Coperta: Marius MilanTehnoredactare: Marius Milan

Toate drepturile revin Editurii Blassco

lS B N : 97 8-97 3-8968-69-1 Editura Blassco

VALENTIN DIMITRIUC

MTSTERE $lCURIOZITAil ALE

clvtLtzATtironPREISTORICE

VALENTIN DIMITRIUC

CUPRINS

Din partea autorului . gI- MARILE MISTERE ALE PREISTORIEI TERREI:

LEMURTA (CONTTNENTUL MUI St ATLANTTDA1. TEMURTASAUTARA MU... ..... "...L12. LEMURIENilVIRACOCHA.... .......303. popuLAJ|A VTRACOCHA iN TNSULA PA$TELUt

$tiNocEANtA.... ....334. ATLANTIDAREAPARE .... "...43

ll - Atlantia5.STRAVECHEAATLANTIDA.... ..."...466. CERCETARIAPROFUNDATE DESPRE ATLANTIDA. . . . ,647. HTPERBOREEASTAGARTHA .........89S.ATLANTIDANISEDEZVALUIE ........99

ilt - cAuToRtE pE uRMEtE MO$TENtRil ATLANTEg. ir! cAUTAREA TABLTTELoR tiE cRlsrAL ATLANTE . . .L47

1o. CAMIRASFANTA. ....1s2i.1. DEVoRBAcU GEEA* MAMA pArvrArurulur ......iis1"2. CAMERASACRA .....1s913. LA DRUM, iIV COVPAUIA REGELUI ORASULUIDELUMINA ..,1.6214. VtTtTA,il\ RrcRtur_ LUt BARBA SUnA.L5. |STOR|A,,lReltTrtoR DE CRISTALATLANTE" . " . . . .166j"6. vtztrA msrArucacArurnroanE . . .. . . . .. .169rZ. iru ZAON CU SARPELE DE LUMINA . , .172re. iru lAnn prvre rrsFtNTE. . . . . .17419. ORASUL DE AUR 5r RAzlronut sAu . . . . . . .L78zo. iw vtztt[ LA,,ptATRAaoevAnutut, ..., ...1862t".tNtMAvrrnpAmANTULUI. ..,...,.t8722. oRA$uL DE pE FUNDUI vlARrt , . . . .tglzt.iupnruruAcuvAnsrrurcnsrnmnr. .......202z+.ilrflrurnrAcuzEtIAAoNA .......2j.2:s. ilronncrnra iru oRA$uL srArur or ruvlrrrrA . . . . .t;;26. BTBLTOTECA DTCRTSTALAATLANTTLOR. ... .,, . . ..217

-

Mistere qi curiozit5{i ale civilizafiilor preistorice

27. MESAJUL BIBLIOTFCII DE CRISTAL AATLANTTLOR CATRE OAMENT . . . .. ..219

zg. iNronRcEREA pRTNTRE oAMENT pAuArurulut . . .zzztv- MTSTERE $t ENTGME ALE PRETSTORIEI

29. MISTERE SI MITURIALE PREISTORIEI . . .. , ,22730. LEGENDTTTCNUTATORILOR D8AUR..,,..,242

V - URME REMARCABILE ALE TRECERII PE PAMANT ACELOR DIN CERURI31. MAREA prnlurnA . . .24932. COSMONAUTUL MAYAS . .. . .25633. CANDELABRUL DrN GOTFUL P|SCO 5r

DESENELE UR|A$E DE LA NAZCA (PERU) ....26034. TIAHUANACO - LOCUL UNDE AU COBORAT ZEfi . . .26335. TERASA CICLOPICA DE LA BAALBEK. . . . ., , .27536. CRON|CTZUCRAVTTT pr prATRA. .. . .Zl737. MEGALTTil EUROPENT .......281

vr- $rToTUsr... cE 9TrM DESPRE VTZTTATORil $rZEllCIVILIZATORI DIN CERURI? !?38. CESTTM DESPRECETVENTTT DrN CERUR|...... ....28339. DESpRE vrzrrAToRr irurAupnronr

SrzEilcrvrlrzAToRt ...29640. pRTNcTPALELE CUNOgrrruTE nOOANDITE

DE LAEXTRATIRE$TRT. ......30841. CE 9TtM DESPRE VilTORUt OMENIRII

5r cE PUTEM FACE.. .... .. . .334

VII .RELATARI LEGENDARE DESPRE CONTACTELE DIRECTE

ALE PAMANTENILOR CU MESAGERII CERULUI42. LEGENDA MEsoporAltrcA n cAlArontrt

REGELUT rrRruRiru cERURr. ........340qg. cALAronrA LUr tNoH iru crnunt$r MESAJUL

ADUsDEAcEsrApr pAvArur ......34244. EROil BrBLtCrSt MTSAGTRn CERULUT . . .. ..349

vilt - crvruzATn D$PARUTE in umRRr $r TGNoRANTA45. CH|AR NU NE pASA Or CTVTLTZATilLE OMENIRil? . . .35746. OMAGTU PENTRU rNrTrA,Tr$TVilTOROLOGI . . . ... .374

\IALANTIN DIMITRIUC

47.48.

irurAlrur nrlr oAMEN tLoR cuCONCLUZII

EXTRATERESTRI

ANEXEA. D t STRU G E REA ClVt LtZATt E t M ESO p OTAM t CEB. ARTA pnrtsrovcA . . .ss7c. rAauTerc DE nMARALD ALE Lut

THOTH*ATLANTUL ,.400D. ctvtLtzATtA cnrraNA rwwotcA. . . . .427E. ctvtLtzATtA $t cULTURA aneceascA rwrcrMauA . ,aEtF. ScHELETE DE uRtA$t pnrzrwrciu DtvERsE

LOCURIDIN LUME, . ,.440BIBLIOGRAFIE

H

Mistere qi curiozit5{i ale civiliza{iilor preistorice

Din partea autorului

Aceastf, carte reprezintd volumul lll din ciclul Preistoria gi

lstoria Omenirii. El constituie o etapf, noud in dezvdluirea unoraspecte inedite din evolufia ;i progresul civilizaliilor omenirii inspecial in epoca preistoricd.

Pentru aceia dintre cititorii mei care nu au avut ocazia sd

rdsfoiascd primele douf, volume ale ciclului de Originiale Omuluigi ale Planetei noastre, permitefi-misi fac o prezentare scurti a

aspectelor tratate a nterior.in primul volum intitulat TrucrpurunlLE PRElsToRlEl

OMENIRII am inclus o serie de elemente de cosmogonie gi an-tropogonie care trateazd pe larg diverse aspecte interesantelegate de originile Pimdntului gi ale omului. in carte sunt pre-zentate gi o serie de mituri gi legende strdvechi care ne dau oindicalie de felulin care omenirea primard a vdzut facerea lumii

9i a omului gi cum s-au reflectat ele in tradiliile diverselor po-poare ale lumii.

in al doilea volum intitulat ClVlLlZAT|l ALE PREISTORIEI

OMENIRII am prezentat principalele civilizalii care au apdrut gi

au evoluat in diverse zone geografice ale globului, mai populate

5i mai propice locuirii. Zone care in prezent ne-ar apare curioa-se, urmare schimbSrilor climaterice care s-au produs in timp,transformdnd zone extrem de fertile in trecut, precum Lemuriastrf,veche, primele civilizafii ale erei actuale din podigurile AfriciiCentrale gi Sahariene sau Cdmpia Mesopotamiei, tn actuale-le degerturi Gobi, Sahara sau De5ertul Arabiei. Nemaivorbindde faptul cd in acele zone, in timpuri strdvechi, s-au dezvoltatcivilizafii preistorice care au avut grade de dezvoltare tehnologicd

9i spiritualS deosebit de avansate, in unele privinle ele depdgindactualele niveluritehnologice gi de dezvoltare a congtiinteiomu-lui zilelor noa.stre.

Din aceste considerente unele aspecte legate de Lemuriagi Atlantida - civilizafiile fanion ale timpurilor strivechi, de dina-inte de anii 10000 i.Hr., sunt reluate 5i in prezentul volum.

Vd doresc lectur5 pldcuti gisper, instructivi.

Mistere qi curiozit5{i ale civilizafiilor preistorice

I. - MARILE MISTERE ALEPREISTORIEI TERREI:

LE M u R rA,([P,Xtniry,Bxru r M u ]

1.

LEMURIA SAU TARA MU

Acum trei miliarde de ani, la inceputuri, Terra era compu-sd dintr-un singur ocean uriag - Fanthalassia 9i un singur uscat

- Pangea. Tensiunile interne din scoarla Pdmdntului au condu5la separarea uscatului in doui mase uria;e despdrlite de Marea

Tethis. Uscatul din emisfera nordicd se numea Lemuria Sicuprin'dea America de Nord, Europa, Asia de Nord 5i CentralS; uscatul

din emisfera sudici se numea Gondwana gi includea America de

Sud, Africa, lndia, Australia giAntarctida.Gondwana a suferit prima transformare datoritd altor ten-

siuni interne, ceea ce a dus la separdri lente ale uscatului, indi-vidualizf,ndu-se America de Sud, Africa gi Australasia - sau zona

sudicd a Lemuriei; dupd alte 140 de mii de ani, au inceput si se

desprindd buc5li uriage care s-au scufundat, ldsdnd la suprafald

dodr zonele lnalte - Australia, Noua Zeelandd $i miriadele de in-

sule mdrunte din Oceanul Pacific de Sud-Est. Conform hdrlilorlui Piri Reis, Antarctica avea !irmuri clar conturate 5i munli bine

trasali, acoperirea continentului cu gheali producdndu-se doarcu circa 6.500 de aniin urmd c6nd a avut loc cataclismul formdriiplanetei Venus gi scuturarea pe Pdm6nt a cozii cometei din care

s-a format planeta Venus.Fracturarea continentelor din marea masi a uscatului -

Pangea a inceput, conform oamenilor de gtiin!5, acum 180 de

milioane de ani, cre6nd inilial trei continente: America de Sud

n

VALENTIN DIMTTRIUC

- Africa, Asia - Europa gi in deriv6 - lndia, pe locul unde se afldin prezent Africa Centrali.

lmediat, s-a format dorsala din mijlocul Atlanticului, sepa-rdnd America de Sud de, Africa 9i trimifdnd in derivd cele doudmari mase ale uscatului, prima spre Vest gi a doua spre E$t.

Acum 50 de milioane de ani, Brazilia se afla foarte aproa-pe de Guineea iar tndia se apropia de Asia.

Acum 30 de milioane de ani, separafiile dintre Americade Sud si Africa erau destul de evidente; Africa se apropia def uropa iar lndia - gi mai mult de Asia.

Acum L5 milioane de ani, America de Nord, ruptd din Asia,se apropia de America de Sud; lndia se unea cu Asia gi Africa fd-cea jonctiunea cu Asia Mic5, produc6ndu-se ridicdri muntoase tnzonele: Liban, Caucaz gi Himalaya.

Studiile geologice asupra magnetismului remanent indi-cd faptul cd in era terliard polul magnetic Nord se afla la latitu-dinea de 65 grade, intre golful Hudson din America de Nord piGroenlanda gi ci la Est se intindea Hiperboreea. La acea vreme,globul pdmantesc avea axa de rotatie tn pozilie verticald, ceeace fdcea ca sezoanele sd fie aceleagi peste tot, Hiperboreea be-neficiind de o climi idealS - motiv pentru care, in Scandinavia gi

linuturile de dincolo de cercul polaq au fost gisite resturi fosilede ferigi.

Astrofizicienii rugi au evidenfiat faptul ci planeta Tera nueste un corp planetar perfect rotund; dimpotrivd, prezintd mul-te cavitdfi pi convexitifi dar gi forfe de gravita]ie mirite sau maiscdzute, ceea ce demonstreazd migcdrile permanente ascendentegi descendente ale magmei Pdmdntului. Miscdrile seismice foartefrecvente, gropile abisale gi munlii de pe fundul oceanelor demon-streazd faptul cd planeta pdmdnt este in continui schimbare, at6tsub influenfa presiunilor din interior c6t gi a bombardamentuluimeteoric gi a razelor cosmice. De asemenea, nu trebuie uitate ex-ploziile frecvente din Soare care asalteazd planeta cu tensiunileelectrice oscilatorii pe care le genereazd.

Geofizicienii de la Universitatea Cambridge, condupi de lor-dul Edward Bullard, au constatat c6, la diferite intervale de timpdin trecut, cAmpurile magnetice ale p5m6ntului s-au inversat,

l2

>-

Mistere gi curiozit5{i ale civilizafiilor preistorice

polii magnetici Nord gisud schimbf,ndu-qi, de asemenea, poziliile.

Ultima schimbare s-a produs acum 700 mii de ani 5i a dus ladisparilia unor specii mici de animale marine gi o mortalitate ri-dicati in regnul animal giuman, rHrind brusc Ai masiv populafia

umand. Se considerd, totodati, cf; gidinozaurii au dispdrut acum70 milioane de ani, tot datoritd unei inversdri a polarititii magne-tice pe Pimdnt.

Cercet5 ri le ech ipei U n ive rsitSlii Ca rn brid ge, efectuate inanul 1967 in toate oceanele gi mirile lumii, au eviden!iat cd

st6ncile de pe fundurile apelor sunt magnetizate in straturi al-ternative de polaritate * normale gi inversate. Aceste inregis-triri au ardtat faptul cd modificdrile de magnetism au devenitmai frecvente odati cu trecerea timpului, sprijinind gi,,teoriadinamului" elaboratd de geofizicienii Universit6lii Cambridgeprivitoare la cdmpurile magnetice ale Pdmdntului, sugerdndgi ideea cd funclia dinamului Terra este instabili. in plus, au

fost descoperite gi faliile care trec prin mijlocul oceanelorAtlantic ai Pacific, ele continudndu-se gi pe continente, acestlucru confirm6nd existenfa continentelor dispdrute pe funduloceanelor - Lemuria gi Atlantida.

Destinatarul premiului Nobelin fizicd pentru anul 1"931-Paul Dirac a sugerat existenfa unor particule numite ,,monopolimagnetici" prezentri sub formi de asocieri de particule suba-tomice care se anihileazd reciproc. Aceste particule, care s-auprodus in momentele inifiale ale aparifiei Universului cu mili-arde de ani ?n urmi, sunt in fapt generatorii energiei cosmicelibere care vor sta la baza folosirii acestei noi surse energeticea Terrei, puterea lor fiind acceleratd de cdmpurile magneticeale Cosmosului gi purtate de razele cosmice. 5-a calculat ci oploaie de monopoli magnetici pornitd simultan spre polii Nordgisud cu o secvenlS de numai un monopol pe cdmp, pe secun-d5, ar putea anula cdmpul magnetic al Pdmdntului gi apoi s6-linverseze, provocdnd mutatrii brugte catastrofale asupra speci-ilor animale gi umane (Bryan Silcock *,,Seretul de pe fundulmdrilor").

Cu ocazia unei conferinfe care a avut loc la Newcastle fn

anul 1967 a fost formulatf, gi explicatd teoria expansiunii lente a

t3

VALENTIN DIMITRIUC

Pdmdntului, ca a unui balon. 0 simulare graficd a reducerii trep-tate a dimensiunilor Pim6ntului a evidenliat faptul c6 la reduce-rea la jumdtate a dimensiunii pdm6ntului se inregistreazi o po-trivire giimbinare aparent perfecti a continentelor; trdg6ndu-seconcluzia c5, in decursul a 4,5 miliarde de ani de c6nd s-a formatPdmdntul, volumul acestuia s-a dublat {Bryan Silcock -,,Testareateoriei expansiunii Pdmdntului"). Cauza acestui fenomen este,in principal, reducerea forfelor gravitalionale, alungirea orbiteiPimAntului gi are ca efect prelungirea directd a duratei anilor;confirmati pi de ceasurile care funclioneazd cu cristale de cuarg.

La rdndul sdu, profesorul F. Machado a emis teoria pulsdriilente a cdmpurilor gravitafionale ale pdmdntului, ceea ce a fdcutca pe parcursul erelor geologice pdmdntul sd se mdreascd gi sd semicgoreze alternativ; ceea ce a fost dovedit deja prin alternanlaperioadelor de clirnd rece * in paralel cu aceea a oceanelor aflatein reflux in perioadele de dilatare a pdm6ntului gi a perioadelorde clinnd caldd, corespunzdtoare perioadelor de flux marin, c6ndPSmdntul se contractS.

in prezent, Pdmdntul se afl5 intr-o stare de dilatare ma-ximd, cu climd rece 9i reflux marin, acestei perioade trebuinds5-i urmeze una de contracfie a pdmAntului, cu climd caldd giflux marin.

O serie de vizionari care pretind cd au comunicafii direc-te cu extraterestrii - cunoscdtori ai modului de manifestare aPdmdntului pe durate indelungate, ne spun cd foarte cur6ndTerra va trece prin convulsii naturale puternice datoritd schim-bSrii polaritdlii magnetice, ceea ce ar putea conduce la distru-gerea civilizaf iei noastre actuale. De altfel, aga cum s-a mai pro-dus ;i inainte gi nu doar o singurd datd. Teoria ,,Lume - ghea!6,,a lui Hans Hoerbinger gi comentatd de H. Bellamy in cartea sa -,,Luna, Miturile gi Omul", care nu a fost acceptatd oficial dar nicicontestatd ca netemeinicS, ne spune cd pdm6ntul a trecut p6ndin prezent prin a avea,, la diverse perioade, cel pulin alte treiLuni succesive care au cdzut pe pdmdnt, captate de gravitaliaTerrei. Fiecare dintre acegti satelifi lunari a evoluat in fazele fi-nale pe orbite in spirald de cdteva ori pe zi, provocAnd mareeuriage, pdnd ce au cizut pe pdmdnt, duc6nd de fiecare datd la

t4

Mistere ;i curiozitS{i ale civilizafiilor preistorice

dezastre catastrofale. lar atunci cdnd Pdmdntul nu a avut nici oLun5, s-au ndscut civilizalii mErete care au fost distruse succesivde cdtre un alt gi alt cataclism. Apoi, atractia gravitalionalS a

Pinndntului a atras gi a capturat un alt ritdcitor cosmic, trans-formdndu-l in satelit.

Se pare, deci, ci sarcina principalS a tehnologiilor viitoareva fi sd gdseasc6 solulii de a inl5tura posibilitatea ca Luna sau un

alt corp cosmic rdtdcitor sd provoace alt cataclism pe Pfimdnt.Despre Lund se gtie in prezent cfr ea nu se mai apropie de

Pdm6nt ci se depdrteazS de noi foarte lent - cu cdte trei centi-metri pe an...

Majoritatea tradiliilor antice sunt de acord cu faptul ci pri-

ma civilizalie de pe Pim6nt a fnceputin zona de Nord, inainte ca o

uriagd calotS de ghea!6 sd acopere Arctica. Strimogiidiviniaiomu-lui au cobordt din Jiirdmul Zeilor", din ,,lnsulele Nepieritoare",din ,,Muntele Meru" - un licag al Luminii gi Frumuselii, aflat din-colo de Polul Nord - o aluzie la colonizarea Pdmdntului de c$treextraterettri in zona Polului Nord, zonf, care a reprezentat pentruantici un mister pi un loc sacru.

Chinezii credeau ci impiratul lor igi trigea puterea de laZeul Dragon aflat in celestul Pol Nord, un zeu regal venit din spaliu.Tronul imperial 9i Templul Soarelui erau indreptate cu fala spre

Sud, conducdtoriiinchindndu-se c6tre Nord cum de altfel fdceautoli migratorii veniliin Europa din Asia Centrald intre secolele lV

Si Xlll. Toti chineziivenerau constelatria Ursa Mare iar pentru sibe-

rieni ursul era o fiinld divind, venit5 din ceruri, imbrdcatd intr-uncostum spafial.

PapirusulAni- element component al ,,Cdr-tii Mo(ilor" la

egipteni, menlioneazd faptul ci Cei StrSlucitori 9i Cei Sfinli, aflafiin spatele lui Osiris, se aflau dincolo de constelafia Ursa Marede pe cerul Nordului. Tot din Egipt am aflat cd orientarea MariiPiramide, respectiv a holului de la intrare este indreptat6 spreSteaua PolarS (Alfa Draconis),

Popoarele din Munlii Caucaz credeau cd zeul inaripatSimorgh, a$a cum credeau gi babilonienii despre zeul Husenk

t5

VALENTIN DIMITRIUC

>-

Mistere qi curiozitf,fi ale civiliza{iilor preistorice

in urmd cu sute de milioane de ani, acest continent uriatse tntindea de la Munlii Himalaya in tot Oceanul Pacific, inclu-z6nd gi continentele americane, Australia, Antarctida, Filipine pi

Japonia. Pe tot parcursulexistenlei Lemuriei continentul a fostzguduit de cutremure gi eruplii uriage ale vulcanilor, care, in fi-nal au produs scufunddri uriage, l5s6nd deasupra apei doar oserie de insule mari * Australia, Noua Zeelandd Si o puzderie de

insulile. Primii lemurie;ri au fost nigte giganli cu fete umanoide,ale cdror urme au r6mas imprimate in Marele Canion American,in California, Arizona, acegtia avdnd c6te gase degete la picioare,

Confor:m ,,$tanlelor lui Dyzian", logosul (leful) din Venus

- Sanat Kumara a venit pe PHmdnt cu discipolii sdi blonzi pi cu

ochii albagtri, intr-o navd spalialS uriagd, pentru a-iindruma pe

oameni pe calea civilizafiei, oprindu-se in Marea lnsuli Albd dinMarea Gobi, in oragul Shamballa * cel mai sacru centru spiritualal Pimdntului, acum un milion de ani... Astizi, de;ertul Gobi se-cat complet este numit de citre chinezi * Huahai - in traducere

- Marea Secatd. Cercet5rile fdcute de chinezi gi rugi in a douaparte a secolului XX tn degertul Gobi au evidenliat cd sub nisipu-rile degertului se gdsesc urmele unei civilizalii uluitoare.

Literatura asiaticd striveche are foarte multe referiri la

acest continent pierdut, poemele ,,Purana" scrise fntr-o limbdnecunoscutd pAnS in prezent, dar traduse in vechea sanscritd,vorbeau despre o,,fard Sfdnt6" (Sveta-Dwipa) gi despre o,,fardde Aur" (Hiranya Dwipa). Referiri similare s-au gdsit giin lucra-rea persand ,,Shah Namati" - Cartea regilo6 in care se menfionao civilizalie nuqritd ,,Dilmun" in sumeriani. lar cartea tibetanfi

,,Bardo Theodol" descria Lemuria ca pe un tdrdm al timpurilorlegendare. Apoi, avem populalia insularS din Pacific, care vor*bea despre strimogii lor ce locuiau in Vest gi despre minunatulcontinent scufundat cu multe mileniiin urm5...

Se spune despre primii lemurieni cd erau bisexuali careau evoluat ulterior in fiinfe de ambele sexe, cu tndllimi de pf,nd

la doi metri; aparlineau rasei pieilor rogii, nuanfa pieii lor fi-ind ugor albdstrie; aveau capul foarte mare giin mijlocul frunliiaveau o addnciturd de rndrimea unei nuci, numitf, ,,al treileaochi" - semn al unei forle psihice deosebite. Acegtia cultivau

l7

- constructor legendar al Babilonului gi rspaphanului, cd acegtia,?ncdlecali pe caii lor cu douisprezece picioare, zburau spre Nord,peste Cercul Polar; unde se afla un continent minunat...

Zeus gi Mercur coborau in zbor pe Muntele Olimp veninddinspre Nord; ;i tot din Nord venea in zbor zeul Odhin, insolit dezeii norvegieni gi Valkiriile frumoase, cf;ldtorind cdtre minunatullinut Asgaard.

Locuitorii r nsulelor Brita nice gi eschimogii adora u spiritelestrilucitoare ale Nordului, pe care le agteptau ca pe nifte zei be-nefici incdrcali de lucruri gi fapte bune. lar obiceiurile au r6masgi in zilele noastre cdci copiii il a;teaptf, pe Mog crdciun s6 vinddin ]inuturile Nordice, incdrcat cu bundtf,li pentru ei...

Oamenii celui de-al Doilea Ciclu al Umanitdfii au trdit inHiperboreea, plasatd dincolo de cercul pora6 intr-o zoni cuprin-sd intre Groenlanda, rslanda, Nordul Norvegiei gisuediei gi coastaarctici a siberiei. tar grecii credeau ci la Nord de linuturile locuitede cimerieni gi Dundre se afli o fard de basm in care oameniitrd-iau fericifi, fiind nemuritori; gi c6 Apollo locuia acolo gase luni pean, acea lard fiind a unei primdverivegnice.

in zilele noastre, cercet;torii suslin cd la nivelul paraleleide 67 grade existd o zonS a unei veri vepnice tn care se retrag petimpul iernii animalele care triiesc la sudul paralelei de 67 gradepentru a beneficia de climatul mai bun de acolo. se crede ce ir"-diat dupd trecerea paralelei de 67 grade suprafafa pdm6ntului securbeazd spre interioq putdndu-se ajunge pe un tdr6m din inte_rior numit Tdrdmul secret al primdverii Vegnice care are iegire pela Polul Nord (acest lucru fiind valabil giin zona sudicd). Tdrdmuldin Nord se numeSte Agartha, unde o civilizalie avansatd s-a dez-voltat din vechime, mipcdndu-se in spaliul terestru cu ajutorulnavelor spafiale.

Dupd cataclismul care a pus capdt 5i celui de-al Doilea Cicluprintr-o glaciafiune bruscd (care a prins mamulii siberieni pe cdndinfulecau, iarba din stomacurile acestora conservdndu-se a$a cumfusese ingeratd), a urmat un alrreilea ciclu, cdnd viafa a evoluatcu prioritate in continentul asiatic * oceanul pacific, continentulnumindu-se Lemuria sau Mu.

t6

VALENTTN DIMITRIUC

>-

Mistere qi curiozitX{i ale civilizafiilor preistorice

anii 1868, acesta a devenit ajutorul Marelui Preot al unui tem-plu din perimetrul unui colegiu britanic. Cercetind inscripfiile dintemplu, a descoperit in arhivele secrete ale templului- o colecfiede tiblife din argild redafiate in dialectul nacali, numite * FraliiSfinti. Acestea se refereau la un pdmdnt mamd numit Mu, dispS-

rut in apele Oceanului Pacific. Preolii templului nu aveau dreptulsd citeasc$ tdblilele care e rau invelite intr-un ambalaj de protec[ie.Pretinzd nd cE verificd integritatea pdptri rii ti bl i1elol Ch urchwa ld

a tradus doui tdblile gi, uimit de informa;iile conlinute, a proce-

dat apoi la traducerea gi a restului, acestea conlinend geneza lu-mii gi disparilia continentului Mu cu 14.000 de anii.Hr. in urm5.

C6nd exploratorul William Niven a descoperit in Mexic o

serie de tdblife indescifrabile, a apelat la colonelul Churchwaldcare i-a confirmat similitudinea dintre cele douS scrieri, pretin-zdnd in plus cd a tradus singurele documente maya$e rdmaseintacte din toatd civilizalia maya - Man - respectiv inscrisurileTroanto gi Codexul Cartesianus.

Conform colonelului Churchwald, capitala continentuluiMu se numea Uighur gi se afla in degertul Gobi, in apropiere delocalitatea Kher-Khoto; populalia capitaleiera foarte veche, des-

coperindu-se in zona respectivi un mormdnt pictat vechi de celpulin 1.8.000 de anii.Hn Sarcofagul con[inea rdmdpi]ele unui regegi ale unei regine gi era marcat cu stema tdrii * un cerc impdrfitin doui jurndtd[i, fiecare con]indnd cdte o literS, respectiv M 9iT. Conform unui manuscris descoperit la Lhasa-Tibet, sfdr;itulcontinentului Mu s-a produs prin prdbugire in mare, rdmdndnddeasupra doar Australia, Noua Zeelandd pi insulele Micronezieigi Polineziei. Se maispune ci civilizalia avansati din continentulMu ar fi provenit din Constelatia dragoniand, care s-a dezvoltatacum 150 de mii de ani atingdnd apogeul cu 75 de mii de anii.Hr.Degi Churchwald nu a fdcut dovada existenfei tdblitelor nacali 9iistoria continentului Mu menlionatfr, au existat pi alte persoa-

ne care au confirmat existenta acestor tiblife. in plus, teoria luiChurchwald a fost apoi confirmatS gi de alte descoperiri fdcutein America Centrald gi la Tiahuanaco.

Sd nu uitdm cd este foarte bine cunoscut faptul cd in bi-bliotecile din Vatican, in palatul [scurial din Spania, in spa]iile

telepatia gi congtiinfa cosmicd a celei de a patra dimensiuni,stiri latente existente gi la oameniizilelor noastre.

,,Puranele" hinduse vorbesc de gapte rase diferite carelocuiau la acea vreme subcontinentul indian piin alte sase con-tinente diferite. confolm naturalistului german Haeckel, rasauman6 a luat na$tere in Lemuria, pe continentul shalmali dinoceanul Pacific, actualmente fnghilit de apd din cauza distru-gerii prin foc 5i potop, in timp ce alt continent numit Kusha sauAtlantida conducea spre glorie civilizalia rasei a patra.

conform pdreriror cercetdtoriror de ra British Associationfor The Advancement of science, de un numdr de cafiva zeci deani asistdm la ridicarea din mare a unui nou continent - shaka,conform ,,Purinelor" in perimetrul actualului cerc de Foc pacific,care se va fntinde pe 1.g00 kilometri, din Alaska spre Japonia,Filipine, Malaga gi Borneo. Se speri ca acest fenomen sd se pro-ducfi mai lent ;i nu in maniera in care s-a ridicat in rargur Araskdiinsula Bogoslog deja cu 350 metri deasupra nivelului mdrii, oasemenea vitezd fiind catastrofald, deoarece se poate crea unval mareic cu efectele potopuluide acum 100 de miide ani.

Traditiire menlioneaz6 fapturcS aparilia sau disparilia unuinou continent produce o noud etapS a evolu{iei gi incepuiul uneinoi rase umane. Vechile traditii 9i scrieri indiene din Madras siceylon menlioneazd cd dravidieniitamili au locuit initialin mareainsulH Java care a iegit prima din apd. Acolo se afld inima Lemuriei- leagdnul tuturor civilizafiilor, conform scrierilor indiene.,.

Dac5, inifial, Lemuria se intindea gi spre Vest p6ni spreAfrica, cataclismele ulterioare au impins-o mult spre Est _ inoceanul Pacific - in Micronezia gi porinezia; moment in care,din mare, incepea sd apard Atlantida.

Lemuria s-a stabilizat in final, ca amplasare, ?n Oceanullndian de Est, in zona ocupatd in prezent de Austraria pi NouaZeelandd, intinzandu-se in tot pacificul de sud-Est pide vest, p6n6spre insulele Hawaigistrdmtoarea Bering. Existenfa sa estepartea vechilor traditii gi a menliunilor din strdvechile tiblife dintr-untemplu din lndia, consultate de colonelul Jaines churchwald inunica lor vizionare de cdtre istorici sau specialigti antici sau con-temporani. conform reratdriror sare, pe c6nd se afra tn rndia, prinr8 19

VALANTIN DIMITRIUC

arhivelor din lndia gi Tibet se afl6 extrem de multe documentesecrete care nu au fost fdcute publice datoritd impactului de

cunoagtere pe care le-ar putea produce asupra publicului larg.Profesorul francez Rameau de Saint Sauveur a emis teo-

ria conform cdreia lemurienii albi au venit din constelalia ,,PdrulBerenicei", fiind prima populalie civilizati de pe Terra; care au

furnizat toate cunogtinfele tehnice Ei $iinlifice delinute, cdtreatlanlii benefici.

Conform lui Rameau, lmperiul lemurian se intindea intrelnsula Pagtelui gi arhipelagul lnsulelor Marchize.

Dupd scufundarea principalelor intinderi de pSmdnt alecontinentului lemurian, intr-o insulS desprins5 din continentcare se afld in zona actuald de pozilionare a Australiei, in ju-rul anilor 25000 i.Hr. a existat un stat al lemurienilor negri cu

capitala la Bahrana, numit Gondwana, care s-a scufundat 9i el,o parte din locuitori salvdndu-se in continentul numit Eurasia,

locuit de popula1ii albe ;i galbene care au intemeiat in actualazond a degertuluiGobi* lmperiul Uighur. Populalia albS era ve-nitd din constelalia dragoniand, galbenii fiind chinezii realizafiprin inginerie geneticd de extrateregtrii albi.

Conform istoricului Abel Charte, lmperiul Uighur a dezvol-tat in fertila cdmpie Gobi un stat fnfloritor cu o agricultur:i perfor-mantd bazatd pe irigalii, de care erau dependente Mesopotamiagi Caucazul pdnd la Marea Neagrd. Tn schimb, populatria de rasdgalbend - kinii, au migrat spre sud, pe actualul teritoriu chinez,in afara lmperiului Uighur.

inlelepciunea lnifiafilor lemurienia stat la baza doctrine-lor secrete ale lndiei giTibetuluidin antichitate, pe care au trans-ferat-o ulterior gi lniliafilor babilonieni, egipteni pigreci.

Marile lnteligente Spafiale considerau ci DumnezeulAbsolut - Marele Creatoq degi este perfect, avea nevoie de pro-

funzimea unor universuri paralele nesfdrpite. De asemenea, cre-deau cd omulare nevoie de Dumnezeu aga cum gi Dumnezeu are

nevoie de Om, pentru cd altfel nu ar fi avut loc Creafia. De ase-

menea, considerau c6 materia este in evolulie permanentd, lu-6nd forme tot mai pure gi maicomplexe care se dilueazi in spiritpuri intorc6ndu-se astfel la Dumnezeu. Noi Universuri se creeazd

2t

Mistere gi curiozitifi ale civiliza{iilor preistorice

permanent din Absolut 9i procesul continui necesit8nd 5i epoci

de odihnd.lnfluenlafi de cf,tre Marii Maegtri lniliali venusieni, le-

murienii au realizat cd Terra nu era centrul Lumii 9i nici princi-pala preocupare a DumnezeuluiAbsoluU ei au vdzut fn prezenta

extraterestrilor printre ei o continuitate a Dumnezeirii din totCosmosul 9i cd totul este imbinarea materialului cu spiritualul.

Credinfa lemurienilor in Dumnezeul Absolut i-a situatdeasu pra religiilor, ei considerA nd u-se mo$tenitorii invdldtu rilorDivine. Au conceput viata ca o bucurie a existentei gi moartea

ca o odihnd in Jinuturile astrale pdnS cdnd sufletul se ren6$tea

pentru o noud experienlfi de viatd.in centrul credinlei lor despre viald era sufletul, trupul 9i

mintea fiind instrumentele de manifestare a sufletului. BSrbalii

erau construifi perfect iar femeile erau blonde 5i gra[ioase - bun

comun al tuturor bdrbatilor, dar cu personalitd[i puternice $i cu

un liber arbitru foarte dezvoltat.Vizitau frecvent planeta Venus gialte planete ale sistemului

solar delindnd cunoStinle gi tehnologii foarte avansate. Locuiau

in cetd1i uriage,,in case construite din lemn, inalte gi rectangulare,

cu acoperiSul extins mult peste suprafala caselor, pentru a ofericdt mai multi umbrd" Palatele gi templele erau construite solid,

erau uriage gi erau realizate din piatri du16, parte rdmase in pi-

cioare pAnd in zilele noastre.Societatea era egalitard, fdrd clase sociale, lipsind sistemul

monetar. Cunogteau gi foloseau energia cosmicS, lSmpile crea-

te de ei funcliondnd neintrerupt secole la rdnd. Foloseau ener-gia cosmicd 9i pentru propulsarea navelor maritime 9i spaliale,

secretele energiei libere cosmlce fiind cunoscute gi de citrelniliatii lndiei pe al cdrui cer zburau, acum 20.000 de ani, aparate

de zbor minunate; motorul acestora funcfiona continuu p6nd la

uzura metalelor din cars era confeclionat.Treptat, societatea lemurienilor s-a scindat in Tabira

Magilor Albi- buni gi Tabira Magilor Negri - malefici care au dez-

voltat armele nucleare cu care s-au luptat cu Magii Albi, contri-buind, in final, la gribirea distrugerii continentului 9i scufundareaacestuia in ocean.

2t