Anul VII. Arad, Mereuri g a Octomvrie Nocmvrie) Ш О З M p . 1 9 3 P- "' REDACŢIA ÎAÂRTI, 0 * U C i T ! i n ( - « U ar . v .

; ABONAMENTUL Pentru Acts ro Ungaria:

pe on an . . . 20 cor. ,"f» V» an . . . 10 .

J» V« a n . . . 5 , f* »lauft . . . 2 „ ЛтІІ de Duminecii pe au

4 coroane. ftntru Eomânia şi străină-

I tete pe an 40 franci.

•FTUMRLPTE ON GE Î N A P O I E I Ă .

TRIBUNA P0P0RÜLDI ADMINISTRAŢIA

Arad, D e i k Ferenci-utci» ar, 10

INSEKŢimîIbE: do un şir garmond : prima dată 14 bani; a doua oara 12 bani; a treia oară 8 b

de flecare publicaţnme.

Atât abonamentele, cat şi inserţiunile sunt a se plittf

înainte în Arad. Telefon pentru oraş şi comitat 502

Scrisori nefranca te s u se primesc

CUM STĂM ! Cum stăm şi ce ne Ltcem, — eată

^.întrebările puse de toţi Românii frun­taşi in decursul frământărilor recente prin cari trece ţeara. Criza de guvern şi felul cum ea s'a resolvat, precum

• şi tendenţele ce au ieşit la iveală cu acenstă ocasiune, sunt adică nu che-

, stiunî interne de pariid cari i-ar inte-• resa numai pe Unguri, ci totul merge

şi pe socoteala noastră, a naţ iona l i ­tăţilor.

Eată de ce întrebările de sus au loc şi înţeles, ş ' u n r e s p u n s se impune. Dacă nu din partea unei corporaţiunî politice, compusă din bărbaţii cari s'au mal interesat mult puţin de afacerile

'politice, apoi cel puţin din partea zia­relor în curent cu cele îmGmplaîe în imunitatea fruntaşilor politici români.

Întâiu de toate o esplieare. Ne credem datori a ne ocupa

chiar de cele imêmplate in cerc re-strins. între bărbaţii de încredere ai partidului, pentru-că n e a m convins: sunt rëuvoitori ori intriganţi, poaîe şi inconştienţi, cari rëspândesc tot felul de svonuri, menite a zădărnici bune

. intenţiuni. Nu mai de parte decât zi­lele acestea, subsemnatului i-s'au spus, de către oameni serioşi, că în sfătuirea

л delà Sibiiu fruntaşii numai de cap nu

mirate. Căci nainte de a se alege, aşetl/uîKonkoly Tege а detras Curia38, to-zieénd, chiagul comitatelor care să ûe\tuşi resultatul finalafoslîn favorul luî bărbaţii de încredere aï conducerii cenA Konkoly. E de notat, că şi primi ale-trale, trebue strânşi la un Joc înşişi \g>re alui J-ikabßy fusese nimicită pen-cei din comitat şi a-i îndemna la or-1/ги corupţiunî constatate. ganisare locală. '

tó­ mat, aşa ceartă a fost. Şi abia am r - т г е г ш с т о т о г Шщ~ ^Г^сбшщ pe - тгегштатотот

rheu că este o rőutate ori stupiditate ce »i-s'a spus de un fruntaş, care ar fi auzit şi el delà alt fruntaş*. In rea­litate, între barbeţii de încredere ai

'partidului domneşte deplină înţelegere '•ţi se discută cel mult chipul cum să '. $e manifeste, atât ei cât şi poporul

ale cărui vederi şi aspiraţiuni le re-presintă.

Eată de ce, se impun oare-carî lă­muriri. Se înţelege, v o m relata scurt. Ne vom sili să dăm însă miezul lucru­rilor.

începem, recapitulând. Vom aduce cititorilor noştri amin­

te, că am dat deja oare-carî relaţiuni .. despre consfătuirea intimă ce s'a ur-: mat la Cluj în ziua de 1 Martie, a. c.

Luaseră parte la această confe­renţa intimă fruntaşi din toate părţile. E destul să spun că présida George Pop de Baseşti, alături de el Coriolan Brediceanu, dintre bihoreni Dr. A. bazar, din Ardeal Dr. A. Vlad, c a 4 să amin tesc numai dintre cei tineri. Şi din câte discuţiuni s'au urmat, hotărîre s'a luat în una singură, dar însemnată : organi-nisarea ! După ani de zile, ne vezu.se răm la un loc atâţia şi de atâtea nuanţe, încât erau temeri că nici o înţelegere nu se va putea stabili. Unanim s'a primit însă a se esecuta ceea-ce sub­semnatul arătase că la Arad s'a început

•nainte cu patru ani: organisarea temei­nică a comitatelor. Şi d'atunci de câte orî s'au mai întrunit fruntaşii: odată la Braşov şi altă dată la Sibiiu, tot pu nerea la cale a acestei organisări s'a discutat. Se înţelege, sunt greutăţi la

.mijloc, pentru-că în cele mai multe co imitate nu este nici măcar început de iorganisare şi bărbaţii de încredere în-Nempină greuta'e chiar şi când trebue íja sc pună în legătură cu cei din co-

Cine-i cunoaşte pe Români şi-ş; dă seama de multele misirii ѣтк mai ales de împrejurările în cari trăim, va înţelege câte greutăţi trebue învinse.

Cu toate acestea, fie cât de încet, dar se va face.

Nici până atuncî însă partidul naţional român nu este codamnat să stea pe loc, ci aşa, stângenit cum este, în mişcările sole, de cunoscutele ordo­nanţe ministeriale, el trebue să-şî facă datoria. In fine, partidul naţional ro­mân este însuşi poporul român şi orî cât de păcetoase guverne am avea, să ;mnă căluşî unui popor întreg, nuse poate. 2. de chibzuit numai sub care formă să ne manifestăm pe basa drepturilor cetăţeneşti ce avem.

Ultima sfătuire, cea delà Sibiiu, nici n'a avut alt obiect în desbatere de cat asta: cum să ne spunem cu-vîntul in situaţia actuală şi asupra marilor probleme ce preocupă pe cetă­ţenii întregei monurchii.

Şi s'a discutat cu dragoste fră-ească şi toţi au manifestat o sinceră

preocupare pentru afacerile naţionale. Accentuăm că şi la această con-

iejrjentă.^m^luaL-JAARIB .£глылд,а-;'- -

In privinţa înţelegerii dintre fraţi stăm deci mult mai bine decât în anii trecuţi, când un rësboiu intern părea că va nimici pentru o generaţie în­treagă orî-ce apropiere între fraţi. Şi nu-i decât chestie de vreme ca înţe-egerii frăţeşti şi ideilor ce ne stăpâ­

nesc pe toţi d'opotrivă să li-se dea cea mai potrivită expresiune. Neamul în­treg să aibă dovada cohesiunei care-î garanţia vieţii noastre în viitor şi în­treaga monarchie să afle că Românii sunt un popor copt şt politiceşte, că nici un eveniment nu-i surprinde, ci gata stau în o r i c e moment să demon­streze iubirea lor de neam, devotamen­tul pentru patrie şi credinţa faţă de tron. Russu Şitianu.

Mandat nimicit. In a doua чесНе a Curiei regeşti, preşedintele Ke­lemen Mór a pronunţat hotârîrea cu­riei csupra petiţiei înaintată contra man­datului luî Jakabffy István, ales la Sţalka. Sentinţa Curiei a fost sur­prinzătoare de astă-dată, căci nu numai că a declarat nevalabilă alegerea lui Jakabffy de, deputat, ci a declarat de deputat ales pe Konkoly-Tege Sándor, care la alegere rămăsese în minoritate Asta s'a întêmplat pentru întâia oară, de când a intrat în rigoare judecătura curială în afaceri electorale. Afară de aceasta a suspendat pe un an dreptul electoral a o mulţime de agenţi, cari au corupt şi alegëtorî cari s'au lăsat mituiţi.

Ca motiv al acestei sentinţe a ser­vit faptul, că Curia regească s'a con­vins, cumcă дб dinte voturile lui Ja­kabffy au fost cumpărate, ear o parte au fost câştigate, prin mâncări şi beu-Iun. Este adevërat, că şi din poturile

T e o d o r M o m m s e n . 1817 - 1 3 0 3 .

I'h bin ein deutschen Lehror, ich brauch' keine andere Au.«-zeihnung.

In anul 1898 un vechiu profesor s'a retras delà catedră. Iubila lumea întreagă qar regele împërat Wilhelm II îi oferise o dbtmcţiune înaltă. Profesorul renumit a respins-o cu cuvintele de sus. A fost Teodor Mommsen, autorul monumentalei cărţi „Istoria Romanilor". Lumea întreagă era frapată, când a auzit de respingerea dis-tincţiuneî, ear azi, deşi se putea aştepta în tot momentul, este cuprinsă de o vie durere, când aude de moartea lui.

Poporul Roman şi istoria lui a re-mas delà apunerea imperiului până azi un fel de model în ale misteriuluï de stat, un studiu vecinie în şcoalele popoarelor şi totuşi în decurs de mai bine de o mie de ani numai lui Mommsen i-a fost dat, ca să poată présenta poporul Roman în individualitatea lui adeverată.

Istoria Romanilor era studiu predi­lect al tuturor timpurilor, a tuturor băr­baţilor de ştiinţă

In veacul trecut, când ştiinţa deveni mai reală, când nu mai avea trecere tot felul de poveşti nici în istorie, defa oameni cu nume respectat scriseră tomuri întregi ăespre Romani. Critica lor, mai ales la

; і й Ш Щ й ^ sechL_ale_ Romei, n'au rëmas Tiîer'şi limé œrabàfura^rrfuu^ àuraJe** false din istoria romană, dar în locul celor vechi n'au ştiut pune nimic. Dărîmau nu­mai, fără să zidească. Erau oameni, cari cu actele în mână ştiau să lucre, dar mai mult să spună, să ne facă a înţelege n'au fost în stare.

Momsen ştia să se folosească altcum de acte. O m genial, cu fantasie vie, stil clar şi măduos, biruitor şi dornic de muncă, ştia să străbată în spiritul vremi-lor celor mai îndepărtate şi-ţi reconstruia întreaga societate din vechime cu toate do­rinţele şi ideile sale. Stăpân peste întreg domeniul istoriografiei — era filolog, iu-rist, archeolog, epigraf, cronologet — ne presintă o privelişte grandioasă din tim­purile cele mai vechi ale Italiei, de cari nici o vagă ideie nu aveam până la apa­riţia cărţii lui. Vedem din ea cum se desparte elementul greco-roman de cel indogermán, îl putem urmări în rătăci­rile sale din patria străbună până în Grecia şi Italia. Vedem cum se aşează pe şesu-file mănoase din jurul Tibrului, cum se desface în mărunte semânţii şi cum de­vine în urmă eară naţiune, care cucereşte Italia toată şi lumea întreagă.

N'a scris nimic, în ce să poţi con­stata o compilaţiune. Toată lucrarea lui e originală şi totul ce a scris, a fost şi este un adeveri Cea ce pană în vremea lui a fost o enigmă, el a deslegat-o," ne-a pre-sentat-o în realitatea e i ; din istoria lui vedem şi înveţăm cari au fost şi trebue să fie condiţiunife de existenţă ale unui stat de viaţă, şi cari sunt căuşele decadenţei, peirei unui popor sau societăţi Poveste, tradi-ţiune sau legendă, nu avea nici o valoare naintea. lui Ce nu era adevër, de s'ar fi părut de multe ori mai frumos, precum era, îl zdrobea fără îndurare Metoda lui ne-a deschis calea spre adever şi în istoria celorlalte popoare.

A lucrat şi înveţat multă vreme şi multe. Nainte de ce a apărut cartea „Isto­ria Romanilor" pana la moartea lui Cae­sar, deja ca universitar în Kiel se făcu cuno­scut prin lucrările sale despre „însemnă tatea triburilor romane în administraţiune11, despre „Colegiileşi soaaliţiile romaneu. Noul punct de vedere al luî Mommsen deja pe vremea aceasta atrase atenţiunea lumei ştien ţifice asupra lui. Nu mult dup'aceste a scris

„Istoria Romanilor", care este cea mai gigantică lucrare în felul sëu în întreagă literatură a lumei. Privat, ostaş, bărbat de stat de orî-ce ram îşi află aici şcoală, mân­gâiere şi îndreptar în vieaţă. N'a fost numai gloria lui, dar a întreg poporului german şi este un tesaur al ştiinţei uni­versale. Virtutea, cinstea, înţelepciunea aici îşi au rësplata şi de aici se vede adeverată lor însemnătate în vieaţa popoarelor şi a privaţilor ; aici se răsplătesc şi pedepsesc viciile indivizilor şi naţiunilor şi ne con­vingem despre legea neîndurată a mora­vurilor în vieaţa popoarelor. Şi cred, că Mommsen a contribuit doar în primul rînd la crearea imperiului modern german, când fiilor teutonilor li-a inspirat ideile şi ambiţiunea timpurilor şi a bărbaţilor mari. Nu este carte istorică din care să apară mai clar, că apucăturile josnice ale micilor intriganţi ai zilei, buni denunţanţî şi clevetitori, au stricat mai mult intere­selor unei naţiuni, de cât mult rësboaïe.

In societate cu profesorul Marquardit a mai scris o carte de mare însemnătate, dar în urma fireî lucrului nu de un aşa renume, Anticitatea Romană ; a cules şi arangeat pentru tipar 15 tomuri mari în folio deinscripţiuni latine, cariarangindu-le după provinţă, 'naintea fiecărei face isto­ricul provinţei până în timpul şi sub tim- ' pul romanilor, apoi înşiră inscripţiunile cu comentar şi unde e mai greu, dă şi ce­tirea textului. Din colecţiunea aceasta a eşit cartea lui asemenea de mare însemnă­tate şi pentru noi Românii, „Ргоѵіщеп" etc.

A scris despre multe alte cestiuni încă, cari în ştiinţă au deschis asemenea direcţiuni, dar totuşi renumele nemurire! lui Mommsen este legată de monumen­tala istorie a Romanilor.

Era liberal înfocat în politică şi un -r f i i e ţ E ^ t t » învăpăiat. Precum a preamărit man, Я Ч Р Т Т Т Ѵ т т г ^ . ^ , . ^ . . j n S n - M . * j r v i r ^ a ^ i T l r n .

duc la mărirea şi unirea tuturor germa­nilor Era un adevërat apostol al panger-manismului. Şi totuşi nu era şovinist.

Bărbat de ştiinţă, caracter fără pri­hană, dascăl modest şi înfocat pentru ideile mari : omenimea ţi-se închină şi după moarte. Dormi în pace în împerăţia veci-niciei şi să lumineze în veci între iroî ge­niul tëu şi ideile tale ! Ioan Costa.

Lupta în comitate. Congregaţia comitatului Bistriţa-Năseud.

Vineri s'a ţinut congregaţia de toamnă a comitatului Bistriţa-Năseud.

Membrii români au fost présenta în numër complet. Au fost de faţă: Ciril Deac, G. Domide, Sim. Monda, Eliseu Dan, Dr. Vasilie Pahone, Dr. Al. Popu, Gavril Scridon, Dr. Const. Moisil Pamf. Grapini, Dr. G. Tripon, Zaharie Bulbuc, Dr. D. Ciuta, Dr. V. Onişor, Ioan Dologa, Cregoriu Pletosu, Alex. Baliţa, Mih. Făgărăşean, Dumitru Mol-dovan, Dr. Simeon Popu, Dr. Dionisie Login, Ion Gheţie, Ieron. Slavoacă, Si­meon Tanco, Anton Precub, Macedón Linul, Vasile Bălan, Nicolae Rusu, Ion Popu, lacob Rusu, Lazar Avram, Ion Margineanu.

Din ordinea de zi amintim urmă­toarele :

Rescriptele miniştrilor Khuen, Fejér-váry şi Kolozsváry s'au luat la cu­noştinţă.

Raportul victşpanuluî s'a luat la cunoştinţă.

In comitetul administrativ s'a ales prin votare secretă: Dr. Tripon, Dr. Ciuta, Dr. Pahone, Földváry şi Dr. Kelp.

In comisîunea permanentă s'au ales 24 de membri, dintre cari următorii 8 Români : Dr. Ciuta, Dr. Onişor, Dr.

2 22 Octomvrie (4 Noemvrie) 1 9 0 3 Nr. 193

ciale. N u m ë r u l m a n d a t e l o r în dietă nu se va spori .

Un complot contra d-lui Dr. Iancu Flondor. Acelaşi ziar maî scrie :

„In sfîrşit s'a făcut înaintea publici­tăţii lumină în afacerea complotului contra d-luï Dr. Iancu Flondor , şeful partidului nostru. Ca pleava au fost zvînturate scor-niturele. Procese le ve rba le cu deposiţiunile martor i lor cuprind o broşură tipărită pe 79 pagini în format mare Demascată este mi­tuirea lui Reiner şi reflexe vil sunt arun­cate asupra declaraţiei sub cuvânt de onoare, dată contra d-luï Dr. Iancu Flondor în dieta ţevii de că t ră baronul G. Vasilco. Inzădar au cercat adversar i i şefului part idului nostru de a zadarnici încă în ultimul moment pre-sentarea rapor tului comisiei înaintea camerii, ceea-ce a avut de u rmare demisia dep, Dr. Stocki din comisie.

Voiul unanim al comisiei a dat d-lui dep. Dr. Iancu Flondor, a tât de grav atacat în onoa rea sa, satisfacţie cuveni tă , caro basează pe minuţ ioase cercetăr i .

l îucurie nespusă împle humele noastre, nu că dl Dr. Iancu Klondor este nevinovat — căci acesta e ra din capul locului cert pentru toţi, câţi îl cunosc mai dc aproape pe şeful part idului nostru, în toate privin­ţele intangibil — ci (iind-că de pe ruşinosul complot contra persoanei sale a fost ruptă larva misterului , îu care cerea să so as­cundă.

Fel ic i tăm pe şeful partidului nostru, eare a eşit întins fără

din netrebnicii le curse ee-'I s'au o umbră de ceva, ce'I s'ar putea

incrimina

naugurarea noului local al casinel. Blaj, 2S Octomvrie 1903.

D u m i n e c ă gu ra rea nou lu i

edi "

în 25 a I. c. a fost inau-local al casineî române,

un editicm nou de bun gust, constatator din mai multe sale frumoase, dintre cari una se va destina damelor, putêndu-se în­scrie şi dînsele membre, deschizêndu-li-se astfel ocasia, de a-şi cultiva şi mai mult spiritul, inima şi buna înţelegere prin con veniri şi lectură aleasă şi contribuind şi dînsele la ceea-ce zice nemuritorul Göthe, că „prin contactul cu femeile se îndulcesc moravurile".

0 « 0 0 « . « inaugurării s'á dai o serată litera'ră-musicală cu următorul pro gram: 1. Cuvêntul de inaugurare, presi-dentul Dr. Augustin Bunea. 2. Ouvertură din nFrculeanu de I. Murăşan esecutat la pian pe 4 mani de d-şoara M. Brenduşan şi Autorul. 3. „La fraţi", escursiune în Sicilia, disertaţie de prof. Alexiu Viciu 4. Nr. i din balada Èrculean de I. Mură-şan cor mixt. 5. Declamaţiune de d-şoara R. Căpuşan. G. a) Steluţa de V. Alexandri b) Fugi în colo de I. Murăşan, coruri mixte.

Cuvêntul dlui président a fost im portant. A vorbit scurt şi în puţine cu vinte, ca şi cât ar fî vorbit însă un altul în 2 ceasuri. Ne-a îndemnat spre lucruri

mari şi frumoase spre onoarea orăşelului şi naţiunii din care facem parte.

Dl prof. Alexiu Viciu ne-a purtat cu disertaţiunea sa prin frumoasa Sicilia cu ceriul el senin şi pădurile de portocale, istorisindu-ne impresiile sale din călătoria ce a făcut în anul acesta la fraţii noştri, unde a petrecut câte-va luni făcend studii.

Ne-a lăsat impresii neuitate. Şi cât de mult ne-a delectat fru­

moasa musică a dlui I. Murăşan cu bine­voitorul concurs al d-şoarei M. Brînduşan şi declamarea cu mult sentiment a poesiei fui Coşbuc „Ideal" de d-şoara profesoară R. Căpuşan ! Au fost aplaudaţi şi felicitaţi cu dragoste !

La Blaj se cultivă literatura şi musica cu multă ardoare.

După aceasta a urmat un dans vesel, după datina străbună.

Părechi vesele şi fericite se învêrteau în noul local al casinel schimbând cuvinte de iubire şi priviri de foc. . Doar vr'un suferind de stătea de o lăture şi vr'un som­noros de s'a dus de timpuriu a casă.

Ne bucurăm din inimă, că în anul acesta vom avea un ciclu de serate.

Leii.

Programul coiiiisiuueî. Eată p r o g r a m u l lucrat de comisia

9 exmisă de part idul liberal, p r o g r a m pe temeiul căruia s'a format actualul cabinet Tisza.

1. Emblemele armatei comune, cari sunt azi în vigoare, nu corespund posiţiei de drept public a terii, — din causa aceasta cestiimea emblemelor este a-se regula con­form dreptului nostru public.

2. Procedura militară penală să se aducă cât mal !curûnd înaintea dietei. — La procedura stabilită pe verbalitate şi pu­blicitate, este a-se validita limba maghiară a statului. — Modalităţile acestea le va sta­bil i legea, ce se va présenta (dietei).

3. Deciderea în ultima instanţă asu­pra favorurilor legale acordate în împli­nirea serviciului în armata comună, să se încredinţeze esclusiv ministrului de honveţl, ear acordarea acestor favoruri să se facă după putinţă pe temeiul unor motive echitabile.

4. Este o dorinţă de repeţire ori es ^rimată „si în legile noastre mal vechi şi un postural ат ггаттттеі irragmare, care a c

nimeni n'a fost tras la îndoieală, precum şi un interes al armatei comune, ca tru pele maghiare să aibă oficeri maghiari şi fii naţiune! să se valoreze în më sură corespunzătoare la conducerea arma­tei. E necesar prin urmare, ca :

a) In virtutea rescriptulu! prea înalt delà i i Augnst 1868, ofkeriî supuşi un gări, cari servesc la trupe neungare, să fie transferaţi la trupele ungare.

b) Afacerea instruire! oficerilor să se desvoalte în direcţia, ca acoperirea lipsei ce se arată la contingentul oficerilor un­gari şi provederea trupelor ungare cu ofi­ţeri unguri, să se garanteze în mod sta tornic.

In scopul acesta, prin crearea în mi­mer corespunzător de burse pentru tineri maghiari şi încât e necesar prin ridicarea de institute militare nouă pe teritorul ţării, eventual prin desvoltarea institutelor mi­litare pentru honvezime : să se garanteze crearea de oficeri maghiari în mesura ce corespunde proporţiei numerice a feciori­lor supus! unguri.

c) To t în acest scop e necesar mal departe şi aceea, ca în institutele militare ale armate! comune, plasate pe teritorul terii, şi cari după putinţă stau sub condu­cerea oficerilor supuşi unguri, planul de înveţăment să se modifice, aşa că în aceste institute limba de predare şi de esamen a unei însemnate părţi din obiecte de înve­ţăment să fie limba maghiară cel puţin în mesura, încât limba de înveţăment să nu împiedece progresul tinerilor maghiari, cari întră în aceste institute şi elevii caliu-ficaţi în ele să poseadă pe deplin limba ma­ghiară, aşa că după un timp corespunză­tor de trecerea pentru supusul ungar cu­noaşterea limbel maghiare să fie o condiţie fundamentală obligatoare la numirea de oficer.

d) Bursele maghiare ce se vor crea pe cheltuiala statului, nu se vor da în afară de hotarele ţării, decât la acele institute, a căror categorie nu se află pe teritorul ţării, îndată ce se vor înfiinţa astfei de institute pe teritorul tëriï, bursele corëspunzëtoare maghiare se vor transpune aici.

5. Toate autorităţile trupelor din Un-geria vor coresponda în limba maghiară cu autorităţile ungare.

o. Disposiţiunile art. de lege XXX din 1868 referitor la Croaţia-Slavonia, ră­mân neatinse.

7. Numeroase şi importante chestiuni se vor lua spre chibzuire în cadrul revi-suirel lege! militare, precum : serviciul de doi an! cu considerare la situaţia financiară a ţării ; mai departe stabilirea pe cale le­gislativă a contingentului de pace şi con-tingentarea reservei de întregire, precum şi desfiinţarea sau regularea anului al doilea de serviciu la voluntarii pe un an.

8. Starea actuală referitoare la limba de comandă şi de serviciu a armatei, s'a menţinut Majestăţi! Sale, pe basa dreptu­rilor de domnitor constituţional recunos­cute în legea delà 1867.

Responsabilitatea politică a ministe­rului — ca faţă cu orî-ce faptă a Coroanei — se îuiiuiic şi ia aceasta, şi influenţa le­gală a diete! — ca şi faţă cu orî-ce drept constituţional — se menţine şi cu privire la aceasta.

Starea aceasta poate s'o modifice le­gislativa — coroana împreună cu adunarea deputaţilor ţări!.

Partidul liberal, accentuând aceste drepturi ale ţării, nu ia în programul sëu chestiunea limbei de comandă şi de ser­viciu fiind-că nu consideră, că aceasta ar fi de natură a atinge marile interese ale naţiune!.

(Programul poartă data de 27 Octom­vrie 1903, şi este iscălit de Coloman Széli ca preşedinte şi de Dr. Aurel Münnich ca notar).

Tripon, Elis. Dan, Ciril Deac, Ion Do-logna, Ger. Domide, Dr. D. Login.

In comisiunea verificatoare s 'au ales o membr i între cari 2 Român i : Dr. G. Tripon, Dr. G. Linul.

Fiscal coraitatens substituit a fost ales Dr. Albert Wagner.

La locurile vacante de funcţionari au eşit agreaţii comitelui suprem. Con­gregaţia a ales în comisia candidatoare j pc : C. Müller, Dr. G. Kelp şi Dr. Ciuta. | Corniţele suprem a designat pe Dr. Cser- j nátoni , Földváry şi Tergovics. Intoc- j mirea acestei comisii e astfel, că corni- j lele s u p r e m are to tdeauna majoritate. Membrii esmişi de congregaţie au cerut ca să fie luaţi în candidaţie toţi concu­renţii cu cualificaţie legală. Dar corni­ţele a candidat numa i frei. La postul de vicenotar al II a fost aclamat Dr. Kräutner , al treilea vicenotar, la postul de vicenotar al 111. ajuns în vacanţă prin alegerea lui Dr. Kräutner , a fost ales un necunoscu t Dr. Ádám György car la postul de pretor în Rodna Czir-jék László, fost practicant. Candidaţii români si sasî n'au fost luaţi în can-

> > " >

didaţie. Discuţia s'a născut la ajutorarea

locui lorilor gr.-cat. din comunele Uiiălâu si D u m i t r i l a din fondul elotlial în raport cu numera l s u il e l e l o r . Puncl.nl de vedere al Români lor a fost expus de Gr. I'letosu într 'o aveutală vorbire, în care a militat pe lângă pro­punerea comisiei pe rmanen te , in nu­mele saşilor a vorbii, decanul Csallner, care a. presenlat con t rapropunere . La volare i îomânii au avut 38 , saşii 41 voturi.

De mirat e - - zice » Revista Bi­striţei* din care estragem informaţiile acestea — că rescriple politice cum au fost puse în ordinea zilei în celelalte comitate, în comitatul nos t ru nu au fost puse la ordinea zilei.

Astfel la noi n u s'a dat prilegiul de a face politică mare .

Din Bucowina. >Deşteptarea» sc r i e : Par t ide le dietale s 'au unit Vineri

asupra unul c o m p r o m i s pr ivi tor la re ­forma legii e lectorale . Se vo r sch imba n u m a i disposiţiunile pr iv i toare la mo­dul alegerii, a d o p t â n d u - s e a legerea di­rec tă şi secretă . In comite tul ţării v o r fi aleşi 6 m e m b r i , câte d o ! pen t ru cu-riele mar i lo r p ropr ie ta r i , a c o m u n e l o r rura le si a oraşe lor si camer i i corner-

Cântecul lebedei. De George Ohnet.

6.

Aceasta a fost grea lovi tură p e n t r u Maud , des t inu l i-a p regă t i t însă una şi m a i grea. In z iua în care şi-a p r i m i t scr i­soarea nedesfăcută , i-s'a î nbo lnăv i t copi­laşul. Sufletul slab al. t ine re i femei a fost î n spă imân ta t p r in î m p r e j u r a r e a că băia tu l s'a înbo lnăv i t î n tocma i în z iua când tatăl ei r e t r imi ţ endu- I scr isoarea i-a adus la cu­noş t in ţa mân i a lui ne împăca t ă . A apuca t -o na ter ibi l p r e s i m t şi o grije m a r e p e care nu voia să o t r ădeze îna in tea băi bă ţu lu i ei.

\ ) s ă p t ă m â n ă şi-a grijit bă ia tu l cu o grije pas ionată , ar fi voit să p u n ă vieaţa ei înseş i în corpu l copi lu lu i . Dar toate în zadar . Faţa trandifir ie a cop i lu lu i a pălit , ochi i vii s t ră luci tor i s 'au acoper i t de ceaţă, buzele cari până aci cunoş teau n u m a i zi iu­be ţu l , de-odală s 'au într is ta t , s ă rmanu l copil a m u r i t b lând ca paserea care a-d o a r m e .

Săracă .Maud a e rupt acum în accese de lurif în cât cei din jur s 'au înspă i ­mân ta t . S'bcra ca leoaica răni tă , b les tema ceru l , a m e n i n ţ a pămen tu l şi selbat ic s'a răsculat în cont ra ta tă lui ei pe carc- ' l ţi­nea d rep t .causa ter ibi le i lovituri . A p o i d e o d a t ă o apucă o melanco l ie adâncă. Cu săp t ămân i l e şedea m u t ă la un loc, p r iv ind fix îna in tea ei, din ochi nu-i curgea nici o lacr imă ear buzele nu- i m u r m u r a u nici o rugăc iune . S ten io era despera t , a încer ­cat toate, să scoată pe Maud din această

sleire mor ta lă , îi vorbea , ea însă nu-1 au-dea. ii ; tinta la vioară, ea însă n u era a tentă . C h i a r cele ma i dulci me lod i i o lăsau zece . Ar ta a d m i r a b i l ă care i-a câşti­gat i n i m a t inere i femei , a sup ra sufletului el nu făcea nici o impres ie .

Maud se s c h i m b ă cu to tu l ; faţa-i pălea, ochi i i-se adânc i ră în o r b i t e ; o tusa seacă î i s lăbea m e r e u p i ep tu l . S ten io a consul ­tat cei m a i b u n ! m e d i c i din Viena şi aceştia toţi i-au dat sfatul să o ducă pe Maud în Italia a cărei aer îi va putea r e d a sănăta tea şi apo i să se şi depă r t eze din ţeara u n d e o ajunse aşa o m a r e lo­vi tură .

Nefer ici tul Maracky t i m p de şese lun i şi-a dus nevasta d in t r ' un oraş în a l t u l ; a căuta t cerul sen in , florile, vântul lin, valuri le a lbas t re , tot ceea ce poa te da vieţei p lăcere . Sănă ta tea ei însă tot nu se înbună t ă ţ i . R ë u l care o mis tu ia era în su­flet şi acest rău medic i i nu-I pot lecui.

Cu cât însă se micşo rau pu te r i l e cor­pora le , cu atât m a i m u l t îi creştea tăria sul le tuluï . S'a smul s din letargie şi par 'că ar li l ămur i t starea per icu loasă în care să alla, a î ncepu t sa m â n g ă e pe S ten io . Voia pa r ' că cu ap rop i e r ea m o r ţ i i să iie mai gra ţ ioasa , ca cu atât mat m u l t să o com­pă t imească . Poves t ea , se interesa de tot ce făcea bă rba tu l ei, ba făcea chiar p l anur i p e n t r u vii tor.

Veni de nou vara, şi a c u m îi părea rău că nu- ' ş i poate vedea pa t r i a .

— E u cred, zise ea, că acolo mi-aşi recăpăta pu te rea . Ce fericită aş! fi dacă

aşi putea revedea lacurile cu apa albastră, pădurile verzi. O h ! I r l a n d a ! . . . Acolo mi-e so ra . . . Dar e acolo şi tata.

Faţa i-se întunecă ; murmură lin : — Nu pot merge acolo îndără t . . .

Tata mi-a interzis-o. Şi apoî trist continuă : — Măcar că ce bine mi-ar cădea

aerul locului meu natal ! Numai acesta mi-ar putea reda sănătatea! Oh Stenio, de m-aşî vindeca şi n'ar trebui să te las pe tine aici ! De-aşi putea încă multă vreme rămânea la tine !

Şi supărată, şoptind adaogă : — Dar tatăl-meu nu vrea ! Câte-odată se deştepta în ea dorul pa­

sionat să trăiască, alipirea spasmotică cătră-vicaţă. Corpul tinër, sufletul tare, se îngro­zea de moarte. Apoi ear i-se deştepta tă­ria sufletească, care-I dădea o resignare stoică. Dar totuşi voia să vadă măcar ma­rea care spală malurile Angliei. Voia să lie mai aproape de pămentul ia care atâta se dorea. Spumele cari o despart de acel pâment le poate mal uşor străbate cu ochii şi pe aripile velitului poate tot va ajunge la casa părintească un suspin sau plâns şi pentru aceea a venit la Dieppe.

IV. Maud zăcea acolo în patul cel mare,

unde corpul ei — slab ca al unu! copil — aproape dispărea. Frumoasele-! bucle blonde şi-au perdut coloarea ca şi floarea care veştezeşte, ear sub sprâncenele fine blânzi! och! albaştri s'au întunecat. In privire

avea spaimă şi abnegare ; simţea că moartea se apropie şi nu se poate apăra în contra ei. Pe faţă avea două pete roşi!, manile slabe erau aproape transparente.

P e fereastra deschisă întră aerul cu­rat şi lumina de soare. Dar sărmana bol­navă respira numai greu şi din când în când se cutremura.

Sora sa s'a aruncat pe pat şi acolo plângea încet. Stenio stătea lângă pat şi privea trist la cele două ferne! care după atâtea năcazuri s'au întéTnit ear ; a privit înderăt în trecut şi şi-a închipuit-o pe Maud, cum era când a vézut'o pentru primaoară.

I-a putut veni în minte, pentru-că tinëra, sănătoasa şi graţioasa Daisy îi pă­rea în tocmai aşa cum era odinioară Maud. Maracky cu inima plină de amărăciune, se gândi:

— Frumoasa şi fericita fată pentru mine a devenit aşa o figură de compătimit care înaintea ochilor mei merge cătră moarte. Eu sunt causa nefericire! eî. Pentru mine le-a lăsat toate şi eu ce i-am pumt da ca recompensă ? Gloria uşoară a aplau-selor cari trec ! Luesul care eî nu-i era v

plăcere nouă. Oh ! de ne-ar fi trăit co- \ pilul, sărutările aceluia i-ar fî uscat lacri­mile. Ochii aceluia ar fi făcut-o să uite cerul patrie! dorite, corpul Iu! fraged i-ar fi suplinit întrega ei familie. . . Dar pe dragostea noastră e blăstăm ; îngerul el păzitor a sburat şi acum mama îl va urma. __________ (Va urm».)

Nr. 193 22 Octomvrie (4 Noei) 1 9 0 3

Modificările lui Tis\a. Contele T i s z a a p re sen ta t u r m ă t o r u l

amandament la p u n c t 4) a l inéa c) p r i m i t e apoi de par t idu l în t reg .

c) T o t în acel scop este necesar ma i departe şi aceea, ca p l ănu i de î n v e ţ ă m e n t în institutele mi l i t a re ale armate i c o m u n e , plasate pe t e r i to ru l ter i i , sä se modif ice aşa, încât l imba de p r e d a r e şi de e sami -nare a unei î n s e m n a t e părţ i din obiec te le

}de învëtàmênt, sä fie l imba m a g h i a r ă , cel puţin în m e s u r a , ca p rogresu l t ine r i lo r ma­ghiari, ce în t ră în aceste ins t i tu te , să n u fie împedecat p r i n l imba de î n v e ţ ă m e n t şi elevii calificaţi în ele s i poseadă l imba m a g h i a r ă .

Punctu l 8 8 Pa r r idu i

vedere, d u p ă care regei ui a hotărî — pe basa drepturilor suverane constituţionale recunoscute in § 1 1 din art.

comandă

ameaz la P . S. Sa Episcopul loan I. Papp ; şedinţele Societăţii armeneşti din ca sa-i ceară spriginul moral pentru în- [ Lo Segatel Saguni 'care se afla în

~ 1

Í

să se modifice asifei : îşi sus ţ ine punc tu l SOLI

11 st in d r e p t

dc lege XII ex 1S67 — limba de

p e n t r u motor .

— Ugron la Braşov. Duminica di­minea ţa a sosit ü g r o n Gábor la Braşov, pen t ru a par t ic ipa la serbarea a ran ja tă ' în amint i rea luă Rákóczy. Ceată de slujbaşi p r i ­păşiţi p 'acolo Ta aşteptat în gară cu musica. S a cântat , se înţelege, marşul lui Rákóczy şi „Kossuth Lajos azt i zen te - ' . . .

La orele 11 s'a ţinut apoi în pieaţa ; mare , la umbra turnului , serbarea. S'a cântat . şi vorbit. Lume era aduna ta multă, căci e ra

vreme frumoasă şi atât Saşii cât şi Românii ! ieşiru sa vadă „paradia" . Ungurimea a aclamat

mult pe Ugron, care a vorbi t despre Rá­kóczy, aşa cum place pa t r io ţ i lo r : cu însu­fleţire şi înjurând pe — Nemţi. Li-a spus însă si aceea , că Ungurii d 'atuncl au fost

! t a / ' e ticăloşi : pentru dăruir i , mai ales pen t ru j pàmênt , s'au lăsat să fie corupţi şi au trădat ; pe Rákóczy. De présent nu prea s'a legat.

Pe semne-î era frică să nu-I strige cineva n _ .. V . , - + ! despre daravorea liferăriî ovësulùï pe seama Oamenii mari, trebuesc vamali in — Neamţului !

perspectiva morţii, ca să Ic poii da ol u ... . . A . , ; , . , : - ' , ••• 1 r- -l — Supărarea patrioticii. Z arele ma-èeapta mesura a valon, lor. Ca şi ; , h i a,G î t № e,, i s t,.o a z u c u Ш П І Ш m a h l l i r o a y aJ. stelele, ui perspectiva nemărginirii ne j sarea căpi tanului Leopold Struchly la gradul jac să admirăm puterea dumnezeiască, ! u> maior. Cu ocasia frământări lor kosuthiste

armatei mimilui căpitan se exprimase de tot nefavorabil despre nisuinţele

din care causa avusese şi duel. ce Ungurii sunt supăraţ i şi spun că

avansa rea asia e o „ recompensă celor ce- 'si bat j o c de Unguri".

O fi!

fiinţarea m o t o r u l u i de arata v r eme p lănu i t ' ЕЫ fost c h e m a t să r egu leze s i tuaţ ia in t re R a d n a şi A r a d E p i s c o p u l a fost ru- m ű . gat ca sä î n d e m n e comun i t ă ţ i l e biser iceşt i ! j 'a sosise delà ga ră şi când voi să carî suferia au dispărut. Nu-' ţ i pot prin ur-

N N J R T . 1 A R Ă R L I N P Î sale un individ I mare îndeaiuns expr ima recunoş t in ţa mea

Nevas ta do i a n i mi-a fost bo lnavă ş după-ce a pur ta t 6 sëptëmânï de zile crucea duplă magneto-elect r ică R. B. nr. 86967 s'a însănătoşat pe deplin ; r e u m a şi as thma de

a in c o m u n e l e de pe M u r e ş să subscr ie actiî î n e p o a r t a g rad ine i sale u n individ mare îndeajuns expr ima

fi. tic serviciu a armatei ungare, ce formează pane.i în t regi toare a î iarcgei a rma te co­mune.

Demeiriu F. Negreanu.

ui {estrat artend în ele.

• L'a m cunoscut în viata, eu frumoase virtuţi, d'ir inima nobilă ce a bătut intr'ênsul apure în adeve-rală lumină maî ales acum la moartea Iul Dumitru Negreau a testat aproape întreaga avere, câştigată în decursul unei vient! muncite, neamului seu.

A lăsat circa 100,000 Coroane fundaţiune pentru creşterea tinerimii la otî-ce carieră în special pentru ca­riera industrială şi comercială, cu sti­pendii: minimal de wo cor. şi maxi­mul de 800 Cor. Preferaţi sunt în pri­ma linie fii protopopiatelor Beiuş şi Vaşcău, Pesle 50 de ani se va eslinde

jundaţiunea peste întreaga Mitropolie. Funiaţiunea va ü administrată, prin tr'un comitet ' numit de testator din fruntaşii nOStri din O * « J < . F ,

Btiuş, Sediul comitetului pa fi în Oradea mare. întreaga administraţie a junda-liunel este pusă sub supravegherea con-sistorulul şi Sinodului eparchinl din And, ear 'peste 50 de ani când funda-|['кита şe va eslinde asupra intreget Metropolit — şi sub supravegherea Congresului. Testamentul eţle redactat tj subscris în reşedinţa Episcopească ІІП Arad în anul ідоо,

Inmormcnlni ea lui Dumitru Ne­greau a fost ini} osantă.

P. C. Sa vicarul Vasile M a n g r a cu №knţn corului seminarial din Arad sub conducerea profi sorúiul de musicà Difu Lugoj an au dat defunctului ultimul mir.

Toată inteligenta diu localitate si jur l-au petrecut la groapă.

Fiel lerína uşoară !

! contra adică şoviniştilor, Lată

ЛИЛО, 3 Noemvrie n. 1903.

— Ridicol! Se^reiand cousistorulul ar-clinliecesan din Sibiiu, Dr. G. Proca, cel ca?-e sa plimba de braţ prin Aiadcu Alăglaş, pu­

ni 'l'clegrafui", vrènd sa bhcă o declaraţie desmiiilă că ar fi vorbit cu dl Rotanu şt că a pus la cale interpelaţia în chestie.... Var dl Pioca, dacă i-s\ir cere, ar disminli şi Japlul că e prieten cu Măglaş şi că au ben­chetuit împreună la nunta Iul 7 riteanu.

Era maî bine să tacă. Nu-l om cu mintea întreabă şi cmiosce/or al lucrurilor şi oamenilor, care să creadă că dl Rulariu a făcut interpelarea fără a se fi înţeles cu 1. P. S. Sa Meţianu.

Faptul că I. P. S. Sa se Livadă acum cu niivil şi picioare de isprava lui Rotariu, încă odată: e numai o probă de ceea-ce pot păţi oamenii pătimaşi!

— Motor între Arad şi Kadna. O de-putaţiunc mare s'a presintat azi înainte de

— A v a n s ă r i . Intre cei delà regimentul nostru din Arad, au fost avansaţ i şi cădeţi] Tudor Sorb şi ivloise lîişcuţiu la gradul de .sublocotmiţi. Amèndoui sunt tineri bravi si ne place a crede că. vor face fală numelui ce poartă . Li-o dorim din tot sufletul.

— La fondul de 20 lumi, întemeiat de . .Reuniunea sodalilor români din Sibiiu", pentru acui rarea unei case cu hală de vân­zare pe seama meseriaşilor români , la stă­ruinţa dluï Ştefan Mirean, cleric în cursul al Ш-іеа al seminarului „Andre ian" din Sibiiu, următori i elevi ai cursului al IH-lea teologic au dăruit câte 2Q hani -si a n u m e • Alexandru Anca, Iqau Andi-еіц ijie Se ieu ta ' І П Я П W J F I R . T . U . - , \Г;,Л,„. T 5 „ I U O _ , . '

Nicolau Butelanc, Ilariu Cocan, Aurei Crişan, losif Dumitru, Petru, Dumitrescu, Nicolau Georgescu, Dumitru Grecian, loan l ianda , Augustin Istrate, Vasiliu L ä p p t e , loan Ma­xim, Emil Miclea, Stefan Mircaa, Miron Mol-dovene^cu, Teodor Muica, Octavia.n Mttreşan, loan Neagoe, Aurel Oanee?,, Aurelian Opréan, Nicolau Per iau , Цоіция Rerian, Romul Pla toş , Romul Pop, George Popovici . ^ iooiau Reg­inán, Remus Roşea, К^еедо ï i c u s a n , Va­siliu Trifa.

La acel aş fond au dăruit dl loan h*i-mie din Becîcherecul-mare 1 co roană şi Victor Tordăşianu, '20 bani .

— Coroane eterne. D-şoara Teresia Pi-poş. dărueşte fondului veduvelor şi orfanilor meseriaşilor români , întemeiatele „Reuniunea sodalilor români din Sibiin. pentru odihna sulletulul neuitaţ i lor sei părinţ i , suma de 2 cor.

La acelaş fond Rachila lui Lazar Sloia, a dăruit pen t ru odihna sulletulul neui ta­tului seu ginere Alexandru Tăban , zidar, suma de I cor.

— Al 12-lea î Cassariatul „Reuniunii române de înmormânta re din Sibiiu-' a sol­vit moştenitorilor reposatuluî Alexandru Tă­ban, zidar, fost membru al numitei Reu­niuni, ajutorul statutar .

Acesta este al 42 lea cas de moar te în sinul Reuniune! de înmormèutare .

— Kegele Eduard al Angliei a găs i t mijlocul de câştiga simpatia unul c a p socialist englez, deputatul Hardie, operat zilele acestea de apendicită.

Regele trimise imediat să ceară ştiri despre sun etatea sa, spunênd că de oare-ce suferise şi el de acelaşi pe­ricol, simţea în acelaşi moment o oare­care simpatie.

Deputatul este unul din cei mal intransigenţi socialişti şi a provocat in-dignaţionea publicului protes teud contra solemnitate! funerariilor reginei Victoria.

— lleslninările Armeni lor . Zi le le tre­cute a fost ucis la L o n d r a un a r m e a n pr in lovi tur i de cuţit . Nu s'a descoper i t nici omorîtorul , nici causa.

apură de veste îna in tea sa şi t rase asu pa t ru g loan ţe de revolver , d u p ă c a r u g i t imedia t .

guni , lovit în i n i m ă , a m u r i t ins tan­tanei era în vers tă de 37 de anî, e ra năst i Caucas , u n d e t răia cu m e s e r i a de \er de m i n e .

a luat pa r t e la lupte le din Caucas şi dTurcia însă n u era r evo lu ţ iona r èxtr T o c m a i p e n t r u aceasta a fost asa­s ina

:i asas inul lui nu s'a descoper i t , ear ia comisă a fost p u s ă la act ivul socio r evo lu ţ i ona re a r m e n e , care se vede b ă n u i a u ' p e Sagun i de t r ă d a r e .

Dispariţia u i m i prinţ fraii-cez^um cât-va t imp, t inerul prinţ Rob< de Broglie a dispărut în u r m a imei r te cu familia sa.

nă acum s 'au făcut aici şi în Fran toate cercetările posibile pen t ru aflan Iul. Toate au r ëmas zadarnice

rcetările tu turor poliţiilor streine căroili-se anun ţase această dispariţie au n a s de asemenea zadarnice .

• Ploi mari. In Anglia ploi m a r l u pricinuit inundaţi i .

i Eilsr ieldşi la Raynespa rk 10 .000 de hilare sunt complectamente aco peritede apă. In unele părţi sunt trei picio;e de apă pe stradă. La sosirea trenulor din Worcester t rebue pasa­gerii a fie transportaţi pe braţe

ur tuna pe mare a fost teribilă se semnlează n u m e r o a s e naufragiu

— Jules Claretie despre d-şoara Gri-g o r i t a fn ultimul numër al ziarului frances „Figân", d. Jules Claretie, membru in co-mitetu de esamina re delà conservator .«l m ale arta dramat ice autor i ta te p u b l i c subti t lul „Au emservatoire- ' un " I 7 m art icol, în care se oc ică de c o n r " ^ ^ ce s'a ţinut de cu-fêml 1* conservatorul din Par is . In acest articol d. Claretie vorbeşte şi despre d-şoara Grigoriţa, sora nenoroc i te ! Elisa Popescu , ling. Eată ce zice d. G l a r e t r è f i o n a l { i v ^ " ~

„Am vëzut pr int re cele desolate o săr­mană copilă, care pe lângă du re rea tragică a unei d rame neaş tepta te simţia adăogân-du-se necazul unei decepţ iun! profunde. Aceasta este sora acelei nenoroc i t e , ca re şi-a găsit moar t ea într 'o camera a hotelului Regina.

D-şoara Popescu s'a presenta t la esa-mene sub numele de Grigoriţa, şi fiind fru­moasă, elegantă, pu tea spera că va cuceri locul pe care îl ambi ţ iona în maha laua pes­carilor. Terminase tocmai a reci ta cu o energie selbatică o scenă din Erinnyes .

De când cu succesul d-luï Max şi p ro­misiunile d-şoarei Ventura , Români i au în­ceput să ne tr imită destui candidaţi .

Toate simpatiile erau îndrepta te căt ră această copilă de noue-spre-zece ani îmbră­cată în negru, drăguţă şi care în ajun înmor-mèntase cu propr ia m â n ă pe sora, pe care ma ma venită din Bucureşt i n 'a maî putut 'o vedea. Şi cu o voce foarte dulce, t ragediana, care recitase imprecaţ iuni le Klytemnestei , îmi po vesti câteva ore înainte , acea d ramă ade v e r a t ă . . . Ce sunt dureri le tea t rului faţă de durerile vii ?

O cest iune gravă, ce e drept , ces t iuuea accentului , uti accent românesc foarte p ro­nunţa t a împedecat pe d-şoara Grigoriţa de a găsi în Par is succesul , care o aş teaptă fără îndoială în patr ia sa" .

— Blestemul banilor. Se tele grafează din Praga, că acolo s'a sinucis un mare fabricant: E ichmann Teodor Cu mal mulţi ani înainte de asta s'a sinucis şt tatălseu. Eichmann era cuno­scut ca proprietarul mal mul tor milioane Cu câte-va zile nainte de asta în Praga au deţinut u n funcţionar a n u m e Ku chemann , care falsificase un cambiu de jumëta te milion.

— Din Sofia se scrie, că cel mal bogat om din Bulgaria, Boter Papo-zoglu, de mal multe ori milionar s'a îm puşcat din cause necunoscu te , Papozoglu vorbea liniştit cu familia sa când a sărit repede de pe scaun şi t recând în ca mera d'alături , şi-a tras un glonţ în cap.

pent ru aceas tă invenţ iune frumoasă. Mii mulţumite . Cu deosebi tă stimă : loan Klinka (Algern). Scr isoarea asta a primit-o d-1 Albert Müller (Budapesta, V. Vadász u. 42/K). inventatorul cruci! duple magneto-elect r ice .

— încrederea publicului nu trebuie să încerc! s'o câştig! cu devize falşe şi p ro­misiuni goale ; — dovadă la asta e înc re ­derea şi preferinţa, de care se bucură clin par tea 'publicului prăvăl ia b inecunoscută de giuvaericale atu! Weinberger Ferenc^ căci firma asta pe lângă preţur i solide şi p rom-ptitate severă oferă ezecuţia cea mai bună Depozitul lui de lucrăr i în aur şi argint, şi ciasornice de Geneva, e un lucru de r e ­marcat . II r ecomandam în a tenţ ia publicu­lui mare . Telefon pent ru oraş şi comitat n-rul 439.

Cea mai nestricucioasă cremă pen t ru î n f rumse ţ a r ea t enu lu i e c r e m a de IlorT de liliac, un bo rcan costă 1 cor .

P u d r ă de fiori de liliac 1 cutie 1 cor . S ă p u n de flori de liliac bucata 70 Iii. P a s t a I u n o 2 cor . P u d r a I u n o 2 cor . — Mijloc s igur con t ra d u r e r i l o r de

s tomac , a sgârc i tu r i lo r şi a ca ta ru r i lo r de s tomac , cont ra boa le lo r învechi te de s t omac şi con t ra l ipsei pof te i de m â n c a r e , pe u r m ă ùn mij loc s igur pu rga t iv fără d u r e r i : e ceaiul în tă r i to r de s t omac al fa rmacis tu lu i Kossu th . O cutie de p r o b ă 1 cor . 20 fii., o cut ie de p r o b ă 2 cor .

— C o n t r a g u t u r a i u l u i , tusei , r ăgu-şelel, flegmei şi a afecţ iuni lor la r ingi lor a re un efect m i r acu los past i le le de p e p t S e n e g a . Se po t găsi în fa rmacia „Vcrg-Mar i a " a lul Kossu th , în A r a d , P ia ţ a Boross -Bent 150 (casa Dengl) .

B i b l i o g r a f i e . A apărut :

NE^POLI. - POMPEI. - CAPRI. - FLORENŢA. VENEŢIA. - L1DO. - LONDRA. - PARIS. -

A O N U F R ç z I A Z Ѵ і г Г Ч І І

D E

R U S S U S I R I A N U.

Se află de vênzare la Administraţia ,Tribunei Poporului', Arad. Volumul

de 268 pagini, costă 2 cor., plus 10 /il. porto postai.

*

A apărut:

Biblioteca literara а ziarului » Li­bertatea» Nr. 4 „Poesiî şi î iuvele". » Tipografia nouă* în Oraştie. 1 9 0 3 .

POSTA BEDACŢIUNEI. Caranscbeşeanulul. In t r 'adevër , aşa este:

acea corespondenţă în cont ra dluï Dr. G. Dragomir s'a s t recurat prin surpr indere în ziar. Nu credem despre dl Dragomir că e vinovat de ce i-s'a imputat şi nici nu pre­supunem că Ven. Consislor n'av lua mesuri când ar observa vre-o aba te re .

Din Budapesta. Pr imim cu mulţumită

ULTIME ŞTIRI. — Ştire telefonicii. —

Budapesta, 3 Noembr i e . Ziarul oficios »Budapest ! Közlöny « publică decre te le regale prin car i sunt pr imi te demisiile miniştrilor din cabinetul H é ­de rvâ ry şi cele pr iv i toare la n u m i r e a noui lor miniştri.

Azi totî miniştri sunt în Viena u n d e vo r d e p u n e ju rămentu l (afară de Plósz şi Lukács , vechi miniştri).

Conte le T i sza v a d e p u n e şi jură-mîntul de consilier intim regesc, ce nu fusese p â n ă a c u m şi ce a fost numi t d 'oda tă cu n u m i r e a de prim-ministru.

Red. respons . loan Kussu Şirianu. Editor Aurel Popovicî-Barcianu.

„ТША POPORULUI". Nr. 1 9 3

Зеіѳ mai a o u i . s t o f e de Ь а ш ѳ p. damé; M ă t a s e p e n t r u h a i n e ş i b l u z e

Specialităţi m b l u z e g a t a Í

S C « p o t c ă p ă t a l a

e d e m o d e ş i t p i i s o u i * ЛКЛІ), Aiidrassy-tor 20.

П ш Щ д і & а д в p d e n a s a j Trusourï de m i r e a s ă ,

gM începând cu cele mai simple până la cele mai I " 1 elegante, în mare asortiment, se pot căpeta la g

I 2 0 - 2 5 S I K G E H S Í M B Ő L i r a v a l i e d e m o d e s i t rusour ï .

9

AKAD, Andrássy-tér 20.

H Eí Ciorapi p, dame, bărbaţi şi copii (tricotaţi in puşcărie).

Lingerie pentru bărbaţi, Cravate, Covoare, perdele şi şarşafuri după cea din urmă modă se pot căpeta la

:1

€b p r ă v ă l i e d e m o d e şi t rusour ï .

— AKAD, Andrássy-tér 20.

ш.

IN ATENŢIA. M. ON. DAME In u n u a îngrămădirii eorseturilor In magazinul nostru

Corsetele n o a s t r e moderne LE VINDEM CU Г HKŢ DE JUMĂTATE ^

Rugam atât eumporiitoriî din provinţa, cât şi din l o s să bine- Щ%

vo îaseă a яѳ convinge despre ef ' inătatea mărfurilor noss tre . ^ £

Comande după iriăsură grabnic. зг, 3—1

raţii Járassay ARAD, Strada Еоггау.

^ЖЖЖЖЖЖЖЖІЖ,

T e l e f o n tií provii o i e ş i 11 o r a ş 467.

Ш Ш C I U L A , —=—. fabricant de trăsuri.

™ Timişoara-Fabric, str. Király nr. H Recomandă în atenţiunea on. public atelierul sëu din casa particulară,

unde se fabrică tot felui de trăsuri cu coş şi fără coş; 1041 2 1 - 2 5 O a l e s e ş i ti*â,siir*î c o m u n e .

ü Preţurî moderate şi lucm Bolid, frumos şi elegant. Ц Se primesc reparaturi şi transformarea trăsurilor vechi, tot asemenea

fabricarea dricurilor ssu repararea lor. — Se primesc lucrări de faur, butnar, auriri şi şea. —

§ü Mare depozit ta trăsuri (calese) noi şi folositei ™"

I Planuri şi preliminare de spese servese gratuit j|

P A S

C D O O

C D

E = 3

8 = 3

С4Э

KÖTELES i mäsar de edificii, mobile şi portaluri.

CTJ

c $ AH AD, strada Szent Pál Nr. 8. $ $ Primeşte tot felul de lucrări цош Şi reparaturi- ce se

ţia de branşa de măssr de clădiri, mobile şi portaluri ; între eitvie arangiamente complete de birouri, cancelarii, odăi şi bucătării; aranjamente de biserici şi şcoli în stilurile şi după orice pbn B B U d e s e m n dat. '

P r e ţ u r i m o d e r a t e i mZLm Esecutie solidă pe lângă garanţie. _ I T "

La lucrări pe sama de biseâci şi u 3 - 1 2 comune preţuri scăzute.

Planuri si preliminare de spese servesc gratuit

Cel mai plient şi cel mai ta preparat pentru rôpsirea peràî eslî M E L A N O G E N E

de coloare neagră şi brunetă. — In timp de câteva minunte prin acest excelent şi nestrieăcios preparat se pot vàpsi în coloare neagra sau brunetă : perul, barba şi mustaţa. — Această coloare e per­manentă şi nu se poate deosebi de coloarea naturală ; nu se mur­

dăreşte şi nu se poate spăla nicï cu săpun nicï cu apă caldă. B nestrieăcios şi întrebuinţarea e foarte simplă. Preţul prepara­

tului e : 2 cor. 80 fllerî. Preparatul, care M p f a e e p e r u l b l o n d ,

orï-oaruï për, în câte-va minute, îî dă atât de plăcuta coloare blond-aurie, în coloarea inului, cenuşie sau de ori-ce coloare dorita, färä-ca sä atace perul. •— Preţul : o sticluţă 1 cor., o sţicU

mare 2 coroane. üer Poftiţi a fi cu atenţiune la marca de patentă !

t e a I î a j d u esle un preparat probat în nenumërate caşuri pentru boale de pept şi plămâni'

Sa poKtö folosi cu eel maî bun succes tu contra tusei, durerii de gftV rSgoçeloï, în contra tuatî raSg&reşti. îngreţaşEri?, in contra tuturor boalelot de pt pt ; în contra îmbolnăviri! de gâţ, îariogo, plămâni, tn cosiră respira-ţiunil grele, a bosiel de pept şi a asímeí 6 T C .

Preţul : 50 fllerî. 698 - 8 5

S P I R T C O N T R A R E U M E 1 se vinde în preţ de 1 coroană.

B'a dovedit ca un preparat excel&nt în caşuri de boalo de : reuma, de c-argrenă, amorţirea muşchilor, dureri de nervi, do crăcea spinării, de jurghiurî, paraiisil. amorţeala de muşchi şi vine, precum şi pentru înviorarea pieleî ete. La slăbire din pricina b&irâneţeî, precum şi la oboselile turiştilor, înainte şi după ture maî lungi, ajotă mu ii prin ungerea (frecarea) cu acest prep&rnt (numaî în exterior) й'а probat lu casurï nenumërate.

Gutori F U L D E S K E L E M E N , apotecä şi laborator chimic

î n A H A D . Telefon 111.

Tipografi» ,Trjbana Poporului" Aurel Ророѵісі-Вигсцш. Axm&.