Pagina 1

Pagina 2

POSTMODERNISMUL

Postmodernismul s-a declanșat în literatura română în a doua jumătate a anilor șaizeci și continuă să existe până în zilele noastre. Problematica delimitării acestui cu-rent, recunoscut pentru dificultatea de a primi o definiție unică, implică nevoia de raportare la o direcție literară opusă desfășurată sincron, anume modernismul .

În cultura română, regimul politic a favorizat opere care să continue direcția modernistă manifestată în perioada interbelică, în schimb mușamalizând creațiile autorilor interesați de o estetică

De aceea, literatura postmodernă s-a desfășurat până la sfârșitul anilor optzeci în mod subteran,materializându-se în ac-tivitatea mai multor grupuri și ce-nacluri literare. Din 1990, s-au publicat multe dintre acele opere cenzurate în deceniile anterioare; noile creații reflectă direct schim-barea regimului politic în Româ-nia către unul permisiv. Este greu, dacă nu imposibil, de împăcat punctele de vedere ale teoreticie-nilor asupra dimensiunii post-modernismului și mai cu seamă de a o sintetiza în doar câteva principii.

Căci zonele în care liniile ce desenează hărți atât de diferite, se intersectează, nu sunt prea nu-meroase .

Iată totuși câteva puncte de vedere ale unora dintre cei mai autorizați comentatori români ai fenomenului .

Pagina 3

DESPRE CURENT - ISTORIC

Deoarece postmodernismul a fost subiec-tul unor dezbateri partizane, sunt tot atâtea definiții ale curentului câți teoreticieni există.

Dificultatea de a-i putea stabili obiectul este întărită de un ethos al anti etichetei. Chiar dacă cineva i-ar formula o definiție, un filosof postmodern ar dori să o deconstruiască și pe aceea.

Cronologia postmodernismului începe în anul 1920 odată cu emergența mișcării dadaismului, care propunea colajul și accentua rama obiectelor sau a discursurilor drept fiind cea mai importantă, mai importantă decât opera însăși, idee preluată ulterior și dezvoltată de filosoful Jacques Der-rida.

Un alt curent ce a avut un impact fantastic asupra postmodernismului a fost existențialismul, care plasa centralitatea narațiunilor individuale drept sursă a moralei și a înțelegerii.

Cu toate acestea abia la sfârșitul Celui de-al doilea Război Mondial, atitudinile postmoderne au început să apară.

Ideea centrală a postmodernismului este

că problema cunoașterii se bazează pe tot ce este exterior individului. Postmodern-ismul, chiar dacă este diversificat și polimorfic, începe invariabil din chestiunea cunoașterii, care este deopotrivă larg diseminată în forma sa, dar nu este limitată în interpretare. Postmodernismul care și-a dezvoltat rapid un vocabular cu o

În loc să-ți bazezi cunoașterea pe cazuri

sau texte particulare, baza cunoașterii a fost privită ca fiind generată de jocul liber al dis-cursului, o idee cu rădăcini în teoria jocurilor de limbaj ale lui Wittgenstein.

Această subliniere a permisivității jocului liber în contextul mai larg al conversației și discursului duce postmodernismul spre adoptarea ironiei, para-doxului, a manipulării textuale, referințelor sau tropilor.

Înarmați cu acest proces al chestionării bazelor sociale ale acestei aserțiuni, filosofii postmoderni au început să atace un-itatea modernismului și a acelei unități cu rădăcini în Iluminism. Deoarece

Modernismul a făcut din Iluminism o sursă centrală a superiorității sale asupra Vic-torianismului sau Romantismului, acest atac a fost dirijat în mod indirect asupra Modernismului însuși.

Pagina 4

Dan PodaruS-a nascut la Bucureşti pe 2 iulie

1972 pe "celebra" stradă Popa Nan. A absolvit liceul "Iulia Haşdeu", având fe-ricita ocazie ca în clasele 11 si 12 să fie singurul baiat într-o clasă cu peste 30 de fete. Dupa grele încercări şi lupte, în 1995 termină cursurile facultăţii "Şcoala Superioară de Jurnalistică".

Primele poezii le-a scris în anul 1986 şi s-a încăpăţânat să continue, neoprindu-se până astăzi. Poeziile i-au fost publicate pentru prima oară în 1990 în suplimentul literar artistic al zi-arului "Tineretul Liber".

Prima experienţă în domeniul presei a cunoscut-o tot în anul 1990, când, alături de o echipa formată din prieteni si cunoscuţi, a participat la crearea ziarului "Piaţa Universiţătii".

Din 1996 pană în 2001, a colabo-rat la realizarea ziarului "România Liberă News Time", condus în acea perioadă de bunul său prieten, Adrian Ghiolduş.

Din 1995 pană în 2001, se dedică trup şi suflet lumii modeling-ului, adu-când în România (alături de o echipă formată din prieteni) celebrele agenţii Metropolitan Models Management şi Next Models Management. Pe scurt, acesta este personajul care astăzi vă dedică vouă, tuturor, volumul de poezie online "Aproape Dragoste".

APROAPE Aproape dragoste, aproape mister, Aproape un urlet, aproape etern… Un cântec, o şoaptă, Un stil şi un semn Aproape de tine, aproape de cer.

TU... Tu eşti sentimentul de a plânge Al unei fântâni, Inegal şi efemer, Imaterial crucifix al gândurilor.

Pagina 5

INVERSIUNE

Sunt bolnav prin mine însumi,

Sunt bolnav prin rău şi moarte,

Sunt acelaşi care nu sunt…

Sunt făptura fără moarte.

Nu mai sunt acelaşi… poate…

Prins în clemele iubirii Nu mai simt rotiri de cercuri

Nu mai sunt simţirea moartă.

POEZIA MEA Sărută-mă prin telefon, iubito, Cu vocea ta de megafon stricat Şi să nu-mi spui că totu-i prea abstract, Atunci ar trebui să mă gândesc… Şi aş vedea „un om în triplu exemplar“ Pe spiţele creierilor mei plimbându-se În sus, în jos… Deci să nu-mi spui, iubita mea, …să nu-mi spui Că totu-i prea abstract.

Dan Podaru " Sunt sigur că oamenii au nevoie de poezie. Poezia este comunicare în stare pură. Iar seco-lul al XXI-lea este o eră a comunicării. Cred doar că mijloa-cele prin care cit-itorii pot ajunge la poezie trebuie mod-

ificate, adaptate şi modernizate. De aceea, am ales pentru voi un canal de comunicare al secolului al XXI-lea

Pagina 6

Constantin Romulus Preda

Constantin Preda s-a nascut la 11 ianuarie 1961, in satul Damian, co-muna Sadova, judetul Dolj. A fost ab-solvent al scolii generale din Damian, al Liceului ‘Fratii Buzesti’ din Craiova si al Faculatatii de journalism si stiintele co-municarii din Bucuresti. Debut pub-licistic: in “Flacara”, cu o prezentare a lui Fanus Neagu. Debut editorial: in 1984, cu volumul de versuri “Sora mea, inserarea”.

A fost membru al Uniunii Scriito-rilor, redactor la “Cuvantul Libertatii”, “Gazeta de Sud’, “National”, “7 Plus”, “Meridian”, director literar-artistic al Ziarului “Editie Speciala de Oltenia” si redactor-sef al revistei “Balcania”.

A colaborat sau s-a scris despre cărţile sale în: Viaţa Românească, Flacăra, Ramuri, România literară, Luceafărul, Amfiteatru, Astra, Cronica, Suplimentul literar-artistic al "Scânteii tineretului" (SLAST, unde i se încredinţează, de către Ion Cristoiu, la vârsta de 18 ani, rubrica intitulată "Cal-itatea de discipol"), Steaua, Contempo-ranul, Convorbiri literare, Tomis, Facla literară, Teatrul, Literatorul, Literatura şi Arta (Chişinău), Lumina (Novi Sad), Mihai Eminescu (Sidney-Australia), Ti-

Poezie de absint legătură de pelin intrigă de ghibelin rugăciune de zambilă pasiune de sibilă răsărit de iasomie început de alchimie crestătură de caisă reverenţă de narcisă lumânare de pământ rupere de legământ sihăstrie de argint poezie de absint

Pagina 7