despre rugaciune - cuviosul paisie aghioritul

268
\UVIOSUL Pff ISIE ff CHIORITUL \UVIHTE VI nESPRE En"URft EVRHCHELISMOS 2013

Upload: fragmente

Post on 19-Oct-2015

534 views

Category:

Documents


56 download

DESCRIPTION

Despre Rugaciune - Cuviosul Paisie Aghioritul

TRANSCRIPT

  • \UVIOSUL Pff ISIE ff CHIORITUL \UVIHTE nHHOVHl\ETI

    VI

    nESPRE RU~ft~IUNE

    En"URft EVRHCHELISMOS BU~URE" 2013

  • Traducere din limba greac dup originalul: IlEPI nPOEEYXHE

    mu fEQOvmc; Ila"La(ou AyLOQt:imu, 2013

    Copyright (i pentru ediia n limba romn): Sfnta Sihstrie Sfntul Evanghelist

    Ioan Teologul" Suroti 57006 Vasilika, Tesalonic - GRECIA Tel. 23960/41320 Fax. 23960/41594

    Editori: Ieroschim. tefan Nuescu i Editura Evanghelismos

    Str. Privorului nr.15, Bl.12, Se. A, Ap. 1 Sector 4, Bucureti - ROMNIA

    Tel./Fax +40.21.3311022, M: +40.722690272 e-mail: [email protected]

    Materialul fotografic din prezenta ediie aparine Sfintei Sihstrii "Sfntul Evanghelist Ioan Teologul"Suroti

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei PAISIE AGHIORITUL

    Cuvinte duhovniceti/ Cuviosul Paisie Aghioritul ; trad.: ieroschimonah tefan Nuescu. - Bucureti: Evanghelismos, 2011-

    10 vol. ISBN 978-973-7812-82-7 Voi. 6.: Despre rugciune. - 2013. - ISBN 978-973-7812-98-8

    I. Nuescu, tefan (trad.)

    281.94

  • ~UVIOSUL Pff ISIE ff CHIORITUL ~UVINTE nuHOVNI~ETI

    VI

    Traducere din limba greac de Ieroschim. tefan Nuescu

    Chilia Buna-Vestire", Schitul Lacu SFNTUL MUNTE ATHOS

    EDl,URil EVRH~HELIShiOS BU~URE'I . 2013

  • PROLOG

    A n cele cinci volwne anterioare ale ColecieiCuvin-te duhovnicesti" ale StaretuluiPaisie, exist destule

    ' .

    referiri la rugciune, de vreme ce Stareul., camo-'

    nah,ntru toat desvrsirea': avea ca lucrare de cpetenie .

    rugciunea Dar si pe oamenii cu care intra n legtur, fie

    monahi, fie mireni, se strduia totdeauna s-i ajute s-si ncredinteze viata lor lui Dwnnezeu prin mijlocirea rug-

    ciunii. i{ acest v~lum, care se editeaz cu binecuvntarea Pstorului nostru, nalt Preasfi.ntitul Mitropolit Nicodim al

    .

    Kasandriei, sunt cuprinse cuvintele Staretului Paisie refe-' ritoare ndeosebi la rugciune.

    Pentru Staretul Paisie rugciunea este marea posibili-' tate pe care ne-adat-o Dwnnezeu s comunicm cu El, s-I

    cerem ajutorul. Pe Staret l durea cnd i vedea pe oameni ' c se chinuiesc, nevoindu-se cu prea putinele lor puteri

    ' omenesti': n timp ce ar fi putut s cear ajutorul lui Dum-' nezeu, Care poate trimite nu numai putere dumnezeiasc,

    ci multime de puteri dumnezeiesti. Si atunci ajutorul Lui ' ' .

    nu se va numi numai ajutor dumnezeiesc, ci minune a lui Dumnezeu': De aceea insista c trebuie s simtim rugciu-, nea ca pe o necesitate si se strduia s-i ajute pe cei care

    ' nc nu stiau s se roage, s pun nceput bun si inima lor ' ' s porneasc lucrnd rugciunea': Pe cei care dobndiser

    obisnuinta bun a rugciunii, i ntrea s se roage cu mai muit mrinimie si cu mai mult cldur. ns tuturor le

    ' recomanda pocinta si smerenia, ca principale conditii ' ' '

    5

  • pentru comuniunea cu Dumnezeu.Fratele meu, scria n-tr-o epistol de-a sa, nu cere nimic altceva n rugciunea ta n a"ar depocint. .. Pocinta ti va aduce smerenia, sme-

    "'' , , J

    renia ti va aduce Harul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu ti . , va drui, prin Harul Su, tot ce i va trebui pentru propria ta mntuire si orice altceva, n cazul c-ti va trebui, pentru , , a ajuta un alt suflet': Iar ntr-o alt epistol de-a sa scrie: M strduiesc s m zdrobesc naintea lui Dumnezeu, pu-nndu-mi n fat pcatele si nerecunostintele mele, s cer cu

    , , ' ,

    smerenie mila Lui si s-I fiu recunosctor slavoslovindu-L ". , Volumul de fat cuprinde sapte prti. Prima parte se

    ' ' ' refer la rugciune n general, pe care Staretul o tria ca pe '

    o necesitate a sufletului, pentru continua si nentrerupta ' comuniune cu Dumnezeu.Trebuie s ne aflm ntr-o nen-trerupt /,egtur i '

    Iar aceast frecvent sunt smerenia si dragostea Patimile -. '

    si mai ales mndria si lipsa nobletii duhovniceti, adic lip-' ' ' ' sajertfirii de sine, - sunt paraziti care mpiedic dumneze-

    ' iasca comuniune. De aceea, nainte de a ncepe rugciunea, care nseamn comuniune dumnezeiasc, este trebuint

    ' de o pregtire asemntoare cu cea pe care o facem nain-te de dumnezeiasca mprtsire. Prin pocint si smerit

    ' ' ' mrturisire naintea lui Dumnezeu,se rupe mprejmuirea sau, mai degrab, Dumnezeu deschide usa" si primimHa-

    ' ' rul dumnezeiestii comuniuni". .

    6

  • n a doua parte a crtii se face referire la piedicile pe

    care le ntlnim n rugciune: nepsarea, acedia si rspn-' direa mintii. La acestea se adaug si diavolul, care ncearc

    . .

    s ne distrag de la comuniunea cu Dumnezeu,deschiznd discutii" cu noi Staretul d sfaturi practice pentru ca ini-, . ma s se nclzeasc si s porneasc n lucrarea rugciunii". , Studiul putin, dar temeinic, acut nainte de rugciune,

    nclzeste inima Psalmodia ajut n lupta mpotriva ace-' diei si creeaz cele mai bune conditii pentru a rosti rugciu-, .

    nea cu plcere. Metanierul este arm mpotriva diavolului Metaniile ajut la pornirea motorului nostru duhovnicesc.

    A treia parte se referlaMaica noastr cea iubitoare': adic la Maica Domnului, la ngerul pzitor, precum sila

    Sfinti, care sunt ocrotitorii si mijlocitorii nostri ctre Dum-

    , . .

    nezeu. Maica Domnului, prin desvrsita ei ascultare fat . .

    de Dumnezeu si prin smerenia ei, a contribuit la mplini-' rea sfatului cel mai nainte de veci al lui Dumnezeu pentru

    mntuirea omului De aceea si ascult rugciunile noastre A

    si duce cererile noastre la Fiul ei si Dumnezeu. Dar si In-' . .

    gerul nostru pzitor nu se deprteaz de lng noi, atunci cnd trim dup Dumnezeu, ci ne ocroteste sine scap de

    primejdii. Sfintii toti alearg s ne ajute atunci cnd i che-

    ' . mm cu credint si evlavie . . .

    Partea a patra se refer la cererile din vremea rugciu-nii, care, asa cum spunea Staretul, este bine s le mprtim

    . . .

    n trei: o parte pentru noi nsine, una pentru lume si una pentru cei adormii. n ult~ul capitol al prii a p~tra se vorbeste despre folosirea Psaltirii n rugciune. Staretul

    . .

    obisnuia s se roage n acest fel pentru diferitele cazuri .

    pentru care Sfntul Arsenie Capadocianul rnduise fieca-re psalm n parte. Cazurile" Santului Arsenie, precum i modul n care Staretul se ruga pentru vreo oarecare pro-

    ' blem, citind psalmul corespunztor, sunt puse n Anexa de la sarsitul crtii.

    . .

    7

  • n partea a cincea sunt cuprinse sfaturile cu privire la rugciune sila trezvie, adic la supravegherea duhovni-

    ' ceasc, care este absolut necesar pentru adunarea mintii ' Mintea seamncu un copil nesupus, care vrea s umble

    mereu ncolo si-ncoace". Staretul sftuieste s o discipli-nm duhovnkeste si s o nvtdm s stea ia ea acas, adic n Rai, lng P:ri~tele ei Du~nezeu". n ceea ce privete adunarea minii n rugciune, Stareul, rar s renune la diferitele metode practice, subliniaz c acestea sunt pur si simplu niste mijloace ajuttoare. ns conditiile abso-' ' ' lut necesare sunt pocinta si zdrobirea inimii, care vin n mod firesc, atunci cnd ~~ul constientizeaz marea sa

    ' pctosenie si nerecunostinta sa fat de multe binefaceri ale lui >umn~zeu, dar si ~tun~i cnd,si va iesi din sine si se

    ' ' ' ' va pune n locul celor ndurerati. n partea a sasea se face ~eferire la viata liturgic a

    ' ' Bisericii. Aici s-au adunat si sfaturile legate de participa-, rea la slujbele bisericeti, precum si cele legate de corecta

    ' ' pregtire pentru Taina Dumnezeiestii Euharistii. llltimul ' capitol al acestei prti se refer la psalmodie, care nu este

    ' numai rugciune, ci sio zvcnire a inimii, revrsarea strii ' duhovnicesti luntrice".

    ' A saptea si ultima parte a crtii este dedicat doxolo-giei hrl Dumn'.ezeu. Stareul sftuia s nlm doxologie din inim, cu bucurie si cu multumire" dup mplinirea fi- ,

    ' ' ecreia din cererile noastre. Accentua, de asemenea, c fi-ecare om ar slavoslovi zi si noapte pe Dumnezeu, dac s-ar gndi la multimea dumn'.ezeiestilor binefaceri. Copiii cei

    mrinimosi Eri.lui Dumnezeu l ~voslovesc chiar si n mh-niri si n m'cercri. nluntrul doxologiei sial mulhrmirtilui

    ~ezeu, omul simtetoat bogtia du'mnezeidsc': Si cu ct l slavosloveste si i este recuri.osctor lui Dumn~zeu, cu att Dumneze~ i drui.este tot mai multe binecuvntri.

    ' llltimul capitol se refer la darurile dumnezeieti, pe care le primesc oamenii smeriti si mrinimosi, care iucreaz po-

    cintasilejertfesc peto~t~ din drago~ pentru Dumnezeu. ' '

    8

  • Stareul, fiindc a gustat marea dulcea i nespusa veselie pe care dumnezeiescul Har le druiete sufletului cnd l cerceteaz, spunea c atunci, datorit prezentei lui Dum-, nezeu mintea se opreste, nceteaz s mai lucreze si creierul, , , iar sufletul simte numai dulceaa dumnezeietii dragoste, a dumnezeiestii afectiuni si sigurante': Atunci nceteaz si

    , ' ' , ' rugciunea, pentru c minteas-a unit cu Dumnezeu sinu , vrea n nici un chip s p/,ece de lng El::

    n toate prtile crtii se face referire, n repetate rn-' ' duri, la smerenie sila constientizarea pctoseniei noastre, ' ' , precum i la purtarea nobil i la participarea la durerea ce-

    lorlalti. Pentru Staret acestea constituie principiile de baz , '

    ale vietii duhovnicesti si conditiile absolut necesare pentru ' , ' ' rugciunea inimii. Cultivai rugciunea inimii, ct de mult

    puteti, cu dragoste si smerenie': scria ntr-o epistol a sa. De , , asemenea, n nenumrate rnduri Staretul d exemple din , nevointa sa personal sau descoper stri dumnezeiesti pe

    ' ' care el nsusile-a trit. A fost si aceasta o milostenie duhouni-

    , ' ceasc': pe care af'acut-o din multa sa dragoste, ca s ne ajute.

    Multumim din inim tuturor celor care au citit textele ' acestui volum, nainte de editarea lui, si care au contribuit,

    .

    cu prerile pe care le-au formulat, la definitivarea lui

    Fie ca, cu ajutorul lui Dumnezeu, s iubim rugciunea si s lucrm cu smerenie si cu mrinimie pentru a o cultiva, ' ~ ca s ne mnrtsim de Imprtia lui Hristos, l.:udndu-L

    :t' ' ,

    pe El. ca pe Dumnezeu n vecii vecilor"! Amin.

    Vinerea Luminat 2012 .Praznicul Izvorului Tmduirii

    Stareta Sfintei Sihstrii .

    Monahia Filotheia si obstea ' '

  • - Gheronda, ce nseamn pen-tru Sfintia Voastr rugciunea?

    ' - Trimit semnal, cer ajutor.

    Cer continuu ajutor de la Hristos, de la Maica Domnului, de la Sfin-ti, pentru mine si pentru ceilalti. ' ' ' Dac nu voi cere, nu-mi vor da.

  • A A

    PARTEA INTAI

    COMUNICAREA CU DUMNEZEU

    Fericiti sunt toti cei care au , , prins legtura cu Baza cereasc si sunt conectati, prin evlavie, cu , , Dumnezeu".

  • CAPITOLUL!

    Rugciunea este mpreun-vorbirea cu Dumnezeu

    Fericiti sunt toti cei care au prins , , legtura cu Baza cereasc

    - Gheronda, ce nseamn pentru Sfintia Voastr rugciunea?

    - Trimit semnal, cer ajutor. Cer continuu ajutor de la Hristos, de la Maica Domnului, de la Sfinti, pentru

    mine si pentru ceilalti. Dac nu voi cere, nu-mi vor da.

    ~i aduc aminte ~ n timpul rzboiului civil ne-au ncercuit o mie sase sute de rzvrtiti. Noi eram nu-

    ' .

    mai o sut optzeci de soldati, fortificati n spatele unei . .

    stnci. Dac ne-ar fi prins, ne-ar fi omort. Eu ncer-cam s fixez antena pentru a lua legtura cu Centrul, dar nu reuseam, cci se rupea din pricina rafalelor de

    foc. Locotenentul striga la mine: Las astea acum! Vino aici si ajut s tragi vreo lad de grenade". Apoi

    se ducea s fac inspectie la mitraliere. De ndat ce

    .

    15

  • pleca, alergam iari la staia de transmisie. Pn ddea el ordinele, eu ncercam s instalez antena, dup care ddeam iarsi fuga s ajut, ca s nu se mai enerve-ze. n cele din ur~ cu o lopat si cu un lemn am fixat

    ' antena si am reusit s prind legtura. Am spus doar ' ' dou cuvinte. A fost de-ajuns. A doua zi dimineaa a

    venit aviatia si ne-a salvat. Este, oare, putin lucru ca o ' ' ' sut optzeci de brbai s fie ncercuii de o mie ase

    sute si n cele din urm s se salveze? ' Din aceasta s-ti dai seama de marea misiune a

    ' monahului, de a ajuta cu rugciunea. Mirenii spun: Ce fac clugrii? De ce nu ies n lume ca s ajute so-cietatea?". Ca si cum ar spune unui telegrafist: Ce faci

    ' acolo cu staia de transmisi~? Las-o, ia o puc i vino s ne luptm!".

    Nu ne foloseste la nimic legtura cu toate bazele '

    militare din lume, dac nu avem legtura si contactul '

    cu Dumnezeu, ca s cerem si s primim ajutor de la ' EL Fericiti sunt toti cei care au prins legtura cu Baza

    ' ' cereasc si sunt conectati, prin evlavie, cu Dumnezeu. ' '

    Hristos ne d posibilitatea s vorbim cum

    - Gheronda, nemultumirea si durerea mea cea ' '

    mare este problema rugciunii. M aflu foarte n urm. Ce s fac?

    - Oriunde te-ai afla, s vorbesti deschis lui Hris-tos, Maicii Domnului, ngerilor, Sftntilor. S le spui tot

    ' ceea ce vrei. S zici: Hristoase al meu, Maica Dom-nului, stii intentia mea. Ajut-m!': Astfel, simplu si

    ' ' ' cu smerenie, s vorbeti mereu cu ei despre orice te

    16

  • preocup, dup care s rosteti rugciunea: Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-m!'~ ,

    - Gheronda, m rog cu mintea mprstiat. '

    - Cnd te rogi, s te gndesti cu cine vorbesti. ' ' Vorbesti cu Dumnezeu!

    ' Oare, mic lucru este acesta? Unei persoane im-portante cu ct atenie i vorbete cineva! Ia amin-te ca s nu spun vreo prostie, desi din cnd n cnd

    ' i se ncurc limba din pricina sfielii. Ei, dac cineva ia aminte att de mult cnd vorbeste cu un om, cu ct

    ' mai atent trebuie s fie atunci cnd vorbeste cu Dum-

    ' nezeu? Vezi, chiar si un copil mic, atunci cnd merge

    ' s-i vorbeasc tatlui su sau vreunui vrstnic, merge cu sfial. Si dac mai vrea s vorbeasc si nvttorului

    ' ' , su, de care se si teme putin, atunci cu si mai mult ' ' k sfial se apropie de el. Iar noi vorbim cu Insusi Dum-

    ' nezeu, cu Maica Domnului, cu Sfintii si s nu ne dm

    ' ' seama?

    - Gheronda, nainte de a veni la mnstire, consi-deram monahismul totuna cu rugciunea. Acum ns

    rugciunea mi se pare o corvoad i o consider lucra-rea cea mai grea si mai obositoare.

    - Te pomeneti c eti filosof! i place s vorbeti si nu obosesti s conversezi cu oamenii. Cu Hristos ' ' ns, Care binevoieste s vorbeasc cu tine, ti vine

    , '

    greu s vorbeti i te obosete. Nu este, oare, acesta un lucru necuviincios? Este ca si cum ar spune cineva:

    ' Oh, acum trebuie s merg s vorbesc cu mpratul. Nu am chef, dar ce s fac? Voi merge". Hristos ne d posi-bilitatea s vorbim continuu cu El prin rugciune, iar noi s nu vrem? Este nfricostor! Si mai ciudat este

    ' ' faptul c Hristos vrea s vorbim cu El ca s ne ajute, iar nou ne vine greu.

    17

  • ,

    - Gheronda, cad mereu n vorbire desart si apoi ' .

    m mhnesc. - Nu este mai bine s vorbesti cu Hristos? Celui

    care vorbeste cu Hristos niciodat nu-i pare ru. De-'

    sigur, vorbirea desart este patim, dar dac o pui n '

    valoare duhovniceste, ea poate deveni pricin pentru ' rugciune. Unora le vine greu s vorbeasc. Tu ns ai

    o putere nluntrul tu si un imbold de a vorbi. Dac

    vei pune n valoare duhovniceste aceasta, ti se va sfin- .

    ti sufletul. Strduieste-te s vorbesti cu oamenii doar . . .

    ceea ce este absolut necesar si s vorbesti mereu cu

    Hristos. Cnd vei ncepe o convorbire smerit cu El, nu-ti vei mai da seama ce se ntmpl n jurul tu;

    ' att de mult vei fi atras si o asa nespus dulceat vei

    simti. Pe mine chiar si convorbirile duhovnicesti m . . .

    obosesc, n timp ce n rugciune simt mult odihn. Rugciunea este mpreun-vorbire cu Dumne-

    zeu. Uneori i fericesc pe cei care au trit n vremea lui Hristos, pentru c l vedeau si l auzeau pe Hristos nsusi si puteau s-I vorbeasc. Dar m gndesc c noi

    suntem cu mult mai fericiti dect ei, pentru c aceia

    nu puteau s discute mult cu El, n timp ce noi putem vorbi nencetat cu El prin rugciune.

    Dorinta arztoare pentru rugciune ,

    - Gheronda, cum trebuie s m rog? - S te simti ca un copil mic, iar pe Dumnezeu s-L

    simti ca pe tatl tu si s-L rogi pentru tot ce ai ne-. .

    voie. Vorbind astfel cu Dumnezeu, dup aceea nu vei mai voi s te dezlipeti de lng El, pentru c numai n

    18

  • Dumnezeu afl cineva sigurant, mngiere si nespusa ' ' dragoste mpreunat cu dumnezeiasca gingsie.

    ' Rugciune nseamn s-L bgm pe Hristos nl-untru inimii noastre si s-L iubim cu toat flinta noas-

    ' ' tr. S iubesti pe Dumnezeul tu din toat inima ta, , din tot sufletul tu, cu toat puterea ta si cu tot cugetul

    tul, spune Sf'anta Scriptur. Cnd o~ul l va iubi pe Dumnezeu siva avea prtsie cu El, nu-l va impresio-

    ' ' na nimic pmntesc. Devine ca un nebun. Pune-i unui nebun cea mai bunmuzicsinu-1 vamiscasufleteste.

    ' ' ' Arat-i cele mai frumoase picturi sinu le va da nici ' o important. D-i cele mai bune mncruri, cele

    ' mai bune haine, cele mai bune parfumuri sinu va lua ' aminte la ele, cci trieste n lumea lui. Tot astfel si cel

    ' ' care are prtsie cu lumea cereasc, s-a alipit de cele ' de acolo sinu poate fi smuls pentru nimic n lume. Asa

    ' ' cum nu-l poti dezlipi pe copil din bratele mamei sale, ' ' tot astfel nu-l poti dezlipi de rugciune pe omul care

    ' a nteles noima ei. Ce simte pruncul n bratele mamei ' ' sale? Numai cel care simte prezenta lui Dumnezeu, iar

    ' pe sine se vede ca un copil mic, va putea ntelege asta. ' Am cunoscut oameni care, atunci cnd se roag,

    sunt ca niste copii mici. Si dac i-ar auzi cineva cum ' ' vorbesc cnd se roag, ar zice c, ntr-adevr, sunt co-

    pii mici. Dac ar mai vedea si ce miscri fac, chiar c ' ' ar zice c au nnebunit. Asa cum alearg copilul, l apu-, c pe tatl su de mnec si-i zice: Nu stiu cum, dar

    ' ' f-mi ceea ce-ti cer", cu aceeasi simplitate si ndrzni-re l roag si a~esti oameni p~ Dumnezeu. '

    ' ' - Gheronda, dorinta pentru rugciune se poate

    ' naste din nevoia sentimental de a nu fi singur, de a ' fi mngiat?

    1Luca10, 27. Vezi i Matei 22, 37; Marcu 12, 30.

    19

  • - Si dac se naste dintr-o nevoie sentimental bun pentru Dumn~zeu, oare nu este bun? Se vede

    c tu esti mprstiat si numai la nevoie alergi la ru-gciun~. Fireste: penti.=u aceasta Dumnezeu ngduie diferitele ne~oi si greutti, ca s alergm la El. Bine este ns ca din dragoste ~ alerge copilul la tatl sau la mama lui. nchipuieste-ti un copil, care, desi stie ct

    ' ' ' ' de mult l iubesc printii lui, si el totusi s fie mpins . ' '

    cu sila s mearg n bratele mamei sau ale tatlui su. '

    Dumnezeu este un Printe iubitor si ne iubeste. ' ' De aceea trebuie s asteptm cu nflcrare s vin

    vremea rugciunii si s nu ne mai sturm s vorbim

    cu El.

    20

  • CAPITOLUL2

    Nevoia de rugciune

    S simtim rugciunea ' ca pe o necesitate

    - Gheronda, nu prea am credint si m simt tare ' ' neputincioas.

    - Stii ce s faci? S te agti de Dumnezeu asa cum ' ' '

    se agat copilul de gtul tatlui su si s-L str8.ndi att ' ' .._'O

    de tare, nct s nu te poat dezlipi de EL Numai atunci vei simti sigurant si putere.

    ' ' ' - Gheronda, simt nevoia s m sprijinesc de Dum-

    nezeu, dar mi vine greu. - S-ti ridici minile n sus. Astfel ncet-ncet se

    ' vor lungi site vei agta de Dumnezeu.

    ' ' - Gheronda, atunci cnd nu am destul timp si m

    ' grbesc la rugciune, nu cumva fur din timpul pe care trebuie s-l dau lui Hristos?

    - Hristos este bogat si, orict ai fura tu, El tot '

    nu srceste. Tu ns n felul acesta esti n pierdere. ' ' Hristos nu are trebuint de rugciunea noastr, ci noi

    '

    21

  • avem nevoie de ajutorul Lui. Ne rugm pentru c aa comunicm cu Dumnezeu Care ne-a creat. Iar dac nu o vom face, vom cdea n minile diavolului si atunci...

    ' vai de noi! Ai vzut ce spune Stntul Isaac Sirul? Nu ne va cere socoteal Dumnezeu pentru c nu am fcut

    rugciune, ci pentru c nu am avut prtsie cu El si n ' , felul acesta am dat drepturi diavolului i ne-a chinuit'12

    - Gheronda, cum s ajung s iubesc rugciunea? - S simi rugciunea ca o necesitate. Aa cum

    trupul are trebuint de hran ca s triasc, tot astfel ' si sufletul, trebuie s fie hrnit ca s triasc. Dac nu

    ' va fi hrnit, slbeste si moare duhovniceste. ' ' '

    - Gheronda, de ce ne vine greu s ne rugm? - Pentru c nu simtim rugciunea ca pe o nece-

    ' sitate. Cel care nu intr n noima rugciunii, ca s o simt ca pe o necesitate, o consider ca o corvoad si

    ' se aseamn copilului fr minte care se ntoarce de la snul mamei sale si de la toat dragostea ei cea dulce,

    ' ajungnd astfel bolnvicios si pipernicit. '

    Rugciunea nseamn sigurant , - Gheronda, si cum s ajung s simt rugciunea ca

    ' o necesitate? - Trebuia s fi mers situ n rzboi ca s ne putem

    ntelege. n armat, n ~eme de rzboi, cnd eram n legtur continu si n nentrerupt convorbire des-

    ' chis" cu Centrul, aveam mai mult sigurant. Cnd comunicam din dou n dou ore, simeam o' nesigu-ran. Iar cnd comunicam numai de dou ori pe zi, dimineata si seara, atunci ne simteam fr sprlJ"in.

    ' ' ' Cu ct mai mult se roag cineva, cu att mai mult 2 Vezi Sfntul Isaac Sirul, Cuvinte Ascetice, Cuvntul 42.

    22

  • siguran duhovniceasc simte. Rugciunea nseam-n siguran.

    Dac ne aflm n legtur continu si n nentre-, rupt convorbire deschis" cu Dumnezeu, vom pren-tmpina orice ru. Odat, ntr-un autobuz era un mo-nah3 care se ruga cu ochii nchisi. Toti ceilalti cltori

    credeau c doarme. La un moment dat un camion, care venea din directie opus, s-a izbit de un stlp de curent

    electric, iar masinile care veneau din ambele directii s-au ciocnit ntre ele, pricinuindu-se mare pagub. Autobuzul ns s-a aflat la ctiva metri de drum, ca si cum ar fi fost luat de o mn r{evzut, si niciunul di~-, tre pasageri nu a ptit nimic. Rugciunea monahului

    i-a salvat. - Gheronda, adeseori mirenii ntreab cum s se obisnuiasc s se roage .

    - Uite, mai demult, unii care voiau s devin mo-

    nahi si aveau un caracter aspru, mergeau si se nevoiau pe stnci abrupte, n pesteri, n mormintele nchinto-

    ' rilor la idoli sau n locuintele demonilor. Acolo treceau printr-o multime de primejdii- se temeau ca nu cum-

    va s se desp~ind stnca, urlau demonii etc. - , si frica ' i silea s strige nencetat: Hristoase al meu, Maica

    Domnului". Si astfel au dobndit obisnuinta cea bun . . .

    a rugciunii nencetate. Astzi, datorit distraciilor de noapte, drogurilor etc., multi dintre cei care con-duc masina si pierd controlul 'asupra lor nsisi. Asa

    c omui se dtice la serviciu sinu stie dac s~ ~ai ~toarce sntos acas sau se ~a tre~i schilodit n vreun spital. Aceasta nu-l sileste s spun mereu: Hristoase al meu, Maica Domnuiui"? Dac mirenii ar fi pus n valoare primejdiile prin care trec, ne-ar fi ntrecut pe noi, monahii, n rugciune si ar fi evitat si primejdiile.

    3 Mai trziu am aflat c a fost nsui Stareul.

    23

  • La Coliba mea a venit cineva foarte mhnit pentru c din neatentie a lovit un copil cu masina Sunt vino-

    ' ' vat", spunea el. Te rugai n acel ceas?'', l-am ntrebat. Nu", mi-a rspuns. Nu esti att de vinovat c ai lovit

    ' copilul, i-am spus, pe ct esti de vinovat c nu te ru-' gai". Si i-am povestit urmtorul caz pe care l aveam

    ' n vedere s i-l spun. Am cunoscut un functionar care ' ajunsese la nalte msuri de virtute. Rostea nencetat Rugciunea lui Iisus la serviciu, pe drum si peste tot

    ' unde mergea. Rugciunea i devenise de-sine-lucr-toare4 si din ochii lui curgeau lacrimi de doxologie si

    ' ' de veselie. La biroul unde lucra, uda hrtiile cu lacrimi. Din aceast pricin se gndea s-si lase serviciul si s

    ' ' ias la pensie. A venit la Coliba mea ca s m ntrebe ce s fac. Nu pleca, i-am spus, iar cnd te vor ntre-ba colegii ti de ce plngi, tu s le spui: Mi-am adus aminte de tatl meu". ntr-o zi, n timp ce conducea, i-a srit dintr-odat un copil n fata masinii. Desi l-a

    ' ' ' aruncat ct colo ca pe un titirez, totusi copilul nu ap-, tit nimic. L-a pzit Dumnezeu, pentru c n acel ceas ' omul acesta se ruga.

    Mobilizare pentru rugciune

    - Gheronda, va fi rzboi? - Voi faceti rugciune? Eu din primvar p-

    ' n-n toamn fac mobilizare pentru rugciune - rar zgomot-, ca s ne miluiasc Dumnezeu si s evitm

    ' mobilizarea si rzboiul. Am avut o vestire5: Faceti ' ' mult rugciune, ca s fie mpiedicati turcii, deoa-,

    4 Despre rugciunea de-sine-lucrtoare vezi p.159. 5 S-a spus n noiembrie 1983. Vestirea nu a fost omeneasc,

    ci dumnezeiasc.

    24

  • rece n duminica de 16 octombrie, intentioneaz s ' ne loveasc". Slav lui Dumnezeu c pn acum ne-a pzit Maica Domnului; s ndjduim c ne va pzi i de acum nainte.

    - Gheronda, acum, c a trecut primejdia care urma s se abat aici, s ne mai rugm pentru aceasta?

    - Exist, oare, pe lumea aceasta vreun loc unde s nu fie rzboi? Ce diferent este ntre aici" si acolo"?

    ' , Si cei de acolo'', unde acum este rzboi, sunt fratii ' ' nostri. Nu ne tragem noi, toti oamenii, din Adam si , , , Eva? Dar familia noastr s-a dezbinat. Unii sunt aici, altii acolo. Cu ortodocsii suntem frati si dup trup si

    ' ' ' ' J dup duh, n timp ce cu ceilalti suntem frati numai ' , dup trup. Prin urmare, exist un motiv n plus pentru

    care trebuie s ne rugm cu mai mult durere pentru aceia, deoarece ei sunt mai chinuiti. ,

    - Gheronda, n aceast vreme, cnd Grecia trece printr-o situatie dificil, fac mult rugciune cu meta-, nierul, dar m gndesc i la faptul c mntuirea Greci-ei nu depinde de metanierul meu.

    - Nu spun c mntuirea Greciei depinde de meta-nierul tu, ns faptul c te gndesti mereu la greutti-

    , '

    le prin care trece Grecia, nseamn c te doare pentru patria ta i ceri intervenia lui Dumnezeu, singurul Care poate ajuta.

    S v rugati s ridice Dumnezeu oameni duhov-, nicesti, Macabei6, pentru c exist mare nevoie de ast-, fel de oameni. A venit vremea s se lupte binele cu rul, pentru c frdelegea au fcut-o lege si pcatul mod. ,

    6 Supranumele de Macabeu I s-a dat lui Iuda, conductorul rscoalei iudaice - care a avut loc n 166 .Hr. mpotrivaluiAntioh al IV-iea Epifanis -, i urmailor lui. Macabeii s-au distins pentru luptele lor pentru credina printeasc i pentru libertate. (Vezi I, II i III Macabei').

    25

  • Cnd veti vedea nenorociri n Grecia, cnd statul va da , legi neghioabe siva exista o instabilitate general, s nu v temeti, cci Dumnezeu va ajuta7

    - Din deea ce spuneti, Gheronda, nseamn c trebuie s lsm toate si 's ne ncredintm cu toat , , puterea rugciunii.

    - Dar mai ncape discutie pentru aceasta? Toat , lumea fierbe ca ntr-un cazan. Biserica, statul, toate neamurile se afl ntr-o mare tulburare. Si cum vor , evolua lucrurile, nimeni nu stie. Dumnezeu s Se mi-, lostiveasc! Clugrii trebuie s fac mult rugciune. Si dac cumva s-au apucat de treburi pmntesti, s se

    ~preasc si s se ntoarc la rugciune. ' Ct p~teti, s v rugati cu smerenie pentru lume, , ,

    care a dat multe drepturi vicleanului si din aceast , pricin se chinuieste. S nu uitati c ne-am fcut mo-, , nahi ca s ne mntuim sufletele noastre si ca s ajutm , lumea cu rugciunea. S ne strduim s devenim mo-nahi buni, s facem rugciune si metanii pentru noi , nsine si pentru lume, deoarece monahul cu acestea , ,

    ajut.

    ------

    7 S-a spus n 1981.

    26

  • a~ c~

    --

    ...

    CAPITOLUL3

    Pentru ca Dumnezeu s ne aud

    Patimile sunt paraziti care mpiedic , dumnezeiasca mpreun-vorbire

    - Gheronda, atunci cnd m cuprinde antipatia, inima mea poate lucra rugciunea?

    - Cum s lucreze inima ta rugciunea, cnd ai n-luntru patimi? Iat, ia un cablu ruginit si leag-l cu

    telefonul. Te poti ntelege? Face scurtcircuit, tiuie. La . . .

    fel i omul, cnd are nluntrul su rugin, patimi, face scurtcircuite n viaa duhovniceasc; singur se scurt-

    circuiteaz. Trebuie s ia aminte la mndrie, la ego-ism, la voia proprie, la obrznicie. Pentru c, dac este

    stpnit de acestea, nu este cu putint s-l cerceteze

    Harul lui Dumnezeu, aa nct s se poat ruga. Tre-buie s-si curete cablurile" lui ruginite, ca s devin

    . .

    bun conductor si s poat comunica cu Dumnezeu. Si

    27

  • cu ct mai mult se va curta de patimi, cu att mai mult .

    va spori n rugciune. Patimile sunt paraziti care mpiedic dumnezeias-

    ca mpreun-vorbire. D~c nu sunt ndeprtai para-zitii, cum va putea comunica omul cu Dumnezeu? La T;ansmisiuni, cnd cineva avea paraziti, i spuneam:

    ' Semnalul tu zero, semnalul tu unu8 Verificati

    ' si repetati; semnal nenteles". Din pricina parazitilor ~u se a~ea cellalt. Tr~buia ca semnalele s fie 1mai sus de trei". La semnalul cinci" se auzea foarte bine si comunicarea mergea ceas. Altfel, striga, striga, dar nu se auzea, pentru c nu era bine conectat. Trebuia ca mai nti s conecteze emittorul cu receptorul sta-

    ' tiei lui si apoi s se conecteze la aceeasi frecvent cu , , ' ,

    Centrul. Tot asa si pentru a ne conecta cu Dumnezeu, tre-

    ' ' buie s reglm emittorul nostru la dragoste si recep-' ' torul la smerenie, pentru ca s ne aud Dumnezeu si

    ' s-L auzim si noi. Aceasta este frecventa la care lu-' . creaz Dumnezeu: Dragoste-Smerenie. Omul trebuie s lucreze, pe ct i st n putint, astfel nct s prind

    ' aceast frecvent. Atunci va avea legtura cu Dumne-' zeu si mintea lui va fi mereu la EL Fie ca s dobnditi

    ' ' aceast legtur dumnezeiasc! Amin.

    Interesul personal mpiedic comunicarea cu Dumnezeu

    -Gheronda, mi-ati spus c trebuie s-mi ncarc ' bateria cu cele duhovnicesti. Cum se face aceasta?

    '

    - S cultivi nobletea duhovniceasc, mrinimia, ca s fug ct colo inter~sul personal. Interesul personal

    8 Numerele nseamn gradul de acustic.

    28

  • mpiedic rugciunea, pentru c-l desparte pe om de Dumnezeu; creeaz o izolare. Stil ce nseamn izolare?

    Este ca si cum ti-ar spune Dumnezeu: Nu te nteleg, copilasitl meu!';. ' ,

    - Gheronda, un monah poate fi consecvent fat de ndatoririle lui duhovniceti9, dar s fie lipsit de j~rtfirea de sine i de dragoste fa de frai?

    - Sigur c poate. Dac se gndeste numai la sine, , poate face rugciuni, nevoint mare etc., dar s aib si

    . ' o prere nalt despre sine si s fie indiferent fat de ceilalti. ns fcnd astfel, v~ rmne totdeauna srac .

    Pentru c, cu ct mai mult se preocup cineva de el nsusi, nu pentru ca s-si dezrdcineze patimile, ci , , ca s fac ceea ce-i convine, ceea ce-l multumeste, cu . , att nu sporeste n rugciune .

    - Adic si la ascultare si n toat purtarea ta s fii , ,

    asa cum trebuie. ' - n toate. Ca s ai legtur cu Hristos, trebuie ca

    Hristos s Se odihneasc n toat viata ta. Iar Hristos Se odihneste atunci cnd l odihnesti pe aproapele tu , . n sensul cel bun. De aceea accentuez nobletea duhov-,

    niceasc, jertfirea de sine. Pentru c, dac cineva face cele duhovnicesti si nu ia aminte la celelalte, adic la

    , .

    jertfirea de sine etc., atunci nu are nici un folos din toa-te ndatoririle duhovnicesti pe care le lucreaz. ,

    Cnd am intrat n viata de obste10, fiind frate nce-, . ptor, m-au pus ajutor de trapezar. Atunci un btrnel de optzeci de ani, cu totul slbit, mi-a cerut s-i duc la chilie niste sup. Cnd terminam ascultarea, mergeam ,

    9 ndatoririle duhovniceti sunt: rugciunea cu iragul de metanii, metaniile, studiul duhovnicesc etc., pe care monahul le face n chilie, n afara slujbei rnduite n biseric. Acestea se fac

    i de ctre mirenii care se nevoiesc n lume. 10 La Santa Mnstire Esfigmenu n 1953.

    29

  • si-i duceam supa ntr-o zi m-a vzut un frate care mi-a ~is: Nu-l nvta asa, pentru c apoi ti va cere mereu ajutorul sinu t~ vrl. mai lsa s te oclihiiesti; n-o s mai poti s-ti faci nici mcar canonul. Stii c~ am ptit eu?

    ' , ' ' Am mers odat s-l ajut, pentru c era rcit, si dup aceea n-am mai scpat de el. Btea mereu n perete, tac-tac. F dragoste, mi spunea, si adu-mi un ceai.

    ' F dragoste si vino de m ntoarce putin. Nu trecea mult timp si i~ tac-tac n perete: F dragoste si pu-

    ' ' ne-mi o crmid cald11. Crmid-ceai, crmi-d-ceai. Cnd s mai apuc s-mi fac cele duhovnicesti? Mi-am iesit din fire". Auzi ce spune? nfricostor! Adi-

    ' ' c btrnelul acela s sufere, s geam, s-i cear ceva ca s-i usureze suferinta, iar el s nu vrea s-l ajute, ca s nu-~i ntrerup ndatoririle duhovnicesti. Aces-te lucruri n-au nici o noim. Mai mult ar fi cntrit la Dumnezeu crmid-ceai" dect metaniile si rugciunile pe care le f.cea .. dup toat rnduiala. Pe de-o parte zicea: Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-m!", iar pe de alta: Las-m n pace!". '

    - Gheronda, cum poate avea cineva binecuvnta-rea lui Dumnezeu?

    - Cnd omul se nrudeste cu Dumnezeu, atunci si Dumnezeu i d binecuv~tarea Sa. Altfel cum si :o dea? Ca s-i fie clcat n picioare binecuvntarea? Lucrul acesta l-am trit. Cnd am mers n Sinai12, era mare secet. De multi ani nu plouase nici o pictur de

    ' ap si din aceast cauz o duceau greu si mnstirea si be'duinii care triau lng ea Monahii fcuser ru-gciune pentru ploaie, ns ar nici un rezultat. Cnd a venit vremea curtrii mslinilor13 am mers si eu s

    30

    . '

    11 n trecut se folosea n loc de termofor o crmid nclzit. 12 n septembrie 1962. 13 n februarie 1963.

  • ajut. Dup ce beduinii au curat mslinii, monahii au luat crengile groase pentru mnstire, iar pe cele subiri le-au lsat ntr-o margine. Beduinii i-au rugat pe monahi s le dea lor crengile subiri, ca s le folo-seasc la aprinsul focului, pentru pregtitul hranei si

    ' pentru nclzit n timpul nopilor cnd este foarte frig. Dar monahii nu au vrut s le dea si din aceast pricin , beduinii au plecat mhniti. A doua zi, cnd beduinii au , venit din nou ca s le cear, eu fcusem deja legturi toate crengile subtiri si le-am dat pe toate. Atunci un

    , '

    beduin btrn mi-a spus: Tu esti un om bun. Va plo-, ua". Si ntr-adevr, pn s ajung la mnstire, a n-

    ' ceput s plou, si nc a plouat mult. Rugciunea be-

    ' duinului a deschis cerurile. Nu am povestit nimnui atunci aceast ntmplare.

    Dumnezeu nu ascult rugciunea celui mndru

    - Gheronda, dup ce-am fcut un gest urt, gn-dul mi spune c rugciunea mea nu este plcut lui Dumnezeu.

    - Dac gndul acesta vine din adevrat smerenie si spui: ,,l ntrt pe Dumnezeu cu purtarea mea ur-' t", atunci simti dumnezeiasc mngiere. Dac ns

    ' te mhnesti n chip egoist si spui: Cum am ajuns eu J J

    n aceast stare?", nu primesti mngiere, pentru c: , Dumnezeu celor mndri le st mpotrivI4 Dumnezeu nu ascult rugciunea celui mndru, pentru c mn-dria este zid.

    14 Iacov 4, 6; I Petru 5, 5. Vezi i Pilde 3, 34.

    31

  • Pentru ca rugciunea noastr s fie auzit, trebuie s ias dininim nfrnt si smerit"15 Atunci cnd spunem cu mult smerenie: :,Dumnezeul meu, n halul n care sunt, cum s m auzi?", ndat ne aude Bunul Dumnezeu.

    - Gheronda, de ce uneori, cnd am vreo ispit, nu m pot ruga?

    - Dac ai o ispit si nu poti face rugciune, s stil ' ' ' c exist nluntrul tu egoism si slav desart. Si ispi-

    ' ' ' ta va rmne pn ce se va scrbi omul de sine nsui. De ndat ce se va scrbi, va ajuta si Hristos, iar ispita

    ' va trece. - Gheronda, l rog pe Dumnezeu s m ajute s m

    slobozesc de obrznicie, dar nu vd nici un rezultat. - Cnd cineva se nevoieste si se roag, dar nu se

    vede nici un rezultat, nse~ c exist fie egoism, fie mndrie, fie predispoziie spre mndrie, care mpiedi-

    c Harul lui Dumnezeu s lucreze prin mijlocirea ru-gciunii. Orice cerem n rugciune, Bunul Dumnezeu ne d, dac avem smerenie si simtirea pctoseniei

    ' ' ' noastre.

    - Gheronda, i ce s fac atunci cnd l rog cu du-rere pe Dumnezeu s m slobozeasc de o neputin

    i fac i nevoina cuvenit, dar nu m ajut fiindc am mndrie?

    - S ceri anticipat iertare de la Dumnezeu. S spui: Dumnezeul meu, mndria mea e cea care mpiedic ajutorul Tu, dar, Te rog, lumineaz-m s nteleg ce

    ' trebuie s fac, ca s-mi biruiesc neputinta". Din clipa ' n care vei accepta c ai mndrie si c de aceea nu ce-deaz acea neputint, Dumnezeu' te va nstiinta si de

    ' ' ' ' unde vine, ca s te nevoieti s tai pricinile.

    15 Psalmul 50, 19.

    32

  • - Gheronda, cum trebuie s simt n timp ce m rog?

    - S simi n chip smerit, ca s te ajute Dumne-zeu. Cel smerit nu are voia sa, ci face ascultare de voia lui Dumnezeu si pzeste poruncile Lui. De aceea si , , , Dumnezeu ascult rugciunea lui si-i druieste bine-

    cuvntri ceresti. Cu ct omul l ~cult mai mult pe , Dumnezeu, cu att si Bunul Dumnezeu l ascult pe el. ,

    ...

    In rugciune este trebuint ' de stn.iint si de rbdare

    ' '

    - Gheronda, uneori, cnd l rog pe Dumnezeu pentru o problem si aceasta nu se rezolv, m ntreb: , Oare Dumnezeu aude rugciunea mea?"

    - Oare" nseamn c te ndoiesti de dragostea lui , Dumnezeu si astfel ti anulezi cererea chiar din clipa , , cnd ai depus-o si-ti pierzi si rndul. , , ,

    - Gheronda, atunci cnd cer ceva de la Dumnezeu sinu-mi d, s struiesc? '

    - Da, s struiesti. Vezi, si atunci cnd mergem la ' ' vreun birou de servicii si ne adresm unei persoane

    ' competente s ne ajute n vreo problem, uneori insis-tm ca s ne serveasc. ,Y rog s m ajutati, spunem. , Nu plec pn ce nu m veti servi". Tot astfel si n rug-

    , '

    ciune, trebuie s struim, asa cum struia cananeanca ' la Hristos16 si vduva la judectorul nedrept17

    ' - Dar atunci cnd trece timpul sinu primesc rs-,

    puns, m mhnesc. - Atunci cnd cerem ceva n rugciunea noastr,

    trebuie s asteptm cu rbdare. Odat mi se umflase '

    16 VeziMatei 15, 21-28;Marcu 7, 25-30. 17 Vezi Luca 18, 2-8.

    33

  • ochiul si m durea Am mers de trei ori la icoana Mai-cii Do~nului si am rugat-o s m fac bine, ca s pot citi Psaltirea ii timpul noptilor. Am luat si putin unt-delemn de la candela ei si ini-am uns o~hiul: dar nu s-a vindecat. Dup ctev~ zile situatia a nceput s se

    ' nrutteasc si mai mult. Ochiul mi era si mai umflat . ' .

    si m durea si mai tare. Astfel s-au scurs cincisprezece , , zile. Atunci am mers din nou la icoana Maicii Dom-nului si i-am spus: Maica Domnului, s m ierti c

    ' . te deranjez din nou". Am luat iarsi putin untdelemn din candel si, de ndat ce l-am a'tins de ochi, m-am

    .

    vindecat. Oare Maica Domnului nu putea s-mi t-mduiasc ochiul din prima zi? A vzut ea ns ceva n neregul si de aceea m-a lsat s m chinuiesc. Si

    ' ' tu s te rogi cu smerenie si s astepti cu rbdare. Ru-gciunea care se face cu c~edint, dti.rere, struint si , , ,

    rbdare este auzit, dac ceea ce cerem este pentru binele nostru.

    34

  • CAPITOLUL4

    Pregtirea pentru dumnezeiasca mpreun-vorbire

    Mrturisirea smerit naintea lui Hristos

    - Gheronda, ce pregtire trebuie s facem pentru rugciune?

    - Asemntoare cu cea pe care o facem pentru Dumnezeiasca mprtsire. Acolo avem Dumneze-, iasca Prtsie, aici dumnezeiasca mpreun-vorbire. Cnd ne m'prtsim, l primim nluntrul nostru pe , Hristos si vine dumnezeiescul Har. Prin rugciune , avem o continu comunicare cu Hristos si primim, n , alt chip, dumnezeiescul Har. Iar aceasta nu este pu-in lucru. Atunci ne mprtim cu Trupul i Sngele lui Hristos, acum comunicm cu Dumnezeu. Asadar, asa cum pentru Dumnezeiasca mprtsire se impu-, , ne s ne spovedim la duhovnic, tot astfel si pentru ru-

    gciune, care este dumnezeiasca mpre~n-vorbire, trebuie s facem o smerit spovedanie naintea lui Hristos. S spui: Hristoase al meu, sunt ntr-un hal

    35

  • ar de hal, sunt asa, sunt pe dincolo ... Nu merit s Te ocupi de mine, da:r, Te rog, ajut-m!". n felul acesta vine dumnezeiescul Har si apoi ncepe dumnezeiasca

    ' mpreun-vorbire. Dac omul nu se pocieste si nu se mrturiseste

    cu smerenie naintea lui D~m~ezeu, rmne nep1ri-copsit. Iar acest fapt devine zid care mpiedic comu-nicarea lui cu Dumnezeu. Poarta rmne nchis si sufletul nu afl odihn. n timp ce, dac va spune aln gresit, Dumnezeul meu", se drm zidul sau, mai bine

    ' zis, Dumnezeu deschide usa si omul primeste harul ' ' ' dumnezeiestii mpreun-vorbiri.

    - Gher~nda, am citit n Scara c atunci cnd vrem s ne rugm trebuie s ne mbrcm cu mbrcmintea care se potriveste s o poarte cineva atunci cnd va

    ' vrea s se nftiseze naintea mpratului18 Care este ' ' aceast mbrcminte?

    - S te zdrobesti pe sineti naintea lui Dumnezeu ' ' si s ceri iertare cu smerenie pentru greselile tale. S

    ' ' spui: ,,Am gresit, Dumnezeul meu, sunt nerecunosc-toare. Te-am ~hnit. Iart-m!". Dar so spui cu zdro-bire luntric, nu numai la suprafat. Aceasta este m-, brcmintea care se potriveste s o porti atunci cnd vorbesti cu Dumnezeu. Dac'nu merge :ri.ainte aceast ,

    mrturisire este ca si cum I-ai spune lui Dumnezeu: '

    Ce faci? Ce mai este nou?". Dac trebuie s-i cerem iertare omului cruia i-am gresit, cu att mai mult tre-, buie s-I cerem iertare lui Dumnezeu pentru gresalele

    ' noastre zilnice! - Adic n fiecare zi s ne gndim ce gresale am

    ' fcut? - Da. S ceri iertare lui Dumnezeu pentru grealele pe care le-ai fcut ziua, apoi s te gndeti la

    18 Vezi Santul Ioan Scrarul, Scara, Cuvntul 28, paragr. 3,

    36

  • pctoenia ta n general. n felul acesta te smereti. Apoi ncepi cu cererile pe care le ai. Eu ncep rugciunea cu: Dumnezeule, milostiv fii mie, pctosului"19 O spun de cteva ori n soapt si apoi continui cuDoam-

    ' ' ne Iisuse". Mai demult L-am tot rugat pe Dumnezeu

    s m nvete s m rog. Si iat c am vzut n vedenie ' '

    un copil de saptesprezece ani rugndu-se. O, m-a to-' pit! Felul n care plngea i se ruga m-a cutremurat.

    A nceput cu mrturisirea: Sunt nerecunosctor, ne-ndreptat ... ". Apoi spunea: Dumnezeul meu, asa cum , sunt acum, n aceast stare, cum m voi putea ndrepta

    dac nu m vei ajuta Tu?", dup care ncepea cererile. - Gheronda, de multe ori, n vremea rugciunii, m apas amintirea pcatelor mele sinu-mi pot adu-

    ' na mintea.

    - Am spus s ne cercetm pe noi nsine si s ne ' ' mrturisim pcatele noastre nainte de a ncepe ru-gciunea, iar nu n vremea rugciunii. Aceasta nu este

    autocritic, ci convorbire cu tangalachi20 nainte de rugciune ne gndim ce nu merge bine cu noi nsine,

    ' ne ndreptm mintea n acea directie, reglm nlt-

    ' ' torul si apoi... foc! '

    Mai nti mpac-te"

    - Gheronda, dac fac vreo greseal din neaten-' tie sinu-mi dau seama ca s-i cer iertare surorii pe

    ' ' care am mhnit-o, mai pot comunica cu Dumnezeu n rugciune?

    19 Luca 18, 13. 20 Denumire caracteristic pe care Stareul o folosea atunci

    cnd se referea la diavolul.

    37

  • - Ca s comunici cu Dumnezeu si s afli odihn, trebuie s fii cu luare-aminte la tine i:isti si s ai tre-

    ' ' zvie, ca s-ti dai seama de gresalele tale, s te pociesti si s ceri iertare. Altfel, chiar dac vei simti o oarec~e bucurie n rugciune, aceasta nu va fi o bu~urie duhov-

    niceasc. Nu vei avea nluntrul tu ntrariparea du-hovniceasc care provine din prtsia cu Dumnezeu.

    - Gheronda, uneori, cnd merg ~ m rog, am nluntrul meu o neliniste.

    - Dac ai nelin'.iste luntric sau ti simti ini-' . .

    ma nvrtosat, s stii c ai mhnit-o pe vreo sor

    si de aceea simti vinovtie. Dac i vei cere iertare, nelinistea va disprea .

    - Dar rugciunea, Gheronda, nu poate alunga aceast neliniste? Trebuie neaprat s cer iertare?

    - Ascult, 'dac ai mhnit-o pe vreo sor, nu poti

    rezolva problema aceasta numai cu rugciunea, ci tre-buie s mergi s-i faci metanie si s-i ceri iertare. Dac

    nu-i vei face metanie surorii, chiar si trei sute deme-tanii de ai face n chilie, nu-ti folose'sc la nimic. Aces-

    ' te lucruri nu se rezolv astfel. Mai nti mpac-te cu fratele tu'~1, spune Evanghelia, si dup aceea adu

    darul tu. Numai dac nu o gsesti n acel moment, ' dar te-ai cit pentru greseala ta si esti hotrt ca, de ndat ce o vei ntlni, s i ceri iert~e, numai atunci rugciunea ta este primit la Dumnezeu.

    - Gheronda, dac am o nentelegere cu vreo sor, atunci cnd merg n chilie, tot~si m linistesc si m pot ruga. ns, dup aceea, cnd o ntlne'sc pe 'sor, simt o rceal fat de ea si s-ar putea chiar s-o si evit.

    - Asta n-o nteleg. D~c ai o nentelegere cu'o sor, ' .

    cum poti s mergi la chilie si s te linistesti? Dac nu-i ' ' ' ' faci metanie, cum te poti linisti si ruga? Dac ai fi avut

    . ' '

    21 Matei 5, 24.

    38

  • nluntrul tu pacea lui Dumnezeu, inima ti s-ar fi n-'

    muiat dup rugciunea pe care ai fcut-o n chilie si, ' de ndat ce ai fi ntlnit-o pe sora, ai fi socotit aceasta

    binecuvntare de la Dumnezeu sinu ai fi evitat-o. '

    - Gheronda, nu cumva mi ndrepttesc greseala ' '

    si din aceast cauz pot s m rog? '

    - Ce rugciune este aceasta? Numai atunci vine dumnezeiescul Har si omul poate comunica cu Dum-, nezeu, cnd ia greseala asupra sa si spune iart-m".

    ' '

    Rugciunea este njudecatnaintedejudecat"

    - Gheronda, Santul Ioan Scrarul spune c rugciunea este judecat nainte de judecat~2

    - Asa este. Cnd omul se roag corect, atunci ru-' gciunea este judecat nainte de judecat". Cel care

    este sntos duhovnicete, cnd merge s se roage, dac si va simti inima nvrtosat, va cerceta de unde

    ' ' ' i vine aceasta, ca s se ndrepte. De ce m simt asa? ' Nu cumva am rnit pe cineva cu purtarea mea? Nu

    cumva am judecat sau mi-au trecut prin minte gn-duri de judecat sinu mi-am dat seama? Nu cumva

    ' mi-a trecut vreun gnd de mndrie sau exist nlun-trul meu vreo voie proprie si nu m las s comunic

    ' cu Dumnezeu?"

    - Si dac nu afl nimic, Gheronda? '

    22 Vezi Santul Ioan Scrarul, Scara, Cuvntul 28, paragr.L Rugciunea este celui ce se roag cu adevrat tribunal, dreptar

    i scaun de judecat al Domnului naintea scaunului Judecii viitoare".

    39

  • - Nu se poate. Ceva s-a ntmplat. Dac va cuta n arhiv - adic dac se va cerceta pe sine -, va afla dosarul cu pricina si si va da seama unde a gresit.

    ' ' ' - S se cerceteze pe sine, Gheronda, sau s se mr-turiseasc lui Dumnezeu?

    - Ce s mrturiseasc, de vreme ce nu stie ce a fcut? Mai nti trebuie s se cerceteze pe si~e. Si dac nu va afla nimic, atunci s fac vreo dou-trei meta-nii, s cad n genunchi si s spun: Dumnezeul meu, ar-ndoial c am gre;it cu ceva. Lumineaz-m s

    neleg ce am fcut". Iar' de ndat ce va spune aceasta, odat cu smerenia va disprea si ceata ispititorului si va afla pricina Vznd Dumnez'eu s~erenialui, va tri-mite Harul Su si-1 va lumina s-si aduc aminte exact ce a gresit, ca s se poat pune n' rnduial.

    ' - Gheronda, ce ajut pentru ca cineva s pstreze

    o prtsie de nezdruncinat cu Dumnezeu? -A.iut mult pacea luntric a sufletului. Cnd su-

    fletul este pus n rnduial, rugciunea nainteaz sin-gur. De aceea, s nu lasi s intre nluntrul tu rutatea fat de cineva Dac ai avut vreun gnd de-a stnga

    ' fa de cineva, s-l mrturiseti stareei. S alungi i orice alt gnd de-a stnga, punnd n locul lui gnduri bune. Cu gndurile bune se curt calea rugciunii, care nainteaz astfel nempiedic~t.

  • PARTEA A DOUA

    NEVOINTA " PENTRU RUGACIUNE

    Cnd cineva va simti marile , binecuvntri ale lui Dumnezeu, se ntreste, inima i se nclzeste si , , , ajunge la rugciunea nencetat',.

  • 11~~1 CAPITOLUL!

    Greuttile n rugciune '

    Acedia l netrebniceste pe om '

    - Gheronda, ce diferent exist ntre acedie si ' ' trndvie?

    - Acedia este lenevia duhovniceasc, n timp ce trndvia se raporteaz sila suflet sila trup. Bine este

    ' ' ns s nu fie nici una. De acedie si de trndvie se mo-' lipesc uneori si sufletele care au multe conditii pentru

    ' ' viata duhovniceasc, care au sensibilitate, mrinimie.

    ' Diavolul nu prea are ce s-i fac unui om indife-rent. ns un om sensibil, dac se va mhni, este cu-prins apoi de acedie. Trebuie s afte ce l-a mhnit si

    ' s nfrunte situatia duhovniceste, pentru a-si regsi ' ' '

    curajul si a-i porni motorul din nou. S ia aminte s '

    nu lase rni nevindecate, pentru c dup aceea se va ncovoia din pricina lor. Istovirea duhovniceasc, care n continuare aduce cu sine si pe cea trupeasc, l

    ' netrebniceste. Te duci la medic si acesta nu-ti gseste

    ' ' ' ' nimic, pentru c vtmarea a pricinuit-o ispititorul.

    43

  • Pe cte suflete care au mrinimie si sensibilitate le vd '

    netrebnici te! - Gheronda, m simt istovit sinu-mi pot face

    ' deloc ndatoririle duhovnicesti. Oare aceasta s mi se ' trag din oboseal sau din trndvie?

    - Nu spune: Pentru pcatele mele cele multe mi se mbolnveste trupul, slbeste si sufletul meu''1?Nu

    ' ' ' este oboseal trupeasc, ci istovire sufleteasc. Iar aceasta este mai rea dect oboseala trupeasc. Istovi-rea sufleteasc l scoate din uz" pe om, care devine ca o masin ale crei piese sunt bune, ns are motorul

    ' dezmembrat. - Gheronda, vd c, desi la nceput iubeam cele

    ' duhovnicesti, acum nu mai pot face nimic. '

    - De ce nu poti face nimic? Nu ai putere? Eu vd ' c ai. Nu-ti aduci aminte cum mai demult, cnd se zi-

    ' dea mnstirea si lucrai toat ziua la constructii, cte ' '

    nevointe duhovnicesti fceai? ' '

    - Gheronda, nu cumva este de vin faptul c sunt prins cu tot felul de treburi?

    - Mai degrab este de vin faptul c ai slbit ne-vointa Caut s te clesti, s iubesti asceza. Eu, cuju-

    ' ' ' mtate de plmn, stii cte metanii fac? Nu pot s-ti ' .

    spun. Numai atta ti spun: c atunci cnd fac rugciu-'

    nile cu siragul de metanii si cu nchinciuni, cnd mi ' '

    oboseste o mn, fac cruce cu cealalt. Toate acestea '

    ti le spun din dragoste. Altii nu au conditiile pe care ' ' ' le ai tu si stii cum se nevoiesc, cum se lupt? Tu esti

    ' ' ' bun de comando. Cum de te-ai delsat n asa hal? Eu ' m voi ruga pentru tine, dar, ca s te ajuti, trebuie ca si

    . '

    1 Al doilea tropar de la Mrimurile Paraclisului Mare i Mic al Preasfintei Nsctoare de Dumnezeu.

    44

  • tu s faci ceva. Ai nteles? n cele duhovnicesti trebuie ' ' s te druiesti cu totul pe sineti si atunci vei aduce rod

    ' ' ' si n ascultarea ta. '

    - Gheronda, uneori, cnd sunt n chilie m cuprin-de acedia.

    - n chilie nu te rogi, nu citesti? Pe ct poti, s nu ' ' lai s treac timpul fr s faci ceva. Nu te poi ruga?

    Atunci ci teste ceva care s te ajute n acel timp. Altfel ' diavolul poate exploata starea ta apstoare site poate

    ' istovi cu desvrsire. '

    S nu tiem frnghia - Gheronda, dup ce toat ziua stati de vorb cu

    ' atta lume, seara sunteti istovit, ns dimineata pe

    ' ' chipul Sfintiei Voastre nu se mai vede nici o urm de

    ' oboseal, ci sunteti luminos. Cum se explic asta? '

    - Ei, eu nu tai frnghia2 - Gheronda, uneori, cnd din pricina ascultrii nu

    merg la Pavecernit si sunt foarte obosit, mi spun: ' ' S m ntind putin si voi rosti Rugciunea lui Iisus",

    ' ' dar n cele din urm m ia somnul sinu fac nimic. '

    - Nu asa, binecuvntato! Chiar si atunci cnd esti ' ' ' foarte obosit, s nu te ntinzi pe pat fr s faci rug-

    ciune. S spui un Sfinte Dumnezeule" i Psalmul 50, s sruti icoana lui Hristos si a Maicii Domnului, s

    ' ' faci semnul crucii pe perna ta si apoi s te culci. S pui '

    ceasul s sune cu o or nainte de a ncepe slujba, ca s te scoli si s-ti faci canonul. Este trebuint de silire,

    ' ' '

    2 Stareul se refer la comunicarea cu Dumnezeu, la rugciune.

    45

  • dar s-o simti ca o necesitate, s te silesti cu toat inima ' ' ta. Pe dttorul de bun voie l iubeste Dumnezeu''-1.

    ' - Si atunci cnd nu am deloc rvn?

    ' - S te silesti pe tine nsti s faci ceva duhovni-

    ' ' cesc. S te nm--i;esti ca n fiecare zi s faci putin studiu o.., ' ' si putin rugciune. Studiul, rugciunea, psalmodia ' ' sunt vitamine care i trebuiesc sufletului n fiecare zi.

    S nu lsm s treac ziua fr s facem rugciune. mi aduc aminte c n rzboi, atunci cnd treceau mai multe zile ar s atacm, trgeam n aer cteva focuri de arm. Dac nu fceam asa, dusmanii ar fi zis: aceia

    ' ' dorm" sine-ar fi luat prin surprindere. La fel s facem '

    si n nevointa duhovniceasc. Dac vreodat ne sim-' ' tim istoviti sinu ne mai putem ndeplini toate ndato-' ' ' ririle noastre duhovniceti, s nu tiem frnghia, adic comunicarea cu Dumnezeu, ci s facem mcar cteva metanii, cteva siraguri de rugciuni. Adic s tragem

    ' vreo dou rafale, ca s nu ne robeasc tangalachi. Iar

    dup ce ne vom reveni, s ncepem iarsi nevointa ' ' noastr dup rnduial.

    Atunci cnd cineva si las cele duhovnicesti, dac ' '

    nu face mcar cteva metanii, vreun sirag de rug-'

    ciuni, se slbticeste. Treburi poate face, rugciune ' ns nu. Vd monahi care fac tot felul de treburi ar

    oprire si las studiul si rugciunea. Hai s-o fac si pe ' ' '

    asta, hai s-o fac si pe cealalt" si renunt la rugciune, ' ' ' iar n cele din urm se slbticesc, devin ca mirenii.

    Am vzut argati care o zi ntreag, de dimineata pn ' '

    seara, puteau s stea n soare si s ciopleasc sau s ' taie lemne, ns ntreit plat s le fi dat sinu puteau s

    '

    3 II Corinteni 9, 7.

    46

  • stea stea n biseric o jumtate de ceas, ci ieseau afar , si fumau. Am observat lucrul acesta. ,

    Cnd omul nu se roag, se deprteaz de Dumne-zeu si devine ca boul: munceste, mnnc si doarme.

    ic~ ct se deprteaz de Du~nezeu, cu att mai ane-voioase devin lucrurile. I se rceste inima, dup care , nu se mai poate ruga deloc. Iar ca s-si revin, tre-buie si se nmoaie inima, s nceap pocinta. s se , cutremure.

    S ai dispo:ritie s ncepi , - Gheronda, de ce am nepsare? - Ne-psare? Pentru c ti lipseste psarea. Se , ,

    vede c nu te-ai ndulcit de cele duhovnicesti. , - Gheronda, dup o perioad de nepsare, rn aju-t s ncep treptat nevointa? Adic ntr-o zi s fac un ,

    irag de boabe de rugciuni, a doua zi dou etc.? - Ca s pui nceput bun, trebuie s ai dispoziie s

    ncepi si s te silesti putin pe tine nsti. Chiar de-ar fi cineva frnt de oboseai, dac se va sii putin pe sine, oboseala va trece si se va simti bine. Aceast mic strdanie pe care o f~ce are m~e important, pentru c Dumnezeu nu asteapt dect dispozitia ~oastr pen-, , truca El s poat interveni. Si aceasta este ceea ce ne , va mntui, dumnezeiasca interventie. ,

    - Gheronda, chiar si atunci cnd am timp, tot nu , am poft s fac cele duhovnicesti.

    - Ei, se ntmpl cteodat'. s avem aceast lips de dispozitie, ns este trebuint de putin silire. Cnd , , , cineva este indispus, de obicei nu are poft de mnca-re, dar se forteaz si mnnc. Are sau nu are poft, , ,

    47

  • mnnc ceva usor la nceput, pentru c altceva nu-i ' primeste stomacul, si ncet-ncet i vine pofta Cum

    ' ' s se pun pe picioare dac nu va mnca? Asa situ, nu ' ' trebuie s te lasi pe tine nsti prad trndviei, pentru

    ' ' c te vei distruge. S ncepi cu hran duhovniceasc usoar, ca s-ti revii treptat. S te strduiesti putin

    ' , ' '

    cte putin ca s ncepi. '

    - Cu adevrat, Gheronda, mi este foarte greu s-mi ncep ndatoririle duhovnicesti.

    ' - Da, pentru c uleiurile tale sunt nghetate. S

    ' faci putine metanii, putin studiu, putinDoamne Ii-' ' ' suse" ca s ti se nclzeasc inima. S spui: ,Yoi face

    ' numai cinci metanii". Dac-i va pomi motorul, dup aceea nu-l vei mai putea opri, ci va trebui s-l frnezi.

    S-i dm su,Jletului hrana pe care o doreste ,

    - Gheronda, atunci cnd nu am poft de cele duhovnicesti, cum s pun nceput?

    ' - S faci un lucru duhovnicesc care te multumeste

    ' ' si astfel ti va veni pofta si pentru celelalte. S ntinzi ' ' ' masa duhovniceasc i vei afla ce alege pofta ta Vrei s citesti putin? Vrei s faci un sirag de Doamne Iisuse"?

    ' ' ' Vrei s faci un Paraclis? Vrei s citesti la Psaltire sau ' s faci cteva metanii? Dac nu ai poft de nimic, ei,

    atunci ti trebuie btaie. '

    - Gheronda, pot s ncep de la lucru de mn? - Poti, dar n acelasi timp s rostesti si Doamne

    , ' ' ' Iisuse'~ - Dar nu cumva, fcnd ceea ce m multumeste,

    ' ' fac voia mea?

    48

  • - Ascult, n cele duhovnicesti trebuie s-i dm '

    sufletului hrana pe care o dorete i o cere el singur. Asa se ndulceste, se hrneste sieste ndemnat s fac

    ' ' ' ' mai multe nevointe duhovnicesti. Vezi, atunci cnd

    ' ' ne mbolnvim si organismul cere ceva, i dm ceea

    ' .

    ce cere, ca s ne facem bine. Cnd eram mic m-am m-bolnvit de anemie si ceream s mnnc lmie. P-

    ' rintii mei, nestiind dac am voie s mnnc lmie,

    ' ' nu mi-au dat, ci asteptau s vin medicul. n cele din

    ' urm, cnd a venit medicul, mi-a recomandat s m-nnc lmie, pentru c organismul meu avea nevoie de vitaminele pe care le contine lmia

    ' - Gheronda, n aceast perioad, pentru a nfrunta nepsarea, m-am strduit s respect un program.

    - E bun programul, ns mai nti trebuie s intre n lucrare inima si apoi programul.

    ' - Gheronda, n-ar fi bine s-mi rnduiti Sfintia

    ' ' Voastr un program? - Programul pe care i-l rnduiesc este s faci lu-

    crul duhovnicesc care te multumeste. S nu te stre-' '

    sezi, ci s cercetezi de ce fel de hran duhovniceasc are nevoie sufletul tu si pe aceasta s i-o dai. Cnd

    ' simti nevoia s cnti, s cnti; cnd te atrage stu-

    ' ' ' di ul, s citesti; cnd te atrage Rugciunea lui Iisus, s '

    rostesti Rugciunea. S faci orice alt lucru duhovni-'

    cesc doresti, numai s nu te constrngi pe tine nsti. ' ' Cred c ai nteles. S procedezi n felul acesta acum, la

    ' nceput, pn ce i se va ndulci sufletul, dup care vei intra ntr-o rnduial duhovniceasc care te va trage de la sine. Nu te nelinisti, cci, cu Harul lui Dumnezeu,

    ' va porni motorul tu sivei alerga.

    '

  • S ne rugm din mrinimie

    - Gheronda, cum v mai putei ruga cnd suntei att de obosit?

    - Pe mine rugciunea m odihneste. Si am vzut ' ' c numai rugciunea l odihneste cu adevrat pe om.

    ' Cnd ea se face din inim, alung i oboseala i somnul si foamea, pentru c sufletul se nclzeste, dup care ' ' nu mai vrei nici s dormi, nici s mnnci. Triesti n-

    ' tr-o stare mai presus de fire site hrnesti n chip dife-' '

    rit; te hrnesc cele duhovnicesti. '

    - Gheronda, nu am dragoste de rugciune. - nc nu ti s-a nclzit inima si rugciunea nu

    ' ' se face dintr-o nevoie luntric. Le faci pe toate sec, militreste. Cum ti ncepi rugciunea?

    - n~ep, Ghero'nda, cu gndul c trebuie s m rog pentru mine si pentru toti.

    ' ' - Ah, ce ciudat mai esti! La tine totul e cu trebu-

    ' ie". Trebuie s m rog, trebuie s fac cele duhovnicesti, ' trebuie, trebuie ... ", site zoresti. Este bine c exist n-

    ' ' luntrul tu aceast putere, dar s ncepi cu un gnd smerit, cu o durere. S te strduiesti s te doar inima

    ' si atunci nu te vei zori, ci vei simti bucurie, va exista ' ' nluntrul tu veselie.

    - Gheronda, simt n sufletul meu o constrngere. Nu exist nluntru meu ntraripare duhovniceasc.

    - Te bucuri cnd te rogi? Mi se pare c te zoresti ' putin. Pornesti cu mrinimie s faci ceva, dar, fr

    ' ' s-i dai seama, intr i puin egoism. S fac attea metanii, spui, s fac attea siraguri de Doamne Iisuse,

    ' s mresc numrul de metanii, s mresc numrul de rugciuni". i toate acestea nu le faci pentru dragos-tea lui Dumnezeu sau pentru cineva care are nevoie,

    50

  • ci doar asa, ca s faci multe, s te sfintesti. Adic nu , , , spui cu smerenie: De vreme ce Dumnezeu a spus: Fiti sfinti4, voi face si eu ce pot", ci mer
  • respectat pe ceilalti cnd se roag. Dac ar fi existat aceast sensibilitate duhovniceasc, ati fi cugetat:

    Cum s-l ntrerup pe cellalt n vreme ce se roag?". Ati fi nteles ce mare pagub i pricinuiti si ati fi luat

    , ' ' ' '

    aminte. Nu spun s luai aminte cu stres i cu silire, ci cu respect fat de cel care comunic cu Dumne-

    zeu. Dar dac nu exist aceast sensibilitate duhov-

    niceasc, s existe cel putin sensibilitatea lumeasc,

    n sensul ei cel bun. S v obisnuiti s bateti la us si ' ' ' ' ' s spuneti cu voce tare: Pentru rugciunile Sfintilor

    . ' Printilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui ' ' Dumnezeu, miluieste-ne pe noi!': ca cellalt s poat

    ' sta linistit si nu s fie mereu cu fric c se deschide

    usa. Altceva este s m aflu n stare de veghere du-

    hovniceasc si altceva e s stau mereu nelinistit ca

    nu cumva cineva s-mi deschid usa. Asta oboseste, ' .

    te zdrobeste .

    - Gheronda, se poate ca vreo sor s fac aceasta din simplitate?

    - Nu este simplitate ca o sor s bat n usa alteia

    si, fr s aud,,Amin': s deschid si s intre n- .

    untru. M mir c faceti una ca aceasta! Se poate ca ' cealalt sor s plng n rugciune si s nu vrea s

    .

    fie vzut. Eu, cnd merg la vreo chilie vecin si aud c citesc slujba Vecerniei, stau si un ceas afar n frig

    si spun,,Doamne Iisuse: ca s nu-i ntrerup si s taie din slujb. Cum s deschid usa cnd i aud psalmodi-

    ind? Cum s intru? Dac intru, este ca si cum as avea

    dreptul s-o fac. Se poate ca aceia s-mi dea acest drept, ns eu nu fac aceasta. Vine din egoism, ca si

    cum eu sunt cineva sinu tin cont de cellalt. S exis-

    ' te aceast sensibilitate luntric. Odat, cnd eram

    52

  • la Sinai, am vzut doi copii de beduin, un biat si o ' fetit, rugndu-se pe drum cu comboloiul5. Atunci eu

    '

    m-am oprit si m-am retras ncet, asteptnd s-si ter-, ' '

    mine srmanii copilasi rugciunea si abia apoi s-mi ' .

    continui drumul, pentru c nu exista alt trecere. - Gheronda, de ndat ce ncep s m rog, mi vin

    n minte obligaiile care mi-au rmas nendeplinite la ascultare.

    - Nici eu, cnd am obligatii nemplinite, nu m '

    pot linisti. De aceea, dac vrei s nu ai rspndire n

    vremea rugciunii, s-ti pui n rnduial repede obli-' gaiile tale i numai dup aceea s ncepi rugciunea,

    spunnd n mintea ta: Spre deosebire de sufletul meu, toate se afl n bun rnduial. Ia s m ngrijesc s-l pun n rnduial si pe el" .

    - Gheronda, m gndesc c, dac as fi avut vreo

    greutate n viat, aceasta m-ar fi ajutat s sporesc n

    rugciune. - Ce vorbesti? Trebuie s fie rzboi, ca s-L cauti

    pe Hristos? O stare duhovniceasc exterioar bun este cea mai bun conditie pentru o stare duhovni-

    ' ceasc luntric bun. Rugciunea cere ca cel ce se roag s fie nerspndit n cele exterioare si aranjat

    ' n cele luntrice. Nerspndirea ajut mult n viata .

    duhovniceasc. 5 Obiect constituit din mrgele (chihlimbar, sticl, metal

    etc.) nirate pe a sau prinse pe un lnior subire, care sunt legate la capete printr-un nod. Aceste mrgele sunt micate ncet cu degetele de la un capt la altul, ca o ndeletnicire plcut n vreme de plictiseal.

    53

  • Trimiteti somnul , la cei care nu pot s doarm

    - Gheronda, de ce motiesc atunci cnd m rog?

    - Nu triesti intens. Ai slbit nevointa, iar acum

    merd"i mpins din spate. Dac esti nelinistit din cau-1:1 za unei probleme care te preocup, mai poti s dormi?

    Vezi, unul din recunostint fat de binefctorul su . . '

    poate s nu doarm o noapte ntreag, ca s fac rug-ciune pentru el. Dup aceea trebuie s cugete: Bine, pentru omul care mi-a fcut bine am privegheat, dar pentru Dumnezeu, Care S-a rstignit pentru mine, nu pot s priveghez ca s-I fac pe plac?".

    - Gheronda, se poate ca toropeala s provin din slbiciune trupeasc?

    - Da, uneori toropeala vine si din istovire, din hi-' potensiune sau din hipotermie etc. S afle fiecare pri-

    cina si s procedeze ca atare. '

    - Gheronda, cum se poate s-l ia somnul pe cineva, desi se roag cu durere pentru o problem?

    - Dac, ntr-adevr, exist durere pentru acea pro-blem, atunci nu-l prinde somnul pe om. Este nevoie

    ns s se sileasc putin pe sine. Dac atunci cnd se roag este n chilie, s arunce putin ap pe fat, ca s

    ' ' plece somnul. - M cuprinde motiala la privegheri. Ce s fac? - S-o zdrobesti. n biseric omul motie pentru c

    ' .

    se linisteste sufl.eteste si oboseste trupeste. Dar cnd , ' , ' , '

    te strduiesti s nu te ia somnul, atunci acesta cedeaz

    si pleac. Desigur, dup vreo dou-trei ceasuri iarsi ' ' moti, ns somnul acesta este greu si-1 alund"i cu mai

    ' ' El mult greutate. Dar cu struint este alungat si el.

    . '

    54

  • Dac pleac primul si al doilea tren al motielii, s-a ' ' terminat, somnul a plecat.

    - Gheronda, se poate cala o priveghere s m strduiesc si dou ceasuri ca s alung somnul.

    ' -De ce nu-l trimitilaspitale, la psihiatrii? S spui:

    ' Dumnezeul meu, druieste somn tuturor celor care

    ' nu pot dormi, fie pentru c sufer, fie pentru c au ner-vii ncordati". S faci din somn o tablet si s-o trimiti,

    ' ' ' prin rugciune, tuturor celor care nu pot dormi i se chinuiesc, srmanii, iar tu zi si noapte s-L slvesti pe

    ' ' Dumnezeu.

    55

  • CAPITOLUL2

    Diavolul il rzboieste ' pe cel care se roag

    S nu ncepem discutie cu dia1'olul , - Gheronda, desi simt nevoia s vorbesc cu Dum-,

    nezeu, totusi nu pot s m rog. , - Dac simti nevoia s vorbesti cu Dumnezeu, nu , ,

    nteleg de ce nu poti s te rogi. Poate s fie si de la cel , , , viclean. Ispititorul pune totdeauna piedici, pentru ca omul s nu se poat ruga.

    - Gheronda, n vremea rugciunii m preocup grija pentru diferite treburi.

    - S spui: La asta m voi gndi mai trziu ... " si s , continui s te rogi.

    - Mai mult m mhnesc, Gheronda, pentru c de cele mai multe ori m gndesc la lucruri lipsite de

    important. ,

    56

  • - Tocmai de aceea s le lasi pentru mai trziu, ' deoarece, dac vei ntrerupe rugciunea site vei n-

    ' deletnici cu ele, ispititorul le va lsa deoparte pe cele lipsite de important si-ti va aduce n minte proble-

    , ' '

    me eseniale, ca s ncetezi cu desvrire rugciunea Trebuie s ne punem pe noi nsine la punct. Pentru c

    ' stii ce face tangalachi? Mirenilor le aduce gnduri '

    murdare si astfel si dau seama ndat. Oamenilor ' ' duhovnicesti ns le aduce diferite neghiobii si nu-si ' ' ' dau seama. Acest lucru este mai primejdios, pentru c

    ei cred c merg bine, deoarece nu au gnduri murdare, si astfel nici nu se smeresc, iar mintea lor umbl ncolo '

    si-ncoace si inima le rmne piatr. ' '

    - Gheronda, uneori n vremea rugciunii mi vine o idee; aflu rezolvarea unei probleme care dup aceea se dovedeste a fi gresit.

    ' ' - Diavolul este viclean. Stie c, dac n vremea ru-, gciunii ti va aduce un gnd necurat, l vei alunga ct

    ' colo. De aceea ti aduce solutii la vreo problem de-a

    ' ' ta, ca tu s spui: De vreme ce mi-a venit n vremea rugciunii, nseamn c este insuflare de sus". Dac diavolul ti-ar vrea binele, ti-ar aduce n minte rezol-

    ' ' varea n alt vreme, si nu n timpul rugciunii. Intr

    ' ns intermediar" si te invit la discutie. De aceea ' A' s nu-i dai nici o important. S spui: Iti multumesc

    ' ' ' pentru interesul pe care mi-l arti, ns nu am nevoie ' de el". Vezi, merge cu vicleug s-l nele cu gnduri

    duhovnicesti pe omul duhovnicesc, nctrugciunea ' lui, asa cum spune David, s se fac ntru pcat'16

    '

    6 Psalmul108, 7.

    57

  • - Gheronda, n vremea rugciunii mi vin n minte gnduri si imagini urte.

    ' - Aceasta este lucrarea diavolului ca s te zp-ceasc. Mai ales cnd esti obosit trupeste sinu ai prea

    ' ' ' dormit, tangalachi afl un moment cnd te afli ntre somn si veghe si-ti prezint imagini urte, ca s-ti

    ' ' ' , spun dup aceea c sunt ale tale si s te arunce n ' dezndejde. S nu le dai important. S spuiDoamne

    ' miluieste" si s te gndesti la Hristos, la Maica Dom-nului, a ngeri, ca s te ~duni n rugciune. Astfel vei face diversiune diavolului.

    Diavolul l mpiedic pe om de la nigciune

    - Gheronda, unde gresesc de mi apare o piedic '

    atunci cnd am de gnd s priveghez la chilie? - Dac ngduie Dumnezeu piedica, nseamn c

    va iesi ceva mai bun. '

    - Dar si atunci cnd asta se ntmpl mereu? '

    - Atunci nseamn c exist mndrie. - Gheronda, nu-mi dau seama dac exist

    mndrie. - Poti s-ti dai seama si din felul cum aranjezi lu-

    ' ' ' crurile. Dac le dai ntietate treburilor si dup aceea

    ' rugciunii, dai drepturi ispititorului s-i aduc pie-dici. Iar dac cineva d mai mult important trebu-

    ' rilor dect celor duhovnicesti, oare asta nu este mn-

    ' drie? Este si mndrie si lips de evlavie. ' '

    - Gheronda, ce face ispititorul ca s mpiedice pe cineva care se roag?

    58

  • - Ce face? Afl o mie si unu de chipuri. De nda-' t ce omul ncepe rugciunea, poate s-i aduc visa-

    re sau poate s-i rspndeasc mintea cu imaginatii, '

    cu zgomote etc. S vezi ce s-a ntmplat cnd eram la Mnstirea Stomiu7 ntr-o noapte am mers s m rog n biseric. Poarta mnstirii era nchis, iar la usa bi-

    ' sericii am tras zvorul. Spre miezul noptii tangalachi

    ' a nceput s loveasc necontenit n zvor sinu se mai

    ' oprea, ca s m fac s merg s vd cine este. Am intrat n Sfntul Altar, ca s nu aud, si acolo, n spatele Sfintei

    ' Mese, lng Cel rstignit, am rmas pn dimineat. ' Crucea lui Hristos are mare putere. Cnd eram

    frate nceptor, tangalachi m rzboia mult. Noaptea, cnd eram n chilie, mi btea continuu la us si spu-

    , '

    nea: Pentru rugciunile Sfintilor Printilor nostri': , , , Deschideam usa si, cu toate c nu vedeam pe nimeni,

    ' ' m cuprindea frica. Dup aceea nu mai aveam stare; mi era cu neputint s mai stau n chilie. Sufeream, plngeam, m rug~, dar nimic. Ieseam afar. ntr-o

    ' sear dup Pavecernit, m vede afar un proestos al ' mnstirii si m ntreab: Fiule, de ce nu mergi la

    ' chiliuta ta? Vezi pe vreun printe umblnd pe afar?

    ' Printii se roag n chiliile lor". Eu am nceput s plng '

    si i-am spus ce mi se ntmpl. Atunci mi-a adus o o ' buctic de cear n care era o prticic din Sfnta

    ' Cruce simi-a spus: Fiule, mergi acum linistit la chi-, '

    lia ta". Am intrat n chilie si, de ndat ce am nchis '

    usa, am auzit pe cineva spunnd cu voce tare: Pentru ' rugciunile Sfintilor Printilor. .. ". Cnd am zis ,,Amin':

    ' ,

    usa s-a deschis si a intrat un poli tist mbrcat n toat ' ' '

    7 ntre anii 1958-1962.

    59

  • tinuta sa Galoanele le purta oblic pe mnec, asa cum ' ' purtau mai demult politistii. A nceput s strige la

    ' ' mine: Ei, ticlosule, tu, care nici clugr nu esti, pen-, tru ce ai acel lemn?". Apoi a nceput s rd cu rsul

    su cel dulce". Striga, dar nu se putea apropia, pentru c aveam Cinstitul Lemn. Am strigat si eu Doamne

    ' Iisuse Hristoase" si politistul" s-a fcut fum. ' '

    . '

    H ~dY P6:>CIC

    60

  • CAPITOLUL3

    Pentru ca s se nclzeasc inima n rugciune

    SJl,ntele icoane a,iut la rugciune - Gheronda, cum voi putea afla mngiere atunci

    cnd sunt mhnit? - S scapi la rugciune. Si numai capul s ti-1

    ' ' alipesti de o icoan sivei afla mngiere. F-ti chilia ' ' ' ca o bisericut cu icoane care te odihnesc sivei vedea

    ' ' c vei afla n ea mult mngiere. - Gheronda, uneori n vremea rugciunii srut

    icoanele. Este bine? - Da, este bine. Potrivit rnduielii, icoanele trebu-

    ie s le srutm astfel: s se reverse inima noastr de dragoste pentru Hristos, pentru Maica Domnului si

    ' pentru Sfinti, si s cdem, s ne nchinm la sfintele ' ' lor icoane.

    ntr-un an8, la 26 martie, cnd prznuim Soborul Sfntului Arhanghel Gavriil, m rugam n picioare naintea icoanelor lui Hristos si a Maicii Domnului.

    '

    8 n anul 1984.

    61

  • Pentru o clip I-am vzut pe Hristos si pe Maica Dom-'

    nului c Se misc ca si cum ar fi fost vii. Hristoase al ' '

    meu, binecuvinteaz-m! Maica Domnului, binecu-vinteaz-m!". Si n clipa cnd am czut s m nchin,

    ' o puternic mireasm mi-a umplut chilia. Era o mi-

    reasm de te nnebunea. Covorasul pe care-l aveam ' ntins pe jos, desi era plin de pmnt, rspndea bun

    ' mireasm si el. Am rmas n genunchi si srutam ' '

    covorasul. Ce mireasm! '

    - Gheronda, atunci cnd m rog, m ajut s-mi aduc n minte chipul lui Hristos?

    - Ascult, cnd te rogi n fata unei icoane, atunci ' te ajut icoana, pentru c de la icoan te duci cu min-

    tea la persoana pictat9 ns atunci cnd te rogi cu mintea si esti aplecat si cu ochii nchisi, nu trebuie

    ' ' , ' s aduci chipuri n mintea ta cu ajutorul imaginatiei, ' pentru c tangalachi poate exploata asta si s ti le pre-

    ' ' zinte ca vedenii, ca s te nsele si s-ti fac ru.

    ' ' ' Rugciunea trebuie s se fac cu mintea curat, fr gnduri si ar reprezentri, chiar dac acestea

    '

    sunt chipuri ale lui Hristos sau reprezentri din Sf"an-ta Scriptur, pentru c aceasta este primejdios, mai ales pentru cei care au mult imaginatie si mndrie.

    ' ' Numai cnd vin gnduri murdare si de hul putem s '

    ne aducem n minte reprezentri din Sf"anta Scriptu-r. Dar cea mai bun reprezentare" este constiinta

    ' ' pctoseniei si a nerecunostintei noastre. ' ' ' '

    9 Vezi Sfntul Vasilie cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei, Despre Sfntul Duh, cap. 18, PG 32 149C. Cinstirea

    adus icoanei trece la prototip". Referirea Sinodului al VII-lea Ecumenic la textul acesta i confer o deosebit nsemntate le-gturii icoanei cu prototipul.

    62

  • Siragul de metanii: , mitralier mpotriva diavolului

    - Gheronda, ce nsemntate are siragul de metanii? - Siragul de metanii este o mo~tenire, o binecu-, ,

    vntare, pe care ne-au lsat-o Sfintii nostri Printi. Chiar si numai pentru faptul c est~ mo;tenire de ia Sfintii Printi, i d o mare valoare. Vezi, u~uia i-a lsat

    ' ,

    bunicul su motenire un lucru nensemnat, pe care l pstreaz ca pe un talisman. Cu ct mai mult siragul de , metanii, pe care ni l-au lsat mostenire Sfintii Printi!

    Mai demult, cnd nu existau ~easuri, mo~ms~rau vremea de rugciune cu siragul de metanii, dar no-

    durile iragului erau simple. Odat un pustnic, care fcea mult nevoin, multe metanii etc., a fost necjit de diavo-

    Iul, care i desaceanodurile de la iragul lui de metanii. A fcut, srmanul, metanii ntr-una, pn ce a czut frnt, deoarece nu putea s le numere, de vreme ce diavolul i

    desfcea mereu nodurile.Atunciis-aartatngerulDomnului si l-a nvtat cum s mpleteasc nodurile, astfel

    nct fiecare nod s nchipuiasc nou cruci Dup aceea diavolul, care se cutremur de Cruce, nu a mai putut s le desfac. Astfel, fiecare nod al siragului de metanii are

    ' nou cruci, care simbolizeaz cele nou cete ngeresti.

    - Gheronda, ce nseamn treizeci si trei, cincizeci, o sutsi trei sute de noduri pe care le au siragurile de metanii?

    - Numai numrul treizeci si trei este simbolic. El

    ' simbolizeaz cei treizeci si trei de ani pe care i-a trit Hristos pe pmnt. Celelalte numere ne ajut numai s numrm metaniile pe care le facem sau de cte ori rostim rugciunea.

    Exist masini care au o sfoar cu un mner la capt si, atunci cnd0vrei s-o pomesti, tragi de cteva ori sfoa-' .

    ra cu putere, pn cei se dezgheat uleiurile. La fel este

    63

  • siragul de metanii. Este sfoara cu care tragem o dat, de dou, de trei, de zece ori pn ce se dezghea uleiurile duhovnicesti si pomeste masina duhovniceasc a rug-

    ' , ' ,

    ciunti nencetate. Iar dup aceasta inima lucreaz sin-gur rugciunea Dar i atunci cnd inima a pornit n lu-crarea rugciunii, nu trebuie s lsm iragul de metanii, Pentru ca s nu fie si altii ndemnati s-l lase, cnd nc , , , nu a pornit inima lor s lucreze rugciunea

    - Gheronda, atunci cnd tin siragul de metanii n , , mn si rostesc Rugciunea mecanic, nu cumva exist , primejdia de a plcea oamenilor?

    - Dac rostesti Rugciunea la exterior, pentru a , plcea oamenilor, chiar dac ai face btturi la mini, la nimic nu-ti va folosi. ti va aduce numai oboseal , , si simtmntul fals c, chipurile, te ndeletnicesti cu , , ,

    Rugciunea minii. - Gheronda, eu nu m-am obisnuit s tin siragul de , , ,

    metanii n mn. - S tii siragul de metanii n mn ca s nu uiti rug-, , ,

    ciunea, care trebuie s lucreze luntric, n inim. Atunci cnd iesi din chilie, s nu uiti c vrjmasul este gata de , , , atac. De aceea, s fii ca un brav ostas care, iesind din ad-, , post, are totdeaunan mn mitraliera. Siragul de meta-, nii are mare putere. El este arma monahului, iar nodurile sunt gloantele care turn-turn-turn" i secer pe demoni. ,

    Studiul duhovnicesc nainte de rugciune

    - Gheronda, inima mea nu tresalt pentru rugciune si cnd vd c trece vremea si nu fac nimic, am , , o strngere de inim i m cuprinde mhnirea.

    - Citesti ceva nainte de a ncepe rugciunea? ,

  • - De obicei nu, Gheronda - De ce? Nu am spus c trebuie mai nti s

    citesti, ca s ti se ndulceasc inima? Tu nu mnnci ' ' duhovniceste si de aceea nu te ndulcesti. Putin ci-

    tire din Sfnta'. Scriptur, din Everghetlnos10 ~au din Pateric nainte de rugciune, chiar si numai dou-trei

    ' rnduri, nclzeste si ndulceste inima, si astfel vine ' ' , ' pofta pentru cele duhovniceti. Grijile sunt alungate i

    mintea se transpune n spatiul dumnezeiesc. Patericul ' te face s te simti n Tebaida11 si n Nitria12, lng Sfintii

    ' ' ' Printi. De asemenea, Limonariul, Istoria iubitoare de ' Dumnezeu, Lavsaiconul, Monahismul Egiptului se ci-

    tesc usor, dar n acelasi timp sunt si o hran tare. ' ' '

    - Gheronda, acord mai mult timp citirii crtilor ' patristice dect rugciunii.

    - S citesti mai putin, s-ti supraveghezi mai mult ' ' ' sinele si s faci mai mult rugciune. Pentru c altfel,

    ' numai cu citirea, rmi fr rod, nelucrnd si fr s ' ceri ajutorul dumnezeiesc, adic Harul lui Dumnezeu.

    Studiul crtilor patristice ajut atunci cnd el premer-' . ge rugciunii. De aceea s citeti numai att ct este

    nevoie, pentru a ti se zdrobi inima si a te ndemna spre ' ' rugciune.

    10 Everghetinos - culegere de nvturi i povestiri ale dife-riilor Sfini Prini, care a fost alctuit prin secolul al Xi-lea de ctre monahul Pavel, ntemeietorul, ctitorul i egumenul Sfintei Mnstiri a Maicii Domnului, numit Fctoarea de bine" , din Constantinopol, de la care colecia a primit denumirea de Everghetinos".

    11 Egiptul de Sus a avut capitala la Teba Pustiul din jurul acestei regiuni se numea Tebaida Aici s-a dezvoltat ascetismul din primele vremuri cretine.

    12 Valea Egiptului dinspre pustia Libiei, cu multe lacuri de sare i salpetru. A fost unul din cele mai mari centre ale primelor veacuri ale monahismului.

    65

  • Canoanele Maicii Domnului ajut mult la rugciune

    - Gheronda, cum s ajung s-o iubesc pe Maica Domnului?

    - S citesti n fiecare zi Canoanele ei (Theoto-, karion)13 Ele te vor ajuta foarte mult s-o iubesti pe

    ' Maica Domnului. S vezi dup aceea ce va face Maica Domnului! ti va da mult mngiere. ,

    - Gheronda, Maica Staret mi-a spus c am tre-, buint de trezire. Ce mi poate aprinde din nou rvna?

    ' - S citesti n fiecare zi un canon din Theotokari-

    on sivei ved~a c vei dobndi noblete. F aceasta ca ' ' un canon. Dac nu poti s citesti un canon ntreg, s

    ' ' citesti primul tropar de la fiecare cntare si podobiile ' ' care se afl la sfrsitul canonului.

    ' - Gheronda, ca s m ajut n rugciune, pot s-mi

    rnduiesc o perioad de timp n care s m rog si s nu m opresc pn ce nu trece acel timp? '

    - n aceast perioad poti rosti Rugciunea lui Ii-sus, dar s faci ntre timp si ~n Paraclis sau s citesti

    ' ' Theotokarionul. - Gheronda, cnd s citesc Theotokarionul, seara

    sau dimineata? '

    - Este mai bine s-l citesti dimineata, astfel n-ct ceea ce ai citit s-ti struie n minte t~at ziua Si cnd esti la ascultare poti s ntrerupi putin lucrul ~i

    s cite~ti un canon din Theotokarion. ' ' Theotokarionul ajut foarte mult. nclzeste ini-

    ma, misc sufl.eteste. mi aduc aminte de Ierom~nahul ' '

    13 Culegere de aizeci i dou de canoane ctre Preasanta Nsctoare de Dumnezeu, pe care le-a adunat Sfntul Nicodim Aghioritul din manuscrisele aflate n mnstirile din Santul Munte i pe care le-a editat n 1796.

    66

  • Chiril14, egumenul Mnstirii Cutlumus. Acesta, atunci '

    cnd citea Theotokarionul, nu se putea opri din suspi-ne si lacrimi. Chiar si o s;nd'n noim din Theotoka-

    ' ' ..... "'6 ..... rion ti poate schimba sufletul.

    '

    Psalmodia ndulceste ' si linisteste suJf,etul

    ' ' '

    - Gheronda, dei am neles ct de mult ajut rugciuneaDoamne Iisuse", totusi nu o pot rosti nencetat.

    ' - Cnd i vine greu s rosteti Rugciunea, s

    psalmodiezi ncet. Si psalmodia este rugciune. Psal-'

    modia aduce n inim o linistire, o ndulceste si o ' ' ' nclzeste cu duhovnicestile ei calorii. Astfel se ere-

    ' ' eaz cele mai bune conditii pentru rostirea cu rvn a ' rugciunii. Pentru mine, butoanele pe care aps ca s mearg viata duhovniceasc sunt: studiu putin, ns

    ' ' care s te trezeasc, rugciuneaDoamne Iisuse", me-taniile, psalmodia.

    - Gheronda, cnd fac lucru de mn nu m rog, desi am liniste.

    ' ' - Strduieste-te ct potica n paralel cu lucru de

    ' . mn pe care-l faci, s ai ca rucodelie si Rugciunea

    si psalmodia linistit. Acum, pentru o perioad, n-' ' tr-o treime din timpul n care faci lucru de mn, s rosteti Rugciunea, iar n celelalte dou treimi ct lu-crezi, s cnti diferite tropare care te misc sufleteste.

    ' . ' Cu rugciunea si psalmodia linistit pstrezi dumne-' '

    zeiescul Har nluntrul tu. 14 Vezi Prini Aghiorii, Editura Evanghelismos, Bucureti

    2004, p.125.

    67

  • - Gheronda, cnd sunt mhnit, m port cu as-prime cu surorile. Dar pentru purtarea mea urt m cuprinde o mhnire i mai mare.

    - Psalmodia linitit te va ajuta mult. S psalmo-diezi mereu ncet att n chilia ta, ct si la ascultare. , Psalmodia linisteste sufletul. Chiar si pe animalele

    ' , ,

    slbatice le linisteste, cu ct mai mult pe om. Vezi, , , leul, lupul, atunci cnd aud o psalmodie, stau linistiti , , ca mielueii i ascult. Nu spun c tu eti slbatic, ci

    c tangalachi exploateaz mhnirea ta i te face s te porti urt. De aceea, dac psalmodiezi ncet, vei simti , , o dulceat n inim sile vei vedea pe surori cu alti ochi, , , , cu dragoste.

    - Gheronda, cnd m nbu gndurile nu pot nici s citesc, nici s m rog.

    - Nu poti nici s cnti ceva ncet? n aceste cazuri, , , atunci cnd psalmodiaz cineva, seamn cu tranul , pe arsit care are de secerat un ogor nbusit de spini, cu spidele culcate la pmnt. ncepe, biehtl tran, s cnte n timp ce secer. Si uite asa, cu cntar~a uit si , , , de el si de cldur si sf'arseste seceratul cu bucurie. Se

    , ' ' ' foloseste si din roadele putinei recolte, si simte apoi ' ' ' ' siodihn. ,

    - Gheronda, uneori simt nluntrul meu o greuta-te. Este de la ispititor?

    - Stil ce s faci? Cnd simti nluntrul tu aceas-' , t greutate, s nu-i dai nici o important, ci s spui: ,,Amrtu-s-a iadul, c s-a amrtn.15 si s psalmodiezi ncet. Sf'antul Ioan Scrarul spune c psalmodia este pentru monah arma care alung mhnirea16 Si eu, tu-,

    15 Santul Ioan Gur de Aur, Cuvnt catehetic la Sfintele Pati, PG59, 723.

    16 Santul Ioan Scrarul, Scara, Cuvntul 13, par. 8 i 10, p. 210-211.

    68

  • turor celor care trec prin ncercri si sunt mhniti, le . .

    spun s cnte diferite tropare. - Gheronda, uneori mi vine cu insistent un gnd

    urt. Cum s-l alung?

    - S cnti un Axion C,Cuvine-se cu adevrat") si vei vedea c tangalachi si va strnge calabalcul si ,;a pleca. Psalmodia este di~pretuirea diavolului. '

    '

  • CAPITOLUL4

    Veniti s ne nchinm. .. " '

    Metaniile ajut mai mult dect toate celelalte nevointe duhovnicesti , ,

    - Gheronda, v doare trupul? - Nu, pentru c fac ... gimnastic duhovniceasc.

    -Adic? - Metanii, binecuvntato! Vezi, mirenii au gimnas-

    tica suedez, iar monahii metaniile. Mirenii, prin gim-nastic, si fac trupurile sntoase, iar monahii, prin

    ' metanii, si fac si sufletele si trupurile si mai sntoase. ' ' ' ' Srmanii mireni nu stiu ct ajut metaniile, nu numai ,

    la sntatea sufletului, ci si la cea a trupului. Fac bine ' la ncheieturi, nltur fragilitatea, fac s dispar bur-

    tile nefiresti, mprstie liniste si dau noblete. Odat cu ' , ' ' ' ' acestea, metaniile dau omului posibilitatea s urce la

    nltimile duhovnicesti ale virtutilor, dar si pe nltimi-le m'untilor cu mult i.isurin, fr s gfaie. '

    M~taniile sunt ab~olut'necesare si pentru cel t-, nr, i pentru cel n vrst; i pentru cel care are rzboi

    71

  • trupesc, si pentru cel usurat de acest rzboi. Cel care , , are o constitutie fizic puternic trebuie s fac mai , multe metanii dect unul bolnvicios, asa cum si o , ,

    masin puternic lucreaz mai mult. Metaniile i aju-, t mai ales pe tineri ca s-si supun trupul. De aceea , totdeauna le spun tinerilor: S faceti ct de multe , metanii puteti, att pentru voi nsiv, ct si pentru cei , , , bolnavi sau btrni, care nu mai pot face".

    Metaniile nseamn rugciune, dar n acelasi timp , sunt si ascez si ajut mai mult dect toate celelalte nevointe duho~icesti. n afar de faptul c ne por-

    ' ' nesc motorul nostru duhovnicesc pentru rugciune, ele aduc si multe alte buntti. Prima dintre ele este

    ' ,

    c ne nchinm lui Dumnezeu si-I cerem cu smere-'

    nie mila Sa A doua buntate este c, prin metanii, se smereste trupul slbatic si se face linistit si neptimas.

    ' ' , ' ' Iar a treia este c metaniile ne druiesc si sntatea , trupeasc, aducndu-i astfel omului ndoita sntate.

    Prin metanii cerem iertare de laDumnaeu Bi ne man'ifestm ,

    recunostinta noastr , , - Gheronda, pentru c mi vine greu s fac meta-

    nii, nici nu mi-s dragi. - Cnd faci metanii, s te gndesti c te afli na-

    ' intea lui Dumnezeu si c te nchini Lui, si astfel le vei , '

    iubi. Metaniile pentru noi nsine sau pentru semenii ,

    nostri sunt cea mai important rucodelie dintre toa-' te rucodeliile. Si este o rucodelie care nu se sarseste , , , niciodat, numai s aib cineva mrinimie s lucreze

    72

  • n pocint. Tocmai de aceea se numesc metanii17; ne '

    smerim si cerem iertare de la Dumnezeu, asa cum fa-' ' cem si atunci cnd i gresim cuiva: i facem metanie si

    ' ' ' i spunem iart-m". Mult ajut, atunci cnd ncepem s facem metanii, s spunem cu smerenie: "Gresit-am,

    ' Doamne, iart-m!". - Gheronda, am aflat tmduire de patimile

    trupesti si sufietesti. Cum s-mi manifest recunostinta ' , ' , ' fat de Dumnezeu?

    ' - Ai aceast recunostint? Dac o ai cu adev-

    ' ' rat, deja s-a manifestat. Cel mai important este s ai recunostint nluntrul tu. De aici ncolo o poti mani-

    , ' '

    festa prin ascez, metanii etc. Iat, acolo, la Coliba mea, se adun cteodat pisici strine, pe care le hrnesc. Iar seara, cnd ies afar s iau nsemnrile din cutie,

    srmanele, nu stiu cum s-si manifeste recunostinta ' ' ' ' Vin si se alint la picioarele mele, alearg naintea mea,

    ' se catr n chiparos, coboar, fac tumbe, vin iarsi la ' ' picioarele mele. Una face ntr-un fel, cealalt n alt fel

    Oare am eu trebuint de aceste manifestri? Nu, dar ' este ceva care nesilit tsneste brusc dinuntrul lor, desi ' ' ' ' sunt animale. Vreau s spun c, pentru om, lucrul cel

    mai important este s aib nluntrul su recunotin. Dup aceea o manifest n orice chip dorete.

    Cnd cineva se miscn spatiul recunostintei, face ' ' , '

    metaniile din mrinimie, din ntraripare, din dragos-te pentru Hristos. Atunci nu simte osteneal, asa cum

    ' nu obosesc copilasii de nebuna rbufnire a inimii lor, ' cnd topie de ndat ce-l vd pe tatl lor.

    ' - Gheronda, cnd spunDoamne Iisuse" cu iragul

    de metanii pentru cineva, trebuie s-o fac nsoit de semnul crucii si de nchinciune?

    '

    17 n limba greaca metania (e-ravoia) nseamn pocin.

    73

  • - Depinde ce vrei s oferi. Ceea ce are mai mult osteneal, are si mai mult val.oare.

    ' - Gheronda, cnd spunemDoamne Iisuse" cu n-chinciune, trebuie ca mna s se ating de pmnt?

    - Nu. Atunci cnd spunemDoamne Iisuse" cu n-chinciune, ducem mna pn la genunchi, dup care ne ridicm drept. Altceva sunt nchinciunile, pe care le facem cnd ne nchinm la icoane sau laCeea ce esti

    ' mai cinstit." etc. Atunci este bine ca, cine poate, s ating pmntul cu mna

    - Gheronda, cnd m rog cu siragul de metanii si ' ' fac semnul crucii cu nchinciuni, n