48017147 iti ex sm 03 4 intrerupatoare oleopneumatice de 110 400kv si dispozitiv m o p

ST CONSTANTA

INSTRUCTIUNEA TEHNICA INTERNA DE EXPLOATARE

INTRERUPATOARE I.O. 110-400kV SI DISPOZITIV DE ACTIONARE M.O.P

ITI -EX SM - 03.4 PAG. 1/23 Actualizare 012345

Se aproba ,

Director Tehnic Ing. Marian Vaju

INSTRUCTIUNE TEHNICA INTERNA DE EXPLOATAREINTRERUPATOARE I.O 110-400kV SI DISPOZITIVE DE ACTIONARE M.O.P

DIN STATIA 400/110/20 kV SMARDAN

COD : ITI EX SM 03.4

Actualizare: 2 Exemplar nr.1

Avizat cu aviz CTA nr :........................

Vizat: Sef Serviciu Tehnic ing. Mihai Vlad Sef Serviciu Exploatare ing. Niculae Balta Sef S.C.M.S.S.M . ing. Aurel Moise Sef S.S.C.P.M. ing. Marian Gioada Verificat: Sef C.E. Galati ing. Vasile HogasIntocmit: Sef Statie ing. Nicolae Buduleanu

VIZE ANUALE

2007 2008 2009 2010 2011

Drept de proprietate Acest document este proprietatea CN Transelectrica SA/Sucursala de Transport ConstantaMultiplicarea sau utilizarea totala sau partiala a acestui document este permisa numai cu acordul scris al conducerii Sucursalei de Transport Constanta

I S O 9 0 0 1

ST CONSTANTA




LISTA DE CONTROL AL REVIZIILOR

Document revizuit:1. Denumire: Exploatarea intrerupatoarelor tip I.O 110-400 kV si a dispozitivelor de actionare de

tip M.O.P2. Cod: ITI EX SM-03.4

Nr. rev.

Nr. Nr. Continutul modificarii Autorul revizieiPag. paragraf Nume Prenume Semnatura/Data1.

ST CONSTANTA




CUPRINS

PAG.1. SCOP 22. DOMENIU DE APLICARE. 23. DEFINITII SI PRESCURTARI 24. DOCUMENTE DE REFERINTA 25. RESPONSABILITATI.. 36. MODUL DE LUCRU 3

- 6.1.Destinatie; 3- 6.4. Descriere, caracteristici tehnice;. 5- 6.5. Conectarea in circuit; regim de functionare.. 6- 6.6. Lucrari de mentenanta; 7- 6.7. Deservirea operativa a instalatiilor; atributiuni de serviciu specifice personalului de exploatare;. 8- 6.8. Defectiuni si remedierea lor; .. 10- 6.9. Masuri specifice de protectie a muncii si P.S.I. 11

7. INREGISTRARI 118. ANEXE.

ST CONSTANTA




Capitolul 1. SCOPPrezenta instructiune are ca scop stabilirea responsabilitatilor privind modul de

exploatare a intrerupatoarelor ortojectoare de inalta tensiune de de catre personalul de exploatare din cadrul C.E. Galati.

Capitolul 2. DOMENIUL DE APLICAREPrezenta instructiune este aplicabila pentru subunitatile C.E. Galati, care au in

gestiune intrerupatoare ortojectoare de inalta tensiune si asigura exploatarea aceastora in conditii economice si de siguranta n functionare, prin personalul sau de servire operativa.

Capitolul 3. DEFINITII SI PRESCURTARI3.1. DefinitiiConform Manualului Calitatii al S.T. Constanta ; conform normativelor si prescriptiilor

energetice in vigoare.3.2. PrescurtariConform Manualului Calitatii al S.T. Constanta ; conform normativelor si prescriptiilor

energetice in vigoare.CE - Centrul de exploatare; BSMM Birou de securitate si medicina a muncii ;S.P. Servicii proprii (S.I. Servicii interne)ISI Instalatia de stins incendiu ; PSP c.a. Panou servicii proprii de curent alternativ ; PSC Panou semnalizari centrale ;CAM cabina de actionare manuala vane (cabina punct comanda ISI)c.c. - curent continuu ; c.a. - curent alternativ.PIF - Punere in functiune ; PRAM - Protectii prin relee si aparate de masura.PSI - Prevenirea si stingerea incendiilor.IT - Inalta tensiune ; MT - Medie tensiune.IO - intrerupator ortojector; MOP mecanism de actionare oleopneumatic.RAR reanclansare automata rapida ; Sans. subansamblu ; ND normal deschis ; NI normal inchis.

Capitolul 4. DOCUMENTE DE REFERINTA4 4.1. Manualul Calitatii al S.T. Constanta;5 4.2. NSPM nr. 65/1997.4 4.3. PE 118/1992 Regulament general de manevre in instalatiile electrice.

4.4. PE 023/1975 Regulament privind indatoririle personalului de servire operativa in tura din centrale si retele electrice.4.5. PE 116/94 Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice.4.6. PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice.4.7. RET/1978 vol 1, 2 - Regulament de exploatare tehnica a centralelor si retelelor electrice.4.8. Cartea tehnica pentru intrerupatoare de inalta tensiune tip IO 110 400 kV (EP Craiova) ;4.9. Cartea tehnica pentru mecanisme oleopneumatice tip MOP-1 (EP Craiova) ;4.10. IE 5 3 - 77: Instructiuni de montaj si exploatare pentru intrerupatoare tip IO 110; 220; 400 kV (Electroputere Craiova).

ST CONSTANTA




4.11. Fisa tehnologica 3.2. FT 57 / 90 privind revizia tehnica a intrerupatoarelor de inalta tensiune de 110 400 kV (ICEMENERG - 1993);

Capitolul 5. RESPONSABILITATIPrezenta instructiune este specifica statiei 400/110/20 kV Smardan. Se intocmeste de

ingineri exploatare, se verifica de seful C.E. Galati, se avizeaza de seful Serviciului Exploatare Mentenanta si de seful Biroului Tehnic si se aproba de Inginerul Sef al S.T. Constanta. Instructiunea va fi vizata anual de seful C.E. Galati.

Insusirea aceastei instructiuni este obligatorie pentru intreg personalul de exploatare al statiei 400/110/20 kV Smardan. Nerespectarea prevederilor prezentei instructiuni va fi sanctionata dupa caz.

Capitolul 6. DESCRIEREA PROCEDURII (MODUL DE LUCRU)

6.1. INTRERUPATOARE ORTOJECTOARE TIP IO 110 400 KV

Intrerupatoarele ortojectoare de inalta tensiune IO sunt aparate destinate sa lucreze in instalatiile de inalta tensiune si sa intrerupa circulatia de curent printr-o cale de curent in conditii normale de functionare sau in conditii de scurtcircuit.

Intrerupatoarele IO 110; 220; 400 kV sunt de tipul ortojector rapide, cu ulei putin, suflaj longotransversal al arcului electric, pentru instalatii exterioare. Aceste aparate sunt prevazute pentru a functiona in cicluri de reanclansare automata rapida dupa ciclul D 0,3 sec. I D sau in ciclul D 0,3 sec. I D 180 sec. I D.

Mecanismul de actionare de tip MOP - 1 asigura inchiderea si deschiderea trifazica a unui intrerupator IO 110 kV (in cazul comenzii cu un singur mecanism pe trei poli), sau inchiderea si deschiderea monofazica in cazul comenzii monololare.

Un modul de intrerupator IO este prevazut cu un sasiu, pe care se monteaza o coloana izolanta prevazuta cu un izolator la tensiunea de 110 kV, doua sau trei in cazul in care se foloseste in instalatia de 220 KV, respectiv 400 KV. Coloana serveste ca suport pentru un ansamblu V ; este umpluta cu ulei de transformator, electroizolant, si este traversata de doua conducte izolante pentru transmisia hidraulica. Peste coloana izolanta este asezat ansamblul V(pol), care in partea inferioara este compus din mecanismul de actionare, iar in partea superioara fiecare latura V se termina cu cate o camera de stingere.

Mecanismele fiecarui pol sunt cuplate si sincronizate hidraulic intre faze pentru IO 110 kV cu actionare trifazata sau pe aceeasi faza la IO 220, 400 kV cu actionare monofazata. Energia unui mecanism oleopneumatic cu dublu efect (uleiul fiind introdus altermativ pe cele doua fete ale unui piston) este folosita atat pentru inchidere, cat si pentru deschidere.Camerele de stingere

Sunt grupate cate doua, formand un V, astfel ca un singur mecanism sa comande doua contacte ale acestui ansamblu. Aceste camere sunt dispuse astfel :

- 2 camere de stingere inseriate (un pol pe faza) pentru tensiunea de 110 kV ;- 4 camere de stingere inseriate (doua poli pe faza) pentru tensiunea de 220 kV ;- 6 camere de stingere inseriate (trei poli pe faza) pentru tensiunea de 400 kV ; Pentru IO cu 4 si 6 camere pe faza, condensatoarele, conectate in paralel pe

fiecare camera, asigura repartitia uniforma a tensiunii. La intrerupatoarele IO 110 400 kV, unde curentul de scurcircuit este mai mare de 25 kA, este necesar in mod obligatoriu sa se onteze condensatoare de egalizare pe fiecare modul paralel cu camera de stingere, pentru imbunatatirea comportarii acestora la tensiunea tranzitorie de restabilire.

ST CONSTANTA




ST CONSTANTA




O camera de stingere se compune din :- carterul superior, pe care se afla montat contactul superior, borna de racord, busonul de umplere al camerei izolante, ajutajul pentru esaparea gazelor, supapa pentru intoarcerea uleiului, supapa de siguranta, dispozitiv de impuls anticavatie pentru stingerea arcului electric la conectarea intrerupatorului (format dintr-un cilindru in care se deplaseaza pistonul anticavitational, apasat de un resort), capacul portcontactului superior, tubul de evacuare a gazelor; portcontactul superior este acoperit de un capac cu care formeaza o camere de detenta a gazelor- camera de stingere divizata in mai multe compartimente prin discuri si fixata pe

portcontactul superior;- supapa de echilibru a uleiului;- cilindru izolant care inconjoara camera de stingere si care constituie scheletul de

rezistenta mecanica. Acest cilindru izolant asigura de asemenea izolatia intre borna de intrare si cea de iesire;

- izolatia de portelan care protejaza partea activa contra agentilor atmosferici;- portcontactul lunecator inferior care comporta: un port contact lunecator inferior,

contactul alunecator inferior, inelul de ghidaj, robinetul de golire al camerii de stingere, robinet de golire al camerei izolante.

Mecanismul de actionare este prevazut cu:-un carter, pe care sunt montate doua busoane de umplere, un vizor pentru nivelul

uleiului, doua busoane de golire si doua urechi de ridicare; acesta serveste drept suport a doua camere ;

-un dispozitiv hidraulic cu dublu efect, ce actioneaza mecanismul, prevazut cu un amortizor de sfirsit de cursa la inchidere, doua busoane pentru montarea racordului de curatire a tevilor si o clapeta pentru dirijarea volumului suplimentar de ulei spre acumulatorul de joasa presiune in timpul operatiei de deschidere (nefigurata);

-un mecanism realizat sub forma a doua sisteme biela manivela, care asigura miscarea celor doua tije de contact mobile simetrice in raport cu axa V ului;

-doua sisteme de zavorire plasate simetric fata de axa V ului si care asigura mentinerea in pozitie conectat sau deconectat a intrerupatorului, printr-un resort ;

-doua tije de ghidare, care mentin miscarea rectilinie a tijelor contactelor mobile;-doua amortizoare de sfarsit de cursa la deschidere.

Tevile de legatura dintre dispozitivul MOP si dispozitivul hidraulic cu dublu efect sunt dispuse astfel :

- Teava de inchidere este intotdeauna in fata si la dreapta, si este de culoare rosie.- Teava de deschidere este la stanga si in spate si este verde pentru deschidere.

ST CONSTANTA




Descriere, caracteristici tehnice.Caracteristicile tehnice prezentate mai jos se refera la caracteristicile unui singur modul de astfel de intrerupatoare:

Nr. crt. Caracteristiti tehnice IO 110 kV IO 400 kV1 tensiunea nominala 110 KV 220 KV 400 KV2 tensiunea maxima de serviciu 123 KV 245 KV 420 KV3 tensiunea de incercare 50 Hz 230 KV 460 KV 680 KV4 tensiunea de incercare 1,2/50s 550 KV 1050

KV1550 KV

5 curentul nominal 1600 A6 numarul de camere de stingere 2 buc 4 buc 6 buc7 curentul de rupere la scurtcircuit 31,5 KA8 timpul de actionare 0,3 s in cazul RAR9 ciclu inchis deschis 3min10 durata de inchidere 120 ms11 durata de deschidere 35 45 ms12 durata ruperii 65 ms13 Volum ulei in camera 48 litri14 Volum ulei carter 23 litri15 Volum ulei in coloana 40 litri 84 litri 127 litri16 Total ulei pe pol 141 litri litri litri

ST CONSTANTA




Intrerupatorul poate sa deconecteze curenti inductivi (transformatori in gol) pana la 15 A, poate deconecta curenti capacitivi (linii in gol) pana la 400 A.

3.1 Coloana izolanta

Se compune din: - un izolator plin cu ulei de transformator, prin interiorul caruia trec 2 tuburi de presiune si care fac legatura intre reductorul de presiune al MOP-ului si mecanismul de actionare al intrerupatorului, pentru transmisia hidraulica a actionarii. Cele doua tuburi de transmisie a uleiului sub presiune sunt unul pentru inchidere, altul pentru deschidere. Tevile sunt realizate din material electroizolant de inalta rezistenta. Un reductor de presiune inclus in mecanismul de actionare MOP asigura reumplerea permanenta a acestor tuburi de presiune de (12,5 atm.).-carterul, care se afla in partea superioara a coloanei si pe care este montat indicatorul de nivel al uleiului; trei izolatori la 400 kV si doua ploturi de disc. Pe acest carter sunt fixate: un inel de garda exterior si un inel de garda interior.

-deasupra carterului se afla un capac prevazut cu busoane de umplere a coloanei si prin capacul respectiv ies tuburile izolante, care merg la mecanismul de actionare al intrerupatorului.-soclul ce se afla in partea de jos a

coloanei, prin care ies cele doua tuburi, care merg la reductorul de presiune al MOP ului si un robinet de golire a coloanei (11);

ST CONSTANTA




6.2. MECANISMUL DE ACTIONARE TIP MOP - 1

Mecanismul MOP 1 este un dispozitiv de manevra cu acumulare de energie sub forma de gaz comprimat intr-un ansamblu compus din acumulator si o butelie, montate in cabina mecanismului. Energia eliberata produsa printr-o detenta partiala a gazului comprimat este transmisa hidraulic la mecanismul cu piston cu dublu efect, montat pe polul intrerupatorului prin doua ansambluri de valve la inchidere si la deschidere, un ansamblu de tevarie si o coloana izolanta de inalta presiune.

Aceasta energie este inmagazinata sub forma oleopneumatica in acumulatorul MOP, care este mentinut sub presiune cu un grup motopompa, controlat de presostat. Cilindrul are inmagazinat azot sub presiune la partea superioara si ulei la partea inferioara, cele doua fluide fiind separate printr-un piston liber.

De la acumulator pleaca doua conducte de comanda la cele doua fete ale pistonului, montat pe intrerupator.

In stare de repaos cele doua electrovalve din mecanismul MOP sunt inchise si nu exercita nici o diferenta de presiune intre cele doua fete ale pistonului cu dublu efect, mentinerea celor doua tije de contact mobil in pozitia inchis sau deschis realizandu-se prin cele doua dispozitive de zavorare prin resoarte.

Echipament hidraulic :- un ansamblu de compresie continand rezervorul de ulei R, filtru F, pompa P cu

motor M, supapa de siguranta S, o clapeta de dirijare ;- dispozitiv de acumulare a energiei compus dintr-un ansamblu acumulator A si

butelie, rezervor B precum si un presostat de semnalizare Pr;- doua ansambluri bloc valve, unul pentru inchidere si unul pentru deschidere,

amplasate in interiorul rezervorului de ulei, fiecare fiind compuse din : sans. valva pilot, valva intermediara, valva principala (una bucata) ; sans. valva temporizare (una bucata) ; sans. valva autoalimentare (o bucata) ;

- un dispozitiv de mentinere a presiunii (detendor), care asigura in permanenta umplerea cu ulei a tuburilor de comanda, la o presiune joasa de la 1 la 2,5 atm. ; acesta este de fapt un reductor de presiune (ce este legat pe o parte la circuitul de inalta presiune).

Dispozitivele de actionare MOP trebuiesc prevazute cu cate un manometru pentru citirea si urmarirea presiunii. Verificarea acestora se face periodic in conformitate cu precizarile din reglementarile ISCIR.

Echipament electric :- electromagneti de inchidere I si deschidere D;- butoane de inchidere Bi si deschidere Bd;- releu de blocaj la inchidere (RiBi), care interzice inchiderea intrerupatorului in

cazul scaderii presiunii azotului sau uleiului ;- releu de blocaj la deschidere (RiBd), care asigura, in cazul scaderii presiunii

uleiului prin intermediul intrerupatorului MD, blocajul intrerupatorului in pozitia inchis sau deschis ;

- un releu de antipompaj RAP si un releu de inchidere ;- un contactor CM care asigura prin intermediul microintrerupatorului U alimentarea

motorului, deci pornirea si oprirea pompei ;

ST CONSTANTA




- un contact de siguranta interzicand excitarea bobinei acestui contactor, daca manivela pentru actionarea manuala a motorului este introdusa in dispozitiv (contact C) ;

- trei microintrerupatoare ND, comandate de tija pistonului acumulatorului, au urmatoarele roluri: primul microintrerupator (de sus in jos) serveste la pornirea si oprirea pompei (cu ajutorul contactorului din circuitul motorului); al doilea microintrerupator prin intermediul releului RIBI blocheaza comanda de anclansare a intrerupatorului la scaderea presiunii de ulei; al treilea microintrerupator prin intermediul releului RIBD, blocheaza declansarea intrerupatorului sau comanda declansarea intrerupatorului (functie de regimul ales) la scaderea presiunii de ulei.

- un presostat Pr care asigura semnalizarea de joasa presiune a azotului ;- instalatia de incalzire intermitent, cu o rezistenta 500 W comandata de un

termostat Th, o rezistenta de incalzire permanenta Rp 50 W si un intrerupator pentru incalzire I.si o rezistenta de 500 W comandata de un I ce se aduce in functie la temperatura exterioara de 10 grade

CARACTERISTICI TEHNICE ale mecanismului MOP 1 :- presiunea de serviciu : 250 300 kgf/cm2 ;- presiunea minima de inchidere : 270 kgf/cm2 ;- presiunea minima de deschidere : 255 kgf/cm2 ;- presiunea de precomprimare a azotului in acumulatori : 240 kgf/cm2 ;- presiunea de lucru a supapei de siguranta la deschidere / inchidere : 390 / 335

kgf/cm2 ;- puterea electromagnetilor de inchidere / deschidere : 300 / 500 VA , 220 Vcc ;- puterea motorului : 1,5 kW, 380 Vca ;- greutatea uleiului de transmisie tip ET 10 : 60 litri.- capacitatea recipientului de azot 30 litri;- capacitatea acumulatorului hidraulic 4 litri.

Inchiderea intrerupatorului se poate realiza electric si mecanic prin actionarea cheii de comanda sau prin apasarea pe butonul BI de inchidere. Aceasta comanda se poate mentine pana la intreruperea circuitului de inchidere prin actiunea dispozitivului de semnalizare (CSA) care este actionat hidraulic, intrerupere care se face in timpul inchiderii intrerupatorului.

Impulsul este transmis la electromagnetul de inchidere care apasa pe butonul valva pilot, punand in pozitia de functionare o serie de conducte de inalta presiune, clapete de dirijare, pistoane, orificii ; intra in functiune pe langa acestea valva principala, valva intermediara, valva de temporizare, pana cand se alimenteaza mecanismul cu piston cu dublu efect DP si dispozitivul de semnalizare. Se pune sub presiune una din fetele pistonului dispozitivului cu dublu efect. Din dispozitivul cu dublu efect, dupa actionare, uleiul se intoarce in rezervorul principal al mecanismului MOP la presiunea atmosferica.

In momentul inchiderii, cele doua tije de contact mobile antrenate de cele doua sisteme de biela-manivela se deplaseaza brusc in sus, fiind legatura intre degetele de contacte glisante inferioare, cu degetele de contact fixe superioare.

In plus, la sfarsitul cursei de inchidere cele 2 tije de contact preseaza tijele pistonului si ale pistoanelor de anticavitatie care comprima resoartele lor umpland cu ulei cilindrii respectivi. Dispozitivul anticavitatii se compune intr-un cilindru in care se deplaseaza un

ST CONSTANTA




piston apasat de un resort care este eliberat imediat la inceperea cursei de deschidere.Cursa celor doua tije de contact spre sfarsitul cursei este incetinita de catre un amortizor.

Cu putin timp inainte de treminarea inchiderii, dispozitivul CSA intrerupe circuitul electric al electromagnetului de inchidere si prin aceasta toate clapetele si ventilele din circuitul de inchidere revin in pozitia normala de dinaintea starii impulsului de anclansare.

Daca cu putin timp inainte de terminarea cursei de inchidere, s-a dat comanda de deschidere (de ex. s-a conectat intrerupatorul pe scurtcircuit), electromagnetul de deschidere care printr-o serie de clapete si ventile va permite uleiului sa ajunga din acumulator in dispozitivul cu dublu efect (inainte de a se realiza acest circuit hidraulic, uleiul de pe circuitul de inchidere revine in rezervorul de joasa presiune si valva de inchidere in pozitia de repaos.

Deschiderea poate deasemenea sa fie comandata electric si mecanic. Prin apasarea butonului (BD) de deschidere se pune sub tensiune electromagnetul de deschidere care actioneaza asupra valvei de deschidere.

Aceasta printr-un sistem de clapete si valve pune in legatura rezervorul de ulei sub presiune ca mecanismul cu piston cu dublu efect care realizeaza deschiderea. Cand mecanismul cu dublu efect si-a treminat cursa, uleiul se reintoarce in rezervorul de joasa presiune.

In timpul deschiderii, cele doua tije de contact mobile coboara brusc si se separa de contactele fixe superioare, iar arcul electric care apare intre inelele de protectie ale acestor contacte si varfurile de contact ale tijelor de contact mobile se intinde in uleiul proaspat din compartimentele camerelor de stingere, unde vaporizarea brusca a uleiului provoaca suflajul si stingerea sa.

Pe de alta parte, destinderea arcurilor si intoarcerea pistoanelor de la injectoare la pozitia lor de repaos provoaca o irigatie a uleiului asupra coloanei de arc, care va permite sa se obtina o crestere considerabila a rigiditatii electrice a intervalelor de rupere.

Sub efectul presiunii exercitate de gazele care rezulta la stingerea arcului, o supapa inchide in fiecare camera de stingere alimentarea, comunicatia hidraulica intre camera de stingere si camera izolanta astfel incat nici o presiune mecanica brusca sa nu se exercite asupra izolatorilor.

Doua dispozitive de amortizare cu ulei care fac parte din ansamblul mecanic, situat la partea inferioara a carterului mecanismului, franeaza miscarea spre sfarsitul cursei celor doua echipamente mobile de deschidere.

Cu putin timp inainte de terminarea deschiderii, contacul de semnalizare (CSA) actionat hidraulic intrerupe circuitul electromagnetului de deschidere.

Daca deschiderea este normala de o comanda de reinchidere (in cazul liniilor cu RAR) se realizeaza astfel circuitele hidraulice incat anclansarea este blocata si va functiona circuitul de anclansare (asa cum a fost aratat mai sus).

Antipompajul (protectia contra sariturilor)Se realizeaza prin releul RAP care este alimentat simultan cu electromagnetul de

deschidere. Contactul normal inchis al releului RAP elimina comanda de inchidere in timpul manevrei de deschidere, releul RAP se autoalimenteaza printr-un contact de retinere, atat cat butonul de inchidere este mentinut in pozitia inchis, interzicand o noua inchidere.

Blocajul la inchidere. La scaderea presiunii azotului din acumulator (scaderi de azot) contactul presostatului se inchide si se da impuls la bobina releului RIBI, care prin inchiderea unui contact nu permite transmiterea unei comenzi de inchidere.

Releul RiBi comanda simultan doua semnalizari luminoase:- o semnalizare instantanee prin aprinderea lampii blocarea anclansare si

scaderea presiunii, lampa ce se afla la panoul frontal MOP;

ST CONSTANTA




- o semnalizare temporizata prin aprinderea casetei blocare anclansare, la scaderea presiunii caseta ce se afla in camera de comanda.

S-au montat aceste doua tipuri de semnalizari pentru a se evita o semnalizare nedorita in cazul unei scaderi normale momentane a presiunii (la manevra intrerupatorului).

Blocajul inchiderii se obtine si prin al doilea microintrerupator actionat de tija pistonului, in cazul in care volumul de ulei din acumulator nu este suficient pentru a asigura o manevra corecta (acest microintrerupator se inchide cand presiunea scade sub 270 ata).

Blocajul de deschidereBlocajul deschiderii intrerupatorului se face prin al treilea microintrerupator (de jos in

cazul in care volumul de ulei din acumulator nu este suficient) pentru a asigura o manevra corecta (microintrerupatorul se inchide cand presiunea scade sub 260 ata ).

Acest microintrerupator alimenteaza releul RIBD care in functie de pozitia unui DD (aflat pe panoul frontal al MOP) poate deschide intrerupatorul (cand DD e pus) sau poate bloca intrerupatorul in pozitia inchis (intrerupand orice impulsuri de declansare cand DD e scos).

In acelasi timp RIBD da o semnalizare in camera de comanda la caseta blocarea declansarii la scaderea presiunii ulei (in unele casete este inscriptionata defect MOP sau defect intrerupatori).

Analizarea compresieiSe realizeaza cu ajutorul grupului motopompa.Pompa absoarbe uleiul din rezervorul de joasa presiune prin intermediul filtrului si il

introduce in partea inferioara a acumulatorului de presiune. Pornirea si oprirea pompei este comandata de primul microintrerupator actionat de coada pistonului.

In momentul cand presiunea de ulei din acumulator scade (scaderea care se petrece in timp datorita trecerii uleiului de inalta presiune in rezervorul de joasa presiune) pistonul coboara si tija lui face sa se inchida microintrerupatorul.

Aceasta comanda pornirea pompei care introduce presiunea de ulei in acumulator (pe partea inferioara). In acest fel pistonul este impins in sus, tija se ridica si face sa se deschida primul microintrerupator ceea ce duce la oprirea pompei. Scaparile de presiune din acumulator in timp, ce au loc pe diferite circuite hidraulice si prin diverse clapete si ventile, cu toate ca sunt inchise in funtionarea normala (cand nu se fac manevre).

Pe circuitul de inalta presiune de la pompa la acumulator, exista o clapeta de dirijare care nu permite uleiului de inalta presiune sa se intoarca din acumulator, prin pompa, in rezervorul de ulei. De asemenea, pe acelasi circuit exista o supapa de siguranta, care are rolul ca o eventuala suprapresiune care ar apare sa fie condusa in rezervorul de ulei (de ex. daca pompa ar functiona mai mult decat necesar, lucru ce se poate intampla daca primul microintrerupator ramane inchis, s-ar ajunge la presiuni de 400500 ata), ceea ce ar duce la distrugerea conductelor.

Controlul si masura presiuniiPe circuitul de inalta presiune exista montat un bloc de control pe care se poate

monta un manometru pentru masurarea presiunii. Pe acest bloc exista 2 busoane, unul pe care se monteaza manometrul si unul pentru comunicare directa cu atmosfera inaltei presiuni. De asemenea exista un robinet care pune in legatura inalta presiune cu busonul pentru manometru.

Montarea si demontarea manometrului se face numai cu robinetul de la blocul de control .

Pentru lucrari de remediere la dispozitivul MOP, acesta trebuie descarcat de inalta presiune (pe partea de ulei). Acest lucru se poate face oprind pompa si asteptand pana cand pistonul coboara jos, sau ca sa se grabeasca procesul se monteaza in locul manometrului de

ST CONSTANTA




masura un tub flexibil (transparent) prin care se descarca mai repede inalta presiune in rezervorul de ulei (prin deschiderea robinetului de la blocul de control). Aceste operatii se executa numai de echipe specializate.

Cu prilejul efectuarii curateniei in interiorul dispozitivului MOP se va avea grija sa nu fie actionat microintrerupatorul nr. 3 (acolo unde microintrerupatorele nu sunt protejate cu placute de plastic transparente).

Unde nu exista placute de plastic transparente, pentru protectia celor trei microcontacte, este necesare montarea acesteia in mod obligatoriu.

Important: convingerea ca in dispozitivul MOP un mai exista ulei de inalta presiune este data de faptul ca tija pistonului este coborata jos (sub al treilea microintrerupator).

Alegerea regimului de functionare la scaderea presiunii la dispozitivul MOP.

Presiunea uleiului care serveste la actionarea intrerupatorului este realizata de o cantitate de azot sub presiune. Starea presiunii uleiului si a azotului este comparata in dispozitivul acumulator. Tija pistonului acumulatorului pe traseul de coborare inchide succesiv trei microintrerupatoare.

a) microintrerupatorul nr.1 (U) care porneste electropompa de ulei in scopul refacerii presiunii si a nivelului de ulei.

b) microintrerupatorul nr.2. (CBI) care blocheaza anclansarea si semnalizeaza blocarea acestuia. Blocarea anclansarii o face si presostatul la scaderea brusca a presiunii. Conform cartii tehnice MOP, contactele presostatului terbuie sa fie deschise in mod clar la o presiune de 255 atm. si sa fie inchise la presiunea de 225 atm. In cazul in care s-a blocat anclansarea, deci intrerupatorul a fost declansat (prin protectie sau manual) anclansarea nu mai este posibila nici prin automatizari si nici prin comanda prin cheie.

c) microintrerupatorul nr.3 (CBd) care blocheaza declansarea prin intreruperea circuitului prin care se transmite impuls la bobina de declansare si la protectii sau cheia de comanda si semnalizeaza blocarea acesteia.

Prin inchiderea unui contact, acest microintrerupator poate comanda declansarea intrerupatorului daca sunt aduse circuitele de actionare a declansarii la acest contact (circuitele de actionare a declansarii pot fi aduse la acest contact de catre personalul PRAM printr-o cheie sau un DD ).

Prin urmare microintrerupatorul nr.3 (CBd) la scaderea nivelului de ulei in acumulator (deci si a presiunii) poate sa blocheze declansarea (daca este pe regimul blocare declansare) sau sa declanseze intrerupatorul (daca este pe regimul comanda declansare)

Daca MOP-ul este pe regimul blocheaza declansare si microintrerupatorul nr.3 (CBd) este actionat, orice declansare comandata de la protectii sau din cheie este imposibila. Intrerupatorul declansat datorita actionarii intrerupatorului nr.3 (CBd) nu se mai poate anclansa deoarece daca este actionat microintrerupatorul nr.3 (CBd) este actionat implicit si microintrerupatorul nr.2 (CBi).

Ambele regimuri (blocheaza declansarea respectiv blocheaza anclansarea) prezinta si avantaje si dezavantaje. Astfel, regimul blocheaza anclansarea prezinta avantajul asigurarii continuitatii alimentarii consumatorilor si asigurarea timpului necesar pentru refacerea presiunii la MOP. Dezavantajul acestui regim consta in faptul ca la scaderea brusca a presiunii devine imposibila manevrarea intrerupatorului.

Intrerupatoarele liniilor 110 - 400 kV din statiile in care sunt in functie dispozitive de rezerva la refuz intrerupator (DRRI) complete, care comanda declansarea atat a cuplei cat si

ST CONSTANTA




a echipamentelor de pe bara respectiva, vor fi puse in principiu pe regimul blocheaza declansarea.

Intrerupatoarele trafo si autotrafo de putere vor fi puse pe regimul comanda declansarea. Acestea vor avea prevazute posibilitatea de modificare operativa a regimului MOP-ului.

ATENTIE: Regimul blocheaza declansarea sau comanda declansare este stabilit anual de dispecer si trebuie sa fie afisat la loc vizibil in statie.

Deconectarea unui intrerupator cu dispozitiv MOP care este pe regimul blocheaza declansarea se va putea face numai daca nivelul si presiunea uleiului nu a scazut sub limita admisa pentru deconectarea si deci nu s-a blocat (automat) declansarea prin actionare automata a intrerupatorului nr.3 (CBd).

Trecerea cheii sau a DD-ului (la intrerupatoarela la care exista aceasta posibilitate) de pe regimul blocheaza declansarea pe regimul comanda declansarea dupa ce declansarea intrerupatorului s-a blocat prin actionarea automata a microintrerupatorul nr.3 (CBd) este interzisa.

Personalul de deservire operativa va urmari in permanenta semnalizarile MOP la panoul de comanda unde exista 3 casete asezate una sub alta la fiecare celula de linie: pornire pompa MOP, blocare anclansare, defecte intrerupator.

In controalele zilnice se vor citi la MOP cele doua numaratoare care inregistreaza numarul de porniri ale pompei si numarul de actionari care vor fi inregistrate.

De asemenea controalele vor mai urmari:- eventualele pierderi de ulei de MOP, nivelul uleiului din MOP si IO care trebuie

afisat, iar pe timpul iernii daca incalzirea este pusa in functie.7.13. ATENTIE: In cazul intreruperii bobinelor de anclansare si declansare nu avem

o semnalizare la panoul de comanda. Continuitatea circuitului se poate vedea prin masuratori PRAM sau in cazul intreruperilor prin masurarea continuitatii bobinei.

REGULI DE EXPLOATARE A INTRERUPATORULUI IO 110 400 kV

La controlul de rond se vor urmari:- nivelul uleiului in: camerele de stingere, in carter si in izolatorul suport (coloana) la

toate fazele precum si nivelul de ulei din amortizorul de sfarsit de cursa. Nivelul in vizoare trebuie sa corespunda nivelului maxim pentru temp. de 60C, nivelului mediu pentru temperatura de 15 C si nivelului minim pentru temperatura de -40C.

- daca nu exista pierderi de ulei de trafo sau pierderi de ulei de actionare.- starea izolatorilor daca nu exista fisuri, murdarii, depuneri, etc.- daca nu exista conturnari pe suprafata exterioara a izolatorilor sau alte zgomote

anormale.- starea contactelor si eventualele schimbari de culoare.Se va tine evidenta declansarilor pe scurcircuit si se va sesiza centrul cand s-a

depasit numarul de declansari ramase pe scurcircuit. Daca s-a ajuns la numarul de declansari pe scurcircuit, punerea in functiune a intrerupatorului se face numai cu aprobarea Conducerii tehnice a ST Constanta.

Se va sesiza orice deficienta care apare la executarea manevrelor.Nu se va manevra intrerupatorul daca nu se mai vede nivelul de ulei in toate partile

componente pline cu ulei.Se controleaz de ctre personalul operativ:

ST CONSTANTA




- nivelul de ulei al camerei izolante n spaiul inelar format ntre izolatorul ceramic i cilindrul izolant care trebuie s fie nivelul superior al vizorului pentru temperatura de 60C;

- nivelul mediu al vizorului pentru temperatura de 15C;- nivelul inferior al vizorului pentru temperatura de -40C;- nivelul de ulei din carter trebuie s aib indicaie maxim;- nivelul de ulei din amortizor de sfrit de curs;- nivelul de ulei din coloanele izolante ce trebuiesc umplute sub vid n uzin i

la care nu sunt permise completri. Marcarea ntreruptoarelor care comport:Numrul de ordine al polului P1, P2 sau P3, reperul coloanei suport A, B sau C

(pentru un observator plasat n faa ntreruptorului, polul P1 este cel mai ndeprtat, suporii A sunt cei situai n stnga).

Marcajul evilor:eava de nchidere este ntotdeauna n fa i la dreapta, i este de culoare roie.eava de deschidere este la stnga i n spate i este verde pentru deschidere.- pe V-urile externe vor fi aezai condensatorii de 1000 pF;- pe V-urile din interior vor fi aezai condensatorii de 800 pF.La revizii se va avea n vedere s fie schimbai condensatorii de la borna de sosire

care sunt mai solicitai i i pierd calitile. Strngerea piulielor pentru racord "ERMETO" la toate conductele. Strngerea buoanelor de umplere i de golire a uleiului. Capacele camerelor de stingere s fie bine montate i fixate. Conexiunile de nalt tensiune i joas tensiune s fie curate i perfect strnse. Bara de cupru de legtur ntre portcontactele glisante inferioare ale aceluiai V s

fie bine strnse. Racordurile colierelor i bridelor de nalt presiune s fie perfect strnse.Conexiunile i punerea la mas a conductelor de comand s fie montate i s

permit alungirea tuburilor de nalt presiune 10 mm.Rezistenele de nclzire a conductelor exterioare de nalt presiune i s fie bine

fixate i izolate (cnd acestea sunt prevzute).- legrile la pmnt s fie corect strnse;- aparatajul nu se va manevra dac polii nu sunt plini cu ulei la nivelul normal i dac

nu a fost efectuat eliminarea aerului din circuitul hidraulic.

REGULI DE EXPLOATARE A DISPOZITIVULUI MOP - 1La controlul de rond se vor urmari:nivelul de ulei la rezervorul MOP sa fie la semnul stabilit de fabrica la indicator;presiunea de functionare la manometrul de 500 atm. montat pe blocul de control;etanseitatea conductelor de inalta si joasa presiune - vizual, eventuale porniri dese

ale dispozitivului fiind un indiciu ca exista pierderi interioare care trebuiesc eliminate;daca in coada pistonului exista curgere de ulei alb, este vorba de scapari de azot ce

traverseaza garnitura superioara a pistonului;daca exista scapare de ulei rosu, este vorba de scapari de ulei ce trec pe la garnitura

inferioara a pistonului;starea tuturor tevilor de neopren sau de vinilin - daca prezinta degradari sau

crapaturi.

6. Defectele ce pot apare la dispozitivul MOP.

ST CONSTANTA




6.1. Pornirea frecventa a pompei in cea mai mare parte se datoreste impuritatilor in circuitul hidraulic, de aceea se impun masuri deosebite de acuratete in timpul lucrului.

6.2. Scurgeri de ulei de la tevi in rezervorul intrerupatorului, scapari din cauza garniturilor de etansare plasate intre racord ERMETO si piesa principala ; se va verifica dupa strangerea acestor garnituri sau eventual se inlocuieste.

6.3. Porniri dese datorita etansarii defectuase a clapetei de joasa presiune, sesizata datorita unui sunet permanent in detenta si incalzirii acestuia.

6.4. Dereglarea detendorului sau scapari interioare, datorita cresterii presiunii peste 6 atm., aceasta presiune fiind suficienta pentru deschiderea clapetei de joasa presiune. Daca nu se poate proba corespunzator pana la 1,8 atm, se va deschide detendorul.

6.5. Scapari interioare in rezervor se pot observa prin scoaterea uleiului din rezervor, stergerea blocului de valve si urmarirea orificiilor din ansamblul valva prin care se scade presiunea si se va urmari:

- capatul valvei de temporizare- racordul cu patru cai- iesirea supapei de sigurantaSe strang sau se inlocuiesc elementele diferite dupa ce mai inainte s-a coborat

presiunea din MOP.6.6. Bobinele elctromagnetice arse- electromagnetii degradati- conexiuni slabite sau rupte- relee arse6.7. Ansamblul grup motopompa creaza presiune in permanenta in acumulatorul

de inalta presiune. Actionarea pompei este facuta de catre un motor asincron tip ASI D 24/F 16544 1,5 kW, 1500 rotatii /minut tip Electroprecizia alimentat cu un curent alternativ prin intermediul sigurantelor sau intrerupatoarelor tip ISOL.

Pornirea pompei este comandata de microintrerupatorul nr.1 de la tija pistonului, care in momentul cand se inchide da impuls de comanda automata de pornire a pompei printr-un TCA de 10 A pana la refacerea presiunii.

Personalul de exploatare va verifica mersul corect (functionarea trifazica) prin aplicarea pentru scurt timp a unui impuls scurt la acest TCA si ascultarea mersului pompei.

In timpul lucrarilor la pompe de schimbare sau scadere presiune se va anula comanda de pornire a pompei prin introducerea unei pene de lemn pe microintrerupatorul aflat la pompa care se va deschide prin apasarea in jos.

CAP. 9. REGULI DE EXPLOATARE A DISPOZITIVULUI MOP 1

Comanda electrica a intrerupatorului IO 110 se poate face fie din camera de comanda (prin chei de comanda) sau de pe dispozitivul MOP 1 , unde exista doua butoane unul de anclansare si altul de declansare.

Comanda manuala de la fata locului se poate executa actionand manual electroventilele de inchidere si deschidere care se gasesc pe partea superioara a MOP ului.

Comanda electrica a intrerupatorului IO 220 se poate face fie din camera de comanda (prin cheia de comanda) fie de pe dispozitivul MOP al fazei S prin cele 2 butoane de comanda.

Comanda manuala a IO 220 se poate face actionand direct asupra electroventilelor de la fiecare MOP in parte (pentru anclansarea in prealabil se vor scoate sigurantele 1F, 2F

ST CONSTANTA




pentru a nu lucra protectia contra ramanerii in 2 faze in timpul pana cand se completeaza toate fazele).

Langa butoanele de comanda la MOP exista doua lampi de semnalizare care in momentul cand ard, nu trebuie sa se realizeze inchiderea intrerupatorului pana nu se stinge lampa. Aici este vorba de inchiderea care se poate realiza manual, actionand direct asupra electroventilului, deoarece inchiderea electrica este blocata (este taiat impulsul de anclansare).

Acest lucru este realizat pentru a preintampina o actionare a intrerupatorului de presiune scazuta, ceea ce ar duce la ramanerea in pozitie intermediara a contactelor.

Semnalizarile care sunt la MOP, de fapt sunt duse si la casetele din camera de comanda.

In cazul ca motorul de la pompa de reincarcare nu functioneaza, presiunea necesara pentru manevra se poate realiza prin antrenarea manuala cu ajutorul unei manivele, a axului pompei. Se invarte la manivela pana cand se atinge lampa de pe panoul frontal si s-a realizat presiunea suficienta. Actionarea cu manivela se face de personalul de exploatare numai daca se cunoaste bine acest lucru si daca se stie sigur ca defectul este pe partea electrica (motor ars, cablu de alimentare, etc.)

Personalul de exploatare trebuie sa cunoasca rolul fiecarui microintrerupator actionate de coada pistonului

- Primul microintrerupator comanda pornirea si oprirea de ulei (comanda se transmite la bobina unui contactor AO 3 care alimenteaza la 380 V motorasul pompei).

- Al doilea microintrerupator blocheaza comanda de anclansare a intrerupatorului si in acelasi timp da semnal blocare anclansare MOP la scaderea presiunii de ulei in camera de comanda si se aprinde lampa blocare anclansare de pe panoul frontal al MOP.

La aparitia acestor semnale, daca intrerupatorul este deconectat, este interzis sa se dea comanda de anclansare (de fapt comanda din chei nu functioneaza- este blocata) manuala de la fata locului. Aceasta deoarece nu exista presiune suficienta de ulei si intrerupatorul poate ramane in pozitia intremediara sau conecteaza lent.

- Al treilea microintrerupator blocheaza declansarea intrerupatorului (daca se afla inchis) sau da un semnal luminos. Alegerea unuia sau al altuia din regimuri se face de la caz la caz.

La apritia acestui semnal (in camera de comanda apare blocarea declansare MOP la scaderea presiunii de ulei si pe panoul frontal al MOP se aprinde lampa blocare declansare), personalul de exploatare va anunta si controla pentru a se interveni si remedia pierderile de ulei.

In tot acest timp, daca apare un defect pe echipamentul la care s-a blocat MOP, defectul nu poate fi lichidat de protectiile elementului respectiv si vor lucra alte protectii (se extinde incidentul). La blocarea declansarii comanda din cheia din buton, de la MOP sau de protectii nu este blocata, functioneaza comanda manuala dar aceasta este interzis sa se dea, deoarece presiunea de ulei este scazut.

9.4. Dispozitivul MOP dispune de un dispozitiv de semnalizare a presiunii de azot (presostat).

La scaderea presiunii de azot, presostatul da semnal in camera de comanda la aceeasi caseta ca si microintrerupatorul 2 si in acelasi timp printr-un releu de blocaj (RIBI) se blocheaza anclansarea intreupatorului.

Deci la aparitia semnalului blocarea anclansarii dispozitivului MOP personalul de exploatare va verifica de unde vine acest semnal (de la ulei sau de la azot). Aceasta

ST CONSTANTA




verificare se va face controland daca microintrerupatorul 2 este inchis sau nu (daca pistonul este coborat). Daca microintrerupatorul 2 nu este inchis, inseamna ca semnalul vine de la presostatul (exista pierderi de azot sau o proasta functionare a presostatului).

9.5. La exploatare pot apare urmatoarele genuri de defecte:a) - porniri prea frecvente ale pompei (pornirile normale se considera la intervale de

15 minute sau mai mult). Aceste porniri pot fi din urmatoarele cauze:- pierderi de ulei in exterior (care se observa), datorita defectarii unor garnituri- pierderi de ulei in dispozitiv (intre partea de inalta presiune si partea de joasa

presiune) care nu se observa (dar in unele cazuri se aude un zgomot specific)- depuneri de impuritati la ventilele dintre compartimentul de inalta si joasa presiune

lucru care in multe cazuri se poate remedia prin cateva actionari ale intrerupatorului.b) pierderi de azot care se pot pune in evidenta prin:- pierderi in exterior (zgomot)- aparitia de ulei alb- aparitia semnului de la presostatToate aceste pierderi se datoreaza defectarii garniturilor.a) Pompa nu functioneaza (pistonul nu este coborat la al doilea sau al treilea

microintrerupator). Cauzele pot fi:- lipsa tensiunii 380 V c.a. (de la PSI c.a.)- arderea sigurantelor de alimentare a motorului- arderea bobinei de la conectator sau topirea contactelor la contactor- arderea motorului- blocarea pompei si altelePersonalul de exploatare in aceste cazuri trebuie sa se convinga ca motorul primeste

tensiune (controland sigurantele, contactorul etc.). Daca exista tensiune la motor si nu functioneaza pompa, se va anunta centrul pentru remediere.

Pompa poate functiona in continuu, pentru ca nu baga presiune suficienta din cauza supapelor pompei si pompei uzatesau datorita unor pierderi mari de ulei (in exterior sau interior) vezi cazul.

b) Pompa de ulei nu se mai opreste;- pierderi mari de ulei- blocarea primului microintrerupator in pozitia inchisc) Nu functioneaza comenzile de anclansare sau declansare.- se verifica daca blocajele nu sunt date de la microintrerupatoare sau presostat

- daca totul este in ordine si comenzile nu functioneaza cauzele pot fi: bobine electromagneti arse, conexiunile slabite sau arse, relee arse, etc.

9.6. Pornirea frecventa a pompei se poate observa la controlul de inregistrare a pornirilor, montat pe contactorul AC 3 de la motoras. Pe MOP mai exista un contor care inregistreaza numarul de declansari a intrerupatorului.

La orice trecere prin statii personalul de tura v-a nota indexele contorului de pornire a pompei de la MOP si tinand cont de indexele vechi, va calcula numarul de porniri in intervalul respectiv. Daca acest numar de porniri este mai mare (mai mult de 4 porniri pe ora) se va anunta centrul.

Se va tine evidenta stricta a numarului de actionari ale dispozitivului (respectiv a intrerupatorului) prin citirea controlului mecanic de inregistrare, periodic pe fiecare tura. De asemeni se va inregistra indexul numaratorului dupa efectuarea reviziilor sau reparatiilor. Contorii defecti vor fi inregistrati in regimul de puncte slabe, anuntandu-se totodata si centrul.

9.7. Personalul va mai urmari:

ST CONSTANTA




- functionarea incalzirii la MOP (incalzirea se va pune in functie cand temperatura mediului scade sub + 5C)

- pierderi de ulei si azot - nivelul uleiului din rezervor (nivelul nu trebuie sa scada cu mai mult de 1 cm sub

semnul rosu). Daca nivelul este foarte scazut, actionarea intrerupatorului nu se face corect;- zgomote anormale la functionrea pompei sau a dispozitivului. In cazul cand dintr-un motiv oarecare nu exista actionarea electrica la pompa de ulei

aceasta se poate actiona manual cu ajutorul manivelelor.Se vor executa atatea rotatii ale manivelei pana cand pistonul se ridica si dispar

semnalele luminoase (coada pistonului s-a ridicat deasupra microintrerupatorului 2). Abia dupa aceasta se poate da comanda de anclansare (sau declansare) la intrerupator.

DEPISTAREA SI REMEDIEREA UNOR DEFECTIUNI ALE DISPOZITIVULUI MOP 1

Defecte specifice la dispozitivul

MOP

Forme de manifestare cauze posibile

Modul de remediere Observatii

1 2 3 4Pornirea

frecventa a motopompei

Impuritati in circuitul hidraulic al mecanismului

- Golirea uleiului din rezervor si din mecanism, curatirea rezervorului;- Suflarea cu aer a elementelor circuitului hidraulic.

Eventual schimbarea uleiului de transmisie

Pierderea etanseitatii exterioare a mecanismului

Se strang inelele gasite slabite. Se inlocuiesc garniturile elementelor la care s-au constatat scurgeri de ulei.

Pierderea etanseitatii interioare a mecanismului

- Golirea uleiului din rezervor si din mecanism, curatirea rezervorului; Strangerea imbinarilor ermeto interioare (ale blocurilor de valve)- Inlocuirea garniturilor la elementele la care s-au constatat scapari

ST CONSTANTA




Etansarea defectuoasa la clapeta de joasa tensiune

Se efectueaza cateva manevre de anclansare-declansare, dupa care scurgerea trebuie sa dispara. Se pune mana pe rand pe cele doua conducte de alimentare a blocurilor de valve de inchidere-deschidere. Conducta care incalzeste este cea care corespunde clapetei cu scapari. In detendor trebuie sa se auda un sunet permanent sau intermitent.

Dereglarea detendorului sau scapari interne ale acestuia

Se masoara presiunea de mentinere a uleiului cu blocul de control. Daca acesta este mai mare de 5 bari, se inlocuieste detendorul.

Pompa nu asigura presiunea necesara sau supapele pompei nu sunt amorsate

Demontarea si curatirea pompei Daca este cazul se va inlocui pompa cu una de schimb, urmand sa se faca verificarea pompei demontate in atelier.

Alimentarea cu tensiune a motorului intrerupta pe timpul acestor operatii.

Amorsarea supapei de siguranta si

nerevenirea la functionarea

normala dupa scaderea

presiunii la zero

Cauzele amorsarii:- Defectarea microintrerupatorului U de pornire a pompei;- Defectarea contactorului CM de alimentare a motorului

Depistarea cauzei dereglarii microintrerupatorului. Reglarea acestuia daca este posibil sau inlocuirea lui.Remedierea defectiunii depistate, inlocuirea contactorului CM cu unul de schimb.

Scaderea presiunii

azotului in butelia de azot

Cauza nerevenirii pe scaun a supapei.-Suprafata de inchidere a scaunului supapei deteriorate

- Reconditionarea scaunului eventual frezarea acestei suprafete.

Numai dupa depresurizarea mecanismului.

-Formarea unui locas excentric pe stiftul de mentinere a bilei pe locas.

-Reconditionarea scaunului cu smirghel fin.

Numai dupa depresurizarea mecanismului.

ST CONSTANTA




-Deteriorarea garniturii superioare a pistonului acumulatorului de inalta presiune.

Se constata aceasta defectiune prin curgerea uleiului la coada pistonului.Se inlocuieste garnitura deteriorata cu una de schimb.

Se va completa si uleiul alb de pe capul pistonului (circa 150 cm3)

-Dereglarea ansamblului de racord intre butelia de azot si acumulatorul de inalta presiune.

Verificarea etanseitatii cu apa si sapun.Inlocuirea garniturii defecte.Reglarea ansamblului capului buteliei de azot.

Deranjamente la dispozitivul

de mentinere a presiunii

(detendor)

Blocarea pistonului membranei.

Curatirea suprafetei pistonului si a cilindrului de impuritati.

Deteriorarea suprafetei de inchidere a bilei (partea de inalta presiune)

Reconditionarea suprafetei de inchidere a bilei.

Deteriorarea membranei de cauciuc.

Inlocuirea membranei cu una de schimb.

Pierderi de ulei in amortizorul pistonului cu dublu efect

Garnituri deteriorate, sticla de nivel crapata.

Inlocuirea garniturilor deteriorate, inlocuirea sticlei de nivel crapate.

Defectiuni la ansamblul blocului de

valve

Pierderi de ulei la sans. valva principala (joasa presiune)

Se verifica clapeta de joasa presiune. Daca este necesar se intareste resortul clapetei prin adaugarea de rondele (comprimarea arcului clapetei)

Numai dupa golirea rezervorului si scaderea presiunii. Obligatorie efectuarea purjarii mecanismului.

Pierderi de ulei la sans. valva principala (inalta presiune)

Se verifica clapeta de inalta presiune. Eventual se inlocuieste.

Pierderi de ulei la imbinarile dintre conductele de inalta presiune si sans. valve.

Verificarea strangerii garniturilor ERMETO, inlocuirea inelelor deteriorate cu altele de schimb, restabilirea jocului intre capatul conductei si racord.

Numai dupa golirea rezervorului si scaderea presiunii.

Nu functioneaza comenzile

electrice locale si de la distanta.

Bobinele de inchidere si deschidere arse.

Se inlocuiesc bobinele cu bobine de schimb.

Bobine dereglate. Se regleaza, verificand si datele din procesul verbal anterior.

Conexiuni slabite sau arse.

Se verifica toate legaturile si sirurile de cleme. Se strang toate legaturile.

ST CONSTANTA




Relee arse Se verifica dupa schema desfasurata de comanda circuitele de anclansare-declansare, pe portiuni, indiferent de elementul defect.Se inlocuiesc releele defecte.

Functionarea incorecta a

mecanismului.

Prezenta aerului la partea superioara a coloanelor.

Se purjeaza coloanele in repaus pe partea de joasa presiune.

Caderea de presiune exagerata pentru o manevra.

Se verifica presiunea de precomprimare in functie de temperatura mediului ambiant.Se inlatura eventualele scapari de la blocul de valve.

INSTRUCTIUNE TEHNICA INTERNA DE EXPLOATAREINTRERUPATOARE I.O 110-400kV SI DISPOZITIVE DE ACTIONARE M.O.P DIN STATIA 400/110/20 kV SMARDANDrept de proprietate

LISTA DE CONTROL AL REVIZIILORAutorul revizieiCapitolul 1. SCOPCapitolul 2. DOMENIUL DE APLICARECapitolul 3. DEFINITII SI PRESCURTARICapitolul 4. DOCUMENTE DE REFERINTACapitolul 5. RESPONSABILITATICapitolul 6. DESCRIEREA PROCEDURII (MODUL DE LUCRU)6.2. MECANISMUL DE ACTIONARE TIP MOP - 1

48017147 iti ex sm 03 4 intrerupatoare oleopneumatice de 110 400kv si dispozitiv m o p

Documents