ovidiu-metamorfoze cartea 14

7/26/2019 Ovidiu-metamorfoze Cartea 14

http://slidepdf.com/reader/full/ovidiu-metamorfoze-cartea-14 1/12

METAMORFOZE. CARTEA XIV

CARTEA XIV 1Metamorfoza Scyllei —2Călătoria Iui Aeneas.Metamorfoza copilor în maimuţe — 3Metamorfoza tovarăilor lui !lysse în porci"a lui #icus$ în ciocănitoare —

%Metamorfoza tovarăilor lui &iome'e în păsări —(Metamorfoza lui Appulus în măslin săl)atic —*+asele lui Aeneas se sc,im)ă în naia'e —-Metamorfoza cetăţii rutule Ar'ea în )îtlan —Apoteoza lui Aeneas —/Metamorfoza Ana0aretei în statuie"'raostea #omonei i a lui +ertumnus —1omulus 'evine 4uirinus iar 5ersilia$ zeiţa 5ora

1.Metamorfoza Scyllei 6i acum$ eu)eianul 7laucus locuitor al apelor învol)urate$ lăsase în urmă 8tna cea aezată perumazul unui iant1 i ooarele cyclopilor netiutoare ce sînt re)lele$ ce este folosirea pluului i

ne'atorîn' ceva ostenelilor unite ale )oilor 2

. 9ăsase în urmă :;nele i ,eium3

cu zi'urile faţă în faţăi marea prime<'ioasă pentru coră)ii$ strîns; între 'ouă maluri$ cele ale Ausoniei i ale Siciliei. Apoi$alunecîn' pe Marea =,yrr,eniană cu o mare ceată 'e tovarăi$ a a<uns la colinele purtătoare 'e ier)urii la locuinţa plină 'e tot felul 'e fiare a Circei$ fiica soarelui.în'ată ce>a văzut>o$ 'upă ce i>au 'at )ineţe$ a zis? @=e ro$ zeiţă$ ai milă 'e un zeu. Căci$ 'acăsocoteti ca o merit$ tu poţi să>mi uurezi această 'raoste. Cît 'e mare e puterea ier)urilor$ nici unuititan nu>i e mai cunoscut 'ecît mie$ care sînt sc,im)at 'e ele. 6i$ ca să afli pricina aleanului meu$ peţărmul Italiei$ în faţa zi'urilor meseniene%$ am văzut>o pe Scylla. Mi>e ruine să>ţi spun cîte promisiunii>am făcut$ cîte ruăminţi i mînîieri$ cîte cuvinte pe care ea le>a 'ispreţuit. Iar tu 'acă este vreo

putere în 'escîntece$ rostete 'escîntece cu ura ta sfîntă. Sau$ 'acă este mai puternică iar)afolosete>te 'e 'arurile minunate încercate 'e atîtea ori ale ier)urilor. Bu>ţi cer să mă vin'eci pe mine$sau să>mi vin'eci rana. Bu>i nevoie să sfîresc focul$ ci să>mi împart ariţa cu Scylla.

Iar Circe — căci n>are alta suflet mai aprins pentru 'raoste$ fie că aa e firea ei$ fie că o împine+enus supărată că tatăl acesteia$ soarele$ a 'enunţat>o — cu astfel 'e cuvinte răspun'e? @Mai )ine aiurma pe cea care 'orete i voiete acelai lucru i care e cuprinsă 'e aceleai 'oruri. Ai fi vre'nic 'e oastfel 'e 'raoste. Ai putea să fi tu ruat întîi i$ cre'e>mă$ 'acă>mi 'ai speranţă$ vei fi tu ruat întîi. Sănu te în'oieti$ sau să>ţi lipsească încre'erea în frumuseţea ta. Iată eu$ 'ei sînt zeiţă$ 'ei>s fiicastrălucitorului soare$ 'ei pot atîtea prin 'escîntece i prin ier)uri$ 'oresc să fiu a ta. &ispreţuiete pecea care te>a 'ispreţuit. ăspun'e cu iu)ire celei ce te iu)ete. ăz)ună printr>un sinur fapt 'ouăfemei.#e cîn' ea insistă prin astfel 'e cuvinte$ 7laucus îi răspun'e? @Mai 'era)ă vor crete frunze în mare iale în vîrful munţilor$ 'ecît se va sc,im)a 'raostea mea$ cît timp este în viaţă Scylla.:eiţa s>a simţit <inită i$ cum nu putea să>i facă rău lui 'irect i nici nu vroia$ căci îl iu)ea$ îiîn'reaptă mînia către aceea care a fost preferată 'e 7laucus. Durioasă că 'raostea îi e respinsă$ în'atăa'ună ier)uri cu sucuri răufăcătoare$ le pisează i le amestecă cu 'es>cîntecele 5ecatei. îm)racă ,ainaazurie i iese 'in curte printre fiarele care se u'ură pe lînă ea. Se în'reaptă spre ,eium cel aezatîn faţa stîncilor :anclei i a<une la apele ce fier) 'e căl'ură. #une piciorul 'easupra acestora ca pe unţărm soli' i co)oară pe vîrful valurilor$ fără să>i u'e picioarele.8ra un mic olf cur) ca un arc$ loc plăcut 'e o'i,na pentru Scylla. Acolo se retrăea ea 'e căl'uramării i a văz'u,ului$ cîn' soarele era la mi<locul )olţii ceretifăcea um)rele cît mai mici$ aruncîn'u>i razele verticale.Acest olf îl infectează zeiţa i>l strică cu otrăvuri roaznice. Amestecă apa cu ră'ăcini vătămătoare iîn frei rîn'uri 'e cîte nouă ori murmură cu vor)e maice 'escîntecul întunecat 'e cuvinte neînţelese.1Gigantul Typhoeus, pentru ! a "oit sa alunge pe #upiter $in er, %ost tr!&nit $e aesta 'i arunat su( "ulanul Etna, in )iet*a.+Cylopii nu ulti"au paintul, are le pro$uea !e la sine totul. a"eau ture $e oi 'i lurau -n atelierele lui Vulan.

Znele, "e&i nota /+, Cartea XIII0 R%regiu, ora' ta arginea $e su$ a italiei, lang! str-toarea Messina.2 Zi$urile ora'ului Messana.




Scylla vine i intră pînă la mi<loc în apă$ cîn' 'eo'ată ve'e că mi<locul îi este încon<urat 'e montrilătrători. 9a început$ necrezîn' că sînt părţi ale corpului său$ fue 'e ei$ îi alună i se teme 'e urileo)raznice ale cîinilor. &ar pe cei 'e care fue în acelai timp îi i atrae i$ pipăin'u>i coapsele$

picioarele$ tălpile$ simte în locul lor uri 'esc,ise 'e cer)eri. Cîinii freamătă furioi i o strîn în lanţulcu care>i încon<ură corpul i pîntecele. în'răostitul 7laucus plîne i fue 'e 'raostea Circei$ cares>a folosit cu atîta răutate 'e puterea ier)urilor.Scylla a rămas locului i$ 'e în'ată ce i s>a 'at prile<ul 'e răz)unare faţă 'e Circe$ l>a vă'uvit pe!lysse 'e tovarăi. 8a ar fi scufun'at i coră)iile teucrilor$ 'acă n>ar fi fost prefăcută în stîncă$ ce iacum se înalţă 'e piatră i 'e care coră)ierul se ferete.2.Călătoria lui Aeneas.Metamorfoza cercopilor în maimuţe

&upă ce cu a<utorul vîslelor au trecut 'e Scylla i 'e lacomaC,ary)'a$ coră)iile troiene tocmai se apropiau 'e malurile Ausoniei$cîn' vîntul le împine spre ţărmurile 9i)yei. Acolo l>a primit pe Aeneas în casă i în suflet Si'oniana ( care$ ne>suportîn' uor 'espărţirea 'e soţul friian$ s>a sinucis pe ruul pe care spusese că>l înalţă

pentru un sacrificiu$ amăin' astfel pe toţi$ ea cea amăită.Duin' 'e zi'urile noi ale Cart,ainei i 'e pămîntul nisipos al 9i)yei*$ Aeneas a<une la cetatea lui

8ry0-

$ un'e ăsete pe cre'inciosul său prieten Acestes

. A'ucesacrificii 'e cinstire pe mormintul tatălui său i 'ă urn slo)o' coră)iilor pe care era aproape să le ar'ăcrainica Eunonei$ Iris. 9asă în urmă reatul fiului lui 5ippotes/ i pămînturile fumeîn'e 'e pucioasăfier)inte i stîncile sirenelor fiice ale lui Ac,elous1. Cora)ia vă'uvită 'e cîrmaciul său11 trece pe linăInarime i #roc,yta i pe lînă #it,ecusa12$ aezate pe o colină stearpă$ numită cu numele locuitorilor.Căci tatăl zeilor$ urîn' înelăciunea i <urămintele strîm)e ale cercopilor 13$ ca i faptele acestui neamnecinstit$ i>a sc,im)at pe toţi în animale urîte$ ce pot să pară asemenea i toto'ată neasemenea omului?le>a c,ircit trupul$ le>a turtit nasul$ le>a )răz'at faţa cu z)îrcituri )ătrîneti$ le>a acoperit capul cu părăl)ui i i>a trimis să locuiască în această insulă. 9e>a scos 'in între)uinţare vor)irea 'e mai înainte ilim)a făcută pentru <urăminte strîm)e" le>a lăsat numai atît? să se poată văita printr>un striăt răuit.=recîn' 'e acestea$ Aeneas lasă pe 'reapta zi'urile #ar>t,enopei1%$ iar pe partea stină mormîntulcîntăreţului fiu al lui 8ol1( i a<une pe ţărmurile oraului Cumae1*$ locuri pline 'e păpuri 'e )altă.

Intră în petera )ătrînei Si)yllel-

i o roaă să>l con'ucă prin Avern la manii tatălui său. 8a$ 'upă ceîntîrzie în'elun cu oc,ii în pămînt$ îi ri'ică în sfîrit i$ stăpînită 'e puterea zeului$ spune? @&oretilucruri mari$ )ăr)at vre'nic prin fapte$ a cărui 'reaptă strălucete prin arme$ iar pietatea prin focurile'e sacrificii. 9asă teama totui$ troiene" îţi vei în'eplini 'orinţele. +ei cunoate$ su) con'ucereamea$ cîmpiile 8lysee1$ ultima împărăţie a lumii i scumpa um)ră a tatălui tău. +irtuţii niciun 'rum nu>i este înc,is.Astfel a vor)it i i>a arătat o ramură strălucitoare 'e aur în pă'urea Avernului consacrată Eunonei i i>a

poruncit s>o rupă 'e pe trunc,iul său. Aeneas s>a supus i a văzut stăpînirea temutului Frcus1/ i pestrămoii săi i um)ra 'e )ătrîn a marelui Anc,ise. A cunoscut leile locului i ce prime<'ii mai are 'eînfruntat în noi răz)oaie. Apoi$ purtîn'u>i paii o)osiţi înapoi$ pe 'rum i>a amăit o)oseala vor)in'cu însoţitoarea cumeană.3 )i$oniana, 4i$ona, regina Carthaginei, ora' pe 5!rul nor$i al %riii. Istoria prei&ea&! ast!&i ! ora'ul Carthagina era olonie

thyrian!,si si$oniana.6 7i(ya, partea $e nor$ a A%riii, $e la un5ii Atlas pin! la intrarea gol%ul Ara(i0 prin e8tin$ere, toat! A%ria.9 Ery8, ora' 'i unte -n )i$lia, un$e %usese inorlntat Ery8, %iul enerei, uis $e :erule.; Aestes, rege $e nea troian -n )iilia./ Fiul lui :ippotes, Eol, regele "-nturilor.1< Ahelous, "e&i nota 23, Cartea V.11 =alinurus. el ai (un pilot al lui Aeneas, are>'i pier$use "iat? @n "aluri.1+ Inarie, =rohyta 'i =itheusa, insule pe oasta Capaniei.1 Ceropi, popula5ie $e tilhari, trans%ora5i $e #upiter in aiu5e.12 =arthenope, "ehi nue al eapolului itali.13 Misenus, %iul lui Eol, (un tri(i5a', insu%la uraB osta'ilor in lupt!>16 Cuae, ora' -n Capania, la nor$ $e eapole, -nteeiat e oloni'ti grei $in Eu(eea.19 )i(ylla, %iia lui Clauus 'i a 4ianei, (!trin! ghiitoare a Apollo, -'i a"ea re'e$in5a la Cuae, -n apropiere $elaul A"ernus. un$e se g!sea D preu spun legen$ele D intrarea spre in%ern.1; Elysiu, -p in in%ern, un$e louiau $up! oarte eroii 'i oa>r nenu "irtuo'i.1/ Orus, nue al lui =luton, &eul in%ernului, -p!r!5ia elor or5i.




#e cîn' merea pe o cărare înfiorătoare prin 'esiul întunericului$ a zis? @Die că eti o zeiţă$ sau ceamai iu)ită 'e zei$ întot'eauna vei fi pentru mine ca o putere 'umnezeiască i voi mărturisi cît îţi'atorez recunotinţă ţie$ care m>ai con'us la lăcaurile morţii i m>ai scăpat 'e lăcaurile morţii.#entru aceste )inefaceri$ cîn' voi a<une 'easupra pe pămînt îţi voi înălţa temple i>ţi voi 'a cinstire 'etămîie.#reoteasa se uită la el i$ 'upă un a'ine suspin$ zise? @Bu sînt zeiţă i nu socoti vre'nic 'e cinstireatămîiei un cap omenesc. Ca să nu rămîi netiutor cine sînt$ mi s>ar fi 'at o strălucire venică i fără 'esfîrit 'acă fecioria mea ar fi fost slo)o'ă lui #,oe)us care m>a iu)it. #e cîn' el totui pe aceasta onă'ă<'uia$ pe cîn' 'orea să mă amăească prin 'aruri$ a zis? GAlee$ fecioară 'in Cumae o 'orinţă.Ceea ce 'oreti ti se va împliniH. 8u$ arătîn'u>i o răma'ă 'e nisip$ l>am ruat$ nesocotita 'e mine$ săam atîţia ani cîte răunţe 'e nisip sînt în acea răma'ă. Am uitat să 'oresc i ani mereu tineri$ căci elmi>i 'ă'ea i aveam o tinereţe venică$ 'acă>i 'ă'eam 'raostea. &ispre>ţuin' 'arul lui #,oe)us$ amrămas fecioară. &ar acum vîrsta fericită s>a 'us i a venit reoaia )ătrîneţe cu pas tremurător$ caretre)uie în'urată în'elună vreme. Căci am trăit pînă acum apte secole" mai> rămîne să vă' trei sute'e seceriuri$ trei sute 'e toamne cu must$ ca să fac numărul firelor 'e nisip. +a veni timpul cîn'$ 'intr>un corp atît 'e mare$ luna>mi viaţă mă va c,irci cu totul i mem)rele$ istovite 'e )ătrîneţe$ vor fire'use la cea mai mică reutate i nu voi mai părea că am fost iu)ită$ sau că am fost plăcută zeilor.

#oate i #,oe)us însui$ sau nu mă va recunoate$ sau va tăă'ui că m>a iu)it. #înă într>atît mă voisc,im)a i$ neputîn' fi văzută 'e nimeni$ voi fi totui recunoscută 'upă voce. &estinele îmi vor lăsavocea.3.Mefamorfoza tovarăilor lui !lysse în porci"A Iui #icus$ în ciocănitoare9ucruri 'e acestea i>a 'epănat în amintirea ei pe 'rum înapoi a Si)ylla. =roianul Aeneasieit 'in locaurile Sty0ului lînă oraul 'e o)îrie eu)eeană2 i 'upă ce a a'us sacrificii 'upă'atină$ a mers la ţărmul ce n>avea încă numele 'oicii sale. Aici se oprise 'upă neplăcerile i tru'a unui'rum lun Macareus Beri>ţianul21$ unul 'intre tovarăii în'răzneţului !lysse. Acesta recunoscu printretroieni pe Ac,aemeni'e22 care rămăsese părăsit o'inioară printre stîncile Aetnei i$ mirîn'u>se că maitrăiete i că s>au înt;lnit pe neateptate$ zise? @Care întîmplare sau zeu te>a salvat$ Ac,aemeni'eCum se face că o cora)ie )ar)ară poartă pe ea un rec Ce ţărm e căutat 'e nava voastră

Celui ce între)a$ acestea îi răspun'e Ac,aemeni'e$ care acum nu mai era cu îm)răcămintea sfîiată i prinsă cu spini ca să se poată ţine$ cum îl ăsiseră troienii?@Să>l vă' iar pe #olyp,em i ura>i u'ă 'e sîne omenesc$ 'acă mi>e mai scumpă locuinţa mea iIt,aca'ecît această cora)ie$ 'acă iu)esc mai puţin pe Aeneas 'ecît pe tata. Frice voi face$ nu voi fi nicio'ată'estul 'e recunoscător faţă 'e el. 9ui îi 'atoresc faptul că vor)esc$ respir i vă' lumina soarelui icerul" oare cum a putea să nu recunosc i să nu>mi amintesc 'e acestea &atorită lui n>am a<uns înura cyclopului i$ 'acăJ a părăsi c,iar acum lumina vieţii$ a fi înropat într>un mormînt$ 'ar nu în

pîntecele lui #olyp,em23. Ce suflet am avut atunci — 'acă teama nu mi>a răpit i simţirea i sufletul — cîn' v>am zărit că vă în'reptaţi spre larul mării i eu rămîn părăsit Am voit să stri$ 'ar m>amstăpînit$ ca să nu mă tră'ez 'umanului. C,iar striătul lui !lysse era să fie fatal coră)iei voastre.9>am văzut pe cyclop cum$ surpîn' 'in munţi o stîncă uriaă$ a prăvălit>o în mi<locul valurilor. 9>am

văzut 'in nou aruncîn' o lespe'e enormă cu )raţul lui iantic$ ca i cum ar fi aruncat>o cu putereaunei maini 'e răz)oi. 6i m>am speriat ca nu cumva valul sau piatra să scufun'e cora)ia$ uitîn' că eunu eram în ea.+< O(-r'ia eu(eean!, "e&i nota 16 $e ai -nainte.+1 eri5ianul, $e la eritus, unul $in %on$atorii regatului Ithaa, patria lui Maareus, a 'i a lui *lysse,++ Ahaeeni$e, unul $in -nso5itorii lui *lysse, $e'i gre. a %ost sal"at $e or!(iile lui Aeneas. =rin %ailie, el era originar $in Ahaeenia.

nue "ehi al =ersiei $e la Ahaeene, priul rege al =ersiei 'i -nteeietorul $inastiei ahaeeni&ilor.+ In r!t!irile lor pe are $e la Trola spre patrie, aBung-n$ -n )iilia, 5ara ylopilor, *lysse 'i to"ar!'ii s!i au erut g!&$uire ylopului =olyphe, $ar aesta, $rept r!spuns, a s%-'iat $oi $intre ei. *lysse i>a $at s! (ea $ou! urioare $e "in, are l>au i(!tat 'i l>au a$orit pe

eylop, apoi, in tipul nop5ii, u un par -nins i>a sos singurul ohi pe are>l a"ea -n %runte. *rl-n$ $e $urere, =olyphe a strigat pe eilal5i

ylopi s!>i sar! -n aButor, $ar, u *lysse spusese !>l hea! ieni, -n$ ylopii au "enit 'i l>au -ntre(at ine l>a %!ut s! 5ipe 'i s!>i soale $in son, el a r!spuns ieni?, la are r!spuns ylopii s>au -ntors aas! neul5ui5i ! au %ost sula5i %!r! rost -n iBloul

nop5ii. Fiin$! *lysse 'i to"ar!'ii s$i se g!seau -n pe'tera lui =olyphe, aesta, . s!>i prin$!, a astupat intrarea u o piatr! uria'! 'i a $oua

&i !-n$ $ruul oilor la p!sut, a stat la intrare 'i a pip!it %ieare oaie, s! nu ias! *lysse 'i to"ar!'ii. 4ar ae'tia s>au legat %ieare su( -te o

oaie . ast%el s!pa5i $in pe'ter!, s>au $us la or!(ii spun-n$ lui =olyphe rtne s-nt. =olyphe a -nerat s!>i ooare arun-n$ o st-n! $up!

ei in are, $ar n>a reu'it 'i *lysse 'i>a ontinuat $ruul, r!t!in$ 'i In%runt-n$ %urtuni grele pe are, $in au&a -niei lui eptun, tat!lylopului =olyphe, p-n! e a aBuns in patria sa, Ithaa.




Cîn' însă fua v>a în'epărtat 'e la o moarte cru'ă$ el s>a plim)at ne)un peste toată Aetna$ a cercetatmereu cu mîinile pă'urile$ lipsit 'e ve'ere a alerat peste stînci i$ întinzîn' spre mare )raţele mîn<ite'e sîne stricat$a )lestemat neamul a,eu i a zis? GF. 'acă vreo în>tîmplare mi>ar a'uce pe !lysse sau

pe vreunul 'in tovarăii lui$ împotriva căruia să se 'ezlănţuie rnînia mea$ căruia să>i scot măruntaiele$să>i sfîii cu mîna mea trupul viu$ sînele lui să>mi umple îtul i mă'ularele să>i zvîcnească strivitesu) 'inţii meiK Sau nici una$ sau prea uoară ar fi plata 'ată pentru oc,iul pe care mi l>a răpitH. Acesteai multe alte a vor)it cyclopul înfuriat. 8u mă înăl)enisem 'e spaimă privin'u>i faţa încă mîn<ită 'euci'eri$ mîinile ,i'oase$ or)ita lipsită 'e lumină$ mem)rele i )ar)a năclăită 'e sîne omenesc.Moartea îmi stătea înaintea oc,ilor" totui ea era cea mai mică 'intre nenorociri i mă în'eam căacum îmi va prin'e măruntaiele i le va îneca în ale sale. îmi stăruie în minte imainea acelor zile$ încare am văzut 'e trei i 'e patru ori cîte 'ouă corpuri ale tovarăilor mei aternute la pămînt$ i elînsui$ aezat peste ele$ ca un leu peste pra'a sa$ afun'a în pîntecu>i lacom măruntaiele$ carnea$ oaselecu mă'uva al)ă i mă'ularele <umătate însufleţite. M>a cuprins tremurul. Stăm trist fără sîne în vine$vă>zîn'u>l cum înfulecă lacom prînzul însînerat$ cum îi cur 'in ură i varsă )ucăţi 'e carneamestecată cu vin. îmi înc,ipuiam că i mie nenorocitul îmi sînt preătite asemenea 'estine i multezile am stat ascuns i tremurîn' la orice fonet$ temîn'u>mă 'e moarte i 'orin' să mor. =răiamalunîn'u>mi foamea cu ,in'ă i cu iar)ă amestecată cu frunze$ sinur$ lipsit$ fără speranţă$ părăsit

morţii i răz)unării cyclo>pului cîn'$ 'upă lun timp am zărit$ nu 'eparte$ o cora)ie. I>am cerut a<utor prin semne$ am alerat la ţărm$ am trezit milă i o cora)ie troiană a primit pe un rec. 6i tu$ cel maiiu)it 'intre tovarăi$ povestete i tu peripeţiile tale$ pe ale coman'antului i ale cetei în tovărăiacăreia ai fost pe mare.Macareus îi arată că 8ol 'omnete în =uscul2% cel a'înc$ 8ol fiul lui 5ippotes$ care ţine vînturilezăvorite în înc,isoare. 8l povestete cum pe acestea căpetenia 'ulic,iană2( le>am primit ca 'ar'eose)it$ înc,ise într>un )ur'uf$ cum 'atorită suflului lor favora)il a mers timp 'e nouă zile$ 'upă carea zărit ţărmul 'orit" i cum in a zecea zi$ pe cîn' se ri'ica Aurora$ tovarăii săi con'ui 'e ură i 'e'orinţa prăzii$ crezîn' că în )ur'uf e aur$ au 'esfăcut leăturile i au 'at 'rumul vîntu>rilor$ care auîmpins cora)ia cu valurile un'e venise i>au oprit>o 'in nou în portul reelui 8ol.@&e aci — zice Macareus — am a<uns în vec,iul ora2* al laestryonului 9amus. In acea ţară 'omneaAntip,ates. 8u am fost trimis la acesta însoţit 'e 'oi tovarăi$ 'ar a)ia am ăsit în fuă scăparea eu i

unul 'in ei. Al treilea 'intre noi a a'ăpat cu sinele său ura neleiuită al laestryonului. #e cîn'fueam toţi cu flota$ Antip,ates ne>a urmărit i a ri'icat împotriva noastră pe ai săi. Se a'ună pe mal$aruncă neîntrerupt în noi cu pietre i )uteni$ scufun'în' coră)iile i înecîn' )ăr)aţii. !na totui$ care'ucea pe !lysse însui i pe mine$ scapă. în'ureraţi 'e pier'erea tovarăilor i tînuin'u>ne 'e atîteanecazuri$ alunecăm spre acele ţinuturi pe care le vezi 'eparte 'e aici. !ită>te$ tre)uie să vezi insulaaceea 'e 'eparte$ pe care eu am vizitat>o. F$ tu$ cel mai 'rept 'intre troieni$ fiu 'e zeiţă — căcirăz)oiul fiin' sfîrit nu tre)uie să fii numit 'uman$ AeneasK — te sfătuiesc$ fui 'e ţărmurile Circei.6i noi$ leîn' cora)ia 'e ţărmul Circei$ amintin'u>ne 'e Antip,ates i 'e neîm)lînzitul cyclop$refuzam să merem i să intrăm în case necunoscute. Am tras la sorţi. 6i sorţul m>a trimis pe mine 6i

pe cre'inciosul #olites i pe 8uryloc,us i pe 8lpenor 2-$ cel căruia>i plăcea prea mult vinul$ i pe încăoptsprezece tovarăi$ la zi'urile Circei.Cîn' am a<uns i am pus piciorul pe praul palatului$ o mie 'e lupi$ 'e uri i 'e lei ne>au întîmpinat i

ne>au speriat. &ar nici una 'intre aceste fiare nu era 'e temut ? nici una nu avea să ne facă vreo rană$ )a$ 'impotrivă$ îi micau cozile )lîn'e prin aer i ne>au însoţit paii u'urîn'u>se$ pînă ce servitoarelene>au luat i ne>au 'us prin palatul 'e marmură la stăpînă. 8a e'ea într>o sală frumoasă$ pe un tronînalt$ îm)răcată cu o roc,ie strălucitoare i avîn' pe umeri o ,lami'ă lucrată cu aur. în <urul ei eraunimfe i nerei'e$ care nu torceau lînă i nu răsuceau firul cu 'eetele$ ci aezau ier)urile i 'espărţeauîn couri florile împrătiate la întîmplare i plantele 'e 'iferite culori. 8a însăi con'ucea lucrul pecare>i făceau ele. 8a tie ce între)uinţare are fiecare foaie$ cum tre)uie amestecată i cerceta cu luareaminte plantele i le cîntărea cu privirea.+2 Tusul el a$ine, area in regiunea Tusilor sau Etruriei, Tosana $e a&i.+3 *lysse.+6 Foriu, la su$ $e 7atiu laestrygonii, louitori $e ling! Aetna $in )iilia, $up! legen$!, antropo%agi. Foriu era

ora' -nteeiat $e aestrygont 'i atit 7aus, it 5i Antiphates, au %ost regi in aest ora'.

+9 =olites, %iu al Iui =ria0 Eurylohus, singurul $intre to"ar!'ii lui *lysse are a re%u&at s! (ea (!utura $at! $e

Clre0 Elpenor, to"ar!' $a>al lui *lysse, trans%orat $e Cire -n por.




Cîn' ne>a văzut$ 'upă ce ne>am 'at )ineţe$ i>a înflorit )ucuria pe faţă i a răspuns cu voie )ună urărilor noastre. Dără ză)avă$ a poruncit să se amestece orz pră<it cu miere$ vin i lapte înc,eat" apoi a pussucurile care se ascun' pe furi i nu se simt în 'ulceaţa acestei )ăuturi. Am primit cupele pe care nile>a 'at cu mîna ei sfîntă. &ar 'e în'ată ce le>am sor)it însetaţi cu ura uscată i zeiţa )lestemată ne>aatins vîrful părului cu o vara$ — mi>e ruine să povestesc — am început să mă z)urlesc$ iein'u>mi

păr 'e porc pe corp$ i să nu mai pot vor)i. în loc 'e cuvinte am început să scot un murmur răuit isă ca' cu faţa spre pămînt. Am simţit cum ura mi se întărete într>un )ot cu rîtul a'us. 7îtul mis>a>nroat$ prefăcîn'u>se în rumaz i cu mîinile cu care luam pa,arul am început să mer. Acelailucru s>a petrecut cu toţi$ atît 'e mare e puterea unei astfel 'e )ăuturi. Am fost înc,is într>o cocină.Cu toţii am văzut că numai 8uryloc,us n>are fiură 'e porc. 8l sinur a refuzat să )ea 'in pa,arul cei>a fost 'at. &acă n>ar fi scăpat el$ i acum a face parte'intr>o turmă purtătoare 'e păr ţepos. !lysse$ 'e n>ar fi fost vestit 'e el$ n>ar fi venit la Circe să nerăz)une 'e o atît 'e mare rozăvie. Cyllenianul a'ucător 'e pace2 îi a'usese o floare al)ă$ pe care Cei'e Sus o numesc moly2/ i are ră'ăcină neară. Apărat 'e aceasta i 'e sfaturile zeilor$ el intră în casaCircei. Invitat să )ea 'in pa,arul vră<it$ el refuză i$ pe cîn' ea căuta să>i atină părul cu vara$ cu sa)iaa făcut>o să 'ea înapoi speriată. 6i>au 'at mîna în semn 'e împăcare i$ primit în patul 'e nuntă$ el îi

cere ca zestre corpurile tovarăilor. Circe ne stropete cu alte sucuri 'e iar)ă$ mai )une$ ne atine pecap cu vara întoarsă i spune cuvinte potrivnice cuvintelor pe care le spusese înainte.Cu cît ea 'escînta mai mult$ cu atît noi ne ri'icăm 'e la pămînt uuraţi. #ărul 'e porc ne ca'e i

picioarelor le 'ispare copita 'espicată. !merii ne revin$ )raţele 'e asemenea. #lînîn'$ îm)răţiăm peeful nostru$ ne aăţăm 'e umerii lui i el plîne împreună cu noi. 6i primele noastre cuvinte au fostacelea 'e a ne arăta recunotinţa faţă 'e el.Aci ne>a reţinut o întîrziere 'e un an. Diin' acolo$ am văzut multe într>un timp atît 'e lun i am auziti mai multe. între atîtea altele$ am auzit>o i pe aceasta$ pe care mi>a povestit>o pe ascuns una 'in cele

patru servitoare preătite pentru asemenea rituri misterioase$ în timp ce Circe întîrzia sinură cucoman'antul meu$ ea mi>a arătat o statuetă 'e tînăr$ făcuta 'in marmură al)ă strălucitoare purtîn' încretet o vîr'are3$ aezată în templul sfînt i împo'o)it cu multe coroane. între)în' i vrîn' să tiucine era$ 'e ce era

venerat în acest templu i 'e ce purta această pasăre$ ea mi>a răspuns?GAscultă$ Macareus$ află i 'in aceasta cît 'e mare este puterea stăpînei mele. !rmărete cu atenţiecele ce>ţi voi spune. #icus$ fiu al lui Saturn$ a fost ree în ţinuturile Ausoniei i tare>i mai plăceau caiifolositori în răz)oi. înfăţiarea )ăr)atului era cea pe care o vezi. =u însuţi poţi să>i priveti frumuseţeai s>o ,iceti pe cea a'evărată 'in cea înc,ipuită. Sufletul i>a fost. la fel cu frumuseţea. B>apucaseîncă să privească 'e patru ori luptele care se 'au în 8li'a 7reciei 'in cinci în cinci ani$ i atrăsese

privirile 'rya'elor 31 născute în munţii 9atiului. îl 'oreau 'ivinităţile izvoarelor$ naia'ele pe care le poartă Al)ula i apele lui Bu>micus i Anio$ Almo cel cu curs atît 'e scurt i năvalnicul Bar$ Darfarus32 cu um)ră plăcută i 'ivinităţile care locuiesc în pă'urea &ianei scitice33 i în lacurile vecine. =otui$ petoate 'ispreţuin'u>le$ el iu)ete pe nimfa pe care se spune că a născut>o o'inioară +eniliaJ% pe colina#alatinului$ cu Eanus3( cel cu 'ouă feţe.&e în'ată ce a a<uns la anii tinereţii$ a fost 'ată 'e soţie lui #icus 'in 9aurent$ pe care l>a ales 'in atîţia

alţii$ era 'e o frumuseţe rară$ 'ar i mai rară îi era vocea i farmecul cîntecului" 'e aceea a fost numităCanens$ cîntăreaţa.+; Merur, &eul n!sut, HZup! legen$!, la Cyllene -n Ara!ia, Intre ultele epitete e i s>au $at, -l are 'i pe aela $e a$u!tor $e pae,

=ai%iator, poate $in priina puterii inunate pe are o a"ea a$ueul s!u $e a a$ori, sau $e a lini'ti pe el pe are>l atr!gea u el.+/ Moly, plant! u %lori al(e 't r!$!in! neagr!, un %el $e usturoi %olosit pentru $estntee 'i leauri (!(e'ti.< Vir$are, ghionoaie, io!nitoare, -n latine'te plus, poate $e la sunetul io!turilor ei repetate -n soar5a 'i trunhiul ar(orilor, $e'i n>

a"e atestat! -n $i5ionare %ora onoatopei! pi>pi. Mai $eparte este pouestit$ etaor%o&a lui =ius, &eu latin, in io!nitoare.31 4rya$e, &-ne, $i"init!5i ale ar(orilor 'i p!$urilor, $up! u orea>tiele s-nt $i"init!5i ale un5ilor, iar naia$ele $i"init!5i ale apelor.32 Al(ula, "ehi nue al Ti(rului 'i $e aseenea nuele unui rin in apropiere $e =ienu0 uius, r-u in 7atiu0 Anio, a%luent al Ti(rului0 Alo, riule5 la su$$e Roa0 ar, rlu in )a(ina, a%luent al Ti(rului0 Far%arus Fa(arisJ $e aseenea a%luent al Ti(rului in )a(ina.33 7egen$a spune ! Oreste, $up! e a g!sit pe sora sa Iphigenia, a $us $in Thauri$a o statuie a 4ianei, pe are a $!ruit>o unui altar al &ei5ei, *ng! laul ei -n Italia. Thauri!a era in )i5ia CrieeaJ si $e ai epitetul $e sitia, $at 4ianei.3% Venilia, ni%!.3( #anus, &eu al Italiei "ehi, $i"initate solar!, are personi%ia anul -n surgerea sa 'i era repre&entat u $ou! %e5e, si(ol al soarelui 'i ol

lunii. 7ui -i era onsarat! pria lun! a anului — ianuarie D pria o a &ilei, a 'i -neputul ori!rui luru. El era $e aseenea si(olu1 p!ii 'i al r!&(oiului, 'i roanii i>au ri$iat $e tipuriu -n %orul $in Roa un teplu are, -n$ era $eshis -nsena !

etatea e in stare tie r!&(oi, iar -n$ era inhis ! toate popoarele $in Bur erau potolite>4ar u roanii au a"ut atitea r!&(oaie, tip$e 1<<< $e ani por5ile teplului lui #anus nKau %ost -nhise -n o$ $ura(il $e-t $e trei ori, L 7 anue su( ua =opilius 9<< -.e.n.J, su(

onsulul Titus Manlius. $up! priul r!&(oi puni +2< -.e.nJ 'i su( Augustus, $up! prolaarea sa a iperator < -.e.n.J.




Mica pietrele$ îm)lînzea animalele .săl)atice$ oprea lunile fluvii i ţinea în loc păsările 'in z)or culasul său.F'ată$ pe cîn' ea cînta cu vocea ei femeiască asemenea cîntece$ #icus ieise în ţinuturile 9aurentuluis; vîneze mistreţi. 8ra călare pe un cal aer i purta în mîna stină 'ouă suliţe$ iar ,lami'a 'e purpurăfeniciană îi era prinsă cu o arafă 'e aur. +enise i fiica Soarelui în aceleai pă'uri i părăsise ooarelecirceene$ care>i poartă numele$ să culeaă ier)uri noi 'e pe colinele ro'itoare. Ascunsă într>un lăstări$a rămas înmărmurită cîn' l>a văzut pe tînăr. Ier)urile pe care le culesese i>au căzut 'in mînă i a simţitcum un foc ascuns îi furnică prin tot corpul. &upă ce i>a venit în fire 'in puternica tul)urare$ s>aîn'it să>i mărturisească 'orurile ei. &ar fua calului a făcut să nu>l poată a<une i el era încon<urat'e o mulţime 'e însoţitori.G=otui nu vei scăpa$ vei putea fi răpit 'e vînt. 'acă mă cunosc eu )ine$ 'acă n>a 'ispărut toată putereaier)urilor i 'acă nu mă îneală 'escîntecele meleH. &upă aceste cuvinte a plăsmuit c,ipul amăitor 'enălucă al unui mistreţ i l>a făcut să treacă în oană pe 'inaintea reelui i să pară că aleară în

pă'urea 'easă$ pe un'e nu sînt 'rumuri pentru cal. Dără ză)avă$ #icus sare <os 'e pe spatele fumeîn'al calului 6i se repe'e 'upă um)ra prăzii i$ urmărin' o speranţă 'eartă$ îi rătăcete picioarele îna'încimile pă'urii. Circe începe ruăciuni i spune cuvinte vră<itoreti i a'oră pe zeii necunoscuţi

printr>un 'escîntec misterios. #rin care poate să întunece faţa lunii i să ţese nori roi peste capul

tatălui său. Atunci$ 'in cauza 'escîntecului se acoperă cerul i 'in pămînt ies nori 'e aţă 'easă.=ovarăii se rătăcesc în neură i reele ramîne fără pază. Cîn' a ăsit locul i timpul potrivit$ea a vor)it astfel? G#e aceti oc,i care au cucerit pe ai mei i pe această frumuseţe care mă face pemine zeiţă să>ţi fiu ruătoare$ ai milă 'e focul meu i primete ca socru pe Soare$ care ve'e toate$ i nu'is>preţui fără inimă pe titani'a CirceH.8l o respine cu cruzime i pe ea i ruăminţile ei i zice? GFricine eti$ nu sînt al tău. Alta măstăpînete cu 'raostea ei i mă ro să>mi fie întot'eauna stă>pînă. Bu voi păta printr>o iu)ire străinăleăturile ce ne unesc$ cît timp 'estinele îmi vor păstra pe Canens$ fiica lui EarmsH.=itani'a mai încearcă 'e cîteva ori za'arnic să>l reţină prin ruăminţi$ apoi îi spune în sfîrit? GBu>ţi vatrece aceasta fără pe'eapsă. Căci nu vei fi re'at Canen>tei i vei cunoate 'in fapte ce face o femeiecîn' iu)ete i e rănită în iu)irea ei. 6i femeia în'răostită i rănită în 'raostea ei este CirceH.Apoi 'e 'ouă ori se întoarce spre apus i 'e 'ouă ori spre răsăritul soarelui. &e trei ori atine pe tînăr

cu o vara i rostete 'e trei ori 'escîntece. 8l fue. Mirat că aleară mai repe'e ca 'e o)icei$ ve'e căare pene pe corp i$ in'inat că se a'auă pe neateptate ca nouă pasăre pă'urilor 9aţiului$ lovete cuciocul tare trunc,iurile ar)orilor i$ mîniat$ face răni lunilor ramuri$ în pene i s>a transmis culoarea 'e

purpură a ,lami'ei i arafa 'e aur care>i ţinea înainte prinsă îm)răcămintea se transformă în peneleaurii ce>i încon<ură îtul i nu rămîne 'in #icus 'e altă'ată 'ecît numele.în vremea aceasta tovarăii$ za'arnic striîn'u>l pe #icus pretutin'eni i neăsin'u>l nicăieri$ o zăresc

pe Circe. Căci acum ea înseninase cerul i înă'uise ca norii să fie împrătiaţi 'e vînturi i soare. 8i oacuză 'e crimă$ cer pe ree$ se poartă violent cu ea i se preătesc s>o atace cu săeţile lor. 8astropete pă>mîntul cu venin i sucuri otrăvite. C,eamă noaptea i pe zeii nopţii$ pe 8re)us i pe C,aosi roaă pe 5ecate3*cu luni urlete. 9ucru minunat 'e spus$ pă'urile s>au micat 'in loc. #ămîntul aemut i ar)orii vecini au pălit. #ăunile s>au umplut 'e picături 'e sîne. #ie trele scot emeterăuite$ cîinii latră$ pe pămînt forfotesc erpi neri$ sufletele celor morţi z)oară uoare prin văz'u,.

#oporul se teme înrozit 'e aceste arătări. Circe atine cu vara înveninată feţele celor înspăimîntaţi.9a această atinere$ în locul tinerilor apar arătări 'e fiare felurite" nici unuia nu i>a rămas c,ipul său.#,oe)us în apus atinsese ţărmurile tartessiene3- i za'arnic era ateptat soţul 'e oc,ii i 'e inimaCanen>tei. Slu<itorii i poporul aleară prin toate pă'urile i luminează cărările întunecoase cu făclii.

Bimfei nu>i e 'e a<uns să plînă$ să>i smulă părul i să se )ată cu pumnii în piept$ cu toate că peacestea toate le face" fue i rătăcete ne)ună prin cîmpiile 9atiului. 6ase nopţi i tot atîtea zile auvăzut>o fără somn i fără ,rană um>)lîn' prin munţi i prin văi$ pe un'e o 'ucea întîmplarea. Cel 'inurmă o văzu istovită 'e plîns i 'e 'rum$ =i)rul. #e malul rece al acestuia ea îi aezase trupul i cuviers <alnic mo'ulat 'e 'urere i lacrimi$ spunea cuvinte tînuioase ca un cîntec 'e le)ă'ă cîn' moare.în cele 'in urmă$ trupul ei su)ţire s>a topit 'e plîns i încetul cu încetul s>a împrătiat în văz'u,.6 Ere(us, &eu al in%ernului, prin e8tensiune luea elor or5i0 a nue propriu, tat!l nop5ii 'i al lui Ere(us0 :er%e, ue&i Cartea XIII, nota

-os.9

Tartessus, ora' %oarte "ehi -n )pania pe 5!rul !rii, la gura raului etis Gua$alNui"irJ.




=otui amintirea i>a fost păstrată 'e locul pe care vec,ile camene3 l>au numit Canens$ 'e la numelenimfei.Multe 'e acestea mi>au fost povestite$ sau au fost văzute 'e mine într>un an. 6ezîn' atîta timp i pier>zîn' 'eprin'erea 'e a mai porni iarăi pe mare$ ni se poruncete totui să întin'em pînzele. =itani'aCirce ne #rezisese căi rele într>un 'rum lun i prime<'ii ce nemai rămîneau 'e înfruntat pe valuri. Mărturisesc că m>am temut i$ a<unîn' la acest ţărm$ am rămasaci.Macareus sfîrise povestirea.%.Metamorfoza tovarăilor lui &ome'e in pasariAeneas 'epune cenua 'oicii sale într -o marmura i-i aeză pe mormînt o lespe'e cu aceastăscurtă inscripţie? @Aci zace Caieta. Copilul pe care l>a crescut cu pietate a scăpat>o 'e focul areilor 3/ i a încinerat>o pe ruul ce i se cuvenea.F'onul leat 'e o movilă înier)ată este 'ezleat i troienii fu 'eparte 'e prime<'ii$ părăsin'ţinuturile zeiţei cu rea faimă. 8i se în'reaptă spre 'um)rava un'e =i)rul întunecat 'e um)ră se varsă înmare$ 'ucîn' cu sine nisip al)en. Aeneas e primit ca oaspe i inere în casa lui 9atinus cel născut'intr>un faun. &ar nu fără Marte totui. îi atrae un răz)oi cu un neam feroce$ căci =urnus% se înfurie

pentru că cea care e acum soţia lui Aeneas îi fusese făă'uită lui. =oată =yrr,enia%K se luptă cu 9aţiul i

multă vreme este căutată cu arme prime<'ioase victoria rea. Diecare îi sporete armata sa cu forţestrăine i mulţi sînt 'e partea rutu>lilor$ mulţi alături 'e ta)ăra troiană.Aeneas nu se 'usese 'eea)a 'upă a<utor la cetatea lui 8van'ru%2" în sc,im) +enulus%3 venise za'arnicla cetatea fuarului . &iome'e%%. Acesta îi clă'ise o foartemare cetate su) protecţia lui &aunus Eapiul$ i stă>pînea cîmpurile luate 'e la acesta ca zestre. Cîn'+enu>lus a'uce ruămintea lui =urnus i cere a<utor$ eroul etolian%( se scuză că nu poate$ fiin'că$ pe 'eo parte$ nu vrea să pornească la luptă împotriva socrului său$ iar pe 'e alta$ n>are )ăr)aţi 'in neamulalor săi pe care să>i înarmeze. .$Ca să nu socotiţi că acestea sînt minciuni$ zice el$ 'ei mi se înnoiete

<alea 'e amare amintiri$ voi căuta totui să>ţi povestesc nenorocirile mele. &upă ce vec,iul Ilion a fostars i #eramul a căzut pra'ă flăcărilor 'anailor$ iar eroul co)orît 'in Bary0$ răpin' o fecioară 'e la ofecioară%*$ a atras asupra tuturor pe'eapsa pe care a meritat>o el sinur$ am fost răpiţi i împrătiaţi 'evînturi pe marea 'umănoasă. Am în'urat trăsnete$ furtuni$ ploi$ mînia cerului$ iar 'ezastrul 'e la

Cap,areus%-

a fost culmea. Ca să nu te ţin povestin'u>ţi toate tristele noastre nenorociri$ 7recia puteainspira milă c,iar lui #riam. #e mine totui m>a salvat 'in valuri ri<a înarmatei Minerve. &ar iarăiam fost alunat 'in Arosul părintesc i )inefăcătoarea +enus$ amintin'u>i 'e rana pe care i>am pri>cinuit>o$ mi>a cerut pe'epsirea. Am înfruntat atîtea c,inuri pe marea cea a'încă i atîtea în răz)oi peuscat$ încît am numit a'esea fericiţi pe cei pe care i>a scufun'at în valuri 'eopotrivă furtuna i

prime<'iosul Cap,areus i a fi vrut să fiu i eu printre ei. Ln'urîn' cele mai mari prime<'ii înrăz)oi i pe mare$ tovarăii sînt istoviţi i cer să se sfîrească pererinările. &ar Acmon%$ ofire aprinsă i atunci înăsprită 'e necazuri zise?

GCe suferinţă rămîne$ )ăr)aţi$ pe care ră)'area voastră s>o mai poată suporta Ce>o să facă mai multCyt,erea +enus$ presupunîn' că ar vrea Cît timp ne temem 'e lucruri mai rele$ este loc pentruruăciuni i 'orinţe.; Caene, ni%e ale i&"oarelor, i$enti%iate ai t-r&iu u u&ele greiior, inspiratoare ale artei 'i poe&iei./

Argeii, $e la Argos, nue $at greilor are ueriser! Troia.20 Turnus, regele rutulllor D o popula5ie -n "ehiul 7atiu, u apitala -n ora'ul Ar$ea D era preten$entul 7a"iniei, %iia lui 7atinus, rege in

ora'ul 7aurenturn $in 7atiu. Aeneas l>a -n"ins 'i> s>a !s!torit u 7a"inia.21 Tyrrhenia, "ehea euurie.2+ E"an$ru, %iu al lui Merur 'i al Carentei, ple-n$ -nainte $) r!&(oiul troian $in ora'ul =allantiu $in Ara$ia-preun! u al5i ara? iieni, a aBuns in Italia, un$e a -nteeiat olonia =allanteu, la piioarelor olinei =alatin, pe loul un$e ai

i-r&iu a %ost -nteeiat ora'ul Roa.2 Venulus, sol triis $e Turnus la 4ioe$e s!>i ear! aButor -potri"a lui Aeneas.22 4ioe$e. %iul lui Ty$eu 'i al 4eiphilei, %iia lui, A$raste, rege -n Argos, a %ost unul $intre ei ai $e sea! eroi grei la ase$iul Troie>Intipul r!&(oiului troian el a r!nit>o la (ra5 pe Venus, are luase parte

la lupt! al!tur $e troieni, Venus s>a r!t(unat, !i la -ntoarerea -n Argos, un$e era rege, 4ioe$e 'i>a g!sit so5ia u ast%el $e purt!ri, Init

$e rutine, el a p!r!sit patria 'i a %ugit in Italia, sta(ilin$u>se -n Apulia. 7u-n$ -n !s!torie pe Enippe, %iia regelui iapig$or, popula5ie $in

Apulia, el a -nteeiat, spune legen$a, ai ulte ora'e -n su$ul Italiei, printre are ene"entu, )alapie 'i run$isiu.23 Eroul etolian 4ioe$e0 Ty$eu, tat!l lui 4ioe$e, era %iul lui Oeneus, rege al Caly$onului, in Etolia, 'i %ugise in Argos, pentru ! uisese

pe to5i %iii lui Melas, %rate u Oeneus.26 Aia8 Oileus era $in ary8, ora' in 7ori$a GreiaJ 'i r!pise pe Cassan$ra, %iia lui =ria, $in teplul Miner"ei,

un$e se re%ugiase $e #ria greilor, in$ Troia a %ost uerit!.29 Caphareus, proontoriu pe oasta $e su$>"esl a Eu(eii.2; Aon, to"ar!' al lui 4ioe$e, originar $in =leuron, loalitate n Etolia.




Cîn' însă soarta lucrurilor e cea mai rea$ teama e pusă su) picioare i nenorocirea$ cîn' e la culme$ n>omai simţim.+enus însăi poate să mă au'ă$ poate să urască$ 'upă cum face$ pe toţi )ăr)aţii 'e su) coman'a lui&io>me'e. =otui noi toţi 'ispreţuim ura ei i marea ei putere e pentru noi micăH.Cu astfel 'e cuvinte Acmon 'in #leuron aţîţă pe +enus i>i trezete vec,ea mînie. #uţini au ăsit

potrivite cele spuse" un mai mare număr 'e prieteni$ împreună cu mine$ 'ezapro)ă pe Acmon. #e cîn'el se preătea să răspun'ă$ 'eopotrivă vocea i îtul i se su)ţiază. #ărul i se transformă în fuli$ cufuli i se acoperă îtul$ pieptul i spatele. raţele primesc pene luni i coatele se în'oiesc în aripiuoare. =ălpile picioarelor 'evin în cea mai mare parte 'eete. 7ura i se întărete ca un corn i setermină cu un vîrf ascuţit. Se miră 'e el 9ycus i I'as$ Bycteus i ,e0enor cu A)as%/. 6i$ cum se miră$ei capătă aceeai înfăţiare. &in ceată z)oară un număr mare i vuiesc în <urul coră)iilor$ cu )ătăi 'earipi. &e mă între)i ce formă aveau cei 'eveniţi păsări pe neateptate$ nu erau le)e'e$ însă erau foarteaproape 'e le)e'ele al)e. Cu o mică parte 'in ai mei$ am a<uns cu reu să stăpînesc aceste sălauri iooare sărace$ ca inere al lui &aunus Eapiul. Aci i>a înc,eiat Feni'es( povestirea.(.Metamorfoza lui Appulus în măslin săl)atic +enulus părăsete reatul Caly'onului(1$ olful #eucetium i cîmpiile Messapiei(2$ 'upă cevizitează aci o peteră um)rită 'e o pă'ure 'easă i umezită 'e picături 'e apă$ pe care o locuiete

acum #an$ cel pe <umătate ţap.&ar un timp au locuit>o nimfele. !n păstor 'in Appulia$ 'în' peste ele în acele locuri$ le>a speriat i eleîn prima clipă 'e spaimă au fuit. In curîn'$ cîn' i>au venit în fire$ nu s>au sinc,isit 'e cel ce leurmărea i au făcut ,ore$ micîn' sprinten i uor picioarele în pai număraţi. #ăstorul îi )ătea <oc 'eele i$ imitîn'u>le prin sărituri ţărăneti$ amesteca în cuvintele lui necioplite lume neruinate. 6i n>atăcut pînă ce ar)orele nu i>a acoperit ura. #oţi să>i recunoti caracterul în ar)ore i în sucul său.Măslin săl)atic$ arată însuirile lim)ii prin fructele amare. Asprimea cuvintelor lui a trecut în acestefructe.*.+asele lui Aeneas se sc,im)a în naia'eSolii(3 s>au întors a'ucîn' refuzul 'e a<utor 'in partea armatelor etolienei$ 'ar rutulii 'uc mai'eparte răz)oiul i fără acele puteri. Cure mult sîne 'in amîn'ouă părţile. =urnus a'uce focul lacomîmpotriva coră)iilor troiene i sînt ameninţate să fie mistuite 'e flăcări i cele care au scăpat 'e n>au

fost în,iţite 'e valuri.Mulci)er (% ar'ea smoala$ ceara i celelalte pe care le întîlnea în cale$ flacăra se înălţa pe catar la pînzei )ăncile vîslailor fumeau$ cîn' sfînta mamă a zeilor$ amintin'u>i că aceste coră)ii au fost făcute'in pini 'e #e muntele I'a$ a umplut văz'u,ul cu ţiuit 'e ţim)ale i cu sunete 'e flaute i$ purtată prinaer 'e leii în,ămaţi$ a zis? @:a'arnic arunci focuri cu mîna>ţi neleiuită =urnus. +oi feri coră)iile i nuva ar'e focul mistuitor cu înă'uinţa mea părţi i mă'ulare ale pă'urilor mele. #e cîn' zeiţa vor)ea$ atunat i 'in norii rei a căzut potop 'e ploaie cu rin'ină ce sare în sus cîn' ca'e. +înturile tul)urăvăz'u,ul i în luptele lor răscolesc marea cu valuri. Mama ,rănitoare$ folosin'u>se 'e puterile unuia'in aceste vînturi$ rupe stîlpii 'e care era leată flota friiană$ răstoarnă coră)iile i le scufun'ă înmi<locul mării. 9emnul se înmoaie i e sc,im)at în corpuri omeneti. #upele încovoiate 'evin capul ifaţa. vîslele 'eete i picioare care înoată. Coastele rămîn ca mai înainte coaste i carena 'e 'e'esu)tulcoră)iei se face ira spinării. #înzele se fac păr moale$ antenele$ )raţe. Culoarea le este tot azurie cum

fusese i$ naia'e marine$ stră)at cu rîsete 'e fecioare valurile$ 'e care se temeau înainte. Băscute înmunţii 'e piatră$ locuiesc în noianele 'e apă i nu se mai în'esc la o)îria lor. =otui n>au uitat cît 'emulte prime<'ii au suportat pe săl)atica mare i a'esea au pus mînă prietenă su) coră)iile ,ărţuite 'efurtună$ afară 'oar 'e cele ce purtau pe a,ei. Căci i acum$ amintin'u>i 'e nenorocirea Driiei$ poartăură pelasilor. 8le văzură cu )ucurie rămăiţele coră)iei Beriţianului(( i cum se preface în stîncă navalui Alcinous i>i crete piatra în lemn(*

.

8ra speranţa că 'upă ce coră)iile au fost sc,im)ate în nimfe 'e mare$ rutulianul =urnus poate varenunţa la răz)oi$ 'in teama pricinuită 'e aceasta minune.2/ To"ar!'i $e are ai lui 4ioe$e.3< Oeni$es, 4loe$e, nuit ast%el, pentru ! era nepotul lui Oeneus, "e&i 'i nota 23.31 Regatul lui 4ioe$e, originar $in Caly$on.3+ =euetiu, 8n partea $e iBlo a Apuliei Messapia, 5inut in lia.3 Trii'i $e Turnus.32

Muli(er, Vulan, &eu e personi%i! %oul.33 ere5ianul, *lysse0 "e&i nota ++ $e ai -nainte.36 *lysse a priit $e la Alinous, regele pheailor. o ora(ie. 0? -ns! eptun a pre%!ut>o -n piatr!.




&ar el stăruie. Am)ele ta)ere îi au zeii lor i am)ii au cura< cît al zeilor. 7în'ul lor nu e la 'omnia 'ezestre$ nici la sceptrul 'e ree$ nici la tine$ fecioara 9avinia$ ci la victorie. #oartă răz)oi pentru a nu seacoperi 'e ruinea înfrînerii.-.Metamorfoza cetăţii rutule Ar'ea în )îtlanIn sfîrit +enus ve'e armele fiului său victorioase. Ca'e =urnus$ ca'e Ar'ea(-$ numită puternică pecîn' era =urnus puternic.&upă ce această cetate a fost nimicită 'e focul )ar)ar i casele i>au fost prefăcute în cenuă cal'ă$'eo'ată a z)urat 'in mi<locul molozului o pasăre născută atunci$ scuturîn'u>i cenua 'e pe aripi. 6icîntecul său i slă)iciunea i pali'itatea i toate îi erau cum se ca'e unei cetăţi cucerite. l>a rămasnumele cetăţii i$ )îtlan$ îi 'eplîne nenorocirea prin )ătăi 'e aripi..Apoteoza Iui Aeneas+ite<ia lui Aeneas silise pe toţi zeii i pe Eunona sa renunţe la vec,ea ură$ cîn' eroulcyt,erean($ 'upă ce pusese temeliile împărăţiei lui Iulus(/$ a<unse în cer la locul său. +enus stăruise pelînă zei i ruase pe tatăl ei$ îm)răţiîn'u>l? @Bicio'ată$ tată$ n>ai fost aspru cu mine" te ro să fiiacum i mai )un i fiului meu Aeneas$ care 'upă sînele meu te>a făcut )unic$ 'ă>i o 'ivinitate$ oricît'e mică$ numai 'ă>i ceva$ prea )unuleK 8ste 'estul că a văzut o 'ată împărăţia cea tristă$ că a mers o'ată pe rîul Sty0.

:eii încuviinţară$ iar reeasca soţie Eunona nu mai privi cu oc,i nemicaţi$ ci>i 'ă'u cu )lîn'eţeconsimţămîntul.Atunci tatăl zise? @+re'nici sînteţi 'e favoarea cerului i tu$ care ceri$ i cel pentru care ceri. #rimete$fiică$ ceea ce 'oreti.Astfel vor)i Eupiter. +enus mulţumete )ucuroasă tatălui său ceresc i mere purtată 'e 'ouă

porum)iţe #rin văz'u,ul uor spre ţărmul 9aurentului$ un'e Bu>micus* erpuiete acoperit 'e trestii ivarsă apele sale 'e rîu în apele mării vecine. Acestuia îi poruncete să spele pe Aeneas i să 'ucă înmare tot ce este muritor.Dluviul purtător 'e )raţe în'eplinete poruncile lui +enus i>1 purifică cu apele sale pe Aeneas 'e totce este muritor în el i împrătie în apă partea aceasta$ iar partea cea mai )ună rămîne. Mama i>a unscapul cu unt'elemn sfinţit$ i>a atins faţa cu am)rozie amestecată cu nectar 'ulce i l>a făcut zeu$ pecare urmaii lui 4uiri>nus*1 îi numesc In'ietes*2 i>1 pomenesc în temple i altare.

/.Metamorfoza Ana0aretei in statuie "'raostea #omonei i a lui

+ertumnus Apoi Al)a i 9atium au fost su) con'ucerea lui Ascanius cel cu 'oua nuffie ce i>a urinat Silvius$ alcărui fiu 9atinus a primit cu sceptrul vec,i i numele purtat 'e altul înaintea lui*%. A 'omnit custrălucire 9atinus. &upă el a urmat 8pitos" iar 'upă acesta Capetus i Capys" însă Capys a fost înainte.&upă ei a luat 'omnia =i)erinus$ care s>a înecat în apele rîului =uscus i a 'at numele acestei ape*(.&in el s>a născut emulus i cru'ul Acrota. emulus mai mare 'e vîrstă$ voin' să imite trăsnetul$ amurit lovit 'e trăsnet. Acrota a fost mai înţelept 'ecît fratele său" el a lăsat sceptrul viteazuluiAventinus$ care e înmormîntat pe muntele un'e 'omnise i care>i poartă numele.Apoi a a<uns 'omn al populaţiilor 'e pe #alatin #roca. Su) acest ree a trăit #omona **. între,ama'rya'ele*- latine nici una n>a fost mai pricepută în cultivarea ră'inilor i n>a fost alta maicunoscătoare a poamelor$ 'e un'e îi trae i numele. 8i nu>i plac pă'urile i rîurile$ ci cîmpurile iramurile purtătoare 'e poame )inefăcătoare. 6i mina nu>i e ocupată cu armele$ ci cu cuţitaul cu vîrf

întors$ cu care aci taie lăstăriul 'e prisos i strîne ramurile ce se întin' în toate părţile$ aci înfiealtoiul în scoarţa spintecată a pomilor i ,rănete muurul cu sevă străină. Bu lasă ră'ina să simtăsetea i a'uce pe anţuri apa la ră'ăcinile a)sor)itoare. Aceasta>i e 'raostea$ aceasta>i e preocuparea"n>are c,iar nici o 'orinţă 'e>a +enerei.39 Ar$ea, apitala -n are $onea Turnus, regele ru%ulilor.3; Erou ytherean, Aeneas, Biul &ei5ei Venus, a$orat! in insula Cythera t%r Marea Egee.3/ lulus, %iul lui Aeneas 'i al Creusei, %iia lui =ria 'i pria so5ie a lui Aeneas, istuit! $e %l!!ri ta !$erea Troiei.6< uius, r-u in 7atiu.61 Pulrinus, nue al lui Roulus, D -nteeitorul Roei 'i priul rege al Roei > $up! oartea 'i apoteo&a sa.6+ In$igetes, loalniul, (!'tina'ul.6 Asanius 'i lulus, $e un$e ginta lulia spunea !>'i are o(-r'ia.62 )orul lui Aeneas se nuise tot 7atinus.63 Ti(rul a"usese at -nt-i nuele $e At(ula.66 =oona &ei5a roa$elor, a poaelor, -n latine'te pous Q po, iar poa Q %rute, poaeJ.69 :aa$rya$e, ni%e ale ar(orilor, are. $up! re$in5a elor "eni, se n!'teau 'i ureau o$at! u ar(orele pe are>l

personi%iau.




=otui$ temîn'u>se 'e urmărirea zeilor cîmpeneti$ înc,i'e pe 'inăuntrul liva'a 'e pomi i se ferete 'eorice apropiere )ăr)ătească. Ce n>au făcut satyrii$ tineret sprinten în sărituri$ i panii cu coarneleîncoronate cu pini i Silvan$ ce pare întot'eauna mai tînăr 'ecît îi e vîrsta *$ i zeul care înrozete pe,oţi cu coasa sau cu pîntecele*/$ ca să a<ună în inima ei#e toţi acetia îi întrece în 'raoste +ertumnus$ 'ar nici el nu era mai fericit 'ecît ei. F$ 'e cîte ori în,aine 'e secerător — i a fost întruc,iparea a'evăratului secerător — n>a purtat într>un co spice 'erîu ca s>o va'ăK A'esea$ încoronîn'u>i tîmplele cu fîn proaspăt$ putea să pară că a întors fînul cosit.A'esea purta în mîna puternică un )ici$ încît <urai că a)ia a 'e<uat <uncanii o)osiţi. Cu un cosor înmîn; era plivitor i leător 'e viţă. !m)la cu scara$ 'e cre'eai că va culee poame. Cu sa)ia eramilitar$ cu un'iţa pescar. în sfîrit i>a ăsit 'rum în multe c,ipuri să ai)ă fericirea 'e a privi pe ceaa'orată.a o'ată$ punîn'u>i pe cap o tic,ie )ro'ată$ spri><inin'u>se într>un toia i punîn'u>i păr al) latîmple$ s>a prefăcut în )a)ă i a intrat în ră'inile înri<ite 'e #omona. A lău'at poamele. @8ti cu atîtmai minunată— i>a spus el i i>a 'at cîteva sărutări 'e cele 'e care nu 'ă'use nicio'ată o )ătrînăa'evărată. S>a aezat cocoată pe o )raz'ă privin' ramurile aplecate su) reutatea toamnei. 8ra în faţaei un ulm plin 'e struuri copţi. &upă ce l>a lău'at i pe acesta i viţa tovarăă a zis?@&ar 'acă trunc,iul ar sta sinur$ fără viţa 'e vie$ n>ar avea nimic în afară 'e frunze prin care să fie

căutat. C,iar i viţa aceasta care se o'i,nete pe ulm$ 'acă n>ar fi fost împerec,eată cu el ar zăceaîntinsă pe pămînt. =u totui nu vrei să te molipseti 'e pil'a acestui ar)ore i fui 'e a te uni cu un soţ.nu te înri<eti să te măriţi. F$ 'e>ai vreaK 8lena n>ar fi fost cerută 'e mai mulţi peţitori$ nici cea care astîrnit răz)oiul lapiţilor -$ nici soţia lui !lysse-1 cel în'răzneţ faţă 'e fricoi. C,iar i acum$ cîn' tu fuii întorci spatele celor ce te cer$ o mie 'e peţitori te 'oresc$ toţi zei i semizei i 'ivinităţi carestăpînesc munţii alJ)ani. &ar tu$ 'acă eti 'eteaptă$ 'acă vrei să faci o )ună aleere i să asculţi pe o

)iată )a)ă care te iu)ete mai mult 'ecît ei toţi$ mai mult 'ecît îţi înc,ipui$ respine făcliile unei nunţi'e rîn' i alee>ţi ca tovară 'e cămin pe +ertumnus. Mă ai pentru el pe mine 'e aranţie$ căci el nu secunoate pe sine aa cum îl cunosc eu. 8l nu um)lă 'intr>o parte în alta pe tot pămîntul$ ci îi placnumai aceste locuri. 8l nu se aprin'e în faţa unei femei 'e în'ată ce>a văzut>o$ ca cea mai mare parte'intre peţitori. =u îi vei fi prima i cea 'in urmă iu)ire. A'auă că e tînăr. că are 'in fire 'arulfrumuseţii. 8l poate să îm)race cu uurinţă orice c,ip i să fie ce>i porunceti. Ce să spun că aveţi

aceleai preferinţe$ că poamele care>ţi plac ţie el le are cel 'inţii i că le primete cu plăcere cîn' sînt'ate 'e tine. &ar acum nu 'orete nici fructe culese 'in pom$ nici ver'eţuri cu usturi plăcute cecresc în ră'ină$ nimic altceva 'ecît pe tine. Ai milă 'e cel în'răostit i cre'e că el însui te roaă

prin ura mea. =eme>te 'e zeii răz)unători i 'e I'alia-2$ care urăte inimile împietrite i 'e mînianecruţătoare a ,amnusi>'ei-3. 6i ca să te temi mai mult$ căci vîrsta mea înaintată mi>a 'at să tiumulte$ îţi voi povesti o întîmplare cunoscută în tot Cyprul$ prin care uor ai putea să te în'upleci i săte îm)lînzeti?Ip,is$ un tînăr 'e neam 'e <os$ văzuse pe Ana0areta-% născută 'in sînele no)il alvec,iului =eucrus i căl'ura 'raostei îi mistuia tot trupul. 9uptîn'u>se în'elun cu sine însui$ 'upăce n>a putut să învină patima prin raţiune$ a venit ruător la praul ei. 6i$ aci mărturisin' înri<itoarei'raostea lui nefericită$ o roaă în numele celei înri<ite să nu>l respină$ aci linuete servitoarele ile cere cu lasul c,inuit 'e nelinite spri<inul i protecţia lor. A'esea a 'at cuvintele sale pentru a fi

purtate 'e tă)liţe. !neori a atîrnat 'e uă coroane u'ate cu rouă lacrimilor$ s>a culcat pe praul rece i

a )lestemat zăvorul nesimţitor. &ar ea$ mai sur'ă 'ecît valurile care se înalţă cîn' apun Iezii-(, mai tare'ecît fierul care se topete în cuptoarele Boricului-*

6; )il"an, $i"initate lpeneas! latin!, are a"ea -n griB! planta5iile $e ar(ori, ipul, se!n!turile 'i turele,

era repre&entat u tr!s!turi le (!trln, $ar u 5inut! 'i porniri $e t-n!r.6/ =riap, &eu al gr!$inilor 'i at "iilor, %iu al lui ahus 'i al Venerei era un &eu %oarte popular la roani 'i -n instea lui se

%!eau =etreeri uneori $estul $e $e'!n5ate, ai ales toana la ulesul roa$elor.

Era repre&entat purtln! -n poal! %rute, iar -n in! un septru, ori o nia$u!, o oas!, sau un osor $e t!iat "i5!, a p!&itor al

gr!$inilor 'i utor, alteori era repre&entat o(sen, a sen al "eseliei %!r! %r-u a$use %ie (el'ugul toanei.9< :ippo$aia0 "e&i in Cartea XII lupta $intre entauri 'i l!5i5i91 =enelopa a a'teptat, $en! 'i re$inioas!, +< $e ani pe so5ul s!u

s! se -ntoar! $in r!&(oi, re%u&in$ pe to5i preten$en5ii 'i in%runtin$ toateaenin5!rile $in aest r!stip.9+ I$alia, Venus, nuit! ast%el %iin$! poposea a$esea pe untele I$a *ng! Troia, un$e unosuse pe Anhise.9 Rhanusi$a, eesls. &ei5! a $rept!5ii 'i a r!t(un!rii, nuit! ast%el %iin$! a"ea un teplu 'i o statuie in

Rhanus, tlrg -n nor$ul Attiii. Ve&i 'i nota +), Cartea III .92

Ana8areta, t-n!r! retan! $in neaul lui Teurus, %iul lui )a%an$ru $in Creta, (uniul lui 4ar$anus, 'i priul rege al Troiei.93 C-n$ aeast! onstela5ie $ispare la ori&ont, -n $ee(rie, -nep %urtunile.96 oriu, pro"inie roan! intre 4un!re 'i Alpi, renuit! pentru unele 'i atelierele $e prelurare a %ierului.




i 'ecît stînca ce stă neclintită în temelia sa$ îl 'ispreţuiete i rî'e 'e el$ însoţete refuzul rece cucuvinte mîn're i 'ezamăete speranţa celui în'răostit.Ip,is n>a mai putut ră)'a c,inurile unei luni 'ureri i înaintea uii ei a spus aceste ultime cuvinte?G8ti învinătoare$ Ana0areta$ i nu vei mai avea$ în sfîrit$ vreo neplăcere 'in partea mea.#reătete>ţi triumful vesel$ c,eamă pe #aean-- i încine>ţi fruntea cu laur strălucitor. învini i eumor iu)in'. 5ai'e$ )ucură>te inimă 'e fierK +ei fi silită să mă preţuieti pentru ceva îţi va plăcea o 'atăceva la mine i voi ăsi un merit în oc,ii tăi. =otui ţine minte că nu mi>a încetat 'raostea faţă 'e tine'ecît o'ată cu viaţa i că eu le voi pier'e pe amîn'ouă o'ată. Bu prin zvon îţi va veni vestea morţiimele. 8u însumi voi fi în faţa ta$ ca să>ţi saturi oc,ii privin' trupul unui mort. F zei$ 'acă totui ve'eţi'estinele celor muritori$ a'uceţi>vă aminte 'e mine. 9im)a mea nu se poate rua mai mult" faceţi ca săfiu amintit 'e>a lunul veacurilor i 'aţi numelui meu ceea ce n>aţi putut 'a vieţii meleH. Astfel avor)it i$ ri'icîn' )raţele pali'e i oc,ii umezi spre ua a'esea împo'o)ită cu coroane$ a leat 'e uăno'ul laţului ucia? GAceastă coroană îţi place$ nemiloaso i cru'oH$ a a'ăuat$ i i>a. )ăat capul înlaţ. &ar i atunci era întors cu faţa spre . ea. 6i corpul nefericit a rămas atîrnat i strîns 'e ît.9ovită 'e zvîrcolirea picioarelor$ ua$ emîn' parcă i scoţîn' sunete 'e roază$ se 'esc,i'e i 'ă pefaţă nenorocirea. Servitorii ţipă$ ri'ică pe cel mort i>l 'uc acasă la mama lui$ căci tatăl murise. 8a îl

primete la sîn i$ îm)răţiîn' trupul rece al fiului său$ 'upă ce rostete cuvinte 'e părinte nefericit i

săvîrete fapte 'e mamă nenorocită$ urmează <elin' prin mi<locul cetăţii corteiul fune)ru i 'ucetrupul rece la mormînt.&in întîmplare casa fatală era în apropierea 'rumului pe un'e merea corteiul i plînsetele a<un laurec,ile Ana0aretei pe care 'e acum o con'uce un zeu răz)unător. Micată$ zice? G5ai să ve'em aceanenorocită înmormîntareH. 6i s>a 'us la fereastră în turnul palatului. &ar a)ia a văzut )ine pe Ip,isaezat pe năsălie. că oc,ii i s>au întărit i sînele cal' i>a fuit 'in corpul 'evenit pali'. încercîn' să>imite picioarele înapoi$ a rămas fi0ată 'e pămînt. +rîn' să întoarcă privirea$ nici aceasta n>a putut>oface. Cu încetul inima ei 'e piatră 'e mai înainte i>a înţepenit tot trupul i astfel s>a prefăcut în statuie.6i$ ca să nu crezi că acestea sînt înc,ipuiri$ pînă acum Salamina păstrează o statuie cu c,ipul stăpîneii are i un templu consacrat +enerei care privete 'e 'eparte.Amintete>ţi 'e această întîmplare$ o nimfa mea$ i lasă la o parte 'ispreţul 'e a te uni cu cel ce te iu>

)ete. Astfel$ nici friul 'e primăvară n>o să>ţi ar'ă poamele$ nici vînturile repezi n>o să ţi le scuture în

floare.&upă ce zeul ce putea trece prin toate înfăţiările a spus acestea$ a 'at la o parte c,ipul 'e )ătrînă i s>aîntors la acela 'e tînăr. 8l a apărut în faţa #omonei$ ca imainea luminoasă a soarelui cîn' învinenorii i strălucete 'in nou fără nimic în cale. A vrut să folosească puterea faţă 'e ea$ 'ar n>a fostnevoie? nimfa a fost cucerită 'e frumuseţea zeului i a simţit la rîn'u>i aceeai rană a 'raostei.1.omulus 'evine 4uirinus, iar 5ersilia$ zeiţa 5ora &upă aceea cîrmui Ausonia$ prin fortă ne'reptul Amulius$'ar )ănumitor recăpătă cu a<utorulnepoţilor - săi 'omnia pier'ută. :i'urile 'e temelie ale omei fură ri'icate în timpul săr)ătorilor#alilia-/. =atius i senatul sa)in pornesc cu răz)oi împotriva oraului. =arpeia$ 'esc,izîn' 'umanilorcalea spre cetate$ îi primete pe'eapsa meritată$ 'în'u>i sufletul su)scuturile inamice. Apoi sa)inii$ născuţi în Cures1. Se apropie ca lupii în tăcere pe cîn' romanii 'orm icaută porţile pe care Ilia'e2 le înc,isese cu 'rui tari.99 =aean, "e&i nota 31, Cartea I.

9; O"i$iu a enuerat ai -nainte p. 2<<J pe $onitorii are au urat In ora'ul Al(a, $e la lulus>Asanius, %iul lui Ae"eas, p-n! la =roa.

Aesta a a"ut $oi %ii pe uitor 'i pe Aulius, are 'i>a $etronat %ratele, i>a uis %iii $e se8 (!r(!tes, Iar pe Rhea )il"ia a silit>o s! se %a!"estal!. Ea a n!sut totu'i $oi %ii geeni pe Roulus 'i pe Reus. Ae'tia, in$ s>au %!ut ari, au aButat pe unhiul lor uitor s!>'i

reapete $onia.9/ =alilia, s!r(!toare -n onoarea $i"init!5ii =ales, &ei5! a p!storilor, se ele(ra la +1 aprilie, a &i ani"ersar! a -nteeierii Roei.;< Roulus 'i Reus -nteeia&! un nou ora', !ruia -i pun nuele Roa, $up! nuele lui Roulus. =entru !rirea popula5iei Roei, ei

r!pes %etele sa(inilor, un popor "ein. Titus Tatius, regele sa(inilor, =orne'te u r!&(oi -potri"a Iul Roulus, rege al Roei. Tarpeia, o

tln!r! roan!, $eshi$e prin tr!$are sa(inilor por5ile et!5ii.;1 Cures, ora' al sa(inilor.;+ Ilia$e, nue al lui Roulus, a ura' al lui Ilus Iulus>AsaniusJ, Biul lui Aeneas. 4e aseenea Rhea )il"ia era nuit! Ilia, troiana, ur>

a'! a lui Ilus, o(or-tor $in "ehiul llion TroiaJ.




#e una totui o 'esc,i'e însăi saturniana Euno$ care o 'escuie fără zomot. Sinură +enus a simţit căzăvoarele porţii au căzut si ar fi înc,is>o$ 'acă zeilor le>ar fi înă'uit să 'esfacă ceea ce fac alţi zei.In vecinătatea templului lui lanus$ în apele unui izvor rece$ locuiau naia'ele ausoniene. Acestora lecere a<utor +enera i nimfele n>au refuzat cererea 'reaptă a zeiţei. &in vinele i izvoarele lor a ţînitapa. =otui nu 'evenise inaccesi)il 'rumul la templul 'esc,is al lui lanus i apa nu înc,isese calea.

Bimfele pun în apele a)un'ente pucioasă ăl)uie i>i aprin' căile su)pămînte cu )itum ce fumeă. Cuaceste puteri a)urul a pătruns în fun'ul izvorului i voi$ ape$ care pînă 'e curîn' în'răzneaţi să vă întreceţi cu răceala Alpilor$ 'eveniţi cal'e ca focul însui. Am)ele porţi fumeă 'e stropeala 'e flăcări iua za'arnic 'esc,isă sa)inilor a fost )arată 'e noul izvor$ pînă ce oastea co)orîtoare 'in Marte luăarmele3

.

Apoi omulus trecu el însui la atac. #ămîntul roman se umplu i 'e trupuri sa)ine i 'e trupuri ro>mane i sa)ia neleiuită amestecă sînele inerilor cu sînele socrilor. S>a ăsit cu cale totui să seoprească răz)oiul prin pace$ să nu se lupte cu armele pînă la ultimii oameni i să fie asociat i =atius la'omnie.=atius murise i celor 'ouă popoare le 'ă'eai$ omulus$ aceleai lei$ cîn' Marte$ scoţîn'u>i casca$ cuastfel 'e cuvinte vor)ete către părintele zeilor i al oamenilor? @A venit timpul$ tată$ — fiin'că statulroman este aezat pe temelie puternică i soarta lui nu mai atîrnă 'e un sinur con'ucător — să>mi

'ai răsplata făă'uită mie i vre'nicului meu nepot i pe cel răpit 'e pe pămînt să>l aezi în cer.F'inioară$ tu$ în a'unarea zeilor$ căci mi>amintesc i am însemnat aceste cuvinte în inima mea$ mi>aispus că va fi unul 'in ai mei pe care tu>l vei ri'ica în azurul cerului. Să se împlinească cuvintele tale.Atotputernicul făcu semn 'e apro)are. Cerul se acoperi 'e nori 'ei i oma fu înspăimîntată 'e tunetei fulere. Mar 7ra'ivus simţi că aceste semne sînt 'ate pentru ca să poată ri'ica pe omulus la cer.Spri<init în suliţă se urcă neînfricat pe calul său însînerat$ 'ă )ici cailor în,ămaţi i$ alunecîn' în <os

prin aer$ se oprete pe vîrful colinei pă'urosului #alatin i răpete pe Ilia'e$ pe cîn' acesta 'ă'ea leireale 4uiriţilor % săi. Corpul muritor s>a înălţat la cer$ ca un plum) care aruncat 'intr>o pratie se

pier'e în văz'u,. 8l a luat o formă frumoasă i 'emnă 'e mesele zeilor$ ţinuta lui 4uirinus cu ,aina 'ecavaler.Soţia îl plînea ca i cum l>ar fi pier'ut$ cîn' reeasca Eunonă poruncete lui Iris să se 'ucă la5ersilia( i să>i spună aceste cuvinte? @F$ matronă$ po'oa)ă aleasă a in>tei latine i sa)ine$ tu$ cea

mai vre'nică 'e a fi fost a unui )ăr)at atît 'e mare înainte$ iar acum 'e a fi soţia lui 4uirinusK &acă ai'orinţa 'e a>ţi ve'ea soţul$ ,ai'e cu mine în 'um)rava care înverzete pe colina 4uirinalului ium)rete templul reelui roman.Iris se supune i$ alunecîn' spre pămînt pe 'rumul său colorat în formă 'e arc$ întîmpină pe 5ersilia cucuvintele poruncite. 8a$ a)ia ri'icîn' oc,ii cu faţa respectuoasă$ zice?@F$ zeiţă$ căci n>a putea să spun pe nume cine eti$ 'ar este limpe'e că eti zeiţă$ 'u>mă$ o$ con'u>măi arată>mi faţa soţului meu. &acă 'estinele m>ar a<uta s>o pot ve'ea cel puţin o 'ată$ mă voi simţi caîn cer. 6i fără întîrziere 5ersilia$ con'usă 'e fecioara =,aumantea$se urcă pe colina lui omulus. Acolo o stea alunecîn' 'in cer căzu pe pămînt. #ărul 5ersiliei străluci'e lumina acesteia i soţia lui omulus 'ispăru cu steaua în văz'u,. întemeietorul oraului oma o

primi în )raţe i>i sc,im)ă numele vec,i o'ată cu corpul? se numete 5ora* i este a'orată ca zeiţă$împreună cu 4uirinus.; Rhea )il"ia spune ! tat!l lui Roulus 'i Reus, %iii s!i, este &e"l Marte.;2 Puiri5ii, roanii, nue $at $e la ora'ul sa(in Cures0 $e aseenea %i Roulus $up! oarte a %ost apoteo&at u nuele $e

Puirinus, -n aintirea alian5ei $e s-nge 'i $e $onie $intre sa(ini 'i roani.;3 :ersilia, so5ia iui Roulus.;6 :ora, nuele :ersiliei $i"ini&ate.

ovidiu-metamorfoze cartea 14

Documents