ovidiu-metamorfoze cartea 6

7/26/2019 Ovidiu-metamorfoze Cartea 6

http://slidepdf.com/reader/full/ovidiu-metamorfoze-cartea-6 1/10

METAMORFOZE. CARTEA VI

CARTEA VI 1.Metamorfoza Arachnei în păianjen —

2.Niobe se socoate mai presus de Latona şi este schimbată în piatră —

3.Metamorfoza ărani!or !"cieni în broaşte —

#.Mars"ias e preschimbat în f!u$iu —

%.&e!ops' ce! cu un umăr de fi!deş' p!în(e pe Niobe —

).Metamorfoza !ui *ereus în pupăză'a +i!ome!ei în pri$i(hetoare' a &rocnei în rîndunică —

,.-oreas răpeşte pe rith"a/ e! are cu ea doi fii' pe 0a!ais şi pe etes'

care au făcut parte dintre ar(onaui

1.Metamorfoza Arachnei in paianjen *ritoniana1 ascu!tase cu atenie această po$este. i p!ăcuseră cîntece!e şi socotise îndreptăită mînia aonide!or 2. ar a zis în sine4 5A !ăuda e puin!ucru. 6ă fiu şi eu !a rîndu! meu !ăudată şi să nu în(ădui ca di$initatea mea să fie dispreuită fără

pedeapsă7.0u aceste cu$inte îşi îndreaptă (înduri!e spre soarta meonianei3 Arachne' despre care auzise că este

prea mu!t !ăudată' mai mu!t decît ea însăşi ca zeiă' pentru priceperea ei în !ucratu! !înii. Aceasta nu era$estită nici prin !ocu! de naştere' nici prin obîrşia neamu!ui' ci prin !ucru! său minunat. *ată! ei' dmon'

$opsea !a 0o!ophon# !înă în purpură de +ocida. Mama sa murise. ar şi aceasta fusese din popor' !a fe!ca bărbatu! său. *otuşi' Arachne îşi cîşti(ase un nume foarte răspîndit în oraşe!e L"diei' prin iscusinasa' deşi se născuse într8o casă mică şi !ocuia în mica 9"paepa%. Adesea nimfe!e şi8au părăsit pod(orii!e*imo!u!ui) !or' ca să8i $adă !ucru! minunat.:i nimfe!e &acto!u!ui, şi8au !ăsat ape!e !or. Nu se mu!umeau numai să pri$ească pînze!e terminate' cişi să !e $adă cum se făceau' atîta frumusee era în arta sa. +ie că potri$ea !îna ne!ucrată în prime!ecaiere' sau o răsucea între de(ete şi' tră(înd8o în fir !un(' o făcea subire şi moa!e asemenea nori!or' fiecă în$îrtea cu de(et uşor fusu! ce! sprinten' ori cosea cu acu!' puteai crede că arta o are de !a &a!!as.

*otuşi ea tă(ăduieşte aceasta şi' ofensată' că i s8ar putea atribui o asemenea în$ăătoare' zice4 56ă se ia!a întrecere cu mine4 dacă $oi fi în$insă' nu $oi mai a$ea nimic de tă(ăduit7.

&a!!as se preface în bătrînă. îşi pune şu$ie de păr a!b !a tîmp!e şi8şi sprijină corpu! neputincios întoia(. Apoi' astfe! începe să $orbească4 5;îrsta înaintată nu ne8aduce numai nep!ăceri/ din anii tîrzii ne$ine e<periena. Nu dispreui sfatu! meu/ poi să pretinzi cea mai mare faimă în !ucratu! !înii întremuritoare' dar nu cuteza să te masori cu o zeiă şi cere8i iertare cu $oce ru(ătoare pentru cu$inte!e ta!eîndrăznee. *e $a ierta dacă o $ei ru(a7.=a o pri$i cu ochi duşmănoşi şi !ăsă firu! început' abia stănînindu8se şi mărturisindu8şi prin pri$iremînia. Apoi răspunse prin astfe! de cu$inte tra$estitei &a!!as4 5+ără minte şi cu corpu! isto$it de !un(a8i bătrînee' e rău că ai trăit prea mu!t. 6ă8i ascu!te aceste cu$inte nora' sau fiica' dacă ai. =u mă

conduc după capu! meu. :i' ca să nu crezi că mi8a fost de fo!os sfatu! tău' iată' rămîn !a aceeaşi părerea mea. e ce n8a $enit ea însăşi> e ce fu(e de întrecere>7 Atunci zeia spuse4 ''A $enit7. :i şi8a !ăsatchipu! de babă' înfăişmdu8se ea' &a!!as. îi $enerează di$initatea nimfe!e şi nurori!e M"(8donide.

Numai fecioara nu s8a speriat' dar a roşit/ roşeaa pe neaşteptate i8a însemnat fără $oia ei faa şi apoi a

dispărut iarăşi' cum se face de obicei zarea de purpură îndată ce apare aurora şi după puin timp sea!beşte cînd răsare soare!e. =a stăruie în ceea ce a început şi' din dorina unei întîietăi nesocotite'îşi (răbeşte destinu!.0ăci fiica !ui ?upiter nu dă înapoi. N8o mai sfătuieşte şi nu mai amînă întrecerea. +ără întîrziere se

aşază amîn8două una într8o parte şi a!ta în cea!a!tă şi întind pînza de fire subiri. @rzea!a este pusă înrăzboi şi $er(i de trestie despart fire!e. 6u$eica cu $îrfu! ascuit' $îrîtă prin urzea!ă'este prinsă uşor cu de(ete!e1 Tritoniana, Pallas-Athena; i se mai spune şi Tritoniana, iin!"# !up# o le$en!#, s-ar i n#s"ut %n$# la"ul Triton !in

Ari"a. Ve&i nota '(, Cartea II.2 Aoni!ele, mu&e "are lo"uies" )eli"onul, *n Aonia.3 Meonian+, !in !ia, "are se mai numea şi Meonia sau M$!onia.# Colophon, oraş *n Ionia.% )paepa, inut *n !ia.) Timolus /Tmolus0, munte *n !ia.1 Pa"tol, rlu *n !ia, renumit prin nisipul s#u aurier.




şi firu! trecut printre fire este izbit cu pieptene!e cu dini deşi şi subiri a! spetei. Amîndouă se (răbesc

şi suf!ecate îşi mişcă sprintene brae!e' rî$na înşe!înd obosea!a. =!e întrebuinează în esătura !or purpură de *"r pre(ătită în $ase de aramă şi pînza face umbre uşoare ce abia se deosebesc. La fe!raze!e de soare' răsfrîn(îndu8se în picături!e de p!oaie' descriu pe cer curcubeu! ca un arc uriaş'stră!ucind în e! o mie de cu!ori diferite' astfe! împreunate între e!e' că nici nu se poate deosebi binecu ochii trecerea de !a una !a a!ta. *otuşi' mar(ini!e se $ăd. =!e împ!etesc între fire aur uşor şi îna!esături!e pînzei desfăşoară po$eşti $echi.&a!!as face să se $adă stînca !ui Marte în $îrfu! cetă8uiei !ui 0ecrops şi cearta $eche pentru nume!eoraşu!ui4 doisprezece zei cereşti' cu ?upiter !a mij!oc' şed pe jeuri îna!te într8o (ra$itate au(ustă. &e

fiecare dintre zei î! recunoşti după chip. +aa !ui ?upiter este re(ească. eu! mării stă (ata parcă să!o$ească cu !un(u! trident stînca po$îrnită din sînu! căreia a îşnit iz$oru! ce8i dă dreptu! să pună numeoraşu!ui. &e ea însăşi se înfăişează pe pînză cu o su!iă cu $îrfu! ascuit şi cu coifu! pe cap. &ieptu! îi eapărat de o e(idă' şi arată cum pămîntu! izbit de ea cu su!ia dă !a i$ea!ă un !ăstar de măs!in a!b cufructe şi cum zeii î! admiră' opera ei a$înd !a sfîrşit $ictoria. &entru ca totuşi ri$a!a sa de !audă săîne!ea(ă prin e<emp!e ce răsp!ată merită pentru îndrăznea!a ei atît de nebunească' zeia brodează în

patru pări patru !upte ce se distin( prin cu!ori !impezi şi prin chipuri mici. ntr8un co! sînt arătaiBhodope din *racia şi 9aemus' muni în(heai acum' odinioară corpuri muritoare' care şi8au atribuit

nume!e ce!or mai mari zei. n a!tă parte este brodat destinu! nenorocit a! mamei pi(mei!or

C

. &e aceasta'în$in(înd8o într8o întrecere' ?unona a prefăcut8o în cocor şi a condamnat8o să poarte război supuşi!orsăi. A înfăişat8o şi pe Anti(ona1D' cea care a îndrăznit odinioară să se ia !a întrecere cu soia Mare!ui?upiter şi pe care re(easca ?unona a prefăcut8o în pasăre. Nu i8a putut fi de fo!os nici !ionu!' nici tată!său' Lao8medon/ barză cu pene a!be' ea se ap!audă sin(ură cu ciocu! c!ămpănitor. @!timu! co! î!înfăişează pe 0in"ras7 rămas fără fami!ie. *mbrăişînd trepte!e temp!u!ui' formate din membre!efiice!or sa!e' şi zăcînd pe !espedea de piatră' acesta parcă !ăcrimează. Mar(ini!e sînt brodate de jurîmprejur cu măs!ini $estitori de pace. Aceasta8i !ucrarea şi8i face sfîrşit cu arbore!e său.Maeoniana12 arată în pînza ei pe =uropa amă(ită de chipu! tauru!ui. Ai crede că şi tauru! şi $a!uri!e sîntade$ărate. =uropa părea că pri$eşte ărmuri!e !ăsate în urmă' că stri(ă însoitoare!or' că se teme de

atin(erea apei care sare spre ea şi8şi tra(e timidă picioare!e. A brodat şi pe Asteries cum era inută în(hiare!e unui $u!tur cu care se !upta. A închipuit8o şi pe Leda odih8nindu8se sub aripi!e !ebedei. A mai

arătat cum ?upiter' ascuns sub chipu! unui satir' a făcut8o pe N"cteida13

mamă a doi fii (emeni/ cum a!uat chipu! !ui Amphitr"on cînd te8a cucerit pe tine' *ir"nthiană A!cmena/ cum s8afăcut p!oaie de aur ca să înşe!e pe anae şi f!acără pentru a necinsti pe Asopida1#' păstor pentruMnemos"ne' şarpe cu fe!urite cu!ori pentru eoida. *e8a arătat şi pe tine' Neptune' schimbat într8untaur cu pri$iri ameninătoare' aprins pentru fiica !ui =o!us1%. *u' sub chipu! !ui =nipeusE0' naşti pe

A!oizi1,/ berbec' înşe!i pe -isa!8tis1/ b!inda mamă a roade!or' 0eres cea cu păru! (a!ben' te8a simit închip de ca!. 6chimbat în pasăre te8a simit şi mama ca!u!ui înaripat cea cu păru! de şerpi/ de!fin' aicucerit pe Me!antho1C. *uturor acestora Arachne !e8a dat înfăişarea !or şi cu!oarea împrejurări!or.&hoebus este prezentat în chip de păstor' sau cum o dată a purtat pene de $u!tur' a!tă dată coamă de!eu' iar ca păstor şi8a rîs de sses fiica !ui Macareus. =ste arătat -acchus cum a amă(it pe =ri(one 2D'

sub forma unui stru(ure fa!s' cum 6aturn' prefăcut în ca!' !8a născut pe centauru! 0hiron. Mar(inea pînzei' înconjurată cu un ti$ subire' este brodată cu un şira( de iedere întreesute cu f!ori. Nici &a!!as'

nici Li$or n8ar putea (ăsi $reo scădere unei astfe! de opere.2 e$en!a spune "# Ce"rops, primul re$e al $re"ilor, !up# "e a "onstruit o rumoas# "etate, a "erut &eilor s#-i spun# "e nume s#-i !ea, şi

3upiter a hot#r*t "a oraşul s# primeas"# numele &eului "are 4a oeri oamenilor !arul "el mai olositor. 5-au pre&entat la "on"urs 6eptun "are

a lo4it "u tri!entul o stln"# şi !in !espi"#tur# a ieşit un "al spume$ln! 7 !up# alt# le$en!# un i&4or 7 şi Pallas Athena "are a i&8it

p#m*niul "u sulia şi !in p#m*nt a ieşit m#slinul, sim8olul oraşului "e a luat numele Athenei.( Pi$mei, popor !e piti"i, !espre "are se "re!ea "# lo"uies" la i&4oa9 i rele 6ilului.: Anti$ona, ii"a lui aome!on, re$e in Troia, se l#u!ase "# are p#rul mai rumos !e"*t al 3unonei.:: Cinras, re$e *n Asiria.:< Maeoniana, Ara"hne, 8ro!ea&# o serie !e episoa!e =i$nitoare pentru &ei.:> 6"tei!a, Antiopa, ii"a lui 6"teus, era renumit# *n ?re"ia pentru rumuseea el.

:@ Asopi!a, ii"a lu4iului Asopus.

:' Fii"a lui Eol se numea Cana"e.: Enipeus, r*u *n Thessalia.:1 Aloi&ii, "ei !oi $i$ani $emeni, Otus şi Ephialte, iii Ipiime!iel şi ai lui Aloeus, au *ntemeiat oraşul As"on şi "ultul a

trei mu&eB Me!itaia, Memoria /Mnemosne0 şi C*nte"ul.:2 isaltis, nim# iu8it# !e 6eptun "are, pentru a o se!u"e, a luat "hip !e 8er8e".:( Melantho, ii"a lui Deu"alion şi mama lui Delphus.< Eri$one, ii"a lui I"arus, *n!urerat# !e moartea tat#lui s#u, se spin&ur# şi e transormat# *n "onstelaie /Fe"ioara0.




-!onda zeiă' necăjită de reuşita ri$a!ei sa!e' rupe pînza pe care sînt zu(ră$ite păcate!e zei!or cereşti. :i

cum a$ea în mînă $ar(a din munte!e 0"torus21' izbeşte de trei8patru ori în frunte pe Arachne' fiica !uidmon. Nefericita n8a suportat aceasta şi de supărare şi8a $îrît (îtu! într8un !a. +ăcîndu8i8se mi!ă'&a!!as uşura soarta spînzuratei' zicîndu8i astfe!4 5;ei trăi' dar totuşi $ei sta atîrnată' nesocotit8oF :iaceeaşi !e(e să fie impusă şi nea8mu!ui tău şi nepoi!or tăi ce!or mai îndepărtai' pentru ca nici în $iitor să nu fii scutită de pedeapsă7.upă aceste cu$inte ea p!eacă' stropind8o pe Arachne cu suc din buruiana 9ecatei22. îndată ce păru! îifu atins de doctoria nenorocită şi odată cu e! nasu! şi urechi!e' capu! i se făcu foarte mic şi corpu! deasemenea. &e !ături îi sînt fi<ate de(ete foarte subiri' care in !oc de picioare/ restu! corpu!ui este

stomac' din care ea scoate firu! şi' păianjen' îşi ese $echea pînză.2.Niobe se socoate mai presus de Latona şi este schimbată în piatră

*oată L"dia freamătă. $onu! întîmp!ării cutreieră prin oraşe!e presus de tatona şi este +ri(iei şitoată !umea $orbeşte despre aceasta. înainte de nunta sa23' Niobe cunoscuse pe Arachne

pe cînd ea' fecioară încă' !ocuia în Maeonia şi în 6ip"!us2#. :i totuşi nu s8a în$ăat minte prin pedeapsasemenei sa!e Arachne să se !ase mai prejos de cei cereşti şi să se fo!osească de cu$inte mai măsurate.Mu!te o făceau să fie mîndră. ar nici merite!e sou!ui său' nici neamu! amîndurora' nici puterea

mare!ui re(at nu i8au p!ăcut atît de mu!t cit fiii săi' deşi îi p!ăceau şi acestea toate. :i Niobe ar fi pututfi numită cea mai fericită dintre mame' dacă nu s8ar fi fă!it cu fericirea ei.0ăci Manto' fiica !ui *iresias' prezicătoare a $iitoru!ui' apucată de o furie di$ină' profeise pe toate

drumuri!e astfe!4 5;oi' smenide2%' mer(ei în număr mare şi aducei Latonei2) şi ce!or doi fii ai săitămîie şi ru(ăciuni pioase. Le(ai8$ă păru! cu !auri/ Latona porunceşte prin (ura mea7.*oate thebaide!e se supun şi8şi împodobesc tîmp!e!e cu coroane' după poruncă' arzînd tămîie pea!tare!e sfinte şi rostind cu$inte de ru(ăciuni.ată că $ine $estita Niobe cu o mu!ime de însoitoare' impunătoare prin haine!e sa!e fri(iene esute înaur şi frumoasă' în ciuda urii ce o stăpîneşte. Mişcîn8du8şi odată cu capu! ei mîndru păru! re$ărsat peumeri'. se opreşte' după ce8şi roteşte de sus pri$iri!e' şi zice4 .'0e nebunie $ă îndeamnă să punei mai

presus de zeii pe care8i $edei' pe cei despre care auzii> e ce e cinstită !a a!tare Latona' iar

di$initatea mea este pînă acum fără tămîie> Mie *anta!us îmi este tată' care sin(ur a a$ut în(ăduina să

şadă !a masa zei!or de sus. Mamă îmi este o soră a &!eiade!or. -unic îmi este mare!e At!as'' care ine pe umeri a<a ceru!ui. ?upiter mi8este a! doi!ea bunic şi mă mîndresc că mi8e şi socru2,. Neamuri!e fri8(iene se tem de mine. =u sînt stăpînă în pa!atu! !ui 0admus. 0etăi!e înă!ate în cîntece!e de !iră a!esou!uf meu2 şi popoare!e ce !e !ocuiesc sînt conduse de mine şi de bărbatu! meu. n orice parte a

pa!atu!ui mi8arunc pri$iri!e' se $ăd bo(ăii imense. 6ocotii !a acestea frumuseea8mi demnă de o zeiă.*ot aici sînt de adău(at ce!e şapte fiice şi tot atîia fii tineri şi în curînd (ineri şi nurori. ;edei acumcare sînt pricini!e mîndriei me!e. :i mai îndrăznii să punei înaintea mea pe o nu ştiu care titanidă fiică

a !ui 0aeus' pe Latona' căreia odinioară' cînd şi8a născut cei doi fii' cea mai mare parte a pămîntu!ui i8a refuzat un mic să!aş. eia $oastră n8a fost primită nici în cer' nici pe pămînt' nici în apă. =ra

e<i!ată2C din !ume pînă cînd' făcîndu8i8se mi!ă de ea' pentru a8i pune capăt pribe(iei' e! os i8a spus45*u' străină' rătăceşti pe pămînt' eu pe ape73D. :i i8a dat un !oc nestabi!' unde Latona a de$enit mamă adoi prunci. ar aceasta înseamnă doar a şaptea parte a naşteri!or

me!e. =u sînt fericită. 0ine ar putea ne(a aceasta> ;oi rămîne fericită. 0ine se $a îndoi şi de aceasta>*hebaide!e îşi scot !aurii şi părăsesc sacrificii!e' !ăsîn8du8!e neterminate şi $enerînd totuşi' cît pot' cumurmur tăcut' di$initatea.eia s8a indi(nat şi' de pe $îrfu! ce! mai îna!t a! munte!ui 0"nthus31' cu astfe! de cu$inte s8a adresatce!or doi fii ai săi4<: Ctorus, munte pe "oasta Paphla$oniei.22 )e"ate, !i4initate tra"#, &eia !es"inte"elor, "are se "onun!# a!esea "u Diana.23 e$en!a 6io8ei, ii"a lui Tantalus şi soia lui Amphion, re$ele The8ei, o po4esteşte O4i!iu mai !eparte.2# 5iplus, munte in !ia.2% Ismeni!e, !e la Ismenus, riu "e "ur$ea pe lin$# The8a.2) atona, ii"a titanului Caeus, are "u 3upiter !oi iiB Apollo şi Diana, pe "are-i naşte in insula Delos.2, i Tantalus, tat#l 6io8ei, şi Amphion, soul ei, sint ii ai lui 3upiter.2 Pietrele se a!unaser# şi se aşe&aser# *n &i!urile The8ei la "*nte"ele !e lir# minunate ale lui Amphion, spune o le$en!#.<( atona era urm#rit# !e ralnia 3unonei, !in pri"ina lui 3upiter., tat#l lui Apollo şi al Dianei, iii atonei.3D Delos era, !up# le$en!#, o insul# plutitoare şi s-a iat !e p#m*nt numai !up# naşterea lui Apollo.31 Cnthus, munte *n insula Delos.




5ată eu' mama $oastră' mîndră că $8am născut şi nefiind în urmă faă de nici o zeiă' în afară de

?unona' mă îndoiesc dacă sînt zeiă.0ăci' fiii mei' dacă $oi nu8mi a!er(ai în ajutor' sînt oprită de a fi de8a !un(u! seco!e!or $enerată !aa!tare. :i nu este aceasta sin(ura durere. La fapta sa' ne!e(iuita fiică a !ui *anta! a adău(at şi insu!te'îndrăznind să $ă pună mai prejos de copiii ei şi să zică — de8ar cădea aceasta asupra ei însăşi — că eusînt fără copii. 0rimina!a' şi8a dat pe faă !imba tată!ui său 327.Latona urma să adau(e ru(ămini !a aceste p!în(eri. 5încetează tîn(uiri!e' zice &hoebus' e!e întîrzie

prea mu!t pedeapsa7. Ace!aşi !ucru a spus şi &hoebe şi8n zbor repede prin $ăzduh' acoperii de un nor'ajunseră !a cetatea !ui 0admus.

n apropierea ziduri!or 33 era o cîmpie ce se întindea pînă departe' bătătorită necontenit de cai. Acimu!imea roi!or şi copite!e puternice fărămiaseră sub e!e pămîntu!. Aci o parte din cei şapte fii ai !uiAmphion înca!ecă pe cai bra$i' !e apasă spate!e roşii de purpură tirianăşi8i conduc cu frîie ferecate în aur.intre aceştia smenos' care fusese prima sarcină a mamei sa!e' în timp ce întorcea fu(aru! patruped peterenu! în formă de cerc şi8i strîn(ea în zăba!e (ura spu8me(îndă' stri(ă deodată4 5;ai mieF7/ intuitdrept în mij!ocu! pieptu!ui cu o să(eată' frîie!e îi scapă din mînG şi' muribund' a!unecă şi cade pe

partea dreaptă a ca!u!ui. Lîn(ă e!' auzind z(omotu! to!bei în aer' 6ip"!us mînă repede' ca un cîrmaci

care' presimind p!oaia după norii pe care8i $ede' întinde toate pînze!e' ca să nu8i scape nici cea maiuşoară suf!are de $înt. 6ip"!us strunea repede' dar să(eata care nu8şi (reşeşte inta î! urmăreşte şi seopreşte tremurătoare în (rumaz' $îrfu! ieşindu8i din (ît pe (ură. =!' cum era ap!ecat cu capu! în jos' serosto(o!eşte a!unecînd pe (îtu! şi pe coama ca!u!ui şi ump!e pămîntu! de sîn(e ca!d. *anta!usmoştenitor a! nume!ui strămoşu!ui său' şi nefericitu! &haedimus' după ce8şi făcuseră a!er(areaobişnuită' trecuseră !a !ucru! tineresc a! netedei pa!estre3# şi abia se în!ănuiseră într8o !uptă strînsă

piept !a piept cînd' z$îr!ită din arcu! întins' să(eata i8a străpuns pe amîndoi' aşa cum erau înc!eştai.Amîndoi deodată au (emut' deodată au căzut !a pămînt cu trupuri!e răpuse de durere' deodată' zăcînd!a pămînt' au rosto(o!it u!time!e pri$iri' deodată şi8au dat duhu!' A!phenor îi $ede şi' izbindu8şi pieptu!sfîşiat de durere' a!ear(ă !a ei să !e ridice trupuri!e reci în îmbrăişarea !ui' dar' pe cînd îşi făcea pioasa

datorie' cade şi e!. 0ăci e!ianu! Apo!!o îi pătrunde adîncu! măruntaie!or cu fieru! purtător de moartecare' odată scos' smu!(e o parte din p!ămîni în $îrfu! încîr!i(at a! să(eii şi sîn(e!e îi îşneşte afară

odată cu $iaa. amasichton' cu păru! !un(' nu este răpus de o sin(ură rană.+usese !o$it şi unde începe picioru! şi în partea dindărăt a (enunchiu!ui'în ner$ii care fac mişcarea încheieturii. :i' pe cînd încerca să tra(ă să(eata uci(aşă' o a!tă să(eată îi

pătrunde în între(ime în (ît' dar sîn(e!e o împin(e afară şi îşneşte în sus' stră!ucind în soare şifăcîndu8şi !ar( drum prin aer. 0e! din urmă' !ioneu' ridicase ca pentru ru(ăciune brae!e care n8a$eausă8i mai fie de fo!os4 ''' zeiF7 — îi chemase pe toi deopotri$ă' neştiind că nu toi trebuie ru(ai —

''0ruai8măF7. eu! purtător de arc a fost mişcat' dar acum nu8şi mai putea chema înapoi să(eata.*otuşi' e! a căzut în urma unei răni foarte mici' inima nefiindu8i adînc străpunsă de să(eată.$onu! nenorocirii' durerea poporu!ui şi !acrimi!e a!or săi i8au adus !a cunoştină mamei moartea atîtde năprasnică a fii!or' şi ea se mira indi(nată cum au putut' cum au îndrăznit zeii şi au a$ut dreptu! săfacă aceasta. 0ăci tată! !or Amphion' împ!întîndu8şi pumna!u! în piept'îşi sfîrşise prin moarte şi durerea odată cu $iaa.

;aiF 0ît de departe era această Niobe de acea Niobe care de curînd îndepărtase poporu! de !a a!tare!eLatonei şi8şi purtase mîndră paşii prin mij!ocu! oraşu!ui' in$idiată de ai săiF Acum' compătimită chiar

de duşmani' se p!eacă peste trupuri!e reci a!e fii!or săi şi !e dă tuturora aproape în neştire sărutări!e ce!ede pe urmă. e !a aceştia îndreptîndu8şi brae!e pa!ide către cer' a zis4 59răneşte8te' crudă Latona' cudurerea mea/ hrăneşte8te şi satură8i pieptu! cu p!însu! meu. 6atură8i inima să!batică. 6înt zdrobită deşapte mori. *resa!tă şi triumfă' $ictorioasă duşmanăF ar de ce $ictorioasă> Mie' care sînt onenorocită' îmi mai rămîn mai mu!i decît ie' cea fericită. 0ăci şi după atîia mori tot sînt mai presusde tine7.>< Tantalus, tat#l 6lo8ei, usese "on!amnat la sete şi oame 4eşni"# In inern, nu numai pentru "# ispitise Intr-un "hip "riminal ştiina &eilor,!ar şi pentru "# 4or8ea !espre ei !ispreuitor. Ve&i şi nota >', Cartea IV.33 Zi!urile "et#ii The8a.3# Palestre, arena un!e tineretul $re" #"ea eer"iiile $imnasti"e; eer"iiile *nseşi.




*erminase de $orbit' cînd coarda arcu!ui întins a răsunat. *oi au rămas în(rozii' afară doar de Niobe.

n nenorocire e tot îndrăzneaă. 6urori!e stăteau cu păru! desp!etit şi cu straie cernite în faacatafa!curi!or. intre e!e una' tră(îndu8şi să(eata pătrunsă în măruntaie' cade peste frate!e său şi moareîmbrăişîndu8!. A!ta' încercînd să mîn(îie pe mama nenorocită' tace pe neaşteptate' prăbuşindu8serănită de o mînă ne$ăzută şi închide (ura după ce8i iese suf!etu!. A!ta cade moartă pe cînd căutazadarnic să fu(ă. A!ta moare prăbuşindu8se peste sora sa. @na se ascunde' a!ta se $ede cum tremură.&e şase !e secerase moartea' fiecare căzînd de cîte o rană. Mai rămînea cea din urmă' pe care mama oacoperă în între(ime cu îmbrăcămintea sa stri(înd4 5Lasă8mi una' pe cea mai mică. in mu!te o cer peuna sin(ură' pe cea mai mică7. :i pe cînd se ru(a' cea pentru care se ru(a cade moartă.

Bămasă fără so' fără fii şi fără fiice' Niobe se aşază între trupuri!e !or. 0op!eşită de durere' corpu! îiînepeneşte. Nici un fir de păr nu8i mai f!utură $întu!' cu!oarea feei e fără sîn(e. Lumini!e ochi!or îistau nemişcate sub (ene!e triste. Nu e nimic $iu pe chipu! ei. însăşi !imba îi în(heaă în ceru! (urii şiinima încetează de a mai bate. Hîtu! nu se mai poate mişca' brae!e nu mai pot face (esturi' picioare!enu mai pot mer(e. Măruntaie!e înseşi sînt prefăcute în piatră. *otuşi p!în(e şi un $înt puternic o răpeşteîn $îrtej şi o duce în patria sa3% unde' aşezată pe $îrfu! unui munte' este statuie din care iz$orăşte apă şi

pînă azi se $ăd cur(înd din marmura sa3) !acrimi.e atunci' bărbai şi femei se tem sa af!e mi!a zeiei. =i $enerează şi mai mu!t marea

putere a zeiei care a născut doi (emeni.3.Metamorfoza ărani!or !"cieni în broaşte:i' cum se întîmp!ă' acest fapt !e dă pri!ej să po$estească a!te!e mai $echi. @nu! dintre ei spune4 5:i$echii !ocuitori de pe o(oare!e bo(atei L"cii nu fără pedeapsă au dispreuit pe zeia Latona.întîmp!area nu8i

prea cunoscută' pentru că s8a petrecut între oameni cu o stare umi!ă' dar totuşi esteminunată. =u însumi am fost şi am $ăzut m!aştina :i !ocu! pe care minunea !8a făcut cunoscut. 0ăcitata' împo$ărat de ani şi nemaiputînd ine !a drum' îmi poruncise să aduc de aco!o din L"cia nişte $itefrumoase. =!însuşi îmi dăduse ca to$arăş de drum un !ocuitor din ace! inut.&e cînd' însoit de acesta' străbăteam păşuni!e' iată că $edem în mij!ocu! unui !ac un a!tar ce stătea p!in

de cenuşa nea(ră a sacrificii!or' înconjurat de trestii tremurătoare' însoitoru! mă opreşte şi cu şoaptă p!ină de teamă spune4 ''croteşte8mă7. 0u aceeaşi şoaptă zic şi eu 5croteşte8mă7. *otuşi !8am întrebat

dacă e a!taru! naiade!or' sau a! $reunui faun' ori a! $reunui zeu !oca!' cînd to$arăşu! mi8a răspunsacestea45' tinere' nu este o di$initate de munte în acest a!tar. =! îşi are ca di$initate pe aceea pe careodinioară re(easca ?unonă a e<i!at8o din această !ume. Ascu!tîndu8i ru(ămini!e' a primit8o rătăcitoareae!os pe atunci pe cînd p!utea ca o insu!ă uşoară3,. Aco!o' cu!cîndu8se sub un pa!mier' unde era şiarbore!e zeiei &a!!as' Latona a născut doi fii (emeni' în ciuda mamei !or $itre(e. 6e spune că şi de aci

a fu(it de ?unona !ăuză' purtînd !a sîn pe ce!e două di$inităi' fiii săi. :i chiar în inuturi!e L"ciei' patria0himerei3' pe cînd soare!e ardea puternic o(oare!e' zeiei obosite de drum !un( şi secătuite de arşiasoare!ui i8a $enit sete' mai a!es că şi pruncii !acomi îi secaseră sînu! de !apte. ntîmp!ător a zărit înfundu! unei $ăi un !ac cu apă de o întindere mij!ocie. &e ma! nişte ărani cu!e(eau nuie!e de răchită şi

papură şi a!(e' prietene a!e !acuri!or. *itania3C a ajuns aci şi a în(enunchiat să soarbă din apa rece pentru a8şi astîm8păra setea. Hrupu! de ărani nu i8a dat $oie. eia !e8a $orbit astfe!4 5e ce mă oprii

de !a apă> +o!osirea apei este obştească. Natura n8a dat cui$a în proprietate nici soare!e' nici aeru!' nici!impezi!e ape/ am $enit !a un bun a! tuturora' pe care $i8! cer totuşi ru(ătoare' să mi8! dai. =u nu mă

pre(ăteam să8mi spă! aci membre!e şi corpu! obosit' ci să8mi astGmpăr setea. Hura mi8e!ipsită de umezea!ă ca să pot $orbi şi (îtu! mi8e uscat' de abia mai iese din e! $ocea. sorbitură de apăîmi $a fi nectar şi $oi mărturisi că am primit o dată cu ea $iaa' fiindcă $iaa mi8o $ei da cu apa. +ie8$ă mi!ă ce! puin de aceştia care întind !a sînu8mi brae!e !or mici7. :i întîmp!ător copiii întindeau

brae!e !or mici. &e cine n8ar fi putut mişca cu$inte!e b!înde a!e zeiei>3% Din The8a, un!e se petre"ea nenoro"irea, 6io8e este !us# in !ia.3) Pe timpul Ini O4i!iu, era in !ia, pe muntele 5iplus, o stin"#

!e marmur#, asem#n#toare unei emei "are plin$e şi "are se "hema 6io8e.>1 Ve&i nota > !e mai *nainte.3 Chimera, muni *n "ia. Pentru "# tr#iau *n a"eşti muni muli lei, şerpi şi "#prioare, poeii au #"ut !in el un monstru "u "ap !e leu, trup

!e "#prioar# >i "oa!# !e peşte.3C Titania, atona, ii"a titanului Caeus.




=i totuşi' rezistînd ru(ămini!or' continuă s8o oprească şi adau(ă ameninări şi pe deasupra şi insu!te'

dacă nu se $a duce departe. Nu !e8a fost destu! atîta. Au tu!burat chiar apa' cu mîini!e şi cu picioare!e'sărind răutăcios şi mişcînd încoace şi înco!o noroiu! moa!e din fundu! !acu!ui. Mînia a risipit setea.0ăci acum fiica !ui 0aeus nu se mai roa(ă , de cei ne$rednici de ru(ămini!e unei zeie şi nu !e maispune cu$inte care o umi!esc' ci' ridicînd mîini!e către ste!e zice4 5;eşnic în acest he!eş8teu să trăii7.orine!e zeiei se îndep!inesc. 0u o p!ăcere irezistibi!ă s8au aruncat în unde' aci cufundîndu8şi totcorpu! în apa !acu!ui' aci scoînd capu! !a suprafaă' aci p!utind pe unduirea $a!uri!or' adesea stînd pema!u! !acu!ui' adesea sărind iarăşi în apa rece. îşi aîă neîntrerupt !imbi!e în certuri urîte şi' !ăsînd !a o

parte ruşinea' chiar sub apă cată să spună cu$inte re!e. ar acum $ocea !e este ră(uşită. Hîtu! !i se

umf!ă buhăit şi insu!te!e înseşi !e măresc (ura deschisă. 0apu! !i se numeşte' cu trupu!' se $ede cum(îtuî dispare. 6pate!e în$erzeşte' pîntecu!' partea cea mai mare a corpu!ui' a!beşte şi' broaşte mari' sarîn apa noroioasă7.

#.Mars"as e preschimbat în f!u$iu po$estit astfe! sfirşitu! bărbai!or'un a!tu! a amintit de satiru! pe care Latonianu!#D' în$in(îndu8! !a întrecere cu f!autu! in$entat de*ritoniana#1' !8a supus !a pedeapsă. 5e ce mă sfîşii> zice acesta. Ah' mă căiesc' ah' nu face f!autu! atîtde mu!t7' stri(a e!. &e cînd e! stri(a' pie!ea îi estesmu!să de pe corp' care de$ine tot o rană'. 6în(e!e cur(e din toate pări!e' ner$ii sînt dez(o!ii şi se $ăd

cum z$îcnesc tremurătoare $ine!e pe care pie!ea nu !e mai acoperă. Ai putea să numeri măruntaie!e ce ise zbat în piept şi fibre!e !or stră$ezii. p!înseră di$inităi!e păduri!or' faunii !ocuitori ai o(oare!or şisatirii fraii !ui' !impu! de pe atunci $estit şi nimfe!e şi toi cei care8şi păşteau în acei muni !înoase!e

turme şi cornute!e $ite. &ămîntu! ce! rodnic s8a udat de !acrimi pe care !e8a primit în fundu! $ine!orsa!e. Aci !e8a schimbat în apă şi !e8a scos iarăşi !a suprafaă' formînd f!u$iu! cu nume!e de Mars"as'

care de aici !uîndu8şi iz$oru! cur(e cu apă repede printre ma!uri prăpăstioase' ce! mai !impede rîu a!+ri(iei.%. &e!ops' ce! cu un umăr de fi!deş' p!în(e pe Niobe

upă aceste spuse' poporu! ii întoarce (uri!e !a nenorociri!e de faa şi p!an(e pe Amphion ce! mort

împreună cu copiii săi. @ra este îndreptată împotri$a Niobei. *otuşi' se spune că şi pe ea a p!îns8o unu!sin(ur' &e!ops' care' sfîşiindu8şi haina pînă !a piept' şi8a descoperit fi!deşu! umăru!ui său stîn(. 0înd

s8a născut' acest umăr era de carne şi de aceeaşi cu!oare cu ce! drept. ar tată! său făcîndu8i trupu!

bucăi#2' se spune că zeii i8au reunit îndată pări!e tăiate şi pe toate !e8au (ăsit' afară de partea careuneşte capătu! brau!ui cu (îtu!. Nea$înd a!tce$a !a fe!' ei au ump!ut acest (o! cu fi!deş şi' după ce i8auîntre(it umăru!' au reînsuf!eit pe &e!ops.&rinii $ecini se unesc şi oraşe!e din împrejurimi roa(ă pe re(ii !or să aducă mîn(îieri thebani!or #34Ar(os' 6parta' M"cene' cetatea pe!opizi!or' 0a!"donu! încă neurmărit cu ură de pri$irea duşmănoasă aianei' roditoru!).Metamorfoza !ui *ereus în pupăză' a +i!ome!ei în pri$i(hetoare' a &rocnei în rîndunicărchomenos' 0orintu! ce! $estit în aramă' să!batica Messene' &atras şi umi!a 0!eone' &"!os unde adomnit Ne!eu' *roezena nestăpînită încă de &ittheus şi a!te oraşe care sînt închise de istmu! dintre ce!e

două mări##' precum şi ace!ea care se $ăd mai sus de istmu! ce!or două mări#%. 0ine ar putea crede> Numai tu' Athena' ai !ipsit de !a această datorie. Băzboiu! a fost piedica. *rupe barbare purtate pe mareîn(roziseră ziduri!e mop8sopiene. *racu! *ereus' $enind cu armata sa în ajutoru! Athenei' !eîmprăştiase. Hraie acestei $ictorii' nume!e său de$enise $estit. &e acesta' fiindcă era puternic prina$uii!e şi oştenii săi' şi8şi tră(ea din întîmp!are neamu! de !a mare!e Hradi$us#)' &andion !8a făcut(inere' dîndu8i în căsătorie pe &rocne. ar nici nuntitoarea ?unona' nici 9"meneu#,' nici Hraii!e n8aufost de faă !a nunta !or. =umenide!e !e8au inut făc!ii!e răpite de !a o înmor8mîntare. ar pe acoperişu!casei s8a aşezat o bufniă cobitoare şi a stat deasupra camerei de nuntă.@ atonianul, Apollo, iul atonel.@: Tritoniana, Miner4a; 4e&i nota :, !e mai *nainte.

@< Pentru "a s# ispiteas"# ştiina &eilor, Tantal a t#iat *n 8u"#i pe iul s#u Pelops şi l-a ser4it &eilor la mas#. Aar# !e Ceres "are, "u $*n!ulla ii"#-sa Proserpina, a m*n"at un um#r al lui Pelops, toi &eii, $hi"in! "rima, n-au min"at !in "orpul lui Pelops şi l-au re"onstituit,

pun*n!u-i in lo"ul um#rului min"at !e Ceres altul !e il!eş.

@> Din pri"ina nenoro"irii a8#tute asupra "asei lui Amphion şi a 6io8e3,.@@ Oraşele *n"hise !e Istmul CorintB oraşele !in Pelopones.@' Oraşele ?re"iei !e nor!.

@ ?ra!i4us, supranume al &eului Garte.@1 )meneu, &eul "#s#toriei; "inte" !e nunt#. ?raiile, "ele trei ii"e Hale lui 3upiter şi ale Eurnomei /Eurosina, A$lae şiThalia0, "are a4eau $ri=# !e rumuseea şi arme"ul 4ieii, spre !eose8ire !e Eumeni!e

"Hre erau &eiele r#&8un#rii şi aleneeri"irii.




6ub această pasăre s8au unit &rocne şi *ereus. 6ub această pasăre au de$enit părini.

*racia !e8a adus' fără îndoia!ă' fe!icitări. A mu!umit zei!or şi a hotărît ca ziua în care a fost dată re(e!uifiica $estitu!ui &andion# şi cea în care se născuse t"s să fie sărbătorite. &înă într8atît oameni!or !i seascunde ceea ce !e este de fo!os.*itanu!#C purtase peste cinci toamne anii în mersu! !or' cînd &rocne' !in(uşind prin cu$inte du!ci pesou! său' i8a spus4 5acă am $reun farmec asupra ta' sau !asă8mă să mă duc eu să8mi $ăd sora' sau să8mi $ină sora aici. 6ă fă(ăduiesti socru!ui tău că ea se $a întoarcerepede. ;a fi un dar de mare pre pentru mine să8mi $ăd sora7.=! porunceşte să fie trase corăbii!e în mare şi' cu ajutoru! pînze!or şi a! $îs!e!or' intră în porturi!e !ui

0ecrops şi debarcă pe ărmuri!e &ireu!ui. 0înd ajun(e !a socru! său' îşi dau mîna şi con$orbirea dintreei se petrece sub bun au(ur. începuse să $orbească despre dorina soiei care a pricinuit $enirea !ui' să(aranteze întoarcerea repede a +i!ome!ei' cînd iată că aceasta $ine' impunătoare prin îmbrăcăminteasa' dar mai impunătoare prin frumusee' cum se spune că sînt în păduri naiade!e şi driade!e' dacăacestea ar a$ea şi (ătea!a ei.La $ederea fecioarei' *ereus s8a aprins ca a!be!e spice !a apropierea f!ăcării' sau cum se aprind frunze!euscate şi c!ăi!e de fîn. =ra într8ade$ăr frumoasă. ar în pasiunea sa *ereus o $edea şi mai frumoasă/ înace!e inuturi a!e *raciei oamenii se aprind aşa de uşor de dra(osteF =! arde de patima sa şi a neamu!ui

său. împin(e pornirea să corupă (rija însoitoare!or şi încrederea doicii şi s8o ispitească pe +i!ome!achiar prin daruri mari' s8o cumpere cu preu! între(ii împărăii' sau s8o răpească şi' răpită' s8o apere prin crîncen război. Nu rămîne nimic neîndrăznit de dra(ostea !ui fără frîu şi inima nu8i mai poatecuprinde f!ăcări!e în ză(azuri!e sa!e. Acum nu mai poate suporta întîrzierea şi cu (ură dornică $orbeştede dorina &rocnei şi sub aceasta îşi a(ită proprii!e !ui dorine. ra(ostea î! făcea $orbăre şi' de cîte oristăruia mai mu!t decît trebuie' moti$a că aceasta este $oina &rocnei. A $ărsat şi !acrimi' ca şi cum şi

pe acestea i !e8ar fi încredinat &rocne. ' zeiF cît de mare întuneric stăpîneşte inimi!e muritoareF*ereus este socotit de$otat prin însăşi mărimea ne!e(iuirii.. &rimeşte !aude pentru o crimă.0e să spun că +i!ome!a neştiutoare doreşte ace!aşi !ucru> n!ănuind mîn(îietoare cu brae!e umeriitată!ui său' îi cere $oie să mear(ă să8şi $adă sora. &entru $iaa sa şi împotri$a $ieii sa!e cere aceasta.

*ereus o pri$eşte şi o soarbe cu ochii. 6ărutări!e' brae!e înconjurînd (îtu! tată!ui' toate sîntaîătoare'

făc!ii şi hrană pasiunii' şi de cîte ori ea îşi îmbrăişează tată! ar $rea să fie e! tată! ei4 ce pătimaş arîmbrăişa8oF *ată! este în$ins de ru(ămintea amîndurora. +i!ome!a e bucuroasă şi mu!umeşte tată!uisău' socotind' nefericita' că a fost un succes pentru amîndouă ceea ce $a fi nenorocire pentruamîndouă.Lui &hoebus îi mai rămăsese puin drum de mers şi caii săi coborau în (rabă po$îrnişuri!e !impu!ui.6e pune cu pompă re(ească masa de ospă şi $in în cupe de aur. Apoi comesenii mer( !a cu!care şi

trupuri!e !or (ustă somnu! p!ăcut. ar re(e!e odr"si!or' deşi retras în camera de dormit' c!ocoteşte după+i!ome!a. i stăruie în minte chipu! ei' mişcări!e' mani!e' &e ce!e pe care încă nu !e8a $ăzut şi !eînchipuie cum $rea şi e! însuşi îşi hrăneşte focu!' ne!iniştea a!un(îndu8i somnu!.=ra ziuă. 6trîn(înd dreapta (inere!ui care p!eca' &an8dion cu ochii în !acrimi îi încredinează pe+i!ome!a ca to$arăşă de drum. 5&e aceasta' scumpe (inere *ereus' fiindcă dra(ostea !or mă ob!i(ă şi au$oit8o şi e!e amîndouă şi tu' i8o dau în (rijă. &e credina' pe rudenia noastră şi pe zei' te ro( din suf!et

s8o ocroteşti cu dra(oste de rudă şi să8mi dai cît mai repede o du!ce !iniştire bătrîneii me!e chinuite'orice întîrziere fiind pentru mine !un(ă. :i tu' +i!ome!a' să te întorci cît mai curînd !a mine' dacă ai

$reo mi!ă de tată! tău. =ste destu! că e departe soră8ta7.0u aceste cu$inte i8a încredinat !ui *ereus fiica' sărutînd8o' şi !acrimi domoa!e îi însoeau cu$inte!e.0a o (aranie de credină' e! !e strîn(e amîndurora mîna şi !e cere ca în nume!e său' cînd $or ajun(e' săsa!ute pe fiică şi nepot. Abia a spus u!timu! cu$înt de rămas bun' cu (ura p!ină de suspine' şi s8a şitemut de pre$estiri!e (înduri!or sa!e.e îndată ce +i!ome!a s8a urcat în corabia împodobită cu picturi şi $a!uri!e au fost spintecate de $îs!e:i pămîntu! a rămas în urmă' *ereus a stri(at4 5Am în$ins. &ort cu mine dorine!e me!eF7 *resa!tă

barbaru! :i abia îşi amînă bucurii!e sa!e de suf!et nerăbdător. Nu8şi întoarce nicăieri pri$iri!e de !aea' ca o pasăre

# Pan!ion, iul lui Eri"htonius şi al Pasiteii, re$e *n Athena In se". V *.e.n.@(

Titanul, soarele. Ve&i si nota :. Cartea l.




de pradă cînd şi8a adus sus în cuib un iepure pe care !8a înhăat cu un(hii!e înco$oiate4 nu8i nici o

scăpare pentru ce! prins şi răpitoru! îşi pri$eşte prada.*erminaseră drumu! şi coborîseră pe ărmu! !or din corăbii!e cu $îs!aşii obosii' cînd re(e!e tîrăşte pefiica !ui &andion într8o co!ibă întunecoasă în fundu! unei păduri stră$echi şi o închide aci. =a se făcuse

pa!idă' tremura' se temea de orice şi î! întreba cu !acrimi unde este sora ei. Mărturisindu8şi inteniane!e(iuită' e! biruie cu puterea pe cea care era sin(ură şi fecioară şi stri(a zadarnic cînd pe tată! său'cînd pe soră' şi mai presus de toate pe zeii cei mari. *remură +i!ome!a ca o mioară fricoasă care'rănită' smu!să de cîini din (ura !upu!ui' încă nu se $ede în si(urană' sau ca o porumbiă cu pene!e

pătate de sîn(e!e său' care este încă în(rozită şi se teme de un(hii!e !acome ce au înhăat8o. îndată ce

şi8a $enit în fire' smu!(îndu8şi păru! desp!etit ca o bocitoare şi bătîndu8se cu pumnii în piept' a zis45h' barbare' oh' crudu!e' ce fapte ne!e(iuite ai făcut> Nu te8au mişcat nici ru(ămini!e cu !acrimi dedra(oste a!e tatei' nici (rija de sora mea' nici fecioria mea' nici datorii!e de so. *oate !e8ai pîn(ărit. =uam de$enit o ri$a!ă a sorei me!e' tu' cu două soii. Nu meritam această soartă. e ce nu8mi smu!(i şiacest suf!et' $ic!eanu!e' ca să nu8i rămînă $reo crimă neînfăptuită> ' de ai fi făcut aceasta înainte demîrşa$u! incest' aş fi mers în împărăia umbre!or nepătată de crimă. acă totuşi aces tea !e $ăd cei desus' dacă înseamnă ce$a puteri!e zei!or' dacă n8au pierit toate o dată cu mine' odată şi odată ai să8i iei

pedeapsa. =u însămi $oi spune fapte!e ta!e' !epădînd ruşinea. acă $oi putea' $oi mer(e şi !e $oi spune

!umii între(i. acă $oi fi inută închisă în mij!ocu! păduri!or' $oi ump!e păduri!e şi $oi spune şi pie8tre!or' care8mi cunosc nenorocirea. 6ă audă acest $ăzduh şi $reun zeu' dacă este în e!7.Mînia să!baticu!ui tiran este aîată de astfe! de cu$inte si teama nu8i este mai mică. ntărîtat şi de unaşi de a!ta' scoate din teacă sabia cu care era încins' apucă pe +i!ome!a de păr' o !ea(ă cu mîini!e !aspate şi o pune în !anuri. =a îşi pre(ătea (îtu! şi !a $ederea săbiei a$ea nădejdea morii. &e cînd'dispreuitoare' stri(a mereu nume!e tată!ui său şi se !upta să $orbească' e! îi apucă !imba cu un c!eşte şii8o taie din rădăcină. Limba cade jos şi' tremurînd' parcă murmură pe pă8mîntu! ne(ru' asemenea coziiunui şarpe' care' retezată' sare' pa!pită şi' murind' caută urme!e stăpînu!ui din care a fost ruptă. 6espune că şi după această crimă' — abia aş îndrăzni să cred — adesea s8a apropiat cu pofte!e sa!e detrupu! rănit.

upă asemenea fapte a putut totuşi să se întoarcă !a &rocne. Aceasta' $ăzîndu8şi sou!' întreabă de soraei. ar e! scoate (emete prefăcute şi po$esteşte o moarte tic!uită. Lacrimi!e au făcut să fie crezut.

&rocne şi8a smu!s de pe umeri haina ce stră!ucea' cu ti$uri de aur' şi a îmbrăcat haine ne(re de do!iu.A făcut un mormînt (o! şi a dus mani!or surorii' pe care o credea moartă' daruri de înmormîntare'

p!în(înd destine!e sorei sa!e' care nu trebuia să fie astfe! p!însă.*recînd prin douăsprezece zodii' zeu! !uminător a! zi!ei terminase un an între(. 0e să facă +i!ome!a>&aza îi împiedică fu(a. iduri!e !ocuinei se îna!ă puternice din piatră tare. Hura sa mută nu poate da

pe faă fapta. Mare este (eniu! durerii şi priceperea răsare în împrejurări (re!e. &e o pînză esută după

meşteşu(u! !ocu!ui ea coase cu iscusină' amestecînd fire de purpură şi fire a!be' moti$e ce arată crimaşi după ce termină cusătura o încredinează unui sc!a$ pe care8! roa(ă prin semne s8o ducă re(inei. =!duce esătura !ui &rocne fără să ştie ce duce în acea esătură. 6oia să!baticu!ui re(e desface pînza şiciteşte po$estea nenorocită a surorii sa!e. :i — de mirare cum s8a putut stăpîni — tace. urerea i8aînchis (ura şi !imba' oricît a căutat' n8a (ăsit cu$inte destu! de p!ine de mînie. Nu se mu!umeşte cu

p!însu!' ci e pornită să facă orice' !e(iuit sau ne!e(iuit' şi în între(ime este preocupată de (îndu!

răzbunării.=ra timpu! in care femei!e sithoniene%D obişnuiesc să ce!ebreze mistere!e trieterice%1 a!e !ui -acchus.

Noaptea este martoră a acestor mistere. Noaptea $uieşte Bhodope de sunetu! ascuit de aramă. Noapteaa ieşit din casă re(ina şi s8a pre(ătit după ritua!u! zeu!ui' primind arme!e de bacantă4 capu! îi e acoperitcu $iă' pe partea stin(ă îi atîrnă o pie!e de cerb' pe umăr îi stă o su!iă uşoară. &!ină de furii' însoind8o

prin păduri mu!ime de to$arăşe' &rocne înfioarătoare şi mînată de întărîtări!e durerii imită' -acchus' pe preotese!e ta!e. Ajun(e în sfîrşit !a !ocu! unde e inută ascunsă +i!ome!a/ ur!ă' stri(ă 5=$oeF7sfărîmă pori!e' răpeşte pe soră' o îmbracă în inuta sărbătorii !ui -acchus' îi ascunde cu frunze deiederă faa înmărmurită şi o duce cu sine în pa!at.0înd +i!ome!a a simit că a atins pra(u! casei nenorocite' s8a în(rozit' nefericita' şi toată faa i s8a făcut

pa!idă. ucînd8o într8un !oc retras' &rocne îi scoate (ăte!i!e bacchice şi descoperă faa ruşinată anenorocitei sa!e surori. ;rea s8o îmbrăişeze' dar aceasta nu îndrăzneşte să ridice ochii !a ea' i se pare

că este ri$a!a surorii sa!e.%D 5ithoniene, !in 5lthonia, nume al Tra"iei.%1 Misterele trieteri"e, s#r8#tori "e se pr#&nuiau !in trei *n trei ani.




ucînd faa !a pămînt' $oind să jure şi să ia martori pe zei că prin foră i s8a pricinuit acea ruşine' mîna

îi ine !oc de $oce. Arzînd de mînie' &rocne nu se mai poate stăpîni şi' întrerupînd p!însu! surorii sa!e' zice4 5Nu este timpu! pentru p!îns acum' ci pentru pumna!' sau poate ai

ce$a care să fie mai tare decît pumna!u!. n ce mă pri$eşte' eu m8am pre(ătit' sora mea' pentru oricecrimă. +ie că după ce $oi da foc pa!atu!ui re(a! cu tore!e $oi arunca pe $ic!eanu! *ereus în mij!ocu!

f!ăcări!or' fie că îi $oi smu!(e cu fieru! !imba' sau ochii' sau membre!e care i8au răpit ie pudoarea' fiecă îi $oi a!un(a prin mii de răni suf!etu! $ino$at' eu m8am pre(ătit pentru o faptă oricît de mare/deocamdată nu ştiu bine ce $a fi7.&e cînd &rocne îşi dez$ă!uia astfe! de (înduri' t"s se apropia de mama sa şi apropierea !ui a !uminattot ce are de făcut. &ri$indu8! cu ochi neîndurai a zis4 5Ah' ce mai semeni cu tată! tăuF7. +ără să spunămai mu!t' se pre(ăteşte de o crimă (roaznică şi c!ocoteşte de mînia pe care şi8o ascunde. 0înd totuşicopi!u! a $enit să8şi $adă mama şi a cuprins8o de (ît cu brae!e !ui mici' sărutînd8o şi mîn(îind8ocopi!ăreşte' mama s8a cutremurat. Mînia i8a fost cop!eşită de emoie şi ochii i s8au ump!ut de !acrimi!e

ce au podidit8o' ar îndată şi8a dat seama că şo$ăie din prea marea ei dra(oste de mamă. e !a copi!şi8a întors pri$irea iarăşi !a sora sa şi' uitîndu8se cînd !a unu!' cînd !a ce!ă!a!t' a zis4 5e ce unu! îmiaduce mîn(îieri' iar cea!a!tă' fără !imbă' este ne$oită să tacă> =! îmi zice mamă/ de ce nu8mi poatespune şi ea' soră> ată' fiică a !ui &andion' cu cine te8ai măritat. Ai suf!et s!ab. Mi!a e crimă pentru un

so ca *ereus7. :i fără întGrziere' ca o ti(resă care tîrăşte în desişu! pădurii pe puiu! su(ar a! uneicerboaice' &rocne î! ia pe t"s şi' după ce ajun(e cu e! într8o parte a frumosu!ui său pa!at' pe cîndcopi!u! întindea mîini!e' presimindu8şi destinu!' şi stri(a4 5Mamă' mamă7' a(ă8îndu8se de (îtu!mamei sa!e' &rocne îi împ!întă pumna!u! în piept unde încep coaste!e' fără să întoarcă pri$iri!e. i era

destu! chiar o sin(ură !o$itură pentru a8i aduce moartea. *otuşi +i!ome!a îi taie (îtu! cu cuitu! şiamîndouă fac bucăi membre!e încă $ii şi care mai păstrau în e!e suf!et. parte din e!e fierb în $ase dearamă' o a!tă parte sfîrîie în fri(are şi pe jos cur(e sîn(e!e ne(ru.La masa astfe! pre(ătită soia are pe *ereus care nu ştie de crimă şi pe care î! minte că este unsacrificiu după datina strămoşească. 6punînd că doar bărbatu!ui sin(ur îi e !e(iuit să ia parte !a aceastămasă. ea îndepărtează suita şi pe ser$itori. Apoi *ereus' şezînd so!emn pe un tron moştenit de !a

bunici' se ospătează şi în pîntece!e său îşi adună proprii!e sa!e măruntaie. Atît de mare îi este noapteasuf!etu!ui' că e! spune4 50hemai aici pe t"s7. &rocne nu poate să8şi ascundă cruda bucurie. :i dorind

ca e! să af!e chiar acum nenorocirea sa' îi răspunde4''Ai în tine ce ceri7.=! pri$eşte de jur împrejur şi întreabă unde este.

&e cînd întreba şi î! chema din nou' cu păru! desp!etit cum era de (roaznicu! asasinat' +i!ome!a sare şiaruncă tată!ui în faă capu! însîn(erat a! !ui t"s. Niciodată mai mu!t ca acum ea n8ar fi dorit să potă$orbi şi să8şi arate bucuria prin cu$inte binemeritate. 0u mare ipăt tracu! sare de !a masă şi stri(ă pesurori!e purtătoare de $ipere din $a!ea 6t"<u!ui. Aci doreşte să scoată' dacă ar putea' deschizîndu8şi

pieptu!' mîncarea (roaznică şi măruntaie!e în(hiite' aici p!în(e şi se numeşte tică!os mormînt a! fiu!uisău' aci se repede cu sabia !a fiice!e !ui &andion. Ai fi crezut că trupuri!e 0ecropide!or %2 p!utesc în aer'că au aripi. =rau într8ade$ăr înaripate. in e!e' uneia îi p!ac păduri!e/cea!a!tă zboară pe sub acoperişuri.

Nici pînă acum nu !e8au dispărut de pe piept urme!e morii şi pene!e !or sînt însemnate cu sîn(e%3.

*ereus' furios de durere şi de dorina răzbunării' este prefăcut şi e! în pasăre' căreia i se îna!ă pecreştet o creastă. 0iocu! i se !un(eşte ca un !un( $îrf ascuit de su!iă. &asărea se numeşte pupăză/ !acap parcă ar fi înarmată. Aceeaşi durere î! trimite pe &andion !a umbre!e tartariene înainte de $reme şi

înainte de a ajun(e u!time!e c!ipe a!e unei bătrînei înaintate.,.-oreas răpeşte nth"a/ e! are cu ea doi fii'

pe 0a!ais şi pe etes' care au făcut parte dintre ar(onaui6ceptru! împărăiei şi conducerea statu!ui !e8a !uat =rechies prin spiritu! său de dreptate'cît şi prin fora arme!or.6oarta îi dăduse patru băiei şi tot atîtea fete' dar două din e!e erau !a fe! de frumoase. intre e!e'

pe tine' &rocris' a a$ut fericirea de a te !ua în căsătorie 0epha!us' nepotu! !ui =o!us. Lui -oreas'*ereus şi%2 Ce"ropi!e, Ateniene, !e la Cer"rops, *ntemeietorul Atenei.%3 Filomela a ost pre#"ut# *n pri4i$hetoare, iar Pro"ne *n r*n!uni"#. )# Ere"hteus era re$e al Atenei, şi !intre toi "opiii s#i s*nt mai

"unos"ui Pro"ris şi Oritha.




tracii i8au făcut mu!t rău%%. Mu!t timp n8a a$ut parte zeu! de frumoasa rith"a' cît timp a cerut8o şi a

(ăsit cu ca!e să se fo!osească de ru(ămini mai de(rabă decît de putere. ar cînd a $ăzut că nu facenimic cu cu$inte dezmierdătoare' s8a făcut (roaznic de mînie' care8i atît de obişnuită şi fami!iarăace!ui $înt. 5e ce — a zis e! pe drept — mi8am !ăsat să(ei!e' cruzimea' $io!ena' mînia şi suf!etu!ameninător> e ce m8am coborît !a ru(ămini care nu sînt de mine> ;io!ena mi se potri$eşte mie.&rin $io!enă a!un( norii întunecoşi/ prin $io!enă $înzo!esc $a!uri!e şi răstorn !a pămînt arborii

puternici' $isco!esc zăpezi!e şi bat pămîntu! cu (rindină. 0înd întî!8nesc pe fraii mei pe in tinsu!ceru!ui' căci acesta e cîmpu! meu' eu sînt ce! care mă !upt cu ei cu atîta putere' că tună $ăzduhu! de!upte!e noastre şi fu!(eră focuri!e ce îşnesc din sînu! nori!or. =u' cînd pătrund în adîncimi!e pămîntu!ui

şi cu mare curaj z(udui cu spate!e meu adîn8ci!e abisuri' înspăimînt pe mani şi cutremur tot uni$ersu!.*rebuia ca pe această ca!e să8mi caut căsătoria şi =rech8teus nu trebuia ru(at' ci făcut socru cu de8asi!a7.6punînd aceste cu$inte' sau a!te!e nu mai puin mîndre ca acestea' -oreas îşi scutură aripi!e. La fî!fîitu!!or puternic' tot pămîntu! fu suf!at şi întinsu! mării se înfiora. *îrîndu8şi peste $îrfu! muni!or mantia de

pu!bere' e! mătură pămîntu!' se acoperi într8un nor des şi cu brae!e !ui roşiatice cuprinse îndră(ostit perith"a' care tremura de teamă. 0ît timp a zburat cu ea' în mişcarea !or focuri!e ceru!ui au !icărit şimai puternic. :i n8a s!ăbit răpitoru! frîie!e zboru!ui său aerian' decît după ce8a ajuns !a popoare!e

ciconi!or

%)

' în împărăia sa. Aci' fecioara din Atica a de$enit soie a în(heatu!ui re(e şi mamă de copii.A născut doi fii (emeni' care a$eau ce!e!a!te pări a!e corpu!ui asemenea mamei' iar de !a -oreas a$eau pene!e. *otuşi' se zice că nu s8au născut cu pene. 0ît timp barba nu !e crescuse împreună cu p!ete!e !orroşcate' şi 0a!ais şi etes au fost fără aripi. n curGnd' ca !a păsări' pene!e au început să !e acoperecorpu! şi obrajii !i s8au umbrit de un puf (a!ben. ar cînd timpu! copi!ăriei a făcut !oc tinereii'împreună cu min"enii%,' s8au îndreptat cu prima corabie pe marea necunoscută' în căutarea !înii de aur.%% Faptele tra"ului Tereus au #"ut nume r#u şl "ompatriotului s#u oreas *n aa re$elui Ere"hteus.%) Ci"oni, populaii "are tr#iau pe "oastele Tra"iei.%, Minenii, ar$onauii, urmaşi ai re$elui le$en!ar Minas !in Or"homenos in eoia. Mama lui Iason era nepoata lui

Minas.

ovidiu-metamorfoze cartea 6

Documents