istoria rom anilor · raportul fusese si a ramus, nu de osebire lntre douà teri, ci de o conventle...

N. IORGAuan

ISTORIAROM ANILOR

VOL. II

OAMENII PAMANTULUI(PANA LA ANUL 1000)

+

BUCUR E T11936

CARTEA I-iu

AMINTIREA IMPERIULLII

CAPITOLUL I.

Barb arii §i Imperiul

In Apus, numai prin ultimul sfert al secolului al III-leaconditiile contactului cu barbarii au fost deosebit de sAlba-tece. In sfdram'a'trurile de marmuri linse de fldcdri, In obiectelemdrunte fdcute bucdti, In grAmezile de monede ascunse Jul-lian vedea grozdvia 1°1.1.

O oarecare ruralisare pare a se pronunta si In Galia In-sdsi2. Se lucreazd pamantul ca la camp Induntrul zidurilorIn secolul al IV-lea s. Un fenomen asAmAngtor se petrece Lotalunci In Belgia, uncle in cala Francilor germani se Ingrd-mddesc ruinele 4.

Tabloul pe care ni-1 presintd istoricul modern al Galieial unei provincii fundamental ruinate In care s'au fdcut ingrabd sfortgoi desperate pentru a se Inldri mdcar catevaceldti capabile de a resista s. E aceiasi operd care se facetot atunci pe malul drept dundrean, care n'a fost pArdsit, alScitiei Minore, la Ulmelum si la odatd strillucitoarea cetate aIs trienilor.

Jullian observd i altceva: Imperiul trece, de pe urmagreseldor sale, prinfro lngrozitoare crisci care märzancei ora-.ele. Le vedem pustiindu-se, fdrä nicio amenintare strdind,In Nordul Italiei si pe Adriaticd 6

1 Jullian, Ilistoire de la Ganle, IV, p. 601.2 Ibid., pp. 603-4.3 Libanius, Orationes, XVIII. p. 35. Semnalat de Jullian, o. c.,

VII, p. 26, nota 6.4 Sclmermans, In Buitetin des commissions royales d'art et d'archéo-

logie, XXIV (1890), p. 189 si urm.5 Jullian, o. c., VII, p. 19 si urm.6 Ibid., p. 26, nota 6.

4 Amintirea Imperiului

In ce priveste Britania Arare, se crede astdzi cá. teribilelejalanii relorice ale lui Nonnius si ciliar pesimismul luji Bedasant exageratel. Spectacolul Daciei In momentul primelorndvdliri se poate restitui deci prin c,asuri asAmdndtoare. Astfelse putea spune cd, 1nainte de refacerea de dire Iulian, Nico-polul lui August era In ruine: peálate (lacerae) casele no-bililor, fard coperi$uri forurile, totul era plin, dupd stricareaaped-uctelor, de murddrie si praf". Atena Insdsi i$i pierduseonce Ingrijire publicd si privald". Eleusis era In ddramdturá.2.

In párdsirea" Daciei lusa nu se poate vorbi de o invasie$i Incà de una distrugItoare.

Tendintile ciliar de nimicire ale Germanilor au fost rds-pinse inca de Jung: O distrugere a populatiei unei ten i cuce-rite de ei nu se intalneste nicliri din partea Germanilor pepdmant roman. Nu erau asa de numeroase semintiile lor ca sdfi putut sà se lipseascà de puterile de muna. existente: aveautotdeauna nevoie de ajutoare (Knechte); cu cat mai multecdpdtau, eu atat mai bine" 3. Nicdiri n'a fost mdcar o pátrun-dere prin vdi, si e neadmisibil sà se caute urme de Gotiprin Nordul munalor moldovenegi, u.nde s'ar fi recunoscuturme si un chip din vremea ndvdlirilor4.

Pentru raportul regilor goti In situa(ie de drept MIL de

1 V. §i Cunningham, in The growth of english industry and com-merce cfuring the early and middle ages, Cambridge 1890, p. 92:Il is possible that thie statements of Bede and Nonnius, who areinclined to moralisle on the events, are somewhat exaggerated oronly reller to special localities". Dar observa ca, dispayAnd rre-tinismul i limba, trebute sa fi fost o rupere de continuitate. Ajunge,spune el, un foarte mic element de supravietitim a popalatieipentru a pastra vechik nume locale qi a mentinea qi putin temeiti"p. 140). V. §i Charles Roach Smith, Collectanea antigua, V (1861

p. 129; despre urmele dupa retragere. V. §i Jung, 1J:e Anfange derRomaenen, in Zeitschrift far österreichische Gymnasien, 1876. Cf.H'storisches Taschen.buch, 1874, §i Hermes, IV, p. 99 i urm.

2 Mamertinus catre Impdratul Tullan, In Panegyr:ci ueteres,ed. 1779, pp. 146-7.

8 Ramer u. Rom., p. 183. $i el observa cA pentru asimilare aicinu era timp (ibid., pp. 183-4).

4 Prima semnalaPp de I. Bianu, in Mem. Ac. Rom., sect. lit.,191. Discutia urmatoare e prea putin serioasa ca sa poata interesa.

I.

Fig. 1. Din luptcle Romanilor cu barbaru. Sculptun pe metalaflate in Ardeal.

Arcb.-epigr. Mitt., XI-XII, tabl. 4,

Distrugerea 5

populalia romanti, iaLä ce scria un Invdtat german 1: Regil(Statelor germane alcdtuite In Apus) n'au domnit cumva numaiprin dreptul de cucerire asupra provincialilor romani supusi,ci intr'un fel de raport de drep' &Are Imperiul roman carecontinua sd existe.

Imperiul poate sä pdslreze pe barbari, poale sd-i caseze,sd-i goneascd. Astfel adevdratul urmas al luí Aurelian, Probus(276-82), Intors din Tracia, amid In Balcani 100.000 de Bas-tarni", cari toti au pdstrat credinta" 2 si multi Gepizi, Greu-thungi goti, Vandali, cari toti au cdlcat-o"3.

Si Vandalii daed stau In Africa, la 438, e pentru cd li s'adat de Imperiu sdlas pe trei ani 4.

Gotii, federati, noi soldati ai Imperiului, fdra regi, nuse pomeneste niciunul in curs de un veac , nu sant altd.natie", In altd patrie".

De fapt nu putea sd fie decat un singur Stat, fermecandsi dominand sufleteste si pe cei cari-1 amenintau 5i4 prddauteritoriul 3.

Hotarele se pdstreazd. ca Ingrijire In aceste Ott. Astfeld. Filov a gdsit in Balcani o inscriptie cdtre Impdratii Carussi Carinus (282-3), urmasii lui Pnobus, In care e vorba de

I Otto Karlowa, Reim;sche Rechtsgeschichte, I, Lipsca 1885, p. 947.2 Qui omnes fidem servarunt.3 Qui omnes fidem fregerunt; Jung, Reimer und Rom., pp. 126-9.4 Data eis ad habitandum pfer triennium in loco Africae portione

Hipponae; Prosper de Aquitania. Daca au Cartaginea, e o calcarede paot; ibid., la a. 442. Urmleaza Impreir(irea prouinciei; ibid., laa. 445. i Visigotii au pacts paacita", E vorba numai de o habitat°,en limites; ibid., la a. 441. Visigolii oer paoea umil"; acelasi la a. 442.

5 Gasesc pariqrea si la Ludwig Schmidt, in Forschungen undFortschrlte, 1-iu August 1935: Den 116mern war von jeher jederUntertan, gl4chviel welcher Nationalitat, willkommen, der sich ihremStaatswegen einfügte. Die Goten galten nach Auffassung der kaiser-lichen Regierung immer noch als reichstangehörige F6deraten; siehatten den Krieg geffihrt nicht als sbirveranes Volk, sondern alsAterCihrer, die nach erfolgter Beg,nadigung wieder in die frilhereRechtsstellung als kaiserliche Soldaten zurficktraten" p. 283). Ele/-

mente germanice patrund asa si pana In N.-E. Ardealului, V. Korres-pondepzblatt, XIV 1891), p. 97 si urrn,

6 Amintirea Imptcriului

punerea unui hotar nou", Ki]nter du_as Dlacias", cel vechiufiind delaps-us"1.

Raportul fusese si a rAmus, nu de osebire lntre douà teri,ci de o conventle Intre federatii goti si Imperiu, care erafi Imperiul lor. 0 reounoaste si Mommsen 2.

Si August vorbesle, In inscriptia comemorativA, de Bastarnicari i-au cenit prietenia" 3.

Numele de Gothia nu se IntampinA In nicium izvor din secolulal III-lea; numai tArziul Jordanes o numeste asa pentru aglorifica neamul earuia-i serveste. Pentru contemporanii 1)6.11-sirii oficiale e numai oposilia nitre lmperium si formatiacorespunzAtoare, barbaricum. Mai tArziu chiar vom avea oAvarie 4, fiinda. aici, In Panonia, este forma de Stat deo-sebilit.

Nu exista, deci, o Gotie de Slat recunoscut5. de Roma. NustnaiIn secolul al V-lea se cunoaste aceastà Gothia5.

Astfel are deplinA dreptate Pal-van când considerK pe Gotica de la 270 Inainte oarecum represintantii oficiali ai sigu-rantei publice" G. 0 cedare analogA au fácut-o doar Gratian sl.Teodosiu fatA de aceiasi Goti un secol mai arziu 7.

1 laio, 1912, p. 236; Rev. arch., XX 19122), p, 467, no. 200.Cf. Ilie Gherghel, Zur Frage der Urheimat der Romcinon, Viena 1910;Kalopothakes, '0 xcupLaph; t% otpattaynx% x. noXyccx-N igoua(n x. t PmparxtaLoixnacç nap& sbv who) ilo6vcc6cv, Atena 1894.

2 Si Schiller, Giesch. des röm. Reiches, Ia, p. 853, vorbe§te desistemul die camuflare §i de tralate de comer" ca noii Dad, Goti(Vertuschungssysthem).

3 C. i. L., III, p. 796.4 DupA Junq, Reimer und Romarten.5 Epifaniu, Adversas haereses, III, 1, 14: Et c& icnkcacc c% rotAfacg.

Cf. qi AuguStin, De ciuitate Dei, XVIII, 2: ,in ipsa Gothia". Ct 0rrnxil la Filostorgiu, Hist. Eccl., II, 5 la Wa,itz, Ulfila, p. 59).

6 Contribulii epigrafice, p. 11. Pentru federati v. Mommsen, Dasrömische Milittirtvesen seit Diocleran, In Hermes, XXIV, p. 215

§i urm., mai ales p. 218, nota 3: Am Haufigsft gedacht wird derFiideration in dieser Epoche bel den schon genannten Fiirsten derramischen Sara cenen und vor allen bei den auf das rechte Donauferilbergetretenen Giothen". ,5i de sigqr si &Ind erau pe malul stdng.Dar Mommsen eitioazA numai pe Claudia, In Rufinum, II, 75, peMalchus, In Fr. Hist. Gr., fr. 11, pe Suidas, la OoLbapcisot, pe Procopiu,De bell. goth., IV, 5 si chiar pe Jordanes, VIII, 188 (ed. Monunsen).

7 Dui:4 Monunsen, la Waitz, o. c, pp. 32-3.

Dietrugerea 7

La ei, cum a fost apoi casul cu Tatarii, se pu(eau adclugi siprovincialii Infii. Astfel E. Blochet a scris despre cucerireaarabg: Armatele musulmane, care erau un pumn de oameniIn vremea de la Bedr si de la Ohod, flcurg avalansg. In calcalor: ele bgturg pe Cesan i si Chosroi cu propriii lor supusi,pe cari-i atraserg dupg. ele... Mohammed ar fi fost Marte niratdacg ar fi vg.zut ce a fgeut lumea Caltfatului din Islam I.

Aici ca si atarea, Imperiul nu era un obiect de urà saude despret, ci un model, un Indreptariu 2.

Barbarii rgmâneau, de altfel, clienrii statornici ai oraselorde comert de pe malla drept, a cgror activitatt n'a Incetatde sigur niciun moment. De aceia monede romane se allá. InArdeal pgng. In secolul al VI-lea s.

i Rev. Arch., IX (19079, pp. 196-7 5i clemente de transmisiuneca la Arabi),

2 Pentru mo0enirea culturii de cAtre barbari, Jung, Rom. Landsch.,p. 405, nota 4.

3 Jung, In Zeitschrift far 6sferreichische Gumnasien, 1876, p. 103,

CAPITOLUL II.

Pr oyincialii"Supt raportul politic de sigur cd hotdrárea lui Aurelian

nu era lun act de desertiune si umilire; s'ar putea admitemai curdnd un motiv de localism ambitios pentru Insusiinutul sdu de origine. Cdci, nascut si crescut In provinciade la Sud, el a cdutat s'o Intdreascd pe aceasta printeo operdde concentrare de care s'ar fi mdndrit. Dar o asemenea con-sideratie nu e necesard Indaid ce ne gAndim cd Imperiulputea ocupa si pArdsi militar o regiune sau alta, dar dreptulsdu mai presus de al oricui, dreptul acesla uaiic rdmânea.Cineva admite ehiar cá' Aurelian a Impoporat astfel cAmpiilegoale din Iliria (sic) si Moesia"1. De altfel si fatd de Augusts'a pretins cd a dat numele de Germania" teritoriului de laRin ca sd acopere pdrdsirea militará' a Germaniei adevdrate2.

E adevdrat cä istoria nu Invredniceste pe provinciali" deatentia et,.

In Egipt, asa de addnc pdtruns de creslinism, nu s'a gdsitIn sute de scrisori de papirusuri nicio urmd Inainte dejumdtatea secolului al III-lea"3.

Ar fi de discutat asupra sensului lnsusi al cuvdntului pro-vinciales. Dacii din sate, Incà incomplect romanisati, eraisei cuprinsi In aceastd democratie?

.541 nu nitám apoi pe Dacii de peste hotar, asa de vioiisi de temutii Carpi, a cdror coborfire a trebuit sei urmezeThdatà dupd pdrdsirea oficiald a pro vinciei.

Rhein. Mus., III, p. 17.2 Miss Manley, Effects of the Germanic invasions in Gaul, p. 30,

nota 19.3 Ulrich Wilcken, In Forschungen und Fortschritte, 1936, p. 90.

V. si Philippide, In Via(a Rom., Mart, April, Maiu 1916 (clespreROIllapil supt nunte str4in),

Provineialii 9

Cu dreptate Intreabl un cercetAtor german mai recentce s'a fdlaut au ciobanü, cari nu sant pomeniti niel de Eu-tropiu 1. Si e de observat c acesti transhumanti nu puteautrece la ordin pe o noud hartl. Iernarea ciobanilor mocaniIn Tara-Romaneascd e astfel cea mai bunà dovadA de perma-nentd. Cum oare s'ar fi putut stabili, In casul unei venir depeste DunAre, o Intelegere Infra regalitatea ungureascd si

cuman pentru aceastd trecere, In conditii care dinveac in veac au rdmas neschimbate, cu un caracter vAditarhaic ? E vorba, evident, de o forma de viatd pAstoreascAmergand pAnd in vremea dacicd.

In ce priveste viata ce s'a putut duce, Indald dupd mAsturalui Aurelian, un cercetator franc,es, ciudat, dar pe nedrepi.uitat, se exprimd asa: o invasie nu face sd dispard niciodatddecal o parle din populatia sup USA" 2 - si invasia, In sensultraditional al cuvantului, nici zuz era.

Disparitia celdtilor era lucrul cel mai usor. In adevd1r, celemai multe erau numai colectii de birottri, ca Sarmizegellusa,oficii economice ca Napoca, puncte de ocupatie, ca Porolissul

Romula, statii de vamesi, ca Tierna si Pons Augusti. Eraun singur adevaral oras, cu adAnci rdaacini In tara, rdspim-zand unor nevoi In Loge domeniile, si militare si negustoresli:Apulum, poate un Ampulum sau Ampelum dacic, rdsbotezatde Romani (si azi se pAstreazd Ampoila . Acolo cetateamai e o amintire, ca In gradistea" Sarmizegetasei, ci, ca laMoigrad, un grad actual", pastral In traducerea sefiaui slaycare candva s'a asezat acolo, In margenea Transilvaniei, candai lui au plecat la vale: Balgradul.

De pe urma acestei lente peiri a oraselor, ca si In alleten i (si In Cipru), forum, care dá' la Francesi foire, fuerola Spanioli, a dispArut aici ca total, ca si grecescul emporion,de mide Ampurias, In Peninsula Iberia De allfel, sensul deloc fortificat" al cefeitii nu aralA pArdsirea Dacici, ci pAstra-rea i apArarea ei.

1 Tanun, Ursprung der Rumanen, pp. 73-4. El se IntreabA sit

care (era valoarea p,entru fisc, singura decisivA, a unor asemeneaelemente (ibid., p. 75).

2 Lunti re, Etude sur les Celtes, p. 269.

10 Amin tirea Imp exiului

astfel, o comtnicatie recentd, n legAturd cu noi descope-riri ale cerceatorilor olleni, pe care o dddea, la 28 Iunie 1935,ziarul Curentul, e, In aceasld privintd, de cea mai mare in-semndtate: Intre hotarul comunelor Carna i Bistretul, dreptIn malul Dundrii, la postal de grdnice.ri Cetatea, apele rauluilasd In fiecare yard bogate urme dintr'o cetate romank Matcerarnica, pe cat i monedele descoperite aratd cd aceastd for-tificatie romand a avut legrituri cu malul drept al Duneiriichiar dup(1 pcirasirea Daciei de ditre legiunile romane.

Ullimele cercetdri ni araid, de altfel, eà nu numai oraselecetAtile romane de pe rnalul Diruarii, d. ex. Turnul-Severin

(Drubeta , Celeiul (Sucidava , etc., au fosi locuite, dar chiargi in interiorul Olteniei, pdnill la unja marelui val roman,numit Brazda lui Novae", atdt asezdrile romane fortificate,cAt f i afezeirile civil daco-romane au continuat a fi locuite,aviind puternice legátuni cu Moesia".

De altfel, Dacia nu era singurd, isolatd. Pdrerea lui "'Aryancu toate ndvAlirile barbare, viata civilisatd In contrele

anlice dobrogene nu Inceteazd a Mimi In formele ei ori-ginale, supuind ea sufleteste pe barbarii foederati, iar nu,ldsandu-se barbarisatà de acestia", e de primit

Obiectia lui Rösler cà provinciile de pe malul stâng craudespoporate de ndvAlirile barbarilor, mult loe fiind la dis-positia noilor veniti, cade, când Ise gandeste cineva cd ace-iasi stare de lucruri era pe ambele maluri si cd a aduce pecei de pe malul stang pe cel drept era a-i expune aceleiasisoarte, asa Incat nu era nici nevoie de strdmutare pentradansii, nici, pentru ceilalti, In vederea ndvAlirilor viitoare,o consolidare Idurabild. lar argumentul cà astfel provincialiiscdpau de violentele Gotilor" ar avea un pret dacd ei n'arfi fost de =lid vreme obisnuiti Cu acesti Goti si dacd Im-periul ar fi fugit, pe cand el lcsisa un teritoriu in sama morfederafi 2.

Am spus In volumul precedent eà tot asa de putin Inte-meiatd e si obiectia de ce n'au lual colonii, In Dacia, cuvintede la barbarii ce veniserd. Aceia.5i barbari au fost doar,

1 Cetatea Tropaeum, p. 129.2 Dacier und Romanen, Viena 1866, pp. 32-3.

Provincialli 11

cu asez5.ri, ca ale G-otilor la Novae si In Scilia Minork multmai importante, si dincolo de Dunare.

Nici lipsa de elemente germane si cumane In romaneste,de care s'a mai vorbit In discutarea acestui cas istoric, impor-tant In el Insusi chiar, nu e o dovada cA Romanii nu eran pemalul stang pe vremea cand popoarele care vorbiau acestelimbi se aflau acolo: ele au ispravil prin a locui mult maiintensiv dincolo de Dunare.

Contra plecArii s'a adus de Pdrvan i argumentul, puternic?cà dincolo de Dunare nu se observa nimic din schimbareadupà presupusa trecere a multe suite de mii de oameniel socoate un milion1.

Argumente economice se presintl de la sine. ToateploatArile Inoepute si parasite de Romani nu s'au putut p5-rAsi: mine, pescArii, paduri.

Un drum al sarii a trebuit O. existe totdeauna ca $i undrum al oilor2.

Socotind ce ou facut provincialii, In cart trdiau i rAmasiteledace, trebuie sa se tie sama, cum am spus, de alai de vecheaobisnuintd a acestora cu barbarii si a barbarilor cu lumearomana. Erau vechi cunostinte $i adesea tovar45i, supt maimult decal. un raport. Dar Inca un element de Intelegere seimpune cui are curajul de a relua chestiunea care se credearesolvitd prin oposita, 1)ri11cipial i permanenta, intre celedouà rase.

Ca $i mai tdrziu, pe vremea Arabilor In Siria si Egipt?a Romanilor In fata TaLarilor secolului al XIII-lea, anumeelemente din populate g5siau mai de folos pentru ele shi

in-meze pc barbari sau sd.-i imile, devenind ele Insele, va-gabonzii", cazacii", ca Bagauzii din Galia, un element detulburare 3. Acestia erau, In imensa lor majoritate, terani,ie$itl din totala daramare a micii propriet4ti rurale 4.

Inceputurile romane la wile linneirii, pp. 8 9.2 IncercArille lui Illinfalvy de a arala cit secole Intregi nu s'a

exploatat sare.a dacicA pentru cit documentele nu pomenesc cleattärziu exploatarea (o. c., p. 30 si um.), nu se pot sustinea. Nefiindo ordine dle Stat cu cancelarle, astfel de dovezi nu puteau s existe.

8 V. Jullian, o. c., VO, pp. 24-5.4 Ibid., pp. 51-3.

1 Reimer u. Rom., pp. 244-5.2 Ibid., p. 247 §i urru. $i tottql In VI* SI. Severin: universos

iussit ad Italiam migrare Romanos.3 '0 xat &airy% xra nay.* etvorxincon E0vouG asaTcarric; Pa'rvan, Histria,

IV, pp. 125-6. $i la Aurelian; ibid. P.Arvan rle,leveazA la Arrianacela§i titlu plentru Alexandru-cel-Mare (ibid., p. 126). Acela§i lacru1-am afirrnat de mult, la dtosebite prilejuri.

4 I, 68.

12 Amintirea Imp eriului

De sigur cd dupd oarecare datä nu se mai vorbeste de pro-vinciali, si de aici arg,umentul ex silentio contra existentei lor.Dar tot afa de pu(in se vorbe§te de pro vincialii rurali de din-colo de Dunäre i chiar din twilit intinderea Imperiului roman.Pe malul drept se pomenesc numai oamenil din cetiifi, daraceste cetclyi lipsesc pe (ermul din lard. S'ar putea pu.ne

Intrebarea cat se vorbeste, Inaintea conflictelor cu Bizantulsau cu Statul German, de Celli, Poloni si Rusi.

Jung' observd. c nici Românii din Austria contemporandnu sânt numiti ca atari. Tot el aratd, de altfel, ce dese au fostIn epeca modernd mutdrile de pe un mal dundrean pe altul 2.

Lipsa de inscriptii de pe malul stang al Dunarii raspun-zand cu extrema lor raritate dincolo de secolul al IV-lea,cand invasiile se stramuta In Balcani, pe malul drept alraului, se pune o Intrebare : cate sant, In bate timpurile,inscriptiile din regiunea Pindului si chiar pe teritoriul gre-cesc, dui-A ce viata strdlueila a cellitilor creatoare de culturiajunsese la o I-Ape& sadere?

Pd.rdsirea administrativd militara n'a putut despdrti,cee drept, pe provinciali de acela care pe vremea aoeia chiarincepe a se intitula stapfund pamilntului si al mdrii si ori-cdrui neam de oameni" 3.

Dar, pe de altd parte, strAmutarea momentand pe maluldrept n'a putut s'd Impiedece pe aceia cari se gdsirä maibine supl. barbari, durn vom vedea peste cloud secole Incasul lui Attila, de a se Intoarce supt regimul lor.

Statul Insusi mula oamenii In Tinuturi pe care stia eà nule va putea pdstra, dar isi reserva sd le reocupe. Intr'oprovincie care va fi pdasitd, ca Britania, Zosim 4 aratdProbus a mutat pe Burgunzii si Vandalii prinsi.

Rem-nand aceste observatii, e de folos sd." se adauge pdreri

Provinciaiii 13

corespunzatoare Cu privire la alte parti ale Imperiului. Eleconfirma ceia ce nu °data am avut prilejul sä observprivire la regiunile locuite de Romani.

Nu avem", serie Jullian, pentru a cunoaste lucrul dinviata mai amportant si mai greu de cunoscut, cugetarea oa-menilor, decat inscriptii i monumente, ceia ce inseamna.nu posednu asupra Galiei in epoca romana (led t o Uintade fatada" 1 mai departe: Inscriptii, sculptari,vin de la cei cari fac sa se sape,. sa. se modelew si O. sezideasca; si nimic nu vine de la saraci si de la umili. Aceia,dupa moartea lor, nu las.A nicio urma a trecerii lor in viata,Istoria, cand recurge mai ales la monumente, e condamnataO. nu povesteascà decat existenta celor mai bogati... Ade-varatul Celt, adevAratul Belg nu sapa inscriptii, ru ridicatemple de piatra, nu sculp la imaginea mortilor säi. Daca auramas multi Gali credinciosi trecutului, n'o vom stidata, pentru ca aceasta credinta excludea tocmai intrebuin-tarea unei materii durabile" 2.

Argumente militare, de un deosebit fond, se adaugai si ele.Dacà trupe romane raman la Drubeta si Celeiu si dupa

271-5 3, alaturi, cum vom vedea, era si incerearea lunei apa-rari locale, prin terani 4. i Mamertints, In Panegiricul I m-paratului Maximian, vorbeste de o caste tieraneascd, de ca-valeria teranilor prosti" (ighari agricolae).

Care era acum atitudinea acestei populatii, nedeslocuite sinedeslocuibile, fatá' de Imperiu?

Cei rdmasi de sine, intre coborarea muntenilor, Motilor"carpi si straja gotta., se socotiau tot ai Imperiului, Romanica oricari altii, osebirea dupä provincii, de care s'a vorbit cade un fenomen general si necesar 3, privind doar pe isforici,nu populatia 2nth,i. De altfel, cu alt prilej s'a raspins cudreptate ideia, provocata de seria Imparatilor gali, ca. in

I O. c., V, p. 7.2 Ibid., p. 9.3 Weierd, Etudes h'storiques, pp. 17-9, 89.4 V. 1§i Stappers, Les milices locales de l'Empire romain, In

Musée Beige, VII (1903), IX (1905).5 Treml-Tamás, In Ungarische Jahrbiicher, XV (1936), n-le 4-5, pp.

593-7 i, pe larg, In Archiuum Europae centro-orientalis, I 1936),

pp. 1-96.


a doua jumdtate a secolului al 111-lea era in provinciile apuL-sene, nu numai un sentiment de localism, dar uniul de na-tionalism", capabil de a provoca scisiuni 1. In Galia secoluluial 111-lea pe vremea lui Postumus e ded o incercare deviatd mai m-ult locald decât provinciald si cu atat mai putinnationald.

De altfel, numele chiar al vechilor Traci se pdstreazd:astfel acel Mucapor, ucigasul lui Aurelian 2.

In materie de posibilitate a evacudrii, Viata Sf5ntului Se-verin, de care ne vom ocupa pe larg, la Imprejurdrile secoluluiial V-lea, vorbeste si ea de o astfel de InlAturare oficial apopulatiei, 5i Sfántul apdrdtor, a carui biografie pioasuí oserie Eugipiu, a trebuit sd moard ea exilat In depIrtata Italic-de-Sud, (Par aeeasta n'a Impiedecat Norieul de a-si avea pAndtdrziu, si in eetki, o populatie romanicd.

Cdei criticul social crestin care e pentru aeelasi secol alV-lea Salvian recanoaste cit dorinta generald a plebei era sdtrliase.ä supt barbari, la cari fug cu grAmada fdrA gánd dea se Intoarce: O singurd rugáciune, si unanimd, a sdracilorromani e aceia de a li se da vole sit trdiascd viata lor eubarbarii. Si ne mirám e.it nu sánt hwinsi (si izgoniti) dinpArtile noastre Gotii, când Romanii preferd a fi la ei decdtla noi? Daed nu numai ed nostri nu vreau cátusi deputin s5. NO de la el la noi, dar ei ne lasd pe noi ca sä fugdla el." 3.

Vedem supt Gordian säteni ea aeei din Skaptopara sauGreseita cari se plAng ImpAratului de lumea care vine labálciuri si de ostasi, cari-si cer apd, gazde, provisii, daruri.&ant la loe bun, Intre dout'í lagdre, dar, dacd nu li se facedreptatet el. pleac5.4

Miss Mauley, o. c., p. 37. Usurpatorul Postumus visxlazA qi

de Tracia; ibid.2 Sextus Aurelius Victor, De Caesaribus, XXXVI.8 Una et conseintiens illic romanae plebis °ratio ut liceat eis

vitam quam agunt agerie cum barbaris. Et miramur si non vincuntura nostris partibus Gothi, cum malint aptid eos esse quam apud nosRomani? Itaque non solum transfuggre ab eis ad nos fratres nostriomnino volunt, sed ad vos codugiunt, nos rielinquunt". Citatla Jung, 'Winer n. Rom., p. 183, nota 2.

4 C. i L., III, 12336.

Provincialii 15

Din pullet de vedere al intentiilor mililare, e adevdrat c5.7mai de mult, rdurile ajungeau a fi privite ea hotare, si Viatalui Adrian osebege hotarul cu limes de cel cu (lumen 1 CandAurelian La dat provinciei la Sud, organisate de ddnsul, desi el nu poate fi pus in leggturK cu acel sentiment de rusinepentru retragerea de legiuni, cu putinii funetionari de Im-periu cu tot , el n'a privit cursul rdului ea granitg., ci acuprins Intre noile hotare $i malul opus Ong in regiuneamuntilor, de ande periodic se prgbusia, nu atacul got, neade-verit prin nimic, ci prgaciunea carpg.

Dar $i altii au observat ceia ce am afirmat de mull, eg,ce priveste alga locuitorilor lnsii, rdurile nu despart, precumun povarnis de munle e legat prin tot ce represintg. $i printot ce hotArgste In a$ez.g.ri/e omenesti de cel de dineolo

Pentru pgstrarea nomenclaturii vechi avem de sigur preaputin 3, dar nu chiar aldt de putin, de vreme ce existg Ina oMehadie, o Meedie In locul vechii Ad Mecliam, o Cerna, slavi-satg, uncle a fast Tierna, o Re$ca de pus ardturi Cu ResCulumroman din Ardeal $i cu numele unui Rescuporis, o Harina$i Dip$a ardeleme, o Bdrzava, Iiingà o targ a Bdrsei, si unBra$ov (rAdgeina e Brs), si finalele dace: i, ca In Polaissasi Porolissum; poate ova, pentru noi si pentru Slavii dungreni$i de la Rgsgrit, din veehea davd.

Dinoolo de rdu, Viata Sf. Alexandru, ucis supt. Maximian, caree adus de la Berhoe la Drizipera, presintd, la Emopoliti" $iaiurea, tot vechea nomenclaturá geograficg, rdul Arzon, rdui.Ergina (v. Arge$), lacul Boitia (al Boilor), Burtodiza (Burto-daxion"), acel Zorolus, care a devenil bizanlinul Tzurulon, unZioncellum, al cdrui nume Ineepe cu fenomenul de Imblanziretracic al lui di, $i Druzipera, care e o arhaieg Drivipara 4.

C. 12.2 V. Jullian, I. c., p. 41. Jullian nu vorbe0u de necesitatea mi-

litara de a avea c.elalt mal, ci numai de porninea fireasca a unortriburi" ca ale Gletilor. Observatia lui se Intinde Insa i asupramalurilor Marl

sO propunerte hasardata e aceia care apropie Saka ii Szeka;Seca, In Arch.-epigr. Mitth., I, p. 115 (Goos).

4 V. i editia din publicatia bulgiara a Academiei din Sofia (1935).


Pe acelasi mal drept Vidinul, Ar'earpalanca, Durostorul sepAstreaa., ca si Asimos, Somo" (poate Samovit) 1.

In ReIa, cercetdrile lui Steub au al-Mat cum bate munirileromane s'au pdstrat. Jung a citat un fragment de act de pela 450-90, uncle nimic din lrecutul roman nu apare schimbat;

pe vremea lui Carol-cel-Mare apar aici Latini ftt.Dar nume pretutindeni rdspandite, cum le-a gIsit Steub

la Ladini, nu se aflä nici in Balcani: nu' e acolo o traducereIn slavoneste ca, In Vest, in limba germang. Dar, cum numelede pe malul stâng cu caracter descriptiv corespund cu. vIile"

alte clemente de naturd de la Reto-Romani, nimic nu nempiedecä de a le considera fi la noi de origine antic&Riisler a observat cg. i in Panonia, afarg, de Raab (Araboaa.),

de Pettau i Siscia, numele geografice latine au dispdrat3.Doar numele raurilor se pgstreazg. in Noric, Vindelicia i Retia4.El aflä explicatia in repetarea invasiei: dupg Germani, Slavii,apoi Avarii si In sfarsit Maghiarik I se pare cä e tot asa inMoesia, de si aici numele antice s'au pgstrat mai bine. Admi-tând Cd fn Dacia s'a putut pästra o parte din vechea po pu-lath. 5, el nu bag de sa,ag cà apropierea cu celelalte pro-vincii impunea recunoasterea mgcar a unei oarecare perma-nente6 i el trebuie sä recunoascd pgstrarea numelor derduri, adgugind pe ldngä cele mari: Timisul, Motrul, BdrzavaAmpoiul 7. Din greutate cautà sä scape prin argumentul cdnumele acestea au viata mai dull

Numelc muntelui balcanic, afarg de insusi cuvdntul turcescde Balcan, care s'a generalisat, s'a pgstrat supt forma

V. Thunmann, Untersuchunglen, p. 92, nota s.2 Röm. u Romanen, p. 214. De alminterea Intregul capitol. Pentru

sensul cuvantului, p. 215, nota 1. Si ¡ex romana a unui Rudolf la1127; ibid., p. 232, nota 3.

a Si 1-Ifinfalvy (o. c., P. 40) recuno4o cä, din numele de loca-litAti a rAmas, In aceastà tarA adAnc romanisatà, doar Sirmiul(Srem) §i Siscia ($issek).

4 Jung, Römer u. Rom, p. 61.5 Was etwa von Daciern und Römern blieb war weder im Stande

sich zu erhaltein, noch die alten Namen fort zu pflegen.6 Anfange, p. 37.7 Ibid., pp. 37-8. De alttel el ispräve§te spunând dt nici

trarea vechilor nume n'ar avea valoare, cad, de §.1 In BritaniaMare ele au rAmas, populatia tlisparuse.

Provincialii 17

acoperitd In anlichitate de cea greacd: Rhodope (munteleCu trandafiri"; cf. si insula Rhcdos, rododendronul, copaculcu trandafiri"), $ar ($ar-dag , care trebuie apropiat de Scar-dona pe malul AM-a Adrialice. Pentru Balean, munte" fárdallá designare, corespunde Muntele" la Nord de Dundre sinumirea de Muntili aromdnesti" datd de Romanii Pindului,ale cdrui numiri populare la deosebitele natii ar trebui cdulale.Bulgarii, adechi Slavii pe cari-i represintA, Intrebuinteazd ace-leasi denumiri vage de Planina (ca Slara Planina) ori deGora Srcdna Gora . S'a observat cà numele Emului se Os-lreaza, i rin Turci, la capul zis Eminè 1.

Pentru culmi Yuruchal, Maragudisc, Cadimlia, Satche, Car-lic , numele sant curat lurce5ti, pe cand la Romdni, pe lângdnumiri peeenego-cumane Cealildu, Rarau, etc., poate Paran-gul , cele romanesli nomd Ratezatul, Omul biruie; ba chiarun intreg sir balcanic se chiamd. Caraged-dag sau Sabcand-dag.Aceslea aratil existenia unor ciobani turci, veniti din AsiaMicá penlru a-si urma aiei Indeletnicirile. Numai Vitosa pareslav2.

Intre numele rdurilor care se pdstreazd In Dacia, Priskoscunoasle dupd Dundre pe. a^eslea lrei: Drekon (cf. Drencova,salid de astdzi, In Banat , Tigas (Bega) si Tiphesas sau Tisa.

Numele celor de pe malul drept au suferit Insd schimbdrivrednice de luare aminte.

Timocul si Lomul Almus la Romani au nume care separ a fi ilirice. Ciabrila 5i Ischerul deriva din forme romane:Cebrus 5i Oescus, ca si Vitul (taus), Morava Alargus)3. IantraIatrus roman . Ogusl, Osem (Asamus, dar cf. Osetii , Picnus

(Pec au un caraeler turanic, încà neldinurit. Vid pare sd fiede origine slava. lar, pontru finala, In Albania: Arzen, Simen,Prizren, In Bulgaria sumen (dar muntii $umansea

Serbia se pdstr..azd si ele din vremi mai vechi, dar slave.In Tracia, elemenlul turanic, vena dinleo profunda coloni-

sare cu clemente asialice, dil raul Camcic (cf. Balcic). $i Tun-

Bourchier, In Encyclopaedia Britannica art. Bulgaria, pL 773.2 Numai Bucegittl, d apropiat de Bucecea din Moldova si de

Buczacz din Galitia, e slav. CArAimanuI vine de la o cA§drie deTurc din Caramania, prin secolul al XVIII-lea.

3 y. §i Jung, Riin-ger u. Roman,n, p. 234.2

18 Amintirea Imperinini

gea are un caracter turcesc, dar In Arda trAiesc Ardaii ilirici,Strymonul grec, rostit Strumon, de la rAdlcina str, a curge"ca $i In Ister i in Nistru, s'a 'Astral in Struma. In ce pH-vege Manta, numele Ebrului (conservat In Ibarul albanes),el trebuie sd vie de la acel mime de mar dat de Traci rAurilow(Mulls, Morava, Trasmarisca; PArvan credea cA $i Marchulmoray).

CetAtile grecesti se mentin, In deosebite forme moderni-sate: Pulpidava e bulgArescul provdiv, Adrianopolul devine laocupantii slavi Odrin, precum Salonicul se preface In Solun;toatif vecinAtatea e Inliplrita de acelasi conservatism. Pe andpc malul drept al DlunArii, fiecare pAstrAndu-si capul depod" pe malul stAng, ca nume de localitAti, Ratiaria e pa-lanca" Arcer, Nicopolis devine Nichiup al Turcilor; ArtaciatrAieste In Arta-chioiul.

Dad. In Grecia numele de munti $i de rAuri s'au pAstrat, nutot asa numele de localitdti, adese ori slave. Kiepert2 observacA abia douA mii de nume de acestea vin din antichilate, darmai ales pe coastA, precum pe Pontul apusean Kallatis, socotitAca fiind din kalòs, frumos", a devenit Pankala, Pangala, deuncle au Meat Turcii: Mangalia. Am Inc,ercat aiurea sa afluo explicatie pentru deosebirea de nomenclaturA acolo, intre sal$i oras. Adaug aici cA, viata pAstoreasd pdstrându-seea a mAnat mai departe In timp aceste numiri de vArfuri, sprecare se duce turma In timp de varA, $i de ape, de-a lungulcArora se IndreaptA rAtAcirile determinate de nevoia p4u-nilor. Aceiag explicatie se poate da si fenomenului aproapeIntru toate asAmAnator din part& noastre (am vazut cä idincolo de DunAre se pAstreazä cele mai mulle din numelede rfturi .

Numele rozniinegi pentru Larisa: Larsa, Tricala: Tarcolpoate supt influenta slavA i Salona: Samna, au o deose-bitä importantA, de $i al doilea proate fi printr'o Lransmisiuneslav5.. Ceia oe lipseste Insä pe acest teritoriu, $i ar trebuicules r5pede, pina nu dispare nu numai constiinta româneaseda a-estor ciobani, dar si insusi felul lor de viat5., pe care-Imgust azä asa de mult civilisatia modernd, ar fi numele demunt-, de ape si acelea de puncte locale pe care Germanii le

Parvan, Cantributii epigraficle, p. 56.2 Histor sch-gieographisches Atlas der alten Welt, Weimar, 1848.

Provincialii 10

numesc Flurnamen. Cei din Ardeal le adund de ani de zileIn vederea tragerii unor conclusii istorice care-i intereseazdasa de aproape.

Altfel e In Vestal Balcanilor, unde, oricum, era paydza Im-periului, garantd a continuadlii.

In reginnea iliricä s'a 'Astral In Mal numele vechi Aemathii.Muntele poartd nume grecesti sau grecisate: Pindos, Grant-mos. Vdrfuri ca Tomor, Toli, Kraba, Muela, Cica, Nlisthelipot fi aduse la altd limbl.

Namele insulelor au rdmas: Lisa Issa , IIvar (PharosCurzola (Curiota), Krk (Kerkita), Apseros (Ossero , CrefiCherso), Arbe (Arbag), Brazza Bratlia), Solta (Solentia), Pago

(Pagas). Tot asa rdurile, derivate din cele vechi: Tara, Arta,Viorsa, Drin, Ibar, cutare din acesti termini avand

valoarea generald de: curs de apd.Dar aici numele de locallidti obisnuite in anlichilale, au (lis-

parut aproape Cu totul dar Buthrolon-Butrinlò, Avlona-Valonaatunci cand avem pe cele iliro-greco-roman2. la Ragusa, laCallan:), la Risano, la Spalalo ('g noao'cuov), al lui Dioclelianla Captat Civitatem), la Slagno ('.; TV" Atitov, la nisip", ,,laplajd."), la Starea (elq tv atepeiv, pe continent , la Traghir,Traù (Tragurium , la Sebenico pare a fi 'ç dupilamintirea vre-unei biruina; cf. Epidamnul .

In aceasta regiune se pastreazd si vechile surixe, ca u/atIn: Albona, Salona, Nona, Scardona, azî Labin, Solin, NinbScradin 1.

S'a observat2 ce tdrziu apar Albanesii, dar cred si acumacä numele de Schipetari nu vine de la shkyipoij", Inteleg"(cf. Slavi fatd. de Nem(i), ci de la scopulus, care la Albanesiide azi, cu acelasi sms de ,,stfincd", se pastreaza 1,n shkep,shkip. i gheg, porecld, trebuie pus aldluri de numele Mo-tilor i Cutilor" romani 3. Arber si Arberia pentru Albanessi Albania aratä un fenomen asdinrindtor aceluia al rotacis-mului dar aici cu I) de la noi.

Jung, Iiiimer u. Rorn., p. 254.Ibid., V. 244, nota 3.

3 Inseam c..t u euriohdate cà numele de Tsk a fosl. apropial deaoela de Tuscus al Etruseilor i cd In Tirana s'a vdzut ceva tire-nian"; Bourchier, in Encyclopaedia Brilannica, I, art. Albania, p. 483.


Numele de localitati antice se pastreazd la Albanesi si InPollina pentru Apollonia , In Durtz sau Dra6 pentru Dyr-rachion, In Khimara pentru Chimaira, Cu bate studiile luiHahn si ale intregii scoli vienese, urmarirea Ala in cele maimici amanunte a determinarilor geografice in aceastd regiunede mari complicatil nu s'a Meat Ina. Dar acolo Intalnim.peste ce a mai rdmas dintr'o nomenclatura elenicá asa debogala si tribalo-ilirica asa de felurita, o patura mai recenta,in care sufixul -iste, ca in Kratzuniste, corespunde cu -'tial nostril, avand acelasi sens genealogic Craciun dd Cra-ciunesli .

De fapt. EWA e in legaturd cu pasirarea vietii orasenestiaceasla viata e conservala de circulatia pe Mare, la Greci, casi pe coasla balcanica a Adrialicei. Tot asa si pc Dunhre.

Aiurea, de si asa "le putin renuntase Imperial la pose-siunea Mari Britanii, inciit Belisaniiu o oferia Ostrogotilorin schimb pentru Sicilia 1, In Britania Mare, Eburacum LraLsteIn anglo-saxonul Eoforwic, in Jordvig al Normanilor 2.

Am terminat aceasta analisa menita a lumina situatia Le-ritoriului care a devenit basa natici noastre. Dar si asa, pebasa páslrá'rii nurnelor de localitale pe malul stang, K. MilnerLrebuia sa adinita ca. locurile romane parasite se inentineausupt dominatia straina, pastrau o oarecare cultura sti cil invreme de pace si un comer!. (Verkehr) cu ele nu era O'L-ClUS3 ". i, aiurea el admite ca legating de prielenie cu eparte din vechea mare Dacie au ramas Inca destula vreme" 4.

Acolo uncle vechile nume dispareau si altele slau O. rasara,o autonomie mai depilad decdt cea d'inaintea anului ,eva-culirii" se impunea. Ea e asamandtoare cu c,ea din Dalmatia.0 marturiseste Constantin Porfirogenetul, eriticand pc inaintaii

i Re1evat de d. Ferdinand Lot, In Les inuasions gcrmaniques, Lapénétration mutuelle du monde barbare et d.z monde romain, iiiBibliothèque Historique" (Paris 1935), p. 301. Cartea e deosebit desuggestivA.

2 Budinszky, Vzrbrieitung der lateinisch n Sprache, p. 129. Pearl]neparilsirea Noricului §i acela§i, o. c., pp. 166-8. Pasagiile despreevacuarea comptlectà", ibid., nota 53.

3 Ed. Tabulei Peutingeriene, pp. XXXIII-IV.4 P. 539.

Fig. 2. Cetite romana din secolul al 1V-lea.Notitia dignitatum, p. 84.

14

Provinciallic 21

cari prin slgbiciunea lor au permis-o: locuitorii cetItilordin Dalmatia au devenll autocefali, nefiind supug nici

Romanilor, nici altui cuiva"1.Chersonul, cu intensele lui leggiuri de comen, oferg. alt

exempla de viatà popularg. autonomd. Allluri de el 5e poatepune viata G-otilor din Crimeia cari, trdind Ora In secolulal XVI-lea, au dispArul, observI d. Tamm, pentru cà au rg-mas exclusiv ciobani.

Cercetarea Imprejurgrilor din alte provincii ngpldite si pg.-rgsite e de folos pentru a lg.muri o stare de lucran i mai f6rgizvoare aici deck aiurea chiar.

In Galia s'a constatat cit viola econornicg n'a fost impiedecatgde ng.vXliri, cit dupit pagubele adune agiculturii mici s'aucreat proprietAti marl cu vile, ci un poet ca Ausoniu a plantvorbi de fericirea vremii sale 2. Acelasi lucru a trebuitse petreacg mai putin vuele, si in Scitia Minorg.

Pe cand o pgrasire de lirnes si o fortificare in dosul linieipierdute se Intillnesc pe acest limp, supt usurpatorul Postumus(258-267) si acolo, In Galia 8, dupit moartea lui Aurelian serevine la unja retrasä.. Paralelismul cu Galia se observg. siIn data de 260 a pargsirii limesï1ui Intre Andernach si intreDungre 4, de 275-6 a marii ng.vgliri" de acolo 5. la deose-bitele districte se schimbg. mai spre Apus capitala 6, cum s'afgeut la noi pentru judetele dungrene ctind Turcii au orga-nisat raiaua.

Cum Notitia Dignitaturn aratg. In Galia pe Sarmatii dinviitoarea Sarmaise si Taifalii de la Tifuge (Sarmatne et Tai.fall gentiles), asa crap Go(ii pe vremea lui Aurelian, suptcomandg. romang. 7.

I Of ]reic AsXttcericc; xicrrpot obto5v7s; TrOvatst cc5toxiyalot, 13:6-cs t ccoastTanicciwv, p.te &Tin) To,/ kcoxstp.avot ; De adm. imp., C. 29. Urme de pas-hare romanica $i la Rin, Jung, Geographie, p. 118.

2 Miss Manley, 1. C.

3 Ibid., pp. 38, 42.4 Jan Colin, Les ant'quités romaincs de la Rlzénanie, Pgris 1928,

p. 13, la Miss Manley, o. c., p 81, nota 1.5 Ib'd., p. 41.6 Ibid., o. c.. p. 95.7 Mommsen, in Hernies, XXIV, p. 251 §i urra.


Si pentru retragenea legiunilor de la Rin o cereetAtoare ;nenaa ajuns la resultatul el e mai drept s'N se spuie cg., &MIo rupturli brusca, a fost o retragere gradata de- dincolo deRin, care a fost accentualei de invasia de pe vremea lui Ca-lien qi Postumus"i.

Si In Spania ggsim un tralat formal eu barbarii, cari lo-cuiesc numai in anume graniti, ea oamen.i ai Imperiului2si execua voluntas et ordinatio a Impdratilor, Intoemai cummai tgrziu vom vedea pe ImpAratul de IlAsArit dand ordineSlavilor de a eruta pe provincialii arora li s'a dgruit caadApost insusi palatul-oras al lui Diocletian din Salona. Dealtfel supt Bizantini se Lrimete acolo acelasi general care valucra la DunAre contra Slavilor, Commentiolus, pentru a facelucedri de Inarire 3.

Am spus cA nici Marea Brilanie n'a vrut desfacerea de lm-periu. Cand ea s'a fAcut, In veacul al VI-lea, Imparatul !lo-noria se adresearei cafre provinciali, declarandu-li cd-i lasdIn sama lor 4. Nicio ala' mAsurii deciit retragerea armateisi a functionarilor. Dacg. un scriitor m'A ta'rziu InfaliseazA opopulatie Inspgimântatà in desorientarea ei, care fuge .,de labarbari la Mare si de la Mare la barbari"5, vedem pe aceiasiprovinciali OrAsiti chemand, ca Bizanlinii, din aceiasi nevoie,pe alti barbari contra acelor cari-i molesteazg.. Ca si in Galiase alege un ser popular, In acesL cas, pe la 308-9, AmbrosiusAurelianus, pentru a conduce resistenta 6 In toate p6rtileterii 7. Si d. Haverfield observg. eA.: simtul apartineriii laImperiu nu murise cu totul nici In Britania secolului alVI-lea. Nume romana au fost Intrebuintale si mai departe,nu exclusiv, dar destul de lib-r, de Britani... Se gAsese Intam-plgtor inscriptii sec. VI) romane" 8. Se stie In ce termini

i Miss Manley, o. c., p. 75.2 V. Jung, Roman'sche Landschaften, p. 74 §i urm. El citeaza pe

Idatiu la 411: barbari ad pacem ineundam conversi, sorte ad ha-bitandum sibi provinciarum dividunt regiones".

8 C. I. L., II, 3420.4 ZOSIM, VI, 10. Cf. Haverfield, o. c., p. 58, nota 4.5 Repellunt nos barbari ad mare, repellit nos mare ad barbaros;

Gildas, c. 15. V. si Nonnius. Cf. §i mai sus.6 Gildas, c. 25 .V. si Jung, Rom. Landschaften, pp. 307-8.7 V. Ferdinand Lot, Les invasions germaniques, pp. 306-10.8 Haverfield, o. c., p. 60.

Provinnialii 23

Gildas a Incercat sa arate durerea unei populatii primejduite,dar tinandu-se Inddratnic de un trecut care-i dad-use pacesi prosperitate.

E interesant si faptul cA, dad. multi din urma$ii vechilorprovinciali au perit In lupta cu navalitorii germanici, emigrareaIn Britania galled, peste Mare, nu s'a produs atunci $i Inmas5.1. Viata Sfantului Germain din Auxerre aratd si eacum locuitorii de veche rash' s'au opus cle la sine navali-torilor 2.

In Britania trupele lipsesc In locurile unde sant inscriptiile,caci p-uternic,e munic,ipli i colonii, mai ales de veterani,incepand supt Claudiu, cu Camulodunum Colchester) 3, cafortdreatel, se aseazd; civilisatia se desvolta mai ales grin,cresterea ei automalica.", iar In regiunea de dealuri de la YorkIn sus sant numai forturi legate prin drumluri. $i aici Britoniidin alai* ai reginei Boadicea, atacd pe Romani ca si pe casupusi lor. i aici sânt teritorii In jaral cetatilor, ale carornume le si poarta, ca In Galia, dar cetcitile galice raman Inafara, supt supravegherea stapanilor 4.

Cu privire la parasirea Mari Britanti, de Romani, iatd,de altfel, ce serie d. Haverfield5: Dupd ce un Magnus Ma-ximus si un alt pretendent muta trupe pentru scopurilelor si Germanii se aseaza In Galia, n'a fost nicio mare ple-care a Romanilor". Numai eat guvernul central n'a mai tri-mes pe guveruatorii si Inallii ofitieri obisnuiti. Romano Bri-tanii au fast lasati in sama lor... Fa urmlard un exempla ro-man din acesi timp si platird Saxoni ca sa rh'spinga Saxoni".Dar, goniti din centrele de viata romanisata, din regiuneacetatilor cu ziduri $i a caselor civilisate, In dealurile dinTara Gatilor si din Nord-Vest, provincialii au suferit o schimbare care se Intelege usor". Ei datt de Celtii, nesupoi, al

Ibid., p. 65.2 Scriptores rerum merovingicarum, VII. Cf. Dopsch, Das Kon-

tinuitatsproblem, In Arch. f. Kulturgesch., XI 1916), pp. 159-82.3 Chester castrum.4 Haverfield, In Encyclopiledia Britanica, IV, p. 583 si urm.5 V. ibid. p. 589. Ca bibliografie, pe Idngg. lucrarle lui Haverrield;

mai ales citata The Romanization of Roman Brita'n (si In Edin-burgh Review, 1899), English historical Review, 1904 si Bury, Lifeof St. Patrick, 1905.


cdror nume Il poara regiunea, Intdrild etnic, si din Irlandaliberd, i redevin Celti de graiu si de aplecdri, si in arte'.

Dacei nu s'a lntamplat redacisarea Dacilor romanisati, aceastavine tocmai din faptul cd ei n'au fost peirdsiti mor barbari,cari nu veniserez' fncei fi pe cari Roma nu-i cunoftea, cd Roma,puternica Romii a lui Aurelian, retranqatii pe malul drepta afezat pe barbari ca federa(i, cd Go(ii n'au fost niciodatdde capul lor, ceia ce se va dovell fi prin aceia cd fnaintectprimeidiei fume ei se vor cere la Romani ca nifte oaspetifi supufi. Nu e de rulitat niel aceia cd in Dacia n'a fost ruptellegdtura cu Marea fi cu lmperizil, cum presenta Francilor InAnglia o idease pentru Britania.

Nu numai ed s'a pdstrat sentimentul roman dupä retra-gerea legiunilor din Britania, cum o arald. acel Gildas, sau. unNonnius, dar, in secolttl al V-lea sau al VI-lea", o inscriptiepresilla pe protecborul" eu nume cdllic, care inlocuia pecomandantii romani: memoria Voteporigis protictoris 1. Regicelti apar, de allfel, du,pd pdrasirea de Romani in deosebitecol turi 2.

Tolusi asezarea saxond a Tosi recunoscuta de Imperiu: pelâng contele Britanilor e acela al termului saxonic prinBritania" (littoris saxonici per Britannias)3.

Numele romane se pástreazd In interpreari moderne sipentru Africa-de-Nord, la basd fiind vechile numiri locale4.

Incheiarea nu poate fi docta aceasta, cd, In momentul cdnd,In loe sä socolim isprdvitd pentru Dacia, si nttmai pentruDacia, osebità de alte provincii vecine si de tot Apusul, ointreagd epocà istoricd, nu gdsim decdt, aici ca i In alte pdrtiapusene, Inteo formd une ori confusI, dualitalea intre unImperiu de caracter universal care nu poate abdica de la

Archaeologia Cambrens's, 1895, p. 233 §i urm.; Mommsen, pre-fata la Gildas, In Mem. Germ. Hist., XIII cf. si acelasi, in Mermes,XIX, p. 303 si urm.). Cf. Jung, Geographic, p. 127. V. si C. at.Franzero, Britannia Romana, Milano 1934.

2 Lot, Les inuasions germ migues, pp. 306-10.3 Notitia dignitatum, ed. Wócking, I, pp. 4., 80-1.4 Jung, Römer u. ~amen, pp. xtu-nr. Si altic nume pastrate

IncA de la Grcci, In inulele dalmate pArasite, Schafarik, o. c., II,p. 304.

Provincialii 25

niciunul din drep Lurile sale si o puternicA via tA pop ularàfatA de care once invasie isprAveste, deocamdatA, prin a daun nou contingent de barbari spre a pur la rAzboaiele Im-periului 1 si spre a fi amalgam ati Cu locuilorii de o strAvecheorigine.

1 V. M. Bang, Die Germanen im reimischen Dienste bis zum Re-gierungsantritt Constantins I., Berlin 1906. V. §i. Theodor Bern-hardt, Polilische Geschichte des rdmischen Belches von Valerianbis zu D:ocletians Regierangsantritt (553 b's 284 n. Chr. , Berlin 1867.

CAPITOLUL

Reromanisarea

L Teranii §11 apärarea.

O noug Incercare de romanisare e In legáturà cu voluta luiDiocletian si a lui Constantin. De aici, si In Orient, o istorlede laggre ca a lul. Amian Marcellin, o poesie care si Interile de limbá greacg dg. pe Claudian si se Intinde pIng.la Corip, supt al doilea Iustin, deci In plin seco! al VI-lea.De aici cárti de istorie ca a lui Eutropiu s fabricarealatinesle a Vietilor de Cesan i d.- la Adrian Inainte, dar, Incgdin secolul al V-lea, cu Dexip, cu Malchos 5i Prisc, istoriografiaredevine elenicd, ba Inca arhaisantg, Incurcatg. In vechi formegreu de Inteles si pentru contemporani. In nona capitalàsingurg, vántul ce bate din toat... pártile máng spre traditiilebizantine si pontice.

Grija cea mane e totusi sei se peistreze romanitatea In care,cu toate coroanele orientale pe care le poartá. Imp4ratii, seresumg Imperiul.

Pe arhitrava basilicei din Salona se cebeste In latina: Densnoster, propinas esto reipublicae romanae; Doamne al nos-tru" crestinismul s'a si impus fii binevoilor, Stahuluiroman"I.

Chezási ai pgstrárll seculare a vechili ordini de lucruri,teranii din acest Sud-Est continng In formg. lating oca maldepArtatá viatá ruralg trad.. Intalnim ca nume Mucapor sifemeninul, Tataza Mucapora 2. Sântem astfel de acum In pling.jergnime" care se va transmite In toate formele si supt toatie

biruind secolele.

Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 113.v Paul Allard, Persécutions, La persécution de Dioclétien. I, p.

253, nota 2.

Fig. 3. Cetate romana din secolul al IV-lea.Notitia Dignicatum, p. 104.

M.

Reromanisarea politica 27

Porniri de viatA proprie ale teranilor au fost semnalatesupt Diocletian In Galia, unde si catare retor atAtI pe sAtenila revoltà, apárand Indatál bigadzii de la bagat, bagad, mul-time")1, g In declamatia" lui Quintilian, care InfAtiseazA peomul de la camp pornit contra bogatilor cari 11 'nand laoaste 2. Bagauzii au ridical i ImpArati, Aelianus si Aman-dus3, pe o vreme când recrutii trebuie marcati ca fierul 4.

ImpAratii ilirici au o deosebità iubire si grijä pentru ti-nuturile din care vin si care sant Insesi aceste Oat aleSud-Estului european, din ale carii rase strKvechi, mai mullsau mai putin romanisale, Isi trag ei originea.

Aslfel, pArintii lui Difaximian lucrau ca salahori liing5. Sir-miu3, pc mosie strAinA (parentes eias exerwbant opera merce-naria). Mai jos, e acolo o viat5 arhaic5, rilmas6 In mare parteIntreagA, si vom vedea cat dureazA amintirea Bessilor.Localit:i(itrace se mai IntEnesc, pentru aociasi epoc5., i aiurea: astfelGestytgrztm, locus possessorum", In Acide Sfântului Filip 6.

Alexandru, usurpatorul contra lid Diocletian, e alt loran,din Panonia7.

Liciniu e un fiu de terani , daci" 8,si de la DunAre va veniapoi funariul" Valentinian3.

Vetranio, náscut In locuri mai joase" (squalidioribus) aleMoesiei-de-sus, apare ca pretendent lo.

Galeriu e nitscui In Serdica ori in alt 131.111Ct al regitutii

Ibid. El se relferä la Orosiu, VII, 25 nimic , la Ieronim, inCronica lui Eusebiu, la Viata Sf. Babolein, Acta Sanctorum, VII gre-sit), la Passio SS. Regaliani et Donatiani, 15.

2 Tarn ad arma mittimur... Placeas licet tibi opum tuarum fiducia,dives; si mihi vivere non expesrt, pares sumas; Quintilian, XIII, 1.

Citat de Allard, /. c., p. 384. Se aduce inainte si cunoscutul pasaOnal lui Lactantiu, De mortibus persecutorum, 7, si Codal lui Ius-tinian, IX, x, 3.

3 Allard, I. c., Refusul ostasilor de a-i ataca; ibid., pp. 30-1.

4 Ibid., p. 102 §1 urm.5 Sextus Aurelius Victor, Epitome, XXXIX XL.6 Acta Sanclorum, Octombre, IX, 551.7 Agrestibus ac pannonicis parfentibus", la Allard, o. c., II.

Rev. Arch., IX (18532), p. 769.9 Sextus Aut{elius Victor, Epitome, XLV.

lo Sextus Aurelius Victor, De Caesaribus, XLI. Alt Vetranio, InArch.-ep. Mitt., VIII, p. 114, no. 41. Cf. Schiller, 0, c,, II, p, 250 si arm,

28 Amintire& Impebriului

de refugiu pe malul drept.1. Si aiurea el e calificat de Dac",fiul unui boar 2, ca si Constantiui. Mama lui fiind inchinNloarea zeilor muntilor" (deorum montium cultrix)3, aceastaseamna religia Carpilor nnuileni. El creiaza In Dacia ri-pensis o mosie Romulianum dupa numele mainel acesteia,Romula4. Galerius Maximus, nepotul de soi'6. al acestuia, erasi el prin origine si crestere 'Astor Corta atque institutopastorali) si In tineret4 i se zioea Daca", Dan.15.

Umile sant i Incepulurile Sfintei Elene, mama lui Cons-tantin-cel-Mare 6.

Liciniu e nascut din oameni de la Wray s.IL Cu totul terani" 7;ramane dusman al moliilor (tineae) i oarecilor din palat" 8.Constantin va lupia cu el la acele Cibalae (Vincovce),lacul Hiulcus 9.

Martinian, Sextus Martinian:us, asocial de Lieiniu, Ill lupiacu Constantin s'au 'Astral si monede, bAlute la Nicomedia,de la el, ca August cu Iupiter conservator, dupN. cAderea1-ui Liciniu, pe langa care fasese numai Cesar, si ucis deacesta, e represiniantul aceleiasi lumi balcanice. Cu alai, maimult cu cal el a fost identifica C. un praeses prouinciaeNorici lo.

Un Armentarius, un cow-boy, sta langa Constantin, In acelasilimp cand Sever si Maximin se ivesc ca Illyricorum indi-genae Caesares"u.

Total tinde la mutarea aici a centrului inperiulzti, i recu-

Iordanes, Romana, p. 38. V. Jung, Rom. Landschaften, p. 404nota 8, dupa Lactantius, De mortibus persecutorum, p. 23, si Eu-

tropiu, IX, 22 (14).2 Lactantiu, De mortibus persecutormn, 18-9.9 Ibid., 9.4 Sextus Aurle,lius Victor, Epit., XL.5 Ibid.6 Allard, /. c., p. 89, nota 1 (si duprá Sr. Ambrosiu, De obitu

Theodosii, 42). V. Connzard, Sainte Hélène, 1911.7 Sextus Aure,litts Victor, Epit., XLI.8 Ibid.9 Ibid.10 V. Robert Mowat, Recherches sur tempereur Martinien

propos d'une médaille inédite de ce prince, la Comptes-rendus aleAcademilei de Inscriptii da Paris, 1879. V. Bildinger, r nter-suchungen zur reim. Kaisergesch., III, 321 si urm.

Status Aurelius Victor, De Caesaribus, XL.

V. la acelasi, XLI, podul pe Dunare si castra castellaque pluri-bus locis commode posita".

2 Utpote geniis barbarae; ibid.3 Si Silvanus Galias e un leran, ibid., XLII.4 Sextus Aurelius Victor, Epit., XLIV: in solo agri singidonensis".5 Ibid., XLV.6 Ibid.7 His sane omnibus Illyricum patria fait; qui, quamquam numa-

nitalis parum, ruris tamen ac rnilitiae miseriis imbuli, satis op-timi reipublicae fuere; acelasi, De Ccvsaribus, XXXIX.

8 ZOSIM, IV, 1, 5. Apararea cu terani a limesului, Patsch, in,Sitzungsberichle ale Academiei din Viena, 1929, p. 16 si urm. Dispo-sitia lor de a se intelege cu barbarii i pentru cä' eran siliti aaprovis'ona trupele limitaneilor , ibid., pp. 17-8. Intimitati"

cu acestia, ibid., p. 18 de citeaza cunoscuta hotruire dinCodicele Theodosian, oprind casatoriile mixle.

9 Quid romanis horreis macedonicus adic'at commeatus; ep. LV.Se vorbeste si de aprovisionarea din Africa; ibid. V. si ',XXXII:venierabilis pater patriae macedonicis commeatibus Africae damnapensavit".

Fortunis aratorum infestum.

Heromanisarea politicA 20

perarea Daciei trebuia sei fie neapeirat In pro gramul erei noi 1.Mai departe, Magnentiude neam barbar" 2, e nAscut In

cele mai murdare locuri ale Moesiei-de-sus"3.fiul lui Varronianus, e din aceleasi piirti ale Sin-

gidunului 4, iar Valentinian, al lui Gratian, din CibaIae 3; Im-pAratul Gratian din Sirmiu 6.

Despre Impdratii terani, toti din Iliric, Sexlus Aurelius Victorscrie a, de si incu/ti, dar plini de miscriile satului si ale la-gArului, au fost foarte buni pentru Stal" 7.

Nu numai cA terani ca dânii, in diferile siluatii pAna lacoroanA, aparau mai bine sau prost, dar, macar in secolulal IV-lea, pradau une ori cu barbarii si mai rdu dcitt diinsii 8

Ca muncitori la duly, o scrisoare a lui Symmachus aratA,Iii secolul al IV-lea, ce datoreste aprovisionarea Romei grituluimacedonic 3, aceasta a doua zi dupà prdzile golice de la uncapN.1 al peninsulei la anal.

Un sentiment democratic" cuprinde si pe inteligenlul mar-tur care e Sextus Aurelius Victor, cilnd, lndreptfindu-se contrabirocratilor, actuariilor, cari dàduserál un Imprirat, dephingepe aratorii, pe teranii pràdati de aceastd tagma lo.

SO Amintirea

Se simt In Apus simpalii reale pentru brutalii Bagauzi,asAnignati cu Jacques din evul mediu, de un Burchhardt1Plugarul, pgstorul, teranul", au imitat, spune panegiristulMamertin cgtre IvIaximian, pe barbarul ostas.

Iubirea pentru terani face pe Sextus Aurelius Victor sg.

asemene pe Pertinax cu un Curius sau Fabricius, sII citeze cu-vintele lui Septimiu Sever despre naslerea sa la targ sidin tati fArg. InvAtgturg," 2. Valens apare Insà ca omul pro-prietarflor si functionarilor 3. i Teodosiu se va ocupa dechestia socialg, reslituind acelorasi proprietari mosiile con-fiscate de usurpatorul Maxim 4.

Il. Opera lui Diocletian i a lui Constantin-cel-Mare.

Nimeni nu mai vorbeste de ,,parásiréa." d2 &dire Aurelian aprovinciei. Din contra, amintirea lui Traian era asa de vie Inaceste pgrti 1116ât vedem pe Galien vorbind colegului sgu dece a fkut Nerva pentru Traian5. Nu odatl. Sextus AureliusVictor6 apropie pe Teodosiu de Traian: opera Insgsi a aces-tuia nu putea fi indiferentg. Inteo astfel de stare de spirita epocei. Numele lui Traian se pgstreaa, de altfel, si pela 300, In legiunea II Traian si XXX Ulpia si Traiana 7.

Asteptând vremea and Constantin va declara cg. ar fi alesîntäiu Serdica, intr'o regiune purg. ruralg, spuind: Roma meae Serdica" 8, mai ales cg. din aceleasi locuri venia mama lui

Constantin, p. 74 si urm. Insula Cipru e luatA In adept timp deun Calocerus, conducAtor de caravane; v. i Sextus Aurelius Victor,De Caesaribus, XLI. Un Valerius Rometalka, dux Aer.typti et The-baidos utrarumque Libyarum", Rey. Arch., XIV1 (1889 , p. 433,no. 152.

2 Rure ortus tenuique et indocto patre; De Caesaribus, XX.3 Fuit possessoribus consult r bonus, rnuhre indices rarius; acelasi

Epit., XLVI.4 Ibid., XLVIII.5 Allard, o. c., II, p. 11.6 Epit., XLVIII.7 Allard, /. c., p. 137.8 Anonim, in Fragm. hist. ar., IV, p. 199, no. 15 1. Pentru Cons-

tantin si Serdica, Jiraek, In Arch.-ep. Mitt., X, p. 45, nota 4. PentruSerdica notià, Seure, Rev. Arch, X (1919 , p. 314, nota 1.

5

Fig 4. Monede grece din Scitia Minora.Zeitschtift ftir Numismatik XIV, tab. 1.

Fig. 5. Moneda a lui MaximianDiocletian.

Dup5. Mionnet, o. c., II, p. 149.

IV,

2.

4.

4

5.


insdsi 1, vedem pc marele Imparat ilir lucränd la Dunarealui Traian.

Aceastä trecere spre Dunare amid' fireste afirmareaimperiale de o parte §i de alta, de o potrivu supase.

Nu urmeazä ca succesorii lui Aurelian sit fi menlinut pac-tul de acesta cu Go[ii la un moment de strilmtoare.Dar forma administrativd ì milliard creata de acesta a lrebuilsil rdmaie. Ea nu inseamna Insa o unitafe a ambelortnaluri romane.

De altfel regiunea Iliricului i pdrtile vecine dovedeste Inreslul veacului al III-lea o puternicd vitalitate, dând si Im-pdrati Romei. De la Salona la Siscia, la Sirmium, cu con-ciliile de mai tdrziu, se Intinde aceastd Olgaire de viatd pefond semi-barbar. Omul din Docleia 2 Diocletian, prin

imensului palal de la Salona consaera acest primal.,prin retragerea lui pompoasd aici nu face decal sd o in-

De fapt, el e cel d'intiiiu care millet greutatea Romei in Rai-cani: Constantin, cel a cdrui mamd e de la Naissus, de laNi, va continua doar In acest sens. Am spus crt el a vrtil sitaseze capilala In aoea Serdica, a cdrii valoare romand sedovedeste asa de mare In inscrip[ii. Bizantril na e deci pentrvet un punct de plecare pentru aceastä Indreptare spre Orient,ci un termin ultim.

De aceia se i poarlit o grijd deosebild malului drept, darf i celui

La 294, Dioclelian e pe Dunäre pkurt la Silistra, coborilndapoi prin Marcianopol spre Nicomedia. Prain Inainte (le abdi-care, In anul 303, 8 Iunie, la D'urostor.

Jules Maurice, Coinstantin-le-Grand, l'origine de la civilisationchrétienne, f. an., crede ca E,lena era fata (1, rege Irirbar", nubirtasita. V. §i mai sus.

2 V. G. Costa, L'Imperatore dalmata, Roma 1912; Batid, Vimpe-ratore Diocleziano, Spalato 1916. V. si Theodor Preuss, Kaiser Dio-cletian and seine Zeit, Lipsca 1869, p. 69. Mai ales, pentru ce neprive§te, Mommsen, Ueber (Le Zeitfolge d,,r in den Rechtsblich ,rnanthaltenen V erordnungen Diocletiens und seiner Mitregente n, pl. 309

urm.: an. 293-4, Sirmiu, pp. 358-9; Viminacium, pp. 359-60; Sirraih,p. 361; an. 294, Sirmiu, p. 362; an. 291, Viminactum, pp. 363-5,Pentru Viminacium, i Ormós, Di,e Altert rimer vom V iminaaum,Timi§oara 1878.

82 Amintire,a Imperiulut

Astfel ImpAratul veghetor umb15." din loc in loe, cumspune un izvor despre o cálltítorie la Sirmium i Singidunum;adesea e i la Viminacium, la Durostorum, la Ratiaria, Tri-ballis, Burtadiza traed, pánrt jos la Marcianopoli. E un per-mandil inspector 2.

1 In ipsis autem diklbus ambulavit Dioclitianus exinde ad Syrme";Bildinger, Untersuchurtgen. III. Arbeiten dber Dioklefianus; lIun-ziker, Beitreige zu mueren Arbeiten iiber Diokletianus; cf. Watten-baeh, Passio Sanctorunz quatuor coronatorum (Lipsca 1876).

2 Iat.1 lista complect6 dupl Momm§en, 1. c., a acestui itineraria:Sirmiu, an 293-4 (pp. 370-1, 374). Singidunum, an. 293 (p. 372). Vimi-nacium, an. 293-4, pp. 375, 380-1, 385, 390, 397, 403. 405-6, 408, 413;Sirmiu, an. 293, pp. 375-6, 377-89 (290), 393-411, 415 (290). Durotolo,Dorostoli, an. 303 p. 384). (lialoander), an. 294, pp 102, 409. Do-rocortoro, an. 291, p. 414. 7'ransmare -isca), an. 294, p. 390. Retiaria,an. 294, p. 391. Pi. Pa. Mir., an. 291, pp. 396, 398, Burtadizi, an.294, p. 401. Triballis, an. 2M, p. 431. Singiduntun, an. 234, p. 408..Marciano poi, an. 294, p. 415. Serdica, an. 293, p. 415. Appiaria,

an. 294, p. 416. Cronologie: In 293, Sirmium, 1 Jan.-26 Febr.p. 434), 11 Sept.-31 Decembre p. 435 ; Viminacium, 8 August-1

Sleplembre p. 435 . In 294, Sirmium, 1-iu Ianuan-20 August, 8,12 Septembre. Viminacium, 26. Singidunum, 1-iu Octombre. Cuppae,24 mile de la Viminacium, 5 Octombre, Ratiaria, 8, 10 Octombre.Gebrum, 11 mile de la Ratiaria, 11 Octombne. Variana, 30 milede la Oebrum, 13 Octombre. Appiaria, 32 mile de la Variana, 17 De-cembife. Transmarisca, 16 mile de la Appiaria, 18 Oclombre. Durosto-rum, 37 mile clai la Transmarisca, 21, 22 Octombre. Reginase IntreDurostorum i Marcianopol, Marcianopol, 26 Octombre, 27, o statipintre Durostorum si Mare. Burtudizum, 36 mile de la Adrianopol,1, 3 Novembne (pp. 441-2). Cf. Itinerariul de la Bordeaux la Ie-rusalim ms. Verona), Rev. Arch., X 1864 , p. 101 si urm.: Sir-mium de la Aquileia, 17 ma viones, 39 medallones). Fossius, Bas-sianes, Noriciani, Alt:na, Singiduno fines Pannoniae et Mis.ae"),Ad Sextum, Tricornia Castra. Civitas Aurto Monte, Mutatio Mingcio,civitas Margo, Civitas Viminacio, ubi Dioclicianns occidit Carinum,Mutatio ad Nonum, Mutatio Munecipio, Mutalio IoVespago, MutatioBao, Mulatio Ad Octavum, Mansio Oro Idimomago, Mulatio Caminitis,Mansio Ipompeis, Mutatio Raimpi na, Civitas Naisso. Apoi: Ulmo,Romanisiana, Latina, Tun-ibus, Transiges, Balaustra, Al:Odia, Suctesca,Serdica, Extusome, Buracara para), Sparata, Hilica, So... (finisDatiae let Traciae" , Ponteugas I3on Mansio, Alusora ( cf. Bela-zora , Baca para, Tugugero, Filipiopol. Urmeazil nume greciesli, dar

Arbodito, Dritiopara, Beodizo. Mentiunea monumentului regeluiAnnibalianus, p, 102.

Reromanisarea politicA 83

AlAturi, provincia Scythia apare la 297 dup6 aceasaidin Verona, Osit.l. de Mommsen1.

Ca resultat, chiar cu fireasca exagerare, in panegiricul cei se inchinä de o lume recunoscaleare pentru lungile i asade marilc lui servicii, Diocletian visileaz1 Panonia2, Retia selibereaa.3, Sarmatia e pustiild 4; Dung.rea ca si Rintg, Nilulsi Eufratele se presinta ca supuse5. Se aratA. si cultura In-dait.5., de si recoltele rap deposit3le" 6. Ittpiter si Hercule,Gel doi ImpArati, sant domnii lumii fericite.

Galeriu (305-11) lupt5, si el la Dung.re Cu Germanii 7, cuSarmatii si Carpii, si se bat monede pentru aceasta,

cu victoriae sarmaticae 8. Deci Carpli apar din nota ieOtidin salasurile nord-clanarene. lar, supt Maxentin 306 , Ano.nimul lui Valois aral'd o curioas5. lupla Wire Romani" siostasi moesiaci", deci, se pare, o militie local a, rasculatg.2.

Panegiricul lui Eumeniu 292-307 aralase supt Constan-in Chlor, celebrat si in Panonia-de-sus2°, resta,bilirea domi-

natiei romane In Dacia (Dacia restituta), adecä pe ambelemaluri ale Dunärii. De alminterea pentru el, pe la 300, tothotarul Rinului fi Duneirii fi Eufratelui e restituit" 11. Acelasivorbeste si de restituirea Dacier 12, fireste a lui Aurelian,

1 V. Picot, In Rev. Arch, 1867, p. 25 si urm.; cf. Desjardins,ibid., 1868, p. 256, nota 1.

2 Cl. Mamertinus, Genethliacus Maximiani, ed. 1779, p. 148.3 Ibid., pp. 153, 161.4 Sarmatiae vastation'em; ibid., Cf. ib:d., p. 195.5 Ibid., pp. 158-9. Cf. Qua ferbidum capud Danubius evolvit", ibid.,

p. 198.6 Rumpunt horrfe,a conditae messes, et tamen cultura duplicatur;

ibid., p. 195. Pentru imp"artirea diocesei Moesiarum a lui Diocletianin partea dacicd §i cea macedonica v. Bory, In I Durnal of rom. Stu-dies, XIII (1923), p. 134.

7 Schiller, o. c., II, p. 137 si urm.8 Eckhel, o. c., 8, 12; Cohen, o. c., V, Diocktianus, 84.9 Romani traxerunt militern moesiacum et occisi sunt Romani a

militibus homines VI sin); Chron. Minora, ed Mommsen.o Ed. Baiehreus, X// punegyrici (Upsca 1874), sau a lui Sam.

Brandt (Eumenius von Auguslodunum, Freiburg-TObingen 1882).Toto Rheni ab Istri la Eu.phratis limite restituto; ed. Pane-

gyrici veteres, I, 1779, p. 250.12 Dacia restituta; ibid., p. 273.

3

34 Amintirea Imperinini

cu starpirea" aproape tota15., pAstrându-s doar numele, aSarmatilor 1, Carpii avand cam aceiasi soart12.

Sarmatia e strivilii, Iutungii, Quazii, Carpii siint de qtateaori bauti, Gotul se supune, cerând pacea e." Putin Inaintede 300, argrandu-se luplele (Entre barbari: Inlre Goti si Bur-gunzi, Intre Alamani si dusmanii lor, aceiasi Burgunzi, searará Tervingii uni(i ca Taifalii, cari, aici la noi, se frdmanttica Vandalii si Gepizii4.

De la un capa al Imperiului la allul comertuJ e relual,In proportii mari. Pe la 300 se cileazd ca negustori ce! dinSiria, cel din Drdos si chiar ce! din India 5. Rasaritul si Apusulcolaboreazà asad. economic. Se vdd deci, In Galia, Chatnavul

Frisul venind cu oile la blileiuri, nundinae, i plg.lindpentru ogorul ce li se da. Ei se Inscriu si In oaste 6.

Nu s'a observat sporul resultat, inteo epocA de colonisKri,si. In Galia, prin aducerea de colo,ni din Asia In Tracia pustle.Eumeniu o spune apriat in acesi panegiric al talalui luiConstantin-cel-Mare: »Diocletiane, Asia a Indeplinit prin lo-cuitorii stramutari din -ordinal tau pustiurile Traciei" 7. AceaslaPasa e fi pentru rdspandin a crestinismului, dat fiind ce in-sernna Asia Mica' pentru noua docitrind, un fapt, pcinei acurnneobservat, care e de cea mai mate tnsemndtate.

Meter i din Britania se Immenesc adusi In Galia p3 la 3008.

1 Sarmaticale expeditiones, quibus lila gens prope omnis exsotinetaest e,t paene oum solo nomine relicta, quo serviat.

2 Contenta sit voce gloriae quae etiam plroxima lila ruina Carpo-rtun; ibid., p. 275.

3 Toties obtr,ta Sarmatia, Iuthungi, Quadi, Carpi toties profligati,submittente se Cotillo pace poscenda"; ibid., p. 287.

4 Itemque Therving., pars alia Gothorum, adiuncta manu Thaifalo-rurn, adversum Vandalps Gipiedesque eoncurrunt; Cl. Ilfamertinf Ge-rielhliacus Afoximiani, pp. 200-2. Cf. ilid., pp. 203 1.

Eumenius, Pro scholis, in editia de la. Mirnberg 1778 a Panegir,'-cilor vechi, I, p. 239.

6 Frequentat nundinas meas pecore venali et cultor barbarus laxatannonam; Eumenius, Panegiricul lui Constantiu, ed. 1779, In Panegy-rici veteres, I, p. 284.

7 Itaq'ue, sicuti priclieM tuo, Diocletiatne Auguste, iussu supplevit de-serta Thraciae, translat's incolis, Asia; Panegiricul lui ConstantinChlor. p. 305 Cf., (bid., pp 303-6,

8 ¡bid, p. 306.

flcromanisarfe polLicä 35

De-a lungul Dunärii moesice, am vIzut-o, nu numai cà toatelocalitälile trecutului se pästreazà, ceia ce presupune pentrunegot o clientd1 die dincoace, dar altele se adaugä., u aumecare nu zic nimic, cum e Cupae, Reginase", unele care aratamosii:- Variana, Appiaria, de sigur o Appiana, sau transmi-siuni trace, cum e Burtudizum, mai adanc In fund.

Ceia ce trebuie sä intereseze In primul rand e Insä vechiulsubstrat de populatie.

Carpii, al aror Invingätor e ,,dc s'ase ori" (K.ccpw.T.w tgirccrccgiVoce0 Galeriu, nu poi. 11 (teca provincialii ramasi ames-tecati cu. barbarii1. Dar barbarii cari au daloria sä aperemalul si o si fae une ori, altä datä räsculandu-se pe o chestiede lefi, sant Sarmatii. Galeriu e si. Sarmatic de cinci orl,Sarmatic e si Maximian, care supune pe Carpi si Bastarni,dar numele acestora din urma e numai o reminiscentä 51 oaplecare spre arimism 2

In jurul lui Galeriu se vitd de cei cari, goniti de Goti depe parnanlurile lor pe \Tunea viconnalelor, se dadusera luiMaximian..., pentru ca, fugind de robia la barbari, sä.

pfineasca pe Romani"3.E vorba deci de o allá categorie: a provincialilor rarnafi in

Dacia, cn pihntinturi, cari de la sine se cer trecuti peste Du-aire qi incheie un pact (de tradare) cu ca sá lidea pämdnturi noi.

AcetAia, cand n'aveau o astfel de In.voialä, cAtlean, ea maitärziu vecinii In Moldova, In milnile proprielarilor, carii si-isupuneau ca serbi, ceia ce Statul trebui sä Impiedece prinedietele sale 4.

1 Eusebiu, VElL, 17; cf. Eplz. ep., IV, p. 31, no. 311. Cf, EusebiuIX, 10.

2 Orosiu, VII, 25, 12 (strenue adversus Carpos Basterasque pug-natum est; Sarmatas deinde vicerunt"); Jordanes, Getica, p. Sl.

3 Ex gente eorum qui, e Gothis tempore vicennalium terris suispulsi. Maximiano se tradiderant.. ul jill, barbaram servitutem fugien-tes, Romanos dominarentur"; Lactantius, p. 23. Cetind acest pasagiuextraordinar de important, Ring, (Rom. Landschaften, p. 404, nota8), nu i-a väzut deosiebirea,

4 Dura texte legale, citate 5i d- Wallon, Histoire de l'esclavagedans tantiquit& III, p. 293 qi urm , Jung, o. c., p. 405 5i nota 1.

36 Amintirea Imperiulai

Acesti asa-zisi Sarmati apar atunci din nou ca du.smani,adecd o confederatie ca o clasa oslaseasea do Iazigi, do-minând elemente care pot fi slave fi de sigur altele carecuprindeau Carpi munterd ci Daci romanisati, lajunsi la ovia(ei par rurala. Unii se zic Acraraganli, Limigan(i1,ceia ce, itnIdturilnd finpla care se pare In 1-gatu,rd. cu -ingagermanieul, dä pentru cei d'intgiu un alcron, muntele, pentruceilalti limita, Dundrea, asa Intre ei ar fi despArtireadintre Dacia ardeleand i eea olteand. Populatia supusd eosebità, win izvoare, de cea dominantil.

Incä de supt Diocletian o mutatio Sarmatarum se and' peholarul inoeso-dae In Ilinerariul ierosolimitan2.

Si unui cerceldtor g-rman mai non, d. Traugott Tamm 3,Sarmatii revoltati pingan i a5ezati Ii apar ca altìt populatie.El vede Inteinsii, du.pä suggestia lui Schafarilc, Slavi scosidin munti de pdtrunderea ca fugar a Gotului Atanaric. Nutnaicat luerurile se petree InaiRte de aceastd fug. Ar fi acelasicas ca Tatarii crestini, dar lupt:Ind ca areul, din NichiforGregoras, In secolul al IV-lea.

consularele din Constantinopol ca i Origo Constantird,pomenesc rgscoala servilor Sarmatilor" (Sarmatae servu,cari-si gonesc ,,domnii In Romania" 4. S'ar fi trecut atuncipeste trei sute de mii de oameni de toatà vrgsta g de totsexul, prin Tracia, Scitia, Macedonia si Italia"5.

Ieronim, Chronicum, la anui 337; EuDebiu, Chrom: SarmataeLimigantes dominos suos qui nunc Acraragantes vocantur, factamaim, in romanum solum expule,runt". Limigantii ar fi numiti a§awegen Ueberordnung"; Patsch, Beitrage zur Völkerkunde von Sad-osteuropa, IV. Di quadisch-jazggische Kriegsgemeinschaft im Jahre374-75, In Sitzungsber:chte ale Academiei din Viena, 1929, p. 5.Iulianca Sarmaticus Maximus, ibid., p. 6. Se aratA du$ inscr;ptii operade IntArim In Panonia, datoritA lui Valentinian qi Valens. Celelaltetrei pArti In Anzeiger, 1925, pp. 69 §i urm., 181 §i urm., In Sizungs-berichte, 208 (1928). A doua parte din III DU apAruse la 1929.

K. Milner, o. c., p. Lxix.3 a c., p. 92 §i. UTM.4 Dominos suos in Romaniam expulerunt.5 Origo Constantini, c. 31 si urm.; la Jung, o. c., p. 12, nota 21,

Pasagiile IntAiu la Wietersheim-Dahn, K6n ge der Germanen, P,pp 386 §i urm., 448 qi

Fig. 6. Colonic romana din secolul al IVlea.Notitia dignitatum, p. 88.

V.


unii i altii sant gata Insli a servi Rome ei nu sdnt lo-cuitori, ci numal cete de mercenaril.

Consularele InseamnA si infrangeri gote In tenle Sarmatilor"pentru April 322 2 si °rip Conslantini explieä aceasla inter-ventie ea flicutà &mg. expresa cerere a Sarmatilor 3. Ca os-latee e dal insusi fiat regelui Araric 4.

Asemenea Cu Quazii, cari-i copiaza, acesli Sarmati din vre-mea lui Constantin poarta, ca i barbarii de pe monumentulde la Adam-Clisl, platose de corn, se lupta cu sulfli fungi

callresc pe cal scopiti, de o rani ascultare si rdpeziciune(veloces et morig'eri)5, cum e obiodu1 slepei.

eft.t1 br, Zizais, are un nume seilie 6. Inclinarea la robie7se pastreaza si la dansii S. La 334 Constantin muta 300 000de Sarmati 9.

1 DupA Amian Marc$e1in, Sarmatii limiganti ca federati, (landdilectum validae inventutis et servitium"; Mommsen, In Hernws,XXIV, p. 249, nota 2. Aceasta d i, in Exp s'tio totius mundi, deun Asiatic, poate din Antiochia, scr's4 supt Constantin, se spuneregiudea vecinA de peste Duniire e a neamului Sarmatilor"; Geogr.oeteris scriptores graeci mm, III, p. 16: Quae adiacet trans flumenDanuvium opus barbarorum Sarmatium est". De curftnd d. Vasilievs' ocuptat pe larg de aoest izvor, care nu e 1"5/1 interes.

2 V. Jung, Pa'sse, p. 12, nota 4.3 C. 31 si urm., la acelasi, p. 12 nota 4. Ar fi perit de frig si

foame" vre-o Rita de mii de Goti.4 Origo, l. c. Cf. Iulian, De Caes., ed. Hertl, p. 423.5 Amian Marcellin, XVII, 12.6 Ibid. Alti conductori se chiama: Ramo, Zinater, Usafer, Fragi-

ledus, nume mai curand german:ce; ibid. Sau Araharins (acesta, dealtfel, un Quad).

7 Ibid.Amian Marcellin vorbeste de Sauromatii de la Don ca de un

alt popor (XXII, 8). El am estek.4 In acesie regiuni si pe IazigiRoxolani, i p Alani, i popoirele fabuloase din Homer si Herodot,arAtftnd cA la Agatirsi e diam mt il id ; cf. XXIII, 6 . Nu se uitlnici Costobocii. Vorbesli- tot a7a de In nestire si de Leuce si dePeace, de Histros.quondam po ten tissima civitas", de Tomi, ca silse coboare la Apollonia, Anchialos si Odessos ibid., XXII, 8). Cf.si XXVII, 4 (ande i Dorostorus si NioolYolis si Kallatis),

9 Eusebiu, Vila Constantini, IV, 0.


Se poate discuta asupra adevdratei origini si caracteruluiprecis al acelor cari &ant si pentru Amian Marcellin ,,Limigan-tes (aiurea Limitantes) Sarmatae servi", imparliti In in.desci-frabilii Amicenses i Picenses 1, addugindu-se cd eti calcdlimesul roman" 2. Ei sant in lupia cu domnii" lor3, pe alecdror parnanturi slat" (o revoltd ca a Avarilor contra urnm-silor lui Attila). Sant gata sd piece aiurea, cum doriau Ro-manii. Fostul ofil,er roman li descrie competent asezapea:In partea cu balli i insule dintre Tisa si Dundre, care oprimeste aici. E vorba, de sigur, de regiuma in care in 15120 1,la Mohacs, va cddea vechiul regat al Ungariei5. El cearcda Inainta, aruncandu-si scuturile ca sd se faa a le mina.

Resistenta e infdlisatä ca admirabila. Dupa biruinia as'u-pra lor se scot familiile din bordeiefftuguria),acoperile cu paiesau cu grinzi. Luntrile lor servesc Romanilor cari-i urmdnesc.Numai dupd acest mucci biruitorii aseaza pe Taifali si peSarmaLii liberi In aceste locuri, care &Ant la 'Pisa si malt alesla Apus de Tisa. Iesind diu munLii refugiultri si acesti li-miganii." sant apoi asezati de Romani ca o cingrdoarc degranità. Astfel Constantin meritd a i se zice: Sarmaticus 6

Urmasii lui Constantin vor mai ;IN ea insd de lucru cuaceastd. mulLime.

Am vdzut dupä dould alte izvoare ca Impkraltil Constanhinar fi fost chemat de Sarma(i contra Go(ilor, 5i alunci pier aceiaproape o sutd de mii dintre acestia de foann si luAn-du-se ca ostatec fiul regelui. Sarmatii hind nesiguri, se favori-ses74, rcIscoala senilor lor", pe cari ImpArattil 1i aseazd.locurile ardtate 7. E,cum vom vedea, Inceput de noud 'mili-tia la hotar. Lui Dalmatius, fiu al tratelui lui Constantin,, i se

XVII, 13.2 Limitem perrupere romant ni; il id.8 Ibid.4 Ibid.5 Ibid.6 Ibid.7 i, dap Arnian Mareeilin, itt Wasner, d'n 1808, p. 615.

Eeromanisarisa politica 39

c/a. de Amin guvernarea noului teritoriu, care se chiaml ripa1othica".

Intre luptätorii cu Constantin In Scitia de längh. Istru"a fost 5i acel Absyrtius din Prusa sau Nicomedia care a scriscärti despre Ingrijirea cailor1.

Rämäsite sarmate vor träi doar, ca terani colonisati InBalcani Le &in la Procopiu2.

Pe vreinea räzboiului cu Gotii, Constantin face, cu pH-lejrul unor quinquennalii, un burg, cu munea soldatilor s6ir3.Cercetäri la podul de la Celeiu d3spre care vorbeste Chro-nicon Paschate 4, lc-a fa,cut Tocilescu5. Sextus Aurelius Victorspune clar a s'a construat un pod peste Dunäre 6. Al luiTra-ian, de mull In ruine, nu putea fi reparat färà mari chelluieli,acel de la Celeiu, ca i poidul de aa Harsova pArând a fi (Leilemn. Turnul lui Constantin, Turnul nostru de la MAgarelei,núpyor; to6 ciTtou xzi p.syciXo.) Ktovcrocwavou to6 6cfccaiun, 11 cunoastelängd pod7 si Constantin Porfirogenetul 8.

Deci siluatia Incà de pe la 300, dupil ce,inainte,Retia ceapierdutd, Noricul i Panoniile erau pustiihe"9, era aceasta:Germanii In luptä, distrugändu-se Intre ei, Carpii si Sarmatiigreu loviti, cari se puteau crede distrust Local pentru si-tua(ia popula(iei romanice s3 leirgefte astfel ;i se asigurd. i

Suidas, sub u. Apsyulos.2 De Aedificiis, IV, 11: zzpvccubv, lipp.ccreG.3 Burgum constitui iussit ande latrunculos observarent propter

tutelam castrieinsium et civium montanensium"; C. I. L., III, 6159;cf. Neuic Heidelb. lahrbach r, III 1893), p. 195. Mel, dupa Zosim,I, 46, au fost asezati si Gotii invini supt Claudiu; cf. Claudius, IX, 4.

4 P. 527.5 Monumenitele, pp. 240-1. Tocilescu credea ca podul e mai vechiu,

ibid., pp. 244-5. Intre izvoarizae pierdute pentru Viata lui Constantin,Bemarchius; v. Saldas, sub v.

6 Pons per Danubium duclus; Epit., XLI; Hie pontem in Da-nubio construxit; De Cacsaribus, XLI. Pentru podul lui Constantin-cel-Mare la Celeiu, Decei, In An Inst. de st. cl., I, p. 156 si urm.

7 V. Aschbach, tIeb r Trafans steinerne Donqubriicke, Viena1858, p. 23.

De adm. Imp., 2, c. 40.9 Amissa Rhaetia, Noricum Pannonialeque vastatae; Eumeniu, I. c.,

p. 280.


drumurile, de mull parasite se deschid uilfcl, la pasulBuzAului Intalnim bare de aur, evident romane, din a douajumAtate a secolului al IV-lea 1

In aceastA restauratie, fo-mele raman cele vechi 2In vremea de ImprAstiere Intalnim pe cutare buteuta al His-

triei rerugiat la Ulmetum 3. Dar de la Tomi avern o AnchinareeXtre Diocletian 4. Chiar da0t mama ImpAratului Maximiunruge inaintea CarpilOr 5, nicMri nu e un pr5pAd economic sto pusliire, cum se crede de obiceiu. Tracia, Iliricul erau Incapline de grail 8.

Orasele nu decad prelutindeni, ci din potrivA., Inainte dea se Intemeia o Constantiana, adeverithi de Procopiu si dealte izvoare, din care se mai pAstrau, aluncl, rain,e 1, o Moi-cletiana In Balcani e pomenitit in secolul al V-lea 8

Dintre locuitorii de aici se ieau In oastea cea nota', numitddupl provincii: Scythici, Moesiaci, Dacisci", elemente terg.ne5li,osebindu-se cei din castre" (castriciani) de cei cari au pazamalului" (riparienses) de , cci cu luntrile" lembarii) 9.

V. Jung, Peisse, p. 19, si dupl Bock, Der Schatz des Westgothen-Königs Atanarich, In Mi/h. der Centralcomm., XIII 1868), p. 105

urm.Pentru Dacia In lista provinciilor (Fri 297, Mommgen, Abhan-

dlungen din Blerlin, 1862, pp. 508 si urm. La 321 scrisoare cätrepraeses Daciae, poate din Serdica, ibid., p. 509.

3 Párvan, Ulmetum, I, p. 435 si urm.4 M. Sutil, In Reu. Arch., XLII 1881 , p. 297, nota; Tocilestu,

Inschriften aus der Dobrudscha, p. 18; cf. acelasi, In Fouilles, p.213, no. 42 (reconstituine problematic1).

Lactantiu, De mortibus pv,rsecutorum, IX.6 Triginta Tyranni, XVII. P(entru inchinarea cetätii Tomi cätre

Diocktian, Tocilescu si In Arch.-ep. Mitt., VI), p. 18, no. 77.7 Rösler, Rom. Stud., p. 16, npta 3, care citeaz1 De Thematibus

a Porfirogenetului si pe Hierokles, pe länga descrierea ruinelor dePwradopulos-Vretos, n Annales des voyages, 1854, p. 221.

8 Mansi, Concilia, VII, p. 777 si urm. Toti colaboratorii lui Diode-flan sant Balcanici; Burckhardt, Constantiq, p. 45.

Mommsen, Das rdmische Mlitdrwaren sell Diocletian, In Hermes,XXIV, p. 205, nota 4. V. R. GrossIe., Die Rangordnung der reimischenArmee des 4-6. lahrhunderts, In KU°, XV (191$), p. 122 si urrn.

Fig. 7. Constantin cel-Mare, dupa o medalie.

Fig. 8. Moneda a luiConstantin-cel-Mare, cu

podul peste Dunire.Dupi Mionnet, o. c.,

II, p. 149.

VI.


Dar vom vedea ca, Inainte de toate e un Tinut de marepro prietate 1.

Constantin-eel-Mare 2 savarsise astfel o mare si grea operape care ar fi voit-o mai presus de a lui Traian, care e crtiticatde scrillorii epocei ca sit nu intunece pa ImpAratul din Scauns.Sextus Aurelius Victor 11 atacii pentru belie (vinolentia)pentru setea de a triumfa (cupido triamphandi).

Opera lui Constantin s'a intins asupra intregii granite dela Nord, ca podul de la akin., cui crea(iunea d- la Daphne;011enita) 4. Aparand, Cu colegul sau Liciniu, ca reslauratoral sigurantei si libertatii romane" 5, de fapl. Liciniu tiindstàpânul In aceste pAra , el ridica din non. si Trofeul laiTraian6. Opera fu complecla i grea7. Barbarii impacaticolonisa(i la grafila 8 In Scilia Minora intampinam sotii de

V. André Piganiol, L'empereur Constan/in, Paris, f. a.: Uneautne. force nouvelle est représentée par les grands propriétaires,qui, surtout depuis ranarchie du III e siècle, ont constitué à traversl'Empine de véritables seigneuries Ce fut peut-étre une faute deles écarter si sévèrement, durant le IV e siècle, des fonctions pu.t-

bliques, car leur puissance se constitua en marge de l'Rtat; et,fallut, au Vre siècle, faire appel a eux, le gouvernement

était devenu trop faible pour leur imposer le respect des lois"; p. 15.2 Prin cultul Soarelui are o legatura i Cu Aurelian; Jules Maurice,

In Rev. Arch., XVII 19111), p 377 si urm. Pentru nepotulHanibalian, liege al Pontului" Cu diadema, Num. Zeitschrift, 1879,pp. 92-4.

3 Canstantiu Chlorus, tatal lui fusese, supt Carus, glivernator alDalmatilei; Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 153. Gelosia fata de Traian, searata i prin contaminaren ca opera acesluia In arcul de triumf.

4 Parvan, Inceputurile, p. 555 C. I. L., III, 13734.6 Parvan, Cefalea Tropaeum, p 59 si urm.7 Weiss, Die Dobrudscha im Alfertum, 1911, p. 36 si urm Pentru

aducerea de apa la Troptaeum, inscriptie greaca, Tocilescu, Rev.p. ist., arch. si fil., X 1909), p 257. Comptrs-rendus ale Academieide Inscriptii din Paris, 1908, p. 565; Parvan, o. c., p. 84 §i nota 139;Murnu, In Bul. Conz. Mort. 1st., IV 1911); Cleganeanu, In Bul. Com.Mon. 1st., 1911.

8 Pentru descendenta lui Constan tin din ClauditL Maurice, Constan-tin, pp. xvit-xL; Ernst Stein, Geschichte des spdtròmischen Reiches, I,Vom Nmischen .zum bfizaptinischen ,Staate (284-476 n. Chr.),


ostasi cari au Meat parle din garda imperiald si au luptatla Chalkedon1.

Parvan a urmdrit cu alentie tol ce au Meld, deci Cu gandulde a pgstra cu once pr4 termurile DunIrii, i fiii lui Cons-tantin, ca si Valens, apoi Teodosiu i Arcadia itt toate col-turile Dobrogii 2, o Valentiniana o Graliana pomenind pcImpäraii acelui timp cu aceiasi regiune. La Ad Salices, AmianMarcellin cunoaste un oppidum 3, unde se va da o luptg. euGotii 4. Initiativa lui Iulian mersese 5i Onit ln viile de laNicolitel 5. In acest limp Kallatis prtstreazit o viata asacomplectg. Incat se IntaInDsc In ea si jurisconsult.i de prole-shine 6. La Salsovia sant castre 7, cu legionari cari se 'W-ebb* soarelui9. Un val al lui Constantin a fosl reQunoseutIn aceste regiuni9.

Fetal cum se considera in aceastd vrenw, supi fiii luiConstantin, contactul cu Gotii, a cdror fariunoasa trecere, depe urma prigonirii de cdtre Huni nu putea sà se prevadg,se Invedereazd (Ellie() inscriptie dz, langg TroesInis i difn

alta In apropierea oentrului dobrogean Cius. Nu e vorbade un rdzboiu cii o natie 5i Ina, mai putin cu un Stat. cinurnai de mici bande care nelinistesc populatia, neavand unraport stabil cu Imperiul, de lotri", latruncuk cari sant Gotipggani", cutezdtori" Ong la ridicarea Intariturilor menitea li opri pentra totdeauna avantul 1.0. Se ajunge Ía Infrangenealor supt un ef, pe care Valens Il va rectrnoaste ca rege 11,

Si Pârvan, Ce/atea Ulmetum, 1112, p. 58 s' urm.2 Ceta/ea Tropaeum, pp. 131-2 dupà C. I. L. .3 XXXI, 7, 5.

4 !bid5 C. I. L., III, 7611, 7611. Cf. ibd., 14463. Monede de la Cons-

tantin, Pitrvan, Ce/atea Uhnelum, I, p 70.6 Arch.-epigr., Mitt., XI, 32, 317 Pilrvan, Salsovia (din Cony. Lit., 1906), p. 27.8 y §i Notitia dignitatum, cap. xxxvi.9 Schuchardt, In Arch.-epigr. M'tteil. aus Oest.-Ungarn, IX 1885

p 87 §i urm. Altá bibliografie, In Parvan, Salsovia, p. 8, nota 1 qi

diupet Otto Set3ck, In Hermes, XI, p. 68 si urm.)." Gentilium Gothorum temeritati; C. I. L., III, 12.483.11 In fidiern recepto rege Athanraricol Victistrue superatisque Go thisi

ibid , 7194.


Atanaric. Indatá (la 386 si Greulungii am aceiasi soartg. 1.Párvan a Cules 2 din Codul Teodosian si, dupg. Odobescu

din naratiunea lui Zosim stiri privitoare la asezárile ulte-rioare ale grupelor de barbari pentru grija i Intarirea ho-tarului i antului" (fossatuni), i Idngei Consta*, supt Teo-dosiu 4. La Tomi se inclina, dupa potolirea popoarelor deneamuri barbare" o recunoscgioare inscriptie pentru Cons-tantin i Liciniu 9, pe când legionarii ridicg. un castel,burg, dupä noua lerminologie mi1jlar, gotl., la Cius 6. ,Tro-peensii celebreazá pe Constantin, atletul pácii si conducgtorula toatà fericirea care fgrg. sa.nge a 'aloa victortile de laApus la Rásarit" 7.

Aceastá nota lume consi antiniand era Icgatä, se pare, cuun pod, la ffarsova. Tradili a-1 porneneste, precum podulla Celeiu e adeveril i prin ckiclaratiile populatiei 8 si s'areleval i importanta Daphnei pelaru traiectul Cu luntrea 9.De fapt si capetele de pachoi au ramas locuile : la. Luciu,,In fatg. cu Harsova, avem limpi dc bronz cu crucea 1°.

Salsou'a, p 12, nota I2 Cetatea Ulmetum, I, p. 100, nota 1.

3 Le tre..sir de Pétroisi, I, p. 315, nota 1.4 Pentru cast,elul Sf. Ciril, Weiss, in Mili, der geogr. Ges. inWien,

1907, §i Wiener Studien, XXVII In general, pentru luptele luiConstantin cu Gotii, Gardthatisen, in Hermes, XIII, p. 255 §i urm.De aici, i ludi gothic".

5 Quorum virtufe et providentia edornitis ubque barbararlungentium popas ad confirmandam limit'es tutelam etiam Tropeen-sium civitas, anspicato a fundamenlis fel'ciler opere, construota est";Arch.-ep. Mitt., XVII, p. 109.

6 C. I. L., III, 7494.7 Kalinka, o. c., c. 70. Piatra pentru Licinian §i Constantin la

l'anide, Tocilescu. Arch.-ep. Mitt., XIX, p. 111. Pe o coloana la Cons-tantinopol: Fortune reduci ob devictos Gothos"; C. I. L., III, 733,Dessau, o. c., I, p. 182, no. 820.

8 Schuchardt, in Arch.-epigr. M tt., IX, pp. 229-30. In Magazinulpeqtru Dacia, Laminan constata In apropien numai monede dinvremea constantiniand. °data, dupa Bolla, 6.000 de piese; Odo-besen, In Analele Academiei Romdne, vechea serie, X2, p. 241.

9 C. Patsch, In Reune internationale des Hades balkanigues,pp. 91-2. Pentru faptul d. se atribule lui Constantin §i un uallumdobroge,an; ib.d., p. 92.

" Parvan, In An. Ac. Rom., XXXVI, pl. 1x. Tot acolo ()hiedes Insatul Deasa, din fata cu Ratiaria, pp. 61-5.


Importanta tuturor acestor regiuni e mult crescutl, fireste,prin aceia cà aproape este acum capitala cea nouá, C,onstanti-nopolul, care e o reounoastere a puterii Orientului, dar sidovada intelegerii a tot ce pot sà dea, pe lângá transporturilepe Mare ale unei puternice thalasocratii, reginmile bogate sibine locuite din peninsula balcanicAl.

lnvierea vierii comerciale pontice prin crearea Constantino-polei, en enorme consecinti economicé pentru aceste regiuni,Cu o total ci refacere a schimbalui de mdrfuri $i creare,a denoi drumuri expliod, astfel, ofensiva dunareand, contra Sarma-Olor, considera(i ca ;ef i de confedera(ie, a lui Constantin-cel-Mare f i a fiilor MI

Epoca aceasta dá, de altfel, pentru a glorifica pe acela carelrebuie sà aparà ca un adevárat fácgtor de minuni militare,o nouà serie de istorici 2, cari au tendinta de a stabili dupáA-ugust si Traian un al lreilea representant integral al Im-periului, cu personalitalea, de sigur foarte Insemnatk dar,cu, multe slábiciuni si pátata chiar de ande crime, a primul4imonarh crestin al lumii romane. Astfel Sextus Aurelian Victorincepe de la insKsi originea neamului roman", adeck dupáa lui socotintà, incá de la Saturn, primul venit in Italia",cu fabuloasele figuri ale lui Recaranus sau Hercule" si alecolaboratorilor lui italici, Potitius si Pinarius, dup6 Tit-Liviu.Lucrarea de pretentioasá eruditie, cu citatie de izvoare, pre-linde a kieleca pe ImPárati dup5, valoarea lor moralá. 3. LaDomitian mi uitá sà spuie cà el a numit lunile Septembre

1 Cf. si C. En-Oareau, In Rey. Arch., XXI 1925), p. 1 si urm.;XXIII 1926), p. 103 si urm. Medalla pentru Constantinopol, Zeitschr.f. Numismatik, III 1876), p. 125 si urm. Numele de Inflorita",Anthusa, Hermes, XII, pp. 143-1. In genere si L. Schmidt, Die Ost-germanen, 1934 in Gesch, der deutschen Skimme, Manchen 1934).

2 D Norman Baynes pum, supt Tullan scrierea Istoriei Aug,usteiThe classical quarterly, Iulie-Oct. 1928. V. M. Giri, In guate tempoabbia scrito Vopisco la biografia degli imperatori, Turin 1905. Ad-mite epoca lui Constantin al II-lea. Vita Aureliani", XLIII, 3, 4,ar fi 'in legAturA cu camarila lui Constantin. Pentru Mausolett1fui Constantin; Arch. Anzeiger g,erman, 1933, I-II, p. 185 si urm,

4 De Caesaribus, VIII.

57. 58.

Fig. 9 Impiratul Diocletian.

Fig. 10. Monede romano.barbare.Zeitschrift far Numismatih, XIV, XI.

59.

55. 60.

neremanisarea politicA 45

si Octombre: Germanicus g Domitianus 1. De acolo Inainte,viind strdini" (advenae) pe tron, i se pare a prin astfel deexterni cum era Constantin Insusi , a crescut Roma2.

Dar retorul Temistiu, onorat si Intrebuintat fi ca sol detoti Imptdratii de la Constantin la Teodosin 3, In Oratinneapentru Constantinopolitani spune cd, un moment dupd moarlealui Constantin-cel-Mare, era primejdia ca diadochia", mosteni-rea ImpdrAteascd,sd. treacà la un ticdlos de barbar" (dgeiXiatopa6cip6apov za: noaczp,vccrov),Ia vre-'un German sau Iazig, dacd n'arfi fost resistenta Capitalei 4.

Ill. Mostenirea lui Constantin-cel-Mare.

Adevaratul urmas al lui Constantin e fiul sdn Constantin.Opera lui In Panonia apare in inscriptia lutinà versiticald, pecare Mommsen 5 o crede contemporand.

Scitii pe cari, pe aceastd vreme, li pomenete ca dusmaniai Imparatului marele orator Libanios 6, nu sânt cleat Goliii,descrisi ca foarte cruzi (cpovotdrccaot) .5i Inchinati lui Marte:linistea e pentru, ei o nenorocire 7. De acum nu se va inaitrece Du.ndrea pe ghiatd,2, ba Impdratul pradd chiar o partedin tara lor, care e, fireste, pe malul stâng, asigurat astfelRomanilor 9.

1 Tot asa Comod numeste (WO el luna Septembre.2 La Traian mentiunea Dacilor pileati" si a Sacilor Se*, a

podului s't a colonisarii Dackl (ac deductae coloniarum pleraeque).Crede a de atunci se osebesc numele de Cesar si de August.

3 Oratia XXXI.4 Oratia III.5 Hermes, XXVIII, p. 33 si tirm. V. §i inscriptia dominae nostrae

Flaviae Augustae Helenae, divi Constanti castissimae coniugi, pro-creatrici d. n. Constantini maxim' piissimi ae victoris Augusti, aviaedominorum nostrorum. Crispi et Constantini et Constant', beatissi-morum ac iteIicium Caesarum; Dessau, o. c., I, p. 160, n-le 708 si 709.

6 Basilicus, pi. 125. De v. Sievers, Das Leiren des Libanius, Ber-lin 1868.

7 Ibid.8 Ibid., p. 126.9 T% Mx013:w4g où op.txpbv iiipo; aximaa ; ibid. Aprigilc lu.ptie duse de

Constantiu in acieste reg'uni sant pomenite cu mandrie. Inscriptiapentru biruinta asupra temeriti4ii Gotilor a lui Constantin si Cons-tans de la Trofesmis, dupd Toci,lescu Mitteilungen, XV; Dessau,o. C.. I, ly. 162, no. 724, a fost presintath si mai sus

Latrunculorum impelum parennis numinis dispositione"; §i SaPP0ca dux limitis Scgthiae; Tocikscu, Arch.-ep. M tt., XVII, p. 85.Pte,nlru barbaricurn al lor si Ann. dell' Inditub romano, 1860, p. 250:

2 S'extus Aurelius Victor, XLII3 Amian MarcIallin, XIX, 11.

4 ¡bid., 11-2.5 Ibid., XXII, 1.6 Ibid., XXIX, 6.7 ¡bid, XXX, 5. E vorba i dc un rege Gabinius rids; ¡bid. Lupte

Cu Quazii pe la Bregetio, Sirmium, Sabaria; ibid. Am vAzut cA depie acolo, din Cibalae, era de loe Gratian; ibid., 7.


O inscriptie solemnd pomeneste ndvala lotrilor", Intàmpi-nati de Sappo nu un Roman , ca duce al hotarului'scitic" 1

La Sirmilu, Conslantiu, care va da un rege Sarmatilor 2, Intrecari eran lard indoialci elemente terdneqti din lumeasità pe malul slang, and ca aceste cele se miscd din non 3.Cu ei se IntAmpla, la sirdmulare, aceleasi greuldli care vorrdsdri la mutarea, peste cAtiva ani, a Tervingilor.ratul li intreabd de ce Lulburd limitele". Din non ei se°fell a primi once plimiinturi. Se ieau milsuri pe Dundrepentru a-i putea incu.njura la nevoie. Dar, pe cAnd Impkralulse pregAtia sä li vorbeascd, un Sarmat loveste cuIn tribund si scoate acel strigdt de rdzboiu marha, marha,pe care Lrebuie sd-1 pufnem alaturi d3 hurrah al Cazacilormoderni. Steagul se ridia, 3i gloala urld cu miile. Constanliuitge. Urmeazd Insd un mare indael al barbarilor 4. DIVaceasta numai pacificarea" e usoard.

Pestt, ativa. ani Julian, cum vom vedea, va putea petreceatdva vreme In nota Daci,e, la NaiSSUS 5.

liberi" vor mai incerca odald norocul lor, daroomandantul Moesiei, Tegdosia cel trindr, va leca in &Ingoincercdrile lor de pradd si va intari gra,aila cu ostasti dinGalia (371) 6 Valentinian, va primi, peste cdtiva ani, o solie akr cari se indrepatesc pentra anuime invinuiri; ea va veni laCarnuntum pentru cerceldri 7.

Povestirea lui Amian Marc-llin presintä evenimente carese petrec In locuri bine determinate. Uncle stint la vdrsareaTisei In Dundre si mai ales la Apus de aceasld confluentd;am vdzut descrierea lor exactd; C,onstantiu pleacd din locul

tcromanisarea poHtic 47

care fusese plunct de pkcare pentru w Deciu sau un Claudiu.lar, and Valens va trece Duadrea pe la Noviodunum, OblucitaSlavilor, Saccea noastrd, Isaccea 'Purcilor, va fi pentru aInlAtura o altd amenintate: din Basarabia-de-jos, din Buigeac.

In ce priveste toald lntinderea fluviului de la Zenta pUndla vadul dobrogean nu ni s..1 spune nimic despre fiinta,

Impotrilvirea barbarilor thu vre-o Gothie oarecare;1,parte a barbaricului" 2, care a ajuns a fi pentru Romani onoriune deosebikl, adeeá teritoriul hisat in sama acelor bar-bari cari servesc Roma pe teritoriile ce li s'au asigurat. Aidtrebuie admisd stdpanirea capetelor de pod si a teritoriuluinecesar pentru hrAmirea lor, ceia ce va fi pentru Turcihotarul Insusi fiind In notiunea romana o largd bucatd depdmânl, un microcosm militar cu elemente de populatie civildsupusd si ajuliitoare. In fund, o yoga- Romanic a poienelorsi a

Geia ce resultd din lotalitalea expunerilor marlorului ocularcare a lost Amian Marcellin e, IntAiu, cd avem a face su oIntreagä politicd de Slat, cu un Intreg sistem. Urmasii luiConstantin calltà sá aseze pa barbari, mullindu-i din loc Inloc, dupd convenientele vecinilor si dupd ncvoile Imperiului.Sau barbarii, cu toate aminlirile lor de liberiate, cu [oakzvdcnirile lor de neastampAr si instinct/ul lor de resistense supun, la capdt, poruneilor aceluia pe care nu,1 ln(elegca seful dusman al unui ,Stat vecin, ci ca Impárat\ul a toaldhumea, cánula orieine-i (1atoreste ascullarea. Asa a MeatDiocletian mutdnd pe Carpi In Panonia langd. ValeriaSopianae, unde din neamul lor se naste un cdromitor ro-man, Ailaximin 3. FrAmiintati Cu populatia indigena, luândla alma asezdminte si ponte chiar Ihnba, ci sAnt la Inceputul

In fatd, Romanie. V. Waitz, Leben und Lehre de Ulfilas,biografia lui Ulfilas de Auxentitt, episcop dé Durostorum curi-

oasä pdstrarea lui Axintie i ArsinLie In onomastica popular romil-neascA . Cf., pentru Ulfila, Zelschr. f. deutsches Altertum, LXXVI,p. 147; C. A. Scott, Ulfila, apostle of the Goths, 1885. Un Ulphilascontra lui Constantin; Candid, in Fotiu, Bibliotheca, p. 261.

2 Amian Marcellin XXX, 3) admito o Francie.3 Ibid., XXVIII, 1. Un latro pannonius", ibid. Teodosiu, ea ma-

gister equitum, muta Alamani, ea tributarii, la Pad; ibid., XXVIII, 5.


unei sintese In care multi dintrc dânii, individu.al sau ingrup, se vor confunda ea lotul. Un Sarmat, Victor, comandgIn oastea romanN1

O altà lncheiere e deci cA existd in locurile areitate aceastdlume populard care-i poate forma Si transforma, lume pecare o vom gdsi si dupg, asezarea pe malul drept a Gotilor,ca In laggrul de la Novae-Sistov, si in veacul al VI-lea, nea-tinsg, ceia ce aratA cA elementul roman se poale pAstra desine, chiar atunci cand ImpAralul nu mai e in stare a-ipurta grija. Dacg. nu e vorba de acest element in singurapovestire despre ac,eastg. epocA, lucrul se datoreste obiceiuluide a se fnsemnla numoi actele violente ale mor sch.imbdrila oare acestia nu piarticipei si n'u au de ce sg. participe, &catca fragmente pe care le iea ivoim1 2.

Eumenius, in Panegiricul lui Constantin Chlorus Ina. din296 eonsiderg Dacia ca rel tatd 3. Castelele, burgurile adop-tate de barbari e cu putintg ca ungurescul kastélg sg. fieluaL de la românescul vechiu castellum, castellium vor fipgzit noua pace romang. ca In Apus 4.

Ibid., XXXI, 12.2 Sarmati colonisati In Balcani de sigur atiznci la Procopiu,

De aedificiis, IV, n. 11 (v. 0 mai sus). E de tinut In samA i preju-decata, pe care o inseamnA Amian Marcellin, cA Burgunzii se §tiude desoendentA romanA"; iam inde temporibus priscis subolem se esseromanam Burgundii sciunt"; XXVIII, 5. Ei au 0 un fel de guvernaredeosebit, cu handinos ca duca i sinistus ca preot; ibid. Niederle(o. c., II, 53-4) vedea. In Limiganti, Slavi. Legendele despre Traianit par a vent dintr'o intAlnire in Dacia (ibid., p. 55). Rolul mare alPanonilor" pe la 370; Patsch, In Sitzungsb. din Viena, 1929, pp. 34-6.

3 Partho ultra Tigrim redacto, Dacia restituta, porrectis usqueDanubii caput Germaniae Raetiaeque limitibus.

4 Fientru aceste castele postromane In Galia v. .Tules Roy, L'anmille, formation de la légende de ran mille, état de la France deran 950 cl Pan 1050, Paris, 1885, pp. 60-1 dup5. descrierea in poetulFortunatus a unui castieil pe Rin). Unele, facute din vergi, ca qicettatile muntene din veacul al XV-lea, se chemau haies v. §i haga,In Olanda), Diespre burg,uri, ibid., pp. 31-2. Dunio, de uncle do,njon

, continua acolo dumil cellic. De v. la Robert Grosse,Römische Militeirgeschichte von Gallion b's zum Beginn der byzan,tiriischen Themenverfassung, pentru dracones de la Daci (p. 291

urm.).


Orasul Tomi se reface supt Constans, care-i 4:16. numelesg.u: Constantiana. O inscriptie vorbeste de Inoirea"In greceste, dar un sentiment roman si constantinian se vedeIn numele Constantia, Romana 1. i numele Koatavticevet se gl-seste pe o inscriptie din C,onstanta 2. AlAturea i vechiul negotal DunArii a Intretinut circulatia romanic5.3.

Mscoala octogenarului soldat incult Vetranio In Iliric, Invremea urmasilor lui Constantin, aratà aoeiasi vigoare a ele-mentului provindial In acest Sud-Est european4.

Dar nimic nu putea sà aib atunci stabilitate. ImpAratulJulian lnsusi vorbeste de Sagadarii" de la DunAre, descrisiIn cele mai urate colori ca aspect, care se fac a-i primiporuncile 5. 51 tot Iulian, Mudand pe Impgratul Constantiu,pomenia recunosator de luptele lui Claudiu cu barbariilocuind dinoolo de DunAre" 6.

1 Tocilescu, In Arch.-ep. Mitt., XIV, p. 30, no. 63.2 Ibid., no. 63. Cf. lucrAriLa fostului episcop catolic Netzhammer,

Das Altch.ristLehe Tomi, Salzburg 1903 (din Katholische Kirchen-zeitung; D e christlichen Altertianer der Dobrogea, 1906 (lupd careRudolf Therliner, E n frachristlicher Agapentisch aus Konstanza, inRoes, Byz.-Neugr. lahrbticher, JE, pp. 150-3); Nach Adamclissi, Sa1Z-burg 1906; Auf dem Razelm, Bucuresti 1907. $i 1Veihrend der Revolu-tion durch Mazedon'en, Colonia 1908; Quer durch die slit:Riche Do-brudscha, in Vaterland, 1920. Despre provincia Tomi, Netzhammer, InStrena Bulicana, pp. 397-412. Inscriptii din Tomi i in 211À1.o10c dinConstantinopol, IV (articolale lui Millingen i Mordtmann). PentruTomi, In fine, si Gerland, In Berl. phil. Wochenschr., 1917, pfp. 245-8(despre cartea lui Weiss).

3 F. Bastian, Die Legende vom Donauhandel im Framittelalter,In Vierteljahrsschrift für Sozial- and Wirtschaftsgeschichle, XXII1929), pp. 289-330. V. Max Fleiss, Donaufahrt und Donauhandel

im Mittelalter und in neueren Zeiten, In Oesterr. Vergangenheit",XXII, Viena 1920; Charlesworth, Trade-Routes and Commerce ofthe Roman Empire, 2 vol., 1926.

4 Ioan din Antiohia, Fragm. hist. Gr., IV, p. 604, no. 173.3 Eccreacips.; a nap& TÒV Aivouecv gxspacpdvssc, of sbp.opcpcntocxaoxalktp6p.opcpoe,

etc otnt Icrcc Oicc 6p.oLoembil; eivElpcincon, &XX& p.opcpil erfpx(vooax. 05.roL %err& 'Tip

IVBOTffiCICCV ispoxcatv8O6vtat txvsai 'cota ántaxvo6psvo1 I.LO =USN gxstva &imp

T1 &pp.6CaL t3acraztz; luliani Imperatoris epistulae, leges, poematia, frag-menta varia, ed. Bidez si Cumont, Paris 1922, p. 283.

6 Milani imperatoris in Constantii laudem oratio, ed. G. H. Schaefer,Lipsca 1802, p. 9.

4

50 Amintirea ImPeriu,lui

In Oratia XVIII a lui Libanios pentru pomenirea aceluiasiIulian se arata Imperiul atacat de Sciti fi Sarmati §i Cellifi &lid lume barbara pref era sd trdiascii ln situatie de fe-derail" 1 Ca slugile rele dupä moartea stapanilor, ei se aruncaasupra ostasilor.

Harta acestui ultim razboiu si a urmarilorilor lui se cu,-noaste si prin aceia cä s'au g6sit monede de la Iulian la Resca,In jurul Vulcanului si la Sarmizegetusa de la Valens 2 Inpasul Oituzului monedele sant de la Constantiu Inca. 3.

Dar si In Dalmatia Ialian, de si are asa de putin grija aces-tor locuri si prin aceasta pregiiteste, peirdsind mostenirea luiCon.stantin §1 Constantin la Dundre, catastro fa care va urma,e celebrat ca invingator si triumator al lumii Intregi",victor ac triumphator totiusque orbis 4, pentru patina isprava.a filosofului" In Asia. Supt. el Inlaiu apar Thervingii gotiIn chiar auxilia palatina ale Imparatului. i lotusi si laNicolitel gasim inscriptla de biruitor al lull. Iulian: dominonostro Lilian° victori ac triumphalori semper Augusto" 5.

I Kat itly &coy 6ip6apov tran4 Cvv iv ancrAcag, Opera, II, pp. 363-4.Pentru prAdAciunile din Tracia, v. Oratia XXIV, ibid., pp. 519, 521,527, 532.

2 Jung, Passe, p. 13, notcle 6, 7; p. 14, nota. Cf. Arch.-epiglp.Mitth, IX, p. 230.

2 Goos, Chron, pp. 158 de la acelasi si In comitatul Albei-de-jos).4 C. 1. L., III, 3207. Cf. si ibid., 3211.5 Arch.-lep. Mitt., VIII, p. 86, no. 6. Cf, , pentru pretuirea lui

actualà, Creffcken, Kaiser Julianus und die Streitschrif ten seinerGeginer, in Neue Jahrbii cher für das klassische Altertum, 1908, pp.161 95.

CAPITOLUL IV.

Crisa gotäCum s'a vg.zut p5nä acum, pe frontal barbar al DunArii

tun niamAr de seminlii oonfuse, presintate In mare partesupt nume arhaioe sant aceia, cari, cand supusi, cand Inrevolte dan de lucru Romanilor, ranä dincolo de anal 360.

Nimic, In momentul mortii accidentale a lui Iulian 363,nu anunta un conflict ca Gotii, pe cari nici nu-i vedem Inprima linie a interesului sau a primejdieii, ca Sarmatii, fiindgrAmIditi IncA, In vechile lor conditii de viatg., de-asupragurilor DunArii, in lageir. Si pentru Sfantul Ieronim Gotiisftni doar un exercitus, o oaste, i trAlesc In ,,tentoria", In cor-turi 1.

De fapt, i Franci, cine ;ti', ce resturi ceitice din Galitiaasiaticd, s'ar fi asezat la Marea NeagrN., dar ei ar fi furalvase cu care se Intorc prin Stramtorile lui Hercule 2. Micaprinces5. Constantia, fiica lui Constantiu, trimeasN. spre Trevirica mireas5. lui Gratian, fiai lui Valentinian, era sO fie prinsAla Prisla de barbari3.

AtAt numai cä granita aceasta ajunsese a fi rAu pg.zità. Ve-getiu arat.à deaderea tehnicei militare. Romanii nu mai fac

Migne, Patr. 1st., CXIV, col. 927. In general pentru Goti, In370, Gardthaugen, In Hermes, XVII, 251 i urm. V. gi Korneminn,In Vio, 1907, p. 117; Tocilescu, Arch.-ep. Mitt., XL p. 28.

2 ZOSim, I, 71 si Etunenius, Panegiricul lui Constantin, c. 18.

3 Amian Marcellin, XXIX, 6: in publica villa quam appbllantpistre,nsem".

X.

2 Oratia X.'Epac6potG p.W.Xov xzE 165v lev8pz7c6Ecov xccrclXotG, otG 'MOTO Ovo,/ Eplov npooé..

MUTO xXstata cbvtozalica, xXeracc 8d xal lerspacOlocci.

4 Cf. Schneider, Anongmi de rebus bellicis Nene lahrbticher1910, pp 327-42): R Neher. Det Anongmus de rebus bellicis, tesrtdin Tabingen, 1911. V. apoi i Reo. Arch., XVI 1922), P. 205 si urm.

5 De rebus bellicis, II. Descrierea Inghetului DunArii pe vremeaGrptilor, cari-i zic Dunavis sau Dunautis, In Pseudo-Cesariu de Na-zianz, Anch. f. si. Phil., I, pp. 292-3. Se aratA osti trecand peste dAnsa.E vorba si de Ilirli i Ripianii, vecinil Isfrului" (nzpec 1XXopieng

'PlaccavorG, worG napo(xoLG Pro0 "Icrepoo); se aratA si locuinta unor MxXatyrIvol%al cDortovVcat ot xat 'AvoMoc npoocc-ropeu6p.svoL", eu legende despre felul lorcurios de hranA (p. 294). Intreg In Magna bibl. patrum, XI, Paris1654.

52 Amintirea

santuri atunci cand barbarii stiu sA se Inchida In cara i AceastAsituatie militarà o descrie, de altfel, tot asa de crud, bineinformatul Temistiu, care constata o desavarsita si ridieuladecadentA 2. Soldatii goi si fara arme, descurajati, ca sal carifac mai mult negot si mai ales cu sclavi 3, obioeilu care,din nenorocire, va ramanea si pe urma, provocând catas-trofa finalA, sau scAzand numarul ostasilor ea sa. se Da-loseascà de leafa lor. CetAtile se pustiau. Un regim de jafsi hotie se deschidea pentru barbari, cari, ca odinioara Da-cii, treceau si In cete dupl pradA. Mai ales se Intrebuintapentru aceasta Scitia Minora, bine descrisA de orator, ca unes-tecul de pamant si apa. In balti. Vedem cum Gotii trecluntrile lor (ioviipecrc irXorocg) prin insule" si de acolo se rapadasupra locuiLorilor lnainte de a putea afla garnisoanele dincas tele 4.

Un tratat anonim face si critica risipei de aur supt .Cons-tantiu si a sArAciei. E contra monetarilor i propune o mo-nedä noub., pe care o deserte. Acuma indices, functionarii detoate categoriile, sant negustori, exactores, agentii fiscali, hoti.Se pradä la recrutAri, la cumpArAri de cai si grau, la Gons-tructii. Soldatii sant scumpi. Cei multi, batrani, penslonatd,ar trebui sa faca agricultura., mg ales la hotarele °data apa-rate de ei. SA se creeze si un corp de reserve tinere.

Din partea lor, barbarii, sireti, latra. Stau prin pAduriprin pustiu i bálti, pe Muga ape 5. Se recomanda

Crisa gotit 53

masini noi contra lor, si un pod de dubase. Se aratd si cumse poate pdtrunde In pAdurile lar. Nu se uitd. nici zidul cuforturile, cum U va face Iustinian. Si, lucra de cea mai mareimportang cbeltuiala nu va, fi a Statului, ci a proprietarilorriverani: ei vor trebui sd introducd si sd. exerciteze acolomilitii agrare, care vor asigura astfel, ca printr'o cingItoarecontinud, siguranta provinciilor.

Anonimtl cere si un complex de legi formand un ansamblu.

Eunapiu 1 presintà pitorcsc alacurile gotice provocate su-bit de usurpdtorul Procopiu. Apar barbarii cu Oral boga(pe care-1 seuturä de mdnie, cu trupul lung si picioarelemari, dar suptiri la mijloc. Asezati In provincie, ei provoacdrasa'. La lucru n'ar fi fost buni de nimio. Regele" lor IIconsiderd ca trimesi In ajutor si-i reclamd, ca sd. i se rds-~cià cd nu era acela adevdratul ImpArat. Aceasta e presin-tat ca originea rdzboiului2.

Statul e, astfel, in puna decadente, nu lima, de loc, f i viataromanii. Nu numai in oeste, dar ;i In culturd, elementul roma-nic de aici »Daca un rol important. Supt Constantia, creticulLeontius, episcop de Tripole in Lidia, era de neam Moes,dintre cei ce locuiesc leingii Istru ;i pe cari Homer V presintiiluptcltori de aproape" 3.

Si. o viatä de sine stAtáloare la aceastá. Dundre se vaintalni si In momentul pdtrunderii cetelor lui Friligern, (-raid,la Nicopole si la Beroe, se va Incheia tan pact formal cubarbarii 4.

La spargerea tArgului, ay' apar Gotii, elernenle grecesti

i Ed. Bonn, pp. 46-8.2 V., pentru Intreaga situatie militark Das römische Heer und

seine Generiale nach Ammianus Marcellinus, In Hermes, LXIII (1928),p. 130 §i urna. (certlertai.e melodicA dupA functii). De v. pentrusoldatii din Balc,ani, Anon. Valesian, V, 18.

3 Suidas, la As6vscoG. In Philostorgiu povestea pArintilor lui Ulfilacl'el de la Scitii de peste DunAre, pe cari-i cherna odatA Geti, iaracum Goti", II, 5. Un Ulfaias, In Arch.,ep. Mil., IV, p. 135,

4 Amian Marcellin, XXXI, 11; Eusebiu, In Fragm. hist. gr., 12,p. 36, no. 50. Ini Panonia un Fige)ridus dux, poate contemporaniC. I. L., III, 3761,

54 Aminarea Impe,riului

cautd. refugiu In Vest peste vicurile latine, PArvan, in putereainscriptiilor elenice, credea bite° 1ndbusire prin aceasta aoperei de romanisare 1. E putin probabil: asa-zisii ndvdlitorierau ei 1nsii pdtrunsi de influenta romand.

Fratilor Valentinian si Valens li se deschidc astfel o moste-nire grea, pe care cautd dupd putere a o Indeplini. Inainte dea se relncepe rdzboiul cu, Persil, ei fac ziduri cu turnuri"In Panonia 2. Dar peste putin soldatii din Dalmatia vor fimanati sà facd burguai prin Arabia,s.

Am 'dial cd greul azboiu civil cu usurpatorul Procopiu4Meuse si mai nesigurd situatia In amst Sud-Est european.

Pe cand, Indatd dupä maarbea lui Iovian, succesorul luiJulian, o ceatd de barbari pradd in Tracia s, altii sAnt atrasiIn miscarea aceasta de rdzboin civil. Valens vrea sd-i pe,dep-seascd. De la Daphne face un pod de cordbii, dar nu afldpe rebeli, cari fugiserd in munti, ci se multdmeste a li luaIn robie familiile (367. La 368 inundathile Dundrii 11 opresela vicus Carporum pdnd toamna, ludndu-si apoi cartierelede iarnd la Marcianopol. In al treil3a. an ImpAratul cauldPC la vadul de la Noviodunum pc prea-puternicul jude alGreuithungilor, Atanaric" (iudicem potentissimum), si-1 ¡unepe fuga 6. Dar la urmd, dupd aparilia trupelor lui Victor 0.Arinthaeus, Atanaric, care jurase tatdlui a nu alca teritoriulroman, se Intâlneste pe Duare cu Impdratul pentru un noufoedus 7. D-uipä marea ndvdlire gota, de care ne vom ocupa In-datd, el va fi izg,onit de ai sdi si, murind pe teritoriul ro,man, va fi 1,nmormantat pompos dupä ritul romans.

1 Cefalea Tropaeum, p. 51 si urm. Alai ales ibid., p. 55, nota 111si pp. 55-6 (Natvius Palmas Theotimanus).

2 Eph. Epigr., II, p. 389, no. 718.3 V. si Suidas, Ia Auxentios.4 Pentru lupta lui Valens cu Procopiu, Arturo Solari, In Rivista

di filologia e d'istruzione class'ca, 1933, pp. 192-6.5 Amian Mardellin, XXVI, 4-5. Cf. si ibid., 7.

6 XXVII, 5.7 Nu tE5 poate admite, cum o face d. C. Patsch, In Revue inter-

nationale des etudes balkanIgues, II, pp. 94-5, cg. Gotii si Imperiullui Valens leirau politisch koordonierte Potenzen" si cA intAlnireaImpAratului cu Atanaric pe Diingre se poate compara cu cea dintreNapoleon si Tarul Alexandru la 1807 pe Niemen.

8 ¡bid. Cf. Atanaricus, rex Gothorum, Constantinopolim vela

Crisa gotä 55

Ideia unei Dacii locuite In adevdr de Goa sau, mai apoi.,de Gepizi, cum pretinde o teorie no* primità cu entusiasmIn cercurik stiintifice germane si prefdcutd. Inteo adevd-ratd patrie a lor nu se potriveste Inainte de toate cu felul lorde viatd. Agricultura lor In acel moment si incd multdvremenu existd, cum nici casa lor cldditd Zimmer O Zim-mermann sant In legdturd cu timber, In englezesle lemn" ;ei trdiesc exclusiv ca ostasi In lagd.r. Gea mai bunä dovadd ece au fdeut ai lui Fridigern, ai lui Alatheus si Saphrax, aicelor doi Teodorici In Balcani, dupà strdmutarea lor, siaceasta la capdtul unui veac de serviciu militar In Daciaveche: lagdr ca acela de la Novae sau excursii prddalnice.Acelasi lucru si cu petrecerea lui Alaric In Italia, cum se vavedea, pentru toate aceste casuri, mai departe.

Mai imposibild pare o stabilire a lor In Ardeal, care eradoar inima Daciei. Tinta lor fiind bogdaile provinciilor deMiazdzi ale ImpdrAtki, o asemenea asezare a lor intr'49 re-giune de munti ar fi Insemnat o adevdratd. Intemnitare, In-chiderea Intregulti lor viitor. Ddinuirea Ostrogotilor In Cri-inda e datoritd numai silei Imprejurdrilor.

In amasa privintd, Intemeiarea Statelor" visigole In Galiasi Spania e cu deosebire luminoasa. Acesti Goli, trecuti ata-tatimp prin filiera romand, se feresc de Pirinei, unde stärniesi mai departe ründsitile aborigenilor basci, cari au resistatca Albanesii In Pind, de sigur ca Motii. In Ardeal, ca rineleclemente dace In pdrttile Huniedoarci, unde se pdstreazd ve-chiul tip; li plac sesurile Garonnei sau aceka ale Tagelui.,la Toulouse sau la Toledo l.

Nevoia de oameni Insd, tot asa de mull la particulari, ea InGalia, cat si la Stat, ingdduie Gotilor sd se insta] ze incelulpe Incetul, om de om, grup de grup, dincolo de DundreLangd ei rQuan Insd, ca Indrumatori si lava(ulori vechiiprovinciali. Acel Marcianns, de hura samd Latin, care dà

ibiquo vitam exegit"; Casiodor, Chron. Prosper de Aquitania punela 385 moartea la Constantinopol a lui Atanaric rex GothOrum".IYRsin-e tesaurul de la Pietroasa qi legenda lui Atanaric, eare 1-arfi ascuns In Carpati, Nklzi Intain Archäoloyische Zeirmal, 1844, IulieBeu. Arch., II' (1849), p. 106.

1 Se zice Acoda 31 av -IXXoptof; §i In Candid, In Fotiu, Bibl:otheca, p.219 Migue, Patr. gr., CIII).


lectii de gramaticd Anastasiei, Cu nume grecesc, nepoatei Im-pAratului Valens, trebuie sd fie din aceste pArti

Go[ii ar fi trecut, dupd Wailz, de trei ori 'Dundrea, In leg&turd si cu certele lor religioase: la 351, cu. Ulfila, la 370 totdin acest motiv, i apoi la data, cunoscutd, de 3752. La 355Mesogoti dundreni, goniti. de Atanaric, pentru cd skit crestini,s'ar fi asezat 1A.'ngd Hebru, pe la Nicopol 2. De fapt erao trecere continuel, din deosebite motive, de pe nn mal pealtul. In toate (Mile ei apar numai la anume vaduri, ceigce aratd. unde li erau singnrele afezdri: la cel de la Novio-dunum si la cel de la Durostorum. Si totdeauna cu voia Impe-riului, cdci niciodatii nu se pomenefte o luptcl de hotar.Miscarea se prune In legdturd i cu. Sueridus si Colias, op-timates, veniti cum populis su's4.

Dar alle sari par a schimba unele din acesle amAnunte.Ele vorbesc si de o colonisare de Goti, din aceia pe cariProcopiu usurpatorul Ii chemase in ajutorul sdu si pe cari-iprinsese Valens. Barbarii plelosi, dar cu mijlocul slab, tre-ziau glumele Romanilor hilre cari se asezaserd. Ceruti deregele lor, cum s'a spus, aceasla ar fi fost una din causelerAzboiului de la Adrianopol. MArturisirea, lipsild de once

Suidas, la AsòwctoG.

2 Waitz, Ulfila, p. 45. V., pentru cultura greco-latina la Gotii dinam:1st timp, Jacques Zeiller, La lettre de Saint Jér6me anx GothsSuania et Fretela, in Comptes-rendus ale Academlei de Inscriplii dinParis, April-Mniu 1935, p. 238 si urm. Pentru raporturige lui Ulfila cuCapadociienii, de unde venia cu crestinismul sau, de veche ori-gine, din Asia-Mica, vezi si Heinrich Boehmer-Romundt, in Zeitschr.far wissenschaftl che Theologie, XLVI 1903 , pp. 233-69, 361-407. SiByz. Zeitschr., VIII, pp 229, 565-6; XVII, pp. 251, 293. V. siSheitberg, De gotische Bibel, Heidelberg 1908. $i Zeitschrift forvierglei:chende Sprachforschunq. XXXVI 1899), pp. 257-64. Cf. ViataSf. Auxentiu, in Migne, Patr. Lat , CXIV, i Rev. Or. Lat VIII,pip. 1-14. Ulfilas contra lui Constantin pnetendentul; Fotiu, Bibl., p. 261.

Schiller, o. c., II, p. 395. Pentru Goti i Dunarea, Pseudo-Kaisarios; zap& "EXXlat U larpov, nap& 8i TcoRtztotG Accvo66tov, nap& 8d 116TOotgAdrocacv npoacropa6opsy. Pentru Gotii la Nipm, Baynes, In TheAntiquaries Journal, Tulle, IV 1924). Pentru cultura gota la Du-ane, ibid., pp. 216-9.

4 Amian Maroellin, XXXI, 6, /.

Crisa gota 57

pathos, a lui Eanapiu din Sarde contemporan, trebuie saprefaca In parte povestea, In legatura cu nNvalirea de Ins-paimantatoare amintire a lfunilor, a lui Amian Marcellin.Acelasi va povesli altfel si navalirea turanica si cererea fu-garilor de a fi primiti In Imperil'. Cei ce trec de la sinesant ucisi, dar se pedepsesc ofiterii cari i-au atacii. Valensvoia sa primeasca numai pe copii 0. pe barbatii fAra arme.Dar cei de la fata locului vreau robi si se lasa cumparati,asa ca razboinici Inarmati se strecoara. De aid prada,, decare scapa numai cetatile Intarite 2. Din parte-i, Imp5ratul

parnant i turme ca s.a fie z5gaz de care Huni 3,Intocmai ca, °data Gotilor de pe vrernea lui Aurelian, contraCarpilor.

Adevarata stare a lucruri/or se vede, din larga descriere alui Temistiu. Si la suirea pe tron a oelor doi frati Mai"goti apar, cerandu-si stipendiile Intarziate, ceia ce aratif careera situaria lor ;i cdnd se aflau dincoace de Dundre4. Impa-ratul apare, Indata, ca un dumnezeiesc tata i pentru Romani

pentru acesti barbari 5. 113loru1 presinta pe acesli Croti cari()fell la Dunare pac'a, sef al lor Iritalnindu-se cu Valens venilpe luntrea luí, Lard tumult (eacaczyibbc) barbar si frica a lo-cuitorilor. Se vad corabiile flotei romane legate. In ancoreca In rAdacini 6. In cete barbarii vin pe mal cu mine, primiticu incredere de populatie; Ingenunche i saluta pacea dela ImpAratul care sufere, In vesmantu-i simplu, dogoareasoarelui. Cuvintele lui suna puternice, ca odata ale lui Au-relian, In urechea celor cari vin sa se supuie.

aiurea 7 se vede dinastul" scit sau get", speriat deValens, chemat de el la Dunare , vorbind filosofie" cu Im-paratul In clipa Impacarii. Cei ce start Indusinaniti Intre ei

Fragm. hist. gr., IV, p. 28, no. 37.2 Ibid., pp. 31-3, no. 42.3 Ibid., p. 33, no. 43. Cf. si ibid., p. 34, no. 46.4 TerniStiU, Oratia VIII: Mx6Occc 8d To% Microtelnauppoawro, met web v

inpiTrovto Ti¡G liaXX-6ascoe. In Oratia IX va arAta pie tanarul Valentiniancrescut la DunAre §i in iernile scitice".

5 Oratia X.6 lb:d. $i mentiunea podului mai vechiu peste DunAre. V. Walter

Heering, Kaiser Valentinian I. (364-375, n. Chr. , tesa de la Iena.Magdeburg 1927.

7 Oratia XI.

C. I. L., III, 3653, 5670 a; Tocilescu. Inschriften aus der Dobru-dscha, pp. 47-51. E vorba dig victi superatique Gothi", de defensiorei publicae". Mentiunea ostasilor cari cldde.sc. O Incercare de aIntregi altfel deck [Athan]arico nu a acceptabild v. ibid., p. 50).Cf. Judlejch, Die Schlacht bei Adrianop I, In Zeitschr*ft ffir GeschicAts-qvissenschaft, VI 1891), p. 1 i urm.

2 Jung, Passe, p. 17, nota 3. Inscriptia lui Atanaric si victoria luiValens asupra Gotilor, In Gardthausen, Ursicinus und die Inschriftvon Dojan, In Hermes, XVII, pp. 251-67. Pentru inscriptia cu Ata-naric, si Seleck, In Hermes, XVIII, p. 150 ci urm.

3 Romana, pp. 47, 50. Pentru Vlahi i juzii lar In Balcani.Jireèek, Gesch. der Serben, I, p. 69 si urm. Ei se Tic apoi primichiariisptpcxiptec, celnici fruntasi , catunari de la calmn). V si Wnai de-parte.

4 Oratio de pace, ed. 1605, p. 10: °kw loßv tiv p.gv tog 6ccaclionvup.Ccev ditIgtot, ripo ro3 bocccaTol3 bd a-1%mq. Waitz adäugia je lângà textele dinAmian Mareeillin, XXVII, 5, 6 iudicem patentissimum) si XXX, 3, 4(Thervin(yorum iud,ex), si pe Ambrosiu, In De spiritu sancto, I, pre-fata hostem ipsurn, iudicem I glum , i, aläturi, pentru situatia stä-pdniteare a lui Atanaric, sipe Isidor de Sevila, In Chron. Gothorumv. p. 38, nota 6). Pentru Ieronim (Chron'con, a. 370) e un rege,

ca i pentru Orosiu VII, 32).5 Amian Marcellin, XVII, 12: Aliique optimates et iudices variis

PoPulis praesidentes". ludiaes pentru Romani In Panonia; ibid., XXX,5. ludices la Alani; ibid., XXXI, 2. V. *i 8occcasceila Prislcos.

58 Amintirea Impgriului

acum", se biteleg Cu Romanii. Persil singuri rArnan InvrAjmAsie trebuie distrusi.

Luptele urmeazd,Lul ldudandu-se si In ajunul ca-lastrofei, ca triumfator", ea unul care a biruiL pe Manaric, invingand i zdrobind (superatis) pe Geli". Cu, acestprilej el ridicä burguri pe hotar 1 Relatille de comer; ouDacia Vint remate: monede pan4 la el s- aril si In p:Artfle.Sarmizegetusei 2

Care stint raporturile acestor Go(i, odnd in cersire, odndin revoltcl, dar vddit fàrà wzare si de putind credintd, cafnsäsi popula(ia localcl?

Atanaric e pentru. Amian Marcellin un iudex iudex areIntelegu11 acesta si la Jordanes: ofiterii lui Justinian sant lael indices 3 --, i Ternistiu area' cg. acest Hila de jude eravolt de Manaric, carie raspingea pe acela de rege4, ceia cenu era un obiceiu german si dovedeste o influentä a popul-latiei romanic,e care va trai in jude(ele juzilor. Dar si la Quazise pun alaturi optimates, nobilii, i iudices 5, ceia ce nu In-

ludices i la Orosiu, VII, 40 trim,* In Spania).2 Oratia X.3 Ibid.4 Getica, pp. 95-6.6 Ibid. Ei de vor lupia In Galia contra usurpatorului Eugeniu

ibid. Un Munclexic comanclA trupe romane in Arabia, dupl AmiauMaroellin.

Waitz, Ulfila, p. 36.

Crisa gotl 59

latura explicatia de mai sus, eaci si acolo era pe atunci o pu-ternica viata. de Romanie" autonoma, pe care a distrus-odoar invasia Slavilor 1

In presintarea Intalnirii lui Alanaric Cu Valens, iarAstsare lumea talburata, dar nu supusd de Goti 2 Imparatulintinde mana judelui," german i si-1 lace prieten". i email-tul crud pentru trecut cade: In sfarsit Romanii dau pacea, n'ocumpara.. Nimeni n'a vazul aural numarat barbarilor, nicialatia si atatia talanti de argint, nici nAvile gemand de 'ves-minte, nici cele ce mai Inainte rabdam sa plateasca, folosi.ndlinistea mai grea cleat ngvalirea si sulerind darea anualk, alcarii nume l raspingeam, de i nu ne rusinam de lucrul In-suW. Se retrag chiar, pentru a nu se crede ca. frica ahotarat concesii de cara barbarii se buearasera, provisiile,tainul, mostenit apoi de Turd" otornani, dandu-se numai t61-maciului; targul de hotar, emporiul nu mai e liber oricui,trebuie sa se cearä vole anume goucs(aq i aceastadoma. singure orase la Dunare. Ca masura de precautie seInoiesc i Intaresc cetatile de botar, ca i porturile. Sc trageastfel zidul de diamant"3. Si se adauge cl buna Ingrijire.a trupelor face set' nu se mai supere locuitorii, de cari deciaceste locuri se arahl pline, pe cand Inainte se punta rclzboiucu dangii mai riin dealt cu barbarii; acesti locuitori se spuneeran plugari. Plângerile acestora, totdeauna ascultate, shuttemute de ostasi.

Iordanes Infatiseazg. pe Atanaric, invitat la Constantinopol,uimindu-se de splendorile Capitalei ì admirand puterea Im-paratului (terrenus imperator)t. In curand sicrtulva fi dus la groapä de acesta 1nsusi, ai lui deveuind apoi misingur trap" cu oaslea romang. 5. Elemente gotice mergsupt Parnasul capadocian, uncle e o Sadagallhina 6.

60 Amintirep Imperiului

Pentru Orosiu, In sfarsit, Gotii crestini, goniti de prigoanalui Atanaric regele" vin ca la frati 1, la Romani.

Ca pulernic sef got, Atanaric apare si In Viata Si. Sayaca Atha[na]ridas, fiul lui Rhotesteu", si langä el clerid gotica Gutthica si Samsala; In jur o lume care trece, Intr'lunisens si altul Dundrea 1. El e prigonitorul Sfantului Nichita

aceasta aratà un amestec In viata provincialilor.

Prin existe* substratului romanic se explica §i, in mareparte, politica de nesiguranfei a liii Valens fafri de Go(i.

Istoricul bisericesc grec Socrate critia. pe Valens a a pre-ferat apArarea prin barbarii ace§tia din sate, fixandu-li

leal., ceia ce InseamnA §i alta lume sciteascii era mi/1-nata; mai mult dealt cu un veac tn limad, la reizboiul oriunde.

Ing6duinta lui Valens se datoreste, de fapt, mai multor cause:Se simtia nevoie de ostasi e doar vremea cand Vegetiu spune

nu se afld alAreti mai buni deat Hunii j Alanii3, sitnare proprietate n desvoltare care se aratd In veacul al

V-lea bine formatà cerca muncitori de pqmiint. Pe lang§. aceasta,loan din Antiohia afirmA a. Valens voià sA atraga la arianismulsAu pe Goti 4: In adevAr, pentru Gotii crestinall cetateaConstantin e o respectatA Christianopolis 5. i Orosiu, de altfel;aratA cä, Gotii cerAnd episcopi lui Valens, li se dan Arieni 6.Ratiuni economice se adaug6.

Astfel de transporturi de oameni; care vor 'Asa regiunilede pe malul stting atunci fntdia oard desgolite de pazil, §i

pradcl Hunilor, ca cari localnicii se vor fnfelege Inset 2n felulpe care-1 voin arcita in alt eapitol, se impuneau si pentruImperiul, In srbeirea generalA, progresandA, era asa de strânsfinanciar supt Valens, Incat, din causa cheltuielilor covArsii-toare pentru barbari", a trebuit sA y:Ana i domeniile Statului 7.

Acesta era de fapl raportul Romanilor cu Goiii In ajunul tre-c,erii lor peste DunAre supt presinnea hunA. Ei nu veniau deci

1 VII, 32.2 Acta Sanct., April 11.3 III, Epilog.4 Fragm. hist. gr., IV, p 608. no. 181, 2.5 Waitz, Ulfila, p. 16.6 VII, 33.7 Hiesichiu de Milet, in Fragm hisf. gr., IV, p. 155, no. 6.

Fig. 11. Inscrintia romana de la Tropaeum Traiani rentru biruinta asupra barbarilor.Arch.-(pigr. Mitt., XVII, p. 109.

Minns, o. c., p. 470.

Crita got.4 6i

ca barbari nedeprin0 ca fetal de via(d roman, ci, ch,iar nead-mitând lenta cobortre pe Nipru, dintr'o vreme Indepartata, pecare o propane d. Rostovtev, (rebuje set se tie samd de rapor-turile lor indelungate ca aceastd regiune care f i Zn vremuriromane ;i in vremuri bizantine a rdmas supt skipdnirea

Ei vin deci ca la n40e prieteni i patroni de undidvrerne, ca sd cearld sprijin f i addpost. Geograful din Ravena,In secolul al IX-lea, asigura ca a avut izvoare scrise de pro-venienta gotica, de si Intreiga aceastà opera e peste masurade confusa si aproape neiateligibill. De altfel, monede de-alelui Constantiu se Intalnesc la Olbia, ceia ce Inseamna menti-nerea relatiilor de comer t cu aceste departate regiuni 1.

Ceta(ile erau trzsd cilzute In acest timp, pustii, murdare":g In Panonia Amian Marcellin presinta Carnuntum cadesertum et squalens" ca atdt mai mult In Dacia, dar nus'a pretins vre-odatit di de la Dundrea mijlocie ar fi dispdrut,prin strdinutare, vechea popolafie romanicd.

Cand deci Valens restabileste si Intareste situatia slapaniriiromane In ScitiaMinora, aceasta n'a putut sa ramfiie fär efecipentru relatiile cu celalt mal dunarean. Intaririle facute Inacest punct, i nici de curn pe cursul orizontal al Dundrii,aratd 14murit un lucru: cd primejdia gold nu era In ;esulmantean, rdmas deci neocupat, ca garnisoane romane pemalul drept al fluviuCui ;i ca Daci liberi, Carpi (erarti inmunte, ci la guri. Numai presiunea Hunilor a facut pe Gotisa treaca Prutul pentru ca patranderea lor In Balcanifaca pe la Borcea, prin vechiul vad al luí Alexandru-cel-Mare.

Dupa ce Imparatul Valens face prietenia" cu Gotiiridica zidul de diamant" al strajilor dundrene se Infatiseazaacuma i refacerea, ca punct central pentru aparare, a Tro-paeului lui Traian. Caci de el vorbeste Temistiu, care a fostInsusi pe acolo, In nepretuita Oratie a X-a, când presintafasia suptire care Inainteaza asupra bältii (Tivccio0 si semantuie cu un deal !nail, de uncle se vede tot ce era im-prejur". Se face din nou straja (cppotíptov), cu ziduri tari(cZiltiapotO, pe care vre 'unul din Imparatii de mai Inainte oridicase pentru folos, dar din causa greutatii o parasise".

I JEW Tpónatov lartrat Talmo; .c% vbc% oòx x Xt800 neno:p.ivov, odai xcaxo8vxpuaotiv, numb; 6cp' vòç ropiou, 6cXX'cin can ái 'Pcop.atoLg dvaCCUS4.6VK, Wit

'COUTO &vicrroaav 6 6aXsù o nXIJOac cp6vcov wet t przuRchwv, 6666 atopo% vaxp63v

ortzwv, riXV4 itávv Tt ispocre8picf xrzt xccfneptcf. V. memoriul mieu despreTropaeum, In Mem. Ac. Ruin., 1935. Mentin Indoielile mete cu pri-vire la marea inscriptie catre Mars Ultor, atribuita lui Traiani-a toebuit lui Tocilescu ani lntregi ca s'o reconstiluie chiarla oea mica, pomenind o rasbunare de Infrangere, care In casullui Traian ar fi fost fara sens. A putut cel mult O. se fi Inceputoeva pe vremea, dar nu prin hotararea cuceritorului. In inscriptaoelor cazuti e fortis[simorum virorum qui pup:mutes] pro re p.morte occub.", dar del aici Inainte nu mai e visibil decal un singuro, asa Inca Intregirea: oocubuerunt bello dacico" e a editorilor.

V. si Benndorf, In Arch.-«p. 211itt., XIX, p. 192. 0 fortificatiesi la Est de Babadag, Desjardins, In Rev. Arch., VII 1861), pp.269-70. Salomon Ileinach era de la Inceput pentru opera la Tro-paeum a unor solda0; Rev. drch., IV 19042), p. 152, nota 1.Furtwangler nu WM palm' . obligat" i IL-gat cu nod" al Germa-nilor pe monumentul de la Adam-Clisl; aceasta ne-ar trimete iarla Valens i la lupta lui cu Gotii; Intermezzi, p. 67 (dupa. Tacit,Germ., dar si Seneca, De ira, 3: Iuvenal, XIII, 165; I,ucian, I, 463).

2 Oratia XIII.8 Ade,lasi, Oratia X.


Cgei lucrul la cetate era greu Intr'un tinut farg pia1r bungi,frà cArAmidk, fdrä var, trebuind sg. se aducA materiale pestemulte stadii ca mii de vile. i acum se vede Valens, ca unnou Amphion, cherng.tor al pietrelor prin vrajg., Indeplinindopera cu mantle ostasilor credinciosi, pe cari stie sg.-1 eruteprinteo bung Impg.rtire a lucrului, puind la tunnel i Insgsigarda sa i chiar ofiterii.

Cä Tropacul e acela la care se lucraazä o dovedeste i joculde cuvinbe, care se face, spuindu-se cà, acu,ma, nu e numaitrofeul de piatrA" ca apgrare, ci i trofeul" mloral al res-pectului 1.

Temistiu lAuda la ambii Impdrati biruintile asupra Ge-tilor si Sarmatilor 2, cAnd se produse evenimentul neastep tatcare Met]. pe Valens sg. moarg. In mijlocul .unei neasteptaleInfrAngeri.

Trei ani de zile tinuse situatia de nesigurantA pgnA lapace"; nAvAlirile de iarn1 si de varà au fost oprile 3.oratorul se bucurg.: atunci când se mktä fiarele cele mai

Crisa gota 63

cumplile, elefanti din Africa, lei din Tesalia si delta Nidulul,ipopotami, cum sà nu se tie la un neam de oarneni, fie sibarbari, dar tot oarneni, plecat, supus si mArturisind cd seafld In puterea noastrd."1?. Valens a devenit un senin Gotic"al pAcii. Ce grozavd era sd. fie, In curdnd, ironia vremii! SiIn lauda lui Teodosiu, retorul va spune cd, dacd se trateazdastfel Scitii", pe langd. Traci" deci despoporarea era pu-ternicO, viata refugiindu-se In autonomie vom pierde sipe Sciti".

Desloeuirea Hunilor a trebuit sä se petreaed mult Inainteatristelor evenimente din 378 care aduserd aceastä infrangere aImpAratului Valens in lupia de la Adrianopol si sfarsitul luiIn fldedrile care-i mistuiau bordeiul de refugiu. Pentru scrii-torul roman Amian Marcellin, care i-a vdzut, barbarii ste-pei asiatiee, coboratorii elementului turanic supus vechilorSciti, acuma total usati, sant si un prilej de descriptie re-toricd, In care acest master al cuvintelor mestesugite cauld,sd. Intreacd. descriptia Scitilor de cdtre Herodot 2 Amanunteleasa de pitotresei pe care le samAnd pentru a se face din eleun impresionant tablou amid cdt de mult ceilalfi barbaritrecuserd la obiceiurile romane, pregdtindu-se astfel o allálame.

Trecdnd peste Alanii blonzi", pe cari acest runic povestitorprecis al imprejordrilor de la 378 Ii pune In JegAturd eu acelasimediu al lui Herodot pe care Ina. °data 11 face contemporanpentru ceia ce numeste el geographica perplexitas, si-i descrierepetând caracteristica Hunilor, Hunii dau peste satele intinseptina departe si rodniee" 3 ale regilor Hermanric i Vithimir,stApdni peste Gpeuthungi, Gotii rdsdriteni.

Avem a face i aici, nu, cu un Stat got, ci, ca la Tanais, tmdea ddinuit stdpdnirea romand, cu centrul la Cherson, pdndIn addncul evului mediu, cu o lame greco-romand care fuseselncredinfatii de Imperiu aceslor oaspeti". Alti Huni" &Antintrebuintati de acesti barbari de mull asezati, din secolul al

Aoelasi, Oratia XVI. Ei au fost supusi cum s'a vazut, fara sangelacrimi" (ibid.). Teiodosiu ca scitic", tot pin pace, Oratia XIX.2 XXXI, 2. Fierul adorat In formA de sabie (ibid.) e iarasi un

Imprumut die la vechea descriere a Scililor.Labe patentes et uberes pagos"; ibid., 3.

64 Amintirea Imperfului

111-lea, contra lavglitorilor. Un copil, Videric, urmasul celuidin urna rege, cgaut In lupta, e luiat In smuä de sefii,ei niste juzi", Alatheus i Saphrax. Fronlul ostrogot se re-trage atunci la Nistru, a cgrui asezare o cunoaste bine AmianMarcellin 1.

Atanaric Incearcà din parle-i resislenta, Maud sä se mallevalul de la izvoarele râului Gerasus (Prutul) 2, Ong. la Du-x-are, care furma de aproape pgmAntarile Taifalilor" 3, - valcare nu era de,cat hotarul, fixat de Romani, al asearii unorbktrbari mArunti, cari dispg,ruserä deci, de si EatropiuInfAtiseaA ca presenti i domni ai terii. Surprins de un alacde noaple al Hunilor, el cearcä o retragere la munte, lamuntii cei prApAstiosi"(effugia montium praeruptorum), ceiace trimete, ca i izvoarele Prutului", la o regiune foarte susa viitoarei Moldo ve. Deci páná atnnci ao(ii nu cunosc.iserdmuntele 4. Dar ai lui preferä sä se mut;.; ceia ce aratdreidelcinarea lor, fie ca plugari, fie ca peistori, ci pdstrarea

Ibid.2 V. nota urmAtoare. Pentru supercilia Gerasi, care n'ar fi deck

termul rAului ca la Rin i Nil, v. si Jung, Petssr, p. 15, nota 4.Dar si el admit& pasul BArgAului sau al Rodnei; ibid., p. 16.

3 A suplerciliis Gerasi fluminis ad usque Danubium, Taifalorumteçrras praestringens, muros altius erigebat"; ibid.

4 Cf. Tamm, o. c., pp. 87-8, 91. Peintru expeditiile lui Valens, v.Mommslen, In Hermes, XVII, p. 525 si urm. Pentru retragereaGotilor, Kaindl, Wo fand der erste Zusammenstoss zwischen Flannel'und Westgothen staff?, In Mitth. des Inst. far &tern Gesch., XII(1891), p. 304 si urm.; Mommsien, In Hermes, XVI, p. 602 si urm.Pentru Romania si varbaricum, Waitz, o. c., ppi. 15-6; Amian Mar-cellin, XVIII, 2, 14; C. I. L., X, 216. De frica Hunilor, s'ar fi ascunscomori, nu numai la Pietroasa, dar si la SimlAu, la pasurile Bu-pAuAui i VAlcantilui, la Sarmizegetusa Insäsi; Jung, Peisse, p. 17.

Tot asa cele de In Cosovoiu Dolj), dd la Cahul; Plopsor, In Ger-mania, 1933, p. 272 i urm. BarWe de aur din plasul BuzAului para fi romane; v. Bock, Der Schatz des Westgothankönks Athanarich,In Mitth. der Centralcommission, XIII 1868), p. 105 si urm.; Jung,Passe, p. 19. D. Alfbldi pane o nAvAlire de Sarmati In Traciala 378, dup.4 Temistiu, alta la 385, spre Panonia; Untergang derRednerherrschaft in Panon'en, II. V., In Cronica numismaticd §iarheologicd, XI, 103-4, p. 154, despre pretinsul mormAnt de la Chiojd(C. C. Giurescu) fibulA de argint si aur cu pietre visigotice", ca-pete de vultur.

Crisa gota tit

formei de lageír. Se clipboarä deci la DunAre i eer sa fieprimiti, supt condi(iile obi$traile, In Tracia.

In oferta lor prin ducele Mavivus" cf. Alaric), ei nufac &cat ce facusera Sarmalii de ambele spete; vor O. fieacceptati, oferind pentru oaste auxilia. Sfaluitorii, crilicati deAmian Marcellin, ai lui Valens, cari-i pun In perspectivaapararea Imperiului mai ieften, aveau dreptate, Cu oarecareranduiala i cinste la functionariti limesului, aici s'ar fi ajuns,

Se face In proportii mari stramutarea peste Dundre, zisi noapte". Se Intrebuinteaza adevarate vase de transport, dar

simple luntri, trunchiuri scobite: reounoaftem vechiul fellocalnic de a strcibate apele qi deci i populatia care-I intre-buinreazei. Cine n-a Incape, °eared sa treaca In not, asa Incat,apele fiind crescute, unii sc si Ineacd. Pe mewl celalta$teaptd. pe Cpotii lui Alavivus si Fridigern provisii si ImpAr-tirea de ogoare.

Ca vinovati pentru reaua administratie, fostul ofiter care-5iserve,ste î,n povestire totdeauna dusmdniile, Inseamnd pe Lupi-cinus, per Thracias comes", de care e vorba si aiu.ra, s1 pe'un Maximus. Se pare cd se Incearca a cagiga pentru robiePC fldmanzi.

Tot °data se refusd. trecerea Ostrogotilor $i unui Farnobius,din aceia$i ceatd. Vazand ce se petrece, Atanaric revine atuncila ideia retragerii In muntii Caucalandului"1. Dar Ostrogotiitrec cu sila 5i mai appal Alanii i Taifalii. Geilalti aju.ng laMarcianopol.

aici se produc couflicte. Fritigern, retinul In crawlunde ai sai n'au voie sä Intre, scapd 5i Incepe rdzboiul cu,oaspetii necinstiti i brutali. Lupicinus e Nita, $i armeleromane sant In manile

Cu altii dintre Goti, cei supt Sueridus si Colias, se petreceacclasi lucru la Adrianopol, unde, asezati pe iarnit, se gditausd. treacd In Asia. Atacati de eetalcni 5i de lucrAtorii din Fabri-

1 Motivarea cA se simtia umilit pentru jurAmantul Ricut cAndvaIn mijlocul DunArii nu se tine: Amian Marcellin spusese doar cl'el jurase tatAlui a nu alca pAmAntul roman.

5

68 Amintirea impertului

cile Statului, ei resista li. apoi se rAspAndesc, supt Fritigern,venit aproape, ca sá. prade Tracia 1

E acum un adevarat razboiu al hui Spartacu.s, robi barbanunindu-se ca conationalii lor; se adauge o Intreagii populafiedesperatcl de greutatea impositelor. E un act social.

Valens trimete trupe din Asia, colegal Gratian li da aju-toare din Apus. La Salcii," (ad Sanees), multimea rebelilorse Inchide In cingatoarea carelor. De aici se suie pie dealurilede 'unde erau sä se rapada asupra duismanilor, aruncAnd Inei mAciucile pArlite In foc, ghioagele nestrujite" pe carele cAnta poatul romAn contemporan. Ei scapA din Incunjura-rea menita lor.

Dupa cAteva luni nurnai, ImpAratul din Orient parAseste In-susi Antiochia pentru a incerca O. aduca In ordine BalcanitAvangarda hui Sebastianus cas#11. biruinta Intr'o luptà deharta Muga Adrianopolul apArat si acuma de cetateni, cariprimesc sau ba, dupà voie, pe oamenii Implaralului. Se asteptasosirea hui Gral:jan, cape, de la Bononia (Vi:din, Bdyn), secoborAse la Sirmium si de aici la Martis Castra, pana undepatrunsesera bandele alane.

i acuma, de li. recomanda ImpAratului O. dea o frica prinInfatisarea lui agresivA alor s'A silindu-i la pape, Frátigerncere nuánai voia de a se aseza ca turmele.

Se rAspinge propunerea, si urletul salbatec si trist" al Go-Olor primeste asalta' roman pe cAmpul de toamnA, In mi-rigea canilla te pusese focul, adAugind la cumplita arsita azilei si la praful orbitor. Din nou, lusa, de doull. ori, Fritigernoferá. o Intelegere. Era sA se si faca, daca graba cutárui IberWar fi dat semnatul de lupta In momentul cAnd lui Fritigernli veniau calaretii, mult asteptati, ai lui Alalheus si Sapbrax.

Barbarii se impun prin desperare. Ránit de sageatä sauars In casa ultimului adapost, Valens ramAne pe c8 mpu1de lupta, cu multi din sefii unei armate pe douA treimidistrusd 2.

1 Eusebiu, In Chronicum, tbl vina rIscoalei pe ducele Maxim us,care profità de la aprovisionare. Gotii fuseserA primiti sine armo-ruin depesiti,one".

2 V. §.1 A Gotis, In Thracia, Valen lis trucidatur exerci tus. Ipsequoque impferator, incensa domo ubi se o ccultaverat, igne consump-tus est"; Casiodor, Chronicon.

trisa gotg.

Eunapiu, In Viga sofistului Maxim, presintA ca o pedeapsApentru pAcate trecute acea moarte a celui de la care n'arAmas mácar un oscior"1.

Amasa nAvAlire a avut cele mai largi si mai depArtateefecte. Elemente gotice sAnt arunca,te nu numai spre Vest,mide vor cAdea asupra Imperiului roman, ci spre Nord:ele duc pe malul rAsArilean al Balticei panA in Fintanda,,ca i pe cel apusean, suedes, unde in Sudul Tara e Gotia dinlitlul regelui Suediei, apoi Gotthland .si CrCitheborgul, arta li-nearA a vechilor Traci, luala de la mostenitorii lor romanici.De aici acele covoare dalecarliene pe care le intAlnim pome-nite de pe la 1000 2.

De altfel relatii de comed s'au pAstrat, pe langä drumuldin mijlocul stepei, ducAnd in Asia, si mire regiunile Nipru-lui si aceste pArti septentrionale3.

In timpul luptelor religioase, un Audius din Mesopotamiae exilat la Goti in Scitia4. In vechea palrie n'au rAmasacei Tetraxiti, al aror nume ar trebui scris Trapeziti, dupAmuntii cu acest nume in .pArtile Crimeii. Ei se constatA IncAIn veacul al XVIII-lea 5 pe cAnd numai pAnA In timpul luiWalafrid Strabo se mai aflA cei asezati pe la Tomi in Seditia

I 'OTI3 ^rey 6ccerask iv ItailX12 T61v lxue@v Rin Eivov uy& tcpavicrOn Tp6nov,(u' crce ond bcyriov el; ecvcdpeatv at5pien.

2 Rey. Arch., XIX (19121), p. 158.3 C. F. Wiberg, Der Einfluss der klassischen V61ker auf den

Norden durch den Handelsuerkehr, aus dem Schwedischen u. I.Mestorf, Hamburg 1867. Acolo §i despre coloniile pontice, p. 33 §i'U.11111. Rapprturi cu Danemarca In secolul al IV-lea. La Vistula ci

Bornholm, monede bizantine, p. 61. Si in Suedia, p. 63. Negustoriieau blani din Scanzia. Monede bizantine ci in Settland, Oeland §i precoasta de Est a peninsulei suedese, p. 63. In Oeland monede de laTeodosiu I la Zenon, p. 67. Poate prin Varegi. $i in Schonen §iHalland p5.na la Zenon, p. 69. In Norvegia, p. 71. V. 1110. p. 130.Ban din al solidului lui Constantin, p. 78.

4 Epiphanius, ed. Dindorf, HP, p. 26; la Tenov, Gesch. der Bul-garen, Berlin-Lipsca 1935, pp. 46-7.

5 Remény, Zur Geschiehte der Donauflotille, 1888; Tomaschek,Die Goten in Taurien, Viena 1881. De vazut asupra lor, F. Braun,Die letzten Schicksale der Krimgoten; R. Loewe Die Reste derGermanen am Schwarzen Mcere. Halle 1896, §i Ludwig Schmidt,Die letzten Goten, In Forschungen und Fortschritte, XI, no. 22(1-iu August 1935).


Miel. S'a observat de clurand inteo foaie saseatcd din Ardealcu prilejul emigrarii Turcilor din Dobrogea, cä in regiuneaSilistrei este un grup de oarneni blonzi Cu aspectul pur ger-manic; ei ar represinla aici acelasi fenomen de supravietuireca al catorva lipuri visigote si pana azi la Toledo. De allfelvom edea c.t un. izvor arará ca pan In wacul al IX-lea semai vorbia gol langa. Tomi, urme germanice apdrand i ininscriptii.

LAmuririle lui Iordanes, om din veacul al VI-lea, dar avandizvoare contemporane asupra acestui moment sant interesantedin pulida!l nostru de ved re. Se daduse brand noilor sositi,nu numai carne de oais si cle vaca dar si de cane si morlaciuniale animalelor spurcat-". Golii vanduseel atunci pe sclavii lor:un rob pentra o pane sau zece livre de, carne. Se oferd apoicopiii. Se incearca macelarirea tovarasilor lui Fritigern, invi-tati la un ospat de comandantii romani, pregalitori ai desas-trului, Lupicinus si Maximus. Din acel moment Gotii in revolid,nu mai sant advenae et peregrini", ci cives et domiui"

Pentru Orosiu la Dundre nu e pact s; ducele Maxim praciAPC Goti. Sagetile de dalia" turanica, deci contactul cullamea Hunilor era mai veclie. decid in lupta de la Adrira-nopol. Dar si pre-bizantinul Eunaptiu presintd aceasta. ..re-cere ca precedatd de o rugdciune catre Romani; cine seimbulzeste silnic e imediat ucis 4.

Ce au làsal Go[ii in vechile lor saiasuri poruenesc lucrdrivisigote in lingaria5. Dar ideia tesaurului lui Atanarte

1 Stockler, in Sichenbilrg sch-deutscher Tageblatt, 31 Iulie 1936.2 Iordanes, Getica, ed. Mommsen, p. 94. Cf. acelasi, Romana, p. 40

Pentru pArAsirea Tinutului Durostorului la 376, SitzlingsberSchte dinViena, 1928, P. 63. Ca exagerare a aspectului barbarilor sofistulAristion sau Athenion zugrAveste in discursul catre Mitridate peBastarnul de cinci cor, prins de Mitridate; Posidonius, In Fr.Hist. Gr., III, p. 268. PrAzi gote, In Reir. Arch., XXV (1901),pp. 214-7.

8 VII, 33: sine ulla foederis pactione".4 P. 257. Planul de a asimila" pe Go[i al lui Valens, la Schiller,

o. c., II, p. 396, e o Inchipuire.5 Pulszky, in Magyarország Archaeologidja, Budapesta 1897, p. 19

;1 urm., i aiurea.

Fig. 12. Medalion al Impárarului lulian.

Fig. 13. Moneda lui Teodosiu.

11

Crisa gotA 69

ardtat-o si mai sus ca perimald 1. Am putea spune cd ni-aramas gotic cam al e german in Brilania, unde o piatrd epusd zeitei Avergina de Aurelius Grolus, German" 2 Dar,cum am spus, limba gancit s'ar fi intrebuin(ql In slujba inpdrtile Sciliei Micniore si anime la Tomi, pAnd in vremeaFrancului Walafrid Strabo sec. al IX-lea) 3.

Dar cine se gandeste la intdriturile lui Valens, la refacereaTropaeului, ajpoi la atacul de la Halmyris, 4i va da samdcd a fost un moment in tare o Gotie pdrea cd. se gdtesteaici. Se poate chiar sd fi fost Goti sau gotisann cunoscutii,cdlugdri sciti" ale cdror pdreri divergente si drumul la Romase vol. ardta mai jos.

In Grecia, dacd Iezeritii, cei de la iezere", sdnt Slavi, Mi-lingii, chiar vorbind aceiasi limbd, apar, prin finala numelui,ca o rAmdsitd goticd.

Dar si pentru aoeia dintre Goti cari, la ciocnirea cus'aiu rdpezit spre Nord, la vechii Scandinalvi, s'au constalato influentd gotd", desinente latine", scris gresit i schim-bdri orliografice" 4.

Temistiu dd in Oratia a VII-a sentimentul de groazd pecare-1 trezeste in capitala pasnicd vestea ndvalirilor. El segdndia la atacurile gelice si la uciderea lui Decebal la paca-tele lui Dominan,. Populatia lusa nu resisld. Apasarea fiscalaera mai grea i decat suferinta de la barbari. i glorificatortulImpdratilor cuteazd sa spuie: celui ce sufere Hm., tot una-i edacd Scit sau Roman e cel care-1 nedreptateste"5.

Imperiul se ardtase incapabil de a-si apdra supusii. Dar ei1 In Rey. Arch., XVII (1868 , p. 46 i urm., de Linas, Trésor de

Pétrossa, II atribula si el Gotilor.2 Colingwood Brude, Hand-Book, p. 126.3 Et fidelium fratrum relatione didicimus apud quasdam

rum gentes, maxime Tomitanos, eadem locutione divinas hactenuscelebran i officia; Theologica, I, vin. Si Walafrid Strabo serie: se-cundum nostram barbariem quae est theotisca" (De rebus ecck-siasticis, I, vu; ed. Migue, Patr. tal., CXIV, c. 926, sau Diimmler, InMon. Germ. Hist. Poetae, II .

I-auritz Weibull, Skul dza uni ihre Völker in der Darstellungdes Jordanes.

5 Oratia VIII. Acolo si despre lupia cu Seitii". E vorba si depecAstigarea ,,provinciei Intre cele douà rauri" (Panonia). intalnimnAvAlirea Scitilor" cari se opresc numai la orase si marea vArsarede szinge qi la Libanius, De alta mea, ed. Paris 1627, p. 58.

70 Amintirlea Imperinlui

se dovedian n sta,re sgl se auere singuri. La Adrianopol se'suiau pe ziduri contra barbarilor, iar cand, In Mesopotamia,era vorba de a se ceda Persilor un oras, am vg.zut cum cetg-tenii, Cu un elocvent avocat In frunte, se oferian, dacI nuse introduc dusmanii, sä iea toatä apgrarea asupra lor1. A.stfele si situatia pe care o laudg. In Panonia panegiristul luiTeodosiu, Pacatus.

Amian Marcellin vorbeste Msg. de praetenturae" si statio-nes agrariae" ale lui Saturninus La 386 Greutungii, vrandsA treacg. Dunkea, sant distrusi de flota romanii 2

Pe malul stAng al DunArii, In aceste frAnAntgri atat de grelepentru oaste i lumea oficia1, despre regiunile de sare side aur nu se vorbeste nimic, dar In secolul al IV-lea sareajoacä un asa de mare rol, si asq. de firesc, bleat vedem cumpentru sare, ca i pentru g,raniti, se ceartg. Burgunzii cuAlamanii 3

In tot ae,est timp sUpt once stApan aceiasi populatiebasg: Valentinian hotgrgste la 370 retrimeterea Tracilor ra-tacitori la mosia lor, la soltun genitale 4. Incercarea lui Man-dus de a forma un Stiat In Mbesiarde-sus i lupta luicomandantul Sabinianus s. sprijinä pe acelag substral.

Cu toate Inchipuitele mime din jurletul Suceava i fibulelegepide" de care va fi vorba mai departe, turme din viatagermang. la Dungrea noastrl nu s'au gAsit 6

Tot asa de putin, cu toate sfortkile fkute de filologi, cuimaginatie, cuvinte geto-gepide7. La bu,nul cunoscgior al ma-

Amian Maroellin, XXV, 9, 1. Cf. Ensslin, Zur Geschichtsschreibuingurul Weltanschaung des Ammianus Marcellinus, 1923.

2 0. Seeck, In Hermes, XI, p. 70, WA aratare de izvor.3 Amian Marcellin, ed. Paris 1855, XXVIII, 54 Cod. Theodos., 15, X, 19. V si Les milices bocales de l'Empire

romain, In Musée Beige, 1903.5 V. si Hartmann, Cesch. Maier's, I, pp. 152 si birm., 170 si urm.6 Cf. M. Roska, Monumentele germane din Valea lui Mihai, In

Anuarul Inst. de studii clasice, I, p. 69 si urxn.7 V. Skok, Gibt's altgiermaqische Bestandteile irn Rumtinischen,

In Zeitschr. f. rum. Philologie, L (1930), pp. 257-79. V., In NeueHeidelberger Jahrbiicher, III (1893), Domaszewski, Das deutsche WortBraid in lateinischen Inschrilten, p. 193 si urm, Inscrippile cu

Crisa gota 71

luTilor dunarene, Iordanes, din secolul al VI-lea, doar ici 0.colo rasare cate un cuvant got1.

Din potriva, Gofii veciai cu viata romanicd pe ambaleMaluri dundrene, fdrd care existen (a tor parasitaid ar fi fostimposibild, sill& o influen(d a limbii latine 2, constatata Intraducerea Bibliei de Ulfila, influenta greaca e mult maislaba , care nu poate veni &cat de la acest mediu rural.Traducerea Bibliei de Ulfila", scrie atat de experientul Har-flack, arata ca limba gotica avea acum o notabild parte deeuvinte latine Imprumutate, dar nu prea crestin-biseripesti.Pe langa aceasta una Mai noul., mai mica probabil in partecreata de Ulfilas insuoi) de neologisme grecesti" 2. Nu poatefi vorba de un contact tri Cap adocia de limba greaca, de undeapostolul Gotilor" si-a adus crestinismul. De altfel Inca dinsecolul al 111-lea se vad, cum era natural, captivi romani evan-gelisand pe Gob. 3.

nurus bruta, brutes (la Ciupria) (sec. III), bruti suae (Cutlovita,sec. IV). Cf. # Reo. Arch., XXII 1893), pp. 396-7, no. 117. Apoi I.Borcia, Deutsche Sprachelemente im Rumcinischen, In Jahrberichtal lui Weigand, X, p. 138 # urm. Pentru cuvinte1e germane # Puscariu,Dacorornania, II, pp. 603-10; Sandfeld, o. c., p. 96 # urm. la plupartdu temps il s'agit d'étymologies forcées ou mame tout A fait fantai-sistes, appuyées sur un large emploi de formes intermédiaires sup-posaes". Cf. Jokl, Balkangermanisch und Germanisches im Alba zest-schen, In Festschrift der 57. Versammlung deutscher Philologen undSchulmcinner, 1929; Hesseling, Zu den germanischen Elementen desNeugriechischen, Bgz. Zeitschr., XII, p. 595 # urm. Pentru teoriilebizare ale d-lui Diculescu, mai ales Weigand, In Balkan-Archio,III, p. 307 # urm Cf. Skok, In Zeitschrift f. rom. Phil., XLI, p.420; Giuglea, In Dacoromania, III, p. 966 si urm.; Sextil Puscariu,ibid., p. 837.

1 V. Fritz Werner, Die Latinitcit der Getica des lordan's, tesA de laHal1e-Wittenberg, Halle 1908 cu bibliografie): Gepante, pigrumagiquid tardtunque"; Ad Scythiae terras quae lingua eorum Oiumvocabantur", pp. 4, 37. Pentru onglul romanic (angulus), Iordanes,Getica, pp. 140-1.

2 Die Bibel-Ueberselzung Ulfilas zeigt dass das Gotische (lama'shereitts einen betrachtlichen Bestand lateinischer I.ehnworte hatte,alles kaum christlich-kirchliche. Daneben steht ein jAngerer, klei-nerer (wohl zum Theil erst von Ulfilas selbst geschaffen.er) Bestand-teil griechischer Lehnsworte; Harnack, Mission und Ausbreitung desChristetntams, p. 203, nota 2.

3 V. Comodian, In Patr. Gr., LXXXVIII, p. 810 # urm, Cf. EpistoleleSI. Vasile, CLXV (CLXX).

CARTEA a II-a

CREATIUNEA ROMANEASCA

CAPITOLUL I.

Formele de viatäBarbarii n'au distrus $i n'au gonit pe Romanii" balcanici,

acum formati In veacul al III-lea mácar, ca si Galo-Romaniicu o figurá bine determinatá din Apus. Ei i-au fdrhmitat §isdreicit: attita. N'au ocupat cu infenrie provinciile, ci au ucispentru Irian timp drumurile, Cu toate urmárile ce puteaupleca de acolo.

Numele si rosturile vechi rámtin de-a lung,u1 Dunárii mij-locii si de jos.

Aquincum devine Acinco In secolul al III-lea 1 Inteun timpcand inscriptii In olloarea lui Maximian se gAsese In Pa-nonia 2.

Diocletian $i Maximian, biruind pc barbari $i restabilindpacea, intáriserd Trasmarisca 3 $i refacuserà sosele dobrogene 4.Se trimesese un duce al limesului. Tomi-si acláugia portapraesidaria, a strájilor 5.

Itinerariul lui Antonin 6, de fapt supt Diocletian, presintáo viatá dunáreaná neschimbatá. Astfel Sucidava si toatá seriaora$elor de pe malul drept, a celor din Scitia Minor5.7.

Notitia dignitatum aratá trupe $i la Talomoniu $i la Pla-typegia, tot supt ordinal ducelui hotarului scitic", dim 11-

1 Notitia dignitatum, I, p. 95. Cf. si Contra-Acinco, ibid., p. 96.Transacinco, ibid., p. 97. Pentru alte fenomene de limba: poneNovata, p. 96*. Ad Namantia, p. 95*.

2 C. I. L., III, 3522.3 lbid, 6151. Cf. Tocilescu, Nonumentele, p. 175.4 Pârvan, Salsouia, p. 17 si urm.5 C. I. L., III, 764, 14450.6 K. Milner, o. c., p. Ilv si urm.7 Sarmatii in luptà Cu Romanii si la 391; Sch'Iler, o. c., II, p. 404.

1 Ducii la Pârvan, Salsouia, p. 42.2 Hartmann, In Arch.-ep. Mitt., XVII, p. 125 §i urni.a V. Wicking, Notitia dignitalum, II, pp. 444-5 (cititnd 0 pe Philos-

torgius, X, c. 6).4 Dupa Philostorgius, X, 6; Nichifor Kallistos §i Acta Sanctorum,

II, Wile, p. 542, Moisil, In Bul. Com. Mon. 1st., III 1910 , pp, 93-4.5 Philostorgius, X, 6; ed. Migne, Patr. lat., LXV, p. 583.6 Arch.-epigr. Mitt., XIV, p. 30.7 y. §i Weiss, Dobrudscha, p. 65 indicatie gre§ità din C. I. L.,

III, 14464).8 Notitia dignitatum, I, p. 928e.9 Mommsen, In C. I. L., III, p. 999, vi. 5i urme ale legiunii I Italice

dle la Novae la Tro-smis; ibid , 6176 6185; Desjardins, Rev. Arch.,VIT (1868), p. 264. Cf. si Filow, In Kilo, I. c., p. 84; Parvan, Ulme-turn, I, p. 82 0 nota 5.

" Notitia dignitatum, I, p. '324*. Cf. itcd., p. 685 §i urm. Pentrucaput basensis", p. 690 Bassiana Iânga Sirmiu, Sabattil ulterior),ib:d , II, p. 52.

76 Creatiunea romaneascA

mitis Scgthiael. Ele sant compuse Insd In mare parte dineoloni 2 Itinerariul lui Antonin adauge, du.pd. Salsovia, Salmo-rude Haltnyris 2, Valla Domitiana, trecand apoi la Istria.

La Halmyris Salmorus" , tuideva aproape si de Dundresi de Razelm"8, e exilat Eunomiu de Cizic 4. Dupd acelasiPhilostorgius 5, orasul a Post Inal de barbari numai la 384-5sa'u. 385-6. La Constanta s'a aflat piatra greacd a lui loan, fiullui Phokes aitb Koci-cavccaveig, din Constantiana" en sotia lui.Constanta, liocrtiv4a, si fiica Romana6 Ultima probd degrijA a drurnurilor dobrogene e cam tot de alunci: Intre 3830 3927.

0 classis istrica la Mursas pdzeSte raul In sus, o alta tre-buie sd fi apdrat malurile dacice. La Noviodunurn e lagdrullegiunil I Iovia si la Troesmis al legiunii II Herdulia6.

Numai ici si colo pAdurea nAvAleste In locurile pustiite:Deliormanul-Teleorman, Deliormanul rnicroscilic, Ceatalorma-nul, 0. pe locul eetAtii Ulmetum.

Numele de Trac se mai pdstreald In oaste, ca 0. cel deBess. Astfel o cohors prima Thracum, civium Romanorum, ocohors Ill Thracnm equitata 1° a Vi-a, alaturi de Iturei, ser-vind In Orient, apoi o cohors prima nziliaria Thracunz Adti-er[n]a, o cohors prima Thracum Asahaia. Dar e vorba de opopulatie rurald din care se tidieà aparalorii si carmuitoriiIm periului.

Form ele de viap. 77

In aceastg. a doua juinglate a secolulai al IV-lea PeninsulaBalcanicg e, de altfel, plinà de oameni. De aici se ieau soldatipentru luptele din Apus, u.nul, din numeri moesiaci, biet ostasdungrean mergand s moarg. la Bordeaux, intr'o vreme cânderau pe acolo Dalmati i Panonieni de cari era legat eaorigine si Sf. Martin1.

Algtari, o noucl sintesii se face ca barbarii prin acest secolal 1V-lea. De acolo vine, la Tomi, inscriptia lui Torpilla,dent un Got 2. Gasim un .,Alata, fiul lui Tzeiuk" cf. GuiùcMongolul 3. Asa si o Maru, faL lui Ioan neguslorul SfâneuluiIoan" (sic) 4.

Dar si caracterul popular al vietii din Sud-Estul roman sidin Batcani, pas1 -ca7a. O ii sei latina de la Marcianopol araLa cit paza e meredintala 5i lui dominus mundi `,dar 5i virtutii oamenilor" 5. Lalinismul rural invadcazg.orasul.

Cgci de la, Diocletian Inainte toaLe vochile oebiri dispar,Satul se impune ca formä gene' alá.; oppidum, ora9u1, e numaiun saL mai mare si Inigrit6.

Era deci o tntoarcere la ..rtul de unde se plecase. Asa s'aintâniplal cu Insgsi Roma, ttjunsg. la Largul boilor" In loculForului ilustru, 5i unele urme din aceastA Intoarcere la ori-ginile terdnesti dEnuiau Inett aculm cdteva decenii. In luptgcu mândra civilisaae romang, sprijinild pe athta puLere mi-litarg. 5i pe un sistom de organisare de o asa de mgiastritcomplicatie, satul tt-acic biruise de la un capál la altul. Ora-ele din aclh'ncul balcanic se Intorceau, ca si cele din Noric,

din Panonia de sigur, care d3 accia poate da pe accl SfantMartin, apostol al teranilor, la autonomii aproape rurale

Jullian, o. c., VIII, pp. nade.2 Arch.-epigr. M tt., XI, no. 121.3 Tocilescu, ibid., VIII, 9, no. 23; Fouilles, p. 226; Parvan, Contri-

bu(ii epigrafice, p. 63 §i notele.4 Tocillescu, In revista citatá, XI, no. 116; XIX, p. 103, no. 57.5 C. I. L., III, 14213, 1. Cf. si ibid.. 761.6 Si, dupà Origin.s ale lui Isidor, Gitick, In Sitzungsberiichte ale

Academiei din Viena, 1857, p. 103 si urm. Cf. si Mauro, Andersen,Milvle i Haverfield, The R-)man to-vn of Do^1Pa, In Archeologia,LV 1836).

78 Crealiunea románeaseA

prin suburbiile lor rAmase afarA sau prelinse mai depart;vin sau revin la tipul rural.

Cdderea Zn situa(ia modesta de sat e si causa de cape-tenie pentru care tnceteazd materialul de inscripril, disparitiedin care s'au tras atlitea conclusii false.

E posibil ca teranii, cu eari, In secolul al VI-lea, Vitalianva putea sä Incerce o rIscoall care era cat pe-aici sA creezeun ImpArat, sA fi Incercat $1 In aceste pArti, poate si In aleDaciei, o miscare asemenea Cu aceia a Bagauzilor din Galia,a Bucolilor din Egipt1. Nu odatA o parte din tre dAn$ii autrebuit sA fie, ca teranii ardeleni pe vremea navalirii Tata-rilor cAlAuzi $i ajutAtori ai barbarilor nAvAlirii.

Istoricul bisericesc Sozomen pomene$te, pe vremea aparitieiHunilor, pe lAngA Goti $i pe Tracii de lAng6 Istru" 2, deci oalta poriularie, care nu poate fi deceit elemental romanic.

oare se poate presuptme cii, In vaacurile al IV-lea 5i alV-lea nu eran raporturi Intra termul pontic, intaril. de Liciniu,de Constantiu, de Valens, eu fortifileatiile noi de la Salsovia,Tropaeum i Tomi, $i malul Wing? Dar hrana cu gran con-tinuA sA vie de acolo. Si apoi, interiorul balcanic fiind plinde grupe grece$11, elemlentul latin, manifestat, cum vom vedea,$i In numele episcopilor tomilani, aratA persisten[a forma-tiunii pe ambele maluri dunkene.

A$a, vechiul Halmyros, cAntat odinioarA de Ovidiu $i pe care1-am regasit In forma nouA, pomenit, ca loe de martiriu, InViala Sf. Epictet i Aslron3, e acum un simplu sat: Ii vedempe locuitori bland apd de la Dui-Ike.

1 Dio Cassius, LXXI, 4.2 Opcgt totc nap& %by "Iarpov ; VI, 37. Mntru castelul in orbe à/pac

sat) dunArean, v. Jireek, Das christliche Element, p. 6.

2 A. SS., Me, II, p 542 $i urm.

CAPITOLUL II.

Legea" romineasciUna din manifestatiile acestei puternke vieti popularel,

putánd sá existe fárá a atrage atentia si a fi pomenitá inizvoarele scrise, documente si povestiri, e fárá. Indoialá siacel crestinism al nostru, al nostru al tuturora, si pe un maldunárean si pe celalt, intre Marea Neagrá si Adriatia; el[rebulle cercetat si allfel decat printeo insirare de cuvinte,printr'o interpretare de piese archeologice si printr'o chitareIn listele de martiri ori chiar si in biografia, indoielnicá, aunui misionar. Numai puindu-1 In legáturá cu tot mediulca si, mai ales, cu o intreagá viatá a multimilor umile iiputem gási adevAratul sens.

Intre oamenii kle multe neamuri cari au fost adusi In Daciaca ostasi 1, ca muncitori in mine si In ocnele die sare saucari au venit ca exploatatori si ca negustori e cu neputintáca, pe langl inchinátorli altor cAlturi, s6 nu fi fost si aderenliai acelei superstitii iudaice", cum a fost socotiiit mula vremecrestinismul. Li s'au cAutat numele in pietre si In vase. Facu-sem urmatoarele observatii asupra semnelor ce s'ar fi gásitIn Dacia, cand Incl ele, cum se va ardta mai departe, nufuseserá cercetate si ráspinse Inteun studiu cu totul recent2.

1 Dupa Domaszewski, in 117 estdeutsche Zeitschrift, XIV, p. 67,un ecol dupA Constantin oastm ar fi fost lila tot plganà. Cf. §i

Steln, o. c., p. 147. V. §i Harnack, Die Mission und Ausbreitung desCluistentums in den ersten drei lahrhunderten, 2 vol., 1924, Geffcken,Der Ausgang des Griechischen Heidentums, 1920.

2 Daicoviciu, in Anuarul Institutului de studii clasice, II, p. 192§i urm.

Ao Creatiunea ronigneasca

O veche inscriptie de la Napoca IncepuLd D. M." e termi-natà cu cruceal. S'a gdsit In OlLf..nia si o cruce zggriatà peuln vas la Galichilica 2. Dar inscriptii crestine numai cu pde douti ori barat nu se afld aici 3. Nu se vede, ca la Salona,Hristos, regele regilor", rugal sd aibd, zi si noapte, ochiideschisi" agupra unei case 4. Nimic iardsi, din inscriptii caa Sfrintei Sinagoge" africane 5.

In ce priveste obiectele accstea cii aparente cre5tin,3 siele puleau fi fabricate aiurea i pietrele cu simbolele Bise-ricii , de sigur cd unul, un intaglio, e nesigur, nectar si, cums'a observat, adus poate de aiurea, lar inscriptia de la Napocapresinta, oarecunz, un monogram care n'ar putea sä apartienici epocei constantiniene, (And e sigur ca orasul nu maiexista, cu atat mai putin sd se Nall sdpa acolo inscriptii deo asa de bunä ortografie si de o formd asa de Ingrijitd. Iarcrucea de pe opaite n'ar avea niciun sens In legtiturà cucum nu s'ar putea atribui unul mulLelor cruci Intrebuintate Inarta noastrg. populard. Nu cred ca s'ar putea acorda caracterulcrestin nici altui object, un sarcofag, aflat In aulasi Norddacic Intr'o epocd In care bogkia disparuse cu tot ceiapoke crea ea In juruli fall de cei morti. De altfelurmele de crestinism nu se putean pdstra cii secolele pemodestek cruci de kmn din cimitirele sdlesti, care se allgisi la Silrbi 6. Si 1.111 scriitor frances fIcea aceastà observalieCu privire la san_sele de dclinuire ak monu.mentelor: Fami-Iiile bogate putean singure sd-si permitä luxul funzbru. Mor-mintele mai umile, pe care inscriptii aksea foarte miscdloareni le aratà ridicate cu ajutorul unor economii Cu greu sirdnsede vre-o cgsnicie mica, erau fireste mai putin Ingrijite; niciuntestator nu fixase pentru Intretinerea lor venituri bogate sinu interesase urmasi, liberti i numerosi clinU sd veghez.d

V. INicolaescu-Plowir, Vechimea crestinismului in Dacia, Craiova1933.

2 v. Eph. Epigr., X, p. 133, no. 521.3 C. I. L., III, 2674.4 Ephem. epigr., VII, p. 49, no. 147.5 V., ibid., passim. Cf. ibid., p. 168, no. 512. Rare In Britania,

unde pe Intiilneste i ciudata formulA Iacet hic, plus minus"; v.Collingwood, Roman Britain, pp. 95-6.

6 0 observg §i Jire6ek, Staat u. Ges., III, p 76.

Legea romAneascA 81

la pdstrarea lor. Timpul deci impraslia mai mult sau maiputin rdpede aceste pietre neglijate".

Totusi acei cari, ca dreptate, nu recunosc In anume semnela noi o Indrturie indoielnici, dar ajung une ori i la Incheie-rea cä, nefiind semnul, creslinismul insusi ar fi lipsit, nu segAndesc cä acesli crestini, pe o vreme ciind credinta lor eraurmttrild I, n'aveau niciun interes, cdci 11U oricine are pasiu-nea martiriului,sd ardle public de ce credintd crau inritu.-riti 2 Mdrturisitorii erau martiri, si cea mai mare parte dintreconvertitii la noul crez nu doriau sd pdLimeascd de ;nfi..aacal dului 3

Dacd ip Africa inscripthle cretina de toL felul abundd4,e din causa caracterului ca total special sup!. raportul ,epi-grafic al regiunii. Siria e insd de o foarte mare sdrAcie,nici unele provincii apusen.e nu stint maii fericite ca Dacia.Niciodald insd centre asa de putin importante cum au fosttoldeauna Ulpia Traiana, Apulum, Napoca, Porolissum, inArdeal, sau cele din Banal, cele, si mai slabe, de pc malulmuniean al Dundrii, n'au fost In conditii de acelca bleat sdpoatd oferi un adapost noilor figuri sacre. ARM a pwtut fidoar In Scitia Minord pentru Tomi, care fiird indoialà Incele ateva mici basilioe ale ei si-a aval un patron dinnoua mitologie crestind, care s'a alipit in chipul cel maifiresc la cea veche

I. Mai tArziu numai s'e poate scrie inteo inscrlptic ca aceia dinHeracleia: xpiatcant U 7C/VTEC gain`, Arch.-epigr. Alitt., VIII, p. 225,no. 60.

2 DupA Saineanu, si a ptIngeiri ar veni din pAgtin, eitAnd i pAn-garl" la Ispireiscu; Incercare asupra semas'ologiei, p. 30 si nota 6.AceJai asupra lui págadz, car1e ar fi iugoslav, p. 31.

3 Vestita inscriptie Cu inter fedeles Ldelis fuit, inter al je nos pa-gana (sic) fuit"; Giuseppe Rossi, In Bulletino di archeolog a cristiana,1877, p.118 si urm.; si In Cozzo, La corporazione dei figul' ed i bollidoliarii, In Mem. Academiei dei Lincei, 1936, p. 229. Soarele si luna(officina solis et lunae), §i pe sirnbolele vaselor, venind din Persia,P. c., p, 260 si urm. Si la croc,e decussata solare, espressione certa.del culto mitriaco"; ibid., p. 268. Acvila solarA, n ke solarA, etc., ¡bid,p. 269 si urm.

Nu s'a fAcut nici in Orientul mai depArtat o statislicA a marti-rilor pe provincii. V, pentru al Sfintei Glicerii la Heracleia, Arch.-ep.Mitt., VIII, p. 727.

6

82 Creatiunea románeasca

Dar crestinismul nu trebide privit, in afara de predicareasacrlt a lui Isus, ca o doctring. nota, zbuenind de odala, gatafgcuta. Pe lângg. pregfairea In Biserica Incephiloare este $i oaltà pregalire dincolo de &ma, fi In jurul ei. Pe vremea luiAurelian Indreplarea spre monoteism cuprindca $i laggrele, caretrebuie considerate ca unul din mijloacele de dipetenie pentrurgspandirea religiei cele nota, ea hind mull timp un cult se-cret militar si o vrajei pentr7 victorie. Dacg pe la 300 in Galiaimaginile zeilor celti apar pe sleaguri 1, toLusi mintile simplecereau $i un simbol unic, i nicilunul nu palea sä fie maislrglucitor, mai mgret dead Soarele, Sfdntal Soare al su.pers-titiei $i al dinlecului poporului nostru de la targ 2 ImpgratulInsusi e privit ca un dublu al Soarelui" 2.

De mult Insà filosofii concepeau un monoteism mai curat 3.Seneca Intrebase 4: Ce e Dumnezeu? Mintea lumii". Quidest Deus? Mens universa". i misterele, intru toate aseme-nea, vin pe multe cgi5. De fapt, putea fi cineva mai mullsau mai pu(in. creftin.

Paul Allard, Persécution de Dioclétien, II, p. 21.2 Piganiol, Canstantin-le-Grand, pp. 24-5. Pentru culturile her,

metice, ea al lui Asclepius, ibid., p. 23 si urm. $i in La paix cons-tantinienne et le catholicisme Paris 1914), al lui Pierre Baliffol:Sol invf:clus, Sol dominus imperi romani pp. 69, 75), hinge sum-mus deus, deus aeternus (ibid , pp. 188 i urm., 193 si urm.). La313 Licinius se roagg. la sanctus summus deus"; p. 201. Cat despreConstantin, el spune: institutum meum ipsius principis munus, de

trabeeza pe episcopi de frati" (ibd., p. 527). Diocletian si Maxi-mien Se inchina diis genit:s et deorum creatoribus; Heuzey-Du-mont, o. c., p. 389. Vestita formula visata de el, In hoc signo vincesse afla, de altfel, In inscriptii de forma plopularg; To6up ot mat&vcxoiim; ibid., p. 172.

3 Despre o mai veehe sin lesa religioasa v. Parvan, Gdnduridespre oiata si moarte ta Greco-Romanii din Pontul stan7, In Rev.1st., VI, pp. 15-49, Silvanus sau Liber sant intitu1ai pardheus ininscriptii; v. Burekhardt, Konstantin, p. 192.

4 Natur. quaest., prefata, 12. Si urmeaza: quod v:des Eolum etquod non vides totum... Solus est omnia". Supt Diocletian, crestinäe familia patriciang a lui Acilius Glabrio; Paul Allard, 1. c., pp. rx-x.

5 V. Burckhardt, o. c., p. 197 si irm. Din partee polemistilorcre$tini conlemporani aceasta se tagaduieste fär dreptate. In acestsens s'a putut spune de Constrntin-cel-Mare însui ea era ireliOos";ibid., p. 369.

Legea romdneased 83

Terminul dominus et deus Incepe de la Domitian1. Se invocaZeul cel mai InalL, stdpAnul vanturilor si a toalg. carn3a"pentru a pedepsi pe ucigasii ned_scoperiti 2 .5i dogma Trei:niise poale gAsi In lumea barbarI.3.

Nu e de mirare deci s fi pNiruns la vechii credinciosi ainemuririi cùlturi ca acelea care fAceau pe o GaloromanIvorbeascA astfel: Intre morti sant douA cele: unii rdtdcesc peOmani, ceilalti danteazA cu stelele eterului; dintre Reesliafac parte eu5 aci am cdpiaal un zeu de ealduz" 4. Strigdtulin aeternum renatus 5 a trebuit sd rdsune din multe guri direzeul mijlocitor i mântuitor, care fericia pe credinciosi Inpesterile sale.

Tacit Insusi era aproape crestin cand credea In alta ne-murire decat a religiei oficiale: Dacä nu se sting cu trupulsufletele cele mari, odihne5le In pace" 6, spunea el umbrei so-crului sdn, crestin ca morald, nobilului Agricola: Si, ut sapien-tibus placet, non curn corpore extinguuntur magnae animae,placide quiescas.

De altfel trecerea la creslinism e foarle adesea o simpldtraducere din priganismul anterior. S'a arAtat adesea de undevine marele cult al Maicii Domnului, In Apus ca si In RAsArit,si s'a recunoseut cu dreptate In Sf. Gheorghe continuareaatat de popularului erou trac" 7. Cosma si Damian apar Inveacul al IV-lea ca inlocuitori ai dioscurilor la Cavara S.

1 Gsell, Domitien, pp. 52, 73; Paribeni, Optimus Princeps, I, p144. Cf. 0 Calocilius Cyprianus, In colectia cLalä a vechilor scrlitoricnestini, III', ibid., p. 25: Unus igitur omnium Dominus Deus". Sip. 785.

2 Tocilescu, Monumentele, p. 439 si urm.8 Pentru o treime celtica, Vendryès, In Comptes-rendus ale Aca-

demiei de Inscriptii, Iulio-Octombre 1935, p. 324 si urm.; A. Ehrvard,Das Christentum im reimischan Reiche b's Konstant n, Strassburg1911.

4 Dupd Millin, Voyage dans les départenymts da Mili, II, p.198, la Burckhardt, o. c., p. 202, nata 1.

5 Ibid., pp. 206, 211 si urm. (mobil de taurobolli . Penlru E.emnulcrucii la Constan tin, Alf61di, in 7'he Journal of Roman studies,XXII (1932), p. 9 si urm.

6 Vita Agricolate, 46.7 V. si Dumont, Mélangles, p. 218 §i urm.8 Kalinka, o. c., C. 196, no. 233.

84 Creatitmea romgneascg

Dar de sigur ca. d. Zeiller avea dreptate O. se Intrebe dacaaceste citlturi orientale au fost un ajutor sau o piedecli pentruraspandirea crestinismului 1.

Ca si instruc(iile lui Traian catre Pliniu cel Tanar, cu privirela politica fata de crestini, felul cum pc vremea lui Adrianvorbesle Sueloniu dc Chrestus si de secta lui, soiu de oamenide o superstitie nota 5i rgat facaloare" 2, arata cli pe westLimp nu putea fi vorba de o transactie co tradfliaDar intre soldatii lui Marcu Aureliu era i o legiune de crestintidin Mitilene 3. Izvoarele nu lipsesc pantru a precisa in cepriveste situatia calturilor ascunse In Dacia4.

Venind la sintcsa r3ligioasa a poporului nostru, ceia ce lip-seste cu totul e amintirca zeului local, care nu e eel mai,mare, ci eel mai activ. Sfintilor nu li s'a rr,parlisal niciodala unoururne tinut; ei nu sant leg4i, ca la Greet, dar si la Francesihde un anume munte, Sfanlul Ilie la Delphi, in locul luíApollon , de o anume apa, cu Nimfale sale, de o padureca aceia prin care la Elini rataciau Driade si Amadriade,singura. Mama Padurii venind din cine 5tie ce vechi infiltratiiuralo-allaice, care dau asifel o hAd.lt viatli divinli codrului,tolu5i a5a de strans legal de viata poporului nostru5.

In religia Romanului e si ceva general, universal. El n'a

Les orig'nes chrétiennes dans les provinces danubiennes, Paris1918, p. 3.

2 Nero, XVI.3 Dio Cassius, LXXI, 9.4 Pentru raporturile ImpAratilor, dar cit titlu privat, cu cres-

tinismul v. si, ln Rev. Arch., XXXII 1879 , pl. 154 si urm. B. Aubé,chrisranisme de Marcia, la favorite de l'emperear Commode, 1879.

Cf. si Dio Cassius, LXXII, 4. Pentru intrebarea dacA ImpgratulFilip a fost cnestin; Rev. Arch., XL 1880), p. 140 si

3 V. si ce scrie, bite° carta curioasg, dar nu fail discernämântIn materie de folklore, Sofie v. Thrum, in Ellmographische Ina-logien, Bin Beitrag zur Gestaltungs- and Entwicklangsgeschichleder Rcligicnen, Iena 1894: Im Folgenden will ich nachweisen dassauch int Lleben unseres rumfinischen Volkes das Andenken desasiatischen Sonnen-dienstes durch die Anwendung derselben Symbolesich vielfach offenbart" p. 35 . Se citeazä roata de paie aprinsela Ponor, roata pe pgreti si cruce, ibid , Si ochiul lui Dumne-zeu, pp. 36-7. Coarnele din pieptAnAtura femeilor i zcita Dendis,p. 57. Copacul vietii la femeia din Orastie, p. 65.

Legea romaneasdA 85

inteles niciodatg sg-si tie un Dumlnezeu pentru sine. LumeaLoatg. e diving., dar e diving. Nutra toti oarnienii fr osebire.

In credinta acestor rurali va Lrgi mai mult acel DominusDeus-Dumnezeu al secolului al III-lea i decât Sabaolut noiireligii ebraice. De aici forma par bisericeascä a lui 'SUSHristos i In abisina: Crislels , a cgrui accentuare pe ultimae fAcutg. prin asamanAri c't supus, &finillos 2.

Pasagiul, dese ori cilat, din Tertulian 3, despre patrundereacrestinismului si la Sarmati i Daci si Germani i Sciti."e ca si cum s'ar zice si: ultima Thule". C. astfel de scrilii-tori biserkesli ca Tertulian mai ales, dar si Origena, i unulsi alLul neavlind cunostinta locurilor de aici 5i de sigurnici stiri de la vre-o bisricä organisalg, pomcnesc Si peDaci intre cei cuceriti de noua cnedintg., acsasta nu aralg.&cat ra'vna lor de a argla cit legea cretina s'a Inlins pre-Lutindeni. De altfel e vorba de o vreme când mai pretutindeninu se poate vorbi de alLe organisatii decdt cele inlâmplg.toaresi ascunse, Indltate de legende t4rzii.

Nu pare nici a fi oposilla vazulg. de Pftrvan4 intre pasagiilelui Tertulian si Origene despre situatia la Britani, Germani,Dad, Sarmati si Sciti; Origene cautà a spunc cä nu auzisela aceslia c-uvantul lui Dunniezeu, dar II vor auzi, fiindeas'au falcut cresUni, la judecala cea de pe urmg..

Dar numele de Chrestos, In legaturà cu acel Chrestus"din pasagiul, alai de disputal, al lui Tacit, cu privire, de

V. §i Ramsay, The church in tiv- Roman Empire before A. D.170, Londra 1893.

2 Un Annius fidelis in Christp" pe Rin; Reu. Arch., XXXI (1897),p. 159, no. 68.

3 Contra ludaeos, cap. 6 (7). De allfel trebuie sa recunosc cà aoeladin Paulin de Nola despre Sf. Nichita, In care e vorba de operafacuta la Geti" §i de uterque Dacus", n'are un seus mai precisbucata XXX . Locul din scr:soariea lui loan Hrisostomul, Patriarhul

Constantinopoliei, despre episcepul Unila din Gotia", unde e un regeal Gotilor", nu peale fi alribuit, cwn o face Relsler (Rom. St., p.90) nici Gotilor din Crime'a, ande, de altfel, clericii, supt influentaChersonului, au nume grece§ti; isg tv P6T0cov In secolul al 'V-leanu poatie fi decât Teodoric, la Novae. Pentru un cre§tinism maitArziu, in slecolul al III-lea, Parvan, Meya cuvinte, p. 52, nota 2.

4 Crestinismul daco-roman, r. 75.

86 Creatiunea romAneascg

sigur, la Mântuitorul Insusi,si nu e exclus ca aceasta s1 sedatoreascg, pe o vreme cAnd crestini erau si In jurul Im-pAratului, unei legAturi ascuase cu credinta cea notiA, ea atillMai mult, ca eAt, hie° epigramg. indecentg, e vorba si de le-rusalimul ars: de Solgmis venit perustis , nu e rar Inacesle pArti. Astfel, un Chrestos In Moesia-de-sus1, un altulla Apulum 2, cum, de altfel, gAsim si la Martial, tocmai inacel timp, um Cures tus, o Chrestiana, o Chrestilla 3.

Satele InsA, pagi, de unde si sensul de InchinAtor al vechi-lor zei pe care 1-a cApAtat si la noi si la alte popoare cu-vAntul de paganus (pigtin, it. si iberic: pagdno, franc. paien 4;In limba germanA Heiden t:Int oamenii de la tail", de peHeiden), au rgmas en traditia strAmosilor i, chiar atunci cAnds'au raliat la noua credintg acum sprijinitg. pe Indemnul, peordinul ImpArAtesc, In vremea lui Constantin-cel-Mare si aurmasilor lui, au vArsat In noua confusiune religioasA cea maimare parte din vechile inchipuiri si datini. Nu e greu sg.se arAte larga parte de 0.ganism care e si acuma In religia,de un materialism une ori grosolan si de superstitioase ilusii,a satelor. Din pAganismul sdAnc InrAdAcinat care a cAzulpe Incetul Intr'un folklore insondabil, au rAmas, In juruldracului, o sumedenie de superslitii, care leagd si desleagd,Cu strige i strigoi, cu vergelatul i alte obiceittri care, suptnume slavone, dar de sigur fgrg. O. vie de la o influentAslavg, s'au pAstrat pg.a. la noi5.

Unde provincia romanA a fost dominalg. de cetAti, acolotnsA fireste cg. s'a putut desfasura o propagandA, Cu grab-nice si statornice urmAri. La alle posibilitgli de pAtrundere

C. I. L., III, 1656.2 Ibid., 1212.3 VII; LV. V. §i ibid., II, XXXI; VIII, xmii; IX, xxvii. Forma chresti,

bunii", la Clement de Alexandria, Stromato, II, iv. Dupd. Tertulian,la care, cum am spits In text, e o simplä enumerare vaga depopoare, i dupà Lactantiu, pAg'dnii zic Chrestus §i chrestiani; F.Blass, In Hermes, XXX (1895 'pp. 466-7. Un Chrestius supt Constantin-cel-Maiie; Sexhis Aurelius Victor, Epit., XLI. Cf. si Paribeni, Cresto

i cristiani, In Bilychtes, III (1914).4 Pentru payanicum, clAdire, Rey. Arch., VI 19052), p. 474, no. 119.5 V. si tesa lui Lulk, De vocis samba and paganus, REonigsberg

1910 (n'am avut-o la finlemAna).

Legea romdneascd 87

se adán& i aceia de a-si avea biserica gata Melad In cid-direa judecdloreascd a basilieci1, Cu lreeerea sfântului IngropalIn cládirea de supt pärnânt, ldngd fdnldna de apd. binecuvan-luid, In locul zeului detronal, Sfantul Martin fiind aslfel std-

sufletul orasului Tours, Sfantul Dionisiu, alt venut. dedeparte, al Lutetiei Parisienilor, pr,cum Sfdntul Alexandruera adorat la Dundre, Sf. Dasius d3 la Dacius? la Duros-

m, Sfintii Vasile i Trifon In orasele dalmatiene.

S'a spus si repetat cd Scitia ar fi fost dald apostolului An-drei; dar e Intrebarea: care Scitie? Nu poale fi vorba de ceaMare, care, de allfel, nu mai parla acest nume dedil ea oamintire istoricd 2 De alminterea, acolo nu se afld aminlireaunor martiri.

Oricum, In ce priveste Inlinderea creslinismulul In Sud-Estul i Estul european, un lucra e sigur: cd ea a trebuitsd se f oloseas'ed de unit atea elenicit In jurul Meirii N egre

Astfel, si In aceastd privinfd, rolul cetátilor grecesti a tu.

buit sd fie mare: doar prin Marsilia a pdtrans noua religiLIn Galia, si, dacd lipsesc terminii greeesti, e pentru cd acesteceldti Insesi, Cu inscriptiile lor, si bilingve, se latinisau. Unom din Pont se Intillnesle doar IiIngd un Frigian I unEfesian la originile

Astfel, tot crestinismul balcanic inainte de Constantin 5 vafi legal de coashele Miírii, de slatiunile mari ale drumurilorimperiaIe, de existenta unor sinagog- evreiesbiG. El e In legá-turd dcci aceiasi dependen(d ca pentru vi a(a cetdreneasca

Pentru basilica din casà, Salomon Reinach, In Reu. Arch., XXI(19131), p. 449 (durd R. Lemaire,L'origine de la basiliqueBruxqlles [1912]).

2 Euslebiu, Hist. Eccl., III, 1, 13 Cf. Lebreton i Zeiller, Hist, de l'Eglise, I, pp. 281-3.4 Jullian, o. c., IV, p. 486, npta. 4.5 V. Acta Sanctorum, Ittlie II, p 538 si urm. Pentru Constantin,

devotus Sanctae Ecclesiae defensor atque adjutor in omnibus"; PercyErnst Schramm, In Byz. Z4tschr., XXX, p. 424 si urrn.

6 V. Harnack, Die Mission und Ausbreitung des Christentums. Cf.Zeille,r, o. c.; Raymond Netzhammer, Das altchristliche Tomi, Salzbuim1903; Die rhr'sllichen Altertiimer der Dobrogea, Bucuresti 1906.

88 Creatiunea romAnease5

mai veche, cu imprumulul de zei i cu termal sudic, rasari-tean, nordic, al Pontului, de unde un episcop de Gotia, Teofil,iea parte la sinodul din Niceia 2; Bosporul Isi are si el un sefcreslin. In Nord, crucea initialI apare langa obisnuita formulaa bunei sorti" bite° inscriptie de la Cherciu, care poarld nu-mete regelui local, Tiberiu Iuliu Sauromates s. De aici si maiputernica desvoltare, mai ttirziu, a unui episcopat al Gotieicramlene.

Deci va trebui sa fi fost crestini diin mai vechi vremuriIn partile de la Marcianopole, In toala Scitia Minora' sd,In banda, paralelà, a Istrului (Axiupolis, Noviodunum, Hal-myris 4. Doar avem supt Diocletian, cum se va arta in ur-lmArirea pe fir cro.nologic a primilor episcopi ai Scitiei Mi-nore, pe Evangelicus de la Tomi5. Regiunile moesice,tot episcopal de Singidunum 6, 1-Aman In urm5., si ciliar fa1.ade cele panonice, unde episcopi se Intalnese prin toate cen-trele Inca din veacal al III-lea, care a dat pe un Victorin,pe un Sf. IeroniM, gloria a literalua crestine din secolul al\r-lea, pe acel Sf. Martin, adorat In Galia ca un deschizalorde cale si patron al provinci2i, L faja de Iliric, care s'aluminat crestinest-, foarle rApede, in aceiasi formd latina, dinItalia. La Muna se vorbeste, de clire Sulpiciu Sever 7, despreo basilicl a marlirilor".

Astfel, si prin rAspandirea In cetatile ponlice i prin cea plecat din aceste centre de unde a venit i atáta,activilateeconomica si arIistic., mult mai mult decat prin propagan-dele misionare, de care va fi vorba, i prin cine stie ce in-fluente oficiale din vremea constantiniana s'a ajuns la adop-

1 Nu e fdrd interes faptul a In Moesia Anul Nou era cel de laAntiochia Mélanges Wad, p. 365, nota 1.

2 Eusebiu, Vita Constantini, III, 7. Discutie asupm lui, In Pd.rvan,Contributii epigrafice, p. 12, nota 27 si p. 13 si urm. El ar vol saadmitd o Gothile" de pe malul stáing dundrean, dar ea n'a existatniciodatd. Poate din Cherson.

8 Minns, o. c., p. 657.4 PArvan, o. c., p. 14 si urm.5 Ibid., p. 12.6 ibid.7 Chronica, II, 38, 5.

Legea romAneascit 89

tarea din ce In ce mai generall a unui crestiuism de sinlesäsi de folklore, cu, prea putinA teologie" si chiar adevgralaierarhie In el.

Acestui fapt, cg.ci, allfel, am avea, ca la Gold, o Iniluriregreceasa, i se datoreste c. tot vocalndariul crestinismulutie la noi, latin. Asa, In siiptamiina ci In zilele sdpig.man,ii,latine, ca In dialeclul venetian: Luni, Marti, Miercuri, Joi,Vineri, Sâmb61, nuniela acesla oferind dificultti pe ca,rele Inlatual casuri, nu numai In Asia, dar si la Neolaiiinide ex. francesul Same(101, Duminea., si lalin de o oa-

recare veehime. Crestinismul crucii are o lege cu un crez,o fede (lides) la Maeedoneni 2, In care crestinul se inchind v.si Fnchinelciune) 1-ui Dumnezeu g zciu), Donmului, lui ¡sus 3,Dumnezeu impelitat, In bisericd 4, i aceasta are o tdmphi. SiIn Sardinia Intalnim docummtar forma vethilica, adecd vasi-lica, din basílica, pronuntatA greceste'. Dacä am fi asteptal

i Riisler, Ueber die Namen der Wochenlage, Viena 1865. PentraSihnbAtA, v. §i Gustav leer, Zur Geschichte des Wortes Samstag,In Indogermanische Forschungen, IV 1894), p. 326 si urm. Citeaza§i aqi6ccrotk In Egipt, p. 327. El adauge: Die griechische Kirchen-spa-ache hat gewiss ein a6zto 0 so wenig gekannt wie die lateinischeein Sambalum... Die Form acip.6cerov war lediglich eine vulgargie-chische Form, eine Form der Volkssprache", ibid., p 329. Si Samba,la Otranto p. 329), pe langa francesul samedi §i laLinul sonda. Ulfilaare sabati um, sabbato flags (ibid. , V Sambatios, In Zeitdchrift f. romPhil., XVII, pp. 563-6. Mikloiich, in Beitrage zur Lautlehre derrumdnischen Dialecte, III, p. 23, credea si. el a RomAnii au imprurmutat cuvAntul de la Slavi. Iti lipseste o SâmbAtA" e o explresiecurioasA, inexplicabilA. Pentru Silmbata", ca serbAtoare si a sAm-bAta", si Saineanu, o. c., p. 42, care citeazA Biblia de la 1688 ExodulXXVI, 34), dar aici e un evident imprumut literar dupd vre unu1din textele intrebuintate.

2 Tomaschek, Sitzungsber.chte din Viena, 1882, p. 4872 Forma e greacA, tArzie. Dar Ihèsus devine §i la Francesi, la Ita-

lieni, lésus, Gesù, ca accentul pa ultima.4 Tribunal basilicae" la o bisericA; Marcelle Azra Hincks, Rev.

Arch., XIV (19092), p. 328, no. 118. Baseilgia o observase §i Xenopol,Teoria lui Raster, p. 231. Cf. la Bartoli, In Zbornicul Resetar, p. 413§i urm.; baselche in Iliric . V. si mai departe.

5 Solni, Studi storici sulle isttuzioni di Sardegna nel medio evo,1917, p. 165. V. 5i Victor Vitensis, Hist. porsecutionis (in Corpusscript. eccl, kit.), p. 20: sepeliam te in una basilicarum". P. 43;ad Fausti basilicam".

90 Creatiunea romAneascA

dincolo de veacul al IV-lca tel mai tgrzia, am fi aval formavasearecr.

El se roagd (rugdciune, ruge°, fngenunchind, e binecumintat,se cumineca, dupd mdrturisiroal, si cu sens juridic apoi sla-von: spodedanie), a pdcatului, opera Dracului2, pkat care seiarta, pentru ntustrarea de cuget, de constiinN, §i pentru ajan,afanare (ad jejuniam, franc. v. jedne); dad postal e slavon,fruptal latin se pAstreazg. mánai In acest seng (de frupt),ori dulce. Bldstdmul3 e derivat prin trecerea lui f prin thIn t ea In Santoader). El se implirtd fefte. andva el seincupand, sau se canana- v. nunid), ca mire tracic; si laAlbanesi , cu un cumdtru, o cumdtrd. L'angd aceiasial carii rost e nesfArsit mai vasl 5i mai felurit decht alvechinlui templa, erv5tinul se fnmormanteazd In mormdnt,din cimitir, sau, stupt influentl germanA In Moldova, rintirim.

Altarul se zice popular altar doar pentru cd lerminul arevenit de la Slavi, cArora Inaintasii Romanilor l-au transmis,Intocmai precum Francesii au pe buvette si In formai buffet,de la Germanii la cari a plitruns cuvântul. In altar e sfeintamasa.; poate i antimisul (din antemensal) O. fie de acelasiorigine. Clopotul e slavon4, dar toaca rAsp-unde italianuluitocca.

Se fac comdriduri i comdndare) i saracuste (tessaracostae,din greceste 5. Serbdtorile 'de, la servare), sânt latine In ge-

Realfru confusia filtre aceste dona sunete, V. §i inscriptia CuMareiani Augusti, P. F. et Ael. Pylcheriae Ayg. yx cius"; Mamut,Mélanges, p. 269.

2 A face pe Dracul Ist patru ar veni din misterele" occidentalle ;Journal de la jounesse, 18861-, p. 175. $i pi ctura greacä infatiseazittoai3e felurile de pacate In lega tura cit chinurile Iadului ,; Annuairepour l'ancouragement des études grecgues en France, 1871, pp. 6-7.

3 Pentru bldstdm §i aineanu, o. c., p. 62.a Dar pe ce cale decdt a populatiei romanice prin Greci nu) a

putut patrunde campana latina la Bulgari, cambana? Clopo tul seafta In Orient Inca din secolul al IX-lea; Rey. Arch., I 1844 , p.128. Cf. cloche germ. Glocke . Campana e dupit Campania bizan-tina. Sainieanu (Semasiologia; v. tabla) deriva din campana: cum-paa. Numele laline la natiun ile eres tine, Gh Chi tu, In Columna fuiTraian, 1883.

5 S'a observat lega tura In Lre formula obisnull corneado pe ins-criptiile balcanice i romilnescul comdnd; Pfirvan, In Dar fa, II, p. 237

Legea romäneasca 91

nere, afarl de Cra-ciunull care a eautat O. fie adus pe randla Creationem, irnposibil supt raportul fondle, si la calationem,ichernane", imposibil supt cel logic; e, de altfel, comun cufugoslavii i Rusii, dar se zicea si Ndscutul cf. Noel, dinNatale) , pare a fi nuan-le unui vechiu zeu slay , caEnglesi yule. DupA clirnelegi i paresimi (quadragesima), me-ziptiresile 2, Pastile, Invierea. Incilrarea, Rusaliile poate 3,apoi tot §irul de sdnfi dupA o comunicare a d-lui SextilPuscariu la AcadetnaRa Romana, asa se zicon prin Banat) 4:Sanvasiiu, Sanziene 5, Sdnloader, angiorgiu, Sânjorj, Sanpie-tru, Sanpal (de wide Sanpalean) 6, si Sampaur, Sânlilie, SantA-mnia, Santana, Samedru, Sanicoard. E sigur ca latine santcolindele, de la calendae 7.

La Weigand, Balkan-Archiv, IV 1927), p. 98 §.1 urrn., Cra'ciunapare la 1143, In Cronica din Novgorod. Nu la Ru§ii Mari, dar laBe§chizi, la Hutuli, la Maramura§eni, p. 99. Alt sens la Rti§i (moarte),ibid. Craciun la Bulgari a cel cu crAci mari sau zina de paza avitelor de krast a, raie; ibid., pp 99-10. Chersendele la Albanesi, ibid.,p. 100. Mo§ Craciun ar fi dupa Knecht Ruprecht, ibid., pp. 100-1.La Slovaci, ibid., p. 101 §i Sloveni, ibid.: mai multe feluri; la Sarbi,Muor. Cf. Asb6th, In Arch. f. si. Phq., IX, p. 694; Pintar, ibid.,XXXIII, p. 618 Cf. §i nota noastra In Rv. 1st., 1933.

2 Pentru paresim §i celelalte numiri In legatura cu postul, v. §i5aineanu, o. c., pp. 46-7. La aoela§i pentru bofe:, cuminecare,partasire, cumandare. Pentru der:vatele din cruce, ibid., p. 57. Zeuldin vech:le texte, ibid., p 52, e din cansa lui Deus din textul latinIntrebuintat. La Istrieni, Donmul pentru Dumnezeu, ibid., p. 53.Pentru frupt, ibid., p. 182.

V. §.1 Miklosich, Die Rusalien, In Stzungsberichte ale Academieidin Viena, XLVI 1864), pp. 386-405. Cf. §i culegerea de decisilsinodalle a lui Rall i Potli, II, p. 450 (comentariul lui Balsamonasupra sinodului in Trullo). Pentru rosae §i violac. Tomaschek,Breunalia u. Rosal a, p 377. La Heuzey-Daumet, o. c., pp. 152-3;gasim pastrat in nomenclatura geogratca slava: Rosalia; Resi1ova.Cf. ibd., pp. 157, 163 §i

4 San e pastreazä §i In Sancraiu, In legatura cu ung,uresculsfänt Stefan. La Macedoneni, Samptu; Saineanu, o. c., p. 34. 5i AurelTripon, Crisana, 1936, p. 161 ...Sant-Domn din cer").

5 5i Sangenii;, Philipp:de, o. c., IT, p. 209. $i floarea Sf. Ioan,

6 De la Unguri s'a lug in Gorj. Pan cf. In Prahova: Paute§ti,din causa Sacuienilor . Cf. §i Cipariu, Des pre limba romanii, p. 26.

7 5i pentru ce se tine de colindä, Saineanu, o. c., pp. 43-5. Darcale.ndroiu, si vagabond" e In legatura cu calenderul-dervi$.

92 Creatiunea rom AneascA

Ingerii au cápáltat foarte rápede, In legáluiá. cu divinitálllocale trace, o foarte mare popularitatel.

Credinciosii" ca credinta", e o contáninare slavä for-ineazt. un popor (pueblo spaniol; italiana are pieve de laplebem). In ce priveste conducerea, Inleo societale fárI or-ganisare episcopal I (piscup, la catolici, e din latina medievald,nu din ungurescul piispeik; vlddica, stápanilor", din slavong. .

Acimut]. 'TCderCO: la numele preotilor 'mor divinitáti deosebitePC o piatrá. din Tomi pare a fi In legatura cu .,popà" 2.Preot la Macedoneni; preft) vine de la presbyteras; alaturi,praepositus e titlul dat de asa-zisul Maximus, In veacul alIV-lea, episcopului 3. Preft (Tcpcutrce) e §i in Sicilia, in diplome.

Cântáret" e latin cu finala slavg., de creatiune mai nou..t;dar cantee In sensul general vine de la canticum; dascil apar-Orle unui Imprumut din greceste mai vechiu. GriluglIr, dinxceX6Tripoq, trebuie sà fie vechiu.

Gontaminatii s'au produs pe no-mg.. Precum In Boboleazátrebuie sä admilem amestecul pr,firului Bog, Dumnezeu, gá-sim aceiasi contaminatie In Maica Domnului In loc de MamaDonznului (dar si. Fecioara; Vergurci, e neologism , In SeintulDuh, Buna-Vestilre 4.

Cateva elemente din acest vocabulariu sanl lila supusecontroversei. Asupra cuvântului de bisericá. 5, de care an vorbilsi mai sus, supt un alt raport, a fast, de mult, o discutie ne-Intemeiatá, pretinzándu-se cá. el singar ar ajunge pentru a

Pentru ungen i arhangheli, Tocilescu, Monumentele, p. 463,nota 2.

2 Tocilescu, Neue Inschriften, p. 12, no. 26. Popa, la Inceput ser-vi torul templului, cane tale i fierbe maruntaiele victimelor, de unde

hangiu; Corssen, Aussprache des Vulgeirlateins, p. 118.3 E adevgrat Insg cg aioi prep3siti heretici e pen L'u a evita alt

n ume, canonic. Preftul la Macedoneni, preotul la noi, are cores-p unzatorul la Albanesi, cari au si toaca (toke . El al-1e o premdndlf(prebenda . V Waitz, Ulfila, p. 23; cf. p. 46, nota 3.

4 Maria lata la Istrinni $aineanu, o. c., p. 33) e copiat upgiAtarla vergine. Terminologia crestinà si la Cipariu, Despre limboromtinei, Blaj 1877.

5 Basilicae apar ca identice cu ecclesiae in Ad quinque basílicas,Ad V ecclesias, inteun izvor contemporan ; . Pie, Kampf, p 52,nota 18. Aciest obiceiu se pgstreazg pang foarte tgrziu In regiunileDungrii mijlocii. Astfel la cAlugärul Roger, care descrie prádáciu.-

Legea romlneasch 93

fixa o origine constantiniand crestinismului de pe malul Wane.Inthiu, i Macedonenii au ac,est cuivant. Apoi nu numati. spreVest phnh. In Carintia, ci In Apusul roman el se aflh cabaselgia si ca basoche si baseille 1, In Franja, 1.1.11de origineacrestinismului nu poate fi socolin ca asa de noul.. Dach n'arnfi aval termenul, am fi paiut lua de la Greci xuptaxii, precumau fdcut-o Gotii lui Ulfila la Dunhnea noasIrd penlru Kirche,corespunzand lui church si kirk la Anglo-Saxoni2, cari au fhcutimprumutul prin misterioasa parundere pe Mare care a adusIn Insulele Britanice si basileia. Nu e exclus sh fi fost candvao rdutmineca" In aoest sens (domas dominica) 3. Tot asa(rcya a Slavilor.

Inshsi ecclesial a pulul fi, de ale', adoptan. In adcvArClejanii din Vlasca shnt oameni veniti, din Cleaja, i j ¡esedin s, ca In glaja din glas (glajar, glajeirie). Judejul Bachuare o Cleja. Dar se poate un iinprufnut thrziu, pentru Moldovadin lalina cauolicismului unguresc. Ecleji; In sensul de ph-mânt alribuil parohului, vine tot din ecclesia, dar inteo epochmai noua.

In aceiasi categorie disculath intrh si Rusaliile care nu maiau Intelesul dar data primAvAratech, da , al serbariiroselor si viorelelor" si amintesc rusaliile slhve 5. A5 crede

nile Tatarilor in seoolul al XIII-lea, gasim: basilicarum siquidemcampanilia"; c. 40, 01 Endlicher, p. 295. Pentru APus, v. Prosperde Aquitania, la anul 441: ut eos privato jure basilicarum suarumetiam civitatibus pellant". La Raoul Glaber, cronicar frances dinsecolul al X-Iea, un manuscript are basilicarum, altul ecclesiarum(III, p. 13 . i innovari ecclesiarum basilicas". Un tribunal basi-ileac la o biserica, Marcelle Azra Hincks, in Rea. Arch., XIV 19092),p. 328, no. 118.

V. si St. Thibaut de Bazoches (de Basochiis, de Basogi's ; Rea.Arch., X (1864), pp. 241 si urm.., 231.

2 iTiganii au kurk6.3 Pentrn dominicum astfel inteles; Allard, o. ç, I, p. 267 si

'urm. Pentru basil:ca din easel; Salomon Reinach Rey. Arch., XII19131), P. 449 dupà R. Lemaire, L'origine de la basilique latine,

Bruxelles, 1912, citat mai sus .4 La Albanesi clià, ponte veni de la Venetieni (Saineanu, o. c.,

p. 39), dar nu nu.mai de acolog V. si Ob die Rosaliorum, Tocilescu, Arch-epi. Mitt., VI, p. 16

no. 31. $i acelasi, ibid., VIII, p. 32, no. 1. Pascha Rosaliarum laRagusa; Jireek, Sitzungsberichte din Viena, II, p. 56.

§4 Creatitmea romAneascA

totusi cä sânt de pus In'legattr5.cu serb6toarea romana dinMain a depunerii roselor pe morminle, de si un Britip Tau-zigis qui et Macer" si o s2rie de alti Traci cu nuinele deBithus fac un dar pentru osalial. Cum vom vedea, ele, cualusarii lor, al cAror nume pare a s gtsi i la Grecijoc gotic", au o origine mai recentái, de si epoca anului e,cum am spus, aceiasi. Anil vechea poclicit dalina a Rolma-nilor ar rgspunde mai bine Floriilor.

E de observal trecerea prin formele lhnbii romAnesti si ameitriniei (p.stcívoccc),ceia ce ne face a o pane In acelasi capitolde vechi euvint ca si forma romAneascA a lui sdhastru din*suxocc.rrilg, unde e o schimbare de accent si o confusie de sufix(ca albastru, etc.).

Colinda, derivatä de la calendele romane, a trecut prinmulte prefaceri de sens, la noi, si In societalea balcanick3.

Numele de botez au trecut prin schimbdrile fonetice alelimbii (si Ileana din Elena; la SArbi: lela . Doar Staudr avenit prin Sftrbi4. ImIportant e faptul ca.' la acestia numele

C. I. L., III, 703, V, si 707. De o piatril de mormfint din Pano-nia, mortal cere flori pe local IngropIrii sale; ¡I'M., 3893. Tot na.la Savaria (rose si crini , ibid., 4185. Pientru Rusaliile, Ielele, Albele,Popa Lisseanu, Romanica, pl. 30 si arm. Pentru Fiord, ibid., p. 39

urm. Pentru oonfriecventarea Rosaliilor", v. Tocilescu, Neue In-schriften, p. 22, no. 1. Cf. mai ales, Tomaschlek, Ueber Brumalia.und Rosalia, p. 366; G. Meyer, 1. c., pp. 32-3; Al. Rosetti, Colinde/e,din Mem. Ac. Rom.

In ziarul llitptg din Bucuresti, 17-30 Ianuar 1901 cf. B. Schmidt,Volksleben der Griechen, p. 147 si urm : a xccXXvealccpor..

8 Donum pro cholendis; Jiredek, I. c., II, p. 56. Cr. ibid., ppo65-6. Pentru calende si Aster:u de Arhadia, Aár; xannopixbg &cop.*

t61v Kcaccvbeiv, Tzetzes, Chiliades, XIII, pip. 245-52 In ce pliveste co-linda In genere, ea a calatorit de la Roma prin Slavi. V. Ininscriplii o Kalandina, C. I. L., III, 4715. Un Calandianus, ibid.,4764, 4997 prin Car;ntia). V. si P. Caraman, Contributie la crono-logisarea si genesa baladei populare la Thmilni, I, Cluj 1932; Bu-cure.sti 1933; Obrzed koledowania u Slowian i u Rumunów, Cracovia1933; v. I. Licea, Cdntecele ostiisesti din uremea reizboiului cu oscarlet' privire asupra folklorului romdn, Galati 1936.

4 Jire6ek, Staat u. Ges., III, p. 28. Tot asa Baldovin (Balduin,die la Impitratul latin de Constantinopol); ibid.

Legea romäneascA

crestine sAnt extrem de rare, pAng ce, In veacul al XIV-lea,ele vin "prin nobleta influentatd de aiurea

Asupra Inceputurilor crestine se anulcä inslinctul de con-servare al Imperiului.

Curn Diocletian fAcuse din acesle regiuni ale Durlárii-de-josputernica sa basa militarg, e explicabilä silinta lui de a leaduce, contra inovatorilor, din nou la legea veche, fundamen-talg. Prigonirea din Moesia e descrisg pe scurt In VietileSfintilor Marcian,nurnele Impgratuluí din secolul al V-lea,si Nicandru, probabil din aceste parti 2. Intre prigonitori seggseste si un Datian-us, Dacianus, care aminteste, ca si mard-rul Dasius, pe Daci3.

La Durostor sufAr astfel, tol. supt Diocletian, Maxim, Dadasi Quintilian 4, Pasicrata, Valentiiin 5.

Prigonirea e, de alifel, aprigä si pe aceiasi linie militarg InVest. In Sil-mili un Irineu 3piscpp, un Pollio. In Singidunumun preot, Monlanus 6, Sf. Hermogen i Stratonic sânt arun-cati In Dungre acolo?. Cronica Sf. Ieronim inseamng suferintaSfitntuluj Quinn,i episcop de Sisoia 8, canija i se zice si Cu-rinus In cutare criplg din Roma, fenomenul de prefacerelui q, care se intamping In româneste 2. La Scarabantia scor-

Ibid., pp. 28-9. Pentru prescurtarea vechilor nume .blavone,Tvertco i la Bulgari, de altfel §i la noi: Rada, din Radoslav, Standin Stanislav, Dan din Dantel); ib:d.

2 In Biuling3er, Untersuchungen, lucrarea lui Olio Hunziker, ZIITliegierang und Christenverfolgung des Kaisers Diocletians n'Id seinerNachfolger, 303-313 Lipsca 1868, e numai istoria goalä a perse-cutillor.

3 Allard, I, pp. 235, 201; II, pp. 987-9. Cf. Insä. §i Dativus,p. 265.

4 Acta SS, April; Popa L'sseanu, Drdstorul, pp. 9-1-5

5 Acta SS, Maim, VI, p. 223; Popa, Lisseanu, o. c., p. 95. Cf. lista demartiri datA In Leibreton §i &Mor, ¡listo re de l'Eglise, II, p. 128.Ackle martlrului Iulius din Durostorum, in Popa Lisseanu, o. c.,p. 219 qi urm. V. §i Zeiller, Les origines chrétiennes dans la pro-vince roma'ne de Dalmdtie, tabla.

6 Allard, o. c., pl. 285 (§i dupd Passio S. Pollianis, In colectia luiRuinart, Acta Martyrum, Regensburg 1859, P. 455; §i A. SS., Mart,IV, pp. 614-5).

7 ZOiner, O. c., p. 420.8 Acta SS., Iupie, I, pp. 372-69 Passio S. Qu'rini, In acela§i Ruinart, P. 522.

Creatiunea romdneased

discd, la Sabaria, incd pdstrate, se impune represiunea 1. LaAugusta Vindelicorum sant alti marliri 2.

SI. Dasius, soldat, ndscut la Axiopolis, sufere in 303, la Du-rostorum, unde se mai serban Saturnalele cu Intruparea comicda zeului si era un rex bibendi sau In locul de nastere), Imbrd-carea In bland de capal ne duce Insd la obiceiurile noastrede Anul Nou, cu capra". Tot acolo si pomenirea SfanluluiHesychiu 3, a Sfantului Emilian 4, a Sfantului Inliu5, a Sfin-tilor Martian, Nicandru i Marcu 6. Se adauge un Gordian, unMaxim, dupd sinaxare, la 319.

La Tomi sant Inchisi Lucian, Hire, Zotic si Valerian 7. Apoifratii Argius si Narcis, copilul Marcenin: numele altora, InSinaxariu, sant mai mull grecesti Evagriu, Vasi1e, Chiriac,Teodol, Alexandra), dar si latine (Paul, Primus, Crescens,Fauslin, Martial, Ianuariu, Saturninus, Castus, Donalus, Pas-sicus, Probus . Altii, par a fi Goti 8.

Diecesa din Tomi e singuta care, In regiunile care ne in-tereseazd mai de aproape, se poale urmdri fard Intrerupere.Nu lipsesc nici simbolele noii credinti. Pe o piatrd, probabildin epoca bizantind, se o-tesie acolo, la Tomi, acest cuprins:Isuse Doamne Dumnezeule, ajuld orasul Moil" 9. 0 alta, cu o

Allard, o. c., II, p. 139.2 Ibid., p. 551. C.f. Netzhammer, o. c., p, 10, V. si Actele Si. Theodul,

in Acta SS., Septembre, IV, 24 religia Frigilor) si ale SI Filip, ibid.,Octombre. Pentru martiri la Noviodunum %crate, 1st. biseri-

ceased, I, 27, si la Harnack, Die Mission und Ausbreitung, citatA,,II, p. 201. Altii la Sirmium, Singidunum, Siscia, Cebalis, Sabaria,Scarban tia.

3 Analecta Bollandiana, X 1897), pp. 50-2, si martirologiulhieronymian,Pentru mormAntul lui, Ingropal la Ancona, G. ,Popa Lisseanu,

ibid., p 88.4 Dupg Analecta Bollan liana, XXXI, p. 261, Popa Lisseanu, o. c.,

p. 89 si urm.5 DupA Pasiunea Sf. Nicandru i Marcian, ibd, pp. 92-4.

Ibid., pp. 93-4.7 i ibid., I, la 2 Ianuar, pp. 82-3. Cf. i Septembre, IV, p. 55.

Punerea la punct a citatiitor o datoresc bunului mien elev LazArescu.8 V. §i martirul MercuriuS, lA 25 Novembre; BO. Scitului Gordian

sufere In Asia MicA. V. Acta SS., August, V, p. 6, i Sinaxarul laNetzhammer, Das altchristliche 7'onii, pp. 7-8.

9 Tocillescu, Inschriften aus der Dobrudscha, p. 35, no. 76,

Legea roingueasbA. §7

are numele de Emanuil 1 Dar e anterioark aceia care cuprindecrucea, incepe cu A Sfânt-ului Dumnezeu" in greceste siplomeneste un nume care e In legkturk. cu. Nazarineanul" 2.

Tomi, de altfel, e plink de lAmpi Cu cru,cea si monogramulcrestin 3, In vecinktate, crestini din veacul al V-La 10 in-c.hink monumente funerare in care e vorba de fideli (rccrcol)4.Mai tArziu vase de pe vremea lui Iustinian, Cu inscriptiide petrecere grecesti: Bea, vinul este bun" sau religioase:Doamne ajutA", s'au gAsil si spre gurile Dunkrii 5. E'raucrestini cari-si puneau semnul rkscumpardrii si pe astfel devase 6.

Tomi era da fapt resedinta unui episcop mostenitor al ma-rilor preoti pkgfini de odinioark 7, Si dipetenie de lapl, caIn Apus, cum se va vedea, a intregii populatii. El servia inacele basilioe care s'au descoperi,t in vremea noastrk 8.

Pe aceastà bask supt Constantin opera de crestinare se lacerkpede in aceasIA Scitie Minork: numai la Tropaeum s'au gAsitcinci basilici9 si un baptisteriu, intrebuintkndu-se si mar-more". In Balcani, Serdica ajunge a fi un adevkrat centru derkspandire crestink.

Arianismul insusti e un fenomen sud-est european, care-siexercitk influenta In acelasi colt. Arie e exilat la Dunkre,

1 Acela§i, Neue Inschriften, p. 19, no. 58.2 Ibid., p. 6, no. 15.3 Tocilescu, Monumentele, p. 378.4 PArvan, Ulmetum, I, p. 40.5 Ibid., 112, pp. 24-6.6 Ibid., pp. 26-7.7 V. §i la Gams, Series episcoporum, episc,opii din Tomi, p. 428. Cf.

0 Not tia episcopatuum, in Zeitschr. f. Kirchengesch., XII, p. 532.Un Intaxono; 0 pe monede In Efes; Zeits-hr. f. Numismatik, VI

(1879), p. 15.8 V. Netzhammer, Altchristliches Tomi, p. 37 si urm.; Tocilescu,

Comptes-rendus ale Academiei din Paris, 1898, p. 510 si urm.9 Pentru vechimea cre§tinisraului lui Constantin, L. Duchesne, In

Rev. Arch., XVII (1891), p. 109. Cf. si Joseph Wittig, Das Tole-ranzreskript von Mailand, 313, In Mélanges Waal. Cf. Duruy, Lapolitique religieuse de Constantin (312-337 , In Rev. Arch., XLIII(1882), pp. 96 si urrn., 154 si urm.

10 PArvan, Cetatea Tropoeum, p. 90 si urm. E greu de admis cAbasilica zisA cu criptA" ar fi fAcut-o federatii germano-turanici",ibid., p. 118.

7

08 Creatiunea romiineasc1

cum va fi, In Scitia, Audius. Soboarele se tin de la Serdica(343), la Sirmiu,m (351); pe urma. prin Rimini se ajungela Constantinopol 1. D. Carcopino vede In aceasta eresie, pelftnga ce a putut iesi dintr'un sincnetism mergand de muttspre unitatea divina, dupg. Incercarea unui Victorin de Pet-tau, opera lui Germinius din Sirmium, lui Valens de Mursa,lui Ursaciu din Sigidunum, toti Romanici. Si un Marinus dinTracia e amestecat In miscare 2. E, zice Reinach, o teo-logie a Iliricului". Germinius fu Insà castigat de Apusenila 366 si lasa aceasta traditie urmasului Anemilus, care adung,sinodul din 378, dupà care vine, la 381, cel de la departataAquileia.

Fierberea produsa de arianism contribui si ea deci sa deleo viafei Wind, fiindcd era o credinfd populard a acestor re-giuni.

Lupta Intre cele douä legi se arata naiv dramatic In cutareinscriptie a unei cruci puse inaintea unei biserici de la Chins-tendil. Calatorul e Instiintat ca, daca, fiind ortodox, credeIn Isus de aceiasi fiinta cu Tatgl, poate intra, lar, daca nn,sà ramihie afara 3.

Alaturi, datina ortodoxa ramane la Romanicii separati acumde Imparatul eretic. Solul pe care4 Intrebuinteaza FritigernInainte de batalia, fatald lui Valens, de la Adrianopol e unpreot crestin"4 (christiani ;Ulm presbyter). El nu poate fiun Got, legea cresting. a Imparatului, de forma ariana, pa-tnunzand definitiv mai tarziu numai la acesti barbari. Incàodata recunoastem fiinta si Intaurirea populatiei romanice.

De aici se Inlinde curentul spre Apus, pe cursul Dungrii,pe margenea romang. a fluviu/ui: la Romula, crucea, pes-tele apar pe oblecte5.

13isericute se Inching. pretutindeni Sfintilor tutelar, venind

1 Rey. Arch., XIV,2 Suidas, sub v. 'A8 Kalinka, o. c., c.

Streites, 1907.4 Amian Marcellin,

nopol, ibid., 15.5 V. §.1 D. Tudor,

Olteniei, XII (1933),

p. 435.paccool.195. Cf. Rogala, Die Anfange des arianischen

XXXI, 12. Tot un cre§lin cu scrisori la Adria-

Antichititi crestine de la Romula, In Archivele§i in Bur. Com. Mon. 1st., 1933, p. 79.

Legea l'amainase& 09

tme ori din pura traditie popularg,. Astfel Sf. Tratan nu edecAt divus Traianus1.

Acuma, numai acuma Incep i In partea tracica, Amasagreaca, inscriptii cu xecauccvol xptcructvot xpccruccvip) 2.

Gum, apoi, asaltu.rile gotice, ca si, mai tarziu, cele slave,vor bate la vadul de la Sirmium, ea si la cel de la Singidu-n'amo vedem, In veacul la V-lea si al VI-lea, o lume crestinacare se refugiaza pana la Salona 3. E incii unul din motivelepentru cgre s'a inteirit romanismul dalmatin, pe cdnd celscitic nu putea primi de la Nord niciun adaus.

S'a ajuns a se fixa astfel seria epistopilor de Tomi dupacatastrof a gotg,: la 381 iea parte la sinodul de la Constantino-pole Gerontius de Tomi. loan e 5.n prima jumatate a secolului alV-lea4. Urmeaza Teotimus .,filosoful", misionar la Huni, prie-ten al hui. Hrisostom (la 400, 402 In Constantinopol)5. Ti-motel participa In 431 la consiliul din Efes, Alexandru lacel din Chalkedon (451) 6. Teotim al II-lea se adreseaza catreImparatul Leon pentru aderenta la decisiile chalcedonene 7.'La 519, Paternus sta In cearta, la Roma, cu ncalugarii seiti."1

V. Jiredek, Das christliche Elernent in der topographischenNomonklatur der Balkanlander, In Sitzungsberichte de la Viena,CXXXVI (1897). Pientru biserioAile i bisericile din Dobrogea, C.Moisil, In Bul. Com. Mon. 1st., III (1910), p. 29 §i urm. Cf. si arti-colele arhiepiscopului Netzhammer, In .Rev. catolicei, 1912-3.

2 Arch. Anzeiger al Institutului german, 1933, MI, c. 136. V. C4arov,In lzuestia de la Sofia, 1910, mormânt cre§tin la Sofia, §i Starahris-tianschitea nadpisi ot Serdica, In Materiale pentru istoria Sofiei,V, Sofia 1921, p. 37 gi urm. Una din Selinunt, p. 45. Un avccdPrfisxat Oso Xitm, 46

3 Pgrvan, Contributii epigrafice, pp. 19-20. PArvan are dreptatesä spute a e un fapt vrednic de cea mai mare luare amintepentru problema originilor poporului roman" (ibid., p. 19).

4 Netzhammer, Christliche Alterthilmer, p. 12. Pentru loan, Morin,In The faurnal of thedogical studies, VII 1905), pp. 74-7.

& Se citeazg. Ieronim. De Scriptoribus, 131. Cf. Nichifor Calist,XII, 45; Sozomen, VII, 26; VIII, 14; Acta SS., April D., p. 755 §iurm.; Socrate, Id. Bis., VI, 12; Palladius, Viata lui Hrisostom.

6 Labbe, Concilia, IV, p. 460.7 lbfid, p. 891 (cf. Herele, Kanziliengeschichte, II, pp. 401 si

urm., 911).

100 Creatianea rom:lucascg.

de cari se va vorbi pe urmd. La 520 el iscdleste In Constan-tinopol o scrisoare cdtre Papd. La 550 episcopul Valentinianse manifestd In chestia celor Trei Capitole. Papa-i rdspundela 26 Maiu; el apare si la 5531.

Aldturi, la Durostorum, se Intalnesc ca episcopi, dupd Au,xentiu: Iacob 431, langd. Dorotei de Marcianopol) si Mc-nofil 2. La Axiopol episcopul Chiril apare in Martirolooiuldin Monte Cassinos.

Once localitale mai rilarita isi are, de altfel, episcopul,dovadä c5., din causa navàlirilor, nu se putea Osi decátapropiere cine s.t sfinteascd preoLii. Avem aslfel un episcopatÌ la Odessus, la consiliul din Chalkedon, la 458, gdsimpe Dizas, episcopus civitalis Odyssus, Scythia". Episcopatesant nu nu.m.ai la Durostor, ci si In Trasmarica, Novae, Zal-dapa si Scaria5, la Abrit, la Apiaria6. Un episcopus Theo-dorus Tropaeorum" se afld la al saptelea sinod ecumenic7.

Cu episcopi si la Sabaria si la Scarabantia, si la Carnuntumsi la Sopianae, si la Sirmium si la Miursa, si la Cibalae si laBassianae, si la Viminacium si la Singidumun, si la Marg-umsi la Horreum Margi, i la Rallarla $i la Aquae, si la CastraMartis si la Oescus, si la Remleslana si la Naissus, si laNovae si la Durostorum, si la Sexanta Pristas, se intelege

V. §i Labbe, o. c., V, pp. 557-8. Cf. Sozomen, VI, 21. V. B.Berliner, Altchr:stliche und frdhbyzantinische Beamten in der Do-brudscha, In Miinchener Jahrbilcher der bildanderz Kunst, XI (1919),Cf. i Byz. Zeitschr., XXIV, p. 248.

2 Popa Lisseanu, Drdstorul, pp. 194-5. Praetextatus (ibid., p. 195,nota 2) nu e de sigur un episcop.

3 Cf. Acta SS., Novembre, 111, p. 49, i Ma'u, II, p. 361. V. §1Zeitschr ft fi& Kirchengeschichte, XII, p. 532.

4 Seare, Rev. Arch., X (1919,1 p. 331, nota 3.5 Netzhammer, Altchrisltiches Tomi, p. 20. Se citeazA §i cartea

bulgaril a lui Sivcicov, Viata crestind tn Peninsula Bakanicd, 1929.6 Labbe, o. c., IV, p. 912.7 DupA G. V. Niculescu, Dare de samil despre afacerile bisericesti,

1905, p. 52, Netzhammer, Christliche Altertilmer, p. 29. V. §i acela§i,Nach Adamclissi, In Katholische Kirchenzeitung, Salzburg 1906, n-le60-1.

8 Lista dupg d. J. Zeilieir, In Revue internationale des azulesbalkaniques, II, pp. 79-80. Vezi si la Zeiller, L'empire romain etl'Eglise, pp. 217-8. Cf. Duchesne, Le sedi episcopali nell' critico

Fig. 14. Medalion al lui Constantin Chlorus.

Fig. 15. Medalion al Elenei, mama lui Constantin-cel-Mare.

L,egea romdneascd. 101

a nu poate fi vorba de altceva deat de diecese de apNrarelocalà si politia, nu numai religioasà.

De fapt, acesti numerosi si rnodesti episcopi locali, ase-menea cu staretii din primelc timpuri ale vietil noastre na-tionale, corespund chorespiscopilor, episcopilor de la WI",al aror rol a fost mare nu numai In Noric si Retia, apoila Salonal, dar si In Galia, la Inceputul evului mediu,In Irlanda 2.

Chorepiscopii fAr5. re$ediu.15 apar In secolul al IV-lea siIn Panonia, ca acel Euterius a Pannoniis, din Panonia",care iea parte la un sinod In 311 3.

Ulfila inui, episcop fda diecesd, e la originea acelor cho-repiscopi germani pe cari i-au avut si Romanii.

Episcopii se substituie, in Noric, autoritdtii civile, dar siMoesia; de aici si acea Inmultire a lor, prin toate centrele,

eat de mici. Astfel, In veacul al IV-lea, nu numai In locurilecitate mai sus, dar si la Scythopolis, In Dacia ripensis", laNicopol, la Ulpiana, toate de limbd. latinA 4. Am fIcut a-ceiasi constatare si In SciLia M:noa. O ordine episcopaldvine deci in local celei irnperiale, fi, cum e vorba de o crab--thaw popularei, ea e latinal, na greaca, f i in regiunile odatdafa de Infloritor elenice.

Episcopul represintei, de altfel, nu numai o conducere re.ci f i o forma de organisare populard, cum vom vedea-o

urmArind actiunea Sfântului Severin In Noric, asemenea Cua acelor episcopi, de la Orléans sau de la Roma, cari ieauasupra lor apArarea oraselor fAa oaste ImpArgteasa Imp°,lriva lui Attila.

ducato di Roma, In Archivio della r. societá di stor'a patria, XV (1892).Pentru corepiscopi, In genere, Echos d'Orient, VII, p. 263 si urm.;Gillmann, Das Instlut der Chorbischöfe im Orient, Affinchen 1903.

V. Depositio Engrafi chorep:scopi, In Arch.-ep. Mitt., VIII, p.141. Pentru episcopi egumeni, Jung, Reimer und Ronumen, pp. 125-6,

2 Eph. epigr., II, p. 305, no. 552.Mansi, Concilia, III, c. 43 si urm. Cf. si nota lui Pirvan, Con-

tributii epigraf ice, p. 42, nota 177.4 C. f. L., III, p. 755 ad. Cf. Pdrvan, o. c, p, 61, nota 285 si

Mansi, o. c., III, c. 43 i urm. Cel de la Aquae si In Novela XI alui Iustinian. Ar fi, dupd PArvan, Negotinul; v. Contribu(ii epi-grafice, p. 48. Se mentine qi cel din Ulpiana, cel. 4i RennesjanaIibid., pp. 49-51.

102 Creatiunea romkneasa

E si, In jur, o soeietate tplscopald, trgind prin sine sipentru sine. Optare episcop de Apameia In Siria are o ar-matg pe care o pune la dispositia pretendentului Longin1.

Cu preoti, cu foarte modesti vadici de targ, asemenea euchorepiscopii din Galia, religia Hristos se Intinde maimult i mai usor.

Cutare inscriptie din Dalmatia (Depositus Primus, epis-copas, XII kal. Febr., nepos Domniones martores" (299)),aratà i caracterul cultural al acestui episcopat provincial,In legAtur.ä Cu martini, i limba de care se serviau cei dinjurul lui2. E multg imilinà, sgrgcie si ignoran% In acesteChilii episcopale. Mormantul lui Danjil, episcop de Durostor,11 primeste pe dansul, dar, Inteo scrisoare mai ura.tg.IngrAmgditg, i rAmhsitile succesorului lui, Dulcissimus 3.

Rostul unor astfel de episcopli se pgstreazg, de alminterea,de sigur, si la Persi, ca, In Arzanena la Chlomaron, undefun.ctiunea de aparare contra asediatorilor se exercitg, amanfa% de Romanii Insii4.

Unii din acesli episeopi ai poporului", de o canonieitateea a celor din vechiul Ardeal romgnesc iean parte, de sigur,si la sinoade5.

Gei mai multi dintre acesti episcopi eran laLini, precumpe coasta adriaticá. la Ineeputul secolului al IV-lea aligmepiscopi ea Natalis, Maximus 6, dar mai tgrziu i Nemesion.

Numele latine Aman, de fapt, pg.ng tgrziu pretutindeni: laDurostor e cunoscut Auxentius, autora' Vietii lui Ulfila; cu orAddeing greacg e si numele lui Palladius de la Ratiaria. Curatlatini se numesc Insg. Ursacius de la Singidunum, Germiniusde la Sirmium, Valens de la Mursa 7. Ca episcopi latini,

Eustatiu, In Fragm. hist. gr., IV, p. 141, no. 6.2 Bullettirro d'archeologia e storia dalmata, 1900, P. 265; Revi.

Arch., XXXIX (1901), p. 141, no. 60.3 Kalinka, o. c., c. 285, no. 361.4 Menandru, ed. Bonn, fragm. 57.5 Pentru sinoadele secolului al V-lea, Bgz. Zeitschn, XXIV, pp. 218-9.6 Jiredek, Gesch. der Serberi, I, p. 91.7 Pid, Die rom. Landschatterz, p. 347. i HiinfalVy (I. c., p. 53,

nota 2) adauge, dupii Tomaschlek (Brumalia uncí Rosalia, p. 395),pe Vitalis din Aquae, pe Calvas de la Castra Martis, langá. un Prota-genes din Serdica, un Valens din Scium (Cius) si un Gawlentius dinNaissus, la 347.

Legea romAneastA 103

Auxentiu de Durostor i Paladiitt de Ratiaria sant pome-niti In textil ulfilian de la Dunarel. Un Seeundianus e Inacelasi timp pe acolo, ca i, mai departe, spre Vest, un Ma-ximinus, considerat ca autorul fra,,amentului de propagandaariana 2.

Acest crestinism, chiar cand episcopul se Intampla sa. fieGrec sau crescut greceste, e, deci, latin cuni cere fi cum ftiepoporul care l-a creat si-1 vrea. Despre mutare se spunemustrator cà nui stie latiheste ca greceste". Astfel despreVictorin de Pettau (non aeque latine ut graece noverat) si deaceia are greseli In compositio verborum 3, dar el va scrjelasa Incat sa fie Inteles. Aceasta inseamna Intrebuintarea uneilimbi populare. Originea greaca a euiva cu numele asa delatin aratA Insà cata precautiune trebuie pentru a despkrti Inacest timp pe oameni dupa. trame La sinodul din Niceia,episcopul de Serdica e Protogene i cel din Marcianopol Pistus(am aflat In Gotia", care nu poat fi decat Crimeia, pe Teofil).Am vAzut cl tot un Grec, din Mesopotamia, Audius, prediclla Goti. Dar tot acolo apare un Domnus din Panonia4. LaCavara se ceteste Intr'o inscriptie lating cà biserica a fostfAcutg. din darul Imparatului": de donis d[otnin]i [aedificataest haec ecclesia] Scti Cosmae", etc.5.

Limba populara ajunge astfel si la rangul de literatura, caIn casul ha Fortunatianus de Aquileia, care supt Constantin,explica Evanghelia pe scurt", rustico sermone 6.

In lupia grecismului cu latinismul popular, acesta, veninddin interior, fnvinge deci. S'a atras atentia asupra faptului càp5rintii din Marcianopol scriau la 451 latineste si cà avemopere latine de la episcopii de Durostor ì Nalissus 7. Inscrip-

Waitz, Ulfila, p. 23.2 Ibid., p. 27.3 Ieronim, De "'iris illustribus, LXXIV, (si ed. I. N. Dianu, 1909).4 Harnack, o. c., pp. 201-3, carie citeazA pe Sozomen, lstoria bise-

rioeascd, VII, 19 (episcop In Scitia).5 Jireek, In Arch.-ep. Mitt., X, p. 186.6 re,ronim, De viris illustribus, c. 47.

7 Al% RCnuer u. ROM., p. 71, anta 2.

104 Creatiunea romAneasc.il

tia citatà a lui Dulcissimus de Durostor aratg aceia.5i bi-ruinIg.1.

De altminterea, expresia de graiu simplu i usor de In-teles" (simplex el nitidus sermo), ceia ce Inseamna latina popu-lara, se Intrebuinteazà, atunci, i despre opera literard a unuiNicetas 2. Tot asa serie i Auxentius din Durostor de atAteaori pomenit In Viata Invgtdtorului su Ulfilas, ca i autorullgmuririlor contemporane pe care le-a descoperit Waitz 3. andChiril de Constantinopol (Cyrlia") spline episcopilor africani:Nescio latine", i se rasp-In-1de cä nu, e adevarat 4.

Când Gotii, adresAndu-se lui Valens, au cerut sg. fie cres-tinati, dar prin oameni de limba lor 5, aceasta Inseamng. caImprefur era un crestinism de o altà limba, a vechilor lo-cuitori, la cari forma greacg. era acum disparutA, Kirche, dinxopccext, In Biblia luí Ulfilas, fiind un cuvant adus de el dinCapadocia lui, de limbei greacei.

Se \Tad Insà episcopi, ca Valens. de pe la fkoetovio, earlapar Imbracati barbar (more indutus gentilium), cu lant lagât i brachiale 6 Icoanà a aniestecului de natii e Gotul Theo-timus, episcop de Tomi 7.

Din viata oricum mai bog ita oraseneasca am válzut cà vinebasilica, pc când In Ririe se cunoaste mai mult ecclesia,iar Gotii arieni, trgind In sate, au numai Casa Domnului",cu acel nume grecesc, xuptaxt, dominica", de andeKirche, church.

Apostoli pentru malul din fatà se adauga, ca acel Nichitade Remesiana, al carui rol a fost maiestrit exagerat de Parvan,

1 Arch.-ep. Mitt., XVII, 205, no. 90.2 V. Gennadius, De viris illustribus, cap. XII, ed. Richardson,

in Texte u. Untersuchungen zur Gesch, der altchristl. Lit., Lipsca,XIV (1896).

3 Leber: des Ulfilas.4 Ed. cit., pp. 45-6. Pentru crestinism i biruinta vulgarei, Schu-

chardt, Vokalismus, p. 58.5 Iordanies, Getica, p. 92. Un episcop al Gotilor" SelenAs, pe

vremea discutiilor ariene, la Suidas, sub. v. 'Apatead.6 sL Ambrosiu, Epistolae, X, 9.

7 Sogomen, VII, 20.

Legea romkteascg 105

pentru a Invedera rolul misionarilor Intr'o Biserid. a Dacieifail organisatie si ierarhiel.

Ei trec Intre barbari cu primejdia vietii. Une ori episcopulmisionar vine de foarte departe. In Dalmatia gdsim iun epis-cop adus din Antiohia 2. Dar, aici, Roma, fiind departe si le-g5tura Intrerupa prin strecurArile necontenite ale cetelor debarbari, nu-si trimete emisarii oficiali cu tillul episcopal, cums'a fg.cut dupä retragerea legiunilor din Marea Britanie cuun Paladiu care predicl, aviind calitqtea episcopalA, la Scoti5.

Martini, din cari am citat o suma mai sus, formeazà a treiacalegorie de agenti ai until cre5tinisir de sirdveche pAtrunderelent5. 4.

Dincoace de DunAre legenda aseazA patimile Intre GOale Sfantului Saya, ucis la 12 April 372 5. Ambrosiu, In Epis-tola cAtre episcopul de Tesalonic, Ascholius, pomeneste siel de martini de peste Duna.'re, prigoniti de Goti 6.

i Dupd. scrisorile lui Paulin de Nola, prietenul lui Nichita (Epis-tolae; mai ales XXVIII; Carmina, XVII, XXVII). V. s'i Duchesne,Les missions chrétiennes au Sud de l'Empire romain, Mélanges d'ar-chéologie et d'histoire, XVI 1896), p. 79 si urm ; A. S. Burn, Nicetasof Remesiana, Cambridge 1903. Cf. Zeiller, Les origines chrétiennes,p. 549 qi urm. si altA bibliografie, analisa operelor).

2 Passio quatuor coma., p. 120. De altfel §.1 In. Galia Greci, caPothin (Potheinos, cel dorit"), sdnt cei cari vin cu evanghelia".

3 Prosper de Aquitania. Cf. Niceta of Remesiana, De vigiliis,In Journal of theological studies, 1921, pp. 306 20. Pentru Nichitadie Remesiana, §i dom Germain Mona, In Echos d'Orient, XIII,pp. 209, 375. Ar fi scris si Un To-Deum. V. §i. Wilhelm AugustPatin, Nicetas, Bischof von Rem siana, als Schriftsteller und Theo-loge, Milnchen 1909.

a Delehaye, Saints de Thrace et de Mésie, In Ann. Boll., XXXI(1912), pp. 161-300 (cf. Byz. Zeitschr. XXII, pip. 253-5).

5 A. SS., April II, p. 967; Septembre, V, p. 40. Viata Sf. Saya,afarA de numirea unui rdu identificat ipotetic cu BuzAul, nu cu-prinde nimic de adevArat interes istor'c. Pentru Nicliita, qi NichiforPatriarhul, XI, 48. Cf. §i Sozomen, VI, 37. Mai ales Zeiller, o. c.,p. 429 §i. urm.

6 Epistolae, 338-9. Waitz adauge (Ulfila, p. 49, nota 5) §i. men-Puma din vechile calendare, ca acela din Milan. Socrate vorbe¢tede prigonirea convertitilor arieni ai lui 'Una.

CAPITOLUL III.

NeamulNiciun Stat barbar neintemeindu-se pAnN. pe la anul 400,

cand vom reveni la istoria leggturilor cu Imperiul, pe malulstang al Dunkrii, tara rg,ma.ne o Romanial si cine o locuiestepAstreazä numele de Roman, care e corespuriztor lui homoromanus din Galia, confundat In curand cu barbarii,panii

Orosiu arat.l. cum Ataulf a aspins ispititorul gâ.nd de aface o Gothic din Rontania 2. Romania e opusä conceptuluibarbaries la poetul gal Venantins Fortunatus. Possidius, InViata Sf. August, numeste pe Vandalii veniti In Africa rAs-turatori ai Romaniei" (Romaniae eversores)3.

sfarsit, pentru a se vedea larga r5spandire si sensul lui,cuvfintul de Romania" pentru o tail romanisatil se gAseste siIn Britania Mare pArAsitA de legiulni, la Midas: Ita ut nonBritannia, sed Romania censeretur" 4.

1 `Pctipav(cc In sens politic, 5i la Sf. Ata asiu i la Epifaniu; V.Jung, Reimer u. Romanen, 5i alte casuri in Spania, Africa 51 Galia.In Norte, ca mime de persoane: Romanius, Romania; C. 1. I.,III, 5078; Eph. epigr., IV, p. 94. no. 284. Pe o tiglà -din Dalmatia 5iRomaniensis; C. 1. L., III, p. 410. Cf. Gaston Paris, In revistaRomania, I, p. 1 i urm. 5.1 articolul d-lui Bartoli, Romania e`Puniccia, In Mescolanze Renier, Turin 1912, pi. 981 5'1 urm.

2 Ut, oblitetato romano nomine, Romanorum emne solum Go-thoriun imperium et faceret et vocaret essetque, ut vulgariter loquar,Gothia quod Romania fuisset et fieret nunc Athaulfus quod quon-dam Caesar Augustus; VII, 43; dar 5i I, 2: in media Dacia, ubiet Gothia" n'ar fi Gothi?").

3 Citat die Budinszky, Die Ausbreitung der lateinischen Sprache,p. V.

4 Ed. Mon. Germ. Hist.

Neanxul 107

Termenul se intampind, de allfel, in acest sens geografic,g la Iordanes1.

Germanii conlocuitori confundd si pe acesti Romani" Intreacei Valahi, al cdror mime pleacä de la primii Celti cunoscutiIn Galia, Volcii2.

Dacd SI. Atanasiu vorbeste de Tcop,cda si tot asa Epifane a,la Ulfila se zice Rumnn." (.,du Ruunim"), observa Cipariu 4.

daca pentru Mantua Augustin nu mai existd deat Ro-mani" in tot Imperial 5, o largd conceptie de Romanie fgrA, un-periu 6, cu ai ei Romani" neatarnati de vre-un rege barbarcare O. li fi impus numele siu. ajunge a se Intinde popular pelargi suprafete din foastele provincii guNernate direct. i, pestetrecere de un mileniu i jamAtate, In care notiunea a evoluat,scrlitorul frances Mérimlée va ajange a cunoaste astfel, intriunartiool din Moniteur Universel, aceastd Romania, cu numenon, care nu e pe hartd, dar a cdtrii limbà e vorbitA. si Inb,Ungaria, Ardeal, Basarabia i aiurea".

Gotica, p. 127. E Runielia la Sud de Bulgaria dungreanA. Totasa §.1 in Romana a aceluiasi, p. 32.

2 V. Tomaschek, o. c., I, p. 111. De aici Valais, Vallons, Wales.Jung, !Muller u. Romanen §i alte casuri in Spania, Africa §i

Galia). Apoi Dieterich, &inter, Rometer,. Runumen, In Neues Jahr-buck far das klass. Alt., XIX (1907), pp. 48-99. Pentru `Palicevia

nipaaav si Ttottavia nipOsv, Hp.spoX6Icov TIG MelciXT, TXXciboc, 1922, p. 170.S'a putut ser* de d. Ephtalio tes, o lacoptcc T4g Tcop.accoabm, Atena1901. V. si E. Fehrle, Romania bei Ammianus Marcellinus, In Philol.Wochenschrift, XLV (1925); Gardthausen, Die geographischen Quel-len Ammians, 1873.

4 Des pre limba romtinli, p. 17, care citeazA editia GabelentzLoehte, I, p. 221. Cf. Cist parloient romanz"; GUlielm de Tir; JI, 17.

Lupta unui Constantin ea Longobarzii jTmiduiv, Rey. Arch., XXX(1929), p. 404. Nume Tweak Arch.-ep. Mitt., IX, p. 129, no. 83. Ro-manilla, Rev. Arch., X (1919), p. 412, no. 37. 0 Romania Naesia laSissek; Arch.-ep. Mitt., VI, pp. 95-96. Romania ca nume si In Eph.ep. IV, p. 94, no. 284. 0 Romana la Constanta, l'angA un Foca, oKonstanzia; Tocilescu, Arch.-ep. Mitt., XIV, p. 30, no. 63.

5 Omnes Romani facti sunt t omnes Romani dicuntur. V. si L.Hahn, Rom und Romanismus im griechisch-römischen Ostrom, 1906.

6 Dar se zice de Gotii cari trec supt Valens, fiind primitide mill" (suscepti sunt in Romania pro misericordia), ca s'au mutatIn Romania" guvernat4 de ImpArat; Consularia Constantinopolitana,ed, Mommsen, In Chron. Minora, I, p. 242

108 Creatiunea romAneascA

De odatà apare, astfel, Intre Adriaticg. si Marea Neagrg,Intre Carpatii beschizi i Ong In Peldpones, un popor care,de si trgind supt regimuri deosebite, se considera si numia,In puterea unui trecut pe care nu-1 Oita, si a. unei asteptgria Imperiului, neoesar, inevitabil, logic si sacru, pe care uuo putea pArgsi: Romani.

Incercgrile de a ggsi punctul de plecare cronologic al ex-presiei, fgeutg cu scopuri tendentioase, ca sä se argte c.1Românii n'au rost la Norklul Dungrii ca i cum rdul arfi o despär(ire, n'au ajuns deca sä dea statistici care Inele Insesi pot fi folosiloarel. De fapl, acest sens se poatestabili printr'o serie de inscriptii. Astfel In expresiaSyri ante Latinos romanos, dintr'o inscriplie din Arabia, searatä cg sensul latinitAtii, al latinitd(ii pentru sine in afardde forma lmperiului, era viu si In astfel de locuri depgrtate.

FgeAnd din Romdn" numai un termin social 2, Tamm uitaexpresia RomAnul mien" pentru omul mieu", sotul mieu"

cä se spune curent stii romg.neste?". Dar Insusi cita unsat din Mehedinti cu osebirea Romani, si uita cg. Macedonenii,cari n'a avut Stat si-au zis totdeauna: Aromâni.

in sfarsit e cunoscutä osebirea pe care o face, In veaculal X-lea, compilatia Impgratului Constantin Porfirogenetu/

1 V. Treml-Tamds, in Ungarische Jahrbilcher, XV 1936), si initirchivum Europae contro-orientalis, I citeaza si note ale sale, caIn Egget. phil. Közlöny, LVII 1933 , j artico1u1 lui Theodor Gartner,in Bukowinaer Nachrichten, 1893. Cum cunoaste eruditul maghiarizvoarele, o arata v. si Cancel, Des pre ,,rumtin" si despre unele pro-bleme lexicale slavo-romane, Bucuresti 1921), citarea in loc de quadra-ginta tyranni" a unei quadrigae tyrannorum" (p. 70, nota 11) (v. castil si p. 82, nota 73: Kontinuationsproblem" [d.Tretn1 e totusi Ger-man ). Pentru archeologie i istorie tAng.rul autor nu e decdt unspicuitor pueril si naiv al d-lui Alfdld,i, a cg.rui tin1 adevIratl edominall de interese si prejudecAti nationale, sau al d-lui Patsch.Ca bun simt, ajunge acest citat: Nous ne comprenons pas troppourquoi on n'attrait pu, sous la protection d'une arrnée concen-trée et dirigée par l'empereur rnéme, transporter just-0'A un demi-million de colons d'une rive à I autre p. 81). Autorul adauge: maisn'insastons pas". Toath lumea va fi de pitrere ch In adevAr ar ficrud sl insistAra.

Ursprung der Ruin, p. 4.

Neamut 16*

intre Romanii politici (ePtilu(ot) i cei de limbd romana Pwvoc 1Romani se numiau supt stapanirea franca aceia cari n'aveau

situatia juridica a Francilor; deci Romanas e acela care con-serva fella de a fi de supt Imperia chiar daca are un stapanbarbar, dar Romania nu e decAt teritoriul care nici nu mallface parte din Imperiu, dar nici n'a trecut la atarnarea deun rege barbar.

Cand, In Basarabia-de-jos sau la Novae, a fost o conlocuirecu barbarii, admisi sau asezati de Imperin, aceiasi osehireca In Francia a trebuit sa se impute Intre Got si Intre homoromanus, traind in alte imprejurari de drept. Acelasi e casulpentru Romanii din Pind i pentru Romanii" de pe termuladrialic.

De Adm. imp., cap. 32: Tcop.otvou.; Toi4 ',TA; AsXp.ocsfccv we/ Tt. ItuNcixacovoixoNtaq... Cap. 29; OE_ Pay.ivot, afG 'a ncepx,X fag xiarpce bcsatiAlaccv xcti

1.o.ixpr. SOB velv xpwrogatv cc5set ata c Td8a xciavcc Tò 'Paoficrw, AoniXaBov,

tò TaTparoOptv, rlhacittopcc, "Ap61, BixXcc xed tat "OcPccpcc, obvtivv xat °EatTops; taxpt. Toei viiv of *Peliffvot xcaoiiruct.

CAPITOLUL IV.

Acest popor In formatiune, romanic Intaiu, rominesc, peurma, este astfel mai ales prin limbA, pe care, pentru toategandmile i nevoile sale, Inainte de a culege mime si nuantede la altii, si-o formase pe base pe caz-e le-am doveditsant, In parte, foarte vechi, aceasta si In ce priveste o fo-netica In cane ä i c2 stau ala turi de un § necunoscut. limbiilatine i de un care nu 'Ire In a,c,eia atAta raspandire.

In Apus confusia decaderii lingvislice, a supravietuiril ele-mentelor din limbile locale si a capriciilor individuale s'arepartisat pe ten, ducand la formarea limbilor noi prinsepararea regatelor barbare, stapânite de Germani de mullinitiati In cultura romana pe care o gasisera mai usoara deInsusit decal complicatul sistem lingvistic, prins In legaturide nedesfacut, al Grecilor.

In Rasarit nu s'a Intemeiat Insa acel Stat barbar, pe care,In interesul culturii generale el ar fi fost tot de graiu roma-nic, 1-ar fi dorit Burckhardt In frumoasa-i carte despreGonstantin-cel-Mare. Pe de alta parte, Statul, care era eel est-roman, nu putea cunoaste decal traditia latink pura, dar, dela o vreme, el a trecut la norme grecesti: Biserica, Koala sicaracterul populatiei din capitala i-au impus aceasta.

Nu ramane astfel decat explicatia pe care am dat-o maiInainte: Intrebuintand tot ce se facuse î,n domeniul limbii latineIn mai vechile teritorii de peste Dunare, Dacia populareie aceia care a fixat, des voltat qi peistrat limba romitineascri.

Pu§cariu, Local limbii romdne mire limbile romanice, Bucure§ti1920; Rumdnisch und Rornan;sch, In Archio f. das Studium dermueren Sprachen, CLXIV (1933), pp. 209-33. V. Meyer-Labke, Ru-mdnisch und Romanisch, In Mem. Ac. Rom , V 1930), pp. 1-36.

Limba 111

Dacä nu se poate stabili In crearea lùnbii românesti nici ori-ginalitatea absolutg. a acestor regivaii si rase, nici oprirea Intmargenile lor a unor noi fenomene care se par a fi pg.trunsOng. departe, si I,n Egipt ggsian cbar i rotacisimul. Inanutne dialecte italiene: astfel mandstirea devine In SardiniaImuristenil $i forme populare, amintiri dialectale se vgdesc, cuo uimitoare boggtie, In inscriptii si pe papirusuri, consolida-rea pe un anume teutona a formelor flotante nu ea putut face&ad decal intr'o forntafie politica, fie ea §i numai de caracterpopular, iar aceasta nu s'a putut realisa In partea de PiptDundre, vefnic tulburatd §i trecutd oficial la suprema (la gre-citcl(ii bizantine, ci intr'o lume inchisd, de sine statatoare,supt nominala suveranitate a triburilor, &find Iii lagerr sauin horda, ale noilor stdpani, deci pe malul stang.

Colonisgrile In masä de barbari mergand Ong. in Bitinianu mai permiteau dincolo viaä a.sezatä i unitarg, capabillde a pdstra i desvolta o limbg. pe basa unei culturi neIntre-rupte. E deci dovada c. numai malul stâng, pe care nu seputea face coloaisgri, provincia fiind oficial pgrKsitg., a pututIndeplini aceastg. functiune, Incà din veacul al V-lea mgcar.

iaretfi, ca se; se pastreze limba cu toate nuantele tre-buie presupusei continuarea unei culturi mai inalte mire Ro-mani ln toate timpurile, culturd complecid, orafeneasca f i ru-raid, de o mare varietate 2.

In sfg.rsit, In noile conditii s'ar fi produs de sigur mai multedialecte romane, dacg. nu s'ar fi Impotrivit la aceasla, nu oconstiintg. de unitate a Statului, pe cale de a dispgrea saude a se refugia Intr'o conceptie de drept sau Intr'o sperantàde viitor, ci altceva: o intercircula(ie deosebit de actiud 3.

ta se exercitg. la orasele dalmatine prin tat ce le unege

1 Solmi, Studi storici sulle istituzioni di Sardegna, p. 165 FormadoMnes", Ebersolt, Mission archéologigue, p. 51.

2 Cf. Heilmaier, Ueber die Enfstehung der romanischen Sprachenant& dem Einflusse fremder Zungen, Aschaffenburg 1894; cf.A. Rinse, In Berliner Iphilologische Wochenschrift, 1900, c. 435 raportdespre nAàlirile Gotilor).

3 Cf. Pu§cariu, Zur Rekonstruktion des Urrumcinischen, Beiheftezur Zeitschr. f. rom. Phil., XXVI, p. 17 *i urm.; cf. Fritz Werner,Die! Latinitdt der Getica des Jordanis, Halle 1908 (bibliografie,p. xll-m).

dreatiunea ronigneasa

ca interese de comert. lar, In interior, prin tot ce rAspAndesteIn sensul unitAlii, prin pArLile Pindului ca i prin aceleaale Carpatilor, peistorul transhurnant, care amestecä i armo-niseazA graiul.

O despArLire va rAmAnea, astfel, din causa osebirilor Incondiliile de viaLA: limba oraselor din Apus dalmatN., limbamuntelui, a sAlaselor de pAstori.

CAL priveste limba plugarilor, ea dispare In Balcani, 1NsAnddoar cateva 'urme In numele unor sate care nu par a fi inlegilturit cu drumurile si popasul ciobanilor. Din potrivA, ease menLine, Inteo regiune uncle orasele mor, dar unde pAstorulnu e a toate stApânitor, deci pe acel mal stAng al DunArii.

InsemnAtatea pgrAsirii oficiale a Daciei e, astfel, hoard-toare pentru alcAtuirea limbii romAnesti. Un graiu romanicunitar opus limbii artificiale a Statului nu se putea forma decAtprin ruperea raportului cu acesta. Dar pentru o astfel de operAdelicatà se mai cerea i alt ceva. Incetarea pAnä la un iimpa pAtrunderilor barbare, si, afard de coltul uncle momentanstrAbat Hunii In a doua junagate a secolului al IV-lea, Wàintenlia i fArà putinla economicd de a rAmAnea, noi invasiinu se produc, In acelasi timp cand stratul gotic, unde a fostsi. atata cal a fost, se revarsN dincolo de Duare, lAsAnd Inurmà vaga autonomie peste care se intinde numai, cum n omvedea analisAnd regimul, asa de fals InLeles, al lui Attila,alAturi de pretentiile si Intreprinderile fIrä urmAri statorniceale Imperiului, deci suzeranitatea" de caracter mongolic fiscal

ImpAratului turanian din Panonia.Aceastd stare de lucruri va Linea, cu. o Du.nKre plzitl de

Imperiali pe ambele maluri, pAnA la apariLia altor cete tu-ranice, care, de altfel, fac acelasi hiera ca i Hunii, fAra nicioatingere a acelei autonomii, Ong. la Iustinian si dupà domaiamarelui ImpArat de restauratie romanA. Pe cAnd in Balcanibarbarii cad unii peste alLii, o instalare ostrogotA, cu centrulla Novae (Sistov), Liind mai bine de 'au Ileac, pe cAnd acololi se repartiseazA oficial sllasuri cu viaLA proprie, pe cAndregimul fiscal slAbeste o veche populaLie aservitA unei marlproprietALi apArAtoare, pe când grecismul resistA In orasepAnA. In ullimul moment, in altfel de condiLii, de libertate,ale malului stftng, s'a ajuns la crealiunea unui graiu romanic,

timba 115

ale carui caractere Inainte de influenta slava se pot stabili,aratand o Intreaga slare de spirit, la un nivel cultural luan.

O astfel de prefacere din elenism In latinism nu era gata nicipe malurile Pontului. Aici o necontenita legatura intre eetatile apara de amenintatoarea desnationalisare complecta. Re-latiile cu Atena, cu insulele Archipelagului, ca cele de pe coastaAsiei Mici, cu puternicul elenism din aceasla AsieMica Insasiau stat mult timp in calea transformarii. S'au produs chiarIntoarceri ofensive ale limbii grecesti. Cdnd Bizantul a de-venit cefalea lui Constantin,o piedecd hotaritoare a stat opoi

ealea unui proces, i afa destul de slab §i adesea intrerupt.In sfarsit viata cetateneasca, de si se continua slab si panaIn veacul al VI-lea, se stange acolo pe incetu/, nu din causapatrunderilor slave care se faceau neIntrerupt pe la vadul dela Noviodunum, ci din causa lagarului intarit al Bulgarilor,admis si sprijinit de ocrotitul lor, Iuslinian al II-lea.

De mult legaturile prin Moldova-de-jos cu lumea daci.ekruralisata disparusera. Si aceqti coloni semi-barbarisa(i ca viatdeconomicd nu d'ddeau acestor cetari iibrezite aceiaqi

ca Slavii ca State din dosul cetii(ilor romanice ale Dal-mariei. Shibirea esen(iald a nego(alui la Marea Neagrd aratdchiar neexistenta amor mase barbare in adeveir organisate in*irrite noastre. Bulgarii se sor multami cu ce ramasese, caautonomii locale, din cetatile moesice si vor Ostra numaivitalitatea regiunii de term, corespunzand, la Marcianopole,ca Preslavul lor.

Fragmentul latin tiparit de Waitz ca adaus la Viata luiUlfila, golo-grecoromanicul din veacul al IV-lea, da formele:invisivilis, incorruptivilis, scribturare, temtare, sibe (perfil-usibi), histe, Muga eretici, eff ingabat, dar si praba, derPliquid,ducator (nu pentru edacatoi, ci pentru dador), thunc; mfinal cade (ad Oriente) 1

Deci confusia Intre a si b, Intre d si t, oscilarea tntre esi i, aspiratia Inaintea lui i sau disparitia lui h, confusia for-melor verbale. Prepositiile 1st pierd normele (mitto in vo-bis) 2. Forme ca ducator si factor, In Intelesul de jacdtor,arala si schimbari de vocabular. O alta bucata de polemica

L. c., p. 32.2 lbid. Ca forme de cas: Constardinopolim obiit; ibid.

8

114 Creatiunea romgneasca.

din acelasi text pe care 1-am numi dunarea-n" are pentrureas- Intelesul de rau" (.,cum prece rea ab imperatore ve-niam postulas" 1

Am mai spus ca fenomene romanice se simt si. la Got-Alann.1 Iordanes, care scrie: Spania, scubitor (cf. rornaneslescobitor), schimba pe i In e (astfel: Belesarius), pe o In u(consubrinum), preface Ariadne in Aria gne. De altcum, sprea explica miele forme, Waitz a trebuit sg. admita Intrebuintareasi a untli text latin pearl' traducerea din greceste 2.

M e cazut In obita ad vita sua clintr'o inscriptie dobro-geana3. Tot awl() cei doi, i se contrag: fill, patri et matri" 4.Um dispare, Rind Inlocuit cu o, In toata intinderea TabuleiPeutingeriene, unde b e trecut In u (Tivisco) 5; numele Ratia-riei, Novel, Durostorului sant In acusativ.

Unele fenomene linà nu, sant noua si strict locale, ci foartevechi si de un caracter sud-est european.

In Olymp.ia ggsim astfel pe d prefacut In z, dupa oveche deprindere traca. Precum inscriptliile acestea de la O-lympia au pe di trecut In z, tot asa si In dialectul taconianZntalnim azi: V.:oixx (gati6vixoc), ceXiltov (6taXiyu)) 7.

Pare cà avem pe it aiurea, 14 forma de trecere 6sTpci.vo 8.

S'au semnal- 0. de altii degradari din latina artificialg, pecare Imperial ,ois'e unicii. Diftongarea lui o e si un fenomen

1 $i. acolo fabor, aput, scribture, Militia, temtare, Archadius,Adaug: Cristiani, storiographus; ib'd., p. 22, nota 2. Alto casuri,ibid., pp. 30-2; cf. ibid., p. 10 si urm. Pentru pre-romana ante-dialectal, v. Philippide, II, p. 233, nota.

2 Ulfila, p. 55. Cf. J. Grimm, Grammatik, 1-a ed., p. xt.vi.3 Tocilescu, In Arch. e.p. Mitt., XIX, p. 89, no. 29.4 Ibid., no. 30.5 Cf. dubletul roman: urabie 0 brabete. Vom vedea In numele ani-

malelor si aiurea prefacerea lin v In b.6 Die Ergebnisse der von dem deutschen Reich veranstalteten

Ausgrabung, hggb. von Ernst Curtius und Friedrich Adler, Berlin1896: Die Inschriften un Olimpia, bearbeitet von Wilhelm Dit-tenberger und Karl Purgold, Berlin 1896: zt auvuoc, Comm, tCuov, 06-CipAcc.

7 Hubert POrnot, Introduction a l'étude du dialectc tsakonien,1,134, p. 18.

8 SOure, Rev. Arch., XVIII 19112), p 443.

timba 115

spaniol (mortem-muerte, portam-puerta) i prefaoerea )ui eîn je unul italic (tenet-tiene).

O observatie generalà se impune: cl nu e schimbare fo-neticil in romanefte care scl nu fi exis(at in latina vorbitii aanor pro vincii. Adaug ck o se preface In u §i aiurea sporadic,iar permanent In dialectul sard si In cel sicilian1. Avem dis-paritia lull e Intre o alt.1 consoanä si r, ea In socru; In adevIr,cetim pe o piatrg. din Apus: Claudiae acceptae socre2'°.En prefgeut In in se aflg. i In Galia munimintum)3.

Chiar i formele care se par mai osebit ale noastre se elkca negluciator 4. Ba i, In culegerea de papiruri a

lui Martini, In Ravena secolului al VI-lea, vcc7cucitpo pentrunegu4dtor"5. La Roma chiar, hack de pe vremea lui Quintu.-lian cdzuse in final din acusativ 6. Prefacerea lui q In ë eobisnuitg. si In Italia: cot pentru quot 7. Glsim Insg. africareaIn alte cinque, sicis 8. Si In inscriptii occidentale ggsitmpe LIM pentru mihi9.

De allfel, ce schimbAri suferia limba In inscriptii nedatoritelapicizilor cu sliintk de gramatick o dovedeste aceasta dinTunisia, pe vremea cresting.: ,Nictorianus bixit pace anos qua-rageta meses ceque ere setima".

Ca fenomene de dislocare sintactick, de degenerare" anali-

1 V. qi Cipariu, Despre limbo romdind, p. 9.2 Rev. Arch., XXXIX (1901), p. 146, no. 77. Pentru epitafe, in

genere, Frédéric Plessis, Poésie latine, Epitaphes, Paris 1905.3 Rev. Arch., IX (19079, p. 319, no. 13.4 Du,pa Le Blant, Inscriptions chrétiennes de la Gaule, p. 41.

Cf. Gorssen, Aussprache, I, p. 55.9 Ibid, p. 66.6 Etiamsi scribitur, tamen parum exprimitur"; IX, iv, 40.7 C. I. L., IX, 3058. .8 Corsen, Aussprache, I, p. 47. S'a putut admite africarea lui c

in secolul al VII-lieft; Schuchardt, Vokalismus, p. 101. Greutateaexistleotei lui c In albanesa acolo unde noi avern pe t arata douaepoci deosebite, dar e greu sa se admita africarea In secolul eal VII-lea.

9 Reu Arch., XXIV (1914), p. 365, no. 232.1° Cagnat, Nouvelles explorations, p. 34. Schimbari fonetice Ia

Ulmetum, Daicoviciu, In An. Inst. de st. clasice, I, pp. 13-4. Cf., pentruconsoanb, J. A. Candrea-Hecht, Les éléments latins de la lanque

116 Creatiunea romaneasel

tica se continua, In afara de ce se tnostenise pentru subjunc-tiv de la fondul trae, ca ceia ce sc poate observa $i la scriilorii,din secollul al V-lea, ai Istoriei Auguste", daca nu Inlocuireaforrnelor declinatiei prin surogatul prepositional cu de si ad,eeia ce se observa In Apus, limba romaneasca preferândadaugirea demonstrativului (omului, homo-illius, casei,

noi am pastrat i locativul (stir:1i locului), pe candaiurea apare circumscrierea ca apud. Ca $i la acei scriitoriam mentinut, precu.m $i. ccii alti romanici, pe azi (cf. oggi), peieri, dar In alaltdieri e aoela$i proces ca in altera die de laace$ti biogyafi 1.

Si unele fenomene semasiolog,ioe sant coman 'atine. Vedemastfel aprtrand $i airurea in sensul de rêve2 (visu mio-nitus). O inscriptie africana are ex visu"3.

Aceasta tiraba e a intregulni Sud-Est romanic, care tor-meaili o sin gurd imitate" fiecare regime ddnduli part ea.

Astfel pavimentumpamtint si scaldarea, cu amintireaarata laturea cetateneasc.i a limibii. De altfel cuyantiul humal are n.otilmea de payare" In datare formula a lui Varro,care recomanda pavimentum proclive in lacum" Humd-hanius a alum sa insemne doar pamantul vault, de olari.e.

Tiktin constata asananarea limbii romanesli mai mult cacea italiana i gase$te i note fisice comune 5.

Totwi originalitatea creahunii populare romtinefii nu std,cum s'a &tut crede, fi s'a admis prea ufor, in tonetied, ori

roumaine, Le consonantisme, Paris 1902 (In Bibliothèque de rEcoledes Hauliep Etudes"), V. si, mai ales, de acelasi, Ct2teva substratetonne vulgare, Bucunesti 1892.

V. Wölfflin, In Sitzungsberichte din Mtinchien, 1892, pp. 973,475.2 Dessau, o. c., I, p. 487, II,. 2139.3 Cagnat, Nouvelles explorations, p. 121, no. 87. Cl. si qui mihi

auscultabant, la Plautt4 Ed. Deux-Potits, I, p. 113. Dar v. si o terra pavienda, la Corssen,

Aussprache, p. 359, nota *.6 Die Balkanfrage, 1914, p. 51. De v. si Sextil Puscariu, Locul

limbii romdne intre lirnbile romanice. Acum, si I. Sadbei, Le latinde l'Empire d'Orient, Iasi 1932; Jud, Problem der altromanischenWortgeographie, In Zeitschr. f. tom. Phil., XXXVII, p 58 si urin.

Limba 117

chiar in sintaxd, ci in semasiologie, In schimbarea de Inteles.Aici o parte e fara indoiala datoria vechiului fond barbar".Astfel d.Sextil Puscariu semnala la Academia Romana. a vi--poda, de origine slava, InseamnaC (dere, dar In nicio limbaslavä nu exista aceasta semnificalie, pe care ar fi Intalnit-o,cred, i In albanesa. Altele din aceite schimbdri vin insd dindesvoltarea cugetiirii poeticP", creatoare, a poporului nostru, fnlegiiturd cu cercul uta de vedere, ca ocupatiile fi ca experientavielii sale 1

Caracterul profund tornanic, lu toata tesatura, ramasa nea-linsa, dar si In vechiwl tesaur de cuivinte, pana la cel d'intaiuputernic amestec Oa un graiu strain, 11 recunostea un In-vatat ca biefenbach, specialisat In cunoasterea Sud-Estuluieuropean, prin aceste cuvinte: In general cred cä trebuiesa se admita ca odinioarit limba romaneasca a fost tot asa decomplect romana ca oricare alta din surorile ei, pana ceun val slav a luat ea el poate in scurta vreme o multimedin cuvintele romanioe (latine) si le-a Inlocuit in c,ea maimare parte prin slave lcirei totaqi a placa sa deromanisezelimba" 2.

i, apasand asupra caracterului fundamental, tot el seriaaiurea: Si cea mai puternica atnestecare a unei limbi cuclemente straine nu-i poale darama temeiul, ataja timp calInca formele cele mai Insemnate ale formatiunii cuvintelorsi ale flexiunii, chiar si daca si aceslea nu sant fhà adaurgirea de Ingrediente straine, sant visibile" 3.

V. si $ain'eanu, Semasiologia iimbii rorntine, carte mare, penedrept uitatl.

2 Im Ganzen glaube ich annehmen zu diirfen dass die rumänischeSprache einst cine so vollständig romanische war wie nur irgendeine ihrer Schwester, bis ein slavischer Strom in vielleicht kurzerZeit ieíne Menge der romanischen lateinischen) Weirter wegschwemmte'u,nd meistentheils durch slavische ersetzte ohne jedoch die Spracheentromanideren zu kiinnen"; Treaerkunde Osteuropas, insbesondereder Haemoshalbinsel und der rnteren Donaugebiete, Darmstadt 1880.p. 191.

3 Die ruzniinisrche Sprache in ihrer ethnologischon Bedeutung,In Ausland, LIII Stuttgart 1880), p. 81: Selbst die stärkste Ver-setzung einer Sprache mit fremden Stoffen ihr Fundament nicht

ierstelren kann, so lange noch die wichtigsten Formen der Wort-bildung und Flexion, wvam auch selbst diese nicht ganz ohneZugescllung fremder sichtbar wird".

Vokalismus, p. 101 i urm. El constatA intr'o ordonantà a unutliege," din Coinaka la 734 ceva care ar avea un aspect specificportughies sau spaniol"; ibid, V. 102.

2 ben Zustand des sermo rusticus von 400 bis 600 n. Chr.";Sitzumsberichte ale Academiei din Viena, 1882, p. 486.

8 Pp. 486-7.4 Vokalismus, pI 83.5 Plus que toute autre langue romaine, le roumain aboode en in-

flexions, en locutions déjà surannées au temps d'Auguste"; Lespopulations danubiennes, din Revue des questions scientifiques, Bru-sWles, p. 234.

118 Creatiunea romlneascl

Ca epocg de formatiime a unei limbi specifice acestui Sud-Est european, ca limlitg de la care Inceteazg latina vulgarg,dar aceasta n'a putut aVea nieiodatd un singur sens, nici macarIn Italia, i bleep limbile romanice, limitg pe care o autaSchuchardt1, e momentul când provinciile nu mai pot Impru-muta una de la alta, and se Inchid In regalitAtile barbare sauIn Romaniile" lor populare Limba româneascl ar putea decirepresinta, dupg Tomaschek, care citeazg pe Miklosich, starealui sermo rustiefus de la 400 la 600 dui* Hr.1, vocabulariulcrestin latin fiind un Imprumut din Balcanii Ina supusiRomei 2 Oriourn, ea e deslipità dintr'o foarte vechecu forme, cum vom vedea, obsolete Incà din vremeaAugust" 3.

Pe and, pentru a-si lámuri originea lirnbii romgnesti, Schurchardt4 trebnia sà recurgd la ideia unei asiinilri, armonisgri(Ausgleichung, mehr gleichmissig Abe(' nderung der verschie-denen als Abeinderung der gieich gewordenen) a felului divers41e vorbire al oamenilor veniti din bate pgrtile, trebuie säse vadà mai curand originea popularci, pe un singar teri-toriu, a primului* grain, importat, gata feicut, in Dacia sildngd care au trdit tot fetal de diforrnrri particulare ale,noilor veniti, care insci au rdmas sierpe.

L,ingvistul belgian. Van den Gheyn, frioand o asgmánare Intreaceastg limbg romanicg i surorile ei din Apus, scria5: Maimult decat once alti limbl romang, cea románeascg e bogatgIn flexiuni, In locutiuni care erau acuma arhaice pe vremealui August". Unele schimbári de sunet chiar, sant arhaice,

Limba 119

ca laousta la Piaui, ceresial. Pe lane. aceastg atat de marevechime, se poate observa ct unele cuvinte arhaice latine santnumai la poi. Astfel a IncPpe, inlocuit la Romanii (bin Apusprin cominciare, commencer 2. Aceasta e limba conruptg",mi o limb5. Dopularà", aceiasi pretutindeni, pe care 'sirdor de Sevilla, osandind-o, si-o explicg prin aceia cà intin-derea necontenitg. a Imperiului, tot cu alte moravuri si oa-rneni", a adus fireste atatea solecisme si barbarisme", limbape care Solomon Reinach o numia, opuind-o aceleia a luiCicerone si. Seneca, fabricatit cu o nesfarsitI artg, dar Si cumgsurä romang.: limba sclavilor 3. Inscriptiile romane Sneer-caserg zgdarnic a pgstra noua limbg de Stat, fabricatg, inprovincii 4.

Domeniul semasiologic e plin de at:Ala originalitate roma-neascl. Astfel stnat, ca asternut chiar (nu numai in stratulde puscg si stratul de flori), s'a mentinut 'Meg 5.

Aceastg limbà are nesfarsite nuante, care o fac potrivitd,si fgrä neologisme, si. ea expresia literarg cea mai fing. Tntre-gul aparat de suilixe 6 servind sà arAte toemai varietatea ne-sfarsità a nuantelor, acest semn sigur al pdtrunderil su-fletesti si al valorii estetice a unei limbi, s'a pAstrat (eiu,el, ot, old, de veche origine elenicA.) tot din fondul latin,Si, el11111 vom vedea, ori de cate ori un sufix strAin, fieel slaw sau chiar maghiar, a pgrut cä poate adAugi la nesfarsitafinetà a discrimingrii, el a fost adoptat. In aceastà privintgintrecem pe once alt popor romanic.

Dar impresia pe care sufixele de Imputinare si. alintare,

1 V. Graur, In Romania pie 1907, p. 504 0 urm.2 Isidor, Orig., IX, I, 7! Mixta, qua1e post imperium latius promotuni

simul cum moribus et hominibus in romanam civitatem irrupit,intlegritatem verbi per soloecismos et barbarismos corrumpens.

3 lie franyais et l'italien", seria Salomon Reinach, ne dériventpos de la langue de Cicéron et de Sénèque, mais de celle de leurs'esclaves"; Rev. Arch., X12 (19201, p. 150.

4 Franz Eyssienhardt, Römisch und romanisch, Berlin 1882, p. 102.V. 0 ibid., pp. 12-3.

5 llar. MihAilescu, In Anuarul liceului Petra Rares, Piaira-Neamt1934-5, p. 72.

6 V. G. Pascu, Sufixele romdnesti, Bucure0i 1916, pussim; cf. Reouede dialectologie romane, II, 1-2, Ianuar-Iunie 1910, p. 56 §i unit,

120 Creatiunea romaneasca

usa de numeroase In poesia lui Alecsandri, i-o Mc.a mareluiprosator frances Mérimée 11 aducea s. vorbeascg. de o oarecaregratie cochetg i mignarda, care aminteste decgderea greacil

lating"1. Se pAs1reaz1 5i o mare bogatie de propositiiconjunctii, toate latine.

Cercetarea cuvintelor care numesc principalele notiuni, Im-pgrtite pe categorii, va 1nvedera caracterul fundamental allimbii 2.

Elementele: foc (v. 5i furn), apd, rdu (nu, si izuor, pdrdu sif iv° iu, f ipo t, baltd, mlaftind, slave), sant din acest tesaur. Aspec-tele naturale: cer, piimlintspavimentum e introdus din lim-bagiul urban pentru cg. (ard a ajuns sa Insemne regiune, deunde (eran soare, lund, stele, luceafdr sant redate exclusivcu cuvinte latine. Munte n.0 5i skincd), vale nu si deal),ca i culmea, piciorul, plaiul, care .aminteste plafla, plaja",giaurd (cavula), sant latine. A nu se uita cemqa, lutul 5ihuma, iar la mare, al aril nume aratit necontenilul contactc'u (crawl Win si malul dacic, unda, spumu, valul. Tot asafenomenele atmosferice: rourt, bruma, fulger aulfietrum la Pli-niu cel Bgtran 41), curcubeu ar fi din concurveu5 tunet,ardsnet e onomalopeic , furluna, ploaie, grinding, piatra,sensul de grinding, aflgtor la SI. Augustin 6, neo (langa slavelezapada f i ghia(cl i ghe(70 frig, racoare, pulbere,durd, ar#(61 (cu sufix slay).

Tot asa punctele de orientare ale cerului, Cu seninul si

Until certaine grace coquette et mignarde qui rappelle la décordeuce gr(ecque et latine". i i se mai parea ca. Romanii se complacIn descrip%ii, In comlparatii, ei gramadesc bucuros imagini, adeseacam vagi, i rnusica de cuvinte facie poate ilusie asupra goluluicugetarii".

2 Cf. Iorga, Psychologie du roumain, In Revue hisf. du Sud-Est-européen, VIII 1931)6 p. 191 si urm.

Pentru sensul lui mina-Lent= In literatura, v. Pliniu, Hist. Nat,XXXVI, p. 60 i uno.: pavimenta credo primum facto quae nuncvocamus barbarica". Dar qi ibid, p. 64: pulsa deinde lex humopavimenta in camieras transiere e vitro".

4 II, 55.5 Saineanu, o. c., p. 132.6 In De Civitate Dei.7 Capidan, in lucrarea despre Megleniti, p. 131.

Fig. 17. Moneda a luilIustioian.

X11,

Limba. 121

norii, cu negurile (nebulae) din: rAsArit, apus1. DreaptaSkinga (v. ital. man stanca, pe langd sinistra)2 vin tot deacolo.

Nu mai putin anotimpurile: iarrui, primisivard, vard (la Ma-cedoneni, dupg. Cavalioti, si secerare), toamncl, merinde (cre-pluscul, d-upg. CavaIioti) 3.

Ca elemente omene§ti determinand o actiune, suflet i inimiiaratA o dugetare popularA concretA. Cugetarea O. pdsarea ilmanlângl gdnd, acceptat si pentru asNingnarea cu forma verbalAde gerundiu.4. A 'Asa e din pensare, a câniAri" care a datIn Apus penser, pensar, verbele gandirii. A incerca pare afi in legatura cu deprinderca cailor, dar e $1 cercare, cher-cher din Apus.

Cantitatea (cdt, catime), ca si mdsura, pe care lo vom cer-°eta pe nrm5. In legAlturit eu determinarile latine tare s'aupAstrat credincios: mare, mic din micas greco-roman , nalt,jos, chiar putin6 sant latino, scund de la abscondo)6, ca.5i. sterp (exstirpo).

Vom mica mai pe larg, in analisa, greu de Impartit pccaLegorii, a acestui subject, c.i, in acest domeniu al abstrae-iiilor c'urente, vrastele omene51i, Wm& (tenellus, fraged"pine i acum In Ardeal , batrano siint liable.

Vom reAsi In aceastit cereetare, asupra caria trebuic siine °prim mai Indelung, insusirile: bun, raq din reus, vinovat, ceia ce inseamnd o puternied ula(il juridica) (la Apw-seni mauvais InseamnA rea pretuire si cattivo, captivul).

1 Dar 0 asfintit 0 zori, slave. Pentru amurg, mai departe. V.mai departe.

2 V. §i $aineanu, o. c., tabla, si Siadbai, Elementele, pp. 54-5.Sensul die rea menire, de oboseall (it. stanca, manca) e, se pare, Intoatle limbile. A se vedea si fnainte, dar fnap,oi.

8 Capidan, o. c., p. 131.4 Se va reveni pe urma in legAtura cu actiunea sufleteasa §i

cultura.5 Spude pusinna miserima, v. an II, m. III, d. XX", In Dessau,

112, o. c. p. 941, no, 8493.6 Si In greceste: Anderson-Cumont-Grtoire, Stadia Pontica, p.

176, no. 169: luXexcoc repp.avòç watpa* ivOdda wawa. Cf. la Heuzey-Daumet, obsTeivo;; O. e..,, p. 325

1 S'a pus alAturi aoelasi amastec de sens In slavonul svetIn Zeitschr. f. dsterr. Gymn., 1872, p. 169). RamAne a se Nedead'acA nu Slavii au luat de la Români. Se zice IncA: irme de inetIn pioesia popularA.

2 Pentru aube la Francesi, lângA blanc (la Italieni i blanco §1.albo , ca zorile si o hainA preoteascA (cf. aubépine), Zeitschr. f.rom. Phil, XLI (1921-2, p. 182 i urm. Wartburg .

3 Rasgas, la Mlacrobiu, Saturnalele, I, xvi, p. 17.4 Veinietus ca vAnAt" In acest text legisiativ: utetur autem et

veneranda atgub antigua veneta (de purpurea plane stola loguimur";Institutiones, VIII, iv, cm.

5 Observatia lui Dio Chrysostomos cà odata erau i In Maoedonia;ed. Dindort p. 297.

6 Dar uiPerris, la Pliniu, Hist Nat., XL 109. ar fi dihorul.7 Si forma berbex; Dessau, o. c., Il, p. 14 no. 4477 a.8 V. zappus; Graur, In Romania, 1930, p. 266.

$aineanu, o. c., p. 103.9 Catas din *cid i cata, de unde a aceita; Hasdeu, Etymolo-

gicum, pp. 128, 131. De acolo si cdtuse; Saineanu, o. c., p. 81.10 Moimd, moimifd, maimutd, e de origine necunoscutA.11 Paseire ca vrabie In Bucovina; Manan, Ornitologia, I, p. 408;iz Gdina, franc. géline, gélinotte. Coco; 1:bate fi i apropiat de cog

galicul, supt amune influente de la Celtii Dunarii-de-mijloe.

122 Creatainea romäneascl

In ce priveste lumea (cf. lumina), deci: cela ce se vedear putea veni de la laja Tiganilor, nume adus de ei,

si sur e slav, ca si, la cai, pag, pintenogl, dar nu roib, da,c6murg e trach se VastreazX toate colorile alb 2, rosa 3,negra, glalben (galbinui; v. jaune), verde si dublul termenalbastru (albicios" i vdneit trecut si la Pizantini)4.

Intre animale: fiará, vitd, urs (ursii) (bdrlog e slaV), lazo,lup, vulpe, iepure, dihor, bursuc, rds, taur (dar si buhaiu),bou, vacid i uger), vital, mdnz, junc, fundí, mascar, cal,iapei, soarece dar guzgan, qobolan, dihor, bursuc, nevdstuicd,biber 6 sânt de ala origine), mulare 'nac.calar , noaten,arm sar, i In legea salicI armissarius carie, cerb, cd-prior, caprioara (capreolus) nu si ciutd), pecud, oaie, ber-bece 7, la Meglenitsiareate , miel, mioara, noaten, caprd, iedse pare si rap 8 , lana, porc mac. poarca), scroajd, cdtusi,

cotoi (cal a cú(ii9 fat5. de pisicci, md(a),ariciu, asin (!Theigar sicatdr, mascoiu sint strAine . Dar broascci e trae si vidriislav.

Pasarilen sfinl nunaile ronianic: g' gaitd, puiu, clapon

Limba 123

(cured e o formatiune dupA curcan, care e truthahn), ra(d,randunicd, porumb, vultur, vultan, strut, acerd, cuc, potdr-niche sau peturicle (mac.), turturicd, pdun, pùpdzd (upupa)(nu,: cocor, gascd, buhrul, cucuvaie, huhurez, onomatopeio ,corb (nu si cioard, stancd), mierld, sturz; numai fasan (pha-sianus) e neologism dar slaNe: barzd, cocostdrc, lebddl, §oirn,prepeli(d, bibilicd-pichire, ceia ce Insemunk pictate; cf. pin-tada, fr. pintade)1.

Asa si insectele: furnicd, viespe, palianjen sau paingän,paing, WO:1r (fr. cincelle) 2, bun, greier, mused (nu. si mu§ird;plosni(41 e slacv), purice, pdduche, ldcustei. Dack ar fi slayolbind, poate sá fi revenil de peste hotar, cum s'a Intdm-plat cu francesul buvette devenit buffet (i se zice si mused 3;apoi v. fagure, favulum; nu si stup, prisacd), ceard, miere 4.Fluture e de la fluctuare, dupl. Diefenbach5 v. perperundmac.; cf. papillon O. bizantinul papillio, pavilion", rAmas Innomenclatura militarà . Saineanu admilea si cicala din acialli), de la cicada 6. Din slavoin., gdndac, cdrabus, caradasca,dar e lalin boa' lui Dun-inez z.

Ca reptile: sarpe (slay ndpd rca), cu venin, aspidd (princArti biserieesti , scorpie, limbric, viorme (sopdrla e slay .

Une ori o formd latirn se poaLe descoperi mai pm Dad.pisicd e onomatopeic de origine, pentru matil s'a citat oforon ilaliain corespunzAloare 7; catta se Ostreaz.I. In co-tarla. Si avicellus, de Linde franc. oiseau, a fost Wasit la noi,In ausel, aucellus 8. C/ofca, da aparenn slavA., e clood inArdeal (v. a cloci), i la Colu,mella 9 gà'sinr: glocientes gallinae 10.

1 Pentru gascA, gauta, la Pliniu, X, 22, 27.2 V. Ch.-V. Langlois, La connaissance de la nature et du monde

au mogen-dge, Paris 1911, p. 151. Cl. it zincala, la Graur. I. c., p. 266.3 Musca alvina la $aineanu, Semasiologia, p. 131.4 ZahArul, zaccharon, medicinal, la Pliniu, Hist. Nat , XII, 17.5 O. c., p. 189.6 O. c., p. 91, nota 1.7 Saineanu, o. c., p. 177. V. si catulire, din care ar fi legit si a

gddila §"i a gudura, ceia oe pare foarte greu; ilrcl. §i p. 100. MarcoAntonio Canini (Studit istorice asupra natiudi romdne, Buouresti1858 citeazA (p. 66) fierraresnl gadolo, cu sensul de a gddila.

8 TicAloiu, In Zeitschr. f. rom. Phil, XLI (1921), Pp. 588-9.9 VIII, 5.

1° V. In franc.: les poules gloussent.

V. Saineanu, Semasiologia, tabla.2 Candnea, Straturi de cultura, p. 18.

Si ateva nume turcesti. Pescarii deoseb:telor regittui 5i-auimpus nomenclatura.

4 Scbuchardt. Der Vokalismus des Vuloarlatelns, Lipsca 1866,p. 29. Pentru schimbanea paludem-padulem, v. la Slavi, gomiles-mogilo.

5 Schuchardt, Vokalismus, p. 141. V. §i Saineanu, Semasiologia,p. 161 dui:a Schuchardt, care citeaza o diploma latina din Apus,la 551).

6 v. silvatica pires In Macrobiu, Saturnale, III, )(ix, 2.7 Grallr$ in Romania, 1:928, p. 504.

124 Creatiunea romAneasel

Cu elemente luate din latineste, ea si din limbile ajutAtoareunele pgsAri au nume creale prin analogic sau In glum6.:

domnisor, turoulet din causa colorii rosii) pentru sticletestigler)1.Bourul, Wiwi (din bubalus) s'a 'Astral. la noi, trecilnd

din causa coarnelor, si la melc, al arui nume de buhar elual de Bulgari de la noi2.

Numele de peste e latin, dar nu si al oullor de peste (icre).Dintre deosebitele calegorii, cele mai multe se numesc Cutermini slavi: Huai, morun, biban, lostniÇd, pcIstreiv, somn,znásrluga, tipar (chiscar)3; crap singur poate veni din lati-nesle. Tot slay e i rac, chit (cf. lat. coetus) j scrumbiedin skombros), dar euvilntul a venit poate pe all5. calo.

Scoicei e slay.Trecând la Infltisárile, asa de bogate si felurfte In acesto

pArti, ale regnului vegetal, p durea 4 vine din paludem, pAdurede balla, ca la Dunare lerminul se aria In Valet si la Baridin acelasi motiv de amestec cu balla , la Albanesi pial.Paludis, prefácut In padulis, se gNseste bile° suma de exem-ple si pAn5. In veaeul al VI-lea, dc allfel si In veehea spaniold(paul), In portughes.sl. i sardá' 5. Ndurea" Inlocuieste pretu-tindeni silva, pe care am pierdut-o i alle limbi romanice,af ail de sihhi si de adjectivul salhuin, ca si de salbatec, caresi la Romani se aplica si varietAtilor necultivale ale pomilor

vegetalelor 6, Pentru codru s'a gAsit usi echivalent albanes,kodre quadruJni), cu atilt mai mull, cu câl vechiul sens esi de pline (flámandul codri mànncà"7. Industria lemnuluidri solinduri.

Limbo 126

Pomii (v. poamci), arborii dar si copaci) (cu rcidacina, trun-chiul, rainurile, scoada, foaia, frunza; la Macedoneni si frutu;nuiaua e din novella $i romaná e si varga), sant latini: par,nuc, alun (avellaneus)1, castan, corn, prun (dar si si. perj),sakie, ceres, visin (din grecul 6t0t5vto;, din Bitinia, pronuntalde Romani vissinius), gutuiu (malus cydonia, din Chlonia AsieiMici) si piersicul din 'Mullis persica, mar din Persia . Smo-clzinul pare a fi de formatiune romaneascA, Irimiliul fiind luatde la Greci, direct sau prin Romani, In timpuri mai vechi 2,ilfdslinul e de origine slavg. (copac de grdsime"; v. si maslu),dar untul-de-lemn arata a fi stavechiu, ca si uleiul. Lipsa denume pentru mN.slin, smochin, ca si pentru migdal, castan, ardovedi cá limba s'a formal definitiv pe malul slang. Si copaciidin padure, salbateci, peidureq, alar de stejar 3 (dar si cercerrus; v.Ins6 ghinda),de gorun si de brad laMegleniii: Pin120,de scorus, miolid, tisee; sant lalini; deci: ulTn, frasin, fag nu si¡ir), räsinci, teja, adar (acer), plop, corn, carpen 4, jugastru(?),sorb, soc, Wise, iuniper (dar si jneaplin), pilduce15, pe 1ang5parasitul copacilor; iedera 6. Ilfdreicine e slay. In all domeniu,papura (papyrus), spinal sant din acelasi fond (nu si scaiul,trestia, stziful). Fragi se intalnest si la Pliniu 7. larbil e lalin,ca si legumei (legunig." se zicea si pe la 1000). Avem apoi insi cilnepek.

La buruienile de hranA: ridiche e latin, ca si verzele, ceapa,&id (allium), usturoiul, faua (bob e slay), fasolea, lintea, lap-tuca, ceacirea (mac.; deer), curechiul, napul 8, peltrunjelu19.

i Alma apare 5i. la Romani ca aulana, alana; Bucheler, KleineSchriftere, I, pp. 345-6.

2 Rodia e do la Grecii noi, ca qi portocalul 0 migdalul, pomenitde Pliniu, Hist. Nat., XII, 20. Piperul §i scortisoara par a fi 5i elerecente.

3 De la steajd, pe care el o produce.4 Carpinus; Pliniu, XVI, 30.5 Peducellus; Capidan, o. c., p. 221.6 A se adAugi, se pare, fericea sau ferega, miura. Pula, rdchild

&lilt de Oil origine.7 Aliud corpus est tlorrestribus fragis; Hist. Nat., XV, 28.8 V. Pliniu, Hist. Nat., XIV, 9.9 Spuranglzel pare modern, MA niciun raport cu asparagas, Spa-

rigus, sparago. V. 5.1 Schmidt (Mediciirzisch-botanisch.es Glossar uon

i26 Creatiunea romAneascl

(nu mdrarul); poale i spanacul (trecut din latina si la Ger-mani) Pepenii vin de la Romani castravete e de tarzie origineslavX), ca si cucurbata. Mai departe, cicoarea (cichorium),rusca (labrusca)1, läptuoa, pastdrnacul (pastinaca 2), urzica (ur-tic,a), neghina (nigina) 3. Vita din vie si vinul sant din aoelasicapitol; uva a trAit In arid. Fiind niiai curand unul cbçu aceivechi termini greco-dadci, strugu,rul (-Virg) va fi venit dingresita interpretare la plural a strugurilor 4, precuml nil in-cepe a se serie (ermure, In loc de Wm; dar Moldova zicepoaMa 5; apoi avem: laurul, masalariul (maxillarius), mdtrd-guna it. Mandragora), vioreaua prin Traci). Met e latin, ca

mlust. Marl. de mufchiu (muscus), avem pastrarea cu-cutei laline (cicuta). Ciuperca, burete sant de alla obârsie.

Avem apoi grdnele6 (cu. spicul): rôul, cud's& (v. si formaderivata. Ovesea, deci nu °wiz,- cuvantul a pulut caldlori sila Slavii dunareni i reveni, ca pen tru albind, la nod.), orzul,sdcara 7. -

Romanii nu par sä fi adus in Dacia cultAri Doi de grane-sau copad, afarä de cireSul, piersicul i gutuiul, asiatici. Viaau gasit-o, si se pare cä intinderea ei n'a fost margenitaprin lege, ca in Galia 8 Dintre legume, ourechiul, dovleaculsau cucurbata i bobul sant considerate ca fiind de loe din

Siena, Hermes, XVIII, p. 529 si urm.). V. 0 I'd= ifiscus, hiscus(p. 539).

Pentru Iduruscii i Candrea, Éléments latins, pp. 81-2.2 Pliniu, Hist. Nat., XX, 14-5, 57; Columella, VI, 17; IX, 4; XI, 3:

Vegetiu, III, 4; Palladius, III, 24. Parstinaca, In edictul tut Diocletian,C. I. L., 1112, 829. Pe lAnga fascia, §i fasuiu Graur, In Romania,1930, p. 108).

3 Pliniu, Hist. Nat., XXVII, 82.Stafida poate sa vie direct din antichitate; v. Pliniu, Hist.

Nat., XXIII, 12-3.5 Alti termini in legAttuä ea via, cutare du.bios, la Giurescu,

Rozndnilor, I, p. 169, unde adeastA parte e tratatA Cu Ingrijire.6 Grtlu e vipt la Maciedoneni $aineanu, o. c., tabla).7i la Pliniu, Nat. Hist., XVIII, 141. Jung, Rom. Landschaften,

p. 427, nota 2, necunosciind cuvântul romanesc, dAdea alt senscelui latin.

8 Jullian, o. c., V, pp. 187-8.

Limha 12/

Italia 1, numele mazdrei Bind dacic (dar In mad-riche e su-fixul -cula latin).

Intre flori, nalba (malva) e dir tesaurul latin. Liliul ro-man, Inloeuil cu crinul gee., trkieste in lilicele maoedonene

pAnk. zilele noastre. .5.0franul poate fi tot asa de ve-chiu. Trifoiul (trifolivat) se adauge fireste. Se pare ck fintauranu vine din centauris latín 2. Romanii, cunosteau limba boulzzi 3Fri ochiul boului 4.

Numele florilor au fost reluate Insä de imaginatia populardori au primit mime barbare. Unele numiri descriptive, capentru gura leulni" se aflk Intocmai si In alte limbi. larportulacul se Intampthg. si la scriitorii despre agriculturk To-mani. Bus uioc (an basilicum), sunk la SArbi bosioc, dar siaid poate fi casUl uneti rAtacirl revenite la local de origine.D. Skok a explicat rkspAndirea terminilor bizantini pnin grk.-dinile de mknkstire; ar fi trebuit sà se gAndeasck si la celeimpArktesti, ca, la Mimi, cele ale lui bostangft-basa Cu. bostangiiilui, cari Intrebuintau i grAdinari crestini balcanici, prin earls'a fkou't rkspandirea 5.

Trandaf ir, Cu toatà prefaoerea lui I In r (prin analogie cufir), nu pare a veni direct din tesaunal grec vechiu sau nou(rujez øe venit prin Polonia). Alte nume Out turcestililiac). Cele mai multe apartin Insk folklorului descriptiv,glumet, au asAmInkri (nemfifor, nemfoatcd, ungurean i ungu-reancd, stdnjinel, conduraf sau condurii Doamnei), dar cuuncle corespondente i aiurea.

In genere o parte din vocabulariul despre flori e de originepAstoneasck. Astfel de cuvinte ciobknesti sAnt cerceluf, mtirgd-ritdrel, suflefel, 14creanioare, primeivarefd, lumcindrea (sau lu-mandrica Domnului), luminifa nopfii, frdfiorii, clopofeii, ste-

r Ibid., p. 193.2 Plink', Hist. Nat., XXV, 32.3 Buglossos, boum linguae similis; Pliniu, Hist. Nat., XXV, 40.4 Buthalmos, similis boum oculis; ibid., 42. Verbenaca (ibid.,

60) d'a dat verbina noastrg, care vine din verueine. Pentru crista,creastd, intriebuintati In calitate de component la unele numiri deBori, ibid, XXVII, 23.

5 Skok, in EEG p.vliripo 27cupIacovo; Acipmpou, p. 468. Maruld ar fi de laBulgari, ibid.

128 Creatiunea romaneasci

topora0, fetica, condurii Doamnei, rochi(a rdndu-neleii. Cele/a/te, cu cu.vinte s/avone, se explica. si prin ae,eiaca, fiind medicinale, vracii, mostenitori ai doftorilor bizautini,le-au introdus ei.

Metalele sant toate latine: aur, argint, argint viu, fier, aramd,cositor 2, plumb, ruginei; pe ring pucioasd (de la a pufi), safe,salitrd, paczwàS dar si slavul dohot) §i marmure.

Tot ce se tine de fiinta fisick a omului vine de la aceiasistramosi.

Om (stat" de om , bärbat. muiere au ramas, femeie viinddin familia, eu um 3. sens care s'a pAstrat maid vreme 4. ToiaSa trupul: cap, (eastd, cre,Ftet, frunte, creier 5, lard (dar siobraz), ochi, gene, pleoapd (plehupd), nas, neiri, sprincene sti

sufrdncea, langà trance) 6, lacrami (plems), urechi, geit7 nu sigrumaz, cerb ice, bucd, barba, mustd(i 8, gingii, gurd,

falci, dinfi, mdsele, cerul gurii, impaardfel (pare a fio. forma viciata din palafinus). Apoi: gurguiu (gurgulia), pdr,unghie, Wind, sudoare, muc, os dar si ciolan), sdnge. Urmea7äumeri, bra(, piept, furca pieptului, inimei, pdntece, vintre,vintricel, splinA, foale, float sau mdiii, fiare (dar si pipold

rdnzii), spate, gheb 9, sup(ioarii, fele, beqica, meidavel, rinichi,

Cf. C. Negruzzi, Scrisoczrea despre piante, Alecsandri, Concertulta tuned; dr. BrAndzA, Limba botanica a teranului roman, In Co-lumna lui Traian, 1882, p. 392.

2 Ar fi de origine greacI, dar canalul e de sigur latin.8 Weigand, In Balkanarchio, III, p. 111, n'o admite.4 Rösler in Zeitschr. f. ds'err. Ggmn., 1872, p. 169, se gandia

la femtlla. V. fainealcl= copii, la Megleniti; Capidan, o. c., p. 115.Cf. O. feama; ibid., p. 126.

5 Pentru crier, v. Candrea, Eléments latins, pp. xvi-vm.6 La Macedon eni: sufracare §i a se sufrai, a se mania, la G,ratu-,

In Romania, 1930, p. 105.7 De ce gt2t ar veni din slavl, si nu din guttur? V. Candrea, Stra-

turi de culturd ta straturi de Umbel, p. 18.8 Mustaceus e un fel de placintA; Script, rei rust., ad v.9 V. si latiuul glebosus. Plentru flaccus, Pliniu, Hist. Nat., XI,

50. E cu neputinta ca fleac O. vie . de aici.

timba 129

rnrunchiu, buric (umbilicus), maruntaie (dar si mare 1, picior,genunchiu (nu tinier), mcfnd, deget, policar 2, palnui, pumn,

Ca aspect: frumos, sup(ire, ager (nu si nulndru, tide, sprin-ten); s'a Incercal si leg5.tura dintre urdt si horresco3.

La animale, corn nu 5i bot, de la botulus, de uncle bou-del/es si bogau)4, coardä, turne gire, su, osanzei (axungia; siIn diatectul venetian). La pNsAri, creasta e latia. (nuplisc i ghiare).

Putine nu.me de boli slay; bolnav, a boli, bolni(4), s'au "As-tral: durere, dorin acest sens i In Africa 5-5 usturime, fiorfriguri, tusei, junghiu, ame(ealei, amor(ire, binged, lingoare,pecin gene, impetinca la Macedoneni (inpletigo) 7, viirsat, oars&turn', des gust, greag Ingreunare, usturare, sarcinii, lepcidare,lepeideiturn', fncuiare, urdinare(?), tremur 2, negi, scrofule 2, 5ivenin. clziop rdspande francesului écloppé, din *sclopus;schioppo numele plu.stii la Italieni, ploate fi pus in legIturacu aspectul pustii-archebuse, pu.sà pe crScane. Orb se gases tesi In italieneste: l'orbo delZe canzonette W. Latin e si lunatee11,

In fatà, putere, vartute.Vindecarea venind de la vindicare, care-si are si senhul

de a usura: aceasta presupune interventia viljitorului12.Ca Imbrcicaminte, fondul roman O. vesmfintul (verbul

onseut) In colina.":Un Dumnezeu nou nAsculIn scutice invAscut.

1 Pentru matia, intestia, quae sordes emittunt bei Papias", Reisler,Zeitschr. f. öslerr. Gymn., 1872, p. 169. Parte din pudenda silnt deorigine slavA; douà din aoeiste cuvinte, latine.

2 Capidan, o. c. p. 239.3 ¡bid,, p. 318.

Graur, In Romania, 1930, p. 107.5 Augustin, De doctrina christiana, II, 13, 20 ed. Migte, Palr. lat. .

6 Saineanti, o. c, p. 128. Din febris. V. 5i Candrea, Eléments latins,g. 65.

7 Columella, VI, 31; Vegetiu, II, 81. V. 5i nota ediiei Deux-Ponts,IV, la acest nume, Cu citatii din Cornelius Celsus 5i Quintus Serenus.

8 Allfel stremur, stimulus, la Cipariu, Gramatica, p. 105.9 Dar lesin pule slay.1° I. M. Lombardo, Su e qiù per l'Italia, Freiburg, 1911, p. 18.

1,unatici, la Isidor, Origines. IV, vrr, 6.12 V. $aineanu, o. c., p. 185.

9

18o dreatiunea romAneasd

Copilul se ingisard In fase (fascia), In scutice. Bdrhatul poarthceiciala, in rAddcina de la care e de sigur cap" (* capitizzla1,,Cu adema lui p, ca a lui g In tarsor de la tfirgsor); gfugatrebuie sä aibà o legäLur ca cuculla 2. Apoi cdmasa, a axilpgstrare Inseamnd nu o tradiLie de inaltd ci reduce-rea vesmantului la dfinsa, cu manecille øi si brdal(-lar). Moda de aiurea a schimhat i amestecat numelementelor din care se compune In arnAmmte costumul fe-meiesc, dar nu trebuie sä se uita udlul (la care se va addugislavul ualnic). lncingerea (v. cingidtoare) se face cu cureaua,PC lângä amintirea braccelor gallee adoptate de Romani (v.si brcicinar)4. Dar mantas, mantie (mantel e turcesc), aparesi la Isidor de Sevilla&

lneclikimintea a insura cizmele ar fi de la insolearea, ale tAlpalui" cu cdltunii, coltunii, e la1thn, dar se vorsandalele opinci, dupà opanka a Slavilor, forma opincilor

felul de a se 'Medita al vechilor legionari. Numele dedetaliu vin de la negustorii de alt neam.

Ostasul poarld coiful, care s'a putut aldtura de coiffe 7. Sicununa, la MegleniLi: coruna s'a Ostral pentru picptàndtird(cu pie ptenele pletelor (si a lmpleti de la plectere) si culncretire.

Actele principale ale vietii. se rostesc numai prin cuvintelaLine: a se destepta, a se scula, a se speila, a se pieptdna,a umbla, a merge, a pcisi (nu a alerga), a fugi, a ajungen'u a sosi), a gusta, a mesteca, a manca, a mistuit, a se

sodrpina, a se culca, a dormi; apoi: a aplr'inde, a alcIta, astupi, a vdntura (ventulare)2, a cuteza (s'a, propias cottizo 9), ainfrunta, a Invinge, a bate (a tdia; la MegiCrlili 18, a indupleca,

Dupii Barié, Albano-rumanische Studien, I, p. 11, din * catteullasau capiteulla.

2 La Gali, bardocucullus Martial, XIV, c. cxx, \un); v. si cealiburnicA; ibid., CXXXIX.

8 v. §i $erpar, rndnecar.4 Si la Greci epima ; Saldas, ad u.5 Orig., XIX, xlcIv, 15.

V. $aineanu, o. c., pl. 51.7 Raster, Itr Zeitschr. f. ¿sien.. Gymn., 1872, P. 169.8 Saineanu, o. c, p. 51. V. i descult.9 Graur, In Romania, 1928, pp. 508-9.

CalAdan, o. c., p. 115.

Limba 131

d dura, a involba (a Inholba, a holba), a muta, a striimata.In raporiurile sociale: a vinde, a cumpcira (n'u a intillnia gdsi), a indernna (indignare), a invd(a, a fnsela (de lacaii cgrora li se pune seaua), a ingdnerl, a inveti, a cercota,(circitare) 2. Tot asa pentru actiuni de violentg.: a spfinzura(expendulare), a strámuta (extramutare) 8, a arunca (averun-care), a inspciimeinta, a acide, a neca (inecare) 4, a ¡ungida(jungulare), a lua (ieau levo 5); a despica.

In ce priveste viata casnicd: ospeit (si °aspe, naspete), mein-care, buccifdrie sânt laline :dar calme, slav, si fel unguresc),ct-pdne, carne (v. si cdrnar, cama(); tot ala Cu merinde. Caoperatii de gglire: a coace, a friimlinia (nu a dospi), a fierbe,a frige, a fnccilzi si a usca. Coptura noasträ corespunde uneicottura italiene 6 Apoi: a bea, biluturci 7. Fleimand a fost adusdin flamabundus 2 Am pgstrat culitul, pdharal si capa, (in-gura, fumiga, bu/ea vinuiui. Ciurul vine din cibrum.

La mancad, vipt, se gustd. Avem: aluat (allevatum) 9, phi-turtei, muschiu, bucate, Malaria.

Pentru toaletg, a se spcila (experlavare), cut lesie (lixi-vium)10, a se pieptiina (si mai sus). Scipunul e fácut din ce-nasa' si grilsime v. si untul). Se poarld inele si cercei (circelli),

Xenopol 11 observa cä am pierdut pe domas, dar nici Ita-Henil, ou casa, nici Franoesii, Cu maison, de la mansio, loculunde s1t cineva", nu-1 au. La Traci cuvântul cdpg.tase sensulde oras, ca In Usgudama. Dar casa nu e o locuintg. sgracg,

Saineanu, o. c., p. 98 (in legattul Cu ingannare, it.).2 Rev. Arch, XVII (1891), p. 109. Totusi d. Leo Wiener eredca

eA vine din bizantina numai3 Capidan, o. c., p. 276.4 Ibid., p. 260.5 !bid., p. 165.6 Edm. et Jules de Goneourt, L'Halle d'hier, 1891, p. 8.7 Pentru zemd, Graur, In Romania, 1930, p. 109.8 Capidan, o. c., p. 123.9 Ibid.

Pentru 14'd, v. G. Meyer, In Sitzungsberichte, citate In primulvolum, p. 39.

Teoria lui Rösler, p. '44, nota 2.

132 Creatiunea romgneaseâ

precum s'a crezut; hui langl astrel de case" (ad casas) seInvoiau de Sial nundinele, balciurile 1. Macedonenii u cdmara;toti Romgnii: uva, fereastra, coperemantal (nu pragul, hornul,soba; dar funinginea e lating.), La Macedoneni si murul. 13.6s-trgm turnul, fantana, pu(ul. Tol asa: cdmin, vatrd, treaptd,solará, poale, daci e vechitt, celar. In rostul acesta al casei,sânt, arará. de locuintile sgrace, i Incdperi. lar, ca mobia: masa,scaunul, cheia, scrinul 2, patul, bizantinul neczoq (In legg.turgca verbul patere, a se Intinde"); a se afterne (v. afternut)e de veche origine lating.. Ba maskt trace de la noi la Bulgarlsi chiar la Grecii din Tracia 3.

Alle cu.vinte se potrivesc dupä felul de viatä al populatieide aici: rural, pástoresc, ca a fnfela 4, a inkirca (de la laicaloilor), a infrunta (a lila. In frunte 1~1 , a medica 5, a smulgede la a ~ye) 6, a sparge (de la samgnat 7. Apgrare, appa-

nare, ardtare (adrectare) trebuie sg. fie, ca sens, In leggiurgtot cu fenomene sufletesti din vachiu fohd dac.

In Merla de casä al femeii, care (ese pdinzei 9, din cânepA$i in, $i lucreazk $i ldna, vocabulariul strarnowsc s'a Ostral:torc, urzesc (ordire)9, cu fusul (i fusceii) i /urca (larca

Epltem. epigr., II, p. 274 $1 urm.2 V. si franc. escrinet (stcrinelum i écr.n.3 Revista Opvcutec, I. Din casd se trece in curte sau in cale, la

drum, greco-dacic. Deductiile Candrea din cartea citata", p. 14si nota 1, desprie OrAsirea /ni lectus pentru un simplu asternutde paie i despre sensul tIrziu al lui pat ca mobila sant maiingenioast decût verosimile, ctun se gandeste c'fieva la viata claseiridicate In Dacia. Dormitul p43 pdinAnt, cape se plslreazii i azi laBulgari, nu e obisnuit nica'iri la Romitni. D. Candriea cibeazg, ibid,p. 15, nota 1, si cama ibericA, Imprumutatä de la grecul xcciuct,

pe jos". E o influentA a stApiinirii bizantine, necercetat6 de-ajuns,la Spanioli. V. si cdpiitdiu (pernil e nou).

4 V. mai sus, p. 131.5 Si la Sf. Ieronim i Venanlius Fortunatug; $aineanti, o. c.,

p. 132.6 Ibid, p, 159.7 Pentru a sparge, a riíspandi, ibid., pp. 162-3. V. si gpartut tarr

gului.8 Pandia, de la pandere, a Intinde; Capidan, o. c., p. 228.9 A ursi sä nu aibA acelrtsi punct de plecare, opera iirsitoarelor

urzind de fapit viata?

Limba 133

trece si la Bulgari , Maud fuiorull, prin ife litia) i spat&Urineazg. a scdrmdna (excarminare), stramdtwei span. es-tramadura), i cu lucrul la piad (pillula) al flocilor. Avemdeaptin s'a propus depilo) din ghem, ci stric,la inceput pentrupanzg., din extricare 2; se face scoffed. Fir, ard $i nod slutlatine, ca $i frriinghia) (fimbria) i funja. Tot asa In case dedregalori din Egipt, femeile lucrau tesgturi dupg vechea da-ting. 3.

Mdsurile sant de aceiasi origine, afard de stdnjenul luat,se pare, mal tgrziu, $i de pogonul de origine greacg., poateprin Romani: cot (cubitus), pas, pulen4, deget 4. Macedoneniiau Impart4tui v. parte, a impir(i), pc care Cavalioli 11 dgca echivalent Cu orgga. Am spus cg. batee se pgistreazg. Mugslavul polo boc. Litra si dramul par O. fie de origine greacg)mai noug.. S'a ggsil o etimologie lating i gidlerii (galleta; franc.galette)5; cdntarul a trecut i el prin. formele de derivatieromanesti.

La u,nelte, par, vas, road, ol si ()aid, Cest (les(um)8, cuidare,frigare, cc, foarfece 7, caldare, acea ligula, despre care Martialzicea cg. gra,maticii ignoranti" o numesc lingula: lingureitcute, mil-turd, umbldcia.

A se adgugi sacul, piedera, pentru cal C$i a impiedeca),qeaua si frded calor, ceipdstrul, scara, traista, care ar fi dintegestrum, theristrum, nu $i ddrlogii. La bol, j 'gut, strimu-ndrile. Din stupa ((loupe), a iesit. \Tashi' sens al verbuluia astupa. La lucrul de camp, secerea8, aratrul, uoamerul laMacedoneni. La imeltele de rgzboiu: armet tuft si fuskui),

* Folliolus; Capidan, o. c., p. 131.2 Candrea, Straturi de culturd si straturi de limbd, Bucuresti 1914,

p. 21.3 Ulrich Wilcken, In Forschungen und Fortschritte, 1936 p. 904 Cot, pias, picior, palma (palms), unghiu 5i la gyornaticul"

Balbus; ed. Lachmann, Gromatici ueteres, I, p. 95 si aiurea. ImpAr-tirea rornanA Cu palmas i dig;lu.s 5i la Mommsen, I, ed. a 2-a, p 209.

5 Candrea, Eléments latins, p. 73; Capidan, o. c., p. 131.6 Caton, LXXIV.7 La Caton, X si XI, forpices pentru forcipes,a Nu cousa.

134 Creatiunea romAneasca

bar, scut, arc, sdgeata, scard, fea, spatd. Mdciuca se intalnegeg la Bizantl. Avem g pieptar (zea e tdrziu, ca g plato o ica fi sabia ti tot ce s'a mai /uat de la Slavi: coif, obldnc,si de la Turco-Tatari: toliki, sdhdiduc, ciomag).

Oaste e hostis, ca In francesul host, italianul oste, care sAntInsd In sensul adevárat de armatd", ceia ce Inseamnd cdnumai la noi n'a existat oastea care ataca (a lupia, a apdra,se Intanesc Insd din latineste). Veghea, veglu 2 la Gre6, 617),a)au aceiasi origine. Prada suferild e latind, pleated, pleaud,jaf slave, dar dese ori elementele romanice se asocian, ca pevremea Tatarilor, cu ndvdlitorii. Mdcel, macello In italieneste,

maisiel In vechea frances5.3.A se addugi sacul, piedeca pentru cal (g a Impi3dPca)41,

teaua fi frdul 5 cailor, cdpdstrul 6, scara, traista (din teges-trura 7, theristum 8, nu 0. ddrlogii).

Vdnatul i tot ce se tine de va.nat se zicea si a vânape.ste", pe lângl a prinde peste", a pescui" s'au pástratcu Intregul capitol latin: urgi, vulpile erau urmáriti de socie-latea romand ca si de lnaintasii barbati. Corn ti a scorn;ivine de la van:atoare, ca In fr. tromper (de la trompd)9.

Din alte domenii: sul (sub ilum), suia 10, pila 11, amnarul (ma-nuarium)12, malura, laral, securea, rnaiul (malleus).

Viata pdstoreascd venim la felurile de viald, pe care leavem, pe toate ti hl toate nuaniele, romanisate va strábatesecolele. In Maramurds se misa. oile In strigAtul de hi pecad,

1 Un Matzukatos pe la 1300; Pachymeres, la cap. Andronic Paleo-logul, c. 27.

2 Capidan, o. c., p. 323.3 Monstrebet, Chron'gues, IV, p. 267.4 Capidan, o. c., p. 218.5 Fdrnu la Macedoneni; ilVd., p. 128.6 Capistrum in edictul lui Diocletian; C. I. L., III, p. 833.7 Reu. Arch., II', p. 132.8 Isidor de Sevilla, Orig., XIX XXV, 6 V. aitci, p. 133.9 $aineanu, Semasiologia, p. 90." Capidan, o. c., p. 280.ti !bid., p. 221.12 Ibid., la acest num1x. Sculele vin de la greceste: axaXec .in sens

de obiocte 1YrAdate; Teofane, ed. Iionn, p. 425. Si qxuXsüsw, p. 430,

Limba 135

pdcurarul §i. la Macedoneni, la Megleniti1; a se vedea siPd.curarii Iau1ui, Intr'un cartier asemenea cu al Vlahernelor,de Vlahi, de la Constanlinopol, dupd fânidna lui Pdcurarin",

numele de familie PAcurar, se pdstreazd aldluri de pdstor,care se pare cd. Inseamnd proprielarul de (arme, al cdrormune aratal fmpramutat de la vocabulariul militar. Dacä simime turanice, ea aoela de cinban poate si baciu2, se In-talnesc In acest domeniu, [rebuje sd ne gâ.ndim la o mos-tenire sciticd, oe se pdstreazd aldluri 3. Nutre( e latin. In cepriveste tehnica acestui me51esug, cu staulul, lapide, corasla,caful, zerul, operatiile de mulgere, etc., ea e par romand, dincapitolul roman fiind si strecurarea,, lar Dacii lasdnd numaiIbranza lor (nu urda), cdreia toti romanicii Ii spun formaticul(fromage, formaggio), pe cánd cuvántul trecut la Románi seva Intinde larg, odald cu pdsloritul lor transhumant, In loateregiunile vecine.. Butyrum a dispdrut, Inlocuit cu unt4, carepoate fi de lemn", dar e opus grchimii. S'a pdskrat si Mal.

In agriculturd, ale cdrii produse le-am presinta,t mai sus 5,la boi, jugul, streimuririle. Aici Insd lrad4ia romand se pis-treazd

Agricultura, pe cdmp, ogor e slav, dar derivat, probabil,tot din limba latind, pe board (Vopoc), pe agr;z la Macedoneni,numeste principala ei unealti plug, cuvânt germano-slav, de

iliric In origine, venit la noi de sigur prin mesteri fierari,fauri, din cetdtile slavisale de pe malul drept plugurileromane de fier furd introduse asemenea ca cele de la Rin 6 ;

A pa$te piicatul ar fi o Iraduciere servil a Scripturii din evreieste;$aineanu, o. c., p. 69.

2 Capidan, o. c., p. 221.3 V. §i dulàu alaturi de cdne. La Lujerdiu v. Chelcea, Lujerdiu, p.

12 cel ce paste oile e pciourar, iar cel oe plzelte vitele, cioban.Acolo si curioaselh nume de oa'e oaccird, &ala; pi. 9.

4 Pbniu spune de unde-i vine Romei untul; Ilist. Nat., XI, 07.5 P. 126.6 V. Damé, Vocabular:ul. Plug e di, alifel retic: non pridem in-

ventum in Rhaetia Galliae, quod genus vocant plaumo Raeti"; Pliniu,XVIII, 18, 48. V. si Hruevsldj, o c., p. 247, nota 4. Cf. Goos,Chronik, p. 110 Pentru opera de romanisare, din aceiasi epocaa lui Traian, in Belgia v., de anfel, Ceulencer? in Eph. epi gr., IV?p. 500.

136 Creatiunea romaneaseA

dar In BalcanI se pastrcaza aratrul. Daca rari(a, valdtucal,nu i sapa, i grapa, nu sant aceasta vine tot dinintroducerea unei tehnice noud, bizantine, prin aceiasi Slavinegustori, sau prin aceia Inlrebuintall. In gospodaria Impara.-teasel de la Conslanlinopol. Se pastreaza romane si operatiile:a ara, a seundna, a sdpa, a culege, a secera 1, a treiera (tri-Ware), a mdeina (machinare)2. nu si a p/ivi. Dar pre-tu.tindeni s'au pastrat morile de 'liana, de unde si formamoarci din mola, nu aceia din molendinum, ca francesul moll-lin (slava e rdsniN i deci a rdsni), 'wade se face Mind (dara cerne nu e latin; si scocul e slay, deci, ca totdeauna, slavo-bizantin; tot asa MAI(a) i lamura. Gireada e slava, darintre felul cum e faculta, la noii si acela din Galia sant asá-manari evidente, care pot fi mai curand roniane, de si Italianu le cunoaste, decal mince.

La Ingrijirea albinelor, avem: stup de la stuppo; v. fr.étoupe 8 Runcul se pastreaza si azi In numele de localitatidiva runcare romanul, Intocmai ea In Alpii retici, -uncle s'augasit mime ca Rungg, Runggen, Rungebuns (ruca bona), R-un-geletsch sau Rungelitsch (runculer , descoperile de eerce-tatorul urmelor romane In aceste regiuni, meritosul Steub4.

Cum, deci, runcare la Ladinii din Alpi pentru creare pa-mantului arabil are corespondenta la noi cu substantivul runeSi cu verbul a arunca, putcrn spline cu Julius Jung ca., siaici, cand Germanii an venu n'aveau paduri meret,,, de dislrns,curti si sale de Intemeiat, pentru cä total. exisla. Trebuiaunumai sa se aseze In cuiburile romanke 5". Aceasta cry atatmai mult, ea eat Got agricultor n'a existat pana la asezarealui Teodoric In Italia, iar O vreme mai noud In care elementeleadaugate ar fi putut face mire Carpati si Dui-are runcuripana In munte, ca la Dorna, nu se poa,te fixa.

V. Capidan, o. c., p. 2(32 sicilare).2 Ibid., ad u.

Graur, In Romania, 1930, p. 226.4 Rhaetische Ethnologie i Herbsttage in Tirol. DupA dânsul Jung,

Reimer u. Rom., p. 167 §i urm.5 In Zeitschrift far österreichische Gymnasien, 1870, p. 99: Als

die Germanen karnen, braueliten sie keine Urwölder auszurotten,keine Höfe und Dörfer zu grtinden. Sie brauehten sich nur in dieromanischen Nester hineinzusetzen".

Limba 13/

Si pescitria, cu tot ce a Imprumutat pe urmg., e de strävecheorigine. UnghiN nu widget), pe längg voloc, plasti; de sigurodinioarg. i retea (retella, de la retis). Dacä ea s'a Imboggtitenorm cu o terminologie sla A., e cg. Slavii, Intrand In contactcu Bizantul, au creat termini noi pentru idei Ong, atuncilor necunoscute1.

La meserii, nunae nou, meiestru si mdiestrie; este länggmeter 2, si din minunile ce pot iesii din mâna omen,easegvine apoi sensul zilelor mefiestre (Magistrae) i al calificati-vului de mdiestru, pentru un cAntec ca Si penlru o faptg.

La constructii, varal e de import, dar MHz- mida, xepap,ig (ce-ramica" e un Imprumut Man de la Greci in epoca romanI.Industria tiglelor a dat un material de conslructie de o soli-dilate si de o elegantái deosebitä',. Marmara si marmor) sescolea din muntii Banatului; dar se lucra mai ales fn piatrei.

Pentru alte mestesuguri, avem telmplarii (stoler e din germ.Staler; dulgher e, se pare, slaw , faurii.

La instrumentele de musicA, pe längä dacicele fluier i naiu,avem vioara. Condeiul, din xov8()Xcov, a venit la noi pnin Ro,mani, pentnu cerneala se zice i negreala ; poaleodlimara v. calamaria theca din c llamas la Sueloniu 3.

Aryintarii aratà pgstrarea luxului In obiecte de metal 4.Pentru ifidustrinc alimentare, avem, la pane" si pita)1 pe

pitar (brutar, de la Brod, vine din Ardeal, prin acele femeideprinse la copt, pe care le cerea Alexandru-Vodg Lgpusnearnul si pe ceirnar, mdcelar (casap e turcesc, venil prin furni-turile de la Constantinopol . Am spus cg. numai Românii au,

D. Candrea, In Straturi de culture(' si straturi de limbtl, p. 16 sitirm., admite, dupA diletantul dr. Emil Fischer, cl lipsa de numelatihe pentru varietatile de pete si pentru unleatele de pisciculturavine din retragerea elementului romiinesc de la Dundre si din ocupureaexclusiva cu cresterea vitelor ba numele Dunarii ar fi lostuitat; dar atunci cum s'ar fi reluat?). D. Candrea nu observA elterminii despee pesti frebuie sl-i stie i cine-i mändncii. Explicajiae alta: Slavii au adus osebirile dintre pesti si o tehnicA nota deprins pestele.

2 Slavici, Rumiinen, p. 154. V. si Torga, Istoria meseriilor, cap. I.3 Claudius, XXXV: calamaria theca. Cf. xoaccilccptic eaccurqcigG la Bi-

zdntini, Wassiliewsky i Jernstadt, Cecaumeni Strategicon, Peters-burg 1896, p. 19.

4 Ferrarius, argentarius 0 In limba latina; Kilo, XV 1918 , p. 293,

Saineanu, o. c., p. 132.2 Julian, O. c., VI, 1 109, nota 6.3 Si In sanscrita si la Greci (4N), Saineanu, o. c., p, 132.4 C. I. L., III, 1051. Cr. Parvan, Confributii, p. 130; $iadbei,

Problemele, p. 12.


pe 15110 uleiu (In Moldova: oloiu), unt-de-lemnul, In aceaslgformg. perifrasticg..

Pe ail i drumuri (pe mare i Mari dar si gdirle semerge cu luntrea i cu vechea oorabie greacg , pe ceireiri,drum-uri de car, s000llbe In leghi (leuoae, dalcitoresc negustoril,cii negotul lor, cu lucrul (cdqiig), care a cdpdtat ¿poi un asa devast sens si In lituang, loba înscamn si astig1"; e dcciacelasi vechiu element barbar de basg. , pe and Romaniidin Apus au in loe: cosa, chose, din causa. Ei vand 0 cum-print schimbd, numiirii (a socoti, e mai tgrziu ca si plata),imprumutcl capitalul: capetele. Dob4nda poate sg. fi trecutDui-Area penlru a ni reveni Inteo forma slava. Dator, datorieapartin vechiului capitol, care e In leggturg. cu o puternicgactivitate de negot. Cum s'ar putea crede cä nu s'a dat nimicgratis Ong la adoptarea cuvântului hawse degeaba"? S'antavuri, cu avere, dar si mi§ei i meraseri.

Sida Inlocuiesle derivatia, imposibilä ca sunet, din centum(de altfel poale fi si o influentd venitg de la negustorii slavo-bizantini . Numeralele romane s'au conservat, Ins., cu toatele,de la unul Ong la zece, iar de acolo cu forma particulardcare raportg. a &Ara zece la cea cu spre (patruspro-zece; cf. cellicul petrudecaneto 2 ; nu, precurn a rgrnas

o directie, ci o hilrecere", pe când la Romani eragubstragerea fatà de doudzeci pentru optsprezece si noudspre-zece; duo deviginti, undeviginti. Am pierdut pe viginti, darMacedonenii II au, tried, In gigini. Bulgarti numgrg. Lracic",ca noi. PgstrIm calcularea pe zeci (doudzeci; cf. franc., soi-xante-dix, (moire-vinyl i guatre-vingt-dix, sau quinze-vingt,care se pdstreazg. pe 15.ngä octante, nonante, din octaginta, no-naginta la Picarzi), Ong. la acea vita' slavg, peste care setrece la mia lating. A nu se uita terminul militar de fntedude la antaneus, ostagul care merge inainte .

Anul, luna in acest sens3 si bate° inscriptie de la 205;

Limba 139

la Macedoneni si Megleniti, mes; la Daco-Romani e Influenlagermanului Mond-Monat), sdpkinidna cu zilele ei vin din la-Lind 1

S'a observat cd In sAptArnAna" 2 nu se IntAlnesle prefacerealui s In §, si s'a crezut cd ar fi o dovada cd vorba a venil dinlalinitatea eclesiasticd", ceia ce nu e acceptabil, cdci prefa-cerea e mArgenia la casurile cAnd s initial se and In primasilabd accentuatd. La Duminicd, de care se ocupd acelasi Sai-neanu 3, e de observat eà forma adevdrall e Dumineed, siaceasta poale veni din Dominica I. Owl s'a pdstral In adoua, a treia oard", aldturi de datd.

Dimineata i seara (adecd tdrzia", sera), noaptea, -orile,rdsdritul i apusul (ca la Italieni: ponente); amiaza (cf. miez,amiezi) i miazdnoapte merg alaturi cu amurgul, termin trac,care e In legdturd (ca la calul murg), cu coloarea rosie aceruluii (se mai zice si asfinat, si la Greci, impdri(e§te soarele,6acraeúec). Alba, in sensul francesului aube, se IntAlneste aIn alba 'n cdpistere (cf. albul zilei si alba 'n sat)5.

Ca mime ale deosebitelor hug, d3 multi vreme Msà iesiledin us, Ianuar e si Cdrindar, nu numai Gerar. Fcbruar aparela Macedoneni ca si la Albanesi ca Scurtul". MArtisorul noslrua putut da pentru snarut rogi de la I-iu Mart grecul p,zp.cti;cc.14110 Prier este si la Macedoncni Prir. Florarul lui :Ailaiun'a putut fi numit decAL In neo-romana latinisald a Dictio-nariului de Buda si Pratar". Ciresar precede pe Cuptor,pe Gustar, care e si MA,sdlar", al seeerisului de la messis).S'a gdsit de mull aceasig etimologie, ca si Rgpciune de laraptio penlru Seplembre. Vinar la AromAni, Brumdrel, la noi,e numele lui Octombre. Ca si la Croati, cu nume de sfAnt,

i V. Iorga, Cateva observa(ii asupra celui mai vechiu tesaurcultural roam-men, in Mem. Ac. Rom., XIII 1932).

2 Pentru acigoarcv grec, Buz. Zeitschr., IV, p. 187.3 $aineanu, Semasiologia, p. 41.4 Ibid., p. 42. Pentru dies solis, Cod. Theod., All, 1. La Valentinian

§i aceastA zi §i Pa§tile; ibid., rt. V. §i. solis dies quern dominicumrite dixere maiores"; VIII, virt, H. V 0 ibid., XI, vir, xrr. Cf. qi.

Domnica sotia lui Valens.5 TicAleiu, In Zeitschr. f. rom. Pia, XLI 1921-2 , pp. 588-9. V,

si aici, mai sus,

140 Creatiunea romlneascii

Undrea inseamna Decembre1. Alaluri, analogic cu aceste numeale lunilor românesli dupa caraclerul lor, ar fi acela de SuliìUscatul", pentru Mart Intfo insemnare ruseasca de la 1141,In Caramzin 2.

In domeniul activitatii sufletesti 5i. al culturii pe care oproduce, a cugeta se 1n1rateste cu a mintui la Macedoneni,gdrulul, slay, adaugindu-li-se; jocul, giocul, cu alt sens, al Mace-donenilor, sta. Fang cdnt i acel cdntec, care, de sidurprin infltuente bisericesti foarle cantieful- Biscrkiitine. Singuri Românii au pastrat, apoi, minte, si au numit peacela care e pentru alti Romanici savius: cuminte i lnfelept,alt cuvrint pe care-1 au numai ei. Ar ajunge pentru a se vedeanivelul la care se afla populatia care a format natiunea 3.A pricepe (din pricepere) se aseaza, de altfel, alaturi de acugeta si de a in(elege. Computul trece din donimild materialal negotului, care a dat francesul compte 5i ilalianul conto,pentru a fi cumpdt.

Am putea apune ca si numele rom.mesti siInt, HMO evi-dente imprumuluri, ma mai buna dovada, pe de o parte, aunei mot,leniri vechi romanc, pe de alla a pulerii dc creatiuma ileamului nostru.4.

A scrie s'a 'Astral, cui scriitor i scriptard, cu. oul. scrise".Carte vine numai in romane.5te de la charla, materialul scri-sului, care a devenit i hdrtia (din clzartia greaca), iar, daca adisparut legere (de uncle logere it., lire franc. , e pentru a evita

1 $aineanu, care dg. (Semasiologia, pp. 41-2) mai pe larg acestenume populare, vorbegte ì de un Ningau-Decembre. El observg acestenume gi In Cazania din 1580 a ha Coresi (cap. XIV . Tot caracterpopular au lunile gi In tsakong: lunie, Zspoct, lulie, 'Acovcipc, Septembre,Tptypx,b; Hubert Pernot, lntrod. à l'ét. du dial. tsakonien, p. 361.

2 Traduceitg germang din 1820, I, p. 58. Cf. 5i W. Schmidt, DasJahr and seine Tage bei den Romiinen. V. Candrca, In Rey. p. ist,arch. si filol , VII, p. 82; ElemPnts latins, pp. 35, 41 gi ibid., p. 34.

Si la Slavii de Sud sic Intälnesc asemenea creatiuni, ca lunacgderii frunzelor" listopad pentru Oclombre. Sau, la Bulgari, pentruFebruar, ca gi la Rugi pentru Mart, Secico, Secula; Tzenoff, Ursprungder Bulgaren, p. 317 V. gi studiul mieu dial In 111em. .tc. Rom., 1932.

8 V. i Pu5cariu, In An. Ac. Rom. pe, 1936.4 V. studiul nostru despre Numere la Romani; eNttras din revista.

Cup/ clac,

timba 141

omonimia, de linde introducerea slavonului a ceti. Insemn5rise fac mnsà i pe rdboj (slav). Condeiul (kondylus) a trecutprin schimbárile fonetice rombiesti, dar odatI se seria cupana, care a avut si acest sens. Si. cdlimdrile au trecut prinfonetica noastrà1. ,F colii au voit sA i se g5seascà o originestrAinN. 2, dar Macedonenii au scotia, i de mult invitiare a de-venit a invdra §i. a §ti a gasit un alt'sens, poate si a afta (dela adflare). Socotelile s'au lacut pe numere i a aduna; asaidea, a fnmulti i a tmpeírti nu sant, cred, neologisme.

Rolul judecdfii In latineste a fost cudreptate notat si aiurea3.De acolo vine dreptul, dreptatea, fndreptdtirea, judele, scau-nul de juder, die judecatd, judeciltorul sau judele, pdrfile, legea,legea peste lege (apelul , pedeapsa (greco-latin), a ramdneade judecatd, jardtorii, rclul (reas, vinovat , peicat. In adminis-tratie diregdtorii si diresele. Mai tárziu vino vat (termin slav)a ajuns sà insenIne reía si s'a relevat4 cà aceiasi prefacere esi la Petrarca, rei fiind opus lui migliori. Dar pdrd e slavonsi hoteindrea e In legáturA cu hotarul maghiar.

Toate nuaniele legaturilor de familie, sant laline. Macedo-nenii au ghinta lOEngt fara iliricà. Cu. totii: fermio ti, beirbatup,bunioul, au§ul si aufatec mac. , ylrintele, tata si In Ro-magna italianà si in limba ragusand, dalmat5. , mama, mama,vitregul (vitricus), pruncul (dup5. d. Sextil Puscartu din pue-runoulus latin, acceptat i de d. Capidan.), fâtul, fata, fratele,fdrtatul, cdseítoria (si odsdtori)7, udduu, socrul, soacra, unchiulcumnatul, cunwItrul, feciorul, ginerele, nepotul; la Macedouniapoi: virghir i gione, °arfan. June, la Ardeleni, bdtrdn, senec 8sant cuvinte laline. De mama si tata isi rade trivial epigra-

1 V. mai sus, pi. 137.2 V. Iorga, lstoria Inveadmdntalai, calf. I.3 Jullian, o. c., VI, p. 106.4 $aineanu, o. c., p. 183.5 Familie-femeie nu poate veni de la poligamia turceasca la Ro-

mitai Greci (1); M. L. Wagnleir, In Zeitschr. f. rum. Phil., XLI (1921-2,p. 586 si urm.

6 111 ac,est sens, barbatus, la Arch..-epigr. Mitt., VI, p. 124, no. 77.7 Hasdeu, Cuvente den beitrd.,:i, II, p. 5, la Saineanu, o, c., p. 51.8 Not.:4 a lui Bogrea, in a mea 1st. a poporului romcinesc

lui (diferite edita).

142 Creatitmen romAneascl

mista! Martial, puind-u-le In gura ninei Africane. Mastelm,mastiha au venit mai mult prin notiu.nile de drept ImbracateIn limbagiul slavon. In fata sta strdinul, extraneus.

lnsurarea e In legalura ea uxor. Credinrd si a incredintastau In fata cuvintelor slavone logodnd si a log'odi. i primaIntfilnire Intre viitorli soti, la vedere, se numeste lalin. Apolvine nunta, cununia, mirele i mireasa avfmd nume vechltrace; nunul Insusi pare a fi latin 1. In loe de slavul iubire,Macedonenii au vreare, si Ardelenii a pleicea pe cineva.

Peritorul e latin. Gasim, In adevar, petitor, In sens de can-didat, la Macrobiu 2. Zestrea a fosl pusa In legatura cu sensulde dar" al latinului dextra 3. S'a dat lui fin o etimologiefulanas 4.

Lumea se adund pentru mancare la ciad i prdnz In amiaza.Se primeste bucuros oaspetele, care s3 ospeiteazii.

Castellum a disparut ca si castra, care In Britania a dalcester, chester, xeter, ca Viraconium, Wraxeter 5, dar, dacadin magbiarul kostély a veint costeiul nostru, e Intrebareadaca nu e reluarea cuvântului vechiu romanesc. Numele Cos-tolatului arata paslrarea pe Duniire 5i la Slavi a terminuluiroman.

Viata politica pastreaza cetatea si ea avea odata cuvantal-adunare, pe care Albanesii pastral In kovent 6.

O extraordinara putinta de a Imbogati limba prin meLaforea ImboOtit apoi necontenit neest fond7, care nu e numai obasd, ci un tesaur complect.

Saineanu releva cu dreptale sonoritatea am putea zice so-lemnitatea eu care poporul trata cuvintele de origine lalina."8.

Elementul vechiu barbar a contribuit însä adesea a faco

Nonnus, la Ph:lippide, Or. Rom., II, p. 649.2 Saturnale, III, 14, 7 5i urm.3 Saineanu, o. c., p. 103.4 Ibid., p. 48.5 Inscriptii latine 5i In Irlanda.6 Pentru conventus, Coroiu, Adele congresului de studii bizan-

tine din Sofia, p. 363 5i urm.7 Saineanu, o. c., p. 135.0 Ibid., p. 247.

timba 143

ea IntelesuI sà fie altu1 sau mkar $i altul. Saineanu. a relevalo surpà de cuvinte care $1-au sehimbat sensul latin InteunulcorespunzAtor eu eel albanes. Astfel pentru falcr, grau,stru, mufchiu, a ura (din orare, a ruga), so t (In sens de coniux),a astupa, yard (In loc de primduard), viirtute (ea putere fisic% 1.

cu limba lituanA s'au relevat asAmankii, ca pentru ceniturii 2, care nu pot veni, ea $i In easul doinei, decat dinasAmAnarea supt 'mate raporturi a Lituanilor si Letilor caDacii. Tot prin vechiul temeiu barbar se explicI ficatul, In-grasat cu smochine", corespunzAtor euvântului grec 8.

Insä i unele limbi romanioe au, ascunse, forme, ca alenoastre. Ceiese astfel In A ¡ravers les Espagnes de l'auleurdes Horizons Prochains"4: Des cavaliers'... vont l'amble surle ehemin"5. De mult, eneiclopedistul diletant Marco AntonioCanini pomenia, din italiene$te: fa-ti in qua (16-te Moorfa luogo loe" 6.

Intrebuinfarea de Romani, a acestei comori e la inill(imeavalorii pe care o are ea inscIfi.

Se poate ca pretutindeni, afarà de ermlecul p5storului pentrua rilma mershl oilor, sh' se fi plecat de la cânteoul religios.Oricum, rilmul preceda cuvintele. O literaturd popidarA ede sigur str6veche 7. Cki ritmul, odat6 deprins, a creat, ne-oontenit, bucati lb-ice, pentru anurne momente ale vietii, oripentru anume senlimente. PAstorul nu e, cum s'a erezut,principalul creator; el are numai anume antece, pe care lerAspilndeste In eakirile lui. Altele au trebuit O. vie de ladatina cântecelor de serbAtoare si de la morti (naeniile ro-mane, voceros In Corsica).

In ce prives Le cântecul eroic, Apusul e acela care 11 vatrimete: din Franta, la Neapole, din Neapole In Albania, dinAlbania la Sârbi, cari na cfintd rumie anterior veacului alXIV-lea, al gloriei si suferintilor. Numai din secolul al XVI-lea

1 Ibid., pp, 86-7.2 Ibid., p. 102.

lbid., pt 13.4 Ed. a 4-a, p. 81.6 De acelasi si les figuiers déploient leurs frondes".6 O. c., p. 68.7 V. Iorga, 1st. 1:teraturii romilme.Fti, I, cap. 1.

144 Creatiunea romgneasd

la ei epopeia se sparge In bucriti ca romantele" roman-cierului spaniol.

Se slie cd astfel de cdnLece se aud si la Greci pd.nd lainceputul veacului al XVII-lea 2.

O strAveche boierie ceremonioasa a dal de sigur i fru-moasele oratii" dovadd 5i cuvfinlul de la nunti. E curiosce bine samana cu uncle frances2. Astfel, In Franta:

Honneur A la compagnieDe cetie maison,A l'enlour de la table,Nous vous saluons:Nous somrnes venus de pays élrangeDedans ces lieux.C'esL pour vous faire la demandeDe la part à Dieu.

Sau:Mame de céans,Vous qui avez des fines,Failes-les se lever,Promptement qu'elles s'habillent.

ca in Sculati, sculati, boieri mari"Nous leurs passerons un anneau d'or au doigtA Parrivée du mez de MaiNous leur donnerons des bag-ues el des diamantsA l'arrivée du doux printemps 3.

1 V. Jire6ek, In Sitzungsberichte din Viena, II, p. 60, nota 9. Sidespee Du§an §i Uro§ (ibd. . Se merge pana la Stefan de Ilertego-vina. La Spalato In 1547, gasim: ,cantando in schiavone del reMarco"; p. 61, nota 2.

2 Sc consolent en chantant communAment une longue et lamen-table complainctie qui fut faicle sur la mort de Scanderberg, MiloComnene et autres princes grecs contenant leurs beaux faits d'ar-mes conbie le Grand Seigneur, car ils luy firent longtemps laguerre et ne se peut jamas le Ttu-c empareir de la Grece queaprès leur mort; Benegrmations du S. lean Palerne, Coresien, 1606,pp. 497-8. La p. 506, prinderea cu vrajA a lui Milo Comncne". Lap. 507: Le chasteau du diet Comnene appellé Zechau". Cf. §i JuliusSahr, Das deutsche Volksl:ed, Lipsca 1905 §i pentru bitlalia (je laMohAcs).

8 Ampére, Poésies populaires de France, p. 388.

In Bosnia once bucata se spune numai °data; Jiredek, Mem.citat, p. 62. V. si Dragotin Subotid, Yugoslav popular ballads; Gese-mann, Studien zur sild-slavischen Volksepik, Reichenberg 1926.

2 Melodiile pentatonice maghiare-secuiesti cu versuri octosilabice"ale d-lui Bela Bartok (v. Musica si poesie, I, 9-10, p. 22) sant eInchipuire ca i raportul cu Ceremisii de Mug Volga, deci o co-meara culturala a Maghiarilor, adusa de la hotarele Asiei' (ibid.),sau cu cele heptasilabioe p. 23). Cf.: Si formele romanesti deobArsie maghiara sant din nou prieluate de Maghiari" p. 23. Cf. deacelasi, Volksmusik der Romanen von Maramzires, MiInchen 1923.V., de anelasi, Chansons popnlaires roumaines du dépmlement Bi-hor, Bucuresti 1913. Adelasi Bartok face parte si. Tiganilor din cea ramas; ibid., p. 24. Doar am avea oe,va prrin Bihor i Huniedoara,pi. 23. Cat despre Romanii din Tara, ei au luat ce au i ce ar mai fi caIn Maramurà i Ugocea) din /rac i Persia, p. 25. V. si Die Volks-musik der Magyaren unf der benachbarten Valker din UngarischeJahrbacher, XII).

3 Pentru bugarst.ta, piXo; 6oukraptxòv, Jiredek, Afem., II, p. 61, nota 2.Pentru ce e comun in literatura populara. balcanica, Dieterich, InZeitschr. des Vereins far Volkskunde, Berlin 1902, pp. 145-55. Cl.Reinhold Trautmann, Das russische Heldenlied, in Eupthor:on, XXVII,Stuttgart 1926. Povestiea lui mesterill Manole" si la Tenoff, Abeam-mung, pp. 299-301.

4 Ornamentele de la Chalkopratea sant ca acelea de pe covoare;Ebersolt, Sanctuteres de Byzance, p. 81.

10

Limba. 18

In genere, e o poesie care nu s- transmite, ci se improvirseazg. necontenit1, ca si viata politicg, une ori, In aceast4lume popularà care a pgstrat numai, ca In lege pentru religie,In preceptul moral al lui se fade, se cade, se cuoine,tot ce vine din aceastà !lazing (cooling cuviincios), disci-plina strictg. a Romei.

Musica urmeazg. niciun amestec roman 2 vechile liniiale melodiilor preistorice, cgrora li daloresc asa de multactualii Sud-Slavi, iesiti In mare parte din aceiasi tulpinV.

Si In ce privevte arta, ea continnä traditiile preistorioe4.Deci arta popularg. In tot aces!. Sud-Est european pgstreazg uneori cu o credintä uimiloare vechile forme de vase. Cele cese fac astgzi la Silistra au o perfeelä formg antia si In uneleornamente In relief din prirtile Argesului, dar si In Balcani,

Minns, o. c., p. 332.2 V. Bgz. Zeitschr., XVIII, pp. 247-8.8 Pentru originea indiana a povestilor, v. Saineann, Basmele ro-

mane, si Kretschmer, In Festschrift gewidmet den Te:lnehmernDeutschen Orientalistentag, Viena 1930. Cf. Leskien, Balkanmeir-chen, Iena 1915; si Maximilian Lambertz, Albanesische Meirchen InSchriften der Balkankommission). Viena 1922; acelasi, Vom Golde-nen Horn, Griechische Mcirchen aus dem Mittelalter, nach demUrtexte verdeutscht, Viena 1922. Cf. si Die Volkspoesie der Alba-nesen, Seraievo 1917, i Hans Lietzmann, Bgzantinische Legenden,Iena 1911.

4 V. Wace, Mumming plays in the Southern Balkans, In Annualsof the British School of Athens, XIX (1912-3), pp. 248-65.


sant figurile i procedoele tehnice ale bolurilor megariene"aflate la Olbial.

Aceastà comunitate se Inlalneste si in proverbele romano-albanese, romano-sud-slave si greco-slave.

In vechi vremuri a trebuit sá pkrundk, prin Bizant2 darnu e sigur dacä si prin Slavii-de-Sud povestea venitI dinIndia: oriental poate fi rolul tuturor dobiloaoelor. Prelucrareaei cu figuri cavaleresti, si ennui calului, al armAsaruluiminunal pArra la batraneta ca a lui FAt-Frumos, cores-punalor lui Digenis Akritas, aralul vremea cruciatelor, iaramestecul cu ImpArgil verzi" si rosii" dovedeste un contactcu Turanicii cari Inseamn'u' atfel punctele orizontului. Numelezmeului e balcanic, dar idcia lui poale fi pusA in legAturS. cudraoonismul" traco-dac 5i cu acel cult al sarpelui care astarnit si bizare teorii moderne. Mcdiul imperial, 5i cu eultulfetei de Imprtral, e ins5. bizantin. E curios cä uncle terno, caaceia a pArechii de iubiti pe cari-i urmareslc cu dogoarea lorImpgratul jignit, se afla. In literatura portughesii, allele le-amintalnit in Limousin, cirumul fiind direct prin Bizant sauArabi, earl nici aici n'au peal crea nimic. De acolo iese cg.avem a lace eu o Impleticia sintes5., in care am introdusdoar vioiciune si duiosic, lar in povestile caricaturale, caNeghinird din urechea boului, hazul specific al natiei, Inpovestile albanese apare si dracul, dreki 3.

Aceleasi sant, de altfel, si spectacolele populare comunela serbAtori: aceiasi ursi", aceleasi capre", aceiasi bid .,mos-negi" 4.

1 13).itpoX61iov rilc IlalciXnç 'EXXciboç, 1922.

Limba 147

In sfarsit, superstitii comune se IntAlnesc, pe un vechiufond preistoric, de la un calla al acestei lumi sud-est euro-pene la altul. Astfel si zilele babel" au si ele un corespon-dent, mkar la Greci: Tlg iptecq oE p.ipeg 1.

CAPITOLUL V.

Grupärile politice fundamentale

Cel mai mare neajuns In judecarea lucrtuilor de treculromniesc e In totala ignorare din partea strginilor a con-ditiilor In care si asldzi traeste acest popor si mai ales Instructura grupgrilor popularc organice aproape de douX orimilenare.

Lacuinfile sin guratece ale poporului romodnesc i represintäcea mai modestei formd de via(ci a lui.

O atentie deosebitg o meritä cgrbunarii in Bilior) l blirdarii, represintând ',jata in poieni.

De altä parte e popasul pgstoresc, care inseamnI mgnun-chiul de pomi, fiántâna, malul apei, adapostul. Astfel de nume4ânt i In Ital,ia, ca ad duas, tres tabernae 2

Urineazà, in al treilea rand, ca forma cea mai modesa aasezárilor agricole, colibiniil din colibe, Ostra-ti azi doarlfingg. cetaLea Braindui4, ca casele-cetáti" la 1300 de metrialtitudine; ei sánt crescgtori de vite ca adausuri agrieole,

Plebe 5i pupa!, in Zagor, sAnt InsA de origine tArzie venep.ank,HAciu, Aromanii, 1936, p. 62 5i nota 2. Cf., In genfere, IIcnry Maine,.Village communities in The East and West, Londra 1907, Slater, Theenglish peasantry; Meitzen, Siedelung uncl Agrarwesen der Westger-manen und Ostgermanen, der Kelten, Römer, Finnen und Slaven, 1895.

2 Jung, Geographie, pp. 37, 39.3 Kalibia; Rey. Arch., VI (1849), p. 142. Kabile qi la Am.ian

Maroellin, XXXI, 11, 2-5. Viata In colibe a Albanesilor din Musakia,'Enariptg 6uCacvrcav alcooMv, I, p. 254.

4 V. 5*1 I. Simionescu, In Universul, 1936, no. 180. Ca sate: Mbeciu(vechiu slav), Cheia, Fundata, Sohodol.

Gruparile politice fundamentale -149

de fapt vechi pgstori transhumanti, Inchisi In popasul lorvremelnic. Despgrtirea e prin haturi cu huceaguri".

Ceva mai sus e ceitunul, al chrui nume avea la Bizantiniisecolului al XII-lea o semnificare militarg, trupele opritetr'un loe trebuind intglu a se cAtuni".

Inteo regiune de atAtia vici, numele de vicus 1 a dispgrutsi el, ca si acela de colonia, care numai la Rin a dat, aldturide Coblenz-Confluentia, de Mainz-Moguntiacum: Köln. In loce, ca In Albania si In Egipt, ande Cairul se cherna odatgEl Fasta.% fossatum 2, de unde, prin fsat, pdstrat de Albanesi,satul. Dar ae,easta nu e deat locul Ineunjurat cu sant";el nu vine din desvoltarea cannabei, ci din acele fossae iimi-tales, care se prevgd. In statutele coloniilor 3. De altfel vicusnu s'a pgstrat nicgiri, la urmasii Romanilor. Statul oficial,militar, a Inlocuil pe cel barbar sau de creatiune spontang.

Aceastà derivatie nu se Intalneste Insg. In nicio altg. re-giune romania. La Francesi ay la numele satelor vine dela -acum, ceia ce Inseamnä mosia, fundus al colonului, deunde a plecat asezarea. Acest sufix lipscste complect si de-adreapta si de-a stAnga Dungrii.

Curtea se formeazä Insä, cu toate rosturile ei seniorale,cum vom vedea-o in secolul al V-lea pe latifundiile dungreneale marelui general Aelciu, si numele de chorta, din cohors,apare si In inscriptii 4. Se lucra (de la lucrum, cdstig) Inparte" Incà de atunoea. Se stia ce e loc si ce e margene,

In desvoltarea lor, tinzit ni spre crearea unor unitAti maivaste, care vor cg.pgia apoi i alte mime, satele se Intind pe

linie de colonisare care se poate .uringri pe hartg. Un tfinärcercetg.tor,. d. H. H. Stahl, a urmgrit-o petru Vranc.ea5. "Uneori satul nou e langà cel vechiu, si avem atunci satul desus" si satul de jos", ca locuitorii Suseni" i Joseni" sau,dupg caracterul locuitorilor, Pg.m.finteni" si d. ex. Ungureni".

La Germani un Bardonwic: Jung, Geographie, p. 115. SiSArbi va's, vas; v. Jire4ek, Gesch. der Serben, I, p. 147, nota 3.

2 Phossaton" si In legislatia bizanting. zis a Procheiron. Citatde Jirelek, Arch. f. slau. Philolog., XXII (1900), p. 213.

V. al coloniei Julia G(einetiva (supt Cesar), In Ephem. epigr..4II, p. 112.

4 Dessau, o. c., I, p. 512, no. 2568.5 In Arhiva soelalel a d-lui Gu.sti 1932.

150 Creatiunea romAneascg

Derivatia e ardtata de obiceiu prin sufix: astfel Scalenii vindin Scaiosi sau Clejanii din Cleaja, prin emigrare. In Pra-hova este chiar un sat Batrâni, opus celui creat de tineri,care si-a luat alt nume.

Se face osebirea, In Ardeal,ire sat adanat si riisfirat1.Astfel, Intinderea locuintilor ramase romanice, are un li-

nistit caracter sedimentar, pe cand dincolo de Dundre e unteren framântat de explosille c-uceririlor i colonisarilor. A-ceasta resulta In chip firesc din actiunea numcd acolo a unuiImperiu care s'a mentinut prin astfel de transplantari reun teren atat de adese ori ruinat si pustiit de necontenitele)lupte care n'au avut loc pe malul siting, de simplii tre3ere.Si anume de trecere numai pe la cele cloud mari vaduri,se invedereazei prin urmele, slave sau turanice, in acesteiingure cloud puncte: Isaccea qi Portile-de-fier.

Inca de foarte de vreme noile sate, de o fundatie populara,ca a veebilor vici, apar. Ele poarta numele stramosului, cufinala Iar in alte parti oei din non asezati se leaga prinfinala -eni Cu satul de origine sau Cu aspectul locului. SeIntâmpla. ca ambele sufixe sä se Incatem. Astfel, pe lane!.Popisteni, aoei cari vin de la Popesti, Valenesti, acei cari-sitrag originea de la Valeni, de la oamenii raului.

Mai ales In Moldova Inainteazt si la satele de coboriregenealogica acest suf ix -eni, de origine geogafica, de unde Li-teni, Folticeni, Focsani (din Litu, Folliciu, Foca), sau Raduca-neni, din Raducanu. In Nord e si finala slava genealogica -ciu(i,en o radacina tot slava sau un nume comun: Rat:Mai, ha chiarunul hatarIt romanesc: Fralauti. Une ori, cand e vorba de ostramoasa", se da simplu, numele ei, fArä sufix: Farcasa, Ti-bana, Comana, Vidra. Dar gasim 5i nume barbatesti singuratececa Panciu, Buftea, Chilila din Chilila, salmi Mild.").

Asezarea locala se Intalneste In Grarleni, Raurenicari au acelasi sens: de langa apa", In Padureni, Balteni,Rogojeni, Singureni (din singurlatate). Ba chiar de la cararesi lumin,a: Carareni, Lumineni 2. Urlatii ar putea fi In le-

Chelcea, Schitd monograficei asupra Lugerdului-Somes, p. 8.

2 Damian P. Bogdan, In Raze de lumina-, VI p1934), p. 341.Origini nationale sau Aparent nationale se IntAlnesc in Ungureni,Tiltitrani, etc. Jidesti vine de la vechiul Jid = arias. Cf. I. Bogdan,Documentele lui $tefan-cel-Mare, I, p. 119.

P

tX,

ti4

4

,

Fig. 19. Osta; roman de pe vremea Impiratului Valens.Sculpturile de la Tropaettm.

XIV

GrupArile politice fundarnentale 151

gnurA Cu o cascadA. Urzicenii sant dupà Sestil cu urzici.Merei inseamnd pAchwea meree. Humor si Homorieiu vinla holm, deal. Izvoarele-si spun originea. Padurenii si Poie-narii Intrd In aceiasi categoric. Se presinlI localitatea si cusufixul sau -et (Peris si Perel , Gomel din Gorun , Cornetdin Corn, etc. Pe alocan i e forma de nominally plural a sem-nului osebitor: Peri, Meri, Soci 1 Sufixul -iste Inseamnit ostare anterioarN desfiintal5.: Silisle, uncle a fosl un sat slayseto), CArpiniste, unde s'au tuai carpenii.

Productia e arAtatd In Ocne, In Doftana de la dohot),in Pucioasa. Anume creatiuni sociale poi da numele

Moreni, de la mori.Corbii-de-piatrà pomenesc o slemä sculplatA a terii, cum,

probabil i Uunii, LeaIn n'umele satelor, mai ales dal fiind anlagonismul firese

dintre cei \recta si cei veniti peste dansii, e dese ori porecla:Parlitii, Afumatii sant coi venii dupà un roc saw la cari afost focal. Din causa despretului cu care Cojanii, probabil,,eosanii", cei rAtkitori In cArute acoperite ca cosuri", rAs-pund despretului Mocanilor, de origine ciobgneasck inter-asatoriile fiind rare, cutare sat ciotanesc e numit de vecini:Râncezi, din causa cinnKsii scAldate In zar a p6storilor.

Drumurile ciobanilor se pol de altfel foarte bine reconstitull.Astfel In Ialomita prin localitMi cum sant Ciresul,Stanca, Fgureii caprindeau probabil pe TiganiiIndepliniau anume rosturi faM de tome.

Animale se pomenesc une ori, ca In Corbu. daa. nu InVidra. In Boureni se vId cei ce vin de la pkIdurea cu bouri.

Unele nume din Moldova sant DArálani, Su-lita , ceia ce pare sg. Insemne acela51 lucru ca In Apus olance, Cu. unitatile omenesti ce cuprinde. Vechi Intgrituri dannumele

Allele din sale sant In legaturà cu ocupatii de negot, caBivolarii, Podul Iloaii, cu targurile, ca Targul Frumos. 1stfelde ocupatii dau numele Podarilor de la Olt, V6denilor, dela mid.

Satul, Inching odatA ajunge acum de sine :AM,-

M. Costächescu, Anderea targului Floci, p. 79.

152 Creatiunea romAneasd

tor. Si In Asia Mica. se afla sate en o conslructie indepen-denta, decalchiata dupa aceia din name 1, dar cu tribut catreacestea 2.

Oamenii se aduncl In adanclri carora li s'a zis la Inceputouvi2nt, ca In albanesnl kou-nt 3, fiind, In acelasi timp, cumse va spune mai tartiu, i hnamuri biserioest.i4 i bclicitirisau buncturi, dupd cnvAntul unguresc Mesa, Cu acelasi seas,sau iarmaroace (germ. Jahrmarkte) In Moldova, panaiarivnytípecc) In Dobrogea, sboruri sau nde,i (dupl. nedelia, Du-mineca.), In Muntenia, odaLa i mcirturii.

Ca grupari, una din cele mai vechi i mai larg raspanditee a atimpulungurilor, aceleasi pe tot malul stâng dunarean,In legAtura cu cel din Pind si având corespunzatoarele InFranta (Longchamp). Ele au de sigur un caracter general ro-man si merita, ca si Chioajdele (de la Köuesd, ung., carepleacit de la Kö, stânc., intr'o regime wide munteletriseama. Cobâlele 5, sa ne oprim asupra lor.

Pe lAnga Campulungur moldovenesc, muntean, rusesc,ramurasean, cel pe care-I pomeneste In Balcani un izvorbizantin, pe ltingl. CAmpul moldovenesc al lui Dragos In ju-detul Neamt, avem deci In CobAle" (sensul din colibasiiCabilii africani , si In Chioajdele de pe BAsca, o via% ca aceiadin Vranoea si din Chigheciu sau Tigheciu nu de la a tiui,tighel?).

O astflel de viaä o duce si grupul, ludetul de la Suli, ves-titii Sulioti, cari, RomAni de origine, au. ajuns a vorbi gre-oeste i albanesesle. Sftnt cinci sate, In care nu exista autori-tate strainA decal a spahiului ales de Sultan, ca i vornicil dinCAmpulung si din Vrancea ai Domnilor nostri. Au sate su-puse, care li dau struguri, vin, gran. Se pastreaza, ca basa

Une sorte de constitution indéptendante calquée sur celle desn6X5cc; Victor Chappt, La province romaine proconsUlaire d'Asiedepuis ses origines jusqu'a la fin du Haut Empire, 1904 (Inde Mote des Hautes Ètudes", 150 , p. 96. Comarchi, ibid., pp. 97-8.

2 Ib'd., p. 98.8 $aineanu, o. c., p. 34, nota 1 (dupd Lexiconul de Bada si Con-

temporanul, IL p. 595). Pentru ce coreslYunde la schimbArile desens ale lui cuvant, ibid., #. 127.

4 Pentru hram, Ji.ron6ek, Gesch. der Serben, I, p. 244, nota 1,5Nu intervertire din Colibeleg

6rupArile politice fundamentale 153

economick, lucrul la camp cu rândasii, mosnenii" Iiind, dupdvechea datind bizantind, zeugiti". Numai fiii succedeazd.Pradase finparbe egal, ImplArtdsind si biserica. Zestrea e de doipan1 la patru, boi, de doulizeci de oi, pe langd vesminte. Bdi-tranii carmuiesc tara". Nutl e nicio dajde. Legea e obiceltd, sijudetul apartine acelorasi bdtrani. Omerul se pldteste prinomor, ca la Albanesi, dar si prin rdscumpArrarel.

Peste aceastd lume de satz ori din Rdsdrit ori din Aprus,IAA osebire, amintirea Impdralului necesar era asa de vie,tuck pang. la Augusta Vindelicoru,m se pomenia ca dominasnosier perpetue Augustus Impdralul Foca de la inceputulsecolului al VII-lea2.

Peste toate deci notiunea Imperiului stapaneste. 0 spuneasa de frumos Oplatus de Mileva contra Donatistilor: Nu eStatul in Bisericd, ci Biseriea in Slat, adecd. in Imperial ro-man, de oare ce mai presus de Impdrat nu e cleeat singarDumnezeu" 3.

O regalitate" galled, de calitale barbara, dar cu basä ro-mand, se consta,LA in Galia ndvalild de Sarmati, Visigoti, Bur-grunzi §i Franci. E represinlatd de un Egidiu si de un Siagriu,care ar prutea sd-i fie fiu,, d3 si nu sant probe. Din magpfstermilitum ce era supt ImpAratul Maiorian, el ajunge a exer-cita o putere In adevAr regala. Cand e atacat de Visigoti,localnicii rurali din tractus armoricanus langit OrMans sar

1 F. H.. Marshall, in Rees, Byz.-neuvr. Jahrbiicher, 1932, pt. 145§.1 urm.: Gubernium piatriarcale .. Patnes familiae gubernant maxi-mique patres familiae, qui phari nomitantur, sunt sequ-ntes... Geteriminores sunt cum maximis consanguineis. Leges nullas habent scrip-tas, sed quicquid evenit contra leges naturales illud arbitrio seniumdeciditur.. Divisio praedarum aequaliter fit et ecclesia unam habetpiartem... Contributiones nullas habent". V. capote blanche de peaude bouc A longs poils, qui est la capiate ordinaire des Suliotes" (aitui. Chicio Giavella); Tableau de la Grace en 1825 ou récit desvoyages de M. J. Emerson et du comte Pecchio, Paris 1826, pp. 34-9.

2 C. I. L., III, 12030, 1. V. §i nume date la pAsAri; impardtus,imperei(el, eitat 0 la Saineanu, o. c.

8 Non enim riesplublica est in ecclesia, sed ecclesia in republica,id est in Imperlio Romano, cluxn super imperatorem non sit nisivolus Deus; fti Mignie, Patr. lat.; II, p. 999. Relevat de Bryce, TheHoly Roman Empire, editia a 7-a, 1880, p. 13.

154 Creatiunea romAneasa

sg.-1 apere. De allfel el pdrilseste, pentru misiuni depdrtate.,ca la Vandalii din Africa, teritoriul sdu.i. Si un al treileasef neatárnat se Intalneste acolo, contele Paul, mort la An-gers In 463-42. Dup. u.n izvor necunoseut, Matei PalmerioFlorentinul vorbeste de tentativa lui Servandus, care, din Ga-lia, Gallol'um praefectus, cauLd sd usurpe 3. Acelasi processe va constata $i, pe vremea lui Iustinian, in Africa, la ceiaddpostiti In =lúe, cari-si fac un rege $i. pentru Romani

pentru Mauri, amestec'andu-se si numele oamenilor si Litlu-rile dregglorilor si sánele 1. O regalitate momentan4 apareapoi, mult mai tárziu, In secolul al XI-lea $i la acel For-chitorio, rex Sardiniae de loco Callaris", rege al Sardiaieidin localitalea Cagliari"5. Un Teodor, Gnatoq xcc16o5, .,con-sulator si consul", pe la 706, se afM In aceiasi Sardinie 6.

Dar dedesupt, In realitate mai modestd, sibil antonomille.In Aquitania, contele Littorius, ca cäläreUi lui, luptà autonomJa 349 cu VisigoLii, scApAi' id Narbona 7. Avem a face eu. qpd-rarile locale. Poate tot aceiasi e calitalea lui Vitrieus, rei-publicae nostrae fidelis", pe cane acelasi izvor 11 laudd pentruisprdvile de osla$ 8.

Dnpd mentiunile din Idatiu, Sidonius Apollinaris Priscus, fragm.20, Grigore de Tours, Gabriel Monod, Eludes critiques sur les sour-ces de l'histoire mérouingienne; Tamassia, Egidio e Siagrio, in Ri-vista di storia italiana, 1112, 5-6; Cessi, La ((ilesa della dioce.sigalica; acelasi, Egidio e l'opposIzIone imperiale romana nelle Gallie,1917 (din Atti dell' Istituto vendo, LXXV12 . V. si Ludwig SchmidtDas Ende der Römerherrschaft in Gallien, Chlodowech und Syagrius,jn Historisches lahrbuch, XLVIII 1928 , pp. 611-8.

2 Grigore de Tours, II, 18.3 In ed. de la 1529 a lui Eusebiu.4 V. Boissicr, L'Afrique romaine, Paris 1895, Pp 309-10.5 La 5 Maiu 1066; Resta, La Sardegvia medioeuale, p. 77. V. si

mai departe.6 Ibid., p 39. V. si azelasi, Il liber iudicum turritanorum con

altri documenti logudoresi, Palermo 1906; La Sardegna rnedioevale;Le vicende politiche dai 450 al 1326, Palermo 1908; Mimaut, Mes-toire de Sardaigne, Paris 1825; Manno, Storia delta Sardegna, Afilan1826; Capolago 1840; Di Tucci, Storia di Sardegna.

7 Prosper de Aquitania, Chronicon, la aceastà datA.La a. 442.

GrupArile politice fundamentale 155

Forma obit,uuila a armuirii, cuprinYand mai, ales judecati,e Ins1 cum se vede si din casal lui ALanaric, ca si dinteoserie de probe italiene si mai ales din pastrarea la noi ajudelui, ludeplui, judecului In Sardinia parasitä s'a mentinutaoel4i obioeiu, cu. judiko, trecut prinLeo formä intermediarabizantina a judeluil.

De altfel, in regiunile macedonene vedem un Roman caiudex pus de Traian, care judecà afaceri de hotare intre co-munitatile grecesti vecine, cu privilegii Inca de la tatal luiFilip al II-lea Macedoneanu12.

In Dalmatia la 1113 gasim alaluri, dupä." schimbarile, maimult de name, aduse de nAva.lirea slava, juzi, casnic,i, sednici 3.Sant acolo si juzi ai ciobanilor, ca Grubessa, Minis iudicisStan de Tribina", la 132O.

Curia, la Reti, de unde orasul Coira, Chur, nu inseama.decat acelasi regim sprijinit pe jude. Asamaarile cu Sud-Estul european sant mari in aceasLa. regiune. Un Victor, .,cu-riensis Raetiae comes", e dial astfel la Walafrid Strabo 5.

1 Pentru iudex publicus, guvernator, si Rd. Beaudouin, Les grandsdomaines dans l'empire romain d'après des trauaux récents, Paris1899.

2 Wace §i Thompson, In Annual of the British School of Athens,XVII, p. 193 si urm.; Arthur Rosenberg, in Hermes, LI 1916), p.499 si urm. Iudices, in secolul al V-lea, §i la Salvian, De gab.Dei, pp. 109-10.

3 Diimmler, Die aelteste Geschichte der Maven, p. 3504 nota 6.4 JireSelk, in Arch. f. slay. Philol., XXII (1900 , P. 172. V. si

Ernst Mayer, Die dalmatisch-istrische Munizipoluerfassung, im Mit-telalter und ihre ranischen Gruruilagen, in Zeitschr. der Savigny-stittang fiir Rechtsgeschichte, XXIV 1903), Germanistische Abteilung,pp. 21-308; Reutz, Verfiassung aired Rechtszustand der dalmatinischenKiistenstddte und Inseln im Mittelalter, 1841. Statute pentru Budua,Scardona, Fara, In Monumeada iuridica Slayorum meridionalium, I-III;pentru insule Arbe, Archeografo triestino, pp. 67-100, 358-407; pentruZara si Cattaro, Manzoni, In Bibliotheca statutoria, I, p . 491. V.si Lucius, Memorie istoriche di Tragurio, ora delta Traa, Venetia1873. Pentru Curzola, Mon. hist. iuridica Slauorum meridionaliumbI Zagreb 1877), p. xxu. La Tra. datina vechle" 0 antigua conSuetudo.Pentru Macedonia romAneascA, obiceiuri din Samarina la Sterie Papa-gheorghiu, in Acceripacpbc, I, pp. 432-46.

5 Vita S. Galli, XII. Alti comites germani, ibid., XV. FentruVictor se citieuzA si Vita S. Othmeri, I.

156 Creatiunea romKneasc.g

priveste Apusul, Venetia porneste ca juzi, tribuni, adu-nare a poporului, peste cari Bizantul isi trimete ducele, do-gele1. O astfel de organisatie se intalneste In toata Italia-de-Sud, care, supt Bizantini, ca si supt NormaInzi, se guverneaLl

episcopi 5i juzi 2. In Roma Insiasi, unde Papa are alaturio Intreaga organisatie popular., puterea e In mana unor juzi 3.

Jtudecata se faoe prin fur4tori ca si apoi la Unguri 4; stla ei judeeaborul chiama pe martori si se face raportua 5.Se verifica si acolo gradul de credinta al partilor, nu faptfulInsusi. Calitatea social a a acestor adeveritori trebuie sa co-respunda eu aceia a partilor. Coniuratores, consacramentalesse pomenesc necontenit si la Sarbii influentati de Inaintasiiromanici, 6. $i tot asa, in Balcani, judecarea nobililor se lacecu vladalacii" lor 7, oricare ar putea fi socotita originea lor,pe care cu greu am putea-o crede slava.

Vedem supt Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei din primajumatate a secolului al XV-lea, douazec2 si patru de vlas-tele" mergand pentru hotarnicie 2 Muntenegrul Insusi cu epis-oopul-domn, tiind i loe de jude, cum judeca, acum Inurma, regele Nichila, nu e decat o ramastita a regimuluipe care-1 vom regasi In Noricul Srantuki Severin9.

Emil Daniels, Der Staat von Venedig in seiner aelteren Zeit, InPreuss. lahrbachier, CXXIII (1906), pp. 1-48.

2 In genere, Iorga, Di akune formazioni popolari romane !letmedio evo, din Studii Medievali, nuova serie. Indices domini impe-ratoris"; Carl Hegel, Geschichte dar Stadteverfassung von Halien,p. 2. V. si hulloes cioilis scabini, p. 39. Iia Pisa consulies, viceco-mites, iudices et sapientes"; p. 215. Proainciarum iudices ale§1 aliepisco pis et primatibus; p. 143. In 1st ria homines capitanei, p. 225.V. pentru aceasta acum In urml comunicatia mea la Congresalstudii bizantine din Roma, La province byzantine, In Bulletin de laslection historique de l'Académie Roumaine, 1937.

3 V. mai jos, pp 157-8.4 Timon, Ungarische Verfassungs- und Rechtsgeschichte, p. 481.

E cu sibi similes, ibid., p 482.5 Ibid., pp. 484-5.6 Jiraek, In Arch. f. slam Philol., XII 1900 , p. 183, nota 2. Si

boni homines iuratores, ibid., p 184.7 Ibid., XXII 1909 , p 185.8 Ibid., p. 197.9 V. In English Historical Review, XXXV (1920), articaul

William Milner, The hereditary prince-bishops of Montenegro.

8rupdriie politice fundamentale 157

ikrAtand ce a fost la tnceput dogele Venetiei, ca i duciibizangni din S-udiul Italiei, d. Eug. Musatti reducea la MAUprivilegiile lui, Intru toa,te asemenea, dar pentru traditia po-pularA, ou. ale Voevozilor nostri: impunerea la dijme si alte

primirea de presenturi ca pAsgri, vin, fructe", pelangI allele cane nu ne privescl.

Sefii. orasului Amalfi s'ant intitulati gloriosissimi iudices 2.ToatI coasta Dalmatiei era plinä de astfel de State" 3. Mai

jos, i Epirotul Argyrokastron formeazA. pnä grziu. o repu-blicä autocra,ticl"4 de exact acelasi tip ca si al oetatilor dal-mate rAmase autonome. Regimul lAtranilor proestosi" In satea trgit si Onä la crearea Statului national In pArtile grec,estiale Sud-Estului europiean, iar supt regimul venetian In Mo-reia, In secolul al XVII-lea, oricc caste', aproape once sataspira s5. se ridioe ca o republia." 3.

Tot asa, supt Turci insula Chios era gu.vernaLä de trei de-mogeronti alesi de noua persoane, dintre care trei fosti bA-trAni" In biseriok 6, Intiocmai cum se proceda In Ardeal cualegerea juzilor romkni din Slliste 7.

Organisatia aceasta se Intklaeste si la cantoanele elvetienephInA. ce se unesc la 1,291, dar se. admite ca mete di,n

principato ueneziano, In Nuovo Archivio Veneto, XXXIVI, p. 6Pentru ce se pgstreazá plAna azi ca urme de viatä populara romanaIn Atlasul african v. Jérôme i J. Tharaiud, Morrakech ou les sei-gneurs de l'Atlas, pp. 51-3. Cf. qi Mitteis, Reichsrecht rind Volksrechtin den dstlichen Provinzen des rtimischen Kaiserreichs, Lista 1891.

2 Camera, Codice, I, p. 128. Pentru juzii aoWia din Italia-de-jos (iudex civitatis) cu militici sa, une ori ,,tribun", consul", locil-seruator, mai ales Gay, L'Italie méridionale, pp. 554-6; pentriu bonihomines acolo, pp. 445, 560. Ei se admia, ca In koventul albaneseIn corwentus planus; ibid.

Pentru Statul" Poljca. v. Mon. hist. iur. Slay. mer., IV, p. 59,In genere, pentru juzii din cetAtile Adriaticei, Jire6ek, In Arch. f.slav. Phil., XXII (1900 , pp. 171-2. Ai regelui, ibid., p 172 §iLa castelani, ibid., pp. 175-6.

4 Gelzeir, Vom Heiligan Berge und aus Makedonierz, p. 221.5 William Miller, The Venetian revival in Greece, In English

Historical Review, XXXV (1920), p. 360.6 Fustel de Coulanges, In Archives des missions scientifigues,

V (1853), p. 636.7 V. Iorga, Sate si preofi In Ardeal.

158 Creatiunea romAneasck

act sant mai vechil. Val." si comune" akkbuind toatl. tara",toata oblea terii", se aria, si in Engadina 2 Vkile" se leagitprin juramintele Mettle de landamanni" cari sant de fapt juzi.

Geva de acest fel e si la basa organisatiei de clanuri dinvechea Scotie.

O astfel de organisare, de plebe", pieue, a existat In TrentinpanA si in epoca moderna.. Din prima forma micä s'au des-facut comunitatile". Odata, ele erau gu.vernate de oamenibunt' 3, sau balrani, sau jurati, cdrora li se zioe mai tarziunumai: consilieri, formAnd si un consiliat mic" al grupuluiintreg, ei, populari sau dei villaggi", delegatiaJi satelor, unindu-se pentra aceasia cu delegatii episcopuluide Trento, magistrali del principe". In frunte sta un sindic, unsindaco generale della pieve", care e ca un duce, un voe-vod", dar obisnuit farO rosturi militare. In fiecare sat e ovicinia", o vecinie", ca vecinii" Moldovei. Se realisa astfel,spune istoricul obstii.", o perfecta liberta(e", in sensul, ne-Ineurcat de teorii, al evului mediu.4. Acolo, la Condino s'apropus etimologia comitinum). care e format dintr'un grupde sate si de catune (casali), cate until in adevAr foartemic", singurul feudal" n'are nicio autoritate. El incearca uneori a trece drept veein", capaLand drepturi care nu i-ar firevenit allfel. Dar In aceste regiuni, ca si in Sardinia, existajudetul insusi, giudicaria, compus din sapte pievi de aces-Lea, si in frunte sta. judele" cu titlul de apitan" 5. Asa se

Cf. Revue d'histoire suisse, IV, 1, 2; Kilpfer. Le problème desorigines misses, In Bibliothèque Unimrselle et Revue de Genève,Ianuar 1925, p. 96 si urm.

2 V. Fritz Jecklin, Materialien zar Standes- und Landesgeschichte,III. Btinde (Graubilnden , 146ft-1803, Basel, 1909: von dess g.anzernLande in dem Eng,edin, das gantze Land in dem Engedin gemaynlich.Vom gantzen und gem.eynen Land Engedin"; pp. 16, 28 i urm.

8 La Maxa, citat de Saineanu, senatorii buni, o. e., p. 127, nota 1.4 E come una grande associazione, nella quale ognuno dei com-

ponenti, senza alcune differenze senon quella che veniva dall' autoritlimorale o dalla fiducia dei compagni, portava il contributo del suoconsiglio, della sua ojkra, della sua uolontei; Papaleoni, Un com-mune trentino, p. 49. In Nuovo Archivio Veneto, Iulie-Decembre1919.

5 Le giudicarie o stile pievi dipendevano daft principe ed eranogoverna.te da un capitano"; ibid., p. 36.

Gruparile politice fundamentale 159

traia Ona la cgderea republicii venetiene i In vkile ber-gamasce.

La Roma, regimul a fosi veacuri intregi al juzilor" siIn viata Papei Adrian I-in gksim: ittdices romanae

urbis, tam de clero (rum de militia", ca i la barbarit: Lon-gobardorum iludicum filii", flii juzilor Longobarzilor". Re-aele Desideriu fuge cum suis indicibus". O definire pentripopulatia romand supL Franci e aceasta: indices, duces nempeet graphones" (deci contii, gratil, ducii siint si ei juzi" .Unii sant prinsi in Franca: romani indices qui in Franciatenebantur captivi" (supt Eugeniu al II-lea). La Viata PapeiConon, Liber Pontificalis scrie: juzii si Cu cgpeteniile oslirii"1:Iudices cum primaLibus exercitus". La Viata lui Sergiu avemaceiasi fruntasi ai juzilor i ai ostirii militiei rornaue". DealLfel, si la Papa Deodat se spune: cu juzii ce s'au gash".In secolul al VIII-lea, supt Constantin al II-lea, supt Stefanal III-lea, acelasi e regimul.

Salmi sicilian supt Arabi e hilocmai asa 2, i autonomiaorasului din Italia de Sud, palriotismul local", le semna-leazd si Guy s si Heinemann 4.

In toal.g. Italia-de-jos, orasele, rkmaind de Lraditie politickbizanting., ajung a se apk.ra In libertate" si contra Ara-bilor si contra Normanzilor framcesi. Si aid grija e oca

judecata i apgrarea. Sant pentru popor" juzi" pecari Bizantul Ii numeste xpmcd, sant fruntasi, arhontii".

delle istituzioni municipali e provincialila Sicilia orientale, II (1905), pp. 177 §i

in Unteritalien uzul Sicilien, II, Lipsca

Santacroce, La genesiin Sicilia, In Arch. st. perurm., 323 §i urm.

2 V. i comunicarea mea la Congresul de bizantinologie de laRoma, citata mai sus.

3 L'Italie méridionede.4 Gesch. der Normanen

1894, p. 21.5 Nelle provincie bizantine della Terraferma d'Italia, le frequenti

mutazioni della signoria aveano dato occasione alle maggiori cittadi costituirsi in corpi politici, come si si trae dagli esempii di Barie di Salerno, che cita lo stesso Gregorio, e degli accordi che altrecilia tenevano coi capitani normanni ... Le cita sciolte dai fastididegli uffiziali bizantini costrette a far dassa soNto il giogo degliInfedeli, aveano dovuto inforzare lor ordini municiptai nel IX e

160 Creatiunea romgneasca

Dar In sate ca Naxos, Fitalia, Mirto, San-Marco hotaraso,fixAnd i hotare la noi aceste notiuni ant conexe oa-meni buni" (buoni uomini), simplu: homines), dar si gre.-ceste: xcaot avOpconot matores natil si batranii" (anziani). LaOppido, In Calabria, care arninteste run vechiu oras roman,In 1138 Inca, acesti ,,oameni buni i batrâni" asista pe dre-gatorii Statului sa determine drepturile feudatariului. Si acolose ajunge une ori la simbiosele cele mai curioaste,, ca acelearomano-goto-slave din partile noastre: la Petralia crestinil

tinând sfat, hotatira O. se dea condottieruluinormand 2, cm se va face la Drurare sefului bulgar. BAIA-nul", gherontele", cu caracter de jurat 5i sarcina de judeca-tor, devine astfel, In chipul oel mai firesc scion]." arab 3.

Si la Savona, de altfel, se urmare* viata local a prinborii homines 4. In genere, boni homines s'ant egali eu nobiles,idonei, ueteres, archontes 5.

Supt Bizantini outare e, In secolul al XI-lea, jude al Pe-loponesului i Helladei", xpcitg IleXorcovtilcrou xcd TXXEog 6.

Dar nioairi mai clar nu se vede functionând regimuldicatelor, judicaturilor, judefelar, peste lunga stapAnire bizan-tina si in secolele de complecta isolare, deal In Sardinia,

X secolo, per provvedere all' amministrazione della giustizia, soddis-fare a lor obblighi verso i nuovi signori e difendersi civilmente daisopru,sr; Amari, Storia della Sicilia, p. 280.

1 Ibid., p. 285, nota 3, pp. 286-7.2 Ibid., p. 281.8 Ibid., p. 285.4 Ibid., pp. 288.-9. In genere, pentru iudices 0. sapientes, Hegel,

Geschichte der Steidteuerfassung von ltalien seit der Zeit der reimi-schen Herrschaft bis zum Ausgang des zw6Iften Jahrhunderts, II,Lipsca 1847, pp. 210-11 (dar el nu vede decAt Rechtskundigen").Interesantii maiores vicinarum h Milan In secolul al XII-lea, ibid.,p. 219. De curand Giardina, I boni homines" in Italia, contributoalla storia delle persone e della prociedura civile e al problemadell' origine del consolato, Bologna 1932.

5 *i In Chalandon, Histoire de la domination normande en Italieet en Sicile, I, Paris 1907, pp. 673-4.

6 Wassiliewsky i Jernstidt, Cecaumeni Strategicon, Petersburg1896, p. 73.

Grupgrile politice fundamentale 161

linde culare jukle ajunge a fi rege, dar pind atunci, berbe-carul e unul din marii demnitari ai Slalutui"i.

Acolo satul, de caracter evident genealogic, lucreazd, ca sila noi, In primele limpuri, un pamilnl care se Imparte dupdnevoile fiecdruia. LAngd primar, maiore, sânt, pentru paz,fruntasi ciobani si maiores mandres 2.

Judecdtorii" (judike), numiti de exarhul Africei hadiu, de-vin apoi cu total independenti 3. Papa, care-si alribuieaici dreptul imperial, dd. apdrarea In sama episcopulni.4. Ease face supt acesti juzi In chip neted popular 5. Siluatia eastfel ardtatd de un istoric al insulei, care presiniä pe unduce autonom ca voevodul-duce al nostru: Astfel ducele, de

apare in forma sa exlerioard ca un funcionar bizanlin,In fond Incepu sà exercile puterea lui liber. E Ingdduir, mai,la urmd, sk se afirme cd, In veacul al X-lea, s'a repetal.pentru Sardinia ce s'a Intilmplat ca arhontii si ducii dinNeapole, din Venetia, din Amalfi si din Galia, cari la Incepul.eran ministri trimesi din Bizant, cu putere temporard,cari, dupd o oarecare perioadd de supusenie nominald deImpdralul de Orient, se proclamd indopendenti de rapt" G.

Se ajunse astfel la cele palm judicable`, judge, ale cle-rului, notabililor si poporului", din veacul al XI-lea: Torres,Arborea, Gallura, Cagliari, sefii putAndu-se aduna la o corona,corona de lega, cu. jurati (jurathos) penlru casuri grele: acolo

1 V. Tela, Codice diplomatic° di Sardegna.2 Raffaele de Tacci, Manuale di storia delta Sardegna, Cagliari,

f. an, p. 39.3 Ibid., p. 29.

Ibid., p. 31.6 Gli isolani organizzarono essi stessi t mezzi per opporsi alle

furillonde incursioni dei Saraceni; ibid., p. 32.6 COS1 il duca, anche apparendo nella sua forma esteriore come

un funzionario bizantino, in fondo cominciò ad esercitare il polereliberamente. E lecito in somma affermare che, nel secolo decimo,si sia ripetu,to per la Sardegna quanto avvenne con gli arconti e iduchi di Napoli, di Venezia, di Amalfi e di Gaeta, che prima eranoministri inviati da Bizanzio, con potesta temporanea e che, dopoun certo periodo di sudditanza nominale dall' imperatore di Oriente,si proclamarono indevendenti di fatto"; ibid., pp 34-5.

11

Ibid., p. 38. V. si un Porkotorios, amo', lapalvcccc, In Resta, LaSardegna medipevale, p. 48.

2 l villaggio rappresenta l'aggregazione normale degli abitati diSardegna; p. 38: Un gruppo di famiglie stanziava in modo permn-nente in mezzo ai territori che cultivava;

3 SOIrrli, Studi storici sulle istittzzioni di Sardegna.4 M. L. Wagner, Die Beziehungen des Griechentums 2// Sur-

dinien, In Byz.-nougr. Jahrbiicher, I, p. 195 qi urm.5 Ibid., pp. 161-2.6 Paul Koch, Die byzantinischen Beamtentitel von 400 bis 700,

Iena 1903.7 Le Quierolus, comédie latirme anongme, In Bibliothèque de l'Ecole

des Ilauters Ettudes", fasc. XLI (1880). V. Paul Thomas, Le Queroluset les justices de uillage, In Pizilologie et linguistique offcrts a LouisHavet p2r ses anciens élèves et amis, Paris 1909, p. 531 §i urm. SeciteazA Loyseau, Discours de l'abus des justices de village, Paris,1628. GAsim acolo si patus, patul, c,eia de aratA un original gnec.

162 Creatiunea romAneascl

se ieau mgsurile de cgpetenie, se hotáráste adunarea de bani,colleta (gollecta)1.

Pe cfind la noi se vor lua si din Rdsgrit si din Apus numelesi rosal' dreggtornor, In Sardinia ele vin de la ocu.patii,Si dreggloriile cele m4. Inane aratà acolo triumful po-pulare de la targ,. Pe langl. vestaritul" bizantin. (v. vestes dela Roma, Vistierul nostru"), comisul (matare de caballos) sicamerierul (maiore de camara); pe 'gagá neexplicabillul ge-nezzariu", gásim un armentariu de pecugiare (mai mare pesteturme), un berbeoariu O. un poreariu. CALi si acolo satulrepresiniä agregarea normalä a locuintelor Sardiniei"2.

Sistemul judicaturilor din Sardinia, descris si de istoriciilocali, Manno, Tola, ca si de arabistul Amari si. de Solmi 2,a fost recunoscut i ca o continuare a vechii traditii ro,mane cu adaptare local" t. Juzii au une ori si titluri bizan-tine 5. Gásim i o boierie" de nobiles ac possessores Sardiniaeingulae 5.

In curioasa bucatg. din. Galia, Querolus, scrisg. supt ImpáratulTeodosiu 7, apare unul care, fiind privat i puternic" (pri-votas et potens), despoaieb. bate pe vecin, prin a lui potentia.Algturi, pe Loira, trgiest alti oameni de drept popular" (liaregentium), cari judecá, liberi, si procese capitale, supt copac"(de robare), si-si scriu sentintile pe seanduri (in assibus, Tm:ossibus).

Gruplarile politice fundamentale 163

Si in toata Franta veche judecatoruI facea chemarile laadunari de sale. Si acolo, in Bigorre, ca la noi, oamenii se zicvecinii i adunarea lor vezian1. In Proventa avem iarasi vecini

vecine, cari hotarasc inteo chestie de loc 2. Adunarea se Ncesi aici supt un pom, in rata bisericii 3. Curn la noi se ¿ice:un popor de vie", acolo , zece locuitori fac un peuple 4.Votarea se face ca la Sali$te cu glas tare 5.

Cumanii vor duce si In Ungaria notiunea de jude" saudomn" (princeps) pentru fiecare neam 6.

La noi, cuvântul de despuietor In sensul de dispositor, de sta-pAnitor, nu lipse$te In cele mai vechi traducen, dar el poateveni dintr'un text latin Intrebuintat de talmaciLori. Tiitor existaIn Crez, a carui prima traducere trebuie sa fi fost foarteveche. Vor fi fost tiitori" irisa $i pentru tinut, care vinerara indoiala din tenutum 7.

Un jude poabe fi intitulat $i ¡upan, chiar $i aiured decatteritoriul sArbesc. Astfel se da, de cronicarul Ansbertus, pela 1200, acest titlu. unui satrap al Bulgarilor" 8.

In Balcani celnicii fruintasii vor conduce cetele si la Siirbi 3.

La Arles In sec. al VII-lea se vorbia greceste; Bouquet, II, p. 384A, laTo.ugard, L'helleinisme dans les écrivains au moyen-age, p. 13.

A. Babeau,, Le village sous l'anclen régime, ed. a 3-a, Paris 1882,p. 22: Dans le Bigorre les habitants jouissant des droits mani-cipaux s'apipelaient les voisins, leur réunion formant la commu-nauté, le vezian".

2 Ibid., pp. 23-4. VaduveIe ieau locul sotilor; p. 29.3 V. juges dessous l'orme"; ibid., p. 32, ibid., p. 33.4 Ibid., p. 159.5 V. §i CaggeSe, Classi e communi rurali nel medio evo italiano,

Florenta 1907.Pentru Cumanii In Ungaria, Timon, o. c., p. 233 si urm.

7 Saineanu, o. c., p. 84, nota 4, a gasa in Dictionar;u1 latinitatiimedievale al lui Ducange numai tenementum, tinemant" asemeneacu cwszeundnt, el Insusi foarte inleresant pentru vechea ordinie).

8 Mon. Germaniae Historica, N. S., V: iupanus vel satrapa Bulg.";cf. Godtglic din Sofia, XXIX (1933).

9 Jiredek, In Arch. f. slav. Phil., XXII (1900 , p. 192, nota 1. Cf.o visita la Cutovlahi" a lui H. Militar In Kardica Beotia), undearia tsellinges (celnici) i akrivates; Heinrich Brisker, Abriss derGesch. der Ilalkanstaaten, p. 113 qi

164 dreatiunea romaneasa

Vom vedca cd numele de loc pe care le aduce Procoptu nuvin dintr'o antichitate deLyIrtatd, ci represinld Insdsi aceastdcreatiune populard, cu predominare pdstoreascd.

Nu lrebuie sd ne gdndim la alle forme de concentrare ar-haled anterioare veaeului al X-lea. Consideratille d-lui SilviuDragomir i Cu privire la jupele si ohabele din Banal $i Ar-dealul-de-jos ca Infdptuiri speciale romdnesti, adcvdrate gru-OH politice, nelnriurite de altii, nu se pot admite. Jupa,jupalnicul, cu jupani Cu tot, se daloresc primei colonisdri sdr-begi, din veacul al XV-lea (dar Supafalva, satul-jupd" ede la 1389; u.a altul ca acelasi nume din 1417). Argumentulcd de la o vreme jupa" ca form it de organisare slavd dispare(dar se recunoage cd nu $i In Bosnia) nu Impiedecit pdstrareacuviinlului In vocabulariul viu. I. Bogdan liimurise deplinobabele" ca scutiri, asemenea cu sloboziile" din Munteniardsdriteana $i din Moldova. Tot a$r de putin putem atribui opatrie" definita crainicilor cari, evident, ca si In Puebe nil-Crainici Prahova, n'au nimia a face ca strigarea (hérautd'armes), ci Inseamnd oameni din Craina, din ,,col". larprisdcile de care vorbesle acelasi cercetalor si pe care nouaistoriografie unglu-eascd le pune In legAturd Cu acele indagi-nes, margenile pdcluroase, nelocuite, din care ar fi sit iasd oa$a de numeroasd populatie, au a face numai cu sensulpriskii de albine din codri, care se pdstreazd $i pAnd acum.

Tiacoromania, I (1921), pp. 147-61: Lime ale organitatiei de Slatslavo-romdne.

CARTEA a III-a.

NITRE iMPARATUL ROMAN1 HANUL TURANIC

CAPITOLUL I.

Opera Impdratului Teodosiu

Impdratul Teodosin 379-95)1 va pune capdt rdtleirilor debandd germanicd., pe care k-alm Intâlnit pánd aici, revenindla ideia lagdridui asezat cdruia i se hicredinteazd apdrareaun.ei provincii, dar si exploatarea ei, Cu retragerea si a legiu-nilor si a personatului administrativ. Aceasta va fi situatiaOstrogotilor asezati la NoVae, dupd ce Alaricsd nu uitdm:tisi magister militiae per Illyricum pentru Roma oriental.,a plecat In Italia, NM' Indoiald färd un mandiat din Cons-tantinopol pe care vechea Roma' n'a vrut recunoascd, $ide aici conflictul i prAdarea venerabiled cetAti. Asa se va facemai tArziu cu Teodorie Insusi, si el trimet In aceiasi Italiecare, duipd ce a suportat usurparea lui Odbacru, deforma de supunere laid de singurtil Imperiu existent dupddemiterea lid Romulus cel mic, a primit ou multdmire peacest vicariu care a trecut prin initiarea calturall In Bizant0. a ajuns astfel a fi sufletesbe un Roman.

Dar situatia Ostrogofilor la Novae (Sistov), pe Dundre, cadrepturi In dreapta i lit stónga, gin% tndoiald f i pe malulcelalt, al Daciei vechi, e aceiasi ca fi a fnaintasilor Gott deApus tn Dacia dupd pactul tncheiat de cine stie ce sefi obscuriai lor ca Aurelian.

In adevdr, Moesia n'a fost peirdsitei de populafte, care e, dinpotrivd, deosebil de prosperó. cum nici Italia, de fapt eva-cuatcl, n'a rdmas un pustiu: aceiasi conclusie se impune decifi pentru vechea Dacie.

Gfildenpenning, Geschichte des ostr6mischen Retches unier denKaisern Arcadius und Theodosius; Gerhard Rauschen, Jahrbticherder christlichen Kirche unter dent Kaiser Theodosius dem Grosser?,Freiburg in Breisgau, 1894.

V. Réthy, In Budapesti Szemle, XC, pp. 161-71. De aoelasisi A romanizmus Illgricumban. Pentru biNiografia generala.canica (395-120) si Eugen Horvath, In Killtiggi SzemIe, II (1921-2),pp. 367.412.

2 Eustatiu, in Fragm. hist. gr., IV, p. 140, no. 3.3 Gandidos, fragm. 1 (ed. Bonn sau Fragm. hist. gr.). Candidus

cunoaVe pierfect aceste lucruri ca unul care e insusi din Isauria.V. si Eustatiu, ibid., p. 140, no. 3. Hirotonisirea ca preot poatesa fi venit mai tarziu, dar legaturile cu calugarii arata Inchiderealui prealabila In manastire.

Canana, ed. Alb'ert Dressel, Lipsca, 1861: Contra Sgmmachum,II, v. 730; Getici tumultus", geticus tyrannqs", patrio veniensiuratus ab Istro", p. 279,

168 Intre Implaratul roman i Hanul turanic

De aceia, teoria lui Réthy, care vorbeste de pastori italieniveniti tarziu catre Dallare, cuprinde o visiune confusii, falsasupt raportul cronologiel, a unui mare fapt existent1.

Imperiul a rdmas, Intreg, incapabil de a fi impartit. Ca unsin gur organism 11 inteleg acei fii ai lui Anitemius, elenisantul,care fusese pus, din Rasdrit, ImparaL in Roma si a ami sta-pânire fu asa de rdpede Intrerupta. De aceia acesli tineri,dintre cari unul se ehiama, greceste, Procopiu, dar e,elaltpoarta numele voinicului Imparat militar Marcian, se ras-coalä pe vremea lui Zenon, Marcian, ruda lui Leon Tracul,fiind i sotul Leontinei, fiica acesluia 2. Leon îi eruta. Marcian,calugarit, e ajutat de calugIri din mandstirile sapate In stânci,pe care le-a stu,diat parinlele Jerphanion. E trimes la CaesareiaCapadociei, de unde starnesle o rascoala Ifinga Ankyra, pentruea, prins, O. fie Inchis filtre st4ncile celelalle ale Isauriei,la Tars. E interesant ca fralele lui ea-uta m aclapost laTeodoric al lui Triariu, -care-1 priveste de sigur ca pe unImparat legiuit 3.

Asa de greu se desradacineazd marile idei politice caredomina antichitatea.

In Roma del:adata abia daca rasarla Insà ceva din ce sepetrece pe aici si pentru a exprima un adevar contemporanse Intrebuinteaza vechi formule getiee" ii chiar imprumu-turi din vechea poesie, ea In casal lui Prudentiu4.

Pe Goti, *fan din Bizant, ciLând pe Partenie din FoceiaBizanticele" sale insusi, Ii arata mutati In interiorul Tra-

Opera ImpAratului Teodosiu 169

ciei1". De sigur cà orasele de la Duare n'au primit peGoti p5.a. ce Imparalul Teodosiu li-a dat lagIrul de la Novaeca =or clienti. ai Imperiului. Nu lipsesc insA, aiurea, ames-tecuriLe. InfrAtirile dintre Romani si barbari se fac, die altfel,si solemn, ca la nunta Placidiei cu Alaulf, care se 1nfaiseat5.roman eu acest prilej: jo te5 si se bucur.5." intpreunä uniicu altii 2.

A rAmas, in lipsa poporului distinct, provincia de osebiregeografic5. schimblioare, al aril mime la Romani arat5. oorigine greacA, venit.ä de la cetAtil3 de pe malul Adriaticei.La 379 regiunile pAnA atunci legate de Apus, Iliricul acesladaco-macedonean, trec la 115s5rit 3.

O singurci viald teriineascii se fntinde inset acum pe ambelemaluri clumarene. Ea conlina ce s'a observat de aillea oriin vechile vremuri romane. Si Jordanes, adesea singurul nostruizvor 4, cunoaste Dunarea inghetaLI si str5b5.1.ull. de cara 6.

De si Solomon Reinach 6 a relevat cA Jordanes e un mau-vais ouvrage", cu lucruri legendare si grosolan gresite", cänu avea, scriind, cartea lui Casiodor inaintea lui Si c5. vorbesteinsusi de ce a adaus (plura in media mea dictatione permis-cens), tirile date de acest. cleric semi-barbar ni vor servipentru a intregi iooana vietii duarene pe ambele malurila inceputul veacului al V-lea, cilnd ele erau de o polrivAlatine. Si e a se observa c5. Jordanes scrie latineste fArà vre-oinfluentà a limbii greeesti, care va aata apoisupt influenta Constantinopolului grecisat. De allfel, si cores-pondenta episoopilor din Marcianopol co conciiiul din Chat-kedon e In latineste 6. Nimic n'a r'Imas din traditia greci-sant.A. de odinioarA.

Latinisati vor fi fost, in forme romanice, evoland spre o

1 Sub a.2 %al ODVtSX3Ta ô-rdp.o; =Ovum; xat xceLp6vuov 6p.o5 c@v a 6x,p6cipm xat

Tcbv &No meow% Pcopaion ; Fotiu, Bibliotheca, p. 265. Ei au un fiu, Teo-dosiu, care va fi ingropat la Barcelona in sicriu de argint. Se spunecA Ataulf nXiov -1:17c&Crrov Tiro nr* *Pcopaioug cpa(av, p. 268).

3 DupA Sozomen, VII, 7, Zeiller, o. c., p. 5.4 Getica, p. 130.

Rey. Arch., I 19151), p. 166 Bury, Later Ronign Empl.re, II, pp. 15-6.

1 Nolitia dignitatam, I, pp. 31*, 39*, 40*, 122. Alauni, ibid., rfi. 122.Cf. ibid., p. 264 si urm.

2 Ibid.3 Ibid., p. 33* V. si editia von Seek, 1876. Pentru Hermundunduri,

Aulus Genus, XVI, 4, 1. V. si Ernesl Devrient, llermunduren undilfarkomanen, In Neue Jahrbilcher fiir das klassische Altertum, 1901,p. 51 si mtn.

4 Ibid., pp. 23*, 33*.5 PhibaStOrgill, IX, 19.6 Ibid, X, 6. Apoi trece la mosia lui: Acotoponvog be Sag ecyporG ?Wow&

De aici te dus la Tyana; ibid., XI, 5.7 Cod. Theod., XVI, irt.8 Si In Jung, Passe, p. 17, nota 4.9 EU,114411, Fragm. hist. gr., IV, pp. 38-9, no. 55. Cf. ibid., pp. 40-1,

no. 60; aoelasi, Viara lui Aidesios, ibid., p. 39, no. 65.leronim, Egistolafre, 107, 2.

170 Intre ImparatuI roman si Hanul turanie

romaneascA Inchegatl i barbarii colonisati, cari shut, aici,multi In noua. ostire. In armata secolului al IV-lea ggsimastfel tot fella de barbari germanici: comites alani, si, Intrevexillationes comitatenses, ì honoriani, Taitali izzniores1, peIan& Maroomani2 i Heruli seniores 3, rgingsite germaniceaclimatisate. Intre legiunile palatine se aflg. si Moesiaci se-niores 4.

In aceste conditiiicare suipt multe raporturi sant alLele decatale recentului trecut, Impgratul Teodosiu Incelpe ca o biruintgasupra barbarilor" la Sirmiu 5. El nu e numai un curg.titor,ci 5i acel care consolideazä peste ruinele de atala vremeacurnulate.

Ma, el trimete pe Eunomiu, seduellor religios al curtenilorsgi, la Halmyris, care era deci Incà qua centru. important. Darorasul e luat apoi de barbari", cari vin pe ghiataEunomiu fugind la Cesareia Capadociei 6.

O lume crestinä de acolo, solid inrgdgeinata. Supt Gratian,Valentinian i Teodosiu, un Teramius e episcopus Scythiae" 7.

Barbarii stau Inaintea Impáralului ca si localnicii. Ca adusiIn Romania" apar, supt Teodositu si Arcadiu, Greutungi 8. Unuiadin efi, dovedit credincios, RhothesLeu, Iinpgratultidied o coloang, dupgi Temistiu.

Tot pe acest timp, Gotii adulc ca ei episcopti si cgluggri 9.In corturi purtau cu dansii altarc10. Altfel ar fi cApgtat cu

Opera ImpArandui Teodosiu 171

greu leggturile ea femei romane: sotia lui Stilichon e Serena,.Dar, In flout media, ei pAstreazä une ori vechile nume. Ininscriptii ggsim pe un Paul care e si Anakubaros1. De alttelsi Traci se mai poara c nume pg.g.âne, ca acela de Kutilas,de rapt Imprumutat de la &oil 2".

Intre apgrgtorii pgrtii orientale a Imperiului se Intâlnesc,alaturi, astfel de Traci, adecI, precum vom vedea, locuitorikrani, pe langg. acei Tervingi 3: Constantinii dafnenses (de laDaphne) i balistarii dafnenses Tzann4 4,

Lupia n'a Incetat mula vreme insg. la Dungre. Se vedeaccasta dupá marele document militar al vremii. Dar s'a aulatsg. se Inature cara,ctertul contemporan al descrierii apgrIciidungrene In Notitia 5. Ar fi vorbt de o basA necontenit acaur

Inlocuità numai cand era prea mare desordineanepotrivirea. Pentru Orient s'ar fi redactat de Occidentali candera la Milan o singurA, cancelarie a Curtii; Curtea din Cons-tantinopol n'ar fi cormunicat schimbgrile de la 397 Inain.te.Numai ce privia terile cedale se stergea, i adesea necomplecl.In casuri particulare, astfel, Flaviana, pentru Scala., e Inluptg. cu Sueidava, Ad Novas si Pisician; Gratiana ar fi adausg..Ordinea de sup!. Constantiu e pgstratà ea un lucru de trecut

locurile de resedina nu se schimbg..Aceastid arhaisare, adaug, corespunde aceleia, uechi, din Ta-

bula Peutingeriand.DunArea apare, de alLfel, i aiurea necontenit tulburaa,

existenta flotei, de care ascultau ambele maluri pgrAaid afi momentan Intrepupa, pentru ca al, fie Insà reluatig. pe..u.rmg. In evul media. La 391 Honorh mergea eu sotia, Serena,In Italia prin Tesalia, Epir si Dalmatia, pentru el nu erasigurg. calea Dungril 6.

Dumont, o. c., p. 411. Si un negustor, Kthin Ma-Kep6(ov, cesa cear trjrne& la Maghiaii"; ibid., p. 412. 0 Magava, ibid., p. 417.

2 Tomaschek, o. c., I, pp. 77-9.s Notitia dignitatum, II, p. 24.4 Ibid., p. 31.5 Otto Seeck, Hennes, XI, p. 71 i urm. Notitia ar fi dupl Col-

lingwood Bruce, In Hand-Book, p. 12, de la inceputul secolului alV-lea.

6 Claudian, In III consulatu Honorii, v. 113 §i urm cf. Epitha-lamus Pall., 88.

172 Intre Imparatul roman si Hanul turanic

Poetul Claudiani presintg. Panonia i Tracia, Moesia cutotul nenorocite, expuse unui cursis sollemnis, ea un ampIn prada furiei", i locuitorli, ca tampiti de nenorocire.

Situatia grea In care e pus ImpAratul Gratian, care facela Sirmiu coleg pe Teodosiu, se vgdeste i prin aceia ccit

se scrvesle de garda de Alani i neglijeazg. oastea romang 2Supt Teodosiu aire 380, auxiliarii goti devin nesuferia si

trebuie sg.-i aspingg si sg-i ucidí comandantul de la Torni,Gerontius. Un rege al lor, Aristindinus, Ii conduce. Ca si Turciila Galipole, ei vreau sà ica orasul. Valoarea personalà a luiGerontius singurg poate da curaj apgrg.torilor 3.

FArà barbari Imperiul ar fi peril. La un moment dat, Teo-dosiu se razimg pe un Gainas si un Tribigild, un Fravita 4.Dar barbarii 'incep a crede cA accastg lume romang, pe careromang o vor, ar trebui st li apartie. Si frumosul Rahn segandise sg Inniture ca Impgrai tfig 6ccolXstoc.; gpcog peslitbAnogul Arcadiu5. De allfel solia lui Arcadia era fiicabarbarului Baudo 6. Alot pulernicul adevdrat slApau al Im-pgralului care e Stilichon ar fi vrut sg-si facg. Impgral fiul,dupg. ce däduse Imprtratului pe fiica sa; ar fi haul si nanl,numai fàrA chipul sg.tb 7.

Malul slang nu se pulea sg. nu fie alins de aceste schimbaricreatiuni ale veacului al V-lea.

Ina. de la 412, Alaric fiind plecat In Apus, Impgralul ho-

In Rufinum, II, 45. Seeck, in Hermes, XI, p 69, cita si pasa-giul din De bell. get., 540, In care Alaric spune cg. prlida an de an(omnibus annis). El adaug,e mentiunile din Eplistolele lui Ieronim,I.X, 16; CXXIII, 17.

2 Scrim Aurelius Victor, Eiji, XLVIII.3 &SLIM, IV, 40, 1-5.4 Philostorgiu, XI, 8. Supt ei Traci . e complect pradata. Se adauge

si garda Isaurilor; ibid. Gainas e ucis. Pentru Teodosiu i Tlirici,Stein, In Rheinis.hes Museum, LXXIV (1920).

5 Phlostorgiu, XI, 3.6 lb:d., 6. 8i Inca o barbara asprà; ibid. Dar fiii se chiam5

Pulcheria, Arcadia, Marina si Teodosiu; ibid.7 lb:d., XII, 2. Atunci puterea e a luii Sarus, alt barbar, In lupn.

cu Alaric; ibid, 3. Se va urma cu un Ardaburiu si unAspar11.

Opera impAratului teodosiu 113

OA* conditiile flotei dandrenel. Cand Vegetiu2 vorbeslede sislemul lui Teodosiu de a apilra granita Cu castelo, malulDundrii se vede locuil de plagari pe cari-i apdra acsm nou:tflotd imperiald 3. Deci Honoriu va putea trimete In Orient,Intrebuintand acest drum, pe Placidia si pe fiji ei.

De aici, din legdturile reslabilile cu malul slang, vine faptuled. la Galati, intre palm mii de monede gdsile la 1836, pelangà cele de la Antonin si Diocletian, ofldm si unele de la Ar-cadiu4. Tot asa In comitatul Albei-de-jos, au iesit la ivealdmonede ale lui Constantin, dar si In Alba-de-sus 5, in Secuime,langd Odorheiu, apoi bani de h Valenlinian al II-lea, de laal doilea Teodosiu, si lângui. Sighisoara6; de la Marcion side la Leon (457) 7. Aur bizanlin s'a scos la Korond, in ace-leasi pdrti secniesli. Pand In deportatul Sillaghi, si-au ldsalmonedele Impdrati de dupd presupusa evacuare, si, anume,intfun singur tesaur: Maximian, Constantin, Constantiu, Va-lentinian si Valens, gratian 8. De cealalld parte a terii, lapasul Tulghesului, gdsim bani de la Constantiu9. Incalteapagul Valcanului e de o rard bogdlie in monedele, natuteIn parle la Siscia, pe vremea campaniilor contra Sarmatilor:plecand de la Tiberio, se $Lie cat de mult tineau barbarii,ourn o spune Tacit, la vechiul metal, ele merg prin Probus

Maximin Dala, prin cei doi Licinii, la ImpAratii dinas-tiei lui Constantin, pInd, la Julian 1() Si obiecte de add deacelasi caracter bizantin a-u rdsdrit pe Tarnaven. La OcnaSibiului s'a descoperit un aurar al lui Honoriu 12; langli Medias

Ccd. Thead., VII, 17.2 Pentru Vegetiu, Seeck, Hermes, XI, pi. 61 §i urm.

Delusoriis quae in Danub:o agrariis colidianis tutantur excu-biis retice.ndum puto; IV.

4 Neigiebaur, in Ardh. Zeitung, 1845 (Tulle , i Rev. Arch., III1845), p. 106.

5 Goos, Chronik, p. 135.6 lb:d., p. 134.7 Ibid., pp. 132-3. E vorba de pleiste 300 de solidi bizantini".

Ibid., p. 137.9 Ibid., p. 138.

1° Ibid.11 Ibid., pp. 133-4. Si corAbioare de aur Cu capete de animale, la

Apoldul Mare; ibid., p. 136.p. 136.

i lb:d.2 II, p. 39.3 ¡bid., p. 88. Iliricieni si Mauri iliricieni" si In Osrhoena;

ibid, p. 90. Iliricieni In Mesopotamia, p. 93.4 Ibid., p. 36.6 Salsovia, V. observatia lui Biicking, ibid., pi. 456.6 Ibid., III, pp. 38-100.

174 Intre ImpAratul roman 0 Hanui turanic

monede de la Teodosiu I-in si al II-lea, de la Zenon, Atanasie§i. Iustin, pe lângà lucruri da artAl. D. C. Mdisil a aflat astfelde tesaure si dineoace de munti. Si Intrebarea se pune: cacine se "(loea acest comer?

Ca noduri ale apArdrii, RaLiaria si Horreum Margi reaparIn Notitia dignitaturn 2 si le vom InICilni apoi si de-a lungalsecolului al VI-lea.

In ImpArtirea militard a Jiatiilor, In Scitia se gAseste leg,ku-nea a patra seiticd, Dalmatii, Ilirkii, Maurii Ilirici, aripa Isaiutaria a Iutungikr, cohorta primg. a Gotilor, Helela", co-horta primg. Ulpie a Dacilor, Claudiana3. Asa de mult sepAstra vechea traditie. In schimb, prin Armenia se afta sio prima Ulpia Dacorum", pe lgngg. cohors apukia civiumromanorum" 4.

O deosebità grijA se dg. astfel In acest Limp apArdrii aceste,iScitii, unde e un duce. Sucidava e un cuneas de cAldri se,u-tari, la Capidava altal. de solenses", la Cium al stableslant-lor", la Bireum (sic) alti stabksiani", la Arubium cAlkri cata-fracti, la Aegysisus numai &Mari armigeri, la TalamoniumcAlgri aKcasi. Ca auxiltiari, la Fiaviana marinan i (nauclerii),la Axiopolis superuentores, la Carsum mhites scythici", casi la Dinogetia sau Dinigothie, la Troesmis milites secundiconstantiani", ca si la Noviod-urnum; la Salsovia milites quinti"ai aceluiasi Con,stanliu; la Graliana milites primi gratianenses".

Legiunilc malulrixi (riparienses) cuprind aceste prefecturi:la Troesmis a legiunii II Herculiand, la Axiopolis a cohorleiV pedaturae superioris", la Troesmis a celei inferioare, laNoviodunum a legiunii I Iovia, aceitasi ca la Axiupolis, laAegyssus acelasi ca la Troesmis, 1,a. Platypegiac 5, MUSCUiiisci bici" si flota 6.

Aceiasi grija in Moesia secundg ca caldri scuLa5i la Secta-

Opera impAratutui teodosiu 116

risca, Latri" (Iatros) i Appiaria, solensi" la Dunum, armi-geri" la ,,Tegra i Sexagintapristal, stabksiani" la Suci-dava. GAsim apoi auxilian: preventori" la Ansamus (Asi-mus), constantiani la Trimammium (Trimanion la Ptolomeu ,

dacisd la Mediolana, marinan i tertli" la Appiaria, soldati dinNovae la Transmarisca, primi moesiaci" la Candidiana, ;floe-siaci simpli la Teglicium (Tacxe.ov la Procopiu, probabil Telita) 2,quarti Constantiani" la Durostor, Cimbriani" la Cimbrianae(v. rani Ciabrns). marinan i altinensi" la Altinum, unde Pro-copiu notea&l. un pustiu".

Prefecturile riparienilor sant: la Novae pentru prima Ita-lia, praefectura ripae legionis primae italicae cohortis gain-tae pedaturae superioris", la Sexagintaprista pentru cea infe-rioarA, la Durostor pentru, leghmea XI Claudia, la Trans-marisca pentru cohorta V a ei, pedatura superioar6" si ceainferioarà, lar la un loo necunoscut, a nävilor de pe rdu"(naves amnicares).

De aid se desfac apoi cohorti In Rodope si Tracia 3.Moesia primd are la PinCum, de unde Picensii lui Amian

Marcellin 4 clad at lui Constantiu i dalmati si la Cup-pae), la Flaviana promotori, la Tricorniura (Gradzka), arcasi,Dalmati la Aureus Mons, pomenia si In Viata lui Probus,care ar fi Semendria 5, promoti" la Laederata. Ca aumiliari,reginenses" la Castra Reginae, Tricornensi (si Aureomotani ,la Tricorn,icum, Novensi la Novae, Margensi la Margus, Cup-pensi la Cuppae, Gralianensi la Gratiana, Taliatensi la Taliala.

Prefecturile shut la Singidunum (leghmea i flota DunkiiV Flavia), la Viminacium (legiunea VII Claudia) si la Cuppae,la Castra Augustoflavianensia (ostasi de la Contra Margura),la Novae (exploratorii, si la Taliata , la Laederata (Vincen-tiensii), la Zmirna (exploratori), la Margus (flota stradensis"

gemensis") 6

Incercare de a o indentifica, si ca trimetere la TtpLotta lui Ptolomeu, ibid., p. 460.

2 Ibid, p. 465.3 Ibid., II, Pp. 101-3. Acelieasi si In Itinerariul ltd. Antonin,

reprodus i aici, p. 458.4 V. ibid., p. 475.5 Ibid., p. 478.

¡bid., I, pp. 104-6.

6 Ibid., 39.

7-10.Reimerherrschaft in Pannonien, II,Batavi, si In inscriptii, unde Tareo. c., I, p. 552, n-le 279 si urm.pe maitu' stâng, o cohors apuleiaducele Armeniei; comen tariu la

8 Ibid.,4 Ibid.,5 !bid.,

pp.p.pp.

28*, 36.36*.

120-3*.

176 Intre Impliratul roman Hanul turanic

Se poate face comparatie Cu Itinerariul lui AntoniaIerosolimitan, ca Pentingeriana, i ea nu va fi fIrl. folos.

In Dacia Ripensä ducele are acesti cunei de alAri: Dal-matii fortenses" sânt la Bononia, Dalmatii divitenses" laDorticum i Drobeta, scutari la Cebrus si Aegeta, Dalmatisimpli la Augusta i Varina. slablesianii" la Almus, Cons-tantinienii" Ja Utus.

Ca auxilian: la Drobela primii Dacici, la Burgus Zoom ceide-ai doilea, la Crispitia c6.15ri cu acest nume, la Oescusauxilium Mariensium", la Translucus al Claustrienilor", laTransdierna exploratorii".

Prefecturile legiunilor sibil la Variana, Cebrus, Oescus, Su-cidava (V Macedonica), la Aegeta, Transdrobeta, Burgus No-vus XIII Gemina . La Aegela i. flota istricá." la ,Ratiaria]cea ratiarensis, la Siosta" tribunul cohortii reducilor se-cunzi", la Sostica" al cohortei noi Deci, Incà odald, se pAs-trea.7ä vechile cetAti, si flota imperiala tine, pe la noi, fluviul.Pe DunIre veniau trupe din Vest pän6 la Castra Marlis 2. G4slindelerminarea intre pseudocomitatenses si Romanenses 8, al cI-ror nume trebuie fth,ä mndoial. retinut. Dar un barbaricvn(in barbarico) se loca1iseazI4 si In Vest, pe la Aquiincum 4, laDun6rea mijlocie pling de coloni romani, Intr'un timp candSarmati gentiles garnisoneazI Italia 5.

Arsenale erau, sau fusesera, la Adrianopol, Marcianopol,la Tesalonic, Naissus, Rallarla i Horreum Margi 6

De altfel, toti barbarii de la hotare, Golii si decilor provisorii, Sarmatii, Alanii, Hunii, pe lângA multe maimici semintii, nu formau o unitate solidA, cu care s'ar fi

Notitia dignitatum, II, pp. 102 V. Alfeddi, Dar Untergang der

Berlin-Lipsca 1926. Heruli seniori,Otra'ustaguta, Ostrogotul; Dessau,In ce priveste materialul uman deciuium romanorum serveste suptNotitia dignitatum, I, p. 689.

Opera Impiiratului Teodosiu 177

putut pacta, cu,m s'ar fi putut face Cu un Stat civilisat. In ceterkslete, supt feluriti condueitori, ei cutreierau tara, cand cer-tandu-se !Titre ei, cand -uniti Cu Roma. Astfel aflkm deci deun rkzboiu de guerilla foarte intins in timp i spatiu, eupace si legAturk, odatk cu acest set odatk cu acela 1.

Multi se dau la brazdit" In adevkratul inteles al cuvântuluilucrand pamântul. Lui Teodosiu panegiristul Latinus Pacatusli vorbeste de Istrui crusit de macelul sarmatic2. ImpNratullkudat apare ca acela care a Milt din Goti ostasi i plugari 3.

Barbarii organiseazk chiar oetdtile panonice °data pradatede ei. Gotii, Hunii, Alanii Indeplinesc serviiciul de pazk, ascul-lAtori de ordin, crutItori de provisii 4. La Siscia, un atac grkbitde cAIN.rime biruie dinlr'o datk p publici proditores" 6

E, de la o vreme, o usurare. Dar opera de cureilire s'a fcAcutcu concursul populafiei locale. Astfel Temistiu laudk pe Teo-dosiu, care a InlAturat frica de barbarii cari prAdaudar ImpAratul apare ca aeela cane lnarmeazel fi pe plugaricontra barbarilor 6 si se adauge cä i locu'itorii de la minelede aar, uecliii Bessi, acum romaniga(i, deuin osta§i.

Acesti terani, a ekror rask nu e de sigur park, sant totmai mult temeiul. Sf. Ieronim, In Prologul la Comentariul IIal epislolei care Galati, spane ct latinitatea. se schimbl zilnicdupli regiuni si vremi"7.

Insksi figura Sfântului Marlin, un Panonian, cunoscut, din

Seeck, Die Zeit des Vegetius, In Hernies, IX, p. 67. Si elobservA cl, dupal de, la 382, se spune cA toti Gotii s'au supusau fost a§ezati In Imperiu, printeo infida pax dupl. Idaciu, Valen-finjan are la 382 luptie In Panonia §i la 391 se dau alte lupte, grele,In Tracia: noi bande tree Dunlrea.

2 y, 2. In Paneggrici veter,s, II, ed. 1779, p. 250 Presenta luila DunAre, X p. 269 .

3 Receptos ad servitiMn Gothos castris tuis militem, ternis suf-ficere cultorem; ibid., XXII, 3; pp. 316-7. Si Scitii" aleargl. sIse supoile; XXXII, 3; p. 358.

4 Ib:d., XXXII, 4; pp. 358-9.5 Ibid., XXXIV, 1; pp. 366-8 (rebelle agmen).

Kai tin)g ysweyan cpo6seok Tag 60.040K; Oratia, XIV. Si In OratiaXV e vorba de Ext3Oat ot atit)etot. El soul (Oratia XVI) di vorveni la o vista eivilisata, devenind si ei 6pdanov6eg, áposed.ireCot, ójzo crrea-

ievótievot, ditot, 2etrovevoin- seg.7 Et lpsa latinitas et (ex) re0onibus quotidie mutatur et tempore.

12

118 Intre Imphratul roman si Ilanul turanic

nenorocire, numai prin mArturii care n'au precisiunea aceleia lui Eugipiu despre Sf. Severin, e In legnur5. cu aceastàviatà rurald care se ridicA supt Imperiu si e capabilA a-1Inlocui. Mila de sdraci cAmasa lmpartita in doug. e unadin Insusirile de cg.petenie ale aoestrui spirit erestin, tot a.sade deosebil de pasivitatea Orientului, ca si de realism al dinOccident.

De /apt, barbarit sleint f i rdmdn, pentru aceste regiuni, nu-mai ca streilucitoare elemente de suprafarei. Alaric el Insusi,condus f i dominat de episeopil, se fncadreadi In Roma, sefpcorporeavi ei. El oere lui Stilichon, Vandalul romanisat siprin casAtori^, Roman" deci ca oricare altul, si fiindcä nue, ca Alarle, rege", 4.000 de livre de aur pentru a servi. idupa ce a prAdat Roma vestita prada a Romei de catredansul e, dupl Casiodor, din potrivI, o actiune erutItoare 2el se priveste lot ca auxiliar al ei. Au-sti oameni nu poartilrlzbotu, cu ideie de Stat si In vederea unei Inloculd, cise dedau la accese de manic pentru. stipendii Iniarziale sause pun In serviciul unel ambitii romane care i-a scormonit 3.Alaric isi are unmai un sIlas si un izvor de venituri: inNoric, Dalmatia, teritoriul venel, chiar si fg.rri alai de ma-gister, cu care se mândrese asa de muli acesti. sefi 4, dar deaceia barbarul 5efusat Isi va crea un Impiiral. ca acel Altaluscu numele macedonic, aminlind pe veslilul rege al Pergamului,care va oonsimti. sg.-1 decoreze cu west mare titlu5.

Orichnd, in oricare din domeniile vietii publice, se Incearcàa se imita Roma In obioeiuri si tillmi. Astfel Teodahad isiva zice In inscripti gloriosissimus rex" 6.

1 V. Mommsen, Stilicho und Alarich, In Herrnes, XXXVIII, p. 1

si urm.; Salomon Reinach, in Rev. Arch., I (19151), pp. 16-9.2 His consulibus Roma a Gothis, Halapico duce, capta est, ubi

clementer usi victoria sunt; Casiodor, Citron. Am sPus c5. In Italia,Ataulf, wmasul lui, s'ar B. g5ndit la o Gothic", dar respectul pentru.Roma. neapAratA II opreste; Orosiu, VII, 43.

3 V. Zosira, V, 29, 42, si Olimplicdor.4 zosim, V, 49; Sozomen, IX, 7.5 V. Fustel die Coulanges, H.stoire des institutions politiques

de l'anc'enne France, L'invasion Germanique et la fin de l'Empire,a 3-a edit* Paris 1911, pp. 419, 422.

6 Rev. Arch., 19282, p. 387. Asupra atacurilor barbare citate deClaudian, Salomon Reinach, Les loups de Milan, In Rev. Arch.,XXIII (1914), p. 237 0 urm.

1 Arch.-ep. Mitt., X, p. 115.2 Mommsen, In Hermes, XXXVIII, pp. 113-5.3 Lehmann-Haupt, In Klio, XV 1918, p. 438.4 In Rufinum, I, p. 308 si urm6 Ib'd., II, p. 270-1.6 .I3e nuptiis Honorii, p. 123.7 laculum Daci; Paneg., de tertio consulatu Honorii, v. 28, Iângit

,,seythici arcus".¡bid., v. 149. Getica plaustra"; De quarto cansulatu, v. 53. Cl.

De consulatu Stilichonis, III, v. 325 si urm. Si ibid., I, v 175:odrisiae orae"; In Rufinum, II, Prefata, v. 18; II, Sr. 425. 5i aiurea.

9 Ceia ce ar fi Visigotii, dupl. editor.10 De cons. Stilichonis, I, v. 94-511 Bene rura Gruthungus Excolat et certo disponit sidere vites; In

Eutropium, II, v. 196-7. Pentru Getul" Tarbigil, ibid., p. 102. v.176-7. Pentru est i Gruthun, ibid., y. 399.

" Ib'd., v. 576-9.

Opera Imparatului Teodosiu 179

Germanii n'au Invatat, In genere, aici, in Orient, limba gaz-duitorilor: gasim aslfel un interpetrus Geimanorum" la Bri-getio 1.

Daca marele general roman 0 regent 4 partii rIsaritenedin Imperiu, Siilicho, e de origine germana, nu Insa suflete$Leun German, ci erescut In Orient", probabil In ConstandnopolavAnd educatia i cariera nobilului roman, far coala WA. 2,e natural ea dintre westi barbari pot rasdri prelendentiooroana Imperiului: aslfel, dupa loan Primiceriul (425), loanVaudalul 3.

Literatura timpului nu poale osebi Inlre unii i altii dinLreacela cari Isi Impart puterea i paginile istoriei, 0 ea n'areinteres la ac,easta. Archeologia dá' mana eu confusia literara,dar n'u fara sa fulgere prin aceste neguri o raza de adev1r.Poetul Claudian prune Impreuna Geii, Daci, Sarmati, Masageti$i Geloni 4. Sant laolalta turpes Huai" i impacati Alani"5.Sarmatii i se par blonzi 6 Nu se uild sageata daciek" D-u.-

narea apare trecuta de earl. 8 La el se vad Bastarnii distitu0poate MAO. Mysi nu Visi9 feroci pe earale lor"10.

Intr'o visiume poeticd, poetul vede pe Gruthungi luerand lacamp 0 a5ezand vita.11. Dar ei apqr penlriu moment ca du$-mani, dupa ce li se dasera ocampii i ease"13.

Osta$ii lui Stiliehon sant deprin0, de altfel, a Infrunta

1 In Eutropium, II, v. 412.2 Paneg. de quarto consulatu Ilonorii, v. 623 si urin.3 Ibid., V. 318.4 In Rufinum, II, v. 45-6. Pentru limes mysiacus §i limes scythicus

de la Honoriu la Teodosiu, Cod. Theod., VII, xvii, i. Soldatii isiimphm fiii ca urma§i. Pentru mutilan, spurca amputatio digitum,ibid., VII, xin, van. Pentru burgarii, ibid., VII, my, z. Pentru robilla barbari, Rey. Arch., X 1834 , p. 435 si urm. (si inchipuirea SI.Paulian cà ar adea prins la Gelli" si Alani).

5 Consulta Gadalaippus, Rey. Arch., IV1 (1847), p. 175.6 De laudibus Stilichonis, II, 206:

Inque suos tandem fines redeunte colono,Illyricis iterum ditabitur aula".

Cf. Jung, Romanische Landschaften, p 445. Pe cazad Panonia erecApAtata de Imperiu; Alf61di, Der Untergang, passim.

180 Intre linpAratul roman si Hanul turanic

cetele Tracilor"1, cari sant Intelei aici geografic ca barbad..CAnd se produce Incercarea, supt Arcadiu, a Gruthungilorlui Odotheu de a trece DimArea pe trei mii de luntri, ei seIneacg. In pArtile Peno:Dei 2, deci In vecinN.tatea giutelor /Altide la guille DunArii.

Claudian va celebra Insà mai mult pentru blandea miliserat pe acela cae a triumfat la Capitoliu dup5. frangereaDador" 3.

Cet6ti1e suflr miseranda moenia Thracus , dar sevá.d al6ttoi ogoare rodnice4, arva Mysorum", care hrInescCapitala.

StabiliLatea crire lipsia de alála vreme e In sfârsil cAstigatIprin sistema acceptArii barbarilor in Balcani 5 pentru a-itrimete apoi In Apus. S'a citat pasagiul din opera acestui con-temporan al fiilor ImpKratulai Teodosiul In care se vede cumcolonul se intoarce la hotarele sale f i Curtea se limpie iar4,4ide dárile ilirice" 6.

CAPITOLUL II.

In umbra lui Attila

Asupra acestei lumi satesti se Intinde In curand o sta-panire huna, care da un nou tip dominatiei barbare: aceladin laggrul litchis care strange pe toti ostasii, din ceia cepentru Avari, cu un termen german, luaL de la supust, "lafi ringul, gruiparea conoentrica pe care o inta.lniin de la Pe-ching pana la Gremlin, iar, pentru Tatari, considerand doaroamenii, horda 2

Attila, asupra caruia se exercitA, atotputernica, influonta uneilungi traditii care duce 'Ana la milenarele conceptii ale ce-rescului" imperiu universal al Chinei, va putea fi pentruRomani, ca i Alaric, un strajer al granitei, un ofiter" In-scris In ierarhia constantiniana, dar el e, pentru dansul si ai

Hauul, Imparatul, domnul lumii: el pune pe un pictorpresinte In Scaun de aur, lar Imparatii romani cu

traiste pe umeri viarsAnd am- la picioarele lui" 3.Attila n'a bAtut Insa monedt niciodata, ci a intrebuintat pe

aceia a Imperiului roman. Impodobit cu un tilla inalt datde Imparatul, el peteste, cm voia ei, pe o prinoesa din Apus.E astfel un candidat si la acestalalt tinut roman, el careaducea cu dansul nestersele aminliri ale Sfantului ImperiAde alta lege, al departatului Rdsarit. Rostul unui magistermilitum, asa de mane In aceasta vreme, intareste tnca si-

Pentru Attila, Byz. Zeitsclzr, XXVII, p. 480.2 Mommsen (Hermes, XXXVI, pp. 524-5) lace pe Attila dome

de la Atlantic la Eufrati3 Suidas, sub u.

IX, 5. Si Codex Theod., V, 4.Heinrich Glfick, Tiirkische Kunst, In Mitteitungen des ungarischen

wissenschaftlichen Instituts in Konstantinopel, Budapesta-Constanti-tinopol, 1917.

3 Hunni Thracias et Illyricum saeva populatione vastarunt.4 Analisa lui Priscus i la d. Grecu, In Codrzzl Cosminului, VIII

(1934), pp. 432-8.

182 Intre IrnpAratul roman §i Hanul turanic

luatia lui Attila. Roman" e, prin aceasa situalie ca i prinfaptul cà asezarea lui politicd slApania atata romanitate, de lacare luase, ca Decebal, nu numai arhitecti, mesleri, secretan,cari, evident, scriau latineste In numele imperialului rege",dar si obisnuintile mai inalte ale unei vieti cane iesise dinadApostul corturilor si din obisnuintile transhumantei turanice,ca si din momentul marilor migratiuni Am putea ziceIn curtea" lui ca oerdac si cu covoare Hanul mongolic, westvechiu ;Pure" mare, era, Inainlea Romanilor, acum aproapedeplin formati, un fel de ,Pomn roman", ca si Seuthes dindosul Bizantului i ca $i Decebal din muntii Hategului. Cdciconditiile trainioe impuse de naturd si Inldrite de lungul cursal desvoltArilor istorioe sant mai tari, nu numai decal schimba-rea sefului, dar si decal succesiunea popoarelor.

Pentru a ajunge la acest Imperiu vedem, intdiu, la Sozo-men, pe Hunii lui Uldis, In 408, veniti dupA. rritaciuni Inpeninsula, dar trimesi ca plugari; scriitorul Ii afld si la Ohm-pul Bitiniei Ici si colo gAsim si In pamanl urmele -triedlor, strAine i stranii. Asttel cu tesaurul de la SanmiclausulMare, care ar fi datorit utior argintari din Altai 2.

Vechii izgonitori de Goll pradä Insa mai mull pentru a seimpune, pentru a cdpdta pe uncle au Madill omagiu, tribat,dar fnainte de bate robii pe cari li se sprijind gospodiíria deStat. In acest sens e a se Intel3ge mentinnea din Cronica luiCasiodor cl Hunii a-u pustiit Tracale si lineal cu un s51-batec jar 3.

Ei aduc, fireste, o civilisatie real k care vine dint'ini loartelung trecut si nu e capabild de modificare. Admirabila des-criere a lui Priscus4 despre Attila i Curtea lui e Intru toateca a misionarilor franciscani veniti la horda Imp§ratului mon-gol din secolul al XIII-lea.

Datini din vechea patrie, ea Inchinarea fierului scitic, audi-

In umbra lui Attila 183

enta cu regele Intins pe pat. obiceiul cä tatal lea de sotiepe Biqa, cä femei stint °feriae calatorilor, traiesc In nouapatrie. Turnuri se ridia de-asupra locuintilor. Regele, caruiasotiile demnitarilor lui Ii aduc hrana i vin, gusta din elede-a ealare de pe tabla. In usa palabutui sau el judeca peoricine.

La audientele lui, paliare cu vin trec de la un oaspete laaltul, cari, pe rand, Isi moaie buzele, i i se inching.. Cavechiul Dromichaites, ImpIratul care area. bucate In vasede argint ti gusta carnea pe taler de lemn, si din pahar delemn 1 bea. Fiecare dintre sefii ft.L da cate un cal oaspetilor.

Dar sant i datine gasite pe noui pamant. Astfel easelede lemn acoperite Cu sindila, gardurile de lemn ale pala-tului" lid Attila. Stalpii shut säpati cu ingrijire si legati prinarce ca In pridvoarele noastre. Jos sant Intinse covoare sifemei tese In jurul Kerkai, Imparatesei". O datina locala,poale traca, e cantarea ispravilor rdzboinice Indeplinite denaintasi sau de cei In viata, cari se Induioseaza pkna la

lacrami.Alte obiceiuri, ca rasLignirea vinovatilor, se ieau de la Romanii

oraselor. Cu pietre din Panonia si un arhitect din Sirmium sefac bai ca acelea cu care se laudau odinioara Quazii. GlumeleIn trei limbi ale lid Zerkon Mau,rul, ca si ale cutari Hun, facparle din elementele de petrecere la Curtea imperiala mai mulldeal din ce putea Ingadui acca severitale divina a Monarhieiorientale de care Attila nu se desface dcat atunci cand zim-beste copilului iubit si-i cimpeste obrazul. Se vorbeste laolaltalima germana i cea romana, cea greaea.

Un fel de feodalitale mongola e aralata In raportul luiPriscus: astfel cutare rob e al vadu.vei lui Bleda, frateleAttila. C-utare trimes la Impilratul celalt e domn al mai mul-tor sate. Popoare de aceiasi rasa si-au.dat si ele partea ImptN.-ratiei, larg concepute.

In fund, cu mai multi regi, dintre cari unul se chiama Ku-ridah, sant Acatirii turci, gata sa se piece ori spre Romaniori spre Huni 1.

In sate se aflä si elemente hune, C.tacelea de la care se aducprovisii misiunii bizantine. Cultivarea rneiului e Insa In raport

Priscus. LAngA ei, Saragurii (fragm. 37). V. O. Suidas, sub v.

V. I. Simionescu, in Universal din 1-iu Iulie 1936.2 P. 140 din ed. de la Bonn. Cf. ibid., p. 168. 0 traducere romá-

neascA a dat-o d. Popa Lissioanu, In colectia sa cu traducen, lzvoareleistoriei Romdnilor.

' P. 141; cf. i p. 168.4 Pp. 142-3.5 P. 147.6 Pp. 151-2. Distrugerea ei, p. 171. Paza bunA la Dungre, p. 162.

Relatii si lupte cu Gotii, pp. 163-4.7 ¡bid., pp. 152-3.

S'a aErmat cA Priscus, Fr. Hist. Graec., aratA Hunii i la }Ur-soya, De fapt Karsos In Tracia e in calea lor; p. 169.

184 Intre ImpAratul roman i Hanul turanic

cu vechea gospodgrie romgneasok, pe card numele berli, ka-mos, trgieste si azi In mongolicul kumis. Colibele, xca56c&E, destrkveche origine track asa cum le descrie i Xenofont, cores-punzAnd loouintii colibasilor de astAzi la Bran1, au rtnasIn limba noastrg..

In duda tratatelor,airovEiczt, auvTgeK, care cedau barbarilar casglas, din voia generalului roman Aetiu, cu al cgrui mire rol,roman si barbar, dar mai ales local, ne vom ocuipa Indati, Pa-nonia, i aoeasta li asigurg venituri, cp6poc, Huni apar la ,paaai-ruri", bAlciurile din Balcani, i pradg ori i ueid, ca, peste omie de ani, Cazacii la targurile de pe Nistru 2. Episcopi, caacel de Margus, speriali, dar si castigati prin oferte, In locsà apere, cura vor face alti derici In Apus, orasele, prefert sg.le dea regelui barbar, care oere neconlenist fugari i preten-dent" la tron Impgratului 3, si aoesla e bueuros sil mai pro-mitil citteva mii de livre de aur peste suma obisnuitk oon-tribuind i cei inscrisi in senat" ca panca lor

Attila urmgreste sil-si adauge la Panonia tot sirul acestorcentre romanice pgng la Novae, uncle slau, d3 mult, altimusafiri barbari, Ostrogotii lui Teodoric3; el a si luatunde vrea sa mute emporiul de hotar, i ammiutä cg, dacgnu i se admite ac,easla, va merge si Ong la Sardica 6. Dealtfel, cAnd el cere ca sotie pa princesa romand Honoria,cum va face Gotul Ataulf cu Pladdia, ca soeptru" ca totsi i se spune cil numai bgrbatii au dreptul de a mosleni,va fi fost Indemnat de aoeasta Insksi sgri vie In ajurtor, asapAgAn cum era 7, CUM si din Galia francg Ii vin chemgri dinpartea outgrui pretendent 8.


ImpArat", cum spumbeam, Aula crede cà onoreazA dinastiaimperiald, cerAnd sä i se dea, ea zestrea, o parte din Imperil4pe acea princesI Placidia, care se pare cl i siar fi °feral.

In cursul acestor iurusuri, rAsar InsA, nu numai satele,de strA.veche origine, care se simt pretutindeni pe malul stAng,Hunii stAnd In hordA, dar, pe malul drept al DunArü saumai In fundul balcanic, cu episcopi, senatori $i obisnuitlicetAteni, de sigu.r si cu terani din Imprejurime, cu ciobaniiobi$nuiti 2, Ora"Se cu mult popor", ca asa de vechea Ratiaria,ca Asimus (dupà rAul care e azi ()una, cu Asimuntea. sAicelate tare" 3, ca ziduri, cari jurà fals cA n'au primil In cu-prinsul lor pe fugarii reclamati. DunArea, strAbItutA de 1-untri,Cu luntra$i barbari" cari nu pot fi huni I, cAci se spuneapriat aiurea cA sA.nt luntrile de care se folosesc locuitoriide pe maluri5, $i e vorba $i de strAvechile paute, care seadule gata f Acate pe cgrutele cu bol 6, e vie pentru negot, $ivedem pe un sol al lui Teodoric, de bunA sama atunci laConstantinopol, care vine pe mare de la Odessos7.

Tot asa va fi fost si de-a hmgut acclor rAuri care, pAstrAnd,afarA de neexplicabilua Derkon sau Drenkon, de la care vineInsà de signa- Drencova bArateanA, vechile lor nume de 'Fisa5e scris prin grewal65 Tigas si Timi$ Tifisas , se dove-

de$te cA a fost cine sA le transmill $i, anume, nu hile° forml.barbarisatA".

Cu bate prAdáciunile pa care $1 le Inchipuie, de veacuri,atAtia cari n'au In de ajuns simtul realitAtilor, ca represintAnd

Pentru casatoria Placidiei cu Constantin se cere Gothi placati";Casiodor, Citron.

2 P. 164.3 (beatieicrp xaersedv; pp. 143-4.

Xxdgnat povoHlotg, noeOpek; p. 172.5 Torg govoMotg n).ototg olg ol neoaotleofn rcag Tan noranot)g xixenrcat; p. 183.

XxeStat, linatat; p. 183.P. 171.

8 Pentru. numele Tisei, v. Melich, In Magyar Miela, XX (1924),pp. 37-8.

9 Explicabilà In scrisoarea latina, nu in cea greacA, ca i pentrucel urmgor (f pentru b).

10 pp. 183, 213.

P. 170.2 Pentru rnied, v. Tolnai, In Ethnographia, XXX, 15, pp. 101-2.3 Kdpov of 6de6aeoi sea2ofcriv and; ibid. Dar se face confusie Cu berea

din orz. Pentru uéâoç ca romanic, Heinrich Gelzer, Byz. Zeitschr., XXIV,pp. 313-3.

4 _Kara xdniag reoTal, dvri ,u6tv °troy selyxeog, dvrl ô otvov ô piSog intro-elan maAadgsvog; p. 183.

5 KaMag rijg ;dying; p. 184.6 Ircacipog; ibid.7 01 rijg grAnotov tMeetíovro whiting; p. 183.8 P. 188

186 Intre Impiiratul roman si Hanul turanic

o distrugere totalI a terilor strAbdtute, In furia-i de a wide0. de a nimici, de bicinl lui Dumnezeu", Priscus, solul Cunume latin raportul Insusi pe care-1 cunoastem si care eun asa de binecuvAntat izvor contemporan, va fi fost scriglatinesle i tradus greceste numai cu prilejul compilatiei prac-tice a NI Constantin Porfirogenetul, din cane face partestrimes de ImpAratul Marcian la Attila, 11 pregintl ca pe unimpunNtor suveran.

De fapt, Attila apare si ca un asociat imperial la vialapopularà din ac,este pArti.

Sc ospAteazN. la Serdica rdistrusg." cu boil si oile locui-torilor din 1mprejurimi, Traci romanisali1. Izvorul bizantincitai arat6 pretutindeni sate, undc se iea hrana i Hunii, caloge semintiile turcesii, Mau In lag'ir, In ring, i nu In ase-z6ri saesti , unde se face acea mAmIliga de meiu si se oferàdrumetilor miedul 2, - asa numit de locuitori" care nu edecAt bAutlu,ra vechilor Traci, sabaia, braga de azi 3, pe candHunii preferà chefir-cumisul din lapte acru obisnuit In i tepdsi acum4.

Aceste sate au colibe"5, pe cind nomazii, cum se stie,sed In corturi, si ei n'au vetre, ci se incalznsc numaiusorul foc de papurA, 6. Se pescuieste In helesteiele vecine 7.AlN.turi se vor Wasi pomii cari lipsesc In ringul stApAnilor 8.Satele pot fi cedate numai membrilor clasei domnitoare, cumau facut apoi Turcii cu, acelea din Ungaria sau din raialelede la noi, de exemplu In a Bralei.

Acel Rusticius care vine la Imp5ralul pentru o afacere


privatg,l, pus de ai sgti la petreceri alaturi de Cesarul roman,de care deci ei recunosc cg algrng teoretic, apartine aceleiusihuni, foarte vioaie, care a ggsit rgpede cum se poatesi In aceste vremuri de sigur aspre 2. Scrisorile la Curtea,Hanuiui le alcgtuieste un Romanic, Constantiu, dat de Aetia,prietenul vechiu, gata oriand de serviciu 3. Un Constantioluge Panonian4. Tata lui Oreste, asa de legat de Attila, poartg.numele de Tatulus, TccroGXey; pe care, ca Tatal, 11 vom ggsipeste o jumg.late de mileniu la un domn al Silistrei. A.cestOreste, care e din Panonia, lea pe fiica unui Romulus dinPetavio, In Noric, si fiul lor, toi Roma!, ca. adausul de Augast,va fi cel care e considerat ea ultimul Impgral In Apusi5.

Incunjurul de lemn al palatului lui Attila, asemenea cutzgplazul sau cu ostretele satelor moldovenesti 6, e de o potrivgsi cu acela pe care Xenofont l-a vg.zuL In jaral cartii lui Seu-thes. CardaCul 7 de la casa sfetnicului Oneges se pAstreuzg.azi la locuintile noastre salesli; doar turnal si fie romau,ca i, firesle, taile8 pe. care Impiratal pustei a pus' sg i lefacg, Intocmai ca Inainlasul sau Decebal, si se spune anumecà a fost adus acel arhitlecl. din Sirmiu, care se pg.stra roman.Poate ca forme de pagoda sânt. intelese In descrierea, pentrulocuintg, a cercurilor" care se ridica lreptat de la pg.mg.ntspre Inaltime 9, un hiel Cretnlin de lemn in tinutul 16rg.

piatrg.In ce priveste obioeiurile cântecele scitice" ale fetklor-

1 P. 176.2 P. 176. V. i p. 207.

P. 176.4 P. 198.5 P. 185.6 lIset6acp .1.1,11vcp xvIdov,uiva (oladbuara); p. 187. $i Heac Tm, neet60.ov;

p. 195.Tok Tfig iesag ntiorrok wi Scipov axenotdvov 16are a?,scrn, fla6l-

CELV; p. 197.8 Ineyog, 6a2avelov; p. 187.9 01 ag xtbdoc, T01.1 ISdçoovg dezdoevot, ç 151pog dv56cuvov pgrelan; p. 197.

Intreg sistemul de constructie turanic este astfel, fisecare din cercanirepresintAnd un rost social, Originea e In Imperiul chines, de .trA.-veche culturA.

10 P. 190. Cf. p. 206. Tot acolo, un Hun care vorbe§te ausonian".

V. s't in Dumont, Mélanges, p. 360, Mihail Imparatul, intitulattot asa. Pentru sensul cuvAnbilui Ausoni", Tomaschek, Ueber Bru-malia "Ind Rosalia, p. 362 la Constantin Porfirogenetul .

2 Pp. 190-1. Dar sotia e barbarà; pl. 191.3 P. 197.4 Ibid.6 P. 204 si urm.6 P. 205.7 P. 205 i urm.8 P. 184.

Un sef bagaud la Attila, Sbin, o. c., p. 494.

iss Intre Imparatul roman s't Hanul turanic

la Turci nu anti femeile aratg. originea lor gotà sau.gepidg, care se vede, de. altfel, i din vgurile Ior, care potfi imprumutate de la cele milenare, trgind i Onä astAzilale Tracilor. Si, de altfel, se spune cà accastg lume =es-tecatg, de origini asa de deosebite, se foloseste si de limbagag si de aceia a Ausonilor 1, adecig. a Italienilor, pe candgreceste stie foarte putin afarg de unii robi din Tracia Si depe litoralul iliric", ceia ce Inseamng numai din ceatile carergingseserä elenice, dar se pomeneste si unul, de bunä samgnegustor, din Viminacium 2. Covoarele ce se tese de roabeIn colori felurite" apartin unei datim artistice care a trecutde la locuitorii Sud-Estului european, peste Anatolia, prinAsia Centralg. i prin Manciuria, mai sus de Industan pang. Ininsulele Sondei 3. Cu aceste scoarta se acopar, ca i acum Ingospodariile noastre sgtesti, paturile 4. Sant vechile tesgtoaretrace ale cgror urmase stint mesterele femei ale hunii noastretergnesti.

Masa aminteste mai mull ospetele trace decal sobrul felde hrang al rasei lurcesti, care-si face din sofraua de piele,obisnuità 5i la Turcii oLomani, in acelasi timp punga si ,fatade mash" 5. Se bea ca la un Seuthes, dar pe urmg asteaptg afaràcantecul germanic, care a devenit, tr3cand peste ten i si mgri,cantecul nostru bgtranesc Bufonul scit, pe tang/ Ma-arulZerkon, cu nume mai curaad dacic, vine din obisnminta asia-ticg. 7.

Algtu.ri sant, i cia vechi nume romahe, ca Romul, contiai Imperiului, caruia-i apartine i Noricul 8.


Dacg. Viminaciul i Ratiaria se prada, dacg, la Naissus (loarbolnavi dg.'inuiatu In bisericile ruinate 2, episcopul de Marginsfuge, cu tot ce poate prinde, la Attila, si-1 aduce la despoiareaorasului 3. Cel din Sirmium, asediat, se pregateste, incredin-land unui conational vasele de aur ale bisericil, a se ras-cumpgra pe sine sau pe cetgteni. In schimb anume regifug la Romani si prefera moartea, Intoarcerii lor.

O alta atitudine o au oamenii din Asimus. Ei fac razboi alpe sama lor. Nu numai ca primesc pe robii Hunilor si-ilibereaza, ha chiar si Huni fugari, dar iese din widuriprind pe barbarii cari adamelca prada. Oamenii Imparatuluicari comanda In Tracia lrebuie sa negocieze Cu dansii, carinu dau pe cei opriti decal dupà ce ai lui Atlila jura ct nusant la ei ciobànaii cazuti in manale acestora 3.

Alaturi, tara lui Attila se Intinde si pe malul drept panala Novae spre Rasarit, coborandu-se in ad'a'nc pgna la Nais-sus, unde aseaza el emporial 4. Dincolo de holar, supt pre-text de vanatoare, Hunul se arunca din cand In cand 3.

Cutare negustor grec din Viminacium, ajuns ostas al luiAttila, aratà bate motivele de nemultamire ale fugarilor ro-mani la regele hun: reaua iparare militara, biurocratia, fis-calitatca, formalitatile pe care le 5tia numai bogatii i puter-nicii si de pe urma cgrora se ruineaza i desnadajduiesieslabul sarac, apoi justitia de paragrafe, care se M. pe bani 6In zadar Incearca Priscus sa-1 recheme la alte sentimente; fiesi legile bine, spune fugarul, dar dregatorii sant rat

La un Imperiu si la celalt, care se framantg. indelung Intreele e, astfel, una $i aceiasi lurae, proporaile singure variind,

vechiul amestec se continua. Attila trimete. Imparatului,alaturi de credinciosul sdu Edecho, pe Oresle, provincialuldin Panonia; eunncul cu numele grecesc care e Spatar Im-

Resistenta Naissului contra lui Attila, In Revue Archéologique,18682, pp. 89-90.

2 priseus, fragm. 2.3 Ibid., fragm. 8.4 lb:d., fragm. 5-6. Mai tärziu se. reface hotarui Dmarii grin ce-

darea de bunA vole a lui Attila fragm. 14 . Fiji lui Attila vor errede la ImpAratul Leon emporiu la Dunäre (fragm. 36 .

5 Ibid., fragm. 8.6 ¡bid.

190 Intre ImptIratui roman si I-Ianul turanic

partatesc Invala pe Edecho sA Intre In societatea a aril apa-renta splendoare o admira acesta. Goti sant la Attila, si fe-tele lor prituesc pe Imparat- cu caulece in. Limba lor, iar laCurtea bizantina un Got Vigilas e talmaciu. Puternicul Aetiu,al carui nume grec Inseamna vultur", nascut la Duros tor, areun fiu Carpilio, si aces/alail nutria aminteste pe Carpii de lagurile Dunarii. Lui Attila, care-si cerca un secretar pentrulatineste, acelasi Aelia-i Lrimele pe un Constantin; un alt Cons-tantiu servise In aceiasi calitate Hanului. i un Constantiolusdin Panonia e langa acesta.

De sigur ca unii dintre Huni stiu latineste, si bimba acestorae cuno,scuta. lui Rusticius, nascut In Moesia-de-sus, cu numeleasa de roman'.

In sfarsit, robii dusi la Attila din orasele latine pradate alemalului drept al Dundrii adauga la populatia romanica ac,elui stâng.

Patronatal turanic al II unilor e de fapt znai ales un nousi mare factor de sintesei. A se face Hun" e un fenomenobisnuit In vremea lui Attila. Ou dreptate s'a scris despresistemul vechiulunguresc, care e In fond acelasi ca al Huailor:Omul care se batea bine, oricare i-ar fi fost rasa, capata unpramant, un titlu, care-1 lacea sa. Intre ca drept deplin Innobilime 2. Nu se poate zice ca. In aceasta áscultare era siiubire. Cu Andul la Attila, se pare, Alexandru.-cel-Mane epentru Orosiu ille gurges miseriarnm atque atrocissimus turbototius Orientis"3.

In definitiv, regalitatea acestor barbari nu represinta laInceput nicio administratie peste un tenitoriu stapanit de fapt;e numai un drapel de lupta. Nu se conduc", spune AmianMarcellin, rnarturul eel mare pentru secolul al IV-lea, cuvre-o severitate regald, ci se multamesc cu conducerea Im-bulzita a fruntasilor 4". Attila nu e deal produsul ulterior

i Bibliografia laturalnicA a lui Attila In J. Geffcken si E. Giebarth,Laker, Reallexikon des klassischen Altertums, ad v.

2 Jéròme et Jean Tharaud, Oland Isradl est roi, p. 142.8 III, 7. Cf. qi III, 20.4 A,guntur autem nulla severitate regali, sed tumultuario optima-

tum ductu contenti; XXXI, 2, 7.


al conceptiilor chinese amestecate cu amintirea regalitItirordin Europa centralk si din Dacia.

Din palatul sku. panonian magister"-ul barbarl merge spreApus, nu atht pentru a peti ca run Timus Hmilnitchli pefata lui Vasile Lupru. pe Honoria, sora colegului" occiden-tal, areia duvk ideile lui mongolice i-ar reveni jumaate dinStatul roman, ci ca Imparat al lumii care vine sk fack a ise recunoaste aceastà stkpânire mondialk.

Intors, el va muri obscur, si cu dásnsul acest Imperiu seva pierde In cetele personale ale urmasilor lui 2.

Atitudinea Imperiului de Rkskrit fatk de lumea romani dinvecinktate trebuie acum ceroetatki.

V. i Boak, The master of (he offices in the later roman andbyzantine Empire, Londra-New-York, 1919.

2 Pentru moartea lui Attila, Moravcsik, in .1f6rosi-Csoma Archivum,II (1926), pp. 83-116. Monede pentru Infrangerea lui Attila, Rev.Arch, XXIV 1914), pp. 308-9; cf. Blanchet, In Rev, hist. da Sud-Es! européen, I, pp. 97-102 (pentru lupta lui Teodosiu al II-leacu Attila).

CAPITOLUL III.

Crisa socialä supt Imperiul restabilit

Am spus c. Statul" hun nu putea si aiba o lunga dura:el era sprijinit doar pe linpartirea prazii teritoriale intremembrii familiei. Astfel Attila ueisese pe Bleda, frate sitovaras In domnia sa."1. Legatura chiar a triburilor supusee personala. Dispare stclptinul, total e pus in chestiune, cumse considera oareeinn lucrul, pdna foarte tarziu, si la Sul-tanii turci stapAnitori de noroade.

Mai multi regi sant pomerfiti si mai departe ehiar la Hunii,unul Bind doar primul 2, ceia ce pregati disolatia la moartea,lui Attila.

Aceasta era ea atat mai posibil4., cu cat intre barbarii sta-panitori nu se facuse o unificare. Vechile neamuri, ca Boiscii,mai sant la Dunare, adaugindu-se acesti Turci" cari santIlimarii, Amilzurii. i Tonosurii 3.

Nici hotarele Statului nu erau bine fixate. La 400 Uldin nuIngaduise o asezare barbara peste Drunare 4. S'a pretins ca

Fratrem consortem in regno suo... eiusque populos sibi parerecompellit; Casiodor, Chran.

Astfel Xaecirow, ó rciív 60,6 v nectirog; Can did, In Fotiu, Bibliotkeca, p. 264.Pentru sensul cuvântului Hun, v. si Kiessling, in Real-Enzykl., VIII,pp. 2583-61, si Németi, Die historisch-geographische Beweise derHiung-Hun Identitcit, 1910. Cf. Baynes, in English historical Review,VIII, xxv.

3 Ur e in turoeste domn"; v. ungurescul (ir i munele Ulros laSarbi. Alte name de acest fel, ca Aleisurii, la Iordanes. Cf. Zeuss,o. c., p. 709. Allturi, Acatirii, ca ai ion regi, cAstigati de Imperiu;Priscus, pp. 181-2.

4 Zosim, V, p. 22; Sozomen, IX, 5, si Codex Theod., V, 6, 3.Dupà Seeck, citat de Alfeldi, o. c.

13

Crisa social a supt Imperial restabilit isa

la 433 Aetiu ar fi cedal lui Rua Panonia; Marcellinus Comessocoale insa ca eran cinzeci de ani de cand Panonia era huna(ab Hunnis retinebantur), la 427, cand a fosi reluala.

Urmarea n'a put-ut fi, mai ales dapa. plecarea lui Teodoricdin lagarul de la Novae, fi el o consecinfri a des facerii ski-prinirii lai Attila, dedil revenirea vechii ordini d3 lucran:un senalor catre Senatul roman vorbele d3 Dunarea faculdromanal, cela ce Inseamna revenirza la sislemul de garni-soane, de mult parasil. In adevar, pacea Dunarii apare si lapoetul Merobaudes (Danuoii curn pace redit) 2, care, de sitraind In Galia pare bine informal.

Se continua si In a^esl. v3ac al V-lea exploalarile de mine,poate si In Dacia, si se.vorbeste tot astfel de ferrariae oetzaoIn Dalmatia 3.

In afard de influenta huna ramasese, apoi, toala Scitia Mi-nora. cu episcopii ei. Contra lui Nestorius si Eutyches serie

dupa. Marcus Mercator la 448 episoopul roan 4. Ea ron-tinuà a fi basa dominatiei militare a acestei Rome rasaritenecare evolucaza spre Bizant.

Dar aici Roma Nona inseamna Aeliu, pulernicul inlre pa-ternici, si Aeliu represinla regimul unei mari proprietati, unuipatronal si unei seniorii aproape independente5.

Un pasagiu din ,scriitorul pierdut ikenatus Profuturus Fri-geridus, ajuns In Istoria Bisericii galim a lui Grigore deTours, araLa pe Flavius Aelius Flavii se laoeau si barbariica fiu al u.nui fruntas scit, Gaudentius, din Durostorum, fostconte al Afrioei", si al unei Ralien3. Mo,lenitor de pamtinturi

i Casiodor, Variae, XI, 2. Cf. §i Enslin, Die Ostylten in Pan-nonien, In Jahrbilcher ale lui Bees, VI, p. 116 §i urm.

2 Panegyricus, 1.3 Casiodor, Variae, III, 25. Pentru EtroPipitr §i tabloul Noricului

V. m-ri departe §i capitolul lui Jung, IMiner und Romanen, p. 133si urm.

4 Migne, XLVIII, pp. 1087-8. Reprodus dupà Germain Morir], ¡'heJournal of Theolog:cal Sludies, 1905, pp. 71-7, in Netzhammer,Christliche Altertlulmer, pp. 18-9.

6 Aetiu e ditcoi-, din &s.*, vullur. Un Aetios In Pausanias, Co-rinth., II, XXX, 7. Un Aetiu din Cerlesiria, Philostorg,iu, III, 14 §i nrm.

1 V. §i Merobaudes, In Paneghicul citat; §i p. 204 §i urm; Zosim,V, 36. Cf. Georges Lizerand, AtYtius, Paris 1910. V. §i Wurm, Derebus gestis Aetii, Bonn, 1844; Amédée Thierry, Aetius et le comicBoniface, In Revue des deux mondes, 1851, p. 270 §i urm. TatAl arfi murit In Galia, lute° émeute de soldats", p. 287. Apoi Carlo Bu-giani, Storia di Ezio, generale dell' Impero sotto Valentiniano, III,Florenta 1905. Cf. §i Mommsen, Gesammelte Sehriften, IV, 1906, pp.531-45.

2 Philostorgiu, XII, 12.

194 Intre Impdratul roman §i Hanul turanic

Intinse si de numerosi client" ca un Warwick engles din vea-cul al XV-lea sau un beiu albanes pand astdzi ,e1 creste inlagdrele undc militia era alcdtuitd din sdracii rilmai In samaacestor mari proprietari puero praetorianus). Pe atunciInlre Roman si barbarul In servicial Romei nu se fdcea deo-sebire; de aceia el Invatd armele la Ina atotputernicultemutul Visigol Alaric. Va cunoaste si pe llunul Attila, cucare se va ccrta, se va impdca si va veni vremea când, cuo coalitie de alti barbari, Ii va tdia drumul In Apus1.

Aetiu se cdsdtoreste cu fata unuia al cdrui nume amintestepe Dacii liberi. Carpilio, fiul., primind si el acest nume, care edeci Inddlinat am pomenit pe Carpilio si la Priscus . Dar am-bitia lui, ca i frdmântdrile vremli, 11 desfac de aceastd patrie.Ajunge la Curte comes domesticorum, sprijinä pe usurpatorulIoan, se ceartil cu Aspar si cu Bonifaciu, se mirage la elacasd, dar apoi cumpdrd mosii in Italia si ajunge In curând,cum va rdmânea panä la moartea silnicd, stapilnitorul Intre-gului Imperiu, care ascultä astfel de acest om de la Dundreanoastri.

Aetiu, duce supt tiranul acela Ioan, avea dupd uciderea aces-tupla pAnd. la 60.000" de barbari, pe cari-i opune luli Aspar.Li dd drumul cand fac,e pact cu Placidia Valentinian, fiindnumit comes. La plecare, se schimbd ostatecii si se fac jurd-minte 2.

Cronica lui Prosper de Aquitania presintd In sfil.rit peAetiu devenind, la 432, magister militum din plagar, ex agri-cola. In luptd. cu Bonifaciu, la 435, acesta murind, biruitorulrevine in agro suo", la tard, unde un inimic cautd. ucidd.Acest tipic represintant al piovincialului dundrean trece laRoma, apoi In Panonia, unde, cum am spus, se pune In ser-viciul Hunilor: cu prietenia si ajutorul lor" face si pacea

Crisa soctalà supt Imperiul restabilit 195

Impgrg.tiei"1. Si ajutorul si emulul su Littorius luptg. Hunnisauxiliaribus" 2. Aceiasi trabuie sä fi fost libertatea de actiunea lui Albinus, care concurea/g in Galia pie Aetim3.

Aetiu represintg, ca si Bonifaciu, Constantiu, sotul Pla-cidiei, era Ilir din Panaisos 4 --, rivalul sgu, a cgrui biografienu se poate scrie, dar care se pare a fi apartinut nobilimiiitalice, tendinta elementelor zomane de a inlocui ele, iar nuserif barbari, incapacitatea de a gamma a urmasilor lui Teo-dosiu. Din non e pornirea pro vinciilor de a pune mana peplutere prin oamenii lor, dar Wei aspiratie la coroand ca insecolul al 111-lea 5.

In delinitiv, traind unde traieste si fiind ce Pste prin moste-nire si avere, Aetitt joacrt la Dung.re un rol ca al lui Cid InSpania, care a fost, cum se stie, când prieten, and duismanal Arabilor. El, fostul anal, si client hull, apare in Cronicalui Casiodor, supt numele Imparalului Valentinian, ca biruitoral Hunilor pe cari-i adusese in Italia usurpatorul loan 6.

Pe vremea lui, poelul galic Merobaudes vorbeste de paceaDungrii si inoetarea primejdiei de la Tanais, de linistea datAde Caucas si de regii sgibateci" cari nu mai vreau. lupta.Getii" nu mai Un leggturi cu cei neasezati si taie brazdg. cugeticele" lor plu.guri, lumea fiind scdpaLI de furiile scitice"7.:

Apoi Dungreanul ajunse factorul Imperiului cel mare alat:ail-Aril si In Apus 8.

1 Quorum amicitia awdlioque usus, paoem principum /Otitis later-pellatae potestatis obtinuil." $i mai tarziu Aet-in cu Hunii lupta contraVisigotilor; Casiodor, Chron., la a. 440.

2 Ibid., a. 442.3 Ibid.4 Ora' tijc Kccataç; Candid, in Fotiu, Bibliotheca, p. 276.5 Cf. si Mommsen, Aetius, in Hernies, XXXVI, p. 516 §i urm. putin

original; ce intereseazA pe marele erudit le mai mult institutiaminim-A pe can o represintà Aetiu)); acesta ar fi Ilir; praetorianu.s.ar fi notar".

6 Qui in Italia erant Ioannis praesidio, per Aetium mira felicitatedevovit.

7 Mon. Germ. Hist., Auctores Antiquissirni, XIV, p. 11. Tolbelescitice", p. 14. Sabine Seitilor`-, p. 16. Regele got, ili'd.

8 Aetius, multis Francis caesis, quam occupaverant propinqtrunRheno partem recepit Galliartun; Casiodor, Chron.

196 Intre Imparaltil roman i lIanul turanie

In legglurd Cu aceasta predomnire a marelui proprfelarajuns general, Cartea, asemenea Cu Hof sau Hube la Germani,se intftlneste la noi In sensul de centra al unui domeniuagricol pe carc-I tre numli in Lorena francesd Avricourl,Héricourt , unde loatd toponimia e dominald de aceste forme.Dar aceasla impune credinta ea domenii agricole ca al laiAetiu s'au pastral permanent In Sud-Eslul european.

Alaturi de aceastil 1 utere ø dominatorilor neincoronati aiImpAraliei, grupe de provinciali aratd conlinuarea vechii vi-talilati. Avem penlru accasla un cas curios, a cdrui deplindlamurirc n i e usoard.

Excerptele gasile dc Wascher din Priscus arala cum unValips" se rascoall si lea Noviodunum, cel din Apus,tindu-se de prAdaciuni In Tracia si Ilirial.

Valips apare ea OCA),(4), nume imposibil, de inlocuit calens. El atttla pe Tot;oot."2, contra Romanilor din Orient".El carmuieste(atexecpfaccco) pe ,,unii din locuitori" si iea toatàaverea din celate". Ai lui vreau sd inoveze(motepry'scv). Copii sttntpt.ti pe zidurile Noviodunului ca sa opreascd. atqcul. Se ajungela Intelegere si la pdrasirci qs-diului. Nu e vorba de lueruride pe vremea lui Atina, ci mai vechi (maca), afaril numai dacdaccasta nu e un adatts In excerpi.

Impara(ii înii ajung a se ridica din aceste mase populare.AsIfel croicul Marcian. Urmasul lui, Lcon Tracul, e Insusi dinacest alual romanic popular; la Malalas, cronicarul antiochian,i se zice: Bessul, cela ce se Inlaresle sii de Iordanes 3.

111sit e si concurenla noului barbar, Inc6 necompleclasimila, sau a Asiiliculni, al carui rol, de la o vreme., cresleIn locul Gerrnanului. Asad. Armcanul Ardalmriu Ardabur

V. Dindorf, llist grae-i in'nor,s, I p. 278, 10; C. Wascher, InRevue Arché )1o7ique, 1869, p. 86 si urm ; cf. §i Buecheler, KleineSchr fien, I, p. 661. Pentru asedia la Naissus, ibid., ed. Dindorf.p. 279, 18.

.0 rtcan.c to5: To66oug tÂf.; .P00Cq bravracrripx; In ei,dreptal,e, Mommsen (Rev. Arch., 18383, p. 91) vede pe Rugi, pentruca i ei se :Mil, Upa Sidonius Apollinaris, VII, v. 321, Mire ai

3 Bessica onus progenie; De s teces., 127.

Crisa sociala supt Imperiul restabilit 197

e exilal de Antemiu fiindcä mbla dap/ Lron: imperiumten tans" 1

Adesc ori dominatia însi1,i a b irbarilor In L. rovincii e pri-vita pretutindeni, din motive socialc si religioase, Cumire. Si accasta ni aratd marele motiu de skibiciune al acesleirestauran; nemulidmirea generald a claselor de jos striuilede regimul fiscal, care odinioarà le aruncase In bratele Hu-nilor si care va face, In Siria, In Egipt, ca Arabii, la inceput,pAn5. n'au InvAtal prin uncllele lor romane na-avul, sa fieprivii drept niL liberatori 2 Pentru Salvian, unul dinlre cei,mai Insemnati propagandisli crestini ai semi-1111.1i al \T-lea,Gotii sib-a pudici" si numai supusii lor romani apar plinide pacate 3.

Ca moralist, Occidenlalul va pane In fatit lumea gola, incare niciun nevinoN al nu sal:ere 4, Iii care e curatie 5i virlute

Criticul social i resintä ehiar pe aceia ImpovArati de danicari nu tree la barbari prinlru ca nu poi duce acolo lucri-soarele i casutele si familiile lor" 6 E cineva deci supusal Imparatului na poale

Salvian ni amià cum eel ce nu pot fugi la barbari sc dau,pentru a fi ocroliti, c31or mai mail, supuindu-se hogaii1Jrtrecand oarceum In sama lor si In a lor propriehle" 7. Si,adaugc el, de fapt ci siint exploalali si despoiati de aceicari ar Lrebui sà li fie sprijin. Sc ajunge acolo, In \ Ilnzareade servicii, Incill vanzalorul nu da nimic primcste Lot, iarcumparatorul mi primesle nimic i pierde Lot". Ciimpul se

1 Casiodor, Chron.: Un Romanus palritius affeet.ms imperittm"e decapitat.

2 Pentru greutatea decurionatului încà de la jam il.tlea secoluluial II-lea, Schiller, o. c., Il, p. 890, nota 1 Cf. si S. Dill, RomanSocietg in the last century of the Western Empir'.

3 Golhorum gens pferfida, sed pudica est. Alanormn impudica, sedminus perfida; De glib. Dei, p. 175. Si: lam apud G )thos impudieinon sunt nisi Romani, iam aptul Wandatos nec Romani"; p. 191.

4 Ibid., p. 1205 Ibid., pp 133, 167.6 Ibid., p. 111.7 Tradunt se ad tuendum prJtcgenduinque maioribus, dediLicios

se divitum faciunt et quasi in tits eortun dicionemque tr,a9seen-dunt;

¡bid., pp. 113-6.2 Ibid., p. 168-9.3 Ibid., pp. 113-4.I Et hinc est quod etiam hi qui ad

barbari tamen esse coguntur, scilicet utet non minima Gallorum, omnes deniquebum orbem fecit romana iniquitas iamp. 109.

6 InsocoatàdescrisApastori.

barbaros non oonfugiunt,est permagna Histpunorum,quos per universum roma-non esse Romanos; fbid.,

Codicele lui, coloni thracenses", cari par liberi", sa seservi ai pAmantului In carie s'ant ng.scuti". Viata de la taradie Libanius, lu fmtptat; &1pu3 zccì sbXewc, arat4

198 Intre Imparatul roman §i Hanul turanic

duce si sarcina rAinâne, dar capitatia odioasg. se plgeste simai departe. Asa oameni liberi devin coloni, inquilini, servi.lar alai se ad6postesc de barbari prin castele1.

De sigur cä lui Salvian ti e min de sefii romani eu manilebegate la spate, ajmnsi de rasul femeilor si cophlor, cari zacIn temnite de misck si pe barbari 2, dar i se pare Ifni cg, în ge-nere Go1ii trateazg,, de alfel, bine pe Romanii cari traiescantra ei" si cari nu doresc decat sä n'u. treacä su,pt regimul ro-man (in ius transire romanum), ci sä fie lIsati a-si duce viataca barbarii" (ut liceat eis vitam guam agunt agere cum barba-ris). Si ne mai mirAm cä nu sant Inv-nisi din pArtile noastreGotii, and Romanii preferä sä fie la ei decat la noi31".

Cei, si din clasele de sus, cari fug de dusmani", lasg.acolo i -urnanitatea rornani.". Nu, li pasA de deosebirea deobiceiuri, de limba, de putoarea barbarilor". Ei merg la Goti,la Bagauizi, si nu li pare r5.u. Mai bine sä traiasca liberisupt aparentà de robie decâl supt aparenta de libertate cap-tivi." Ajunge a se un i si numele de Romani.

Si aici vine pasagiul decisiv pentru barbarisarea feud bar-bari: Chiar i acei cari nu fug la barbari, sant siliti tolus/1a fi barbari, precum este adeca o parle mare a Spaniolilorsi una nu prea mia. a Galilor, in sfarsil toi aceia pe cariIn toatd lumea romanä nedreptatea romanA i-a f4cut sä numai fie Romani"4.

Apoi mg.surile sociale ale lui Iustiniian vor scAdea si valoareamilitarà a acestor oameni acum legati de glie".

Aceasta se lace, de si criticii cei mai aprigi ai sistemului

1 !bid., p. 89: Si fallat Chunus vel Gipida, quid mirum est".Apoi Scytharum aut Gipidartun inhumanissimi ritus", p. 94.

Libanius, Panegiricul lui Iulian, II, p. 246: veç xpsvicaovvec,eamt(Conat.vv"(tV.

3 De Gub. D-i, p. 167,4 'bid., p. 136.

Crisa sociala supt Imperiul restabilit 199

imperial recunosc obisnuinta de a insela a Hunului si Ge-pidului", datinele foarte s6lbatece ale Scitilor sau Gepizilor"

In schimb, încä supt Iulian barbarii" de la Pont apA-ruserä lucránd pámântul 2

Salvian presintA pe Htuni ca fiind si chemati de Romani,cari insa refusa solia de episoopi' a &Olor, capabili de ase fuchina si la preoti str6ini. Dar aceqti alieni sacerdotes"nu pot fi clec& ai popula(iei supuse3.

Tolusi se ajunge In locurile ocupate la o vitiare", la o.impurilale", la o germanitate" a Romanilor 4.

CAPITOLUL IV.

Ridicarea elementului latin

In acesl secol al V-lea aparenta ar fi ck Imperial e condusde barbari fdrä a se linea in sana cal de luan puternioulprin arme a desbrkcat barbaria sa.

Astfel, sapanul Apusului, Ricimer, In a doua jumatale asecolului al V-lea, e Suev dula. tata, Gel" dupá mama 1.Poelul vorbeste de geniul r-geltti, strAmosul lui" 2 Dar Incronica alexandrina Rieimer apare ca Richomeros 2 El e unom cult, mare amic al lui Libaniu3.

Dar, mai ales, fondul provincial ajunge a ieg lot mai nulala suprafala. Aceleat,i regiuni ca ale noaslre dau Romci caImpárat pe Antemiu, fiul, nascul la Constanlinopol, al anuiPr000piu, patriciu, general, negocialor al pácii cu Persii, elinsusi ginere al bálranului Antemiu, pe care lautlalorul Nu-gustului roman, care a luat pe fata lui Marcian din Orienl,Il presilla ca descinzand din ImpAratii cei vechi 4. Lauda-1presina fácand de copil isprkvile vilejiel si strábáland cavanátor pActurile, In acelasi timp cand Isi castiga inváláturavremii clasiee, grecesli întàiu, laLine pe urna. E si el dinseria Fui Aeliu. Ca si acesta, el, avand acum rangul de confite,.lupia la D'unare, unde strkbale, sfátuiesle, ascaza, scuturk,Inarmeazä malurile dunkrene si regiunea vastá a limanului 5.

Sidonius Apollinaris, Panegiricul lui Antemiu.2 Ibid., quem spiritus armat regis avi"; Rev. Arch., 1911 19081),

p. 111 V. §i Keller, Stilicho, 1884; E. Vogt, Die politischen Bestre-bungen Stiliehos, 1870.

3 De vita sua, ed. cit., p. 67.4 Panegiricul lui Antemiu.5 Comitis sed jure recepto, Danubii ripias et tractum liinitis Ampli

circuit, hortatur disponit, discuta, armat.

Ridicarea elementului latin 201

El crutg. termul Ririe" de dominatia Gotului ValamirMtfina onullimea ralaciloare a Tinutului scitic, bogali insállAtAcie, grozavá, pfuilcare, mai barbara decát insesi nea-murile barbare de acolo, InfruntI pe urátii H-uni ai lui Hor-midas", cArora li se face o descriptie ca aceia din AmianMarcellin, aclAugind trAsgturi noi. Acestia apar trecând CucarAle -Dua-area, inghetatA sou curgAtoarel.

Ca luplAtor din aceleasi locuri e presintat si viitorul Im-parat Maiorian, care, in ciuda Cur1ii, ramilne credinciosulprieten al lid Actin 2. Dar so[ia barbara, de neam regal got 3,a acestaia II prigoneste4, temânciu-se pentru soarta fiului,Gaudentiu..

Despre Maiorian, Sic/onius spune ca s1r5mosul lui a gu-vernal Iliricul, ca termurile lstrului, acolo uncle in Panoniainfloresle rAz1)oinicul Acincus" Aquinetun 5, pc vremea cándTeodosiu era proclamal la Sirmiu.

Accst bunic clupà maniA al eroului cántal se infatiseaa,intr'un pasagiu destui d3 obscur, luplánd cu flota in SciliaMimed, ca colonii ei (scgthicis ilkita colonis) la Hipanis Bu-gul si la inglie(ala Peuce" Pencemque rigenfem).

Il vedem pc Maiorian la Siclonius alacand ca trupe cltuin-enePC Vandali si S2.î isira, ar-heologia, poesia si ignoranta fiindasliel unite: Baslarnul, Suevul Panonul, Neurul, Hunul, Ge-lul, Dacul, Alanul said", bello nolus", Rugul, Burgundul,Vestul" Visigolul , Alitul" Alanul , Bisaltul, Ostrogolul, Pro-crustul sic), Sarmatul, Moschul 6 Numai Tuldila, Got si el,de la Istru, e impotriv't Dar cei cari dc alâtea ori trecuiserlDunArea ingliciala &Ant rApede

Gens isla repente. Erumpens solidamque rolls Iransvecta perIstrum. Venerat, et sectas inciderat orbita lymphas; ibid.

2 Sidonius Apollinaris, Panegiricul lui Maiorian.3 lb:d.

Exclusa scepiris geticis.Fertur Pannoniae, qtri Tutuila pullet Acincus,Illyricum rexisso solum cum tractibus IstriHuius avus.

Panegiricul lui Maiorian.5 Ibid.6 lb.d.

202 Intre Implratul roman i Hanul turanic

O luptà se dA astfel, dincolo de Campiile dace" (claciearura), lângiä Serdica, de o armatá. perfect disciplinala, dupaacest laudAtor; lagárul naválitorilor e asediat. De si soldatilorIi lipsia adesea Cererea (pânea si totdeauna Lyaeus (vinul),n'a lipsit totusi disciplina"; când colegol lui Antemiu, poateun barbar, tradeazA, fugind, frontal se mentine, si fugarul epedepsit perind intre vrajmasi 1

Ca si Aetiu, si Maiorian, dupà luptele Cu Tracii In Galia,se retrage pe mosiile lui, ca un Cincinal2.

cu alti fruntasi de provincie se petreoe aceiasi readucereacasá.. StrAmutarea lui Marcellin In Dalmatia e ca p lui Egi-diu In Apus. Si depusul Impa.tat Nepos e in afarä de auto-ritatea ambelor Impáratii.

In Galia, tot asa viitorul Imparat Avitus dispone de miilebarbarilor si staphneste Intinsele-i domenii, ca Aetiu la Do-nare 3 E presinlat de Sidoniu ca emulul lui. Traian,gittoral pe Rin al Germanilor 4, pe cand ea Geloni si Rugi,cit Gepizi, Burgund, Neuri, Bastarni, pe llingg. Germani lael vine Atlila5.

Dar asezarea, aprobatá., une ori chiar cerulä si toldeauna fo-lositá. Imperiu a barbarilor aduce o osebire Intre ce li selasä lor, dar ca sla, i ceia ce se numeste romanae par(es,.Sidoniu Apollinaris, poetul gal 6, ca,re serie 5i rex Gotthiae" 7,si cunoaste präzile Masagetilor", celor mai noi la Dunáre 8;acest scriitor, adânc inraurit de moda orientalà, de altfelpretutindeni mntinsä, spune cit numai orasul Arvernilor a ra.-

lb:d.2 Et illum Adtius)

Rure iubet patrio suetos mutare labores,Fatorum currente rota, quo disceret agroQuid possessomm maneat; ibid.

3 Sidonius Apollinarius, Panlegiricul lui Avitus.1 Ibid. Tot acolo scutul sarmat, secenea GelonuluiA lb d.6 Scr.sori, VII, v.7 !bid., XII8 lb:d.

Ridicarea elementului latin 203

mas romanis parlibus", Bistonii fiind, la Slrymon, iar Hunul,Sarmatul, Getul, Gelonul" la hotarel.

Din acest Orient al nostru Insd poetul galo-roman sliecd se razimd pe Tracia, lar fecundd In eroi", cd acolo e frig,cd de la Inceput In zdpadd cresc copiii, cá ei beau mai multsAnge de cal decat lapte, cd din fragedd vrAsid se exercit5la gerid, cit, vândbori de curand, ei cautd fianele in peteri.,cit sabia holdrdste totul, ca batranetii i se preferd sinuciderea 2El vorbeste de Sarmat, de Mosh, de GAii deprinsi a bealapte de a-si mânji cu, sAnge (uenis) pdliarele"9. Amintin-du-si de Ovidiu, el pomeneste pe dusmanul cu cojoc" (pet-litus) care acuma armuleste pe Goti supt judele nostril".

Tot asa de nestiutor, un alt poet, Avitus, pomeneste pe Ala-mannus, Saxo, Toringus, Pannonius, Rugus, Sclavus, Nora,Sarmata, Datus, Ostrogotus, Francus, Burgundio, Dacus, Ala-nus... Suevus" 5. Niel istoricul general al Bisericii, Orosiu, n'areo vedere mai clard de la noi. El credc... In veacul al V-lea!cd Dacia si Golia e acelasi Wen] 6. Dar Eurul dulce dregeclima rdcità de suflarile bistonice ale Crivgului"; chiar Persi

Indieni vin de se Inchind la Bizant7.Dar unitatea Imperiului, In duda grecisdrii sau mdcar a

model elenisante, larg rdspandite, o aratd si Sidonius Apolli-naris In paneOricul Impdratului trecdtor Anthemius,Rand pe Leon care e mai presus de Domnie fiindcd o dd-ruieste": mai bine va sla acum Statul nostru unul singur,

1 V. Epistolele în versuri.2 Paneg,iricul lui Antemiu.3 Ibid. In Ep, IV, i, Geloni equintulgi, Alanii din Caucas.4 Qui dictat modo jura sub iudice nostro; Panegiricul lui Maiorian.b V12, p. 195.

In medio Dacia, ubi t Gothia; I, 2.7 Ibid. In scrisorile lui Sidoniu: Anthedius, Pannyechus, Graems,

Euplirasius, Palladius, Hitmerius, Philagrius, Tryfetius, Megetus, Ore-sius, ltingA Salonius i Nimbus. Apoi Afranius, Syagrius, Auxanius, I,vn, Erdicus; III, in. Theodorus, X, Genesius, IV, vi. Evodius, VIII,Elaphius, XV. g o vreme de grecisare arhaisantA la care se supliMtop scriitorii.

204 Intre ImpAratul roman si Hanul turanic

care aslfel a fost Mena a doi"1. El lauda regina Qrienlului,Roma universului (orbis)" sau nascaloarca de Imperiu".

0 privirc larga .5i adanei In viala accslor regiuni ni-omijloce5te Insa Viala Muhllrti Severn]. Sev..rus, Sever-hillssant nume dese in Panonia-de-sus 2.

1 Faca pr:orumExsuperas, Auguste, Leo, nam regna superstatQui regnare iubet: I-Julius respublica vestraNunc erit una magis, quae sic est facta duorum.

2 C .1. L., III, 3873, 3874.

CAPITOLUL V.

Viata populari romanä

Viata in viitoarele pdrti austriece, la Favianae, oras lute-meial pe o veche mosie de familie, la Pelavio, la Quintanae,unde au cvartir Alamani 1, la Lauriacum, oclald mosie privatd,la Ioviacum, la Comagena, cu numele asiatie, la Tiburnia, seinfdtiseazd astfel, In toate amdnuntele ei bogate si felurile, laacel Eugippius, ref ugial in Italia dup. evacuarea Noriculul, inViala Invdtatorului sdu, acel Stan!. Severin a carui amintire,pdstratil si in celatea ungureascd de la podul lui Traian, n'adispdrut mult limp din aceste regiuni.

Episcopul functioneazd ca NTAjilorul care lucreazd cu pute-rea crucii: Nu te lasd. Domnul mieu Isus Hristos sd lrecidincolo de acest semn al crucii" 2.

El apare ca patronul unei celdti cu ziduri si burg, andeeste câle un tribun purtand rdzboinicul nume de Mamer-tinus 3. Locuitorii, populi 4, COntinuA traditiile romane pro-vinciale. Sant deci terani In margene, apoi mesteri, neguslorisi chiar giuvaergii, carii poi face si podoabe pentru un rep;dupd. Invdtdtura luala din Asia si din rogitmile Pontului5.Teranii pot sd fie mansores 6, sil aibit mansi de proprietate par-

1 P. 35; ed Mommsen, in Mon. Germ. Hist.2 Non te sinit dominus mious Ihesus Chrislus hoc signum crucis

exedere; ibid,, p 27.3 Pp. 14-5.4 P. 35. Terminul s'a pAstrat la noi ca popor, numai la vii.5 Cred ca triobuie cetit: quosdam enim aurifices barbarus nu

barbaros pro fabricandis regalibus ornam(entis clauserat arta cus-todia; p. 19.

6 V. §i mansoribus in messo detentis"; p. 32.

206 Intre Impgratui roman qi lianul turanic

ticularg., de unde francesa' mas (din Mas-Latrie, etc.); ei ies,ca Sicilienii, azi, dintre ziduri ca sg. meargá. la tarà la ei, laogor, ad agros exire 1. Isi au acolo si bisericile dincolode ziduri" si veden' si aici terminul de basilica in loc deecclesia 2.

Sfatul omului lui Dumnezeu", ales de cornunitate 3, pe care-1venereazg si pAganii, e totdeauna folosilor, arbitragiful lui seimpune, binecuvantarea lui e cerutà de cei cari pleacà inlume sg-si cerce norocul 4.

Apgrarea se lace cu .ostasii oraselor" si ca mercenari carise aseaza la botare 5. Mici bircinte se pot cgpg.ta de for-tele org.senesti: astfel Alamanii sant biruili la Petovio, desi s'au asezat la Quintanae e. Dar, algturi, Turingii distrugintregul oras Lauriacum, dintr'o singurg. aruncane7. Se In-talnesc fugarii din castele" 8.

Forte ale Imperiului sant In caste/e, cum e Cucullis 9. Deacolo se aduc si salarille19.

Leggiurile cu 'mea romang.11 incà necotropitä se fac prinluntrile care, din Retia, vin pe Inn si pe Dungre1-9 afarg, devremea de iarng, cánd, cu apele Inglietate, provisiile ajung afi patine 13, dar, ca pe Dungrea-de-jos, umblä cargle cu boj,

1 P. 24.2 Basilica extra muros" la Petovio, p. 31.3 La Tiburnia; p. 31.4 Barbari, cum ad Italiam pergerent, promerendae benedictionis ad

eum intuitu deverterunt; p. 18.5 Milites oppidorum... Pro custodia limitis publica stipendia; p.

31. Milites turmae..., numerus batavinus; ibid. Cei patruzeci dintreRomani cari apArl un ora; p. 32. Veghilte" lor; p. 38.

6 P. 35.7 Excidium opp:dorum... Omnis populus; p. 36.8 Transfugae castellorum; p. 389 Pp. 22-3, 28 oppida vel castella" .10 Extramum stipendium commilitonibus allatum; p. 31.11 Raporturi 0 ea Milanul; pp. 34-5.1' Danuvii navigatio; p. 32.1s Rates plurimae de partibus Raetiarum, mercibus omustae quam

plurimis, insperatae videntur in litore Danubii, quae multis diebuscrassa, Aeni fluminis glacie fuerant colliolne quae Dei imperio moxsoluta eiborum copias fame laborantibus detulerunt; p. 14.

1 P. 16.2 p. 33.3 Intenea beatum virum cives oppidi memorati suppliciter adierunt

ut, pergens al Fabanum, Rugorum principem, mercandi eis lioentiampostularet. Quibus ipsie: tempus", inquit, huius oppidi propin-quavit ut desertum, sicut cetera superiora castella, cultura destitulamremaneret. Quid ergo necesse est locis mereimonia providere, ubiultra non potest appa.rere mercator?"; p. 32.

4 Quamvis et illud oppidum quo pergimus, ingruente barbarie, sitquantoeir relinquendum; p. 36.

5 Ex paucis quae super ripam Danuvii remanserant oppidis unum;p. 49.

6 Initi foederis pactio; p. 28.7 Barbarorum intrinsecus consistentes qui cum Romanis foedus

inierant custodia servabatur; p. 12.8 P. 13.

Viata populara romana 207

plaustra1. Scafele" 2 romanice vor da germanicuI Schiff pentru

Dar e drept cA negotul nu se mai poste face regulat dincausa necontenitei perindAri de barbari fArA cApg.tAiu carinu cautA niciun foedus. In zAdar Sf. Severin e trimes de orA-seni la ei ca sA li cearA voia de a umbla cu mArfurile: elprevede vremea cAnd, ca si uncle castcle acum pArAsite, viatade afaceri nu va mai putea fi pAstratA. Intre aceasta cetl-tenii acelui oras Petovio) venir A rugtitorii la fericitul, ca, mer-gaud la Tava, seful Rugilor, sA oeard pentru ei voia de aface negot. CIrora el li-a rAspuns asa: s'a apropiat vremea.aoestui oras ca sA, rAmAie pustiu ca si celelalte castele din sus,

lipsit de cullurA. Deci ce mai e de nevoie sA. aprovisionAmlocurile cu mArfuri, cAnd nu va mai putea sA aparA vre-unnegustor?3". Se anuntA si pArdsirea" altor orase din causa

barbariel"4. Putine orase" mai riámAn astfel peunja Dundrii 5.

AfarA, tree barbarii, Isi Insiruiesc cArutele scilice. 15i Intindcorturiley bAciuiesc un timp In acest loe de bun popas, astep-Vaud sA Ii se aducA daruri care sAnt de fapt un pret de rAs-cumpArare cu privire la care se poate si discuta. Se ajwagela o Invoia15., la un foedus 6. Atuinci ei pot A. fie primitiinlre zidurile a cAror pazI li se incredinteazA 7. Adesea, capentru Turcii lui Urcan pe la jumAlatea secolului al XIV-lea,de frica unui cutremur ei au c,erut sà fie admisi In celate 8.

208 Intre Impdratul roman si Winu1 turanic

Altii iltAcesc prin imprejurimi, In cele mici, i full Mel°ori alací pe once drumell: li se zice soainarae, de fapl scaa-rae, Schaaren 2. Sc ascund prin paduri 3. La bfticiuri, nun-dinae, se Inlithiesle îns loatt lamea4.

Une ori e Insu o forIN. organisal5.: Golii din Panonia-de-jos,Rugii cari merg spre Apus, preg6lind luarea in sapilnire aIlaliei de Odoacru5, Alamanii Itti Gibuld 6. Ei sil-se pe Ro-mani" a-i servi 7. Se ajunge acolo, Inca unii din ei culegun tribul" de la Draw, pe care, cum fa.ce Rapti Faya, zis

Felelheus, contra Alamanilor si Turingilor, isi simt apoidatoria de a le aOira. 8, asa cä se poale lrE cu ei in soeictUebinevoiloare" 1, ca adevgrali supusi" 19 ai unui Slat care erasa se inlemeieze In ae-aslä regiune a Norieului, untie germa-,nisarea s'a facut mai tArziu Inleo formI mai ameslecala si maiconf us/. IncepQ a se ,Indulei chiar numele aceslor domni" aiunei socialAti 15.3ale de capul aciola de Friedreichvine In gura locuitorilor romanici Ferdorichusu, asleplandpe FederigQ si Ferigo al Italicilor.

E un adeOral. Slat de filtrare, care nu va pulea sä semenlie. Se slabilesc si relalii inter-barbare: Aslfel Onoulf, ira-tele lui Odoacru, care va fi In curand slApanul ILaliei sta laviilorul dusman, Inlocailor si ucigas al accslnia, Teodoric, Inasezarea moslenil.à a acesluia de la du,nar2ana Nova,e, Sis-tovul de ostN.zi12.

Barbarii vin pe cara (vohiculq), ca gandurile cele mai pas-nice, pc care le vor pArasi numai crind se vor am2sleca antune

P. 17: turbo latrocitrudium barbarorum".2 LAtrones quos vulgus Scamares appellabat; p. 20.8 Hostes silvarum occultati nemoribus; p. 39.4 P. 20.o P. 16. El cute trecerea" (transitam de la §efii Gotilor (a Gotha-

rani principibus ; ibid.6 Pp. 29-30.7 P. 19.8 Cum s'nt nobis", spune el, vicina ac tributaria oppidaq; p. 40.9 Benivola cum Rugis socielate vix.erunt."; ibid.

10 Subiecti, p. 4711 P. 49.12 Ad. Theodoricum regem, qui tu rn apud Novas, civitatem pro-

vinciae Molesiae, morabatur"; p. 49.

Viata popular5 rontanA 209

toametti pAtati" (homines maculosi), pe cari povestilorul, ofi-terul sirian romanisat, care a luptat si In aceste par, AmianMarc,ellin, Ii cunoaste bine, personal: Lupicinus, Maximus1,

O plecare in mas5. spre Italia se produce in aceste regiuniIn care vesnica tulburare se indulceste Insa prin mijloacelepe care oamenii strânsi de nevoi stiu s5. le descopereA, le varieze p6n5. la nesfiirsit, dar ea are un cara cter par-ticular. E un ordin de la Odoacru, care s'a asezat acolo sicare-si chiamà pe aceia pe cari-i prive5t3 ca supusi aiDar Onoulf, urmând ordinul fratelui s5a, a poruncil lulurorRomanilor sA se mute in Italia; alunci toti locuiiorii, ca dincasa robiei egiptene, aslfel din zilnica, barbarie, pradati foarleadesea, au fost scosi" 2. Si multdmirea pe care o roslcslestrArnutatul biograf al Sfilntului Eugipiu, nu e decitt un orna-giu, care calad a inegri trecutul, din partea noului Italian cunume grecesc, care serie deslul de ldrzia, sutil ImpAratul Anas-lasiu 3,

Aceiasi viatd se invedereaza si prin cercetar_a nomenclaturiiIn aceste prti. Jordanes pomeneste o Bassiana4, mosie desenior, si prin vechite mime Ostrale pe ceia ce Jung3 nu-meste calea galo-ilirr: p5storeseul Arbor Felix, copaoulferia.", veche asezare cAticd din Campodunum, un romanAbodiacum, la Pons Oeni, podul de In", peste care treceaunecontenit caravanele, pe hingl. Iuvavurn si Lauriaeurn, decare a fost vorba mai sus C.

i XXXI, 4, 5.2 Onoulfus yero, praecepto fratris admonitus, universos iussit ad

Ilaliam migrare Romanos; tunc onmes incolae, tamquarn de domoservitutis aegyptiae, ita de cotidiana barbarie frequenlissime depraedati, cducti; pp. 52-3.

8 P. vil" Citarea In Amian Maroellin, Excerpta, 15 vine (tinte°adulterare a textului. Cf. si Amédée Thierry, ¡lis/ojee d'Afilia, siFuste! die Coulanges, L'invasion germantqac, p. 321 si urm. V. p326: la bande guierrière"; cf. si p. 357, nota 1. Pentru dispariliacetii L,auriacum, v. Alexander Gaheis, Legionslager und ZivilsladtLauriacum am Donanlimes, In Forschanyn und ForIschrittc, XII, 20-1.

4 P. 55.

5 Zeitsclzrift ftir 6sterrechische Gymnasien, 1876, p. 104 si min.G V. §i Amian Marcellin, XXXI, 10, 20: Gratianus exinde digressus

per castra quibus Arboris nomen est, per Lauriacum... ten-debat".

14

210 Intre imparatul roman 5i 'lanai turanle

De altfel, mult limp dupa plecarea lui Alaric, luptele intrebarbari nu se dIduserd la Dunam, ci In Dalmatia, unde, prin-tr'o biruinta asupra unit alt rege german, Odina", Odoacruse pregalege pentru mai mamle sau rol italian 1. Clci Du-ndrea e a vestibului Got, marele Teodoric.

Un Limp, Wald Tracia-de-Nord a fost Insd a celuilall Teo-doric, fiul lui Triarius. Sabia spanzuratd la intrarea cortuluisdu, si de care va peri prin accident 2, pdrea cd amenintid Biza.n-(Jul. Impdratii trebuiau sà idscumpere pe cei cdzuti in manileFui si cari totut,i sant une ori Euslaliu din Epifania,Sirian trdit la Constantinopol, asigurd cä, dacd nu s'ar fi des-coperit o conspifatie alor sdi pentru a-1 wide, el ar fi pulullua Constantimpolul 4. Acolo, ca si barbarii din Apus, -A-arfi asezat cl Impkratul, 5i nu s'a acordal importanta cuvenitdaporlului pe care 1-a dat candidatului la Imperiu care a foslProcopiu, fiul Imparatului Antemiu 5. Teodoric al lui BalatnirIi s1.5. In WA pdad ce e alas a trece In Italia. lime ori ei secombat, dar comunitatea de origine si interese li apropie 6.Viitorul sldpan al Italiei prada fruanosul Slobi, Indreptan-du-se i spre Tesalonic 7. Imperial nu-1 poale confirma, siepiseopii sant aceia cari, trdind In aceleasi imprejurdri caacelea care ni se vddese pentru Noric prin Eugipiu, apdr6rdscumpArd populatia 8, retrasd prin cetati, ca acei din Apusodinioard fald de Attila 9. Cutare alt Got", Sidimund, are oIntrese provincie la Epidamn. Se evacueazd cetd(i Intregipentru a face loc nkvAlitorilor cari-si mild o asezaren. Ofi-

Oclovacer In Dalmatiis Odin= vincit et perimit. Tot tip pePheba, rex Rugorum; Cronografia lui Casiodor.

2 Eustatiu, In Fragm. hist. gr., IV, p. 139, no. 3.3 Malchus, fragm. 4.1 L. c.5 Cand;dus, fragm. ed. Fragm. hist. gr., IV, sau Bonn

lb d, fragm., 14 si una.7lbd., fragm. 18.8 lb:d.

lb:d.10 Ostrogotii ar fi , stralucilorii"; Visigotii Wilhelm Streit-

berg, Ost. mid 1Vestgoten, la Gustav Meyer, In lndogermanischeForschangen, IV 1894), p. 300 si urm.

11 Eustatiu, ibid., pl. 140, no. 4.

Viata populara romana 211

terii imperiali Ii arald uncle e mai muat gol de locuitori, caIn Dardania. Cand li se dk bani barbarilor, i and se Incearcào loviturd trAdaloare contra lor. Teodoric oel Mare fuseseinlrebuintat de Impgralul Zenon ca sa suprime rkscoala urrainon Isaurian, Leontiu, la Tars1.

Dar in courAnd Apusul, si Panonia, $i Dalmatia, au In 'Feo-doric, vicariul imperial din Italia, un dominas noster, caImpgratii de odinioarg. 2

Restaurarea romanä supl urmasii lui NIareian se face decipentru partea centrala $i apuseank a Imperiului prin acestvicariu, barbar, insk de educatie si conoep(ie romank, care emarele rege ostrogot, consideral Inirc ai sai ca presidentultuturor regilor in jarul Raliei El garanleaza pacea, muncaschimbul in pArtile care-i sfull atribuale $i In care nu Mirkacka Dungre-de jos pe care o r,stituise, la plecare, Impgratului.

Relatiile de comer t de care Teodoric are nevoie au rginasInsk intinse $i solide, inlre Apusul noii locuinti i Rgsgrilulde care era legal prin origine $i o atAt de largk parle a vietiisale. In Noric 4 inIfilnesc boll de acolo ca cei din Alamania 3.In unele privintd el iese chiar cu tolul din conceptia ose-birilor barbare. In scrisoarea XXXII a lui Casiodor, Panoniae numitg. sg.laul de pe uremuri al Gotilor" (quondam sedesGothorum).

Când viata romanà e stabilitg, supt palernica sulitg. a re-gelui italian, treb-aie sk admilem deci o restituire a unitkliieconomice militare $i populare. El a trebuit sà ia. ca &Masai.in Italia si elementele romani sau golo-romanice de la aceaDunkre-de-jos uncle slgtuse atdta vreme4. El n'a putul pierdedin vedere acesle locuri, si marea lui operk de refacere, cu

1 Ib'd.2 Contra Francos a D. N Theodorico) destinatur exercitus qui

Gallias, Franc,orum depraedatione confusas, victis hostibus ac fugatis,suo adquisivit imper.o; Casiodor, Chron. Aiurea înâlnim aceastaformula, pe un vas; Regnante d. n. 7'heodorico, fella. Roma; Cozza,o. c., p. 303.

3 Casiodor, Variae, III, 50.4 V. Enodiu, Panegiricul: un Pitzia ca general al lui. V. si Hodgkin,

Dynasty of 7'heodosius, 1896; Pfeilsch, Theodorich der Grosse, Ma-lento. 1910.

212 titre impIratul toman §i turanic

orase, castele, palate, a trebuit sä ating1 si partea din Europacentralg si sud-est-orientalä care-i apartinea 1

In aceasta peninsulg a Sud-Estului european, lasata in samaurmasilor lui Arcadiu, aspectul latin: dalmat, ca supt Arias-tasiu din Epidamnum 2, tracic, ca supt Iustin si dinastia luica cate o intercalare asialicg dar mediteraniang, ca a Isau-rianului Zenon, fratele hii, candidat la Imperiu si rebel, sechiamd insg Longin4, se pgstreazg. Acestia nu sant dealtfel represintantii importantei unei provincii asa de mici5i de sgrace, ci ai unei bande militare, plAtalà ca un marestipendiu anual, care ajunsese stgpand pe Constantinopol5.

E deci tot o veche viatà populara care, ca in secolul alIII-lea, dar acu.m fgra amestec visibil de barbari, se fidicgla culmile Impargtiei. Folklorul romanic de aici domina prinvanjosia sa Monarhia, si provincia de limbà lalina cucerestegrecisantul Bizant.

In acest timp insg. Iliricul pare c.g. Linde a se despiirti, cao formatiune aparte, sprijinila pe celgtile maritim3 si pe unelealatuiri de vgi In interior. Apare gu.vernarea, pomenitg, a luiMarcellin, in care cauta un addpost fostul Impgrat IuliusNepos 6. Sà nu credem cg e vorba, la ac,esta, numai de unrefugiat, trlind In retragerea pensiei sale: e Impgratul legilimsi aceste teritorii nu s'a-u desfacut inca din legglurile cu,Apusul uncle guvernase el, rgmanand insä pretutindeni totun Imparat. Supt scutul acesla Incà puternic, In unele .)raseca Durazzo populatia se alcgtuieste de sine supt un ltptotetkov 7.

Sub cuius felici imperio plurimae renovantur urbes, munitissinmcaslella conduntur, consurgunt adlniranda palatia, magnisque eiusoperibus antiqua miracula superantur; Casiodor, Clzron.

2 Eustatiu, In Fragm. hist. gr., IV, p. 110, no. 4.3 Vartil lui se chiama Marcim; Teofane, ibid., V, p. 271, no. 1

Rudele lui Iuslinian poarta Auricle vechi latine de Germanus, Pa-tricius; Ioan din Epifania, ib.d., p. 276. V. §i A. Rose, Ka ser Anus-tasius I., 1882.

4 Eustatiu, I. c. p. 140, no. 5.5 Ibid., p. 142, no. 6.6 C. I. L., III, 6335. Astfel, ca Imparat, 11 considerri acela care

a pus inscriptia ggsM la Belgrad.7 Jireìek, Gesch. der Serben, I. p. 37, nota 1.

Viata popularà romang 213

Cu elemente de tot felul, In Moesia-de.-sus, Mundus, unGot, mild sa facd el Insusi un Stat, lupandu-se ca Sabinia-nus, comandantul roman de aldturi1.

Toatg. linia Dundrii e obieclul unei atentii speciale, cdci omud primejdie, cum se va vedea, Incepe sa se pronunte:a cobardrii Slavilor.

De aceia, credem, In fata unei primejdii pe care o invede-reaza i ruinele marmurilor antice, Impdratul Anaslasiu facea se lucra In Scitia Minorà pan. la Histrio., uncle s'au gdsitalg.tea ardmizi cu numele acelui 2 cdruia totusi i s'a adusInvinuirea ca n'a opus barbarilor armele Imperiului 3. Si mid-tdmita acestei restatirdri dungrene ocrolind p neguslorii ro-mani In Dacia se glsesc monede bizantine pdna in secolul alVI-lea 4.

Epocei Iliricului Anaslasiu trebuie sd i se alribuie si c15.-direa In vechea regiune d- oici i pagi spulberati, de cetdtinimicite, a unor centre cu nume de Sfinti, ca Sf. CirilUlmetum 5.

Aici se pune insd o cheslittne. Tol termul dalmal are celatiInchinate Sfintilor ca i alillea din cele moesic- si din adfinculTraciei. De ce pentru cele de h Pont sfintii lutelari nu sruitcunoscuti, afard de acest singur cas, chnd tolusi nu e vorbade o cetate?

S'a crezut cg. In secolul al IV-lea cineva din acesti vici pela Histria ar fi Inching un altar hui Constantin si luidar cetirea nu e de loe sigurd6; in once cas, epoca luiAnastasiu a lgsat urme epigrafiee In locurile unde Vitalian,pretins descendent al lui Aspar, a jucit un mare rol, Incer-când sä lnvie de aici Imperiul de Rdsdril In vecliJa forrndlatind pe care a putut sa i-o deg Iustin, Iuslinian i dinaslia

1 Hartmann, Gesch:chte !Wiens, I, pp. 152 si urm., 170 si urm.2 pilrvan, In Dacia, II, p. 218.3 07..rr6 i SnXocc, To6g er.z6vcce4 6ccp6dpoug ¡Lamm; Suidas, sub u. Anasta-

sius. Un decret al lui ileintru commerciari; In Rey. Arch., 19111,p. 521.

4 Fr. Willer, Römerspuren im Osten Siebenbiirgens, In Mitth. derk. k. Contralkommission, 1859, p. 105 si urm.

5 Procopiu, De aed., p. 293.Petrvan, Histria, IV, pp. 161-2. V. mai sus, capitolul respectiv.

214 Intre Imparatul roman qi Hanul turanic

lor. Ostasii lui sânt Tracii latinisati, Bessi, si Caliacra ajunsea fi, ca mai tárziu In veacul al XIV-lea, supt Dobrolici, ocapitalá.

Vitalian, asupra cáruia vom reveni Indatá, pentru a-i arktao carierá mult timp fericitá, era fiul lui Patriciolus din Zal-dapa 1 si se rázima pe terani, aceiasi cari luptaserá si Inarmata lui Marcian, o Intreagá lume romanicá. Marcellin spuneaprial cà erau localnici cei din jurul lui. Numele romaniceabundA, de altfel, In aceastA vreme: Marcian, Marcu, Longin,Marin, Grermanus, Verina2.

$i povestea alugárilor din Scilia merla. sl fie InfAli,siatáaici ca lilcä o dovadá a unei vieli populare extrem de viiIn aceste regiuni, In legáturá cu netntrerupte traditii.

Scilii", numiti dupá provincie, cari duc lupta cu episcopalde Tomi 3, mergand p5nN. la Roma, cu plangeri catre Papa listarnind, ca badea Callan la Coloana lui Traian, lumulturiacolo, apartin fireste poporului de jos latinisal de aici. Eisant de sigur In leggluirA cu Incercarea lui Vilalian.

Ereticii aces tia, theopaschili" 4, cari cau 1 A legá tara cu Roma,ráman apoi la Constantinopol. supl pazá 3. Oricum, ei sânt unadin aparitiile cele mai caracteristice ale 1Temii, ca unii cari pars'a ardte lupia unai element calugärese, de earacter indigen,contra episcopului din Tomi, care va deveni grecesc. i in-tregul incident al cálugárilor sciti" are, am spus, un caracterromanic. Episcopul contra cáruia se duce lupla se chiam4

1 Schafarik (Slau. Alt., II, p. 158, nota 1 awaza Zaldapa la Dicalic,lar Aquae la vArsarea Timocului.

2 V. Jiredek, In Arch.-epigr. Mitt., X, p. 189; Iorga, Histoine de lauie byzantine, I, p. 40 adauge Cronica lui Marcellin, 515); cf. Parvan,In Histria, IV, p. 702, care Vede InsA In Vitalian un indrAznet gene-ral got, Cu stApAniri personsle" si In fortificatiile lui Anastasiu omAsurA contra foedieratului rebel", rAu aerolito& al unor tinuturicare din vina lui s'e pastiesc. Tot de la Anastasiu ar fi inscriptiaParvan, 1. c, p. 171), de la care s'a pAstrat numai tig,LA cu aoelasi

semn, un malle A.8 Pentru Paternus die Tomi 5i la 520; Labbe, IV, 1525) 5i cAlugkiri

v. scrisorile Papi Hormisdas, in Migne, Patr. Lat. (cf. Netzhammer,Altehristliche Tomi, p. 31 5i urrn!).

4 V. Zeiller, o. c., pp. 173, 383-4.ti Mignee Patr. lat., LXIII, p. 477.

Viata popularg romang 215

Paternus, dar, mire numele lqr, pe liing6 Achile, loan siLeontiu, e si un Mauricin.

Caracterul pur latin al peninsulei balcanice In secolul alV-lea si al VI-lea e formal si energic recunoscut de un Bury:Populatia peninsulei traco-ilirice era de limbd latinA In se-colele al V-lea si al VI-lea. Din aceastA populatie se co-boarA Vlahii 1m deosebitele lor locuinfi f i la Nordul §i laSudul Dundrii. La Nordul DunArii, In adevAr, probabil asupravietuit In Muntenia si Moldova un rest de populatieromanA, de si Roesler ar fi vrut ca, atunci cAnd Aurelian apArAsit Dacia lui Traian, sA fi fost In Intregime evacuall deRomani, dar ae,est rost n'a putat fi bogat, i Pie n'a tAgAduil6. a fost o imigratie medievall. de Vlahi de dincolo de Du-nAre, care a fAcut o RomAnie posibilA". Si el continuA:

Marea Valahie" din Tesalia s'a formal printeo miscare spreSud a acestor Romani ilirieni cari au fost probabil strAnsaIn regiunile muntoase ale Pindului si promontoriile Acar-naniei de Slavi. Dar a ramas pentru cAteva secunde o con-siderabilA populatie vlahA In Bulgaria InsAsi"1.

Tot asa, despre situatia din Palestina, scria E. Rey: PAnAazi s'au mArgenit a o studia dinleun punct de vedere puroccidental si lasând prea malt In uinbrA rolul important ce1-au jacal Sirienii si Arabii In stabilirnentele de care ne ocu.-pam. Elemental indigen, precum i relatitle statornice en Grecii

It was mentioned before that the population of the Thraeo-Illyrian peninskila was Latin-speaking in the fifth and sixth cen-turies. From this population ve descended the Vlachians in theirvarious homes both North and South of the Danube. North of theDanube indeed probably survived in Walachia and Moldavia a layerof Roman population, through Roesler would have it that, whenAurelian abandoned Trajans Dacia, it was entirely evacuated bythe Romans; but this layer cannot have been large and Pi d hasnot disproved that it was a medieval immigration of cis-DanubianVlachs that rendered a Romnania" possible.. Great Walachia" inThessalia was formed by a southwird movement of these IllyrianRomans who wcre probably precsed unto in the highlands of Pindusand the promontories of Acarnania by the Slaves. But there remainedfor many centuries a considerable Vlachian population in Bulgariaitself"; o. c., p. 515, nota.

216 Intre Imiraratul roman i Hanul turanic

Musulmanii, au executat o influenta considerabila asuprasocietatii principatelor francel`1.

Dar in acest Limp se produce si acea mifcare a indigenilorromanici tinzdnd a da ei lmperiulut un fef.

Imparatul Marcian e un Roznan din Tracia. Urmasul lui,Leon Tracul", e insusi un Bess 2

Vilalian 3 tine câtiva ani Scilia, uncle Insa la Axiopolis semai seria greceste4, cu, o oaste care s'a socolit. la 60.000,biruind pe Hipatiu, nepolul lui Anastasiu, si pe Rufin, peAlathort, generalii Imperiului 5. Iustin va izbuti sa-1 rapaienumai la el, In palal", cii saisprezece rani pe dânsul 6. Mo-neda lui are inscriptia mandra: D. N. Vitalianus, pp. Au-gustus, vicar. Augustor." 7. Si Victor Langlois a publical. 8 omoneda a lui Vitalian. Ea poarta lânga capul ccsarului in-scriptia latina Vitalianus, Cu acel aclaus ceX4 care se intalnestede la Anastasiu la Iuslinial 2.

Dar Vitalian, presupusul Slav sau Bun, nu e singurul, citipul se inlálneste n multe exemplare pána la Iustin i us-tinian.

Jusqu'il present, on s est borné à randier à un point de vuepureme,nt occidental et en laissant beamoup lrop clans l'ombne leHole important que jouèrent les Syriens et les Arabes dans lesétablissements dont nous nous occupons. L'élément indigène ainsique les relations constantes avec les Grecs et les Musulmans eier-cérent une influence considérable sur la société des princjpaulésfranques"; Les colonies franques en Syrie aux XII-me et X111-mes'Icies, Paris 1883.

2 Bessica onus progenie; Jordanes, Romana, p. 43.3 V. mai sus Pentru Vitalian §i Philippide, Or'ginea Romdnilor, I,7 si urm. Kutzis, nepotul lui Vitalian, la Malalas, pp. 441-2.

Tocilescu, In Festschrift pentru Hirschfeld, p. 351 §i twin.5 Jordanes, Romana, p. 46.6 ¡lid., p. 47. Langl el un Paul si un Celerianus. El ar fi un

barbar, un Got, pentru unii istorici. De fapt, nwnele, rar, se afläsi pe malul stäng al Dunärii un Publius Iulius Vitalianus; v. D.Tudor, In Bul. Com. Mon. 1st., 1933, pp. 76-7 .

7 P. de Sauicy, Essai de classficali m dcs suites monédaireszant nes, Metz 1836, pp. 5-6.

In Reo Arch., V2, Ianuar 1819, p. 692.9 Si la Saul^y, o. c., p. 6.

-

Fig. 21. Medalion al luí Iustinian.

XVI.

Viata populard romand 217

Nume latine se gdsesc asliel la generalii din secolele alV-lea g al VI-lea. Belisariu Insusi 1, Velisariu, fabricantulde vdturi" li apartin2: e de fapt, un Vitalian care s'a supusacelui, mai nor000s, care domnesle. Impgratul Antemiu aredoi fii, cari se ridicä impotriva lui Zenon. Unul se chiamd,,roman, Marcian, celalt, grecesle, Procopius. In areastd lati-nitate care acopere Imperiul de la Anastasiu la Iustinian,nepotul de filed al lui A.nastasiu se chiamd Marinus, o andrudg. Bassianus 4. Unchiul lui Diocletian, a and mamd eradin Diocleia iliricd, se chiaind Carus 5.

Iustin, un Flavius, de altfel, ca si Fla vius Eulbricus, consulca el 5, e un Beudani, Trac 7, de la Bederiana langd Naissus 5,Belisariu fiind din localitalea Germanae 5. Nutnele solid luiIustin, Lupicina, e lalin, al mame.i. lui Iuslinian, Viglenicla,vine de la vigla (vigilia)". Suidas pomenesie iubirea lui Be-lisariu pentru terani, grija lui de a nu se &ilea sgmgralurile,de a nu se fura fruciele, de a fac pc saleni sg. profiLe dinprada ostasilor.

1 Jine6ek, D e Thinanen, I, pp. 18-9. Libor Pontificulis, la NI*lui 8ilveriu, Valisarius". Virsarius".

2 Mabeescu, In Dacoromana, I, p. 117. Ar putea fi si din Belisarav. Germisara).

3 Fotin, Bibliotheca, p. 253 Candidus . Cf. si ce spittle d. Aussa-resses, L'arni6e byzantin'. à la fin (liz siècle, 1909.

4 V. Suidas, sub v. Anastasius. Peelinsele vechi nume slave Mi-lizza, Vulkassinus), C. I. L., III, 8292, 8291. Cf. Philippide, o. c., I,p. 330 si urm. V. si Bryde In Engl hist. Rea., lE, p, 657 i urm,viata lui Iustinian, de Theophilus), nu se inentin. E curios cd unspirit critic ca al lui Jirie6ek, alunci tandr, In vechea-i carte Ge-schichte der Bulgaren, pp. 78-9 descoperia numele slave: Ljubkyni,Viljenice, mergand i pänd la fabulosul Upravda. Iustinian e pentruddnsul un Slav" indubitabil, cum pentru altii Vitalian e un indu-bitabil Got. Pentru pretinsa origine slavd, y j Tomaschek, /. c.,in Zeitschrift f. &tern Glynn., XXV 1874 , p. 658.

5 Suidas, sub v. Sophia.6 V. Dumont, o. c., p. 658.7 Chron. Paschale, p. 611.

8 V. si Hammer, In Hermes, 1872, p. 339 fragment din loande Antiohia).

9 Procopiu. De bello vandaiico.i° Un Iustin, tribun Valeptinianensium" inteo inscriptie greacd;

Mommsen, In C. I. L, II, p. 282.

218 Intre ImpArgot roman §1 Hanul turanie

Vitalian n'a avut noroc, dar pultrea suprema a ajuns totusiIn mana unui plebeu latin din lumea romanica, acesl Iustin,din pantie Dardaniei, ca si nepotul Iustinian, care lauda,ca un adevarat Trac nationalist", marile Insusiri de vitejieale poporului originii sale 1 Toatt familia are nume romane 2:In inscriplia de la Philae, Iustin al II-lea, Flavius, pomenestepe Sofia Aelia, pe Tiberiu Noul Constantin.

Batranului soldat, imperator dilectissimus", i se Inchina oinscriptie la Nisibis, dupà parasirea din secolul al IV-lea,de exercitus omnis Orientis", care pomeneste de neamulbarbar" Intre care se anal.). Si la Ulmetum s'a gasit o mo-neda de la el 1.

1 Novela a XXVI-a.2 Iorga, HIstoire de la vie byzantine, I. c3 Helmolt, Weltgesoh. IV, p 326.

Pärvan, Ulmetum, 112, p. 75.

CARTEA a IVa

REGIMUL NOUWI AUGUST"IUSTINIAN

CAP1TOLUL 1.

Basa romaniFusese odaia o Intreaga perioada cane se ponte numi In

adevar ordinea con-.stantiniana, ea o randuiald de Slat, un lucrumilitar si achninistraliv, poruneit, ea o consecinP fireasod aschimbàrii centrului de greutate al Imperiuluil.

Inert Inainte de 500 fenomenal popular biruie. La 192, inoastea lui Anaslasiu contra Isaurilor, gasim Gott siBessi" 2. La 502 lupt.a. contra Persilor Grotii si Bessi si palepopoare ale Traeilor" 3. La 539 un Bess, Burkentios, apareIn armala

Epoca lui IusLinian are un al treilea earader. Ea represintaafluxul acestei vieri latine rurale, care risare atunri, intin-zandu-se din Moesia ci Ririe si asupra Traciei 5, ceredrepturile, pe o vreme oand candidap la Imperiir, ca Vitalian,eland Impqra(i, ca lustinian, Tiberiu, Mauriciu, santvreau sici fie latini, Romani In vechiul in(eles al covantilui,eand prin influenfa Papel, prin ,ridicarea Impriratilor de ris-coag a antar(ilor", si In Italia, invie rommismul, iar Galiase pregatoste, primind pe Franci, set foal, supt regii acestora,ca un imperiu al ei.

V., In genere, Holmes, The aje of Justinian, 1905; Mrs, DieReichspolitik K. Justinians, 1893.

Malalast p. 393.3 Teofane, p. 224.4 Procopiu, De bello gothic°, II, 26. V. si In Anthologia Palatina,

IX, 428: 'Ast.868ta. 576 aots6vivov "Apacc Beacsav (antici).5 In acelasi timp el se concepe ca Imparat al lundi, chiar daca

se pAstreaza regi atitrnând diinsul, mentioneaza pe mo-nede; v. Rey. Arch., VI2 1810 , pi 389 si tirm.

1 Acta SS., Ianuar, I, p. 692a; cf. Tomascliek, Sitzungsberichtedin Viena, 1882, pp. 490-1.

2 06ToL -rekp slaty of Xerrbinvot Acixac xat Báaao3 ed. Wassiliewsky i Jernshidt.Toinaschek, In Sitzungsberichte eitate, 1882, p. 497, §emnala. i Bs-acciva, Betaaatcocc din Codex Theodosianus, In Dardania, i mentiunea In7, X, 19 fi 15, X, 19.

3 Jiretk, Geschichte der Serben, I, p. 56.

222 Regimul Noului August" Iustinian

Se adauge mandstirea Bessilor la Ierusalim, despre care seva mai vorbi 1.

Chestiunea Bessilor din secolul al VI-lea e de cea mai mareimporlanld. Din mArluriile aduse, ei apar ca existûnd in aceamanastire ierosolimitand a lor, In care Intrebuinleaa. limbaBessilor", dar si ca (erani sfraci, soldati romani de un ranginferior, ajutänd adeväratele trupe.

Putem admite la o datà asa de tdrzie Traci pAstränd ca-racterul lor si vorbind limba lor, care ar fi aunt fi o lite-raturd bisericeaseel? Mai ales, tin'And sama de ultimul fapt, nipare greu.

Ar trebui deei sk se admild cd terminul de ,,Bes" era doaro formuld archeologicd penlru nolitmi deosebile, cum a fosl,de altfel, si p-ntru Scit". De o parte, la mandstire ar fiGoli, iar, de alta, in lagare, provincialii semi-barbarisali carisänl strämosii Romanilor. Si se lie samd si dc.s aceia ed laKekauumenos, mull mai tdrziu, S3 spune despre apriatc. acesla sAnt cei zisi Dad i si BesIsti" 2

Oricum, aceastd viatd pop ulara, prin eäteva ultim3 sfortdri,pune, pentru vre-o suta de ani, stdpftnire pe Imperiu. Ldudând,In Novela XXVI. pe Traci, Iuslinian vorb2ste Cu má'ndrie deacel element romanic din care el Insrusi fäcea parte.

Pentru el va face, fi ca un centru militar si politic, unarhiepiscopat nou In regiunile originii sale, pecettaindu-1 Cufrumosul sdu nume latin. Tot un Latin e acela care aveaacest Scam dintru. Inceput, la 549, Benenatus 3.

Pomenind In actul de fundatiume a noului arhiepiscopat,nu numai de Viminacium, dar si de Recidava si Lederala,recuperat- dincolo de Dundre, se aratä supunerea bisericPasccia acestui mal ceitre Scannul cel non romanic din Balcani,binecuudntat de Papa Vigiliu, Impdcal cu Bizanlul, si Rine-

Basa reman 223

tionând ca un mijloc de apropiere, de simbiesd chiar cuApusul.

Care e sensul acestei fundatiuni religioase a lui IustinianTate° epoed in care °rice, eveniment politic lrebulia s.-si aibardsunetul in ierarhia bisericeascd i once creatiune reliffioasätrebuia sà fie influentatä de o nee,esitate sau o tendintd. po-Mica?

Tustin. se Impdcase, cuan am spus, dupä o mai lungdcu Papa care, intAmpinat cu adanc respect de bAtrdnul Im-pArat i aclamat de populatie, isi Meuse, neasteptata aparitieIn Constantinopol, ca triumfdlor. De sigur cà acesta a fosiun prilej de nagocieri cu, privire la ce i se recunoaste vechiiRome si ce Tntelege ImpAratul din RAsArit sA retie penlrupropriul sku Palriarhat, socotit de Papi ca usurpator. Deci,admitAnd drepturile Romei asupra Iliricului, Iustinian voiasa opuie acestei pAtrimcleri a Occidentalilor In Balcani unjasa de apArare.

Dar, In west'. Batean', tinuluri latine nu emu. nnmai %micaasupra cd.rora se intindea Suprematia ierarhicA a Apusului,ci si, In fata celor p-ecesli, de pe malurile Mrii Negre,ale Arhipelagului i Mediteranei si din adâncul tracic, aceleregiuni moesice, panonice de Sud, ici si colo macedonene muleTutdia pAtrundere romand facuse pe alocuri alâta loe pentrucolortisarea populard sau si p-ntru cea oficiald 1. In harta subor-dondrilor fatä de aceasta Iustiniana. Prima cu nume asa delatin o a dou.a Iustiniand." nu cuprinde pArtile din jospAnd la Salonic oorespunde cu aceia a predomindrii limbiiromanice In regiunea de la Ulpiana 2.

E, astfel, nu o noud ordnduire fornzaki tin aceste regiunide sintesci, ci o florid crcafiune organica, iesind din parteasubstratului rural al acestor parti färd orase mari i vechi,a romanisnmlui din Sud-Estul Earopei, si ea cuprinde, prinsolidaritalea interferen(a malurilor dunetrene, si infhenra,

V. i, pe larg, pentru delimitarea sferelor de influentà, Jire6ek,Die Rornanen, I.

2 V. §i Dimitsas, nap/ rçcx6-coxspiXou ecpwaccaxont Tlg Ilp(brixuvtavt, xat BouX^rapfog, Athena 1859 cf. Miletici, In Bul. Institu-tului rusesc, IV, pp. 21-151; Echos d'Orient, V, p. 409 si urm.;xXlmccauxil 'AV/0am. IX 1859), pp 158-60.

224 flegiÏnLil Noului August"4. Iustinian

constiinfa de drept fi asteptarea de autor asupra vechii Dacii.De aceia pentru Iustiniana Prima, care sta. In fata Iliricului,

ca o cetatuie a RoM13i rasaritene, se aleg: Dacia Medifteranaca i cea Ripensa, pexdeaua din fata teritoribului neg,uvernatdirect de Imperiu deci malul stelng atelrncl de acelasi centruadd.nc, tide° ragiune pe care n'o ating usor ncluedirile , Dar-dania legata de Dunare, Moesia a dona, acuma dupà modavremii o Mysie, Praevalitana: In sus, o parte din a douaPanonie cu oetatea bacense (nu e de acolo Bacica slava? ,

iar, In jos, o parte din Macedonia, Macedonia a doula"1.De altfel, oei mai multi Traci 2 tn. Dardania

vecini cu panonia 3, vteau pe Papa, se spunea la Roma in517, au tot respectul fata de prea-induratorul Imparal", caruiai se cere s supuie Scaunului Sfantului Petru Bisericile orien-tale, ceia ce o face aproape deplin Justin si dupd dansulJustinian.

E semnificativa si masura de a deslace de Salonic bisericilecirca Viminacium", din Ratiaria, din Aquae, care vor aveaun arhiepisoop al lor in Prima Iustiniana4. Episcopiitellanjus, Baunantius sant romanici 5.

De cealalta parte, in cetatuia, panà atunci statornica, dinScitia Minora, supt Justinian se ridica basilica la Troesmissi Tropaeum 6. Cele doua lagdre din noua Troesmis a lui

lnstitutiones, coll. II, tit. II, nov. XI Zedler observd disparlitiaei In 545, o. c., p. 104). Questorul armatei, Bonus, residd si prinMoesia, Scitia; ibid., IV, v, L. Pentru Biserica Mysiei", coll. V, lit.xx, CXV.

2 ,,Plure,s Thracum"; Jaffé, ad annum.8 Vicinum Pannoniae, ibid. Plangeri la Roma ale cpiscopului

de Larisa, scos de Papá; Migne, Patr. Lat., LXII1, p. 531.4 Institurones, coll. II, tit II, nov. X.5 V. §i Zlatarschi, deispre Prima Iustiniana i Ohrida, In Byz.

Zeitschr:/t, XXX, p. 484 si urm. Iustinian la Taurisium ldngd Bede-liana; Litzica, Procopie din Cesarea In loan Neculce, VI, 1926pp. 21-2 din (extras. Si identificarile pentru Iustiniana Prima, pp.22-3. Numele ei trece la Ohrida, ca al Severinului la Minnie. V. siZeiller, o. c., pp 151 multe nume latine de episcopi in Ririe), 162

urxn., 368, 385 ar fi numai dorinta lui Justinian de a-si glorificalooul nasterii), 393, 397-8, 900-1 Justinian i eresia).

6 Netzhammer, ChristUche Altertamer, p. 21 si urm., despre ha-Since.

tasa romana 225

iustinian redevenirk fortgrete formidabile, flancate de bksti,garnisite de spori, apgrate de imense §anturi naturale i detrei rânduli de retrans,kri. Toate rnaterialele romane. morminte,altare pkggne, monumente fuuerare, religioase sau ancle furkhilrebuintate ca material de constructie 1.

Iustinian Intgri i cetatea Ibida, pc care Parvan cu dreptateo aseazg. la Slava Ruseasck 2. El creiaza asezkrile PulchraTheodora si NeoiusLinianas.

La Marcianopolis, de-asupra unei vechi clgdiri se ridick Adau-sele bizantine, de bung. samil din secolul al VI-lea I.

Noii lumi bizantine care se formeazg, Ii place a amintiIn hotare i in clMiri trecatul

Jiredek Insusi recunoaste cd pe vremea lui Iustinian 1nd.se pgstrau castelele de pe malul stOng4i, atkt de necesare

Prin opera lui Procopiu din &sarda despre clkdirile lu,iIustinian cunoastem Insà tot ce a dat restduratorul imperial

frzsefi a Dardirii 7.Se pgstreazä aici vechile Bononia, Batiaria, N6vae, Aquae,

Al.nats, Ciabrus, Iatrus, Utus, Securisca, Daphne, Trasmarisca,Diurostor, Dimum, Constantiana, Valeriana, Adina 8, Mocatiana,Zaldapa, Sexanta Prista.

AtAtea represintä numai aparenta localitaii: Mediana, Pon-

Desjardins, In Reu. Arch., XVII (1868), p. 260.2 Procopiu, De aedif., IV, 7; Pitrvan, Ulmetum, I, p. p.3 V. ibid, p. 98, nota 1.

Kalinka, o. c., c. 14.5 Am pomeuit Viminaciul, Recidua §i Lederata, quae trans Danu-

bium sunt", din novela XI.6 Gesch. der Serben, I, p. 39.7 V. §i Brfickner, Zur Beurteilung des Geschichtsschreibers Pro-

kopios von Caesarea, 1896; Dahn, Prokop uon Ccisarea, 1865; flaury,Procopiana, 1891, 1893. In Zeitschrift f. &ten.. Gymn., XXV (1874),Tomaschek observa c Pr000piu lucra dupa Procopius schriebdie restaurierten Castelle nach einer Karte heraus, da er manchein Grenzbezirken gelegenen Orte zweimal anfart" (p. 659). Cf.Litzica, Castele romano-biiantine in Dobrvyea, CARV. Lit., 1920, pp.198-205, §.1 RemUis lije, In Rey. Istoricli, XI, pp. 23-34.

8 Schafarik, Slaw. Alterthiim r, I, p 155, nota 2, o a§eazit,Ptoleme,u, la Cuciuc-Cainargi.

15

226 Regimul No dui August" Justinian

tes Ti nactun Maius1, Taliat 12, Palma Lis, Ponies liana, row-b e Crispae, Vicianum , Vind miola, Meridium, Palatiolum.

ele sant In I gdtu.rd cu Statul, ca Augustae, Aeraria, Mu-ciani castellum, Galices, Lapidariae (carield , Ferraria, Ar-gentares. O amintire de zei In Hercula.

Stdpanii par pomenitii In Calventiae, Marcipara, Longu-Variana, Cassia, Romuliana, Valentiniana, Gratiana, Va-Aureliana, Trasiana, Susiana, Quartiana, Florentiana,

Appiana, Musiana, Zitnacortis 4, Candidiana, Palatiolum, Ma-xentium. Armata Burgt s Altus redat romanic: Burgu-Altu , Morenburgul, Saltoburgui, Alicamburgul, name di-format , Luoernariaburgul, Tulcoburgul, Lacoburgul, More-burgul, Stiliburgul sau Siliburgul, Castellum Novum, TurrisNova, Ducepratum (Aouxercpcitou), Castra Martis, Almyris, Armata,Biglana (13pzvt), iar, In Dobrogea, rdman: Ulmetum, Aegissus,Troesmis, Carsum, Axiopolis, Noviodunum, Kallatis, Tomis, pelangd Securisca 5. Pdstorestí sant: Skeptekasas 6, Caput bovis 7,Tuguria (bordeie , Cunae (sdlase), Tredecetilias (Treizeci detei), Lupofontana, Paulimandra (Turma luí Paul), Viconova,Gemellomuntes, Luoopratus 8 Nume crestine sant Theodosio-polls, SI. Ciril, la Axiopolis, i aiurea SI. Traían, SI. tullan,Si. Sabinian, Sf. Stefan, Sf. Donat, Tilikion (Teii). CastelulKasibonti la Procopiu se leagd intr'o inscriptie latind cu Sanc-tus Casebonus 9.

Gdsim l nume barbare: ale Sarmatilor si Hunilor, Bastar-nilor. Tracice, arhaioe, par a fi Zerna, Kantabaza (= biza),Muridava, Dorticum, Aedava, Sicibida. Tot asa Altinon, Alti-num (care e desigtu- In legkturd cu Oltul, Oltina i Oltenita),

1 Ttliczetivop; Indreptat del Litzica, p. 43.Indreptat de Litzica, p. 41. Inexplicabila e Litterata sau Lederata.

3 Ibid., p. 37.4 Gurte.gc

5 Poate fi si xer.ptaxx # prepositia eiG. Pentru Sekuriska i Sa-bulente Camas, Biu3r, A hist, of. the later Roman Empire, II, 1889,pp. 127 si nota 1, 132

6 Dupl Litzica, p. 44; Septekasa.7 Caput fossae, dupl Litzica, pp. 49 51.8 Smornes, Kampses &Ant neidentificabile. V. si Jung, o. c., p.

373 si Tomaschiek, Zur Kunde der Haemushalbinsel, p. 62.

Jiredek, In Arch.-ep. Mitt., X, p. 53.

Basa romanA 227

kuestris (poate Insg. Quaestoris), Adina, Iudeul ('IouSar%),Kuv-T6Srillog (de la Quintus; V. g Kuvtav), Trikesa, Putedis, Onos,Iskos, Tigas, Skatis. Krateskara e de sigur o Kratispara, 13.ngXcare o KOmedava Fang Remesiana, de sigur, cum s'a sipropus1, o Comudava. 0 Dardapara se Oseste Iti Dardania.Alg.turi ggsim vechea Drizipara devenità, la Teofane, Sf. Ale-xandru, lang4. o Zupara (Zounapan), In care se pAstreazA vecheapara tracK a.

Thunmann adAugia, aiurea: Monte Regine, Maurovalle, Cas-tella, Hemimontu, Esimontu, Arina, G-esila, un fossaton vii Sa-cromoutinii s. Se poate intreba cineva dacA. Hunii" fosatisi",din sate", nu, sant acesti supusi romanici ai lor.

In acestelalte pgrti din Ve3t am semnalat ca.ndva4: Bessi,Isgi, Belaidi, Chesdu., Grinkia, Skari, evident de caracter ili-ric, alAtutri de numiri trace in para, ca Priscupara, sau. Indava, cum e Kiridava Quiridava), Muridava, Bregedava, Ita-dava, Aiadava sau Aedava, Cumudava, pe langä care am adausDeutreva cu sufixul, S3 pare dava), In dapa: Mundapa, Tha-rasandapa, Axiopa ( Axiepa), In sara: Badisara, in beta:Brebeta, in isla: Bratzista, in dina: Bisdina, Rhesidina, Bas-sidina, Beleclina (ha chiar o Altina), In izi sau izos: Burtudgizi,Brigis, Kistidizos, in bre i bria: Sukabre, Ymanparubri, Za-binibries (cu rkikina Sabinus), In arba: Kastrozarba, Dala-terba, in arta: Diniskarta, Stenokarta, Zitnucorta (dar poatefi curtis), In tura (dgrum): Karastyra, Kuzustura. Nume denatii vechi sAnt si In Burdepto, Skythies, Getistraus, pe lingarhaicele Graikos, Dalmaas si cetatea Hunilor"5.

i Litzica, I. c., p, 32.2 Untersuchungen, p. 340, nota 1.3 In deshaterile Congresului de studii bizantine din Sofia, I, p.

161 si un., d. P. Skok se ocupA de Clementiana, Mutzipara, aimi-nutivul Dutzolo, Marmarata, Candida, Kastellobretera, Gesilafossaton,Pulchra Theodora. Bury admite si echivaienta oxo6Xxce, wallachiana se culca"; Later Roman Empire, II, p. 171, nota 2.

4 La Romanie danublenne et les barbares au VI-e siècIe, In Revuebeige de philologre et d'histoire, III' (1924), p. 35 si U1111.

5 Altele multe, mai putin interesante, ibid, p. 42. Numele cares'au crezut slave In Itinerare au finale trace: -dizus Beodizus, Osto-dizus, Hortizus, Burtizus, greoestif Micolitus sau Milolitus, Corintus;ilirice; Brendica (cf. Brindisium) sau neclare (Zervae, Brizica); cf.

228 Begimul Sloului August" iustiniali

Cand dm de forme ca Alistios lângä Listrai, Listria, ceiace ar dovedi cg. adausul lui a la Inceput e vechia 1, aici, casi mai pretustindeni, si In alle pg.rti decfit ale Dung.rii se afirmlari sensul limbii noi, cu disparitia lui m final (Novo,

Tilito, Iuliovalle) si In majlocul cuvintelor (Monteregine), alui s Asilva pentru ad Silvas), a lui u In Kaptitboes, cu su-flete obscure Neveiustiniana), cu e lin loe de i (Modeca), apoicu desul (Tzonpologon, care ar putea fi un Câmpulung,Tzerzenusa, Pretzuries, Tzimes , cu s trancris sk (pe linggcontestata Skeptecasas: Skemnes, Skitakes, Skedeva, Skeme-nitis, Sketuclies, Cherduskera). Acusativul a Inlocuit nomina-tivul. 0 e diftongat In acel Naiochmo, adeog. Noaiodina (pentruNoviodunum). Avem o Vigranae pentru Vigla-nova. S'a crezutcg. In Covenkiles (Ko6i1xas0 ar fi articolul romgnesc.

Astfel acela care a fost asgmknat cu August credea cgImerge pe urmele lui Traian. Supt el, Traian e intitulat opti-mts imperator".

De altfel granifa romanà nu era o linie, ci o regiune pgzitäsi de barbari si de contraband412.

bar §i sinqurd puternica organisage bisericeascd (laid de lus-finian Irnperiutui ar ardta fnoirea vigii romane pe medalstdng: episcopatul de Novae guverna si peste Dung.re 2. Vedemin actul chiar de Intemeiare a cliecesei cg In Aquae, la Du-P.Are, era Incà un episcop, care Insä trebuise caute

Rilederle, Manuel, II, p. 60, nota 3. Acest autor nu e convins decaracterul slay al nume/or: Stredin, Dolevin, Bralzista (cf. seat-risca, final celtic), Debre (cf. Debra albanes1), Beledina, Zernas (cf.Oerna), Berzana (cf. Bersavia), Labutza, Pezion, Kabetka (cf. Cave-rethun dalmat; ibid, p. 60).

1 V. th West-deutsche Zeitschr;ft f. Gesch. u. Kunst, V 1886) alui Heffner i Lamprecht, E. Paulus, si apoi K. Samwer, Die Grenz-poliz,ei des rönzischen Reiches, pp. 151 si urm., 311 i rurm. Valuri cuvase, dkr fArti- piatrit, monede, pp. 151-2. Durch frei sieh bewe-gende Vortruppe'n sowie durch ,befestigte Puncta, die testehalt abgaben, war ein Streifen Lands vor dem Limes bewacht.Dieser Streifen Ist twei bis drei Stundn breit; davor war ahneZweifel wiistgelegte,s und grimdlich vntwaldetes Land, und allies diesin friedlichen Zeiten als Viehweide benatzt; p. 151.

2 Instinian, NOvellae, XI, I. t.; cf. PArvan, ContribuIii epigralice,pp. 179-93; Mem. Ac. Rom., XXXVI, pp. 48-9.

Basa romanil 229

legittura asa de departe ca Mesembria; acum si Aquaetoate castelele" se leaga. de noul Scaun arhiepiscopal.

Cu toata aceasta opera. de fortificatii1, ca i ceaa se tinea sama de gloatele aclimate i Intretinute de Be-

lisariu, ca oaste a sa, de condottiere", i loan Lydus 2, vor-beste de tironii", indigeni saraci, cari servesc armatei Intr'ositualie inferioara aceleia a soldatilor, loan din Antiohiaacusa pe Iustinian ca asa de mult Imputinase paza In Balcani,Incat un Hun, Zabergan, trecand Dunarea, poate pradapana la Constantinopol, cu cei 7.000 de barbari ai. sal 8

Dar formele impun. Vechiul Imperiu pare In adevar res-A. se Impiedece hotia 4, precum i pastoria. La vestea uneisocietati pe care noua legislatie vrea s'o aduca In spirit _ibercrestin.

De fapt lusa potentium procuratores 5, vechilii acestor pv-Lernici", cari SAJA adese ori i honorati, cei In slujbel, gn ladispositia lor bata aceasta lume. Supusii lor sant Intr'o astfelde disposilie Inca" trebule sa se opreasca tinerea de cai pasa. se Impiedece hotia q, precum 5i pastoria. La yestea unciniivaliri ei fug i sant ceruti Inapoi 6. Dusmanii vin cu tgan-gele i bracoele lor, a caror raspa,ndire e oprità oficiar .

Ill astfel de conditii, unii pretera exilul servitutii: aceastase pune Intr'o pretinsa scrisoare a lui Iustinian 8.

Pentru armata lui Iustinian, Albert Mallar, In Philgiogus,(1912).

2 Die magistratibus, I, 47.3Y. Fragm. hist. gr., IV, p. 622, no. 218.

Codex Theodosianus, I, VI, \Tu.5 Ibid, XXIV, xxx.6 Cum per Illyrici partes barbaricus operaretur incursus, nume-

rosa incolarum manus sedes quaesivit externas; ibid, X, x, xxv. Cf.Afri infortunio hostilis dads expalsi"; XVII, xLvu. Mai e.rau Triad

cAutAtori cia Luir; ibid., X, xvin,7 ibfd., X, u. Si pAral huig, ibid., IV.

AdIniSg si de 13udioszky, o. c., p. 168, nota 57.

CAP1TOLUL 11.

Romfinii in Imperild avar

O lncercare de Stat barbar ca demente care nu erau poatenumvi slave e pe acest timp, in povestea printului longobardIldigis, care merg- de mai multe ori la Varni", la Slavi si laGepizi, intinzAnd cercul av,nturilor sale pgng. In Venetia, casK ajung in serviciul lui Iustinian i sd piarg. la Gepizi1.Uzi acestia si Slavii apar acum in povestea silintilor si pa-timilor Imperiului care 'Area asa de solid reasezat pe celemai puternice temelii romane.

Dar s'o spunem de la inceput noii barbari stau, cumo impuneau neoesitätile economice ale unor natii care nu sepot hreini ele singure, pe temeiul vechii populatii.

Nu nUmai ct Gilpil al lui Jordanes pgstreaza pe I dinJiiu (v. ungurescul Zsyl), si el pare cà presint6 forma arti-culat4, dar nomenclaLura push-art pAnd pe la 600 arall rte-clintirea temeiurilor etnieel.

E drept a, fat6 de mdrturia lui Procopiu, asa de precisl,de circu1îiStantiat6 purtand o peeete oficia15, Jordanes, deO. Got-Alan §i cunoscAtor al Traciei, nu dA, ca bucnile lualede pretutindeni, Cu neinteligenta prescurtare a senatorului"säu deal stiri contuse si une ori indescifrabile, ca laculMorsianus sau Mursianus de la cursul superior al Istrului.,

De o stfirg.re de atre barbari poate fi verba tot a§a de putjn.ca §1 de una die catre Romani. Cetim insoriptie arricanii:Abscisi ex Africa Vandali extinctaque par Solomonem... universammuusia gens" (Rev. Arch, IV' (1847), p. 371), qi tottqi urma§iiaoelor Mauri in i astazi raalul african al Mediteranei.

1 Getica, p. 63.2 P. 61.3 Ibid., p. 62.4 Ibid., p. 64.6 Ibid., p. 72.6 Ibid., p. 75. Dar lui ii &thine dupa o pretinsa Gotie" dis-

pandä o alta forgiatiune germana.7 V. s'i. R. Loewe, Die Reste der Germanen am Schwarzen Meere,

Halle 1896. Pentru panerea ca toata. Dacia ar fi fost o Geptidie cucati locuilori?) si ca ne coboram In mare parte din ace§ti Germani, v.Diculescu, D e Gepiden, I; Altgermanische Bestandteile im Rumcird-schen, In Zeitscltrift f. rom. Phil., XLI 1921 , p. 420 §i iirm.;XLIX 1929 , p. 985 si urm. (cf. R. Loewe, Altgerm, Elem. derBalkansprachen, in Zeitschr ft f. vergl. Sprachforsch. XXXIX 1906p. 263 si urm ; P. Stok, Gibt cs oltg rm. Bestandteile im Runginischen,In Zeitschr'ft f. rom Phil., XLIII 1923 , p. 187 s urim. Philippide,o. c., II, p. 351, sciie: ,,Niciun element vechiu german, afirmat de'unii si de altii ca atare, nu e sigur", Ungarn and Romcinen. V. si Di-culescu, Die Wandalen und die Goten, Lipsea 1923 Mannus Bibliothek,n . 34); cf. L. Schmidt, Geschichte der Wandalen; qi Diculescu,Din istoria religioasil a G pizilor, Cluj 1925; De vazut si Giuglea,El mente vechi germane in Oriental romanic, In Dacor., II, p. 372 silurin. Cl. O. Densusianu, In Grai si Suflet, I 1923), pp. 161-5; Boigrea,In Anuariul de ist. nat , II (1924), pp. 390-3; Mario Roques, In Ro-mania, XLIX, p. 144. Pentru aceleasi cuvinte germane si Siadbei,Elemenkle, p. 19 §i urm.

8 Jordanes, Getica, p. 87. 0 aratit §i cererea Vandalilor eittreConstantin de a li se da loa In Pamonia; ibid., p. 88.

Romanii In Imperiul avar 231

mutat pe urmà la guri 1, si raid Vagosola" dintre Danastris,Nistrul, 5i Danapris, Niprul 2, Cu rAul Flutausis" cetesteAlutansis") 3. El creole cd Dio Cassius a scris istoria si ana-lele lor" ale Getilor 4. Confundà lupta lui Tiaian la Tapaecu a lui Dariu, care ar fi fAcut vestita lin expeditie pentrua a fost refusat ca petitor al fettei lui Antyros (Indatirs),,,regele Gotilor" 5, Ilnchipuire car se aflà, de altfel, si laIustin si la Orosiu, Inaintasii lui. C. se zice Gepudia6" inepoca lui Iustinian, când scrie autorul, c6lugAr si notar, Itn-tregii Dacii e loar le greu de admis: dar el vorbeste numaide fines, adecA. de hotare ale Daciei. Daa. Gepidia ar fiexistat, cum s'ar putea ca 011ul sä despara pe Iazigi deRoxolani7? 0 lupt6. Intre (kti si Vandali se da la Muras, darnu acel ardeltean, ci partea de spre TiSa 8.

232 Reginitd ,Nou1ui August" Imtin

Cafaeterul adevdrat al lui Sunderic, $eful Gepizilor, uniti cuTfatric, apare si In Panegiricul lui Ennodin, care vorbestede un rdu Uka, in care s'ar recunoaste cu greu Oltul. Sevorbeste da o apd care Inicunjurä laggrul celor cateva mii deoaMeni ca niste Agazuri" si ca nista ziduri de munti peeare nkio masinä de rdzboiu nu le poate drama; coenus,noroiul, Ineacd pe oricine ca.utä a-i urnAri 1 E vorba decide mlastinile de la vdrsarea Tisei; acolo li e sdlasul, si numaipe acolo.

Iordanes aseazd de altfel pe rudele sale jubile la Mulls,Miliare, Jiiu Gilpil) $i Cris" 2, deci numai in pdrtile de spreApus de Dacia. Mai Incolo, povestind biruinta Ge.pizilor asuprardmdsi[ilor bunice, el, sau acela pe care-1 copiazd, aratd cdinvingAtorii au luat ringul, Alasul Hunilor" (Hunnorm secb,$)si nu Dacia, ci acele hotara" ale ei (totius Daciae fines).Vecini li rdmân Gotii din Panonia, pe când unele cele huuice,Cu Cemandrii" si Sarmatii, se as.,.azg. la Castra Martis, din-colo de Dunkre. In Scitia Mick, ande se afld, sus, si Hernac,unul din fiii lui Attila, rudele lui, Emnetzur si Ultzindur,capdtd pgmfint in Bulgaria de astAzi, urmasii lor din Sacro-montium i Fossatum (Sacromonte ses si Fossatenses) traindsupt Iustinian, si in Moesia isi ariä locuintk trecdtoare Scyrii 3si Sadagarii4 si unii dintre Alani cu conduatorul lor anumeChandax 5", din care se coboard autorul, care trebuie sä tiedeci bine aceastä hartä de pe la 500. Pe la Durostoru.m seIntâmpind Crotch zdsi Minores", cei cu vestitul lor episcopUlfila, pe cdnd altii se infundA in Hem pe la Nicopolul deacolo, unde se dedau pdstoritului.

Ulca fluvius et (= est tutela Gepidarum, quae vice aggertuumunit Audac'es (de sigur gresit) et in iugorum morem latus provin-ciae quibusdam muris comp1ectitur, nullo ariete frustrandus... Mersacoeno haesere vestigia.

2 Getica, p. 87. Pentru ultimii Gepizi, Jiret:ek, Gesch. derSerben, I, p. 84, nota 3.

3 Getica, pp. 126-7. Pentru Sciri, prieteni cu Gotii un timp, 'bid.,p. 129. Ei vor fi distrusi apoi de aceiasi Goti; ibid., pp. 129-30.

4 Aeeiasi cu Sadagia", cova mai departe. A se apropia de nuntelepe care-1 dit Tulian Sarmatilor" de la Dunkre.

5 SA nu fie lt cel ce vorbeste de Fossatensi o oonfusie cu kdvact.sant, fossatiun, dar si name de localitate In Creta?

Fig. 22. Iustinian, dupi o medalie.

Fig. 23. Heracliu si Heracliu Constantin, monede.

XVII.

Romanil In ImpeIiu1 avar 238

Seanl principal al Gepizilor e insula Sirmiului: o spuneeicplieit contemporanul Menandru 1. De acolo se intind ei spreRasarit sporadic, prin sate razlete, pana la Tisa. Acolo, laTisa, aveau cele cateva sate de care vorbeste Teofilact Si-mocata 2. Erau foarte putini si asa au ramas pana la 863,,and /1 mai pomenesc Analele din Salzburg.

Departe de a forrna un Stat, ei n-u sant, supt regii"decat acel gru.p d3 sate, pe care le navalesle, de o parte,viafa rurala romanica, de alti, influenta In toate privintileAirarilor vecini, pe o vreme cand Gotii din Noric, dacapaso turme, pun pe indigani sa li aiba. grija, acele armentaGothorum pe care le pomeneste acolo Jordanes 3.

Teoria cä Gepizii ar fi avut In formarea natiei noastreun rol hotarator, mai mare cleat al Tracilor in Galia seJsprijina pe interpretarea exagerata a valorii unor fibule care,dimpa. socotelile scolii din Kossina, ar fi neaparat gepide. Eusor sa se infeleaga cat pot trage in cumpana cateva desco-periri intamplatoare de obiecte atribuite mai mult abusiv eu-tarii categorii, germanice. Textele bizantine au fost rAu inter-pretate de cineva deprins a lucra numai cu traducerea lor.lar etimologiile, i pentru Hurl, sant, cum s'a doiredit uslor,Cu totul fantesiste.

Ciudatul Geograf din Ravena" e sin,srtuld care hotarasteapodictic: Datia clime modo Gripid;i scribitur", adaugind apoica. acolo sant Avarii: Hunii i Avarii"4. Dar acesta Miface &cat s. arate a e vorba, Au de vechea Dade, ci de'parka din cea nomi ande erau de fapt Avarii, pe la Sirmiu§i Singidun. Acelasi pasagiu o i apune, de altfel: in careacum se stie oä locuieste neamul Hunilor"5, sau, aiurea,

No. 64.2 td. Bonn, p. 319.3 Getica, c. 53. Pentru teortia d-lui Diculescu, i Balkanarchiv, III

(1927), pp. 307-10; Revue des etudes hongroises et ftnno-ougres, IV01926), pp. 187-91; Dapsch, In Mitteilungen des dsterreichischentuts, XLI 1926), pp. 428-30. V. Diculescu, Altgermanische Bestandteileim Rumeinischen, p. 420 si urm Totul e de Inlriturat afar4 derofii, de primire modernA, i gdnd, ajuns insA pe cale slav4).

4 Ed. din 1648, p. 25; ct led. Pinder i Parthey, pp. 28, 202.In qua nunc Unorum gens habitare dinoscittir, I. e

Pentru Geograful din Etwena, Schweder, In Hermes, XXIV, pp.586 si urrn., 471 i urm.; Gutschmid, In Kileine Schriften, V.Pientru hotarele de la 925, Pseudo-Caesarius, In Magna bibliothecapatrum, Paris 1654, XI, pl. 603; cf. Millkephoff, Deutsche Altertums-kunde, II, p. 365 i urm. Notele lui sAnt, de altfel, adesea neidentin-cable. Geograful Ravenat e din secolul al VII-lea. Scriitorul anonimpMinde, si In special cAnd vorbeste de cele don.A. DaWi", cA se In-dreaptA dupl filosofa" pe eari i-a cetit filosof" In licnbagiuliepocei InseamnA un tehnician, un om de teorie unii din ei Gloti Cunum(e grecesti ca Aristarh i Melenac", care e Menelaus cu siglafinalA nedescifratA, un Athenavichus de fapt Athanaricus, rAu cetit),Eldevaldus (Adelwald) si un Marcomir, sau un imposibil Sarclutius,carie, ar fi roman. Originalul e grec, cAci se vorbeste de Livanius,loc de Libanius. Ar dovedi-o si redarea lui $ plrin sc, ca la Skepte-kasas; astfel MurAsul e Marnscus. Existente originalului grec e simai nvidentA In numele de localitate: Stamarisca, tec MdptaxaTransinarisca). V. si Parthey, In Hermes, IV, p. 134. Ricobald din

Ferrara, cronicar medieval, II pomeneste: Sexto ravennatis scrip-toris, cuius nomlen non extat, qui ex pluribus scripboribus scriptacomplegit". Si la acelasi, p. 135 Si Papa Agathon vorbeste de unarhiiepiscop si filoso!'"; Mansi, o c., XI, c. 294. Pentrn originalulgyec al Ravenabului, v. IncA Gutschmid, In Kleine Schriften, Leipzig1894, p. 228 si urm.

2 Ceva drept InsA la d. DiCulescu (p. 65, nota 441) e cu priVirela sAtenii romanici din Sacromontisii" si Fossatisii" semnul deabreviare a prefficut ensii In isiiA, la Iordanes. V., In genere, punereala punct a mea, In articolul Une nouvelle théorie sur l'origine desRaumains, In Reune hisf du Sud Fst européen, II, p 55 i urm,

3 Goth'ca, III, 33, 8.

234 Regunul Noului August" Iustinian

Avarilor 1 Dar e o lraducere din grece5te, a unid om simplu4probabil Italian, care serie abia dup. epoca dinastieiIustinian.

Din aceste s6lasuri, care se Intind de pe malurile TiseipInA la capitala de la Sirmiu, cetele gepide, de ciobanit,alánd nevoie de bielsugul ierbii" herbarum copia), se ieaupentru lupte in Italia sau la Rin, dupa o scrisoare a luiCasiodor 2.

Procopiu-i stie tot la Sirmium i In locurile din acea parte",aire Dacia" Ont Acoda; xtbpqc) 3, nu In aceastd provincie,care, de altfel, la istoricul lu.i Iustinian, nu InseamnA, fireste,malul stAng. Imperiul Ii foloseste, ca, odinioarg., pe Goti, pentrumAruntele scopuri militare. Cred chiar cà n'ar fi cu ne-putinfri o intrebuintare a lor ca federa(i pentru a rima in

Rom&nii In Imperiul avar 23g

loc pe Slavi, contra cetrora tacit de pe vreznea lut Anastasiu,cizun Dom vedea, se *eau tntiíriri la vadurile, cercetate deacettia, de la Noviodunum i de la Durostor.

Daca ar fi fost Gepizii In Dacia, in oricare Dacie, nicinu era de nevoie ciocnirea cu Longobarzii cari, In sKlasurilelor panonice, erau In drum spre Italia, uncle, cu acelasi mandatal Imperiului, care nu putea sg. retie cucerirea lui Belisariusi a lui Narses, s'au si ase,zat. Gepizii. par Insä a se fi stre-curat In blli1e lor fr acel mandat imperial, mai mult saumai putin explicit, pe care 1-au avut Odoacru, Teodoricchiar Longobarzii. Acesta este, de sigur, si motivul pentru.care, la 551, Imperiu1 Incearcg. o ofensivg. spre Dungre contralor, dar rriscoala bisericeascd o opreste la Ulpiana.

Observatia unei scrilloare americane, d-ra. Manley, at nue probabil ca grupa de ngvg.litori sg. fi 15sat numiri de lociuri,de si astfel de urme pot sà fie lgsate de laeti", adecà deelementele colonisate de Romani pe pgmantul provincial 1, poateavea greutate si In aceastg. Incercare de a data o nomencla-turà topograficà germang la noi, ba Incà de forma caractei-risatà gepidA.

Dar domnii In aceste locuri sant Avarii 2.Avarii nu sant nou-veniti, ci emUita hunted, supusg, cAtva.

Limp Germanilor rdsculati contra Imperiului asiatic al Ha-nilor. Cercetgri recente au argtat chiar la Longobarziente mongolice In forma craniilor ca i In obiceiulIn bucgti i chiar a frigerii mortilor 3, cela ce aminteste ea-tare jurgmant al Molossilor cu boi:. tglati In. bucg.04.

Avarii sant, de fapt, Hunii cu altà dinastie, cu altA se-dominantd, dar si cu unele schimbdri. Noul Stat e

,mult mai modest decill c 1 vechiu care, cu un ImpArata,

Inza Jam Manley, E f feels of the Germ tnic inuctvions ort Gaul,234-284, A. D. citatA i aiurea , p. 29.

2 Pentru Avari iSig'e, G sch. der Kroatt n, I, p. 55.3 V. Forschungen und Fortschritte, August 1935.4 Suidas, ad. MoXweroi Niederle Manuel. I, p. 72, nola 9 vede,

färä dreptate, Longobarzi In itaxxo6o0pia; din Pr000piu, De aed.,IV, 6; cf. 27, i In Logovardi, sat langA NIonastir. V si l VelleiusPaterculus, II, c. IV: .,Fraoti Longobardi, gens edam germana, Jeritulle ferocior". Rugi se gAsesc pAna jos de l ml, la N izye yi kreadiopole;Iordanes, Getica, p. 266.

286 Regimul Noului August" Iusdnian

misca ta lupte multimi imens2., de mal multe feluri. Haganuldispune, cum vom vedea, numai de Slavi si de ceva resturigepidice. Biciul luii lama la lupte rare !Asa, In expeditilb*nperiale, o adevarata. oaste, In fruntea careia stau elemen-tele pure, relativ putine. De obiceiu atacurile slut nùmairaiduri, de simple cete 1.

Roma bizantina nu poate decat sa-i recunoasca,subsidii i tncarcand de daruri pe sefii lor, noii Rani dinPanonia. Astfel o Auaria apare In inscriptii 2, numele fiinddat i cutarii fennel: Aoarea uxor 3.

Poetul latin Corippus, supt noul Imparat Tustin al II-lea,descrie pe Avarii aspri, cu parul ca naparaile (colubrimlodiscapillis), cari se lasa In jos cand Ingenunche inaintea luiIustin pentru pace, lAnga. ei fiind Geti" cari MI pot fi deeltSlavi sau chiar popularia romanicd trclind supt acela0 regim

tmparteifindu-se, de uoie sau de silci, la caceleaficum a fcicub,o fi fafd de al(i barbari.

Asa s'a tntemeiat o stapAnire de aproape doua veacuri,numele de Avar. ramlind pana la anul .1000, si In cutareact pontifical 4.

Fata. de locuitorii mai vechi, politica aoard nu poate fidecal continuarea aceleia a Hunilor.

La Teofilact se vede emu Balan, sotul unei femei culte",cleprinse cu baile, cruta i muta pe locuitorii Romaniei" 5,de si se pretinde cA, alta data, patruxeci de orase" dalma-tine dispar subit. Tudunal avar cArmuieste o lume supusktraind In vechea ei autonomie6. TrAind In bine relaii ouacesti clieifli i supusi si pastrAnd asprimea lor temuta. numaipentru Imperialii bizantini, urmel- lor au putut sasi in 'u.nele asezaminte ale supusilor: prin Avari, i Croatia

Atacuri avare xca'al.-roug ; Suidas, ad u. eiXrippnov. Si la civitoMluxv2 V. i broom'. mea, Les Lutins d'Orient, Paris 1921.3 C. I L., III, 6518. $i Auarica ale luí Gheorghe din Pisildia;

Suidas, la radv^r.o;.4 Schafarik, o. c., p. 497, nota 4.0 Pp. 40-1.6 DupA un izvor necunosout, Lucius, I, 8.7 Bull a lui Eugeniu al LI-leg. 828), citatA la Schafarik, o. o., II,

p. 493, nota 7. Pfentru beledde la Avari, Schafarik, o. o. II, p..167.

Românii 3n Imperiul avar 237

se Imparte in AIb i Roviel. Ca r5mIsite de artà avem dela ,ei curiosul vas, mult discutat i dese ori foarbe rki atribuit,de formä chinesk de la SamniclIusul Mare 2.

Dar, mai ales, sapanirea avarg., care n'a llsat, astfel, deckurme putine i discutabile, a mutat peste Dungre pe Slavi.Astfel al doilea popor turanic lucreaza la tnchegarea i in-Mrirea poporuZui roindnesc prin aceasta curcitire a unei si-pire vetre, precum prin intArirea populatiei de pe malulstAng lucrase primul element uralo-altaic, Hunii.

De pe urma pradaciunilor avare, datorite lipsei de mijloacea Imperiului pentru a-i 1;110, si nu cine §tie carii ambifiiimperiale de a lua Constantinopolul, de aMtea ori atacat

nici Attila n'a voit sá se mute din Panonia, unde avea con-ditiile de viatà potrivite pentru obistmintile poporului skiexpeditia lui In Galia si Italia fiind determinata numai de pe-tirea principesei romane puterea elementului romanic scadetn Balcani, in mdsura in care el prin readmigrare dupd sis.temul hun creste la Nordul Dunarii. Aceasta o observase siDitnitrie Onciul In studiile sale adâncite asupra teorieiRösler"

Insusi caracterul latin al Imperiului se tulburá insI unmoment. Dupk Iustin al II-lea, Impg.ratul latin, vine Greculdin Tracia Tiberiu4, al ami urma5, Mauriciu, e Capadociande la Asprus5.

1 Ibid., II, p. 294, nota 2.2 Reo. Arch., XXXIV (1899), (lupa Hanpel, A rggibb kea4pk6r

(IV-X szdzad) emlékei Maggarhonban, Budapesta 1897. Pentru d.Alfeildi, Dar Untergang der Rdmerherrschaft in Pan.nonien, II, Berlín1026, Avarii las Ungurilor arta, cu luptele de animale i iigarilefautastice, aduse din Asia.

8 Cortvorbiri Lit erare, XIX, p. 432 si urm. Dar el admite opernraveatit ti Oltenia, nu partea TAs4ritean6a Banatului Timanpm-tea apusleanA a Ardealulm" (p. 591). Intrebuintarea fabuloaseiVieti a SfinItului Dumitru (Mine, Patr. Graeca, CXV) e fleutl, proalarg i w prea multä incldere. Dar Romlinii rdmasi supt Bulgariar fi pitstrat principate proprii"; p. 599.

4 Dupit Mihail Sirianul, In lournal Asialique, 1848.6 ¡bid., p, 301.

CAPITOLUL

Sintesa slaviO IntreagA scoalà de slavisti a cIutat, tanp de douX veacuri,

sà tulte cä Slavii au avut o iniliativk politica servia de oorganisatie militarN., a ei au urmArit constient, nu ea se-mintii, ci ca nattme, o ideie de Stat". Ea ar fi continual.*acoperind In Balcani once perpetuare romanicA i once uringronaKneascA, p5.11ä ce un epreetktor ceh, Peisker, a aijunsaduc Vi golua dung.rean seminth de ciobani turci cari, ro-manisandu-se, ar fi dat pe strAmosii nostri 1

Inceputurile Slavilor, împäriti i de cronicarul longobardPaul Diaconul, din veacul al VIII-lea, in trei2, In aceste re-giuni de dincoace de D-unlre se pot lumina numai In parte.Am spus cä nu e exclusä o fiintd, a lor mai ales In Ardeal,uncle sant atatea nulmiri topografice de origine slavg. care nuau niciun Inteles comun In limba noastrà. Ei pot sit fi Intrat

Contra teoriei lui Peisker (Die Abkunft der Rumanen wirt-schaftgeschichtlich unlersucht, Graz 1917, earl* despee care s'avorbit pirea m'ult), in Festgabe pentru Losert, i Gerland, in re-vista d-lui Bees, Byzantinisch-Neugriechische lahrbiicher, I; cf. Kad-lec, In Deutsche Literaturzeitung, 1918, pky. 33-6. El credea Insä.Romilnii au fost adu§i aici de barbari ca pingan, Impreunti cuceva Slavi, dovedindu-se mai numero§i seal mai legati de bimbalor. V. §i curioasa plrere a lui Heinrich Briken, despre o oolonisarede terani la Inoeputul secolului al VII-lea sau In al IX-lea; Abrissder Geschichte der Balkanstaaten, Berlin 1916 In Schriften zarZeit, 1, Gesch. 2): Die lateinische Grundschicht im romfinisc.henVoIkstum geht enNeder schon auf die Zeit des Kaisers Trajanzurilck, der unter den thrakisohen Dakiern eine planmässige römischeAnsiedlung betrieben hat, oder auf eine aus dem Westen der Halb-insel stammende rònr;sche Bauernschaft die sich in Anfang des 7.Jahrhunderts oder erst des 9. Jahrhunderts in jenen Gegenden nie-dergelassen hat".

2 Rev. G^t , c.

Siutesa slavl 289

ca un elem Ili al contederatiei sarmatice, g.ärii alcgtuire varamânea totdeauna obscurg. Pentrn Slavii mai vechi In Ardealnu ajunge numete, dubios, de Cerna; atatea mii de numeslave In Ardeal, care n'at. corespondentul In romgneste, sepresintg ca dovezi. S poate, iaräi, sä ne gandim la atelnume al provinciei Vindelicia, In care se recunoaste rg.dgeinaVindi, Venedi, de unde si Vinlandul" Scandinavilor, VenziiGermanilor, denominatie supt care Slavii au fost cunoscutipe vrem-a lui Tacit, a lui Pliniu, ca si pe a lui Ptolemeua izvoarelor lui Jordanes si In forma Uin Vin De sis'a propus derivarea Vindeliciei de la Vindilii vandali, ger-manici 2, numirea pare Insa mull mai veche si o st/ipânirevandalA ln anele pgrti hu e cunoscutg4. Este si o ipotesg. ca-lla 3, In leggturä cu numele de Vindobona al Vienei de astIzi.Ca Venezi", OüvgaccL,Ptolemeu Ii gseza rang6 golful venedic",In Sarmatia 4. Tacit5 cunoaste pe Veneta purtgori de scuturicari luptä pedestri, si ei apar apoi, pe lângg. Ptolemeu, 5ipe /art.

Cei cari vorbesc", Slavii, pentru. Romani, prin analogie,Sctavi, de unde ScheU nostri, Slovenii, cu o ramurä carese numeste Antii, nume neexplicabil si care nu s'a transmisIn nomenclaturg apar asa In izvoare din epoca imperialA,and erau vecini directi cu provinciile Romei 6 ImpgratulVolusian e intitulat pe o monedä antiochiang la 253, Van-dalle, Finic, Galindic, Vendic" 7.

Apoi, cum strava de la Ingroparea lui Attila, pommitg. deJordanes, corespunde polonului strawa, cu acelasi inteles, Slaviiar fi trebuit sä lucreze cu Hindi 8

1 Zeuss, o. c., pp. 67-8. Algturi numele Spalilor, cari ex InsemnatovArg,sie", batocinai ca =mete Alamanilor germani.

2 P. 59.3 III, 5, § 19.4 Germania, cap. 46.5 Ibid., p. 198, nota 1. Ar fi chiar numele celei de-a patra ra-

muri celtice". V. si ibid, p. 229. Erau putru seanintii; ibid., p. 239.e Ibid., §i dupg manuscrise, pp. 68-9. Cf. Zupani6, In Actele con-

gresului de studii bizantine din Atena O. In Etnologu, Liubliana 1934.7 Schafarik, Slavische Alterthiimer, I, p. 69 i urm.; ibid., p. 73.

Pentru Spori, ibid., p. 92 si urm.Jire6ek, Geschichte der Serben, I, p. 68, nota 3.

1 A se vadea si Paul Diaconul, IV, 20, pe lingA Teofilact Simokata,VI, 3-4.

IxX46oi, oe xcd '216c4e0L; Katancsich, De lstro, p. 172, nota 2.nacchivbv Oven cbnipmesv TO5 laTpou.

Getica, C. 5, 23, 48.5i Schafarik, Slau. Alt., II, p. 19, nota. El vede in lac.ul Mur-

sianum" Halmyris, identificat cu Jacal Razelm, sau balta ling5.oraOul Mursa" a lui Ptolemeu, pe care-1 identifica, fireste, cu Essek(ibid.) pentru ca apoi sA rAspingl aceastA din urmA ipotesI. Si eldeclarg cA nu-i prinde sensul (ibid., p. 25). Pentru Anti acelasi,mai departe. Se stie cl Iustinian parta titlul de Invingator al Antilor.D. Nandris, in Reu, ist. ront, II, 393, citeaza pe d. Mikkola care, inSgmbolae grammaticae in honorern loanrzis Rozwadowski, ,11 (1928),p. 111 si urm., crede asa. Si d. Niederle admite cA ar putea fivorba de baltile de la Mursa, la vArsarea Savei, dar uitl pe -al 4oileaNoviodunum; Manuel, II, p. 47, nota 1. Textul e ciar: de 1a aceastadin urmA cetate si de la lacul" Mursa la Nistru i Vistula. Dealtfel, InvAtatul ceh crede intr'o coborâre la Duntire, )nai ,ales inUngaria, incA din secolele I-II" p. 49). Harta d-lui Niederle,Manuel, I, pune pe Tiverti in Basarabia i pe Slavii transdanabieni"In sesul muntean. Mursia, Myrsa e pomenit9 si la capatul Jaudei,de ctitre Implratul Iulian, a inaintasului Gonstantiu, care .se luptlIn aceste pruli cu Scitii". Pentru Noviodunum panonic---Gurkfeld,Backing, Notitia dignitaturn, II, p. 449.

6 Bell. goth., III, 14.

240 Begimul Noului August" lustinian

Pe cei noi ii Intalnim insg. mai ales la vadurii, de-a luaguldrumurilor care duc la Bizant, cdci el n'au de gAnd sg.aseze, necerfind o situatie de foalerati.

Un izvor bizantin intrebuintat de tdrziul Dalmat Lucius,scrie, supt influenta continuei colaborgri militare a Avarilorcu Slavii i de sigur i ea elementele romane supuse :

cgrora li se zice i Avari"2. Avarii sant aceia cari-i?mpart dupg puncte cardinale in colori, urmand datina mon-golicg.: astfel Croatii Albi" corespund vechilor Huni Albi".

La &tildas delinitia Slavilor e incg,poporul dincolo de Istru"3.Acolo hotgrnicia lui Iordanes4 pune pe Sclavini, pe Schei,de la cetatea Novietunensis", care nu e, cum se crede de obi-oeiu3, oea de la Dungrea-de-jos, ci Noviohmum din susulraului, la lacul Musianus", care e, precum o dovedestemanusci-iptul din Viena, Mursianus din Panonia, i pg.ng laDanastru, adecd Nistrul. Antii sa.nt la Rdsgrit pAnk la Nipru.Dar, dupg Procopiu, Iustinian fi caustà pe la Turris, pe careli-o oferà ca sä se opuie Avarilor (546) 6.

Siniesa slava 5.411

Duipd d. Niederle1, nit arii ar fi impins pe Slaui, ci pa-lrunderea slavd ar fi fost sustinuld" de Huni, Bulgari siAvari". Cu acesi prilej si Românii si-ar fi regdsit, prin expul-sare, vechea i principala patrie. Pe cancl, dupd un istoricgrec modern, d. Amantos, din contra, Slavii ar fi trecutfrica Avarilor 2. De fapt, Intálnim, pe Slavi in servichd Ava-rilor i cu prilejul asedierii Cremonei italiene de osta0. luiAgilulf s.

Invdtati ca Bury credeau cI Incä din vremea lui Iustinians'ar fi fAcut o patrundere In Balcani a Slavilor cu o tipa'determinatd; bizantinistul engles admitea chiar cd Belisariu,inseamnd, Intr'un dialect slav Albele Zori"4. E drept Insd.cd. un Barzimeres se afld la Amian Marcellin pe vremea lupteicu Gotii5: s'ar putea vedea In el un Barzimir saude si nu uildm numelic istoricului bizantin Pachymeres, unde

1 Manuel, II, p. 62. Dar el retrage oonclusi.le basate pe celedouazeci i cinci de semintii slave ce s'ar fi aflats dupg. Moise deKhoren prin secolul al X-lea; v. traduoerea francesa a lui A. Soucry,Venetia 1881 , in Balcani i Slavi la sosirea lor, ¡bid., pp. 59-60.

2 01 6opetot yetroveg, p. 209.3 Hfinfalvy, o. c., p, 22, a observat huninosul pasagiu din Paul

Diaconnl, IV, 39: Agilulfus rex obsedit civitatem cremonensem,cum Slavis, quos ei cocanns, rex Avarorum, in solutium miserat".El admite ca si mai departe, cum, in infrangerea cea mare aAvarilor, descriisa de Teofane, VIII, 9, 41, se s000t, intre prinsi3.000 de Avari, 6.200 alti barbari si 8.000 de Slavi, In Hanattijavar, Avarii par a fi minoritatea, majoritatea Slavi", ¡bid., p. 23;traducerea lui Anastasius (ed. Bonn, p. 132, vorbeste, atunci, de3.000 de Avari, 700 de Slavi, 3.000 de Gepizi si 2.000 alti barbari.El se Intreaba de oe nu se pomenesc colonii nomani. Pentruei 'nu sant, la barbari, element militar, cum nu sant nici hominesromani In -Galia supt Merovingieni, Istoricul migar admite cu drep-tate si o slavisare partiala a Avarilor, ibid., p. 24. Se sprijina si pepovestirea despre crestinarea Bavaresilor, Mon. Germ. Hist, XI, peu-tru asezarile Slavilor in Panonia i opera de crestinare §I a ramasi-telor avaro.

Later Roman Empire, I, p. 341; II, p. 17, nota 1. Xenopol (1,st.Rom., I) observase, in legatura cu o alta etimologie, asemenea.: Bela-zora, eh zorile sant rosii. Pentru ilusia Slav'ului Iustinian, Schafarik,o. c., II, pp. 160-1 dupa editia lui Procopiu, de Nioolaus Alemannus,Lyon, 1624 sau Colonia, 1669, ori In editiile de la Paris si Venetia).

o XXXI, c. 8-9.16

242 Regimul IsToului August" Iustiniafi

Znsä sufixul slay e posibil. Un oereetktor romian, ea LitzIca,admitea originea slavk a localitktii Mikareka 1, supt Iustinian.

Nkvklitorii cari Intrá in peninsula balcanicä in aoeste con-ditii i supt aceastk presiune si-au zis Stirbi. Sporii" luiPr000pitt, sant, probabil, clupä pArerea lui Dobrowsky si Scha-farik, tot Sarbi, iar nu, cum credea Jirei5ek, Spalii2 de laJordanes si chiar de la Diodor j Pliniu, ca privire la cariteavem nicio inclicatie. La tkrziul Eustatie de Salonk gksimpe Sarbiotii nordki", xtlill6Ptoc IEP6t4rcez 3. Jordanes va vorbiInthiu i du,pä el toti Bizantinii de ImpArtirea, realk,intre Antii de la Rkskrit si Nord) si ceilalti Sclavi ($chei),Venefii.

IncercArile de a gAsi alik origine numelui de Slavi decalaceia de Sclavi" se loveste de forma romkneasck Scheiu, Scheia,$chiauck, impusk. ca ai Italienilor (Schiavone, Schiavonia) Um-inte de lairuinta numelor de Anti si de Veneti. Antii, dela cari de sigur trebuie s. via Antina romknAteank.4, n'autrecut n vre-o limbk medievalk, afark de Antina noastrkdar Venetii sant Venzii, Windischii Germanilor, cari deci auavut a face cu ei In aceastk vreme mai ales, nu in epocanqìmirii generale de Sclavi. Sarbii." la Romani inseamnk pri-mirea a dona oarä a numelui Slavilor i anume a lor a tu-turora, ckci i Bulgarii sant pentru ai nostri tot Sarbi".De altfel nu se cunoaste vorba scheiasck", ci numai ceasarbeasck.".

Procopiu din C.esaneia, p. 41. Tot asa de alfii pentru o Debra, etc.Unele cuvinte slave au trecut, de faprt, incetul pe Indetul In greacabizantinA. Astfel bogat, htinsari, In limbagiul lui Kekaumenos, o.c., pp. 3, 9. $i a lua limbA", p. 9.

2 Pentru etimologia uriasi, care e inadmisibilA, Zeit-schrift f. rom. Philologie, XXXVII (1913), p. 270; Jiredek, Serbien, I,p. 66. Tot el (ibid., p. 66, nota 2) aratA cA Spori InseamnA ceispornici. Spori la Procopiu ar fi Bospori, dupA un ms. nl luiPseudo-Kajlisthenes, la Nlederle, in Arch. f. slat,. Phil., XXIII 1901pp. 130-3. Pentru etimologie, v. si Zeitschr. f. rom. Philologie, XXXVII(1913), p. 270.

8 La Amantos, 01 60edot ystrovsg, p. 209, nota 1. Numele de SirbiIn Grecia, Niederte, o. c., I, pl. 97.

4 In Rasca vecini de local Romulei s'ar putea bAnui o traducereslavA ca In forma Rzgm a Romei, Mm. Dar un Antinum marsicIn Italia, Budinszky, Ausbreitung, p. 23.

ginlesa Alva 243

O Intreagä povesbe, tgrzie i Mr& valoare, Cu caracber pan-slay, despre legkturile pe care le-ar avea o parte din aceastg.Wultime a semintiilor slave cu noi, se ggseste la acel com-pilator rus eigruia, i se zioe Nestor. De mult Incg, In lata loculuidiscutat, am arktat puternioe Indoieli asupra autenticiatii luiNestor" In total 1. E doar a lui o introducere la croniciletulterioare. In cea mai veche formk, ouprinsul se aflk InCronica Volinick, admisk ca hind pe la sfkrsitul secolului alXIII" 2, 0 cel mai vechiu manuscris nu e deckl pe la 1425,alte doug fiind din al XVI-lea, si um al treilea cu totul nou.Versiunea nordia." e In cole,ctia de la Susdal, de la Inc,e-putul secolului al XIV-lea" ms. lui Lavrintie din 1377), cele-lalte din al XV lea. In forma sudick e atribuitg. cgluggruluidin mknkstirea de pesterk a lui Teodosie"; un singur manu-script are numele ckluggrului ,Nestor" 3. Acest Nestor a gcrisde lap'. nurnai Vieti rle Sfinti 4. Scoala lui Cacenovschi a okUtatsg. argte, cum o bknuiam fgrg a cunoaste resultatul studiiloraoestor slavisti, cä nu. e vorba de o operg din secolul al XI-lea

cg. tratatele cu Grecii intercalate acolo sant falsificateopera unor timpuri mai tgrzii" 3. Pentru Bestiusev-RiuminIntregul ar fi niunai o archivg.",, un deposit6; i Ilovaischiiera contra autentioitAtii te,oriilor de rask i raporturi cu altepopoare de la 'peep& 7.

Elementele slave Intrau, de mull. In servicial Imperiului, caAnagast i Ostrui, Antul" Dabrogeza (Dobrogost) i Slavul"Suaruna Svarum) 8. Ele servesc i supt Belisariu 9. Grupe tn-tregi, mutate din ordin imperial, se IntAlneSc si In Bitinia ".

V. i Iorga, Istoria Slavilor reisclriteni, la Inceput.2 V. i Hru§evsky, o. c., pi. 654 si3 Ibid., pp. 633-4.4 Ibid., p. 634.5 Ibid.6 Ibid., p. 635.7 Ibid., p. 636.8 Ereek, Gesch. der Bulgaren, pp. 78-9.

Cf. acelasi, Geschichte der Serben, p. 78 si arm.16 Pandenko, In Lwest'a, VIII (1902), Pp. 15-62; Jiree:ek, Geschichte

der Serben, I, p. 105, nota 3. Mai tarziu, la sfArsitul secolului alVII-lea, In serviciul bizantin, cu mi Nebulus (ibid., asupra cgruia vonireveal).

244 Regimul Noului August" fustiniari

E evident ck Imperiul Incearck intgiu a face din SlaVio gardg. la Dunkre, contra Hunilor" avari 1.

Dar numai de pe la 527 inainte pune Procopiu inceputulnktklirilor facute de Huni, Slavini i Anti" 2, si, dack tot el,aturea 3, aratk lup tele purtate contra lar, supt Iustiniande Germanus, acesta un general Inrudit cu familia imperiall,

schimb e probabil cà Gelii." ngvklitori, dupg contele Mar-oellin, la 517 si 5304 eran Slavi, dack nu Avari, cgci eisant c4l4ri 5. In once cas, pálrunderea pe la UlmetumAdina sou Aldina Altina, , cum o spune Procopin 6, se faceprin Scitia Minork. Si loan din fes ca i Mihai Sirianulvorbesc, de altfel, in genere, de prAdgetunile slave 7, servindideii generale, a timpulai ck Intre vecini prgclarea" i mareade sclavi" e normalitatea. Pentru. Jordanes, dacä lupta conti-nuk cu Bulgarii, Antii si Sclavinii", e o tra.gedie datoritlstkpftnitorilor incapabili S.

Dar, necontenit, la spatele acestor incurrsii, e vointa si in-teresul Hanului. Sisad, ca bifulci, se vkd astfel luptând suptAvari pAng. si In cronicarul franc Fredegariu din secolul alVIII-lea 9.

Ca autonomi" apar doar Slavii de la noi la Pseudo-Cae-sarius lo.

E Intrebarea dacei tipul vine de la ei, fi nu de la izaPrecum, In luptele pentru Italia lntre Bizantini si Vitige, regele

got, intrebuintaserl toatä lumea barbará de la DunAre. V. Prodopiu,De bello gothico, I, c. 16.

2 Hist. Arcana, 18. Gf. Zlatarschi, Die Besiedlung der Balkanhalb-insel durch die Slaven, In Revue. internationale des Hades balkaniques,an. II, tom. I-II 2-3 , 1936, p. 361.

3 Bell. Goth., III, 40. Cf. Nkederle, Manuel, II, p. 61.4 La aceste date.5 N'are a faoe Intinderea In Teofilact a terminului de (xet"

asup.ra Slavilor. Cf. Niederle, 1. c., II, p. 61.6 De aedificiis, IV, 7. Cf. Parvan, Ulmetum. D. Niedeale ar fi

voit ca Vassili Parvan" O. fi gasa i urrne ale Slavilor In oelkateiaunde au poposit (Tdg ivi6eag nearocnac6Taw), pegand-o. De v., pentrulupte cu Sclavii dincolo de DunIre, si Leon, Taetica, XVIII, 79.

7 Cf. Niederle, Manuel, II, pp. 63-4. A se vedea i SlouanskeStarozitnisti a aceluiasi, II, p. 205 si urm.

8 Romana, p. 52.9 IV, 48.10 Milllenhoff, In Arch. f. slau. Phil., I 1876), p. 294.

Sintesa slavA 245

CâtA vreme se admitea o pAtrundere a Slavilor mai vecheIn Balcani se putea credc ca. o populatie romanicA era slabrepresiniaLa in peninsula. Aslaci, caud, dapa cercetarea atentasi a unui Reisler, s'a dovedit cal de tarzie e aceasta descindempana pe la 600, asezarile slave, si nici acelea prea vechi, fiindPC malul slang, lucrul se presinla altfel, Elemente romaniceerau acolo undo mai tarziu polopul slay a inecat Lotul sau,maj bine a acoperit ca depriaderea unei poi limbi pe lo-cuitorii cari, hicredintati de Imperil', printeun foedus de carevom mai vorbi, aoestor noi asezali, inoeteaza de a mai aveavre-un interes pentru administratia imperiala, ca í pentruistoria romana".

Un pasagiu de cea mai mare itnportanrcl e acela al unuiizuor grec care presinta fatil fri lap pe Sclavi si Physoni(i,cari se zic §i Danubiti". Physonifii stint vechii Fossatensi",oameni din .sate", vechii localnici romdnil.

Dupa câlva timp, o cercetari.. a-1mi alenLA a incidentiduicu sarcina cazuta de pe mi catar i inlerventia anai soldatcu torna, torna fralre, sau retorna relorna fratre, presintalade JiDgeli ca un cas de cpmandt militara, dar asa detarziu, la 579! , face sa se crada ca e In adevar vorba delimba materna." (Turcpqrce cprovii), pentru car- o intelegtoril (2,001), cari slug ropetand strigcltul 2. par oastea ìsäi ecompusii din provinciali i lupta se dr1 dincoace de Em.

E ciar cA Slavii' din a doua perioadei au cunosczd pe Ro-mani prin Germani. O dovedeste nnmele de \Taiga pe carecei d'intiiiu 11 dan celor de-ai doilea 3. Aceasta insearnna Insa

1 Pseudo-Gesariu, In Migne Patr. lat., XXXVIII, p. 986. 01Zek-viivol xal Ovaawirat, al xai 4avov6i.rat neoaayoeevewevot.

2 Teofilact, p. 99; .Teofane, I, p. 37.3 V. §.1 Jireèek, Serben, pp. 64 5. Tot de aceia nurnele de Wale

a trecut la Bizant ni, pentru clemente romanice rurale, mai teirziupeístoreA care nu mai erau supuse Imperiului. V. A. Morel, Ethnowa-phie beige, In Revue de Paris, XXX\ II: Waelen la Olandepi. SiFrancesi In limba picardà i normandA. De altfel, si Wales inBritania Mare, Valonii din Bel,gia, VaJais In &Ivetia, Valeng'n IdngdNeufchatel; poate i la Germani, nurnai la Germani, acel termin deWalvi" pentru Cumani", adeca Cumanilor. Pentru \Weber'din Retia v. Jung, Miner u. Rom, p. 84. Cf. si I. ghergliel, Cdteviaconsideratiuni la cuprinsul notiunii cuodutului ,171ah", In Cono. Lit.,1920. V. si Walchensel; Briebrecher, In Programrn al Gimnasiulid,din Sibiiu, 1897, p. 6. Mai ales .Tirc6c1c, Di 1Vlachen und Maurowlachea

246 Regimul Noului August" Iustiman

cA, In mamentul cdnd Slavii au apdrul In acesto locuri,, Ger-mani deci Goti, Gepizi, Vandali erau intercalati tntred2nii§i populafia romdneasca. Dar pentru aparitia Slavilorla Dungre nu se poate lua decat secolul al V-lea, pe vremealui Attila, g al VI-lea. In acest moment deci erau Roma.nipe mlalul stang al raului, ^upt stApanirea tracAtoare a 'morelemente germanice. Si numele de Grk, Grcin dat Bizantinilorde Slavi 1- a trebuiit s vie tot la Romani. Intr'un articol ald-lui N. von Wijk 2, se admite, de, altfel, unghiul romanicInlre Sarbi i Bulgari.

Lauda lui Chilbudios (Xt6otínc00, din suita, comitiva" luiJustinian (gx. Toa qoucruvcavo0 obt:qc), apArgtor al DunArii, viteazdesinteresat, care, strateg al Traciei, a retinut pe barbari lahotar (&7t r Toa Icryou cpuÀaxt), in pArtile Turnuilui, pomenitastfel, e fgoutA si de Suidas: cum cade el In luptk Istrulpoate fi trecut In voie de barbari". Introg Imperiul, spunecompilatorul, n'a putut inlocui virtutea unui singur om 3. Inel se poate vedea primiul din acei marchisi" dung.reni acAror serie va continua In epoca bizantinA. Lihnba Latinilor"(Accs(vwv cpcovii), in cape vorbeste Antul care Inloodeste pe Chil-budios In fruntea asezkrii de la Turnu"4, e de sigur dialectulromanic.

UrmArit de tristele amintiri ale trecerii Slqvilor pe la Isac-oea, Procopiu vorbeste de prada acestora la Uhnetum, adah-gind cg. Iustinian a refAcut cetatea5, refacere cu caracterbit, ca pretutindeni aiurea6.

in den Denkmdlern von Ragusa, Praga 1879. Jire6ek e contra eti-mologiei Morlahi-Vlahi de la Mare v. mai departe).

Jire6ek, Serben, p. 79. Ca Vlah a avut la inceput sensul deRoman", hotara i dusmanos opus celui de Sarb, o recunoasteMiklosich, Wanderungen, pip. 6-7.

2 Thalkundige en historicse gegevens betreffeinde de oudeste be-trekkingen tussen Serben en Bulgaren, in Mededeelin gen ale Acade-miel olandese, partea 55, seria A, no. 3 (1926); v.. i Nandris, CodrtulCosm'nului, II-III, pp. 644-8.

3 Epitaful lui f 534 , In Ivanov, Periorlioesco spisarrie, fasc. 62,1901. Cf. studiul nostru Le Dainzbe d'Empire, In Mélanges Schlum-berger.

4 Dupa Jire6ek, Serben, p. 82, poate Dinogetia, iar bu Turuu-Magurele. E mai probaba.

5 De aed., p. 293.6 Jire6ek, Serben, I, p. 55.

Sintesa slavl 247

In aceasta perioadà avem a face, la Slavi, Cu o neasezare *cot-Tot), o lipsa de viata politica (dvezexot)si de randuialrt (oai zgtv7tv6axouctcv), cum o spune autoral, de sigur bine informat, alStrategicului maurician1. Agricultura li era stilink, ca unorneasezati": ei au trebuit deci s'o bavete de la altii, fi iarni se arata tnainte necesitatea stratului de basil, ven,it de lavechli aborigeni fi de la aportql roman. Dace!, mai tärziu,aceastei popula(ie fnsafi a ajuns a numi ca cuviate slaveac(iuni fi unelte pe care ea lust* le-a transniis neivälitorilorpeste delnsa, aceasta nu se poate datori deceit unei influenfeexercitate, fnldiu pe malul Dunärii, din partea acelorafi Slavi,fixa(i acum lin Balcani fi depr'nfi ca via(a afezatei, deci si caagricultura, supt conducerea elementului roman-balcanic fi suptsupravegherea lmperiului bizantin, care-i acceptuse, recunos-cuse f i colonisase.

Dar pe malul gang era, cum se va Invedera prin cam-paniile romane de pe la 600, o ordine militara si politica.De vreme ce nu putea sä vie de la Slavi, ea era datoriteldeci celeilalte popularii, pe care aceftia o acoperiau, gird' säaibd interesul de a o distruge fi pos'ibilitatea de a o des-na(ionalisa.

Nu de la sine, avAM1 o tinta si urmând un plan aparSlavii, ci, cum, am spus, ca robi al Avarilor, mdnati de trausii,precum Germanii fusesera astfel In secolul al V-lea supt seep-trul lui Attila2.

Slavii fiind pe la 600 de foal-le multa vreme la NordulDualarii 3, Avarii trag spre ddnsii pe acei sefi slavi cari, inaceastä diregie, pot folosi mai mull. Astfel, pe la 560, Me-

1 $i la Mtillenhoff, In Arch. f. slay. Phil., I 1876), p. 294.2 Unele idei juste la Reisler, Ueber den Zeitpunkt der slauischen

Ansiedlung an der unteren Donau. Astfel p. 93: W lche Rolle dieAvaren dabei gespielt haben, gehifirt zu den vielen unaufgehelltenPunkten dieser Völkerverschiebungen. Dass sie tiler Ausbreitung derSlaven nicht fremd geblieben sein kifmnen, ist gewiss". Cf. Iorga,In Revue hist. du S.-E. européen, VII, pl. 1 §i urm.

8 $i Kopilar era pentru aparitia mai veche a Slavilor supt albnume, In Kleine Schriften, I, p. 23. De v., pentru Slavii de maitillrZiu, Strateff'cul lui Maur:ciu, XI, 5. Si al Jul Leon, e 18, §§ 79, 99.

1 Menandru, fragm. 6 qi. 48. E curios la Jordanes, ed. Mommsen,p. 121, numele regelui ant Boz, bltut de Gotii lui Vinitharius lacare Irma nutnele de Venet ; cele cloud' sernin(ii, care poate nu eraur.0 desdvdrere de alt neam, represintlind fiecare o altd sintesd, sedugnuln'au.

2 Menandru, l. c., sau in Fragin. hist. gr., IV,3 Ibid., no. 48.4 Ibid.a ibid., n-le 63-4.6 Ibid., no. 64.7 gaenaz6)' Oro) a8e,66Aatov iv; Menaudru, tragm. (!(j 581)

248 Regunul Noului August" Iustinian

zamin, fiul lui Idaizios si frate cu Kelagastos, merge la Avari1.De sigur din partile de cdtre Tisa a vertit aceastA solie aAntilor la Avari, de mult stl.pftni aici. El avea sä se pliagade prada suferitA, de ocuparea de teritorii, de luarea derobi, ca pe vremsa când Attila fAcea aceleasi lucruri pe acelasipAtrant 2. Sola', socotit ca foarte periculos, e ucis, si loi asusOli ai Avarilor la Selavinii de sap!. un Daurentios plAtesccu viata obrAzn,icia cuvintelor lor 3. D3ci, o bucald de vrene,raportnrile furl ca de la ImpAralul mongol la sefii de se-mintii asezate prin sate* Incunjurate ca sAmAnaturi4.

Avarii, cari apar chiar ca aliati ai Bizanlinilor, ca cari auun foedus, se laudit cit au liberat In rattle Sirmiului peIRomanii" luati in robie de Sclauini. Acestia li sAnt tributaridar Ili% adesea termenul când trebuie sit sosaasclt banii laHan. Cuan acesta face si un pod pe DunAre, triebuie sA se ad-mitA cA si el aduna mesteri ea Decetal. Contactul ca elementalroman II face, de altfel, a jura pe Evangh:elie, dupA. Impli-nirea riturilor celor stravechi5. El reclama pentru. sine Sir-miva si insula, dar admitea ca locuitorii sk pArAseascA. orasul (i.

Locuitorii sdnt pentru predare, la care ImpAratul trebuie,dupA o lungA resistentg, sA. se Invoiasc§.. Li se dase voie FA.iasA cu o singtal bainA pe ei 7, dar e sigur cA majoritatea,ca si Inaintasii lor fatA de Huni, au preferat sA rAmAie.

DouA cronici contemporane ni IngAdule sd vedem ce s'apetrecu,t la DunArea-de-jos In ace A timp.

Navalirile auare ar pdrea set fie ace1ea care au fmpu(inatelerzientul romanic, pe care-1 putem numi ronkinesc, pe maluldrept dundrean. Teofane aratA limpede cA In cea de la 579,Haganul, rupAnd Invoielile, a atacat strasnic Moesia si Scitia,

Sintesa stavA 249

ruindnd Ratiaria §i Bononict fi Aquae §i Durostorul f i Zal-dapa fi Marcianopole"1. Sc da alunci, din ordinui lui Com-Thentiolus, generalul imperial, de subordonalul sau, Caslus,tot elemente romanice, o lupta invingaloare la Zaldapaciliar, patria lui Vitalian, pe eand Marlinus loveste lng noua"Tomi pe Haganul insut4. Dar Commentiolus strica resullalul'campaniei retragandu-se la Marcianopol. Castus Insusi treceDUnarea si e rail batid si prins de Hagan, care se fntorsesedincoaee d2 apa, in ses 2

Cu prilejul luptelor ce urmeazä se produce sema povestitade Teofilact Simocala ca si de Teofan a sarcinei ce cade de peun catar, me al Unid soldat, ci al unuia din teranii locatiintrebuintat la d-usul bagajelor (cp6p-co0 : e vorba, In adevar,de stdpanul anirnalului" (ascricerc% to9 c)ou). Nu un camarad,ci un lovaras" al stdpanului" (i.scdpc 'Zoo ózarce-cou) intervine

spune acestuia ceva In limbq parinteascd", locala." 2 Nustiu ca vre-odala legionarii sa se fi agrait cu. trate". La aceststrigal se sperie popoarele", Xaot nu solda tu In vechitlsens al cuvantului, ci localnicii adundti (lupa obiceiu supisteaguri, si se naste panica, Avari si Romani tugind de opotrivA inaintea primejdiei neobisnuile. A se observa si caaceasta s'a petrecut la N-ord de Balcani, din clisurile earoraiesise, pentru revansa, Commentiolus.

Ca distrugerile" de care orbesc izvoarele bizantine acolo, laBononia, Ratiaria, Aquae, Durostor, Zaldapa Marcianopold,sant ceva cu total relativ o aratá. si, Indala dapti marea nava.-lire avara, znedtul romanic n-atins pe care, Tuteo noua cam-panie contra Slavilor, a $eheilor, l Intalneste generalul bi-s, ....

Cu numele stricate ; Toírra,) r<ii het 6 Té» 'A6decov xayávog, recç eagovaetç

ata26aag, rliv re Mvalav mal IxvOlav xarenaiaet 6etv&g, xaraareirpac x4v re`Partdecav >cal Barvoviav xal 'Ax7ç doeócroilov xal Zaeaci6a (sic) xaiMaexiamjnokv ; Teofane, p. 396. La Teofilact, p 48, forme mai bune:

Tropeul.2 Ibid., pp. 87 i urm.; Teofane, pp. 396-8.3 Teofilact Simocata, p. 99; Teofan, I, pp. 397-8. Si vechiul comen-

tator, Iacob Goar, credea cA e vorba de voces italicae"; v. II,p. 469. Si Anastas.0 Bibliotecariul, traducAtorul In latineste al luiTeofane, scriind: .forma, torna frater", traduce dominus animantis"si populi" II, p. 117).

4 Teofane, pF0. 395-6. V. mai sus

1 'Ee77,1061) crih) alisorg á MavetxtogPidav sec 15nd retív 6ae6dQcov xaveareappiva.Evident a Slavii, cu ,,chitare" da la capAtul Oceanului apusean" pecatii-i aflA (p. 414) nu pot fi Slavi adevarati.

2 Din greFall identificarea se face cu Anchial. Acelaqi povestirela Teofilact Simocata, p. 248.

3 La Teofane, p. 417: 6am zci Ex2a6tvan 10vti Stanee4acu secoMati.

250 Regimul Neului August" Iustinian

zantin Priscus, supt enereeul ImpArat capadocian Mauriciu.IntAiu Mauriciu Inshsi lase ca sl. vadA cele stricate de

barbari"1. Expeditia urmAtoare n'u. se IndreaptA contra Sla-vilar ca atare, formAnd un S'tat san, trAind In seminal binedeterminate, cu caracter politic. RIzboiul e contra Avarilor,cArora noul ImpArat nu conslinte sA li mai plAteascA tribut".Se vede unja pe care o urmeazA barbarii, cari trebuie sdlifi avlut, pe 1Ingd ringul" panonic, un al doilea sala f inBugeac, Intoc.mai cum va fi casul cu Tatarii din Crimeiabcari-si vor face 'un al doilea cuib aioi, de-asupra gurilor Du-nArii. Horda merge spre Drizipera sau orasul Si. Alexandru 2si spre Anchial. Drizipera e apidnatc1 de provinciali, i minuneaaparitiei unei Inchipuite iesiri de ostasi care sperie pe Availe luata de sigur dintr'o altA viatI a Sfântului Alexandru dealc,ea cunoscutl.

Ca rAspuns la acest atac In care Haganul e lnselat deamenintAri transmise viclean de ImpArat vine ac'um expe-ditia peste DunAre a lui Priscus, pe care o descriu pe laxgsi Teofilact Egipteanul si -1.1ugArul Teofan, care reproducecu tmele schimbIri aoelasi izvor.

Deci la 584 sau 585 toate puterile romane" merg spreDunAre. Evident cA e vorba, nu de DunArea apuseanA, undeera centrul avar, ci de acea regiune secundarl, subsidiar,de unde plecase atacul. Ca scop apare aici, fArA a se lineasamA de rAzboiul cu Avarii, cam ar fi fosi terminat printratatul Incheiat de Haganul speriat cu, Priscus, Impiedecareasemintiilor slave de a trece raul" 8 Acestea nu pot fi decAtIn aceiasi direct* dar nu In stepa bugeceanA, nepotrivitA aufelul lor de a trAi, care nu patea fi Inceç al unor agricultoriseriqi, ci prin pAriiile de rAuri si lacuri dinoolo de cealallii.stepl, a BArAganultai, pustiu care represinta pentru ei aoeiasiimposibilitate de a local. Nimia nu-i aratA In muswIe sri InvAile Iniuntelui, uncle nu au lAsat nimic ca nomenclaturA.

Sintesa slavg

Regiunea locuita de ei o alta e aratata de nomenclaturillIn partile de spre Portile-de-fier, i acolo e, de sitgur, oramurd deosebitd, se defineste i prin numele raurilor,singurele slav3 In sesul mluntean: IaLomita, cu. afluentul Pra-hova, si Ilfovul, Neajlovul g Glavaciocul, raurile moldovene511fiind tu legatura cu, cqezdri de Slav; nordici, cari se intalnesc

Seduirnle §i in partea ritsdriteand a Ardealultd.Ca e vorba de o revansa contra Avarilor, singurul factor

qi politic si militar, o dovedeste faptul ca Indata Haganul apareIn numele supusilor de cari se serveste si ale cdrorle polnenefte el, Slauii trdind Vt condirii care nfu-i silesc laprdzi periodice. I se raspunde a °stile imperiale n'au plecatcontra barbarilor", ci contra Slavilor. Ca agestia nu sant con-siderati ca barbari", aoeasta aratA, pe de o parle, simbiosator cu elemental romanic de la Nord fi Vest i, pe de alta,refusul Imperiului de a considera ca pierdut ao31 mal du-narean pe care-1 Intarise asa, de put-rnic Iustinian

In fruntea Slavilor, av'angarda obisnuita a Avarilor, se aflakin Ardagast, al carui name e si In ce priveste finala v.Radagais g sensul germanioului gast sii In ce privesterAdacina v. Ardaric gotic, gepid", daca voieste cineva:semn al celeilalte simbiose, prea mullt ig,norata, germano-slava.Dar si Bizantiuli au la ei Slavi supusi, muai autentici ca rasa,

unul din ei, Tatimir, v. si Tatos de mai tarziu , e ames-tecat In istoria acestor lupte.

Cum Ardagast se gateste .a prada i aici se pastrea41vechea expresie militara romana, Tcpcztósúscv cu multimileSlavilor", e surprins noaptea i fug- calare pe neInselatele,,i1prada" o fac apoi Romanii, pe tara d'imprejur" 2.

De aioi se va ajunge la Musokios" oel tradat de un Grepidcare e crestin, Gepidul aOrand individual, lar nu cagrup i regele" Insusi nefiind aratat ca al natiei sale,vag, ca al barbarilor" 2 Crestintatalea Gepidului indreapta

V. Iorga, Époque et caractère de l'établissement des Slaves dansla péninsule des Balcans, In Revue histf du Sud-Est europeen, VII,1-17 (citat).

2 TO met 'AeSciyaarov &tax4203)1-K rbeav ; Teofane, p. 417, TeofilactSimocata, p. 253.

3 Ibid., pp. 257-8 i locul corespuniXtor din Teofane. Gentzondin armata romanX Teofane, p. 419; Teofilact Simocata, pp. 251,260, 275) area i el o origine gotia.

Movadxtov Tdv Asyd,uevov eijya Tfi rq.-ív 6ae6decov'Enircipav y Toa iblov (16849°6 ZWerclev; Teofane, p. 418.

s Diculescu, Die Gep,den, I, pi 221.


la o simbiosd gertnano-romanicd Iu regiimik apusene, de unde,prin intercirculatia Stahlltui avar, a trebitit sä vie barbarul.

Pe,ntru a se aju.ng- la acestgiall set se trece rant, care nupoate fi dealt sau un brat dundrean sau un afluent oarecareal fluviului. Nu Se aratd Iasi prin nimk ca Dundrea sg. fi fosttrecurta altfel decAt pentru, surprinderea contra lui Ardigast.Se vede barbarul petrecAnd cu prilejui unei pomeniri a m9rtiifratelui, cela ce ar trimele la obiceiuri crestine, deci la In-susirea religiei asociatilor romanici, daclei el insuti nu hiceaparte din acettio, si Imbdiiindu-se ca Bogdan-Voda dind Pet,ruAron 11 va ,prinde asa beat dup'i ospdtul de la Reuseni. SiTatimir, lrimes ou robii, se Imbglase: se vede, d'e o parte

de alla a Dundrii, o regitme de vii si cele de la Si.-

listra, de orighte romand,, cum se recunoasle si din datineleculesului, se pdslreazg. si ping. aslAzi Ja cei devcuiU Bulgari.De altfel si nvingorii cari kl.0 prins viu pe rege" se 'Lubala

erau sä pgicascä hiLocinai ca ai lui Matias Corvinul 111noaptea de CrAciun la Baia, asa de mull scene asdmangtoarerevin in cursul istoriei.

Musokios al lui Teofilacl. Siniocalq.1 si Te,ofane2 e mina asacu sens de rege, de aim barbarii sgi s'a Xacercal si o eli-mologie germanicti.2 deci nu este un uume propriu; ori-ginea cuvantului, evident rdu transmis, trebuie cdutatg. In lim-bile slave. D- alminteri se ggsesc si formeLe Musugios carear reduce la Musui", si NIonsugios, deci Monsui",111Ausui";traducerea laling are Insg. Musacius. E o asgmgnare evidenidcu Musachia albanesd, si. la ac,ea.s1-1 origiw-a e in MusatMusa), a cdrii origine pare a nu fi slavg, ci iliricd. Informa-torul, descriitorul oficial al campantici pa care-1 reproduceBizantinul din Egipt si Teofane, nedeprins cu aceste loe un

arhaisant, si-a putlul iiichipui cd e un mime de delimitate.Spre a prgda" la riindul lui revine In auul urmalor Pris-

cus In locurile acuma Wale. Se cauld robii barbari de cariau atata nevoie Romanii. I se ordond a si ierna acolo, celace nu place ostirii care va pune capdt, pentru aceste slra-pate i neplata eroice. Priscus e cleci inloeuitla conducere.

Fig. 24. Femei barbare (Gotc).Sculpturile de la Tropaeum.

XVIII.

gintesa siaNtg 253

bar oaslea barbara apucase a trece Dunärea, si iargsi Ha-ganul apare ca stäpan la el, cerându-si partea de prada de.la propriii säi supusi. Aoeasta i se restituie, Romanii pislrändlucrurile dobä'ndite1.

IndrIzneala unor cele slave, ajunsa, de sigur dupà indemnurvicleanului Hagan,. Ong In margenea Capitalei, face pe Mau-riciu sà trimeatà pe frat-le sIn grail bolnav contra sälasurilordungrene, de mide plecaserä jafuitorii, asemenea cu ace16cete pe care Mihai Viteazul, ridicat contra Turdlor, le vatrimete i päng. la Adrianopol.

Petru ajunge la Dungre, si la vechea Novae a lui Teodo-ric gäseste, ca fi cum n'ar fi foe cu câtixi ani numai Inurma distrugerea" avara, serbarea hramului Sfântului Lupus.Trece la Kuriska, la Asimus de unde Osma . Aflà militia, cufruntasii ei asemenea Cu aceia pe cari i-am eunoscul in toateaukonomiile, din Apus ca si din acest Rgsaril. SAM. oarnenibine inarmati si viteji", gata, in once clipl, sg. luple 2. AcesteInsusiri le au insa pentru ai nurnai, pentru apgrarea locala.Refusai deci sä pargseasca orasul i sä se confunde eu grostdarmatei romane. Cänd un sol 11. atnenintä, ei se retrag inbiseriei i Incuie portile. Când se trimete alt sol, un Roman,scribon" primul fusese barbarul Gentzon , ca sg con.voaoe In lagar pe episcop, oetätenii, adunându-se din toatecasele" (navootsr.)11 goncsc si Incide acum portile unorcare, In ciuda Avarilor, erau deci in picioare. Impäratuluiinsä, tocmai cum o vom vedea In Tesalia pa vremea. Vlahului Nicolitä, din veacul al XI-lea, ii strigg., ca sà artesänt credinciosi, loiali: int-u multi. ani" 3. In aceste conditii,nu-i rämá.'ne lui Petru decal sg-si caube de drum.

In cale, el va gäsi Bulgari, al(i supusi ai Haganulut, oamenide rasa Mi. Nu-i poate birui. Si acuma vine iargai, ca säceara socotealä, omul Haganului: i se restiluie prada Indoilpentru a-1 tinea pa loc.

Slavii sänt deci läsati n sama lor. In locul lui Ardagasl eacurn Piragasl, pe care iraducgtorul Iatin 1.1 dg. ca Pergast".El apärà vadul, cum o fac viitorii Domni romtini contra TILT-

' Va gasi In Tracia Insäsi Slavi pradând Cu succes.2 'Eeóminatg xal dvdesta (Teofane).3 E6sotlitovr (ibid). Se pomenesc §i Pistos, Zaldapa, Iatros,

leaterkion; Teofilact Simocata, p. 273

/54 Regirnui Nouiui August" iustiniati

cllor. nota bizantina inc( trisa Piragast e ucis cu oságeatá. O noria prada se iea pentru a fi apoi In parlepierdutA prin Tinuturi care se descriu, precis si competent,ca fArA cela ce ar fi margenea BArAganului. Se ajungefnsA la rául Ilvakia", mi Ilivakia" la traducAtori:Helicia), care nut poate fi Ialomita, avAnd cu. total alt sunet,ci Ilfovul 1. Pentru acest insucoes, Petra e Inlocuit ca Priscus 2

Acesta se Intoarce la Novae, ca trupe scAzirte, la 590, pre-tinzAnd, In explicatiile oerute de Hagan, cá. a venit la Allá.-toare, dar afirrnAnd cá. local e al Imparatului. Prin BArAgan,prin Borcea, ande e ins-ula Dunkrii", comandantul romanknerge sk IntAmpine pe Hagan, ooborit iarAsi din Bugeac InScitia MinorA, la o Constantiola, care se aratA a fi pe malulapei 3. In oearta cu monarhul avar, acesta amenintA cA vadistruge cinreci de cetiiri rornane". Atunci, Priscus InainteazaCu dromoanele, pa Dundrea romanil, pAnk la Singidunum, andee centrul barbar 4. Haganul va rAspunde In primitvarl cu ocoborIre in Daltmatia.

La 592 Insg, teatrul rázboiului se mutá. lar In Scitia MinorA,Avarii viind la Tont, tunde, In Pastilor, Haganul trimetepatru sute de cAruti de hraná. Romanilor flAmAnzi, cari rás-pund en daruri indice": piper i mirodenii, care-1 gases o la,o neidentificabilk cetate Thermios (traducAtorul confundá. cuSirmiul) 5. Sutele de ciar* aratd aici o agriculturd pe care n'otdceau barbarii.

Lupte urmeazà apoi cu Commentiolus venit ca ajutoare.Invins pAnA la Drizipera, generalul imperial e rdspins deta ziduri de °Ore locuitori: se repetá. astfel, Intr'o formA mairgravA, casal de la Novae. Dar prin aceasta el isi atrage urgiaAvarilor, cari ard i biserica SfA.ntului Alexandru, batândursijoc si de moaste. Iarási din povestirea orAseneascl a vietii

Teofane, pp. 425-6; Teofilact Simocata, p. 279.2 Tomaschek vedea In rAul Paspirios" unde se luptaserA, dincoaoe

de DunAre, Bizant;nii cu G41E, un PazApttrAu (1); v. Zeitschrift f.&ten'. Gymnasium, 1874, p. 147; Teofane, pp. 425-6; Teofilact Simo-cata, p. 258.

4 Toorilact Simocata, p. 288; Teofane, p. 427.4 Ibid.5 Toofane, p. 429¡ Teofilact Simocala, pp. 293-4

Sintesa situ/I

santului se iea pedeapsa care ajtmge pe profanatorit. Ucizândrobii nerg.scumpgrati, Avarul admite granita Dunarii numaicu un spor la tribut de 20.000 de monede 2.

Pacea e ruiptà Insa. curând spre SindidunuM i Viminacium,care e Mai intact. Lliptele se dau aici, la vad, Haganul plzindtoate trecerile prin fiii s.i, cari pier intr'o luptA descrisA ouminuni ca In altà viatà de sfant. Peste Tisa sant surprinsiAvarii la ospete, Gepizii, alti supusi ai Haganului pAtimind,ca fi Slavii de la Apus 3. Se ieau §i altfel de robi, pentru cart,la pldngerile Hagan ului, se dà ordin de la Constantinopol cabarbarii" singuri sci fíe restituiti 4, deci nu fia diror presen(ei e astfel adeveritcl.

De aici Commentiolus vine la Novae si cautà prin bgtrInicalea Imp5xatului Traian" 5, ajunsA grea 5i din asprimea ierniiComandantul pierde multi ostasi pe o astfel de cale 6.

Cum, In 594, Avarii apar la Cataracte, se Oteste o nouàexpeditie romand, Haganul apArandu-se In Scitia MinorA, laGonstantia. Maurici,u trirriete din nou flota pe Dundre. Ungeneral cunoscut, de origine barbarg., Gundois Gudois"), etrimes peste rau sg. culeagI alti robi.

aici apare o ala populatie cu totul deosebitA. Haganultrimete pe Apsih cu multime, ca sI distrugcl neamul plutafilorcare era prieten ca Romanii 7. Aceftisarideni, asemenea caBrodnicii de mai tcirtiu, stint clovada cea mai lcimurita aptistriirii, pe ambele maluri, a populatiei romane§ti. Dar einu se lasei §i trec la Romani: aceasta fcictindu-se, partea ceera a barbarilor a treaut la Romani"8.

Am Azut mai sus sutele de cgru.ti cu hrang, pe care Haga-nul le trimesese Imperialilor. La sfârsitul Domniei, care se

' Teofane, p. 431; Teofilact Simocata, pp. 297-8. Ziatarschi, In Rev.intern. des ét. balk, an. II, I-II (2-3), 1936, pp. 368-70, IncearcA, 15rAmotivare, altà cronologie.

2 Teofane, p. 432; Teofilact Simocata, p. 299.3 Teofane, p. 436; Teotiiact Simocata, pp. 315, 318.4 'Anvdoir-vcu Tcp xaydvcp TO'bg 6ap6cipovg 06vov.5 My &My Tparervov Toi; 6aaaiwg. V. §i Teotilact Simocata, p. 320.6 Se pomene§te atunci i vechea localitate Carpiana; Teofaue,

p. 437.7 'Oncoç sc) rv vavvciiv &aim 10vog, cbç atípisaxor ram Pay.salaw.

Totirov r5i iyevoisivcru, sc-ip 6ap6decov [la Teotilact, 'Amoy dadlsocEttc

neoa34077 Tag 'no/calms; pp. 458 9.

2A6 negimui Nautui 61;gusi" tustinian

va sfirsi tragfin, a lui Maurioiuf vedem maw,' de la Gin-deis trimeata neaparat pentru hrana Capitalej care artiaimpotriN a lui provisii din piada de la Dunare: sa-i aducaprevisiile de iarn& ale poporulud." panem et circenses!din rara Scheilor, pentru ca sà nu fie silil a da Romanilorannona publica" 1

Cronfca dunareana pe care am avul-o pan aeum si iluIntelegem cum excelentu.1 raport militar reproduis de Teo-filact a putut fi calificat de un cereetator asa de inteligentcum era, de sigur, Rtisler, ca firä nicio valoare, fiind oadunatura de stiri neintele,se si adesea neinteligibile" 2 *Mee-

leaza in compilada bizantina cu care trebuie sa ne multAmim.Se shnte lima, pe vremea -rind Egipteanul Heracliu duce InAsia lupta contra Persilor pentru cruica, cu.m la Dunare staulagarele, ispitite si de Sahul Cosroe: Avari, Bulgari, Slavi

Gepizi" 5. Când apoi Imparatul Constans, eu numeleinteo Iume din non cii aplecari latine, unde gasim o Mar-tina, un nou Constantin, se va muta la Siracusa si va vreasa faca din vechea Roma capitala sa, e firesc ca piírdsireaDundrii in voia cui urea s'o treacei si de aceia jiu mai&ant lupte sci continue. Asa se va mierge pana adanc In. adoua juznatate a veacului al VII-le; când vor aparea i Bul-garii4, de cari va fi vorba aiurea.

Scitia Minora -e hisa, acum, intreaga invadata. Si HalmyrisSolmorus" , in legatura cu scoabenea &aril. din Mare, va filuat'a de barbarii veniti pe ghiata 6. 0 astfel de viata continuuamenintata o adevereste, probabil pentru acelasi secol al VII-lea,cutare inscriptie de la Marcianopole, a unui Marcel carefusese decarh" In bandas al lui Dhidus, care comanda, Incalitate de comes, In castelul Rhuvis 6

Teeç xelyeetvcig cbroreopig Tcrel Am*" he vig rísiv 2x2a6wciív xcheag dedaaa0as&con in) alyzoalaç atr4ang dvareaa0fi rag `Pcopalotg xaedaxeaOcet: p. .442.Observath pgtrunzgtoare ale lui ROsier, Zeitpunkt. pp. 110-1. Cf.Kretschmer, in Arch. f. slam Phi!., XXVII 1905 , p. 23.

a Eine Ansammlung unverstandener und oft unverstiind/icher Nach-richten"; Zeitpunkt, p. 96.

8 Trad. Zotenberg, p. 535, In Notices et extraits des mannscrilsde la Bibliothèque Nationale, muw.

4 P. 545; cf. §i Old., p. 485.5 Philostorgiu, X, 6.

Kalinka, o. c., c. 284, no. 360.

I Build, Bull. Dalm., XXV (1902), pp. 197-212.2 ¡bid., XXIX (190G), p. 268 si urm.; la Jiredek, Gesch. der Ser-

ben, I, p. 95.3 Gasquet, L'empire byzantin et la monarchie tranque, Paris 1888,

p. 192.4 Tafrali, Rey. Arch., XXI (1935), p. 290.6 Victor Langlois, Rev. Arch., V2, p. 603. Cf. Mionnet, De la

rareté et du prix des monnaies romaines, Paris 1815, p. 491 i v.Eckel, o. C.

6 Teofilagt, pp. 32g, 324.7 Cf. Resler, 1. c., pp. 112-3.8 Harta larga a Imperiului pe care o descrie elocvent Heisler

(ibid., pp. 114-5) e de fapt cea adevarata. El observa tot a§aSclavinia" atacata, o jumatate de veac mai tarziu, de ImparatulConstans nu e cea de la Dunare, l. c., pp. 117-8. E de sigur ceadin Macedonia.

17

§intesa slava 257

Daca privim la aoeiasi epoca in domeniul romanic dinApust, constatarile corespund acestora, In care, la 582, vedemfugan i cu tesaaruI lor In Sirmiu 1.

La 603 1,noetgazd inscriptiile de la Salona 2, de si nu si viatacivilisata acolo, populatia, Ingra.madita supt porticele imen-sului palal al lui Diocletian, hind In legatura ctt civilisatiaromanà de ambele p6rti, pr:in Mare. Cas extrem de interesant,care Invedereazd cum se putea trai, si In conditii omenesti,Lira. a lasa urme de viata pe marmura.

Cu biruinti l Infra.ngeri Mauriqiu se putea intitula si An-tic" 3. Monede de-ale lui s'au aflat pana. si la Kallatis 4, peo vreme and, de altfel, regele spaniol Recared copia trientilaoelwiasi Mauriciu cu Ma", care, de sigur, nu e Marsilia"el moneta".

In cursul acestor expeditii, gasim Inca la gura raultri Isker,In fata aceleia a Oltului, Palatiolum 6 Si la Pientis, Cuppae,Taliata se mentinea viata roman/ 7.

Chiar In aces te locuri, la acel Palatiolum si la Securisca,se produce revolta care Hon din salbatecul ,otnturion IraqPhocas un Imparat, ceia ce va aduce ca Sclauinia dunaneanasa fie lasata I,n pace8,

O mare inscriptie de langa Soliman-Chioiu vorbeste de unpod, de un atac la Constantia si la marea livada."(?), de ofixare de hotar Intre cetati, dr.r mai ales de Slavii cari sant

2t8 Begimui Notitui Atigust" Instiniall

supt Imparatur i si de ceilalti Slavi nesupusi", de robi(1),strategi, crestini", de lurm trhi, spatari, comiti", de sufletpentru suflet" 2

Dar o Romanie e pomcnild documentar, mai mull In senspopular, In lata cu tiritoriu1 avar 3. Daca ostile calare mer-gfind contra Constantinopolului o ieau, din Parionict, de-a lun-gul Dunarii si pe coasta MIrii dobro gene 4, e cd acolo seafla intretinere si praca

In aceste conlinue conflicte, pe ambele maluri necontenitnedespdrtile ale Dundrii, Ardealul singar nil ¡ucase niciunrol. Avarii n'au ce lace cu el: viata lor de popor al stepeinu se poale deprinde Cu noul fel de hrafnire pe care 1-arcere conditiile geografice de acolo. Slavii nu mai au ce auta

aceastrt directie. Ei vor cauta indald pe (load linii: peaceia a Scitiei Minore si pe aceia a vadultti de la Silistra,de o parte, pe a Portilor de Fier, de alta, drumul cdtre pradailmperialà a Balcanilor. Trebuie sci se admità deci forma-(iunea acolo a unor Romanii isolate, ca sefi cari, recunoscandtn fond autdritatea Inydratului f i poate de forma a Haga-

vor fi fost reiste duci de sistem roman, inainte dea li se da titlul sial, de uoevozi. Incd o 111101-tire romdneasc5desfAcandu-se de la sine, acum ca si in epoca bronzului.

Anume Incheieri se desfac neted din cercetarea tuturor iz-voarelor contemporane.

Slavi venisera din slepd, i, strdmosi ai Rusilor de astázi,fdrd a se ascza si a crea mi Stal, ocupau, de sigur, Moldovade asldzi. Altii sdnt cei din stepa nrunleand.

Din nou deci, peste vre-o trei miii de ani de la epoca pre-istoricd, lumea. dc peste Dallare se deslace in dourt. De oparle, cea deschisd cätre slepd, aire Asia, lumen regald, earee mutatd si la Dundrea mijlocie. De alta, in prtrtile, unde s'aconstatat, fatd de civilisatia ucraino-rnoldovo-seettiascà de la

E doar un b.2 Skorpil, In Arch.-ep. Mitt., XIX, p. 215. V. si cea din Madera;

ibid., p. 248.3 Brungmid, In Eranos din Viena, 1893; Byz. Zeitschrift., III

(1894), p. 222.Jire'dek, Gesch. der Serben, I, p. 85.

Sintesa slavg. 2514

Cucuteni, cealalta, din Ilfov i Vlasca, având prelungiri spreVest, o mai modestá lame populara. Si neled se deosebesle si,spre Sirmiu i Singidun, coltul oltean, cu alta orientare si di.caracter. In sesul muntean sAnt democratiile" d- care vor-beste i izvorul bizantin, pe cand aceastalalta parte e kgaturaeu lumea In care Avarii, cuibariti In pusta Isi latindpanirea peala si raza de temuta influenta din SirmiulSingidunul, In &farsa cueerite de d'alisa, pdnd in Dardanial.

In aeeste pdrti insd e legdtura ca acel eurent slav', pornitdin Panonia ini, mide a putat sd-i atragl si coloniseze

Statul parasitar al Avarilor, ca odinioara Atina peoolonii romani; e curentul care navaleste In Vestul peninsulei,peste o populatie adânc romana, traind, In mutile ca paslori,ca agricultori prin vi, pe malul marii ca oameni din eelati.

Se va petreoe, aluraei, In acesl. Unid dalmatic un prooes demai mulle veacuri, care, In conditii Intru egva deosebite, seIntillneste si in Grecia, ea 111A,5i cuprins In acesle Sclaviniide legalitate imperial t. Seful croa" stapánesie pIna In margeneacetatilor, care, dese, bine poporate, bogale, se branescnegotul cu o Mare de veche cultura. Orasul Ii trimete daruri,11 primeste cu prilejul unei visite, îi dAruhste une ori si ocasa, Ii serie pentrui maguli, dar nu-i da drumsul in Roma-nia cetdreneased. Aceasta se va slavioa, dar numai de la sine,fn cargerea vPacurilor. Si, chiar atunci ea va fi slava calimba, dar niciodatá, pana In zilele noastre, si ca spiritmarca latiná pusa odata peste ilirismul i grecismul de laInceput fiind

Oricum, nu trebuie sa se vada State slave, In lupta cuci numai, In aoeste pIrti -ande Priscus se lupia

eu Avarii, niste cArmuitori locali lmpinsi de barbari; ei co-manda aici importantului vad, In /egatura si cu presentaAvarilor In Scitia Minora.

Dar luptele acestea avaro-slavo-romane ne-au facut sà vedemo viga Inca pur romanica, un veac Inaintea navalirii bulgareytn cetatile de pe malul drept, Zaldapa, Novae a lui Teodoric,Aquae, Securisca, Palatiolum.

Ele traiesc supt ocrotirea sfintilor locali, ca In Dalmatia,Ingrijiti sufleteste si aparati militar de episcopii asAmdnAioriçu SfAntul Severin. Recnnose pe Imparatul, 11 aclama, dar

260 Regimul Noului August" lustinian

nu inggcluie nici dregatori, nici ofiteri de-ai lui, de si ofergpentru vre-o campanie In vecinAtate militia lor. Dacà e vorbasg. fie Insä ocupati, ei, ca si cetAtenil italieni din Sud, fatgde Normanzi, sund clopotul, chiamg banda! (ban) i se suiepe ziduri.

Asa e si In Scitia Minora, unde printul e, de fapt, episcopulcare a impiedecat trztemeiarea statornied a vre-unui

episcopal rival. Toate silintile Avarilor de a cuceri cetatea liupot sil. izbuteascg. In acesle 1:41.0 era vorba numai de oinchinare a autonomiilor Mire puternicul Impcirat turanic.Nici, In Apus, Viminaciul nu pare a fi ajuns supt el. Clcide acolo 11 atad Bizantinii, trecand prin mlasliAile de lavgrsarea Tisei.

Dar aceastcr e §i vremea oand au fost proiectate spre Apuselementele romäne§ti pastorale care se lntellnesc pdnit in Mo-rama, pcind fn Croatia f i Bosnia (la Posega),dar nu fArä a lgsa unele 'irme proprii i chiar cuvintelegg.turg. c-u mestesugul 1°0%

In aceastd situatie de pe la 600 armata romana" e anuldin temeiuri. Alcdtuiter din provinciali, ea duce cu &biza diela un capdt al peninsulei la altul romanismul. Nu numa,i atA,t,dar In scenele populare ale primei revolte contra luiriciu, cgreia-i urmg oea de la Constantinopol, soldatii scot lasorti pe noul Impgrat, Foca, ounul din oomandantii provincieiTraciei" 2.

In collatio Maximi cum Theodoro episcopo 8, la expunereacliscutiilor, oum se obisnuiau la Bizant, Intre cler si un ermit,se vde oastea consultatk In chestii teologice, si sefii con-tingentelor, priores bandorum (fr ban; originea e germang.:

1 V. §i Katancsich, o. c., p. 157. La S'Arbi un OpAritul, un Cinta.De unde (qi nu de la cinci) C4inculovicii de la Ragusa; Jireaek,Staut u. Gesellschaft, III, p. 29. Vom reveni In ultimul capitol alvolumului.

1 Teofane, p. 538.8 Mansi, o. c., XI, c. 58.

Bandos §i la Suidas, sub a.

Sintesa slavg 261

Band), ca In oraseLe de pe malul drept, iese Inaintea lunuiastfel de schivnic persecutat de lumea episcopi, con-suli din Constantinopol, ca sA.-1 Intrebe dacä e adevIrat cá,a vorbit contra Sfintei Fecioare.

E de notat i aceia cá, du.pà cronicarul egiptean Loande Nichiu, contra lui Mauriciu se ridicá. i oaTrienii dinTracia" 1

CAPITOLUL IV.

Influente slavo-rominwi

Ce a resultal din ackasa Indelungata alingere intre Slavisi elementul romank, aruia-i putem zice: rom6nes0

Deosebirea Intre S'arbi si Bulgo.ri, cel- dota forme ale Iu-goslavilor, vine din initiarea lor In romanism lnainte de atrece Duarea.

La cei d'intAiu, cu Inmuiarea lui 1, cu apkcarea cAtre vocaleleclare, cu simpatia pentru formele In o si ao, fdrA a maisocoti o sintaxA cu totul deosebità, e influenta unei limbiromanice de la Durarea mijlocie, care era influentatl anticde fondul celtic, acolo de basg. si uncle trAsaturi de spIlritale Sarbilor yin de la amestecul cu. aceastä rasà de avitnt side capriciu. In schimb, aoPia dintre Slavi cari vor ajungea se cherna Bulgari, dupä banda de Turci" care i-a cucerit,s'au cultivat roman prin elemental romanic de la Dandrea-de-jos, i anume nu dupg. coborlrea In Moesia, ci, In limpulstagiului, asa de lung, cum o dovedeste nomenclatura rImasA,pe care l-au Meat la Nordul raului.

Sarbii yin In Balcani etipà ce fenomenul prefacerii luia al vechii limbi slavone In e: se terminase. Aceasta Inseamnäcä trecerea primilor Slavi e mult Inainte sau cä acestia iviadus de la contactul cu Romanii, mostonitori ai Tracilor, oschimbare care nu e In spiritul limbii lor. Dar trebuie re-eunoscut cA aniline urme de if In documentele shrbesti ardovedi o iniluentg. tArzie, In veacul al XIV-lea, cum, de altfpl,o veche inflluen16 italianit se poate admite de la inceputpentru clarificarea vocalei h Slavii de Vest, veniti din Pa-nonia, mide tnsA nu era fenomenul de Intunecare la natia de/ma In a leviir IA Tirol germana e adusli a preface in vocale

Influente slavo-romanc3ti 263

ciare finala er: bua pentru Bauer. Alaturi, e la Si.trbi 5i oclarificare a lui e: dead, dial devenind dedil

Dupa acule observatii ca privire la cele doud. carente slavea caror actiune asupra Románilor trebuie neted osebita ast-fel 2, venim la raporturile romilno-slave in era nona deschisade Imparalul Heracliu, la Inceputul secolului al VII-lea ina-inle de a ajunge la schimburile culturale definitive

Scaderile si Inlocuirile de populatie, ca resultat al raz-boaielor, nu silni un lucru neIntalnit In Balcani.

Inainte de veacul al VII-lea, serie Jiree'ek" 3, nu se potconstata asezari slatornice, consolidale (stiindige, -usammen-heingende) de Slavi la Sud de Dunare".

In absen(a ostilor imperiale, oculpate ca eruciala In RA-Saritul asiatic, barbarii pot face tot ce vor. H.:Tacliu a preferatsa-i aseze (lupa tradilia lui reodosiu. Dar aceasta numai cerdadiva' ceatd, loc de loc, fdrd ure-un pact cu are-un fel, dealtfel inexistent si, lucra de cea mai maro Insemnafate, fardemporiu la hotare, f4th tribut fi fdra fndatoriri militare.

La Constantin Porfirogenetul, care vorbeste de Dalmatia 4,s'a robit" nu s'a slavisal." toata tara 3i a ajuns bar-bara.", nu are un sens de limla ori de rasa, ci de clependenta,Pentru prima oard Imperial declard oficial cd a renuntat lao parte din stdpdnirea sa, chiar daca' n'o face fnfro forma po-lilla& Dar slavisarea" e mai m'un o sclIvi3" si e aorba debarbari In genere nu e de annnie barbari (1,, Statul

Daca patirtmderea slava 5 s'a facut asa de usar, fusese ,si

din causa unei continue Ariri a vechli populatii prin. serviciul militar. Mateesca o observa pentru Traci in epoca romanI:Pe and In uitimele limpuri ale Repu.blicei i In primuasecol al Imperiului, Roma exploatase pe fiii acestui popo.

Jire6ek, I. c.2 V. si Jire6ek, Staat und Gesellschaft, p. 27. Numai prin Munte-

negru i liIngA Cattaro sant p6trunderi ale vocalei Intunecate; ibid.V. si Re§etar, In Archiu far slavische Plaologie, XVI 1894 ,i. .117.

3 Das christliche Element, p. 8, nota I.4 De tliern.,, II, 6: 'EalNa666iti 6g mica 4 »sea mal yévovs 6tie6aeog.5 Pentru incursiile Sârbilor In Balean', Jire6ek, Geschichte der

Serben, I, p. 81 ql urrn,

264 'Regimul Noului August" Iustinian

prolific pentru servicii zilnice ca sclavi sau ca gladiatoriatleti pentru petrecerile sporUve si neomenoase ale locuitorilorCapitalei, acuma, In plink epock imperialk, Roma goleste detineret campiile i dealurile, muntii i vkile cuprinsi Intre Asia

Margus la Apus, Egeia 5i Mgrea. Neagrk la Miazgzi si laRAskrit, Carpatii septentrionali la Miazánoapte. FArd Indoialkmulte alte natii barbare supuse Imperiului au fost stoarse pa-innecontenitele recrutkri, dar, timp de un veac, de la jumktateasecolului al II-lea pknk la pArksirei. Daciei, greutatea spriji-nirii militare a Imperiului e purtatN mai ales de acesti provin-ciali ai terilor trace, si inscriptiire a mai tuturor corpu,rilormilitare dovedesc din bielsug faptul pe care-1 aduc Inainte".De altfel, el observa cg, acest element militar servise ca .ner-cenad tuturor marilor oondotieri i tuturor Statelor Orientului,Incepand de la Troia, urmand cu Atina si isprkvind cu Plo-lemeii Egiptului i alti regi elenisti"1. Aoelasi lucru s'a petrecutIn prirnele secole ale epocii bizantline cu elementul romanicsi romknesc formal Vi acelasi loe 5i pe acciasi bask.

Se fkcuse aslfel loc pentru oaspeti noi.Dar Heracliu n'a dat deci un statut acestora, Siavi/or 2, ea

atare, ci bandelor rktAcitoare, In care el vedea poate mijlocde a Improspkta pe alocurea o populatie Imputinatk de jafurileAvarilor, de deslucuirile spre malul stcIng, aduse, ca suptAttila, de rivalitatea AOarilor Cu Bizantinii, In mgrea ocupariea timpului: 7cpcaSstkcv

Deci, prin pacte speciale, locale In calitate dencostukcaS de foederati au fost asezati de Imperiu. Slavii, sed-pati acum din mana Avarilor i nemai servind politicii aces-tora, pe vremea cand Heracliu era prins de marea-i cru-ciatá. contra Persilor, ou el murind Imperful traco-moesitpe ambele maluri ale Dunitrii.

In Ephemeris dacaromana, I, pp. 181-2.si V. Diehl, In Louis Oliver, La Bosnie et l'Herzégovine. Fans,

f. an, p. 63. Pentru prada Slavilor, 5.1 loan din Efes, la Zlatarschi,I. c., p. 367.

8 Aceasta s'a observat si la Teofane qi la De administrando imperioa lui Constantin Porfirogeaetul, de Rösler, o. c., p. 118, nota 1. Else sprij:n1 i pe studiul lui Dfumnler, Ueber die aelteste Geschichteder Slaven in Dalmatien (549-928), In Sitzungsberichte din Viena,XII (1856) (eitat).

1 V. Jiredak, Geschichte der Serben, I, p. 107. Incercgri contraoraselor dalmate, ibid., p. 53.

s Pentru colonisarea Slavilor in Dalmatia, pasagiile din Porfiro-genet v. mai ales, pentru Salons., De adm. imp , c. 29) si la Jung,Rom. Landschatten, p. 453, nota 2.

3 P. 288.4 Zeitschrift fiir rom. Phil., XXXVIII, pp. 551-35 Jiredek, Morlaken; Geschichte der Serben3 I, pp. 155-6.

Jiredek, Staat und Gesellschaft, I, p. 25, nota 2; Cvijic, Géogra-phie, passim. Alte nume romAnesti si la Jiredek, I. c., p. 25.

7 In Arch -ep. MTh, X, pti 51-2

Influente slavo-romiine§ti 265

Ins i acum Slavii aprtruserä ca caracler ràzboinic1, deAvarii mi-i mai lipping din urm6.Romanii, aratati anume asa, sAnt aratati ca fugind de pe

cu,mpiisi cetAti 2. Presbyter Diocleas" presintà pe crestini"refugiindu-se pe vá,'rfurile niuntilor g In locuri tari, castelece alte ziduri putuserA ridica" 5. In Dalmatia aparitia Slavilorca du*mani aduse astfel ruperea tu trei a populatid: cio-banul In =trite, orlsieanul Intre ziduri, plugarul desnationa-lis'andu-se °find nu-1 ocroteste insula. Piscuri ca ViitorDurmitor Zn Muntenegru vin de la pAstori, ca. si Corona,Cornetul, Loretul, Cormata i Cormatura si, la Jiraek: Cercelsan Circil, Carnul, Ciorul, mai ales Gurgulal, lâng5. Sofia (Gur-guiatul), Cruju1, Banisor, Cretul, Orbul, Märul. Corbul sausi, la Weigand: Murgas, Ru,gulet (de la rug , P§sArel, VAcIrel,Puliofci (de la Aromlâni; kotliu= poate Puraita, Stramti,la care d. Skok a adus Pirlitor 4, Si o serie de cuvinte curg.dAcina barbat, bun, liga. Dar Inlinderea pgstoreasca a fostandva mult mai mare, cum o dovedesc nume ca Starivlah(1fingI o Romania") 5. Numele personale vechi se pIstreazg.ca Neagul, Dracul, Gradu1, Radul, Vladul, articolulsi p,nä azi. Une ori, ca in Ursulovati, se adauge doar unsufix slay 6.

Aiurea tot Jiraek Inseamng Indlratnice urme romanice Intoatà regiunea de munte Ixitre Nisava Struma de Sus si Lscher":Herul, BAnisor, Cretul, Borbulovici, Viturcii, iar in SrednaGora, Intre Zlatita si Filipopol": livada Ursulita, Poiana (Ber-ghalede), Cretul, punctele Ddlbochi, Vale, Cerbul, un rauletMArul 7. Am spus cl un Dulcissimus, cu inscriptie greacg


era episcop la Duro,stor pe la 6001; un numerus dacicusservia pe atunci la Romai2.

Se creiaza asifel $i cela douà limbi deosebile. dalmala,azi neexistenta, foarte deosebita de romaneasca, traind panaieri In ultimul refugiu din insula Veglia 3, unde a fost culeasa,pasirandu-se vechea expresie de Pagania" In compilatiaIm-paratului Constantin Porfirogenetul4 la indigenii romanici, caritraiau langa Romanii nationali din orase, pe cari, cum amvazut, compilalorul Si deosebevte meted si holarit de Poliatotpolitilci In genere.

Raporturile cu Apusul rrtman $i ele intregi. Originar dinapeste linuturi, Papa loan al VI-lei trimete un sol anume casli aduea, la 640, moagele bisericilor pradaie, nu numai InIstria, dar $i in Dalmatia si A. rascumpere robii 5.

Daca., in Vest, Imparalul Heracliu da ordin (iussio prin-cipum, sacrum rescriptum dominorum principum) efilor slavisit nu supere pe provincialii adApostiti In palatul lui Diocle-tian la Salona 6 Oc/lárov, Aspalaton la Constantin Porfirogene-tul , la Nord, cele douazeel $i cinci de semintii slave asezatelak Ineeput pe malul stang al Dunarii, pe care le pomenesleistoricul armean Moise de Coren 7, au trebuit O. fie $i ele,hilru cal nu depindeau. de Avari. inteo astfel de legaturacu Bizantmii, daca nu atarnau si de Tarul" din Constanti-nopol si de Hagan.

Dar avem o admirabila marturie Cu privire la adevarateleraporturi cu indigend in !cate regiunile.

Dupil. Mihail Sirianul, eronicar armean din veacul al XII-lea,dar IntrebuintAnd vechi izvoare, pastrate integral, apar Sgla-

i Kalinka, o. c., no. 361.2 D:ehl, Exarchat de Raye zne. p. 198.8 V. Zb3rnik za Izas Zivot, IV 1904), p. 625 §i urm. l'entra timba

romanA" la Drivasto, Dulc:gno, Antivari §i Cattaro, Jireek, Staatund Gcsalschaft, I, p. 26. Cf. Philippide, in Conu. Lit., 1900, p.102 0 urm.

4 DE adrn. faz p., c. 33.5 Toma din Spalato, H st. Salonitana, c VIII; Luchis, I, tx.6 Toma din Spalato, cap. 'v. Cillt intAiii, la Jire6ek, Serben, I,

p. 104.1 Dupa traducerea lui Palcanov, in Junnalul Ministeriului de

Instrucfie Publicji rus, Mai-t 1883, p. 26, Jiredek, Serben. I, pp. 102-3.

Influiente slave-roman e5ti 267

vii", fdrd arme, cal i haine". La Salonic ei ieau cal imperiali,arme i casele lucaltorilor de la arme. Cer sd se asleze In ora5u1Sermi" (Thermal.), dar Tiberiu asteaptd un ajutor longobard.La urnid, li acordd ora5b1, dar pástrându-si locuitorii. Ladbarbarii, Intrand, gasird pe locuitori stor5i de foam; si fAcurao mare faptii de omenie, palie 5i vin, cdci ace5tiak,tn miseria lor, nui mai ave in nici card, nici pisici, foameasilindu-i a se hrdni eu aceste dobitoace. Mancard pane cuatâtaldcomie, de muriau." Apoi locuitorii sánt goniti 5i Slaviistau un an, pAnd cand ora5u1 lea foc de odat6. ,,El it pgIrdsird5i se intoarserd in tara lor, incredintati cd Duminezeu Ii goniadin noul 0.1a5 ce-si alesieserd1".

Si pdstrarea munclui de Petra, in traducere slavd: Camena,pentru o localitate din Dobrogea un mic sat, ande odallmagistratii ridicau ,,baia lor micd- pentru ,,sdndtalea locului",e extrem de interesantd. Ea corespunde dubletelor ulterioareChiojdul Mare-Stari Chiojd v. Chiojdul Mic , Valea Seacd-Sohodol, pe langd. care s'ar mai putea gasi allele. In acestedin urnid casiu-1 e vorba insd de o influentà a cancelarieislave, cuan pe vremea noastrit incerca o canc,elarie latinisatdcu Tárglul Vestei pentru Tárgovisle, pe and in cealalfd enuanai contactul popular venit din strectirdri trecAloare. InGrecia Slavii au facia able': la Tripoli au adus sufixul i(aTripolita .Nici sistemul autonomiilor locale, cu clomini din aceia de

la cari vine domnul nostru, n'a dispdrut. Ca rdmdsitd dintrecutul romanic, de mull a trebuil sd existe aslfel accl archonal Dlocleii" 2 pentru Slavi jupan", .5cf de jup" cuvánlulnu e slavon, 5i am aldturat de el pe Diuppaneus), care se in-lálne5te insd inteo inscriptie numai In secolul al XI-lea. Iar,daa la Constantin Porfirogenclul se afirma cà numai suptImpdratul Mihail, deci in veacul al IX-lea, Romardi din Dal-matia s'au fdrat auLonomi"3, poate fi vorba doar de retra-ger-a ascultdrii fatd de Imperiu; Lila de barbari Insa au-

1 Revue Asiatique, 1818, pp. 298-9.2 Rev. Arch., II (1883 , p. 111.

3 Eal Mixa,2 rob' dg 'Agwelov rof, Teavlog ol VI Trig zlaAtiattag xdareaobanlyzeg yErSvaatv a)rroxicpaAot, /44Te 777) &load: `Pcottatoo, 14,47.8 irgeT5noxe1p8voi.

?68 Regimul Noului August" Iustinian

tonomia a fost, flrg. Indoialg., de la Inceput. De allfel, in-fluentele de romanitate, veche i trainic47 sant asa de p-uterniceIn aceste eghsni dalm.ate, Inca Tomislav, seful Croatilor, eintitulat In actele sinodului din Spalato: rex, dar si consall.Si oel mai vechiu document slav, de la Trpimir, e in lati-neste 2.

Pdtrunderea slavg. s'a oprit la Est, in Balcani, pe and InVest ea ajunge pän n Chakidica. Vlahi" ca Rnchinii siSagudatii, pe ranga Dragoviii, mergAnd pg.ng. la Salonic cuseful lor Terbund 3; si mitropolitul din Filipopole e exarhpentru toae.1 Europa si Dragovitia4.

Dar intre Serbia si Bulgaria e o mare deosebire si in ce pri-veste trata,rea elementuaui anterior. El a fost ncipustit la SArbiscu foarte rari dovezi de inkcii:m pasnia. astfel dubletulBulna-Blagaj 5 , pe cAnd la Bulgari poate fi vorba numaide o acoperire. Ceia ce numesc nApustire"' se invedereazg,nu numai prin distrugerea vechii nomenclaturi romane, asade bogatg. si de stransa, In n-uanele localitg.tilor, In locul cgreiavin finalele In a( Crusevat,, Craguievat, Lescovat), In irga(Vlasotinta, de la Vlahii români de acolo), In i(a (Dubnita),In evo (Orievo), In ovo (Cladovo), In ina in an (Kru-pan), In ici Gosierici, Cusici, arg.tnd triburi de caracter alba-nes), in evo Cucevo , In in Negotin), In ava (Thrnava), ciIn ce priveste muntele pretutindeni o planina rhurile,tot In aya Nisava, Resava) si In ita (Veternita, Iablanita).Vlasa Inseamnd Insg acolo pgstrarea ca pstori a ve,chi-aluielement romanic, i Pirot ar putea veni de la un Piretam 6.

Schafarik, o. c., II, p. 290, nota 3.2 Diimmler, 1. c., pp. 46-7. Lupte pentru slavonica lingua" (se

cere privilegiu roman); ibid., p. 71. Cf. ibid., p. 353 si urrn.3 Bury, Later Roman Empire, I, pp. 337-8.4 V. Pid, Abstammung, p. A4 Cf. Tafel, De Thessa1on'ca, la Pie,

1. c., pp. 45-6 si alte semintii: Smoleni, Vaiuniti, Velezeriti, Verziti).care nu ne intereseaa Pretutindeni InsA tribul stA pe ba,sa vechiivieti provinciale. Pentru asezarea Slavilor, In genere, v. i Bury,Later Roman Empire, II, p. 274 si urm. Pentru extrema lor limitAla Sud, Albert Thumb, Die ethnographische Stellung der Zakonen,In Indogerm. Forschuagen, IV (1894 , p. 195 si urm.

5 V. Jireeek, Geschichte der Serben, I, p. 118.Distrugerea numelor romane In Serbia, asa de adAnc romanA

supt Iustinian, explia, de alifel, disparitia lor In Dacia.

infiucnte slaVo-roinaneW 269

Se creiazd deci pretutindeni mai multe Sclavonii 1-, Fchei,care nu InIdturd. Irish' exisbenta alilturi a unor RomAnii", simiele si allele In afard de autoritatea nemijlocitd a Imperilului.

Un inteligent diletant de filologie care cunostea direct princdlgtorli de pe la 1840 tot Sud-Estul european, VenelianulMarco Antonio Canini 2, afirmd cd Albanesii numesc pe Bul-gari , cia, Sciau, i pare sd nu fic o confusie cu terminul ro-mdnesc. Albanesii deci ar fi avut prin Romtini primal contactdu Slavii. Chiar tara lor s'ar cherna, dupd scriitorul italian,,F chieuia ( elleia noastrd .

Da.cA slavisarea, In conditiile ardtate de Mihail Sirianul, s'afdcul rapede mai ales in acest Vest al Peninsulei Balcanice,elementul terdnesc, nu distrus, ci, cum arri spus, acoperit,fiind deprins cu un nou graiu: aoei Latini", aoei vechi ,,Ro-mani" pe cari popa din Dioclea li recunoaste In Morlahii dinvremea sa 3, viata romanicii In celdtile cu sfinri se ptistrearclfntre ziduri, cu forme de republicii ppularci de-a lungul fntre-gului eV media, legatd de Marea care Indreaptd. spre Italia, Invechile centre ilirioe elenisate, romanisate: Rausion, Ragusa,lângd. vechiul Epidar, Antivari, in laid cu Bari, rnunire mairecent4,Duleigno, cu vechea rdacind iliricd, Cattaro, Ri-zano, en a lor marind", plajd, numitd langd. Ragusa: Stagno,ek Tip &Nov (la nisip"; aproape Canale italian e Konavle,Vogul cailor la Slavi 4, i cu. termul () atspeac,Starea . Perma-nenta romanicd. va fi mai slabd. pe litoralul nordic, Ale laDyrrachium Durazzo) paste Iader (Zara), pAnd la rftul sran-tului Vitus" (Fiume) si la reticul Tergestum (Trieste . Amspurs cd. o limbd. romand se va desvolta aici allturi de aceia,romdneascd", vland", a m-untenilor.

Slavisarea Balcanilor se explicd. pe de o parte si, prin mareaelementului roman pe malul drept al . Dundrii, dar, pe de

1 V. Jiredek, Staat und Gesellschaft, I, p. 1 si urm.2 Etimologico dei vocaboli italiani di origine ellenica, II, Turin

1865, p. 763.3 Latini qui illo tempore Romani vocabantur, modo vero Morovlachi,

hoc est Mauri Latini, vocantur.4 V. si Savulenti kanalin (nu manalion") In Balcani, Teofilact

Simocata, pp. 89, 248.

Oo Nouliti Augusi" iustiniah

alta, prin trecerea necontenit la libertatea sociald de pe celstang, Am arAtat cum Temistiu i Salvian enprind dovadasuferintii contribuabililor de supt regim-ul roman. E acelasifenomen de trecere, ca, la noi, a teranului roniAn din Ardealulestic, dar si a aoelui secuiu, din cele mai vechi timpuri, sprea-si salva libertatea, in Moldova, ori ca strecurarea 011enilorIn Serbia, a Muntenilor In Dobrogea, mergand pAnd la im-potrivirea fatá. de ostile de nAvalire ale lui Vodrt-Serban.

De acum Inainte Slavii vor fi un material uman din carese vor putea face formele pe care le vreau fie Bizantul, fieelementele hunice Bulgarii , fie Biserica latinA de la Adria-ticA i efii vlahi si albanesi din aecle regiuni 1.

Dacd In vremea lui Iustinian am asistal la o inviere a lati-nismului in Balcani, la o organisare bisericeascA menitA sA-1protege, era In sengul general al politieti noului August. LasfArsitul acelui veac viata orAseneascA era In floare pe maltadrept al Dunarii supus bisericeste Iustinianei Prime; din-coace insA Slavii, amesbecati cu indigenii, eran mai ales inregiunile bAltilor, ca In Ilfov, Ilivachia". Indatd 1110 ei sestrecoarA In Vest, lAs'and locuri putem lntelege cinea rAmas In local lor.

Dar Heracliu pierde cruciala contra Arabilor, pe.ntru carepArAsise Dunarea si se Intoarse stors de puteri. Si de aici aresadtat in pArtile mocsice scAderea de v-italitate care va facesA se dea Bulgarilor, cari-si transportA in Balcani laglrul,Dobrogea i malul MArii. Imperiul se retrage din tot acestNord. Apoi iconoclasmul izbucneste peste cativa ani numai.Legdtura religioasd, cu tot ceia ce cuprinde s'a rupt f i ea, faptde o importan. incalculabilà.

Vom vedea deci cum, lAsati in sama Hanului celad non inlupt6 eruntk de o sutil. de ani, ca Bizantul, provfncialii, cariau dat doi sefi Bulgarilor, deci se organisaser6 alAturi cu ei,tree DunArea spre Nord, In tinuturile liberale de Slavi. Cei ce

cu Slavii, contribuie la crestinarea lagArului, iar acesta

Despre puternica pAtrundere slavA pana In Asia la sfar§itulsecolului al XVIII-lea, v. Katancich, o. c., p. 154. Cf. §i mArturfflelui Larnbecius §i Bohoriczins, ibid., nota e.

influelite slavo-roinfinesii

se va pierde In slavism, care Ingloheaza, ca limbl, si resturilede romanitate.

Dar pecetea romancl §i romaniccl se va impune f i In altedomenii noilor veniti, mult mai mull de cum se crede, atdt di,ncausa influen(ei, firefti, a Imperiului, cut f i din causa umes-tecului, ta proporpi Heal, cu elemental de MO traco-roman.

Cum observg cu dreptate Cipariu1, numele Sgrbilor, la Cons-tantin Porfirogenetul: Srbli, e cu articolul romanic, care laVlahii din Dalmatia se pastreazg. Intreg pang In evul media.Numele de Grec, dumg. Jiraek, de lidan, dupg. d. Ilie Gher-ghel, ar fi venit Slavilor de la elemental romanic.

Lucruri mai inoontestabile sAnt In domeniul lingvislic.Dtupg. Weigand e sigur ca limba romAneascä a avut si ea

o influentà asupra oelei bulggresti.2.Astfel, pentru toate felurile de griine Slavii au cuvinle de-ale

lor; numai pentru ovicts nu; si Lituanienii au cuvântulavija 3. Se vede de unde a gala fi luat terminul, pentru areveni la noi In aceastg. forma slavisala.

Slavistii admit origine lating pientru garku, teisar, crast,raca (arca), ollar 4. S'a recunoscul si de Invatati bulgari ca dinlatina balcanieg", pentru a nu-i zioe: din româneste", vinvorbele comca, a oomineca, patia, a pc1(i, poganin, vino, cet,mc1st, cdpona-cumpcincl, bivol 3. Dar din romilneste de sig,ur

Dtspre limba romdnei, p. 18; cf. si Xenopol, Teoria liii Reisler,

p. 226, nota 1. V. si la Ana Comnena, IX, 4, ed. Bonn, pp. 263si 436.

2 Zur Frage, etc., p. 10, inta. 3.9 B dican-Archiv, II, p. 311: class das Rumeinische ouch Einfluss

auf das Bulgarische gehabt hat ist sicher". V. si Romansky, Lehn-zvörter lateinischien Ursprungs im Buljarischen, In XV. JahresbeKchtdes Inst.tuts far rum. Sprache, Lirmca 1909; Rrugevskij, o. c., p. 247.

4 Pié, Abstammung, p. 51. D. Cap;dan, In Dacoromania, III 1923adauge koleda, kunika, kum, ollar, pogonin, paun, rusallia, samar,splina, sapnn, pastriia (piz'strez, din paras liare latin\, dracula caarticol postpus , poate ciumil care nu e InsA din cima, w.p. 143, ci din OtIpag grec, trecut pe la Daci, ca In cimbru din0046e0g; cf. franc. thym , ca Imprumuturile cele mai vechi, Inainlede inflaeinta fonetieg exercitata v. mai departe) de limba noastraasupra celei slave) din regiunea devenita bulgara.

5 V. Romansky, 1. c., p. 89 si urm.

Iteginnd Not'tut August" Iusdnian

sant: uultur, caprd, meiu, masá, mdciucci, pdcurd, coras1d1.De altfel, cand cercetarea elementelor rotnanice In mare parle

romaneFti, nu ill limba bulgareasca, ci in limba slava dinpartile care au ajuns supt stapanirea hordei bulgare 2, s'a floutpe larg si am.anuntit, acum mai bine de zece ani, de eel maibun cunoscator al raporturilor lingvistice In Sud-Estul Europei,d. Th. Capidan 3, s'a aratat c. prin Romani aoesti Slavi *auprimit influente de prefaceri fonetice, a devenind à, e trans-formandu-se In i i o In u 4, ba chiar diftongul ea resolvinrdu-se In anume conditii In e, iar, In vocabulariul de dupaschimbarea vocalica: turmd, curastrd, ureld, mdnzare, ciuturd5,a cdra (carati, bulg.), cdrufd (cerusa, srb. caruce), mu§at, pi-cior 6, lector, furcd, gufd, cd1runi, pie piar, cupci, custurd, scrum,

sptuzd, sugare, tufd, tumbd, coardd, toartit udiugd. Serelevau In lista oea mai complecta i pe care nimic nu )ie Impie-deca s'o mentionam i o serie Intreaga de cuvinte romanesti, caguturaiu, coapsd, cumnat, ldatà, tdmpld, mdzdricd, carare, mof,nzofie, c(rnat, mdrgea, fa.à, turtnricd, bunicd plan[.), mu§-catd, scurteicd, a tnteti, scurt, flutur, gurd, limbd, laplante), pdcurd, papurd, ac, baier, bordeiu, pripufa, uitreg,bMndd, doamnd, galben, spetcazd, viultur 7, zestre 8, nastrzr,

V. i Sancifeld, o. c., pp. 53-4; Seludco, Lateinischc und romdni-sche Elernente im Bulgarischen, In Balkan-Archiv, III, p. 252 si urm.

2 Capidan, Raporturile linguistice slavo-romdne, In Dacoromania,III, p. 176 §i urm.; Pascu, Runginische Elemente in den Balkanspra-chen, Geneva 1924; Barid, In Arhiv za arbanesku starinu, etc., II,p. 392 si urm. Cf. Sandfeld, o. c., p. 62.

3i d. Capidan e de pArere a influentele ling,vistice Intre celeclo,uA rase apartin epocei vechi slave; v. o. c., p. 135, /iota 2. Semanna", zice d-sa, ceia oe este paleoslav cu ceia ce a pittruns,mai tArziu, supt forma bulgAreascA" (p. 136). Aceastd parte din urmdtnth noi nici putem uedea.

4 Mai ales ibid, ro. 162 i una. De altfel, fenomenul treoela Grec,i. Cf. *i aici, mai sus, p. 263.

6 P. 146.6 Ibid. §i p. 148, nota 2. E vorba (p. 149) si urm si de ,stilpdnchiciurei.

q ¡bid., p. 155. Influente mai tArziu locale, prin Macedonia, cucolonisArile romAne§ti, ibid., p. 158 0. urm.

8 ¡bici., pp 178-9.

hitluente slavo-románesti 278

piileirie, flat, rdsuceaki, malatu, mdmdligd, pcIturei, cdp4finii,morkiciune, funie1.

Si semasiologia slavg. are corespunzgloare In româneste2.Dacä i aici, ca i la unele forn* de flexiune, avem a face,cum am argtat-o In primul volum, cu ceva care vine dinfondul tracic, acesta n'a pgztut fi transmis Slayilor cleanprin noi. Nu poate fi vorba, In aceste lmprumuturi, de Tracirdmasi ca alare, ci de cei romanisati ca Bessii In mentinerea

lor la Marea Moartg 3;i Iordanes pomeneste Inaces-I sens4 de hostes" i de lingua Bessorum" i, pentrucontinuitatea" aceasta, Tomaschek cita localitglile Azimos siGerna (dar era contra derivatiei $opilor de lângg. Sofia dinvechiul Sapaei 5. Era de pgrere cg.-s aLâtea aceste elementelatine, Inca% InlAturandu-se i aici teoria catastrofalr, com-bglutä pentru regianile germane de imensa informaLie a d-luiDopsch, trebuie sä se admitri o perfectà continuilate" de laRomâni la Slavi6.

De aici vine marea asImanare, quasi-identitatea pe careo constata luminatul cugetator bulgar, Ivan Sismanov, vorbindde asamgnarea de multe feluri In culturd, In moravu.riobiceiuri a tuluror popoarelor din Balcani, care cu toatäoriginea lor etnicg. deosebild In mulle casuri ajunge a fi oidentitate". Se va ajunge la recunoasterea acestui adevgr

S'a mai semnalat La Bulgari: unche$ini; P. Caraman, tesa polonäcitatä. Cf. s't asäm'Anarea Intre sorcoua, särb. surma, bulg. suruua-cana, i haireluia (aleluia).

2 Capida-n, o. c., p. 178 si urrn.8 A. SS; Ianuar, I, p. 602. V. si loan Moschos, In Vitae Patrum ale

lui Rosweydius, X, 157; Tomaschek, Ueber Brumalia und Rosalia,p. 398 si urm. (care semnaleaza si un Burkentros la Procopiu);Van den Gheyn, Populations, p. 99 si urm.

4 Getica, c. 12. Tomasc4ok arata si o mentiune la cronicarul bi-zantin Teofane. Pentru numele de localitate, asupra carora yamreveni, In acest sens.

5 Zeitschrift fiir &tern Gymn., 1877, p. 679.6 Die Kontinuität der romanischen Bedvälkerung darf übrigens

nicht in Abrede gestellt werden". Citeaza räurile s't orasele, p. 259.Cf. §i ibid., p. 283 si urm. Si dupà aoelasi, Archiu fiir das Stadiumder slavischen Sprachen und Literaturen, 1927.

18

1 Se opine d. Bar-id, In Rev, intern. des. él. balk., 1936, p. 167 0urm., propuiud o simpla reciprocitate". Cf. Per. Papahagi, ParallelcAusdriicke und Redensarten im Rumeinischerz, Albanisch n, Neugrie-chischen und Bulgarischen, in Weigand, lahrbuch, XIV, p. 113 0 urna...

2 Le fonds de la population des Balkans a gorda des vestigesaccusés de l'ancienne couche des Thraces et, malgré la superpositiondes Slaves et des hordes ouraliennes des Bulgares, il est possiblede constater l'action anthropologique du facteur thrace; o. c., p. 271.V. si Indogermanische Forschungen, IV (1894): Die vielfache kehn-lichkeit in der Kultur, in den Sitben und Gebrauchen alter Balka-niker, die trotz der verschiedenen ethnischen Abstanunung in vielenFallen fast zurn Identitat wird"; p. 416. Alai departe pentru aceastaproblema: Iordan, Rum. Toponomastik; Silviu. Dragom.r, VtahiiMorlacii 1924; $ebedco, p. 252 si urrn. Cf. Romansky, in lahrbüchera/ lui Weigand, XV, 89 0 urm. i Revue de Slavistique, 1910.

Diculeseu, Dacia romarul, etc., p. 53.4 La Ragusa In secolul al. XVI-lel se zice fratelija; Jirgek, Staal

u. Gesellschaft, III, p. 58, nota 8.

274 ttegimul Stoulni August" Iustinian

de d. Sandfeld si de filologal polo - case, de curand, a cercetatchestiunea, d. Matecki

,Si etnograful belgian van den Gheyn se rostia astfel: .,Fon-dul populatiei Balcanilor a pAstrat urmele netede ale vechiiputeri a Tracilor si, cu toal5. suprapuncrea Slavilor si a lior-delor uraliene ale Bulgarilor, e cui putintA, sà se constate ac-tiunea antropologied. a factorului trae" 2. Pentru Slavii deNord, de altfel, s'a semnalat si plstrarea la Ucraineni aunor cuvinte romAnesti In forme mai apropiate de lata143.

De fapt paleoslava, asa cum se vorbia In sestil polon, lagunctul de plecare, a ajuns s dea limbi deosebite s-upt in-fluenta, profund transformatoare, i In domeniul foneticei, asubstratului glsit la descalecdtoare: celt In Boemia, fines InRusia. Am spus c1 In Peninsula BalcanicA, influenfa elementaluiromanic par, bluf o ba,sa tracd, a dat fn mare pqrte imantadeosebitei a limbii Slavilor cari au continuat a se numi SOrbi,,fata de aceia a altor Slavi, pe cari o cucerire turankcinumit Bulgari.

Institutii comlune se Intalnesc destule a cAror origine e decámtat In mostenirea trac§. de la noi. Astfel, friat de cruce,sau a Sfanfului loan", pinä si la Ragusa, si Intre o reginA

I Ibid., p. 48 5.1 notele 5 5i. 6. Jiredek citeaz1 Insd In Italia compa-ratica di San Giouaruzi; ibid.

2 V. Jireek, 1. c., pp. 30, 48.8 V. Kadlec, lntroducere la istoria dreptului slay, in Niederle,

o. c., II, p. 171.4 Jiredek, Staat u. Gesellschaft, III, p. 56; Geschichte der Bulgaren,

p. 76 (vorbe5tie de un contact intre cele dou4 rase, In Dacia romand).5 V. Jiredek, Staat u. Gesellschaft, III, p. 55 5i nota 10. Dar In

secolul al XIII-lela e vorba de un joc al ct.1u5arilor cari merg dinsat In sat cu danturi 5i primesc daruri pe la Rusaliile cre5tine (dupgDimitrie Chomatianos, scrisoarea 120; 5i alte izvoare, Intre alteleConstantin Porfinogenetul, ibid., pp. 55-6 . La Bizant sfe serbeazA, Cudant gotic", In Ianuar; bibiiografia, ibid. V. 5'i Miklosich, DieRusalien, In Sitzungsbierichte din Viena, XLVI 1864 . p. 386 5i urm.

6 Capidan, o. c., p. 154. Cf. 5i. Roma' Vine, Originaa jocului decalusari. Se atrage atentia 5i. asupra dantului floricica si asupra cu-vintului alas, p. 155.

7 Dupd o descrilere a unui Macedonean, In Jireek. Staat u.Gesellschaft, III, p. 56.

influeute slavo-romane5ti 'IS

ä Serbiei $i o patrician5. de acolo' , de unde $i obioeiul dea se trata de frati 2., fie si, de o parte, un om bogat puternic,de altä parte, un cioban vlah din munte. De aici, din brat,Irate", intitularea bre, care la Bulgarii de azi se adreseaz.ä fkrdnecuviintI oricui, lane aoel rneir', care la Greci (licop) e deusagiu conrun si care nu pare a fi deait tot bre, md., irtrii,Rind la Romani. mi, al mieu", lAsandu-se neexprimatA lega-him dintre cei doi. Organisarea sabelor la noi trece $i la Slavi.Oamenii buni" se Intillnesc $i h unii dintre ei 3. Am vg.zutcum colindele se IntAlnesc in toti Balcanii, de si Biserica leoprise: $i la Ragusa se ieau daruri pro cholendis"4. In toatepl.rtile peninsulei ele an rAmas. Am spus el Rusaiiile vin dinRosaliile romane; aceasta se vede din hotgrIri de sinoade,care le opresc, In veacul al VII-lea 3, dar e Intrebarea clacknu s'a fdcut transmiterea prin Slavi. Oricum, e o dublkoonfusie: cu jocul gotic" al cIlusarilor si ca pastile Ru-saliilor".

Ciilusarii (terminul si la Bulgari 8., cu hainele lor osebite, cuMlusica lor, ca sabille, cu obligatia de a ticea, cu datoria dea lupta cu alt grup, cu Indatoriri religioaNe, ce se gig., In dru-jinile de Rusalii, si. azi In Madedonia-de-Sus 7, sânt de olutat

Regimui Noului August" Iustiniati

tot In datine trace. In Epir aceleasi lupte sant puse Idcadrul rdzboiului permanent al crestinilor cu Turcii 1.

Bocitoarele (de unde euvântul, care ne face a ne gandi lavocero din Corsica?), chemate ca sä cante, se afld si la Ra-gusani 2

Venim acuma la Imprumuturile noastre de la Slavii vec.hi.Transmisirunea de elemente latine la Slavi prin Rornâni

e asa de sáracti., precurn va fi, pe tirmái, de altfel, la celetrecute la Maghiari, pentru cà e un fenomen general, ce segdseste i aiurea. Pe. tánd Germanii au Imprumutat multeelemente de culturá, Cu cuvinte ca tot, de la Romani, Ladinii,cari an luat asa de mult de la Germani, nu li-au transmisnimic 3.

Linille slave se disting usor la noi In topografie. Ca nume deregiuni si de sate, Novacinl Gorjului ar Insemna o populatienouá. (cf. cu Novac). Bogrea credea si el cá. Vrancea vine dela vrarza, oorb 4. Dar e de sigur la origine ea si In Lovranade la Adriaticg. (lo Vrana), influenta InfAtisarii ca o adan-,citurá, o gaur5., o arana" a locului. In Moldova-de-sus (Cu

1 Aravantinos, Xeovoyearpla rijg Haeleov, Atena 1857, II, p. 191. Cf.Schmidt, Das Volkslebe,n der Neugriechen, p. 2 §.1 urm., §i la Rdsler,Rönber und Romanen, p. xxv, nota 2.

2 Jireòek, Staat u. Gesellschaft, III, p. 60, nota 1. Canini, In alsAu Etimologico di uocaboli italiani di origine ellenica, I, Torino1865, p. 329, citeaza italianul bocio.

Jung, Römer und Romanen, pp. xxv-vi. Ca clemente co-mune de limbI, d. M. Matecki a observat, In Bulletin interna-tional de l'Acadérnie polonaise des sciences et des lettres, 1935.Ianuar-Mart, p. 41, d.. §*1 In buleat'-e§te se af15. deosebirea lntreacusativul cu persoanA având prepositia pe §i cel fArà prepo-sitie pentru lucruri, In bulgare§te cu na. InteresantA oonclusia:L'action très forte et inconitestable de la languo n6o-wecque exerl-cée sur toutes les langues balcaniques littéraires se retire un peu ausecond plan quand on examine le matariel dialectal; c'est l'albanaisqui prend alors la prépondérance. Le néo-grec a généralisé certainesinnovations linguistiques sur la péninsule, mais tous ces traits-là sesont développés sous raction d'un vieux substrat étranger dont leseul représentant est aujourd'hui la langue albanaise".

a Conu. Lit., LV1 (1920), p. 959.

Influente slavo-romAneqti 277

pArtile corespunzAtoare din Bucovina si Basarabia) lagdrul"de name geografice ca formele ovceclu(i Rdauti, PdrhAuti,MIäuti, Nedoboauti, ColincAuti, Nepoloauti, PelipAuti, Po-pAuti), sufixul devenind apoi rom'an (ca In Frdtduti) e masiv.Tigheciu-Tighina cf. si Ghertina) .araLd o diagonal de pe-netratie slavd. In Moldova apuseand, unde a fost altd.uudd slavA, satele ca inti se strecoard spre munte pindla Gadinti, de la Gadea, Zn tinutul Romanului. Un al doile,alagdr" e In Vranoea, cu Necuja, Soveja, s. a. an. d., trecandursemunlii Zu Secuime. IngrAmAdirea se observd la vaduri, cala aoela de la Noviodunum care, pAstrânda-si numele to-rank de Saccea (Isaccea turceste , a cdpAtat pe acelaOblucita (platou; cf. oblu), apoi spre Por(ile-de-fier, cu de-nintrnirile In ova pe ambele maluri Glogiova, Orsova, Tere-gova, Craiova, Corcova) 1. Linia merge pAnd foarte sus InArdeal, cAci avem o Craiova In Bihor.

Raarile moldovenesti Intre Siretiu i Nistru sant turanice(Turla, Prat, Siretiu, Barlad. Covurlukti), ca i lacurile dinSudul Basarabiei (Cahul, Ialpugh Cdtldbuga, Sasic, Conduc),dar la stanga de Siretiu e o bandd slavd Bistrita, Moldova .

Sesuil mantean are, afard de Buzdn, i Arges, i pAnd In Olt,nume de ape slave (Ramnic, Ialomita, Dambovita, Neajlov,Glavacioc) pe and dincolo de Olt cele doud mari raurisant nurrnite altfel, ca si afluentii lor (Oltet, Jales, Gilort,poate Lotru, Cerna-Tierna, Cris, v. si Timis, Begoa, antice;cf. turanicele CAlmAtuiu, D'isnAtuiu).

Finala eva, ova, asa de rAspanditA In Banal si Serbia, arputea fi Insä supt amintirea davelor de odinioard, de siBoemia avem Vltava, dar si Zu acele parti influenta vietii

confederatiei clack& era puternicd.Doud ramuri slave arald sA fi fost chiar In ceia ce va

deveni Moldova-de-sus. Una preface, cum am arAtat, ovcela numele de asezdri In du(l, alta trece acest sfarsit de curvant Zu oval VolovAt, VisovAt).

Intinderea nuanielor In ova Brezova, Bucova prin Ardeale Intr'o lungd serie. Tot asa si a celor In iva: Clopotiva,

De-asupra Vareiorovei, eetatea Oreavai N. Densusiapu, o, c., p.425, nota 3,


a celor, foarte rare, In adia: Crivadia (cf. Oradia), ori si In(Lupa, Maca), In oca Glamboaca, Holboca). La numele

slave din Ardeal se adaugg si altele cu sens In radacinaInsgsi: Toplita (Calda; cf. Toplita boema, Topola sarbeasa;dincoace Topolnita Sovata aoelasi sens . Aiurea sufixul sin-gur e vechiu slay: Ugrita, Vldhita.

E deci o relativa Imitate In numcle ardelene, la care uncleradacini pot fi raai vechi. Astfel Gales Fang Tilisca, ousufixul slay , Galati In tara Faggrasulni si la Dungrea-de-jos; cf. nulmlele de persoana Gal , cum aceiasi radacing., destraveche origine traca, se dig In BArzava, Barsa si Bretc.Bran-ul, Branicica sant, In sfarsit, a se adAugi, si tot asavechiul nume sgsesc, Broos, al Orgstiei.

Ca sà se cheme Rodna minele de argint din N.-E. provinciedaceasta presupune o straveche exploatare pentru sefii slavi.Din parte-i, Harina aminteste prin rAddcina greac À (eHale, Halle In 1AI-tile germane) o mai veche exploatare desare. Numele de ocna e Insg slay, i Romana 1-au putut av'eadirect, ca si Slatina, farà intermediarul unguresc.

Cu tot ce amintesc ca trecut fabulos, Jidovii fiind priviti,dupg. Biblie, ca poporul oel mai vechiu cf. aiurea Tatarii"si Grecii"), Jidovele (wag. Zsidovár pentru cetgti vin tot dintesaurul de Imprumut slavon.

Corespondente, cu deosebiri dialectate, se Intalnesc de lao provincie romgneascà la alta. Astfel Homorodul ardelean(de la holm, deal langl Humorul bucovinean, poate Ha na-radia oltean i Homoracial muntean, cel oltean cf. Hlmuldalmatian , poate si Halmagiul din Ardeal.

De altfel, In Ardeal, forma Tarmlva, ca In Tyrnau dinUngaria, si nu Tarnova, arata o a10 rannuà slava deckaceia care s'a coborit in Bulgaria. Sant Slavi panonieni.s'au Imprastiat la venirea Ungurilor, apucand drumul spreApus sau spre Sud.

Si flume rusesti se aflg. In A.rdeal (si la Secui). Hrutevsky1,credea ca si Peopnegii ar putea fi Rusi(! i vorbia de un Fo-rum Ruthenor, m Intemeiat la Inceputul secolului al XIII-lea 2.

1 O. c., p. 227.2 El admite 0 Barladul rusesc ì caracterul contemppran al

cantecului lui Igor", de o apt de modern romantica factura.

Influente slavo-romAneqti 279

In once cas, e o problemka chestia aoestor nume rusesti,de la Oroszhegy i Oroszfalti, In Secwime, la Rusciori si laReussmarkt (Miercurea . S'ar putea admite, daca nu se tinecineva la teoria, sprijinita pe un cunoscurt pasagiu din analelecarolingiene, ca. Rus e un tarziu termin scanclinav, o stravechemostenire din vremea dacica.

De ce Slavii au nu.mit Ulpia Traiana Gradiste si ApulumBalgra.d se Intreaba Gooss 1? Gradiste nu e slay, ci un numeprimit de Romiâni, iar Balgradul, fiind un grad", o etateifn fiinta, arata tocm.ai existenta zidurilor, care, Bind de piatra,erau, i aic, ca si la varsarea Nistrului, albe pentru teraniideprinsi cu km=1 negru al caselor lor. Rolul cetatilor albela Slavi e mare, dar nu vine din propriul Ior aport, ci dininfluenta burgurilor france, trecute la Moravi.

Numele de Solnoc (Szolnok pentru saline In partite ar-delene nu Inseamnd stapAnire slava si exploatare de Slavi(cf. si Slatina), ci numai primi,rea de Unguri (ca si de Romani)a cuvAntului slay, iar acesta poat sà. fi fost adu.s de legaturaSlavilor de Nord cu salinele si pamanturile &Irate din Galatia.

Si Huniálvy 2 a trebuit sä recunoascà la venirea Ungu.riloro suptire patura slava" si In Ardeal, dar 'nu e vorba deo influenta locala, ci de un rost general româno-slay. Siste-mul targurilor slave se Intinde asupra intregului pamânt ro-manesc, de la Targul-Frumos la TArgul de Floci, la TargulJiiului, la Targul Murasului 3.

Sant multe si numele slave la persoane 4, pe l'anga cele ge-neral crestine, si cele, mai vechi, care pot veni din fondul dacic.

Dar e o problema in ce priveste Imprumuturile: ele nutarata cà acel care, mai ales ca nomenclatura, a luat e mainou decal acela de la care s'a Imprumutat. In ce privesterAurile 5, nu e farä amportantà faptul cà numele celor din

1 Korrespondanzblatt, I 1878).2 0. c., p. 48.3 Cf. At. P. Iliev, Toponimie romdaeascii de origine slavo-bulgard,

In Sbornicul Academilei. din Sofia, XIV. pp. 49-92 (1925).4 Pentru nuxnele rAurilor a se vedea qi ethnologiiie, urue ori

hasardate, alte ori, ingenioase, ale lui Canini, Et. éigm, pp. 77-9.5i Litovoiu Lito, Lido, Licia, Li6ca), \Wean. V. Weigand,

Jahresberichte, XXVI-IX, p. 104 §i urnx,

i V. Hunfalvy, o. c., p. 47. V. Niederle, 1. c., p. 56. Nume dubioase,ibid., pp. 56-7. La Tierna-Cerna avem a face numai cu o Incercarede a interpreta numele vechiu In limba ndvAlitorilor: corespun le cuprefaceri ca Ued-el-Aru5, Rivière de la Rousse In Algeria sau Cane-Cret pentru ICOniggrätz In Boemia. Cf. Niederle, /. c., care vede acolo,uu o populatie slavA, care, de alifel, apare, In Ardeal, nu aici, ci co-loni slavi aduqi de Traian. Trecerea lui d In ts §i z, In formele statiotsierncnsis, zernensium colonia se putea explica prin fenomenulfonetic de origine traco-greacà de car am vorbit m.ii sus vol. 1,

partea I). Bersovia cf. 5i Barsa, Bra3ovul) n'are decat o asamAna.ecu acea Barzava de la brz, rIpede In cgre intru3ii slavi ulteriorian preilcut-o. De altfel tot d-sa nu admite caracterul slav al ioca-MAW Berzane la Procopiu, ibil., p. 60. Nu Inteleg de ce formaPathises ar fi un compus slav al Tisei". Si r eavamg, la Marcu-Aureliu, Eig asavrav, se pAstreaza In Granul unguresc, fail a fi nevoiesa recurgem la hron, zgoinotosul"; ibid., pp. 57-8.


Sudul spaniol, Guadiana, Guadalquivir, supt munti cari sechiamg. Sierra Nevada, dar si Guadarrama, sânt nume arabeUed-el-Chebir, Ued-el-Ana . Inseammà oare aceasta, fie dis-

pari(ia populatiei ibero-romano-visigole, fie Intdmplarea uneipurternice coloniskri arabe?

Apoi, niairi TA Bulgaria de azi nu se vede In toponimieurMa nAvglitorilor turanici, pe cari-i vom vedea Intl-And Insecolul al VII-lea.

Slavii din Panonia, totusi numerosi, se vor pierde TntreUnguri, si, astfel, un Zeben in comitatul Saros nu poate mira:originea nuffnelui e sladt si aceasla ni dà o indreptare siIn ce priveste numele ardelean. Dar, daca acolo, In Panoniablacul Pelso 5i lacul Balaton (baltd" sant slave, fondul pri-miliv a rkmas: Vuka e din Ulca si Ulca. Lrimete la Ukini-umDukigno , deci e un nume panono-iliric. Nici aici nu se

vede realisarea generald si logicä a unui imprumut venitdintr'o cucerire cu superioritate numeria.1.

De fapt ce s'a pelrecut In veaourile al VI-lea si al VII-lea eo schimbare de nume dui:a dependenta politia. Despre nu-mirea popoarelor dupa aceia cari le stapdnesc, de mult To-maschek scria aoeste Inteleggtoare rânduri: Fireste cd tot-deauna e vorba numai de natiile stdpAnitoare, care apar activ,nu de masa pasid, de si mai numeroasd, a ciobanilor si

Influente slavo-romAne$L1 281

tenilor de caracter romanic, care Inteo durall neIntreruptA astApAnit vechiul paimAnt $i a fost numai spArcuita sau aco-peritA de nAvAlitori"1.

De altfel, InsA$t asezarea slavil a adus pe malul drept alDunArii schimbAri de n-u,me care n'au alias si Inse$iasupra earora s'au exercilat.

Astfel In lumea cetAtilor, care s'au pástrat o bucatA devreme i aici, cum s'au. pAstrat la Dalmatiia, având legaturilecu Marea $i tot ce putea sä deje vecindtalea Raliei, si dupAXnvechirea $i ullarea condiillor padelor initiale. SA vedemce s'a Inlâmplat $i cui cele d3 p3 main' drept dunArean maiales dupA prefacerile, desastroase, aduse de a5ezarea Bulgarilor.

Vechea Bononie a devenit, .poat- prin lasa intermediarA,Bnyn, Bdynul slay (cf. numele In in din aceasLA regime, caFlorentin $i chiar Zevainul, Severinul de pe malul slAng ori,In Dalmatia, Knin , dacA nu preferA cineva inchipuie-dunum celtic langg. Bononia, care si-ar fi transmis sufixul.Oreava, cam e Rahova noastrA. are unul din finalele obisnuiteIn aceasla regiune, pe ambeU rnaluri. In Lom IrAiege vecheaAlmus romand, precum Rallaria, s'a Lransmis In alta din Nil-toarele pdlAnci" ale Turcilor, Arcer. Aceasta fail a maisocoti numele, de care ne-am ocupal In Wtä part-, ale rdurilar.

Dar Svigovul, pe locul Novelor, nu aminteste &cat unloc sfânt", o bisericA pe care au avul-o Inaintea Slavilor Goalcei strAmutati de Imperiu. L.i Rus-3 e numele acelei semintiide Ru$1" slavi pe cari-i gAsim $1 In Seciame $i la ReussmarldMiercurea Sasilor , si la Rusciori, la Rugi-de-Vede ai nogri.

Forma anticd reapare numai la Drslr, care e pentru_ noi unDArstor sau Dastor $i, mai departe, In Scitia MinorA de aevremuri,Ar$ova, In care se recunoage Carsumul antic. Ni-copolul, care nu e pomenil In niduna din mentiunile si-tuatiei orI$enesti de pe malul drepl. al DunArii, nu poate ficonsiderat decat ca una din creatimile pe care le-a Moat, cu

So ist natfirlich blamer nur die Rede von den herrschenden Na-tionen welche activ auftreten, nicht von den passiven, wenngleichzahlneicheren Volksmasse der Hirten und Bergbewohner welche inununterbrochener Dauer den alien Boden inne hatth und von denEindringlingen nur durchbrochen oder fiberdeckt wurde; Ueber Bra-malia und Rosalia, p. 391, nota 1.

In ce priveste proportia Imprumutului, v. si Herman Brilske,Die russischen und polni.ch ri Elemente des Rumeldschen, in Weigand,lahresb richt, XXVI-IX 1921) 3 800 cuvinte slave la Cihac, p. 2).Cf i Iatimirschi, Elemente slave In timba romeinil ca material lun.tru tntrebarea primei motril a Romanilor, p. 135, si Sanzewitsch, InJahresberichte, II, ale lui Weigand. La acesta, si despre Motii rusi,p. 49, si despre superioritatea autohtonilor rusi, pp. 52-3

282 Regimul Noului August" Iustinias

armintiri romane, Bizantul dupa Inlaturarea Statului bulgaresc.Numele slave de sate dincolo de Dunare sant rare si nu,

represinta, ca pe malul stang, o continuitate a desvoltdriinormale. Un manar de localitati terminate In -(i Saran(isetc.) arata san definirea sau mai cur'a.nd locul de origineal locuitorilor. Ov se Intalneste In Svistov, Batcov. In Pleven,Sliven e un sufix, care ar deriva din ianin, forma de plurall.Aspectul general e sarac i confus.

Daca ar fi fost aici la venirea Turcilor o populatie slavanumeroasa, n'ar fi Intinsa pretutindeni panza numirilor turcesti,aratand, mai ales cu sufixul de plural ar, caracterul locuito-rilor Cavaclar, Murfatlar, etc. . In raiaua de la noi aceastaInlocuire nu se observa, si chiar numele hu-cesli, mai multeIn raiaua Benderului si a Brailei, sant romanisale:Vizirului, Silistrarul, Muftiul. Numai In Bugeac, pe care Ta-tarii 1-au apucat mai mult pusti-a, numele luranice suprapusecovarsesc.

Trec la cu,vint e de Intrebuintare obisnuita. Si aici pro-blema Intampin aceiasi greutate ca si la numel^ de localitati.

Mii de cuvinte francese domina limba Englesilor de azi,de si nuimgrul cuoeritorilor de la 1066 a fost asa de res-tráns. E admisibil dect ca, pe langä motivele de nuantare

eufonie, elementul slav Ui vorbirs.a comuna sa fi venit priuexistenta momentang. a Scheilor de pe malul stang, de pre-ponderen. slava, In secolele VI-lea si al VII-lea, si prin do-minatia statorniel schee" pe cel drept in tot timpulpopulatia romanica s'a pastrat acolo osebita, cu neconteniteleei legaturi dincolo de apa. De altfel, printr'o asemenea 1re-ponderen% politicd a pdtruns la Traci limba latina ea Insasil.

De sigur a., In domeniul cuvintelor usuale, o pulernicainfluenta slava se exercita, nu numai asupra Romanilar, ci

Influente slamo-remAnegti 283

asupra Grecilor si Albanesilor 1 Dar trebuie O. se vadA Inea nu reispandirea capitalului pe care invasia slavd l-ar fiadus ca &ma, c-mi '7-write culttrri trebuie scl plece de la uncentru vechiu, puternic fi vestit, iar unul ca acesta nu sepoate descoperi In pirtile de unde au vPnit si uncle au locuitei înkiiu, ci numai din sarcina de miflocitori aibizantine, i anume prin aceia dintre Slavi cari adese orinu erau deodt el-mente slauisate, Intocmai asa precum, andse zice: culturg. arabA, trebuie sg. se Inteleágg., In toate do-

aceia a Coptilor pentru arlA , a Sirienilor pentruart i gandire , a Grecilor din Asia Mica 2.

In ce prive,sle valoarea elementelor slave, Hasdeu fixase prin-cipiul, just, al frecventei lor de Intrebuin(are, adesea ori ex-trem de micd, 5i numai la traducAtori, influentali sau neavandla Indemand cuv,antul romanesc. Dar abia de calva timp s'aIn.ceput ceroetarea, care dN. extraordinare resultate, d3 vorbecare nu se cunosteau sau d3 vorba care n'au valoare.decatpe un anume teritoriu, a osebirilor locale.

Orioum, am spus-o mai sus, pe larg, si, de altfel, o ob-serva i Kopitar 3 , once influent6 slavà e veche, din sin-gura epod. a nKvglirilor sau chiar Inaintea ei. Cand Mi-klosich4 admitea pentru unele cuviinte ca dihor, vidrei ca ar

Sandfeld, o. c., p. 77 5i urm.2 Pentru pArerea nationalistq i panslavistd, opusà, v. Coney, In

Anuariul Universitätii din Sofia, 1921, qi In Istoria limbi bulgare. Cf.Skok, In revista Slavia, IV, pp. 128-38 325-46; Ksepinsky, in Sbor-nicul Pastraka, 1923.

s Kleine Schriften, I, p. 74, nota 1: Der slavische Theil der wala-chischen Sprache ist altslavisch". V. 5.1 Meillet. Ètudes sur l'étymo-logie et le vocabulaire du vieux slavon. Iar, In genere, Mikbosioh,Die slavischen Elemente im Neugriechischen, In Sitzungsberichte aleAcademiei din Viena, LXIII 1869); Die slavischen Elemente im Ru-nufnischen, ibid, 1870; Di- slaufsch-n Elemente im Maggarischen, InDenkschrif ten ale ace1eia5i, 1871. In sfar5it, pentru bizara carte ad-lui Ilie BArbulescu, Individualitatea limbii romtine i elementeleslave vechi, Bucure5ti 1929, v. Gr. Nandri5, In Rev, ist. rom., II,p. 387 5i urm. Cf. 5i Capidan, Elemental stray in dialectal aromeln,In Mem. Ac. Rom., sect. lit., 1925

4 Beitrdge zur Lautlehre der rum. Dial., III, In Sitzungsberichtedin Viena, C (1882,, p. 244 Cf. Friedwaguer, Ueber die Spracheand Heimat der Rumanen In ihrer FriThzeit, In Zeitschr. f. rom.

Philologie, LIV 1934). Cf. §i Gaminschm Romania germanica, II,Berlin si Lipsca 1935. De väzut, in genere, pentru elementele ne-latine, si Gaster, in Gräber, Handbuch, p. 411 si urm.

1 Gamillscheg, in Zeitschrift f. rom. Philol., XLVIII, p. 207si urm.

2 V. Sanzewitsch, in studiul citat din lahresbericht al luí Wei-gand, V.

8 Cf. Jung, R6mer und Roman.en, pp. xxvni-ix dupg. Diez).4 V. si Capidan, Elenuntul slav in dialectal aromeln, p. 289 si urm.5 Pentru un pretins vocativ bulgar, Sandfeld, o. c., p. 146 si urm.6 Slam Elemente, p. 11 si urm. El porneneste -calei, -ifii, -nie,

etc. Cf. lucrarea d-lui G. Pascu asupra acestui capitol.

284 Regimul Neului August" Iustiniau

fi venit de la Bulgari si nu din vechea slavona, lp carecas, In loe de i ar fi fost 1 ca In ris), parerea se poatecorecta astfel: unele elemente 0331 din slava panonica., alleledin cea mesica.

Nu e exclusa nici influenla unui dialect slay nord-duna.-rean1, din Moldova si Mtmtenia, admisa si de d. Sextil Pus-cariu, dar el n'a putut A. dea, cum se vede si din rarile Ira-prumuturi ce i se fac, decal termini obisnuiti de viata popu-lara, si acelasi lucru se poate spune despre tarzia Inraurtirea lumii rusesti de la Nord2.

Nu trebuie sa se uite apoi cà aceia ce a luat limba ronci-neascci in catare epocci nu so poate stabili dupd ce peislreazeiastdzi 3, dar e adevArat c..5. Inlocuirea unor elemente straineprin allele se face mai ales In vrennui de cultura Inaintata,supt influenta modelor sau a curentelor de idel.

E o deosebire de caracter si de cantitale, si In ce privesteregiunea romaneasca influentata, lntre malul stang dunarean,de o parte, si regiunea Pindului si Tesaliei, a Vardaruluisi a Isttiei, de OA k

Inainte de toate trebuie fixat faptul, capital, ca nimic infoneticti, In morfologie, in sin(axii nu e imprumutat de laSlaut 5.

Lista sufixelor slave, foarte numeroase In limba noastra,careia i-a dal astfel o nesfarsita posibilitale de nuant- pe carealte limbi romanice n'o au pe departe, a fost stabilita. Intdiude Miklosich 6 In ce privege unele din ele, ca acel anie

ain Nemroanie, ele trebuie sl fi Inlrat intr'o vreme cfind nnu aziise inaintea lui i.

Dupd o ipotesa recentd, sufixul ita n'ar ti slav; el s'ar glsisi la Retoromani 1 Unele sufixe, pe care nu le-am primitcleat odatg. ca numele propriu format, astfel cele In mir(allele sânt In gost), apar comane Slavilor si Germanilor 2E interesant cum pentru aoeiasi notiunte sufixul slav 4 si cellatin et stau aldturi Peris si Peret; v. si Cornet .

Negatiei laline ou je (est), care se mai Intrebuinteaz5. InVestul Ardealului, ca si este, iaste, i s'a rdspuns, supt in-fluenta vecindtdtii sau pentra a evita omonomia, ca slavuldas. Prin oomert va fi venit na, pe &And ly-tide a fost pusIn leggturN. cu vechiul verb grec ercp.e, (ILYTE 4.

Ca aspecte si forte ale nalurii. &nib 5, !Meld, beznd, a mocni,zloatd, moind (din ung. e moloqag), zdpada, negurd, ceard,orrbdt, baltdref, crifkir (austru le latin . Toale aceste ar dovediexistenta si a unrui pgslorit slay paralel ca al nostru, precumar fi acel din Vrancea, pe unde treoeau Insg., putând culegeastfel de termini, Mocanii ardeleni, cari duceau apoi noileelemente de vocabulariu In Loge directiile.

Ca anUnale: cdrtird, dihor, ¡der, mdgar, nevdstuicd, lebdda,liliac, MI000111 (asteptAnd pe turcescul whir), pdianjen Me-glenitii zic: ndmol dup. italienesle poale) 6, mar/id 7, gadind,res, poiatd, gufter, gu#erird, guzgan, nurcd blanN.; dupa ne.-gustori), poate albinid (5i roiu), trdntor, gdzil, cdriibuf, On-dac, rddard, omidd, popdaddu, cdrtird, scorpie 8. Ca pärti alecorpului dobiloacelor: drob (pentru ficat), grebdn si grebeinos,

1 Jung, Reimer und Romarten, p. xxv.2 Jire6e)k, Geschichte der Serben, I, p. 62.3 Negatia pi-in ridicarea capului 5i, un semn dei limbg, ca un

t prelung, se intalneste 5i la Romgaii 5i la Balcanici, pe lapggigggduirea numai romgneascg pi-in clgtinarea capului.

4 V. Sitzungsberichte din Viena, CXXX, pp. 46-7.5 Cf. §i Dialogul bulgaro-grec din Rodope, la Miklosich, Alb.

Forsch., III, p. 90.G Capidan, 0. c., p. 202.7 V. Saineanu, o. c., pp. 190-1.8 Zimbrul, eu tot Capul Bubali si cornul din care bea Decebal.,

apartine mai mult Polonilor, cari numesc o veche serbAtoare dupitel si-1 pastreaza in reservele" lor.

intluente siavo-romane5ti ist

286 itegitnul Noului August" iustiniali

Ling gheb i ghebos). Ntnnele de pasari y. i oare, oretanio,oratenii), afark de stiglet slav), corofan.; scatiu, skit,cum s'a spus, descriptive, creatiuni romanesti si bot gros, cio-ceinitoare, privighetoare, care prjNigheaza." noptile).

Pescuitul, cu sontrzul, morunul, §tiuca, lostrita, nisetrul, li-nul, zvOrluga, pastruga, pdstravul (dar nu si chi§carul), racul,aratä o populatie nota specialisatà Zn acest domenia; instrui-mentele, afarà de unghita-unditd: plasa, voloc, cotet, vdryi,mreajd, neivod apartin aceluiasi compartiment 2

Ca padure si pomi: crdng, huceag, ineapein, sorb, rneilin,gdrnitd, scoruf, dracila, udiif, macie§, corn, mur, po-

rumbac, nu priducel 3, pataclzind, afin, hakiciugd, inohor, coa-cad, ciupercd, agri. Grddindria, vestita., a Bizantului wu cuA Arabilor, a dat, prin luera.torii veniti de la Constantinopol InBalcani si de acolo, printr'o traditie care se continua. si 'Ana.azi, In Dacia, °datà eu sadul, reisadul i razorul, unele pro-duse vegetale: castravete peste latinul pepene Turcii vor adAug,iapoi harbuz; zarrios e o creatiune romaneasca. , piitligeaua(poporul zice rofii sti vinete); tot slave saint: tir, sfecld, Wor-my, lubeni(d peste cucurbetd, latin, si asteptand dovleaculturcesc), mindtarca, ciupercd, zbdrciog, lobodei, telirz,, praz,hrean, bozi, dracild, i flori ca: mac, podbal, odoleanei, busuioc,intdgheran, gherghind, apoi buruienii, ea pelin, rogoz, quh.

Daca. trupul (slav) e numit latin In toate partile lui (afarkde chica, plete), la Imbracaminte avem: opinca, no lita (Turciivor da oghiala, obiala), berneuecii, CLEFIlta, fuba, cojocul (dincoajd)4, tundra, sucna, sumanul, cioareciii, bituful 5.

Pentru femei: Iota, opregul, altitele, poalele, betele, cdrpa.flulama, din dolman, a venit pe alias cale. Vigul de postav(v. si serasirul) stà rang cabanitd i rascl.

Vracii, initial i In practici bizantine seculare, vin din lumeaSlavilor de Sud, primii ucenici ai acelor InvAtalori. De aidnumele bolilor (0 al bolnavilor), de aki Insemnarea unor

1 Saineanu, o. c., p. 162.2 Ibid., p. 167. Si val e slav. $i a Ardji.3 Canini, o. c., cita venetianul pedicello.

G. Meyer, o. c., p. 33.5 Slavici, Rumeinen, p. 184. V. ;i ;erpar, ntdnecar (latine), surtuc

(surtout).

Influent° slavo-romAne§ti 287

neajunsuri trupesti (chior, oto g; dar, supt influenta altei me-dicine: ciunt ca i beteag, vin de la Unguri . De aici, de laSlavi, si a obloji.

De fapt vracii sant vMjitori y rajci, a or iji, langà farmec,a fernieca). Dar, vi la noi ca la Ragusani 1, bilrbierul erahirurg.

In ce priveste gospodAria, colac e, cum am spus, de la Slavi 2,ca i covrigul, ca i pirogtele.

In materie de caracterisiri morale, avem ca sentimente,aptdtudini, capaciali i sari de spirit: iubfre, dragoste, Sf jata,grijd, inuncá, nacaz, gregeala, Wad, mila, apoi quia 32 ncluc,niitang, prost, iar, in legaturI cu anumite ocupa(ii industrialesuperioare aduse din lumea bizentincl: destoinic, vrednic, di-body, iscusit (gi a se iscusi, dar nu iscustva), istef, a fi indugi buril 4, a gugui (gaga), mai toate introduse prin Bi-seria peste cuvinte latine, anterioare, nepuandu-se admitelipsa acestor notiuni In viata sufleteasa mai veche.

Pentru partea moralg tot prin traduceri s'a ajuns, pe 1ang,1latinele cuget i pcirere, la slav-le gand gi grain.

Ca actiuni, se numesc cu termini de slavora; a za'ri, aa lovi, a zugruma, a otanji, a rani, a ornorl, din noul lim-bagiu osa.sesc, precum Francesii au litat de la Germani: frap-per, blesser, tuer: de aici i nretima., (dugman e turanic . Apoi:a ciopli, a gasib, a intalni.

In Materie de obi,ecte, uncle bogaia imprumuiulai e de-termti,naa de influenta prin Slavi a canard bizantine, (AM.Vi-au putut-o 1,nsiusi ei, avem, ca matieriale: grinda care nuera necesarl in casa primitiv4), soba, pragi, coi.

Ca unelte: plug (in Ardeal i plugni(d 6), coasd, grebla, hdrlef,fiercistrau, lopatd, cosor, site)", darmon, tarn (lLIgà md-

turd), topor, barda, poate pene, apol: scoaki, scoc, fegtild,

1 Jiredek, Staat und Gesellschaft, III, p. 74.2 La Ragusa panes colacti, 1371; Jiregek, ibid., III, P. 25. 1$i

pogace. Pita, comunA i Slavilor i Grecilor (v. ibid.), e de originenelkuuritt

s $aineanu, o. c., p. 104.4 G. Meyer, In Sitzungsberichte din Viena, CXXX, p. 28; Weigand,

In Balkan-Archiu, II (1927), p. 107.5 V. G. P. NicuIescurVarone, Folklor romdrzesc din Ardeal, p. 14.

La Canini, Etimologico, II, p. 763: playas la Lituanieni.

ttegimul Noului August" tustinian

sfredel, strug, clefte, pild, os je, daltd, covata, suveicit, vdrtel-nifa (de la a frivcirti), tigud, blid, rabo j, poale i tigae (dargrec ViriVC); desaga si greco-turc. Scacixac), rogo find, cociug i inMuntenia: co§ciug), cep, custurd, (intd, lead, toiag, nicovala,samar, cumpana, tan, sanie. Ca mobile: lavira. Ca produsede fabricatie: drojdie, (iled, covrig, colac, crape.

Si unele numliri 1.n relatiile sociale au aceioi origine: cm-maim de la kum), lele inatioet), nene (unchiu, si pe vre-mea Brdncoveanului .

Ca ornamente, i podoaba, oglinda.Pe calea relatiilor ostdsesti mi-au venit: viteaz, voinic, ta-

bard, fatra (cort), steag si prapur, iscoadd, oblanc, prieten,vriffmaf, prime jdie, pagubi, sfrajei, pazd, chivara, sabie, steag,pinten, potcoavii, surla, tilinc., trambip, barium; pe aceia avietii de Curte, cu vdnalori: ogar; loviqte e locul reservatpentru vandtoarea stdpdnului (v. si a lovi vdnalul)1.

Agricullura bizantind perfectionatd a dat: cobila pluggrapa, ra§ni(a (rajni(a). In materic., de cereale: hriqca (=ce-rcala greceascd: gran) e slald. Am primit lanul, hatul, toloaca,parloaga, a boroni, brazda, prdjina, operatii ca a plivi sia prid§i, iar, la lucrul viilor: crama. Prihu, prim, strigdtla seceris, a fost pus n legaurd Cu zeul slay. Perun de cer-cetatorul sas F. W. Schuster 2, Mil sà fim obligati a aoceptao ipotesà atat de ingenioasd.

La mlestesuguri, a topi (cf. cuvintele romanice in Apus dela fundere), din rAddcina slavond care Inseamnd cAldurd",aratd i im amestec de metalurgie balcanicd. Avem apot cojo-cal, croiul 3, talkicarul. Tot asa a cladi (si stre§ina, stalp).

Negustorii, precupetii (cupe t s'a introdus, In loe de ne-ostor), aduc, ca mdsuri: uadra, galeata, rhila,drobul, pogonul, vigul. Ca articole: másline, shinina, haine,

Hrugevskij, o. c., p. 259; Sainieanu, o. c., pp. 247-8.2 In Programul Gimnasiului din Sez-Sebe, 1855-6, p. 38; V.

Wilh. Schmidt, Das lahr und seine Tage, p. 18 si no ta 93.3 V. Statuta confraternitatum et corporationum ragusinorum, p.

133: incisio pellium pro more artis vel, ut dicitur vulgo : kroi". Cf.kozuhar, cojocari, ibid., p. 129 si urm. Pentru tab accaria", ta-

bac,cari", ibid., p. 56. Lill suman Miklosich Ii dadea o rdddeinllating; Slay. Elem., V. 47.

Influtente slavo-romAnesti 289

rufe, perind (plapomii e greco-turcesc), pogace, ogheal, roche,p/Ishd, plosclil.

Ca loc de vanzare: olior, nedeie, zbor, °col. Zborul se intál-ne?te si la Greci 2. Ca nilijloz de transport pe drumurt si po-duri: mdgarul, coralfia (cu clirmli 0 vintrele), pinta s. Ca semnde vamk: slonul. Ca mijloac de serviciu: ndemul. Ca loe dedeposit: pivnira, bedul, zemnicul, pouarna.

Se face plata pentra ispravd, treabli; ponte fi !mtg.& Siscump e slay, dar si spor. E curios el In romaneste cuviniestrkine numesc locul uncle s.3 bea: clIrciurnd slay , han tur-cesc), felgilddu (unguresc In asteptarea polenului ratof-rat-haus).

Pxin vechiul comer t grec a putut Intra ieften" (Virivoq), winoel nou cu Slavii, cu slavisatii: scamp; destul. Intre cele douädobanzi: a prkz.ii si a banilor, de origine deo3ebil1, pare ase fi fAcut o confusie.

Ca elemente sociale, Imprumulate Insrt miele de la Rancid,de la vechile lor petreceri de Curte, vine gluma la Ragusanibufonul e glurntit" ha chiar figuri de Inchipuire glumaatk.,ca Pepelea s Instrumentele de 11111MA.: tr/Imbi(a probabil dela Poloni), scripca (0 la Sarbi), ca strune, cobra sant dinacelasi Imprumut, ca si iduta, totusi de origine apuseank:la Ragusani se Intalnesc, la 1450, si blutorii 6, numai cu fluie-rul si naiul, fiind, cum am spus si aiurea, de veche origine,e curioask originea cimpo;ului, care oorespuncle la zampognaitaliank 7.

Prin influenta vietii de Slat vine porecla (si la Sarbi . Sila Sarbi se aflk nume de popoare Inlrebuintat ca personale 8.

Steimin ar fi din slavoneste 9. Ca guvernare, vIddioa n'aveaWalk sensul bisericesc, ci acela de slapanitor, aplicat, In

1 G. Meyer, 1. c., pp. 48-9.2 Ibid., p. 28.3 A Inciirca e lush' latin.4 Jire6ek, Staat und Gesellschaft, III, p. 59. Guslari sitrbi merg

pAna In Polonia de la sfar§itul socolului al XIV-lea; ibid, PP. 58-95 Pepe!, cenusd, praf; Meyer, 1. c., pp. 49-50.6 Jire6ek, o. c., p. 59.7 Documentele ragusane pomenesc cumpognatores; ibid. Vioarei

pare neologism, tdmptind e dupd timparrul Scripturii.8 V. ibid., p. 28.9 Al. Rosetti, Graiu $l sullet, VI (1931).

19

290 Regimul Noului August" Iustiniatt

VIata. Sfantului Chiril, ImpAratului 1-; cneaz e slav de originegermana. Sfatul se confunda cu vechea adunare.

lupanii sAnt si in Misnia si la Krems 2, dar nu trec la noi.Pentru celnic i ceata, grezeste primicheriu, proestos, origt-nea slava e inconleslabild; terminul e militar si poate staalaturi cu acel de jude s.

Bir poate sa fi venit prin cancelaria sdrbeasca a Domnilor.Numai prin pAtrunderea la noi a codului slav silrbesc si awicabulariului de cancelarie In leeiturd ea judecatile, s'a ajuns

pentru numirile proprietatii, la: mosie, ocinci de la oteo)si haffind (basta tala , pentru hotarele ci: silistea, dar farkseto (sal." , sal 4. Tot asa am ajuns sg. zicem: vind, greseald,pdra, osOndá, dovadd, a cleveti. Si prin aceiasi cancelarieslavona Intra i gloaba, gos podar, granird, da/de pe ang:1

dare), clac-a, ponos, ncipaste, price i pricina, apoi pripas,prigoanei, porunca, sfada, mitd, mdzda, caznei pedeapsd egrec; turanice: calda, gdde).

In cele bisericcsti, din slavoncste s'ALA: boz idol , praznic,taind i jertfit, pomina, prooroc, trola, duda (minune), arastigni, serbatori ca Blagovesteni,, Probajine. Acolo, In bise-riceste veizduhul, raiul, iadul, capistca, mireanul, moas-tele, apoi cuvinte ca proclet, mita, pomanci, molitfd, pristol

raelcl, in ararà de un vocabulariu special 5.Niciunul din zeii slavi n'a par= la noi 6, dar de la Slavi,

Jiredek, Geschichte der Serben, I, p. 73, nota 4.2 Niederle, o. c, p. 182. El citeaza parerea lui Peisker a la origine

e kopanu1(?) avar §i declara ca insu§i admi Le originea turco-tatara" a cuvantului.

3 V. G. Meyer, I. c., p. 61.4 Pentru ocia? §i deadinet, v. Goniker, in Byz. Zeitschrift, XXVIII,

p. 232 La Grecii din Creta s'a pastrat corespiondentulgonikon, care a trecut, cum se vede din registre de notan, ca aoela,inedit, al lui Francesco Avonal, din Archivete venetiene, §i Interminologia latina. Pentru ba$1inil §'? Jireèek, In Arch. f. slav. Philol.,XXII 1900), p. 209. In genere, K. Kadlec, Valagi a valaiske právov. zemich slavanskych a uherskych, Praga 1916.

5 Si S aineanu, Svriasiologia, passint. V. Schmidt, In lzuestia de laConstantinopol, XV Sofia 1911). In Ardeal §i astazi se zice oeinawlpentru Tatal nostru". V. §i Albert Ehrhard, Die Stellung der Slavenin der Geschichte des Christentums, Strassburg 1918 (am aportinea,biserice§te §i cultural" foarte mult slavismului).

6 Vezi-i In Ntederle, o. c., 1E, p. 126 sí upm.

Influente slavo-romanesti 291

ca forma.; vin utircolacii cari mananca luna 1. Aruncarea sca-loianului, primavara, In apa. se Inialneste la Slavi In Marenasau Maizana lor, care Inseamna moartea, ce se Ingroapa astfel,urma a jertfei aduse apei de primavara, liberata din Inchi-soarea-i de ghiala,", jertfä umana candva 2. Numele Insusi alscaloianului se Intalneste la Bulgari B.

Contaminatii latino-slave 1).0 lipsesc: cinerem devine cenufd.A slat* e de sigur legat de slavul a sdvdrsi, dar se goateintrevedea digparuhd exfinire rotacisat. A.poi rotocol, coco-st4rc 4.

Miklosich a observat5 i schimbari semasiologice in romft-neste cue nu se explica d cal pri influenta slava, caaceia a lui joc, leisure de post sau de sec, tandr, june-gione,schimburi. Prin Slavi s'ar fi ajuns la schimbari de sens caaceia care din lume (lumerz)-lumina", face lume"-mundus,In Intelesul de acum 6. Dar n'a observat al aceiasi schimbarede Inteles e si la Letoni, ala caror legaturi, si In ce privestedoina, cu vechii Track sant de mult cunoscule.

Si Miklosich Intelegea cä dill. ininsul vocabulariu slay alnostru o parte vine din traducerile cartilor sfinle.

Si, In multe casuri, imprumuturile sant numai dublele, capod rang punte (ulitd e rusesc, tarziu, pe langa cale).

Pentru varoolac, ulcodlac, Niog 'Earivolhvliticuis, I, p. 336 §i(urm.;.liredek, Gesch. der Serben, I, pp. 163-4.

2 Niederle, o. c., II, p. 165. Pentru aceasta, leizezr' rusallilçcolindele, paparuda, Vakarelski, in Rey, intern. des él. balk., 1936,p. 513 §i urm.

V. Niederle, I. c., p. 166. Si spolocanie rar).4 V. $aineanu, Semasiologia, p. 72, nota 2.5 Slay. Elemente, pp. 11-2. Schimbarile de sintaxà de la p. 12 santIn ce priVqte nzii rog lui Dutnnezeu i judecati saracului, daca

nu §lmd tem, resultatul traducerilor din slavona ale Scripturilor.Dar UDC ori traducatorii Cartilor Sfinte creiazd cuvinte dupd aleoriginalului slavon, cum e casul peutru faradelege"; Saineanu, Se-masiologia, p. 78. Ni e de admis o a,stfel de influenta pentru ,fata",ajunsa a Insemna persona; ibid., pp. 79-80. Dar de sigur a§a pentrumd(c1= ancora (ibid., p. 81) si tntunerec (de fapt e zece mii)",ibid., pp. 81-2.

6 V. $aineanu, Semasiologia, p. 72 si urm. El eiltaza i Iumeaalba", lumea inelului".

CAPITOLUL V.

Românii pänä la noile colonisiri de barbari (sec. VII-VIII)

Prin colonisarea grupelor slave, Imperial nu se socoakizgonit, nici umilit. El are Marea §i Duncirea. Aceastd dinurnzei stapfinire presupune capetele de pod pe malul Wing,eu cetidrile §i acolo, fi cu intreaga razet de aprovisionare alor1. Slavii fi apartin, de altfel, cum i-au apartinut Go(ii. Elpoale muta unde vrea, de unde multimea celor pomeniti laApameia In 656, in Asia ',Vied la 6802.

La Incepultul secolului al VII-lea se pdrea deci el o noueiordine definitivd s'a creat, ca recdftigarea mtdului stdng alDuneirii i ca puternica orgvinisare a Daimio fiei profund ro-mance.

Cum vom vedea, Iustinian al II-lea trimete trape si contraSlavilor mulati in Asia, pentru ca apoi ei sd apard liugdGonstantinopol, dar nu Cu gand de cucerire, ci ea o demons-tratie pentru cd nu li se Inoise paella Cu o cedane de cetgi 3,

urmeazd pedeapsa bizantindl.

V. 0ler, I. c., p. 119: Die Städte und Festungen ware')nach mehr als zwanzig Jahren noch im Besitze der riimischenBesatzungen". A§a e pAnA la a§ezarea l3ulgarilor, sau, mai bine,Malt la rdscoala lor, care aduse supnnerea cetiltilor, de la Du-rostor la Tisa. In acel moment fnsei locuitorilor In asa de scurtifvreme nu li se putuse schimba caracterul roman. Desnafionalisprea nus'a putut face, astfel, deceit printeun mai teirzia flux popular slay.

2 Ibid., p. 123, nota 1.8 Teofane, pp. 549, 662, 664-5.4 ¡bid., p. 668.

Romanii pAnA la noile colonisAri de barbari sec. VII-VIII) 293

Maglavitul (dup.a un nume de dregAtor imperial pentrucorgbii1) la Dundre, ldngd Cala fat, alt nume bizantin oelce unge cu pacur5. vasele , nu e o intdmplare, ci un docu-ment al dominariei bizantine peste rdu, pe ambele maluri.

Cum Bizantului i-a plAeut totdeauna sä pAstreze traditiaaustonX" 2, grupul de la Cela tea si Corabia (de la biza,ntinulxcepoi6c) prin Calafat $i Maglavit spre Tu.rnul lui IustinianDemnitzikos, Zimnicea, in margenea pddurii turanice a Teleor-manului, aratä permanenta aceasta bizantinA. Poate i pes-ariile de la Celeiu (nutmele e insä antic, celtic.; In pdrtileNoricului gIsim cunoscutul Cilly) sA fie de aceia$1 origine.Se pare a Imperial, mai ales dupI cedarea provinciei alreBulgari, a fAcut o adevAratä strftutare pe malul sang aa$ezArilor sale, pentru a fi si mai departe stdp8.n pe Dundre 3.

Un slab raport direct a urinal. cu Bizantul. E vorba defimprumuturi literare, prin Biblie. Astfel: chitul a venit peaoeastä cale, ca 51 chiuotul, xt6ttycbg, chitara, xcedpa, chim-valul, Ict5p.,6caov.1 Chinovarul, xtvveazpt, l-au adu.s pictorii. Totasa non e chitul, pe când aldmdiul, làrnáiul, cu Inlàtura-rea lui n, e vechiu.. Creuat, xpe6itc, care se aflI InsA sila Suidas, a venit poale prin Fanarioti. Crinul (la acela$i:xpzvog) e Insiä tot din elementele vechi. La sihastru, din au-xo'carrx, schimbarea de acoent aratä iarg.$i o epoa.

Kekaumenos, p. 97: irtinicev wenliv payAaartiv pe un print nor-vegian).

"Ava ke,adraw anon Atirecoatv se Segv xaiog Kawa-carelvov.

Arch.-ep Mitt., VIII, p. 201, no. 6. Tot la Adrianopial presintat 5i caMtat Ifoiwnvag ô Ilakidiloyog, ibid., p. 202. V. i I westia bulgarA,VIII, pp. 343-4.

3 V. Iorga, Le Danube d'Empire, in Mélanges Schlumberger. In BO-kan-Azchiv, III, Weigand (Albanische Einwanderung in Siebenbiirgen,p. 207 §.1 urm.) vorbia de cavintele albanese pAtrunse In patru peri-oade, intre secolul al VI-lea $i al ceia ce e absurd. V,Dozon, Manuel de la langue chkipe ou albanaise, Paris 1879. Catevaproverbe ca la noi, p. 122 qi urm ctinele care laird; o mdnci spalcipie alta. Dar in acest timp Albanesii sant inchi§i in munte. SiDiefenbach, Vakerkunde Osteuropas, Darmstadt 1880, I, p. 25, crede

$chipetar vine de la ajipe, gkipe, stanc.A. Degrand, Souvenirs deHaute Albanie, Paris 1901, presintA ,etimologia Albans nAlb sauAlp"; p. 3,

V. Tomaschek, Zar walachischen Frage; Jiredek, Gesch. der Bul-garen, p. 217; Miklosich, Slau. Elemente, p. 2, nota 2.

2 V. si fru.moasa carte, plinA de o uimitoare informatie, a d-luiAnastase N. HAciu, Aromdnii, Focsani 1936.

3 Riisler, Rom. St., p. 119, nota 2.4 H. Gelzer, In Zeitschr. f. rom. Philologie, XXXVII 1913), p. 269.5 A journey through Albania in the gears 1809 and 1810, Londra

1813, pp. 490-1. El culege cuvintele romAnesti: noi sentem de sague(auge) Rumane"; p. 492.


De altfel, situatia pe malul drepe e asemenea cu aceia tare,fArA puterea ImpArAteasa n'a putut decat sA continue pemalul slang. Aici in adevdr ea apare ca o datind milenard,a cdrii intrerupere, fie §i un singar moment, nu se poateadmite.

In Balcani InsA, ca si Slavii, Vlahii formeazA clienti cuiprivilegiu ai Iniperiiului, avand, cum se va vedea, normelelor de viatA., peste care ei mi Inteleg sl se treacA, fiind gataatunci sA facA un tumultus, p.00kcog, de si aclamAind, totusipinA la o vreme, ca niste cnedn: ciosi supusi, pe domnullor firesc. AsezArile lor, amestecate cu ale SlavilorlegAturA cu oetAtile care trliesc de sine, avand altd autonomie,sant pretutindeni, dar mai ales acolo unde ni se presintA otranshumantA ancestralA.

Avem deci Vlahli", corespunaloare Romaniilor" vechi,asemenea, cm Scheile Slavilor; Vlahli Mari si Mici, de Sussi de Jos, pAng. la o Vlahiz Mare" tocmlai pe la Corbavial,In Apus.

Sensul de plagar pe care, in opositie cu cioban" de lanoi, cuvant turanic care a 4juns sd Insemine si anume gyupenationale langl Români 2, ii are cuv'antul Vlah" la Bizantinig In Grecia de azi 3, e a se explica numai prin desfacereaIn doul, cu vremea, a populatiei romgmesti, pe cAnd la In-ceput el nuania, cum e firesc, 5i lumlea din orase romanicl.S'a citat si sensul de cioban" pe care-1 are Remer, Românul,in albanesA si In greceste 4, dar, dupA J. C. Hobhouse5, siAlbanesii Isi zic Vlahi".

Se admite, de obiceiu, si o ImpArtire teritoriald absolutl,doul a Romdnilor, care ar explica formarea altui dialect

In partea de Sud, de Sud-Vest; ar fi Intre ele o solutie decontinuitate.

flonidnii pAnA la noile colonisAri de barbari sec. VII-VIII) 295

Una din cele mai importante probleme e insg. relativa uni-tate a limbii romanesti. De fapt, deosebirea intre dialectal deSud si oel de Nord, ca si Intre ele antandoul. si oel, In dispa-ritie, din Istria stg. mai mull intr'un spor de vocabulariuhnpus de anume vecinAtAti. TesAtura e aceiasi, si in ce nri-veste fonetica si morfolo0a, si legIturile skit intacte.

Na e aa ca oricare alte limbi romanice. Mai asAm6nd-toare ca Imitate cu a noastr6 e spaniola, vorbill tot asa inCastlig, In Aragon, in Andalusia, Basc,ii fiind ca BretoniiIn Gana_ Aigi, In Galia, dotal limbi s'ait osebit: cea din Sudpe fond galic mai rar, iar, cea din Nord, pe un puter-nic temeiu de populgie mai veche, Bretania, rkm5nand, --ceia ce s'a Intamplat, in Est numai cu Albania , p6strk-toare a strAbunei limbi. Dar dialectul picard se deosebestede cel din Ile de France, si provenfala e cuprinsI Intre unpatois limonsin si intre o limbN. catalanA. Din parte-i, Italiaare atatea dialeote cate substraturi ante-romane deosebite: Li-guri, Ga.li, Heneti, Etrusoi, Italici, Iliri, Greci. CA s'a ajunsla noi de se pot intelege, peste mieile deosebiri care nusant deal jargoane", ferani din Nord si din Sud, din Vestsi din Est, aceasta vine din trei motive, care n'au cxistatin cea mai mare partie din celelalte proivincii ale Imperiului,In gall de faptul, capital, ci aid nit e deceit un singlrsubstrat.

Osebirge de limbä vin de la existenta valor graniti deStat sau, In evul medita, de format:lime feudalà. Ceia oe deo-sebeste graiul mbldovenesc de oel muntean, si cel din allelepàrti ardelene de amiandouä aoestea, e impArtirea Terii-Ro-rnAnesti In doul Domnii si, alIturi, o stApa.nire strling.. Dar,mull timp tpainte, fizsese perfecta unitate seculard a uneisingure vie(i populare gira Stat.

Apoi, o mare parte dintre Romani fiind pgstori transhu-manti, rideicirea lor a creat un puternic sistem de circulatie,care a adus on sine unificarea. Transhumanta sponiolei a:moat acelasi rol.

Si, in sfArsit, pentru a explica reducerea la unitate a di-vergentelor in Tireascà desvoltare, pe cand aiurea nu exist5.pAnA. tIrziu un indreptariu de limbI, religia apuseank fiindlegatà de pAstrarea limbii latine, la Romani nu s'a pututimpune poporului forma strAinA. a slavonei, Intrebuintat5. de

Cf. bnosura de polemica personala, injurioasa, a d-lui Atutafciev,Bulgares et Roumains, forma oarecum indulcita a unui pamflet Inlimba bulgara.

2 Philippide, o. c., II, p. 631 si urna.


der. Mult Inainte de adoptarea graiului vorbit In Stat i InBisericg, ceva literal." a rgsbgtut tot In romgneste In viatamnitimilor i s'a strecurat de aici Inc. de mult In carteascrisg. si In predica rostitd.

Deosebirea cea mare a graiului Macedonenilor fatà de alDungrenilor la Istrieni e vorba numai de o coruptie, de odecgdere, mergAndurse la pierderea, mear ea vocabulario, Inapele slave vine din faptul cà primal' a rgmas nepre-lucrat prin tot ce poate aduce viata de Stat, pe lânggnerea, mai sus argtatg, la puternica influentg greceasegchiar la alte infiltratil slave decht In Nord si Nord-Est.

Dar, dacà n'a exiaat complecta solutie de continuitate, de sitranshuanantii Pindului nu trec, In sus, de o anume linie,osebirea de limbg, care nu e pe departe ca a semintillorslave, o9ehite prin data si caracterul privilegiului, se ex-plicà erearea de ella-e Bizant a unei noi bande defederal' Insiruiti la Dungre Incà din a doua jumAtatelp. acestuiveac al VII-lea tocmai pentru a da o arma-tara politica se-miintiilor slave (yevEcet) pana alunci Insirate raAlet de-a lungulraurilor de la Sudul DunKrii. Bulgarii nn sant as fiel dedilsuccesorii Osirogofilor lui Teodorlc de la Preslav i Pliska laNotrae. Once ideie, la ei, de Stat na(ional, de conceptii adlusedin Asia e ana-ronicd si imnosib;141.

Unitatea straveche a elementului latin In Peninsulà s'a ruptde curând; altfel nu se poL explica, deelt doar prin leg4tiuriale micului grup de Iliri cu bon,4ata lume romismeascg de carea rgmas Incunjurat, asgmAnk'rile numeroase i uimitoare Infel-ul cum Romgnii i Albanesii traleazà fondal latin 2. Cumele apartin, In romgneste, si dialtetului dungrean, trebuiese admite o prelungire anucä a aoestuia cglre Sud, maimult decht unei pogorgri a Albanesilor, asemenea cu aceiacare, In secolul al XIV-lea, i-a dus pgng la Atena si In insulaEgina, dar care pentru Inceputul evului medita n'ar aveanicio explicatie.

CAPITOLUL VI.

Elementul vechiu romanesc i colonisarea Bulgarilor 1

Aparitia Bulgarilor 2 ca noi rneroenari ai Bizantului nu easezarea uuei natiuni, nici erealiunea constiintii a unui Stat.

Noii veniti ant tot asa de Hurd ca si Hindi si de Avarica i Avarii. Eohivalenta huno-bulgarl a fost semnalat6, dealtfel, si de Niederle 3. Cerecarite antropologice aping, saupot *Inge la aoest resultan. S'a semnalat asarnAnarea

Istoriile Bulgarilor de Bousquet (1909), Pogodin 1910, RulandGeschichte der Bulgaren, 1911, Berlin; Iastrebov, Petersburg 1912;Staneff, Histoire de Bulgari,, Paris 1924. Adauge: D. Cuhlev, Ist.Bisericii bulgare In bulg.) (864-1186 Sofia 1911. Pentru cronolog,ieBury, The chronologicql cycle of th0 Bulgar;ans, In Byz. Zeitschr.,XX 1910). Alai recenta, cartea d-lui Runciman despre întiuI Im-periu bulgaresc (History of the first Bulgarian Emprre PentruIstoria Bulgariei a lui Zlatarschi, Vasirev, In Byz. Zetschr., XXVIII,pp. 407-11. Pentru fantasiile" din aceastä lucrare, mai mult latitAcleat Intinsg, i redactath du$ o veche traditie ruseasa, nu Milizbucniri de pasiuni nationale ib'd , p. 201. Pentru lucrar-ea d-luiNicov despre cucerirea Bulgariei, ibid , pp. 205-6. Cf. si Gh. Ostro-gorschi, In lugoslavenski istor'ski 6asop's, I Zag,reb 1935 , p. 509

urm.2 Procopiu, Hist, arcana, p. 18. V. si lordanes, Rom., p. 388.s Manuel, II, p. 61.

Pentru caple,tele bulgare i albanese, Virchow, Zur CraniologieAlbaniens, In Sitzungsberichte din Berlin 1878; Ueber die Herkunftder Bulgaren, in Verhandlungrn der Berliner Gesellschaft f. Antro-pologie, Ethnologic und Urgeschichte, 1877, p. 83 si urm. V. siEugène Pittard, Les peuples des Balkans, recherches anthrogolo-gigues, Paris 1920. Ajunge sa mentionAm curioasele cArti, care,cu un mare lux de eruditie si mai ales de inchipuire, in sa :11%4

298 Regimul Nottlui August" Iuslinian

cu Ciuvasii a Bulgarilor de la Volgal, de unde au plecataceia din cari Bizantul a fdcut, In a doua jumglate a seco-lului al VII-lea noii sAi federan".

De sigur c5. Intre vcchii Bulgari, veniti din slep4 du.p1 ochemare a Bizantului, cgruia i-au trebuit totdeauna astfel desoldad, si titre rAmasitele hunice, ca Hunogundurii (dar v. siHermtundurii, cari se poate sà nu fie asa de germanici caasociatii lor pentru coborarea In Apus, Heruliil, a fost ostrânsA legAttul. Descglecltorul" dincolo de Duare, Isperic,ar fi comandat, duph. Zlatarschi 2, Hunog,unduri. Nu e vorbadeat de intrebuintarea alternativA a unui mime turanic saua celuilalt.

Nunaele nou s cuprinde flrg. Indoialà fínala de plural tura-nicl ar, cu o rgdge.inä in care trebuie s)l 'se cuprindä laudabandei; rAdricing si sidix sant aceleasi ca si In numele, tratataltfel, de Slavi, al nobilimii lor, boliarii, boliarin, 6oXtc6sc

In Bulgari niste autohtoni identici si cu Tracii, ale d-lui GandaTenov Gantscho Tzenoff),, lector la Universitatea din Berlin, DieAbstammung der Bulgaren und der Anfang des bulgarischen 3taatsund der bulgarischen Kirche, Sofia 1910; Die Abstammung derBulgaren und die Urheimat der Maven, Berlin-Lipsca 1930, §i Ge-sschichte der Bulgaren und der anderen Siidslaven von der re,-mischen Eroberung der Balkanhalbinsel an bis zum Ende des neun-ten Jahrhunderts, Berlin-Lipsca 1935 (cf. M. D., In lugosl. istor. èas.citat, I, pp. 520-1 .

1 Edm. Alsworth Ross, Russia in upheaval, New-York 1918, p. 38.Urme prebulgare" la Bulgari; dupà Paasinen, In Sandfeld, o. c.,p. 99. V. pe.ntru pretinsa origine turanicA a Romanilor Ins* cio-ban'. turd romanisati, Cehul Pe'sker, Abkunft der Romeinen, inZeitschrift des hist. Ver. f. Steiermark, XV (1917).

2 La Dobroudja, p. 46. Dintre urmasii Hunilor, Uturgurii apar la°rosin Cu hotare" si cetate": a fontibus Otibrogorrae usque adcivitatem Ottorogorrarn"; I, 2. Cf. si Bury, o. c., V, p. 537: It ishighty improbable that Kotrigur is another name for Bulgarian. It isfar safer to keep tribes apart than to identify them". Pentru Onogurisi Bulgari, V. si Moravcsik, Az Onogurok tòrténetéhez, Budapesta 1930(din Magyar Ngelu, XXV) si. acelasi, In Ungarische Jahrbticher, X1930 , ppi 53-90. lar, pentru Bulgarii negri", Macartney, In Jahr-

bitcher ale d-lui Bees, VIII, p. 150 si urm. (pentru cei de la Volga,ibid., p. 159 si urm.

3 Desptrle originea cuvAntului Bulgar, Sismanov, In Sbornic nanarodni unotooreniia, 1900, pp. 58-73.

I V. p. 194 si urm.2 O. c., II, p. 167.8 Ibid., p. 169.4 Ibid., nota 1.5 Zeitschrift f. &leer. Gesch., 1872, p. 153.6 Casiodor, Varia, VIII, 10, 21: Bulgares toto orbe terribiles,

Bulgarurn globus"; Ennodius, XII: Haec est natio cuius ante tefuit omne quod voluit"; ed. Auct. antiquissimi, VII, pi. 203. Abiadispgruse din acele extrema Minoris Scythiae", care trebuietate In Nord, Hernac, fiul lui Attila; Jordanes, Getica, p. 127

(v. si mai sus). In jos e Pentapolea rlinasa romang, du duce deorigine got, Blivila, ibid., cap. 4 A4ii stau la Castra Martis (,,Cas-tra Martena"). La asezarea Gepizilor, totius Daciae fines" ibid.)Inseamna teritoriul cu pArtile _de hotar" spre Vest, la Ti5a). V. siMarcellinus Gomes, la anul 502. Alte mentiuni, la Bizantini, Zlatarschi,I. c, p. 47, nota 1. Pentru epoca lui Iustinian, ibid., p. 52, nota .1.

7 loan de Antiohia, p. 619 f. i Tzenoff, Abstammung. pp. 16-18.8 Jordanes, Getica, LVIII. E vorba si de lupia lui cu Savinianus,

magister Illyrici". E vorba s' de Gotul Pitzia.P. 548.

Elementul vechiu romanesc i colonisarea Bulgarilor 299

pentru Bizantini, cari au ajuns boi3rii" nostri. Dar BoCippzpo;e pus, lane. Slav, Hun, Scit, la poetul bizantin din veaculal saptelea, Gheorghe Pisides 1. L Schafarik 2, ca.re pune tar-han In legkturà cu tarul" (tes,aur,, se vorbeste de sufixulture -ad 0. nu se vede adevIratul, -ara. Si el recunoaste

bul In Bulgari i citeaz6 forma Borgar"4 i cea deBulari", de Bularsk" (cetate .

La 481, apar Inaiu Bulgarii dupä calculul lui Tomaschek 5.Tot pe atunci Casiodor pomeneste pe pretulindeni temutiiBulgari, cari sfint o grAmada", i Enodiu aratA aceiasi pulerea bandei 6. Cei grozavi In toatI lumea" vor fi, peste trecenede douà veacuri, presinta(i i de Teofane, care reproduce unizvor contemporan, ca o milk spurcatl." (ticapbv gOvog)

Se vede Mundo, descendentul lui Attila, fugarul InaiateaGepizilor, luptiind In Tracia contra Bulgarilor prddalnici, pecari-i ucide 8. 0 Intreag5. poveste, In care e vorba de Mar-gus, denumit5. Margoplanus.wsul Moravei" Martianus e Mo-rava , de tinulurile flrä plugari de la Sudul Dundrii" al-tra Danubium in incultis locis, sine ullis terrae cultoribu?),de turnul Herta, pe flu.viu, In mijlocul talharilor. AtunciBulgarii sá.'nt chemati In ajutor si de ImpAratul Zenon contraGotilor 9.

800 Regimlul Noului August" Iustinian

Bulgarii apar, pulin dup. ce-i ghim asa, ca Vulgares, inPanegiricul lui Ennodius, ea neam indaratnic, langA Huni,Sabiri, Hunugtui", i Akatári, prin pärtle de la Nordul

Negre in monstruioasa compilatie a lui Iordanes1. Elvorbeste de d'ansii si pe vremea. lui Iustinian 2, CAT Id ti ciarnosc i alle izvoare, dar numai ca un contingent, când aoestfmercenari nu sant inc, legati de vre-un teritoriu, in confe-deratia avar6.8. Dar alti Bulgari merg atunci i in Italia,adusi de Longobarzi: Ii pomeneste istoricul acestui din urmgneam, Paiul Diaconu14, si se calla astAzi, din motive desimpatii politice, urmele lor acolo 5.

Pe ciind, supt Mauriciu, Bulgarii nhdlesc inldiu In Tracia 6,in acela5i veac o parle din ei, 9.000", lrec, in urmalelor interne din Hanalufl avar, la Bavaresi si cer sI fiefprimiti de regele fraile Dagobert, care pune insd, la cale unmacel de noapte. Un Alzec Altizeus trece, cu cei rg.masi,la Longobarzii lui Grimoald, unde se phlreazä ca o colonie

Ei vor fi urmati mai tarziu de grupul pe care-1conduce unul din fil lui Cubrat8.

Oubral, .5eful Unogu.ndurilor, e inf6lisal la Palriarhul cro-nicar Nichifor 9. Botezat de Heracliu, el a trecul la Cons-

Pentru toat6 aceasta parte cereetarea lui Zlatarschi, lstoria primuluiImputa bulgar in bulg.), I 679-852 , Soria 1918, ly 21 si urna, e ur-mAritä istoria pand la inscriptiile vechi tw..ce§ti din Asia Centrala).V. mai ales p. 21; nota 1 si p. 33 si ami. (cu notele .

1 Getica, ed. cit, pi. 63.2 Acelasi, Romana, p. 473 V. Iorga, Hist, de la vio byzantine, I, tabla.4 II, 26.5 Pentru orientarea Bulgarilor, i Ullein, in Revue de synthèse

historique, XLVII 1929), pp. 75-86. Si 6othlyaetxci zaeaki,ata inaixitede 641, Byz. Zeitschr., V, p. 755. In comentariul lui Eustatiu Ose-collul al XII-lea) la Dionisiu de Wzanf: Cazarii ar fi, dupla unii"Neurii i Hipapozii, iar Panonii Bulgari; Geo0r. gr. m'nores, II, p. 269.

6 Journal Asiatique, 1848, p. 303.7 Paulus Diaconus, 1. c.8 Teofane. V. mai departe.9 Ed. de Boor, p. 24. Cf. Bury, o. c., VII. Bury observA cg infor-

matiile despre intemeiarea Statului bulgar la Teofan i Nichifor pleacade la acelaqi izvor; Later Rorrign Bmp:re, II, p. 332, nota 2.

i E arAtat ca nepotuf lui Organ (Urcan ?) si ser al Onogundurilor.Heracliu 1-ar fi fAcat patriciu. Am spus a Teofane aratA pe Unu-gunduri ca Bulgari (e adevArat cä s'ar patea si w.: re& at)vvoyovv-Soz3eow, BovAy4cov). E domn si peste Cotragi (Karedywv). Cf. Bury, I. e.:The first Kubrat or Kurt is historical and really reigned on theDanube, but the second Kubrat is legendary, or at least a per-sonage of remoter antiquity".

2 Trad. Zotenberg, pp. 460, 580-1. Pentru regele Gheorghe s't fratiiGavril si ,APox" cari se fuchina In mAnIstinsa de la Cividale InFriul, Arch. f. slau. Phil., II, p. 171.

3 La Zlatarschi, I. c., p. 127 (dupA Marquardt, Die tii r kischt,nInschrif ten . Numele de Ispor. care i se da In Veden!a Prooro-clului Isaia", izvor tarziu, care-1 intituleaza Tar" Zlatarschi, I.

ci., pl. 139), e In llegAturA Cu tiumele de Spor, dat Slavilor.4 Ongl ar fi InsA, dup5. Zlatarschi, 1. c., pp. 126 si urm., 1141

ang'ulus, nici romanicul unghiu, nici corespunzAtorul slav, ci ogl,curte cf. aulul turcoman). Dar se opune si sensul liltAresc maitArziu al Bugeacului". Iu Buz. Zeitschrift, XXVII, p. 35, d. Be-sevliev IncearcA a trece Onglul In Dobrogea. Alte pared in Zla-tarschi, I. c., pp. 126 si urm., 387 si urm, excurs), si mai alesbogata infatisare anterioarA a teritoriului, p. 128 si urm.

tlementui vechiu romAnesc si colonisarea 13u1garilor 301

tantinopol ca, odinioara, Teodoric. Si, dupa. Ioan de Nichiu,care e evident gresit, Oubrat 1 insusi ar fi fost botetat, crescutla Constantinopol si, sprijinit de Heraclia, ar fi ramas pelanga Imparateasa vaduva Martina 2.

Necesitali bizantine aduc castigare; cap tarea bulgarismuluiInca fluid supt unul din fiii Impartiti si imprasliali ai sefulul.de bandä de razboinici ce a fost a/ doilea Cubrat CurtAsparuh, Isperic sau, dupa o noua ipotesa: Aspar nurne In-tálnit la un puternic de la Bizant, In veacul al V-lea 3). Lise da regiunea de pescan de-asupra Dunarii, mire lacurileOrate, care s'a chemat la vechii romanici: Ongl, din anyulis,si a ajuns la Tatari: Bugeacul.

Asezarea grupului bulgar" al masei hune In Basarabia agasil, chiar acolo, amintiri romanice 4.

Ei apar In corturi" prin ami Bugeac, de unde iese .1.

spurca regiunile vecine Dunarii". Flota bizanlina-i ataca decide-asupra Deltei, pe cand lemele vecine vin prin Scitia Minora.Retragerea Imparatului Iustinian al II-lea, care, bolnav depodagra, se duce la baile obisnuile, provoaca irisa o panicala aoei cari Incunjurasera acea regiune de lacuri. Asediatii

A02 Begimul Noului August" Iustiniati

trec Dungrea pe la Noviodu.num si Inainteazit Cu jafullangl vechiul Odessos la locul clruia se zice acum Varna",oeia ce Inseamng o asezare de Slavi pe acolo. Acestia sAntcele apte semintii" citate, dintre cari Severii" erau suptpact" cu Bizantul 1. S'a observat cà tot asa Ieronim numgrasapte semintii gote ; dar sapte e o eifrà influentatl de Biblie.

Coborarea In Scitia Minorl i-a adus lnsg. pe Bulgari Indatg.regiune unde viata rornanicà e constatatl necontenit In

forma oetgtii, a grupgrii episcopale. Si aici ei Ir fi rAmasIntr'un cerc, un ring de laglr inchis, ale cgrui urme s'ar fidescoperit la Nicolitel futre vii, c-t care, de altfel, acesti T'urcan'aveau ce face. De jur Imprejur, Slavii aveau ami micPreslav", acea Preslavita, de care vorbaste si cronicarul rusNestor si Arabul bine informat Edrisi.

Si Desjardins, cereetAtorul ruinelor de la Troesmis, eous-tatfind cà e acolo Insusi acest Preslavet, credea el e o fortg.-reatà a hui. Iustinian" Intrebuintatg. de Bulgari 3. In schimb,Parvan admitea cá. miele movile din Scitia Minorà cuprindr.lmlsite de sefi bulgari 4, dar de sigur a e vorba de Seiti:niciun stlpAnitor bulgar nu aratà a fi fost InmormAntat duplto astlel de datinI.

Elementele grecesti de pe term, In mare parte latinisate,nu vor fi desnationalisate decgt de Turcii osmanlAi,crestini, supt numele de Gagovti, pantru Slavi, de Ggglu(ipentru Rarngni: si tipul neted elenic o aratg..

La asezarea lor, Bulgarii lucreazà deci bizantin, asezand

1 Teofane, p. 547.2 Tenov, Geschichte der Bulgaren, p. 50.8 Desjardins, Rev. Arch, VII 1868 , p. 267. D. Skorpil acorda lui

Isperic fArA niciun moliv) i valul de la Tulucesti (La Dobrodja,p. 142).

4 Descom_riri noria, p. 53 Constructii ipytet ce eitulate si la Lla-tarschi, I. C. Valul din Sudul Basarabiei ar fi fost flicut pentru Bul-gari chiar dupà coborArea lor in Balcani (La Dobroudja, p. 47). TotIsperic, care se proclama souverain indépendant de la Dobroudja",face i valul Gernavoda-Constanta, ibid. DupK aceia el fundeazg unnolivel Etat Mara& bulgaro-slave", ibid. Ba ar fi ajuns p/InA laNistru, mergand poate i mai departe spre Nipru", p. 48, asa diDobrogea-i era une région intérieure". In Vest ar Li avut hotarulTisei, p. 49.

tlementul vechiu romAneSc i coloonisarea Bulgaridor 363

cunt li se pare potrivit acele sapte semintii" slave ggsite,cgrora li-a im.pus un pactum ca al acelorasi Bizantini.

Ndvglitorii ggsesc locul bunl, si-1 atribuie 5i aseazà unclecred cä e mai bine pe acesti inaintasi, mergfind Onä laregiunea pe care o recunosc ca fiind A.varie", pgmfintul Ha-nului, respectat de acestialalti Turci.

Silit, Imperial incheie cu dânii, crezându-i poate chiarun element util pentru consolidarea unei regiuni de restaurare,pactul" care inainte era ca. Slavii. Opinia publica de atuncin'o cunoastem: am vgzut WA. 0t aceia din secolul al VIII-lea,supt impresia prgdgeiunilor dese ale acestor pAggni, e severgpentru aceastg rusine", cedarea din partea ImpArgliei ecu-menice, care stgpAnia cele pair-- colturi ale lurnii, fatg. depoporul" uricios si venetic 2, aoeastg. pacoste. Ca sing,urg. In-drepigtire se dä acea grija a dreptei credinti de care de fapta fosi continuu stApanit Impgratul.

Triburile slave au trebuit: ca Obotritii cf. localilaLeaObod 3 sau Predeneoensi 4, adecg din prima linie", sg-sipgstreze autonomia, Statul" bulggresc, ca i cel hun si avar,ca si once creatiune turceascg, intrebuintänd, dupa sislem.uloriginar, nu functionari, ci, pe l'angg comandantii de cetIti,numai culegglori de tribut si de daruri i delega(i, ea aceiape cari i Carol-eel-Mare Francul Ii trimetea, In episcopii

contii sgi, alfituri de ditch, apeleniile de ostasi. VedemObotriti (Abroditi) 5i Guduscani (Gradiscani?), Timociani, carise revoltg contra Bulgarilor; ei au un duce, Barna, al egruinume pare a se pgstra in Varna de azi 5. Dar cu altii se trg-

Pentru lagArul de da Nicoliel (Bugeacul de la MAcin"), 8korpil,in La Dobrodja, p. 11 i urm. Si el crede cA acolo ar fi Oglul (ad-mite i etimologia lui Zlatarschi de curte, tarc, i ibid, p. 146, nota 2 .Prislava ar fi aiurea 15.ngA 'rulcea, cu monede din secoleleibid., p. 145, nota 2. Cf. Iorga, Note istorice ca priu re la evenimen-tele din Balcgni, In Mem. Ac. Ronz., XXXV In limba francesa, InBulletin de la section Itistorique de l'Académie Roumaine, 1913.

2 Ibid., p. 550. AsezAri slave, dar de orânduine bizantinA, se IntindpAnA jos In Tracia. 0 Toplita, langA Adrianopol, Zlatarschi, cr. c.,

II, p. 105, nota 3.3 Pid ii interpreteazA ca Bodrici; Abstanunung, p. 13, nota 234 Legati de Piò, fArA temeiu, cu Branicevo; ibid.5 Einhardi Annales M. G. H., I, pp. 205 206 an. 318-9 , 213

(an. 824).

8O4 I(egimul Notad August" Iustinian

ieste In alAturarea pasnicA. Un Dragomir trimes de CrumIn misiune la ImpAratul 'Mihail aratA ridicarea treptatA lainsemnAtate a elementalui slav supus.

CA, in afarà de Slavi, o populatic neslavisatA s'a Intálnitfará. Indoialá. de Bulgari, pAstrand o limbA romanicA, prinorase poate i greceste, o aratfi si presenta numelor tracealáturi de a celor romanice. Astfel pentru Filipopol faptulcà forma de Plovdiv aminteste strA.vechea Pulpidava, iar inOdrin avem aceiasi schimbare a lui a din Adrianopol ca InUidrea al nostru v. si forma románeascA. Odriiu1).

Pe vremea eand romanismul balcanic exista Inch, supt coajaslavà sau formà proprie, existenta unui popor romá-nesc si la Nordul Dundrii o recunoaste, de allfel, si Bury cândserie: Nu e niciun moLiv sl presapunem cA o parte dinpoporul bulgAresc s'ar fi asezal in Ardeal; nurnai cía Ardealula fosL supus printilor bulgari in Limpur vcacului al IX-leapAnA la navalirea Maghiarilor" 2 Depende* in areastä epociiera frisa numai o clzestie de di/mi. Si chiar un cercetAtor bul-gar ca d. Filov admitea mai ales in orasiele de originA romanAo populatie localA de veche asezare.", numeroasA, purta-toare a mai vechii traditii ele.nistice-romane", care, ,,prea putinobservad.", a exercitat o importantà influentA asupra des-voldrii mai tArzii a ,artei si culturei bulgaresti"3.

1 Cf. Jire6ek, in Arch. f. si. Phil. XVI, p. 597.2 There is no reason to suppose that a part of the Bulgarian

peopile settled in Siebenbilegen; ouly that Siebenbilrgen was subjectto the princes of Bulgaria during the ninth century until the Magyarinvasion"; Gibbon-Bury, VII, p. 519. Mentioneaza parerea lui Iittn-falvy: In Etnografia Ungariei", p. 167 si urm., contra Bulgarieinord-dunaren4

3 Die altansassige einhehnische Bevalkerung, die namentlich inden noch aus der ramischen Zeit stammerEden Stadten besoncrerszahlreich gewesen sein muss, die wir als Trager der alteren

llenenistisch-ramischenTradition zu betrachten haben. Die neuere Ge-schichtsschreibung hat diese Schicht der Beveilkerung zu wenigbeachtet. Es kann aber keinem Zweifel unterliiegen dass sic vinenbedleutenden Einfluss auf die Entwicklung der spateren bulgarischenKunst und Kullur ausgeiibt hat"; Buz. Zeits-hrift, XXX, p. .523. InDobrogea s'ar fi lu,at cele d'intaiu lectii de arhitectura In 'matra;Miatev, In Actes du ¡V-e Congrès international d'Hades buzantines,II, Sofia 1936, pp. 143-4.

1 Teofane, pp. 591-2.2 Ibid, pp. 560-1.3 Zlatarschi aplropia pe Nebulos de munele turc Isbul, Istoria, I,

p. 161, nota 1.4 Teofaue, p. 561.5 Ibid.6 I, p. 408.7 VI, 5.

20

hlementul vechhi romancsc i colonisarea Bulgarilor 305

Suipt acest patronal al hordei turce, ramasa In lagar cusefi cari pastreaza numele traditionale, impreuna Cu ves-mântul si orientarile zarilor asiatice, sacra religiea stramosilor, In sate traieste deci alta lume.

Imperiul nu-si paraseste drepturile asupra Scheilor" pecare si le limplanlase insusi in carne. La inceput 680 elmuta ainrea la dansul, pana in Asia, unde erau i Goto-Greci"1, pe Slavi cari nu Nor sa ramaie supt noua stapa-nire. Din ei se lace la cealalta granitk, de catre Arabii necon-tenit In miscare agresiva,, o mare oaste locald de auxiliaridandu-li ca sef un Nebulos sau Ncvu1os3, al carui nume emai curand latin. Nu izbuteste., caci Arabii 11 cumpara peacesta, i atanci ai lui sât asezati, cui femei si copii"t,apropierea Nicomediei 4, ocia ce ira a impiedecat pe trabide a-i intrebuinta ei in cuoeririle lor5. Nu e exclus ca Inaceste mari mullind de .5'chei" sd se fi cuprins qi uldteademente romanice inca' neslavisate, ceia ce ar explica dispa-rilia pe incetul a vechii populalii Cu un caracter afirmat latimTeodor Burada a gasit, in zilele noastre, prin valle Analoliei,un element ciobanesc care e, ea deosebirea limbii, ca alnostru.

Pe de alta parte, orasele vazute pe vremea lui Mauriciuse pastreaza, si mulle grupe de terani duc si mai departeviata obisnuita dincoace de Minare. Dincok de rául cel maresant bogatii 5i posibilitati care se pot folosi prin relatii eagrupurile rurale de acolo. Numai prin acesti oameni ailului celalt se capata, peste sarea d mare din Anchial, bullaabia pentru consum-ul intern, acea, sare de export din Bul-garia de care vorbesc Anakle france din Fulda 6. Dar aelementul romanic, cat ar fi fost, s'ar fi mutat cu sila pemalul stâng e o ciudala parere, pe care o gasim intaiu lavechiul Dalmatin Lucius 7.

Later Roman Empire, II, p. 133. Cf. si J. J. Mikkola, Die Chro-nologie der tiirkischen Donaubulgaren, In Journal de la société finno-ougrienne, XXX, Helsingfors 1914.

y. sub v.8 Patriarhul Niehifor, la Bury, Later Roman Empire, II, p. 470

4i urm.

gO6 negimul Noului August" Iustiniati

Un Arab citat de .Tire6ek si de acolo de Biny1 presintA peBulgarii acuma cobortti i statornic InrAdkinati In Balcanica trdind, de altfel ca, Francii In. Galia multd vreme dupdtrecerea Binuitui, n tabdrA, cu gard de spini i feresii delemn".

Suidas ti aratd apoi, ca succesori ai Avarilor, impunkadtribut", adecd obisnuitele subsidii ea si fatd de vechii Hrtuai,ImpAratului Iustinian al II-lea i lui Constantin, fiul lui He-racliu, predecesorul luii Iustinian. Unid din ei, tu luptk, cuScutul i harapnictul bulgdresc, Infige sulita In pámAnt sipand la aceastà inaltime clddeste daruitele vesminte de mk-tase si Idzi cu aur si argint. La Suidas Crum apare ciliar ca bi-ruitor al Avarilor i dktdtor de legi aspre pentru. moralapublicik, sarpind i viile 2, cela ce e o amintire a rosturilordace supt regii de demult.

Intdiul tratat cu Bulgarii e de fapt ceva ca reserva" Ame-ricanilor de Nord fatá. de Indieni, en tárguri-emporil, binedeterminate: situatia, Incä provisorie, nu trebuie luatd in sen-sul unei adevArate redunoasteri de Stat 8.

Dar In curAnd, de pe urma convulsiunilor In care se zbateBizantul, inventánd i rdsturnAnd Impraji, pentru acela carepurta marele nume, cuprinzAnd strivitoare Indaloriri, al luifustinian, acesti intrusa vox fi instrumentul, dorit si indispen-sabil, pentru a-si rAsbuna contra celor cari, un moment, l-auInlátur.at, g a se aseza iardsi In domnie. Il vedem refugiatla Cherson, rdmas Incd bizantin de drept, popular de formA,du o deplind, autonomie locald, lArtgA Cagiari, cu cari fugara'se Incuscreste, adudAndu-si la Constantbaopol si un cumnatdu numele imposibil de barbar.

Cu privire la aceastk atAt de veche autonomie, caracteristicd,trebuie sà se observe cl Zenon ajutase pe Chersoniti sársirefaed zidurile si acestia Ii dedicard o piatrA cu inscriptie'lkudátoare, intre cru.ci care aratt ce adA.nc crestind era In

Elemental vechiu romgnesc i colonisarea Bulgarilor

acest semi al V-lea cetatea autonomáll; o astfel de inscriptiese va mai sápa mamá In zilele lui Isaac Comnenul e:4ndavem ránduri pomenind refacerea zidurilor 5; si Mauriciu apti-ruse ca binefácátor In aceste párti 4.

Iustinian face prin Bulgari ceia ce, din causa listanbei, fu-sese imposibil sá. IndeplineascI prin acestialalti Turci, de o re-centá stápânire Impáráteascä rivalg, de si dusmanii lui, usar-patorii Leontiu, si Tiberiu-Apsimar, au trebuit fireste sá ml-guleascil pe Bulgari, Intinzându-li privilegiile. In acest timppribeagul era In primejdie de moarte, noul Tiberiu c,erandu-imoartea de la Cazari, In ciuda legátiu-ii de familie de curandincheiate cu barbara carie se botezase, luand, neapárat, casotie a unui Iustinian, numele Teodorei. Fostul si viitorulImpárat va fugi deci pe ascuns de acolo. Dar presenta lu.iIn aceastá regiune ni IngAduie sà vedem cit de bine se Os-trau, ea fi la Dundrea noastril, supt domnul turc, cetdrile:Fanagoria elenicá., Symbolul, care va deveni Cembalo al Ge-novesilor, pástrând un episcop grec pe care 1-am gásit decurAnd In secolul al XV-lea 5. Ba chiar existá, ca vasal alcuceritorului turc, un ipxo.w, un domn" al Bosforului",cum vor fi mai tárzilu ai Silistrei supt autoritatearatului págán, care-si trimete acolo tudunul 6, lângá. acel pro-topolit" si primati, cum erau In toate aubonomiile. Se Os-treazá, cu numele turnurilor, vechile ziduri 7. Se va trimeteapoi acolo spre a-i pedepsi o flotx, si un Spátar pentru a-iguverna 8.

Cu sperante bune, Carnul" cu nasul i urechile tNiate-

Minns, o. o., p. 650.2 Ibid.8 ibid., p. 660. Erau ireizeci de biserici; Schlumberger, tpopZe by-

zantine, I, p. 763, nota. Cf. si ibid., II, p. 764 (moneta),4 Archiaio notarile din Venetia. In a mea Revue historique du

Sud-Est eurapZen se va publica un studiu asupra acestor cercetini.5 Teofane, p. 578.6 Ibid., pp. 571-2. Numele lui, Balgitzis, e grec. $i in Asia Mica, se

vgd, ca la Tyane, orar care se predat'u barbarilor; ibid, pp. 576-7.Si acolo vedem cetäti pargsind un Impárat si proclamand altul; ibid.,p. 593.

7 Ibid., p. 577 si urm.8 lbid, p. 504,

gOa' Begimul isloului August" Iustinian

dar bun de Insurat treoe si pe la limanul Nistrului, frI-mAntat de furtung. 1, unde se ridicaserl Inca de atunci zidurileCastelului Negru", Maurokastron, probabil allá oasd de au-tonomie bizantind. Asa ajunge el la gurile Dundrii i IncheieInvoiala cu Tervel Bulgarul, pe care cronica. nu-1 recunoa5tedecdt ca domn al Bulgariei" (*co; BouX7cce(ag), dar clruiatotusi, pe langl. multe daruri, i se r.gdduieste fala din alt.51casatorie a Cesarulni, o a doua alianta barbara. Astfel secap51ä sprijinul lui.

Dar pentru acea vreme nu e Inca vorba de un StatgArestc", ci de un popor al Bulgarilor i Scheilor" 2 Cum,abia cu trei sferturi de secol inainte, cetAtile romanefloriau, i aceasta se dovedeste, nu se poate admite lipsa dorost a vechiului element romanic In aoeste hnprejura.ri ne-obisnuite.

Si Liber pontificalis arata, la Viata Papei Joan al VII-lea,cum I-ustinian a venit din Cazaria" prin pArtile Bulga-rid." deci sAnt acolo In departatul Est si pdna In re-giunile Nistrului teritorii delimitat i uecine cu ajutcrullui Trebellius", In care e pref5.cut, roman", Tervel, regeleBulgarilor" 3

Iuslinian al II-lea, adus astfel Inapoi din Cherson de nreBulgari, e cu total la ordinele bu, ca, °data, fili lui Teo-dosiu la dispositia sailor goti i vandali, La ConstantinopolInaintea poporului, care aclama pe Imparatul c,e1 cu gasultaiat", Tervel vorbeste In basilicà, asemenea unui Rufin, Sti-lichon i Ricimer.

Dar si dupg. ce Iustinian, ata de mult Indatorat de Bulgari,Ii stramuta mai jos In pIrtile de catre Marea Neagra pAng.la Hula. Balcanilor, in conditiile obisnuite ale pactului", eiramân tot oamenii lagarului", cAmpului"4, al cArui numeroman (v. francesul camp) s'a pasfrat. Se zicea la Plisca-Aboba, ,,capitala", adeca numai centnil, ca In orasele cir-

1 Ibid., p. 572.2 Teofane: =brut 2adv rein) Bovlydecov xal isaci6cov.8 A partibus Zachariae (sic) per loca Bulgariae, auxilio Bulga-

rorum regis.4 V. Suidas, sub u. 6aaaan).

Elementul vechiu romanesc 5i colo iisarea Bulgarilor 309

calare ale Turanienilor, a caror forma se pAstreaza si laTochio al Iaponesilor si In Crernlinul Moscovei: xdpacog

O inscriptie pomeneyte doar de cele treizeci si opt '31ocuride piatra In sapte siruri de distante egale" de la Aboba2. Elesant, de sigur, In legatura Cu inceputurile Statului aoestuiapagan bulgaresc de la Marea Neagra, de tare se leaga,,groapa de jertfe", ipotetica, de la Madara, unde pe stancIs'a gasit cunoscutul relief al unui erou" care nu poate fidecat cel tracic, cu o curioasä inscriptie, samanând a fi maitarzie, Imprejur: si ea represinta un moment din viata ;Ice-

Stat de o asa de primitiva alcatuire, pur militarasi oricand gata de pradd 3. Dupä o traditie care s'a pastrat inVisiunea lui Isaia, pe la 1200 Bulgarli se aseaza In .,ZemliaCarvunsca", adeca In partile de la Cavarna4. De altfel, maitarziu numai, la Aboba se mai Intalneste si cate o inscriptie,ca aceia a castelului Burdizu 5, Cu numele turanic.

Dar organisarea raxnane, In lagar, tot cea veche, -stricttu,ranica. Aici nu vor mai fi nici duci, nici celnici, nielvoevozi ca in partile nesupuse necrutatoarei autoritati a nouluiHan. Supt el stau numai capeteniile de cete, eari s'au pulidaseza si. In castelele romane de odinioara, caci lor c,etateae o notiune straina: bagatnrii, bagainii. Un Bagatur al lui

Misiunea ruseasca, Aboba-Plisca, p. 547. Cf. lzuestia ale ece-leia5i, X, pe l'angra Gomunicatiile Societatii arch. bulg. din Varna,III, i din Sofia, IV.

2 Kalinka, o. c., c. 16.3 Ibid., c. 17-8.4 V. Jireeek, Das christliche Element, p. 86 ai urm. $i Jaral

calor o suta de movile", slav de la Gedren). Dupla ett vine Ispor-Isperic, care face Darstorul 51. Pliusca. Apoi lupta lui Izot cu Ozia,Imparatul de Rasar% La capat se intfunpina Boris. El moare la Do-brici. Simion arel, fire5te o larga parte, ca 5i PetrR, care o fi,

murit la Roma (0. In Apus ar fi rasitrit Sclevchis, poreclit"Sisupeclit. El 5.1 urnaa5d sant claditori de castele. Nu lipsesc In tinoMoise, Aron si Samluil, dar Alusian devine Avgustian i DeliahosOdelen sau Odelian. Pentru reg*unea Ecrene-Balcic, Jire6ek, InArch.-ep. Mitt., X, p. 182 si urm. V. acela5i, Carbona-Balcic, In)Bgz. Zeitschr., XX, p. 271. Cf., de el, Archdologische Fragmente ausBulgarien, In Wiener Arch.-ep. Mitt., X (1886 , p. 183.

5 Kalinka, o. c., c. 117. V. 5i Bobcev, Aboba, prima Capita/tibOlgz-ireasaii, in Bdlgarsca Sbirca, XIII 1906). Ruinele Abobe', InJiredek, Arak-ep Mitt., X, p. 195 5i urm.

Kalinka, o. c., c. 76. Katatisich o. c., p. 158 vedea boieriIn terra Bolar", de unde vin la Ungurii Bille si Bocsú, Bogatur e ung.bator (de unde i numele de familie Mithory, din Mahor); Popa-Liseanu, Cetd(i si orase, p. 51. Si Géza Fehér, in lzvest a bulgare,III 1925).

2 Pentru boieri, Trifanov, In Sborn7cul bulgar, XXVI XIV) 1923),p. 71. V. si Mélanges inchinate d-lui Bobcev, 1921, pp. 45-7. LaBizantini pe vremea Irinei nu e un mune de om Boila, In 6a2cig,ci un boier"; Teofane, pl 735. Pentru boliaui" la Sarbi, Tire6.ek,Arch. f. sial,. Philol., XXII (1900), p. 214 sec. al XIII-lea . Cf. sistudiul sintetic al lui Stoian Novacovici, In Glas, XCII (1913 .

3 V. Hampel, Altertiimer in Ungarn, I, p. 157: Uns bulgarischeGrabinschriften des IX. Jahrhinnert bekannt sind welche bezeugendass die Bulgaren als Erben altgriechischer und spiiter byvanti-nischer Cultur sich auf ihreu Denkmillern grietchischer Sprache be-dienten". O editie foarte Ingrijità a tuturor vechilor inscriptii bulgarea dat-o de curilnd d. Besevliev, Die protobulgarischen Inschrilten,Einleitung, Text und Kornmentar in Anuariul Universitatii din Sofia,XXI [1934]). Dupä Rasenov, in Bul. Inst. arch. biz., VI 1930-1),Slavii i Bulgarii creiazA stilul bizantin al mileniului al II-lea";pl. 206 si urm.

$i Jireek, Gesch. dcr Bulgaren, p. 148; Gibbon-Bury, o. c., VII,p. 548. Pentru vechile inscriptii bulgare, v. si Marquardt, In lzvestiadin Constantinoplol, XV, 1-30.

5 Skorpil, In Arch.-ep. Mitt., 'VII, p. 208, no. 98; XIX, p. 237 si


Bagain pune astfel o inscriptie peste un deposit de plaio5e,bagaje si curele de Sablal. Apoi tarizanii si boierii 2.

In resumat, Bulgarii, o simpla banda, n'au avut de loc gan-dul de a hitemeia Statul national", de care vorbeste, &aptinfluenta intereselor actuale, o istoriografie incapabila de aa se transpune In alt media de conoeptii politice. Ei au primitde altfel, indata, ca limba de Stat, pe aoeia a Bizantului, intoc-mai cum latina a fost primita de barbarii din Apus 3.

Inscriptia lui Omorlag sau Gioin Omortag" llama osebesteIntre cele dona Case" (ca la Turcii Otomani de mai tarziu,la cari una era a tributarilor: cea din arara), a doua fiindoca de sus', de la DunAre", iar la mijloc movila (roG6oc)4.Aceste incripii ve,chi-bulgare de la castele, ale lui MalamirHanul, ale lui Oslannas si Tzepa bagaturii" si a lui Kulubros,un boilas", a lui Abatur bagainul", nu sant de cal pastrareatraditiilor asiatice de stele" ale biruintii. De o artA' astialica,adusa de Bulgari, nu poate fi vorba, Cavalerul trae" e adoptal,pilr i simplu cum am spus, si de noii stapani 3.

urm. Cf. si ibid., XVII, p. 208. Cf. P. 188, no, 41. V. i Ca-tarov, Madura si Pliska, 1927; Notes sur la sculpttare rupestris deMadara (Hommage Ouspenski Despkre vechea cultura bulgara, Zla-tarschi, in Mélanges Leger, 1935. Pentru Pliska i Madaura, K.Miatev, in Actes ale congnesului din Sofia, H, p. 830 si urm. Pentrubiserica de la Preslav, Al. Rasenov, ibid., p. 216 i urm.

1 VII, pp. 548-9. V. si Bury, The Bulgarian treaty of. A. D. 81'tand The Great Fence of Thrace, in English hist. Review, 1910, p. 283.

2 Mon. Germ. Hist. Ser., I, p. 408. V. Hauser, Le sel dans l'histoire,In Rev, économique internationale, Bruxelles 1927.

3 Die heutige Wallachei sic) sowie der sadliche Theil der angari-schen Ebene die Baéka und der Banat"; Kampf, p. 50.Dupà L. Mi-letici, Bulgarii ocupan Muntenia si Moldova. Românii ar fi deciiesiti din hicrucisarea elementului primitiv latin cu Slavii bulgari,noi avAnd doar muatele (La Dobroudfa, pp. 69-70). El vorbestiade o luptg. cu Bulgarii pe Siretiu", la 1486, citând pe BogdanVechile cronici. p. 147, dar e vorba de lu#ta de la $cheia. Bul-garia pl-nl là Prot" se IntAlneste la Niederle; Manuel, I, p. 112.ßa chiar vechi BuIpri in Ardell; Slov. Star., II, i. 152. Niederleprede i In Severii de la Severin; Manuel, I, p. 113,

4 Pié, /. c., pi. 62.

Elementul vechitu roni'dnesc i colonisarea Bulgarilor 311

S'a exagerat enorm In ce priveste hotapele unui Stat acarui existenta Insa$1 n'a fost dovedita'. Si Bury' credea eaStatul lui. Isperich $1 Crum" se Intindea peste tot pamAnitilRomaniei, pang. la Nistru, ha i pan,g, la Nipru, supt at-vânt ca nu era alt stapfbi, Cazarii, fiind dincolo, ha chiarsi In Ardeal. Dar el se sprijina numai pe vestitul pasagiu ixer-Oev Tab latpou 7cotap.o0, aplicabil la malul bugecean, pe Ana-leIe. de la Fulda, pomenind vanzarea Aril 2, pe Geografuldin Ravena, ata de nesigur, $1 pe cel bavares, mi. mal im-portant; acesta singuir care ar f! din secolal al zice:ad seplentrionalern plagam Vulgarii" poale o pa-trundere in pärile Panoniei .

Dogma panhulgara a irecut, din motive de solidaritate slava,la Cehi. Pi crede ca Bulgarii aveau Tara-Romaneasca, Ba-cica i Bangui ba chiar Nordul Ungariei, pc uncle ar fiatacat pe MoraNi $i de uncle ! aduceau sarea la aceia$iMoravi. Nu numai Cal el aseaza, dupa Nestor 5i analele ru-se5ti 4, pe Tiverci In Basarabia, langa Ulici, dar .se intreahadacà numele lor nu vine de la Ins5.1i Tyras.

De aceiasi parere a Imperiului Intinzandu-se pe la 800

Encyclopaedia Britannica, art. Bulgaria, p. 779.2 Teoria lui Rdsler, L c., pp. 330-5.

Cu astfel die pdreri neintemeiate el mergea i pana la Bulgarii"de pie malul stAng In harti c.italane din a doua jumatate a seco-lului al XIV-lea (p. 347), farit a se gana ca aoestea santportulane, avand valoare numai pentru ce este pe malul Mara..

4 P16, o. c., p. 26 $1 urm.5 O. c., pp. 28-9.

312 Regim,u1 Noului August" Iusiinian

de la Carpati pAnaIn vechaNtatea Adrianopolei", era si cu-hoscutul apArAtor al drepturilor bulgAresti Bourchier1,

In ce prive$te pe Romftni, Onciul vedea no. numai o at'arnarea Rdmftnilor de pe malta stâng ete Statul" bulgAresc, dar $itirme In culturA 1 linibA, In atdrnarea religioasà, venind deacolo 2 Pan6 $1 foarte vechiul BAlgrad al Ardealului, In legaturd.cti Slavii panonici., devenia lt el bulgar. Scheii Bra$ovalui,Pe cari Ungurii li numesc Bulgari, s'ar fi natal" ei Insii astfel.$i existenta Bulgarilor de la Cergdit, a$a de recenii, ar fi fostrAmAsita tnei colonisari ou alisa 3.

Icleia aceasta monstraoasd. a Bulgariei pInI la Pesta, isco-ditA Intdiu, Intr'o altd formA, de Engel $i adoplatd de Scha-farik, a fost rdspinsA, cti putn-nioe argumente, tna. de }Hin-falvy. Dar Jire6ek admitea o Bulgarie panonian6 p6.nd lavenirea Ungurilor. Once asezare a Bulgarilor ca popor, calceIntindere a lor ca Stat pe malul stang trebuie tnsä rIspinse.Aceasta cu atat mai mult, cu eat In aceste teorli nu e uorba deo inaintare, de o pedrundere mai tdrzie, de o cucerire, ci devechea patrie, de locui de basd. La Bizantini numele popularse dd numai acelui Tinut care nu numai cd apartine demultä vreme unui neam, dar care ajunge a-i fi fost recu-noscut de Imporiu, ca In casul Avariei sau al viitoarei Turcii"pecenege. CAnd pe alaura Nichifor Gregoras pomeneste $i el,In oe priveste vechea hartl, de Bulgaria de peste Istru",cu prilejul luArii Adrianopolului de Crum, Himfalvy arataa e vorba, nu de Dacia, ci de Bugeac4.

Precum o Inceatä tre,cere romAneasa. de la Sud la Nord panN.In secolul al VII-lea, pe care si-o inchiptie un elnolog slav5,este numai o ipotes6. In vant, e tot a$a de putin admisibilà

trecerea rdului de cAtre Bulgari, cari, Indreptati de fapt

V. §i. Niederle, Manuel, II, pp. 69-70. Apoi Reuue historique duSud-Est européen, X, p. 340 §.1 urm. Bltry, o. c., IV, p. 537, punepe Bulgari in Moldavia and Besslarabia".

2 Adaus la Leon Diaconul, p. 503.3 Cf. izvoare arabe la Pie, Kampf, p. 83, nota 13.

Mansi, o. c., XI, c. 345.5 Ein Ueberwiegen des giechischen Elemerntes ist seit Hera,

kilos 'und das gdnzliche Verschwinden des Reanischen seit BasiliosI, nachweisbar; Ueber Brumalia mad Rosalia, p. 398.

Elementul vechtu romanesc gi colonisarea Bulgarilor 313

continuiu spre Sud, nu putean s creeze mult discutata Bul-garia" din Nord mide nu ni s'a pastrat nicio basa initiala simide ei n'ar fi aval nici putinta de a se sprijini pe cetati,cum au facut-o apoi pe malul drept 1.

CAnd e vorba de toparhul" 2, ce stapAneste regal la Nor-dul Istrului", cu oaste puternica, nu se poate gAndi cinevadecat doar la noul Han turanic. al Cazarilor 3.

Bizantul crezuse ca-si asigura granita de Nord, dar de raptel pare a fi pierdut suvita dunareana. Incapacitatea militaraa Impertului In aceast4 regiune ar fi fost evidenta. Si totusila 680 Constantin al III-lea era chemat In sinod ca ,noulTeodosiu, noul Marcian, noul Iustinian" 4.

Separatia de Imperiu se va face si mai adânca din momen-tul, cand acest Stat de drept, pastral -ca atare In constiinta, numai e latin, latinitatea mutrindu-se la barbari, la to(i barbariipentru cari limba latind sedzutd, degeneratd, dar prof aridumanisatd, e si mai simpaticei si mal ward. Oricurn, lati-rbitatea religioasd s'a sfdrsit pentru totdeauna. Nu ea, ci ceagreceascà va converti pe Bulgari, si aceasta In ciuda spa-rantelor Romei pontificale de a recdstiga aceste para. ActulIn sine, .fara. participarea lltor factori decal cutare femeiedin dinastie, cutare calugar grec ori misionarii latini i greci,nu, ne intereseaza, In sine, aici.

Tomaschek admite o predominare a elementului grec adau-gim: de la ora,¡lar celalt, latin, rural, slabeste de pe la400 Inca de la Heracliu si o disparitie totall" se observaInainte de 1000 supt Imparatul Vasile

Cu Imperiul pacea de Nord va fi rapta Incà de la 700,-cândse Inoieste la Dunarea-de-jos expediaa, pe Tall Si. pe uscat, aImparalului Constantin. Dar barbarii 11 vor sili sa. se Imbarce

Teofane, pp. 575-6.2 !bid., pp. 586-7.3 Casul lui Artemio, la 711; ibid., pp. 615-6.4 Ibid., p. 662.5 Ta xard Mwesacractv Tx2a6tvlag, p. 663. Dar la Bregovo Bulgaril bat

pe Impleriali; ibid., pp. 664-5.Ileocracteaxecidvcov ¿Ovan,; ibid., p. 668.

7 'bid., p. 667.8 V. i Teofane, Zonaras, la. an. 466.9 Pentru formele i sensul acestui nume, turc, Zlatarschi, I. c.,

p. 212, nota 1.10Dupg Nichifor, p. 69, Bury, Later Roman Empire, II, p. 172,

314 Regimtl Noului August" Iustinian

la Anhial 1. In luptele ce urmarà contra lui, si supt noulImpgrat Philippikos, ei vor patea práda toatá Tracia pánrula zidurile Capitalei 2 Anarhia romang.", desávársitg., Zi In-tdreste. Bulgarii vor fi de acum aceia la cari se vor adresa

alti doritori de ImpArglie sau Impárati cg.zuti din Scaun 2Prádáciunile lor vor face ca in locurile ajunse goale s4

se coloniseze. Armeni si Sirieni; totusi ele vor urma cftnd Ji sevor refusa noi pacte pentru cetAtile construite"4. Dar Intin-derea lor spre Aplus e opritg. la 750 prin aceiai cá. ImpNratuaConstantin s'apune Scheile din Macedonia" 5, intr'o regirmeunde elementele, i romanice, din orase, si romdnesti, dinmunti si ved, se vor peistra, si anume tocmai din causa aces-tei ocrotiri romane" cu privilegii asemenea cgrora barbariin'au stiut niciodatg. sä deje altele. Si anume unii Slavi sântrobiti, atii supusi numai. In Bulgaria chiar, când Hanul Telet,usurpatorul, dupä starpirea prin rgscoalä a vechii dinastii,fiind atacat de Bizantini, trebuise si recurgg. la popoarele ve-cine" 6, care-i dau 20.000 de ostasi", Scheii erau Incg! ose-biti si cu prilejul voluiei free Zn numdr mare la Bizantinicari-i aseazä ulule vor 7.

Dar de fapt tot bixantinei apare Durbdrea fi pcind la 7628,aceasta fnseamnd o stdpilnire a Imperiului pe ambele mal tiri.

Din potrivA chiar elemental indigen pare sei fncerce a re-ceipilta rostul avut odinioard, i aceasta trecand peste conlo-curitorii slavi si peste dinastia taranta. a Biulgarilor. Astralpentru detronarea lui Te1et9 (761-4)1° ggsim un convent,evident luat de la RomAni -- cela ce aratg. Imprurnutul

Elemental vechiu romanesc si colonisarea Bulgarilor 315

uneia din principalele notiuni de organisare, In care fondultrac se Imbraca Intr'o forma latina.

Dar tot In secolul al VIII-lea apar In mijlocul lianiloi"de netagaduita origine turanica doi sefi pe cari eronica bi-zanlink, intr'o ureme de grecisa,re, &Ind numele latine nusdnt la modd ;i nimeni dare inten(ii de latinisure, li numesbeSabinos si Paganos. Am aralat si aiarea 1 ca ei ar palea safie represintantii acelei lami romanic- care ca un seco! Inainteera Inca asa de vie In orasele de pe malul drept al Dunarii.Mi s'a obiectat si aceasti inlerpretare nu-mi era necunos-cuta a Paganos poate fi un Balan, numele culdrin Hanal Avarilor, si am fost aplecat sa accept aceasta explicatie.

Dar obiectii Impotrivai, si ipotese In directia romanick lepresintase mai de mult marele bizantinist engles Bury, .arenu poale fi Invinuit de preocupari nationale. El scrie, in fun-damentala sa carte despre Imperial bizantin cele ce urmeaza 2:S'a suggerat ca Paganus si Sabinus ar fi rasarit din po-pulatia romanica a terilor balcanice si ca de fapt air fiRomani sau Vlahi. Daca e asa, domniile lor ar fi o anti-cipatie a Imperiului vlaho-bulgar din vremea urmatoare. I,' denotat ca Nichifor deosebeqte intre Bajan fi Kampaganos". Darse revine la un Tocta, frate" cu Balm, si pe langa Sabinus esi un Omar, care-i succeda 3. De fapt e o dualilate BalanPagancare ar represinta notiunea In fasa din -Loma a unei pop ulatii,odinioara asa de nurneroase. Si dubla domnie Sabin Omarar dovedi un pact Intre cele doua rase aduse a lucra Impreuna.Vom reveni Indata asupra acestei discutii, observand si heeiaca numele de Savin, Saghin v. si satul Saghinesti) e largraspiandit la Romani si ca Pagani" din and parte a lumiiromanice, in Imprejurimile Neapolei, si-au insemnat numeleIn acela al unei localitati existente. Savin e lima ginerele luiCormos, fostul Han 4.

Cand atentia Imperialui e toata care Arabi, si problema

i No tele unui istoric ca priuire la euenimentele din Balc4ni, InMem. Ac. Rom., 1913.

2 Later Roman Empire, II, p. 474.3 Ibid., p. 473.4 Teafane, p. 667. Autorul, care vorbeste de marele ingliet din

755, se declara martur; ibid., p. 669 si arm.

¡bid., p. 680.2 Ibid., p. 673. Si Scamarii" cu seful crestin; ibid., unde am

blunt un crestin" (xetartvos, nu xeiativag). Scamarii sant pcnneniti?We° regiune rornanicei, de Eugipiu (o observa si Goar; ibid., II.,p. 539).

Originea lui Savin e discutatA, in spirit larg si Intelegator, deZlatarschi, i. c., p. 216, nota 1, care citeazA si pe Jiredek, Die Ro-manen, I, p. 216, 'iota 1. Nu ins.1 si a lui Pagan; cf. ibid., p. 220

urm.4 Teofane, pp. 668, 673-4.5 Ibid., p. 674. Incercare nenorocitA de expeditie pe la Anhial;

ibid., p. 675 (an. 757). Si o a doua, cu !Iota spiv Dnneire (au. 764).


lepAdgrii icoanelor, care va ImpAra atata timp toatä societateabizanting., s'a pus, fiind de eel mai mare interes pentru roma-nitatea rAmasg., si ea a fost discutatä ea pasiune, imprejurdrilepiirdnd sd ardte cei de supt hordd i chei si Rom4ni cautasod iasa din non la iveald (dintre Slavi Bizantul va aveaPatriarh, pe Nichita , de la inceput trebuie sg. se observecg Savin vrea leggtura cu Biza.ntul si e silit sà ca-ute unrefugiu la Mesembria, pentru. c. Bulgarii nu sufkr pe cell cevrea sg-i robeascg. Romanilor". AceastA Impotrivire se pro-duce la acea adunare, care poartg numele roman, si românesc,ajuns apoi in alt sens, de conventus. Haniul cel non, Paga-nus", pAgAnul", se ocre Insà si el la ImpArat, cgruia i seInfaiseazà cu boierii lui, ca sei se fndreptegeascd. In acelasitimp In fruntea mor Schei cari pradd In Tracia este unSeuerus 2.

Deci, In momentul, and Bulgarii se gAsesc si Inain tea unei,rgscoale slave, cand supusii lor de pAng alunci aleargA laBizantini, cari coloniseazg p^ Slavi, In acel moment Teofanearatg. cg Bulgari. au riclicat" pe Savin, i Indatà celalt cunumele de aparentA romanicA apare, ca un rival, pro babildin altd regiune, PAgAnul", care e astfel nu In leggiwà cukgea, ci cu originea sg.teasa., din pus 3.

Ei nu se ciocnesc intre ei, ci, ea si Slavii refugiati supt ari-pile vulturului bizantin, cer arbitragiul Imperiului. Ambii sepresintg. Impgratului, ca tuiui stApg.n, unui domn firesc, Ta-rului" lor. Acesta-i si Impacg, pe o vreme and si un nou sefslay ajunge In puterea lui 4. Dar In expeditia contra lui Pagande-a lungul Tungii se aflg. cu.rti(a6Xat) de terani cari n'au aface cu lagarul permanent bulgar5.

tiementul vechiu romanesc i colonisarea tulgarilor M?

Insk acest intermezzo al substratului romanic dispare rg.-pede, si se reintrg. In ordinea traditionall. bulgkr,asca.

Acu,ma tusk, cu Cerig, Turanian de rasg, Incepe rkz-Wild permanent contra BiLantului 1 Geia ce na va Impie-deca pe Telet, urmasul lui, sk urmeze pe Savin sl Pagan,sk treacg. la Bizant, sà se boteze, lar.nd pe o prinoesa bizan-Una. si cApktand titlul de patriciu 2 O stare de lucruri careva continua panà ce tributal va fi cerut din non, ca arnenin-Ori, la 788 de Cardam 3 fi pgnk la tragedia prin surprinderea Impgratului biruitor Nichifor, din a okrui safárlie va beaCrum 1. Dar si atnnci aceia carora li Intinde funebra cupgsant. domnii Scheilor"6. clieii vor contiva sk fie de-o parte.Bizantinii serband, la 776, un triumf contra lor 6.

Patriarhul Nichifor arata pe Bulgarii Intrati In Panoniaca 6n6anovoc VT) irxwpfy lOvet supusi prin pact neamului deacolo" 7. Pacte" de acestea stint intre Imperin §i fiecare dinsupu§ii sdi fi fntre aceftia unii fa(c1 de altii. Elemental romanica trebuit sk le aibk ca 5i ceilalti. De alt.M name romanepAstreazà si plak tkrziu. Astfel gAsim un Commenliolus laAdrianopole In epoca bizantind 8.

Dar si aoeasta a trebuit sä aibà urmkri importante peniraderomanisarea acestor Tinuturi , nu numai Incä de la In-ceputul asezkrii Bulgarilor In Tracia, dar de ca,nd porniseratulburarile sla,ve, raporturile biserioesti ,ale Bizantulai cuaceste regiuni slAbesc, plug. ce Inceteazà cu total. Am crede

ibid., p. 691. A treia, cu folos, In 765, Bulganii cAulaud robi pestehotare; ibid., pp. 691-2.

1 'bid, p. 692 si urm.2 Ibid., p. 698 (an. 769).s Ibid., pp. 728-9. I se trimict, In loc de bani, baligi... Dar se

ajunse cu el la o pace de hotare i darurl care e InsemnaLa maitArzint, and Crum oferA aoeleasi conditiuni; ibid., p. 755. Se vapresinta si la 805 inaintea Capitalei; ibid, p. 781,

4 ibid, p. 762 si urm.5 Ibid., p. 764: Exla6lvcov liexonsg. UrmeazA fuga genieralk In Tra-

cia, ibid., p. 772. ImpArAteasa Irina IntAreste Beroe i Anchial;ibid., p. 707.

6 Ibid.7 P. 38. Cf. Tenov, Gesch. der Bulgaren, p. 179.

Arch.-ep. Mitt, VIII, p. 200, no. 4.

A18 Itegimul Noului August" Iustinian

chiar ck, de la un tiinp, n'u mai funclioneazg. la Nord deBalcani o ierarhie canonick.

La al treilea Conciliu, din 680 ieau parte, astfel, episcopidin Elada si din Armenia, episcopi de Slobi i de Sozopole,:dar la Nord de aceastg Hide niciim pgstor a Tinuturilorocu,patel. La cel din 692, tinut de Flavius" Justinian al II-lea,e si episcopul din Dirachiu`2, cel de Uzusa In Tracia (0506-crls, rlq Opcprov xWpzg), Gheorghe din Chersonal visitat de Im-pgrat ca fugar, eel de Dory (.6s6pcnaog ; Tc3 6pu, Theodori demai arziu), toti acei ai Mari Armesnii si al Lazilor, dar nici-unul din Bulgaria prieteng. Doar, Inainte de iconoclasm, gg-sim Intr'o listg, de episcopi pe al Durostorului,CP08ocrraou), alTransmarisoei (Teap.ap(axtov), al Novelor (Maw), al Zekedes-pelor" (Zotaicncon), poate Sucidava, al Scariei" (Exccp(20,Exis-tenra lor fnainte de cre§tinarea Bulgarilor arata insemndtateapopula0ei, In acelafi timp greaccl fi romanicd supu.s4pdstoririi lor 8.

La sinodul al doilea din Niceia 767 ggsim pe episcopulde Dirachiu, pe Chiril cgluggrul pentru. loan, episcopul Go-tilor (F6'0(ov) 4, un Tudor de Tropaion gpona(cov) 8, un episcopal Bulgarophygiului 6, pe eel din Sinai, cel din Sugda.7, celdin Drizipera 8. S'a vorbit si de episcopul roman de suptAvari, Ursu, la sinodul din 787e, dar nu s'a adus dovada.

Forma icoancl, tuck din vremea diftonggrii Jai o, are de siguro mare importantg,. Cand Imperial bizantin a pornit luptacontra icoanelor, provinciile, ca Italia, au rgmas pentru ele..

1 In fenomeoul ceresc h top/ zliSaseq: (Teofane, p. 540) acestcuvint, rAmas neexplicat, nu e Dristra?

2 mansi, o. c., XI, C. 989.s Cf. Gelzer, Ungedruckte und ungenagand uereiffenflichte Texte der

Notitia episcopatuum, ein Belrag xur byzantinischen Kircher:- andVerwaltungsgeschichte, din Mem. Ac. din Manchen, 1900, pip. 544-5.V. i un Epifanin de Konstantta; ibid. Cf. si ibid., p. 586.

Mansi, o. c., c. 273.5 Ibid., c. 238.6 Ibid., c. 140.7 Ibid., c. 150.8 Ibid., c. 625.9 Aura Tripon, Monografia-Almanah a 614arrei, judetui

1936, p. 16.

Din nenorepcine tiri1e apusene lipSesc Cu totul pentru acestsecol al VII-lea. Gutsclunid, In Kleine Schriften, y, p. 418 §i. urm., adovedit cá Aethicus Istricus, noul Pytheas", autoruI Cosmografieicane ar fi tradusä de Insuqi SI. leronim din greceqte In labneste (ed.Heinrich Wuttke, Lipsca), nu poate fi decat de la 754.

2 V. Iorga, In Revue hist. da Slud-Est eurqpéen, VIII, pp. 226-7;cf. Pericle Papahagi, ibid., pp. 299-311.

8 Pentru Okorsis Kopanbs, din neamul Tzakarares; Kalinka, o. c.,no. 79. In schimb, un al treilea, Dorpan, din neamul Enraia,res,moare de boall; ibid., no. 80. Un Unegavor, ibid., no. 87. V. Arch.-ep.Mitt, XVII, p. 199, no. 71, a, b, c. Tomaschek fixeazA luipta de laDrava; ibid.

rEnie20dv 1g ra Tovadrov, Liwtyrp) ts 'cs [v] Tijaavrav nosaio3v; Kalinka,

o. c., no. 78. Tarcanilor Ii se zicea iItkpani; comentariu, ibid.

klementul vechiu romänesc çi co/onisarea Bulgariior 319

Iubirea pentru icoana a poporului nostru In vremea calvi-nismului maghiar e si ea semnificativd. Calugarii prigoniti

i nuniele de cdlugiCr arata originea bizantina directa,vremea calad ciárintele greceIti erau supuse regulelor fo-

netice románesti au trebuit sa-si catite un adapost pesteDunare. Astiel de casuri nu sant rare In Apus, mutarile decalugari producand schimburile de cultura. Nu e indiferenta nicipastrarea lui monas terium in mándstire. Dar, oricum, lipsa epis-eppilor la sinoade dovedete cd s'ar fi rupt de la inceputulveacului al VIII-lea leydturile ca Impardfia. Astfel lupia con-tra icoanelor In veacul precedent a trebuit sd fie un factordecisiv pentrtu Instrlinarea de Bizant a oamenilor de pemalul st'ang

Indreptarea Bulgarilor e in secolul al IX-lea cu totul alta,deoseb,itd sl de coborárea spre Sud, mide Imperiul e dinnon zdravki, capabil de a-i linea In fraix. Ea merge la youcectov,la acel lag5.r care e pomenit si Intr'o inscriptie de la Silistra 2Un sef bulgar, din neamul Kubiaris, tarhanul Zera, se IneacaIn Tisa, adeca in acele mla.stini de la varsarea raului -andoregele Ungariei .Ludovic al II-lea, va avea aceiasi soarta laMolida. E vorba de patrunderea spre Apus provocala dedorinfa de a participa la impeirfirea prdzii Avarllor, al cdrorStat fusese distrus de Carol-cel-Mare 3. Si un alt boier"alt cunean crescut" de Han (Operct6g &Opon-mg), corespunzatorcornesului franc, se Intalneste intr'una din rarile si asa depretioasele inserí') ¡di 4.

820 jtegimoi I\ o ului August" iustiman

Dar nAvAliri bulgáresti In Panonia, spre vechea Avarie"din Sirmiu i Singidum, bine cunoscula de Bizantini,cunosc si cataractele ca acelea pornenite de analele francola 827, nu Inseamná.' o luare in stápanire si, mai ales, vaselecu care se face aceastii neivalire nu puteau sti fie ale Bid-garuar, ci ale unei populatii supuse.

Ne-am oewpat si mai sus de sanea pe care Bulgarii eranrugati de Carolingieni sd n'o lase a trece la Moravi: e sareapentru care Tracii, odinioará, isi vindeau robii 2, si nu ceade la Narenta, pInA unde nu patrunsese Statul bulgáresc.Harta peutingerian.l. serie: Saline inmense que cum rnare

creseunt" 3).Oricum, holarele disputate Intre Roma germanicá. a Caro-

lingienilor i Bulgaril asezati si reeunoscuti de Bizant peo parte asa de largá din stdpanirea Romei rasariteno inBalcani nu sánt la Nord de Dunáre, ci la Sudul ej.

Pe o vreme când Bizantul era pregaLii de o resislentafatti de Bulgarii cari putean totusi servi contra altor barbari,ce apar In aoest timp chiar pe la 842-57, Imparateasadora si copiii ei, Mihail si Thecla, repará. zidurile Selim-briei4 , se produce marele eveniment, plin de urmciri, altrecerii Bulgarilor la crestinism5.

Crestinarea Bulgarilor s'a fácut, de sigi,ur, supt influentaaoelni Clovis al lar care e Boris, supt suggestiile unor femeidin dinastia turanicá., adevrate Clotilde rásáritene, supt im-pulsul ealugáxilor bizantini si din causa prestigiului ImparAtiei,dar si, cum se araa, de altfel, si in izvoare, prin modestapredicatie a robilor ca la Goti i multdmitei contagiuniivenite de la o populatie romanica de veacuri cretina, eane-siavea, cujn am vázut, episcopii-vicidici (stapánitori" si In SellS

V S u_idas, sub v. Pentru cei de la 836, cari trec Dun'alrea cafugan, Leo Granunaticus, p. 231.

2 Pentru Hfinfalvy, o. c., pp. 30-1, e cea de la Anhial. El ponle-neTte i Hallurile sane) din Salzburg i Bavaria.

3 V. i sarea de Atare preferatl in tratatul atribuit lui4 V. Arch.-ep. Mitt, vrii, p. 209, no 26.6 V. i Bonwetsch, Kyrillus culd Methodius, §1. Armbrust, Die

territoriale Politik des Pdpiste uva 500 bis 800,

ttegimul tsioulut August" Iustinian 82i

polilic si militar . O biserick. neobservatá existá In veactilal IX-lea pe vremea Impáratului Mihail (870 la Cirven, undes'a aflat piatra de mormânt greael a lui Oldhinautes, arhi-diaeonul episcopului Nicolael. De aire Papa Adrian al II-lea(897-72)2 se trimet in Bulgariam patriam" doi nobili lon-gobarzi. Cand solii pontificali se aflau, pe la 870, la Cons-tantinopol, ei &ese pe trimesul bulgar Petru, care Intreabádack. trebuie sk. asculle de Roma sau de Constantinopol. Oameniilui Boris reculnosc a fi gásit Greci" la cuicerire, dar li sespune cá altceva pomenesc drepturile Scaunelor, altceva s'en.ImpArtirile terii" 3. Ei ar voi ea arhiepismp pe un Marinas,bine cunoscut lor" (sibi bene compertum) pare un Dal-matin sau un cardinal, si li s'a trime's un Silvestru, careInsk. a apuicat schimbarea religioask. a Bulgarilor spre Orient.Slavii cari pradá la intoarcere pe solii la Constanlinopol ailui Adrian, apartin lumii nesupuse de Bulgari4.

Inseriptia lui Boris, devenit Mihail, in Albanin.5 arata edIn ates!. timp raporturile bulgáresti tindeau din nou spreApus, ceia ce se explick. prin retragerea Statului carolingianIn dectidere mai in fund, und li se va pune stavild Bulgarilordupil ce Sarbii vor ajunge a fi orgunisati de influen(a ace-luiafi Sfelnt Scaun care crezuse un moment cci se poate spri-jini pe Bulgari fi care, la inceputul veacului al XIII-1w, vareIncerca aceasta ofensivri balcanial.

Dupä saviirisirea alipirii la Bizantul bisericesc, soli bulgarise Intalnese, la sinodul din 869706, dar nu clerici, ci laici,boieri: un tarcan, un bagatur, un sampsis, un aestis.

Dar in noua fask Bulgarii vreau, mai ales, dack nu. cetateaImpárateascd, folosinta Imperiului. BAlut de harnicul Impkrat

1 Kalinka, o. c, c. 290, no. 367.2 Liber Pontificalis, Vita Hadriani II.3 Aliud ordinant iura seditun, al ud paliuntur divisiones regato-

rum; ibid. In &mere Zlatarschi, o. c., 12, p. 1 i urm.4 Vita Hadriard II.5 In Slavia, II, pp. 61-91.6 Migne, Patr. lat, CXX1X, c. 148. E interesant cg. lui Mihail nu

i se zinc diecat iurlex i nclitisemus princepq Bulgariae. V. si Itösler,Rom. Studien, p. 252, nota 1; Siredek, In Ar-h. f. slav. Phit, XXI(1899), p. 69; Zlatarschi, 1. c., 12, p. 794 si urm.

21

322 Riegimul Noului August" Iustinian

Nichifor Hanul Crum izbuteste a-1 ucide Intr'o cursA si elva bea din teasta Invin.sului. Dar aoelasi cearcA s introducAnorme de drept bizantin la ai si 1. Nichifor, cu rAutatea"lui, i Grecii." biruiti de Crum apar si Intr'o inscriptie bul-;gark., care vorbeste si de luarea Adrianopolei 2.

Astfel, urrna.sul cel mai strAlucit al lui Boris-Mihail, purtAndnumele venerat al SfAntului Simion Stalpnicul, fiind crescutgrecete ca Teodoric, are ca suprem scop O. se piardA In uni-tatea romanA de Rdsk.rit, devenind tatk. de ImpArat" sau Im-pArat chiar la Constantinopol, care e pentru ai sAi un Tarigrad..Aceasta face ca el sA poatk primi, In zilele de InvierstimatkluptA Cu ptosesorii legitimi ai coroanei legitime, lovituri Incoaste, prin acele regiuni ale originilor basaralyone si do-brogene care nu puteau sk-i park decal skrace si umile. Ckci.Bizantinii se gAndesc sk instalew acolo, contra unui dusmanatat de ternut, alti oaspeti, pe Maghiari sau Unguri 8.

Cand Simion Incepe tendinta spre Imperiu, nAvkliri se facIn Sud, unde Viata Sfântului Luca ce! Tânkr arall pe locuitorifugind Inainlea lui In Pelopones 5i insule4. Si lumea dunk-reanä iese din cerCul principal de visiune al Statului, ceia ceva avea mari urmkri, prin IntArirea autonomiilor locak 5. SiIn curând vechiul Ongl, ocupat deocamdatk de Unguri, va fipkrAsit de ImpArat" Peoenegilor cari vin sk.-1 rAsbune 6

1 V. Byz. Zeitgchrift, XXI.2 Arch.-ep. Mitt., XVII, p. 192, no. 53. V. si Géza Fehér, Bulgarisch-

ungarische Beziehungen in den X.-XI. Jahrhunderten, Budapesta 1921;cf. i Revue de Transylvanie, II, p. 243.

3 Pe larg situatia Bulgariei de, ROAM dupg cucerirea bizantinh,la Zlatarschi, o. c., II.

4 A. S., Febraar, II, 90.5 Muntenia ar fi fost bulgarA pAnO. la 977, dupd d. Mutafciev,

care citeaza pe Gedren, JI, no. 19, In Byz. Zcitschrift, XKIX, p. 366.Nimic In textul bizantin adus Inainte nu aduce aceastA dovadA.Profesorul bulgar a revenit InsA asupra ei Intr'un pamilet in-dreptat In rAndul Intai,u contra interplretArilor mele, Bulgares elRoumains. O formA mult mai grosolanA in limba bulgarA. V. rAs-yunsul mieu, In Rev. hist. du Sud-Est européen. Acest ceroetAtorharnic, care nu e vinovat de o fatalA lipsA de educatie, nu putea sAdisclute chestia, necunoscAnd rdmic din ce ne priveste.

6 $i Muratori, Rev. Ital. Script., II, 575 Katona, Historia I,164). E, se pare, vorba de aruncarea Ungurilor dontra Bulgarilor

Elementul vechiu romanesc î colonisarea l3ulgarilor 328

Astfel Bizantul stile sg.-si ggseascg. barbari contra barba-rilor. Preeum odinioarä disciplinase pe Slavi prin banda tura-nicg. a Bulgarilor, el a ggsit mijlocul, de si crestinismal,fgeAnd din Bulgari niste prieteni,cfaoc,In sentimentalitate,a noiireligii, si-i legase, dar nu ca s. cedeze coroana imperialgbarbarului superficial elenisat , de a pune frgu si acestorvecini rgi printr'o altd interventie de elemente turanicel,

Incä de pe la 820 un Ohsu.n (cf. cu Ahlum e tarcan, darsi jupan, Intr'o inscriptie g,reaca 2: am crede cä numele eunguresc 3.

Aparitia Ungurilor, a Maghiarilor (numele are sufixul arde plural, ca si la Bulgari) a fost deci datorità unei chemiiride noi mercenari de catre Bizantini, cari iraw si fixat Invechitd sglas si gotic i unguresc din Bugeac, din Onglubintr'un teritoriu de pescuit care coresprinidea cu obisnluin-tile unui neam de Fines', condus de o aristocratie militaraturoeascg, hunica" 4. Dar, asa cum o avem, Cronica lui Nesi-tor, pgstrata In manuscriple tarzii, nu poate fi privitli ca unizvor pentru lupta Ungurilor dinoolo de Nipru, nu munai

ultra Dantibium", cari nu apar insd acolo ca stapdni ai unuiteritoriu pe care-1 pierd la Unguri. E vorba deci, printreto greseald,de Slavii moravi.

1 Pentru vechiul sdlas unguresc din Levadia i Atelkuz, Zichy, InAkad. Ertesitd, XXXVII, 172-84, i lucrarea, mai eruditi decdt judici-°ask a d-lui Macartney, 7'he Magyars in the ninth century V. 5i Bermehist. du Sud-Est européen), VIII, pp. 142-3.

2 Uspenschi, lzvestia ale Institutului rusesc din Constantinopol,VI, p. 216, si X, p. 198, la Jiree'ek, Serben, p. 71. nota 1.

3 N'. Istoriile vechi ale Ungariei sant: a Lai Engel, a lui Fessler, raurefácutd de Klein, a lui Denis, a lui Majlath si a Itti Szalay, ccamai recenta. a lui Csuday, Geschichte der Unyarn, ed. a 2-a, 1900,a lui Pauler pentru partea veche, resumatul d-lui Domanovszky,d-lui Eckhardt, al d-lui Hdinan. Magyar Teirb'nete, I-II, Budapesta1928-30. Acuma in urma marea op,Ta a d lor Szekfil,In mai multe volume.

4 Pentru legAturile dintre Turci i Unguri, Kiirdsi-Csoma Archiv,II, pp. 199-236 Moravcsik . Un sat Baldr In Basarabia; Bis, orto-doxa' romana, LIV 1936), p. 290, nota 2. V. pentru corespondentulArdelean Bdtbor de unde Bdthory aici mai sus. V. Oyorii supuside Turci (Avari supt Mauricitt; Teofilact Simokata, p. 283: Kai TOk

'Orbe gxece(bactro advrag.

324 Regimul Noului August" Iusrmian

ca Slavii, 'dar si cu aoei Valahi, In earl, 11.8sler preferaNrac1ä pc dutAi romani" ai urma5i1or lui -Carol-cel-Marel.

Arabul Ibn-Rusta-i aseazl. pe Ungurii din Atelcuz intrePecenegi i tribul bulgar Escgel, ceia ce-i 'rea lui Gibbon aJi Moldova sau. Basarabia" 2. Un moment, trecand Dun4reape vase bizantine contra lui Simion, ei se OM In conditiileGotilor din vremea Imparatului Vakns. Dar Simion e destulde Bizantin insusi ca s. tie recurge si el, Tara', la acelasinesfarsit izvor de oameni al barbarilor turanici.

Pedepsiti de Peoenegi, pe eari Bulgarii Ii aruncI, aslfelasupra lor si cari, iglsind tara bunk', se aseazA, acolo, Ungurii'Incunjur5. Carpatii pentru a se aseza în aeea Panonie, unclepartea finicg. a a.valitorilor afla baltile Dundrii, iar Turciioonducdtori imensa stepä bunA de alergat caii i drumul neledspre bogatiile Apusului, de mult, de la aderea Avarilor, ne-vAmuite.

Peoenegii apar astfel la DunArea-de-jos si au conflIcte cuUngurii pentru slapanirea regiunii care, potrivita pentru felulde viatä turoesc, a fost Bugeaoul Tatarilor. Ei nu par a-si fischimbat, timp de un veac, centrul stgpanirii lor, spre caremergea tributul si darurile populatiilor pasnice Ulm prejur,farrt care n'ar fi putut trtii. La sfarsilul secolului al X-lea,ei vor ata,ca pe Rusii de la Silistra In retragere, dar nu li-auputut lua locul, restauratia bizantinä tinand sä aibä ambelemahri dunArene. Navalirea in Imperiu, care aduce distru.-gerea hordei, din care rIman doar cete de mereenari, seva faoe prin Ialomita In cursUl veacului al XI-lea.

Elementele ramase la Nordul sant pomenite deUngurii. In luptd cu dansii Incä pe vremea regelui Stefaa. Alaitarziu va apdrea o ,,padure a Vlahilor si a Bisenilor" In parteade Rasarit a Ardealului. Ea nu poate corespunde &cat uneiexpansiuni spre A,pus, delerminald de ivirea Cumanilor,ea se localisa in partea din Secuime care corespunde, prinGhimes, cu vadul Siretiului care duce spre Bugeac.

Rom. St., p. 79 i nota 2; p. 81. Pasagiul Cu privire la izgonireaPolonilor pgn5. la Vistula de Valahi" pledeazA pentru aceastà parere;ibid., pp. 81-2.

2 Gibbon-Bury, VII (1900), p. 552.

Fig. 25. Monecli a impiratului Heracliu, cu mama, Gregoria, si fiul, Constans.Dupi Mionnet, o. c., 1, p. 435.

Fig. 26. Soiidus al lui lustinianal Hlea.

XIX

1 0. c., p. 145, nota 111.2 Sub. u. ilevesg.3 Sub. u. ?molotov.4 Zw.t6o2.iiv neos-cgOnoav, lag nae' creneig moidvrov cbv4aarat. Relevat de

Tomaschek, In Zeitschrift f. eisterr. Gynut., 1872, p. 149.6 Constantin Porfirogenetul, De Adm. Imp., c. 8. In acest sensexplicatia lui Rösler, Rom. St., p. 8.6 Thid., c. 40.

Elemenhil vechiu romAnesc i colonisarea Bulgarilor 325

In veacul al X-lea Insk Porfirogenetul, vorbind de rAurileBaruh" (Boristene), Cuvu (cf. Cubanul; e deci Buglul , TrullosadecA Toda), Brut (Prurul) si Seretos Siretiul), aratd o in-

formatie pecenegA. Thunmann interpreta Atelkuzu ca raulUzilor"1. Se vede Mili cat de strkt margenitii e harta.

Intinderea dominatiei Pecenegilor asupra Nordului duna-rean din ackastA parle, cu o micd parle din Ardeal, e neln-doielnia. Sruidas serie: Dacii cari acum se zic Pecenegi" 2.Ei par a fi Turcii" cu farmeoe de la Suidas 3.

CA, In conditiile pe care le-am arálat, dar nu mai mulldecat atata, Pecenegii a-u. ajuns In simbiosI cu Romanii oaratd pasagiul de la 1018 din Skylitzes In care se vede ourn,Inteo expeditie depArtatd a lor, ei fac o adunare care sechiamd la ei komentos", deci conventus, koventul" albanes,cuvantul" nostrit 4.

DacA Peoenegii si Curnanii n'au trecut muntele spre Apussi n'au cdulat spatiile largi, asa de prielnice vietii lor, cAci,dad., dupá. Edrisi, ei se afta' si In mulle". e muntele ar-delean, unde mullA vreme nu cuteazA sA-i alace nimenipentru Bizanlinii din veacul al X-lea tot pAmantul ocupatde lingurii tronuti din Bugeac In aca-st vasi ses al Europeicenlrale de la Po lul lui Traian Inainte e o Turcie" 5. ClciStalul lor e un HanaL ca si aoel i. al Avarilor, pe vremuri oAvarje" 6.

In Balcani urmase desfiintarea, cu ajutorul altor federati,Rusii de la Chiev, ai lui Sviatoslav, a Stalnluit de la Preslw.Noii veniti voiau InsA ca ei Insii sd se substituie Bulgarilorcu cari prin Imprumiuturi, ca a limbii Merare, ca a ase-zImantului boierilor, catA sa se asimileze.

A irebuil o luptA grea a Bizantinilor lui loan Tzimiskes casd InlAture pe aprigul luptAtor legendar Svialoslav, caruia,


la Intors, i se pregateste cursa, la Peoenegi, care i-a puscap NI zeilor 1

Ultimii sefi bulgari vor cauta un adapost In autonomia ma-cedoneaná, stapankta de viata pastoreasca a Vlabilor" si aAlbanesilor, aparand supt numele lor, tara aparte, unde cel-nicii de speta lui Nicolita din Tesalia poarta numeDavid, Aron, Moise, Samuil. Cu Vasile al II-lea Imperiul vaveni dupd 1000 sa spargà acest cuib prin lungi, 1ndarjite sicraneene lupte. Aceasta se va arata In volumul urmator, alctitorilor".

Noii veniti unguri nu fac un popor, ci o coleclie de triburi,parte turcesti, parte finice Pentru Bizantini ei sant, cuan amgptus, Turci", dupla clasa dominantA; pentru ei Insisi ei vorajunge mai tarziu numai la un singur nume: cand Unguri ((lela Unogunduri, cu amintirea Hunilor,, cand Maghiari 2.

Raportul, citat, al lui Constantin Porfirogenetul despre ve-nirea Ungurilor, cu amestecul unei geografii traditionale,care e vorba si de podad lai Traian si de ráurile din banal

de Crisuri 3, - Bizanful avdnd astfel cunoftinta luerurilorou mentinerea pretenfillor de stiiptinire,li presunta mareaIn stapanire ca o simpa' plantare de corlan", xatctazip(ocw;.

E datina Turcilor din auluri. Si Tomasehek recunoasteonce avant al rasei e de la Turci4.

Dupá acelasi Porfirog,enel Tisa era de mull trecuta pela jumatatea veacului al X-lea, Ungturii fiind la Timis, laTisa (Tules, cf. Tifisul izvoarelor anterioare), pe Crisuripe Somes, In legaturd de sigur cu vechile Indeletniciri (lepescarit, mostenite de la strAmosil finesi.

Cel d'intaiu gand al Ungurilor, a caror alcatuire era ru-

1 Pentru Incloputtulle Statului rusesc, Lahr, Die Ankinge derrussischen Reiches, Berlin 1930.

Dupa. Bury (ed. lui Gibbon, VII, 1902, p. 553), Meyéen e numeleunui singur trib. Cf. I. Malik, Ueber den Ursprung des NameosUngar, In Arch. fiir s'ay. Phil., XXXVIII.

C. 40.4 Vezi qi Zeitschrift f. a'sterr. Gymnasien, 1872, p. 154.

1 Cf. Scheineba,nm, Die Kenntnis der bgzantinischen Geschichts-schreiber von der atesten Geschichte der Ungarn uor der Landnahme,Berlin-Lipsca, 1922. IntAia formA a Ungurilor cu kende §i sila;Gibbon-Bury, VII, p. 552 Arpad, for exemple, was a kende . SeciteazA i Kendenhaganul Cazacilor, dupa Kuun, Relationes Hunga-rorum historiae antiguissirnae, I, pp. 165-6.

2 Rud. Lutsche, Ungarnziige in Europa im 10. Jahrhundert, Berlin1910. Cf. Gekrland, In Bgz. Zeitschrift, XXII, pp. 506-9.

Dupà Annales Sangalenses Maiores, I, 77, si cronicile francese,la L. Dussieux, Essai historique sur tes invasions des Hongroisen Europe, spécialement en France, din Mém. de la soc.historique, Paris 1839.

4 Muratori, Antiquitates, III, p. 709 si Bouquet, VIII . Sarntrulirile Ungurilor In Italia, Schiaparelli, / dipilomi di BerengarioRoma 1903: paganorum incurs-us", saevorum Ungorum vastatio",imminens persecutio Hungrorum", ob timorem Ungrorum qui peneomnes Italie ecclesias ad nihilum redegerunt",barbarorum rabies";pp. 12, 137, 249, 263, 267, 269, 273-4, 386.

Elemental vechiu romanesc i colonisarea Bulgarilor 327

dimentara, de un caracter pur militar 1, a fost prada din Apus 2Ele se pot urmgri prin mentiunile din cronici germane sichiar francese.

Astfel cetele lui Hussol, Lee, Bolchl (Bulgius, Bides), Tozun,Bolosud trec prin Germania lui Conrad I-iu, ajung la Tou-louse, sant chemate la Roma de Albert de Toscana contraPapei Ioan al X-lea; ehe rasar lang vechea mgnastire de laSkt.-Gall, dar apoi In Apulia, ea A. prade in Tracia la 934.La 937 se presinta la Sens, turmand raiduiJi In Aquitknia,la Autun, la Besançon, la Pontarlier. Franta-i va vedea larla 935 si 9551, anul peirii (la 956 in Orient). Coborarea inItalia ii duce la Susa si Turin, pe and la 938 ei ar fi ajuussi la Oceanul Atlantic 3.

Trebui, supt Henric Pgsgrarul si supt Otto I-in, o mare sfor-tare germanä pentru, a opri aceste navgliri in care era, cumse invedereaza in Italia, si o urd a paganismului asiatic contrabisericilor, care erau i plstratoare de comori 4.

Astfel, respectuosi fata de vechile jurgminte, dupa cx-peditii si intr'acolo, la 934 si 942 , Gyula Gylas i Bolosud,devenit patriciu roman, Intrg In legaturg. cu Bizantul, adu-cand pe episcopal grec Ierotei. Aceastg Biserica greceascg."nu va peri de altfel. Ea-si va pkstra mandstirile. MaulStefan, catolicisatorul, va face sg. se redaeteze o diploma in

In Istorea Bulgarilor, citatA.2 Timon, o. c., p. 48 dupg. Constantin Porfirogenetul), pp. 169, 174.

Jung, Riimer und Romanen, p. xxiv, nota 1.4 La Teodor de Scutari (Sathas, Bibl. Graeca medii aeci, VI, P.

181): dfiYa vis llatovtag (xeciAnv anclv i avvilOsta xcadv erco06).

328 Regimul Noului Aug,ust Iuslinian

greceste pentrit o bisericá. In Constantinopol. Preoti Insuraticari se pástrará pána la sfá.rsitul secolului al XI-lea aratáiconiinuarea datinelor bizantine. Totusi d. Zlatarschi1 a.dmileao pátrundere maghiará. la 895, mergând páná la Silistra 5ide acolo, fireste, si mai departe.

Asezarea se impune acum. Horda e legatá de un pámânt, Incare pretuieste doar pescuitul, In Dunire i Tisa, Incurareacailor ca In vechile barante" din Turchestan, prin pustá.'

Vánátoare. Forma senior de triburi, legati Intr'ocoalitie de nlvilire supt aproape legendarul Arpad, mi malputea sA se mentie.

In aceastä fasi, caracterul turcesc al conducerii nu sufereInsà nicio schimbare. Cele d'intaiu dregitorii unguresti apartinexclusiv lumii turcesti: 1-t4rag degCcov, TuXt2S (Gyula a ajuns maitárziu, se pare, un mime de persoanN), xapxeiv 2.

Dar de la o vreme lagirul" se organiseazi. De la Slaviisupusi nivilitorii luarä capitalul de cuvinte Maghiarii,au Imprumutat, de la jacesti Slavi, atatea cuvinte striine,Incat num5.ru1 lor precumpáneste aproape cuvintelegene"3 , si notiunea carolingiani a voevodului. Trebui eres-tinismul, adoptat din nou In forma germana, de voevodul"Géza, pentru ca Sfántul Scaun si f acá din voevodul" Vajk(nume slav: Voicu, Lupu un Stefan si un rege de permanentàcruciati, dar ca numele slav al sefului morav Inlocuit:Craiu 4.

CARTEA a V-a

ROMANII DIN JOS

IN JURUL ANULUI 1000

Stäri i mi§cari vlahe in Balcani

Schafarik admitea presenta Romanilor Intre secolul al VIII-lea si al X-lea In muntii Daciei, Macedon,iei, Tesaliei, Al-baniei, etc.0 Si, numai ca.nd vremile din non. au ajuns 14inistite,ei s'au Intins asupra sesurilor vecine"1.

Asezarea Rom*ilor In Peninsula Balcanick e, de altfel,bine delimitatl in secolul al XII-lea de sfdtuitorul politic sisocial care e nuanit de obiceiu nepotul lui Kekaumenos 2:

1 0. c., II, p. 245, nota 1. V. Mih. Chrysochochs,B2dxoc xal ifovzoond-zoi, Atena 1909. Ciobanii din Balcani si S,redna Gora Isi au salasunileadevarate la Marea Egee, pe la Salonic, Seres si Enos, pie povárni-write Pindului, i visiteaza acesti munti din interior, numai vara";Jiredek, Arch.-ep. Mitt., X, p. 52. E curieasa pastrarea la Romani acuvantului piaiu, pe care-1 inta.nim la Teofane (p. 549) Inca (allyto)si care e de sigur In legatura ca latinul medieval plagae. Pentru viatapastorala In general Ovid Delsusianu, In Les Annales des .natio-nalites, numéro consacré à ['etude de la Nation Roumaine, 1914. SiM. Haberlandt, Gri-chen und Rumeinen, In Die Zeit, 23 Februar 1916.Cf. Sufflay, Illgrisch-Albanische Forschungen V. la acelasi, Srbi iArbanesi, Belgrad 1925 si, passim, Pov jest sievenill Arbanasa, InArhiu za arbanasi starina, II 1924 , pp. 193-242. Cf. I. Apostolos,'lame& rlyg Ecartazw,Atena 1929; dr. Fligier, Die Zinzaren, In Gaea, XV(1879), pp. 337-9. V. i Picot, Les Roumains de la Macedoine, InRevue d'anthropologie, Paris 1875, p. 402 s't urm , i Diamandi-Me-donsa, Arorrulnii, In Revue Anthropologique, XXI. V., In fine, Patsch,Beitrage zur VOlkerkunde von SOd-Ost Europa, III (1928), Viena-Lipsca. Mai ales Capidan, Fiirscre (II, In Dacorom., VI, p. 1 i urm.;Aromanii, 1923. Bogabe stiri In discursul de Intrare la AcademiaRomana al d-lui Capidan (Romanitatea balcanied, 1936). Asupraconclusiilor pomenite i mai sus, ale luí Peisker, In general, v.Niederle, Manuel de l'ant'quité slave, II, p. 31 si nota 5 (sigrafia acestuia) sau Revue des etudes slaves, II (1922).

2 D-na Georgina Buckler crede c autorul /or e Insusi KatakalonKekaumenos (Bgz. Zeitschrift, 1936, p. 7 si unn.), dar pentru aceastapropune identificari imposibile de persoane,

I Kal, gN0fivreg rciív &eras, dteandenaav ado?? xal Maxedovtg,of ög 72stoveg ain-"aiv c7ijtrav riv `Ellacz; O. c., p. 74.

2 Tomaschek, in Sitzungsberichte, XCIX (1882 , pp. 174, 399: Notizfiber die TV lachen auf ChIkidike (300 de familii, dupà Uspenschi,1st. Athonului rus.), 1877, III, p. 355 si urm.), p. 475. V. SearrrCe (p. 476).Coborluea Rinchinilor sau Vlahorinchinilor i Sagudatilor (de lasagum (?), dar i alte forme cu acelasi rAdAcin4), ibid. V. Sackr-doteanu, Vlahii din Halcidica, In In memoria lui Vas le Pdruarz,363 si urm.

3 Macedonia, its races und their future, Londra 1906, p. 176.Pentru Moseopole, ibid., p. 178.

4 P. 179.5 HACI11, Aronzdnii, p. 49.6 Capidan, Megleni(ii, pi. 257.7 V. Ztínoyog pe 1861-911, 1913-21, pi. 421..8 Iorga-Hurmuzaki, XX, pp. 467-8, no. ccomin

332 Romanii din jos In jurul anului 1000

Ii face sà vie de la Dungire si Saya, uncle lociiiesc Sarbiiacum", i sg. se Imprgstie In tot Epirul si Macedonia, iarcei mai multi au trecut In Hellada", deci In Tesalial. Ii vomgg.si, ca Sagadati.", Vlahorinchini", i In preajmaa Muntelui Athos. CAlug6rii de acolo isi vor pài virtutea defemeile acestor p6stori cari vin de la Salonic, Sarum lor.Vlahii din Chalcidica n'au dispgrut 2.

Macedonia fu Intesatä de dansii. Si lnainte de MareleH. N. Brailsford recunostea, In 1906, cg. asa-numitii Greet"din Monastir sAnt pänä la unul (to a man) Vlahi," 6; In aceaMacedonie ei sant schelelul partidului elenic". Aid numeleromg.nesti chiar nu lipsesc: iliricul Perlepe devine Pgrleape4.Muntele balcanic va cuprinde si de acum Inainte o viatärdstoreascg, pe care o Inseamng si nomenclatura satelor, caIjn Sal:de Frati 5.

Sant Romani. In numele lor de Aronulni am recunoasteprepositia originarà ea pentru italieneste In Arausa pentruRagusa . Cuvinte romAnesti de la ei pg.trund si la Grecii dinEpir, ca 1.1.7)4t6pt, urda, not5pounoc6, ba chiar jos de tot, la Ta-coni 7.

PAng In zilele noastre, la ci vechile obiceiuri coalinui, Cuaristocrgia care pleacà din celnicii al dror mime ar puteaveni si de la ceata. In Pind o vanzare se Intgreste de episcop,si un fruntas local dà mArturia pentru hoget" 8.

In formatiuni locale de vgi, amestecati cu Albanesii, &blase

SVárf í mirgri vlahe In alcani 833

astfel Românii, cari pase turmele, conduc caravane, dar sepregatesc si dc un rol In cetdti 1.

Se va forma aici o lume Inchisd, pregAtind, ctun s'a arAtatmai sus, si un non graiu.. Si limba greacd a regiunii macedo-nene frdmánlatd cu turceste altz decil aiurea: e ar trebniculeasd din vechi zapise i scrisora particulare.

Se desemneazd, prin desvoltarea proprie sau prin influentaunei vieti politice Superioare care nu e a lor, si nupArtiri.In Ciimpulungal balcanic, Pid vedea doar un cdlun 2, pe cándsensul e de regiune. De allä parte e cparhia larga a Vlahiei" 3.Dfolopia veche ajunge a se numi Anovlahia 4. Vedem aparitiaunui element románesc la Vardar, pe cand, cum am spas,ciobanii Inainteazá. pAnd In Chalcidica, tot In acest timp.

CM. i toald Tesalia e a lor. Forma Latrichala" In Sanado,Secreta, pentru Thrcolul Wistoresc v. i Larsa pentru La-risa, ar vddi prepositia romfmeascd la 5. BXcexcx3: xoválsca sevor gdsi pánìt tdrziu langá. Livadia, In Boetia 6 Gdsim peVlahii de la Stagai, Mina. Bulgqri si Albanesi, la 1336f.

Grecii din acest Apus tesalic nu-i iubesc pe ciobani: Invdtatiilor isi aminlesc si de lupta lui Traian cu Deoebal si de alletráddri" fatd de Impdratii 8; ca sd-i descrie Jara cre-dintd i falsi, nepdstrandu-si nici fald de Dumneveu, nid Jatade ImpArat, nici fald de ruda sau prielen datoria, luptândca sá. facd ru oricui, mincinosi foarte si boli, calcánd sicele mai infricosate juraminti, In ciuda legaturilor de fa-milie, Infrdtirilor i cumetriilor si inseland asa pe cei cuavere"9. ant Insd, cu calita(ile si defectele lor, tot vechiiIliri si Traci.

Fdand apoi din ei niste fricosi ca iepurii" i viteji deporecla albanesa pentru Romani; Sqineanu. o. e, p. 171.

2 Abstammung, p. 59.Boiatzides, In 'Ener. h 6v. 6~66 v, I 1921), p. 161.V. Scholiile la Tuci,dide, ed. Londra 1819 III, p. 172.Citat In studiul d-lui Boiatzides, despre Pronica Meteorelor",

p. 139 si urm.6 Heisenberg, Dialecte und b 172gangsprache im Nengriechischen,

Manchen 1918.7 Heuzey, Mission archéologique, p. 453.

Si totusi nepotul lui Kekaurnenos se aparl cd n'a primit ins-tructie elenia in scoala", p. 75 Dar citeazA pe Dio Cassius, pl. 82.

9 Ta rciiv BAcizaw yivog amar& re navreAdg mal atecrreappivog, Ate elg

334 Rominii din jos in jurul anului 1000

fricosi ce sint"1, se recomandk a nu li jura, a nu li primijurAmintele, a fItdri fa(.i. de ei, fg.tarnicii, a primi ea ostatecitn castele pe femeile cu copiii lor, dar a-i tinea Intre ziduri,a nu Ingkdui visite Inkuntru ale rudelor bkrbati 4 a Ingrijica acei cari iese de supt paz1 sk fie Inlocuiti, Cui allii, strajafiind bunk la ziduri si la porti 2.

Ca i mai tkrziu supt fratii Petru si Asan, rkscoala, fit-multul", ttotatog 3, se produce la ei pentru cà s'au crescut,peste ce prevede datina, dkrile (agirrecg xat cfccverAcmcg).

Asa e si astka. Doi cAlktori englesi din secolul al XVII-le;foarte atenti i vrednki de crezare, Spon i Whelcr, au strkbAtut

ei ampia Tebei pentru a gksi In munte un sat al Vlahilor(un village appelé Vlaghi, par ce qu'il est peuplé d'Albanoisou de Vlaques") 4. Acolo si o viatk cklugAreasck nouà secrease, duand pretudndeni indomnuri la viatk6.

In ce priveste pe cei din Macedonia, ei Isi duc viata ca pevremea lui Dimitrie Chomatianos, care-i descrie 6 ca o popu-latie numeroask i vioaie. Si iat'i cum vede astAzi un profesordin Grebena, d. L. T. Valea, întâlnirile lor 7.

Balciul a fost si este Impreunat cu suirea turmelor si astkpanilor lor la munte, asa ck si azi coloarea lui predb-minantk e aromaneasck.

De fapt, Intreaga sAptkmank eat tine halciul (8-14 Iunie,ckmpul Grebenei, unde se improviseaza zeci de sandra-

eedv Ixav alarm de04v, it4re ç 6aot2.éa, Are tic avyyerfj eig paov, daactyawcC6pevov ncivrag xaragrgatiaareiíeaOat, vetMerat (5g noklist xal xMarrei advadpvtítievog xat9exciarqv 8escovg Temax5earcirovg nedg rot)g. lavrog Taovg xaldOercriiv daStcas, notofiv re dbeATonolriaetç xcd avvrexplag mat ooquójevo tuì TOL-raw (bra.* tat% clabvarieovg; p. 74.

EIaL xcd Seaol navy, Accycogo 4ov-reg. xagSlav, Ocieaog SE Ixovreg, xal ro

clad Sealag; p. 74.2 Ibid.

$i forma aovAreiicrat; Cecaumenos, p. 97. Necontenit pringereacontra practorilor" i impositelor cresc-ute; ibid., p. 18.

4 voyage d'Italie, de Dalmatie, de Grace et du Levant..., 1675et 1676, Lyon 1678, p. 96. Ei laudà ospitalitatea lor.

5 V. si Léon Heuzey, Rev. Arch., IX (1864 , g. 153 si urm.:Les convents des Météores en Thessalie, d'après un manuscrit grec,(ms. istoric din 1776).

6 Dupg mos. din München, Tomaschek, Sitzungsberichte, 1882, p.495.7In ziarul Cultul Patriei din Bucuresti, an. 1936.

StAli i misceiri vlahe In Balcani 335

male cu mArfuri, era Impestritat Cu fustanele si sarici,,wind de cuvinte In dialectal cunoscut, amestecate cu sti/gteIn greoeste. Dino()lo de un rá'u care nargeneste terenul largal targului, isolat pe un platou In formg. de eetate, se zAriau,numai pfticuri de ncitiri" (corturii) aromânesti.

Potrivit datinei, In fiecare an familiile de Aromani rkis-pAu'dite In lumile de iarnA In interiorul Grecei pAnd In Pelo-pones Intoemesc asa fel itinerariul lor la4 lnapoiere ca primelezile de varà sd-i surprindd pie dealurile din apropierea orAse-haul amintit Bulouria revederli este fgrA. IndoialA mare sise Impleteste midunat cu veselia bAlcivaul.

Isi reconstitulesc astfel satele, su.pt forma de popas denomazi, pentru a Infra de-odatd serb5toreste In muntii Ir".

,Interesant de semnalat este imprejurarea c fiecare sat,derivAnd din mai multe fllegri" (reuniuni de familii Inru-dite), condus pinA curand de celnici" (un fel de cnezi), areemblema specifidà a cortturilor sale, tinând la motivul depe planza lui cu pKr de capra, prin care nnu strAbate ploaia,ca la un drapel. Chiar oei cari s'au stabilli in orase eaSalonic i Verla, Tarnova i Elasona, Tricala si Kalabakaymanifestl o solidmittate rarà fat6 de comuna din muntese considerA ca si cum i-ar aparline. -

Regretul lor mare acum, In oara recunoasterilor, este dipierzandu-si turmele sau Indeletnicindu-se cu o ocupatie ce-ireline, n'au mai fost ImplreunA cu ceilalli In anotimpul mun-telui.

De aceia, In serile rAeoroase ale bálciului, In fata cortu-rilor, MAgä focal pentru cinà, sraci i bogati, negustorichtragii, AromAnii perm deoseba de alti tdrgoveti, dup6datini strgyechi. Cffnd te apropii de ei, 11i fac impresia uneitaberi an,kronice, du obisnuitul sfat al cKpete.nlilor Incrun-tate i bAnuitoare, ca despret suveran fatA de oricine nu ede-ai nostri". Albania vecinI ada'uge elementul ei,tArziu, oamenii din Fraseri (Farseriotii) se vor Intinde caelement de libertate si de conducere pretutindeni1".

F4reste cA In aoeste vechi timpuri nu poate fi vorba, Ininteriorul macedonie, de orase: cele vechi au dispkrut, iar cele

Numele k3 In legAturA cu cele Albanese In ert: Piperi, etc. Ilda-cina, Fra$, poate fi ilirieli.

Teodor Vnllianites, In 'Hyseadylor rijs Msyd,ing E')Âadog, 1922, p.226 i urm..

2 Cf. notele mete In Bulletin de l'Institut Sud-Est européeln, II,pp. 105-30; VIII, Pp. 59-64; Revista istoricii, VI, p. 119; VII, p.158; VIII, pp. 350-3; XVIII, pp. 314-5 si studiile, acolo si In Revuehist. du Sud-Est europfécn, ale d-lui Valeriu Papahagi (v. biblio-grafia In ultimul, Rev, hist., 1936 .

Vellianites, I. c., p. 230.4 Ilubert Pernot, Introduction a l'étude du dialecte tsakonien,

pp. 361, 379-80. BAuxoyecoeyan, In Maina; ibid, p. 385. Blaxevsng, p.409. Bkixonavayarrng si BAcixog, p. 410. V. si ibid.,. pp. 448, 450, 453, 157,469, 474-5, 476, 482.

5 V. qi Otto Maull, Griechisches Mittelmerg,b'et, Breslau 1922, p.129..Arch. Venetiei; un studiu va InfAtisa caracterul acestei

7 Spon i Wh.eler, o. c., p. 128.

336 Remand din jos In jurul anului 1000

noua vor fi numai, cum vom arata, un resultat al patrunderiipolilice si economice a Venetiei In Balcani, deei de pe la 1400Inainte.

Moscopolea s'ar fi Intemeiat diva o legenda pe la1330 si se pretindm ea sz..s pastreaza o Evanghelic din seco-lul al IX-lea avea, In secolul al XVIII-lea, cu o populatiede 4.000 de locuilori In cascle de piatra fara gradini, douazeci

trei de biserioi: una din 1659, a Prodromului, allele din1715, 1721, 1724 si 1850, apoi o scoald din 1730, un orfano-trofiu Oppzvoatocxyalpcov). Cum se vede, nimic dintr'o epocamai departata; relaliile erau pc atund S cu Belgradul, cuLipsea si chiar Frankfurtul 2.

Gasim Vlahi si la Misolonghi, in Etolia, care e o Vlahiede sus, langa oea Marc" si cea Mica 3.

In jos, patrunderea valaha.", In aceasta roire a lor, mergepang. la Taiget, la Mainoti sau Taooni. Acolo se pastreazaInca mioara, lopst6pc, (se deriva din 14X0v,oaie adusa de cio-bani (toncivc). Si pana azi numele de Vlah" se Intrebuinteazaacolo i In legatura cu numele de botez4.

Vlahii din Creta unii, ca episcopul Gherasim, din seco-lul al XVII-lea, cLi un important rol bisericesc si culturalnu pot fi toti Romani de sangei ci, In adevar, numai pastori 3.Multe nume de Vlahi, de Vlaghi", de Vlaghene" se 1)10.1-

nesc in regiitrele de notan i cretane pentru secolul al XV-lea 6,Un Ieronim Vlachos, din Creta, serie un dictionariu 7.

StAli i mi§dri vlahe niBale= 337

Ca stare cultural, pknä tiirziu, alAtori ti descriu la banede postav alb de lAn1 peste o maisoll de fulaire", eu giugxpeste pk1.1Aria de pAs1ä legatl su.pt bdrbie, femeile avindcoif de metal Tree de la =rite la bes, p5seAnd oi de-alebeilor turci, fiind pMtiti, ca zec la sut4 din lapte

Si In colturi Azlete aceiasi strIveche viatl romlneascK sepIstreaz6.. Pe e-And ciobanii din Pind vand cas, brAnzkcergi le Ragusa 2, in 1380 existau pe Vardar satele Rolovo,Pululovo, Plotoresci 3.

La Adriatica. forme ca Lupulus, Ursulus 4 se IntAlnesc InDalmatia si In epoca romanl: s'a tAgAduit Insl cI ar ficolul postpus. Acolo, pentru orase, se pkstreazI in datareveclaile tilluri, In fru.nte cu Impgratii si episcopii. Asile! laZara, In 969, apar ca tribu.ni, alaturi, Slavul Dobro i sotiagreaca, Agapita. In acest tinut se va forma Insl, prin isolarea muntelui de la Apus si Indreptarea vietii spre Italia,nu- nuniai o altl constiintg, dar si o aM lirnb5. 3.

Leurs troupeaux ne leur appartiennent pas, mais à ile grandsseigneurs hires qui leur donnent le 10-e du laict et des agneaux pourtout payment, et c'est à eux à payer les autres droits qui leur sontimposés... Ils ont leurs valages en été sur- les montagnes, oa ilspaissent leurs moutons en toute seiireté, en hyvernant dans leurshutes, où its se retirent avec leurs femmes let leurs enfantt; Whéler,Vogage de Dalnzatie, II (1869), pp. 330-1. V. 0 ibid., p. 602. Cf.Kasasis, La Macédoine et les Roumains.

Despre casul vlah, v. Jireek, Wlachen und Maurovlachen,In Sitzungsberichte der biihmischen Gesellschaft der Wissen.schaf-ten, la 27 Ianuar 1872. 8i Redessa Osrislavich Pleschich, olimMorovlachus". Si Dobravçe Vhchus Cherstoe"; v. acelasi In 4rch.f. 81. Phil., 1886, pp. 590, 591. Cf. Jiredek, Die Romanen in denStddten Dalmatiens, în Denkschrif ten de la Viena, XLVIII '1902).

3 Glasnik din Belgrad, XXIV, p. 255.Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 153, no. 207; Achille Tamaro, Balk= et

Slaves dans l'AdKatique, trad. par France Donat, Zdrich 1918. V. siAttilio Tamaro, La VenAtie Julienne et la Dalmat e, Roma 1918-9.Cf. Bulletin de rInstitut pour thisto're de l'Europle sud-orientale,. VII,Ï. 37-41. Cf. Marczaly, In A Maggar nemzet tórténete, 158 si arm.

Bartoli, Das Dalmatische (in Schriften der Balkankommission,enguistische Ableilung, Viena 1906): Latine loquuntur, non autemsclave, nee tamen nostro *idiom ate italic° in quo nobiscum fanttiret conveniunt, sed quodam alto vulgari idimnate eis speciali qtiod

22

148 RomAnil din jos in jural anund t000

In seminal al XVII-lea, Dalmatinul Orbini pornerrege 1, 'inRegno degli Slani, tulle le Valachie" 2. Dar temeinice r6.manasez5rile din Pind. Brenca (brAnza) lor e pomenità la Ra-gua In 1357e. Aduceau, aoegi chervanagii", plumb In sehimbpentru sare $i. scoarte 4-. Si aoegi ciobani, cari sAnt astfel,fireste, cklAuzi, fac deci $i negot. In veacul al XV-lea. IneepatorVue Brancovici pomene$te Ina alaturi pe Sarbi si pe Vlahilicari fac negot cu Ragusa k Starea pe la 1300 a Romanilordin Dalmatia, pe cari-i credea adu$i de Bulgari de pesteDungre6, o descrie Lucius, afirmand cg.-$i p5streaz6 vechiulnume de Români 7.

a nobis Latinis intelligi nequit, nisi aliquali, imo magno eiusdemloquendi (saltem audiendo) consuetudo. Panem vocant pen, patremdicunt (eta, domnus dicitur clesa, facfere fachir et s'c de caeteris,quae nobis ignotum idioma parturiunt" (dup5. Magister de Diversis,p. 208). Asa spune s'i nobilul Cerva: peculiaris Rhocusiae sermo...Cuius religio et quadam umbra et imagine nos militare causas vidimussenes; p. 210. Si lui Ahmed-Pasa, in 1493: lingua nostra"; ibid., p.208. Intr'o hotArire de la 1472 cu privire la discutiile de la Senat:lingua ragusea, lingua veten i ragusea aut latina vulgari"; ibid, p. 214,AlAturi urme de romdnesti. In Arbe, Statutul de la 1331 la 1336opreste pro mortuto boceare" (a boci"); citat de N. Densusianu,p. 564, nota 4.

1 P. 282. V. li Vulacchi", p. 358. Li Valacchi de quail erano piùdi cento catuni"; int.liu la Tomaschek, Zeitschrift f. eisterr, Gymn.,1876, p. 346. Ii crede bis an den oberen Lisrn und Ibar" (ibid.).

2 Orbini, o. c., p. 282.3 Miklosich, Wanderungen, p. 4.4 Dupl Farlati, Illyricurn sacrum, VI, p. 29.5 Miklostich, Mon. Serbica, pp. 209, 268, 271, 354, 435. Ragusani

si la Vidin, Jiredek, Mem, II, p. 58. .

6 Lucius, De regno Dalm, p. 284. Cf. ibid., p. 281: Vlahorumnomen ante annum 1300 in dalmaticis monumentis non reperitur".V. si, dupl Presbyter Diocleas: totam provinciam Latinorum quiillo tempore Romani vocabantur, modo vero Morovlachi, boc estNigri Latini"; pi. 284.

7 Valachi autem hodierni quicuraque lingua valacha loquuntur seip.sos non dicunt Vlahos ant Volachos, sed Rtunenos et a Romanisortos gloriantur rbmanaque lingua loqui profitentur; quod sicutsermo ipsoriun comptrobat, ita mores quoquie eorundern, Italis vatic.Slavis similiores, convincunt, ut relati auctores referunt et qui cumeisde.m Versati sunt testantuel, ibid. Cuvinte de la Soimirovici, episcopde Ohrida, p. 288: $1 nol santem Romani, noi sdntem de .stinge

Romani,- &meta Mantean, stii romaneste; ibid. dupA WolfgangLazius). Etiamsi aliqua valachico idiomate scripta reperiantur; p.285.

Arch. Ragusei, Lettere e commissioni di Levante, 1359-80, fol. 20;Jiredek, Bedeutung von Ragusa.

Jiredek, tu Periodicesco Spisanie din Sofia, 1882, pp. 41, 47.Apar P. et Andreas de Ragusiol indices de Bodon" la 1238; acelasiBedetztung, pp. 443-4. Alt Ragutan la Sofia, ca dar prin testament laSancta Venera In Tornova" 1363), La Mesembria erau de-ai lorde la 1277; ibid. Altii merg la Caffa, la Tana; ibid., pp. 444-5. Pentrtu.cei de la noi, asteptAnd c,olsonia din Tirnisoara si captitalistii dinterne libere §1 Ardeal, Iorga, Studii si doc., III. Pentru informatorulvechiu care e presbgter Diocleas, Stanoievici, In Glas, CXXVI 1927,pp. 93-101 (legAturi en Monte-Cassino).

3 V. Weigand, Jahrbuch. XIV, p. 171 si urin. Rumanen u. Aro-manen i Besnien. Contra teoriilor ciudate ale d-lui Isidor lean,In Merrt. Ac. Rom., XXVI, i pentru tonstatArile chibzuite ale d-luiTeodor Filipesqu, Col. rom. In Bosnia, 1906. Se citeazA Gunusari(Tigani de la noi). Pentru Baliice, ciobani In Hertegovina, p. 191si urm.

4 Pentru de Versigne Vlachos Xubci sic dictos" la 1466, V. Tire-dek, In Arch. f. slav. Phil., p. 25, nota 1.

5 V. Senta, Zenta, la ErAhe, o. c., p. 36.6 Si la Cumanovo fotai La Yougoslavie, 1925 p. 87. Pentru Iota,

v. InsA, In Grelot, Relation nouvelle d'un vogage á Constanitinaple,Paris 1630, p. 237: , Serviette qu'ils appellent Ilota MI pesternal.

Jireinelt, litem, II, p. 30.

Sari j misciri vlahe In Ralcani 339

O Bistrita Vlachic" pomenitA la 6 Maiu 17 lu rchi-vele Ragusei, e de sigui-, In Balcanil. In acest interior, alpeninsulei, Ragusanii *mg si la Vidin 2 Aceasta InscamnIInsit lin comert viu i cu partile de la Apus ale principatusluimuntean.

Nu lipseste un rol al Românilor In Serbia, In Bosnia s.Astfel In bosniaca Versinie 4. Pe and, In vechea

iliricá6, Total lor, cum vom vedea, creste, ei sc intind cupoitui l felul lor de viatI. si Ir Serbia Veche 6 v. Cuca,lievicii 7).

Epoca desfacerii din masa apuseank a Vlahilor Dalma(iei,SA.rbiei i Bosniei, a Vlahilor maritimi" 4111orlahii) se poate11.xa. La 1071, Intr'un privilegiu pentru episcopii de Arbe

.340 Romilmi din )os In j irul anului 1000

de Nona se pomeneste de pace vine pagi Peçomil Muro-vlavl, Wiagini", In teritoriul episcopului din urma

De atunci Inainte Morlacii, Bomanii de la Mare"2, se con-serva mational, chiar dupg ce aik ajuns a vorbi sarbeste.Cu fesul rol; cu trei pene de fier In cap, cu itarli rosil

opincile, Morlaeul pAstra i elemente din costumulmitiv a. Dar numele se slaviseaz i ele4.

Atunci a trebuit s4. se produch i acea plecare spre Apusulistrian, unde, cu un vocabulariu slav In mare parte, s'a ivitun dialect ciudat care pAstreazX fonetka morfolog,ia ge-neral romgneaseA. Plecarea acestui grup, care nu e plistoresc,nu poate fi pus In legAturA decat cu Incurcaurik produsede aparitia cetelor otomane. Iar rotacismul, si din numelelor de Raineri, aminteste forma pe care numele nostru etnic

are la Albanesi. Populatia din aceste pIrti a fost, atanci,asa de deslocuitk, Incat unii din Albanesii acestia au ajuns

pAng. In Mica. Avem a face probabil cu o colonisare tarziledin partea ducilor de Austria, mult timp stKpani aki.

La Istrieni nu.mele sant slave (Brdo, Susnjevica, de la unSusno ea mos), dar, pe langg. Paz, greu de explicat, KrbunearatI pregtitorii de mangal In pAdar0.

De si In legatura cu ce e mai romanesc" futre Italieni,Friulanii, eu ce faz tu 6, ei s'au slavisat mai cu totul eavocabulariu.

Dfunmler, Die dlteste Ges .h. der Slauen in Dalmatien, p. 58.Pentru Spon si Whéler, Morlacii ar fi niste fugitifs d'Albanie";p. 91.

2 Cf. Juhrbücher der Litteratur, LI 1330, Viena, p. 117. Sicontra lui Morlachi de la Mare, p. 117 semneazA Koplitar 1).Cf. S. Dragomir, Vlahii i Morlacii, Cluj 1924, i Miklosich, DieWanderungen der Humanen, in Denkschr. din Viena XXX (1879(citat si mai sus).

8 Whéler, Voyage de Dalmatie, de Grece et du Leuant, I, ed.Avers 1689, p. 13

4 Se zice Vlad Dracilovici", ctuu se va zice si Mateias Iancu-lovici": Jagid, Ein Beitrag, pp. 97 si urm.

V. Hist. Zeitschrift, 1926, pp. 1-13.43 W. Urbas, Cicii si Tara lor, In Bul Soc. Geogr., XL/ 1922), p.

180 si urm. i temeinicele stuclli ale d-lor Sestil Puscariu (SestilPuscariu, Studii istro-romdne, I 1906)f, II (1926), III (1929)), siAl. Morariu.

.StAri i =sari vlahe in Balcani bit

Grup inic, ei au pArAsit deci rApede tesaurul strAmosesc,pAstrAnd Insit toate elementele de morfologie, cas extrem deinteresant in istoria graiutrilor omenestil..

CA nu e vorba, In Macedonia, de nomazi", ci de o populatiede secole asezata, o dovedesc numele care inseama toateelementele haturii incunjurItoart. IatA pentru satul Laica

' (Laista):Muntii din jurul satului poartl denumiri ca: Papingul sau

Lazar, Asteata, Chic; Plinul, Morfa, Pistritul, Flamburul, Pa-jota, Atoaca si Gura,.

Sant caracteristice numirae de dealuri: Laca, GArgArelo,A ghinii vii , Cullyucearul, Catachi, GArbunita, Cheatra-rosie, LA1A, Brazii, GrumArAzi, NsAratul, Grohutul, GatIhno,AstanA., Chietrele albe, Faltaciu, etc.

Apele ce u,d6 Laca &ant douA rAuri principale: Morfa, ceizvorIste din muntele Morfa, lar al cloaca, Cucurtistul, ce-Oja apele din mutntele Pistritul 2".

Dar, alAturi de aceastA rAspandire vlahA" in regiunea, odi-nioarl de basA, unde, lipsiti de Stat in vremea ;And el seIntemeiazA solid pretutindeni, ei nu vor mai fi decat grupuride autonomil sau represintanti Individuali, la hanua, Ict ate-lierele de juvaergii, In prAvAliile de negustori si In alte pro-fesiuni orlisenesti, ai admirabilei initiative a neamului nostru,identitatea etnicA fundamentalA in tot Sud-Estul european,semnalatI mai sus si recunoscutA si de strAini, se mentineachiar dincolo de margenile acelor cari au rdinas vorbind ro-fridneste.

AceastA identitate e un adevAr cara se impune. InfAtisareachiar, dar mai ales ImbrAcAmintea i incAltamintea, cantetul,dantul, superstitiile, povestile sant aceleasi de la Cehi ;I Mo-ravi la Ruteni si de la Beschizi pAnA la Taiget.

La Istrieni, kumaraku, xaptilatlx0v, a fost semnalat 0. de To-maschek, In Zeitschr. f. óst. Gymnasien, 1876, p. 346. Nu de la Bizan-WI, cum crede el, ci de la comanacul nostru, ceia ce pune maltArziu o despArlire si de la noi. CitAnd pe Farlati, IV, pp. 91-110,Tomachek credea Uscoci de 1 jupele Likka, Corbavia, 13ujanasi Gecko, ibid. Ei n'au pAstrat mAcar toate num ele zilelor stiptibtAnii;Saineanu, Semasiologlia, p. 42.

Ziarul Ndzuinta de la CillArasi, I, n1 30.

342 RomAnd In joss.-- In jurui anului 1000

Fondtill arhaic, mileuar, preistoric e pretutindenisireft slavism Iiu trebuie s ne mne1e, vAzanii hi.adeviraltà rasà. Ce au fost Slavii Inainte de a atinge aceste regiunitrace se poate vedea la Poloni, cari, In toate privintile, sail(cu totul altfel.

$i nicàiri Tracii n'au fost aflati, d vremile mai noi, caatari, ci numái In transmishmea, In versiunea i interpretarearomanicA, de la o vreme expnes romAneasca.

Incbein deci acest al treilea tom al cercetlrilor noastre, dupKce am urmgrit astfel viata de odinioarA, in toata lArgimeaIn toati adâncimea ei, cu aceastk restituire de drept, In fo-losul alor miei, pe care nimeni n'o p3ate rAsturna.

TABLA iLusTRATITLOR

Pagina

Fig. 1. Din luptele Romanilor cu barbarii. Sculpturi de metal aflatein Ardeal 4

2. Cetate romana din secolul al 1V-lea 203. , 19 y A 11 a 264. Monede grece din Scitia Minora . 305. Moneda a lui Maximian si Diocletian 306. Colonia romana din secolul al 1V-lea 367. Constantin-cel-Mare, dupa o medalla 408. Moneda a luí Constantin-cel-Mare, cu podul peste Dunare 409. Impiratul Diocletian 44

10. Monede romane barbare 4411. Inscriptia romana de la Tropaeum Tratani pentru biruinta

asupra barbaritor 6012. Medalion al Imparatului Lillian 6813. Moneda Jul Teodosiu 6814. Medalion al lut Constantin Chlorus 10015. Medalion al Eleneí, mama tut Constantin-cel-Mare 10016. Soldati romaní. Sculpturile de la Tropaeum 10617. Moneda a lui Iustinian 12018. 0 scena de lupta intre Romani st Gott. Sculpturile de la

Tropaeum 12419. Ostas roman de pe vremea imparatului Valens. Sculpturile de

la Tropaeum . 150

20. Barbari prinsí (Gott). Sculpturile de la Tropaeum . 20021. Medalton. al tut lustinian 21622. Iustinian, dupa o medalle 23223. Heracliu si Heracliu Constantin, monede . 23224. Femel barbare (Gote). Sculpturile de la Tropaeum . . 25225. Moneda a Imparatului Heracltu, cu mama, Gregoria, si fiul,

Constans 32426. Solidus al Jul Iustinian al II-lea 324

TABLA MATERIILOR

CARTEA I-A.Amintirea Imperiului. Pagina

CAPITOLUL I. Barbarii t Imperial 3CAPITOLUL II. .Provincialie 8CAPITOLUL ill. Reromanisarea politica ,

Tan I apararea 26Opera lui Diocletian si a lui Constantin-cel-Mare 30Mostenirea lui Constantm-cel-Mare 45

CAPITOLUL IV Crisa gota 51

CARTEA A II-A.Creatiunea romineaScii.

CAPITOLUL I. Formele de vtata 75CAP1TOLUL II. Legea romaneasca 79CAP1TOLUL 1II. Neamul 1 6CAPITOLUL IV. 1.1mba 110CAP1TOLUL v. Gruparile politice fundamentale 148

CARTEA A III-A.intre impiiratul roman si Hanul turanic.

CAPITOLUL 1. Opera Imparatultu Teodosiu 167CAPITOLUL II. In umbra lui Atila 181CAPITOLUL UI. Crisa sociala supt Imperial restabilit . 192CAPITOLUL IV. Ridicarea elementului latin 200CAP1TOLUL V. Viata populara romana' 205

CARTEA A IV-ARegimul .Noului Auguse Iustinian.

CAPITOLUL I. Basa romana' 221CAPITOLUL H. Romanii in Imperlul avar 230CAP1TOLUL III. Sintesa slava 238CAPITOLUL IV. Influente slavo-romanesti . . . . . 262CAPIT LUL V. Romanit pana la noile colonisari de barbad (sec.

VII-VIII) 292CAP1TOLUL VI. Elementul vechiu romanesc si colonisarea Bulgarllor 297

CARTEA A V-A.Rominii din jos in jurul anului 1000.

Stari I miscari vlahe in Balcani 331

Acest volum s'a tucrat, cu inteligen I abdare,_dup& un text foarte greu, de cotaboratorii mieiktehnict dd. M. Manolescu, I. Homer, D. Craioveanut

I. Alexandrescu.

istoria rom anilor · raportul fusese si a ramus, nu de osebire lntre douà teri, ci de o conventle...

Documents