PADURI1. Generalitati, fondul forestier national

Sistemul informational al fondului forestier (silvic) se ocupa cu evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor cu destinatie forestiera (TDF) sub aspect tehnic, economic si jurdic.

Fondul forestier national este format din totalitatea padurilor, a terenurilor destinate impaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a iazurilor, a albiilor paraielor si a altor terenuri cu destinatie foresstiera si neproductiva.

Regimul silvic reprezinta sistemul unitar de norme tehnice sivice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza fondului forestier, in scopul asigurarii si gestionarii durabile.

Fondul forestier national este, dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de interes national care include:

a) pădurile;b) terenurile in curs de regenerare si plantatiile cu scopuri forestiere; c) terenurile destinate impaduririi;d) terenurile care servesc nevoilor de cultura;e) terenurile care servesc nevoilor de productie silvica;f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica;g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora;h) iazurile, albiile pâraielor, precum și terenurile neproductive incluse in amenajarile silvice;i) perdelele forestiere de protectie; j) jnepenișurile;k) pădurile împădurite cu constistență mai mare sau egală cu 0.4 calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de vegetația forestieră.

Sunt considerate păduri terenurile cu o suprafață de cel puțin 0.25ha acoperite cu arbori. Arborii trebuie să atingă o inaltime minima de 5m la maturitate in conditii normale de vegetatie.

Padurile Romaniei sunt formate preponderent din:

- specii de foioase – 69.3% (fagul are ponderea cea mai mare) - specii de rășinoase – 30.7% (predomină molidul și bradul)

In prezent terenurile silvice sunt in administrarea Regiei Nationale a Padurilor (ROMSILVA).

Sistemul informational al fondului forestier are ca punct de plecare datele din amenajamente silvice, care cuprind:

- planuri si harti amenajistice (partea tehnica)- descrierea statiunii si arborelui in cadrul unui sistem de clasificare propriu

(partea economica)- descrierea hotarelor, dreptul de administrare operativa a ocolului (partea juridica)

1

2. Organizarea si amenajarea silvica a teritoriului, planuri si harti folosite la evidenta fondului silvic

P l a n ur i ș i h ă r ț i f o l o s i t e l a e v i de n ț a f o n d u l u i s i l v i c

Pentru reprezentarea grafică a suprafețelor ocupate cu vegetație forestieră este de indicat să se utilizeze forme digitale obținute prin utilizarea acelor metode care asigură o precizie cât mai mare de determinare a punctelor caracteristice.

Planurile topografice de bază, cu curbe de nivel, la scara 1:5000 sunt obținute prin metode fotogrametrice sau, uneori, sunt rezultate în urma ridicărilor în teren.

Hărțile la scara 1:20000 se utilizează pentru evidență și exploatare.

Un amenajament conține următoarele hărți:

- harta unităților forestiere cu împărțirea în unități de producție (UP) la scara 1:100000

- harta claselor de vârstă la scara 1:20000- harta exploarărilor la scara 1:20000 - harta împăduririlor la scara 1:20000- harta fondului silvic de vânătoare și pescuit la scara 1:20000

La nivel de ocol silvic și unitate de producție sunt gestionate date generale și detaliate.

Or g a n iz a r e a ș i am e n a j a r e a s i l v i c ă a t e ri t or i u l u i

Pădurile României ocupă după datele statistice 6.4mil ha ceea ce reprezintă 26.3% din teritoriul țării. România se situează pe locul 12 printre țările din Europa.

Cu anul 1990 au fost restituite foștilor proprietari sau urmașilor acestora suprafețe importante, înregistrându-se o mare fărâmițare a pădurilor în cauză.

Reducerea suprafeței pădurilor constituie un pericol pentru echilibrul hidrologic, pentru protecția solului și a mediului înconjurător precum și pentru baza de producție forestieră.

3. Organizarea teritorială a pădurilor în cadrul sistemului de amenajare pe ocoale silvice, pe unități de producție (UP) și serii de

gospodărieOr g a n iz a r e a t e r i t o r i a l ă a p ă d u r i l o r i n c a d r u l s i s t e m u l u i d e a m e na j a r e p e

o c o al e si l vi c e

S-a conturat ideea ca in anumite situatii să se constituie in cadrul ocolului silvic serii de gospodarire, omogene din punct de vedere floristic si formate din parti de padure similare sub aspect stational si structural.

In al doilea rand, s-a convenit ca partile de padure deosebite in ceea ce priveste conditiile stationale, structura si destinatia lor, sa fie constituite in subunitati de productie, daca suprafata lor este de miinimum 400ha, 300ha si 100ha.

2

Pentru o mai buna organizare s-ar putea renunta deci la notiunea de subunitate de productie, distingandu-se dupa cadrul teritorial in care se constituie, doua feluri de serii:

serii constituite in cadrul unei singure unitati de productieserii constituite in cadrul mai multor unitati de productie, respectiv pe ocol

În concluzie, în amenajamentul românesc organizarea teritoriului pădurilor se face fie pe unități de producție, fie pe serii, fie pe unități de producție și serii.

Or g a n iz a r e a t e ri t o r i a l ă a p ă d uri l o r u n u i o c o l si l vi c p e u n i t a t i d e p r o d u c t i e ( U . P . )

Unitatile de productie sunt subdiviziuni teritoriale ale ocolului silvic, cuprinzand paduri situate intr-un cadru geografic bine determinat, a carui marime se stabileste pe temeiuri de ordin practic.

Conditiile de constituire a unitatilor de productie sunt:

- sa aiba limite evidente (naturale sau artificiale)- trupurile de padure dintr-o unitate de productie sa fie cat mai omogene din

punctul de vedere al conditiilor naturale

Unitatile de productie (U.P.) se constituie prin impartirea teritoriala a ocolului silvic, acestea fiind de fapt simple diviziuni ale ocolului silvic. Ele sunt concentrate pe bazine hidrografice.

Daca in cadrul unei unitati de productie exista arborete carora urmeaza sa li se aplice un regim de gospodarire diferit de regimul comun stabilit, pentru majoriatea arboretelor din unitatea respectiva, acelea pot constitui subunitati de productie.

Or g a n iz a r e a t e ri t or i a l a a p a d uri l o r u n u i o c o l s i l v i c p e s e r i i ( d e g os p o da r ir e )

Specializarea padurilor pentru anumite functiuni constituie un insemnat mijloc de marire a productivitatii lor.

Seriile se formeaza în procesul ogranizarii padurilor. Suprafetele de padure din care se compun seriile trebuie sa se caracterizeze prin conditii de productie similare, dar nu este necesar sa fie alaturate.

Nu se recomanda formarea de serii, decat daca in padurea ce se amenajeaza apar deosebiri insemnate in conditiile naturale si pe intinderi suficient de mari.

Marimea seriilor se stabileste, in general, pe temeiuri de ordin practic. Limita unei serii este determinata de interesul ce exista de a se asigura continuitate produciei pe un teritoriu restrans.

In cazul ocoalelor silvice cu intinderi mari, pentru a nu se dispersa prea mult partile componente ale unei serii, se poate imparti ocolul in sectoare numite sectoare administrative gospodaresti.

3

4. Împărțirea pădurilor în parcele și subparcele, proiectarea și aplicarea parcelarului

I m p a r tir e a p a d u ri l o r i n p a r c e l e s i s u b p a r c e l e

Mijlocul prin care gospodarirea silvica isi asigura conditiile necesare pentru orientare si prin aceasta posibilitatea de a sesiza si urmari cu usurinta fenomenele din padure, este impartirea in parcele. Ea se obtine prin fixarea si deschiderea unui sistem de linii denumite linii de parcelare. Acestea au urmatoarele caracteristici:

- impart padurea in parcele, parti usor de studiat in care procesele de munca pot fi usor organizate si conduse;- constituie spatii libere; - au un caracter stabil.

Acestea indeplinesc urmatoarele functiuni:

- usureaza studierea padurii

- inlesnesc scosul materialului lemnos iar in zona de campie servesc totdeauna ca drumuri de scoatere;

- servesc ca baza pentru asezarea si conducerea taierilor; - servesc ca baza pentru ridicarile topografice;

- usureaza practicarea vanatorii etc.

Parcela este o diviziune a padurii, nascuta din nevoia de a se crea in aceste conditii proprii de orientare, de desfasurare a lucrarilor silvice si de protectie.

O parcela se caracterizeaza prin marime, forma si continut (arboret).

In zona de ses, datorita uniformitatilor terenului, se folosesc exclusiv linii artificiale. Dupa natura liniilor, parcelarul insusi se numeste natural, artificial sau combinat.

Inainte de a se proceda la impartirea unei paduri in parcele trebuie fixate conditiile cu privire la marimea si forma acestora, care pot varia.

In conditiile actuale marimea cea mai potrivita a parcelelor compatibile cu o cultura silvica ar fi de 20-30ha.

In zona de munte parcelele au in general, forma neregulata, care le-o imprima liniile naturale de teren pe care se sprijina.

Subparcela este o portiune de padure distincta din cadrul unei parcele, avand in procesul de productie forestiera o insemnatate proprie sau indeplinind o functie sociala ori de protectie diferita de aceea a portiunilor de padure vecina si constituind din aceasta cauza obiect independent de cultura, exploatare si conducere.

Ca parte de padure, o subparcela se caracterizeaza prin doua aspecte principale: o anumita marime si o anumita vegetatie forestiera care constituie un arboret.

Forma subparcelelor trebuie sa fie simpla. Limitele de subparcele trebuie sa aiba un caracter mai stabil.

In interiorul parcelelor si subparcelelor pot aparea portiuni de padure de mica

4

intindere care nu pot constitui subparcele.

D e t a l i i p r a c t ic e p ri v i n d p r oi e c t a r e a s i a p l i c a r e a p a r c ela r u l u i , c u r e f e rir i s pe c i a l e l a a m en a j a m e n t u l r o m a n e s c

Parcelarea se proiecteaza intai pe plan topografic, pe care sunt figurate curbele de nivel sau cel putin detaliile topografice importante. Proiectul se definitiveaza dupa confruntarea lor cu realitatea apoi se aplica pe teren.

La proiectare se cauta ca liniile de parcelare sa corespunda pe cat se poate cu liniile naturale ale terenului sau cu liniile artificiale cu caracter permanent (drumuri, cai ferate etc)

Subliniem că amenajamentele silvice se elaboreaza pe ocoale silvice si unitati de productie cu respectarea metodologiei unitare si a prevederilor normelor tehnice de amenajare a padurilor, urmarind asigurarea continuitatii functiilor ecologice si social-economice.

Proprietarii de paduri si alte terenuri din fondul forestier privat au obigatia sa le gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia mediului.

Este interzisa defrisarea vegetatiei forestiere pe terenuri din afara fondului forestier in urmatoarele situatii:

- in zonele in care indeplineste functii speciale de protectie - pe terenurile cu inclinare mai mare de 30 de grade

- inainte de atingerea varstei exploatabilitatii stabilita prin norme tehnice

5. Administrarea fondului forestier national Administrarea fondului national forestier se realizeaza diferentiat:

Administrearea fondului forestier proprietate publica a statului – se administreaza potrivit Codului Silvic de catre Regia Nationala a Padurilor (ROMSILVA).

Administrearea fondului forestier proprietate publica a comunelor, oraselor si municipiilor si a celui proprietate privata indiviza – se administreaza de catre proprietari prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului.

Pădurile apartinand detinatorilor particulari se organizeaza pe cantoane silvice conduse de padurari cu studii specializate. Pentru indeplinirea conditiilor de suprafata proprietarii padurilor se pot asocia in functi de vecinatati sau de interesele economice ale acestora.

Prin contractul incheiat intre parti se stabilesc drepturile si obligatiile proprietarilor padurilor si ale ROMSILVA, fiind stipulat in mod obligatoriu:

drepturile materiale ale proprietarilor de paduri, in natura sau in bani; obligatia ROMSILVA de a sigura paza padurilor si de a executa lucrarile

5

tehnice silvice de ingrijire; modalitatile financiare de a suporta costul lucrarilor de intocmire a

amenajamentelor silvice.

A d m i n is t r a r e a f o n d u l u i f or e s t i e r p ro p r i e t a t e p ri v a t a a p e r s o a n e l o r f i z i c e

Padurile proprietate privata a persoanelor fizice sunt supuse regimului silvic. Proprietarii acestora au obligatia sa execute prin mijloace proprii sau unitati silvice specializate lucrarile necesare impuse de regimul silvic.

A d m i n is t r a r e a p ă d uri l o r p r o p ri e t a t e p ri v a t a a u n it a t i l o r d e cu l t , a i n stit u t ii l o r

d e i n v a t a ma n t s a u a a l to r p e rso an e j u ri d i c e

Se face de catre acestea angajand personal silvic specializat. Proprietarii pot solicita ca padurile ce le apartin sa fie administrate pe baza contractuala de catre ROMSILVA.

6