ovidiu-metamorfoze cartea 4

7/26/2019 Ovidiu-metamorfoze Cartea 4

http://slidepdf.com/reader/full/ovidiu-metamorfoze-cartea-4 1/11

METAMORFOZE. CARTEA IV

CARTEA IV 1.Poveştile spuse de fiicele Iui Minyas şi metamorfoza lor —2.Ino şi Melicerte metamorfozaţi în zei marini, iar tovarăşii lor în stînci şi în păsări — !.Metamorfoza lui "admus şi a #rmoniei în şerpi —$.Metamorfoza lui #tlas în munte —%.Perseu eli&erează pe #ndromeda —

'.Perseu se căsătoreşte cu #ndromeda

1.Poveştile spuse de fiicele Iui Minyas şi metamorfoza lor (ar #lcit)oe, fiica lui Minyas1

,nu dorea să ia parte la sar&atoarea lor &ac)ica.*a îndrăzneşte sa spună că +acc)us nu este fiul lui upiter şi are ca tovarăşe de impietate pe surorilesale. Preotul dăduse ordin de cele&rare a săr&ătorii, poruncind ca stăpînele şi slu-itoarele lor să laselucrul, săşi acopere pieptul cu piei, săşi desfacă pan/licile care le ţineau părul, săşi pună pe cap/)irlande şi să ia în mînă t)yrsuri acoperite cu frunze. *l proroceşte că va fi crudă mînia zeuluiîmpotriva celui cei va dispreţui cultul. 0emeile lasă pînzele şi coşurile şi caierele neterminate. #duczeului tămîie şil invocă su& numele de +acc)us, +romius, yaeus2 ele îl numesc 0iul focului, "elnăscut a doua oară şi 3in/urul cu două mame. a aceste nume adau/ă pe acelea de 4yseus, 5)yoneus

cel cu părul lun/, eneus descoperitorul stru/urelui desfătător, 4yctelius, tatăl *leleus, Iacc)us, *van,şi alte multe nume pe care le mai ai, o, i&er, printre neamurile /receşti. "ăci ţie — spun ele înru/ăciuni — îţi aparţine o tinereţe care nu se trece, tu eşti veşnic copil, tu eşti privit ca cel mai frumosîn înaltul cerului şi tu, cînd eşti fără coarne, ai cap de fecioară. 6rientul este în stăpînirea ta pînă la/ura 7an/elui care udă India cea cu ne/ri locuitori. 5u, venera&il zeu, faci săşi ispăşească prin moarte/reşeala necredincioşii Pent)eus şi ycur/! cel înarmat cu securea cu două tăişuri tui trimiţi în valuri

pe coră&ierii tyrr)enieni, tu pui su& acelaşi -u/ frumoasele /îturi ale lyncşilor, conducîndui cu Miestrălucitoare pe tine te urmează &acante şi satiri şi &ătrînul care, de &eat cei, a&ial mai ţin picioarele,mer/înd pe două cărări cu toia/ul, sau care nu se ţine &ine pe mă/ăruşul cu capul plecat.6ri pe unde mer/i tu răsună la un loc c)iote de tineri, voci de femei, ţam&ale &ătute de mîini puternice,arămuri /ăunoase şi fluiere cu lun/ şir de /ăuri, t)e&anele ismenide$ te roa/ă să fii &unşi &lînd şiţi aduc -ertfele poruncite.3in/ure fiicele lui Minyas înlăuntrul casei lor, profanînd această săr&ătoare printro )ărnicienepotrivită cu împre-urarea, fie că tra/ lînă din caier şi răsucesc firul cu de/etele,fie că ţes pînză şi zoresc slu-nicele la trea&ă.8na din ele, răsucind firul cu de/etele ei su&ţiri, zice9 :"îtă vreme celelalte t)e&ane au încetat lucrul şiiau parte la un cult născocit, noi, care ne îndeletnicim cu lucrul mai &un al zeiţei Pallas, să uşurămmunca folositoare a mîinilor noastre povestind ceva. 3ă spunem fiecare pe rînd cîte o poveste, care săne farmece urec)ile şi prin care timpul să nu ni se pară lun/;. 3urorile /ăsesc &ună propunerea şii cersă înceapă ea cea dintîi. *a se /îndeşte ce să spună din atîtea, căci ştie foarte multe poveşti. 3tă laîndoială dacă să povestească despre tine, o, (ecerte, nimfă din +a&ilon, despre care palestinienii credcă ai făcut vestite mlaştinile lor, trăind în ele, după ce corpul ţi sa sc)im&at acoperinduse cu solzi.3au mai de/ra&ă să povestească cum şia petrecut cei din urmă ani în turnuri înalte fiica ei, sc)im&ată

în pasăre, sau cum 4ais, prin rintecul său şi prin puterea minunată a unor ier&uri, a sc)im&at niştetineri în peşti, pînă cînd a suferit şi ea aceeaşi sc)im&are, sau cum pomul care purta fructe al&e acumle poartă ne/re, din pricina atin/erii de sîn/e. #ceastă din urmă poveste îi place, fiindcă este puţincunoscută. <i, pe cînd lîna îşi urma firul său, ea începe astfel9:Pyramus şi 5)is&e%, unul cel mai frumos dintre tineri, iar cealaltă cea mai fermecătoare dintre fetele

pe care lea avut 6rientul, locuiau în două case lipite, în mîndrul oraş pe care se spune că 3emiramis' la încon-urat cu ziduri de lut ars. =ecinătatea lea prile-uit cunoştinţa şi primele începuturi aledra/ostei.1 Minyas, fiul lui Chrises şi nepot al lui Neplun, nte!eietorul oraşului Or"hotnenos, #$ nu!ele s$u poporului pe "are%l

&u'ernea($. Iason şi ar&onau)ii, #espre "are 'a fi 'or*a n Cartea VII, snt ur!aşi ai lui Minyas.+ Mai toate nu!ele lui a""hus snt in le&$tur$ "u 'ia)a pe "are o #u"e şi "u puterea pe "are o are "a (eu al 'inului. Ve(i şi

notele ++ şl -, Cartea III.- /y"ur&, re&ele Tra"iei, a 'rut s$ s"oat$ #in r$#$"in$ 'iile #in )ara sa, #ar a""hus l0a nne*unit şi l0a f$"ut s$0şi taie

pi"ioarele "u se"urea "u "are 'oia s$ taie *utu"ii 'i)elor. The*a era u#at$ #e rul Is!enus. 2o'estea Iul 2yra!us şl This*e, #e ori&ine asiati"$, se &$seşte pentru pri!a #at$ la O'i#iu.




"u timpul, iu&irea lor a crescut şi sar fi unit le/itim prin făcliile de nuntă, dacă nu sar fi împotrivit părinţii. (ar, ceea ce na putut fi oprit, amîndoi ardeau cu sufletele deopotrivă cucerite de dra/oste,, 4aveau nici un confident care să facă le/ătura între ei. îşi vor&eau sin/uri prin semne şi priviri. <ifocul, cu cît este mai acoperit, cu atît arde mai tare.*ra o mică crăpătură în perete, rămasă de la început, de cînd se construise zidul comun între am&elecase. #cest mic nea-uns al zidului, neo&servat de nimeni dea lun/ul vremii, cum să nul simtădra/ostea =oi, îndră/ostiţilor, laţi descoperit cei dintîi şi aţi făcut din el drum pentru /raiul vostru. *io&işnuiau săşi şoptească prin rostul acela cuvinte dulci, fără săi afle cineva. #desea 5)is&e stăteaîntro parte, iar Pyramus în cealaltă, lipiţi lin/ă zid, şişi simţeau unul altuia suflarea /urii. :Perete rău

— ziceau ei — de ce te împotriveşti îndră/ostiţilor "ear fi de neai în/ădui să ne unim inimile 3au,dacă aceasta ar fi prea mult, de teai desc)idesă ne în/ădui sărutările 5otuşi, nu sîntem nerecunoscători. Mărturisim că ţieţi datorăm acest drum,

prin care cuvintele noastre de dra/oste ne a-un/ la urec)i;.#stfel de cuvinteşi sc)im&au în zadar fiecare în casa sa şi, cînd noaptea venea, îşi spuneau :4oapte

&ună;, dînd peretelui sărutări, care nu puteau a-un/e de la unul la altul.>orii zilei următoare alun/aseră luminile stelelor şi soarele uscase cu razele sale rouă de pe iar&ă.

îndră/ostiţii au venit la locul o&işnuit. (upă lun/i plînsete şi tîn/uiri sau )otărît să încerce în linişteanopţii să înşele pe păzitori, să se strecoare pe uşă şi, după ce vor ieşi din casă, să părăsească oraşul. <i,ca să nu se rătăcească pe întinsul cîmpurilor, se înţele/ să se întîlnească la mormîntul lui 4inus ? şi săse ascundă su& um&ra copacului. "ăci era acolo, lîn/ă un izvor rece, un dud înalt, care făcea foartemulte dude al&e. *i /ăsesc planul minunat.>iua, care părea că trece /reu, se co&oară în valurile mării şi din aceleaşi valuri se înalţă noaptea.(esc)izînd uşa pe întuneric, 5)is&e iese uşor, şi înşelînd pe ai săi, cu faţa acoperită cu un văl su&ţire,vine la mormînt şi se aşază su& ar&orele convenit. Iu&irea îi dădea cura-. (ar iată că o leoaică, cu /uraînspumată de proaspăta sfîşiere a unor &oi, vine săşi astîmpere setea în undele izvorului vecin.+a&iloniana 5)is&e a văzuto de departe la razele lunii şi, cît au ţinuto picioarele de repede, a fu/itîntro peşteră întunecoasă. Pe cînd fu/ea, vălul îi alunecă pe spate şii scapă.(upă ce săl&atica leoaică şia astîmpărat setea în apa cea multă, pe cînd se întorcea în pădure, a /ăsit

din întîmplare vălul su&ţire, pe care la sfîşiat cu /ura plină de sîn/e.=enind ceva mai tîrziu, Pyramus a văzut urmele fiarei &ine întipărite în adîncul pul&erei şi toată faţa isa făcut palidă. "înd a /ăsit şi vălul plin de sîn/e, a zis9 :6 sin/ură noapte va pierde pe doiîndră/ostiţi. (intre noi

ea a fost mai vrednică de viaţă. 3ufletul meu este vinovat,eu team pierdut, &iata, care team făcut să vii în locuri pline de prime-dii noaptea şi nam venit eu maiîntîi aici@ 3fîşiaţimi şi trupul meu şi cu muşcături săl&atice mistuiţimi măruntaiele, o, lei, care locuiţiîn aceste peşteri. (ar numai laşii îşi roa/ă moartea;. # ridicat vălul 5)is&ei şi la dus cu sine su&ar&orele unde se înţeleseseră să se întîlnească. #ci, după ce a umplut de lacrimi şi de sărutăriveşmîntul cunoscut, a zis9 :Primeşte acum şi sîn/ele meu;. <i şia înfipt în piept sa&ia cu care eraîncins şi, muri&und, şia traso îndată din rana fier&inte. >ăcînd întins pe pămînt, sîn/ele îi ţîşneşte cu

putere în sus, ca dintro ţeava de plum& cînd se spar/e şi aruncă departe apa ce iese fîşîind prin micaspărtură şi străpun/e aerul cu ţîşnitura sa. 3tropite de sîn/e, fructele ar&orelui îşi sc)im&ă faţa în ne/ru

şi rădăcinile pătate de sîn/e dau culoarea de purpură dudelor ce atîrnă de crăci.Iată, ca să nu facă pe iu&it să aştepte, 5)is&e se întoarce, caută pe tînăr cu oc)ii şi cu inima şi doreştesăi povestească din ce prime-die a scăpat. "înd a văzut locul şi pomul pe carel cunoştea, dar careacum era sc)im&at, a rămas nedumerită culoarea poamelor o pune în încurcătură.Pe cînd sta la îndoială dacă acesta e pomul sau nu, vede trupul iu&itului ei mai mişcînd încă pe

pămîntul roşu de sîn/e. 3e dă înapoi cu faţa mai palidă ca sîmcerul, înfiorată asemenea mării caretremură cînd o adiere îi încreţeşte suprafaţa. (ar, după ceşi vine în fire şişi recunoaşte iu&itul, îşiiz&eşte cu o lovitură puternică pieptul nevrednic de o astfel de durere, îşi smul/e părul şi, îm&răţisîndcorpul iu&it, plîn/e peste rană, amestecînd lacrimile cu sîn/e şi sărutînd faţa înţepenită. :Pyrame — astri/at ea — ce nenorocire mi tea răpit Pyrame, răspunde@ #scultă, iu&itule, te c)eamă 5)is&e a ta.Aidicăţi c)ipul care zace la pămînt;.3 4e!ira!is, re&in$ a a*ilonului, a unit su* a"elaşi s"eptru Mi#ia, 2ersia, Ar!enia şi Ara*la. 5r$#inile 4e!ira!i#ei se

nu!$rau printre "ele şapte !inuni ale lu!ii.6 Ninus, re&e in a*ilon, so)ul 4e!ira!i#ei.




a numele de 5)is&e, Pyramus ridică oc)ii de-a în/reuiaţi de moarte şi după ce o vede îi înc)ide iar,,*a şia recunoscut vălul şi a văzut teaca să&iei /oală. :Mîna ta şi iu&irea teau pierdut, nefericitule — azis ea. <i eu am mînă vitează pentru aceasta şi iu&irea îmi va da puteri sămi iau viaţa. 5e voi urma înmormînt şi voi fi numită nenorocită pricină şi însoţitoare a morţii tale. 5u, care numai prin moarte

puteai fi despărţit de mine, vai, nici prin moarte nu vei fi despărţit. 5otuşi această ru/ăminte vo facdin partea amîndorura, o nenorociţi părinţi9 să în/ăduiţi să fie puse în acelaşi mormînt corpurilenoastre, pe care lea unit iu&irea pînă în ultima clipă. Iar tu, ar&ore, care acum acoperi cu ramurile talenefericitul corp al unuia sin/ur, în curînd le vei acoperi pe ale amîndorura. "a semne ale morţii noastresă ai întotdeauna mlădiţe şi roade potrivite pentru durere, ca amintiri ale unui îndoit sacrificiu desîn/e;.#stfel a vor&it şi sa pră&uşit peste sa&ia pe care o potrivise cu vîrful în piept, sa&ia care încă era caldăde sîn/ele lui Pyramus. Au/ăciunile ei au înduioşat şi pe părinţi şi pe zei. 0ructele ar&orelui, cînd secoc sînt ne/re. <i cenuşa îndră/ostiţilor odi)neşte în aceeaşi urnă;.5erminase povestirea. (upă un scurt ră/az, a început să povestească euconoe, iar surorile o ascultauîn tăcere.:3oarele, care stăpîneşte toate cu lumina sa de astru, a fost şi el prizonierul iu&irii. =ă voi povesti

iu&irile soarelui. 3e spune că el a fost cel dintîi zeu care a văzut adulterul =enerei cu Marte. *l este dealtfel primul care vede orice în lume. 3a indi/nat de această faptă şi a denunţat soţului născut dinunona trădarea patului con-u/al şi locul trădării. "înd a auzit, =ulcan a rămas înmărmurit şi ia căzutdin mînă fierul la care lucra, îndată a lustruit din aramă cătuşe şi le/ături su&ţiri, care să poată înşelavederea. ucrarea era aşa de fină că no întrecea nici cea mai su&ţire ţesătură, nici pînza de păian-encare atîrnă pe vîrful aracilor. # făcuto să prindă atin/erile cele mai uşoare, fie ele de o clipă, şi aîntinso cu di&ăcie în -urul patului."înd au venit soţia şi tovarăşul de adulter în acelaşi pat, au rămas amîndoi prinşi în mi-loculîm&răţişărilor în lanţurile pre/ătite prin arta şi prin noua lucrare a soţului. >eul din emnosB desc)ideîndată porţile ferecate în fildeş ale palatului său şi pofteşte pe zei înăuntru9 vinovaţii stăteau prinşiruşinos în reţea şi unul din zei, făcînd o /lumă, spune că ar dori să i se întîmple şi lui astfel de ruşine.>eii au rîs şi mult timp sa făcut )az în cer de întîmplarea aceasta.

"yt)ereeaC

a dat o pedeapsă de pomină denunţătorului9 la rîndui, a rănit cu o dra/oste asemănătoare pe cel ce ia văzut iu&irile sale secrete,"eţi folosesc acum, fiu al lui Dyperion1E, frumuseţea, căldura şi razele de lumină 5u, care poţi mistuitot pămîntul cu focurile tale, eşti mistuit de un foc nou tu, care eşti dator să priveşti toate, priveşti peeucot)eea şi îndrepţi spre o sin/ură fecioară oc)ii pe carei datoreşti lumii. 5e înalţi mai devreme pecer, te co&ori mai tîrziu în valuri şi în întîrzierea ta lun/eşti orele de Iarnă. 8neori lumina ta lipseşte.5ul&urarea minţii ţia trecut în priviri şi, întunecat, în/rozeşti inimile muritorilor. <i nu fiindcăţi stă încale luna, lumina ta e palidă mai aproape de pămînt. (impotrivă, iu&irea îţi pricinuieşte aceastăculoare. Pe eucot)eea; sin/ură o iu&eşti. 4ici "lymene12

, nici A)odos1! nuţi mai stăpînesc inima,nici prea frumoasa mamă1$ a "ircei celei născută în #ca, nici "lytia1% care, deşi dispreţuită de tine, îţidorea dra/ostea şi c)iar în timpul acesta simţea adînca rană a iu&irii. 5e face să uiţi de toate celelalteeucot)eea, pe care a născuto *urynome, cea mai frumoasă din toate femeile neamului de unde ne

vin parfumurile1'. "înd fiica a crescut, cu cît mama întrecuse pe toate femeile, cu atît fiica a întrecut pemamă prin frumuseţea ei. 5atăl ei, 6rc)amos, a domnit peste oraşele #c)aememei@ şi se numără alşaptelea din o&îrşia străvec)iului +elus1B

.

Păşunile pentru caii soarelui sînt su& aFa Desperiei1C. In loc de iar&ă au am&rozie,7 /e&en#ele spun "$ Vul"an şi a'ea n insula /e!nos lo"uin)a şi atelierul.8 Cythereea, Venus, nu!it$ astfel #e la insula Cythera, un#e era a#orat$ in "hip #eose*it.19 :yperion era tat$l Aurorei, al 4oarelui, al /unii şi al altor aştri.11 /eu"otheea, fii"a lui Or"lia!os, re&e al a*ilonului.1+ Cly!ene, !a!a lui 2haeton.1- Rho#os, ni!f$ a insulei "u a"elaşi nu!e, fii"a lui Neptun şi a Venerei; Apollo a a'ut "u ea şapte "opii.1 2ersa, una #intre o"eani#e. A a'ut "u Apollo pe Aetes, 2erseu, Cir"e şi 2asiphae.1 Clytia, ni!f$, fii"$ a O"eanului şi a lui Tethys.13 Ro!anii a#u"eau parfu!uri #in 2ersia şi #in alte )$ri orientale.16 A"hae!enia, 2ersia, nu!it$ astfel #e la #inastia re&elui A"hae0!ene, str$!oşul lui <arius şi Cyrus.17 elus, pri!ul re&e şi (eu al asirienilor, fon#ator al a*itonului.18 :esperia, partea #e apus a p$!ntului, so"otit$ uneori 4pania, alteori Italia.




care le )răneşte mem&rele o&osite de lucrul zilei şi care îi reîntremează pentru muncă. In timp ce ei îşicule/ )rana acolo, pe păşunile cereşti, şi noaptea îşi face drumul său, zeul intră în iatacul iu&iteisc)im&at la faţă în *urynome, mama ei, şi o priveşte pe eucot)eea care, între cele douăsprezeceslu-nice, răsuceşte la lumina lămpii fusul şi toarce un fir su&ţire,#şadară, după ce a sărutato ca o mamă careşi sărută fiica iu&ită, ia zis9G#m săţi spun ceva numai ţie. =oi, servitoare, retra/eţivă şi nu răpiţi unei mame dreptul de a vor&iceva în taină cu fiica saH. *le se supuseră şi, iatacul rămînînd fără martori, zeul zise9G*u sînt acela ce măsor lun/ul, an, care văd toate, prin care pămîntul vede toate, oc)iul lumii credemă, sînt îndră/ostit de tineH. *a se teme şi, de spaimă, fusul şi caierul iau căzut din mînă. 5eamaînsăşi ia stat &ine şi zeul neîntîrziind prea mult a revenit la c)ipul lui adevărat şi la strălucireao&işnuită. Iar fecioara, deşi înspăimîntată de vedenia neaşteptată, cucerită de strălucirea zeului,sa lăsat în voia acestuia fără să se plîn/ă."lutia este /eloasă, căci iu&irea pentru soare încă nui scăzuse şi, aţîţată de ură împotriva iu&iteisoarelui, dă pe faţă adulterul şi, defăimîndul, îl denunţă tatălui eucot)eii. #cesta, feroce şineîm&lînzit, pe cînd fiica sa îl ru/a şi întindea mîinile către lumina soarelui şi spunea9G*l ma silit, fără voia meaH, cu cruzime a în/ropato de vie şi deasupra a ridicat o mare /rămadă de

nisip. #cest nisip îl risipeşte cu razele sale fiul lui Dyperion. *l ţia dat drum pe unde săţi poţi arătac)ipul în/ropat. (ar acum nu mai puteai săţi ridici, nimfă, capul răpus de /reutatea pămîntului şizăceai cu trupul neînsufleţit.3e spune că zeul conducător al cailor z&urători na văzut nimic mai dureros după uciderea lui P)aeton

prin trăznet. (acă ar putea, ar încerca să redea mem&relor înţepenite căldura vieţii prin puterea razelorsale. (ar, fiindcă destinele îl opresc de la astfel de încercări, stropeşte trupul neînsufleţit şi locul cunectar mirositor şi, după multe tîn/uiri, zice9G5otuşi, te vei înălţa la cerH, îndată trupul pătruns de nectarul ceresc sa topit şi a umplut pămîntul cumirosul său. Pe nesimţite, înfi/înduşi rădăcinile în pămînt, o tulpină de tămîie sa ridicat şi a răsăritstrăpun/înd cu vîrful ei mormîntul.Iar la "lytia, deşi iu&irea putea săi scuze /elozia, iar /elozia denunţul, na mai venit dătătorul delumină şi şia pus măsură dra/ostei faţă de ea. (e atunci nimfa se topeşte de dra/ostea pe care a

folosito în c)ip nesocotit şi nu mai poate trăi între tovarăşele sale. 3ade /oală pe pămînt, ziua şinoaptea, su& cerul li&er, cu părul despletit şi timp de nouă zile îşi ţine postul cu stropi de rouă şi culacrimile sale, fără să mănînce şi fără să &ea apă. 4u se mişca pe pămînt, ci doar privea faţa zeului caretrecea şişi întorcea privirea după el. 3e spune că trupul i sa fiFat în pămînt şi o parte din ea, cu o culoare palidă, sa sc)im&at în tulpină fără sîn/e o altă parte este roşie şi, floare foarte asemănătoarevioletei, îi acoperă faţa. (eşi ţinută de rădăcina ei, se întoarce totuşi spre soare, iu&indul c)iar şisc)im&ată în floare2E;.5erminase de povestit şi uimitoarea faptă fermecase urec)ile nimfelor. 8nele din ele spun că aceastanu sa putut întîmpla, altele amintesc că zeii adevăraţi pot orice, dar că nu e şi +acc)us printre ei.(upă ce surorile au tăcut, este ru/ată să povestească #lcit)oe care, plim&înd suveica prin urzeala

pînzei începe9:5rec peste iu&irile păstorului (ap)nis din Ida, pe care /elozia unei nimfe i&ovnice la prefăcut în

stîncă. #tît de mare furie mistuie pe îndră/ostiţi@ 4u spun nici cum, printrun nou -oc al firii,sc)im&ătorul 3cyt)on21 a fost cînd &ăr&at, cînd femeie. <i pe tine, "elmis22, acum diamant, odinioarăcredincios în/ri-itor al copilului upiter, şi pe cureţii cei născuţi dintro ploaie mare, şi pe "rocus şi pe3milaF2!, sc)im&aţi în flori îi trec cu vederea. =ă voi cuceri sufletele printro poveste nouă şifrumoasă,, #flaţi de ce are nume rău 3almacis2$, a cărui apă, cu o putere ciudată, enervează şi înmoaiemem&rele pe care le atin/e. "auza este ascunsă, dar puterea izvorului este foarte cunoscută.Pe muntele Ida, întro peşteră, naiadele au crescut un copil născut din iu&irea lui Dermes cu #frodita.")ipul îi era aşa fel, că putea fi recunoscut în el şi tatăl şi mama sa. (e la el şia luat numele. (eîndată ce a împlinit cincisprezece ani, el a părăsit munţii în care se născuse.+9 Ai# O'i#iu are n 'e#ere nu floarea0soarelul, "i o alt$ plant$ heliotrop$.+1 4"ython, persona= !itolo&i" pu)in "unos"ut.++ <espre Cel!is, "a şi #espre "ure)i, popor le&en#ar in insula Creta, nu se ştiu prea !ulte lu"ruri. Cel!is, pentru In#is"re)ia lui,

a fost transfor!at #e >upiter n #ia!ant.+- ?i şofranul @"ro"us şi ro"hi)a rn#uni"ii @s!ilaB şi a'eau le&en#ele lor, pe "are O'i#iu le tre"e "u 'e#erea.+ 4al!a"is era un la" n Caria, n apropiere #e :ali"arnas, #espre ale "$rui ape se spunea "$ au proprietatea #e a !oleşi şi

efe!ina p "ei "e se !*$iau sau *eau ap$ #in el.




ăsînd în urmă Ida, unde crescuse, îi plăcea să rătăcească prin locuri îndepărtate, să vadă rîurinecunoscute, dorinţa micşorîndui o&oseala. # stră&ătut şi oraşele yciei şi "aria vecină cu ycia. #cia a-uns la un lac cu apă limpede pînă în fund. 4u erau în el nici trestii, nici al/e sterile, nici papura cuvîrful ascuţit. #pa îi era străvezie. Malurile lacului erau acoperite cu &razde vii, cu iar&ă totdeaunaverde. îl locuia o nimfă. 4edeprinsă cu vînatul, aceasta nu o&işnuia nici să întindă arcul, nici să se întreacă la fu/ă cu celelalte nimfe., *ra sin/ura dintre naiade pe care sprintena (iana no cunoştea. 3espune că surorile adesea iau zis9G3almacis, ia ori lancea, ori tol&a cea împodo&ită şi dăruieşte asprului vînat o parte din timpul tăuli&erH. *a nu ia nici lancea, nici tol&a împodo&ită şi nu vrea săşi ocupe timpul li&er cu asprul vînat."i ori îşi spală frumoasele ei picioare în izvor şişi piaptănă adesea părul cu pieptene de "ytorus2%,

privinduse în o/linda apelor să vadă cît e de frumoasă, ori îşi acopere corpul cu un văl străveziu şi st$ întinsă pe frunzele moi sau pe iar&a fra/edă. #desea cule/e flori şi tocmai aceasta făcea dinîntîmplare, cînd a văzut pe tînărul păstor. =ăzîndul, ia dorit dra/ostea. <i, deşi se /ră&ea să se ducă lael, nu sa dus înainte de a se /ătitele a trece cu oc)ii peste cutele îm&răcămintei, de aşi potrivi faţa şide a avea prin ce să pară frumoasă. (upă această pre/ătire, astfel a început săi vor&ească9G6, copile, ai merita foarte &ine să fii luat drept zeu. (acă eşti zeu, tu poţi fi "upidon, dacă eşti

muritor, fericiţi cei ce teau născut, ferice de fratele tău, ferice de sora ta, dacă ai soră, ferice de doicace ţia dat sînul. . (ar de o mie de ori mai fericită decît toţi este tovarăşa ta, dacă ai /ăsit pe cinevavrednică de făcliile cununiei. (acă ai pe cineva, plăcerea mea să fie de furat, dacă nai pe nimeni,eu să fiu aleasa ta şi să mer/em amîndoi în acelaşi pat de nuntăH.(upă aceste cuvinte, naiada a tăcut. "u oc)ii la tînăr, a &ă/at de seamă cum el a roşit, neştiind ce eiu&irea. (ar roşeaţa feţei îl făcea şi mai frumos, *a amintea culoarea merelor ce atîrnă în pomii &ătuţide soare, sau a fildeşului colorat, sau a lunii, care se înroşeşte su& ar/intul său,cînd zadarnic răsună arămurile ma/ice pentru a o aduce pe pămînt2'

.

Pe cînd nimfa îi cerea fără sfîrşit cel puţin sărutări de soră şii înlănţuise /îtul de fildeş cu &raţele sale,el ia răspuns9GIncetează, sau fu/ şi te las sin/ură în aceste locuriH., 3almacis sa temut9 GIţi încredinţez ţie acesteţinuturi li&ere, oaspeH, a zis ea şi sa prefăcut că pleacă, depărtînduse.

(ar după ce sa uitat înapoi, a intrat şi sa ascuns întro pădure de lăstari, unde a stat în /enunc)i. *l,ca un copil, ca şi cum nar fi fost o&servat de nimeni în aceste locuri sin/uratice, se plim&ă întro parteşi alta pe iar&ă şi—şi moaie picioarele pînă la /leznă în apa -ucăuşă. ndată, atras de apa călduţă şi

plăcută îşi scoate îm&răcămintea uşoară de pe corpul său tînăr. 3almacis a rămas înmărmurită.0rumuseţea corpului /ol a aprinso de dorinţe. 6c)ii nimfei strălucesc ca soarele cînd se răsfrîn/e cudiscul luminos întro o/lindă. #&ia suportă ză&ava, a&ia îşi amînă &ucuriile. #rde de dorinţa îm&răţişării şi cu /reu se poate stăpîni, ca o ieşită din minţi. *l, &ătînduşi sprinten corpul /ol cu palmele,sare în apă. "um îşi duce &raţele înot, unul cîte unul, se străvede prin undele limpezi, ca o statuie defildeş, sau ca un crin al& su& sticla unui /eam curat. G#m învins, iată, este al meu@H stri/ă naiada şi,azvîrlind deoparte orice îm&răcăminte de pe ea, se aruncă în mi-locul valurilor, se prinde de tînăr, cutoată împotrivirea lui, şii smul/e în luptă sărutări,, Ii atin/e cu mîinile pieptul, corpul potrivnic, şilîncon-ură cînd dintro parte, cînd din alta. In sfîrşit, pe cînd el se străduia împotrivă şi se lupta să

scape, ea îl înlănţuie, ca un şarpe care, luat în /)eare şi răpit în văzdu) de vultur, strîn/e în încolăcirilesale capul şi /îtul duşmanului, iar cu coada îi înlănţuie aripile întinse, sau ca iedera care de o&icei seîmpleteşte în -urul trunc)iurilor lun/i, sau în sfîrşit ca o caracatiţă care ţine duşmanul prins su& apă,întinzînduşi din toate părţile &raţele pentru al înlănţui. #tlantiadul2? persistă şi refuză nimfei &ucuriilesperate. *a îl strîn/e şi, cum era lipită de el cu tot trupul, îi spune9GPoţi să lupţi, crudule, căci nu vei scăpa. >ei, porunciţi ca nimic să nul poată despărţi de mine,nici pe mine să nu mă despartă ceva de elH.Au/ăciunile şiau avut zeii lor9 corpurile celor doi unite se fac unul sin/ur, cu o sin/ură faţă, cum sevăd uneori două ramuri răsărind îm&inate su& aceeaşi scoarţă şi crescînd împreună lipite.+ Cytorus, !unte in 2aphla&onia, pe !alul M$rii Ne&re.+3 4upersti)ie #in Thessa:a, prin "are se "re#ea "$ luna poate fi "o*ort$ pe p$!nt şi iar$şi ur"at$ prin #esente"e şi

(&o!ote asur(itoare #e ar$!uri. A"eleaşi #esente"e şi (&o!ote se f$"eau "n# luna era n e"lips$, fiin#"$ prin a"estea se"re#ea "$ e a=utat$ s$ ias$ #in suferin)e.+6 2rin tat$l s$u Mer"ur, :er!aphro#ltus este nepotul Maiei, fii"a lut Atlas.




5ot aşa trupurile lor sau unit întro strînsă le/ătură şi ei nu mai sînt doi, ci unul cu o du&lă formă, carenu se poate numi nici &ăiat, nici fată. Par a nu fi nici unul nici altul şi par a fi unul şi altul.#şadar, cînd vede că apa în care intrase &ăr&at la făcut -umătate femeie şi că mem&rele sale şiau

pierdut vi/oarea de altădată, întinzînd mîinile către cer, cu o voce care acum nu mai era &ăr&ătească,Dermap)roditus2B spune9G(aţi, tată şi mamă, un dar fiului vostru, care are numele amîndorura. 6rice &ăr&at va intra în aceastăapă să iasă -umătate &ăr&at şi să se moleşească pe neaşteptate în atin/ere cu aceste undeH. #m&ii

părinţi, mişcaţi, au îndeplinit ru/ămintea fiului lor cu două c)ipuri şi au dăruit izvorului o doctorienecunoscută;.3fîrşise vor&a şi acum fiicele lui Minyas dispreţuiesc pe zeu şii profanează săr&ătoarea, dînd zor lalucru, cînd deodată au început să răsune ţim&ale nevăzute cu sunete surde şi flaute cu cornul încovoiatşi arămuri cu /las ascuţit. In aer se simte miros de smirnă şi de şofran şi, lucru de necrezut9 pînzeleîncep să înverzească, iar ţesătura să înfrunzească, atîrnînd în c)ip de iederă. 6 parte se transformă învie, firele se sc)im&ă în viţe, din urzeală ies ciorc)ini, iar purpura îşi potriveşte strălucirea cu culoareastru/urilor.5recuse ziua şi venise timpul pe care nu lai putea numi nici întuneric nici lumină, ci )otarul îndoielnic

dintre noapte şi zi. (eodată pare că acoperişul se clatină, torţe mari ard, palatul străluceşte de luminiroşiatice şi vedenii de fiare săl&atice urlă. îndată surorile alear/ă să se ascundă prin casa fume/îndă,împrăştiinduse la întîmplare să scape de foc şi de lumină.......................................................................................................................

......................

2.Ino şi Melicerte metamorfozaţi în zei marini, iar tovarăşii lor în stînci şi în păsări"o&oară noile um&re şi suflete de oameni care au primit mormintul. Paliditatea şi fri/ul stăpînescaceste locuri cu întinse mărăcinişuri. 4oii mani!2 nu ştiu încă pe unde este drumul care duce în cetatea3tyFului, nici unde este palatul /roaznic al ne/rului Pluton. "etatea încăpătoare are o mie de intrări şiîn toate părţile porţile sînt desc)ise. Precum oceanul primeşte fluviile din toate părţile pămîntului, totastfel acel loc primeşte toate sufletele. *l nu e mic pentru nici un popor şi nici nu simte mulţimile cîndvin. 8m&rele rătăcesc fără sîn/e, fără trup şi fără oase. 6 parte vin în for, altele în palatul re/elui

infernului. 8nele se îndeletnicesc cu lucrări care imită viaţa de mai înainte, altele îşi ispăşesc pedepsele. 0iica lui 3aturn se )otărî să plece din palatele cereşti şi să co&oare acolo. Intratîta se lăsastăpînită de ură şi de mînie.(e îndată ce a intrat, şi pra/ul a /emut su& apăsarea piciorului sfînt al zeiţei, "er&erul a ridicat celetrei capete şi a scos trei lătrături în acelaşi timp. *a c)eamă pe cele trei surori fiice ale nopţii, zeităţirele şi neîm&lînzite!!. *le şedeau în faţa uşilor ferecate în diamante care zăvorăsc înc)isorile infernuluişişi pieptănau şerpii ne/ri din părul lor. (e îndată ce au recunoscuto în um&rele întunericului, zeiţelesau ridicat în picioare. ocaşul se numeşte reşedinţa crimei. #ci, 5ityos!$ îşi dă măruntaiele să fiesfîşiate de un vultur şi trupul îi e întins peste şapte coline. 5u, 5antal!%, nu prinzi nici o picătură de apăşi pomul care se înalţă deasupra ta fu/e de tine. 5u, 3isyf !%, aler/i după piatra care se rosto/oleşte saute sileşti so ridici, deşi ea se va rosto/oli din nou. IFion!? se învîrteşte pe roată, se urmăreşte şi fu/e desine. îndrăznind să uneltească moartea verilor lor, nepoatele lui +elus, necontenit scot apa pe careiarăşi o pierd!B. 3aturniana aruncă spre toţi aceştia priviri piezişe şi mai ales spre IFion. (e la acestaaruncînduşi iar oc)ii la 3isyf zice9 :Pentru ce, dintre toţi fraţii lui, acesta suferă pedepse veşnice, iarmîndrul #t)amas, care întotdeauna ma dispreţuit cu soţia lui, stă întrun palat &o/at; *a aratămotivele urii şi ale călătoriei sale şi ce vrea.+7,+8,-9,-1...................................................................................................................................................................

..............................

-+ Mani, sufletele !or)ilor.-- Erinnyile, #espre "are a fost 'or*a n Cartea I, nota +1.- Tityos, &i&ant pe#epsit #e Apollo şi #e <iana, fiin#"$ n"er"ase s$ ne"insteas"$ pe !a!a lor /atona, şi "on#a!nat "a in infern s$0i sftşie

'eşni" #oi 'ulturi fi"atul, f$r$ "a el s$0i poat$ alun&a.- Tantal, re&ele /y#iei, #n# o !as$ (eilor pentru a le ispiti ştiin)a, le0a ser'it #rept !n"are pe propriul s$u fiu, 2elops, t$iat n *u"$)i. >upiter atotştiutor ns$, l0a tri!is pentru nele&iuirea lui n Tartar, pe#epsin#u0l la o foa!e şi sete 'eşni"$D #eşi n !i=lo"ul unui rlu şl a'n#

#easupra un po! "u fru"te "oapte, "r$"ite se ri#i"$ n sus "n# ntin#e !ina, iar 'alurile riului i s"ap$ !ereu printre *u(e, f$r$ s$ poat$

n&hi)i o pi"$tur$ #e ap$ "n# 'rea s$0şi astl!pere setea.-3

4isyf, fiul lui Eol şi re&e al Corinthului, pe#epsit #e >upiter pentru l$"o!ia si nşel$"iunea sa fa)$ #e (ei, ur"$ n infern o piatr$ !are pe'rful unui !unte, #ar to"!ai "in$ s$ a=un&$ sus piatra i s"ap$ şi se rosto&oleşte pn$ =os, el fiin# ne'oit s$ fa"$ astfel f$r$ n"etare !un"a

#e a ur"a piatra pe 'irful !untelui.




-6 IBion, re&ele lapi)ilor, "$ruia >upiter li a"or#ase a(il n Oli!p, u"i(in#u0şi so"rul şi in"er"n# n Oli!p s$ ne"insteas"$ pe >unona, a fostarun"at n infern şi fiBat #e o roat$ "are se n'rteşte ne"ontenit.-7 <anai#ele, "ele "in"i(e"i #e fii"e ale lui <anaus, re&e n Ar&os, şi nepoate ale lui elus. Toate, afar$ #e una #in ele, :yper!nestrar #in

n#e!nul tat$lui lor u"i(n#u0şi n noaptea nun)ii lo&o#ni"ii fiii lui Ae&yptus fratele lui <anaus au fost pe#epsite s$ u!ple n infern un

*utoi f$r$ fun#, sau, #up$ alt$ le&en#$, s$ s"oat$ ap$ "u un 'as f$r$ fun#.

"e voia era ca palatul lui "admus să nu rămînă în picioare şi ca surorile fiice ale nopţii să tîrască pe

#t)amas la crimă. Promisiuni, porunci, ru/ăminţi, pe toate le amestecă la un loc şi stăruie pe lîn/ăzeiţe.(upă ce unona a spus acestea, 5isip)one!C, cît era de tul&urată, îşi mişcă părul al& şişi dă înapoişerpii carei stăteau pe faţă. :4u e nevoie de lun/i discursuri — zise ea. 6rice porunceşti, socoteşteîndeplinit. Părăseşte re/atul neplăcut şi întoarcete în re/iunile cerului, care este mai &un;.unona se întoarce veselă. Pe cînd se pre/ătea să intre în cer, Iris, fiica lui 5)aumas, o purifică,spălîndo în apă de rouă.0ără să mai întîrzie, 5isip)one ia o făclie înmuiată în sîn/e înfiorător, îm&racă )aina înroşită de şiroaiede sîn/e, se încin/e cu un şarpe cu careşi încon-ură de cîteva ori mi-locul şi iese din locuinţa sa. Inmersul ei o însoţesc Plînsul, 5eama, 7roaza şi 4e&unia cu faţa tremurătoare.3e oprise în pra/ul palatului lui #t)amas. 3e spune că porţile acestui palat al fiului lui *ol $E tremură şiuşile de arţar căpătară o culoare palidă. 3oarele fu/i din aceste locuri. 3e în/roziră şi #t)amas şi soţiasa de aceste arătări şi se pre/ăteau să iasă din palat,. #ducătoarea de nenorociri *rinnys le iese înîntîmpinare şi le opreşte drumul, îşi întinde &raţele le/ate cu vipere înnodate şişi scutură părul.Mişcaţi, şerpii au răsunat şi o parte se a/ită pe umeri, alta şuieră alunecînd în -urul tîmplelor, varsăvenin şişi -oacă lim&ile. (in mi-locul părului ea rupe doi şerpi şii aruncă cu mîna purtătoare denenorocire. *i se întind pe sînul lui Ino şi #t)amas şi le insuflă otrava respiraţiei lor. 4au vreo rană

pe corp, numai sufletul este acela care simte /roaznicele atin/eri. #dusese cu sine şi cîtevafeluri de venin9 spumă din /ura "er&erului, veninul *c)idnei$1, rătăciri de om ieşit din minţi,

pierderea cunoştinţei, crimă, plînsete, tur&are şi plăcerea de a ucide. 5oate le frămîntă la un loc, leamestecă cu sîn/e proaspăt, şi le fier&e întrun vas de aramă, în care învîrteşte cu o cucută verde. Pecînd ei erau cuprinşi de spaimă, ea toarnă în pieptul amîndurora veninul aducător de furii, care

pătrunde pînă în adîncul măruntaielor. #poi, învîrtind făclia repede în cerc, focul lasă în urma

sa o dîră de lumină continuă.#stfel, învin/ătoare şi mîndră de îndeplinirea poruncii, se întoarce în re/atul de um&re al marelui (is $2

şişi descin/e şarpele pe carel luase cu sine.(eodată fiul lui *ol, apucat de furie, stri/ă în mi-locul palatului său9:Dei, tovarăşi, întindeţi reţele în aceste păduri. #m văzut acum aici o leoaică cu doi pui;.

4e&un, porneşte pe urmele soţiei, luîndo drept leoaică. 3mul/e de la sînul mamei pe earc)us,care rîdea şi întindea &raţele sale mici, îl învîrte prin aer de cîteva ori ca pe o praştieşi cu cruzime îi sfărîmă oasele de copil de o piatră tare.#tunci mama ieşită din minţi, fie că durerea a făcut aceasta, fie din pricina veninului împrăştiat învine, urlă şi fu/e ne&ună cu părul despletit şi, purtîndute în &raţele ei /oale pe tine, micule Melicerte,stri/ă9 :*voe, +acc)us;. a numele de +acc)us, unona a rîs şi a spus9 :#ceasta este mulţumirea lui

pentru că lai crescut$!;.

3e înalţă din mare o stîncă. Partea de -os este sco&ită de valuri şi adăposteşte undele mării de furtuni.=îrful se înalţă tare şi—şi ridică fruntea deasupra apei. Pe această stîncă se urcă Ino — ne&unia îidăduse puteri — şi, fără so întîrzie frica, se aruncă în mare cu cooilul în &raţe. =alurile străpunse sauînc)is la loc, făcînd spume.(ar =enerei ia fost milă de c)inurile nemeritate ale nepoatei sale$$ şi astfel a mîn/îiat pe unc)iul său9:6 4eptun, divinitate a apelor, a cărui împărăţie este cea mai puternică după aceea a cerurilor, îţi cerlucruri mari. #i milă de ai mei, pe carei vezi plutind în voia valurilor pe întinsul Mării Ionice şi

primeştei printre zeii împărăţiei tale. #m şi eu oarecare trecere în faţa mării, dacă mam născut dinvalurile şi din spuma mării şi numele meu /recesc$% vine de la ea;.-8 Tisiphone, una #intre Erinnyi. 9 Atha!as era fiul lui Eol, re&e n Thessalia.1 E"hi#na, !onstru =u!$tate fat$ şi =u!$tate şarpe. <in unirea ei "u Typhon s0au n$s"ut Cer*erul şi hi#ra #in /erna.+ <is, nu!e itali" al lui 2luton, (eul lu!ii su*p$!ntene.-

<up$ !oartea 4e!elel, a""hus a fost "res"ut #e Ino. Ar!onia, !a!a lui Ino, era fii"a lui Marte şi a Venerei. Venus era nu!it$, n &re"eşte, şi Afro#ita Ana#yo!ene, a!intin# naşterea sa #in 'alurile !$rii @ana#yo!ene "ea ieşit$ #in




'alurile !$rii.

4eptun, printrun semn, a arătat că îndeplineşte ru/ămintea =enerei. *l a îndepărtat din Ino şiMelicerte tot ceea ce este muritor şi lea impus o măreţie vrednică de respect. ea înnoit în acelaşitimp şi numele şi faţa, numindo pe ea eucot)eea, iar pe fiul ei Palaemon.Insoţitoarele sidonienei Ino au mers cît au putut ţinînduse de urmele acesteia şi ultima urmă auvăzuto pe vîrful stîncii. 7îndinduse că fără îndoială ea a murit, deplînseră casa cadmeiană, îşi &ătură

pieptul cu palmele şişi sfîşiară )ainele şi părul. *le acuzară pe zeiţă de cruzime prea puţin îndreptăţităfaţă de rivala sa. unona na suportat tîn/uirile lor şi a zis9 :=ă voi face pe voi înşivă cele mai marieFemple ale cruzimii mele;. "uvintele au fost urmate de faptă. "ăci cea care fusese mai credincioasă azis9 :=oi urma pe re/ină în valuri;. "înd însă a vrut să sară, na putut să se mişte şi a rămas fiFată destîncă. # doua, pe cînd a încercat săşi &ată ca de o&icei pieptul cu palmele, a simţit că iau înţepenit

&raţele. #lta, care întîmplător întinsese mîinile spre valurile mării, a întins spre valuri mîinile făcute piatră, iar de/etele alteia leai fi putut vedea înţepenite pe neaşteptate în păr cînd şia smuls şi şia rupt

părul din creştet. 0iecare dintre ele a fost înţepenită în /estul în care a fost prinsă. 6 parte au fostfăcute păsări şi pînă acum ismenidele în acea mare iz&esc cu vîrful aripilor valurile .

A&enori#e3

!.Metamorfoza Iui "admus şi a #rmoniei în şerpi(upă lun/i rătăciri el a atins )otarele Iliriei cu tovarăşa sa de pri&e/ie. #cum, în/reuiaţi de nenorocireşi de ani, îşi rec)eamă în amintire primele destine ale casei şişi lea/ă în povestire nefericirea. :6aresă fi fost sfînt — a spus "admus — acel şarpe străpuns de lancea mea, atunci cînd, plecînd din 3idon,am semănat în pămînt, ca pe nişte seminţe noi, dinţii lui de viperăui mă ro/, dacă /ri-a zeilor răz&ună cu atît de si/ură ură, ca să fiu prefăcut şi eu în şarpe cu lun/corp;. 4umai ce a zis şi corpul i sa şi întins întrun pîntec lun/ de şarpe. # simţit căi cresc solzi pe

pielea întărită, iar corpul, înne/rinduse, se împestriţează cu dun/i al&astre. "ade cu faţa înainte şi picioarele, strîn/înduse întrunui, cu încetul se alun/esc întro coadă ascuţită şi mlădioasă. +raţeleîncăi sînt nesc)im&ate,, întinde &raţele încă nesc)im&ate cum sînt şi, lacrimile cur/îndui pe faţa pînăacum tot omenească, zice9 :#propiete o nefericită soţie, apropiete şi atin/ete de mine, cît timprămîne încă ceva din mine. Primeşte mîna, cît este încă mînă, cît timp nu devin în între/ime şarpe;. *lvoieşte să vor&ească mai multe, dar deodată lim&a i se despică în două şi cuvintele nul mai a-ută. (ecîte ori încearcă să rostească oarecare tîn/uiri, şuieră. 4umai această voce îi lasă natura.3oţia stri/ă, iz&induşi pieptul /ol cu palma9 :Aămîi, "admus, desfăte, nefericitule, de acest c)ipîn/rozitor. "admus, ce e aceasta 8ndeţi sînt picioarele 8nde sînt umerii şi mîinile <i culoarea şifaţa <i, cît timp vor&esc, toate Pentru ce, locuitori ai cerului, nu mă sc)im&aţi şi pe mine la fel înşarpe;*a acestea zise, iar el lin/ea faţa soţiei sale, i se strecura în sînul dra/, ca şi cum îl recunoştea, o îm

&răţişa şi i se a/ăţa de /ît ca de o&icei. 5oţi cei de faţă — căci erau de faţă însoţitori — se în/rozesc.

*a mîn/îie dră/ostos capul crestat al şarpelui, şi pe neaşteptate sînt doi şerpi ce se tîrăsc în rosto/oliriunite, pînă ce se afundă în desişul unei păduri din apropiere. Pînă în ziua de azi ei nu fu/ de om, nicinul vatămă cu muşcăturile lor, ci, dra/oni paşnici, îşi amintesc ce au fost înainte.5otuşi, faţă de sc)im&area lor amîndoi simţeau o mare min/iiere in nepotul lor , pe careladora India învinsă, pe carel preamărea #c)eea în temple zidite în onoarea lui.$.Metamorfoza Iui #tlas in munte3in/ur #crisius, fiul lui #&as$B, sco&orîtor din aceeaşi o&îrşie, este în stare săl respin/ă de la zidurileoraşului #r/os, să ridice armele contra unui zeu şi să nu creadă că e din neamul lui upiter.

4ul credea din neamul lui upiter nici pe Perseu, pe carel născuse (anae;$C dintro ploaie de aur.3 A&enori#e, Ca#!us, fiul lui A&enor. Ve(i şi nota 3, Cartea 11 şi notele ur!$toare #in Cartea III.6 a""hus era nepot al lui Ca#!us şi al Ar!oniei, "a fiu al 4e!elei, fii"a a"estora.7 A*as era re&e n Ar&os.8 <anae, fii"a lui A"risius, a!$&it$ #e >upiler su* for!$ #e ploaie #e aur, naşte pe 2erseu, fon#atorul oraşului My"ene şi unul #intre "ei

!ai 'esti)i eroi !itolo&i"i.




a început ea tace fecioară, nu îndrăzneşte să vor&ească unui &ăr&at şi şiar fi acoperit, ruşinoasă, faţacu mîinile, dacă nu iar fi fost le/ate. 5ot ce a putut face, a fost doar săşi umple oc)ii de lacrimile ce o

podidiseră. "a să nu pară căşi ascunde vreo /reşeală, mărturiseşte celui ce stăruia numele său şi alţării sale şi cît de mult sa încrezut în frumuseţea mamei ei.*a nu terminase încă tot ce avea de spus, cînd deodată valurile au răsunat şi o di)anie a apărut venind

pe întinsa suprafaţă a mării. înaintează şi cu pieptul stră&ate încreţitele valuri. 0ecioara ţipă. în/ă eaeste tatăl îndurerat şi mama ce şia ieşit din minţi de spaimă, amîndoi nenorociţi, dar mamei, mai îndrept să fie lovită de nenorocire, nui pot aduce a-utor decît plînsetele şiţipetele deznădă-duite., *i se lipesc de fiica lor înlănţuită, cînd străinul astfel vor&eşte9:Puteţi avea vreme altădată pentru lacrimi. 5re&uie so a-utăm întro clipă. (acă aş cereo eu, Perseu,fiul lui upiter şi al aceleia pe care upiter pe cînd era înc)isă a făcuto să rămînă /rea printro ploaiede aur, eu Perseu, învin/ătorul 7or/onei cu părul de şerpi%B şi care am cutezat să mer/ pe undelevăzdu)ului fîlfîind din aripi, desi/ur aş avea dreptul să fiu ales înaintea tuturor /inere. a atîtea titluride /lorie încerc să adau/ încă un merit, numai să mă a-ute zeii. "er cu le/ămînt să fie a mea, dacă va fisalvată prin vite-ia mea;.

Părinţii primesc le/ămîntul, căci cine ar sta la îndoială")iar îl roa/ă şii promit pe deasupra şi un re/at drept zestre.Iată că, întocmai ca o cora&ie care, minată repede de &raţele asudate ale tinerilor, &răzdează apa,străpun/îndo cu prora, tot astfel fiara, spintecînd valurile cu pieptul, se /ră&ea spre stîncă şi a-unseseatît de aproape, cît poate arunca o praştie &aleară%C un plum& învîrtit în văzdu). Intro clipă tînărul,făcînd un salt de pe pămînt cu picioarele, se înalţă mîndru pînă la nori. "înd a văzut pe suprafaţa măriium&ra &ăr&atului di)ania sa repezit la ea cu furie. Precum vulturul, cînd vede întrun cîmp un &alaurîntins cu spatele plum&uriu la soare, îl atacă de la spate şi, ca să nu se întoarcă cu /ura săl&atică, îiînfi/e în /îtul solzos un/)ii lacome, tot aşa Perseu, repezinduse şi spintecînd văzdu)ul în z&or repede,atacă fiara înfuriată pe la spate şii împlîntă în partea dreaptă sa&ia pînă la cur&ătura minerului. Aănităadine, fiara, cînd se ridică în sus în aer, cînd se afundă în apă, cînd se întoarce ca un mistreţ înfuriat pecarel încolţeşte mulţimea lărmuitoare de cîini. *roul

fu/e cu aripi iuţi de muşcăturile lacome ale monstrului pe carel iz&eşte pe unde îi e la îndemînă cusa&ia încovoiată ca o seceră, lovindui cînd spatele plin de solzi rotunzi, cînd coastele, cînd coadasu&ţire care se termină asemănătoare unui peşte. 0iara varsă pe /ură valuri de apă amestecate cu sîn/e

purpuriu, care împroaşcă de stropi penele lui Perseu, în/reuindule. 4eîndrăznind să se încreadă maideparte în aripile ude, acesta vede o stîncă al cărei vîrf înalt ieşea din undele liniştite şi care era cutemelia acoperită de apele mării. 3pri-init pe ea şi ţinînduse cu stin/ă de vîrfurile stîncii, împlîntă decîteva ori fierul să&iei în măruntaiele fiarei. 8n c)iot însoţit de aplauze umple ţărmurile, a-un/înd pînăla casele cereşti ale zeilor."assiope şi "ep)eus, tatăl #ndromedei, se &ucură şi salută pe Perseu cu numele de /inere, numindulsalvatorul şi păzitorul casei lor. (ezle/ată din cătuşe, fecioara păşeşte solemn, preţ şi pricină aostenelii. *l îşi spală mîinile învin/ătoare în apa mării şi, ca să nu rănească de nisipul aspru capul

purtător de şerpi, aşterne pe pămînt frunze moi, peste care întinde mlădiţe crescute su& apă, iar

deasupra acestora aşază capul Meduzei, fiica lui P)orcus. 6 mlădiţă de curînd tăiată şi încă verde cumăduvai a&sor&itoare a tras din veninul 7or/onei şi sa întărit de atin/erea acesteia, ramurile şifrunzele căpătînd o înţepenire pe care no aveau. 4imfele mării încearcă fapta minunată cu mai multemlădiţe şi se &ucură că se întîmplă la fel şi cu aceste mlădiţe, pe care le aruncă în valuri, ca seminţedin care să răsară din nou altele la fel. Pînă astăzi au rămas cu aceeaşi natură coralii ei se întăresc laatin/erea cu aerul şi se pietrifică la suprafaţa mării.Perseu ridică pentru trei zei trei altare de iar&ă9 la stîn/a, lui Mercur, la dreapta, ţie, fecioarărăz&oinică, iar la mi-loc, lui upiter. ertfeşte Minervei o vacă, înaripatului la picioare un viţel, ţie,stăpînul zeilor, un taur. #poi ia pe #ndromeda şi fără zestre'.Perseu se căsătoreşte cu #ndromedaIi este de a-uns ea ca răsplată a unei isprăvi aşa de mari. Ii ţin făcliile de nuntă Dynienaeus şi #mor. %B Cele trei 5or&ane @4theno, Euryale şi Me#u(a erau fii"ele (eului !arin 2hor"us. Me#u(a era naripat$ şi a'ea şerpi n lo" #e p$r, pietri0

fi"n# pe ori"ine o pri'ea. 2erseu reuşeşte s$ taie "apul Me#u(ei, pe "are0l ia şi0l foloseşte n luptele sale, !pietrin# "u el pe &i&antul Atlas,"are este transfor!at n !untele "u a"elaşi nu!e, pe 2hineu, un"hiul An#ro!e#ei, pe re&ele 2oly#e"te et".%C 2raştie *alear$; 'e(i nota %%, Cartea II.




0ocurile sînt săturate cu multe mirodenii. a case se atîrnă /)irlande şi răsună fluierele, lirele, flauteleşi cîntecele vesele, dovezi ale unor suflete fericite.Palatele de aur stau desc)ise şi la ospăţul frumos pre/ătit vin fruntaşii cep)eeni. Masa era pe sfîrşite şi/enerosul dar al lui +acc)us se revărsase în suflete, cînd #&antiade'E spune că ar dori să cunoascăviaţa şi o&iceiurile locului. (orinţei lui îi răspunde unul din comeseni, yncides, care vor&eşte despreo&iceiurile şi traiul oamenilor. (upă ce a dat lămuriri despre acestea, a spus9 :#cum, o, vitezulePerseu, spune, te ro/, cu cîtă vite-ie şi prin ce iscusinţă ai răpit capul cu păr de şerpi;.#/enoridul'1 povesteşte că este un loc aşezat su& #tlas şi apărat de un lanţ de stînci puternice.a intrarea acestuia locuiau celelalte două surori fiice ale lui P)orcus, careşi împărţeau între elefolosirea unui sin/ur oc)i. "u iscusită îndemînare el la luat pe cînd îl dădeau una alteia. #poi pe căifoarte ascunse şi neum&late, printre stînci prime-dioase şi păduri pline de pripoare a a-uns la casa7or/onei. #proape pretutindeni, prin o/oare şi pe drumuri, a văzut statui de oameni şi animale

prefăcute în piatră la vederea Meduzei. *l a privit totuşi c)ipul Meduzei răsfrînt pe arma scutului, pecareI ţinea în mîna stîn/ă şi, pe cînd un somn /reu pusese stăpînire pe ea şi pe şerpii ei, el ia despărţitcapul de trup şi din sîn/ele ei sa născut Pe/asul cel cu aripi sprintene şi fratele său '2. # povestit apoi

despre prime-diile întîmpinate în lun/a sa călătorie, despre mările şi ţările pe care le văzuse dinînalt şi despre stelele pe care le atinsese cu aripile în z&orul său. #poi a tăcut, deşi ascultătorii nu se aşteptau la aceasta.8nul dintre cei mai de frunte a vor&it, între&înd de ce ea sin/ură dintre surori a purtat şerpi în părulsău. 6aspele cep)eenilor a răspuns9:Pentru că mă între&i lucruri vrednice de a fi povestite, află pricina acestui fapt. (e o frumuseţe strălucitoare, ea a fost speranţa plină de /elozie a multor peţitori. (ar în toată a ei făptură nu era ceva maiatră/ător decît părul. #m cunoscut pe cineva care povestea că a văzuto. 3e spune că zeul mării a

păcătuit cu ea în templul Minervei'!. 0iica lui upiter sa întors şi şia acoperit cu e/ida faţa sa castă.<i, ca să nu rămînă nepedepsită nele/iuirea, a sc)im&at părul 7or/onei în )idre urîte. #cum c)iar,

pentru ca să în/rozească şi mai mult pe duşmanii înlemniţi de spaimă, poartă la piept, şerpii pe care eaia făcut;'$

.

39

A*antia#e, 2erseu, nu!it astfel #up$ str$*uni"ul s$u A*as.31 A&enori#ul, tot 2erseu, nu!it astfel pentru "$ o ra!ur$ a nea!ului s$u se tr$&ea #in A&enor, str$*uni"ul 4e!elei, !a!a lui a""hus.3+ <in sin&ele Me#u(ei au ieşit #oi fra)iD "alul naripat 2e&as şi Chrysaor. 2e&asul a fost luat #e !u(e şi pus n slu=*a lor. <e a"eea a r$!as

n literatur$ si!*ol al inspira)iei şi #espre un poet *un se spune "$ ştie s$ "$l$reas"$ pe 2e&as, pe "n# "u un poet f$r$ talent 2e&asul e

n$r$'aş.3- /e&en#a spune "$ Neptun este tat$l fra)ilor 2e&as şi Chrysaor.3 Zei)a Miner'a este nf$)işat$ a'ln# pe s"ut in"rusta)ii "are repre0.(entau "apul Me#u(ei "u p$r #e şerpi.

ovidiu-metamorfoze cartea 4

Documents