sărmanii de ei$ sunt foarteame i i i mereuț ț ș tulbura i$ neaând pace sufletească. 5a a i ochii leț ț ș sunt sălbăticite.

Atrac ia se'ului femeiesc către cel bărbătesc$ iț ș iners$ e'istă !n firea omului. *ar să"ispui că acum nu este reme pentru aceasta. Să" i caute de studiile ei.ș Tinerii care cultiă

această atrac ie de mici răsucescț butonul !nainte de a eni remea rânduită$ iar atuncicând ine acel ceas$ butonul este de-a răsucit i nu se pot bucura$ pentru că au trăitș

această bucurie atunci când nu era remea potriită. n timp ce tinerii care iau aminte se bucură mai mult atunci când ine remea cuenită$ i până la acel moment au multă pace.ș

7e+i câtă pace sufletească au unele mame care au trăit o ia ă curată$ cu toate că au oț

grămadă de neca+uri./u !ntotdeauna spun cu tărie ca tânărul$ !nainte de căsătorie$ să !ncerce să trăiască cât

mai duhonice te$ș i să" i păstre+e cură ia$ care !i asigură o !ndoităș ș ț sănătate. 7ia aț

duhonicească este condi ia de ba+ăț pentru orice fel de ia ă ar urma cinea. umea aț

deenit ca un ogor cu grâu$ care !ncepe să dea !n spic$ dar !n care intră porcii sălbatici i !lș

calcă !n picioare. Iar acum arată ca o amestecătură de iarbă$ noroi iș spice$ culcată la pământ i numai ici"colo$ !n reo mar ș gine e'istă i câte un spic !n picioare.ș

;u cât mai multă lucrare duhonicească face cinea !n anii copilăriei sale$ cu atât maiu oare !i or fiș toate mai târ+iu$ orice fel de ia ă ar alege. ;u cât seț a !narma i pregătiș

mai bine !nainte de luptă$ cu atât mai u or !i a fi !n ră+boi$ atunci când or cădeaș

gloan e !n -urul lui sau a fi bombardat. #ână a eniț remea ca o tânără să hotărascădacă a deeni monahie sau mamă bună$ absolut necesară !i este ia aț curată. *e aceeasă !ncerce$ cât poate mai mult$ să progrese+e !n studiile ei. *acă a lua aminte la ochii iș

urechile ei i a alunga gândurile cele necurate$ maiș târ+iu a aea mai pu ine deț

aruncat. Iar un tânăr$ atunci când !ntâlne te o fată bună$ să !ncerce să punăș gândul cel bun i să o considere ca o icoană ie a uneiș sfinte. Sau$ dacă !ntâlne te o fată ce aș

apucat pe un drum rău$ să o adă ca pe sora lui i să"i pară rău deș ea$ a a cum i"ar păreaș

rău de sora sa dacă ar a-unge i ea tot astfel$ căci to i suntem fiii lui Adam.ș ț

" Astă+i !nsă$ #ărinte$ !n facultă i i !n celelalte coliț ș ș e'istă multe ispite pentru un tânăr.



" Să se !mprietenească cu tineri duhonice ti$ ca săș fie a-utat i să se mi te !ntr"oș ș

atmosferă duhonicească. Să nu facem lucrurile mai grele decât sunt.;unosc mul i tineriț

care merg la facultate i trăiesc !nș cură ie$ prin mica lor osteneală i cu marele a-utor alț ș lui*umne+eu.



PARTEA INTAI PENTRU CONSOLIDAREA FAMILIEI

ASo ii să cultive virtutea dra"osteiț c#t mai mult pentru a răm#neuni i am#ndoi pentru totdeauna,ț

ca astfel să fie împreună cuei i al 0reilea, Preadulcele nostru IisusB.ș



CAPITOLUL # Pentru o fami"ie armonioa!

n!e)%(%" !e" 1%n " 'ie ii fi"i"eț

" #ărinte$ un oarecare tânăr$ ce s"a hotărât pentru ia a de familie$ m"a !ntrebat cum o poateț

!ncepe corect.

" &ai !ntâi să se !ngri-ească să afle o fată bună$ care să"l odihnească suflete te$ pentru că peșfiecare !l odihne te alt caracter de om. Să nu caute să fie bogată iș ș frumoasă$ ci mai alessimplă i smerită. Adică trebuieș să dea mai multă aten ie frumuse ii lăuntrice i nuț ț ș celeie'terioare. Atunci când tânăra este un om de năde-de i este !n+estrată cu bărbă ie$ fără săș ț

aibă mai mult din cele de care are trebuin ă caracterul femeț iesc$ aceasta !l a-ută foartemult pe bărbat să afle !ndată !n elegere i să nu"l doară capul. *acă are iț ș ș frică de*umne+eu i smerenie$ atunci se pot lua de mână ca să treacă râul cel prime-dios al lumii.ș

*acă tânărul se gânde te serios să ia de so ie pe o fată$ cred că este bine ca mai !ntâi să facăș ț

aceasta cunoscut părin ilor ei printr"o oarecare rudă$ i după aceea să discute i el personal cuț ș ș

ei i cu fata. n continuare$ dacă ! i dau cuântul i se logodesc " este bine ca logodna să nuș ș ș

tină mult " să !ncerce ca !n perioada care a dura până la nuntă$ să o adă pe tânără ca pe sorasa i să o respecte. *acă amândoi se or neoi cu mărime de suflet să" i păstre+e fecioria lor$ș ș

la Taina ;ăsătoriei$ atunci când preotul !i !ncununea+ă$ or primi har !mbel ugat de laș

*umne+eu. #entru că$ a a cum spune Sfântul Ioan Eură de Aur$ cununiile sunt simbolulș

biruin ei asupra plăceriiț 3.n continuare$ să cultie irtutea dragostei cât pot mai mult$ pentru a rămâne uni iț

amândoi pentru totdeauna$ ca astfel să fie !mpreună cu ei i al Treilea$ș #readulcele nostruIisus. 5ire te$ la !nceput$ până seș or aran-a i se or cunoa te bine$ se poate să aibăș ș

unele greută i. A a se !ntâmplă la fiecare !nceput. Iată$ț ș +ilele trecute am ă+ut un pui derabie$ care abia ie ise din cuib să" i caute hrană i +bura cam la oș ș ș palmă de pământ.Sărmanul nu tia bine să prindăș insectele i i"a trebuit un ceas să prindă o gânganie săș omănânce. i a a cum !l prieam$ mă gândeam cât deȘ ș greu este fiecare !nceput. Studentuldupă ce ! i ia diploma i !ncepe să lucre+e$ !ncepe să !ntâmpine greută i. a fel seș ș ț

!ntâmplă i cu !ncepătorul atunciș când intră !n mănăstire. *e asemenea$ i tânărul cândș secăsătore te se !nfruntă i el cu multe greută i.ș ș ț

" #ărinte$ este rău atunci când fata este mai mare decât băiatul%" Nu e'istă un canon al (isericii care să spună că nu trebuie să se căsătorească doi

tineri atunci când fata este mai mare cu doi"trei sau cinci ani decât băiatul.

n $e#*e1ire !r!(ere"#r *e *!%n$e r#ni "%i D%nee%ntr"o +i a enit la ;olibă cinea i mi"a spus că esteș foarte mâhnit$ pentru că nu se

!n elege cu femeia lui.ț ;u toate acestea am ă+ut că nu e'istă cea serios !ntre ei. /l areo 9umflătură:$ femeia lui alta i de aceeaș nu se pot apropia unul de altul. Au neoie de pu inăț

9rindeluire:. Ia două scânduri nerindeluite$ una care are un nod !ntr"un loc$ iar cealaltă !nalt loc$ !ncearcă să le une ti$ i ei edea că rămâne un gol !ntre ele.ș ș *acă !nsă

rindeluie ti pu in una dintr"o parte$ iarș ț cealaltă din partea opusă$ dar cu aceea i rindea$ș!ndată se or uniF.

3 9*e aceea pun cununi pe cap$ ca simbol al biruinDei$ căci rămânând nebiruiDi$ astfel s"auapropiat la cununie: Sfântul Ioan Eură de Aur$ ;omentariu la /pistola !ntâi către Timotei$

?milia <$ #.G. 62$ HF64F StareDul se referă aici la faptul că lucrarea aceasta se face de către duhonic Ci esteeficientă$ dacă soDii au acelaCi duhonic$ astfel !ncât rindeluirea să se facă 9cu aceeaCi rindea:.



,nii bărba i !mi spun8 9Nu mă !n eleg cu femeiaț ț mea. Aem caractere deosebite. ;um poate face *umne+eu astfel de lucruri ciudate% Nu putea$ oare$ rândui ni te situa ii astfelș ț

!ncât să se potriească so ii$ ca săț poată trăi duhonice te%:. 9Nu !n elege i că !n deoseș ț ț " birea caracterelor se ascunde armonia lui *umne+eu% ;aracterele deosebite creeazăarmonia. 7ai ouă$ dacă a i aea acela i caracter@ Eândi i"ă ce s"ar fiț ș ț !ntâmplat dacă$de pildă$ amândoi "a i mânia repede.ț A i fi dărâmat casa. Sau$ dacă amândoi a i fi cu caracț ț "tere blânde. A i fi dormit !n picioare. *acă a i fi fostț ț +gârci i$ "a i fi potriit$ dar a i fi mersț ț ț

amândoi !n iad. Iar dacă a i fi fost amândoi cu dare de mână$ a i fiț ț putut ine casa% A i fiț ț

distrus"o i copiii o tri ar fiș ș umblat pe drumuri. *acă un lemn strâmb ia tot un lemnstrâmb$ nu"i a a că nu se or potrii !ntre ele% ;i se or omor! !ntr"o +i. *ar ia asculta i ce seș ț

!ntâmplă. *umne+eu rânduie te ca unul bun să ia un lemnș strâmb$ ca să"l a-ute$ pentrucă se poate ca acela să aibă inten ie bună$ dar să nu fi fost a-utat de mic.ț

&icile deosebiri ale caracterelor so ilor a-ută laț crearea unei familii armonioase$ pentrucă unul !l completea+ă pe celălalt. a ma ină este absolut necesarăș accelera ia$ ca ea săț

meargă$ dar i frâna$ ca să seș oprească. *acă ma ina ar aea numai frână$ nu s"ar mi caș ș

din loc$ iar dacă ar aea numai accelera ie$ nuț s"ar mai putea opri. ti i ce le"am spusȘ ț

unor so i%ț 95iindcă ă potrii i$ de aceea nu ă potrii i:. Amândoiț ț sunt sensibili. *acă se a

!ntâmpla cea !n casă$ amândoi se or pierde cu firea i or !ncepe8 97ai$ ce"amș pă it@: ațspune unul$ 97ai$ ce"am pă it@: a spuneț celălalt. Adică unul !l a-ută pe celălalt săde+nădă-duiască i mai mult. Nu"l poate !ntări cât de pu inș ț pe celălalt$ spunându"i8 9Ia stai$nu este un lucru chiar a a de gra ceea ce se !ntâmplă@:. Am ă+ut aceasta laș multe perechide so i.ț

Atunci când so ii au caractere diferite pot a-uta maiț mult i !n educa ia copiilor lor. ,nulș ț

frânea+ă pu in$ iarț celălalt spune8 9asă"i pe copii pu in mai liberi:. *acăț amândoi !i or constrânge pe copii$ !i or pierde. Iar dacă !i or lăsa liberi amândoi$ iară i !i or pierde. nș

timp ce$ !n felul acesta$ află i copiii un echilibru.ș

7reau să spun că toate sunt de trebuin ă. *ar$ț fire te$ nu trebuie să !ntreacă măsura$ș

ci fiecare să"l a-ute pe celălalt !n felul său. *acă$ de pildă$ mănânci cea foarte dulce$ sim iț

neoia apoi să mănânci cea care este pu in sărat. Să presupunem că mănânciț mul iț

struguri$ dar rei i pu ină brân+ă$ ca să" i taieș ț ț dulcea a. Sau erde urile$ dacă sunt foarteț țamare$ nu se pot mânca. #u in amar$ !nsă$ a-ută$ precum i pu inț ș ț acru. *ar dacă cel careeste acru a spune8 9Să ă face i to i acri ca mine:$ cel care este amar8 9Să ăț ț face i to iț ț

amari:$ iar cel care este sărat$ a spune8 9Să ă face i to i săra i:$ atunci nu se a puteaț ț ț

face sat.

Re*)e!(%" în(re *# i ț

*umne+eu pe toate le"a rânduit cu !n elepciune. #e bărbat l"a !n+estrat cu un fel deț

harisme$ iar pe femeie cu un alt fel. I"a dat bărbatului bărbă ie$ pentru ca săț se descurce !nsitua iile grele i pentru ca femeia să seț ș supună lui. ;ăci$ dacă ar fi dat i femeii aceea iș ș

bărbă ie$ nu s"ar fi putut men ine familia.ț ț

;ând eram !n /pir$ se orbea despre o femeie cum că era !nfrico ătoare. #urta o căma ăș ș

albă până -os iș aea totdeauna un iatagan la ea. Tâlharii o luau !n toără ia lor. Eândi i"ă$ș țsă aibă o femeie !n ceata lor. ?dată a mers mai multe ceasuri pe -os !ntr"un sat !ndepărtat$ casă ia de ginere un fiu de lah pentru fiica ei. i fiindcă acela se !mpotriea$ l"a răpit$ l"a pusȘ

!n spate i l"a adus !n satul ei. *esigur$ acestea suntș e'cep ii. Astă+i !nsă$ dacă ai mobili+aț

femei i ai faceș cu ele o companie$ atunci când ar edea cerceta iș enind !nspre ele$ ar lua"o la fugă toate$ cre+ând că este du manul.ș

Scriptura spune că8 „&ărbatul este capul femeii” /fes. H$ 234. Adică *umne+eu arânduit ca bărbatul să stăpânească peste femeie. Iar a stăpâni femeia peste bărbat este oocară adusă lui *umne+eu. ;ăci *umne+eu a plăsmuit mai !ntâi pe Adam i el a spus despreș

femeia sa8 „Iată acesta'i os din oasele mele l carne din carnea meaș ” 5ac. 2$ 234./anghelia spune că femeia trebuie să se teamă de bărbatul ei$ adică să"l respecte$ iar

bărbatul să" iș iubească femeia 7e+i /fes. H$ 334. n dragoste e'istă respect i respecș tul seaflă !n dragoste. ;ăci cel pe care !l iubesc$ !l iș respect. i cel pe care !l respect$ !l i iubesc.Ș ș

Adică nu este altcea una i altcea cealaltă$ ci amândouă suntș acela i lucru.ș



?amenii !nsă se depărtea+ă de această armonie a lui *umne+eu$ ne!n elegând ceea ceț

spune /anghelia. i astfel bărbatul$ interpretând gre it cele pe care le spune /anghelia$Ș ș

!i spune femeii sale8 9Trebuie să te temi de mine:. *ar dacă s"ar fi temut de tine$ nu te"ar fi luat !n căsătorie. Sunt i unele femei care spun8ș 9*e ce să se teamă femeia de bărbat% ;uasta nu sunt de acord. ;e fel de religie este aceasta% Nu e'istă egalitate%:. *ar$ e+i ce spuneSf#nta Scriptură% „%nceputul în elepciunii este frica de Domnul ț ” #ilde$ 1$64. 5rica de *um"ne+eu !nseamnă respectul fa ă de *umne+eu$ elaia$ț sfiala duhonicească. 5rica aceastate face să sim iț teamă. /a este cea sfânt.

/galitatea cu bărba ii pe care o cer astă+i femeileț poate fi alabilă numai până la un punct . Astă+i femeilor$ deoarece lucrea+ă i otea+ă$ le"a intrat !nș cap un duh bolnăicios i cred că sunt egale cuș bărba ii. 5ire te sufletele sunt la fel. *ar dacăț ș

bărbatul nu" i iube te femeia$ iar femeia nu"l respectă peș ș bărbat$ atunci se creea+ăscene neplăcute !n familie. &ai demult era considerat un lucru foarte gra faptul de aorbi !mpotria bărbatului. Astă+i a intrat !n lume un duh de ră+rătire. ;e frumos era maidemult@ Am cunoscut odată o pereche de so i. (ărbatul era foarte mic$ iar femeia lui eraț

oinică i !naltă până colo sus.ș ? sută opt+eci de ocale de grâu le descărca singură dincăru ă. ?dată un lucrător " !nalt i acela " a făcut oț ș glumă cu ea. Atunci aceea !l !nha ă i"lț ș

aruncă cât colo ca pe un bă de chibrit. *ar să fi ă+ut ce ascultareț făcea de bărbatul ei$cum !l respecta@ Astfel se ine familia$ altfel nu se poate.ț

Dr#*(e $in(re *# i ț

" &aică Stare ă$ i"ai scris urări lui *imitrie$ care acum se căsătore te%ț ș

" I"am scris. #ărinte." Adu"mi felicitarea să complete+ i eu cea8 9risș tos i &aica *omnului să fie cu oi.ș

*imitrie$ ! i dauț binecu"ântare să te cer i cu toată lumea$ !n afară deț &aria. a fel iș

&ariei:. Ia să ăd dacă or !n elege la ceț mă refer% ;inea m"a !ntrebat8 9;e une te mai mult peș

bărbat cu femeia%:. 9)ecuno tin a:$ !i răspund. ,nulș ț iube te pe celălalt pentru ceea ce !iș

dăruie te. 5emeiaș !i dă bărbatului ei !ncrederea$ deotamentul iș ascultarea sa. Iar bărbatul !i dă femeii siguran a că oț poat e prote-a . 5e meia est e doamna ca se i$ da r i oș

mare seritoare$ iar bărbatul este stăpânul casei$ dar iș hamalul ei.So ii trebuie să aibă dragoste curată !ntre ei$ penț tru ca e'istând un climat pa nic !nș

familie$ să" i poatăș !ndeplini datoriile lor duhonice ti. #entru a trăi !n chipș armonios so iiț

trebuie din !nceput să pună ca temelie a ie ii lor dragostea$ dragostea cea scumpă$ careț

se află !n noble ea duhonicească$ !n -ertfirea de sine iț ș nu !n dragostea cea mincinoasă$lumească i truș pească. Atunci când e'istă dragoste i -ertfire de sine$ș totdeauna se puneunul !n situa ia celuilalt$ !l !n elegeț ț i"l doare. i atunci când cinea !l prime te peș Ș ș

aproapele său !n inima sa !ndurerată$ !l prime te peș !nsu i ristos$ ;are !l umple cu i maiș ș

multă eselie duhonicească.Atunci când e'istă dragoste chiar i departe de s"arș afla unul de celălalt$ atunci când o cer

!mpre-urările$ se află aproape$ pentru că dragostea lui ristos nu poate fi limitată prindistan e. nsă atunci când. *oamneț fere te$ so ii nu au dragoste !ntre ei$ de i s"ar aflaș ț ș

aproape$ !n realitate !nsă se află departe unul de altul. *e aceea trebuie să sestrăduiască să păs tre+e dragostea !n toată ia a lor i să se -ertfească unul penț ș tru celălalt.

*ragostea trupească !i une te la e'terior pe oameș nii lume ti$ dar numai atâta reme câtș

e'istă factori lume ti bani$ frumuse e$ po+i ie socială$ etc. " n. tr.4$ș ț ț i !i desparte atunciș

când ele dispar$ ducându"i astfel la pier+are. n timp ce$ atunci când e'istă dragosteaduhonicească$ cea scumpă$ chiar dacă unul dintre so i ! i pierde ace ti factori$ aceastaț ș ș

nu numai că nu"i desparte$ ci !i une te i mai mult. Atunci când e'istăș ș numai dragostetrupească$ i dacă$ de pildă$ femeiaș află că so ul ei a priit la alta$ atunci !i aruncă itriol !nț

ochi i !l orbe te. n timp ce$ atunci când e'istăș ș dragoste curată$ o doare mai mult iș

caută cu orice chip să"l aducă iară i pe drumul cel bun. Astfel ineș harul lui *umne+eu.



?dată a enit la ;olibă un oarecare medic grec din America. Am ă+ut că aea un chipluminos i deș aceea l"am !ntrebat cu discre ie despre ia a lui.ț ț 9#ărinte$ mi"a spus$ suntortodo'$ dar până !n ultima reme nici posturi nu am inut$ nici la biserică nu amț mers.ntr"o noapte am !ngenunchiat !n camera mea$ ca să" rog pe *umne+eu pentru o

problemă ce mă preocupa$ când deodată camera s"a umplut de o lumină plăcută.#entru destulă reme nu edeam nimic fără numai lumină i sim eam o pace negrăităș ț

!nlăuntrul meu:. &"am minunat$ deoarece am !n elesț că omul acesta se !nrednicise săadă lumina necreată$ i de aceea i"am cerut să"mi spună ce se !ntâmș plase. 9#ărinte$mi"a spus$ sunt căsătorit i am treiș copii. a !nceput o duceam bine !n familie. *upă oreme !nsă femeia mea nu a mai aut răbdare să se preocupe de casă i de copii$ i deș ș

aceea cerea mereu să ie im la plimbări cu prietenele ei. I"am făcut hatârul.ș *upă pu in timpț

mi"a spus că rea să meargă singură cu prietenele ei. Am primit i aceasta$ iar eu mă !ngriș " -eam de copii. *upă aceea nu a rut să mergem !n concediu !mpreună$ ci a cerut bani sămeargă singură. iȘ apoi mi"a cerut un apartament$ ca să trăiască singură. Am făcut"o i peș

aceasta. *ar ea ! i aduna acolo pe priș etenii ei. n acest răstimp !ncercam s"o a-ut !n feluritechipuri$ cu sfaturi$ etc.$ ca să o coning să"i fie milă de copiii no tri$ dar ea nici nu oia săș

audă. n cele din urmă mi"a luat o mare sumă de bani i a dispărut.ș ;ăutam i !ntrebam deș

ea peste tot$ !nsă nici un re+ultat$ !i pierdusem urma cu desăâr ire. ntr"o +i am aflatș căenise aici !n Erecia i locuia la o casă de desfrânare. &âhnirea mea pentru halul !nș

care a-unsese nu se putea descrie. ;uprins de mâhnire$ am !ngenunchiat să mă rog.*umne+eul meu$ am spus$ a-ută"mă s"o găsesc i să fac tot ce !mi a sta !n putin ă caș ț să nu"i piardă sufletul. Nu pot suferi s"o las !n halul !nș care a a-unsB. i atunci m"a !năluit aceaȘ

lumină i inima mea a fost inundată de pace:. Atunci eu i"amș spus8 95rate$ *umne+eu aă+ut răbdarea$ nerăutatea i dragostea ta i te"a mângâiat !n acest chip:.ș ș

*e aceea spun că ne or -udeca mirenii. 7ede i$ț acesta care era medic !n America$ careaea o astfel de so ie$ i care trăia !n condi iile i mediul de acolo$ deț ș ț ș ce lucruri minunates"a !nrednicit@



CAPITOLUL $ Prin r%&are !e men ine fami"iaț

" ;e face sora ta% ;um o duce cu so ul ei%ț

" #ărinte$ am au+it că are greută i$ dar faceț răbdare i merge !nainte.ș

" A a este. Atunci când doi sunt !n-uga i i unulș ț ș este pu in mai slab sau mai lene $ț ș

atunci celălalt depune mai multă putere i trage$ târându"l oarecum iș ș pe acela. Ai ă+ut%?ameni din lume i fac lucrareș duhonicească. Iar oi aici sunte i ca ni te prin ese. Iaț ș ț

gânde te"te la o mamă care are patru copii$ unulș !ntâr+iat mintal$ altul bolna psihic$ altulanemic$ iar al patrulea care umblă nop ile pe drumuri. Iar cu so ul eiț ț " cine tie ce fel deș

om o mai fi i acela " să aibă$ș sărmana$ alte neca+uri. i să suporte atâtea i atâteaȘ ș fără săcârtească sau să răbufnească i fără să aibă cuiș să" i spună durerea sa$ căci unele lucruri dinș

familie nu se pot spune oriunde. Se poate$ de pildă$ ca bărbatul să plece de acasă i să nu"ș

i lase nici mâncare. Să nu aibă$ sărmana$ nici bani să plătească chiria i să reaș să oscoată din casă. Să fie neoită să lucre+e oriunde$ să !ntâmpine prime-dii$ apoi să ină să" ițspună8 95ă rugăciune să mă pă+ească *umne+eu cel pu in deț aceste prime-dii@:. Sau$

bărbatul ei să fie be i$ să nuț lucre+e$ ci să meargă numai la cafenea i ea să fie neoităș

să spele scările blocurilor. Iar acela să ină beat la mie+ul nop ii$ să o bată i să"i cearăț ș

banii pe care i"a câ tigat ea$ sau să meargă el !nsu i să"i ia deș ș la cei la care a lucratfemeia lui. Aceasta este adeărată mucenicie.

*esigur$ unele femei au păcate i le plătesc !n felulș acesta$ dar sunt altele care nu au.Acestea or primi răsplata !ntreagă pentru neca+urile pe care le suferă. ;unosc o mamă$care era ca un !ngera $ un sufletș foarte bun$ copilul cel mai bun i mai lini tit al familiei$ș ș dar care a nimerit un om sucit. ;um de s"au !n elatș părin ii ei%@ S"a căsătorit cu un be i$ care deț ț

mic a fost un agabond. Tatăl lui se !mbăta i a luat i el obiceiulș ș aceluia. /a$ sărmana$ sălucre+e pe la străini$ să se omoare cu treburile casei$ iar acela să o bată i s"oș amenin eț

cu cu itul. *e câte ori nu i"a spus8 9? să teț omor@:$ i ea să tremure de frică să nu oș

omoare. &ucenicie suferă@ &ai are !ncă i patru copii. #ărin ii eiș ț au a-uns până acolo !ncât i"au propus să dior e+e$ darț ea le"a spus8 9mi spune cugetul să mai fac pu inăț răbdare:. iȘ

face răbdare. 7ă da i seama% Nu a citit niciț #atericul$ nici 7ie ile Sfin ilor$ dar cu toate acesteaț ț

face răbdare. ?dată i"am spus8 9(ine$ dar copiii tăi nu interin%:. 9ncă sunt mici$ mi"arăspuns ea$ au numai aiș spre+ece" aptespre+ece ani. asă să meargă !n armatăș i dupăș

aceea !l or lua !n primire:. Adică$ a mai mânca !ncă bătaie până ce or merge copiiiei !n armată.

R&1$re î" %)"e )e # $e .r " #ărinte$ cum po i face fa ă unuia care este ner ț ț os%" #rin răbdare." i dacă nu ai%Ș

" &ergi i cumpără@ Se inde la super ș "maret...Asculta i$ atunci când celălalt esteț

mânios$ orice i"aispune nu po i face nimic. /ste mai bine ca !n clipaț aceea să taci i săș

te rogi. #rin rugăciune acela se a calma$ se a lini ti i după aceea te ei putea !n elegeș ș ț

cu el. ,ită"te i la pescari@ /i nu merg la pescuit dacăș marea nu es te l in i t ită $ c i facș

răbdare până ce a !ndrepta remea." #ărinte$ cui se datorea+ă nerăbdarea oamenilor%" &ultei lor păci lăuntrice... *umne+eu a legat mântuirea oamenilor de răbdare. „Cel care

va răbda p#nă în sf#r it acela se va m#ntui”ș &t. 10$ 224 , spune /anghelia. *e aceea*umne+eu !ngăduie greută i i diferite !ncercăriț ș pentru ca oamenii să se e'erse+e !nrăbdare. )ăbdarea porne te de la dragoste. ;a să"l rab+i peș celălalt$ trebuie să te doară

pentru el. i ăd că numaiȘ prin răbdare se men ine familia. Am ă+ut fiare care au deenitț

mielu ei. #rin !ncredere !n *umne+eu lucrurileș eoluea+ă duhonice te cu multă u urin ă.ș ș ț

?dată$ atunci când eram la mănăstirea Stomiu$ am ă+ut !n Joni a o femeie a cărei fa ăț ț

strălucea. /ra mamă a cinci copii. *upă aceea mi"am adus aminte cine era. (ărba tul ei

era tâmplar i de multe ori lua lucrăriș !mpreună cu me terul meușH

.H StareDul ca mirean !năDase meseria de tâmplar.



Numai un cuânt dacă !i spuneau sătenii la care lucra$ ca de pildă$ 9&e tere$ș oare n"ar fi bine să facem lucrul acesta a a%:$ el seș !nfuria. 9;u mine o faci pe dascălul%:$ le spunea.)upea sculele$ le arunca i pleca. *acă la case străine lăsaș treaba neterminată i pe toateș

le spărgea$ !nchipuiește" i ceț făcea acasă. ,n astfel de bărbat aea acea femeie. ;u acestom nu puteai sta nici măcar o singură +i$ iar ea trăia cu el de ani de +ile. 5iecare +i era pen"tru sărmana femeie mucenicie$ !nsă ea pe toate le suporta cu multă bunătate i făceaș

răbdare. i fiindcă tiam situa ia din casa lor$ atunci când o !ntâlneam$ oȘ ș ț !ntrebam8 9;e faceme terul% ucrea+ă%:. 9/i$ când maiș lucrea+ă$ când mai stă pu intel:. 9;um o duce i%:.ț ț

Toarte bine. #ărinte@:$ !mi răspundea aceea. i aceasȘ ta o spunea din toată inima ei. Nu punea la socoteală nici faptul că bărbatul ei strica sculele " i scule deș aloare " nici că eraneoită$ sărmana$ să lucre+e pe la străini$ ca să se poată descurca. 7ede i cu câtăț

răbdare $ cu câtă bunăta te i cu câ tă noble eș ț sufletească le !nfrunta pe toate%@ iȘ

nici măcar nu cleetise reodată. *e aceea *umne+eu !i dăruia mereu harul Său$ !ncâtfata !i strălucea. A reu it să" iș ș crească i pe cei cinci copii ai ei$ care apoi au deenitș ni teș

oameni foarte buni." #ărinte$ cum de a reu it acea femeie să nu" iș ș osândească bărbatul%" #rintr"un gând bun8 9/ste bărbatul meu. ? fi spus i el reun cuânt. /u dacă a fi fost !nș ș

locul lui$ poate a fi făcut la fel:. #unea !n lucrare /anghelia i deș ș aceea *umne+eu !itrimitea harul Său. i dacă oameniiȘ din lume fac răbdare i se umplu de har$ cu cât maiș

mult trebuie să facem răbdare noi monahii$ care aem toate condi iile i toate posibilită ileț ș ț

pentru o ia ăț duhonicească.*upă cum am !n eles$ cele mai mari scandaluri$ nuț numai !n familii$ ci i !n state$ se fac deș

la lucruri de nimic. n familie unul trebuie să se smerească !naintea celuilalt$ să"i imiteirtu ile$ dar să"i suporte i capriciț ș ile. #entru o astfel de !nfruntare a lucrurilor$ foarte mult!l a-ută pe cinea atunci când se gânde te că risș tos S"a -ertfit pentru păcatele noastre i neș

rabdă pe to i$ miliarde de oameni$ de i este fără de păcat$ !nț ș timp ce noi$ atunci cândsuntem chinui i de capriciile altora$ ne plătim păcatele. (unul *umne+eu le rânț duie teș

astfel !ncât unul$ cu harisma cu care este !n+estrat$ să"l a-ute pe celălalt i$ prin cusurulș

pe care !l are$ să se smerească !naintea aceluia . #entru că fiecare om are harismele sale$

dar are i câtea cusuș ruri pe care trebuie să se neoiască să le taie.I"am tras o scuturătură bună cuia. i să ede i câtăȘ ț răbdare face femeia lui cu el$ de iș

este foarte destoinică. naintea ei$ el este ca un copil mic. /a$ prin răbdarea pe care o face$ prime te i agonise te mereuș ș ș har dumne+eiesc$ !n timp ce acela$ prin egoismul său$ !lalungă mereu i astfel se gole te. i !n cele din urmăș ș Ș ne este cel câ tigat% 7e+i că totș

secretul este smerenia% /a este temelia. i smerenia ine prin ascultare.Ș *acă bărbatulaceleia i"ar fi recunoscut neputin a saș ț i ar fi cerut a-utor de la *umne+eu$ ar fi enit i laș ș

el harul dumne+eiesc.

S# i !re$in!i#*&ț

" #ărinte$ o femeie a fost părăsi tă de bărbatul ei $care$ după ce i"a luat i copilul$ trăie teș ș

acum cu altele două. A enit aici i m"a !ntrebat ce să facă.ș

" Să"i spui să facă pe cât poate$ răbdare$ rugăciune i să se poarte cu bunătate. Sășa tepte i să nu striceș ș ea căsătoria. ,nul ! i dispre uia femeia$ o maltrata$ iar ș ț ea le"a suferit

pe toate cu răbdare până ce a muri tdestul de tânără. Atunci când au de+gropat"o$ aie itș din mormânt o bună mireasmă. To i care se aflauț acolo s"au mirat de aceasta.7ede i$ aceea le"a suferitț pe toate cu răbdare !n această ia ă$ de aceea a fostț răsplătită !ncealaltă ia ă.ț



7reau să ă poestesc i un alt ca+. ,n tânăr oareș care a simpati+at o tânără$ care trăiaduhonice te. iș Ș pentru ca să"l simpati+e+e i ea$ !ncerca i el săș ș trăiascăduhonice te$ să meargă la biserică$ etc. nș cele din urmă s"au căsătorit. nsă$ după câ iaț

ani$ bărbatul acesta i"a !nceput din nou ia a sa lumeascăș ț de mai !nainte. *e i aea copiiș

mari " un băiat la facultate i două fete$ una la liceu i cealaltă la gimna+iu$ș ș el continua sătrăiască o ia ă destrăbălată. Aea oț !ntreprindere mare i câ tiga mul i bani$ dar cei maiș ș ț

mul i !i cheltuia cu ia a sa desfrânată. Sărmana luiț ț so ie inea casa prin economiile ce leț ț

făcea i copiii cuș sfaturile ei. Nu"l cleetea pe tatăl copiilor$ pentru ca ei să nu se!ngre o e+e de el i astfel să se răneascăț ș ș suflete te$ dar i pentru a nu fi atra i i ei de oș ș ș ș

astfel de ia ă. Noaptea târ+iu$ atunci când acesta seț !ntorcea acasă$ so ia lui u or !lț ș

putea -ustifica !n fa aț copiilor$ spunându"le că are treburi$ dar la amia+ă când mergeaacasă cu câte o prietenă$ ce putea să le mai spună% *ar ce făcea acest om fără frică de*umne+eu% ;u toate că nu merită să fie numit om$ pentru că nu aea deloc omenie. itelefona femeii sale să"i pregătească mâncarea ce o prefera i enea la amia+ă$ș la masă cuuna din prietenele lui. Sărmana mamă$ !i primea cu bunătate$ pentru a nu intra la gânduricopiii ei. *ădea impresia că aceea este o prietenă a ei i căș tatăl copiilor a trecut pe la ea peacasă i a adus"o laș ei cu ma ina. i trimitea pe copii !n camerele lor săș !ne e$ pentru căț

se temea ca nu cuma să adă reo scenă ru inoasă$ deoarece$ din păcate$ bărbatul ei nușse ferea$ i făcea lucruri necuiincioase i !n casă. Iarș ș aceasta se !ntâmpla !n fiecare +i laamia+ă. i acestaȘ atât de des ! i schimba prietenele$ !ncât copiii au a-unsș s"o !ntrebe pe mamalor8 9&amă$ dar câte prietene ai%:. 9Ne cunoa tem de mai demult:$ le spunea aceea. #eș

lângă toate acestea$ acela o trata pe sărmana femeie mai rău decât pe o seritoare$deoarece se purta cu ea cu multă barbarie. Eândi i"ă$ această mamă să sluț -ească !n fiecare+i la două dobitoace$ care !i necinsteau casa$ iar ea să pună mereu gânduri bune !nmintea copiilor ei. i nu tia dacă poestea aceasta seȘ ș a termina reodată$ ca să poatăspune8 97oi face răbdare:$ i astfel să aibă pu ină mângâiere. Iarș ț poestea aceasta adurat mul i ani. i fiindcă dăduseț Ș ticălosul$ multe drepturi diaolului$ era firesc să

primească !nfrico ătoare !nrâuriri diaole ti. /ra ca unș ș nebun$ nu se putea controla$ nimicnu"i conenea$ !ntr"o +i$ alergând ca un nebun cu ma ina i fiindș ș ame it de be ia pofteiț ț

trupe ti$ a deiat de pe drum iș ș a că+ut !ntr"o prăpastie. &a ina s"a +drobit cu totul$ iar el s"așrănit gra. "au dus la spital$ iar după o perioadă de internare$ a fost adus acasă schilodit. *ar nici o prietenă de a lui nu a enit la el$ pentru că acum nu mai aea bani mul i$ iar fa a lui eraț ț

mutilată. Atunci deotata lui so ie i mama cea bună !l !ngri-ea cu multăț ș bunătate$ fără să"iamintească nimic din ia a Iui ceaț desfrânată. 5apta aceasta a ei l"a mi cat mult i l"aș ș

schimbat duhonice te. S"a căit cu sinceritate i s"aș ș spoedit. A trăit cre tine te câ iaș ș ț

ani$ !n pace sufletească$ apoi s"a odihnit !n *omnul. *upă moartea tatălui$ fiul său a preluatmunca aceluia$ i !ntre ineaș ț familia. i !mpreună cu surorile lui au trăit !n dragoste$Ș pent rucă primise !nă ături bune de la buna lorț mamă. Această mamă a fost o eroină. A băutea toate otrăurile$ numai ca să nu i se destrame familia i săș nu i se amărască copiii$ atiut să ină corect cârmaș ț familiei$ l"a mântuit i pe bărbatul ei$ agonisindu" iș ș pentru toate

acestea multă răsplată !n ceruri. *umne+eu o a a e+a pe această femeie !n locul cel maiș

bun din rai.

C#)iii fi"ii"#r $e*(r&(e' #ărinte$ atunci când bărbatul are o patimă$ !nsă recunoa te că este inoat$ seș

spoede te$ etc.$ dar ș prime te !ncă !nrâuriri diaole ti i !i spune femeii lui8ș ș ș 9Te chinuiesci pe tine i pe copii. &ai bine să plec i să ă trimit bani de departe$ ca să nu suferi i:. ;eș ș ș ț

trebuie să facă so ia lui !n acest ca+%ț

" *acă bărbatul simte !ntr"adeăr a a cum spune$ș aceasta arată că are multă mărime desuflet i atunciș femeia trebuie să facă răbdare. i este bine ca ea săȘ nu creadă u or celeș

pe care le aude$ ci să adă mai profund. #entru că uneori bărbatul poate spunechipurile din noble e8 9Să plec$ ca să nu ă mai chinuț iesc:$ dar el să rea cu adeărat să

plece$ pentru că s"a !ncurcat cu alta.



Astă+i căsătoria$ a a cum a a-uns$ i"a pierdut senș ș sul ei. 5amiliile se destramă fărămoti. ;u câtăa reme mai !nainte a enit la ;olibă unul cu desăâr ireș ame it. Aea doiț

copii făcu i cu o prietenă. Apoi s"aț căsătorit cu alta$ a făcut un copil i cu ea$ i s"aș ș

despăr it. *upă aceea s"a recăsătorit cu alta$ care eraț despăr ită i aea doi copii dinț ș

prima ei căsătorie iș unul făcut cu un prieten. A mai făcut i cu aceasta doiș copii. 9Ia stai$ !ispun$ ai câtor mame i ai câtor ta i$ș ț sunt copiii ace tia%:.ș

n felul acesta se distrug sărmanii copii. ;ei care sunt sensibili i nu" i pot depă iș ș ș

mâhnirea se de+nădă-duiesc i unii dintre ei se sinucid. Al ii seș ț apucă de băut$ ca săuite$ iar al ii se !ncurcă cuț drogurile. *ar oare unde găsesc bani$ căci cea mai micădo+ă de heroină costă patru mii de drahme$ iar cea mai mare ase sau apte mii%ș ș S"aspus !n 1<<04. Iar copiii ace tiaș sunt din cei ioi ai genera iei precedente. ;eilal i$ dinț ț

dior urile automate$ care !ncă sunt mici$ ce orț deeni% 7ara aceasta câ i copii care iauț

droguri nu au trecut pe la ;olibă@ ;ei mai mul i$ sărmanii$ erau dinț familii destrămate. Să seafle !n această stare la ârsta de două+eci i apte de ani i să ceară bani@ Iar ace ti copiiș ș ș ș

proeni i din familiile destrămate se cunosc deț departe. Acolo la ;olibă cutia cu rahat pentrui+itatori o in afară !n curte. Atunci când in copiii$ !nainte de aț apuca să mănânce rahatul$aleargă să mă !mbră i e+e. &ă fac alb ca un morar de la +ahărul de pe rahat. eț ș lipse teș

dragostea$ afec iunea. Acestor copii le esteț indiferent dacă au părin i sau nu. Acela i lucruț șsimte iș atunci când ine tatăl lui acasă i atunci când pleacă$ș i atunci când este acasă iș ș

atunci când nu este.

Vin4 i $re)((e4 )&rin i"#r ș ț

Am obserat că unii duhonici spun bărba ilor careț au probleme cu femeile lor8 95ărăbdare$ căci aceasta este crucea ta. ;e să facem% 7ei aea plată de la *umne+eu:. &erg apoifemeile i le spun i lor8 95ă răbdare$ș ș ca să iei răsplată de la *umne+eu:. Adică se poate săfie amândoi inoa i i la amândoi duhonicul să leț ș spună8 95ă răbdare@:. i atunci cel careȘ

este inoat ! iș odihne te gândul cre+ând că !l suportă pe celălalt$ !nș timp ce !n fiecare +i !lface să" i iasă din fire.ș

?dată a enit la ;olibă cinea care mi"a spus că are probleme cu femeia lui. A-unsese la

dior . Nu oiauț să se adă unul cu altul. Amândoi erau !nă ători iț ș aeau doi copii. Numâncau niciodată acasă. *upă ce terminau sericiul unul mânca la un restaurant$celălalt la altul$ apoi luau câtea sandKich"uri pentru copii. Iar sărmanii copii$ atunci cândse !ntorceau părin ii lor acasă$ se duceau i căutau prin bu+unare iț ș ș prin gen i să adă ce le"ț

au adus să mănânce. Sufereau o mare dramă. (ărbatul ei era i cântăre la o biserică.ș ț a o biserică mergea femeia lui$ la alta cânta el. #ână acolo au a-uns. 9#ărinte$ ce să fac% !mispuse acela. *uc o cruce mare$ foarte mare. n fiecare +i aem certuri !n casă:. 9Ai fost laduhonic%: l"am !ntrebat. 9*a$ am fost i mi"a spus să fac răbdare$ căci duc o cruceș grea:$!mi răspunse. 9Ia să ăd$ cine duce o cruce mare$ !i spun. Să luăm lucrurile de la !nceput.Atunci când "a i căsătorit$ ă certa i ca i acum%:. 9Nu$ !mi spune.ț ț ș ?pt ani am aut multădragoste !ntre noi. ? adoram pe femeia mea mai mult decât pe *umne+eu. *upă o reme!nsă$ ea s"a schimbat. A deenit cârtitoare$ capricioasă...:. Au+i@ S"o adore mai mult decât pe

*umne+eu@ 9Ia ino"ncoace. Ai spus că ai adorat"o pe femeia ta mai mult decât pe*umne+eu. *ar oare cine este de ină că a i a-uns !n această situa ie$ tu sauț ț femeia ta% Tu$căci din pricina ta *umne+eu i"a retrasș harul Său de la femeia ta. i acum ce te gânde ti săȘ ș

faci%: !l !ntreb. 9;red că o să ne despăr im: !mi spune. 9Nu cuma te"ai !ncurcat cu alta%:.ț

9*a$ mă gândesc la una:. 9&ăi omule$ nu !n elegi că tu e ti inoatul% Săț ș ceri iertare de la*umne+eu$ deoarece ai adorat pe femeia ta mai mult decât pe /l. Apoi să te duci să ceriiertare i de la femeia ta i să"i spui8 Iartă"mă$ căci euș ș am fost pricina creării acesteisitua ii !n casă i aț ș chinuirii copiilor no tri@B. *upă aceea să te duci să teș spoede ti i săș ș

adori pe *umne+eu ca pe *umne+eu$ iar pe femeia ta s"o iube ti ca pe femeia ta i ei edeaș ș

că lucrurile or merge bine:. "am +guduit bine. A !nceput să plângă. Apoi mi"a făgăduitcă o să mă asculte. *upă pu ină reme a enit din nou la mine iț ș mi"a spus bucuros8 9 ițmul umesc$ #ărinte@ &"ai mânț tuit. Suntem foarte bine i noi i copiii no tri:. 7ede i%ș ș ș ț Să fie elinoatul i să creadă că duce o cruce grea.ș



Nici oi să nu !ndreptă i i reodată pe femeile careț ț in aici i i se plâng de bărba ii lor.ș ț

/u nu !ndreptă esc nici pe bărba i$ nici pe femei$ ci numai !i fac săț ț se pună pe gânduri. Să presupunem că femeia !mi spune8 9(ărbatul meu bea$ ine acasă noaptea târ+iu$ !n-ură...:.9Ascultă$ !i spun$ atunci când se !ntoarce noaptea acasă beat$ să te por i cu el cu bunătate.ț

*acă !ncepi să cârte ti$ +icând8 *e ce ai !ntâr+iat% ;um deș ii la această oră% ? să te maischimbi reodată% ,ită"te !n ce hal ai a-uns. ucrul acesta nu se !ntâmplă de o +i sau două.;âtă răbdare să mai fac%B i mai faciș i o mutră acră$ atunci diaolul !i a spune8 &ă$ de ceș

mai stai cu proasta asta% *u"te i te distrea+ă cu alta@B.ș Se poate să ai dreptate$ !nsă diaolul!l a !ncurca !n altă parte dacă procede+i astfel. Iar dacă tu te por i cuț el cu bunătate i faciș

pu ină răbdare i rugăciune$ fărăț ș să te plângi de ceea ce face acela$ a edea pu inăț

!nsorire$ se a pune pe gânduri i se a !ndrepta:. *upăș aceea ine bărbatul i"mi spune8ș

95e meia mea cârte te$ strigă:. 9&ăi omule$ !i spun atunci$ copiii iș ș biat a ta femeie tea teaptă cu nerăbdare până laș mie+ul nop ii$ iar tu te !ntorci acasă beat i !ncepi săț ș

!n-uri% )u ine@ Te"ai căsătorit să" i chinuie ti familia%:.ș ț ș

/'istă ca+uri !n care se poate să aibă dreptate iș unul i celălalt. ?dată spuneam unuiș

grup de cre tiniș cât de curat a fost &ariLanis6.Aea cură ie trupeascăț i sufletească. Atunci sare unul din grup i spune8ș ș 9#ărinte$ hai să

nu"l scoatem acum i pe &ariLanisș sfânt@:. 9 i de ce nu%: !l !ntreb. 9#entru că o bătea peȘfemeia lui:$ !mi răspunde. Stai să" i spun cum se petreț ceau lucrurile. &ariLanis$ atunci cândse !ntâmpla să aibă reun ban i enea la el reo ăduă care aeaș copii$ i"l dădea. nsăfemeia lui$ sărmana$ cârtea$ spunându"i8 *ar i tu ai copii$ de ce ai dat banul%B.ș Atunciacela !i dădea una i"i spunea8 Tu !l ai peș bărbatul tău$ care te a a-uta. nsă aceea$sărmana$ nu are pe nimeni. ;ine să poarte gri-ă de ea%B. Adică amândoi aeau dreptate:.

Apoi$ dacă unul din so i trăie te duhonice te$ iț ș ș ș are dreptate$ totu i nu trebuie săș

ceară dreptate$ deoarece$ ca un om duhonicesc ce este$ trebuie să !nfrunte !n chipduhonicesc nedreptatea. Adică să le !nfrunte pe toate potriit dreptă ii dumne+eie ti$ț ș

căutând să"l odihnească pe celălalt. ;ăci$ dacă un suflet este slab i gre e te$ are oarecumș ș ș

circumstan eț atenuante. nsă celălalt$ care este !ntr"o stare duhonicească mai bună$dar nu arată !n elegere$ț gre e te mult mai mult. *acă i oamenii duhonice ti !nfruntăș ș ș ș

lucrurile lume ti cu dreptatea lumească$ ce seș a !ntâmpla după aceea% Trebuie să meargămereu la -udecătoriile lume ti. *eș

6 /rou naDional al grecilor$ luptător !n )eoluDia de la 1>21.



PARTEA A DOUA P'RIN II I (NDATORIRILE LOR Ț Ș

APărin ii care îi nasc pe copiiț i le dau trupul, trebuie să contribuie,ș

pe c#t pot i la rena terea lorș ș

du!ovniceascăB.



CAPITOLUL # Na terea &e )runciș

Sfin ii I#!.i i An *%n(ț ș )ere!.e !e i ne)&(i & ș

" #ărinte$ orbi i"ne despre Sfin ii Ioachim i Ana$ț ț ș părin ii &aicii *omnului. ;ânda a iț ț

!nceput să ne spune i cea despre ei.ț

" *e mic copil aeam mare elaie la Sfin iiț Ioachim i Ana. ;hiar am spus cuia$șcă atunci când mă or face călugăr$ a rea să"mi pună numele deș Ioachim. ;ât de mult ledatorăm@ Sfin ii Ioachim i Anaț ș sunt perechea cea mai nepătima ă care a e'istatș reodată.&u au aut deloc cugetare trupească.

*umne+eu a a l"a plăsmuit pe om i astfel$ fărăș ș patimă$ ar fi rut să se nască oamenii.*ar după cădere a intrat patima !n rela ia dintre bărbat i femeie. *e !ndată ce s"a aflat oț ș

pereche nepătima ă$ a a cum l"aș ș plăsmuit *umne+eu pe om i a a cum oia să se nascăș ș

oamenii$ s"a născut &aica *omnului$ această făptură neprihănită$ din care mai apoi S"a!ntrupat ristos. Eândul !mi spune că ristos ar fi enit mai dereme pe pământ dacă ar fie'istat o pereche neprihănită$ a aș cum au fost Sfin ii Ioachim i Ana.ț ș

)omano"catolicii au a-uns la !n elare i cred$ș ș chipurile din elaie$ că &aica*omnului s"a născut fără să aibă păcatul strămo esc. *ar &aica *omnuluiș nu s"a născutfără păcatul strămo esc$ ci a a cum a rut *umne+eu să se nască oamenii după crea ie.ș ș ț

/a a fost preacurată=$ pentru că +ămislirea ei s"a făcut fără plăcere trupească.Sfin ii Ioachim i Ana$ după rugăț ș ciunea fierbinte făcută către *umne+eu pentru a le

dărui un copil$ s"au !mpreunat nu din poftă trupească$ ci din ascultare fa ă de *umne+eu. Iar ț

taina aceasta mi s"a descoperit la Sinai>.

nfr/nre în 'i $e !&*&(#rieț

*umne+eu 9 pe toate le'a făcut bune foarte” 5ac. 1$314. (ărbatul simte o atrac ieț

firească spre femeie i femeiaș spre bărbat. *acă nu ar fi e'istat această atrac ie$ț niciodatănimeni nu s"ar fi !ncumetat să facă familie$ ci s"ar fi gândit la greută ile pe care le"ar fiț

!ntâmpinat mai târ+iu cu cre terea copiilor$ etc$ i nu ar fi hotărât săș ș pornească pe această

cale.*upă căderea celor !ntâi +idi i$ cugetarea trupeascăț ar fi putut fi la unii oameni de cinci lasută$ la al ii +ece$ț trei+eci$ etc. nsă astă+i unde se mai află oameni care să aibă numai rineila sută cugetare trupească$ adică să aibă o cugetare curată. ;u toate acestea$ tuturor oamenilor li s"a dat de la *umne+eu posibilitatea să a-ungă la nepătimire$ dacă se neoiesccu mărime de suflet.

;ei căsători i$ fiindcă duc o ia ă con-ugală$ nu sunt !ndreptă i i să uite că omul nu esteț ț ț ț

numai trup$ ci este i duh$ i să trăiască astfel fără frâuș ș <.;i trebuie să se neoiască pentru a" i supune trupul duhului. Iarș dacă or !ncerca să

trăiască duhonice te$ subș poă uirea duhonicului lor$ or !ncepe să guste !ncet"ț !ncet bucurii i mai !nalte$ duhonice ti$ i nu le orș ș ș mai căuta pe cele trupe ti. So ii auș ț

datoria să se neoiască pentru a se !nfrâna$ ca să nu transmită patima trupească i copiilor ș

lor. ,n copil ai cărui părin i auț multă cugetare trupească are de mic astfel de !nclina ii$ț pentru că ia cugetare trupească de la ei. a !nceput ea este slabă$ ca i toate celelalteș

patimi ce se mo tenesc " ca ur+ica care$ atunci când o plante+i$ oș po i lua !n mână$ dar ț

când se măre te !n eapă " dar seș ț poate indeca de către un duhonic bun care are dis "cernământ. Iar dacă nu o taie la o ârstă mică$ a trebui să se neoiască mult să o taieatunci când ea a cre te.ș

= &aica *omnului s"a născut !n chip firesc Ci nu fără !mpreunare. 9A fost preacurată:$ pentru că$ aCa cum scrie Ci Sfântul Ioan *amaschin !n cuântul său 9a NaCterea #reasfinteiStăpânei noastre Născătoarea de *umne+eu Ci pururea 5ecioara &ăria:$ s"a +ămislit 9!n!ntreagă !nDelepciune: e+i #.E. <6$ 66<A4$ dar$ prin neoinDa ei$ Ci"a sporit sfinDenia pe carea primit"o de la părinDi$ respingând 9tot gândul nefolositor Ci ătămător de suflet !nainte de a

se !ndulci de el: Ibidem 6=6(4.> StareDul a pustnicit la Sinai$ la #eCtera SfinDilor Galaction Ci /pistimia$ !ntre anii 1<62"1<6F. Iar cele descoperite lui$ StareDul nu ni le"a spus.



In(er'en i r i%nii #ene (i în '#i "%iț ț ș D%nee% în !e )ri'e (e n (ere $e )r%n!i ș ș

< )eferitor la subiectul relaDiilor dintre soDi$ #ărintele #aisie a scris !ntr"o scrisoare89*espre subiectul de care mă !ntrebi$ referitor la relaDiile !ntre soDi$ atât ale preoDilor căsătoriDi$cât Ci ale mirenilor$ SfinDii #ărinDi nu rânduiesc cea precis$ Ci de aceea el este cea care nu

poate fi !ncadrat !n canoane$ pentru că nu pot fi puCi toDi oamenii pe acelaCi calapod. SfinDii#ărinDi lasă lucrul acesta la discernământul$ mărimea de suflet$ sensibilitatea duhonicească Ci

la puterea fiecăruia. #entru a mă face mai !nDeles !Di scriu câteMa ca+uri de preoDi căsătoriDi Cimireni care !ncă trăiesc Ci pe care !i cunosc. *intre aceCtia sunt unii care au enit !n contactdupă căsătoria lor Ci după ce au dobândit unul$ doi sau trei copii$ au hotărât apoi să trăiască !ncurăDie. AlDii in odată pe an pentru naCtere de prunci$ după care trăiesc ca fraDii. AlDii eită

perioadele posturilor Ci după aceea in !n contact. Iar alDii nu pot i+buti nici aceasta. ,nii$ odată !n mi-locul săptămânii$ pentru a aea trei +ile !nainte de Sfânta !mpărtăCanie Ci trei +iledupă. Iar alDii se poticnesc Ci !n aceasta. *e aceea Ci ristos$ după !niere$ atunci când S"aarătat apostolilor$ cunoscând neputinDa firii omeneCti$ a rostit mai !ntâi aceste cuinte89#recum &"a trimis pe &ine Tatăl$ ă trimit Ci eu pe oi... uaDi *uh Sfânt cărora eDi ierta

păcatele. le or fi iertate Ci cărora Ie eDi Dine$ or fi Dinute:. Scopul este să se neoiască omulcu discernământ Ci mărime de suflet$ potriit cu puterile lui duhoniceCti. a !nceput$ fireCte$nu a-ută ârsta$ dar$ cu cât trec anii Ci se lăguieCte trupul$ se poate impune duhul Ci astfel pot

Ci cei căsătoriDi să guste puDin Ci din desfătările dumne+eieCti. i astfel se retrag !n chip firescde la plăcerile trupeCti$ pe care !ncep să le adă ca pe niCte nimicuri. n felul acesta se!nduhonicesc$ oarecum$ Ci cei căsătoriDi a-ungând astfel !n )ai pe cărarea odihnitoare cucotituri. &onahii !nsă o iau de"a dreptul$ căDărându"se pe stânci Ci astfel se urcă !n )ai.Trebuie să ai !n edere. #ărinte$ că subiectul relaDiilor con-ugale nu este numai subiectul tău Cinici nu ai dreptul să"l aran-e+i numai tu singur$ ci 9cu bună !noială:$ după cum spuneApostolul #ael. *ar Ci atunci când se face 9cu bună !noială:$ este trebuinDă de atenDie. ;ăcicel tare duhoniceCte trebuie să se pună !n situaDia celui slab. *e multe ori$ ca să numâhnească un soD pe celălalt$ spune că este de acord să se !nfrâne+e pentru o reme$ dar lăuntric se chinuieCte. Iar aceasta o pătimesc mai ales femeile$ care au Ci puDină frică de*umne+eu$ dar au Ci un trup ioi. *e multe ori$ unii bărbaDi elaioCi din lipsă dediscernământ$ atunci când aud de la femeile lor că sunt de acord$ se silesc să prelungeascăaceastă perioadă de !nfrânare$ făcându"le astfel pe femeile lor să se chinuiască$ să i+bucnească!n cri+e de neri$ etc... (ărbaDii cre+ând că femeile lor au sporit !n irtutea !nfrânării$ or sătrăiască !n !nfrânare pentru perioade Ci mai mari de timp$ dar !n felul acesta duc pe femeile lor !n ispită$ silindu"le să"Ci caute priMeteni. i dacă se !ntâmplă aceasta$ le chinuie mustrareaconCtiinDei pentru cădere$ iar bărbaDii !ncearcă să trăiască Ci mai irtuos$ ă+ând pe femeile lor că nu mai au dispo+iDie. i cred astfel că ele au sporit duhoniceCte Ci nu mai doresc lucruritrupeCti. 5ireCte$ pricina este egoismul femeiesc -ustificat Ci inidia lor$ datorate sentimentuluide comple'itate pe care !l au. 5emeia atunci când !l ede pe bărbatul ei că rea să ducă o iaDăduhonicească$ se sileCte pe sine ca să"l !ntreacă. *ar$ iartă"mă$ că am intrat !n lie+i străine$căci lucrarea monahului este Ciragul de metanii Ci nu aceste subiecte. *ar ca să nu te mâhnesc$am fost neoit să"Di scriu câtea din cele pe care le Ctiu de departe4$ care !i chinuiesc pe fraDii

noCtri din lume Ci prin care dau loc ră-maCului. Are mare !nsemnătate Ci faptul ca amândoisoDii să aibă acelaCi temperament. Iar dacă se !ntâmplă ca unul să aibă un temperament maidomol Ci celălalt mai ioi$ atunci trebuie să se facă o -ertfă din partea celui mai puternic



*e multe ori$ destule perechi de so i !mi destăinuț iesc nelini tea lor cu priire la na tereaș ș

de prunci i !miș cer părerea. ,nele perechi se gândesc să facă doi"trei copii$ iar altele dorescsă dobândească mai mul i. nsăț ceea ce !i a a-uta cel mai mult este să lase lui *umne+euacest subiect al na terii de prunci. Să" i !ncreș ș din e+e ia a lor #roniei dumne+eie ti i săț ț ș ș

nu" i facă programele lor. Trebuie să creadă că *umne+eu$ ;are se !ngri-e te de păsărileș ș

cerului$ cu atât mai mult se a !ngri-i de proprii lor copii. /ra un marinar care s"a căsătoritla ârsta de două+eci i opt de ani. Sărac iș ș el$ săracă i fata pe care a luat"o$ au !nchiriatș

un subsol !n care să locuiască. Tânăra a găsit cea de lucru i trăiau foarte cumpătat.ș

nchipui i"ă$ drept masă aeauț o ladă de fructe$ pe care le"au cumpărat o singură dată.*upă aceea au dobândit i copii i făceau mariș ș economii ca să"i crească. i cu toateȘ

acestea$ !ncet"!ncet s"au căpătuit.,nii !ncearcă mai !ntâi să le aran-e+e pe toate celelalte i după aceea se gândesc la copii.ș

Nu" pun la socoteală deloc pe *umne+eu. Al ii spun8 9Astă+i ia aț ț este grea. A-unge uncopil$ cu toate că i pe acesta !l cre ti cu destulă greutate:$ i nu mai fac al i copii.ș ș ș ț Ace tiaș

nu" i dau seama cât de mult păcătuiesc cu această concep ie a lor$ pentru că nu" i punș ț ș

năde-dea !n *umne+eu. *umne+eu este milosti i de !ndată ceș a edea că nu mai potface fa ă$ nu le a mai dăruiț al i copii.ț

&ul i se căsătoresc$ dar nu se gândesc că scopulț căsătoriei este să facă copii i să"iședuce cre tine te.ș ș Nu or copii mul i$ ca să nu aibă neca+uri$ dar au !nț apartamentele lor câini$ pisici... &i"au spus unii că acum S"a spus !n noiembrie 1<<0.4 !n America$ uniioameni in !n casele lor !n locț de câini$ un fel de purcelu i$ care sunt foarte scumpiș i nuș

cresc repede. Au fost făcu i !n a a fel$ !ncât să"iț ș poată ine !n apartamentele lor. Nu or săț

aibă copii$ pentru că l e ine greu să" i spe le$ etc.$ dar să spele porci nu. ;âinele cel pu inț

este i pa+nic. *ar ca să iiș ț porci !n casă... nfrico ător@ n Australia am ă+utș 10 a+ile pentrucâini$ pisici...$ chiar i cimitir pentru aniș male.

?amenii$ a a cum progresea+ă$ or cre te oaș ș ș reci i or face consere din ei pentru aș

hrăni pisicile$ i or cre te iepuri pentru a hrăni câinii$ !n timp ceș ș atâ ia oameni mor deț

foame. i ca să e+i$ dacăȘ omoară cinea un câine$ se poate să plătească mai multdecât dacă ar omor! un om. *epinde$ fire te$ i alș ș cui este câinele... ,nde am a-uns%@ n

remea noastră omul alorea+ă mai pu in decât un câine.ți mă mir cum de unii duhonici pot spune anuȘ mite ciudă enii. ?dată ni te !nchinătoriț ș

care au enit la ;olibă m"au !ntrebat8 9#ărinte$ Sfântul Ioan Eură de Aur scrie undea caso ii să nu facă copii%:. 9;e suntț acestea pe care le spune i% *e unde le"a i au+it%:$ !iț ț

!ntreb. 9#ărintele cutare ne"a spus:. &ă duc atunci la acel părinte i"l !ntreb8 9Ai spus a aș ș

cea%:. 9*a:$ !mi răspunde acela. 9*ar unde ai găsit scris asta%: !l !ntreb din nou. 9SfântulIoan Eură de Aur spune aceasta !n cuântul său *espre 5eciorieB$ !mi răspunde. 9Ascultă$ !ispun$ eu nu l"am citit pe Sfântul Ioan Eură de Aur$ dar nu se poate ca el să fi spus a aș

cea$ altcea o fi spunând acolo. Adu"mi cartea să ăd ce scrie:. Acela !mi aduce cartea i"ș

mi arată locul. l citesc i ăd căș Sfântul scrie acestea8 9Acum s"au !nmul it oamenii i iț ș sedă posibilitatea să trăi i i !n feciorie. Nu mai esteț ș ca !n echime când trebuiau să laseurma i:ș Sfântul Ioan Eură de Aur$ 9*espre feciorie:$ O7I$ #G F>$ HF6.4$ i nuș +ice 9să

nu na te i copii:. nsă acela continua să insiste.ș ț /ste cu putin ă ca fiind cleric i teolog$ săț șspună astfel de lucruri% #e lângă faptul că rea să arate că !l cite teș pe Sfântul Ioan Eură deAur$ că scrie i lucrări teoloș gice$ mai rea să fie considerat i un duhonic bun.ș ti i ceȘ ț

ătămare pricinuiesc astfel de interpretări gre ite oamenilor care or să" i odihneascăș ș

gândul%

pentru cel slab$ care !ncet"!ncet a fi a-utat să"Ci dobândească sănătatea sufletească. i astfel$sănătoCi amândoi$ să meargă !nainte: #reot *ionisie TaDi 9StareDul #aisie:$ JoniDa 1<<H$ pp.

1=6"1=>4.10 StareDul a mers !n Australia !n 1<<=$ !n urma initaDiei făcută de (iserică$ pentru a"ia-uta duhoniceCte pe grecii de acolo.



#entru mul i care trăiesc lume te$ astă+i familia nuț ș mai are sens. *e aceea tinerii fie nuse căsătoresc$ fie se căsătoresc dar nu fac copii$ fie ! i omoară copiii prinș aorturi$ i astfel eiș

singuri ! i stârpesc neamul lor.ș Adică ei singuri se distrug$ nu !i distruge *umne+eu. n timpce oamenii credincio i$ care in poruncile luiș ț *umne+eu$ primesc harul dumne+eiesc$

pentru că *umne+eu este obligat oarecum să"i a-ute !n ace ti aniș grei prin care trecem. iȘ

edem cre tini famili ti$ș ș aducând la ia ă pe to i copiii dărui i de *umne+eu$ iț ț ț ș crescându"i!n frica ui. Iar to i ace ti copii sunt echiliț ș bra i$ bucuro i$ i sporesc !n toate$ aând asupraț ș ș

lor binecuântarea lui *umne+eu. i de la nelini tea penȘ ș tru apropierea sfâr itului lumii$ș

edem astă+i cum$ cu harul lui *umne+eu$ propă e te o genera ie bună.ș ș ț *iaolul distruge$dar i (unul *umne+eu lucrea+ă iș ș nu a lăsa să dispară neamul nostru.

Gre%(& i în n (ere $e )r%n!i ț ș

" #ărinte$ o femeie care nu este ortodo'ă$ dacă nupoate dobândi copil$ !i este !ngăduit$dacă cere$ să se!ncingă cu panglica ce o atingem de Sfintele &oa teș ale Sfântului Arsenie%##

" ;rede cu adeărat !n puterea Sfântului sau segânde te că a fi a-utată !n chipș

magic% *acă crede !nputerea Sfântului i se !ngăduie s"o poarte.a unele femei care nu pot dobândi copii ac ionea+ă legile duhonice ti$ pentruț ș

că nu au făcut familie la timp. ncep să aleagă$ +icând8 Nu$ acesta este a a$ celălaltș

altfel:$ dau apoi o făgăduin ă cuia$ț dar !n acela i timp se uită i la altul$ după aceea spunș ș

9nu: celui căruia !i dăduse făgăduin a$ iar acesta !n locț să considere o binecuântare faptulcă !l lasă !nainte de a se căsători$ merge să se sinucidă. /i$ ce fel de familie a face oastfel de tânără% Alte femei nu pot face copii pentru că !n anii tinere ii lor au trăit o ia ăț ț

destrăbălată. Iar altele sunt afectate de alimenta ie$ț căci un număr mare de alimentecon in multe chimiț cale i hormoni.ș

/'istă i perechi care$ de !ndată ce se căsătoresc$ș or să dobândească imediat copii iș

dacă !ntâr+ie pu inț !i cuprinde nelini tea. *ar cum să dobândească copiiș când ei sunt plinide nelini te i stres% *acă or alunș ș ga nelini tea i stresul i or pune o bună rânduialăș ș ș

duhonicească !n ia a lor$ atunci or dobândi copii.ț

,neori *umne+eu inten ionat !ntâr+ie să dea copiiț unei perechi. A i ă+ut că Sfin ilor ț ț părin i Ioachim iț ș Ana$ precum i #roorocului Paharia i Sfintei /lisabetaș ș abia la bătrâne e le"ț

a dăruit *umne+eu copil% i aceasȘ ta a făcut"o !n ambele ca+uri$ pentru a !mplini planul săucel din e nicie de mântuire a oamenilor.ș

So ii trebuie să fie totdeauna pregăti i să primeascăț ț oia lui *umne+eu !n ia a lor. #e celț

care se !ncrede !n *umne+eu$ /l nu"l a lăsa. Noi nu facem nimic pentru *umne+eu$ iar /lface atâtea pentru noi. ;u câtă dragoste i dărnicie ni le dă pe toate@ /'istă oare ceaș pecare *umne+eu să nu"l poată face% ? pereche aea cinci copii$ care$ atunci când s"au făcutmari$ au plecat i s"au aran-at la casele lor$ lăsându"i astfel singuri peș părin i. Atunci ace tiaț ș

au hotărât să mai facă !ncă un copil$ ca să"l aibă lângă ei la bătrâne ile lor. ;u toate căț

femeia era Ia ârsta Ia care nu mai putea face copii i$ omene te$ aceasta era cuș ș

neputin ă$ aeau !nsăț mare credin ă !n *umne+eu i de aceea au dobânditț ș un băiat.

Astfel au aut !mpreună cu ei la bătrâne e peț fiul lor cel mai mic$ pe care l"au crescut i l"aușcăpătuit apoi i pe el.ș

11 Sfântul Arsenie$ aCa cum se ede din iaDa lui$ !n ca+urile de sterpiciune binecuânta o

sforicică Ci o dădea femeii s"o poarte ca să i se de+lege sterpiciunea. StareDul ne spunea ca !nca+urile asemănătoare să atingem o bucată de panglică de Sfintele &oaCte ale SfântuluiArsenie Ci să o dăm femeii care are problema$ s"o poarte.



Na terea de prunci nu depinde numai de om$ ci i de *umne+eu. ;ând *umne+euș ș

ede smerenie la perechea care !ntâmpină greută i !n dobândirea deț copii$ atunci el le dănu numai un copil$ ci chiar i maiș mul i. nsă atunci când ede !ncăpă ânare i egoism$ț ț ș nule !mpline te cererea lor$ deoarece aceasta ar ș !nsemna să"i odihnească !n patimile lor.*e aceea so iiț trebuie să se lase cu totul !n oia lui *umne+eu i săș spună8 9*umne+eulmeu$ Tu te !ngri-e ti de binele nosș tru$ facă"se oia TaB9. i atunci se a !mplini ceea ceȘ cer.*eoarece numai atunci se a face oia lui *umne+eu când spunem8 9facă"se oia Ta: i neș

!ncredin ăm ui !ntru toate. nsă noi$ pe de o parte spunem8ț 95acă"se oia Ta:$ iar pe de altainsistăm să se facă oia noastră. Atunci ce să mai facă *umne+eu cu noi%

C%ri $e ner#$ire" #ărinte$ doi so i care au stigmatul anemiei mediț teraneene ne"au !ntrebat dacă trebuie

să facă copii. Noi le"am spus să"l !ntrebe pe duhonicul lor." *uhonicii nu pot spune acestor perechi să nu facă copii. ;i trebuie să le cultie

mărimea de suflet$ care să"i !ndemne la !nfrânare i să"i iconomisească cuș discernământ." #ărinte e'istă perechi$ care$ de i trăiesc foarteș duhonice te i or să dobândeascăș ș

copii$ totu i nuș pot." *umne+eu multora nu le dă copii$ pentru ca astfel să iubească pe to i copiii din lumeț

ca pe ai lor iș să"i a-ute la rena terea lor duhonicească. ;inea nu aea copii$ dar atunciș

când ie ea din casă$ to i copiiiș ț din ecini alergau lângă el i !l !ncon-urau cu multăș

dragoste. Nu"l lăsau să meargă nici la sericiu 7ede i$ț *umne+eu nu i"a dat acestuia copii$dar i"a hără+it binecuântarea ca to i copiii din ecinătate să"lț iubească ca pe un părinte$ iș

să"i a-ute duhonice teș după puterea lui. Qudecă ile lui *umne+eu sunt adâncț denepătruns.

Alteori *umne+eu nu dă copii pentru a se aran-a iș reun orfan. ;ânda$ am cunoscutun cre tin bun$ș care e'ersa profesia de -udecător. ?dată$ când am trecut prin ora ul !n careș

locuia$ l"am i+itat i multa luiș bunătate m"a !nduplecat să rămân o +i la el. Am cunoscut"o iș

pe so ia lui$ care i ea !i semăna so ului ei !nț ș ț irtute. *e la so ie am aflat despre ia aț ț

duhonicească a so ului ei$ iar de la el despre stareaț duhonicească a so iei. &ai târ+iuț

am aflat despre ei iș de la al i mul i cre tini$ care i"au cunoscut i care s"auț ț ș ș !mpărtă it deșfacerile lor de bine. Acest om al lui *umne+eu ! i !ndepl inea !n mod corect profes ia deș

-udecător. *acă edea că cinea era escroc$ nu numai că nu"i primea dosarul$ ci !l iș

mustra cu asprime pentru a" i reeni. *acă edea pe unul că era inoat$ darș se căia$!ncerca să aran-e+e cuma lucrurile sau să"i mic ore+e pedeapsa. *acă edea că esteș

sărac iș nedreptă it$ nu lua deloc bani de la el$ i !ncerca să"lț ș !ndreptă ească la -udecată.ț

Trăia foarte simplu iș pu inii bani pe care"i câ tiga !i a-ungeau$ chiar i penț ș ș tru a a-utafamilii sărace. ;asa -udecătorului credincios era cu adeărat o oa+ă duhonicească !nSahara ora ului. Acolo se adunau oameni !ndurera i$ săraci$ fără sericiu$ cu problemeș ț

familiare$ pe care !i spri-inea ca un părinte bun. Aea i cunoscu i !n diferiteș ț posturi$ i peș

oricare dintre ei !l ruga să a-ute pe cinea pentru loc de muncă$ boală$ etc.$ niciunul nu"ispunea 9nu:$ pentru că to i !l iubeau i !l pre uiau. Totț ș ț astfel lucra i femeia lui. A-uta copiiș

săraci sau tineri care aeau greută i cu studiile lor$ i to i o aeau ca peț ș ț o mamă. a unmoment dat ea mi s"a plâns$ spunându"mi8 9#ărinte$ atunci când m"am căsătorit$ !ndatămi"am lăsat sericiul$ căci am fost profesoară$ deoarece m"am gândit că astfel oi

putea fi o mamă mai bună. Am cerut de la ristos să"mi dea i până laș două+eci de copii$dar$ din nefericire$ nu mi"a dat niciunul:. Atunci i"am spus8 9Soră$ tu ai mai mult de cinci sutede copii i !ncă te mai plângi% ristos a ă+utș inten ia ta cea bună$ i te a răsplăti pentruț ș

ea. Acum când a-u i pentru rena terea duhonicească a atâtor copii$ te faci o mamă maiț ș

bună decât multe mame iș le depă e ti pe toate femeile cu mul i copii. 7ei aeaș ș ț i cea maiș

mare răsplată$ pentru că$ prin rena terea lor duhonicească$ copiii se asigură duhonice te !nș ș

ia aț e nică:. *upă un timp au adoptat i o fată$ căreia i"auș ș dat toată aerea lor. Iar ea purtagri-ă de ei i după ceș bătrânii au murit$ s"a dus la mănăstire$ cu toate că i casa lor era ca oș

mănăstire$ căci !n ea se citeau toate slu-bele. a ecernie i paecerni ă eneau i al i fra iș ț ș ț ț

!n ristos$ iar mie+onoptica i utrenia le citeau ei trei.ș Aceste suflete binecuântate auodihnit multe suflete !ndurerate. *umne+eu să"i odihnească i pe ei.ș



*e aceea spun că cel mai mare i cel mai bunș părinte este cel care s"a renăscutduhonice te pe sineș !nsu i i a-ută i pentru rena terea duhonicească aș ș ș ș copiilor dintoată lumea$ pentru a"i a-uta astfel să a-ungă !n )ai.

" #ărinte$ unii so i care nu pot face copii se gânț desc să !nfie+e reun copil." *a$ este mai bine să !nfie+e. Nu trebuie să insiste$căci ce rea omul nu este !ntotdeauna iș

oia lui *umne+eu." #ărinte$ părin ii adoptii trebuie ca la o anumităârstă a copilului să"i spună că esteț

!nfiat%" /i$ cel mai bine este să"i spună copilului la o anu"mită ârstă. *ar ceea ce are mai

mare aloare estesă"l iubească mult i cum trebuie pe copil. /'istă copiiș care trăiesc cu părin ii lor fire ti$ dar iubesc mai multț ș pe al i oameni pentru că părin ii lor nu au dragoste.ț ț

Fi"ii"e !% %" i !#)ii ț

*umne+eu iube te i poartă de gri-ă mai mult deș ș perechile care au mul i copii. ntr"oț

familie mare se pricinuiesc copiilor mai multe prile-uri ca ei să se de+olte normal$ atâtatimp cât părin ii le dau o educa ieț ț bună. ;ăci un copil !l a-ută pe celălalt$ fiica cea maimare o a-ută pe mama$ al doilea copil poartă de gri-ă de cel mai mic$ etc. /'istăsentimentul de dăruire iș trăiesc !ntr"o atmosferă de -ertfire de sine i dragoste.ș ;el mic !li iube te$ dar !l i respectă pe cel mare. ș ș ș ntr"o familie cu mul i copii acestea toate seț

cultiă !n chip firesc.*e aceea$ atunci când !n familie sunt doar unul sau doi copii$ părin ii trebuie să fie foarteț

aten i cum să"i crească. *e obicei părin ii acestor copii caută să nu le lipsească nimic$ iar ei$ț ț

aând de toate$ se netrebnicesc cu desăâr ire. Ia uită"te la o fată singură la părin i iș ț ș carele are pe toate. Are i seritoarea ei$ care"i aduceș mâncarea la ora fi'ă$ care"i a aran-a iș

camera$ etc. Seritoarea este plătită$ dar i spore te duhonice te$ș ș ș deoarece se dăruie te peș

sine$ se -ertfe te$ !n timp ce aceea$ dacă nu a face nici cea mai mică -ertfire deș sine$ arămâne bu tean. /u recomand tinerilor să" i iaș ș so ii din fetele familiilor numeroase$ț

deoarece copiii care cresc cu lipsuri materiale se obi nuiesc cu -ertș firea de sine$ i astfelș

se gândesc cum să"i a-ute pe părin ii lor. Iar lucrul acesta rar !l !ntâlne ti la copiiiț ș deprin iș

cu traiul bun.#ărin ii cu mul i copii au o inimă bună. &i"aduc aminte că !n timpul ocupa iei germane$ț ț ț

printre ecinii no tri era un copil orfan care rămăsese complet sinș gur. ,nui familist sărac$cu +ece copii$ i s"a făcut milă de el$ l"a luat !n casa sa i l"a crescut i pe acela !mpreș ș ună cucopiii Iui. i ti i ce binecuântare a primit dupăȘ ș ț aceea acel om de la *umne+eu@ ?are$*umne+eu l"ar fi lăsat nea-utat pe acela ce aea o astfel de mărime de suflet%



Se poate ca unul cu mul i copii să !nfrunte laț !nceput multe greută i$ dar *umne+euț

nu"l a lăsa. Să ă spun un ca+. ,n familist care aea ase copii mi"aș cerut odată să facrugăciune pentru ei$ ca să nu"i scoată proprietarii din casă. *in păcate$ mul i propriț etari

preferă să" i !nchirie+e casa lor la doi oameni iș ș cinci câini sau pisici care o murdăresc$ iș

nu or s"o !nchirie+e la familii cu mul i copii$ ca să nu le strice$ț chipurile$ casa. A adar ș

acest familist obosise$ sărmanul$ fiind alungat dintr"o casă !n alta$ grăbindu"se să!nchirie+e !naintea altuia !n altă parte$ ostenindu"se să transporte lucrurile i copiii din casăș

!n casă. ucra din greu ca să" i economisească cele absolut necesareș pentru familie iș

nu se târguia pentru chirie$ numai ca să fie lăsat de proprietar mai mult timp !n casă$ pentrua nu se chinui cu mutările$ dar nici a a nu era !ngăduit.ș ;ând am au+it aceasta mi s"a făcutmilă de el i i"amș spus8 9Nu te mâhni. *umne+eu se a !ngri-i i de copiș ii tăi. /l este;reatorul$ ;el care le dă copiilor ceea ce este mai important$ adică sufletul. 7oi$ ca!mpreună"creatori cu /l$ le da i numai trupul. A adar *umne+euț ș se !ngri-e te de copii maiș

mult decât oi:. Nu au trecut două"trei luni$ când !ntr"o +i ine la mine i"mi spune8ș 9Slaălui *umne+eu@ *umne+eu mi"a rânduit i casăș i"mi prisosesc i destui bani:. "amș ș

!ntrebat ce s"a !ntâmplat$ iar el mi"a poestit următoarele8 9?dată am rut să merg !n satulnatal i a a cum a teptam la autoș ș ș gara să ină autobu+ul$ se apropie de mine un ân+ător

de bilete de loterie i mă !ndeamnă săș cumpăr. /u !nsă nu am rut să iau$ deoarececon tiin aș ț de cre tin nu"mi !ngăduia. *ar după ce acela s"aș !ndepărtat pu in$ m"amț

gândit că poate se află !ntr"o mare sărăcie i i"am strigat să a tepte. Am scos baniș ș

pentru un bilet i i"am dat$ fără să iau biletul. *ar acelaș fiind cinstit$ nu a primit aceasta.Atunci ne tiind ce săș fac$ dar dorind totu i să"l a-ut$ i"am spus8 9*ă"mi unș bilet. #oate !mia trebui:. i astfel am luat un lo+ cuȘ scopul de a"l bucura pe acela i nu pe mine$ căciș

eu mă mâhnisem pu in$ deoarece !mi călcasem rânduiala.ț *ar cu lo+ul acela am câ tigatș

o mare sumă de bani. ;u o parte din ei mi"am cumpărat o casă. ? altă parte i"am lăsat pentru !ntre inerea copiilor$ iar o altă parteț i"am pus !ntr"un plic pe care l"am lăsat !ncăsu aț po tală a ân+ătorului de lo+uri$ deoarece !n mână nuș i"ar fi primit sub nici unchip:. /ste uimitor cum lucrea+ă dragostea lui *umne+eu pentru cei cu mărime desuflet.

A'#r(%ri"e *%n( %n )&!( înfri!# &(#r ș

" #ărinte$ o oarecare femeie de patru+eci de ani$care are copii mari$ este !nsărcinată!n luna a treia.(ărbatul ei o amenin ă că a dior a dacă nu faceț ț aort.

" *acă a face aort$ or plăti ceilal i copii cu boliț i accidente. Astă+i părin ii ! i omoarăș ț ș

copiii prin aorturi i nu au binecuântarea lui *umne+eu. &ai demultș dacă se nă tea unș

copil bolna$ !l bote+au$ iar dacă murea$ pleca !ngera . *ar părin ii aceluia rămâneau cuș ț

al i copii sănăto i i astfel aeau binecuântarea luiț ș ș *umne+eu. Astă+i$ !nsă$ părin ii ! iț ș

omoară copiii sănăto i cu aorturile i in !n ia ă pe cei bolnăicio i.ș ș ț ț ș Apoi aleargă !nAnglia i America să"i indece. Iarș ace ti copii$ dacă or trăi$ or face familie i poate săș ș

dea na tere la al i copii bolnai. n timp ce$ dacă ar fiș ț făcut i al i copii$ nu ar fi alergatș ț

atât de mult pentru unul$ pentru cel bolna$ i nu s"ar fi mâhnit atât deș mult dacă ar fi

murit$ căci ar fi plecat !ngera de aici.ș" #ărinte$ am citit undea că !n fiecare an$ !n !ntreaga lume$ se fac cinci milioane de

aorturi i două suteș de mii de femei mor din cau+a !ntreruperilor de sarcină pe care lefac S"a spus !n 1<>04.

" i omoară pe copii$ pentru că$ a a cum spun ei$ dacă se a !nmul i lumea$ oamenii nuș ț

se or putea !ntre ine i nu or aea ce să mănânce. /'istă atâteaț ș suprafe e necultiate$ț

atâtea păduri$ care$ !n pu inăț reme$ cu mi-loacele care e'istă astă+i$ ar putea să le facă$ de pildă$ planta ii de măsline$ i să le dea celorț ș ce nu au proprietă i. /i spun că nu taieț

copaci$ deoarece nu a mai e'ista apoi o'igen$ !nsă măslinii tot copaci sunt. n Americaard grâul$ iar !n Erecia aruncă fructele$ etc.$ !n gropi de gunoi$ !n timp ce !n Africaoamenii mor de foame. Atunci când !n /tiopia mureau oamenii de foame pentru că era maresecetă$ i"am spus unui oarecare cunoscut$ care era armator iș a-uta !n astfel de ca+uri$ sămeargă Ia o astfel de groapă de gunoi$ să"i roage să"l lase să !ncarce un apor de fructei să"l ducă acolo !n dar. nsă sub niciș un chip nu i"au dat oie.



;âte mii de embrioni mor !n fiecare +i@ Aortul este un păcat !nfrico ător. /ste o ucidere$ iș ș

!ncă una mare$ căci copiii mor nebote+a i. #ărin ii trebuie să !n eleagăț ț ț că ia a !ncepe !nț

clipa +ămislirii.ntr"o noapte$ *umne+eu a !ngăduit să ăd o !nfrico ătoare edenie$ care mi"a arătat careș

este soarta acelor copii. /ra !n noaptea spre &ar ea uminată. Aprinsesem două lumânări !nț

două tinichele$ a a cum obi nuiesc să fac chiar i atunci când dorm$ pentru ceiș ș ș ce suferăsuf le te te i t rupe te$ ii i mor i . a oraș ș ș ș ț douăspre+ece$ !n mie+ul nop ii$ !n timp ceț

rosteam rugăciunea lui lisul$ ăd un ogor mare$ !ncon-urat cu un gard de +id$ semănat cugrâu care abia !ncepuse să crească. /u stăteam !n afara ogorului i aprindeamș lumânări

pentru cei mor i$ pe care le lipeam de +idulț !mpre-muitor. n partea stângă era un tereniran$ plin de stânci i ăgăuni$ care se mi cau mereu din pricinaș ș unui uiet puternicalcătuit din mii de ipete sfâ ieț ș toare$ care" i rupeau inima. ;hiar i cel mai !mpietritț ș om s"ar fi umilit$ dacă le"ar fi au+it. n timp ce sufeream din pricina acelor ipete sfâ ietoare i măț ș ș

!ntrebam de unde proin i ce !nseamnă toate acestea pe care leș edeam$ am au+it ooce spunându"mi8 9?gorul cu grâu$ care !ncă nu a dat !n spic$ este cimitirul cusufletele mor ilor care or !nia. Iar !n locul care seț cutremură de ipetele sfâ ietoare$ seț ș

află sufletele copiilor care au fost omorâ i prin aorturi:. *upă această edenie mi"aț

fost cu neputin ă să"mi reinț multă reme$ din pricina marei dureri ce am sim it"oț pentrusufletele acelor copii. Nu am putut nici măcar să mă odihnesc după aceea$ cu toate căeram istoit de oboseală.

" #ărinte$ se poate face cea pentru a se abroga legea cu priire la aorturi%" Se poate$ dar trebuie să se mi te pu in guernul$ș ț (iserica$ etc.$ astfel !ncât lumea

să fie informată despre consecin ele ce le a aea subnatalitatea.ț #reo ii să e'pliceț

lumii că legea pentru aorturi este !mpotria poruncilor eanghelice. a fel i medicii săș

orbească despre pericolele prin care trece femeia care face aort. 7e+i$ europenii auaut noble ea i au lăsatț ș "o mo tenire copiilor lor. Noi am aut frica deș *umne+eu$ dar am

pi erdu t"o i nu am lă sa t"oș mo tenire genera iei următoare$ de aceea acumș ț legiferămaorturile$ căsătoria ciilă$ etc.

Atunci când un om !ncalcă o poruncă a /angheliei$ responsabil este numai el. *ar când

un lucru care se opune poruncilor eanghelice se face din partea statului$ atunci ine urgialui *umne+eu peste tot neamul$ ca să se !ndrepte.



CAPITOLUL $ Ro"u" mamei *n e&uca ia co)ii"orț

Dr#*(e ei " #ărinte$ ne"a i spus odată că omul cre te i seț ș ș maturi+ea+ă prin dragoste." Nu a-unge să iubească cinea pe altul$ ci trebuie să"l iubească mai mult decât pe sine.

&ama ! i iube teș ș copiii mai mult decât pe ea !nsă i. )ămâne flămândăș pentru a" i hrănișcopiii$ dar simte o bucurie mai mare decât aceia. ;opila ii se hrănesc trupe te$ iar mamaș ș

duhonice te. Aceia rămân cu gustul mâncării$ !n timpș ce mama cu eselia duhonicească.? tânără , !nainte de a se căsători$ poate dormi diminea a chiar i până la ora +ece iț ș ș

poate dori ca iș cea ca de lapte să i"o pregătească mama ei. Nu areș chef să facă nimic. erea pe toate de"a gata$ i reaș ca to i să poarte gri-ă de ea. Are preten ii de la mama$ț ț

preten ii de la tata$ iar ea ! i caută de hu+urul ei. *e iț ș ș e'istă dragoste !n firea ei$ ea nu sede+oltă$ pentru că prime te mereu a-utor i binecuântare de la mama ei$ș ș de la tatăl ei iș

de la fra ii ei. nsă din clipa !n careț deine mamă$ seamănă cu motorul care cu câteste mai accelerat$ cu atât se !ncarcă mai mult$ pentru că dragostea lucrea+ă mereu. &ai!ntâi se !ngre o aț ș atunci când atingea cea murdar i se spăla cu săpunș mirositor. *upăaceea !nsă$ atunci când se murdăre teș copilul i trebuie să"l cure e$ ai +ice că ia !n mână...ș ț

marmeladă. Nu se !ngre o ea+ă. &ai !nainte dacă oț ș de teptai$ striga de ce o deran-e+i.ș

*upă aceea !nsă$ atunci când plânge copilul$ chiar dacă nu doarme toată noaptea$ nu"i inegreu$ ci !l !ngri-e te pe copil i seș ș bucură. *e ce% #entru că !ncetea+ă de a mai fi copil. Adeenit mamă i a enit remea -ertfei$ a dragostei.ș

&ama a-unge să aibă mai multă dragoste i -ertfireș de sine decât tatăl$ deoarece tatăluinu i se dau multe oca+ii ca să se -ertfească. &ama se chinuie te$ seș ostene te mai mult cuș

copiii$ dar !n acela i timp 9seș !ncarcă: de har prin gri-a fa ă de ei. *ăruie te contiț ș nuu$ deaceea i prime te mereu. Tatăl nici nu seș ș chinuie te atât de mult cu copiii$ dar nici nuș

se 9!ncarcă:$ de aceea i dragostea lui nu este ca aceea aș mamei.;âte mame nu in i mă roagă cu lacrimi8 9#ărinte$ș fă rugăciune pentru copilul meu:. ;e

agonie au$ sărmanele@ nsă pu ini ta i !mi spun8 95ă rugăciune$ț ț deoarece copilul meu a luat"o

pe un drum gre it:. ;hiarș i astă+i o mamă$ cu multă nerăbdare$ sărmana$ ! iș ș !mpingeacopiii " opt aea " i !i punea !n ir$ ca să iaș ș to i binecuântare. ,n tată nu ar fi făcut u or ț ș

lucrul acesta. i )usia tot prin mame a fost salată$Ș !mbră i area tatălui este seacăț ș

atunci când nu are harul lui *umne+eu. n timp ce sânul mamei$ chiar iș atunci când nuare *umne+eu$ are lapte. ;opilul !l iube te pe tatăl său i !l respectă$ dar prin afec iuneaș ș ț

i gingă ia mamei i se măre te i mai mult dragosteaș ș ș ș fa ă de tatăl său.ț

5%nere în '"#re ner#$irii 5emeia$ dacă nu pune !n aloare !n chip duhonicesc problema nerodirii$ se

chinuie te. ;e am tras odată cu o femeie care nu aea copii@ (ărbatul eiș aea o func ieț

!naltă. 5emeia aceasta aea mai multe case pe care le !nchiria$ o casă mare !n care locuiauiș aere multă. *ar !i enea greu să meargă la pia ă săț cumpere$ !i enea greu să facă

mâncare$ pe care$ de fapt$ nici nu tia să o facă. Telefona i !i aducea mânș ș care gata pregătită. Aea de toate i totu i se chinuia$ș ș pentru că nu o satisfăcea nimic. Toată +iuastătea !n casă i de aceea se plictisise de toate nu o mai trăgeaș inima să facă nimic. Apoi ocople eau gândurile$ !ncâtș era neoită să ia hapuri. (ărbatul ei ! i aducea de lucruș acasă$ iar ea !i stătea mereu pe cap$ ca să"i treacă timpul. Sărmanul se plictisise de ea$ i ar fi rut săș

plece$ !nsă trebuia să" i termine lucrul său. Atunci când amș !ntâlnit"o$ i"am spus8 9*e ce staitoată +iua !n casă iș muce+e ti% *u"te la reun spital să cercete+i pe ceiș bolnai:. 9,nde sămă duc$ #ărinte% m"a !ntrebat aceea. a spital% &i se pare tare greu:. 9Atunci să faciurmătorul lucru8 să cite ti ;easul !ntâi la remea lui$ș ;easul al treilea la remea lui12$ etc. iș

să faci i câte oș metanie:. 9Nu pot: !mi spune. 9/i$ atunci să cite tiș 7ie ile Sfin ilor:.ț ț

12 Slu-ba ;easurilor se săârCeCte pentru sfinDirea orelor$ !n care a fost !mpărDită +iua !n

timpul Imperiului )oman. ;easul !ntâi se citeCte la ora Case dimineaDa$ ;easul al treilea la oranouă dimineaDa$ ;easul al Caselea la ora doispre+ece$ la amia+ă Ci ;easul al nouălea la ora treidupă"amia+ă.



I"am spus să citească ie ile tuturorț femeilor care s"au sfin it$ cu gândul că astfel se aț

folosi. &ult m"am chinuit să o pun !n rânduială$ ca să nu a-ungă la a+ilul de nebuni. Senetrebnicise cu desăâr ire. &otor re+istent$ dar cu uleiurile !nghe ate.ș ț

#rin toate acestea reau să arăt că inima femeii se netrebnice te$ atunci când dragosteaș

sădită !n firea ei nu află ie ire. i uită"te la alta cu cinci" ase sau optș Ș ș copii$ pe deasupra iș

foarte săracă$ dar care se bucură. Are i noble e i bărbă ie. *ar de ce oare% #entru căș ț ș ț i"aș

aflat menirea. &i"a făcut o deosebită impresie ca+ul unui cunoscut de al meu care aeadouă surori. ,na s"a căsătorit de foarte tânără i a dobândit i mul iș ș ț copii. Se -ertfea mereu.&ai cosea i la ma ină i dinș ș ș ce câ tiga dădea milostenie la săraci. ;u câtea +ileș mai!nainte a enit aici i mi"a spus8 9Acum am iș ș nepo ei@:$ i !i tresaltă inima de bucurie.ț ș

;ealaltă nu s"a căsătorit$ nu i"a pus !n aloare !n chip duhonicescș nici lipsa de gri-ă pe careo aea i a deenit... nu măș !ntreba@ ? făptură netrebnică. Se plictisise chiar i deș ia ă.ț

A tepta ca bătrâna ei mamă să o slu-ească i totș ș nemul umită era. *ar oare de ce s"auț

!ntâmplat toate acestea% #entru că nu s"a produs schimbarea !nlăuntrul ei$ pentru cănu a deenit mamă i nici nu aș pus !n aloare dragostea ce e'istă !n firea femeiască$a-utând pe cei care au neoie.

*e aceea spun că -ertfirea de sine este absolut necesară pentru femeie. (ărbatul$ chiar

i atunci cândș nu i"ar cultia dragostea$ nu suferă mare pagubă. 5emeia !nsă$ cușdragostea pe care o are$ dacă cuma nu o canali+ea+ă corect$ este o ma ină careș

func ionea+ă$ dar nu are materia primă pe care să oț prelucre+e i astfel merge !n golș

+guduindu"se pe sine i +guduind i pe al ii.ș ș ț

5%(ere ei $e rei*(" #ărinte$ Sfântul Nectarie$ !ntr"o epistolă către monahii$ le scrie să nu uite că sunt

femei i de aceeaș să !ncerce să imite pe ;uioase$ iar nu pe ;uio iș 13.*e ce spune aceasta% ?are pentru că femeile nu au re+is"ten ă%ț

" ;ine% 5emeile să nu aibă re+isten ă% /u m"amț minunat de multa lor re+isten ă.ț

5emeia poate fi maislabă cu trupul$ poate aea mai pu ine puteri trupe tiț ș decât bărbatul$dar cu inima ce o are$ dacă o pune !nlucrare$ are o astfel de re+isten ă$ !ncât !ntrece i puteț ș "

rea bărbătească. (ărbatul are putere trupească$ dar nu are inima pe care o are femeia. Iată$odată a enit la ;olibă o pisică cu pisoii ei. /ra atât de slabă$ !ncât pântecele i se lipise despate. ntr"o +i a trecut pe acolo un câine mare de ânătoare. &otanul pe care !l aeam la;olibă a luat"o la fugă. nsă pisica s"a ridicat !n picioare$ s"a !ncordat$ s"a !nfuriat$fiind gata să se repeadă asupra câinelui. &"am mirat$ cum de aea atâta cura-. 7e+i$trebuia să" i apere puii ei.ș

#e mamă o doare pentru copiii ei$ se ostene te$ darș nu simte oboseala. Se sile te pe eaș

!nsă i$ dar fiindcăș ! i iube te copiii i casa$ pe toate le face cu bucurie.ș ș ș &ai mult seobose te unul care stă !ntins toată +iua$ș decât ea. &i"aduc aminte că$ atunci când erammic$ mama trebuia să care apă$ care era foarte departe de casă trebuia să facă mâncare$să facă pâine$ să spele rufele$ să meargă i la ogor. Adică făcea toate treș burile$ ne aea iș

pe noi care o +ăpăceam i pe lângă toate acestea trebuia să facă i 9-udecată: atunci cândș ș

ne certam. nsă spunea8 9Aceasta este datoria mea. Sunt obligată să le fac pe toate$ fărămurmur:. Iar aceasta o spunea din toată inima$ deoarece ! i iubea casa i copiii ei i nuș ș ș

se descura-a din pricina treburilor$ ci pe toate le făcea cu bucurie.i cu cât trec anii$ cu atât mai mult mama ! iȘ ș iube te casa. ;u toate că !naintea+ă !nș

ârstă$ ea se -ertfe te tot mai mult$ ca să" i crească i nepo eii ei. iș ș ș ț Ș de i puterile eiș

trupe ti se !mpu inea+ă$ dar fiindcăș ț ceea ce face$ face cu toată inima$ ea are mai multcura- decât !n tinere ile ei$ mai mult cura- chiar iț ș decât bărbatul ei.

" #ărinte$ dar i !n boli femeia are mai multă tărieș sufletească decât bărbatul.

13 Sfântul Nectarie$ episcopul #entapolei$ 93H de epistole pastorale:$ epistola 26$ editura9Rpaoi: $ Atena$ 1<<3$ p. 123.



" tii ce se !ntâmplă% &ama !nfruntă de multe oriȘ boala prin bolile copilului ei$dobândind astfel multăe'perien ă. i aduce aminte de câte ori s"a ridicat i aț ș ș coborâttemperatura. A ă+ut pe copil cum se !neacă sau le ină$ dar care ! i reine cu una"douăș ș

loituri$ etc. (ărbatul nu le ede pe acestea i nu are astfel de e'peș rien e. *e aceea dacă l"ar ț

edea reodată pe copil că are temperatură$ sau pu in palid la fa ă$ intră !n panicăț ț i strigă8ș

9&oare copilul@ ;e să facem acum% Alerga i iț ș chema i medicul@:.ț

5%r(re *r!inii i "&)(re ș

/duca ia copilului !ncepe !ncă din perioada sarcinii.ț *acă mama care poartă !n pântece sesupără i seș mâhne te$ atunci i fătul se tulbură !n ea. Iar dacăș ș mama se roagă i trăie teș ș

duhonice te$ copila ul dinș ș pântecele ei se sfin e te. *e aceea$ femeia atunci cândț ș este!nsărcinată trebuie să rostească rugăciunea lui Iisus$ să citească pu in din /anghelie$ săț

psalmodie+e$ să nu" i pricinuiască nelini ti$ dar i ceilal i săș ș ș ț caute să nu o mâhnească.5ăcând astfel copilul care se a na te a fi sfin it$ iar părin ii nu or aea problemeș ț ț cu el$nici când este mic$ nici când a cre te mare.ș

Apoi$ după ce se a na te copilul$ mama trebuieș să"l alăpte+e cât poate mai mult.aptele mamei dă sănătate copiilor ei. #rin alăptare copiii nu sug numai lapte$ ci iș

dragoste$ afec iune$ mângâiere$ siguran ă$ț ț dobândind astfel un caracter puternic. *ar i peș

mamă o a-ută alăptarea. Atunci când mamele nu" i alăptea+ăș copiii$ se creea+ă anomalii !norganismul lor$ care pot duce chiar i la e'tirparea sânului.ș

&ai demult o mamă putea alăpta i copilul ecinei$ș dacă aceea nu aea lapte. Acum !nsămulte mame se !ngreuia+ă să" i alăpte+e chiar i propriii lor copii.ș ș &ama care selenee te i nu" i alăptea+ă copilulș ș ș transmite această leneire i copilului ei. &ai demultș

cutiile cu lapte concentrat aeau pe ele o etichetă cu o mamă care inea la sânul ei unț

copil. Acum !nsă au o mamă care tine !n bra e ni te flori. &amele nu" i maiț ș ș alăptea+ă copiii$i astfel ace tia cresc fără mângâiereaș ș mamei. i atunci cine le a da afec iune i dragoste%Ș ț ș

;utia cu laptel e de acă% ;opiii sug din sticla 9!nghe ată: i astfel !nghea ă i inima lor.ț ș ț ș

Apoi$ după ce cresc mari$ caută mângâiere !n sticla de la taernă. (eau ca să" i uite stresul$ș

i astfel dein alcoolici. *acăș copiii nu or primi afec iune$ nu or aea de unde săț

dăruiască afec iune$ i astfel se transmit mai departe patimile părin ilor. Apoi inț ș țmamele la mine i"miș spun8 9#ărinte$ fă rugăciune$ căci !mi pierd copilul@:.

Me !% *er'i!i " #ărinte$ este bine ca femeia să lucre+e%" ;e spune bărbatul ei%" /l o lasă să facă ceea ce o odihne te suflete te.ș ș

" ? tânără care a studiat i a !nceput să lucre+eș !nainte de a se căsători$ cu greu ! iș

a lăsa sericiul atunci când a deeni mamă$ pentru a se dărui copiilor ei. n timp cealta care nu a studiat i are sericiu simplu$ mult mai u or !l poate lăsa.ș ș

" #ărinte$ dacă femeia nu are copii$ cred că sericiul o a-ută." Adică$ dacă nu are copii$ trebuie neapărat să aibă un serici% &u e'istă oare atâtea

lucruri pe care să le poată face% *esigur$ dacă are copii$ cel mai bine este să stea acasă.;ăci altfel cum or fi a-uta i copiii%ț

" #ărinte$ multe femei spun că nu o pot scoate lacapăt i de aceea sunt neoite săș

lucre+e.



" &u o scot la capăt pentru că or să aibă telei+or$ ideo$ ma ină personală$ etc.$ i deș ș

aceea trebuie să lucre+e$ negli-ându" i i chiar pier+ându" i !n felul acesș ș ș ta copiii. *acă alucra numai tatăl i se or limitaș numai la strictul necesar$ atunci nu a e'ista nici o

problemă. ;ând !nsă or lucra amândoi$ pentru că$ chipurile$ nu le a-ung banii$ atuncifamilia se a risipi i" i a pierde sensul ei adeărat. i atunci copiii ce să mai facă% *acă ar ș ș Ș

trăi mai simplu$ ar fi i mamele maiș odihnite i s"ar bucura i copiii. ;inea tia apte limbi$ș ș ș ș iar femeia lui se silea să !ne e patru$ dădea i lec ii iț ș ț ș lua i medicamente$ ca s"o scoată laș

capăt. ;opiii lor s"au născut sănăto i$ dar crescând$ s"au ătămat. Apoi au urmatș

psihanali+e$ etc... *e aceea le spun mamelor să" i simplifice ia a lor$ pentru a se puteaș ț

ocupa mai mult de copiii lor$ care au atâta neoie de ele. Altcea e st e să ai bă i o al tăș

preocupare !n casă i să seș !ndeletnicească cu ea atunci când se obose te cu copiș ii.Atunci când mama este !n casă$ !i poate supraeghea pe copii$ rânduie te cum trebuieș

lucrurile i astș fel se eită multe neca+uri. Astă+i copiii nu se satură de dragostea mameiiș nici nu !na ă limba maternă$ pentru că mamaț lipse te$ fiind toată +iua la sericiu i" iș ș ș

lasă copiii cu femei străine. *e o mie de ori o duc mai bine copiii de la cre ă$ unde se aflăș

i reo educatoare cu dăruire$ care să le arate pu ină afec iune$ decât copiii pe careș ț ț !i părăsesc părin ii i sunt !ngri-i i de o femeie plătită.ț ș ț i după aceea ce se !ntâmplă% ;elȘ

care nu are o mamă$ are o grămadă de doici.Gri+ )en(r% !*& i ș 'i $%.#'ni!e*!& ei ț

" #ărinte$ cum ! i poate rândui o femeie treburileș ei$ astfel !ncât să aibă timp i pentruș

rugăciune% Adică ce raport trebuie să e'iste !ntre lucru i rugăciune%ș

" *e obicei femeile nu au măsură la treburi. 7or mereu să !nceapă treburi noi. i de iȘ ș

au o inimă mare i ar fi putut să facă o gospodărie foarte bună !n sufleș tul lor$ ! i cheltuiescș

inima cu lucruri ne!nsemnate. Să presupunem că aem un pahar cu modele frumoase$ culinii$ etc. i dacă nu ar aea linii$ paharul tot i"arȘ ș face treaba lui. nsă femeile merg lamaga+in i !ncep8ș 9Nu$ reau ca liniile să fie până sus:$ Nu a a$ ci a a:. iș ș Ș dacă paharul maiare i reo floare pe el$ ei atunci săș e+i ce le saltă inima. n felul acesta femeia ! iș

distrugedinamismul ei. )ar ei găsi reun bărbat să dea aten ieț la astfel de lucruri. i dacă$ deȘ

pildă$ o lampă de birou este cafenie sau neagră$ nici o aten ie nu dau bărba iiț ț la aceasta.*ar femeia rea cea frumos$ se bucură$ ! iș dăruie te o bucată de inimă acestui lucru$ altăș

bucată al tu i lucru. Ia r pent ru r is tos ce a mai rămâne% ;ăscaturile !n remearugăciunii din pricina oboselii. ;u cât se depărtea+ă inima femeii de lucrurile cele frumoase$cu atât se apropie mai mult de ristos. Iar când inima este dăruită lui ristos$ atunci eaare mare putere. Pilele acestea am ă+ut un suflet care se dăruise cu desăâr ire luiș

*umne+eu. #uteai edea cum ardea !nlăuntrul ei o flacără dulce. e ia pe toate !n serios.*e i era cu totul lumească$ dar aândș inten ie bună$ !ntr"o bună +i i s"a aprins !nlăuntrulț

ei scânteia credin ei.ț

#odoabele de aur$ obiectele de lu'$ toate le"a aruncat. Acum trăie te !ntr"o mare simplitate.ș

Se neoie te$ș face lucrare duhonicească. *acă a i ti ce -ertfire deț ș sine are@ I"a inidiat peSfin i !n sensul cel bun. Săț ede i cât de mult se roagă cu rugăciunea lui Iisus$ ceț posturi

ine$ câ i psalmi cite te@... ,imitor@ /a seț ț ș hrăne te acum din neoin ă.ș ț" #ărinte$ o mamă mi"a spus8 9Sunt slabă trupe te i mă obosesc repede$ nici treburileș ș

nu apuc să le termin i nici timp pentru rugăciune nu"mi rămâne:.ș



" Să" i simplifice ia a$ ca să"i rămână timp i penș ț ș tru rugăciune. ;ăci !n felul acesta ea poate spori mult duhonice te. *acă o mamă i"a simplificat ia a ei$ș ș ț dar se ostene teș

pentru că are mul i copii$ atunci esteț !ndreptă ită să spună 9sunt obosită:. *ar dacă ! i pierdeț ș

timpul căutând să" i aran-e+e casa cât mai frumos penș tru străinii care o or i+ita$ atuncice să mai spui% ,nele mame$ pen tru a le aea pe toate aran-ate !n casă$ ! i constrângș

atât de mult copiii$ !ncât nu"i lasă nici măcar să mi te un scaun sau o pernă. e impunș

disciplină militară i astfel copiii$ de i se nasc sănăto i$ș ș ș din păcate cresc ătăma i. ,n omț

inteligent$ dacă a edea !ntr"o casă cu mul i copii toate lucrurile puse laț locul lor$ a trageconclu+ia că$ sau copiii sunt ătăma i la minte$ sau mama este barbară i le impuneț ș

disciplină militară. e"a băgat frica !n suflet i de aceeaș copiii se tem să se -oace. ?dată ammers la o casă cu mul i copii. ;âtă bucurie mi"au pricinuit copiii cuț neorânduielile lor copilăre ti$ care stricau ordinea lumească " adică 5iecare lucru să fie pus la locul lui.ș *ar tocmai aceasta este cea mai mare neorânduială$ care !l obose te mult pe omulș

contemporan.&ai demult nu e'istau căr i duhonice ti$ pentru aț ș se folosi mamele din cititul lor. Astă+i$

!nsă$ e'istă o grămadă de căr i patristice$ o mul ime de traduceri$ț ț dar$ din păcate$ cele maimulte mame se ocupă sau cu lucruri de nimic$ sau lucrea+ă pentru a face fa ă chelț tuielilor.

/ste mai bine ca mama să se ocupe de educa iaț copiilor$ decât să se preocupe !n mode'agerat de mena-ul casei$ de lucrurile ne!nsufle ite. Să le or ț bească despre ristos$ să lecitească ie ile sfin ilor iț ț ș o dată cu aceasta să se ocupe i de cură irea sufletuș ț lui ei$

pentru a străluci duhonice te. 7ia a duhoș ț nicească a mamei a a-uta fără +gomot iș

sufletele copiilor ei. Astfel i copiii ei or trăi bucuro i i ea aș ș ș fi fericită$ deoarece !l are peristos !nlăuntrul ei. *acă mama nu are timp să rostească nici măcar un 9Sfinte*umne+eule...:$ atunci cum se or sfin i copiii%ț

" #ărinte$ dar atunci când mama are mul i copii iț ș multe treburi de făcut%" Atunci când mama face treburi !n casă$ nu se poate ruga !n acela i timp% #e mineș

mama mea m"a !nă at să rostesc rugăciunea lui Iisus. Atunci când noi$ț ca ni te copii ceș

eram$ făceam reo neorânduială i era gata să se mânie$ o au+eam spunând8 9*oamneș

Iisuse ristoase$ miluie te"mă@:. ;ând băga pâinea !nș cuptor$ spunea8 9n numele lui ristos iș

al &aicii *omnului:. Iar când frământa i gătea$ rostea mereuș rugăciunea. n felul acestase sfin ea i ea$ se sfin eauț ș ț i pâinea i mâncarea$ se sfin eau i cei care le mânș ș ț ș cau.

;âte mame care au aut ia ă sfântă$ nu au aut iț ș copii sfin i i@ Iată$ a a a fost i mamaț ț ș ș

Stare ului agi"ț Eheorghe. ;hiar i laptele acestei mame binecuânș tate$ pe care !l sugeaEariil " numele de bote+ al Stare ului agi"Eheorghe " era ascetic. /a a dobânditț doicopii$ după care a trăit cu so ul ei !n cură ie iț ț ș dragoste fră ească. ncă de mică aea duhț

ascetic$ pentru că aea o soră călugări ă$ pustnică$ pe care oț cerceta adeseori$ mergând laea chiar i cu copiii ei.ș Tatăl lui Eariil a fost i el un om elaios i se ocupaș ș cu nego ul iț ș

de aceea cea mai multă reme o petrecea !n călătorii. Iar acesta a fost un prile- pentru mamaStare ului să trăiască simplu$ să nu 9se !ngri-ească i săț ș se silească la multe: ;f. e. 10$ F14$ să"l ia i pe copil la priegherileș pe care le făcea !mpreună cu alte femei$ fie !n pe teri$ș fie !n

bisericu ele din afara satului. *e aceea a a-uns elț la o măsură atât de mare de sfin enieț 1F.

/laia mamei are mare !nsemnătate. *acă mama are smerenie$ frică de *umne+eu$toate lucrurile din casă merg bine. ;unosc mame tinere ale căror fe eț strălucesc$ de iș

nu au fost a-utate de nicăieri. *upă copii !mi dau seama !n ce stare duhonicească seaflă mamele lor.

1F 7e+i StareDul #aisie Aghioritul$ ;uiosul agi"Eheorghe Athonitul$ ed. /anghelismos$(ucuresti$ 2006.



CAPITOLUL + Re!)on!a%i"itatea )rin i"or )entru e&uca ia co)ii"orț ț

5&rin ii *&- i în!re$in eeț ș ț !#)iii "%i D%nee%*umne+eu a dat primilor +idi i$ lui Adam i /ei$ț ș marea binecuântare de a deeni

!mpreună"creatori cu /l. n continuare părin ii$ bunicii$ etc. suntț i ei !mpreună"creatori cuș

*umne+eu$ pentru că dăruiesc trupul.*umne+eu$ !ntr"un anumit fel$ este obligat să se interese+e de copii. Atunci când

copilul se botea+ă$ *umne+eu !i pune la dispo+i ie un !nger pentru a"l apăra. A adar ț ș

copilul este ocrotit de *umne+eu$ de !ngerul pă+itor i de părin ii lui. ngerul pă+itor esteș ț

!ntotdeauna lângă el i !l a-ută. ;u cât cre te copilul$ș ș cu atât părin ii sunt elibera i deț ț

responsabilită i. *acăț părin ii mor$ atunci *umne+eu de sus i de aproape$ț ș precum iș

!ngerul pă+itor de aproape$ continuă să"l ocrotească necontenit pe copil.#ărin ii trebuie să"i a-ute duhonice te pe copiii lorț ș !ncă de când sunt mici$ pentru că

atunci metehnele lor sunt mici i u or se pot tăia. Sunt precum cartofulș ș proaspăt $ care seco-e te u or$ atunci când !l ra+iș ș pu in. ;ăci dacă se a !nechi trebuie să iei cu itul penț ț trua"l cură a$ iar dacă este i pu in stricat$ trebuie săț ș ț tai mai !n adânc. Atunci când copiii sunta-uta i de miciț i se umplu de ristos$ or fi lângă /l totdeauna. iș Ș chiar dacă ar deia

pu in atunci când or cre te$ț ș datorită ârstei sau a unei rele prietenii$ pe urmă iară iș se or !ntoarce la /l. #entru că frica de *umne+eu iș elaia care au adăpat inimile lor !ncă dinârsta copilăriei nu este cu putin ă să fie uitate reodată.ț

Apoi$ !n perioada adolescen ei$ care este ârsta ceaț mai grea$ gri-a părin ilor pentruț

copiii lor este mai mare$ până ce !i or ine la coală i !i or căsători.ț ș ș Atunci părin ii săț

facă tot ceea ce pot pentru a"i a-uta$ iar ceea ce nu pot face$ pentru că !ntrece puterile lor$să o !ncredin e+e Atotputernicului *umne+eu. ;ândț păr in ii ! i !ncredin ea+ă copii i lor ț ș ț

lui *umne+eu$ atunci /l este obligat să"i a-ute !n lucrurile care nu se pot face omene te.ș

*acă$ de pildă$ copiii nu ascultă$ să"i !ncredin e+e lui *umne+eu$ iar nu să caute diferiteț

moduri de a"i constrânge. &ama să"i spună lui *umne+eu8 9*umne+eul meu$ copiii mei numă ascultă. /u nu pot face nimic. Ai gri-ă Tu de ei@:.

Alaltăieri$ la prieghere mi"a făcut o deosebită impresie o mamă pe care ocuno team de multăș reme. A enit să ia binecuântare. *ar ăd că are cu ea numai pecopiii cei mai mari. 9,nde sunt cei mici%: o !ntreb. 9Acasă$ #ărinte$ !mi răspunde. 5iind o+i a aș de mare am rut să enim la prieghere i m"am sfătuitș cu so ul8 *eoarece mergem laț

prieghere i nu la disș trac ii$ *umne+eu a trimite un !nger să"i pă+ească peț micu iiț

no triB9. )ar mai !ntâlne ti astă+i o astfel deș ș !ncredere !n *umne+eu$ pentru că acum$ a aș

cum a dispărut !ncrederea copiilor !n părin i$ tot astfel aț dispărut i !ncrederea părin ilor ș ț

!n *umne+eu. i au+iȘ adeseori pe mul i părin i spunând8 9*e ce tocmaiț ț copilul nostru săapuce pe un drum rău% *oar noi mergem regulat la biserică:. i aceasta se !ntâmplăȘ

pentru că părin ii nu"I dau lui ristos urubelni a ca săț ș ț le strângă pu in copiilor lor reunț

urub slăbit$ ci orș să le facă ei singuri pe toate. i cu toate că e'istă *umȘ ne+eu$ ;areocrote te copiii$ i !ngerul lor pă+itor este mereu lângă ei$ ocrotindu"i i el la rândul său$ș ș ș

părin iiț se ne lini tesc până se !mbolnăesc . i de i suntș Ș ș oameni credincio i$ seșcomportă ca i când nu arș e'ista *umne+eu i !nger pă+itor$ !mpiedicând astfelș

interen ia dumne+eiască. n timp ce ar trebui să seț smerească i să ceară a-utor de laș

*umne+eu iș atunci (unul *umne+eu le a ocroti copiii lor.

Ren (ere $%.#'ni!e*!& !#)ii"#r ș

" #ărinte$ pentru educa ia copiilor sunt răspun+ăț tori numai părin ii%ț

" ;ea mai mare răspundere o au părin ii$ pentru că$ț potriit cu educa ia ce o or da copiilor ț

lor$ ace tia orș deeni clerici buni$ dascăli buni$ etc. i or a-uta i eiș ș la rândul lor atât pecopiii lor$ cât i pe ceilal i. Iar dinș ț tre părin i mama are răspundere mai mare pentruț

educa ia copiilor.ț



*acă părin ii$ !n perioada !n care copilul este !ncăț !n pântecele mamei lui$ se roagă$trăiesc duhonice te$ copilul se a na te sfin it. Iar !n continuare$ș ș ț dacă !l or a-utaduhonice te$ a deeni un om sfin itș ț i a a-uta societatea$ fie că a slu-i !n biserică$ fie căș

a a-unge !ntr"un post de răspundere$ etc. ;u to ii treț buie să"i a-utăm pe copii să deinăoameni cinsti i iț ș astfel să rămână pu in aluat pentru genera iile iitoare.ț ț #entru că acum$ a aș

cum merg lucrurile$ este pe cale să dispară i aluatul. i dacă a dispărea aluatul$ ce seș Ș a!ntâmpla după aceea%

#ărin ii care nasc copii i le dăruiesc trupul trebuieț ș să contribuie$ pe cât pot$ i laș

rena terea lorș duhonicească. #entru că omul$ dacă nu rena te duhonice te$ a mergeș ș

!n iad. Apoi$ ceea ce nu pot face ei !n i i pentru copiii lor$ să o !ncredin e+eș ș ț dascălilor.*e aceea i biserica noastră spune8 9#eș părin ii i !nă ătorii no tri:ț ș ț ș *in ectenia de lasfâr itul mie+onopticii4. /'istă !nsă i #ărin iș ș ț duhonice ti$ care de i nu au copii$ pot !nsă a-utaș ș

mai eficient la educa ia copiilor$ pentru că lucrea+ă laț rena terea lor duhonicească.ș

7reau să spun că to i trebuie să a-utăm$ fiecare !nț felul său$ cu e'emplul său$ pentrurena tereaș duhonicească a copiilor$ astfel !ncât i !n aceastăș ia ă să trăiască !n pace iț ș

!n cealaltă să meargă !n )ai. Atunci când copiii or deeni oameni duhonice ti$ nuș or maitrebui nici legi$ nici alt mod de constrângere. „e"ea nu este pusă pentru cel drept” I

Tim. 1$ <4 , ci pentru călcătorii de lege. Stăpânirea duhoni"cească este mai presus decâtstăpânirile omene ti.ș

E6e)"%" )&rin i"#r ț

" #ărinte$ atunci când copilul nu ascultă i seș !mpotrie te$ cum trebuie săș

procede+e părin ii%ț

" *acă nu ascultă copilul i se comportă urât$ș !nseamnă că e'istă o pricină. Se poateca el să fi ă+ut scene urâte$ sau să fi au+it cuinte murdare !n casă sau !n afara ei.?ricum$ pe copii !i a-utăm !n problemele duhonice ti mai ales prin e'emplul nostru i nuș ș

prin constrângere. Iar cel mai mult !i a-ută mama prin purtarea$ prin ascultarea iș

respectul ei fa ă de so .ț ț *acă !n reo problemă are o părere diferită fa ă de cea a so ului$ț ț

niciodată să nu i"o e'prime !n fa a copiilor$ș ț pentru ca să nu o folosească cel iclean$

niciodată să nu strice !ncrederea copiilor !n tatăl lor$ ci$ chiar iș atunci când el esteinoat$ ea să"l !ndreptă ească.ț *acă$ de pildă$ acesta se poartă urât$ să le spună copiilor89Tata este obosit$ pentru că a lucrat toată noaptea ca să termine o treabă urgentă. Iar aceasta pentru oi o face:.

&ul i părin i seț ț ceartă !n fa a copiilor i astfel le dauț ș lec ii urâte$ iar sărmanii copii seț

!ntristea+ă. *upă aceea$ părin ii$ ca să"i mângâie$ le fac toate hatârurile.ț &erge tatăl i"l ia peș

copil cu bini orul8 9#uiu tatii$ ceș rei să" i cumpăr%:. &erge apoi mama$ să"l alinte i eaț ș un pici astfel copiii cresc mofturo i i preten io i. Iar ș ș ș ț ș după aceea$ dacă părin ii nu le pot daț

lucrul pe care copiii lor !l cer$ ace tia !i amenin ă că se or sinucide.ș ț

i ăd cât de mult !i a-ută pe copii e'emplul bun alȘ părin ilor. Astă+i au enit două feti e "ț ț

una să fi aut reo trei ani$ iar cealaltă patru " cu părin ii lor$ careț erau foarte elaio i.ș

;ât de mult m"am bucurat de ele@ /rau ca ni te !ngera i. Stăteau pe scaun i" i acoș ș ș ș pereau

genunchii cu rochi ele lor. Aeau o sfială$ unț respect. i toate acestea proeneau dinȘcomportamentul părin ilor. ;ând copiii !i ăd pe părin ii lor că auț ț dragoste !ntre ei$ că serespectă unul pe altul$ că se poartă cu bună cuiin ă$ că se roagă$ etc. atunci ei leț

!ntipăresc pe acestea !n sufletul lor. *e aceea spun că cea mai bună mo tenire pe careș

părin ii o pot lăsaț copiilor lor este elaia lor.



Să fi ă+ut o feti ă din Australia câtă noble e aea@ț ț /ram !n ;amberra. 7ă+usem peultimii oameni care eniseră acolo i peste pu in trebuia să plecăm. *eoș ț dată ăd că seopre te o ma ină i din ea coboară oș ș ș pereche cu feti a lor. 9#ărinte$ bine că "am prins@:$ț

!mi spun aceia. 9*a$ peste pu in timp om pleca:. 9#ărinte$ț !mi spune so ul$ pe mine pute iț ț

să nu mă primi i$ ciț doar pu in pe so ia mea$ să se u ure+e$ deoarece esteț ț ș sensibilă. Ammers pu in mai deoparte cu aceaț femeie$ ca să"mi spună ce dorea. 5eti a a enit i ea !nț ș

urma mamei ei. 9Stai acolo$ i"am spus$ ca să ină mama ta:. 9Tu ai mamă%: mă !ntreabăfeti a. 9Nu am:$ !iț răspund. i ăd cum ochii ei se umplu de lacrimi. 97reiȘ să i"o dau peț

mama mea%: mă !ntreabă din nou. Atunci o !ntreb i eu8 9*ar tu ai bunic%:. 9Nu: !miș

răspunde. 97rei un bunic%:. 97reau. *ar cum dore ti%ș Să stai tu acasă la noi$ sau să enimnoi acasă la tine%: mă !ntreabă. ;âtă noble e@ ;opil mic i s"o -ertfească pe mama ei@ i săț ș Ș

ede i cum i"a copiat pe părin ii ei.ț ț i tatăl ei aea multă noble e. "am !mbră i at$ l"amȘ ț ț ș

sărutat i l"am felicitat. ;âte binecuântări nu i"am dat.ș Astfel de oameni mi că i pe omul celș ș

mai !mpietrit la inimă$ cu cât mai mult pe *umne+eu.

C#)iii (re1%ie *& *e *(%re $e fe! i%ne i $r#*(e în */n%" fi"ieiț ș

;opilul are neoie de multă dragoste i afec iune$ș ț precum i de multă poă uire. 7reaș ț

să stai lângă el$ să" i spună problemele lui$ să"l mângâi$ să"l săru i.ț ț Atunci când copilul celmic este câteodată nelini tit iș ș face +burdălnicii$ dacă mama lui !l ia !n bra e$ !lț mângâiei"l sărută$ se lini te te. *acă de mic copil seș ș ș satură de dragoste i afec iune$ mai târ+iu aș ț

aea putere să !nfrunte toate problemele ie ii.ț

Astă+i !nsă$ cei mai mul i copii !i ăd pe părin ii lorț ț numai seara$ pentru pu in timp$ iț ș

astfel nu se satură de dragoste. *e multe ori părin i care sunt !nă ătoriț ț sau medici i seș

ocupă la sericiul lor cu copiii$ atunci când se !ntorc acasă nu mai au afec iune i pentruț ș

copiii lor. Sunt obosi i$ căci li s"a terminat bateria. #eț de o parte$ tatăl se !ntinde !n fotoliu$ia +iarul ca să citească cea i nu se ocupă deloc de copil$ pe care$ș de i se apropie de el$ !lș

alungă$ !n loc să"i orbească iș să"l mângâie. Iar pe de altă parte$ mama se duce să pregătească cea de mâncare$ neaând nici ea timp să se ocupe de copii i astfel sărmaniiș

copii cresc lipsi iț de dragoste. Sau e+i unele cadre militare$ care$ fiind obi nuite să deaș

pedepse seere solda ilor atunci cândț nu se supun$ or să impună i !n familie disciplina miș "litară i astfel se poartă aspru cu copiii lor sau chiar leș dau i câte o palmă pentru lucruriș

ne!nsemnate. a fel i unii -udecători nu arată dragoste i afec iune fa ă deș ș ț ț copiii lor$ ci atuncicând ace tia fac reo po+năș deschid i acasă proces. *e aceea ace ti copii orș ș aea maitâr+iu probleme psihologice.

S%ferin !#)ii"#r $in )ri!in )&rin i"#r ț ț

" #ărinte$ o mamă ne"a !ntrebat ce să facă cu fiica ei care o hule te pe &aica *omnului.ș

" Să cercete+e de unde proine răul. ,neori$ !n astfel de ca+uri părin ii sunt de ină. Atunciț

când ei !n i iș ș nu se comportă cum trebuie$ nu"i a-ută pe copii i astș fel aceia orbesc cuobră+nicie. n aceste ca+uri primesc o !nrâurire diaolească i reac ionea+ă urât.ș ț Alteori

părin ii cred că !i or face buni pe copiii lor cu sila. *ar intră i egoismul la mi-loc i le orbescț ș ș

copiilor cu !ner unare$ !n timp ce !ntotdeauna ar trebui săș se poarte cu ei cu multă bunătate.Astă+i o femeie m"a scos din sărite. Aea un copila pe care !l bătea fără milă. *e frică$ș

tremura tot sărmanul. Nu putea orbi$ căci ! i +druncinase nerii.ș 9Are diaol:$ i"au spus unii$iar ea !l lăsa flămând pe copil$ chipurile să fugă diaolii. 9Nu"i dau să mănânce$ !mi spune$ pentrua pleca diaolul din el:. 9(re$ femeie$ e ti !n toate min ile%: !i spun. 9*ă"i copilului săș ț

mănânce. ;aută să"ti i+gone ti diaolii din tine. Tu e tiș ș pricina schilodirii copilului. ;opilul nu arediaol$ ci tremură pentru că se teme de tine că"l ba i mereu. 9lț !mpărtă e ti regulat%:. 9Nu:ș ș

!mi răspunde. n elege"teț cu ea dacă po i.ț

" #ărinte$ oare nu din pricină că uneori copilul !n-ură spun că are diaol%" n-ură% ;ând mama !l +ore te pe copil până !lș sufocă$ atunci nu tie nici el ce mai face.ș

ndrăcită este mama lui$ iar nu copilul.



?ricum om edea lucruri surprin+ătoare !n Piua Qudecă ii. n remea idolatriei mamele ! iț ș

ardeau copiii !naintea statuii lui &oloh1H$ pentru a lua parte astfel la do'ologia adusă !n cinsteaacestui +eu 7e+i e. 1>$ 21 i 20$ 2"F F mp. 23$ 10 i 13 Ier. 3<$ 3H4.ș ș

*acă ar fi cunoscut ele pe adeăratul *umne+eu ce -ertfe nu ar fi făcut@ Aceste mame or aea circumstan e atenuț ante !n Piua Qudecă ii$ deoarece au fost atrase cuț !n elăciune laș

acest păcat. nsă mamele de astă+i$ cu nepăsarea pe care o au fa ă de copiii lor$ ce circumț "stan e atenuante or aea% Acestora le a spune *umț ne+eu8 9A i cunoscut pe adeăratulț

*umne+eu$ "ati bote+at$ a i au+it i a i !nă at atâtea lucruri$ !nsu iț ș ț ț ș *umne+eu S"a răstignit casă ă mântuiască$ dar oi ce a i făcut% 7ă enea greu chiar i numai să ă duce iț ș ț copiii la

biserică să"i !mpărtă i i. Acele femei credeauș ț că &oloh este adeăratul *umne+eu i de aceeaș

!i aduceau ca -ertfă chiar i pe copiii lor. *ar oi ce a iș ț făcut%:.Ere elile părin ilor le plătesc copiii. ,nii părin i ! iș ț ț ș distrug copiii$ !nsă *umne+eu nu este

nedrept$ ci are o deosebită dragoste fa ă de copiii nedreptă i i dinț ț ț lumea aceasta$ fie decătre părin i$ fie de către al iț ț oameni. Atunci când din pricina părin ilor copilul o iaț pe undrum strâmb$ *umne+eu nu"l a lăsa$ pentru că i se -ustifică a-utorul dumne+eiesc. /l arândui astfel lucrurile !ncât să"l a-ute. Iată$ edem pe unii tineri$ dar i pe unii bătrâni$ cumș

la un moment dat fac dintr"odată o !ntoarcere spre bine. mi aduc aminte de o astfel de

!mpre-urare. ntr"o familie cu doi copii$ tatăl$ mama i fiica erau atei. (ăiatul se !ncurcaseșmai !ntâi cu mar'ismul$ dar acesta nu l"a satisfăcut. S"a dus apoi i la hindui ti$ dar niciș ș

hinduismul nu i"a plăcut i$ !n cele din urmă$ a enit !n Sfântul &unte. 7enea adeseș ori lamine la ;olibă$ dar mergea i la alte chilii. Iarș părin ii lui$ !n tot acest răstimp$ se rugauț

pentru el$ +icând8 9ristoase al meu. &aica *omnului$ pă+i i"neț copilul@:. *upă ce a stat o bucată de reme !n Sfântul &unte i oarecum i"a reenit i s"a !ntărit duhoș ș ș nice te$ s"aș

!ntors acasă " pentru că nu era pentru monahism " i i"a a-utat duhonice te pe tatăl i peș ș ș

mama sa. Acum !l ăd pe tatăl său stând la prieghere !n strana cea dintâi. a bisericăcite te psalmulș 7ecerniei$ iar acasă cite te 7ecernia$ #aecerni a iș ț ș #araclisul. ;um le"arânduit *umne+eu@ *iaolul a rut să facă rău$ dar *umne+eu a icono misi t astf ellucrurile$ !ncât i"a adus pe calea cea bună.

" i pe fată$ #ărinte%Ș

" i ea ine !ncet"!ncet$ căci *umne+eu !i dă prileȘ -uri de !ntoarcere." #ărinte$ unii părin i care !ncep să trăiască duhoț nice te la o ârstă !naintată$ seș

mâhnesc pentru că nu au dat o educa ie cre tinească copiilor lor atunci cândț ș erau mici." *acă au pocăin ă sinceră i" roagă pe *umne+euț ș ca să"i a-ute pe copiii lor$ atunci /l a

face cea pentru ei$ le a arunca reun colac de sa lare$ pentru a se i+băi din furtuna !ncare se află. i chiar dacă nu"i orȘ a-uta oamenii$ se poate ca un lucru pe care !l or edea să"i a-ute să facă o !ntoarcere bună. Să ti i căș ț ace ti părin i au aut de mici oș ț

dispo+i ie bună$ dar nuț au fost a-uta i de familia lor i de aceea suntț ș !ndreptă i i săț ț

primească a-utorul dumne"+eiesc." #ărinte$ e'istă copii care trăiesc duhonice te$ș dar !ntâmpină multe greută i de laț

părin ii lor$ careț sunt indiferen i.ț

" *e ace ti copii *umne+eu se !ngri-e te mai multș ș decât de ceilal i care au părin i ceț ț

trăiesc duhonice te$ a a precum se !ngri-e te i de cei orfani.ș ș ș ș

nr/%riri"e )e !re "e )rie*! !#)iii$e " !ei $in +%r " #ărinte$ de la ce ârstă !ncep copiii să fie influen a i de către cei din -ur%ț ț

" ;opiii !i copia+ă pe părin i !ncă din leagăn. Imităț ceea ce fac ce i mari i leș

!nregis trea+ă pe toate !n 9caseta: lor goală. *e aceea părin ii trebuie să seț neoiască să"i taie patimile lor. Indiferent dacă uneleș le"au mo tenit de la proprii lor părin i$ ei or daș ț

socoteală lui *umne+eu$ nu numai pentru că nu s"au neoit să le taie$ ci i pentru că leș

transmit copiilor lor.

1H

&oloh a fost o +eitate semită. n 7echiul Testament această +eitate este legată!ntotdeauna de -ertfele omeneCti$ mai ales de cele ale copiilor mici$ care erau !n-unghiaDi$ apoiarCi pe grătare de fier Ci aduCi astfel -ertfă statuii lui &oloh.



" #ărinte$ cum se face că doi fra i$ care au primit deț mici aceea i educa ie !n familie$ nuș ț

seamănă deloc !ntre ei%" Adeseori copilul prime te multe !nrâuriri de la ceiș din afara familiei. *ar atunci când a

cre te$ dacă areș inten ie bună$ *umne+eu !l a lumina mai mult pentruț a !n elege !nrâuririleț

negatie pe care le"a primit i penș tru a se neoi să le lepede.Astă+i e'istă !n lume multă răutate. 7or să"i distrugă pe copii de mici. n loc să"i

frâne+e de la rău până or a-unge mari$ !i !mpiedică de a face binele. Apoi sărmanii$după ce cad !n păcat i se chinuiesc$ș or să se ridice$ dar nu tiu cum. #entru că de or ș

apuca pe poârni ul cel dulce$ cu greu se mai pot opri.ș 7in la mine la ;olibă tineri dedouă+eci i cinci$ș două+eci i apte de ani$ care consumă droguri$ i cerș ș ș sărmanii a-utor.S"a !ntâmplat odată să a-ut unul"doi tineri să facă !ntoarcerea cea bună$ iar acum !l aduc pe

prietenul lor i prietenul prietenului lor ca să"i a-ut. iș Ț se sfâ ie inima de durere. ,nș tânăr ,sărmanul$ consuma droguri puternice i se netrebnicise cu totul.ș &âinile i din ii !i erau !nș ț

ultimul hal. *upă aceea s"a lăsat de ele i a a-utat i pe al i tineri. Aea cânda !nș ș ț -ur decincispre+ece tineri !n antura-ul său i fiecareș spunea8 9Sunt al lui cutare:. Adică !l aeau de9stare :$ț !nsă mul i din tinerii ace tia au a-uns !n prăpastie$ ! iț ș ș fac in-ec ii$ ! i ândț ș

sângele$ etc. Se distrug i pe eiș !n i i i părin ii. i uită"te$ tatăl moare de como ie cereș ș ș ț Ș ț brală$

mama de inimă sau de ficat... Dr#*(e $in(re fr i ț

#ărin ii trebuie să cultie dragostea dintre fra i iț ț ș atunci când or să"l a-ute pe cel maislab$ să pregătească terenul$ luând consim ământul fratelui mai puț ternic. Adică să"l a-utesă !n eleagă că$ !ntr"adeăr$ț fratele lui are neoie de spri-in. *reptatea este a lui*umne+eu i trebuie să se !mpartă !n mod egal$ atâtș celui mai mare$ cât i celui mai mic.ș

;elui mai mare cu respect$ iar celui mai mic cu dragoste$ fără a ătăma pe reunul. ucrulacesta se arată i !n *euteronomș *eut. 1$=4. *acă$ de pildă$ este inoat cel mare$ om!ndreptă iț pe cel mic$ !nsă fără să"l mustram pe cel mare !n fa aț celui mai mic$ ci sădiscutăm cu el separat$ astfel !ncât să"l facem să" i !n eleagă gre eala.ș ț ș

" #ărinte$ cum se poate !nfrunta inidia care apare de obicei la fra ii cei mai mari fa ă deț ț

cei mai mici%" Inidia este o patimă. nsă atunci când copila ulș este de trei ani$ iar mama lui !lalăptea+ă pe fră iorulț lui nou"născut$ este oarecum !ndreptă it să"l inidie+e$ dț eoarece cu

pu in timp mai !nainte el era alăptat. lț ede pe fră iorul lui !n bra ele mamei sale iț ț ș

spune8 9#ână ieri mama m"a aut !n bra e$ iar acum m"a datț deoparte:. *ar dacă are bunică$ are cine să"l mângâie. ;ând !nsă copilul a-unge la ârsta de patru ani$ trebuie săinidie+e mai pu in. Iar când a-unge la ase ani$ț ș mama lui trebuie să"i spună8 9Acume ti di tamaiș flăcăul. ;are mamă mai poartă !n bra e un copil atâtț de mare%:. *acă !l aa-uta pe copil să !nfrunte astfel situa iile$ atunci el ! i a aduce aminte de mama lui numaiț ș

atunci când e'istă un moti. *ar a o ine pe mama lui mereu de fustă este un lucruț

bolnăicios.

An(%r+e"e îi inf"%en e&ț f#r(e %"( )e !#)ii " #ărinte$ cum se face că un tânăr care de mic a trăit duhonice te i a aut mărime deș ș

suflet a-unge !n situa ia de a apuca pe căi cu totul gre ite%ț ș

" Să nu -udecăm$ că sunt mul i factori care influț en ea+ă. ;opiii care trăiesc lume te$ț ș

fără luare aminte$ sunt mustra i de con tiin ă atunci când ăd pe copiiiț ș ț care duc o ia ățcurată$ duhonicească i de aceea orș să"i atragă i pe ei. ?dată doi copii mergeau peș

un drum. ,nul dintre ei la un moment dat s"a !mpiedicat i a că+ut !ntr"o groapă cuș

noroi$ murdărindu"se din cap până !n picioare. *upă ce au mai mers pu in$ celț murdar l"a !mbrâncit pe prietenul său !ntr"o altă groapă$ ca să se murdărească i acela$ș

deoarece se sim ea stân-enit ca el să fie murdar$ iar celălalt curat.ț



Antura-ele !i influen ea+ă mult pe copii. Atunci când eram mic aeam sădită !n fireaț

mea dragostea. ;ând !mpreună cu fra ii mei plecam undea cu catârii$ț căutam să"i puncălare$ iar pe cel mai mic !l luam !n spate. ?dată$ când un frate de al meu a omorât o

păsărică$ m"am mâhnit foarte mult i l"am certat. Amș luat apoi păsărică i am !ngropat"oș

plângând. n acea reme mă !mprietenisem cu copii de ârsta mea. &ergeam !n pădure$ nerugam$ citeam 7ie ile Sfin ilorț ț i posteam. *e la un timp !nsă mamele lor au !nceputș să nu"imai lase să ină cu mine. 9Nu face i prietenie cuț acesta$ le spuneau$ că o să ă chinuiască:.

i astfelȘ m"au lăsat singur. Apoi au !nceput să" i bată -oc deș mine$ să mă poreclească9călugărul: i să"mi facă ia aș ț un chin. A-unsesem la un moment dat să nu mai pot suferi

bătaia de -oc. Atunci am spus i eu8 97oi mergeș să mă -oc cu copiii mai mari:. Am !nceputa adar săș mă !mprietenesc cu acei copii. Am găsit ni te gumă iș ș mi"am făcut o pra tie. &aiș

!ntâi trăgeam cu pra tia la oș intă. Apoi am luat alice i am deenit cel mai bunț ș inta .ț ș

?dată am tras !ntr"o păsărică$ i ă+ând"oș moartă mi"am reenit. Am aruncat i pra tia iș ș ș

alicele. 9Tu plângeai atunci când fratele tău a omorât o păsărică$ mi"am spus$ i l"aiș

certat$ dar tu unde ai a-uns% Acum omori păsări$ dar !ncet"!ncet ei a-unge să uci+i iș

animale:. i !ntr"adeăr$ dacă a fi continuatȘ ș astfel a fi a-uns să âne+ animale i dupăș ș

aceea chiar le"a fi -upuit.ș

*e la o astfel de sensibilitate sufletească la ce fel de răutate poate a-unge cinea$ dacănu ia aminte iș este atras !n antura-e rele@ n timp ce prieteniile bune a-ută mult. *umne+eui"a umplut pe oameni cu diferite harisme. Iar omul$ a a cum ede strâmbătura celor ș lal i$ț

tot astfel poate edea i irtutea lor i să"i imite.ș ș

A+%(#rre !#)ii"#r n casă este absolut necesar să e'iste o atmosferă de dragoste i pace. *e fiecare datăș

când copilul a primi !n familie pu ină dragoste$ dar la un moment datț a aluneca pu in$ seț

a !ntoarce$ deoarece a edea că nu poate afla dragoste !n altă parte$ ci numai fă ărniț cie.*ar atunci când ! i a aduce aminte de sceneleș urâte din familie$ certuri i ne!n elegeri$ cumș ț

!l a trage inima să se mai !ntoarcă%" #ărinte$ ce trebuie să facă părin ii atunci cândț copilul pleacă de acasă%

" Să !ncerce să păstre+e o cât de mică legătură cu el$ astfel !ncât atunci când ! i așreeni$ să se poată !ntoarce acasă. Să"i orbească cu bunătate$ să"i cree+e probleme decon tiin ă pentru a"l a-uta. *acă$ de pildă$ș ț copilul umblă noaptea$ atunci mama lui să"ispună8 9;opila ul meu$ ascultă"mă pu in@ *acă tu ai fi fost !nș ț locul meu i copiii tăi s"ar fiș

!ntors acasă noaptea târ+iu$ nu te"ai fi nelini tit%:.ș

;hiar i cea mai graă cădere a copiilor nu trebuieș să"i ducă la de+năde-de pe părin i$ț

pentru că !n remurile noastre păcatul a deenit modă. Să aibă !ntotdeauna !n edere iș

următorul lucru8 copiii din +iua de a+i or aea i unele circumstan e atenuante pentruș ț

neorânduielile pe care le fac. Nota apte la purtare dinș remea de astă+i are aloarea lui +ece$lui 9foarte bine: din remea noastră. 5ire te$ părin ii or !ncerca să"iș ț a-ute pe copiii lor$ !nsăfără a se nelini ti peste măsură$ș deoarece mai târ+iu le a eni mintea la cap. Acum se poateca ei să nu" i dea seama de ce este bine$ pentruș că mintea lor nu s"a maturi+at !ncă$ ci le

este tulbure. &u au limpe+imea min ii pentru a distinge prime-diaț prin care trec ișătămarea ireparabilă pe care o pot suferi.

/ste bine ca părin ii să arate copilului lor că seț mâhnesc pentru neorânduielile pe carele face i să seș roage pentru el$ iar nu să"l +orească. )ugăciunea care se face cu durereaduce re+ultate eficiente. *acă iș după aceasta copilul a face reo gre ală graă$ș

atunci părin ii să interină$ dar cu gri-ă. nsă de nu esteț serioasă$ să o treacă pu in cuț

ederea$ pentru a nu"l irita pe copil i astfel să"i !nrăută ească situa ia sa$ș ț ț !ndepărtându"lcu totul de ei. Să se roage lui ristos iș &aicii *omnului să"l ocrotească.

)ugăciunea părin ilor$ dar mai ales a mamei$ deoarece se face din inimă i cu durere$ț ș

este repede au+ită. Atunci când eram !n Schitul Iirului$ a enit la mine un tânăr. /ra plecatde la părin i i umbla prinț ș alidii16.

16 QudeDul care cuprinde peninsula ;alcidică$ !n care este inclus Ci Sfântul &unte Athos.



Aici s"a lipit de un grup de !nchinători care eneau !n Sfântul &unte i astfel a enit i elș ș

!mpreună cu aceia. /ra ateu$ hulitor i foarte obra+nic. Aea o inteligen ă diaolească i nuș ț ș

credea !n nimic. i !n-ura pe to i$ mici i mari. "am luat cu bini orul i l"am adusț ș ș ș cât de cât pecalea cea bună. "am i tuns chiar$ penș tru că aea părul lung. 9Ascultă$ !i spun$ ai o mamă

binecuântată. )ugăciunile ei te"au adus aici:. 9*a$ #ărinte$ !mi spune acela. ,mblam prinalidii i niciș eu nu mi"am dat seama cum am a-uns aici:. 9*acă a afla mama ta că aienit aici !n Sfântul &unte$ i te aș mai edea i tuns$ foarte mult se a bucura:. 9*ar deș

unde tii$ #ărinte% ntr"adeăr$ se a bucura multș mama mea atunci când mă a edeaa a schimbat:.ș *umne+eu l"a !mpins când dintr"o parte$ când din alta până ce l"a dus la9me ter:. ;âtă rugăciune trebuie săș fi făcut sărmana lui mamă.

Cer(re i "%$ !#)i"%"%i ș

#ărin ii trebuie să ia aminte să nu"i certe pe copiiiț lor seara$ pentru că !n timpul nop ii eiț

nu au cum să" i risipească mâhnirea$ iar !ntunecimea nop ii o !nnegre teș ț ș i mai mult. ncepș

să se gândească cum să se !mpotriească$ caută diferite solu ii$ intră la mi-loc iț ș diaoluli astfel pot a-unge i la de+năde-de. n timpulș ș +ilei$ chiar de ar spune copiii8 9? să fac astai asta:$ș atunci când sunt certa i$ !nsă ie ind afară din casă orț ș uita cele plănuite de ei iș

astfel li se risipe te mâhș nirea." #ărinte$ bătaia a-ută pe copii să se !ndrepte%" #e cât se poate părin ii să o eite. Să !ncerce cu bunătate i cu răbdare să"l facă peț ș

copil să !n eleagăț că ceea ce face nu este corect$ numai când copilul este mic i nuș

!n elege că ceea ce rea să facă esteț prime-dios$ numai atunci !l a-ută$ căci primind o palmă a ine minte să nu mai facă altădată. 5rica de a nuț mai primi cuma reo palmăi se face copilului ca o frână care !l prote-ea+ă. Atunci când eram mic mă ru inamș

mai mult de mama mea decât de tatăl meu. Amândoi mă iubeau i !mi oiau binele. nsăș

fiecare mă a-uta !n felul său. Tatăl meu era aspru. Atunci când făceam reo neorânduială$ cani te copii ce eram$ neș dădea câte o palmă. #e mine când mă bătea$ mă potoleam pu in$ț

dar trecându"mi durerea$ uitam i deș bătaie i de sfaturile lui. i aceasta o făcea nu pentruș Ș

că nu mă iubea$ ci din dragoste mă bătea. &i"aduc aminte că odată " eram cam de trei

ani " tatăl meu mi"a dat o palmă de m"a +ârlit cât colo. ;e se !ntâmplase% Alături de casanoastră era o casă părăsită. #roprietarii ei plecaseră !n America i casa se dărâmase$ș !ncurtea ei era un smochin ale cărui ramuri a-ungeau până !n drum. /ra ară i smochinul eraș

!ncărcat de roade. n timp ce mă -ucam cu al i copii$ ine un ecinț i mă ridică !n sus ca să"iș

iau câtea smochine$ pentru că el nu a-ungea până la ele. I"am rupt reo cinci" ase$ș iar elmi"a dat !napoi două. Atunci când tatăl meu a aflat despre aceasta$ s"a mâniat foarte tare.&i"a dat o palmă atât de puternică$ !ncât am !nceput să plâng. &ama$ care era de fată$ s"a!ntors spre el i i"a spus8ș 9*e ce"l loe ti pe copil% ;e tie el% /ste un copil. ;umș ș po i suferiț

să"l au+i plângând%:. 9*acă ar fi plâns atunci când l"a ridicat acela să ia smochine$ nu ar mai plânge acum$ a spus tatăl meu. *ar se ede că a rut i el să mănânce câteaș

smochine. *e aceea lasă"l să plângă acum:. ;um a fi !ndră+nit să mai fac a douaș oară. iȘ

mama !mi edea po+nele mele i se mâhnea$ș dar aea o noble e sufletească$ deoarece$ț

atunci când făceam reo po+nă$ ! i !ntorcea capul !n cealaltă parteș i se făcea că nu mășede$ ca să nu mă mâhnească. *ar mie$ acest comportament al mamei !mi sfâ iaș

inima. 9Ia te uită$ !mi spuneam$ eu am făcut o po+nă atât de mare$ iar mama nu numai cănu mă bate$ ci se face că nici nu mă ede@ Altădată n"o să mai fac. ;um a putea să o maiș

mâhnesc din nou%:. ;u acest comportament al ei$ mama mă a-uta mai mult decât mi"ar fidat palme. /u !nsă nu profitam de aceasta$ ca să spun8 9/i$ acum mama nu mă ede$ haisă fac o po+nă i mai mare:. n timp ce tatăl meu de !ndată ce făceamș cea$ tac@ mi dădeao palmă. 7e+i$ amândoi mă iubeau$ dar ceea ce mă !ndrepta mai mult era purtarea nobilăa mamei mele.

" #ărinte$ unii copii !nsă sunt foarte obra+nici8 strigă$ aleargă$ pricinuiesc pagube.;um să eite părin ii bătaia !n astfel de ca+uri%ț



" Ascultă$ nu sunt inoa i copiii$ deoarece ei$ penț tru a cre te normal$ au neoie deș

curte ca să se poată -uca. Acum$ sărmanii$ sunt !nchi i !n blocuri i suntș ș constrân i$ nuș

pot alerga liberi$ nu se pot -uca$ nu se pot bucura. #ărin ii nu trebuie să se mâhneascăț

atunci când copilul lor este ioi$ căci un astfel de copil are multă energie !nlăuntrul său iș

poate spori mult !n ia ă dacă o pune !n aloare.ț

C#n*(r/nere n%-i +%(& )e !#)ii ,nii părin i !i constrâng peste măsură pe copiii lorț i mai ales !n fata străinilor. Seș

comportă de parcă ar aea un catâr$ pe care !l bat cu arga ca să meargă drept !nainte. inȚ

i frâiele !n mână i !i spun8 9Să mergiș ș liber@:. Apoi ace ti copii a-ung până acolo !ncât !iș

loesc pe părin ii lor. Astă+i a enit o mamă cu copilulț ei " un cogeamite flăcău " care era bolna. 9#ărinte$ ce să fac% mă !ntreabă. ;opilul meu nu mănâncă i nici măcar nu rea săș

ne mai adă:. I"am spus ce să facă$ dar aceea iară i mă !ntreabă8 9#ărinte$ ce să fac%:.ș

" #ărinte$ nu cuma nu a !n eles ce i"a i spus%ț ț

" ;um nu a !n eles% I"am spus a a8 9/u nici un ceasț ș nu a putea sta cu t ine$ cum dar ș

să mai poa tă sta copilul tău% "ai !nnebunit@:. 9Nu@ !mi spune. /u !mi iubesc copilul:.9;um !l iube ti de reme ce nu se odihș ne te lângă tine% 7rea să plece de acasă$ deoarece ! iș ș

dore te un alt mediu. ;ând se află departe de oi$ș copilul se simte foarte bine. 5aptulcă nu ă rea arată că i oi sunte i de ină. Nu"l mai irita i. l nenoroce tiș ț ț ș pe copi l a a cumș

t e por i cu e l. #oa rt ă" te cu e l cuț bunătate i răbdare:. *upă ce i"am spus toateș

acestea$mă !ntreabă din nou8 9;e să fac$ #ărinte$ că nu ne rea copilul%:. ;um să te po iț!n elege cu ea% ;opilul să fieț sănătos$ iar ea să"l considere nătâng. n ca+ul acesta mamasuferă de ătămare de minte.

#rin constrângere părin ii nu"i a-ută pe copii$ ci !iț sufocă. &ereu le spun8 9Să nu faciaceasta@:$ 9Să nu faci aceea@:$ 9ucrul acesta să"l faci a a:$ etc. nsă trebuieș să tragă frâieleastfel !ncât să nu se rupă. Să"i mustre cu bunătate pe copii ca să"i aducă pe calea cea

bună$ iar nu să cree+e prăpastie !ntre ei. Să facă ceea ce face un grădinar bun atunci când plantea+ă un copăcel8 !l leagă u or cu o sforicică de un ăru $ ca să nu seș ț ș strâmbe i săș

se rupă atunci când !l apleacă ântul !ntr"o parte i alta. l !mpre-muie te cu un gărdu i !nș ș ț ș

acela i timp !l udă i"l pă+e te de capre până !i crescș ș ș ramurile. ;ăci de"l rod caprele numai este bun de nimic$ pentru că nici rod nu face i nici umbră nu tine.ș Numai atunci când !icresc ramurile$ grădinarul !i scoate gărdu ul$ iar copacul rode te i la umbra lui seț ș ș potodihni i caprele i oile i oamenii.ș ș ș

nsă părin ii$ de multe ori$ dintr"o gri-ă e'agerată$ț or să"l lege pe copil cu sârmă$ !ntimp ce ar trebui să"l lege u or$ ca să nu"l rănească. Ar trebui să !ncerceș să"i a-ute pe copii

printr"o purtare nobilă$ purtare care cultiă mărinimia !n sufletele lor$ astfel !ncât să simtă binele ca pe o necesi tate. Să le e'plice ceea ce este bine$ pe cât se poate cu bunătate$ cudragoste i cuș durere !n suflet. &i"aduc aminte de o mamă căreia$ atunci când !i edea pecopila ii ei făcând reo po+nă$ș ochii i se umpleau de lacrimi din pricina durerii i spunea8ș

9Nu a a$ copila ul meu cel scump:. i astfelș ș Ș prin pilda ie ii ei i"a !nă at pe copii să seț ț

neoiască cu bucurie pentru a scăpa de ispitele ie ii i a nu seț ș tulbura u or !n fata uneiș

greută i$ ci a o !nfrunta cu rugăciune i !ncredere !n *umne+eu.ț șAstă+i$ i cei mici i cei mari trăiesc !n lume caș ș !ntr"un spital de nebuni$ de aceea este

trebuin ă deț multă răbdare i rugăciune. ? mul ime de copii suferăș ț como ii cerebrale. iț Ș

aceasta deoarece părin ii !ntorcț pu in mai mult decât trebuie ceasul$ care este de-aț pu inț

stricat$ i astfel arcul se rupe. /ste trebuin ă deș ț discernământ$ deoarece un copil aretrebuin ă de maiț multă răsucire$ altul de mai pu ină. Sărmanii copii suntț e'pu i la toateș

curentele. ;ând aud !n diferite !ntruniri8 9nu"i respecta i pe părin i:$ 9nu respecta i nimic:$ț ț ț

iar mamele !ncearcă să"i constrângă$ atunci reac ionea+ăț urât.



*e aceea le spun mamelor să se +orească pe ele !nsele !n rugăciune$ iar nu să"i +orească pe copii. *acă mama spune copilului mereu 9nu:$ chiar i pentruș lucruri mici$ iar uneori iș

pe nedrept$ atunci când a fi orba despre cea serios$ ca$ de pildă$ când copilul rea săarunce ben+ină !n foc$ nu a asculta i a faceș ceea ce i"a pus !n minte$ pătimind astfel oș

mare ătămare. ;opilul nu !n elege că !năuntrul lui 9nu: seț ascunde dragoste. Iar cândcre te pu in mai mare$ș ț intră la mi-loc egoismul i se !mpotrie te atunci cândș ș i se facereo obsera ie$ spunând8 9Nu mai sunt mic$ț ca să se poarte astfel cu mine:. *e aceea

părin ii treț buie să"l facă pe copil să !n eleagă că$ precum luauț aminte ca el să nu se ardăatunci când era mic$ astfel trebuie să facă i acum$ când s"a mărit$ căci e'istă unș alt fel defoc. Iar copilul trebuie să ia aminte să nu dea drepturi diaolului$ ci să" i păstre+e harulș

Sfântului (ote+.

Dr#*(e f&r& $i*!ern&/n( i ș e6er(& )&rin i"#r ț

" #ărinte$ o mamă ! i poate ătăma copilul din priș cina dragostei fără discernământ%" *esigur că poate. Atunci când$ de pildă$ o mamă ! i ede copila ul că !ncearcă săș ș

meargă dar nu poate i pentru aceasta !l poartă mereu !n bra e spunând8ș ț 9Sărmanulcopil$ nu poate umbla:$ !n loc să"l ină pu inț ț de mânu ă. n felul acesta cum a putea !nă aț ț

copilul să meargă% *esigur mama este mânată de dragoste pentru copil dar !i face rău prin multa ei purtare de gri-ă. Am cunoscut un tată al cărui fiu terminase sericiul militar$

i pe care !l mai inea de mână pentru a"l duce la fri+er. 9"am adus pe fiul meu să"l tun+i.ș ț

;ât rei i când o să termini$ ca să in să"l iau%:. l nenoroș cise pe copil.*ragostea trebuie frânată cu discernământ. *ragostea adeărată este lipsită de

interes$ nu are !n ea eul personal$ ci are cumpătare. Iar aceasta este absolut necesară pentru ca dragostea cea mul tă a femeii să nu se irosească fără rost. ?dată a enit lamine la ;olibă un tânăr care era supărat pe părin ii lui.ț Sărmanii de ei aeau multă dragoste$dar nu tiau cumș să"l a-ute. mi spunea că părin ii lui !l constrâng$ căț nu"l iubesc$ etc.9Ascultă$ !i spun$ atunci când erai mic i mama ta te !mbrăca cu o grămadă de haine$ deș

ce oare o făcea% ;a să nu răce ti$ sau ca să te sufoci%ș 5apta aceasta a mamei aeaascunsă !n ea multă dragoste:. ;ând$ !n cele din urmă$ a !n eles cât de multț !l iubeau

părin ii lui$ a !nceput să plângă. &ama luiț aea multă dragoste$ dar cu toate acestea nu l"a putut a-uta pe fiul ei$ căci prin felul lor de a se purta cu el !l făceau să se !mpotriească.&ama$ atunci când este neoie$ trebuie să se poarte i cu seeritate fa ă de copil.ș ț

;ăci nu"l a-ută atunci când cu prea multă u urin ă !i ine partea$ș ț ț chipurile$ ca să nu semâhnească. n localitatea Adana era o ăduă care aea un copil " Ioan !l chema " i peș care!l iubea foarte mult. ;ând a crescut pu in l"a dusț la un ci+mar să !ne e acel me te ug.ț ș ș

;opilul a stat la acel me ter o săptămână$ după care a plecat acasă iș ș i"a spus mameisale8 9&amă$ nu mai este neoie să merg la ci+mărie $ pentru că de-a am !nă atț

me te ugul@:. 9*ar când l"ai !nă at atât de repede%: l"aș ș ț !ntrebat aceea. 9*acă rei$ ! i pot arătaț

i ie cum se facș ț papucii$ !i spune copilul. Iată$ a a se taie talpa$ a a seș ș pune pielea$ iș

călcâiul$ a a se prind !n cui oare...:.ș ș &e terul Iui era foarte bun i a rut să"l !ne e pe Ioanș ș ț

me te ugul ci+măriei deoarece era orfan. ;ând a ă+utș ș că a trecut o săptămână i Ioan nu aș

mai apărut$ s"a nelini tit gândindu"se că poate s"a !mbolnăit i s"a dusș ș la mama lui să o!ntrebe ce face fiul ei. 9;e a pă it Ioanț de nu a mai enit la lucru% Nu cuma este bolna%:.

Nu$ a răspuns aceea$ este bine:. 9Atunci de ce nu a mai enit la atelier%:. 9*ar ce să maiină% Ionel al meu a !nă at de-a me te ugul:. 9;um l"a !nă at numai !nț ș ș ț câtea +ile%:$ o!ntrebă me terul. 9,ite$ !i spune mamaș lui$ ia pielea$ o pune pe un calapod$ o prinde !ncuie$ !i pune i călcâiul$ apoi !l scoate i e gata papucul:.ș ș &e terul a !nceput să râdă$ aș

salutat"o i a plecat. ;ând s"a !ntors la atelier$ ucenicii lui l"au !ntrebat8 9&e tere$ș ș ce faceIoan%:. 9/ste foarte bine$ le răspunse acela. A !nă at de-a ci+măria$ i nu numai el$ ci chiar ț ș

i mamaș lui:.Acest fel de purtare o ăd la mul i părin i. /i credț ț că ! i iubesc copiii$ dar mai degrabă !iș

distrug prin felul cum se poartă cu ei. ;ând o mamă$ să presupunem$ din dragosteae'agerată ! i sărută copilul i spune8 9!nș ș toată lumea nu mai e'istă un copil ca al meu:$atunci !i cultiă mândria i bolnăicioasa !ncredere !n sine.ș *upă aceea copilul nu maiascultă de părin i deoareceț ! i !nchipuie că le tie pe toate.ș ș



#ărin ii trebuie să"i a-ute pe copiii lor !ncă de la oț ârstă mică să" i asume răspundereaș

pentru ei !n i i.ș ș Să facă !n sânul familiei anumite treburi u oare i săș ș nu le a tepte peș

toate de"a gata. ;ăci altfel or !ntâmpina multe greută i atunci când or cre te mari. ,nț ș

me ter a lucrat din greu i i"a crescut copiii. Aceiaș ș ș !nsă toată +iua umblau prin sat. Apois"au căsătorit$ dar i atunci le a teptau pe toate de la tatăl lor. Atunciș ș când tatăl lor le"aspus că a enit timpul ca ei să" iș caute singuri de casele lor$ copiii i"au spus8 9(ine$ tată$ tunu ne"ai lăsat atunci când eram mici i ne la i acumș ș când suntem mari i aem atâteaș

obliga ii%:.ț

)&r ire 'erii ț

#ărin ii care au posibilită i materiale au i datoriaț ț ș să se !ngri-ească de iitorul copiilor lor. 5ire te$ cel maiș bine este să le dea o educa ie bună$ apoi să"i poarte la studii sau să"iț

trimită să !ne e un oarecare me te ug$ț ș ș pentru a putea trăi i apoi să" i poată asigura oș ș

căsu ă$ț etc. n 1<2F când familia noastră a enit !n Erecia din 5arasa ;apadochiei$ atuncicu schimbul de popula ii$ț tatăl meu$ ca primar al satului$ s"a !ngri-it să"i aran-e+e pe to ițconsătenii no tri. 5amilia noastră a lăsat"o laș urmă. &ai târ+iu fra ii mei mai mari i s"auț

plâns8 9Tată$ te"ai !ngri-it de to i$ dar la noi nu te"ai gândit:. *acăț cinea este singur$ dinrână pentru *umne+eu$ din noble e$ le poate da pe toate i să nu"i pese de sine$ dar$ț ș

dacă are familie$ trebuie să se gândească i laș familia lui. *esigur$ părin ii nu trebuie săț

se grăbească să le dea copiilor lor cele pe care le au$ toate odată$ pentru că ei sunt fărăe'perien ă i se pot aânta la cheltuieli necumpătate$ căci ia a contemporană le oferăț ș ț

bunuri nenumărate. *upă aceea le a fi milă de ei$ dar nu or mai aea cu ce să"i a-ute. *easemenea$ părin ii treț buie să ia aminte ca pe copilul care este mai slab să"l a-utematerialice te mai mult$ dar i mai mult moraș ș lice te$ pentru ca acesta să nu intre !nș

panică din cau+a nereu itei lui !n ia ă. *ar să caute să"iș ț căpătuiască cu discernământi dragoste pe to i copiiiș ț lor$ pentru a nu se răci dragostea dintre ei.

)ar găse ti familii unite$ care trăiesc duhonice te$ș ș i fra i care nu se ceartă pentruș ț

pământ i aere i nuș ș aleargă la -udecătorii. Am cunoscut o familie cu apteș membri.#ărin ii aeau ni te podoabe de aur. *upăț ș moartea lor$ copiii au hotărât să le ia fratele care

i"a !ngri-it. *ar acela !nsă$ ă+ând că sora lor are familie mare i are mai multă neoie$ i le"așdat aceleia. Aceea !nsă le"a dat unui alt frate de"al lor$ iar acela la altul i$ș !n cele din urmă$au a-uns din nou la primul. Adică s"a !ntâmplat e'act cum au făcut acei părin i despre careț

citim !n #ateric1=. a urmă$ nici acela nu a rut să le ină i le"a dat la o biserică.ț ș

1= ?dată i s"au adus niCte struguri lui Aa &acarie. nsă acela$ deCi !i plăceau$ s"a !nfrânatCi i"a trimis unui frate bolna care dorea să mănânce struguri. 5ratele$ de !ndată ce i"a ă+ut$s"a bucurat mult$ dar$ nici el nu oia să"Ci !mplinească pofta$ i"a trimis la alt frate$ !nCtiintindu"l că el nu are poftă să"i mănânce. Iar acela a făcut la fel$ Ci astfel strugurii au trecut pe la mulDi

fraDi$ fără ca cinea să guste din ei. ,ltimul frate$ neCtiind că strugurii proeneau de la Aa&acarie$ i"a trimis aceluia ca pe un mare dar. Iar acela cunoscându"i$ s"a minunat de!nfrânarea fraDilor #aladie$ Istoria lausiacă4.



PARTEA A TREIA COPIII I DATORIILE LOR Ș

A&inecuv#ntarea părin ilor esteț cea mai mare mo tenire pentru copii.ș

De aceea ei trebuie să se în"ri/ească să o dob#ndeascăB.



CAPITOLUL # Co)iii , %ucurii"e i -reut i"e "orș ț

C#)iii i!i " #ărinte$ am obserat că pruncii +âmbesc !n timpul Sfintei iturghii." Asta nu o fac numai !n timpul Sfintei iturghii. #runcii sunt !ntr"o permanentă

legătură cu *umne+eu$ deoarece nu au gri-i . ;e a spus ris tos despre ei % „%n"erii lor în ceruri pururea văd fata 0atălui Meu, Care este în ceruri” &t.1>$104. ;opiii mici aucomuniune cu *umne+eu i cu !ngerul lor pă+itor$ care este mereu lângăș ei. n somnullor uneori râd$ alteori plâng$ pentru că ăd diferite lucruri. *eseori !l ăd pe !ngerul lor

pă+i tor$ care !i mângâie$ !i prinde de mânu e$ iarț ace tia râd$ alteori ăd pe diaolul subș

diferite chipuri urâte i plâng.ș

" *ar de ce se apropie diaolul de prunci%" Aceasta !i a-ută să caute protec ia mamei. ;ăci deț nu ar e'ista această frică$ pruncii nu

ar sim i neoia să alerge !n bra ele mamei lor. #e toate le !ngăduie *umț ț ne+eu pentru binelenostru.

" ;ele pe care copiii le ăd atunci când sunt mici$ le mai in minte când cresc mari%ț

" Nu$ le uită. *acă ar ine minte copilul de câte oriț l"a ă+ut pe !ngerul său pă+itor$ ar cădea !n mândrie. *e aceea$ le uită atunci când cre te mare. *umne+eu !n toate lucrea+ăș

cu !n elepciune.ț

" #runcii ăd aceste lucruri după bote+ sau !nainte%" *esigur că după bote+." #ărinte$ un copil nebote+at se poate !nchina laSfintele &oa te%ș

" *e ce să nu poată% /l poate fi chiar i binecuș ântat cu Sfintele &oa te. Astă+i amș

ă+ut un copil ca un !ngera . 9,nde ! i sunt aripioarele%: l"am !ntrebat$ș ț dar nu a tiut ceș

să"mi răspundă. a ;olibă$ atunci când ine primăara i !nfloresc copacii$ punș

bomboane pe ramurile arbu tilor de lângă gardul chiliei$ iș ș le spun copiilor care in la mine89&erge i i lua i bomț ș ț boane din copaci$ pentru că de a ploua$ se or topi:. ,nii copii maiinteligen i ! i dau seama că le"am pus euț ș i râd$ al ii cred că le"am plantat$ iar al ii stau peș ț ț

gânduri. ;opiii mici au neoie i de pu ină !nsorire.ș ț " *ar pune i multe bomboane$ #ărinte%ț

" *a$ de ce nu% *ulciurile cele bune nu le dau celor mari$ ci le in pentru copiii de laț

Atoniadă Seminarul teologic din Sfântul &unte Athos4. #entru cei mari am numai rahat.Iată$ aseară am plantat aici ni teș bomboane i ciocolată$ ia r as tă+i au răsă ri t. e"a iș ț

ă+ut% Timpul a fost bun$ pământul afânat$ pentru că a fost săpat bine$ i !ndată auș

răsărit1>.Să ede i ceț grădină de flori o să ă fac@ Nu a mai trebui să cumpărăm bomboane

i ciocolată pentru copii. ;e%ș Nu putem aea i noi produc ia noastră%ș ț

" #ărinte$ câ ia !nchinători au ă+ut ciocolatele peț care le"a i pus !n pământ$ pentru căț

se edea ambala-ul lor ie it !n afară$ i s"au mirat$ spunând8 9,n copilș ș mic trebuie să le fi pus acolo:.

" Nu le"ai spus că le"a pus un copil mare%

ner%" )&i(#r #!r#(e (e !#)iii ș

" #ărinte$ de ce *umne+eu !i dă fiecărui om câte un !nger pă+itor$ de reme ce /l!nsu i ne poate ocroti%ș

1> StareDul a pus !n pământul proaspăt săpat bomboane Ci ciocolată iar deasupra lor a puscâte o floare de liliac ca să pară !nflorite.



" 5aptul că *umne+eu rânduie te f iecăruia !ngerș pă+itor arată gri-a deosebită alui *umne+eu pentrufăptura Sa$ i trebuie să"I fim recunoscători pentruș aceasta.ngerii ocrotesc !n mod deosebit pe copiii cei mici i !ncă cu câtă gri-ă !i pă+esc@ ?datăș

doi copii se -ucau pe un drum. ,nul dintre ei a luat o piatră !n mână i a rut să"lș

loească pe celălalt !n cap. Acela !nsă nu edea ce rea să facă prietenul său. *ar !n ultimaclipă se ede că !ngerul său l"a făcut să adă cea$ a sărit !ntr"o parte i piatra nu l"aș

loit. Altădată o mamă a luat !mpreună cu ea la ogor pe pruncul ei. *upă ce l"aalăptat$ l"a pus !n leagăn$ i s"a dus săș lucre+e. *upă pu ină reme s"a !ntors la copil iț ș

s"a !nspăimântat de cele pe care le"a ă+ut. ;opilul ineaț !n mână un arpe i se uita la el.ș ș

;e se !ntâmplase% *upă ce l"a alăptat pe copil$ rămăsese pu in lapte !nț -urul gurii lui. ,narpe mirosind laptele s"a dus i aș ș !nceput să"l lingă$ iar copilul l"a prins cu mânu a sa iț ș nu"

i dădea drumul. 7ă+ând mama acestea a !nceput să strige. ;opilul speriindu"se a datdrumul arpelui iș ș acesta a fugit. *umne+eu !i pă+e te pe copii.ș

" #ărinte$ atunci de ce mul i copii suferă de boli$ț etc.%" *umne+eu tie ce"i folose te fiecăruia i de aceeaș ș ș !i dă cele ce i se potriesc. &u"i dă

omului cea care să nu"l folosească. 7ede$ de pildă$ că mai mult ne a folosi dacă nea da reun cusur$ sau reo neputin ăț trupească$ decât dacă ne a prote-a să nu ne

loim iș astfel să rămânem cu reo inaliditate. B#(e%"

" #ărinte$ ce se a !ntâmpla cu locuitorii din /pirul de Nord1< atunci când or muri$deoarece sunt nebote+a i%ț

" ;ei mai mul i dintre ei au fost bote+a i cu a aț ț ș numitul 9bote+ al aerului: 20. /'istă i infirmiere careș botea+ă pruncii cu acest fel de bote+. ? infirmieră a bote+at

un copil !ntr"un lighean cu apă. Se gândea că acest fel de bote+ este mai bun decât cel alaerului. *umne+eu a ă+ut inten ia ei cea bună i a luat !n conț ș siderare cele făcute de ea.*acă a i ti cât de mult har au cei de curând bote+a i@ ?dată am cunoscut că !ntreț ș ț trei sutecinci+eci de persoane se afla o femeie de curând bote+ată. ;ând am !ntrebat cine esteacea femeie$ mi"au răspuns că este o turcoaică care abia se bote+ase. 5ata ei strălucea.

#e lângă ea ceilal iț semănau cu ni te barbari.ș" #ărinte$ este corect ca la bote+ pruncilor să se dea două nume%" *acă din această pricină a-ung să se certe i chiarș să se despartă$ să le dea i treiș

nume. ;u toate că numele frumoase de sfin i$ oamenii de astă+i le"auț făcut... 7iL$(ebe$ &imi....

" #ărinte$ o mamă i"a pierdut copilul !n luna aș cincea i acum este mâhnită$ș

deoarece copilul s "a născut mort i nici măcar bote+ul aerului nu i"au pututș face." *ac ă nu a fos t in oa tă ea$ atu nci să aib ă !ncredere !n mila lui *umne+eu$ căci

/l are socoteala ui cu to i ace ti copila i.ț ș ș

" #ărinte$ mama mea mi"a spus că fră iorul meu aț murit la câtea ore după ce s"anăscut i nu a apucat să"l bote+e. I"am spus să"l !ntrebe pe duhonicul eiș despreaceasta.

1< #roincie grecească trecută !n componenDa statului albane+ după cel de"al doilea ră+boimondial.

20

n ca+uri de prigoană$ moarte grabnică$ etc. copiii nou"născuDi sunt bote+aDi$ !n lipsa preotului$ numai prin rostirea forMmulei de bote+ Ci !nsemnarea pruncului cu semnul Sfintei;ruci.



" *acă a rut să"l bote+e$ dar nu a apucat$ are circum"stan e atenuante. 7e+i alteleț

fac aortur i i ! iș ș omoară copiii i nu le pasă. Noi nu tim -udecă ile luiș ș ț *umne+eu. Ar fifost un păcat greu dacă din nepăsare nu l"ar fi bote+at pe copil i ar fi murit astfel. Tu ai priș "it problema aceasta prin prisma ra iunii. Iar aceastaț este teologia ra ionalismului. ?datăț

am spus unor cre tini despre un copil din /pirul de Nord$ care a fostș bote+at de trei ori.?dată bunica$ altădată bunicul i aș treia oară mama copilului$ dar fiecare !n ascuns deceilal i. Atunci sare unul i spune8 9Aceasta este anti"ț ș canonic:. 9&ăi cre tine$ dar oareș

acest copil a fost bote+at canonic Adică conform rânduielilor biserice ti4 de trei ori% Nu$ ciș

acest copil a fost binecuântat de trei ori:." #ărinte$ *umne+eu iconomise te ca oamenii săș adă !n somn pe rudele lor

adormite i să orbeascăș cu ele$ pentru a se !ntări !n credin ă i !n pocăin ă%ț ș ț

" *a. *ar oare nu "am poestit acea !ntâmplare% ,n monah din Sfântul &unte eradintr"un sat care se afla pe teritoriul bulgar$ !n care erau mul i oameniț nebote+a i.ț

Acela mi"a spus că atunci când era !ncă mirean l"a ă+ut !n somn pe nepo elul său$ careț

murise cu pu in timp mai !nainte i care se afla acum !n afaraț ș unei grădini frumoase iș

plângea. n grădină se aflau mul i copila i care se -ucau bucuro i. 9*e ce nu mergiț ș ș i tuș

!năuntru%:$ l"a !ntrebat. 9;um să intru de reme ce sunt nebote+at%: a răspuns el. *upă acest

is$ acela a mers de !ndată i s"a bote+at$ după care i"a poestitș preotului cele pe carele"a ă+ut !n somn. Astfel a rânduit *umne+eu ca să !n eleagă i ceilal i cât de mareț ș ț esterednicia (ote+ului. *upă aceea$ to i din acel sat au !nceput să" i bote+e copiii.ț ș

" #ă rinte$ e'i st ă pă rin i care au numai cununiaț ciilă i or să" i bote+e copiii.ș ș

/ste !ngăduit aceasta%" *e ce să nu fie !ngăduit% *e altfel cu ce sunt inoa i sărmanii copila i% 5aptul că ace tiț ș ș

părin i or să" iț ș bote+e copiii arată că mai au cea bun !nlăuntrul lor$ nu sunt cu totulnepăs ători. Se ede că undea au !ncurcat treburile. *acă rea cinea să"i a-ute peunii ca ace tia$ mai !ntâi trebuie să adă pentru care moti nu au făcut cununia religioasă iș ș

după aceea de ce or să" i bote+e copiii.ș

" #ărinte$ o monahie care a bote+at un copil atunci când era !n lume$ !n afară derugăciunea pe care o face pentru el$ trebuie să"i trimită i daruri$ a a cum seș ș

obi nuie te%ș ș" Acum$ că s"a făcut monahie$ este slobo+ită de astfel de lucruri. *acă or părin iiț

monahiei să"i trimită daruri$ o pot face. &onahul a a-uta numai cu rugăciunea. " Adică numai dacă părin ii se or hotăr! singuri săț facă aceasta%" *a$ să nu"i oblige monahia. Să facă rugăciune pentru ca *umne+eu să"i lumine+e.

n orice ca+ na ul are o mare răspundere. ?dată părin ii mei au făgăduitș ț unei familiicunoscute că cinea din familia noastră le a bote+a un copil de al lor. Atunci când a sositremea bote+ului$ to i ai casei noastre lipseau i mi"auț ș spus să"l bote+ eu. #e atunciaeam doar aispre+eceș ani i nu oiam să"l bote+$ pentru că !mi dădeamș seama derăspunderea pe care o luam asupra mea. &ă aflam !ntr"o situa ie dificilă. n cele dinț

urmă m"am rugat8 9*umne+eul meu$ dacă acesta a deeni un om bun ia de la mine to ițanii i dă"i lui$ iar dacă a deeni rău$ ia"l acum când este !ngera :. i astfel l"am bote+atș ș Ș i l"ș

am numit #ael. *ar după o săptămână a murit. iȘ astfel acum se află !n cer !n siguran ă.ț

C#)iii #rfni " #ărinte$ dacă tatăl unor copii a murit$ este bine pentru ei să"l adă mort%" /ste mai bine să nu"l adă. 7e+i$ dacă unui om mare !ncerci să"i spui cu gri-ă despre

moartea reunui apropiat de al său$ cu cât mai mult copiilor." *ar până la ce ârstă să le ascundem aceasta%" *epinde i de ce fel de copil este.ș

" a mormântul lui !i putem duce%



" *a$ la mormânt !i pot duce i le pot spune8 9Tatălș ostru a plecat de aici !n cer. *acăsunte i cumin i$ aț ț eni din cer să ă adă:. &i"aduc aminte că atunci când a murit bunicamea$ părin ii mei m"au dus la casa unorț cunoscu i ca să nu ăd !nmormântarea i să nu afluț ș

că a murit. mi găseau tot felul de -ocuri ca să mă distre+. /u râdeam$ iar aceia plângeau.;ând m"am !ntors acasă !ntrebam8 9,nde este bunica%:. 9? să ină:$ !mi răspundeau. /uo a teptam pe bunica$ dar după câtaș timp am aflat că murise. Nu"i a-ută pe copii săadămoarte pe persoanele lor iubite.

" #ărinte$ copiii mici sunt mult mai !ndurera iț atunci când le moare mama." *a$ copiii suferă mai mult atunci când sunt lipsi iț de mamă$ decât atunci când le

lipse te tatăl. )ar seș !ntâmplă ca după moartea mamei$ tatăl copiilor să le fie ca o mamă.nsă ace ti copii se or mângâia !n )ai.ș Acolo or primi multe bucurii pentru mâhnirea suferităaici. ,n copil orfan a intra !n )ai cu mai pu ineț 9unită i: precum i cei de acela i neamț ș ș

din străinătate intră !n facultate fără e'amene21$ pentru că sunt !nchi iș !ntr"o anumită lege.Adică pe copiii orfani !i cuprinde legea lui *umne+eu i or intra !n )ai cu mai pu inăș ț

osteneală$ !n timp ce ceilal i trebuie să se osteneascăț mult. /u !i fericesc pe copiii care aufost lipsi i deț dragostea părin ilor lor$ pentru că au i+butit să" facă pe *umne+eu Tată alț

lor !ncă din această ia ă i !n acela i timp i"au depus !n ;asa de /conomii a luiț ș ș ș

*umne+eu dragostea părin ilor lor de care au fostț lipsi i i care se măre te prinț ș șadăugare de dobândă.*ar i !n această ia ă (unul *umne+eu !i a a-utaș ț pe ace ti copii$ pentru că din clipaș

!n care !i ia pe părin ii lor /l este$ !ntr"un anumit fel$ obligat să"iț ocrotească. ;e spune proorocul *aid% „Pe orfan i pe văduvă va spri/ini”ș #s. 1FH$ <4. 5ire te$ *umne+eu !iș

iube te maiș mult i are mai multă gri-ă de ei. Iar acestor copii *umș ne+eu le dă mai multedrepturi !n această ia ă decât altora. *acă orfanul !ntoarce butonul spre bunătate$ț

spore te foarte mult. Iar dacă a spune8 9/u am fostș chinuit$ lasă acum să"i chinuiesc i euș

pe al ii:$ se aț distruge." #ărinte$ faptul de a fi orfan are urmări neplăcute pentru toată ia a omului%ț

" ;e sunt cuintele acestea pe care le spui% Se poate ca orfanii să fie pu in maiț

sfio i$ mai retra i nu au acea bucurie i ioiciune pe care o au copiii care seș ș ș hrănesc din

bel ug cu afec iunea părintească !nsăș ț această sfială este ca o frână care !i a-ută !naceastă ia ă$ dar !n acela i timp !nistiere te i !n cealaltă. iț ș ș ș Ș cre+i$ oare$ că *umne+eu nuede această sfială a lor i nu"i a căpătui mai târ+iu% *e aceea mai ales peș orfanul demamă trebuie să"l !mbră i ăm cu durere iț ș ș cu dragoste fierbinte$ pentru a se !ncăl+i i aș

prinde mai !ntâi cura-$ după care să" i deschidă inima. Iar ș atunci când are mărime desuflet$ trebuie să"i frânăm bine marele lui entu+iasm$ ca nu cuma să pătimească cea !n!ncercarea lui de a" i manifesta marea saș recuno tin ă. Sfântul Arsenie ;apadocianulș ț

a crescut orfan i de mamă i de tată. *acă nu ar fi !nfruntatș ș aceasta duhonice te$ cuș

mărime de suflet$ ar fi trebuit să fi fost un om chinuit$ cu probleme psihologice. *ar aiă+ut ce bărbă ie a aut i ce neoin e a făcut% i ceea ce mă impresionea+ă i acum esteț ș ț Ș ș

faptul că iș oasele lui erau ca bumbacul$ ca buretele. a de+groparea sa$ atunci când auscos moa tele lui$ coastele iș ș ertebrele se sfărâmau atunci când le +gâriam pu in.ț Numai

două ertebre$ ba+inul i gamba piciorului erauș oarecum mai tari. ;um a putut face atâteacălătorii pe -os$ fiind atât de bolnăicios% #ă ea de parcă plutea.ș Aici poate edea cinea

puterea suprafirească pe care i"a dat"o *umne+eu. *acă ristos a făcut lucruri atât de mar i$oare de cre terea orfanilor nu a putea purtaș gri-ă%

nr&$ire !#)ii"#r e*(e ne!e*r& )/n& " (%rire "#r ;opiii trebuie să simtă sfaturile ca pe o mare necesitate$ mai ales !n ârsta critică a

adolescen ei$ pentruț a nu aluneca pe poârni ul cel dulce al plăcerilorș l ume t i c areș

umplu sufletul de nelini te i !lș ș depărtea+ă de *umne+eu pentru e nicie. Trebuie săș

intre !n noima ascultării. Să !n eleagă că !n ascultareaț fa ă de părin i se ascunde interesul lor ț ț

propriu i astfelș să asculte cu bucurie i să se mi te liber !n spa iulș ș ț duhonicesc.

21 S"a spus !n anul 1<<2 când !ncă mai era alabilă această legislaDie.



7ede i cum !ngrădim libertatea copilului mic% /mbrionul este !ngrădit nouă luni !nț

pântecele maicii lui. #e noul"născut !l bagă !n leagăn. Apoi$ după cinci" ase luni !i pun iș ș

gărdu . ;ând cre te mai mare nuț ș este lăsat singur afară$ ca să nu se loească sau săcadă de pe reo scară. ;ăci de a fi lăsat liber$ a cădea i a muri.ș

Toate acestea sunt absolut ne cesare pentru a cre te copilul !n siguran ă. Se pare căș ț

!l lipsesc de libertate$ dar fără aceste măsuri ar fi fost !n prime-die să moară din prima clipă.;opiii !nsă nu !n eleg$ niciț atunci când sunt mici că au neoie de !ngrădire$ dar nici atuncicând cresc mai mari că au neoie de altfel de !ngrădire$ i pentru aceasta cer libertate. *ar ș

ce fel de libertate poate fi aceasta% ibertate pentru a se schilodi% nsă prin libertateaaceasta a-ung la distrugere. ;opiii trebuie să !n eleagă că până la ter ț minarea studiilor lor$

până atunci când ! i or lua diploș ma i până când se or maturi+a i or a-unge oameniș ș !ntoată firea$ au trebuin ă de o oarecare !ngrădire.ț #entru că de se or schilodi chiar iș

numai o singură dată$ se or distruge. Trebuie să simtă !ngrădirea ca pe o neoie$ ca pe o binecuântare a lui *umne+eu$ iș astfel să fie recunoscători părin ilor lor pentru aceasta.ț Să!n eleagă că ceea ce fac părin ii o fac din dragoste$ț ț nici un tată sau reo mamă nu i"auș

!ngrădit reodată copilul din răutate$ chiar dacă s"a purtat cu ei cu barbarie. i de i părin iiȘ ș ț

!i constrâng pu in mai mult pe copii$ totu i !n aceasta se ascunde multa lor dragoste.ț ș i oȘ

fac cu inten ie bună$ ca ei să fie aten i i să nu fieț ț ș e'pu i la prime-dii. Se poate ca unșgrădinar pentru mai multă siguran ă să lege cu sârmă copăcelul pe care !l plantea+ă iț ș

astfel să se rănească pu in$ dar (unulț *umne+eu$ ă+ând că se răne te coa-a copăcelului$ș

!i !nchide rana !n scurtă reme. i dacă *umne+euȘ !nchide rana copăcelului$ cu atât maimult se a !ngri-i de făptura Sa. Adică dacă părin ii l"au strâns pe copilț pu in mai mult i s"aț ș

rănit pu in$ oare nu"l a indeca *umne+eu%ț

Iar copiii trebuie să discute cu părin ii lor i să leț ș spună gândurile. A a cum monahulș

!n mănăstire are pe stare ul său$ căruia !i spune gândurile sale i astfelț ș se u urea+ă$ la fel iș ș

copilul trebuie să aibă o apropiere sufletească de părin ii lui. n mod normal copilul treț buiesă se mărturisească mai !ntâi mamei i apoiș duhonicului. *eoarece$ precum atunci cândcopilul se loe te la picior părin ii merg !mpreună cu el laș ț medic i !l !ntreabă ce trebuieș

să facă pentru a se indeca piciorul$ tot astfel ei trebuie să tie i ce fel deș ș probleme !l

frământă pe copil$ pentru a"l a-uta. *acă acesta ! i spune problemele sale suflete ti numaiș șla duhonic$ atunci cum or putea părin ii să"l a-ute$ț ne tiind ce anume !l preocupă%ș

Difi!%"(& i"e !#)ii"#r în (i)%" *(%$ii"#r ț

,nii copii care sunt ageri la minte au uneori probleme i se chinuiesc. /i or să leș

aran-e+e pe toate cu mintea lor i or să facă lucruri mai presus de puterileș lor. Au o minte puternică$ dar nu tiu să pună frână. 5ac e'perien e cu ei !n i i$ ca i cum ar rea să adăș ț ș ș ș

cât re+istă$ i astfel se chinuiesc. *acă se or smeri$ș agerimea min ii lor !i a a-uta săț

sporească. n timp ce copiii care nu au această agerime a min ii nu !ntâmț pină astfel de probleme$ dar nici nu" i fac probleme deș con tiin ă !n sensul cel bun.ș ț

&ul i dintre studen i$ de i au !nă at bine lec iile$ț ț ș ț ț nu se duc să" i dea e'amenele pentruș

că se tem că nu or scrie bine. i cu toate că ei ar putea face fa ă cuȘ ț u urin ă e'amenelor$ș ț

! i creea+ă ei !n i i$ din pricinaș ș ș fricii$ o stare de panică. *ar dacă ei ar spune cu smerenie89)uga i"ă pentru mine ca să merg bine la e'aț mene$ pentru că singur nu cred că o săreu esc. *arș cu rugăciunile oastre oi !ncerca:$ atunci$ prin faptul că se smeresc$ or primii harul lui *umne+eu i iluș ș minarea dumne+eiască. #e lângă aceasta$ !nainte de a !ncepe

e'amenele să se roage Sfântului lor ocrotitor$ iar acela !i a a-uta potriit cu credin a iț ș

elaia pe care o au." #ărinte$ o fată care studia+ă !n străinătate mi"a scris următoarele8 9mi spune gândul

că niciodată nu oi putea spori duhonice te:.ș



" (ine$ dar acel suflet tocmai !n /uropa s"a gândit să facă acest lucru% Acolo nu amers să sporească duho"nice te$ nici ca să se !nchinoie+e$ ci să dobânș dească numaicele ce !i sunt necesare pentru profesia ei. Să !ncerce să" i păstre+e starea duhoniceascăș

pe care o are i să nu caute acolo sporire duhonicească.ș *e altfel europenii sunt aansa i !nț

tiin e i nu !n celeș ț ș duhonice ti. Să nu se silească pe sine mai mult decâtș poate i să nu leș

dea prea mare importan ă$ nu merităț ca cinea să" i lipească inima i să sufere pentru acesș ș "tea. ;i să considere ederea la studii numai ca pe unș sericiu militar. n armată soldatulse ostene te mult$ i uneori superiorii lui se poartă cu el foarte aspru$ !nș ș timp ce acolo$ lastudii$ oamenii se poartă cel pu in cuț polite e$ chiar dacă aceasta este numai e'terioară iț ș

fă arnică$ re+ultată din mentalitatea europeană. #rinț urmare era firesc să !ntâlnească astfelde greută i$ penț tru că i !n Erecia !ntâlnim lucruri asemănătoare$ș numai că !nErecia$ ca ar ă ortodo'ă cum este$ ceiț care sunt interesa i de sporirea lor ț

duhonicească pot găsi spri-in duhonicesc. ;u pu ină răbdare i aten ieț ș ț or trecegreută i le . *e reme ce se află acolo$ săț folosească timpul liber pentru studiu iș

rugăciune$ ca să se hrănească i duhonice te. Străduin a pe care oș ș ț a depune pentrustudiile ei o a absorbi i o a a-utaș să se !nstrăine+e de orice gând rău sau ispitătinerească.



CAPITOLUL $ Re!)ectu" i &ra-o!tea co)ii"orș fa &e )rin iț ț

Re*)e!(%" !#)ii"#r f & $e )&rin iț ț i $e !ei i ri ș

;opilul$ atunci când este mic$ nu face nimic$ ci numai părin ii lui din dragoste seț

!ngri-esc de mâncarea$ de !mbrăcămintea i de celelalte ale lui. iș Ș chiar dacă uneori mai

face câte o trebu oară$ asta nuș !nseamnă că prin ea răsplăte te osteneala sau cheltuș ielile pecare le fac părin ii lui pentru el. *ar atunciț când copilul cre te i nu !n elege cât de mult i"ș ș ț

au oferit părin ii lui$ aceasta este foarte gra.ț

&ai demult părin ii !l băteau pe copil$ iar acelaț primea bătaia fără gânduri de!mpotriire. *e multe ori el nici nu" i dădea seama pentru ce lua bătaie. Astă+iș !nsă orice le"ai spune copiilor$ ei ! i răspund la toate cuț 9*e ce%: i ! i orbesc !mpotriă. Nu au delocș ț

simplitate$ ci pe toate le trec prin sită. *ar harul dumne+eiesc nu ine astfel. Atunci cândcopilul nu"l simte pe tatăl său ca tată i nu prime te certarea lui$ este unș ș copil fals. ,niicopii$ atunci când părin ii lor le fac oț mică obsera ie$ !ndată spun8 9? să"mi tai enele:. nț

situa ia aceasta ce să mai facă părin ii cu ei% ;edea+ăț ț la toate mofturile lor i !n cele dinș

urmă copiii se distrug.;opilul trebuie să !n eleagă că$ dacă uneori părin iiț ț lui !i mai dau câte o palmă$ nu o fac

din răutate$ ci din dragoste$ pentru a se !ndrepta$ a deeni mai bun i aș se bucura maitâr+iu. Noi$ atunci când eram mici$ fie că părin ii no tri ne mângâiau$ fie că ne băteau$ fieț ș

că ne sărutau$ pe toate le primeam cu bucurie$ ne dădeam seama că pe toate lefăceau pentru binele nostru. Aeam mare !ncredere !n ei. ,neori unul dintre noi era inoatiar mama !l certa pe altul$ pentru că nu apuca să facă -udecată:. nsă inoatul$ ă+ând căa fost certat altul !n locul său$ spunea 9eu am gre it:$ deoarece !l mustra con tiin a iș ș ț ș

astfel celălalt era !ndreptă it.ț

n familie copiii trebuie să aibă respect atât fa ă deț părin i$ cât i fa ă de cei mai mari. Săț ș ț

simtă respectul$ supunerea i recuno tin a fa ă de cel mai mare ca peș ș ț ț o necesitate. Iar ceimai mari să aibă dragoste fa ă deț cei mai mici$ să"i a-ute i să"i ocrotească. Atunci cândș celmai mic !l respectă pe cel mai mare$ iar cel mai mare !l iube te pe cel mai mic$ seș creea+ă

o frumoasă atmosferă familială. Tatăl meu adeseori !mi spunea8 9Să faci ascultare de frateletău mai mare:. Noi tiam căș tatăl nostru ne iube te pe to i i de aceea aeam multăș ț ș

!ndră+neală la el. nsă fa ă de fratele nostru mai mare$ la care nu aflam dragostea tatăluiț

nostru$ făceam mai multă ascultare Stare ul aea apte fra i4.ț ș ț

Atunci când so ii au dragoste !ntre ei i copiii auț ș respect fată de părin ii lor$ ia a !nț ț

familie este pa nică$ merge ceas. ntr"o astfel de familie niciodatăș fiul cel mai mare nuspune mamei sale8 9&amă$ te rog ca lucrul acesta să nu"l mai faci@:$ sau8 9*e ce ai făcutaceasta astfel$ iar pe cealaltă iners%:$ i nici tatăl nuș orbe te mamei !n felul acesta. ;elș

mai mare poate face glume cu cel mai mic$ ca să"l facă să se bucure$ !nsă cel mic nutrebuie să dobândească !ndră+neală prin bucuria ce o simte din gluma celui mare. Atuncicând eram la &ănăstirea Stomiu i coboram câteodatăș să cumpăr diferite materiale$ uncopila a cărui casă era lângă drum$ de !ndată ce mă edea$ enea lângăș mine$ iar eu !i

sărutam mâna. &ai apoi se obi nuise astfel$ iar atunci când mă edea alerga i"mi dădea elș șsingur mâna să i"o sărut$ iar eu i"o sărutam. nsă după o reme părin ii lui mi"au spus8ț

9#ărinte$ nu"i mai săruta i mâna$ pentru că atunci când ede preo i$ț ț aleargă la ei i leș

!ntinde mâna ca să i"o sărute$ iar dacă nu i"o sărută !ncepe să plângă:.



Dr#*(e !#)ii"#r f & $e )&rin iț ț $%)& !&*&(#ri "#r (unul *umne+eu a rânduit lucrurile !n a a fel !ncâtș cei doi so i să se lege cu o astfel deț

dragoste$ care să"i facă să" i părăsească chiar i părin ii. *acă nu arș ș ț e'ista aceastădragoste$ nu s"ar putea !ntemeia nici o familie. &isiunea părin ilor se termină odată cuț

aran-area fiilor lor. *ar i după aceasta copiii lor le datorea+ă mult respect i numai aceaș ș

dragoste care li se cuine părin ilor. Nu reau să spun prin aceasta că nuț trebuie să" iș

iubească părin ii$ ci mai !ntâi !ntre ei săț aibă multă dragoste i apoi să" i iubească i părin ii.ș ș ș ț

Să se iubească !ntre ei atât de mult$ !ncât din bel ugul dragostei lor să dea i părin ilor lor$ș ș ț

!mpreună cu tot respectul i recuno tin a cuenită lor. Iar dragostea lor să fie nobilă$ !ncâtș ș ț

fiecare so să poarte gri-ă$ cât poateț de mult$ de părin ii celuilalt.ț

n păstrarea unită ii familiei a-ută foarte mult caț bărbatul să" i iubească femeia maiș

mult decât pe mama sa i decât pe oricare altă rudă sau persoanăș iubită. *ragostea luifa ă de părin ii săi să se canaliț ț +e+e prin intermediul femeii sale. 5ire te că$ acela iș ș lucrutrebuie să"l facă i femeia.ș

;unosc so i care$ la !nceputul căsniciei lor au autț probleme !ntre ei$ deoarece femeiasau bărbatul i"a iubit mama cu o dragoste e'agerată. Iar aceasta seș datorea+ă mărimii desuflet pe care o au simt o mare recuno tin ă pentru mama lor. *ar !ncet"!ncet$ după ceș ț s"au

legat !ntre ei$ a dispărut această problemă. Nu ar fi fost firesc dacă dintru !nceput s"ar fiiubit unul pe altul cu o astfel de dragoste care să fi coâr itș dragostea fată de mamă.Atunci când so ul ! i respectă părin ii$ aceasta !iț ș ț face cinste$ precum i norei !i faceș

cinste să" i respecteș i să" i iubească soacra$ pentru că a născut pe bărbaș ș tul ei$ l"a crescuti$ acum când este mare se bucură eaș de el. Iar toate acestea se !ntipăresc !n sufletele copi"

ilor lor.Atunci când se !nsoară fiul unei mame care până atunci a aflat multă u urare dinș

dragostea pe care acesta i"a arătat"o$ aceasta este cuprinsă de sentimentul pe care !l arecopilul cel mai mare atunci când ede !n bra ele mamei sale un prunc$ căci bătrânii se fac dinț

nou precum copiii. 7e+i$ dacă nu" i taie cinea patimiș le atunci când este tânăr$ cu cât cre teș

mai mare cu atât !i slăbe te oin a$ iar patimile se măresc i maiș ț ș mult. Nora !nsă nutrebuie să ia lucrul acesta !n nume de rău. Iar dacă a trebui să o !ngri-ească pe bătrâna ei

soacră$ să facă pu ină răbdare$ ca să nu" i piardăț ș răsplata ce i se adună pentru !ngri-ireace i"o arată. *acă acum o a slu-i cu răbdare$ mai târ+iu$ după ce a trece osteneala$ sea bucura pentru binele ce l"a făcut.

5ire te că i soacra trebuie să" i iubească nurorileș ș ș ca pe fiicele ei. (unica mea " mamatatălui meu " o iubea pe mama mea mai mult decât pe tatăl meu. Atunci când s"aucăsătorit fra ii mei$ ecinele spuneau8ț 9Să e+i ce o să se !ntâmple acum când or eni nuro"rile...:. Iar mama mea le !ntreba8 9*e ce spune i aceasț ta% Soacra mea mă iube te pe mineș

mai mult chiar decât pe fiica ei. A adar de ce să nu"mi iubesc i euș ș astfel nurorile mele%:.i !ntr"adeăr$ le iubea i ea caȘ ș pe fiicele ei.

B&(r/ne e"e î" *ere*! )e #ț

;ât de mult se smere te omul la bătrâne e@ (ătrâniiș ț ! i pierd !ncet"!ncet puterile lor iș ș

seamănă cu oimiiș care au !mbătrânit. Atunci când oimul !mbătrâne te$ș ș !i cad penele ișaripile lui seamănă mai apoi cu un pieptene mare ce are mai mul i din i rup i. &i"ț ț ț

aduc aminte că !n &ănăstirea 5iloteu 22 era un proiestos23 originar din Smirna$ care !n1<1F se dusese oluntar !n Albania pentru a se ră+buna pe turcii care !i uciseseră tatăl.

22

#e atunci &ănăstirea 5iloteu era idioritmică.23 &ănăstirile idioritmice sunt conduse de ;onsiliul proiestoCilor care deDin această funcDie pe iaDă.



?dată a prins un turc i a rut să"l omoare. *arș acela i"a spus8 9)eligia noastră esteneomenoasă. Ne porunce te să omoram pe ceilal i. A oastră !nsă nuș ț este a a. ristosș

ă spune să nu omorâ i:. Atât de multț l"au mi cat aceste cuinte$ !ncât de !ndată ce le"aș

au+it i"a aruncat pu ca i a plecat !n Sfântul &unte să seș ș ș facă călugăr. S"a făcut iș

călugăr$ a a-uns i proiestos$ș dar spiritul de luptător din el nu l"a părăsit. ndeplinea toateascultările i aea atârnate de centura sa toateș cheile de la maga+iile mănăstirii. Nimeninu !ndră+nea să"i orbească. *acă reun părinte uita să"l strige cu !ntreaga formulă deadresare8 9#rea ;uioase #ărinte Spiridon:$ se făcea ca o fiară. ?dată$ !n #ostul &are$ aumers la mănăstire ni te tâlhari i au cerut brân+ă. 9&ăi$ș ș mistre ilor$ tocmai acum$ !n #ostulț

&are cere iț brân+ă%: le"a spus i i"a alungat. Altă dată părin ii dinș ț mănăstire desfăcuseră policandrele bisericii pentru a le cură a. Tâlharii ă+ând că străluceau diferite bucă iț ț din policandre au cre+ut că sunt din aur. Au mers deci i le"au luat i le"au pus !n saci$ dupăș ș

care au adunat to i catârii din !mpre-urimile mănăstirii$ ca să le tranț sporte. *e !ndată ce#ărintele Spiridon i"a +ărit$ i"a prins i le"a golit sacii. 9&ăi neisprăi ilor$ bron+uri suntș ț

acestea$ bron+uri ca i oi@:. Nu se temea deloc. nsăș la bătrâne ele lui s"a !mbolnăit i s"aț ș

smerit. #ărin iiț m"au pus să"l a-ut pu in. ?dată mi"a spus8 9Aerchieț 2F$ fă rugăciune$ căci nu măsimt bine@:.

&"am ridicat i am !nceput să rostesc8 9*oamne$ Iisuse ristoase$ș miluie te pe robulșTău$ #rea ;uiosul Spiridon:. 9#rostule$ spune pe SpiridonB@:$ mi"a strigat. ;ât de mult !lsmeriseră boala i bătrâne ele@ nsă atunci când eraș ț sănătos$ ai fi !ndră+nit oare să nu"i spui89#rea ;uioase #ărinte Spiridon:%

Iată$ i tatăl meu la bătrâne e a fost smerit de oș ț muscă. ntr"o +i sora mea l"a găsit plângând. 9Tată$ ce ai pă it% !l !ntreabă. Nu cuma te"a supărat reunț nepo el%:. 9Nu$ nu$ !iț

spune. ;e este omul%@ Am !ncercat să omor o muscă cu pliciul i nu am putut. *ădeamș s"oloesc$ dar ea fugea. Atunci când eram tânăr$ ocheam atât de bine$ !ncât pe eti răscula iiȚ ț

turci4 nu"i omoram$ ci !i răneam numai i astfel !i for am să se predea. a âr ș ț sta deaispre+ece ani am rănit un leu i m"am luptat apoi cu el$ iar acum să nu pot omor! oș ș

muscă% Nimic nu este omul:. Se sim ea sărmanul un nimic$ ca i cumț ș nu ar fi făcut nimic !nia a sa.ț

i !n Sfântul &unte la bolni ele mănăstirilor cât deȘ ț mult se smeresc bătrâneii@ Trec printr"a doua 9tundere:. e scurtea+ă părul$ ca să nu se !ngreuie+e să"i spele cei ce !islu-esc. e taie i bărbile$ pentru că leș curge salia i mâncarea i apoi cum să"i mai cure e%ș ș ț

Aceasta este ultima 9tundere:. ? tundere cu adeărat !n smerenie.

R&*)"( )en(r% înri+ire 1&(r/ni"#r ;um a a-uns lumea de astă+i@ n 5arasa i !n /pirș oamenii !ngri-eau nu numai pe bătrânii

lor$ ci chiar i animalele care !mbătrâneau. Nu orbim de catâri$ darș nici animalele acăror carne se mânca nu erau omorâte. (oii bătrâni$ de pildă$ cu care arau$ erau!ngri-i i$ pentru că oamenii spuneau8 9Am mâncat pâineț de pe urma lor:. Adică animalelede muncă$ care lucrau la ogor$ aeau parte de bătrâne i bune. Iar atunci oamenii nuț

aeau mi-loacele pe care le au astă+i. Trebuiau să macine făina cu moara purtată cu

mâna$ s"o facă măruntă pentru a o putea mânca sărmanul animal. *ar lumea de astă+i adeiat. Nu se mai !ngri-esc nici de oameni$ darămite de animale.

Niciodată !n ia a mea nu m"am sim it atât de bine ca !n acele pu ine +ile !n care mi s"aț ț ț

poruncit să !ngri-esc de un părinte bătrân. ngri-irea de bătrâni are mare răsplată. &i"aduc aminte că se orbea mai demult !n Sfântul &unte despre un frate !ncepător care aeaun diaol !nfrico ător. Acela fusese rânduit săș !ngri-ească ase bătrâni la bolni a uneiș ț

mănăstiri. Acele remuri erau grele$ nu aeau !nlesnirile de astă+i. )ufele murdare le punea pe un lemn i le ducea !n spate până la un -gheab care se afla departe i acoloș ș le spălacu le ie. Slu-ind astfel bătrânilor$ după pu inăș ț reme s"a slobo+it de acel diaol$ iar apoi s"afăcut monah. i aceasta pentru că nu numai el se -ertfea !nȘ ascultarea sa$ ci i bătrâneii !lș

binecuântau mereu.

2F Numele pe care l"a primit StareDul atunci când a fost făcut rasofor.



&ulte perechi suportă cu greu greută ile cu care seț confruntă !n familie din pricinacapriciilor i cârtiriiș bătrânilor pe care !i !ngri-esc. ,ită de neorânduielile$ denemul umirile i de ciudă eniile pe care ei !n i iț ș ț ș ș le"au făcut. Nu" i mai aduc aminte că prinș

plan etele iș ș mofturile lor nu"i lăsau pe părin ii lor să se lini tească.ț ș *e aceea *umne+eu!ngăduie ca i ei să !ntâmpine aceste greută i$ ca să plătească oarecum propriile lor ș ț

neorânduieli. Acum este rândul lor să"i a-ute i să"i !ngri-ească cu recuno tin ă pe părin ii lor ș ș ț ț

bătrâni$ pentru -ertfele pe care ace tia le"au făcut pentru ei atunciș când erau copii. To i ceiț

care nu simt această datorie fa ă de părin ii lor or fi -udeca i de *umne+eu ca ni teț ț ț ș nedrep iți nemul umitori.ș ț

i ăd că neca+urile pe care le au mul i mireni deȘ ț multe ori se datorea+ă faptului că părin ii lor suntț amărâ i din pricina lor. 5amiliile se chinuiesc deoareceț nu !ngri-esc pe bătrânii lor. Atunci când pe biata bătrână sau pe sărmanul bătrân !i duc i !i părăsesc laș

a+il$ le mai iau !ncă i aerea i nu"i lasă să se bucureș ș de nepo eii lor$ ci !i fac să moară cuț

durere !n suflet$ ce binecuântare or mai primi apoi copiii lor% Astă+i o femeie bătrânămi"a spus că are pat ru bă ie iț căsători i care locuiesc !n acela i cartier$ dar nu"i poateț ș

edea deoarece odată le"a sfătuit pe nurorile ei$ +icându"le8 9Să ae i dragoste intre oi i săț ș

merge i la biț serică:. Au+ind ele acestea s"au !nfuriat peste măsură i i"au spus8 9Să nu maiș

calci reodată !n casele noastre@. *e cinci ani nu" i mai ă+use copiii i pentruș ș aceasta plângea mereu să rmana. 95ă rugăciune$ #ărinte$ mi"a spus$ căci am i nepo ei$ pe careș ț

a reaș să"i ăd măcar !n is:. /i$ ce fel de procopseală or face copiii ei%i$ de i bunica este pentru familie o mare binecuȘ ș ântare$ ace ti oameni nu !n eleg lucrulș ț

acesta. *e obicei bărbatul este cel care cade primul la pat i !l !ngriș -e te femeia lui. *upăș

ce moare bărbatul$ este foarte bine ca s"o ia copiii pe mama lor la ei acasă pentru a purtagri-ă de nepo ei i a nu se sim i nefolositoare. n felul acesta i ea se odihne te i so ii suntț ș ț ș ș ș ț

a-uta i. #enț tru că mama$ din pricina mul imii treburilor ei$ nuț apucă să le dea copiilor eiafec iunea i dragostea ceț ș le sunt absolut necesare. A adar pe acestea le dă buniș ca$deoarece ârsta aceasta este ârsta dragostei i aș afec iunii. i uită"te$ atunci când copilulț Ș

face po+ne bunica !l alintă$ !n timp ce mama lui !l ceartă. Astfel prin gri-a bunicii i mamaș

! i face treburile ei$ i copiiiș ș au parte de mângâiere i dragoste$ dar i bunica seș ș odihne teș

prin dragostea nepo eilor.ț;el ce !ngri-e te de părin ii săi prime te mareș ț ș binecuântare de la *umne+eu. ntr"o +i

un tânăr familist mi"a spus8 9#ărinte$ mă gândesc ca la casa pe care reau s"o construiescsă fac la parter două apartamente$ pentru părin ii i socrii mei:. ti i cât de multț ș Ș ț m"ami cat aceasta. ;âte binecuântări nu i"am dat@ș &ă mir cum de nu !n eleg aceasta so iiț ț

tineri. ;u câtea +ile mai !nainte a enit aici o femeie i mi"a spus8ș 9&ama mea$ #ărinte$ arehemiplegie. &"am săturat$ opt ani de +ile s"o tot !ntorc de pe o parte pe alta:. Au+i$ fata săorbească astfel despre mama ei%@ 9*a$ !i spun$ este foarte simplu. 7oi face rugăciuni ca să+aci tu opt ani de hemiplegie$ iar mama ta să se facă bine ca să te !ngri-ească:. 9Nu$ nu$#ărinte@: strigă aceea. 9Atunci cel pu in patru ani$ !i spun. Nu ti"e ru ine% ;e este maiț ș de

preferat% Să fie cinea sănătos$ să nu"l doară nimic$ să slu-ească unui bolna$ să aibă iș

răsplată de la *umne+eu$ sau să sufere$ să nu" i poată !ntoarce piciorul$ș să se smerească

i să te roage adu"mi ploscaB$ș !ntoarce"mă pe dreaptaB$ !ntoarce"mă pe cealaltă parteB%:. ;ând a au+it acestea$ i"a mai reenit pu in.ș ț

*acă s"ar pune copiii !n situa ia părin ilor lor careț ț au !mbătrânit sau dacă nora s"ar pune !n si tua iaț soacrei ei i s"ar gândi8 97oi !mbătrâni i oi deeni iș ș ș eu !ntr"o +i soacră.?are !mi a plăcea ca nora mea să nu"mi dea nici o aten ie%:$ atunci nu or e'ista astfelț de

probleme.

Bine!%'/n(re )&rin i"#r ț

(inecuântarea părin ilor este cea mai mareț binecu"ântare pentru copii. *e aceeacopiii trebuie să se !ngri-ească să dobândească binecuântarea lor. nu ai ă+ut până undea a-uns Iaco pentru a lua binecuântarea tatălui său% S"a !nfă urat până i cu piei deș ș

oaie. ;f. 5ac$ cap. 2=4



i mai ales binecuântarea mamei este un lucruȘ mare. ;inea spunea8 95iecare cuântal mamei mele este ca o liră de aur:. ;ât de mare impresie mi"a făcut cu câta timp mai!nainte o persoană din Qohannesburg ?ra !n Africa de Sud4@ n toamna trecută a enit laș

mine la ;olibă i mi"a spus8 9#ărinte$ mama mea nu se sim ea bine iș ț ș am enit s"o ăd:. Nuau trecut trei luni i de ;răciun aș enit din nou. 9;um de te afli din nou aici%: !l !ntreb. 9Amaflat că mama mea iară i nu se simte bine i amș ș enit să"i sărut mâna$ pentru că este !nârstă i seș poate să moară. ;ăci pentru mine cea mai mare aere este binecuântareamamei mele:. (ărbat de ai+eciș de ani a pornit din Qohannesburg i a enit !n Ereciaș casă sărute mâna mamei sale. i are o astfel de măriȘ nimie !ncât acum se gânde te să facă unș

a+il mare de bătrâni pentru clerici$ pe care să"l dăruiască (isericii. Adică nu suferea săină numai pentru el binecuț ântările ce le primise de la mama sa. #entru mine este

medicament un astfel de suflet. /ste ca i cumș m"a afla !n pustiul Sahara i a afla dintr"oș ș ș

dată pu inăț apă. nsă unii ca ace tia se pierd !ncet"!ncet.ș

,n altul a enit !ntr"o +i la ;olibă plângând8 9#ărinte$ mama mea m"a blestemat i pentruș

aceasta !n casă aem numai boli$ mâhniri$ iar sericiul nu"mi merge bine:. 9;red că nici tunu ai fost cum trebuie$ !i spun. Nu se poate ca mama ta să te fi blestemat fără moti:. 9*a$!mi spune$ am fost i eu...:. 9Să mergi i să ceriș ș iertare de la mama ta:$ !i spun. 97oi merge$

#ărinte$ dar da i"mi binecuântarea Sfin iei 7oastre:. 9(inecuț ț ântarea mea o ai$ i"am spus$dar să iei i binecuș ântarea mamei tale:. nsă este greu să ob in binecuț ântarea ei:$ !mispune. 9&ergi$ i dacă nu i"o a da$ș ț să"i spui8 &i"a spus un stare că i tu ei da răspuns luiț ș

*umne+euB:. S"a dus$ iar mama lui l"a binecuântat +icându"i8 95iul meu$ să ai binecuântarea lui Araam:. *upă o reme a enit !n Sfântul &unte cu sucuri iș rahat. /ra plin de bucurie. ;opiii !i erau sănăto i$ iarș sericiul !i mergea bine. &ereu lăcrima iș

spunea8 9Slaă lui *umne+eu:. Toată ia a i s"a schimbat i or ț ș bea numai despre lucruriduhonice ti. *ar cu atât maiș mult a aea binecuântarea lui *umne+eu cel care dintru!nceput ! i respectă părin ii.ș ț



PARTEA A PATRA VIA A DUHOVNICEASC'Ț

ADacă cineva îl va iubi pe Dumnezeu,dacă va recunoa te mareaș

ui ertfă i facerile ui de bine iș ș

se va sili pe sine cu discernăm#nt spre urmarea Sfin ilor, unul caț

acesta repede se va sfin i. 1ste deț

a/uns să se smerească, să' i simtăș

ticălo ia saș i marea sa nerecuno tin aș ș ț

fa ă deț Dumnezeu.



CAPITOLUL #Via a &uho.nicea!c *n fami"ieț

C% !/( !/r(e (e !ine' i %"( !% (/( *e $i*(r%e )e *ine ș

" #ărinte$ cui se datorea+ă cârtirea i cum po iș ț scăpa de ea%" /a se datorea+ă ticălo iei omului i este alungatăș ș cu do'ologie. ;ârtirea na te cârtire$ș

iar do'ologia na te do'ologie. ;ând cinea nu cârte te pentru oș ș greutate pe care o!ntâmpină$ ci slăe te pe *umș ne+eu$ atunci diaolul plesne te i se duce la altul careș ș

cârte te$ pentru a"i !ncurca aceluia i mai multș ș lucrurile. #entru că$ cu cât cârte teș

cinea mai mult$ cu atât se distruge pe sine.,neori ne fură aghiu ă i ne face să nu neț ș mul umească nimic$ !n timp ce te po iț ț

bucura de toate duhonice te cu do'ologie$ primind astfel binecuș ântarea lui *umne+eu.Iată$ cunosc pe cinea acolo !n Sfântul &unte care$ atunci când plouă i !i spuiș iară iș

plouăB$ !ncepe8 9*a$ plouă mereu. ? să putre+im de atâta ume+eală:. *acă$ după pu in timpț

se opre teș ploaia i !i spui8 9/i$ nu a plouat atât de mult:$ acelaș !ncepe iară i8 9*a$ ploaieș

a fost asta% ? să se usuce pământul:. i nu se poate spune că nu este sănătos laȘ minte$ ci pur i simplu s"a obi nuit să cârtească. Să fieș ș om ra ional i să gândească astfel deț ș

neghiobii@;ârtirea atrage blestemul. /ste ca i cum omul s"ar blestema pe sine !nsu i$ după care ineș ș

urgia lui *umne+eu. n /pir am cunoscut doi ărani. ,nul era familistț i aea reo douăș

ogora e$ i !ntotdeauna pe toate leș ș !ncredin a lui *umne+eu. ucra cât putea$ fără stres.ț

97oi face atât cât oi apuca: spunea. ,neori o parte de snopi de grâu ce rămâneau pe câmp putre+eau din pricina ploii pentru că nu apuca să le strângă$ iar pe altele le !mpră tiaș

ântul. *ar pentru tot ce se !ntâmpla spunea8 9Slaă ie$ *umne+eule@: i toate !iȚ ș

mergeau bine. ;elălalt aea multe terenuri$ aci$ etc. i nu aea nici copii. *acă !l !ntrebaiș

9;um ! i merge%:$ț răspundea8 9asă"mă$ nu mă !ntreba@:$ niciodată nu spunea8 9Slaă ie$Ț

*umne+eule@:$ ci mereu cârtea. iȘ să ede i ce i se !ntâmpla$ uneori !i murea aca$ alteț ori pătimea altcea. e aea pe toate$ dar procopseală nu făcea.

*e aceea spun că do'ologia este un lucru mare. *epinde de noi să gustăm sau nu

binecuântările pe care ni le dă *umne+eu. *ar cum să le gustăm$ dacă atunci când*umne+eu ne dă$ de pildă$ banane$ noi ne gândim ce mâncare bună mănâncă cutare bogăta %ș ;â i oameni nu mănâncă numai posmag$ dar +i iț ș noapte slaosloesc pe*umne+eu i se hrănesc cuș dulcea ă cerească@ Ace ti oameni dobândesc o sensiț ș bilitateduhonicească i cunosc mângâierile lui *umș ne+eu. *ar noi nu le !n elegem pe acestea$ț

deoarece inima noastră ni s"a !nârto at i nimic nu ne mai saș ș tisface. Nu !n elegem căț

fericirea o aflăm !n e nicie iș ș nu !n de ertăciune.ș

S&-L )%ne )e D%nee% !/r%i(#r 'ie ii n#*(reț

" #ărinte$ de ce !n /anghelie mpără ia lui *umț ne+eu este asemănată cu grăuntele demu tarș „care, c#nd se seamănă în păm#nt este mai mic dec#t toate semin ele de peț

păm#nt $ dar după ce s'a semănat cre te i se face mai mare dec#t toate le"umele”ș ș &c.

F$ 31"32 i &t. 13$ 32 e. 13$ 1<4%ș" Sămân a de mu tar este foarte mică$ dar atunciț ș când este semănată se face ca un

arbust pe ale cărui ramuri stau chiar i păsările. ;uântul lui *umne+euș se aseamănă cusămân a lui$ pentru că de la un cuântț eanghelic mic omul cre te duhonice te i !ncepeș ș ș

să !n eleagă tainele !mpără iei lui *umne+eu.ț ț

" #ărinte$ cum poate sim i cinea ceea ce spuneț Sfânta Scriptură8„%mpără ia luiț

Dumnezeu este înlăuntrul vostru” e. 1=$ 214%" Suflet binecuântat$ când !n inima noastră se află o parte din bucuria )aiului$ atunci

9mpără ia lui *umț ne+eu este !nlăuntrul nostru:. i dimpotriă$ cândȘ aem !n noi nelini teș

i mustrări de con tiin ă$ atunciș ș ț !nlăuntrul nostru e'istă o parte din iad. /ste un lucrumare ca omul !ncă din această ia ă să simtă !nlăuntrulț său o parte din bucuria )aiului. Nueste greu să reu imș aceasta$ dar$ din păcate$ egoismul nostru ne !mpiedică să dobândim

această măre ie duhonicească.ț



?mul ! i poate face singur ia a sa un rai dacăș ț prime te să"l chiernisească *umne+euș

ca un #ărinte bun. Trebuie !nsă să aibă !ncredere !n /l$ să nădă-duiască !n /l pentru totceea ce !ntreprinde să facă i să" slăească pentru toate. i să nu fie cuprins deș Ș stres$căci acesta pricinuie te o ruptură !n suflet$ !l paș rali+ea+ă. Atunci când omul caută !mpără iaț

cerurilor$ toate celelalte in de la sine. /anghelia spune8 „Căuta i mai înt#i împără ia luiț ț

Dumnezeu” &t. 6$ 334 , dar „%mpără ia iui Dumnezeu se ia prin stăruin ă, i cei ceț ț ș se silesco răpesc” &t. 11$ 124.

?amenii de astă+i i"au !ngreuiat propria lor ia ă$ș ț deoarece nu se limitea+ă la pu ine$ ciț

aleargă mereu după bunuri materiale. nsă cei care oiesc să trăiască o ia ăț

duhonicească curată$ mai !ntâi de toate trebuie să se mul umească cu pu ine. Atunciț ț

când ia aț lor este simplificată i fără multe gri-i$ se or elibera iș ș de duhul lumesc i le aș

prisosi timp i pentru celeș duhonice ti. Altfel se or obosi !ncercând să meargăș după cumeste moda$ ! i or pierde pacea i orș ș câ tiga o mare nelini te.ș ș

i ăd că uneori unii oameni ! i fac propria lor ia ăȘ ș ț o mucenicie. Astă+i am enit de la,ranopolis cu o persoană care m"a rugat să trec pe la casa lui. i fiindcăȘ stăruia$ nu amrut să"i stric hatârul. *e !ndată ce am a-uns la u a de la intrare a casei$ !l ăd că ! iș ș

scoate !ncăl ămintea i intră !năuntru mergând !n ârfulț ș picioarelor. 9;e ai pă it de mergiț

a a%:$ !l !ntreb. 9Nimic$ș #ărinte$ pă esc cu aten ie$ ca să nu stric parchetul:. ;eș ț să mai spui%Se chinuiesc fără moti.

D%rere )en(r% )r#)e"e +%(& fi"i;u cât mai multe bunuri dobândesc oamenii de astă+i$ cu atât mai multe probleme au.

Nu mul umescț nici lui *umne+eu pentru facerile ui de bine$ i niciș nu ăd nefericireasemenilor lor$ pentru ca să facă reo milostenie. )isipesc i nu se gândesc la celălalt căș nuare ce să mănânce. ;um să ină apoi harul lui *umne+eu% ;hiar i familist să fie cinea$ totș

trebuie să taie de undea i să iconomisească cea$ pentru a faceș reo milostenie. Să lespună femeii i copiilor lui că !nș cutare loc e'istă un bolna părăsit$ sau o familiesăracă care are mare neoie. i dacă nu are bani să leȘ dea$ atunci să le spună casnicilor săi8 9ai să le dăm cel pu in o carte cre tinească$ căci aem multe:. i astț ș Ș fel dând celor ce

au neoie$ ! i face bine atât sie i$ câtș ș i familiei sale.ș;ât de lipsi i sunt sărmanii credincio i !n )usia@ț ș ?dată am dat unui preot rus o cutiu ăț

de tămâie iș i"am spus8 9 i dau un dar sărac:. 9;e$ acesta este unț dar sărac% mă !ntrebă.Tămâia noastră ! i pricinuie teț ș numai tuse. i aici !n Erecia cât de mult se chinuiescȘ

refugia ii@ n alidii am ă+ut pe un refugiat careț lucra la a e+at plăci de marmură i luaș ș

numai trei sute de drahme pe metru pătrat S"a spus !n 1<<24 i spunea8 9Slaă ie$ș Ț

*umne+eule$ că aem bani de pâine:. *e aceea$ atunci când un antreprenor delucrări mi"a spus că se !ncarcă numai cu păcate din pricina lucrărilor pe care le face$ eu i"am recomandat8 9*acă te ei !ncărca cu ace ti refugia i i !i ei iconomisi$ te ei descărcaș ț ș

de păcatele tale. Nu au nici măcar unde să locuiască. n compara ie cu ei$ tu e ti ?nasis:ț ș

&are armator grec4.#entru a ne putea pune !n lucrare irtu ile$ *umț ne+eu !ngăduie să e'iste bolnai$

săraci$ etc. /l !i poate iconomisi i pe bolnai i pe săraci$ dar atunciș ș am fi cuprin i deșsentimentul fals că suntem irtuo i.ș Am spune$ de pildă$ că suntem milostii fără să fim$ !ntimp ce astfel faptele noastre ne arată irtu ile ce leț aem. Slaă lui *umne+eu că maie'istă oameni care se -ertfesc pentru semenii lor. Am cunoscut pe cinea care$ de !ndată ces"a eliberat din armată$ a primit să fie condamnat pe nedrept cu o pedeapsă mare pentrua i+băi o familie. Nu s"a gândit nici la dispre ul dinț partea lumii$ nici la cariera sa.



;u toate acestea$ ăd cum rânduie te *umne+euș lucrurile$ astfel !ncât cel pu in unul dinț

fiecare familie să aibă credin ă$ elaie i astfel să fie a-uta i iț ș ț ș ceilal i. n Joni a amț ț

cunoscut o familie care$ !n afara unei fete$ era cu totul indiferentă fa ă de (iserică. *eț

!ndată ce aceea au+ea clopotul$ arunca ortul$ lăsaș toate treburile baltă i mergea laș

biserică. ;hiar iș atunci când au enit germanii i paracliserul trăgeaș clopotul ca oameniisă fugă din case$ aceasta mergea la biserică pentru ecernie. /ra i foarte compătimiș toare$spre deosebire de părin ii ei care erau foarteț +gârci i. Tatăl ei$ !n loc să mănânce mâncareț

gătită$ mânca o bucată de pâine uscată$ după ce o !nmuia !n apă. &ama ei era !ncă i maiș

+gârcită. *e i copiii ei aeau func ii mari i aere multă$ aceea căuta !n sobăș ț ș reun cărbuneaprins de la care să aprindă foc$ ca să nu strice nici măcar un chibrit. Iar !n loc de ibricaea o cutie de consere. #e atunci mă aflam la &ănăstirea Stomio$ iar mama acelei fetedupă ce m"a cunoscut$ a !nceput să mă pre uiască foarte mult. ;ând fiica ei oiaț să ia reunlucru din casă pentru a"l da unui sărac i nuș putea să"l scoată pe ascuns$ !i spunea mameisale8 9&amă$ călugărul are neoie de lucrul acesta:. 9*ă"i"l$ dă"i"l@: !i spunea aceea. Numaicând au+ea că este pentru călugăr$ mama ei nu se !mpotriea. *ar i !n timpulș ocupa ieiț

germane ea !i a-uta !n ascuns pe cei săraci. ;u multă băgare de seamă scotea grâu dinmaga+ia lor$ !l căra !n spate până la moară$ !l măcina$ iar făina o !mpăr ea familiilor ț

sărace. ?dată mama ei a prins"o i numai ea tie ce a tras. Atunci a făgăduit spunând8ș ș9*umne+eul meu$ a-ută"mă să găsesc cea de lucru$ iș to i banii pe care !i oi câ tiga$ !i oiț ș

da milostenie:. iȘ chiar a doua +i au anga-at"o la o funda ie. Să fi ă+utț ce bucurie a autatunci@ i astfel i"a putut ineȘ ș ț făgăduin a ei. ;ăci nu i"a cumpărat pentru sine dinț ș

salariul ei nici măcar o pereche de ciorapi$ ci pe toate le dădea milostenie. ;â i nu spunț

acum8 9*umne+eu s"o ierte:% !n cele din urmă *umne+eu$ pentru milosteniile fetei$ aiconomisit"o i pe mama ei.ș

L%!rre 'ir(% ii în fi"ieț

" #ărinte$ cum poate un familist să se e'erse+e !n lucrarea irtu ii%ț

" *umne+eu ne dă prile-uri de a practica irtu ile.ț *ar mul i$ de i cer de la *umne+eu să leț ș

dea astfel de prile-uri$ murmură atunci când !ntâmpină reo greutate. ,neori$ de pildă. (unul

*umne+eu din nesfâr itaș Sa dragoste$ oind să"l deprindă pe bărbat cu smerenia i ascultarea$ș! i retrage harul de la femeia lui$ careș !ncepe să deină capricioasă i să se poarte cuș

asprime. Atunci bărbatul trebuie să se bucure i săș mul umească lui *umne+eu pentruț

acest prile- pe care /l i"l dă ca să se neoiască$ iar nu să murmure. Sau mama cere de la*umne+eu să"i dea răbdare. i chiarȘ atunci copilul ei trage fa a de masă cu toate celeț

pregătite pentru prân+ i le aruncă -os. ;a i cum i"arș ș spune8 9&amă$ fă răbdare@:.n general$ greută ile care e'istă astă+i !n lume !iț silesc pe cei care oiesc să trăiască cât

de cât duhonice te să se afle !n tre+ie. A a precum atunciș ș când " ferească *umne+eu@ "se !ntâmplă reun ră+boi$ oamenii se află !n tre+ie$ la fel ăd că se !ntâmplă i acum cuș

cei care !ncearcă să trăiască duhonice te. Iată i sărmanii copii care sunt alăturiș ș de(iserică$ cât de multe greută i !ntâmpină. ;u toateț acestea ră+boiul pe care li"l face mediullumesc !n care trăiesc !i a-ută !ntr"un anumit fel să fie tre-i. i e+i căȘ !n reme de pace$ atunci

când nu e'istă greută i$ ceiț mai mul i se dedau plăcerilor trupe ti. n timp ce$ tocț ș mai atunci ar trebui să profite de pace pentru sporirea lor duhonicească să !ncerce să" i taie neputin ele lor ș ț

i să cultie irtu ile.ș ț

n ia a duhonicească a-ută foarte mult lini tea.ț ș /ste bine ca fiecare să aibă o oră pe +i delini tire$ penș tru a se cerceta pe sine$ a" i cunoa te patimile sale iș ș ș a se neoi să le taie$ pentrua" i cura i inima. *acă !nș ț casă e'istă o cameră lini tită$ care să amintească deș atmosfera uneichilii călugăre ti$ aceasta este foarteș bine. Acolo$ 9!n ascuns: &t. 6$ F4$ ! i a putea face datoriileș

lui duhonice ti$ a putea citi căr i duhonice ti i se aș ț ș ș putea ruga. #u ina citireț

duhonicească$ atunci când este premergătoare rugăciunii$ a-ută foarte mult$ pentru că prin easufletul se !ncăl+e te$ iar mintea seș transpune !n spa iul duhonicesc. *e aceea atunciț cândcinea are multă risipire !n timpul +ilei$ dacă găse te +ece minute pentru rugăciune$ săș

citească două minute$ cea 9tare:$ cea duhonicesc$ care să"i alunge această risipire." #ărinte$ nu cuma este cam greu pentru cinea care trăie te !n lume să le facă peș

acestea%



" Nu. /'istă mireni care$ de i au copii i nepo i$ș ș ț trăiesc o ia ă foarte duhonicească$ caț

asce ii$ cu posț turi$ cu prailă$ cu rugăciunea lui Iisus i cu metanii.ș

*uminica merg la biserică i se !mpărtă esc$ apoiș ș se !ntorc iară i la 9chilia: lor$ a a cumș ș

merg pustnicii duminica la Jiriaco2H$ după care se lini tesc !n chiliileș lor. Slaă lui *umne+eucă e'istă multe astfel de suflete !n lume.

&ai concret$ cunosc pe un oarecare familist care roste te ne!ncetat rugăciunea lui Iisus$ș

oriunde s"ar afla i are mereu lacrimi la rugăciune.ș )ugăciunea lui a deenit de"sine"mi cătoare$ iarș lacrimile lui dulci sunt lacrimi i+orâte din eselia dumne+eiască. &i"aduc amintei de un oarecare argat$ peș nume Ioan$ care lucra din greu !n Sfântul &unte făcea treabă cât doi

oameni. i spusesem să rostească rugăciunea lui Iisus atunci când lucrea+ă i !ncet"!ncetș s"aobi nuit cu ea. ?dată a enit la mine i mi"a spusș ș că simte o oarecare bucurie atunci cândroste teș rugăciunea. 9)ugăciunea a !nceput să se !ncruste+e cu dulcea ă !n inimă:$ i"am spus.ț

*upă pu ină reme amț aflat că l"au omorât doi oameni be i. ;ât de mult m"amț mâhnit. *upăcâtea +ile de la această !ntâmplare un oarecare monah căuta o unealtă$ dar nu găsea pentrucă Ioan o pusese undea. nsă !n noaptea următoare Ioan i s"a arătat !n is monahului i i"aș

spus unde pusese acea unealtă. /l a-unsese !ntr"o astfel de stare duhonicească !ncât puteasă a-ute i din cealaltăș ia ă.ț

;ât de simplă este ia a duhonicească@ *acă cineț a !l a iubi pe *umne+eu$ dacă arecunoa teș marea ui Qertfă i facerile ui de bine i se a sili pe sine cuș ș discernământ spreurmarea Sfin ilor$ unul ca acestaț repede se a sfin i. i astfel a-unge să se smerească$ț Ș să" iș

simtă ticălo ia sa i marea sa recuno tin ă fa ă deș ș ș ț ț *umne+eu.

R%&!i%ne în fi"ie" #ărinte$ rugăciunile de seară trebuiesc făcute de către to i membrii familiei !mpreună%ț

" ;ei mari trebuie să se poarte cu noble e. /i săț rostească toate rugăciunile de seară$ iar copiilor lor să le spună8 9*acă re i$ pute i rămâne i oi pu in:.ț ț ș ț Atunci când copiii suntmai mări ori$ familia poateș aea un program de rugăciune. *e pildă$ cei mari să se roagecincispre+ece minute$ iar copiii două sau cinci minute$ i$ dacă or$ se pot ruga i maiș ș

mult. *acă părin ii !i or ine pe copii la toate rugăciunile de seară$ț ț ace tia se or reolta$ nuș

trebuiesc sili i$ pentru că eiț nu au !n eles !ncă puterea i aloarea rugăciunii.ț ș #ărin ii potțmânca i fasole i orice altă mâncare conș ș sistentă. *ar dacă copilul !ncă mai bea lapte$ !ior spune oare să mănânce carne$ deoarece este mai !ntăritoare% Se poate ca ea să fiemai !ntăritoare$ dar sărmanul copil nu o poate mistui. *e aceea la !nceput ! i dau pu inăț

cărni ă cu supă$ ca să rea să maiț mănânce i a doua oară.ș

" #ărinte$ uneori i cei mari sunt atât de obosi iș ț seara$ !ncât nu" i pot face toateș

rugăciunile." Atunci când sunt foarte obosi i sau bolnai$ săț spună numai -umătate din rugăciuni$ sau

chiar numai un 9Tatăl nostru:. Să nu negli-e+e cu totul rugăciunea. #recum !n ră+boi$ dacă teafli noaptea s ingur pe o !năl ime i !ncon-urat de ră-ma i$ tragi câtea focuriț ș ș de armă$ casă se !nfrico e+e aceia i să nu te asalte+e$ș ș a a i ace tia să tragă câtea focuri$ ca să seș ș ș

!nfrico e+e aghiu ă i să fugă.ș ț ș

2H (iserica principală a unui schit la care asceDii de la chiliile din -ur se adună duminicile Cisărbătorile pentru slu-ba obCtească.



)ugăciunea are mare putere !n familie. ;unosc doi fra i care cu rugăciunea lor au reu itț ș

nu numai să facă să nu se despartă părin ii lor$ care aeau problemeț !ntre ei$ ci chiar săse iubească i mai mult. Tatăl nosș tru ne spunea8 9Nu tiu ce e i face$ dar a trebui săș ț

spune i pre+entB lui *umne+eu de două ori pe +i$ caț să tie unde ă afla i:. n fiecareș ț

diminea ă i seară ne făceam rugăciunile to i !mpreună !naintea icoanelor$ț ș ț tatăl$ mama iș

noi$ copiii$ iar la sfâr it făceam metanieș la icoana lui ristos. *e asemenea$ atunci cândaeam reo problemă$ ne rugam cu to ii !mpreună pentru a seț re+ola. &i"aduc aminte căodată$ atunci când s"a !mbolnăit fratele cel mai mic$ tatăl nostru ne"a spus8 97eni i să"ț

rugăm pe *umne+eu ca$ ori să"l facă bine$ ori să"l ia$ pentru a nu mai suferi:. Ne"am rugat cuto iiț i copilul s"a făcut bine. *ar i la masă stăteam cu to iiș ș ț !mpreună. &ai !ntâi făceamrugăciune i după aceeaș !ncepeam să mâncăm. *acă cinea !ncepea să mănânce!nainte de a se binecuânta masa$ noi spuneam8 9Acesta a curit:. ipsa !nfrânării oconsideram curie. A eni fiecare acasă la orice oră rea i aș mânca de unul singur fără ae'ista moti !nseamnă distrugerea familiei.

Vi $%.#'ni!e*!& *# i"#r ț ț

" #ărinte$ atunci când bărbatul nu trăie teș duhonice te$ femeia ce trebuie să facă%ș

" Să"l !ncredin e+e lui ristos i să se roage ca să iț ș se !nmoaie pu in inima. Apoiț

ristos !ncet"!ncet a 9debarca: !n inima lui i acela a !ncepe să" i facă proș ș bleme decon tiin ă. *e !ndată ce i se a !nmuia pu inș ț ț inima$ femeia lui !i a putea spune$ de pildă$ s"o ducă cu ma ina până la biserică. Nu"i a spune8 97ino i tuș ș la biserică@:$ ci 9Te rog frumossă mă duci până la biserică:. Iar dacă o a duce până acolo$ bărbatul ei poate spune8 9*acătot am enit până aici$ ia să intru i euș pu in !n biserică ca să aprind o lumânare:. i astfelț Ș

se poate ca acela să !nainte+e !ncet"!ncet i mai departe.ș

" #ărinte$ duhonicul femeii !l poate a-uta i peș bărbatul ei%" ,neori$ pentru a putea fi a-utat bărbatul$duhonicul trebuie să facă lucrare

duhonicească !nfemeia aceluia. Iar de la femeie binele se a transmite la bărbatul ei$ care$de a aea inimă bună$ *umne+eu !l a a-uta să se schimbe.

5emeia are elaia sădită !n firea ei. *ar atunci când bărbatul$ de i este de obicei pu inș ț

mai indiferent fată de biserică$ a lua o !ntorsătură duhonicească$ a !nainta apoi custatornicie !n ia a duhonicească$ț nemaiputând fi a-uns de femeia lui. n aceste ca+uri se poate ca femeia să"l inidie+e$ pentru că nu spore teș ea. *e aceea$ !n aceste ca+uri$ le spun bărba ilor să fieț cu băgare de seamă. *ar oare de ce% #entru că$ cu cât bărbatul a trăi maiduhonice te$ cu atât mai mult !iș a s ta !mpotriă femeia $ dacă ea nu t ră ie teș

duhonice te. *acă bărbatul a spune8 9/ste târ+iu$ haiș să mergem la biserică:$ femeia arăspunde8 9*u"te singur. Nu e+i că am o grămadă de treburi%:. Iar dacă bărbatul !i a spune89*e ce este stinsă candela%:$ sau de a merge el singur să o aprindă$ a răni egoismulfemeii$ care a !ncepe să strige8 9;e$ o să te faci preot%:$ ;e$ e ti călugăr%:. Se poateș

chiar să"i spună8 9*e ce să ardă candela% &ai bine să dăm untdelemnul la reun sărac:.#ână acolo poate a-unge$ la teorii protestante. 5ire te$ după aceea se mâhne te pentruș ș

!ndreptă irile pe care le"a spus$ dar se mâhne te iț ș ș pentru sporirea pe care o ede la

bărbatul ei. n aceste ca+uri este mai bine să se stingă candela de o mie de ori$ decât sămeargă bărbatul să o aprindă. #entru a pă+i familiile de destrămare$ le spun bărba ilor8 9Să"ț

i spui femeii tale atunci când o ei găsi !n toane bune8 *acă merg la biserică i fac pu inăș ț

rugăciune i câteș a metanii$ sau dacă citesc reo carte duhonicească$ nu le fac pe acesteadin multa elaie$ ci pentru că ele mă frânea+ă i mă in să nu fiu atras de această sociș ț etate

-alnică i astfel să merg la baruri de noapte cuș prieteniiB:. ;ând bărbatul a mânui astfel problema aceasta$ atunci femeia se a bucura i se poate ca eaș să se schimbe i chiar ș

să" l !ntăr ească !n cele duhonice ti. Iar dacă nu a proceda astfel$ a a-ungeș să"i rupăoasele$ i apoi chiar la dior . *acă bărbatulș ț rea să o a-ute duhonice te pe femeia sa$ș

este bine să !ncerce să o !mprietenească cu o familie care trăie te duhonice te$ astfelș ș

!ncât$ ă+ând ea elaia mamei din acea familie$ să se !ndemne i ea să oș urme+e.



C#)iii i 'i $%.#'ni!e*!& ș ț

' #ărinte$ o mamă !i dă copilului ei agheasmă$ iar acela o scuipă -os. ;e trebuie săfacă%

" Să se roage pentru copilul ei. #oate că i felul !nș care !i dă copilului agheasmă !i pricinuie te acestuiaș !mpotriire. #entru ca fiii să meargă pe calea lui *umne+ eu$ trebuieca i părin ii lor să trăiască corectș ț duhonice te. ,nii părin i credincio i !ncearcă să"ș ț ș

iș a-ute copiii să deină buni$ nu pentru că"i preocupă mântuirea sufletului lor$ ci numai pentru că or să aibă copii buni. Adică mai mult se mâhne te pentru cele peș care le spunelumea despre copiii lor$ decât pentru faptul că ar putea merge !n iad. i atunci cum săȘ

mai a-ute *umne+eu% Scopul nu este să"i ducă pe copii cusila la biserică$ ci să"i facă să oiubească. Să nu facă binele din silă$ ci să"l simtă ca pe o necesitate. 7ia aț sfântă a

pă rin ilor aduce !n su fle tul copii lor lo r oț !ncredin are lăuntrică$ care !i face să seț

supună !n mod firesc. i astfel cresc !ntr"o atmosferă de elaie aând o !ndoită sănătate$Ș

fără traume psihice. *acă părin ii !lț silesc pe copil din frică de *umne+eu$ atunci iș

*umne+eu a-ută i copilul se folose te. Iar dacă fac aceasș ș ta din egoism$ atunci nu a-ută*umne+eu. *e multe ori copiii suferă din pricina mândriei părin ilor.ț

" #ărinte$ unele mame ne !ntreabă ce rugăciune să facă copiii de trei"patru ani%

" Să le spune i să nu impună copiilor un canon deț rugăciune$ ci fiecare mamă să cautesingură să adă cât poate re+ista copilul ei." #ărinte$ nu cuma copiii cei mici$ pe care părin iiț lor !i duc la prieghere$ se obosesc

prea mult% " n timpul utreniei să"i lase pu in să se odihnească$ț iar la Sfânta iturghie să"i aducă !n

biserică.&amele$ fără să"i silească pe copii$ trebuie să"i !ne e de mici să se roage. n sateleț

;apadociei locuitorii trăiau intens ia a ascetică. &ergeau cu copiț ii lor la sihăstrii i acoloș

făceau metanii i se rugau cuș lacrimi$ !nă ând astfel i pe copiii lor să se roage.ț ș Te ii$ atunciț

când mergeau noaptea să"i -efuiască$ treceau pe lângă aceste sihăstrii i se mirau au+indș

!năuntru plânsete. 9(ine$ dar ce se !ntâmplă% spuneau. Ace tia +iua râd i noaptea plâng%:$ nuș ș

puteau !n elegeț ce se !ntâmplă.

)ugăciunile copiilor mici pot face i minuni. ?riceș lucru pe care !l cer de la *umne+eu$ /l !ldăruie te penș tru că au multă neinoă ie i de aceea *umne+eu leț ș ascultă rugăciunea lor ceacurată. &i"aduc aminte că odată părin ii no tri plecaseră la câmp i m"au lăsatț ș ș acasă cu cei doifra i mai mici. *intr"odată cerul s"aț !nnegrit i a !nceput o ploaie toren ială. 9;e or faceș ț acum

părin ii no tri% am spus. ;um or putea eniț ș acasă%:. ;ei doi fră iori au !nceput să plângă.ț

97eni iț să" rugăm pe ristos să oprească ploaia:$ le"am spus. Am !ngenunchiat to i trei !n fa aț ț

icoanelor i ne"am rugat. Iar după câtea minute ploaia s"a oprit.ș

#ărin ii trebuie să"i a-ute cu discernământ pe copiiț !ncă de când sunt mici să se apropie deristos i săș trăiască !naltele bucurii duhonice ti. Iar când !ncep săș meargă la coală$ trebuieș

să"i !ne e să citească !ncet"ț !ncet i reo carte duhonicească i să"i a-ute săș ș trăiascăduhonice te. 5ăcând astfel or deeni ca ni te !ngera i$ iar rugăciunea lor a aea multăș ș ș

!ndră+neală la *umne+eu. Astfel de copii sunt comori duhonice ti pentru familiile lor. &ai alesș

7ie ilețSfin ilor a-ută foarte mult !n ia a duhonicească peț ț copiii mici. ;ând eram mic luam ni teș

bro uri cu ie iș ț de sfin i e'istente !n acea reme i mergeam !nț ș pădure$ unde citeam i măș

rugam. Aproape că +buram de bucurie. *e la ârsta de +ece până la aispre+eceș ani$ atuncicând a !nceput ră+boiul greco"italian$ am trăit o ia ă duhonicească fără gri-i. (ucuriile copiilor ț

sunt curate i se !ntipăresc !n ei$ mi cându"i foarteș ș mult duhonice te atunci când cresc mari.ș

*acă copiii trăiesc duhonice te$ or trăi eseli i !n această ia ă$ș ș ț iar !n cealaltă se or bucurae nic lângă ristos.ș

Le&(%ri"e !% r%$e"e i )rie(enii ș

" #ărinte$ o doamnă !ntreabă ce să facă cu două eri oare ale ei care de mul i ani trăiescș ț

!n chip para+itar din osteneala sa." ;e rea% Să facem acum o /anghelie nouă%*umne+eu cere de la ea să le a-ute

t rupe te$ iarș suflete te a rândui /l cele care le sunt de folos.ș



" #ărinte$ dacă !ntre rude se creea+ă o ne!n eleț gere$ trebuie să le spună cinea cea pentru a le a-uta%

" *a$ t rebuie să l e spună cea$ dar cu di scer nământ$ pentru că de a tăcea se poatesă se pricinuiască cea rău. *acă rudele se supără pe el$ să meargă din nou i să le spună8ș

9Ierta i"mă că "am mâhț nit:. Apoi să"i lase !n pace i să se roage pentru ei.ș

;el care rea să trăiască pa nic trebuie să iaș aminte mai ales la legăturile sale cu rudelei prietenii.ș Să nu fie !n elat de polite ea pe care se poate să oș ț !ntâlnească la ei. #olite eaț

lumească poate face un mare rău$ pentru că are !n ea fă ărnicie. ;omportaț mentul e'terior poate pre+enta un sfânt desăâr it$ darș !n realitate să fie e'act iners atunci când i se desco" peră lumea lui lăuntrică.

" #ărinte$ atunci când cinea simte bunătatea celuilalt$ este bine să" i e'primeș

recuno tin a%ș ț

" *acă acela es te foarte apropiat de el$ nu este neoie să facă aceasta$ pentru că i elș

la rândul său !l a fi a-utat cânda$ căci acela simte recuno tin a luiș ț lăuntrică. Iar dacă nueste o persoană apropiată$ atunci să" i e'prime recuno tin a sa cum a putea el mai bine.ș ș ț

Străinilor să le spunem 9mul umesc:. Iarț dacă$ de pildă$ un copil rea să" ie'primeș

recuno tin a sa fa ă de părin i$ nu trebuie să facă altceș ț ț ț a decât numai să spună +i i noapteș

9mul umesc: penț tru tot ce fac aceia pentru el.#entru ca cinea să fie neprefăcut !n rela iile saleț cu ceilal i$ foarte mult !l a-ută să aibăț

pentru ei !ntotdeauna gândul cel bun i să nu ia !n serios pe toateș cele spuse de ei. Să eitediscu iile care se fac$ț chipurile$ pentru folos duhonicesc$ dar care aduc mai degrabă durerede cap. Să nu a tepte !n elegereș ț duhonicească de la oamenii care nu cred !n *umne+eu$ cimai bine să se roage pentru ei$ pentru ca Acela să"i ierte i să"i lumine+e. Să orbeascăș

fiecăruia !n limba sa i să nu descopere marile adeăruri !n careș crede i pe care le trăie te$ș ș

pentru că nu"l or !n elege$ț deoarece orbe te !n altă frecen ă i !ntr"o altăș ț ș lungime deundă.

,nii spun8 97reau să" cunoască i al ii pe ristos$ș ț a a cum "am cunoscut i eu: i fac peș ș ș

dascălul cu al ii. *ar trebuie ca ia a lor să fie conformă cu ceeaț ț ce !na ă. *acă prin ia aț ț

lor !na ă despre un alt risț tos i nu corespunde cu ceea ce spun$ atunci nu potș spune că "au

cunoscut pe ristos. i dacă cinea nuȘ a aea trăire$ a fi !n afară de realitate i$ maișdereme sau mai târ+iu$ !l a trăda starea sa lăuntrică. ;ând ne apropiem de cinea cu durerei dragosteș adeărată$ atunci această dragoste adeărată a Iui ristos !l schimbă pe

aproapele nostru. ?mul care are sfin enie$ oriunde s"ar afla$ creea+ă !n -urul său un felț decâmp electromagnetic duhonicesc i !i influenș ea+ă pe to i cei care se află !n -urul lui.ț ț

*esigur$ trebuie să luăm aminte să nu ne risipim dragostea i săș nu ne dăm u or inimaș

noastră$ pentru că de multe ori unii ne"o e'ploatea+ă i ne"o fac 9tocătură:$ sau alteoriș nu ne pot!n elege i ne interpretea+ă gre it.ț ș ș

I*)i(e"e în *&r1&(#ri " #ărinte$ de ce mai ales !n sărbători se !ntâmplă ispite% " Nu tii de ce% n sărbători ristos$ &aica *omnuș lui i to i Sfin ii se bucură i dăruiescș ț ț ș

oamenilor binecuântări$ daruri duhonice ti. *acă părin iiș ț !mpart daruri atunci cândsărbătoresc copiii lor iș !mpăra ii fac gra ieri atunci când li se na te reun fiu$ț ț ș sfin ii de ceț

să nu !mpartă i ei daruri% &ai ales căș bucuria pe care ei o dăruiesc ine multă reme i a-utăț ș

mult sufletele. *e aceea diaolul$ care tie lucrul acesș ta$ creea+ă ispite pentru ca oamenii săfie lipsi i deț daruri le dumne+eie t i i să nu se bucure$ nici săș ș primească folosduhonicesc din sărbătoare. i po iȘ ț edea uneori cum !ntr"o familie$ atunci când to i seț

pregătesc să se !mpărtă" ească la reo sărbătoare$ș diaolul !i face să se certe i nuș

numai că nu se !mpărtă esc$ dar nici la biserică nu mai merg. Aghiu ă brodea+ă astfelș ț

lucrurile$ !ncât aceia să se lipsească cu totul de a-utorul dumne+eiesc.



Aceasta se poate edea i !n ia a noastrăș ț călugărească. *e multe ori aghiu ă$ț

deoarece cunoa teș din e'perien ă că ne om folosi duhonice te laț ș sărbători$ !n +iua pra+nicului sau !n a-un creea+ă " ca un ispititor ce este " o ispită i ne strică toată disș " po+i ia. Se poate$ de pildă$ să ne facă să ne certăm cuț reun frate$ după care ne aduce!ntristare$ +drobindu"ne suflete te i trupe te. i astfel nu ne lasă să neș ș ș Ș folosim desărbătoare prin do'ologia dătătoare de bucurie. nsă (unul *umne+eu ne a-ută atuncicând ede că nu am fost noi pricina ispitei$ ci ea s"a făcut numai din inidia celui iclean.

i ne a a-uta !ncă iȘ ș mai mult atunci când om lua cu smerenie gre ealaș asupra noastrăi nu numai pe fratele nostru$ dar niciș măcar pe diaolul$ urătorul de bine$ nu"l om

-udeca$ deoarece treaba lui este să pricinuiască sminteli i săș !mpră tie răutate$ iar aș

omului$ ca chip al lui *umne+eu$ să răspândească pace i bunătate.ș



CAPITOLUL $ Munca i .ia a &uho.nicea!cș ț

M%n! e*(e # 1ine!%'/n(re" #ărinte$ mai demult se spunea8 9&ai bine să rupi tălpile decât păturile:. a ce se

refereau%

" 7oiau să spună că este mai bine să rupi tălpile !ncăl ă"mintei lucrând decât să stai !nț pat trândăind. &unca este o binecuântare$ un dar al lui *umne+eu. /a dă ioiciunetrupului i prospe ime min ii. *acăș ț ț *umne+eu nu ar fi dat munca$ omul ar fi muce+it. Nici la

bătrâne ele lor oamenii harnici nu !ncetea+ă să muncească$ căci de or !nceta să lucre+eț

câtă reme mai sunt !n putere or cădea !n melancolie. Nelucrarea este moarte pentru ei.&i"aduc aminte de un bătrânel din Joni a$ care la ârsta de aproape nouă+eci de aniț lucramereu. n cele din urmă a murit pe ogor$ care se afla la o distan ă de două ore de mers peț

-os de casă. *e altfel odihna trupească pe care o caută unii nu este o stare permanentă$ ciuită numai pentru un scurt timp de stresul lor. Au mâncarea lor$ pră-itura lor$ baia i odihnaș

lor$ dar de !ndată ce se termină acestea$ caută altă odihnă. i astfel sunt mereu mâhni i$Ș ț

pentru că !ntotdeauna le lipse te cea simt un gol !n sufletulș lor$ pe care caută să"l umple.n timp ce acela care se ostene te cu munca are o bucurie continuă$ bucuriaș ceaduhonicească.

" #ărinte$ atunci când ai probleme cu mi-locul nu po i face nici un fel de treabă.ț

" (ine$ dar mi-locul nu are trebuin ă de asce+ă% ?ț muncă care este ca o asce+ă pentru mi-loc oare nu a-ută% Ascultă8 dacă cinea mănâncă$ bea$ doarme iș nu lucrea+ă$ pătime te o slăbănogire i rea să doarmăș ș mereu$ pentru că trupul i nerii săi slăbesc.ș

nce t"!ncet a a-unge să nu poată face nimic. Nu apucă bine să facă nici doi pa i$ că !ndatăș

i se !nmoaie picioarele$ !n timp ce$ dacă ar lucra pu in i s"ar mi ca$ i se orț ș ș !ntări iș

picioarele i mâinile. 7e+i$ cei care iubescș munca$ nu dorm mult sau deloc din pricinaoboselii$ cu toate acestea au putere$ pentru că prin muncă se călesc i se !ntărescș

trupe te.ș

&unca$ mai ales pentru tânăr$ este sănătate. Am obserat că unii tineri !nă a i cuț ț

traiul bun$ atunci când merg !n armată se călesc$ se o elesc. Armata leț prinde foarte bine. 5ire te$ aceasta se !ntâmpla mai demult. Astă+i !nsă ofi erii se tem să"i +orească peș ț

solda i$ pentru că atunci când sunt +ori i pu in ! i taieț ț ț ș enele$ pătimesc oc neros$ etc. /uș

le spun părin ilorț să dea bani cuia i să" i trimită copiii la acela ca săș ș lucre+e$ i astfelș

să" i men ină sănătatea. /ste destulș ț să facă munca pe care o !ndrăgesc. #entru că un tânăr care este iguros i are i minte$ dacă nu lucrea+ă$ș ș deine un trântor. Iar când !i ede peceilal i că proț gresea+ă este cuprins de egoism i nu"l mai satisfaceș nimic. /ste chinuitmereu de gânduri i mintea lui seș +ăpăce te. *upă aceea se apropie i diaolul de el i"iș ș ș

spune8 9Neprocopsitule$ e ti un om pierdut@ ;utare aș a-uns profesor$ celălalt are munca luii câ tigă bani$ș ș tu unde ai să a-ungi%:$ i astfel !l aruncă !n de+năde-de$ș !n timp ce dacă a

lucra a dobândi !ncredere !n sine !n sensul cel bun. 7a edea că i el poate face cea iș ș cămintea lui a scăpa de gânduri atunci când munce te. i !n felul acesta se săâr escș Ș ș

două lucruri bune.

A"eere e*eriei " #ărinte$ unii părin i ! i !ndrumă copiii spre propriaț ș lor meserie i de multe ori dein chiar ș

sâcâitori.



" Nu fac bine$ nu trebuie să"i silească pe copiii lor să facă ceea ce"i odihne te pe eiș

!n i i$ i nu"i odihș ș ș ne te pe ace ia . Am cunoscut un tânăr care oia săș studie+eteologia i să deină preot. *ar mama luiș nu"l lăsa$ ci !l silea să meargă la medicină.;opilul !nă ase mu+ica bi+antină i !i plăcea mult să cânte. iț ș ș făcuse el singur uninstrument mu+ical cu care putea !nă a glasurile. tia căr ile de mu+ică pe de rost. Aeaț Ș ț undar deosebit. Alcătuia tropare$ slu-be de sfin i$ etc.ț *e !ndată ce a terminat gimna+iul$ a date'amene i aș intrat la Seminarul Teologic. &ama lui a suferit un ocș neros din pricinasupărării$ după care enea la mine i mă ruga8 9#ărinte$ fă rugăciune să mă fac bine$ iar ș

copilul meu să facă ce rea el:. *e !ndată ce se !nsănăto ea$ iară i nu"l lăsa săș ș

facă ceea ce oia. Iar copilul ă+ând aceasta le"a părăsit pe toate i !n celeș din urmă i s"auirosit toate planurile de iitor.

Tinerilor pe care !i ăd că oscilea+ă !n alegerea tiin ei pe care or să o studie+e$ le spun8ș ț

97ede i careț tiin ă ă place$ astfel !ncât să face i ceea ce ae i sădit !n fire:. *acă nu auș ț ț ț

sădită !n fire !nclina ia către lucrulț pe care or să"l facă$ !ncerc să"i coning să !ncline spre ceeace este sădit !n firea lor$ pentru ca astfel să fie a-uta i. Adică !i a-ut să studie+e tiin a peț ș ț

care o or iș să practice meseria care este pe măsura puterilor lor$ numai să facă aceastadupă *umne+eu. Are$ de pildă$ cinea !nclina ie spre mu+ică% Să se facă mu+ician sauț un

bun cântăre bisericesc$ care să a-ute prin ia a iț ț ș prin cântarea sa pe to i cei care !l or țau+i$ să iubească (iserica i rugăciunea. Are !nclina ie spre pictură% Săș ț deină pictor$ i săș

picte+e cu elaie icoanele$ dintre care unele pot săâr i i minuni. Are !nclina ie spre oș ș ț

tiin ă oarecare% Să se dăruiască ei i să lucre+e cuș ț ș mărime de suflet.i să ede i că !ncă de când este mic se arată !ncliȘ ț na ia pe care o are cinea. ?dată laț

&ănăstirea Stomio a enit un cre tin cu doi nepo ei. ,nul dintre ei$ !nș ț ârstă de ase"ș

apte ani$ stătea lângă noi i mereu neș ș punea diferite !ntrebări. a un moment dat !l!ntreb8 9;e o să te faci când ei fi mare%:. 9Aocat:$ !mi răspunse. ;elălalt dispăruse.Atunci !l !ntreb pe unchiul său8 9,nde s"a dus celălalt copil% Nu cuma să cadă !n reo

prăpastie%:. Am ie it afară ca să"l căutămș i am au+it ni te loituri !n tâmplărie. Amș ș

intrat !năuntru i ce să edem% Scândura netedă care era peș bancul unde rindeluiam ostricase de tot cu tesla. 9;e o să te faci atunci când ei cre te mare%: !l !ntreb i peș ș acesta.

9Tâmplar:$ !mi răspunde. 9(ine$ tâmplar să te faci. *acă"i a a$ atunci nu"i nici o pagubă cășs"a stricat scândura:.

Dr#*(e $e %n!&' #ărinte$ de ce mul i oameni simt plictisealăț atunci când muncesc%" Nu cuma nu" i iubesc munca% Sau poate că dinș pricină că se ocupă mereu cu

acela i lucru. Adeseoriș !ntr"o fabrică unde se face$ de pildă$ tâmplărie$ la unelesec ii un muncitor de diminea ă până cândț ț pleacă !ncheie mereu ferestre$ altul punemereu sticlă de geam iar altul chituie te. 5ac mereu aceea i muncă$ș ș un lucru monoton$ cueful lor lângă ei$ care !iș supraeghea+ă. Iar lucrul acesta nu este pentru o +i sau două.

Se !ngreuia+ă făcând mereu acela i lucru.ș &ai demult nu era a a. ,n tâmplar lua !nș

primire patru pere i de la +idari i trebuia să predea proprietaruluiț ș cheile casei terminate.

5ăcea mai !ntâi du umelele$ș tâmplăria$ la care punea sticla de geam i o chituia.ș Apoifăcea scările !n spirală$ cu balustradă făcută la strung$ după care ăruia$ făceadulapurile$ rafturile i !n continuare făcea mobila. i chiar dacă nu se ocupaș Ș el !nsu i cuș

toate acestea$ tia totu i să le facă. aș ș neoie făcea chiar i acoperi ul i punea i igla.ș ș ș ș ț

Astă+i mul i oameni sunt chinui i pentru că nu" iț ț ș iubesc munca. A teaptă să ină oraș

plecării. n timp ce atunci când cinea are rână pentru muncă i interesș pentru ceea cerea să facă$ cu cât lucrea+ă , cu atât i se aprinde i mai mult râna. Se dăruie te apoiș ș

muncii sale i atunci când ine ora plecării$ spune8 9;um a treș cut timpul atât de repede%:.,ită i de mâncare i deș ș somn i de toate. i chiar de nu mănâncă nimic$ nuș Ș flămân+e te$ș

nici nu mo ăie dacă nu se odihne te$ ciț ș mai degrabă se bucură că nu doarme. Nu sechinuie teș din pricina foamei sau a nesomnului$ căci pentru unul ca acesta munca estesărbătoare.

" #ărinte$ cum se face că dintre doi oameni care fac aceea i muncă$ unul seș

folose te duhonice te dinș ș ceea ce face$ iar celălalt se atămă%



" *epinde de fe lul !n care f ace f iecare această muncă i de ceea ce a reș

!nlăuntrul său. *acă lucrea+ă cu smerenie i dragoste$ atunci toate or fi luminate$ș

curate$ pline de har i a sim i odihnă lăuntrică. Iarș ț dacă se mândre te că f aceș

munca mai bine decât celălalt$ poate sim i o satisfac ie$ dar ea nu !i umpleț ț inima pe nt ru că suf let ul lu i nu es te !nc redi n at căț lucrul pe care l"a făcut este bun i deș

aceea nu are odihnă.Apoi$ atunci când cinea nu" i face munca sa cu dragoste obose te. ,nul obose teș ș ș

numai când ede că trebuie să urce o pantă pentru a termina o oarecare treabă. i aceastaȘ

se !ntâmplă pentru că nu" i iube teș ș munca. n timp ce altul care o face din toată inima saurcă i coboară fără să" i dea seama de aceasta. ,nș ș lucrător$ de pildă$ poate săpa multeore stând !n soare fără să obosească dacă face aceasta cu toată inima sa. Iar dacă nu o facedin toată inima$ se opre te mereuș din lucru$ cască gura$ cârte te că este prea cald iș ș

suferă." #ărinte$ se poate ca cinea să fie absorbit atât de mult de munca sa$ !ncât să" iș

negli-e+e familia$ etc.%" ?mul trebuie numai să" i iubească munca sa$ iarș nu să se !ndrăgostească de ea.

*acă nu" i a iubiș munca sa$ se a obosi !ndoit $ a tât t rupe te cât iș ș suflete te$ iș ș

atunci repaosul trupesc nu"l odihne te$ș pentru că este obosit suflete te . Iar tocmaișaceastă oboseală sufletească este cea care !l răpune pe om. Atunci când cinealucrea+ă cu toată inima i esteș bucuros$ este odihnit suflete te i nu mai simteș ș

oboseala trupească. Iată$ am cunoscut un general$ care face chiar i treburileș

solda ilor. i cât de multț Ș suferă pentru solda i@ ntocmai ca un tată. *acă a i tiț ț ș câtă bucuri e si mte atunci când ! i face da tor ia sa .ș ?dată a pornit la mie+ul nop ii dinț

/ro ca să apuce Sfânta iturghie ce se săâr ea !n arisa la pră+nuireaș Sfântului Ahile$de i era !ndreptă it să meargă mai târ ș ț +iu la Te *eumul ce urma să se săâr ească la sfâr it.ș ș

*ar ! i spunea8 Trebuie să fiu din timp acolo$ pentruș a"l cinsti pe Sfânt:. #e toate le facedin toată inima sa. Satisfac ia pe care o simte cel ce" i !ndepline teț ș ș munca sa cu mărimede suflet este o satisfac ie bună$ț pe care *umne+eu a dăruit"o pentru a nu se chinuifăptura Sa. Iar aceasta este odihna ce i+oră te dinș osteneală.

Fie!re *&- i )%n& în '"#re, în !.i) $%.#'ni!e*!, .ri* )e !re # re ș

arisma pe care o are fiecare om trebuie să o pună !n aloare spre bine$ pentru că*umne+eu$ de reme ce le"a dat"o$ are i preten ii de la ei. *e pildă$ minteaș ț este o puterecare poate face bine sau rău potriit cu felul !n care o folose te fiecare. ,nul care areș

multă inteligen ă$ dacă o folose te corect$ poate născociț ș cea$ să presupunem$ prin caresă"l fure pe celălalt. Sau cei care fac desene !n +iare$ reiste$ etc.$ !ntr"un astfel de desensau schi ă$ pot ascunde chiar i unț ș !ntreg eeniment. i dacă acesta are legătură cuȘ

subiecte biserice ti$ poate ascunde !n el o !ntreagăș teologie. ,nii dintre ace tia$ dacă ar ș

studia teologia$ s"ar putea adânci mult !n noimele dumne+eie ti$ maiș ales atunci cândmintea lor !i a-ută. Adică ar pune !n aloare această agerime$ ar sfin i"o i s"ar a-uta astfelț ș

i pe ei !n i i i pe al ii. n timp ce acum mul i facș ș ș ș ț ț lucrare negatiă dacă sunt neru ina iș ț

fac un desen necuiincios$ iar dacă sunt caraghio i$ unul caraghios.șAdică cei care au o oarecare aptitudine deosebită$ or deeni fie folositori$ fie

distrugători. Iar cei care nu au nici o apti tudine deosebită$ desigur nu pot face reun mare bine$ dar nu pot face nici mare rău.

S(re*%" i %n! ș

" #ărinte$ mul i sunt nero i când se !ntorc acasăț ș de la muncă." /u recomand bărba ilor ca$ după terminareaț muncii$ să intre !n reo biserică$ să

aprindă o lumânare i să stea !năuntru +ece"cincispre+ece minute$ sau săș stea !n reun parc i să ci tească un capitol dinș /anghelie$ pentru a se lini ti pu in i după aceea săș ț ș

meargă la casele lor lini ti i i +âmbitori$ i nu pu i peș ț ș ș ș cear tă . Să nu aducă acasă probleme le pe care le !ntâmpină la serici$ ci să le lase !nafara u ii casei lor.ș

" #ărinte$ unii dintre ei sunt oarecum !ndreptă i i$ț ț pentru că răspunderea pe care o au laserici !i umple de stres.



" Se umplu de stres pentru că nu" pun i pe *umș ne+eu !n treburile lor. ene ul careș

spune8 9/i$ a aea gri-ă *umne+eu...:$ este mai bun decât ace tia. /u preș fer ca cinea săfie un simplu muncitor$ să" i facăș munca sa corect i cu mărime de suflet$ dar să" i simș ș "

plifice ia a i să se limite+e la cele absolut necesareț ș pentru a" i aea mintea lini tită$ș ș

decât să fie patron iș să fie mereu 9ah: i 9ai:$ pentru că unul ca acesta maiș tot timpul estedator. Apoi este ispitit de mândrie iș spune8 97oi lua atâ ia bani !mprumut$ le oiț

pre+enta proiectele mele i astfel mă oi aran-a mai bine:. *arș !n cele din urmă nu"ireu esc planurile i dă faliment$ș ș după care urmea+ă sechestrul$ licita ia$ etc.ț

Iar multora dintre ace tia nu le lucrea+ă mintea i de aceea se ostenesc !nș ș +adar , iar profit nu scot. iȘ neputând face fa ă la cheltuieli !i cuprinde stresul.ț ;inea rea să !ne e$ț

de pildă$ o meserie i fiindcă nuș ia aminte$ ani de +ile bate drumurile fără să facă reo procopseală$ iar aceasta se !ntâmplă pentru că nu" iș pune mintea la lucru. *e aceeatrebuie să adă ce anume mai trebuie să adauge la munca sa. Iată$ atunci cândlucram !n lume ca tâmplar$ am ă+ut că pentru mobila pe care o făceam !mi trebuia iș

un strung. ;e$ trebuia să fi mers la altcinea ca să"mi facă ceea ce aeam neoie% Nu$ cimi"am cumpăra t un strung i am !nă at să lucre+ la el. Apoi am ă+ut că era neoie să facș ț

i scări !n spirală. Am stat i mi"am amintit i de geometrie i de aritmetică$ i am !nă atș ș ș ș ș ț

să le fac. *acă nu ei pune mintea să lucre+e$ te ei chinui. Adică reau să accentue+faptul că mintea trebuie pusă neapărat să lucre+e$ pentru că !n munca pe care o face cineaapar o mul ime de situa ii. Numaiț ț astfel poate a-unge cinea un me ter bun$ după careș ati singur ce să facă i a progresa. n aceastaș ș constă secretul reu itei8 ca mintea săș

găsească solu iiț !n toate !mpre-urările. Altfel$ mintea omului a rămâne nede+oltată i astfelș

a pierde timpul.

Sfin ire %n!ii ț

5iecare trebuie să" i sfin ească prin rugăciune iș ț ș trăirea sa atât munca pe care o face$ câti pe el !nsu i.ș ș Iar de este patron i are răspundere$ să"i a-uteș duhonice te i peș ș

muncitorii lui. i dacă mai are i oȘ ș stare lăuntrică bună$ ! i sfin e te i munca sa. *eș ț ș ș

pildă$ atunci când ni te tineri merg la un me ter ca să !ne e me te ugul aceluia$ !n paralelș ș ț ș ș

cu cele pe care !i !na ă trebuie a-uta i să trăiască i duhonice te. Iarț ț ș ș aceasta !l a folosiatât pe el !nsu i$ cât i pe cei ceș ș lucrea+ă la el i chiar pe clien ii lui$ pentru că *umș ț ne+eu!i a binecuânta munca sa.

5iecare profesie se poate sfin i. ,n medic$ de pildă$ț nu trebuie să uite că !n medicină celmai mult a-ută harul lui *umne+eu. *e aceea să !ncerce să deină as al haruluidumne+eiesc. &edicul care este i un cre tinș ș bun$ !n paralel cu profesia lui$ !i a-ută pe bolnaicu bunătatea i credin a sa$ pentru că !i !ncura-ea+ă peș ț aceia să" i !nfrunte boala cuș

!ncredere !n *umne+eu$ !n ca+ul unei boli grae !i poate spune bolnaului8 9 tiin a aȘ ț

aansat până aici. *e aici !ncolo e'istă iș *umne+eu$ ;are face minuni:.Sau$ de e'emplu$ dascălul trebuie să se străduiască să" i facă cu bucurie slu-ba sa deș

!nă ător iț ș să"i a-ute pe copii pentru a rena te duhonice te$ lucru pe care nu auș ș

posibilitatea să"l facă to i părin ii$ chiarț ț dacă au inten ie bună. *e asemenea$ să aibă gri-ăț

ca$ pe lângă cuno tin ele pe care le !na ă$ copiii săș ț ț deină i oameni buni. Altfel$ la ceșa folosi !nă ăturaț de carte% Societatea are neoie de oameni corec i$ț care să" i facăș

meseria cum trebuie$ oricare ar fi ea. nă ătorul nu trebuie să se limite+e numai la e'amiț "narea eleilor$ ci să aibă !n edere i calită ile lor$ cumș ț ar fi elaia$ bunătatea$ mărimea desuflet. Notele puse de *umne+eu nu se potriesc !ntotdeauna cu cele puse de!nă ători. Se poate ca nota patru a unuiț copil să fie +ece la *umne+eu$ iar nota +ece a altuiala *umne+eu să fie patru.

N% e*eri î" f!e )e #" #ărinte$ care este pricina pentru care cinea$ de iș se ostene te$ nu are spor !n muncaș

sa%" Nu cuma nu !nfruntă cu gânduri bune diferitele situa ii ce se iesc !n orice fel deț

muncă% *acă !nsă le"ar face fată !ntr"un mod corect$ atunci orice muncă ar face a fi pentru el o sărbătoare.



" #ărinte$ dar atunci când cinea se mâhne te căș face o muncă grea i dispre uită$ deș ț

pildă$ +ide te sauș spală crati ele !ntr"o bucătărie$ etc.$ ce trebuie să facă să" i dobândeascăț ș

buna dispo+i ie%ț

" *acă se a gândi că ristos a spălat picioarele ucenicilor săi In. 13$ F"1F4$ a!nceta să se mai mâhnească. ;ăci$ prin ceea ce a făc ut ristos$ este ca i cu m ne"ș

ar spune8 9A a trebuie să face i i oi:. 5ie că cinea spalăș ț ș crati e$ fie că sapă pământul$ț

trebuie să se bucure. Altul cură ă canalele de scurgere$ pentru că nu găse teț ș altcea delucru i se află sărmanul mereu !ntr"unș mediu infectat de microbi. ?are acesta nueste om% ?are nu este i el chipul lui *umne+eu% /ra un familistș care aea ca meseriecură irea acestor fel de canale deț scurgere i a-unsese la o mare !năl ime duhoniș ț "cească. Se !mbolnăise de tuberculo+ă i$ de i auș ș sese posibilitatea să plece$ nu a rut$deoarece se gândea8 9*e ce să sufere altul !n locul meu%:. Iubea ia aț dispre uită i deț ș

aceea *umne+eu i"a dăruit mult har. Nu meseria !l face pe om. Am cunoscut un hamal care !niase un mort. Atunci când

eram dicheu26 !n Schitul Iirului$ !ntr"o +i m"a i+itat un bărbat cam de cinci+eci de ani.A enit târ+iu după amia+ă i ca să nuș deran-e+e pe părin i$ nu a sunat clopo elul i s"aț ț ș

culcat afară. ;ând l"au găsit părin ii$ l"au luat !năuntru i m"auț ș ! n t iin a t. 9(ine $ i" amș ț

spus$ dar de ce nu ai sunat clopo elul$ ca să" i deschidem i să te gă+duim%:. 9;eț ț șspune i. #ărinte% ;um să"i deran-e+ pe părin i%:$ mi"aț ț spus. Atunci am ă+ut că fa a luiț

aea o strălucire iș am !n eles că acela trăia foarte duhonice te. Apoiț ș mi"a spus că arămas orfan de tată i de aceea$ atunciș când s"a !nsurat$ !l iubea foarte mult pe socrulsău. 7enind de la muncă$ mai !ntâi trecea pe la socrii săi iș după aceea mergea acasă.*ar se mâhnea pentru că socrul său !n-ura mult. *e multe ori !l rugase să nu mai !n-ure$dar acela !n-ura i mai mult. ?dată socrul săuș s"a !mbolnăit gra. "au dus la spital iș

după câtea +ile a murit. Acela nu era lângă el atunci când ! iș dăduse sufletul$ pentru că trebuia să descarce un apor. ;ând s"a dus la spital i l"a găsit la morgă$ s"ș

a rugat cu multă durere$ spunând8 9*umne+eul meu. Te rog să"l !nie+i ca să se pocăiascăi apoi po i să"l iei@:$ș ț !n aceea i clipă mortul i"a deschis ochii i a !nceputș ș ș să" i mi teș ș

mâinile. *e !ndată ce l"au ă+ut$ to i cei deț la morgă au dispărut. *upă ce l"a !mbrăcat$

l"a luat acasă$ fiind cu desăâr ire sănătos. A mai trăit !ncăș cinci ani !n pocăin ă$ dupățcare a murit. 9#ărinte$ mi"a spus$ !i mul umesc mult lui *umne+eu pentru că mi"aț făcutacest bine. ;ine sunt eu ca să"mi facă *umne+eu un astfel de har%:. Aea multă simplitate iș

smerenie$ !ncât nici nu"i trecuse prin minte că !niase un mort. Se topise de recuno tin ă fa ăș ț ț

de *umne+eu pentru ceea ce Acela i"a făcut.&ul i oameni se chinuiesc pentru că nu reu esc săț ș câ tige slaă lumească$ sau să seș

!mbogă ească cuț lucruri de arte. Nu se gândesc că acestea nici nu treș buie$ nici nu se potlua !n cealaltă ia ă$ cea adeărată.ț ;i acolo om lua numai faptele noastre$ care ne or scoate !ncă de aici pa aportul corespun+ător pentruș călătoria cea mare !n e nicie.ș

26 #roiestosul unui schit$ care este ales !n fiecare an dintre stareDii chiliilor cuprinse !nteritoriul lui.



CAPITOLUL + (nfr/narea *n .ia a 0i"nicț

5rin *!e& #%" *e i(eri"ie&" #ărinte$ odată ne"a i spus că8 9n neoin aț ț duhonicească este neoie de blocadă:. a

ce ă referea i%ț

" n ră+boi solda ii !ncearcă să"l bloche+e pe duț șman$ !l !ncon-oară$ !l !nchid !ntre+iduri i !l lasăș flămând. *upă aceea !i taie i apa. Iar dacă du manulș ș nu are proi+ii iș

muni ii$ a fi neoit să se predea.ț 7reau să spun că tot astfel$ prin post i prieghere$ș

diaolul este de+armat i se retrage.ș „Cu postul, cu prive"!erea, cu ru"ăciunea, cere tileș

daruri lu#nd...” 2=$ spune imnograful.#rin asce+ă omul se imateriali+ea+ă. 5ire te$ celș care se !nfrânea+ă trebuie să

priească la un scop duhonicesc mai !nalt. *acă se !nfrânea+ă pentru a se de+into'ica degrăsimile acumulate$ tot pentru binele trupului său se !ngri-e te. Atunci asce+a luiș

seamănă cu Loga. *in păcate chiar i oamenii (isericii au dat laș o parte subiectul asce+ei.9Trebuie să mănânc mâncărica mea$ spun ei$ să mă desfăte+ i de asta iș ș de cealaltă$

pentru că *umne+eu pe toate le"a făcut pentru noi:. ti i ce mi"a spus odată unȘ ț

arhimandrit la o masă pe care ne"a oferit"o% /u nu m"am putut sili să mănânc mai multdecât de obicei$ iar acela a obserat i mi"a spus8ș „De va strica cineva templul Iui Dum'nezeu, îi va strica Dumnezeu pe el” I ;or. 3$ 1=4. 9Nu cuma ai !n eles anapoda%$ !l !ntreb.ț

Aceasta s"a spus pentru asce+ă sau pentru desfrânare% 7ersetul acesta se referă la ceicare strică$ distrug templul lui *umne+eu cu desfrânarea i abu+urile$ i nu la cei care facș ș

asce+ă din dragoste pentru ristos:. i uită"te$ acela ! i odihȘ ș nea gândul său$ spunând89Trebuie să mâncăm$ ca să nu stricăm templul lui *umne+eu:. ,n altul$ după o i+ită la omănăstire$ mi"a spus8 9Am mers la o mănăstire i am aflat că monahii de acolo seș

!mbolnăiseră din pricina postului !ndelungat pe care l"au făcut. Sticlu ele cu untdelemnț

de pe masă erau neatinse. Asta fac$ #ărinte$ post i prieghere:. ;e săș mai spui% Astfel deoameni nu or să se lipsească de nimic. i numără mâncarea lor$ fructa lor$ pră-itura lorș iș

apoi$ pentru a se !ndreptă i$ !i -udecă pe ceilal i care fac asce+ă. Nu au sim it !ncă bucuriaț ț ț

duhonicească a asce+ei. Iar altul ! i spune8 9Trebuie să beauț atâtea căni de lapte. 7oi posti !n post$ dar după aceea !mi oi completa substan ele hrănitoare$ trebuie să am atâta albuț mină!n organism:. i spune acestea nu pentru căȘ organismul lui ar aea neoie de albumină$ cideoarece consideră că este dreptul lui să facă aceasta$ ! i odihne te astfel gândul că este !nș ș

regulă$ că aceasta nu este păcat. *ar chiar i numai a gândi cinea astș fel este păcat. ,ndea-unge logica omenească% Să fie !n regulă i cu posturile pe care le"a rânduit (iserica$ș dar să nu se lipsească nici de cele pe care le"a pierdut !n remea postului. /i$ cum să sesălă luiască apoiș *uhul Sfânt !n astfel de oameni%

i po i edea la unii famili ti câtă mărime de sufletȘ ț ș au. ?dată un cre tin foarte simplu$ș

care aea nouă copii$ s"a dus la duhonic să se spoedească$ iar acela i"a spus să se!mpărtă ească. 9*ar nu mă pot !mpărtă i$ș ș !i spune acela duhonicului$ deoarece lucre+ iș

eu iș copiii mei i de aceea punem pu in untdelemn !n mânș ț care:. 9;â i copii ai%: !l !ntreabăț

duhonicul. 9Nouă:. 9;ât untdelemn pune i !n mâncare%:. 9*ouă linguri:. 9Atunci câtțuntdelemn ! i reine$ amărâtule% !l !ntrebăț duhonicul. &ergi i te !mpărtă e te:. /rauș ș ș

unspre+ece persoane i mâncau numai două linguri de untdelemn i !l chinuia gândulș ș

pentru aceasta.

2= 5ragment din Troparul la ;uioCi8 9ocuitor pustiului Ci !nger !n trup:.



Am cunoscut mireni care s"au sfin it prin asce+a peț care au făcut"o. Iată$ până nu demult!n Sfântul &unte a lucrat pentru mai multă reme un mirean cu fiul său. *upă câtăa remes"a iit un sericiu bun !n păr ile deț unde erau$ i tatăl a hotărât să plece !mpreună cu fiulș său

pentru ca să fie mai aproape de familie. Tânărul !nsă fiind impresionat de ia a ascetică aț

monahilor iș aând !n edere i ia a lumească cu stresul ei$ nu aș ț rut să"l urme+e pe tatălsău i să plece !n lume. 9Tată$ș de reme ce mai ai i al i copii$ lasă unul i !n Erădinaș ț ș &aicii*omnului@:. i fiindcă acela stăruia$ tatăl său aȘ fost neoit să"l lase. Tânărul acesta nu tiaș

carte$ dar era foarte sensibil i aea multă mărime de suflet iș ș simplitate. Se sim ea pe sineț

foarte nerednic pentru a deeni monah$ căci credea că nu a putea face fa ă laț datoriilemonahice ti. n cele din urmă a găsit o colibăș mică$ care fusese folosită mai demult pentrucatâri$ a astupat u a i ferestrele cu pietre i ferigă$ lăsândș ș ș numai o gaură mică rotundă$ princare intra i ie ea cuș ș destulă greutate$ i pe care o astupa pe dinăuntru cuș un palton +dren uit$ț

pe care !l găsise aruncat acolo. Nu aprindea nici măcar focul$ negre it$ cuiburile păsărilor iș ș

adăposturile animalelor erau mai bune decât săla ulș său. *ar bucuria pe care o aea acestsuflet nu o au cei care trăiesc !n palate bogate$ pentru că acesta se neoia pentru ristos$ iar Acela era lângă el$ nu numai !n coliba sa$ ci i !n casa lui duhonicească$ !n trupulș i inima sa.ș

i de aceea trăia ca !n )ai. *in când !n cândȘ ie ea din cuibul său i trecea pe la reo ;hilie$ undeș ș

edea că părin ii au de lucru la grădină. A-uta la săpatț i părin ii !i dădeau pu in posmag iș ț ț șmăsline. *acă nu era lăsat să lucre+e$ nu oia să primească nici o binecuântare de la ei. Iar binecuântările pe care le lua le plătea cu !ndoită muncă. *esigur$ ia a luiț duhoniceascănumai *umne+eu o cuno tea$ pentruș că trăia !n ascuns$ simplu i !n tăcere. *ar dintr"oș

!mpre-urare care s"a făcut cunoscută multora s"au descoperit multe despre el. ?dată a trecut pe la o mănăstire i a !ntrebat când !ncepe #ostul &are " de iș ș pentru el aproape tot timpul era#ostul &are " după care a mers i s"a !nchis !n cuibul său. Au trecutș aproape trei luni$fără să" i dea seama când au trecut. ș ntr"o +i a ie it i s"a dus la o mănăstire ca să !ntrebeș ș cândeste #astele. A stat la slu-bă$ s"a !mpărtă it laș Sfânta iturghie i după aceea a mers cu părin iiș ț

la trape+ă. *ar !n trape+ă$ pe mese$ a ă+ut ouă ro ii "ș era odoania #a tilor. A rămas uimit i aș ș

!ntrebat pe un frate8 9(ine$ dar atât de repede a enit #a tele%:. 9;eș #a ti$ frate% &âine esteș

!năl area@:. Adică postise totț #ostul &are i !ncă patru+eci de +ile până la !năl are. nș ț felul acesta

s"a neoit până la ceasul mor ii lui. ,nț ânător l"a găsit mort la două luni după ce murise i aș!n tiin at poli ia i medicul. *upă aceea medicul mi"aș ț ț ș spus8 9Nu numai că nu mirosea$ ci$dimpotriă$ trupul lui aea o bună mireasmă:.

5#*(%" !#)ii"#r " #ărinte$ copiii de cinci" ase ani trebuie să posș tească !nainte de Sfânta mpărtă anie%ș

" ;el pu in seara trebuie să mănânce mâncare deț post cu untdelemn. *ar aceasta este o problemă pe care o rânduie te duhonicul. /ste mai bine ca mamaș să !ntrebe pe duhonic$deoarece copilul poate aea o problemă de sănătate i este neoit să bea lapte.ș

" #ărinte$ cât trebuie să postească un copil%" *acă este sănătos$ trebuie să postească. *e alt fel$ acum e'istă o mul ime de mâncăruriț

de post. &ai demult copiii posteau i toată +iua alergau i se -ucau$ș ș dar mâncau de mai multe

ori. n 5arasa$ !n #ostul &are$ to i$ mici i mari$ posteau până la ceasul alț ș nouălea2>.#ărin ii !i adunau pe copii !n ;astruț 2<$ le dădeau -ucării$ iar la ora trei după"amia+ă$ când

suna clopotul pentru iturghia mai"!nainte"sfin ită$ mergeauț i se !mpărtă eau.ș ș

Sfântul Arsenie spunea8 9*acă atunci când copiii se -oacă toată +iua nu" i mai aducș

aminte de mâncare$ acum când !i a a-uta i ristosș oare nu or re+ista%:.

2> ;easul al nouălea după ora bi+antină !nseamnă ora 3 după masă.2<

7eche fortăreaDă !n 5arasa$ !n care !n perioada bi+antină locuiau ostaCi !mpreună cufamiliile lor$ care erau rânduiDi de statul bi+antin ca stră-eri ai regiunilor mărginaCe aleimperiului.



;ei mari$ când nu postesc$ sunt mustra i de conț tiin ă atunci când !i ăd pe copiiș ț

postind. ;ând eram mic lucram pentru mai multă reme cu me terul meuș la câte o casăi mâneam acolo$ dar miercurea iș ș inerea plecam acasă să mănânc$ deoarece aceia nu

posteau. ?dată$ !ntr"o miercuri$ mi"au adus o baclaa. 9&ul umesc$ le"am spus$ dar postesc:.ț

9Ia te uită$ copil mic i poste te$ iar noi$ oameni mari$ mâncăm deș ș toate@:.

5#*( !% &rie $e *%f"e( #rin post omul ! i arată inten ia sa cea bună. 5aceș ț din mărime de suflet o asce+ă iș

*umne+eu !l a-ută. *acă !nsă se sile te pe sine i spune8 9;e să fac% /steș ș ineri iș

trebuie să postesc:$ atunci se a chinui. n timp ce$ dacă ar !n elege folosul postului iț ș

ar posti$ s"ar bucura gândindu"se că !n această +i ristos a fost răstignit. Nici apă nu I"au datsă bea$ ci o etț 7e+i &t. 2=$ 3F &c. 1H$ 36 e. 23$ 36 i In. 1<$ 2<4$ iar eu săș beau apă toată+iua. Iar dacă face aceasta$ atunci a sim i !nlăuntrul său o bucurie mult mai !naltă decât aț

celui care bea cele mai bune răcoritoare.i uită"te$ mul i mireni nu pot posti nici măcar oȘ ț 7inere &are$ dar !n fata &inisterului pot

face$ dintr"o !ncăpă ânare$ grea foamei ca să ob ină cea. Acoloț ț diaolul !i !ncura-ea+ă.*ar aceasta pe care o fac este sinucidere. Iar al ii$ atunci când ine #astele$ cântă8ț „)ristosa înviatE” cu toată puterea lor$ de bucurie că or mânca bine. ,nii ca ace tia seamănă cuș

iudeii care oiau să" facă pe ristos !mpărat$ deoarece i"a hrănit !n pustie In. 6$ H"1H4.7ă aduce i aminte ce spune #roorocul%ț „&lestemat este cel care face lucrurile Domnului

cu lenevire” Ier. 31$ 104. Altcea este atunci când cinea are dispo+i ie să posț tească$ dar nu poate$ pentru că$ dacă nu mănâncă$ !i tremură picioarele$ cade -os " adică nu"l a-utătrupul$ sănătatea sa$ etc. " i altcea este să ai putere i să nu poste ti. i atunci unde esteș ș ș Ș

buna inten ie% Iar mâhț nirea celui care rea să facă o neoin ă i nu poateț ș completea+ălipsa acesteia$ i unul ca acesta are maiș multă plată decât cel care are cura- i seș

neoie te$ș căci acela simte i o mul umire de sine. Astă+i a enitș ț o femeie amărâtă$ !nârstă cam de cinci+eci i cinciș de ani$ care plângea fiindcă nu putea să postească.(ărbatul ei o părăsise$ copilul i"l pierduse !ntr"un acciș dent$ mama !i murise i astfel a rămasș

singură. Nu are nici casă$ nici masă$ ci o cheamă când o femeie$ când alta pe la casele lor

ca să lucre+e câte cea. 9#ărinte$ mi"a spus sărmana$ am o mare greutate pe con tiin ăș ț pentru că ăd că nu fac nimic. i ceea ce e mai răuȘ decât toate este că nu pot posti.&ănânc tot ceea ce mi se dă. ,neori miercurea i inerea !mi dau mâncareș de post$ dar adeseori !mi dau de dulce i sunt neoităș să mănânc$ pentru că altfel mă istoesc repedei nuș mai pot sta !n picioare:. 9&ănâncă$ !i spun$ de reme ce nu ai cura-:. 5iecare trebuie

să se supraeghe+e pe sine i dacă a edea că nu re+istă la post$ să mănânceș pu in maiț

mult. „Măsoară'te pe tine însu i”ț FG , spune Sfântul Nil Ascetul. " #ărinte$ cum mai demult la sate unele femei nu mâncau nimic din prima +i a

#ostului &are până !nSâmbăta Sfântului Teodor% ;um puteau re+ista$ aând o mul ime deț

treburi$ case$ copii$ animale$ ogoare%

30 Sfântul Nil Ascetul$ 9*espre cele opt duhuri ale răutăDii: #E =<$ &60;.



" /le ! i spuneau !n sinea lor8 9n mod firesc ar treș bui să mâncăm !n Sfânta i &areaș

Sâmbătă$ pe când această sâmbătă este aproape:. Sau se poate să" i fiș spus8 9ristos a postit patru+eci de +ile 7e+i &t. F$ 2 i e. F$ 24$ pentru mineș ce este să postesc osăptămână%:. #e lângă aceasta aeau i multă simplitate i de aceea re+istau. *acăș ș

cinea are simplitate i smerenie prime te cu lesnireș ș harul lui *umne+eu i astfel poste teș ș

cu smerenie i seș hrăne te dumne+eie te. Are putere dumne+eiască iș ș ș multă re+isten ă laț

postiri !ndelungate. ,n tânăr din Australia$ de reo două+eci i opt de ani$ a a-uns să nuș

mănânce nimic două+eci i opt de +ile. *uhonicul luiș l"a trimis la mine să"mi spunădespre aceasta. /ra foarte elaios i aea un duh de neoin ă rar !ntâlnit.ș ț Se spoedea$mergea la biserică$ citea căr i patristiceț i mai ales noul Testament. ntr"o +i$ !n timp ceș

citea !n /anghelie că ristos a postit patru+eci de +ile$ a fost atât de mi cat suflete te$ș ș

!ncât i"a spus !n sineaș sa8 9*acă *omnul$ care a fost *umne+eu i om fără deș păcat$ a postit patru+eci de +ile$ atunci eu$ un om atât de păcătos$ ce trebuie să fac%:. *e aceea acerut binecuântare de la duhonicul său să postească i el$ș dar nu s"a gândit să"i spună iș

gândul său că inten ionaț să nu mănânce patru+eci de +ile. A !nceput a adar săș posteascădin lunea primei săptămâni a #ostului &are$ a trecut de *uminica !nchinării Sfintei ;rucifără să bea nici măcar apă$ de i lucra la o fabrică săâr ind oș ș muncă destul de grea "

stiuia lă+i. ;ând a a-uns la +iua a două+eci i opta de post$ a sim it o micăș ț ame ealăț!n timp ce lucra i de aceea s"a a e+at pu in -os. *upă aceea a băut un ceai i a mâncatș ș ț ș

pu in posț mag$ deoarece se gândea că$ de a cădea -os i !l orș duce la spital$ or depista că a suferit aceasta din cau+a postului$ i or spune8 9Ia te uită$ cre tinii mor dinș ș

cau+a postului:. 9#ărinte$ mi"a spus acela$ după atâtea +ile de post mă scârbeam demâncăruri$ dar mă sileam să mănânc ca să pot lucra:. l chinuia !nsă gândul că nu a postit

patru+eci de +ile i i"a spus aceastaș duhonicului său. Atunci acela i"a spus cudiscernământ8 9 i aceste +ile pe care le"ai postit au fostȘ destule. Să nu mai ai gânduri:.Apoi acela l"a trimis la mine$ ca să nu"i mai rămână nici un gând de !ndoială care să"lchinuiască. ;a să fiu sigur că !ndemnul său lăuntric a fost curat$ l"am !ntrebat8 9Te"ai

-urat să poste ti patru+eci de +ile%:. 9Nu:$ mi"a răspuns. 9Atunciș când ai luat binecuântarede la duhonicul tău să poste ti$ nu te"ai gândit !n clipa aceea să" i spui gândulș ț tău$ cum că

rei să poste ti patru+eci de +ile$ sau aiș ascuns gândul tău care i se părea bun$ ca săț poste tiș după oia ta patru+eci de +ile%:. 9Nu$ #ărinte:$ mi"a spus din nou. Atunci i"am spus

i eu8 9*esigur că tiamș ș aceasta$ dar te"am !ntrebat numai ca să !n elegi tu sinț gur că airăsplată cerească pentru +ilele ce le"ai postit$ care au fost destule$ i să nu te maiș

nelini te ti că nuș ș ai putut ine patru+eci de +ile. Altă dată !nsă să"i spuiț duhonicului tău iș

gândurile cele bune pe care le ai iș orice inten ie bună ce o ascun+i !n inima ta$ iar ț

duhonicul tău a hotăr! dacă a trebui să faci o asce+ă$ etc.:. i fiindcă aea multăȘ

smerenie$ pe care o dobândise din gândurile smerite pe care le cultia$ iș a postit atâtea+ile din multa sa dragoste pentru ristos$ era firesc ca Acesta să"l !ntărească cu dum"ne+eiescul Său har. *acă un altul a !ncerca să ină unț astfel de post i a spune cu mândrie8ș

9*acă a făcut"o acela$ eu de ce să nu o fac%:$ a posti numai o +i sau două i a cădeaș

grămadă. I se a !ntuneca i mintea$ș pentru că !l a părăsi harul lui *umne+eu i !i a păreaș

rău chiar i de osteneala pe care a făcut"o. #oateș a-unge până acolo !ncât să spună8 9 iȘce am câ tigatș din aceasta%:.

?mul dacă poste te se face ca un mielu el. Iarș ș atunci când deine ca o fiară$!nseamnă că asce+a pe care o face ori este mai presus de puterile lui$ ori o face dinegoism$ i de aceea nu prime te a-utorul dumș ș ne+eiesc. *ar uneori chiar i fiarele sălbaticeș

sunt !mblân+ite i smerite de post. 7e+i$ atunci când le esteș foame se apropie de om$ căcidin instinct simt că de nu or mânca or muri. n timp ce$ dacă se apropie de om pentru agăsi de mâncare$ se poate să nu pă ească nimic. /u am ă+ut un lup care$ din pricină căț

era flămând$ era ca un mielu el. ?dată$ !ntr"o iarnă cuș +ăpadă multă$ enise până !ncurtea noastră. /u i cuș fratele meu ie iserăm să dăm hrană la animale. nș timp ce euineam felinarul !n mână$ fratele meu a luatț cociora i a !nceput să"l loească$ dar lupulș

nu se !mpotriea deloc.



Tot ceea ce face omul se +ădărnice te dacă nu oș face din dragoste pentru *umne+eui semenul său.ș *acă poste te i se mândre te cum că ar face cea$ seș ș ș pierde postul său.

*eine apoi ca un re+eror găurit$ care nu mai poate ine nimic !n el. #une apă !ntr"un astț felde re+eror i ei edea că !ncet"!ncet a curgeș toată.

S(i*f! i *(#!%"%i % #r ț ș

Atunci când cinea nu se !nfrânea+ă poartă cu sine maga+ii !ntregi. n timp ce$ dacă se!nfrânea+ă iș mănâncă numai cele care !i sunt necesare$ organismul său arde toatesubstan ele hrănitoare i nu depo+iț ș tea+ă nimic.

5elurimea mâncărurilor !ntinde stomacul i aduceș pofta$ dar pricinuie te mole eală iș ș ș

!nfierbântare !n trup. *acă pe masă e'istă numai un fel de mâncare iș care nu este destulde gustos$ se poate ca nimeni să nu mănânce o por ie !ntreagă$ iar dacă este gustos iț ș

cinea se a lacomi$ se poate să mănânce pu in maiț mult decât !i trebuie. *ar atunci când pe masă e'istă pe te$ supă$ cartofi $ brân+ă$ ouă$ salată$ fructe iș ș pră-ituri$ rea să lemănânce pe toate i mai cere !ncăș i altele. #e toate le trage pofta$ pentru că una oș

!ndeamnă pe alta. i uită"te$ omul nu suportă nici măcar un singur cuânt pe unulȘ

nu"l !nghite$ pe celălalt iară i nu"l !nghite$ !n timp ce sărmanul stomacș orice mâncare !iaruncăm$ o suportă. *ar oare !l !ntrebăm dacă le poate mistui% Adică stomacul care nu arelogică ne !ntrece !n irtute i se neoie te să le misș ș tuie pe toate. i dacă un fel deȘ

mâncare nu se potrie te cu altul când intră !năuntru$ se ceartă$ iș ș atunci bietul stomacce să mai facă% ncepe după aceea indigestia.

" i cum putem$ #ărinte$ să ne tăiem obi nuin a deȘ ș ț a mânca mult%" /ste trebuin ă de pu ină frână. &ai bine este săț ț nu mănânci mâncarea care ! i place$ț

ca să nu" i faci deț lucru$ pentru că !ncet"!ncet se măre te hambarul. iș Ș după aceea acest9ame : nemilosti$ a a cum !lș ș nume te Aa &acarie$ a cere mereu. n remeaș meseie ti satisfăcut$ dar după aceea sim i neoia săș ț dormi$ i nici să lucre+i nu mai po i. *acăș ț

mănânci un singur fel de mâncare$ acesta ! i a-ută să" i tai pofta.ț ț

" #ărinte$ atunci când e'istă multe feluri de mâncare$ dar !n cantită i mici$ e'istă iară iț ș

acela i pericol%ș

" *esigur$ pericolul este la fel de mare$ numai că partidele sunt mici i nu pot faceșguern. Atunci când e'istă o mare felurime de mâncăruri$ este ca i cumș s"ar aduna !nstomac multe partide$ i unul !l irită peș celălalt$ apoi se !ncaieră !ntre ele$ se bat i !ncepeș

indigestia...#lăcerea pe care o dă mâncarea simplă este mai mare decât cea pe care o dau

cele ma i bu ne mâncăruri. Atunci când eram mic$ mergeam !n pădure i mâneam numai oș

bucată de corig$ i nu mai oiamș nimic altcea. ;ele mai bune mâncăruri nu"mi puteau!nlocui acea mul umire duhonicească pe care o simț eam. *ar făceam aceasta cuț

bucurie. nsă cei mai mul i oameni nu au sim it satisfac ia stomacului u or.ț ț ț ș a !nceput$atunci când mănâncă cea gustos$ simt o oarecare satisfac ie$ dar apoi intră la mi-locț

lăcomia$ mănâncă mult i$ mai ales atunci când sunt bătrâni$ș simt o greutate !n tot trupul$i astfel se lipsesc de saș tisfac ia stomacului u or.ț ș



PARTEA A CINCEA ROSTUL (NCERC'RILOR (N VIA AȚNOASTR'

A Pentru ca să mear"ă cineva în >aiul cel dulce trebuie să măn#nce

aici multe amărăciuni, ca să primeascăîn m#nă pa aportul încer ș cărilorB.



CAPITOLUL # Trecut,am )rin foc i )rin a)1112#ș

Cr%!e în!er!&ri"#r " #ărinte$ cruciuli a pe care mi"a i dat"o o port mereu i mă a-ută !n !ncercările mele.ț ț ș

" Iată$ a a sunt i crucile pe care le suferim noi$ ca acele cruciuli e pe care le atârnăm laș ș ț

gât i ne ocrotesc !n ia a noastră. ;re+i că noi ducem reo cruce mare%ș ț Numai ;rucea luiristos a fost foarte grea$ pentru că /l din dragoste fa ă de noi$ oamenii$ nu a rut săț

folosească pentru Sine puterea Sa dumne+eiască. i !n continuare ridică greutatea crucilor Ș

!ntregii lumi i neș u urea+ă de durerile !ncercărilor cu dumne+eiesculș Său a-utor i cuș

dulcea Sa mângâiere.(unul *umne+eu rânduie te pentru fiecare om o cruce potriită cu puterea lui de aș

re+ista$ nu pentru a se chinui$ ci pentru a urca de pe cruce !n cer$ pentru că$ !n esen ă$ț

crucea este scară către cer. *acă am !n elege ce comoară ne !nistierim din suferireaț

!ncercărilor$ nu am mai murmura$ ci am slaosloi pe *umne+eu ridicându"ne cruciuli a peț

care ne"a hără+it"o$ astfel !ncât i !n această ia ă ne om bucura$ darș ț i !n cealaltă om luaș

o pensie bună. *umne+eu ne"a asigurat acolo !n cer multe bogă ii. nsă atunci cândț ceremsă ne u ure+e de o !ncercare$ el dă acesteș bogă ii altora i astfel o pierdem. n timp ce$ț ș

de om face răbdare$ ne a da i dobândă.ș

5ericit este cel care se chinuie te aici$ pentru că$ cuș cât este pedepsit mai mult !n aceastăia ă$ cu atât maiț mult se pregăte te pentru cealaltă$ deoarece i se tergș ș din păcate.;rucile !ncercărilor sunt mai presus de 9talan i:$ de harismele pe care ni le dăț

*umne+eu. 5ericit este cel care are cinci cruci$ iar nu una. ? sufer in ă sau o moarteț

mucenicească aduc cu adeărat răsplată cerească. *e aceea la fiecare !ncercare săspunem8 9 i mul umesc$ *umne+eul meu$ pentru căț ț tocmai aceasta !mi trebuia pentrumântuirea mea:.

n!er!&ri"e îi +%(& )e #eni *&- i re'in& $%.#'ni!e (e ș ș

" #ărinte$ mereu sunt !n tiin ată de suferin a celorș ț ț din familia mea. Se or termina

reodată neca+urile lor%" 5ă răbdare$ sora mea$ i nu"ti pierde năde-dea !nș *umne+eu. *in toate !ncercările princare am au+it că trece familia oastră$ am !n eles că *umne+eu ăț iube te iș ș

!ngăduie toate neca+urile acestea pentru o deplină cură ire duhonicească a familiei. *acăț

priim cu ochi lume ti !ncercările famil iei tale $ apăre i caș ț ni te oameni neferici i. nsăș ț

de le om prii duhonice te$ sunte i ferici i$ iar !n cealaltă ia ă ă orș ț ț ț inidia to i ceiț

care s"au considerat ferici i !n ia aț ț aceasta. n felul acesta se neoiesc i părin ii tăi$ș ț

deoarece nu cunosc sau nu !n eleg să se neoiascăț duhonice te cu mărime de suflet.ș

;u toate acestea$ !n !ncercările familiei tale$ precum i ale altor familii seș ascunde o taină$de i se face atât de multă rugăciune.ș „Cine a cunoscut /udecă ile iui Dumnezeu”ț 7e+i #s.3H$ 64. *umne+eu să" i !ntindă dreapta Sa i să pună capătș ș !ncercărilor.

" #ărinte$ nu se poate ca oamenii să" i reină !n alt fel i nu prin !ncercări%ș ș

" &ai !nainte ca *umne+eu să !ngăduie o !ncercare$ a căutat să" i ! ndrepte cu blânde e$țdar aceia nu au !n eles i de aceea /l a !ngăduit ispitirea. 7ede i$ cândț ș ț un copil estesuci t$ la !nc epu t t at ăl său ! l i a c u bini orul$ !i face toate mofturile$ dar ă+ând că nuș

se schimbă$ atunci se poartă cu asprime fa ă de el$ ca săț se !ndrepte. Tot astfel iș

*umne+eu$ adeseori$ atunci când cinea nu !n elege de bună oie$ !i dă o !ncercareț ca să" iș

reină. *acă nu ar fi e'istat pu ină durere$ boli$ț etc.$ oamenii ar fi deenit fiare$ nu s"ar fiapropiat deloc de *umne+eu.

" 7ia a aceasta este mincinoasă i scurtă i pu iniț ș ș ț sunt anii ei. i bine că sunt pu ini$Ș ț

căci repede or trece amărăciunile$ care ca ni te medicamenteș amare ne indecă sufletelenoastre. 7e+i$ medicii le dau sărmanilor bolnai care suferă medicamente amaredeoarece se or !nsănăto i cu amarul$ nu cu dulcele.ș 7reau să spun că$ precum sănătatease dobânde teș prin amar , tot astfel i mântuirea sufletului tot dinș amar iese.



S%ferin$ $%rere ne !er!e(e& Hri*(#*?mul care nu trece prin !ncercări$ care nu rea să"l doară nimic i să sufere cea$ș

care nu rea să fie mâhnit sau să i se facă reo obsera ie$ ci rea săț trăiască bine$ este !nafara realită ii duhonice ti.ț ș „0recut'am prin foc i prin apă i ne'ai scos pe noi laș ș

odi!nă” #s. 6H$ 114 , spune psalmistul.7e+i că i &aica *omnului i Sfin ii au suferit$ deș ș ț aceea trebuie ca i noi să suferim$ maiș

ales că mergem pe acela i drum pe care au mers i ei. ;u deosebireaș ș că noi$ atunci cândsuferim pu in !n această ia ă$ neț ț plătim datoriile i ne mântuim. *ar i ristos a petreș ș cutcu durere pe pământ. A coborât din cer$ S"a !ntrupat$ a pătimit i a fost răstignit. Iar ș

cre tinul ! i dăș ș seama că l"a cercetat ristos$ atunci când suferă durere.Atunci când !l cercetea+ă durerea pe om !nseamnă că !l i+itea+ă ristos. n timp ce$

atunci când omul nu trece prin nici o !ncercare$ este ca i cum l"ar părăsiș *umne+eu$ nicinu plăte te datoriile$ nici nu depune.ș 7orbesc desigur despre cel care nu rea reaua

pătimire pentru dragostea Iui ristos$ care ! i spune !nș sinea sa8 Sunt sănătos$ am poftă demâncare$ mănânc bine$ o duc foarte bine$ sunt lini tit$ etc...: i nu spuneș ș nici măcar un9Slaă ie$ *umne+eule:. ;el pu in dacăȚ ț ar recunoa te că toate aceste binecuântări suntș

ale lui *umne+eu$ oarecum s"ar aran-a situa ia. Să spună8 9ț Nu meritam toate acestea$ dar

fiindcă sunt neputincios$ de aceea *umne+eu mi le"a rânduit pe toate:. n ia a SfântuluițAmbro+ie #omenirea lui se pră+nuie te la = decembrie4 se spune că odată Sfântul aș fostgă+duit de un oarecare bogat. Iar Sfântul ă+ând bogă iile nemăsurate ale aceluia l"aț

!ntrebat dacă a fost !ncercat reodată de reo mâhnire. 9Nu$ niciodată$ i"a răspuns acela.;i bogă iile mele mereu se !nț mul esc$ ogoarele !mi rodesc. Nu am sim it niciodatăț ț durerei nici reo boală nu m"a cercetat:. Atunci Sfânș tul a lăcrimat i a spus !nso itorilor săi8ș ț

9#regăti i trăsurile ca să plecăm repede de aici$ pentru că peț acesta nu l"a cercetat*umne+eu:. i de !ndată ce aȘ ie it !n drum$ casa bogatului s"a scufundat. Traiul bun alș

aceluia doedea că *umne+eu l"a părăsit.

D#n%" !er(& )e !e" )e !re-" i%1e (e4 ș

#ilde 3$ 124

" #ărinte$ de ce astă+i lumea suferă atât de mult%" *in pricină că *umne+eu o iube te. Tu$ ca moș nahie$ te scoli diminea a$ ! i faciț ț

canonul$ roste t iș rugăciunea lui Iisus$ faci metanii$ etc. !nsă pentru mireni greută ileț

prin care trec sunt canonul lor i prinș ele se cură esc. Iar acestea le pricinuiesc un bine maiț

mare decât traiul bun lumesc$ care nu !i a-ută nici să se apropie de *umne+eu$ nici sădobândească răsplată cerească. *e aceea trebuie să le primească ca pe ni te daruri ale luiș

*umne+eu.(unul *umne+eu$ ca un #ărinte bun$ prin !ncercările pe care le !ngăduie ! i educăș

copiii Săi din dragoste$ din bunătatea Sa dumne+eiască$ iar nu din răutate sau din dreptatelumească$ -uridică$ pentru că rea ca aceia să se !ntoarcă la el. Adică *umne+eu$ rând sământuiască făpturile Sale i ca ele să mo teș ș nească !mpără ia ui cea cerească$ !ngăduieț

!ncercările pentru ca omul să se lupte$ să se neoiască i săș dea e'amene la răbdarea !n

dureri$ astfel !ncât să nu poată diaolul să"I spună8 9;um !l răsplăte ti pe acesș ta$ sau cum !lmântuie ti de reme ce nu s"a ostenit%:. #e *umne+eu nu" interesea+ă ia a aceasta$ ciș ț

cealaltă. /l se !ngri-e te de noi mai !ntâi pentru cealaltăș ia ă i apoi pentru aceasta.ț ș

" #ărinte$ dar de ce *umne+eu unor oameni le dă multe !ncercări$ !n timp ce altora nule dă deloc%



" ;e spune Sfânta Scriptură% „Domnul ceartă pe cel pe care'l iube te”.ș ,n tată$ de pildă$ areopt copii. ;inci dintre ei stau lângă tatăl lor$ iar trei pleacă de acasă iș nici nu se maigândesc la el. *acă cei care stau lângă el fac reo neorânduia lă$ ta tăl lor ! i trage pu inț

de urechi$ sau le dă reo pălmu ă$ iar dacă sunt cumin i$ț ț !i mângâie i le dă o ciocolată.ș

n timp ce aceia care sunt departe$ nu primesc nici mângâiere$ nici palmă. Tot ast felface i *umne+eu. ?amenilor care suntș lângă /l i celor care au inten ie bună$ dacăș ț

gre escș pu in$ le dă câte o pălmu ă i astfel ! i achită datoria$ț ț ș ș sau dacă le dă mai multe$mai i depun !n casieriaș cerească. Iar celor care sunt departe de *umne+eu le dă ani!ndelunga i pentru a se pocăi. *e aceea edemț pe unii mireni că săâr esc păcate grae iș ș

cu toate acestea au bunuri materiale din bel ug i trăiesc mul iș ș ț ani$ fără să treacă prin!ncercări. i aceasta se face dinȘ iconomia lui *umne+eu$ pentru a se pocăi. Iar dacă nu se or

pocăi$ !n cealaltă ia ă or fi fără de răspuns.ț

D%rere "%i D%nee% )en(r% în!er!&ri"e #eni"#r ;âte suferin e are lumea@ ;âte probleme@ i uniiț Ș in aici să mi le spună stând !n

picioare$ fie i numaiș pentru două minute$ pentru a se mângâia pu in. ?ț mamă !ndurerată!mi spunea8 9#ărinte$ in clipe când nu mai pot suporta i atunci spun8 ristoase al meu$ș

fă să !ncete+e pentru pu in suferin ele i apoi pot săț ț ș !nceapă iară iB:. ;âtă neoie deș

rugăciune au oamenii@ nsă orice !ncercare este un dar al lui *umne+eu$ este un e'amen pentru cealaltă ia ă. Această năde-de aț răsplătirii !n cealaltă ia ă !mi dă bucurie$ mângâiereț

iș cura- i pot suporta durerea ce o simt pentru to iș ț oamenii care trec prin !ncercări.*umne+eul nostru nu este (aal$ ci *umne+eul dragostei. /l este #ărintele ;are ede

suferin a copiilorț Săi pricinuită de diferite ispite i !ncercări prin careș trec$ i ;are ne aș

răsplăti pentru aceasta$ numai noi să facem răbdare !n mica mucenicie a !ncercării sau$mai degrabă$ a binecuântării pe care o suferim.

" #ărinte$ unii spun8 9?are nu este dureros ceea ce !ngă"duie *umne+eu% ?are nu"ldoare pe *umne+eu pentru aceasta%:.

" *urerea lui *umne+eu pentru oamenii care sunt chi"nui i de boli$ de diaoli$ deț

ba rbar i$ et c. $ are !n acela i timp i bucurie prin răsplata cerească pe careș ș le"a pregătit"o.

Adică$ *umne+eu cunoscând răsplătirea pe care o a primi !n cer cel care trece prin!ncercări$ i bunătă ile care !l a teaptă$ 9suferă: cuș ț ș u urin ă durerea ce o simte pentruș ț

acela. Iată$ *umne+eu a !ngăduit ca Irod să facă atâtea crime 7e+i &t. 2$ 164. #ăiunspre+ece mii de prunci a -unghiat i !ncă nenumăra iș ț părin i care nu i"au lăsat peț

solda i să le omoare copiț ii. Acei osta i barbari$ ca să se arate mai buni !n fa aș ț mai"marilor lor$ i"au tăiat pe copii bucă ele. ;u câtț copiii erau mai chinui i$ cu atât maiț

mult !l durea pe *umne+eu$ dar i mai mult se bucura pentru cea maiș mare slaă de careaeau să se desfăte+e !n cer. Se bucura pentru ace ti !ngera i$ care urmau să alcăș ș "tuiască tagma mucenicească i !ngerească totodată$ș !ngeri i &ucenici@ș

n /.niri $&r%ie (e D%nee% ș $e'&r( /n/iere

*umne+eu ede de aproape suferin ele copiilor uiț i !i mângâie ca un #ărinte bun.ș#entru că$ ce cre+i$ suferă să" i adă copila ul Său chinuindu"se% Toateș ș suferin ele i lacrei"ț ș

mile lui$ *umne+eu le ia !n considerare i după aceea răsplăte te. Numai *umne+euș ș

dăruie te !n mâhniri adeărata mângâiere. *e aceeaș omul care nu crede !n adeărataia ă$ care nu credeț !n *umne+eu ca să"i ceară mila Sa !n !ncercările prin care trece$ cademereu !n de+năde-de$ iar ia a lui nuț are nici un sens. ntotdeauna rămâne nea-utorat$nemângâiat i chinu it ! n aceas tă ia ă $ dar ! iș ț ș osânde te i sufletul său !n ceaș ș

e nică.ș



nsă oamenii duhonice ti$ care !nfruntă toateș !ncercările alături de ristos$ nu au propriile lor mâhniri$ ci adună amărăciunile altora$ dar !n acela i timpș primesc din bel ugș

dragostea lui *umne+eu. Atunci când cânt troparul8 9A-utorului omenesc nu ne!ncredin a pe noi. #rea Sfântă Stăpână:$ câteodată măț opresc la 9ci prime te rugăciuneaș

robilor tăi...:. ;ăci de reme ce nu am mâhniri$ cum să spun 9că scârbele ne cuprind i nuș

putem răbda:% *in #araclisul &aicii *omnului4. Să spun minciuni% n !nfruntareaduhonicească a !ncercărilor nu e'istă mâhnire$ pentru că atunci când omul se a ea+ăș

corect$ duhonice te$ toate se schimbă. *acă omul ! i atingeș ș amărăciunea durerii sale de#readulcele Iisus$ atunci toate amărăciunile i otrăurile sale se preschimbă !nș miere.

*acă cinea !n elege tainele ie ii duhonice ti iț ț ș ș modul tainic !n care lucrea+ă*umne+eu$ !ncetea+ă să se mai mâhnească pentru tot ceea ce i se !ntâmplă$ pentru că

prime te cu bucurie medicamentele amareș pe care i le dă *umne+eu pentru !nsănăto ireaș

sufletului său. #e toate le consideră răspunsuri la rugă ciunea sa$ de reme ce ne!ncetat!i cere lui *umne+eu să"i cură ească sufletul. nsă atunci când oameniiț !nfruntă lume teș

!ncercările$ se chinuiesc. *e reme ce *umne+eu ne supraeghea+ă pe to i$ trebuie caț

fiecare să se predea ui cu totul. Altfel se a chinui. ;ere să"i ină toate a a precum reaș

el$ dar lucrurile nu se petrec după dorin a lui$ i de aceea nu aflăț ș odihnă.

5ie sătul$ fie flămând de ar fi cinea$ fie că este lăudat$ fie că este nedreptă it$ trebuiețsă se bucure iș să le !nfrunte pe toate cu smerenie i răbdare. iș Ș atunci unuia caacestuia *umne+eu !i a dărui mereu binecuântări$ până când sufletul său a a-unge să numai poată 9!ncăpea i suporta: bunătatea lui *umș ne+eu. i cu cât a !naintaȘ

duhonice te$ cu atât aș edea dragostea lui *umne+eu !ntr"o măsură mai mare i se a topiș

de recuno tin ă.ș ț

I*)i(e"e i /.niri"e !e 'in ș $in în&$%in "%i D%nee%ț

ncercările care ne in sunt uneori antibioticul pe care ni"l dă *umne+eu pentru bolilesufletului nostru iș care ne a-ută mult duhonice te. ?mul mănâncăș numai o palmău oară i !ndată i se !nmoaie inima.ș ș *umne+eu tie foarte bine !n ce stare duhoniceascăș

se află fiecare dintre noi$ dar fiindcă noi nu tim$ș !ngăduie să fim ispiti i ca să neț

cunoa tem pe noiș !n ine$ să ne aflăm patimile ce sunt ascunse !nlăuntrulș nostru i să nușaem preten ii nesăbuite !n Piuaț

Qudecă ii. #entru că$ de ar trece cu ederea patimileț noastre i ne"ar lua !n )ai a a cumș ș

suntem$ i acolo amș crea probleme. *e aceea *umne+eu !ngăduie diaolului să cree+e aiciispite ca să ne scuture$ astfel !ncât să se smerească i să se cură e sufletul nostru prin mâhș ț "niri$ după care ne umple de har.

Adeărata bucurie se na te din amărăciunea peș care cinea o gustă cu bucurie pentru ristos$ ;are s"a umplut de amărăciune ca să ne mântuiască. ;re tinul trebuieș

să se bucure mai ales atunci când trece prin reo !ncercare fără ca el să fi fost pricina ei.,neori spunem lui *umne+eu8 9*umne+eul meu$ nu tiu ce oi face$ dar eu mă predauș

ie cu totul$ caȚ să mă faci om:. i atunci *umne+eu nu mă face numaiȘ om$ ci mai presus deom$ i"l lasă pe diaol să ină săș mă ispitească i să mă chinuiască. i !n cancerul careș Ș

bântuie astă+i ăd icle ugurile diaolului i râd. &ăi$ș ș i diaolul acesta@ 7oi ti i cu ce săpunș ș ț!l spală diaolul pe om atunci când *umne+eu !ngăduie să"l ispitească$ să"l !ncerce% ;uspuma răută ii lui. i !ncă ce săpunț Ș bun are@ A a cum cămila scoate spume atunci când seș

mânie$ la fel face i diaolul !n astfel de situa ii. iș ț Ș după aceea !l freacă pe om nu ca să"l cure e deț murdărie$ ci din răutate. Iar *umne+eu !l lasă pe diaol să"l săpunească pe omnumai atât cât trebuie pentru a"l cură a. ;ăci dacă l"ar lăsa să"l frece a a cum seț ș freacărufele$ l"ar sfâ ia.ș

" #ărinte$ putem spune despre diferitele ispite care se !ntâmplă !n ia a noastră$ căț

aceasta a fost oia lui *umne+eu%



" Nu. Să nu amestecăm oia lui *umne+eu cu ispita i cu cele pe care le aduce ea.ș

*umne+eu !l lasă pe diaolul liber să"l ispitească pe om până la un punct$ iar pe om !l lasăliber să facă binele sau răul. *ar nu *umne+eu este inoat pentru răul pe care !l a faceomul. Iuda$ de pildă$ era ucenicul lui ristos. *ar oare putem spune că a fost oia lui*umne+eu ca el să deină ân+ător% Nu$ ci luda !nsu i a !ngăduit diaoluș lui să intre !n el.;inea a spus unui preot8 9#ărinte$ te rog fă un Trisaghion pentru Iuda:. Iar aceasta este ca iș

cum ar fi spus8 9Tu$ ristoase$ e ti nedrept. Aceasta aș fost oia Ta$ ca să Te ândă Iuda. iȘ

de aceea acum a-ută"l:.#u ine sunt ca+urile !n care *umne+eu !ngăduie săț fie ispiti i unii cre tini elaio iț ș ș

pentru a" i eni !nș sim ire cinea care duce o ia ă păcătoasă i să seț ț ș pocăi ască .?amenii ace t ia or aea o !ndoi tăș răsplată. Adică *umne+eu le dă unora care$ cu!ncercările prin care trec$ ! i plătesc păcatele !n aceastăș ia ă$ dar care !n acela i timpț ș

cârtesc fără moti$ posibilitatea de a fi a-uta i de răbdarea celor care$ de i nuț ș au gre it$ș

suferă dar nu cârtesc. Să presupunem că un familist foarte bun i foarte elaios se află !nș

casă cu toată familia sa i dintr"odată se face un cutremur iș ș cade casa peste ei striindu"i$iar după o !nfrico ătoareș suferin ă mor cu to ii. ?are de ce a !ngăduit *umne+euț ț aceasta% ;asă nu cârtească ceilal i care sunt pedepsi iț ț atunci când gre esc.ș

*e aceea to i cei care se gândesc la crucile mari peț care le"au purtat drep ii niciodată nuțse mâhnesc pentru micile lor !ncercări. i ăd că$ de i au gre it !n ia aȘ ș ș ț lor$ cu toate acesteasuferă mai pu in decât aceiț drep i$ i de aceea spun ca tâlharul cel bunț ș 7e+i uca 23$ 2<.u48 9*acăș ace tia care nu au făcut nimic rău au suferit atât deș mult$ atunci noi ce trebuie

să pătimim%:. *in păcate !nsă unii seamănă cu tâlharul cel răstignit de"a stânga lui ristos7e+i uca 23$ 2< .u4 i spun8 9Au mers cu crucea !n mână i uite ce au pă it@:.ș ș ș ț

/'istă i ca+uri " acestea sunt foarte rare " !n careș *umne+eu !ngăduie din dragoste caunii neoitori ale iș să treacă prin mari !ncercări$ pentru a fi !ncununa i.ț Ace tia suntș

următorii lui ristos. 7ede i$ la Sfânta Singlitichia$ deoarece a-uta duhonice te multe sufleteț ș

cu poe ele ei$ a mers diaolul ca să o !mpiedice de laț această lucrare. Trei ani i -umătate aș

rămas fără glas din pricina bolii pe care a suferit"o 7e+i 7ie ile Sfin ilor$ luna ianuarie$ +iua aț ț

cincea4.

Altădată un adeărat următor al lui ristos cere de la *umne+eu să ierte gre aleleșsemenilor săi$ să" iș !ntoarcă de la ei urgia Sa cea dreaptă i să fie pedepș sit el !n loculacelora$ de i nu este inoat cu nimic. ,nul ca acesta se !nrude te mult cu *umne+eu$ș ș

;are este !nduio at de această mare i nobilă dragoste aș ș copilului Său. n afară de darul pecare i"l face$ iertând gre elile celorlal i$ !ngăduie ca acesta să aibă i sfâr itș ț ș ș mucenicesc$după cererea lui stăruitoare. n acela iș timp !nsă !i pregăte te !n )ai cel mai frumos i maiș ș

minunat palat$ precum i o slaă !ncă i mai mare$ș ș deoarece mul i oameni l"au nedreptă itț ț

prin -udecata lor superficială$ cre+ând că *umne+eu l"a pedepsit pentru păcatele lui.

Nere!%n# (in f & $e ș ț ț $r#*(e "%i D%nee%' #ărinte$ !ncercările !i folosesc !ntotdeauna pe to i oamenii%ț

" *epinde de felul cum !nfruntă fiecare !ncercările. ;ei care nu au inten ie bună !lț

hulesc pe *umne+eu atunci când trec prin diferite !ncercări. 9*e ce să sufăr eu aceasta% "spun ei. Iată$ acela are atâtea bunuri@ *umne+eu este acesta%: Nu spun 9am gre it:$ ci seș

chinuiesc. Iar cei cu mărime de suflet spun8 9Slaă lui *umne+eu@ ncercarea aceasta m"aadus lângă *umne+eu. /l a !ngăduit"o pentru binele meu:. i dacă maiȘ !nainte se poate să nu ficălcat deloc !n biserică$ dupăaceea !ncep să meargă regulat la biserică$ să sespoedească$ să se !mpărtă ească. *e multe ori *umș ne+eu chiar i pe oamenii cei maiș

!mpietri i !i aduce laț un moment dat$ printr"o !ncercare$ la o astfel de mărime de suflet$!ncât ei !n i i se !ntorc spre bineș ș i" i ispă esc păcatele prin durerea ce o simt pentruș ș ș totce au făcut.

" #ărinte$ trebuie să spunem8 9Slaă ie$ *umȚ ne+eule@:$ atunci când toate merg bine%



" *acă nu spunem 9Slaă ie$ *umne+eule@: !nȚ bucurii$ cum om spune !n mâhniri% Tuspui aceasta !n mâhniri$ i nu rei s"o spui !n bucurii% *ar atunci cândș cinea estenerecunoscător$ nu cunoa te dragostea luiș *umne+eu$ nere"cuno tin a este un mare păcat.ș ț

Iar pentru mine este unul de moarte. Nerecunoscătorul cu nimic nu poate fi mul umit.ț

#entru toate cârte te$ș nimic nu"i conine. n satul meu natal$ !n 5arasa$ se folosea multmagiunul. ntr"o seară o fată plângea pentru că oia magiun. ;e putea să facă mama ei% S"a dusi a cerut de la ecina. Iar copila$ de !ndată ce mamaș ei i"a adus magiunul$ a !nceput iară i săș

plângă. (ătea din picioare i striga8 9&amă$ reau i iaurt:. 9;opilulș ș meu$ unde să găsesc iaurtla ora aceasta%:$ !i spune mama ei. 9Nu$ reau iaurt:. Atunci sărmana femeie a mers i a cerutș

iaurt de la o altă ecină i l"a adus fiiceiș ei. *upă ce fata l"a luat i pe acesta$ a !nceput din nouș să plângă. 9Acum de ce mai plângi%:$ o !ntrebă mama ei. 9&amă$ le reau amestecate:. Atuncimama le ia iș le amestecă$ dar aceasta iară i !ncepu să plângă.ș 9&amă$ nu le pot mânca a a.ș

e reau separat:. a care mama ei a luat"o la palme i astfel... s"a separat maș giunul de iaurt.Adică reau să spun că tot astfel se comportă mul iț oameni$ după care ine pedagogia lui

*umne+eu. ;el pu in să ne mărturisim nerecuno tin a noastră i să"Iț ș ț ș mul umim +i i noapte luiț ș

*umne+eu pentru binecuântările ce ni le dăruie te. Iar !n felul acesta !l om pune pe fugă peș

diaolul cel fricos$ care ! i a adunaș drăcu orii lui i se a preface !ntr"un fum negru$ penș ș tru că

de-a i"am aflat punctul slab. S& !#)r& în!er!re n#*(r& !% %n i re "(%i

&edicamentul cel mai bun pentru fiecare !ncercare a noastră este !ncercarea mai mare asemenilor no tri$ș pe car e este de a-uns să o comparăm cu a noa stră pentru a ne

putea da seama de marea diferen ă dintreț ele i deș marea dragoste pe care ne"a arătat"o*umne+eu$ ;are ne"a !ngăduit o !ncercare mai mică. Atunci !i om mul umi$ ne aț

durea pentru cel ce suferă mai mult i ne om ruga din toată inima ca să"lș a-ute*umne+eu. &i"au tăiat$ de pildă$ un picior% Să spun 9Slaă ie$ *umne+eule$ că amȚ

cel pu in unț picior. Aceluia i le"au tăiat pe amândouă:. i dacă aȘ ș rămâne un bu tean$ș

fără mâini i picioare$ tot a treș bui să spun8 9Slaă ie$ *umne+eule$ că am umblatȚ

atâ ia ani$ !n timp ce al ii s"au născut infirmi:. /u$ dinț ț clipa !n care am au+it că un

familist are hemoragii de unspre+ece ani$ mi"am spus8 9;e fac eu% Acesta este mirean ișare hemoragii de unspre+ece ani$ are copii iș trebuie să se scoale diminea a ca să meargăț

la sericiu$ iar eu nici apte ani nu am !mplinit de când amș hemoragii:31.*acă mă gândesc la celălalt care suferă atât de mul t$ nu mă mai pot !ndreptă i peț

mine. Iar dacă mă oi gândi că eu sufăr iar ceilal i o duc bine$ț că mă scol noapteala fiecare -umătate de cea s$ deoarece am probleme cu intestinul gros i nu potș

dormi$ !n timp ce ceilal i dorm lini ti i$ mă !ndreptă escț ș ț ț pe mine !nsumi dacă murmur. *ar tu$soră$ de cât timp suferi de herpes32%

" *e opt ani$ părinte." 7e+i$ *umne+eu unora le lasă această boală două luni$ altora +ece$ iar altora

cincispre+ece. mi dau seama că durerea este mare$ i din pricina ei uniiș a-ung până la de+năde-de. *ar dacă un mirean care are herpesul de o lună$ două i seș

de+nădă-duie te dinș pricina marii dureri$ află că un om duhonicesc !l are de un an ișface răbdare i nu câr te te$ a tunci deș ș !ndată se mângâie. i ! i spune8 9/u sufăr deȘ ș

două luni i am a-uns la de+năde-de. Acela$ !nsă$ sărmanul$ș suferă de un an i nu seș

plânge. /u fac i neorânduieli$ș !n timp ce acela trăie te duhonice te:. i astfel seș ș Ș a-utăfără să fie sfătuit.

M/.niri"e )e !re ni "e )ri!in%ie*! #enii " #ărinte$ atunci când cinea rabdă pentru *umne+eu mâhnirile i nedreptă ile pe careș ț

i le pricinuiesc oamenii$ această răbdare !l cură ă de patimi%ț

31 StareDul din 1<>> aea hemoragii ne!ntrerupte de la intestinul gros.32

InflamaDie caracteristică a pielii$ foarte persistentă Ci dureroasă$ cu caracter recidiant$ proocată de un irus$ manifestată prin grupuri de băCicuDe locali+ate de obicei !n -urul gurii$al nasului$ etc.



" *acă !l cură ă !ntrebi% Nu numai că !l cură ă$ ci !lț ț face să i strălucească. /'istă ceaș

mai presus decât aceasta% n felul acesta ! i poate plăti păcatele. 7ede i$ș ț pe un criminal !l bat$ !l !nchid !n !nchisoare$ ! i faceș acolo micul său canon i$ dacă se pocăie te cuș ș

sinceritate$ se i+băe te de !nchisoarea cea e nică. ?areș ș este mic lucru să" i plăteascăș

prin această suferin ă oț socoteală e nică%ș

?rice mâhnire să o suporta i cu bucurie$ mâhnirile pe care ni le pricinuiesc oamenii suntț

mai dulci decât siropurile ce ni le oferă cei care ne iubesc. 7ede i$ !nț 5ericiri ristos nuspune8 95erici i e i fi când ă orț ț lăuda:$ ci8 „(erici i ve i fi c#nd vă vor ocări”ț ț &t. H$ 114 iș

mai ales „c#nd vă vor min i din pricina Mea”.ț Atunci când ocărârea nu este pedreptate$ cel ocărât adună răsplată. Iar dacă ea este pe dreptate$ atunci acela ! iș

plăte te păcatele. *e aceea$ nu numai că trebuie să"lș răbdăm fără murmur pe cel care neispite te$ ci săș sim im i recuno tin ă$ pentru că ni se dă prile-ul să neț ș ș ț neoim !n smerenie$dragoste i răbdare.ș

*esigur$ cleetitorii lucrea+ă !mpreună cu aghiu ă.ț 7ântul puternic de obicei rupe iș

de+rădăcinea+ă numai copacii sensibili care nu au rădăcini adânci$ !n timp ce pe aceia careau rădăcini adânci !i a-ută să" i adâncească rădăcinile i mai mult.ș ș

Noi trebuie să ne rugăm pentru to i cei care neț orbesc de rău i să cerem de laș

*umne+eu să le dea pocăin ă$ luminare i sănătate i să nu lăsăm !nlăuntrulț ș ș nostru nicimăcar o urmă de ură fa ă de ei. Să păstrămț numai e'perien a dobândită din ispită$ săț

aruncăm toate otrăurile i să ne amintim mereu de cuinteleș Sfântului /frem irul8Ș

9*acă i se a !ntâmpla să fiiț cleetit$ iar după aceasta se a doedi cură iaț con tiin eiș ț

tale$ nu te seme i$ ci slu-e te cu smerenieț ș *omnului ;are te"a slobo+it de cleetireaoamenilor$ ca să nu pătime ti cădere de mirare:ș Sfântul /frem irul$ ?pere$ 7oi. 14.Ș



CAPITOLUL $ 3oa"a

B#"i"e îi +%(& )e #eni " #ărinte$ ce !nseamnă 9)ai bun: 33%" Adică să mergi cu bine !n )ai.

" *ar oare nu se poate !n elege8 9Să mergi !n )aiulț cel bun:%" Ai au+it tu reodată orbindu"se de raiul cel rău% ?ricum$ pentru a merge cinea !n

)aiul cel dulce$ trebuie să mănânce aici multe amărăciuni$ ca să primească !n mână pa aportul !ncercărilor. *acă ai ti ceș ș se !ntâmplă la spitale@ ;e drame@ ;e durere are lumea@;âte mame$ sărmanele$ nu fac opera ii$ se gândesc laț copila ii lor i sunt cuprinse deș ș

nelini te pentru !ntreaș ga lor familie@ ;â i famili ti nu au cancer$ fac radioteț ș rapie i seș

chinuiesc@ Să nu poată lucra i să aibă deș plăt it chir ie i o mul ime de al te datori i@ș ț

,nii sunt sănăto i i nu o pot scoate la capăt$ cu cât mai multș ș atunci când cinea este bolna i se sile te să lucre+eș ș pentru a putea face fată cât de cât la !ndatoririle lui@ ;uadeărat$ m"au cople it problemele oamenilor. ;âteș nu aud !n fiecare +i@ &ereu suferin e$ț

mereu greută i@ț Toată +iua !mi este gura amară$ iar seara cad de oboseală i$ flămândș

fiind$ mă !ntind pu in ca să măț odihnesc. Simt multă oboseală trupească$ dar i oș pacelăuntrică.

" #ărinte$ boala a-ută !ntotdeauna%" *a$ !ntotdeauna a-ută. (olile !i a-ută pe oameni să" i 9ispă ească:ș ș 3F păcatele$ atunci

când nu au irtu i.ț Sănătatea es te un lucru mare$ dar binel e pe care !l pricinuie te boalaș

nu"l poate dărui sănătatea. ,n bine duhonicesc. (oal a este o binefacere foarte mare$!ntr"adeăr foarte mare@ l cură ă pe om de păcat i deț ș multe ori !i asigură chiar iș

răsplată. Sufletul omului este ca aurul$ iar boala este ca focul care"l cură ă. 7e+iț că i ristosș

i"a spus Apostolului #ael8 „Puterea Mea se desăv#r e te în slăbiciune”ș ș 2 ;or. 12$ <4.;u cât mai mult se chinuie te omul de reo boală$ cu atât mai mult seș cură ă i seț ș

sfin e te$ a-unge numai să facă răbdare iț ș ș s"o primească cu bucurie. n unele boli este neoie numai de pu ină răbdare.ț i pe acestea le !ngăduie *umne+euȘ

ca să"i !ndrepte+e omului unele cusururi i să"i dăruiască putină răsplată.ș #entru că boalatrupească a-ută la indecarea bolii duhonice ti. ? neutrali+ea+ă cu smerenia pe care oș

aduce. *umne+eu pe toate le pune !n aloare spre binele nostru. Tot ceea ce el !ngăduieeste pentru folosul nostru duhonicesc. tie de ce anume are neoieȘ fiecare din noi i neș

dă reo boală$ fie ca să ne răsplătească$ fie ca să plătim păcatele.

R&*)"( !ere*!& )rii(& )rin *%ferire 1#"ii " ;e face mama ta%" Nu se simte bine. #ărinte. *in când !n când !i cre te foarte mult temperatura iș ș

atunci ! i pierdeș cuno tin a. #ielea i se umple de răni i !n timpulș ț ș nop ilor o dor.ț

" Iată$ astfel de oameni sunt mucenici. i chiarȘ dacă nu sunt mucenici desăâr i i$ș ț

sunt pe -umătate.

" Toată ia a ei a fost o suferin ă$ #ărinte.ț ț" #entru aceasta răsplata ei a fi !ndoită. *e câte bunătă i are a se desfăta@ )aiul !lț

are de-a asigurat. Atunci când ristos ede că cinea poate suporta o boală grea$ i"o dăastfel !ncât prin pu ina suferin ă dinț ț această ia ă pământească$ să primească răsplatăț

multă !n cea cerească i e nică. Suferă aici$ dar a fiș ș răsplătită acolo$ !n cealaltă ia ă$ț

pentru că e'istă iș )ai$ e'istă i răsplătire.ș

33 ,rare folosită printre creCtinii Ci călugării din Erecia Ci Sfântul &unte.3F

Sensul 9ispăCirii: !n Teologia ?rtodo'ă nu are caracterul -uridic al Teologiei apusene$ cie'primă pedagogia iubitoare de oameni a lui *umne+eu pentru omul păcătos !n scopulmântuirii lui.



Astă+i o femeie ce suferă de rinichi i de ani de +ileș face tratament pentru purificareasângelui$ mi"a spus8 9#ărinte$ face i$ ă rog$ semnul ;rucii pe mâna mea.ț 7enele !mi suntnumai o rană i nu mai pot suporta săș fac acest tratament:. 9Aceste răni$ i"am spus$ !n cealaltăia ă or fi ni te diamante mai pre ioase decât diaț ș ț mantele din această lume. *e câ i aniț

faci acest tratament%:. 9*e doispre+ece ani:$ mi"a spus. 9Adică ai dreptul la o pensie redusă:$i"am spus din nou. *upă aceea !mi arată o rană la cealaltă mână i !mi spune8 9#ărinte$ ranaș

aceasta nu se !nchide i se ede osul:. 9*a$ dar de acolo din rană se ede cerul$ !i spun. &ăș

rog ca ristos să" i dea răbdare i să" i mărească dragostea pentru /l$ț ș ț ca să ui i de durere.ț

*esigur e'istă i altă rugăciuneș pentru a alina durerile$ dar atunci se mic orea+ă iș ș răsplatacea mare. #rin urmare rugăciunea de mai !nainte este mai bună:. i astfel s"a mângâiatȘ

mult$ sărmana.Atunci când trupul suferă$ sufletul se sfin e te.ț ș (oala face să ne doară trupul$ această

casă a noastră făcută din pământ$ dar astfel se a bucura mult stăpânul ei$ adicăsufletul nostru$ !n palatul ceresc pe care ni"l pregăte te Iisus ristos. *e această !n elegereș ț

duhonicească$ care este ira ională pentru oameniiț l um e t i$ m ă b uc ur i e u i măș ș ș

fă le sc pe nt ru neputin ele trupe ti pe care le am. Iar singurul lucru laț ș care nu mă gândesceste că a putea aea din eleș răsplată cerească. i"mi dau seama că astfel plătescȘ

nerecuno tin a mea fată de *umne+eu$ pentru că nuș ț am răspuns la marile ui daruri ișfaceri de bine. Iar aceasta pentru că !n !ntreaga mea ia ă toate sunt oț petrecere iș

călugăria i bolile prin care trec. *umș ne+eu !mi face numai !ngăduin e i pogorăminte.ț ș

)uga i"ă să nu"mi plătească cu acestea !n ia a aceasț ț ta$ pentru că atunci a fi ai demine. &are cinste mi"ar face ristos dacă mi"ar da să sufăr i mai multș pentrudragostea ui$ numai să mă !ntărească ca să pot răbda$ i nu reau răsplată.ș

Atunci când omul este cu desăâr ire sănătos nuș este bine. /ste mai bine să aibăcea. ;ât de mult m"am folosit eu din boală$ nu m"am folosit din toată asce+a pe care amfăcut"o până astă+i. *e aceea spun$ dacă cinea nu are !ndatoriri$ să prefere bolile !n loculsănătă ii. ;ând omul este sănătos deine dator$ iarț când este bolna i !nfruntă boala cuș

răbdare$ are de primit. Atunci când eram !n ia a de ob teț ș 3H a enit odată la mănăstire unepiscop sfânt$ foarte bătrân$ pe nume Ierotei$ care pustnicea !n Schitul Sfânta Ana.

a plecare$ oind să se urce pe catâr$ i s"au ridicat pu inț pantalonii i i s"au ă+utș picioarele umflate. #ărin ii care au mers să"l a-ute$ le"au ă+ut i s"au !nfrico at.ț ș ș Acela !nsăa !n eles i le"a spus8 9Acestea sunt cele maiț ș pre ioase daruri pe care mi le"a dat *umne+eu. iț Ș

!l rog să nu mi le ia !napoi:.

R&1$re în $%reri Atunci când ne a-unge reo boală este bine să ne lăsăm cu totul !n oia lui ristos. Să

ne gândim că sufletul nostru are mai multă neoie de răbdare iș slaosloie !n dureri decâtde un trup de o el$ cu careț am putea face mari neoin e trupe ti$ care !nsă seț ș poate să nefacă să ne fălim fără să ne dăm seama$ cre+ând că cu sabia noastră om câ tiga )aiul.ș

3H ntre anii 1<H3"1<HH StareDul s"a !nchinoiat !n &ănăstirea /sfigmenu.



ti i de câ i ani am dureri$ când suportabile$ când insuportabile% *urerea suportabilăȘ ț ț

este o stare a mea permanentă. ;âte am tras mai !ntâi cu bron ecta+ia iș ș cu opera ia peț

care am făcut"o@ Apoi au !nceput istoriile cu intestinele. *upă care o -umătate de an amaut discopatie$ din pricina căreia am suferit foarte mult. Nu"mi mai puteam face nicimetaniile pe care le făceam mai !nainte$ i !mi era greu să mă slu-esc chiarș pe mine!nsumi$ cu atât mai mult lumea care enea la ;oliba mea. n continuare mi"a apărut ceatare !n pântece mi"au spus că a fost hernie. ;ând mă oboseam$ mă durea tare i se umfla.ș

ntr"o +i$ !n a-unul Sfântului #antelimon$ era umflată i mă durea. Trebuia !nsă să merg laș

Schit la priegherea de toată noaptea. Atunci mi"am spus !n sinea mea8 97oi merge orice s"ar !ntâmpla:$ pentru că trebuia să merg. n timpul priegherii am rut să mă a e+ pu in$ dar ș ț

m"am gândit 9*acă oi cobor! strana să mă a e+$ or face to i ca mine:$ i astș ț ș fel am preferat să nu mă a e+ deloc !n strană. *upă doispre+ece ore cât a inut priegherea$ amș ț

presupus că s"a !nrăută it mult situa ia. ;ând m"am !ntors la ;hilie$ nu am apucat bineț ț

să intru !năuntru$ că a iș sunat clopo elul. 9#ărinte$ deschide@:$ !l aud pe cinea strigând.ț

Am !nceput să râd. 9/"n regulă$ mi"am spus$ de acum om merge fără !ntrerupere:. i !ntr"Ș

adeăr$ peste pu in au enit al ii$ apoi al ii. Seara$ când am ter ț ț ț minat cu lumea$ am sim it căț

umflătura a dispărut cu totul. A doua +i$ de i mă odihnisem$ a apărut din nou.ș Apoi a

!nceput să mă deran-e+e i să mă doară$ dar măș mândream cu aceasta. *e reme ceristos cunoa teș situa ia mea i tie că aceasta mă a-ută$ de aceea oț ș ș lasă. ;inci ani ainut aceasta. tii ce greu a fost%ț Ș

" *ar atunci$ #ărinte$ când a i aut probleme cuț picioarele%" Aceea a fost altcea. Nu puteam sta !n picioare. &ă chinuiam mai ales atunci când

enea lume la mine. A trecut aceasta i a !nceput hemoragia. 9;olităș ulceroasă:$ mi"auspus. Altă poeste... Iată sunt apteș ani cu hemoragii$ cu dureri... *ar nu ă mâhni i$ ciț

numai ruga i"ă pentru sănătatea sufletului meu. /uț mă bucur pentru că *umne+eu m"acinstit i mi"a datș acest dar$ i de aceea nu reau să mă lipsesc de el.ș Slaă lui*umne+eu@ /l !ngăduie aceasta pentru a mă folosi. n felul acesta dăm e'amene la răbdare.Acum aceasta$ după aceea alta... „vem trebuin ă deț răbdare” /r. 10$ 364. #entru cădacă noi$ care aem pu ină fricăț de *umne+eu$ nu facem răbdare$ ce or face atunci

mirenii% *e i ăd că mul i mireni ne !ntrec !n irtute.ș ț #ărin ii mei !mi spuneau cățfarasio ii$ atunci când seț !mbolnăeau$ nu alergau de !ndată la agi"efendi36 ca să"i indece.

;i mai !ntâi sufereau durerile cât puteau$ potriit cu răbdarea i mărimea lor de suflet$ș

deoarece considerau binecuântare să sufere. 9Să"mi chinuiesc i eu pu in sufletul pentruș ț

ristos$ spuneau$ pentru că i /l a suferit mult ca să ne mântuiască:. i numaiș Ș atuncicând edeau că treburile lor nu merg deloc i liș se chinuiesc familiile mergeau la agi"efendi ca să"i indece. Ai ă+ut ce mărime de suflet aeau@ *acă aceia$ care eraumireni$ gândeau astfel i făceauș răbdare$ eu care sunt călugăr cum trebuie să gândesc%ristos a spus8 „%ntru răbdarea voastră vă ve i dob#ndi sufletele voastre”ț c. 21$ 1<4. 7ede ițcă *umne+eu nu a fost atât de !nduio at de milosteniile lui Io atunci când aea toateș

bunătă ile precum a fost de răbdarea din remeaț !ncercării 7e+i 7echiul Testament$ Io4." #ărinte$ atunci când un bolna face răbdare !n dureri$ trebuie să nu arate deloc că

!l doare%" a mare neoie poate lăsa să se facă pu in per ț ceptibil de ceilal i. #oate spune că !lț

doare$ dar nu atât de tare. #entru că$ de nu face deloc cunoscută boala sa celorlal i$ uniiț

se pot sminti de reo purtare de a sa. *acă$ de pildă$ un monah suferă de cea i nu poateș

merge la slu-ba bisericii$ !l poate ătăma pe unul care nu are gânduri bune.

nfr%n(re $%rerii " #ărinte$ despre care durere spune i că este deț nesuportat% " *urerea care face să" i curgă lacrimi din ochi.ț Aceste lacrimi nu sunt nici de

pocăin ă$ nici de eselie.ț ,nde le a e+ăm% ;e spui%ș

" ?are aceasta nu este o mucenicie$ #ărinte%" *a$ mucenicie este@

36 ACa !l numeau farasioDii pe Sfântul Arsenie ;apadocianul.



" Atunci când omul nu !nfruntă duhonice te dureș rea$ se poate irita. nsă de o a !nfruntaduhonice te$ se lini te te i se mângâie. i atunci boala este pentruș ș ș ș Ș el sărbătoare. Se

bucură pentru că a merge !mpreună cu mărturisitorii i cu mucenicii. Sfin ii mucenici uitauș ț

durerea pentru că dragostea lor fată de ristos era mai mare decât chinurile pe care lesufereau.

" *ar cel care suferă i nu !nfruntă duhonice teș ș durerea$ nu se cură ă%ț

" &ireanul se cură ă$ nu !nsă i monahul.ț ș

5r(i!i)re " $%rere !e"#r"" i ț

Atunci când pe om !l doare pentru semenul său$ *umne+eu se !nduio ea+ă i se bucurăș ș

!ntr"un anumit fel$ pentru că unul ca acesta$ prin dragostea pe care o are$ se !nrude te cuș

/l i de aceea prime te mângâș ș ierea ui cea dumne+eiască. Altfel nu ar fi putut suportadurerea pentru semenul său.

" #ărinte$ cum po i sim i durerea celorlal i%ț ț ț

" Atunci când ai i tu reo durere dar te gânde ti laș ș durerea celuilalt$ te pui !n situa ia luiț

i te doare maiș mult pentru acela. Adică durerea ta te a-ută să !n elegiț durerea celorlal i. Iar ț

atunci când prime ti cu bucurieș propria ta durere$ dăruie ti mângâiere celor !ndurera i.ș ț

" ?ricum$ altcea este să afli că s"a !mbolnăit cinea i altcea este să te !mbolnăe tiș ș

tu. Abia atunci !l !n elegi pe cel bolna. Au+eam despre 9chimioterapii:ț i credeam că suntș

9hLmoterapii: Lmos U suc de fructe4$ adică credeam că bolnailor de cancer li se faceterapie cu sucuri$ cu alimente naturale. *e unde să tiu% Acum !nsă am !n elesș ț ce suferin ăț

este." #ărinte$ chimioterapiile sunt mai grele decâtradioterapiile%" &ai grele% Toate$ i radioterapiile i chimioterapiș ș ile sunt... ;el mai rău este că ele ! iț

taie pofta de mâncare. ;u toate că trebuie să mănânci bine$ nu po iț mânca deloc. iȘ

medicii ! i spun8 9Trebuie să mănânci:.ț *ar cum să mănânc dacă toate acestea ! i taie poftaț

de mâncare i te fac ca un cadaru. Atunci când făceamș radioterapii$ de i ardeam deș

sete$ nu puteam bea deloc apă. mi enea să omit i sim eam repulsie iș ț ș pentru apă3>." #ărinte$ dacă a i fi făcut opera ia pu in maiț ț ț !nainte...

" ;e mai !nainte% /u nu fac rugăciune ca să treacă$ pentru că astfel sufăr !mpreună culumea care suferă. Astfel !i !n eleg mai mult pe cei !ndurera i i particip laț ț ș durerea lor. *ealtfel i pe mine boala mă folose teș ș duhonice te. ;er de la *umne+eu numai să măș

pot slu-i pu in pe mine i să slu-esc i pe al ii. *ar facă"seț ș ș ț oia lui *umne+eu.;ând ai reo problemă de sănătate i nu te preș ocupă aceasta$ atunci !ntr"un anumit fel ai

dreptul să" rogi pe *umne+eu să !mbunătă ească starea sănătă iiț ț celorlal i. Iar cel care nuț

are propria sa durere este bine să"l doară cel pu in pentru cei care suferă. 9Să" iț ț iaugatadocul tău:$ spuneau farasio ii$ adică durerea ta$ț chinul tău$ suferin a ta.ț

" #ărinte$ dar !n ce fel !l luau%" #rin dragoste. Atunci când cinea spune cu dragoste 9lasă"mă să"ti iau durerea:$ o ia

cu adeărat. Iar dacă o ia$ atunci este trebuin ă de multă răbdare$ț multă bărbă ie iț ș

multă putere pentru a o putea !nfrunta. 7in unii i !mi spun8 9#ărinte$ reau să ă iau duș "

rerea:. ,nii o spun cu toată credin a lor$ al iiț ț $ mai frico i$ nu tiu ce spun. Ace tiaș ș ș pentru cel mai mic lucru aleargă la medi c i u or cad !n de+năde -de .ș ș #utina lor durere nu o pot duce i spun că or să oș ducă pe a mea. &ai bine este să facă răbdare !ndurerea lor$ să primească cu bucurie tot ceea ce *umne+eu !ngăduie pentru ei i să nuș

ceară$ chipurile din dragoste$ să ia durerea altuia. #entru că dacă *umne+eu le !mpline teș

cererea i uită că ei !n i i au cerutș ș ș aceasta$ or murmura i se poate chiar să se iș ș

ră+rătească !mpotria lui *umne+eu.

3> S"au spus !n iunie 1<<F$ cu o lună mai !nainte de adormirea StareDului$ după opt luni desuferinDă pricinuită de cancer.



S"%+ire 1#"n'i"#r Ieri seara$ !n timp ce mergeam la biserică pentru slu-ba priegherii$ am ă+ut un

tată cu un copi laș !ntr"un cărucior pentru inali+i. &"am apropiat$ l"am !mbră i at peț ș

copil i l"am sărutat. 9/ ti un !nger$ i"amș ș spus. tii asta%:. Apoi m"am adresat tatălui8Ș

9/ste o mare cinste pentru tine să slu-e ti un !nger. (ucura i"ă$ pentru că e i mergeș ț ț

amândoi !n )ai:. Au+ind acestea fe ele amândurora au strălucit$ pentru că auț sim itț

mângâierea dumne+eiască.;ei care !i slu-esc pe cei bolnai$ inali+i$ etc. cu dragoste iș răbdare$ dacă au păcate li

se terg prin -ertș fa pe care o fac$ iar dacă nu au se sfin esc. ;ânda oț femeie mi"a poestit unele fapte foarte minunate din ia a ei. &"am mirat deoarece erau ni te stări peț ș

care le !ntâlnim numai !n ie ile sfin ilor$ iar ea era o femeieț ț simplă. ;ând mi"a spus cum i"aș

petrecut cei mai mul i ani ai ie ii ei$ am ă+ut că toată ia a ei a fost o -ertfă.ț ț ț *e tânărăslu-ise bolnailor$ pentru că !n casa părintească aeau pe bunicul i pe bunica bolnai.ș

*upă ce s"a căsătorit$ a slu-it pe socrul i soacra sa$ care i eiș ș erau bolnai. Apoi s"a!mbolnăit i bărbatul ei$ fiindș intuit la pat. Adică această femeie i"a petrecut toatăț ș ia a eiț

slu-ind bolnailor. n to i ace ti ani !nseta dupăț ș citit i oia să meargă măcar la o prieghere$ș

dar nu aea timp. *eoarece era !ndreptă ită să primeascăț harul lui *umne+eu$ ristos i l"

a dăruit la sfâr it tot oș dată." #ărinte$ unii oameni atunci când se !mbolnăesc dobândesc multe ciudă enii.ț

" *a$ aceasta se !ntâmplă$ dar i cei sănăto i treș ș buie să -ust if ice pu in nelini tea$ț ș

nemul umirea iț ș capriciile bolnailor$ pentru că acestea sunt fire ti laș cei bolnai. iȘ

mai ales ce l care nu s"a !mbolnăi t niciodată nu"l poate !n elege pe cel bolna$ pentru căț

nu l"a durut reodată$ i de aceea inima !i este pu inș ț !năsprită.;ei care slu-esc unui bolna$ i mai ales celui careș este intuit la pat$ trebuie să fieț

foarte aten i ca săț nu"l facă să murmure. Se poate să"l slu-ească ani de +ile$ dar dacă !l facsă murmure o singură dată la sfâr itș pierd totul. /ste dureros pentru suflet să plece cârtinddin lumea aceasta. *ar i pe cei care l"au slu-it !i a chinui după aceea icleanul$ș

sub iindu"le$ chipurile$ț con tiin a lor.ș ț

" #ărinte$ atunci când slu-e t i un bolna$ nu teș răpune numai oboseala$ ci iș

mâhnirea pentru că e+i cum se stinge !ncet unul din cei de aproape ai tăi." *a$ dar *umne+eu pe to i !i iconomise te. 7e+i$ț ș atunci când se !mbolnăe te unș

membru al familiei$ toată familia suferă. i dacă este tatăl i nu poateȘ ș lucra$ atuncicu to ii suferă i trăiesc !n sărăcie. Suntț ș cuprin i de nelini te$ +icând8 97a trăi% Nu a trăi%:.ș ș

Se chinuie te i el$ dar se chinuiesc i ceilal i. Se stingeș ș ș ț el$ se sting i cei din -urul său.ș

Atunci mama trebuie să lucre+e mai mult$ să se !ngri-ească de copii$ să meargă la spital casă aibă gri-ă de cel bolna. 7reau să spun că$ atunci când cinea se !mbolnăe te de oș

boală grea$ suferă i el$ se descura-ea+ă i rea să moară$ș ș dar i ai săi care"l slu-esc seș

mâhnesc$ se chinuiesc iș se descura-ea+ă. i cu cât sunt mai uni i i trăiesc !nȘ ț ș mai multăarmonie. *umne+eu !ngăduie ca la sfâr it$ iș ș bolnaul i cei care !l slu-esc să seș

chinuiască mai mult$ să sufere mai mult$ până a-ung să spună8 9&ai bine să"l ia*umne+eu$ ca să se odihnească: " dar aceasta o spun pentru a se odihni i ei. 7ede i$ș ț

atunci când o familie trăie te !n multă armonie$ iar părin ii mor fără pricină$ fără să se fiș ț!mbolnăit$ i nu seș chinuiesc nici ei$ nici copiii lor$ care ar fi trebuit să"i slu-ească$ durereadespăr irii este foarte dureroasă.ț

" #ărinte$ cât de mult poate influen a starea sufleț tească asupra sănătă ii trupe ti%ț ș

" Atunci când cinea are o stare sufletească bună$ durerea trupească se u urea+ă. Iar ș

când nu are$ starea rea sufletească !i agraea+ă sănătatea. Ia drept pildă un bolna decancer căruia medicii nu mai au ce să"i facă. *acă crede !n *umne+eu i se află !ntr"oș

atmosferă duhonicească eselă$ poate trăi mai mult$ altfel se p oat e topi de supăra re iș

să se stingă !n câtea săptămâni. Se poate ca uneori cinea să fie sănătos din punctde edere medical$ anali+ele să nu ar ate nimic rău$ dar dacă are cea care !l chinuie teș

suflete te$ atunci să nu fie pe deplin sănătos. #entruș că cele mai multe boli !ncep de lasupărare. To iț oamenii au câte un punct sensibil. i de aceea oȘ supărare pe unul !l aloi !n stomac$ pe altul !n cap.



&edicamentul cel mai bun pentru o boală este bucuria duhonicească$ pentru că ea!mpră tie harulș lui *umne+eu !n suflet. (ucuria duhonicească are cea mai mare puteretămăduitoare pentru toate bolile. /a este alifia dumne+eiască care !nchide rănile$ !n timp cemâhnirea le irită.

S%ferin 1#"n'%"%iț i în!re$ere în D%nee% ș

" #ărinte$ dacă cinea are o boală grea i se hotăș ră te să se lase cu totul !n oia luiș

*umne+eu$ procedea+ă bine%" *acă nu are !ndatoriri$ face ce rea. Iar dacă are !nda"toriri$ lucrul acesta a depinde iș

de ceilal i. i euț Ș m"am dus la medic fără oia mea. Iar dacă nu mergeam i nu făceamș

acea 9simplă consulta ie:$ cumț mi"a spus medicul$ mi s"ar fi blocat cu desăâr ireș

intestinul. A a că a mai fi băut pu ine lichide$ dupăș ș ț care s"ar fi terminat toate. ? 9simplăconsulta ie:$ după care am intrat !ntr"un astfel de ciclu... Tomografii pe deț o parte$cardiologul$ pe de alta$ globulele albe când scad$ când cresc$ tăieturi$ peticiri... i !n celeș

din urmă ce a ie it% A a cum merg$ se ede că oi muri aici.ș ș

*e obicei noi spunem8 9Să ne !ngri-im ca bolnaii să fie mai !ntâi a-uta i omene te$ iar ț ș

!n ceea ce nu or putea fi a-uta i omene te$ !i a a-uta *umne+eu:. *ar nu trebuie săț ș

uităm că$ pentru ca oamenii care suferă de o boală graă să fie a-uta i omene te$ trecț ș

printr"o mare suferin ă$ printr"o adeărată mucenicie. Trebuieț să facă o mul ime deț

consulta ii$ opera ii$ transfu+ii$ț ț chimioterapii$ radioterapii. n epături pentru transfu+ii$ț

!n epături pentru perfu+ii... Să i se găurească enele$ț să"i bage hrană pe nas$ să nu poată dormi .. . Iar toate aces tea pentru ca să se facă ceea ce es te omene te .ș Ai!n eles% Nu este cea simplu$ ca$ de pildă$ o ranăț care a adunat puroi i trebuie spartăș

ca să iasă puroiul$ după care se tămăduie te. ;i aici toate acestea sunt oș !ntreagă procedură. *e aceea nu trebuie să stăm lini ti i i să spunem8 9/ste !n regulă$ș ț ș

bolnaul acesta a a- uns pe mâ inil e unor medic i bun i:$ ci să a em !n edere că$ pentru a fi a-utat bolnaul medical$ trebuie să treacă printr"o !ntreagă suferin ă$ iar ț

noi să ne rugăm cu durere pentru el ca să"i dea ristos răbdare. i să "i lu min e+ e peȘ

med ici $ pen tru că ei pot fac e gre eli$ mai ales atunci când nu au smerenie.ș

7e+i$ când se strică casa$ stăpânul ei nu poate sta nepăsător. Tot astfel i stăpânulștrupului$ sufletul$ nu poate sta nepăsător$ dacă i se strică casa$ adică trupul. Acum !ncearcăsă"l ină pe stăpân !n casă cu fier$ cu... o el$ cu itamine A$ ($ ;...$ adică să"i a-ute peț ț

bolnai cu tiin a$ dar nu pot fi a-uta i to i !n felul acesta$ ci$ cuș ț ț ț a-utorul pe care !l oferă nufac altcea decât să le prelungească ia a lor suferindă$ sau mai bine +is$ să leț

pr elungeas că dure rea. #entru că nu a-unge numai ti in a$ ci este trebuin ă i deș ț ț ș

credin ă i rugăciune.ț ș ,neori ăd i aici !n mănăstire pe surorile care suntș medici căor să"l a-ute pe cel bolna mai mult cu tiin a$ decât cu !ncrederea !n *umne+eu i cuș ț ș

rugăciunea. )ugăciunea făcută din inimă le a da o diplomă medicală mai !naltă$ carele a face să !ncete+e de a mai folosi tiin a omenească. *e obiceiș ț când se cultiădragostea cu durere pentru to iț oamenii$ atunci lucrea+ă dumne+eie tile puteri$ numaiș săe'iste smerenie adâncă !n suflet$ pentru ca acesta să nu se mândrească cre+ând că aceste

puteri sunt ale lui i astfel să fie nedreptă it *umne+eu.ș ț Nu trebuie să ui tăm !nsă că ris tos le poate tămădui i pe cele care nu se potș

indeca de medici$ dar trebuie să e'iste un moti serios i cre tinul să fie foarte credinciosș ș

i foarte dăruit lui ristos.ș

" Adică$ #ărinte$ atunci când oamenii suferă$ să nu ceară a-utor medical%" Nu am spus aceasta$ copilul meu@ Nu spun 9Nu"ida o'igen:$ ca să se sufoce omul.

7reau să spun ce trage bolnaul pentru a fi a-utat omene te iș ș că trebuie să facemrugăciune pentru ca ristos să"i a-ute pe bolnai i să nu sufere. *acă este cea gra$ș să"l rugăm pe ristos să"l ia la /l cu o mângâiere de a Sa. ;ăci atunci când ristos !imângâie pu in peț oameni pe mână$ le dispar toate i se fac sănăto i. Iarș ș după aceastanu mai este neoie nici de medicamente$ nici de alte leacuri. *acă !i mângâie pefatăeste i mai bine. Iar dacă !i !mbră i ea+ă$ le !nmoaie iș ț ș ș inima. A i !n eles% /ste neoieț ț

!nsă de mare credin ă.ț *acă bolnaul nu are credin ă$ nu se a face bine.ț



C#)iii 1#"n'i " #ărinte$ acest copil bolna$ pe care l"au adus astă+i părin ii lui$ suferă foarte mult.ț

" ncet"!ncet a depă i boala$ dar !i a rămâne oș sensi"bilitate pentru a" i aduce aminteș

de boala sa$ iar această sensibilitate !l a a-uta duhonice te.ș

" #ărinte$ i copiii care au leucemie suferă mult.ș

" #e unii ca ace tia !i a-ută mult Sfânta mpărtăș anie. &ul i copii s"au făcut sănăto i cuș ț ș

Sfânta !mpărtă anie. Atunci când citim psalmul 1FHș 3<$ prin care !l rugăm pe *umne+eu săoprească hemoragiile$ să" rugăm să"i a-ute i pe copiii care au leucemie$ darș i pentru ca săș

e'iste sânge la spita le pentru copiii care au anemie mediteraneană.Ace ti copii suferă oș mucenicie mai mare chiar decât mucenicia copiilor pe care i"a

-unghiat Irod 7e+i &t. 2$ 164. ;opiii primesc răsplata !ntreagă din suferirea bolii$ pentru că nuau păcate. ;â i copii mici nu om edea !n cealaltă ia ă !n tagmaț ț mucenicească iș

!ngerească a pruncilor% #runci de două luni să fie opera i$ să li se facă in-ec ii iț ț ș

perfu+ii.,nde să afle ene la sărmanii ace tia% i !n eapă cândș ț !ntr"un loc$ când !n altul... săe+i copiii cu tumoare la cap cum l i se fac r a+e i li se pun fur tune !ntr"un cș ăp or atâtș

de mic. *acă unul mare nu poate supor ta$ cum or suporta copiii%" *ar copiii ace tia. #ărinte$ !n cele din urmă se inș decă sau mor%

" /i$ mul i fire te că mor$ dar i părin ii lor nu seț ș ș ț !ndurau să"i lase fără a-utor medical." #ărinte$ se merită osteneala ca medicii pediatri să !ncerce să ină !n ia ă prunci născu iț ț ț

prematur%" &edicii trebuie să facă tot ce pot i !n paralel săș se roage pentru ei$ +icând8 9*umne+eul

meu$ dacă este ca acest copil să trăiască i să sufere !n toată ia a sa$ș ț atunci Te rog să"l iei:. Săse !ngri-ească !nsă să"i bote+e pe prunci i astfel or fi !ntâm"pina i !n )ai cu făclieș ț aprinsă.

Atunci când copiii sunt mai mari$ medicii trebuie să fie foarte aten i cum să spunăț

diagnosticul. /ra un copil de opt ani i medicul i"a spus8 97ei orbi:. Apoiș ine i tatăl i"miș ș

spune !naintea copilului8 9"am dus iș !n străinătate pentru consulta ii$ dar i acolo ne"auț ș spuscă a orbi:. ;hiar i sănătos să fie copilul$ mâhș nirea !l poate loi acolo unde are sensibilitate$cu atât mai mult dacă este bolna.

7er(f )en(r% 1ine"e !e"%i 1#"n'*acă cerem cea de la *umne+eu fără să -ertfim iș noi cea$ rugăciunea nu ne este ascultată.*acă stau iș spun8 9*umne+eul meu$ Te rog$ fă"l bine pe cutare bolna:$ fără să fac reo -ertfă$este ca i cum a spuneș ș ni te cuinte frumoase. Numai atunci când ristos aș edea dragosteamea$ -ertfa mea$ !mi a !mplini cererea$ desigur dacă ea este spre folosul duhonicesc alaceluia. *e aceea atunci când oamenii ă cer să ă ruga i pentru un oarecare bolna$ săț

le spune i să seț roage i ei sau$ cel pu in$ să se neoiască să" i taieș ț ș cusururile lor.,nii oameni in i"mi spun8 95ă"mă bine@ Am au+itș că po i să mă a-u i:. nsă or să fieț ț

a-uta i fără ca ei să se silească pe ei !n i i câtu i de pu in. Spun$ de pildă$ț ș ș ș ț unuia8 9Nu mâncadulciuri@ 5ă -ertfa aceasta ca să te a-ute *umne+eu@:$ iar acela !mi răspunde8 9*e ce%?are *umne+eu nu mă poate face bine i a a%:. *acă nu fac nici o -ertfă pentru ei !n i i$ș ș ș ș

cum or face pentru altul% ,nul nu mănâncă dulciuri pentru ca ristos să"i a-ute pe to iț

cei ce suferă de diabe t$ sau nu doarme pentru ca ristos să dea pu in somn celor carețsuferă de insomnii. n felul acesta se !nrude te omulș cu *umne+eu. i numai astfelȘ

*umne+eu dăruie teș harul Său.Atunci când cinea !mi spune că nu se poate ruga pentru o rudă de a sa care este

bolnaă$ eu !i spun să facă cel pu in o -ertfă pentru cel bolna. *e obicei !iț spun să facăcea care !i a a-uta i propriei luiș sănătă i.ț

3< Sfântul Arsenie ;apadocianul citea psalmul 1FH pentru astfel de ca+uri.



?dată la ;oliba mea a enit un cre tin din Eermaș nia a cărui fiică !ncepuse să parali+e+e.&edicii nu mai puteau face nimic. Sărmanul era cu desăâr ireș de+nădă-duit. 95ă i tu oș

-ertfă$ i"am spus$ pentru sănătatea copilului tău. Să faci metanii nu po i$ să te rogiț nu po i.ț

ai să +icem că nu po i. *ar$ ia spune"mi$ câteț pachete de igări fume+i pe +i%:. 9#atru iț ș

-umătate:$ !mi răspunde. 9Să fume+i numai un pachet$ iar banii ce i"ai fi dat pentru celelalteigări să"i dai reunui sărac:.ț 9#ărinte$ mai !ntâi să se facă bine copilul meu$ i eu oi lăsaș

fumatul:. 9/i$ atunci nu a aea nici un rost. Acum trebuie să"l la i. Aruncă igara@ Nu" i iube tiș ț ț ș

copilul%:. 9/u să nu"mi iubesc copilul%$ !mi spune acela. *e la eta-ul cinci mă arunc pentrudragostea copilului meu:. 9/u nu" i spun să te arunci -os de la eta-ul cinci$ ci săț arunciigara. *acă faci reo nebunie i te arunci de laț ș eta-ul cinci$ ei lăsa copilul pe drumuri i" iș ț

ei pierde i sufletul. /u ! i spun să faci cea u or. Iată$ aruncăș ț ș acum igara@:. *ar cu nici unț

chip nu a rut s"o arunce$ !n cele din urmă a plecat plângând$ a a cum a enit.ș ;um poate fia-utat un astfel de om% ;ei care ascultă$ !nsă$ pot fi a-uta i.ț

Altă dată a enit unul care gâfâia din pricina mersului pe -os. &i"am dat seama că fumamult i i"amș spus8 9&ăi binecuântatule$ de ce fume+i atât de mult% ? să pă e ti cea rău:.ț ș

*e !ndată ce i"a reenit i a putut orbi$ mi"a spus8 95emeia mea este foarte bolș ș naă iș

este !n prime-die să moară. 7ă rog$ face i reoț rugăciune să se facă o minune. &edicii nu

mai au ce să"i facă:. 9 i iube ti femeia%: l"am !ntrebat. 9? iubesc:$ț ș mi"a răspuns acela. 9Atuncide ce nu faci i tu cea caș să o a-u i% /a a făcut tot ce a putut$ medicii i ei la rânț ș dul lor aufăcut tot ce au putut$ iar acum ii i"mi spuiș ca să fac i eu cea$ să mă rog ca să o a-uteș

*umne+eu. Tu ce ai făcut pentru a" i a-uta femeia%:. 9;e pot face eu. #ărinte%:$ m"a !ntrebat.ț

9*acă ei lăsa fumatul$ i"am spus$ femeia ta se a face bine:. &"am gândit că dacă*umne+eu a edea că nu este de folos femeii lui să se facă bine$ cel pu in a scăpa el de răulț

pe care !l pricinuie te igara. *upă o lună a enit din nouș ț bucuros pentru a"mi mul umi8ț

9#ărinte$ m"am lăsat de fumat$ mi"a spus$ iar femeia mea s"a făcut bine:. *upă o perioadăde reme a enit din nou tulburat să"mi spună că s"a apucat iară i să fume+e pe ascuns$ș

iar femeia sa s"a !mbolnăit din nou gra. 9 tii acumȘ medicamentul$ i"am spus. asăfumatul:.

R%&!i%ne )en(r% 1#"n'i " #ărinte$ cinea a transmis să ă ruga i pentru un copil bolna i !ntreabă dacă se aț ș

face bine. ;e să le spunem%" Spune i"le că8 9#ărintele se a ruga$ iar ristos$ț ;are !i iube te pe copii$ a faceș

ceea ce !i a fi de folos. *acă a edea că$ atunci când a cre te mare$ș copilul se aface un om bun$ a asculta rugăciunea lui. Iar de a edea că mai târ+iu nu a fi !ntr"ostare duhonicească bună$ atunci$ deoarece !l iube te$ !l aș lua:. „Cere i î i voi da”ș ț 7e+i&t. =$ = &c. 11$ 2F e. 11$ 10 i In. 16$ 2F4ș se spune. *ar *umne+eu !mia da ceea ce cer dacă eu sunt dăruit ui$ altfel de ce să"mi dăruiască ia a% ;a să mă depărte+ mai mult deț

/l% /u mă bucur fie că se face bine$ fie că moare bolnaul pentru care mă rog." #ărinte$ este bine să ne rugăm pentru sănătatea noastră%" /ste mai bine să cerem de la *umne+eu să neelibere+e de patimile noastre. Adică să

cerem mai !ntâi!mpără ia lui *umne+eu. *acă !l rugăm pe *umne+euț să ne facă bine$ ne!mpu inăm aerea noastrăț cerească. Iar când nu mai putem suporta durerile bolii$ atuncisă" rugăm pe *umne+eu să ne indece$ iar Acela a face ceea ce a crede de cuiin ă.ț

" #ărinte$ faptul de a fi a-utat un bolna prinrugăciunea ce o facem depinde iș

de ceea ce cere cel bolna de la *umne+eu%" (olnaul nu face bine atunci când se roagă să se indece numai el i nu se roagă iș ș

pentru sănătatea celorlal i bolnai. Tu$ soră$ atunci când erai !n lume iț ș lucrai la spital$ cefăceai când bolnaul nu putea +ice rugăciunea 9*oamne Iisuse ristoase...:.

" ? rosteam eu$ #ărinte." (ine$ dar i bolnaul trebuia să spună reoș rugăciune." Spunea i acela 9&aica *omnului$ a-ută"mă:$ sauș 9&aica *omnului$ mântuie te"mă:.ș

#ărinte$ dar oarerăbdarea !n boală nu este rugăciune%



" *a$ !ntr"adeăr$ a a este. Iar oi$ atunci când cineș a ă cere să face i rugăciune pentru căț

!n cutare +i a face opera ie$ să ă ruga i chiar din clipa !n care ăț ț cere aceasta. Să nua tepta i ora când a intra !n salaș ț de opera ie i după aceea să ă ruga i. Iar la slu-be$ț ș ț

atunci când preotul spune8 9#entru cei ce +ac !n neputin e...:ț *in ectenia de la&ie+onoptică i #aecerni ă4$ să spune i 9*oamne miluie te: cuș ț ț ș durere. *acă !nsă face i cuț

diapa+onul 9uu...$ pentru a rosti 9*oamne miluie te: mu+ical$ mintea ă a fi la 9uu...: iș ș

la melodie$ iar sărmanii bolnai care suferă !n +adar or a tepta de la oi pu in a-utor.ș ț

Aceia au durerea lor$ dar tu$ care nu ai nici o durere$ roagă"te pentru aceia ca să fie a-uta i.ț

*acă nu suspini !n pat$ suspină cel pu in !n rugăciunea pentru bolnai. *acăț cei sănăto iș

nu fac pu ină rugăciune pentru cei bolț nai$ ristos le a spune la Qudecată8 9A i fostț

sănăto iș dar nu a i făcut rugăciune pentru cei care sufereau. *eț aceea A7u vă cunosc pevoi...B: &t. 2H$ 124.

*acă nu facem rugăciune pentru un bolna$ boala ! i a continua drumul ei firesc. nș

timp ce$ de om face rugăciune$ se poate schimba cursul ei. *e aceea !ntotdeauna săface i rugăciune pentru cei bolnai.ț



CAPITOLUL + Infirmitatea e!te o %inecu./ntare a "ui Dumne0eu

nfr%n(re !#re!(& infiri(& ii ț

" #ărinte$ o infirmitate poate crea un comple' de inferioritate%" Acestea sunt prostii.

" #ărinte$ !nsă la inali+i uneori se !ntâmplă aceasta." Se !ntâmplă pentru că nu sunt bine a e+a i duș ț honi"ce te. Atunci când or !n elegeș ț

că infirmitatea este o binecuântare a lui *umne+eu$ se or a e+a iș ș or scăpa decomple'ul de inferioritate. ;ând un copil mic are o oar eca re inf ir mita te i nu a fos tș

a- utat duhonice te astfel !ncât să se bucure !n ea$ !n inferiș oritate$ atunci are circumstan ețatenuante. *ar dacă a cre te i a rămâne !n el acel comple' de inferioritateș ș !nseamnă cănu a !n eles sensul cel mai profund alț ie ii. ,nei feti e de nouă ani i"a apărut oț ț

tumoare la ochi i medicii i"au scos ochiul. a coală copiii o luauș ș !n râs i copila suferea.ș

Tatăl ei a enit la colibă iș mi"a spus durerea lui. 9#ărinte$ m"am gândit că dacă !i oicumpăra fi icei mele tot ceea ce"mi cere$ o oi a-uta$ pentru că se a bucura i a uitaș

mâhnirea pricinuită de infirmitatea ei. *ar nu tiu cum să procede+$ș deoarece mai amcinci copii mici$ care o or inidia pentru că nu !n eleg de ce fac aceasta:. 9;eț

!nseamnă aceasta% !l !ntreb. ;eea ce rei să faci este o mângâiere falsă$ nu este ore+olare. *acă !i ei lua de pe acum orice lucru pe care !l cere$ după câ ia ani ! i aț ț

cere să"i cumperi i mercedes. i cum o ei scoate laș Ș capăt% Apoi a afla că unii auaioa ne pe teras ele caselor lor i" i a cere să"i iei i un aion. Atunci ce eiș ț ș face%ncearcă să" i a-u i copilul să se bucure că areț ț numai un ochi. Să simtă că este omuceni ă. &ultorț mucenici le"au fost sco i ochii$ li s"au tăiat urechile$ș nasul i lumeaș

râdea de ei. Ace tia !nsă$ cu toate căș sufereau de durere i de ba t-ocuraș

oa men il or$ nu cedau$ ci răbdau neclinti i mucenicia. *acă copilul tăuț a !n elege i aț ș

!nfrunta cu do'ologie inaliditatea sa$ *umne+eu !l a a e+a !mpreună cu mărturisitorii.ș

?are este un lucru mic să rânduiască *umne+eu să"i scoată ochiul copilului !n felul acesta$fără să"l doară$ i să"lș a e+e !mpreună cu mărturisitorii% i pentru că fata nuș Ș are păcate

de plăt it a primi răsp lat a !ntr eagă din această inaliditate:. &i"a mul umit sărmanulți a pleș cat u urat. i !ntr"adeăr a a-utat"o pe copila sa săș Ș !n eleagă că inaliditateaț

ei este o binecuântare a lui *umne+eu i pentru aceasta trebuie să" slaos loș ească.A crescut mare$ a studiat filologia$ iar acum lucrea+ă ca profesoară i se bucură maiș

mult decât alte fete care le au pe toate$ dar se chinuiesc pentru că nu au !n eles sensul celț

mai profund al ie ii.ț

Atunci când oamenii nu prind sensul cel mai profund al ie ii$ se chinuiesc chiar i atunciț ș

când primesc binecu"ântările lui *umne+eu i prile-urile pe care /lș le dă pentru mântuirealor. n timp ce acela care se a ea+ă corect duhonice te$ de toate se bucură. ;hiarș ș iș

chiop să fie$ se bucură. i mai slab la minte să fie$ș Ș se bucură. i sărac să fie$ tot seȘ

bucură.*esigur !mi dau seama cât de mult suferă inali+ii i de aceea mă rog mult pentru ei$ iș ș

cel mai mult pentru fete. #entru un băiat o inaliditate nu este atât de greu de suportat$!nsă pentru o fată care rea să se căpătuiască este foarte greu.

;ât de mult suferă orbii@ Sărmanii nu se pot slu-i$ când merg$ se !mpiedică... nrugăciunea mea cer de la *umne+eu să le dea orbilor cât de pu ină lumină penț tru a se puteaslu-i pe ei !n i i.ș ș

" #ărinte$ i eu mă mâhnesc pentru că nu pot citiș nici măcar un capitol din /anghelie$deoarece nu ăd bine. Ne"a i spus că dacă cite te cinea !n fiecare +iț ș câte un capitol sesfin e te.ț ș



" *e ce te mâhne ti pentru aceasta% ?are dacăș cite ti numai câtea stihuri$ sau unș

cuânt$ sau numai săru i /anghelia nu te sfin e ti% *e altfel tu nu "aiț ț ș cunoscut abiaacum pe ristos. *e ce nu cercete+i gânditor cele pe care le"ai citit sau le"ai au+it

până acum% Totul es te să te a e+ i corec t duhonice te .ș ș Să" i spui8 9Acum *umne+euț

mă rea a a. ;u câ ia aniș ț mai !nainte m"a rut altfel:. ,n aocat elaios nu mai edea la bătrâne ele sale i mi"a spus8 9#ărinte sfinte$ț ș fă rugăciune ca să pot citi pu in i să potț ș

edea fe eleț persoanelor dragi:. 95e ele persoanelor dragi le po iț ț recunoa te i după oce$ș ș

i"am spus. ;ât despre citit$ ai citit atâ ia ani. Acum să roste ti rugăciunea lui Iisus. Seț ș ede căacum *umne+eu aceasta o rea de la tine:. iȘ de atunci sărmanul a sim it o bucurie maiț

mare decât cea pe care o aea când edea.

R&*)"( !ere*!& )en(r% in'"i$i((e;ând aem reo inaliditate$ dacă facem răbdare iș nu cârtim$ atunci primim mai mare

răsplată. #entru că to i inali+ii depun !n (anca cerească. ,n surd are cecț !n (anca lui*umne+eu de la urechea sa surdă$ un orb de la ochiul său orb$ un chiop de la piciorulș

său chiop. /ste mare lucru@ *acă mai fac i pu inăș ș ț neoin ă !mpotria patimilor ț

suflete ti$ or lua iș ș cununi de la *umne+eu. 7e+i$ inali+ii de ră+boi primesc i oș

pensie bună$ dar i decora ii.ș ț

;el care are frumuse e$ noble e i sănătate i nu seț ț ș ș neoie te să" i taie defectele sale$ș ș

*umne+eu !i a spune8 9Te"ai desfătat !n ia a ta de bunătă ile tale$ deț ț frumuse ea ta. Acumț

ce" i mai datore+% Nimic:. nsă celț care are o inaliditate " fie că astfel s"a născut$ fie că amo tenit"o de la părin ii săi$ fie că a dobândit"o maiș ț târ+iu " trebuie să se bucure pentru că!n cealaltă ia ăț a aea numai de primit. i mai ales atunci când nu aȘ gre it$ a aeaș

răsplată cerească !ntreagă$ fără re ineri.ț Nu este lucru mic ca cinea toată ia a să nu poată$ț

de pildă$ !ntinde piciorul$ să nu poată edea$ sau să nuș poată face metanii$ etc. #entruaceasta !n cealaltă ia ăț *umne+eu !i a spune8 97ino$ fiul &eu$ i stai de acumș confortabil !nacest fotoliu pentru e nicie:. *e aceeaș spun că de ar fi să mă nasc de o mie de ori$ aș

prefera ca de fiecare dată să mă nasc !ntâr+iat mintal$ orb$ sau surd$ pentru că a fi autș

numai de primit de la *umne+eu.

Inali+ii$ dacă nu cârtesc$ ci slaosloesc cu smerenie pe *umne+eu i trăiesc lângă /l$ or șaea locul cel mai bun !n )ai. *umne+eu !i a a e+a !mpreună cuș mărturisitorii i cuș

mucenicii care pentru dragostea lui ristos i"au dat mâinile i picioarele lor la tăiere$ iar ș ș

acum sărută cu elaie$ ne!ncetat$ picioarele i mâinileș lui ristos." #ărinte$ dar ce se !ntâmplă cu cinea care este$ de pildă$ surd i cârte te%ș ș

" i copiii cei mici cârtesc$ dar *umne+eu multoraȘ nu le dă importan ă. 7ede i$ părin iiț ț ț

cei buni ! i iubescș to i copiii la fel$ !nsă arată interes deosebit pentru copiț ii cei slabi iș

inali+i. a fel face i *umne+eu$ (unulș nostru #ărinte$ cu copiii Săi care suntneputincio iș trupe te i duhonice te$ este destul ca ace tia să aibăș ș ș ș inten ie bună i să"Iț ș

dea dreptul să interină !n ia aț lor.

C#)iii în(/ri i in(" ț

;ât de mult suferă mamele care au copii !ntâr+ia iț mintal$ care le fac mereu probleme ișmereu se murdăresc i murdăresc@ &ucenicie@ Am cunoscut o mamă care are ditamai băiatul$ș

pe care !nsă nu"l poate ine !nț frâu deoarece face mari neorânduieli. Sărmanul ianecură iile i unge pere ii$ cear afurile... &ama luiț ș ț ș aran-ea+ă lucrurile$ cură ă casa$ iar el peț

toate le răscole te i le murdăre te. Ascunde$ sărmana$ deter ș ș ș gen ii$ iar el !i află i !i bea.ț ș

Aruncă dulapuri !ntregi de pe balcon. *ar a pă+it *umne+eu ca să nu omoare pe cinea. iȘ

asta nu se petrece numai o +i sau două$ ci ani !ntregi durea+ă această situa ie.ț

" #ărinte$ cinea care este redus mintal poate aea smerenie i bunătate%ș



" ;um să nu% Iată$ copila ul acesta care ine des laș mănăstire este !ntâr+iat mintal$ dar bunătatea pe care o are el$ la care om cu mintea !ntreagă o !ntâlne ti%ș *acă a i ti ceț ș

rugăciune i câte metanii face@ Atunciș când aeam probleme cu hernia i nu puteamș

face metanii$ părin ii lui i"au spus8 9#ărintele este bolna$ nuț poate face metanii:. 95ac eu:$ aspus acela i a !nceputș să facă metanii pentru mine$ udându"se de transpira ie. ;eț

mărime de suflet i ce noble e aea@ ?dată unș ț alt copil l"a bătut$ iar el după ce a mâncat bătaie$ i"a !ntins mâna aceluia i i"a spus8 9;u bine:. Au+i% ;ineș dintre cei cu mintea!ntreagă face aceasta$ de i a cititș /anghelia i o mul ime de căr i duhonice ti. Iată$ cuș ț ț ș

câtea +ile mai !nainte$ când a enit toată familia lor să mă adă$ copilul stătea lângă mine$iar surioara lui pu in mai departe. *ar ă+ând"o pe sora lui că stă maiț departe de mine$ i"aspus8 97ino lângă #ărintele:$ i aș adus"o lângă mine. 5oarte mult m"a mi cat gestul lui iș ș

pentru aceasta i"am dat o cruce mare de filde $ careș mi"a fost adusă de la Ierusalim. *e!ndată ce a luat"o !n mâini$ a spus8 9bunica:$ i a arătat că o a pune la mormântulș

bunicii lui. nduio ător@ nimic nu oia săș ină pentru el !nsu i$ ci pe toate le dădea altora.ț ș

Acesta a merge cu opinci !n )ai$ dar !i a băga i pe părin ii lui acolo.ș ț

;e bine dacă a fi fost !n locul lui$ chiar să nu fiș !n eles nimic i să nu fi orbit. nsăț ș

*umne+eu mi"a dat toate bunătă ile !n dar$ pe care eu le"am risipit. nț cealaltă ia ă chiar ț

i teologii nu or putea sta !nainteaș lui. *eoarece gândul !mi spune că teologii sfin i nu or țaea locuri mai bune !n cer !n ceea ce prie teș cunoa terea lui *umne+eu$ decât aleș

acestor copii. ;red că acestora *umne+eu cel drept le a da i ceaș mai mult$ pentru că autrăit aici lipsi i.ț

B#"i *%f"e(e (i ș

" #ărinte$ atunci când cinea este cuprins de melancolie$ ce trebuie să facă ca sădepă ească%ș

" /ste neoie de mângâiere dumne+eiască." i cum o a primi%Ș

" Să se aga e de ristos$ iar /l i"o a dărui. *eț multe ori mărimea de suflet seamestecă cu egoismul. ;ei mai mul i schi+ofrenici sunt ni te suflete sensibile.ț ș Se poate

!ntâmpla un lucru ne!nsemnat sau cea pe care nu"l pot !nfrunta i din pricinașaceas ta suferă mult. ,nul poate omor! un om i se poartă ca i cumș ș nu s"ar fi !ntâmplatnimic$ !n timp ce unul sensibil$ chiar i o pisică de ar călca"o pu in pe picior$ suferă iș ț ș nu

poate dormi din pricina mâhnirii . Iar dacă nu a dormi două"trei nop i$ fire te că aț ș

alerga la medic." #ărinte$ psihologia spune că pentru a putea fi a-utat un bolna psihic$ trebuie să

lipsească cau+a." *a$ dar dacă totu i cau+a e'istă% #entru că uneș ori$ !n timp ce unele lucruri sunt

fire ti$ se -ustifică !ntr"un anumit fel$ pe unii oameni !i cople esc gânș ș durile !n a aș

măsură !ncât a-ung aproape să !nnebunească. 9Nu cuma am cea ereditar% Nu cumasunt bolna%: ! i spun aceia. Am cunoscut un tânăr care eraș la studii i !nă a unspre+ece oreș ț

din două+eci i patruș i lua bursă. i a-uta i familia pentru că tatăl său eraș ș ș bolna. n cele

din urmă a obosit pentru că era sensibil$ aea mereu dureri de cap i cu multășosteneală i"a luat diploma. *upă aceea se gândea dacă nuș cuma suferin a lui eraț

ereditară. ;e ereditar% Numaidacă ar citi cinea unspre+ece ore pe +i ar a-unge lasurmena-$ cu cât mai mult să" i mai a-ute i părin ii i să fie i sensibil.ș ș ț ș ș

" #ărinte$ un copil a că+ut !n melancolie după sinuciderea tatălui său. Nu cuma estecea ereditar%

" Se poate să se fi rănit suflete te copilul. Nu esteș sigur că aceasta este cea ereditar.#e lângă aceasta nu tiu !n ce situa ie s"a aflat tatăl său de s"a sinucis.ș ț *esigur$ un copilal cărui tată este !nchis !n sine din fire are neoie de a-utor$ căci dacă a continua i el săș

fie !nchis !n sine i !l a supăra gândul că ar putea fiș cea ereditar$ se poate !mbolnăi.



*umne+eu !ngăduie ca omul să fie !ncercat numai atât cât poate re+ista$ dar se adaugăla aceasta iș bat-ocurile oamenilor$ i atunci sufletul se !ncooaieș sub greutatea mărităi murmură. #e cei nebuniș oamenii !i !nnebunesc i mai mult. ;ând nebunia esteș !ntr"o

fa+ă de !nceput se poate iconomisi cuma. &ai demult nu e'istau psihiatri i dacă cineaș

era nebun era !nchis !ntr"o cameră cu gratii de fier. /ra o femeie$ pe care oamenii o numeau#orumbi a$ i pe care ceiț ș de aproape ai ei o !nchiseseră !n casă. ;opiii aruncau cu pietrei ! i băteau -oc de ea. Sărmana femeie seș ș mânia$ se prindea de gratii i arunca afarăș

orice găsea !n casă. *ar !n cealaltă ia ă ei edea că #orumbi a aț ț fi !naintea multor femeicu mintea !ntreagă.

mi aduc aminte i de un alt ca+. /ra o familie aș cărei fiică mai mare era pu in redusăț

la minte$ dar aea multă bunătate. Aea patru+eci de ani$ !nsă se purta ca un copil decinci ani. ;âte icane nu"i făceauș to i i mici i mari@ ?dată părin ii ei s"au dus să lucre+eț ș ș ț lacâmp$ iar pe ea au lăsat"o acasă să facă mâncare. 5ratele ei urma să ină de la câmp cu

porumbul$ i săș ia apoi mâncarea pentru părin ii lor i pentru lucrători.ț ș A adunat sărmanadin grădină dolecei$ inete$ fasole i le aea pregătite pentru mâncare. Atunci sora ei maiș

mică$ care era o adeărată ispită$ s"a dus i trăgândș măgarul de ureche l"a pus de a mâncattoate legumele. i a trebuit apoi$ sărmana$ să adune altele. ;u toateȘ acestea ea nu a spus

nimic. *ar până să le pregătească din nou a enit fratele ei$ dar ea tocmai atunci puneamâncarea la foc. A descărcat animalele i ă+ând că mâncarea nu era gata$ i"a tras oș

bătaie. ;âte nu suferea !n fiecare +i@ Sărmana ei mamă se ruga să moară mai !ntâi fiica eii după aceea ea$ pentru că se gândeaș că nu a aea cine să o !ngri-ească. i !ntr"adeăr$ aȘ

murit mai !ntâi fiica$ apoi mama.?ricum$ cei care nu sunt sănăto i la minte sunt maiș buni decât mul i al ii. *atorită stăriiț ț

lor de iresponsabilitate trec !n cealaltă ia ă fără e'amene.ț

M#$%" !#re!( $e înfr%n(re in'"i$i(& iiț !#)ii"#r $e !&(re )&rin ii "#r ț

/'istă mame care$ depistând !n perioada purtării sarcinii lor că or na te un copilș

inalid sau redus mintal$ fac aort i !l omoară. Nu se gândesc că acesș ta are suflet. ;â iț părin i nu in i"mi spun8 9;opilulț ș meu să sufere de spasme% *e ce !ngăduie aceasta

*umne+eu% Nu pot să sufăr asta:. ;âtă obră+nicie fată de *umne+eu$ câtă !ncăpă ânare iț șcât egoism nu are acest fel de !nfruntare a situa iei. #e ace tia dacă i"ar a-uta *umne+eu ar ț ș

deeni i mai răi. ?dată a enit la ;oliba mea un student !mpreună cu tatăl său. Tânărulș

se stricase la minte din pricina gândurilor apăsătoare i de aceea i"au făcut oc electric.ș ș

Sărmanul fusese foarte presat de părin ii lui. *acă a i ti câtă elaieț ț ș aea@ 5ăceametanii i" i loea capul de pământ.ș ș 9#oate i se a face milă lui *umne+eu de pământ$spunea el$ i astfel i se a face milă i de mine că l"am loit:. Adică poate i se a face milăș ș

lui *umne+eu de pământul pe care l"a durut din pricina loiturii lui$ iș astfel se a milostiii de acela. &"a impresionat multș aceasta@ Se sim ea pe sine nerednic. Atunci când eraț

chinuit de gânduri enea !n Sfântul &unte. i puneam gândurile !n rânduială$ se sim eaț

mai bine o lună$ două$ după care se repetau acelea i lucruri. Tatăl săuș nu oia ca acestasă fie ă+ut de cunoscu ii lui$ pentru că i se strica reputa ia. Suferea de egoism. 9&ă fac deț ț

ru ine !n fa a lumii cu fiul meu:$ mi"a spus. *ar de !ndată ce l"a au+it copilul său$ !iș țspuse8 9(re$ să te smere ti. /u sunt nebun i mă mi c liber. ;e$ rei săș ș ș mă pui pecalapoade% Să tii că ai un copil nebun i deș ș aceea să te mi ti liber. Tu e ti singurul careș ș

are un copil nebun%:. Iar eu stăteam i mă gândeam8 9Acum$ș care dintre ace tia doi esteș

nebun%:.7ede i unde poate duce de multe ori egoismul% Săț a-ungă tatăl până acolo !ncât să

dorească distrugerea fiului său@ i atunci când eram !n lume am cunoscut unȘ !ntâr+iat mintal pe care rudele lui nu"l luau niciodată cu ei oriunde ar fi mers$ ca să nu se ru ine+e. *ar i peș ș

mine mă dispre uiau$ deoarece cute+am să discut cuț el. nsă eu !l pre uiam !n inima meaț

mai mult decât aceia.



CAPITOLUL 4 Le-i"e &uho.nice tiș 45

C% ! i#ne& "ei"e $%.#'ni!e (i ț ș

" #ărinte$ care legi se numesc duhonice ti%ș

" i oi e'plica8 A a cum !n natură e'istă legileț ș naturale$ tot astfel i !n ia aș ț

duhonicească e'istă legile duho"nice ti. *e pildă$ atunci când cineaș aruncă unobiect greu !n sus$ cu cât mai mult aânt iș cu cât mai mare este !năl imea la care !lț

aruncă$ cu atât mai mare a fi puterea cu care a cădea i se aș +drobi. Aceasta este legeanaturală. n ia a duhoniț cească cu cât se !nal ă cinea mai mult cu mândria$ cuț atât maimare a fi căderea lui duhonicească$ iș potriit cu !năl imea mândriei lui se a +drobi.ț

#entru că cel mândru se !nal ă$ a-unge până la un punct$ după care cade i ! i sparge capul "ț ș ș

„cel care se va înăl aț pe sine se va smeri” c. 1>$ 1F 7e+i i &t. 23$ 124ș . Aceasta este legeaduhonicească.

/'istă !nsă o diferen ă esen ială !ntre legile natuț ț rale i duhonice ti8 !n timp ce legileș ș

naturale nu au milă i omul nu le poate schimba$ legile duhonice ti au milostiire i omulș ș ș

le poate schimba$ pentru că are de a face cu ;reatorul i 5ăcătorul său$ cu preaș milostiul*umne+eu. Adică atunci când cinea ! i aș da seama imediat de !năl area cugetului său iț ș

a spune8 9*umne+eul meu$ eu nu am nimic al meu iș totu i mă mândresc. Iartă"mă@:$ș

!ndată mâinile milostie ale lui *umne+eu !l apucă i !l coboară !ncetș -os$ fără să seobsere căderea lui. i astfel nu seȘ +drobe te$ deoarece a mers mai !nainte +drobireaș

inimii prin pocăin a ce a arătat"o.ț

Aceasta este alabil i pentruș „cei ce scot sabia, de sabie vor pieri” 7e+i &t. 26$ H24 , precum spune /anghelia. Adică cel 9care scoate sabia: !n mod natural trebuie să plătească cusabia. *ar când !mi con tienti+e+ gre ala$ mă !n-unș ș ghie con tiin a i cer iertare de laș ț ș

*umne+eu$ atunci !ncetea+ă să mai ac ione+e legile duhonice ti iț ș ș primesc de la*umne+eu dragostea Sa ca pe un balsam.

Adică !l edem pe *umne+eu că se schimbă potriit -udecă ilor Sale care sunt abisț

nepătruns atunci când se schimbă i oamenii. ;ând copilul celș neastâmpărat ! i reine$ș

se pocăie te i este mustratș ș de con tiin a sa$ atunci tatăl său !l răsfa ă cu dragosteș ț ț i !lșmângâie. &u este un lucru mic ca omul să poată schimba hotărârea lui *umne+eu. 5aci rău%*umne+eu ! i dă o pălmu ă. Spui 9am gre it:% /l ! i dă binecuț ț ș ț ântări.

C#)iii n#1i"i i "%i D%nee%,nii oameni$ cu toate că s"au pocăit de gre elile lorș i *umne+eu i"a iertat$ făcând astfelș

să !ncete+e ac ionarea legilor duhonice ti$ nu" i uită gre elile lor.ț ș ș ș ;i cer cu insisten ă de laț

*umne+eu să fie pedepsi i !nț această ia ă pentru păcatele lor$ ca astfel să" iț ș plăteascădatoriile. i fiindcă aceia stăruiesc$ (unulȘ *umne+eu le !mpline te această cerereș

mărinimoasă a lor$ !nsă răsplata lor le"o !nmul e te cu dobândă !nț ș (anca Sa cerească$ !n)ai. ,nii ca ace tia sunt copiiiș cei nobili ai lui *umne+eu$ sunt copiii cei mai mărini"mo i aiș

ui.

F0

n discuDiile sale cu oamenii despre diferitele lor probleme$ StareDul adeseori se referea lalegile duhoniceCti$ dar a Ci scris despre acest subiect !n cartea8 9(ătrânul agi"EheorgheAtonitul:.



n 9imonar: 7e+i Ioan &oshu$ 9imonar:$ ed. Alba Iulia$ 1<<1$ p. 1H><$ de pildă$se spun următoarele despre Aa #imen păstorul. ?dată l"a cercetat cinea i i"a cerut să"lș

gă+duiască peste noapte !n chilia sa. iȘ fiindcă aa nu aea loc deosebit pentru gă+duire$ l"a lăsat pe i+itator !n chilia sa$ iar el s"a dus să !nnopte+e !ntr"o pe teră. A doua +i diminea aș ț

după ce s"a !ntors$ i+itatorul l"a !ntrebat8 9;um ai petrecut noaptea$ aa% Nu cuma ti"a fostfrig%:. Nu. ;i am intrat !ntr"o pe terăș i am aflat !n ea un leu dormind. &"am !ntins i eu iș ș ș m"am lipit cu spatele de coama lui. *e la răsuflarea lui pe tera s"a !ncăl+it ca un cuptor i nuș ș

mi"a fost frig:. 9(ine$ dar nu te"ai temut că te a mânca leul%:$ l"a !ntrebat i+itatorul. 9Nu$ i"arăspuns aa. *ar să tii că pe mine mă or mânca fiarele:. 9*e unde tii asta%:. 9nș ș lumeeram păstor$ !i spuse aa$ iar odată$ !n timp ce pă team turma$ câinii au sfâ iat unș ș

trecător$ !nsă eu stăteam nepăsător$ de i l"a fi putut i+băi. *e atunciș ș cer mereu de la*umne+eu să mă mănânce fiarele. iȘ cred că *umne+eu !mi a face acest hatâr:. iȘ

!ntr"adeăr pe acest aă l"au mâncat fiarele. n cealaltă ia ă !nsă ace ti oameni or fi !nț ș

locul cel mai ales." #ărinte$ am c itit !n comentariile unei oarecare căr i patristice că omul$ atunci cândț

face un păcat$ trebuie să fie pedepsit ca să plătească pentru răul ce l"a făcut." Nu$ nu este a a. *acă omul se pocăie te nu esteș ș pedepsit$ ci !l miluie te ristos.ș

Trebuie multă aten ieț la comentarii$ deoarece se poate ca un comentator să fie destul de bun$ dar uneori să facă erminii gre ite.ș *acă cinea nu este sigur că un oarecarecomentator este bun$ este mai bine să citească numai te'tul original. i mie mi"a spusȘ

cinea că proorocul Isaia a fost tăiat cu ferăstrăul pentru că trebuia fierăstruit pentru păcatele lumii. n timp ce chiar el "a rugat pe *umne+eu să fie fierăstruit pentru păcatelelumii$ iar *um"ne+eu s"a plecat dragostei lui ar+ătoare ce o aea pentru popor. *ar pentrufiecare fierăstruire *umne+eu !i a da câte o cunună. Aa #imen$ despre care am spus mai!nainte$ l"ar fi putut !n elege pe proorocul Isaia$ț de i ca+ul unuia se deosebea de alș

celuilalt$ pentru că !n ca+ul proorocului Isaia e'ista -ertfa pentru lume." #ărinte$ aem i !n remea. noastră astfel deș situa ii%ț

" *a$ desigur. &i"aduc aminte de un oarecare fapt care s"a petrecut atunci când eram !n&ănăstirea 5iloteu. ,n oarecare monah atunci când era !n lume arsese un turc !ntr"un

cuptor$ deoarece acela !l -unghiase pe tatăl său. *upă aceea s"a pocăit$ a enit !n Sfântul&unte$ a deenit monah i i"a pus o rânduială duhoș ș nicească bună. nsă +i i noapte !lș

ruga pe *umne+eu să !ngăduie să fie ars. ?dată a i+bucnit un foc !n mănăstire. #e atuncieu eram chelar. Am umplut toate asele cu apă i$ alergând cu to ii$ am stins focul. Iarș ț peacel monah l"am găsit ars. Neuitată !mi a rămâne scena descoperirii lui. ;e se!ntâmplase% Acesta aea pe atunci opt+eci i cinci de ani i era !ngri-it de un monah deș ș

apte+eci i cinci de ani. n acea +i$ ca să"lș ș u ure+e pu in de durerile reumatismului$ș ț

slu-itorul său i"a frecat picioarele cu petrol i l"a !nelit cu o pătură$ș a e+ându"l lângă cămin.ș

*in lemnele de castan care ardeau !n cămin a sărit o a chie aprinsă$ de la care aș luat focmonahul$ iar de la el s"a aprins toată mănăstirea. /u m"am mâhnit foarte mult pentruaceasta i nu mă puteam lini ti. *upă aceea duhonicul luiș ș mi"a spus8 9Nu te mâhni$ căciel !nsu i a cerut de laș *umne+eu să ardă pentru a" i ispă i păcatul său.ș ș Aceasta a fost un

dar al lui *umne+eu:.

Lei"e $%.#'ni!e (i i $r#*(e "%i D%nee% ș ș

" #ărinte$ legile duhonice ti ac ionea+ă !ntotdeauș ț na imediat%" *epinde. *e multe ori rămâi uimit cât de repede ac io"nea+ă ele. ,nul se mândre teț ș

pu in i imediat oț ș pă e te adică legile duhonice ti au ac ionatț ș ș ț fulgerător. *e pildă$ osoră terge geamurile i !i ineș ș un gând de mândrie că le terge mai bine decât alta.ș

Atunci dintr"odată se !ntâmplă cea i$ ac$ se spargeș ț geamul. Alteori aceste legi ac ionea+ăț

mai târ+iu." #ărinte$ ce !nseamnă atunci când legile duhonice ti ac ionea+ă imediat%ș ț



" Aceasta este bine. ;ăci !n această situa ie omulț trebuie să !n eleagă că dragosteaț

lui *umne+eu !l ocrote te$ pentru că plăte te treptat i nu le a plătiș ș ș toate odată. nsăatunci când nu ac ionea+ă legileț duhonice ti asupra unui om se află !n prime-die$ș

deo are ce ace ast a ara tă că ace l om est e un copi l !ndepărtat de *umne+eu nu se află!n casa Sa. /'istă unii care ac ionea+ă mereu cu mândrie i nu pă escț ș ț nimic. Aceastaarată !nsă că mândria lor a depă it"o peș cea omenească i a a-uns la gradul cel mai !nalt alș

ei$ la mândria diaolească$ la trufie. Atunci căderea lui se face de cealaltă parte a ârfului$când cade direct !niad. Iar aceasta este căderea luciferică pe care nu o ăd cei ce seaflă de cealaltă parte a ârfului. Adică asupra unora ca acestora nu ac ionea+ă legeaț

duhonicească !n această ia ă$ potriindu"li"se spusaț Apostolului8 „;ameni vicleni iș

fermecători care vor mer"e spre tot mai rău, rătăcind pe al ii i rătăci i fiindț ș ț ei în i i.”ș ș 2Tim.3$ 13.4

" #ărinte$ se poate ca cinea să" i admire un lucruș făcut de el i din aceasta să"i inăș

reo ătămare%" *a$ pentru că ac ionea+ă legile duhonice ti.ț ș *umne+eu ! i retrage harul Său de laș

cinea$ iar acesta !i strică celuilalt lucru pentru care s"a mândrit. Iar aceasta o !ngăduie*umne+eu pentru a se cumin i.ț

" #ărinte$ adică atunci când se !ntâmplă aceasta!nseamnă că ac ionea+ă legilețduhonice ti%ș

" 5ire te.ș

" *ar nu se poate ca cinea să facă aceasta din ne!ndemânare%" )are sunt aceste ca+uri. *e aceea pe cât pute i săț trăi i !n smerenie. Să ă gândi i căț ț

nu aem nimic al nostru$ ci pe toate ni le"a dat *umne+eu. Toate pe carele aem sunt alelui *umne+eu$ numai păcatele sunt ale noastre. *acă nu ne om smeri$ or ac iona mereuț

asupra noastră legile duhonice ti până ce ni se aș !ncooia egoismul nostru. Să dea*umne+eu să se facă aceasta !nainte de a ne găsi moartea.

" #ărinte$ se poate ca omul să nu" i dea seama căș au ac ionat asupra lui legileț

duhonice ti%ș

" *acă nu se cercetea+ă cinea pe sine !nsu i$ș nimic nu !n elege i de nimic nu seț ș

folose te.ș" A adar$ #ărinte$ legile duhonice tiș ș !ncetea+ă să ac ione+e numai atunci când seț

smere te omul%ș

" *a$ mai ales cu smerenia$ sau atunci când cinea se află !n starea deiresponsabilitate. Să" i spun unț e'emplu8 ? femeie ! i bătea mereu bărbatul$ iar el nuș

spunea nimic ca să nu" i piardă prestigiul$ deoareceș era !nă ător. Asupra acestuia !nsăț

ac ionau legileț duhonice ti. )ămăsese orfan de tată !ncă de micș copil$ iar mama luicu o pensie de ăduă se străduia să"l poarte la coală i să"l facă !nă ător !nsă el oș ș ț

bătea. ;âte nu a aut de tras sărmana lui mamă@ iȘ astfel a !ngăduit *umne+eu ca să"l bată femeia lui$ pentru ca să" i plătească păcatele. *ar ce s"a !ntâmplatș după aceea% &oareacesta$ iar fiul său a !nceput să o bată pe mama lui. Astfel i"a plătit i ea păcatele. 5iulș ș eise !nsoară i ia pe una u oară la minte$ care !l băteaș ș i cânta 9ristos a !niat@:. ;um a rânduitș

*umne+eu ca să" i plătească i acesta păcatele. Aici !nsă legile duhonice ti au !ncetat săș ș șac ione+e$ pentru că aceasț ta se afla !n stare de iresponsabilitate.

" #ărinte$ atunci când cinea cade !ntr"un păcat iș se mâhne te$ i se iartă păcatul !nș

felul acesta%



" Simte că este dator sau se mâhne te !n chip egoș ist% *acă simte că este dator$ nu a plăti. *acă !nsă nu" i simte datoria$ atunci *umne+eu !ngăduie săș plătească. *e pildă$ cre tinul trebuie să facă milosș tenii. *acă cinea este !mpietrit la inimă i nu dăș

ci adună banii$ atunci or intra ho ii la el$ !l or bate$ !iț or lua i banii i astfel aș ș

pl ăt i nemilost i irea sa . Atunci când aem datorii i nu le plătim !n aceastăș ia ă$ț

acesta este un semn foarte rău$ este o părăsire a lui *umne+eu. Iar atunci când cineanu prime teș palme ci numai binecuântări$ se ede că a făcut cea bun i este răsplătit aiciș

de ristos !ndoit i !ntreit. ;uș aceasta !nsă nu" i ispă e te gre elile lui. i aceastaș ș ș ș Ș esteun semn rău. Să presupunem că am făcut +ece fapte bune$ iar ristos !mi răsplăte teș

pentru două+eci la sută i nu am nici mâhniri$ nici supărări . n ca+ulș acesta !nsă nu"mi plătesc păcatele.

„Cel certat aici pentru ru inea lui măn#ncă dinș "!eena lui”$ spune Aa Isaac Sfântul Isaac irul$ ;uinte Ascetice$ ;u. HH$ ed. I.(.&.(.?.).$ 1<>1$ p.2==4.Ș

Adică atunci când asupra cuia ac ionea+ă legile duhonice ti$ i se ridicăț ș o parte dinchinurile iadului.



PARTEA A ASEA MOARTEA I VIA A VIITOAREȘ Ș Ț

A1ste foarte dureros ca dupăat#tea pe care le'a făcut )ristos pentru noi oamenii, să mer"em în

iad iș astfel să' m#!nim. Dumnezeu să păzească ca nu numai

om, dar nici măcar o pasăre să numear"ă în iadB.



CAPITOLUL # (nfruntarea mor iiț

5#enire #r ii ț

" #ărinte$ la ce trebuie să se gândească cinea !n +iua na terii sale%ș

" Să se gândească la +iua !n care a muri i să seș pregătească pentru marea călătorie.

" #ărinte$ dacă la de+groparea unui mort se a afla trupul său neputre+it$ aceasta sedatorea+ă reunui păcat de care acel om nu s"a pocăit%

" Nu$ n u !nt otdeauna prici na es te un oarecar e păcat. Aceasta se poate datora iș

medicamentelor pe care le"a luat$ sau pământului din cimitir. *ar$ oricum ar fi$ atuncic ând c in e a e s te s co s ne pu tr e+ it$ ! iș i spă e te oarecum păcatele sale pr inș ș

defăimarea pe care o suferă după moartea sa." #ărinte$ de ce noi uităm de moarte de i ea esteș faptul cel mai sigur pentru om% " tii că mai demult !n ie ile de ob te e'ista unȘ ț ș monah care aea ca ascultare să

le aducă amint e celorlal i părin i de moarte% !n timpul ascultării saleț ț trecea pe la to iț

părin ii i fra ii i !i spunea fiecăruia8ț ș ț ș

95rate$ om muri:. 7ia a este !nfă urată !ntr"un trupț ș muritor. Iar această mare taină nueste u or să oș !n eleagă acei oameni care sunt numai 9trupuri:$ care nu or să moară iț ș

nici măcar să audă de moarte. *e aceea pentru unii ca ace tia sfâr itul ie ii lor este oș ș ț

!ndoită moarte i o !ndoită mâhnire.ș

*in fericire$ !nsă$ (unul *umne+eu a rânduit astfel lucrurile a a !ncât cel pu inș ț

bătrânii$ care fire te suntș mai aproape de moarte$ să se folosească duhonice teș deunele lucruri. #ărul li se albe te$ cura-ul li seș !mpu inea+ă$ puterile trupe ti !ncet"ț ș

!ncet !i părăsesc$ !ncepe să le curgă salia$ i astfel se smeresc i suntș ș neoi i săț

f ilo+ofe+e la de ertăc iunea acestei lumi .ș ;hiar i de ar rea să facă reoș

neorânduială$ nu or putea pentru că toate acestea !i frânea+ă. Sau dacă aud căcinea de ârsta lor sau mai tânăr a murit$ ! iș aduc aminte i ei de moarte. 7edem maiș

ales la sate$ atunci când sună clopotul de !nmormântare$ cum cei !n ârstă ! i facș

semnul crucii i !ntreabă cine a muritș i când s"a născut. 9Ne ine i rândul nostru$ spunș ș

ei. To i om pleca din lumea aceasta:. i dau seama căț ș anii au trecut$ că firul ie ii lor ț!ncepe să se scurte+e iș că moartea se apropie. i astfel ! i aduc aminte mereuȘ ș de moarte.Spune"i unui copil mic 9adu" i aminte deț moarte:$ i el ! i a spune 9tra la la: i aș ț ș

continua să bată cu piciorul !n pământ. 5iindcă de l"ar fi a-utat *umne+eu pe uncopil mic să !n eleagă moartea$ s"arț fi de+nădă-duit sărmanul i s"ar fi făcut netrebnic$ș

pentru că nu ar mai fi aut poftă de nimic. *e aceea *umne+eu$ ca un #ărinte bun$iconomise te ca acesta săș n u ! n e le a gă mo a rt e a i să se -o ac e n e pă să t or iț ș ș

bucuros. nsă cu trecerea timpului$ !ncet"!ncet a !n elege i el moartea.ț ș

7e+i că i un frate !ncepător$ mai ales atunci cândș este tânăr$ nu poate aea pomenirea mor ii . Seț gânde te că are mul i ani de trăit i nu"l preocupă chestiuneaș ț ș

aceasta. 7ă aduce i aminte de Apostolulț #ael care a spus8 „C!ema i pe tineri să=l ia peț

mortul nania i pe Safira”ș 7e+i 5. Ap. H$ 6 i 104%ș i !n mănăstiri de obicei călugăriiȘ tineri !i

!ngroapă pe cei mor i. 7ârstnicii !nduio a iț ș ț aruncă cu elaie pu in pământ pe trupulțmortului$ dar niciodată pe cap. &i"a rămas o amintire neplăcută de la o mănăstire !n carea murit un călugăr. n remea !nmormântării$ atunci când preotul spunea 9pământ e ti iș ș

!n pământ te ei !ntoarce:$ to i părin ii cu multă elaie i +drobire au luat pu in pământ i l"ț ț ș ț ș

au aruncat pe trupul monahului$ a a cum se obi nuie te. Atunci un monah tânăr i"a pusș ș ș ș

dulama !n brâu$ i luând oș lopată a !nceput fără gri-ă i cu o rână nepotriită să arunceș

deasupra mortului orice găsea !n cale$ pământ$ pietre$ lemne$ pentru a" i arăta braura sa. Aș

găsit momentul potriit ca să" i arate puterea i hărnicia sa.ș ș Nu era orba de plantat copacisau de astupat reo groapă$ ca să" i arate acela bunătatea i -ertfirea deș ș sine$ pentru caresă spună8 9;eilal i sunt bătrâni. ;e săț a tept de la ei% asă că lucre+ eu:$ i astfel să se osteș ș "nească pu in mai mult$ ca să"i odihnească pe aceia. ;hiar i un animal mort de ar edeaț ș

cinea$ i se face milă de el$ cu cât mai mult atunci când !l ede pe fratele său !n

mormânt$ iar nu să arunce fără elaie peste trupul celui mort pământ$ pietre$ etc.Aceasta arată că nu aea nici o sim ire a mor ii.ț ț



)&!re !% /n$%" #r ii ț

" #ărinte$ a ie it diagnosticul final. Tumoarea peș care o ae i este cancer$ i !ncăț ș

unul care aansea+ă repede." Adu"mi o batistă ca să -oc. 9Adio$ sărmană lume@:. /u nu am -ucat niciodată !n ia aț

mea$ dar acum de bucurie că se apropie moartea oi -uca." #ărinte$ medicul a spus că mai !ntâi trebuie să se facă radioterapiile pentru a se

mic ora tumoarea iș ș după aceea se a face interen ia chirurgicală.ț

" Am !n eles. &ai !ntâi a bombarda aia ia i dupăț ț ș aceea se a face ofensia terestră.A adar$ oi plecaș sus i ă oi aduce noută i. . . ,nor oameni$ chiarș ț bătrâni de ar fi$dacă le a spune medicul 9ei muri:$ sau 9e'istă numai cinci+eci la sută anse ca săș

trăie ti:$ș se mâhnesc. 7or să trăiască. *ar ce or câ tiga% &ăș mir@ *acă cinea estetânăr atunci se -ustifică$ dar un bătrân să !ncerce să" i prelungească ia a$ asta nu oș ț

mai !n eleg. Altcea este să facă un tratament pentru a putea suferi oarecum durerea. Adicăț

nu rea să" i preș lungească ia a$ ci dore te numai ca durerile să"i fieț ș mai suportabile pentru a se putea slu-i până când a muri . *a$ aceasta are sens.

" #ărinte$ noi ne rugăm lui *umne+eu ca să ă pre"lungească ia a.ț

" *ar de ce% Nu spune #salmistul că ia a noastră a fi de apte+eci de aniț ș #s. ><$ 104%

" nsă #salmistul adaugă iș „iar de vor fi în putereoptzeci de ani”." *a$ dar mai spune iș „ce este mai mult dec#t ace tia osteneală i durere”.ș ș A adar ș

este mai bună odihna !n cealaltă ia ă.ț

" #ărinte$ se poate ca cinea din smerenie să se simtă nepregătit duhonice teș

pentru cealaltă ia ă iț ș să dorească să mai trăiască pentru a se pregăti%" Acesta este un lucru bun$ dar de unde tie căș dacă a mai trăi nu a face mai

rău%" #ărinte$ când se !mpacă cinea cu gândul mor ii%ț

" &ă !ntrebi când% *acă a trăi ristos !n el$ atunci moartea este bucurie. *ar să nu se bucure că a muri deoarece s"a !ngreuiat de ia ă. Atunci când te bucuriț de moarte !n!n elesul cel bun$ ea pleacă de la tine iț ș se duce să caute reun fricos. ;ând reisă mori$ atunci nu mori. ;el care duce un trai mai bun se teme de moarte$ deoarece este

satisfăcut de ia a lumeascăț i nu rea să moară. *acă i se spune despre moarte$ș el bate !n masă i spune8 95erească *umne+eu@:. n timp ce acela care se chinuie te$ș ș

suferă$ etc.$ consideră moartea ca o slobo+ire i spune8 9#ăcat că nu aș enit !ncămoartea să mă ia. ? fi aând de lucru !n altă parte:.

#u ini oameni ! i a teaptă moartea cu nerăbdare.ț ș ș ;ei mai mul i !nsă mai au cea deț

terminat i de aceeaș nu or să moară. *ar bunul *umne+eu rânduie te caș fiecare să moarănumai atunci când crede /l că !i este de folos. ?ricum un om duhonicesc$ fie tânăr$ fie

băt râ n$ tre bu ie să se bucure i pen tru fa pt ul căș trăie te$ dar i pentru că a muri$ș ș

!nsă să nu caute cu dinadinsul să moară$ pentru că aceasta este sinu cidere.#entru unul care a murit lumii i a !niat duhoș nice te nu e'istă deloc agonie$ frică iș ș

nelini te$ ciș a teaptă moartea cu bucurie$ pentru că a mergeș lângă ristos i se aș

bucura e nic. *ar se bucură iș ș pentru faptul că trăie te$ căci i astfel tot lângă ristosș ș

trăie te i simte !ncă de pe pământ o parte din bucuș ș ria )aiului$ !ntrebându"se dacă e'istăo bucurie mai mare !n )ai decât cea pe care o simte pe pământ. Astfel de oameni seneoiesc cu mărime de suflet iș lepădare de sine$ i deoarece ! i pun !naintea ochilor ș ș

moartea i se gândesc +ilnic la ea$ se pregătesc maiș duhonice te$ se neoiesc cu maiș

mult cura- i astfelș biruiesc de ertăciunea.ș

M%ri1%nii ' #ărinte$ ni s"a cerut să ne rugăm pentru cinea care timp de mai multe +ile se afla !n

agonia mor ii i nu"i ie ea sufletul.ț ș ș

" *ar de ce nu"i ie ea sufletul% S"a spoedit%ș

" Nu$ nu a rut să se spoedească. #ărinte$ adică chinul pe care !l suferă omul atuncicând ! i dă sufleș tul se datorea+ă păcăto eniei lui%ș



" Aceasta nu este o regulă. Atunci când sufletul omului iese lini tit nu !nseamnă căș

este !ntr"o stare du ho"nice ască bună$ dar nici nu !nsea mnă că au păcate multe ceicare se chinuiesc la sfâr itul ie ii lor.ș ț Sunt unii care$ din multa lor smerenie$ cer cu stăruin ățde la *umne+eu să aibă un sfâr it urât$ pentru ca astș fel să rămână necunoscu i dupăț

moartea lor. Sau se poate ca cinea să aibă un sfâr it urât pentru a plătiș pu in dinț

datorie. 5iindcă l"au lăudat oamenii mai mult decât merita$ *umne+eu !ngăduie caacesta să facă ni te lucruri ciudate !n ceasul mor ii lui pentru aș ț scădea !n ochiioamenilor. Alteori *umne+eu rânduie te ca unii să se chinuiască !n reme ce" i dauș ș

sufletul pentru ca cei care sunt lângă el să !n eleagăț cât de greu este !n iad atuncicând nu te aran-e+ i duhonice te !ncă de aici. n timp ce dacă ai actele !nș regulă$ adicăe ti pregătit duhonice te$ treci dintr"oș ș ia ă !n alta fără ca ame ii să se mai apropie deț ș

tine." #ărinte$ unui muribund sau unuia care are o boală graă este bine să"i spunem

adeărul%" *epinde ce fel de om este. ,neori mă !ntreabă câte un bolna de cancer8 9;e spui.

#ărinte% 7oi trăi sau oi muri%:. *acă !i oi spune 9ei muri:$ a muri !n acea clipă din pricina supărării. *acă nu"i oi spune$ prinde cura- i !nfruntă cu bărbă ie boala sa. Iar ș ț

când se a maturi+a ! i a ridica singur crucea sa i a !nainș ș ta. i astfel a mai putea trăiȘcâ ia ani spri-inindu" iț ș familia i pregătindu"se i el i cei ai lui pentru moarte.ș ș ș 5ire te nu"iș

spun că a trăi o mie de ani sau că ceea ce are nu este nimic$ ci !i spun8 9?mene te esteș

greu să fii a-utat$ !nsă pentru *umne+eu nu este nimic greu. Tu caută numai să te pregăte ti:.ș

" #ărinte$ rudele sale oăie să"l !mpărtă ească$ caș ș să nu intre la gânduri." Adică să pl ece ne!mpărtă it ca să nu" i deaș ș seama că a muri i astfel să seș

mâhnească% Nu$ ci trebuie să"i spună8 9Sfânta !mpărtă anie este medicaș ment. ? să tea-ute. /ste bine să te !mpărtă e ti:. *acăș ș se !mpărtă e te$ se folose te i !n acela i t impș ș ș ș ș

se iș pregăte te pentru cealaltă ia ă.ș ț

" #ărinte$ celor muribun+i trebuie să li se facă Sfântul &aslu%" ;elor care nu" i pot da sufletul$ li se cite te 9Slu-ș ș ba la ie irea cu greu a sufletului:. Sfântulș

&aslu se face pentru to i bolnaii$ nu numai pentru cei care se aflăț la sfâr itul ie ii lor.ș ț" #ărinte$ cele pe care le spune cinea atunci când nu" i poate da sufletul au reoș

legătură cu starea lui%" Să nu tragem u or conclu+ii. Se poate ca cineaș !n clipa când ! i dă sufletul să sufere$ș

să se chinuiască$ iar fa a lui să arate o e'presie de durere$ i de aceeaț ș unii cred că acelanu este !ntr"o stare duhonicească bună. *iferă !nsă e'presia de durere de cealaltă careeste sălbatecă i !nfrico ată. Acela suferă$ are durereaș ș sa $ sărmanul$ iar ceilal i potț

spune că se luptă cu diaolii care au enit să"i ia sufletul." #ărinte$ un suflet care pleacă din această ia ăț pregătit duhonice te a mai treceș

pe la ămi%" Atunci când un suflet este pregătit duhonice teș i urcă la cer$ diaolii nu"i pot faceș

nici un rău. Iar dacă nu este pregătit$ atunci este chinuit de ei. ,neori *umne+eu !ngăduie ca

sufletul omului care are datorii să adă ămile !n clipa ie irii lui pentru a ne a-uta pe noișcare om mai trăi$ astfel !ncât să ne neoim ca să ne achităm aici datoriile noastre. 7ăaduce i aminte deț !ntâmplarea cu Teodora 7e+i 7ia a Sfântului 7asile cel nou din 26ț

martie4% Adică *umne+eu rânduie teș ca unii să adă anumite lucruri pentru a sefo losi ceilal i i a se pocăi. n ia a Sfântului /ufrosinț ș ț 7e+i 7ia a Sfântului /ufrosin din 11ț

septembrie4 citim că egu" menul$ după ede nia pe care a aut"o$ s "a de teptat cuș

merele !n mână pentru a le edea iș ceilal i i astfel să se folosească duhonice te.ț ș ș



,neori *umne+eu iconomise te ca sufletul să aibăș un dialog !n clipa ie irii lui$ pentruș

ca să se pocăiască !nsu i omul care se află la sfâr itul ie ii lui sau ceiș ș ț care !l ascultă.7e+i că *umne+eu are multe moduri de a"l mântui pe om. ,neori a-ută prin !ngeri$ alteori

prin !ncercări sau prin diferi te semne. Am cunoscut o femeie care se purta cu brutal itate cu bărbatul iș soacra ei$ a-ungând până acolo !ncât !i bătea pe amândoi. Aceeaumbla pe la ecine i stătea de orbă$ iar ș pe soacra ei$ care era bătrână$ o trimitea !nfiecare +i la ogor. &ergea sărmana bătrână !n fiecare +i la ogor$ două ceasuri de mers pe

-os$ târându" i picioarele iș ș lucra de diminea a până seara fără să se plângă. i aț Ș făcutaceasta până !ntr"o +i când$ de !ndată ce s"a !ntors acasă$ ruptă de oboseală$ a că+ut -osi i"a spusș nurorii ei8 9Arhanghelul &ihail !mi ia sufletul. Iar tu$ fiică$ terge sângele:.ș

9;are sânge$ mamă%: o !ntrebă nora cu nelini te$ pentru că nu edea să aibă sânge peș

trupul ei. 9Iată$ fiică$ sângele care curge. terge"l$Ș terge"l@:. ;ând nora căuta să adă maiș

bine$ bătrâna ! i dădu sufletul. *upă această !ntâmplare nora i"aș ș enit !n sim iri i i"aț ș ș

schimbat ia a din fiară a deenitț miel. A fost iconomia lui *umne+eu ca s"o adă pe soacrasa dându" i sufletul cu aceste cuinte i căș ș Arhanghelul &ihail ia sufletul$ chipurile$ cusabia$ pentru ca să se !nfrico e+e i să se pocăiască. Adică *umș ș ne+eu i"a orbit pe limba

pe care o !n elegea ea$ caț să" i reină deoarece se ede că aea inten ie bună.ș ț

" #ărinte$ atunci când muribundul ! i strigă rudeleș lui moarte$ ce !nseamnă%" *e multe ori se !ntâmplă i aceasta$ pentru aș primi o lec ie bună ceilal i care suntț ț

lângă muribund. Am cunoscut o femeie bogată$ care aea o ia ăț sfântă. Nu secăsătorise$ ci rămăsese cu sora ei căreia !i dăduse toată aerea. ;umnatul ei$ care a muritdupă ea$ a !nceput să o strige atunci când ! i dădea sufletul8ș 9*espina$ ino să ne iertăm@Să mă ier i $ căci multț te"am chinuit@ Iartă"mă@:. 9*ar unde este *espina%: l"am !ntrebat.9Iat"o$ nu o ede i% Iată$ acolo este@: le"aț răspuns i apoi i"a dat sufletul.ș ș

" #ărinte$ oamenii se pot ierta i !n felul acesta$ș chiar i !n ultima clipă a ie ii lor$ cuș ț

cinea care de-a a murit%" *umne+eu !ngăduie ca oamenii să se ierte chiar i !n felul acesta$ deoarece omulș

!n clipa mor ii seț pocăie te i simte neoia să ceară iertare.ș ș

Sin%!i$ere" #ărinte$ unii oameni atunci când !ntâmpină o mare greutate !n ia a lor imediat seț

gândesc să se sinucidă." Intră egoismul la mi-loc. ;ei mai mul i care se siț nucid !l ascultă pe diaolul care le spune

că dacă" i orș pune capăt ie ii or scăpa de chinul lăuntric prin careț trec$ i din egoism seș

sinucid. *acă$ de pildă$ cinea fură cea i se doede te că a furat$ spune8 9S"a termiș ș nat$am a-uns de bat-ocura lumii:$ i !n loc să seș pocăiască$ să se smerească i să seș

spoedească pentru a se u ura$ se sinucide. Altul se sinucide pentru căș fiul său este parali+at. 9;um să am eu un copil parali+at%:$ spune el i se de+nădă-duie te. *acă esteș ș

răspun+ător pentru faptul că este parali+at i recunoa teș ș aceasta$ atunci să se pocăiască.;um ! i pune capătș ie ii i" i lasă copilul pe drumuri% Nu a fi maiț ș ș răspun+ător dupăaceea%

" #ărinte$ adeseori au+im despre cinea care s"a sinucis că ar fi aut probleme psihologice.

" (olnaii psihici$ atunci când se sinucid$ au circum"stan e atenuante$ pentru căț

mintea lor este stricată. ;hiar i nori de ar edea$ simt o sen+a ie deș ț apăsare$ desufocare. Iar dacă mai au i reo supărare$ș atunci au o !ndoită 9!nnourare:. nsă pentru ceicare se sinucid fără să fie bolnai mintal " precum i pentruș eretici " (iserica nu seroagă$ ci !i lasă la -udecata iș mila lui *umne+eu. #reotul nu pomene te numele lorș la#roscomidie$ nici nu le scoate miride$ deoarece prin sinucidere se leapădă$ dispre uiescț

ia a care este unț dar al lui *umne+eu. /ste ca i cum le"ai arunca peș toate !n obra+ullui *umne+eu.



Noi !nsă trebuie să facem multă rugăciune pentru cei care se sinucid$ pentru ca (unul*umne+eu să facă cea i pentru ei$ deoarece nu tim ce s"a !ntâmplat deș ș s"au sinucis$ nici!n ce stare s"au aflat !n ultima clipă. Se poate ca !n clipa !n care i"au dat sufletul să se fiș

pocăit$ să fi cerut iertare de la *umne+eu i astfel să fiș fost primită pocăin a lor$ iar sufletulț

lor să fi fost luat de !ngerul *omnului.Am au+it că o fată dintr"un sat s"a dus odată cu capra la păscut. A legat"o !n liadă$ iar

ea s"a dus mai departe i se -uca. uându"se cu -oaca a uitat de capră$ș care s"a de+legat i aș

plecat. A căutat"o peste tot$ dar nu a găsit"o i s"a !ntors acasă fără capră. Atunci tatălș ei s"a mâniat foarte tare$ a bătut"o i a alungat"o deș acasă$ spunându"i8 9Să te duci să cau ițcapra. Iar dacă nu o găse ti$ să mergi să te spân+uri:. Sărmana copilăș a pornit să cautecapra. Se !nnoptase i ea !ncă nu seș !ntorsese acasă. #ărin ii ei ă+ând că s"a !nnoptat auț

pornit nelini ti i să" i caute copilul. Au căutat mult i !nș ț ș ș cele din urmă au găsit"o pe copilăspân+urată de un copac. i legase gâtul cu funia caprei i a a seș ș ș spân+urase$ nenorocitaaea mărime de suflet i a luatș după literă cele pe care i le"a spus tatăl ei. Apoi au !ngropat"o !n afara cimitirului.

5ire te$ (iserica a făcut bine că a !ngropat"o !nș afara cimitirului pentru a"i frâna pe ceicare se sinucid pentru lucruri de nimic$ dar i ristos a face bineș dacă o a băga !n )ai.



CAPITOLUL $ 6Ca ! nu . *ntri!ta i7 ca cei"a" i7ț ț care nu au n&e8&e2

1 Tes. F$ 134

M#r(e !#)ii"#r

" #ărinte$ o mamă al cărei copil a murit acum nouă ani ă roagă să face i oțrugăciune ca să"l adă cel pu in !n somn$ pentru a se mângâia.ț

" ;â i ani aea copilul% /ra mic% Aceasta are impor ț tan ă. *acă copilul a fost mic$ i"ar fiț

apărut !n is dacă mama ar fi fost pregătită duhonice te$ astfel !ncât săș nu se tulbure laederea lui. A adar mama este pricinaș că nu i se arată copilul.

" #ărinte$ !n loc să i se arate copilul mamei care cere acest lucru$ se poate să se aratealtcuia%

" ;um nu se poate% *umne+eu rânduie te aceastaș numai dacă ede că a e'istafolos duhonicesc. Atunci când aud despre moartea reunui tânăr$ mă mâhnesc$ dar omene te. #entru că dacă om cercetaș lucrurile mai !n profun+ime$ om edea că$ cucât cre te cinea$ cu atât mai multă neoin ă trebuie săș ț facă$ căci adaugă i mai multeș

păcate. &ai ales atunci când este mirean$ cu cât trec anii$ !n loc să" iș !mbunătă eascăț

starea duhonicească$ o !nrăută e teț ș cu gri-i$ cu nedreptă i i$ etc. *e aceea omul este maiț țcâ tigat atunci când !l ia de tânăr.ș

" #ărinte$ de ce !ngăduie *umne+eu ca să moară atâ ia oameni tineri%ț

" Nimeni nu a făcut !noială cu *umne+eu când a muri. nsă /l !l ia pe fiecare om !nclipa cea mai potriită a ie ii lui$ cu o moarte prin care să"i aducă iertareț de păcate iș

mântuirea sufletului său. *acă ede că cinea a deeni mai bun$ !l lasă să trăiască.Iar dacă ede că a deeni mai rău$ atunci !l ia ca să"l mântuiască. #e unii care duc oia ă păcătoasă dar au disț po+i ia de a face binele$ !i ia lângă /l mai !nainte de a apuca să"ț

l facă$ deoarece *umne+eu tie că ar fi făcutș binele de !ndată ce li s"ar fi dat oca+ia. /steca i cumș le"ar spune8 9Nu ă osteni i@ A-unge buna oastrăț inten ie:. #e un altul$ț

deoarece este foarte bun$ !l alege i !l ia lângă /l pentru că )aiul are neoie de boboci deș

floare.

5ire te$ pentru părin i i rude este pu in cam greuș ț ș ț să !n eleagă aceasta. 7e+i$ moare unțcopil i ristos !l ia ca pe un !ngera $ !nsă părin ii plâng i se tânguiesc$ !n timp ce ar fiș ș ț ș

trebuit să se bucure. #entru că de unde tiu ei ce ar fi deenit el atunci când ar fi crescut%ș

?are s"ar fi putut mântui% n 1<2F$ când am plecat din Asia &ică cu corabia pentru a eni!n Erecia$ eu eram prunc. ;orabia era plină de refugia i i$ a a cum eramț ș ș !nfă at de mamaș

mea$ un marinar a călcat pe mine. &ama cre+ând că am murit a !nceput să plângă. ?consăteană !nsă a desfăcut fe ele i a ă+ut că nuș ș pă isem nimic. *acă a fi murit atunci$ț ș

sigur a fi mers !n )ai. Acum$ !nsă$ când am atâ ia ani i am făcut atâtaș ț ș asce+ă$ nu sunt sigur că oi merge !n )ai.

*ar i pe părin i !i a-ută moartea copiilor lor. Treș ț buie să tie că din clipa aceea au unș

mi-locitor !n )ai. Iar atunci când or muri$ or eni copiii lor cu ripide !n mâini la poarta)aiului pentru a !ntâmpina sufletul lor. Iar aceasta nu este un lucru mic. ;opiilor care aufost chinui i aici de boli sau de reo infirmitate$ ristos leț a spune8 97eni i !n )ai i alege i"ț ș ț

ă locul cel mai bun:. Atunci aceia !i or spune8 9/ste frumos aici$ ristoase al nostru$ dar orem i pe mămica noastră lângă noi:.ș Iar ristos !i a asculta i o a mântui !ntr"un chipș

oarecare i pe mamă.ș

*esigur$ mamele nu trebuie să a-ungă !n cealaltă e'tremă. ,nele mame cred desprecopilul lor care a murit că a deenit sfânt i astfel cad !n !n elare. ? mamă a rut să"miș ș

dea drept binecuântare un lucru de la fiul ei care murise$ deoarece credea că a a-unssfânt. 9/ste binecuântare să dau din lucrurile copilului%:. Nu$ i"am spus. /ste mai bine să nudai:. Alta$ !n seara Qoii &ari$ a lipit de ;rucea &ântuitorului fotografia fiului ei pe care!l omorâseră germanii iș spunea8 9 i copilul meu a pătimit ca ristos:. 5emeileȘ care stăteaui priegheau lângă ;rucea ;elui )ăstignitș au lăsat"o$ ca să nu o rănească. *e reme ce era

rănită suflete te ce puteau să"i spună%ș



M/n/iere !e"#r în$#"i i ț

" #ărinte$ de câtă putere sufletească au trebuin ăț oamenii pentru a !nfrunta moarteanăprasnică%

" *acă au !n eles sensul cel mai adânc al ie ii$ aflăț ț pu tere să !nfrunte moar tea$ pentrucă o !nfruntă duhonice te. ;â i copii nu se distrug cu motoretele@ș ț ;â i tineri nu mor cuț

motocicletele@ )idică motocicleta pe roata din spate i astfel u or se răstoarnă i ! iș ș ș ș

sparg capetele. ;onsideră mare ispraă a ridica cât mai mult motocicleta. 7e+i ce le dădiaolul !n gând să facă$ pentru a se loi la cap% *acă ar merge cum trebuie$ chiar de ar aea reun accident$ se poate să se loească !n altă parte i să nu se nenoroceas"că.ș

*ar fiindcă !ngăduie *umne+eu răutatea diaolului sau neaten ia tânărului$ !nseamnăț

că a ie i cea bun.ș

" Atunci$ #ărinte$ de ce (iserica noastră se roagă 9pentru ca să se pă+ească: de moartenăprasnicăF1%

" Aceasta este al tcea. (iser ica cere de la *umne+eu ca să nu ne găseascămoartea nepregăti i.ț

" #ărinte$ o mamă este nemângâiată deoarece copilul ei a fost omorât de oma ină !n timp ce mergeaș la serici.

" ntreab"o8 9?are din răutate a loit acel ofer peș copilul tău% Tu l"ai trimis la sericica să"l omori% Nu. A adar să spui8 9Slaă ie$ *umne+eule%:$ pentru că fiulș Ț tău ar fi pututdeeni un agabond$ !nsă *umne+eu l"a luat la remea potriită. Acum este asigurat !n cer.*e ce plângi% tii că prin plânsul tău !l chinuie ti pe copil%Ș ș 7rei ca f iul tău să sechinuiască sau să se bucure% ngri-e te"te să"i a-u i pe ceilal i copii ai tăi$ care suntș ț ț

departe de *umne+eu. #entru ei să plângi:. Iată că iș ieri a enit o mamă i mi"a spusș

plângând8 9*umne+eu mi "a lua t pe scumpul i singur ul me u cop il: i !lș ș !ninuia pe*umne+eu. 9*acă te gânde ti bine$ i"amș spus$ *umne+eu te"a cinstit. ;ăci a a bote+at cumș

era$ l"a luat lângă /l !ngera . Acesta este acum !ngera $ iar tu te cer i cu *umne+eu% 7eiș ș ț

edea mai târ+iu că el a mi-loci pentru tine la *umne+eu:. *upă aceea$ când mi"aorbit despre ia a ei$ mi"a spus că ar fi pututț aea mul i copii$ dar atunci când aț

fost tânără nu a rut să aibă niciunul.

;âte mame nu se roagă i cer ca să fie lângă *umș ne+eu copiii lor@ 9Nu tiu ce ei face.ș*umne+eul meu$ spun ele$ dar reau numai să se mântuiască copilul meu să fie lângăTine:. *acă *umne+eu ede că acesta apucă pe un drum gre it$ că se !ndreaptă spreș

pier+are i că nu e'istă un alt mod de a se mântui $ ! lș ia !n felul acesta. ngăduie$ de pildă$ca unul beat să"l loească cu ma ina i să"l omoare i astfel !l ia lângă /l. Iar !n ca+ul că ar ș ș ș

fi deenit mai bun. *umne+eu ar fi !mpiedicat accidentul. *upă aceea se tre+e te i celș ș

care l"a loit pe copil$ ! i ine !n sim iri i este chinuitș ț ș toată ia a de mustrarea con tiin eiț ș ț

sale. 9Am făcut o crimă:$ spune el i !l roagă mereu pe *umne+eu să"lș ierte. i astfel seȘ

mântuie te i acela. *ar i mama$ș ș ș prin durerea ei$ se gânde te la moarte i se pregăte teș ș ș

pentru cealaltă ia ă$ mântuindu"se astfel i ea. 7ede iț ș ț cum rânduie te *umne+eu ca prinș

rugăciunea mamei să se mântuiască suflete% *ar dacă mamele nu !n elegț aceasta$ atunci seceartă cu *umne+eu. ;âte nu trage i *umne+eu cu noi@ș

F1 n iturghierele greceCti la ectenia8 9!ncă ne rugăm pentru ca să se pă+ească...: după9...ră+boiul cel dintre noi: sunt adăugate Ci aceste cuinte.



Atunci când cinea !ncetea+ă de a mai !nfrunta lucrurile lume te$ află odihnă. #entruș

că$ altfel cum ar fi cu putin ă ca omul să se mângâie cu adeărat dacăț nu crede !n*umne+eu i !n ia a cea adeărată iș ț ș e nică de după moarte% Atunci când eram laș

&ănăstirea Stomio$ !n Joni a trăia o ăduă careț mergea mereu la cimitir i striga acoloș

ore !ntregi. #e to i !i răscolea cu strigătele ei. Se lăsase pradă dureriiț i ! i loea capul deș ș

piatra mormântului. i ărsa acoloș toată durerea ei. &ergeau unii i o luau de acolo$ darș ease !ntorcea iară i. Iar aceasta s"a petrecut ani deș +ile. (ărbatul ei fusese omorât degermani$ iar fiica ei$ după câ ia ani de la moartea tatălui ei$ când abiaț !mplinisenouăspre+ece ani$ a murit de inimă i astfelș rămăsese singură sărmana. *acă a prii cinealucrul acesta numai la suprafa ă$ a spune8 9*e ce !ngăduieț *umne+eu a a cea%:. *ar ș

i acea femeie tot laș suprafa ă !nfrunta durerea ei i nu se putea mângâia.ț ș ?dată$ atuncicând am mers să ăd ce se !ntâmplă$ mi"a spus8 9*e ce a făcut *umne+eu aceasta%(ărbatul meu a murit !n ră+boi. Am aut o fată$ dar mi"a luat"o i pe aceasta...:. Spuneaș

rute i nerute i se certa cuș ș *umne+eu. *upă ce am lăsat"o să se u ure+e pu in$ș ț i"amspus8 9Să"ti spun i eu cea. "am cunoscut peș bărbatul tău. /ra un om foarte bun. A murit!n ră+boi !ndeplinindu" i datoria sfântă pentru #atrie i de aceeaș ș *umne+eu nu"l a lăsa. Apoii"a lăsat pentru câ ia aniț ț pe fiica ta lângă tine$ i astfel ai aut pu ină mângâiere.ș ț i fiindcă seȘ

putea ca ea să apuce pe un drum gre it$ș *umne+eu a luat"o !n acea stare bună !n care seafla pentru a o mântui:. *e i bărbatul ei a fost un om foarteș lini tit$ ea !nsă era pu inș ț

lumească. 5ire te$ nu i"am spus8 9Tu ai fost o femeie lumească...:$ ci am !ntreș bat"o89Acum ce te gânde ti să faci% Iube ti lumea%:.ș ș 9Nu reau să ăd nimic i pe nimeni:$ mi"aș

răspuns. 97e+i$ i"am spus$ acum lumea a murit i pentru tine.ș *urerea te a-ută i nu teș

interesea+ă nici un lucru lumesc. i astfel !n curând e i fi to i !mpreună !n )ai.Ș ț ț ;ui a maifăcut *umne+eu o astfel de cinste% Ai !n elesț aceasta%:. *upă această discu ie a !ncetat săț

mai meargă la cimitir. *e !ndată ce a fost a-utată să !n eleagă sensul cel mai adânc alț

ie ii$ s"a lini tit.ț ș

" #ărinte$ am au+it că atunci când cinea este ucis ! i ispă e te păcatele pentru că i leș ș ș

ia uciga ul.ș

" Are circumstan e atenuante !ntr"un fel i !i poateț ș spune lui *umne+eu8 9/u m"a fiș

pocăit$ !nsă acesta m"a ucis:. i astfel greutatea a cădea asupra ucigaȘ ului. ,nii care nușau minte spun8 9*acă ar e'ista *umne+eu$ nu ar lăsa să se facă mereu crime ci i"ar pedepsi

pe criminali:. *ar ei nu !n eleg că *umne+eu !i lasă pe criminali să trăiască pentru a fi fărăț

răspuns !n Piua Qudecă ii$ căci nu s"au pocăit cu toate că /l le"a dat destui ani pentru a seț

pocăi$ !n timp ce pe cei care au fost uci i !i a aran-a cuma.ș

M#r(e e*(e # $e*)&r ire )en(r% !/ i' ni ț ț

Trebuie să !n elegem că !n realitate omul nuț moare$ ci moartea este numai o treceredintr"o ia ă !n alta. /ste o despăr ire pentru o mică perioadă de timp.ț ț #recum atunci cândcinea$ să spunem$ pleacă !n străină tate pentru un an$ cei ai lui se mâhnesc deoarecese or despăr i de el reme de un an$ sauț dacă a lipsi +ece ani sunt cuprin i deș

mâhnirea despăr irii de +ece ani$ tot astfel trebuie să adă iț ș despăr irea de persoanele lor ț

iubite prin moarte. *acă moare cinea iar cei apropia i ai lui sunt !n ârstă$ săț spună8 9Neom !ntâlni după cincispre+ece ani:. Iar de sunt tineri să spună8 9Ne om !ntâlni dupăcinci+eci de ani:. 5ire te$ !l doare pe fiecare moartea unei rude$ darș este trebuin ă deț

!nfruntare duhonicească. ;e spune Sfântul apostol #ael% „Ca să nu vă întrista i, ca ceilal iț ț

care nu au năde/de” I Tes. F$ 134. *e câte ori să"l fi ă+ut aici pe pământ% ? dată pe lună%Să se gândească că acolo !l a edea mereu$ numai atunci se -ustifică să ne nelini tim$ș

când cel care pleacă nu a aut o ia ă bună.ț *acă$ de pildă$ a fost nemilosti$ atuncidacă !ntr"adeăr !l iubim i rem să"l !ntâlnim !n cealaltăș ia ă$ trebuie să facem multăț

rugăciune pentru el.



CAPITOLUL + Via a &e &u) moarteț

M#r ii 'in#' i ț ț

" #ărinte$ atunci când omul moare$ con tientiș +ea+ă imediat !n ce stare se află%" *a$ ! i reine i spune8 9;e am făcut% *ar ceș ș folos@:. #recum un om beat$ care$ de

pildă$ ! i omoarăș mama$ râde$ cântă$ deoarece nu" i dă seama ce aș făcut$ iar atuncicând se tre+e te plânge$ se tânguie teș ș i spune8 9;e am făcut%:$ tot astfel i cei care !nș ș

această ia ă fac neorânduieli sunt ca ni te be i. Nu" i dau seama ce fac$ i nu" i simtț ș ț ș ș ș

inoă ia lor. nsă abiaț atunci când mor le pleacă această be ie i ! i rein. iț ș ș se deschidochii sufletului lor i ! i con tienti+ea+ă inoă ia lor$ pentru că sufletul$ atunci când ieseș ș ș ț

din trup$ se mi că$ ede i percepe totul cu o repe+iciuneș ș foarte mare.,nii !ntreabă când a fi a *oua 7enire. nsă pentru omul care moare se face !ntr"un fel a

*oua 7enire$ deoarece este -udecat potriit cu starea !n care l"a aflat moartea." #ărinte$ cum sunt acum cei din iad%" Sunt inoa i i !ntemni a i$ chinuindu"se potriitț ș ț ț cu păcatele pe care le"au făcut$ iș

a teptând să se facăQudecata de Apoi. /'istă acolo condamna i cu pedepș ț se mari$ e'istă !nsăi inoa i cu pedepse mai u oare.ș ț ș

" *ar Sfin ii i tâlharul%ț ș

" Sfin ii i tâlharul sunt !n )ai$ dar nu au primit !ncăț ș slaa desăâr ită$ a a cum niciș ș

inoa ii din iad nu auț pr imit osânda depl ină. *e i *umne+eu a spus deș atâteaeacuri8 „Pocăi i'vă, că s'a apropiat %mpără iaț ț Cerurilor” &t. 3$ 2 i F$ 1= 10$ = &c. 1$ș

1H c. 10$ < i 114ș , cu toate acestea adaugă timp$ amânând sfâr itul$ deoarece a teaptăș ș

să ne !ndreptăm. *ar noi rămânând !n ticălo iile noastre$ !i nedreptă im peș ț Sfin i$ț

pentru că nu pot primi slaa desăâr ită pe careș o or lua după Qudecata de Apoi.

R%&!i%ne i )r*(*e"e )en(r% !ei $#ri i8 ș ț 92 ' #ărinte$ mor ii inoa i se pot ruga%ț ț

" i in !ntru sim iri i cer a-utor$ dar nu se potș ț ș a-uta pe ei !n i i. To i cei care se aflăș ș ț

!n iad numai un singur lucru i"ar dori de la ristos8 să trăiască cinci minute pentru a seș pocăi. Noi$ cei care trăim$ aem posibilită i de pocăin ă$ !n timp ce sărmanii răposa i$ț ț ț nu" iș

mai pot !mbunătă i ei singuri starea lor$ ciț a teaptă a-utor de la noi. *e aceea suntemș

datori să"i a-utăm cu rugăciunea noastră.mi spune gândul că numai +ece la sută din mor iiț inoa i se află !n stare demonică iț ș

acolo unde sunt !l hulesc pe *umne+eu precum fac diaolii. Nu cer a-utor$ dar nici nu or să primească a-utor. ;e poate să mai facă *umne+eu cu unii ca ace tia% Se aseamănăș

unui copil care se depărtea+ă de tatăl său$ !i risipe teș toată aerea$ iar pe deasupra !lmai i !n-ură. /i$ș atunci ce să"i mai facă tatăl său% nsă ceilal i inoa i care au pu inăț ț ț

mărime de suflet ! i simt inoă ia lor$ș ț se căiesc i suferă pentru păcatele lor. ;er ca săș

fie a-uta i i !ntr"adeăr sunt a-uta i de rugăciunile credinț ș ț cio ilor. Adică *umne+eu le dăș

posibilitatea să fie a-uta i mai !nainte de a se face a *oua 7enire. i preț Ș cum !n această

ia ă$ dacă cinea este prieten cuț !mpăratul poate mi-loci i a-uta un inoat$ tot astfel iș ș celcare este prieten cu *umne+eu poate mi-loci la /l prin rugăciunea sa i astfel să mute peș

mor ii inoa iț ț dintr"o 9temni ă: !n alta mai bună$ dintr"o 9celulă: !n altaț mai bună. Sau !i poatemuta chiar !ntr"o 9cameră:$ sau !ntr"un 9apartament:.

F2 Sfântul Nectarie al /ghinei !n lucrarea sa 9Studiu despre nemurirea sufletului Ci despresfintele parastase:$ ediDia 7asile )igopoulos$ 1<=3$ Tesalonic$ p. 202$ scrie ca o conclu+ie acelor pe care le"a de+oltat din mărturiile SfinDilor #ărinDi8 9*in toate acestea se arată căsufletului după moarte !i este cu neputinDă să mai facă reo lucrare mântuitoare sau să se

slobo+ească din legăturile nede+legate ale iadului$ Ci că numai sfintele liturghii$ rugăciunilerudelor Ci ale drepDilor făcute pentru ei$ precum Ci milosteniile se fac pricină de mântuire Ci deslobo+ire din legăturile iadului:.



A a cum !i u urăm pe cei !ntemni a i cu sucuriș ș ț ț răcoritoare$ etc.$ pe care le ducematunci când !i cercetăm$ tot astfel i pe mor i !i u urăm prin rugăciuș ț ș nile i milosteniile peș

care le facem pentru sufletele lor. )ugăciunile credincio ilor pentru cei adormi i iș ț ș

parastasele sunt ultima posibilitate pe care le"o dă *umne+eu celor răposa i pentru a fiț

a-uta i !nainte de a se face Qudecata de Apoi. *upă ea nu or mai puteaț fi a-uta i cu nimic.ț

*umne+eu rea să"i a-ute pe cei adormi i$ deoareceț suferă pentru pier+ania lor$ dar nu oface pentru că are noble e. Nu rea să"i dea diaolului dreptul să"I spună8ț 9;um !l mântuie tiș

pe acesta de reme ce nu s"a ostenit%: nsă atunci când noi ne rugăm pentru cei ador mi i$ț

!i dăm dreptul lui *umne+eu să interină. /l se !nduio ea+ă mai mult atunci când facemș

rugăciune pentru cei răposa i decât pentru cei ii.ț

*e aceea i (iserica noastră are rânduiala parasș taselor. #arastasele sunt cel mai bunaocat pentru sufletele celor adormi i. Au puterea să scoată un sufletț chiar i din iad. i oiș Ș

să face i la fiecare Sfântăț iturghie coliă pentru cei adormi i. Erâul are semnifiț ca ia lui$ț

căci spune Scriptura8 9Se seamănă întru stricăciune, înviază întru nestricăciune” I ;or. 1H$F24. n lume sunt unii care se !ngreuia+ă să fiarbă pu in grâu i duc laț ș biserică stafide$corigi$ colaci$ ca să facă preo ii parasț tas. *ar !n Sfântul &unte e+i ni te bătrânei$ sărmanii$ș

care la fiecare Sfântă iturghie fac coliă pentru mor iț i pentru Sfântul pe care !lș

pră+nuiesc pentru a primi binecuântarea lui." #ărinte$ cei care au murit de curând au mai multă neoie de rugăciune%" Atunci când intră cinea !n temni ă$ nu"i ine maiț greu la !nceput% Să facem rugăciune

pentru răposa iiț care nu au plăcut lui *umne+eu$ pentru ca să facă cea i pentru ei. iș Ș

mai ales când tim că cinea a fostș nemilosti " reau să spun că părea a fi nemilosti$ pentru că se poate să credem că a fost a a$ dar !n reaș litate să nu fi fost " i a aut o ia ăș ț

păcătoasă$ atunci să facem mai multă rugăciune. Sfinte iturghii$ #atru+eci de Sfinteiturghii pentru sufletul aceluia i să dăm milostenieș 7e+i Sfântul Ioan *amaschin$9*espre cei adormi i !n credin ă:$ #.G. <H$ 2F>.4 săracilor pentru mântuirea sufleț ț tului său$

pentru ca$ rugându"se săracii 9*umne+eu să"l ierte:. Acela să fie !nduplecat i să"iș

miluiască. iȘ astfel ceea ce nu a făcut acela facem noi pentru el. n timp ce un om car e aaut bunătate$ adică a aut inten ie de a face bine$ chiar dacă ia a lui nu a fostț ț

cre tinească$ numai cu pu ină rugăciune este a-utatș ț foarte mult.;unosc multe ca+uri care mărturisesc cât de mult sunt a-uta i cei adormi i deț ț

rugăciunea oamenilor duhonice ti. ?dată a enit cinea la ;olibă i mi"aș ș spus plângând89#ărinte$ nu am făcut rugăciune pentru un oarecare cunoscut de al meu care a murit i deș

aceea mi"a apărut !n somn spunându"mi8 *e două+eci de +ile nu am mai primit nici un a-utor de la tine. &"ai uitat i acum sufărB. i !ntr"adeăr$ !mi spuse acela$ deș Ș două+eci de +ile m"amluat cu diferite treburi i nici pentru mine nu m"am rugat:.ș

" #ărinte$ atunci când moare cinea i rudele lui neș cer să ne rugăm pentru el $es te bin e să fa cem !n fiecare +i câte un irag de metanii o sută deș rugăciuni4F3 până la!mplinirea celor patru+eci de +ile.

" *acă faci rugăciune pentru el$ pune i pe al iș ț adormi i. *e ce să meargă un tren laț

destina ie numaiț cu un singur pasager de reme ce mai !ncap i al ii%ș ț ;â i răposa i$ț ț

sărmanii$ nu au neoie de a-utor$ dar nu au pe nimeni care să se roage pentru ei@ ,nii fac parasta se foar te de se$ da r numai pent ru reun apropiat de"al lor. *ar !n felul acestanu este a-utat nici acela$ pentru că rugăciunea lor nu este atât de bine plăcută lui*umne+eu. *acă tot fac atâtea parastase pentru acel suflet$ să facă !n acela i timp iș ș

pentru străini." #ărinte$ mă preocupă uneori mântuirea tatălui meu$ pentru că nu a aut nici o

legătură cu (iserica." Nu po i ti -udecata lui *umne+eu i nici dacăț ș ș acela nu s"a pocăit !n ultima clipă.

*ar când te preocupă aceasta% n fiecare sâmbătă%" Nu am urmărit acest lucru. *ar de ce să mă preocupe !n fiecare sâmbătă%" #entru că pe această +i o pretind cei mor i.ț

F3 Adică8 9*oamne Iisuse ristoase$ 5iul lui *umne+eu$ odihne te pe adormitul robul tău:.ș



" #ărinte$ mor ii care nu au oameni să se roageț pentru ei sunt a-uta i de rugăciunileț

celor care se roagă pentru to i mor ii !n general%ț ț

" *esigur că sunt a-uta i. /u$ atunci când mă rogț pentru to i cei adormi i$ !i ăd !nț ț

somn pe părin ii mei$ț pentru că i ei se mângâie de rugăciunea pe care o fac. *e fiecare datăș

când se face Sfânta iturghie la ;oliba mea$ fac i un parastas de ob te pentru to iș ș ț

adormi ii$ț i mă rog pentru !mpăra i$ arhierei$ etc.$ iar la urmăș ț spun 9 i pentru cei aleș

căror nume nu s"au pomenit:. *acă reodată nu fac rugăciuni pentru cei adormi i$ț !miapar !nainte mor i cunoscu i. #e o rudă de a meaț ț care a murit !n ră+boi am ă+ut"ostându"mi !nainte după Sfânta iturghie$ !n remea parastasului$ pentru că numele einu"l pomenisem la parastas alături de numele celorlal i adormi i$ deoarece fuseseț ț

pomenită l a #r oscomid ie !mpr eună cu eroi i care au că+ut !n luptă. i o i să nu da iȘ ț

să se pomenească la Sfânta #roscomidie numai numele bolnai lor$ ci iș

numelemor ilor$ pentru că mai multă neoie de a-utor auț ace tia.ș

Ce" i 1%n )r*(* )en(r% !ei #r i ț

#arastasul cel mai bun dintre toate pe care !l putem face pentru cei mor i este ia aț ț

noastră petrecută cu luare aminte$ neoin a pe care o facem pentru a neț tăianeputin ele i a ne cură a sufletul. #entru căț ș ț de+lipirea noastră de lucrurile materiale i deș

patimile suflete ti$ pe lângă faptul că ne pricinuie te nouăș ș u urare$ are ca re+ultat iș ș

u urarea sufletelor celorș adormi i din tot neamul nostru. ;ei adormi i se bucurăț ț atunci cândun urma de"al lor se află lângă *umș ne+eu. *acă noi nu suntem !ntr"o stareduhonicească bună$ atunci suferă părin ii no tri adormi i$ mo ii iț ș ț ș ș strămo ii i tot neamulș ș

nostru. 9,ită"te ce nepot am făcut@: spun ei i se mâhnesc. *acă !nsă suntem !ntr"oș stareduhonicească bună$ se bucură pentru că i eiș au contribuit la na terea noastră$ iar ș

*umne+eu !ntr"un anumit fel este obligat să"i a-ute. Adică ceea ce a da bucurie celor adormi i este străduin a noastră de aț ț bineplăcea lui *umne+eu$ astfel !ncât să"i !ntâlnim !n)ai i astfel să trăim cu to ii !mpreună !n ia a ceaș ț ț e nică.ș

#rin urmare merită osteneala să loim !n omul nostru cel echi ca să se facă nou$ astfel!ncât să nu se atăme nici pe sine$ nici pe ceilal i oameni$ ci să seț a-ute atât pe sine !nsu i$ș

cât i pe ceilal i$ fie ei ii sauș ț mor i.ț %ndrăzneala drep ilor la Dumnezeuț

' #ărinte$ !n /pistola Sfin iei 7oastre către fra iiț ț !ncepători scrie i8 9;u toate că adeăra iiț ț

monahi ! iș dau seama că bucuria de care se desfată !n această ia ă este doar o parteț

din bucuria )aiului i că !n )aiș a fi mult mai multă$ totu i$ din multa lor dragoste fa ăș ț deaproapele$ or să trăiască pe pământ pentru a"i a-uta pe oameni cu rugăciunea$ ca astfel*umne+eu să interină i lumea să fie a-utată:ș ;uiosul #aisie Aghioritul$ „1pistole”$ ed./anghelismos$ p. F34.

" Scrie8 97or să trăiască pe pământ ca să pătimească !mpreună cu oamenii i să"iș

a-ute cu rugăciunea:." #ărinte$ dar oare !n cealaltă ia ă un călugăr ir ț tuos nu a putea a-uta cu rugăciunea

sa pe oameni%

" *a$ i !n cealaltă ia ă a putea a-uta cu rugăș ț ciunea$ !nsă nu a suferi. n timp ceaici !mpreună"pătime te$ nu petrece !n bucurie$ cu fa a +âmbitoare i priire eselă. i cuș ț ș Ș

cât suferă mai mult pentru aproapele său$ cu atât mai mult este răsplătit cu mângâieredumne+eiască$ iar aceasta este !ntr"un anumit fel iș estirea că aproapele este a-utat.Această bucurie paradisiacă este răsplătirea dumne+eiască pentru durerea ce o simte

pentru fratele său." #ărinte$ adică Sfin ii pe care !i chemăm să neț a-ute nu suferă !mpreună cu noi%



" Acolo nu este durere$ copila ul meu@ n )ai săș sufere% ?are nu se spune8 ,nde nueste durere$ nici !ntristare$ nici suspin:% Iar Sfin ii priesc numai laț răsplatadumne+eiască pe care o or primi to i oameniiț care se chinuiesc !n această ia ă i aceastaț ș

!i face să se bucure. *ar oare *umne+eu$ ;are are atâta dragoste$ atâta milostiire$ cumsuferă această mare durere a oamenilor% ? suferă deoarece tie cât deș mare esterăsplata dumne+e"iască care !i a teaptă.ș A adar cu cât mai mult se chinuiesc oameniiș

aici$ cu atât mai multă răsplată le pregăte te *umne+eu !n cer. ș n timp ce noi nu edemtoate acestea i de aceeaș pătimim !mpreună cu cei ce suferă. Iar cel care ede pu inț

aceste lucruri nu suferă atât de mult." #ărinte$ atunci când !l rugăm pe *umne+eu pentru un oarecare răposat care nu are

neoie$ se pierde această rugăciune%" ;um să se piardă% Atunci când spunem 9odihnește pe robul Tău cutare:$ iar acela !n

cealaltă ia ă seț află !ntr"o stare bună$ nu se supără$ ci mai degrabă este !nduio at. 9Iaș

te uită$ spune el$ eu sunt !ntr"o stare bună$ iar aceia se nelini tesc:. *e aceea$ cuprins deș

mărinimie$ ne a-ută mai mult$ rugându"se lui *umne+eu pentru noi. *ar de unde po i ti !nț ș

ce stare se află acela% n mod firesc$ mai !ntâi faci rugăciune pentru cei despre care tii căș

prin ia a lor au mâhnit pe *umț ne+eu i te rogi pentru alte ca+uri asemănătoare$ iș ș numai

după aceea te rogi pentru to i cei adormi i.ț ț

7%$e!( $e A)#i " #ărinte$ cum se cură ă sufletul%ț

" ;ând omul lucrea+ă poruncile lui *umne+eu$ săâr e te o lucrare lăuntrică i seș ș ș

cură ă de patimi$ț atunci mintea i se luminea+ă$ a-unge la !năl imea conț templa iei$ iar ț

sufletul străluce te i deine a a cum aș ș ș fost mai !nainte de căderea celor !ntâi +idi i. *ar !nț

această stare se a afla după !nierea mor ilor. nsăț omul ! i poate edea !niereaș

sufletului său mai !nainte de !nierea ob tească dacă se a cură i cu desăș ț âr ire de patimi.ș

Trupul lui a fi atunci !ngeresc$ nematerialnic i nu a mai dori hrana cea pământească.ș

" #ărinte$ cum se a face Qudecata de Apoi%" a Qudecata de Apoi se a descoperi !ntr"o clipă starea fiecărui om i el se aș

!ndrepta !nspre acolo unde a trebui să fie. 5iecare a edeaFF

ca la telei+or halul sufletuluisău i starea duhonicească a celuilalt.ș Se a oglindi !n aproapele său$ după care a pleca capul i a merge la locu l lu i. Atunci nu a puteaș spune$ de pildă$ o noră cestătea picior peste picior !naintea soacrei ei care cu piciorul rupt !ngri-ea de nepo elulț

ei8 9ristoase$ de ce o bagi pe soacra mea !n )ai$ iar pe mine nu%:$ deoarece !i a apărea!naintea ochilor ei acea scenă. i a aduce aminte de soacra eiș care de i aea piciorul ruptș

!ngri-ea de nepo el i nuț ș a aea !ndră+neala să meargă !n )ai$ căci nici nu a !ncăpea !nel. Sau monahii or edea greută ile$ț !ncercările pe care le"au aut mirenii i cum le"ș

au !nfruntat i$ dacă nu au trăit cum trebuie$ ! i or pleca capetele i se or !ndrepta singuriș ș ș

!ntr"acolo unde or trebui să fie. i monahiile care nu au plăcut lui *umȘ ne+eu or edeaacolo mame eroine$ care nici făgăduin e nu au făcut$ nici binecuântările i posiț ș bilită ile lor ț

nu le"au aut$ dar care s"au neoit i auș a-uns la o stare duhonicească !naltă. Iar ele$

călugări ele$ se or ru ina$ ă+ând cu ce fel de lucruriț ș -osnice s"au ocupat i s"au chinuit. A aș ș!mi spune gândul că a fi Qudecata. Adică ristos nu a spune8 9Tu$ ino"ncoace@ ;e ai făcut%:sau8 9Tu ei merge !n iad$ iar tu !n )ai:$ ci fiecare se a compara pe sine cu celălalt i se aș

!ndrepta !nspre acolo unde a trebui să fieFH.

Vi !e ' *& fieț

" #ărinte$ am adus dulciuri să le !mpăr i i.ț ț

FF Sfântul Ioan *amaschin spune8 9Să nu creadă cinea că nu a recunoaCte unul pe celălaltla acea !nfricoCată adunare. *a$ !ntradeăr$ fiecare a recunoaCte pe aproapele său$ nu din!nfăDiCarea trupească$ ci prin ochiul cel străă+ător al sufletului:$ #E. <H$ 2=6A.

FH Sfântul Simeon Noul Teolog spune8 9i simplu fiecare om păcătos$ !n acea +i

!nfricoCătoare a -udecăDii$ aând !naintea lui iaDa eCnică Ci acea lumină nespusă$ a edea peaproapele lui Ci a fi -udecat de el:$ 9*espre pocăinDă:. ;uântul 7$ Sources ;hretinnes$ <6$F3F.



" ,ită"te cum se bucură@ n cealaltă ia ă om spuț ne8 9*e ce lucruri ne!nsemnate ne bucuram@ ;ât de mult ne emo ionau acelea@:. n timp ce acum ne treț saltă inima ă+ându"le.

" #ărinte$ cum om putea !n elege aceasta !ncă deț acum%" *acă o e i !n elege de acum$ nu o e i spune !nț ț ț cealaltă ia ă. ?ricum$ cei care se aflăț

acolo sus o duc bine. tii ce lucru de mână fac ei acolo sus !n cer%Ș Slaosloesc pe*umne+eu.

" #ărinte$ de ce trupului mortului i se mai spune iș 9rămă i e pământe ti:%ș ț ș

" *eoarece este ceea ce rămâne de la om aici pe pământ$ după moartea lui. ;ăciadeăratul om$ care este sufletul$ se suie la cer. a Qudecata de Apoi *umne+eu a !nia iș

trupul$ deoarece cu el a trăit i aș păcătuit. n cealaltă ia ă to i or aea acela i trup "ț ț ș

trup duhonicesc " aceea i !năl ime i cei scun+i i ceiș ț ș ș !nal i$ aceea i ârstă i tinerii iț ș ș ș

bătrânii i pruncii$ș deoarece sufletul este acela i. Adică a e'ista o ârstăș !ngerească." #ărinte$ !n cealaltă ia ă cei care or fi !n iad !i or ț edea pe cei care or fi !n )ai%" Ascultă $ a a cum !n reme de noapte cei careș sunt afară !n !ntuneric !i ăd pe cei

care sunt !nlăuntrul unei camere luminate$ tot astfel i cei care se află !nș iad !i ăd pe cei caresunt !n )ai. Iar aceasta a fi pentru ei un iad i mai mare. i iară i$ precum cei care !nș Ș ș timpulnop ii se află !n lumină i nu"i ăd pe cei careț ș sunt afară !n !ntuneric$ tot astfel cei care se or

afla !n )ai nu"i or edea pe cei care sunt !n iad. 5iindcă de i"ar edea pe cei osândi i ar țsuferi$ s"ar !ntrista pentru chinurile acelora i astfel nu s"ar desfăta de )ai$ căciș acolo „nu estedurere...”. i nu numai că nu"i or edeaȘ pe aceia$ dar nici măcar nu" i or aduce aminte că auș

aut frate sau tată sau mamă$ dacă nu"i a edea pe aceia !n )ai. „în ziua aceea vor pieritoate "#ndurile lui” #s. 1FH$ F <$ spune psalmistul. #entru că de i"ar aduce aminș te$ cum ar mai fi )ai% #e lângă aceasta$ cei care sunt !n )ai or crede că nu mai e'istă al i oameni$ iț ș

nici nu" i or mai aduce aminte de păcatele pe care le"au făcut. 5iindcă de" i or aduceș ș

aminte de păcatele lor$ din multa lor mărime de suflet nu or putea suferi gândul că "aumâhnit pe *umne+eu.

Iar cantitatea de bucurie a fiecărui suflet din )ai a fi diferită. ,nul a aea un degetar de bucurie$ altul un pahar$ iar altul un ba+in !ntreg. nsă cu to ii se or sim iț ț deplini i niciunul nuș

a cunoa te mărimea bucuriei iș ș a eseliei celuilalt. (unul *umne+eu le"a rânduit astfel

pentru că$ dacă ar cunoa te unul că celălalt are maiș multă bucurie$ atunci nu ar fi )ai$deoarece ar e'ista nemul umirea8 9*e ce acela să aibă mai multă bucurie$ț iar eu mai pu ină%:.ț

Adică !n )ai fiecare a edea slaa lui *umne+eu potriit cu cură ia ochilor sufletului său.ț Iar măsura !n care fiecare a edea slaa lui *umne+eu nu a fi hotărâtă de /l$ ci a depindede propria cură ie.ț

" #ărinte$ unii nu cred că e'istă iad i )ai.ș

" Nu cred că e'istă iad i )ai% Atunci cum este cuș putin ă ca mor ii să rămână !nț ț

ine'istentă$ de reme ce sunt suflete% *umne+eu este nemuritor$ dar i omulș este nemuritor după har. #rin urmare$ nemuritor a fi i !n iad. #e lângă aceasta. )aiul i iadul le trăie teș ș ș

sufletul !ntr"un anumit grad !ncă din această ia ă$ potriit cu starea !n care se află.ț



;â nd ci nea are mus trări de con tii n ă i si mteș ț ș frică$ tulburare$ nelini te$ș

de+năde-de sau este stăpânit de ură$ inidie$ etc.$ atunci trăie te iadul. n timp ce$ș dacă!nlăuntrul său e'istă dragoste$ bucurie$ pace$ blânde e$ bunătate$ etc.$ atunciț

trăie te )aiul. Totulș este sufletul$ deoarece el este cel care simte i bucuș ria i durerea.ș

Iată$ mergi la un mort i spune"i cele maiș plăcute lucruri$ de pildă8 9A enit fratele tău dinAmerica:$ etc.$ i ei edea că nu a !n elege nimic. ;hiarș ț dacă i"ai rupe mâinile iș

picioarele$ tot nesim itor aț rămâne. #rin urmare sufletul este cel care simte. Toate acesteanu le creea+ă probleme de con tiin ă% Sau săș ț presupunem că ai un is frumos i de aceeaș

te bucuri$ inima simte o negrăită dulcea ă i nu rea să se maiț ș termine. Te tre+e ti i teș ș

mâhne ti pentru că te"ai treș + it . Sau a i un i s u r ât $ ! n ca r e se f ace că ! i r up iț

picioarele i de durere plângi. *in pricina agoniei pe care o ai$ te tre+e ti cu lacrimi !nș ș

ochi$ dar ă+ând că nu ai pă it nimic$ spui8 9(ine că a fost numai un is@:.ț Adică sufletul participă i la bucurie i la durere. ?mulș ș suferă mai mult din pricina unui is urât decâtatunci când acel lucru s"ar petrece !n realitate. Tot astfel iș bolnaul$ suferă mai multnoaptea decât +iua. a fel se !ntâmplă i atunci când moare omul$ a fi foarteș

dureros dacă a merge !n iad. Eândi i"ă să trăiascăț c in e a un c o ma r fă ră s fâ r i tș ș

i să se ch inuiascăș e nic. Aici nu po i suporta un is urât nici măcar penș ț tru câtea

minute. ;um dar ei putea suferi să fii e nic " *oamne fere te% " n mâhnire% *e aceeaș șeste mai bine să nu mergem !n iad. 7oi ce spune i%ț

" #ărinte$ de atâta reme ne neoim să nu mergem !n iad$ i oare acolo să sfâr im%ș ș

" *acă nu aem minte$ acolo om merge. /u mă rog ca să meargă ori to i !n )ai$ oriț

niciunul !n iad. Nu spun bine% /ste foarte dureros ca$ după atâtea pe care le"a făcut ristos pentru noi oamenii$ să mergem !n iad i astfel să" mâhnim. *umne+eu să pă+ească ca nuș

numai om$ dar nici măcar pasăre să nu meargă !n iad. &unul Dumnezeu să ne dea pocăin ă adevăratăț pentru a ne "ăsi moartea într'o stare

du!ovnicească bună i astfel să ne sălă luim în %mpără ia ui ceaș ș ț cerească. min.



PROLOGTinerii !n fa a celor două căi ale ie iiț ț

Nelini tea tinerilor pentru aflarea rostului lor !n ia ăș ț

Să"i a-utăm pe tineri să" i urme+e chemarea lor ș

otărâre pentru alegerea modului de ia ățStudiile i rostul !n ia ăș ț

7ia a duhonicească este condi ia de ba+ă pentru asigurarea unui iitor bunț ț

PARTEA INTAI PENTRU CONSOLIDAREA FAMILIEI

CAPITOLUL # Pentru o fami"ie armonioa!nceputul cel bun al ie ii familialeț

n deosebirea caracterelor se ascunde armonia lui *umne+eu)espectul !ntre so iț*ragostea dintre so iț

CAPITOLUL $ Prin r%&are !e men ine fami"iaț)ăbdarea !l umple pe om de har So ia credincioasăț

;opiii familiilor destrămate97ina: i 9dreptatea: părin ilor ș ț

PARTEA A DOUA P'RIN II I (NDATORIRILE LOR Ț Ș

CAPITOLUL # Na terea &e )runciș

Sfin ii Ioachim i Ana suntț ș perechea cea mai nepătima ăș

nfrânarea !n ia a de căsătorieț

Interen ia ra iunii omene ti !n oia luiț ț ș *umne+eu !n ce prie te na terea de prunciș ș

Ereută i !n na terea de prunciț ș;a+uri de nerodire5amiliile cu mul i copiiț

Aorturile sunt un păcat !nfrico ător ș

CAPITOLUL $ Ro"u" mamei *n e&uca ia co)ii"orț

*ragostea mamei#unerea !n aloare a nerodirii#uterea mamei de a re+ista#urtarea sarcinii i alăptareaș

&ame cu sericiEri-a pentru casă iș ia a duhonicească a mameiț

CAPITOLUL + Re!)on!a%i"itatea )rin i"or )entru e&uca ia co)ii"orț ț#ărin ii să" i !ncredin e+eț ș ț copiii lui *umne+eu)ena terea duhonicească a copiilor ș

/'emplul părin ilor ț

;opiii trebuie să se sature de afec iune i dragoste !n sânul familieiț ș

Suferin a copiilor din pricina părin ilor ț ț

nrâuririle pe care le primesc copiiide la cei din -ur *ragostea dintre fra ițAntura-ele !i influen ea+ăț foarte mult pe copiiA-utorarea copiilor ;ertarea i lauda copiluluiș

;onstrângerea nu"i a-ută pe copii*ragostea fără discernământ iș e'agerată a părin ilor ț

mpăr irea aeriiț



PARTEA A TREIA COPIII I DATORIILE LOR Ș

CAPITOLUL # Co)iii , %ucurii"e i -reut i"e "orș ț

;opiii micingerul pă+itor ocrote te copiiiș

(ote+ul

;opiii orfaningrădirea copiilor este necesară până la maturi+area lor *ificultă ile copiilor !n timpul studiilor ț

CAPITOLUL $ Re!)ectu" i &ra-o!tea co)ii"orș fa &e )rin iț ț

)espectul copiilor fa ă de părin iț ț i de cei mai mariș

*ragostea copiilor fa ă de părin iț ț după căsătoria lor (ătrâne ele !l smeresc pe omț

)ăsplata pentru !ngri-irea bătrânilor (inecuântarea părin ilor ț

PARTEA A PATRA VIA A DUHOVNICEASC'Ț

CAPITOLUL #Via a &uho.nicea!c *n fami"ieț

;u cât cârte te cinea mai mult cu atât se distruge pe sineș

Să" punem pe *umne+eu cârmuitor ie ii noastreț

*urerea pentru aproapele a-ută familiaucrarea irtu ii !n familieț

)ugăciunea !n familie7ia a duhonicească a so ilor ț ț

;opiii i ia a duhoniceascăș ț

egăturile cu rudele i prieteniiș

Ispitele !n sărbători

CAPITOLUL $ Munca i .ia a &uho.nicea!cș ț

&unca este o binecuântareAlegerea meseriei*ragostea de muncă5iecare să" i pună !n aloare$ !n chip duhonicesc$ harisma pe care o areș

Stresul i muncaș

Sfin irea munciiț

Nu meseria !l face pe om

CAPITOLUL + (nfr/narea *n .ia a 0i"nicț

#rin asce+ă omul se imateriali+ea+ă#ostul copiilor #ost cu mărime de sufletSatisfac ia stomacului u or ț ș

PARTEA A CINCEA ROSTUL (NCERC'RILOR (N VIA A NOASTR'Ț

CAPITOLUL # Trecut,am )rin foc i )rin a)1112#ș

;rucea !ncercărilor ncercările !i a-ută pe oameni să" i reină duhonice teș ș

Suferind durerea ne cercetea+ă ristos9*omnul ceartă pe cel pe care"l iube te:ș

*urerea lui *umne+eu pentru !ncercările oamenilor n mâhniri dăruie te *umne+euș adeărata mângâiereIspitele i mâhnirile ce inș din !ngăduin a lui *umne+euț

Nerecuno tin a fa ă deș ț ț dragostea lui *umne+eu

Să comparăm !ncercarea noastră cu una mai mare a altuia&âhnirile pe care ni le pricinuiesc oamenii



CAPITOLUL $ 3oa"a(olile !i a-ută pe oameni)ăsplata cerească primită prin suferirea bolii)ăbdarea !n durerinfruntarea durerii#articiparea la durerea celorlal iț

Slu-irea bolnailor Suferin a bolnauluiț i !ncrederea !n *umne+euș

;opiii bolnaiQertfa pentru binele celui bolna)ugăciunea pentru bolnai

CAPITOLUL + Infirmitatea e!te o %inecu./ntare a "ui Dumne0eunfruntarea corectă a infirmită iiț

)ăsplata cerească pentru inaliditate;opiii !ntâr+ia i mintalț

(oli suflete tiș

&odul corect de !nfruntare a inalidită iiț copiilor de către părin ii lor ț

CAPITOLUL 4 Le-i"e &uho.nice tiș;um ac ionea+ă legile duhonice tiț ș

;opiii nobili ai lui *umne+euegile duhonice ti i dragostea lui *umne+euș ș

PARTEA A ASEA MOARTEA I VIA A VIITOAREȘ Ș Ț

CAPITOLUL # (nfruntarea mor iiț

#omenirea mor iiț

mpăcarea cu gândul mor iiț

&uribun+iiSinuciderea

CAPITOLUL $ 6Ca ! nu . *ntri!ta i7 ca cei"a" i7ț ț care nu au n&e8&e2&oartea copiilor &ângâierea celor !ndolia iț&oartea este o despăr ire pentru câ ia aniț ț

;A#IT?, 3 7ia a de după moarteț

&or ii inoa iț ț

paisie aghioritul - [cuvinte duhovnicesti] viata de familie (v.1.0)_vol.4.doc

Documents