p 03.pdf

4
Consideratii generale 25 1.3.3 Ciclul teoretic mixt de functionare a motoarelor navale. Ciclul teoretic mixt cu aport de cãldurã la volum constant. Ciclul teoretic mixt cu aport de cãldurã la presiune constantã. Comparatie între cicluri 1.3.3.1. Ciclul teoretic mixt (Seilinger) Se caracterizeazã prin introducere de cãldurã atât la volum, cât si la presiune constante si evacuare la de cãldurã doar la volum constant (fig. 1). Asadar: a b p v V V Q Q Q = = = ; 0 ; 2 2 2 . (1) Utilizãm relatia de legãturã dintre parametrii adimensionali ce caracterizeazã functionarea motorului: k k y z k b z c a k p V V V V V V ρ = = = δ ε = λ θ , (2) deci: k p ρ λ = θ , (3) care, introdusã în expresia randamentului ciclului teoretic generalizat, conduce la: ( ) 1 1 1 1 1 1 ρ λ + λ ρ λ ε = η p p k p k tm k , (4) adicã ( ) k f p tp , , , ρ λ ε = η , deci randamentul depinde de parametrii functionali ( ) si de natura fluidului motor (prin ). ρ λ ε , , p k 1.3.3.2. Ciclul teoretic mixt cu aport de cãldurã la volum constant (Otto) Este un caz particular al ciclului mixt de functionare, obtinut prin introducerea cãldurii la volum constant, ciclul fiind specific MAS (fig. 2). În acest caz: δ = ε λ = θ = ρ = = ; ; 1 ; 0 ; 1 1 1 p p v Q Q Q . (5) Prin aceste particularizãri, randamentul termic devine: 1 1 1 ε = η k tv , (6) deci ( ) k f tp , ε = η , depinzând doar de raportul de comprimare si de natura fluidului motor (fig. 3). 1.3.3.3. Ciclul teoretic mixt cu aport de cãldurã la presiune constantã (Diesel) Acesta este un alt caz particular al ciclului mixt de functionare, caracterizat prin aport de cãldurã la presiune constantã (fig. 4), în care particularizãrile specifice sunt: k P v p Q Q Q ρ = θ = λ = = ; 1 ; 0 ; 1 1 1 , (7) care, introdusã în (4), dã urmãtoarea expresie a randamentului termic: ( ) 1 1 1 1 1 ρ ρ ε = η k k k tp . (8) Fractia a doua din relatia (8) prezintã particularitatea numãrãtorul creste mult mai repede decât numitorul, deoarece: 1 , 1 > = = ρ k V V y z . (9) P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23

Upload: mariusbelecciu

Post on 06-Sep-2015

224 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

  • Consideratii generale

    251.3.3 Ciclul teoretic mixt de functionare a motoarelor navale. Ciclul teoretic mixt cu aport de cldur la volum constant. Ciclul teoretic mixt cu aport de cldur la presiune constant.

    Comparatie ntre cicluri 1.3.3.1. Ciclul teoretic mixt

    (Seilinger) Se caracterizeaz prin introducere de cldur att la volum, ct si la presiune constante si evacuare la de cldur doar la volum constant (fig. 1). Asadar:

    abpv VVQQQ === ;0; 222 . (1) Utilizm relatia de legtur dintre parametrii adimensionali ce caracterizeaz functionarea motorului:

    kk

    y

    zk

    b

    z

    c

    ak

    p VV

    VV

    VV =

    =

    =

    =

    , (2) deci:

    kp= , (3)

    care, introdus n expresia randamentului ciclului teoretic generalizat, conduce la:

    ( )11111 1 +

    = ppk

    pktm k

    , (4)

    adic ( )kf ptp ,,, = , deci randamentul depinde de parametrii functionali ( ) si de natura fluidului motor (prin ).

    ,, pk

    1.3.3.2. Ciclul teoretic mixt cu aport de cldur la volum constant (Otto)

    Este un caz particular al ciclului mixt de functionare, obtinut prin introducerea cldurii la volum constant, ciclul fiind specific MAS (fig. 2). n acest caz:

    ===== ;;1;0; 111 ppv QQQ . (5) Prin aceste particularizri, randamentul termic devine:

    111 = ktv , (6)

    deci ( )kftp ,= , depinznd doar de raportul de comprimare si de natura fluidului motor (fig. 3). 1.3.3.3. Ciclul teoretic mixt cu aport

    de cldur la presiune constant (Diesel)

    Acesta este un alt caz particular al ciclului mixt de functionare, caracterizat prin aport de cldur la presiune constant (fig. 4), n care particularizrile specifice sunt:

    kPvp QQQ ==== ;1;0; 111 , (7)

    care, introdus n (4), d urmtoarea expresie a randamentului termic:

    ( )1111 1

    = k

    k

    ktp . (8) Fractia a doua din relatia (8) prezint particularitatea c numrtorul creste mult mai repede dect numitorul, deoarece:

    1,1 >== kVVy

    z . (9)

    P 1 P 2 P 3P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23

  • Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

    26

    Dar este dependent de , care la

    rndul ei, este dependent de sarcina motorului, deci scade cu cresterea sarcinii.

    1Q

    tp

    1.3.3.4. Comparatie ntre cicluri Se compar cele trei cicluri

    prezentate anterior (mixt, Otto si

    Diesel), din mai multe puncte de vedere: un prim criteriu de comparatie presupune c raportul de comprimare si energia introdus pentru fiecare ciclu sunt identice (fig. 5):

    ==

    constQconst

    1. (10)

    Pentru cele trei cicluri, cantitatea de cldur este reprezentat de ariile egale:

    1Q

    ppvvmm bzcabzcabzyca AAAQ ===1 , (11)

    n schimb cantittile de cldur evacuate vor fi: 2Q

    ===

    pp

    mm

    vv

    bbaap

    bbaam

    bbaav

    AQAQAQ

    2

    2

    2

    , (12)

    Fig. 1

    P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

    Fig. 4

    Fig. 2

    Fig. 3

  • 27Consideratii generale ntre care exist inegalitatea evident:

    pmv QQQ 222 > . (14) un al doilea criteriu presupune c presiunea maxim pe fiecare din cicluri este aceeasi si lucrul mecanic dezvoltat pe fiecare dintre ele este identic (figura 6):

    ==

    .

    .constLconstp

    c

    z . (15)

    n acest caz, rapoartele de comprimare vor fi n relatia evident:

    vmp >> , (16) deci randamentele se succed n ordinea:

    tvtmtp >> . (17) n sprijinul valabilittii relatiei (17) vine si urmtoarea inegalitate:

    vmp >> . (18) Relatia (18) nu este definitorie pentru valoarea lui t . n realitate, depinde de un raport de destindere

    mediu, a crui valoare se situeaz ntre valoarea raportului de comprimare si valoarea raportului

    real de destindere . S-a notat cu raportul presiunilor extreme pe ciclu:

    t

    pr

    a

    yp p

    pppr ==

    min

    max . (19)

    Deoarece este functie de , o crestere a acestui raport va conduce la cresterea randamentului termic (fig. 7).

    pr

    n figura 8 este redat variatia randamentului termic pentru ciclul Diesel ( 1= p ) si ciclul mixt ( 5.1= p si 2= p ), n functie de raportul de destindere , pentru aceeasi presiune maxim realizat pe fiecare din cicluri, putndu-se constata eficienta ciclului Diesel.

  • Procese, caracteristici i supraalimentarea motoarelor cu ardere intern navale

    28

    Fig. 5

    Fig. 6

    P 1 P 2 P 3P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23

    P 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 P 7 P 8 P 9 P 10 P 11 P 12 P 13 P 14 P 15 P 16 P 17 P 18 P 19 P 20 P 21 P 22 P 23 P 24 P 25 P 26 P 27 P 28 P 29 P 30 P 31 P 32 P 33 P 34 P 35 P 36 P 37 P 38 P 39 P 40 P 41 P 42

    1.3.3 Ciclul teoretic mixt de functionare a motoarelor navale. Ciclul teoretic mixt cu aport de cldur la volum constant. Ciclul teoretic mixt cu aport de cldur la presiune constant. Comparatie ntre cicluri 1.3.3.1. Ciclul teoretic mixt (Seilinger) 1.3.3.2. Ciclul teoretic mixt cu aport de cldur la volum constant (Otto) 1.3.3.3. Ciclul teoretic mixt cu aport de cldur la presiune constant (Diesel) 1.3.3.4. Comparatie ntre cicluri