orizont romanesc numarul 4 septembrie 2011

ORIZ ONT ROM ÂNESCPu b li ca ţi e tr i m e s tr i ală a A s o c i aţi e i R o m â n i lo r d i n R e p u b li ca C e h ă

O IM AGINE CÂ T O M IE DE CUVINTE "CE VIZ ITĂM î N ROM Â NIA?"

Vă invităm să participaţi la sfinţirea b ise ricii d e la M ost, dum inică 9 octom brie 2011!

VINOBRANI sărbătoarea culesului viilor în Republica Ce h ăFORUM UL ROM Â NILOR DE PRETUTINDENI

BISERICĂ ORTODOXĂ ÎN STIL M ARAM UREŞAN ÎN

LOCALITATEA M OST

Nr. 4 / 2011

Tem a propusă pentru ace st num ăr a fost: "Ce vizităm în R om ânia?". Toate fotografiile înscrise în concurs pot fi văzute în pagina de internet a reviste i orizontrom anesc.rom aniince h ia.com

Destinaţie turistică: Castelul H unedoare i, num it şi Castelul Corvinilor, al Corvineştilor sau al H uniazilor, e ste cetatea m edievală a H unedoare i, unul din cele m ai im portante m onum ente de arh itectură gotică din Rom ânia.A fost ridicat în s ecolul al XV-lea de Iancu de H unedoara pe locul une i vech i întărituri, pe o stâncă la picioarele căre ia curge pârâul Z laşti. Este o construcţie im punătoare , prevăzută cu turnuri, bastioane şi un donjon. Acoperişurile edificiului sunt înalte şi acoperite cu ţiglă policrom ă. Castelul a fost re staurat şi transform at în m uzeu.Cetatea a fost una dintre cele m ai m ari şi ve stite proprietăţi ale lui Iancu de H unedoara. Construcţia a cunoscut în tim pul ace stuia îns em nate transform ări, s e rvind atât ca punct strategic întărit, cât şi ca reşedinţă feudală.Castelul poate fi vizitat zilnic zilnic începând cu ora 9 , adre sa Str. Curtea Corvineştilor nr. 1-3, H unedoara , Rom ânia Telefon + 40 254 711 423.

2 / O RIZ ONT ROM ÂNESC * Nr. 4 - 2011

Fotografia câştigătoare "Castelul Corvinilor la apus" aparţine doam ne i Adina Tom a.

R edactor şef:Adina TOM AEditor:H oraţiu TOM AEch ipa de redacţie :Dragoş H ARAGACosm in M IH AICălin IONESCUGrafică şi d e sign:H oraţiu TOM AColaboratori:Cristina BOGDANAlexandra CRISTEA Corectori:Andre i GIOSANUCam elia ISAICNicolae PASTRAM AGIUFotografii:Preot Andre i DanciuH oraţiu TOM ACalin IONESCUAm basada Rom ânie i la PragaAdre sa redacţie i:Em ail: redactie@ rom aniince h ia.comorizontrom ane sc@ yah oo.comYM : orizontrom anescPentru a deveni m em bru al Asociaţie i Rom ânilor din Republica Ce h ă puteţi să obţineti inform aţii pe w w w .rom aniince h ia.com sau la em ail info@ rom aniince h ia.comDonaţii pentru a sprijini activităţile asociaţie i puteţi face în contul: 6619 39 0257 / 0100

Nr. 4 - 2011 * O RIZ ONT ROM ÂNESC / 3

Forum ul R om ânilor de Pretutindeni

În perioada 29 s eptem brie – 2 octom brie 2011, la Bucureşti, la Palatul Parlam entului, a avut loc Forum ul Rom ânilor de Pretutindeni.D in program ul reuniunii am intim : Program e şi proiecte ale statului rom ân pentru rom ânii de pretutindeni, identitatea rom ânească în context european şi internaţional, drepturile şi obligaţiile cetăţenilor rom âni care trăie sc în afara graniţelor ţării, im aginea rom ânilor în străinătate, m odelarea strategiilor privind com unităţile rom âneşti din afara graniţelor.Forum ul Rom ânilor de Pretutindeni s -a înch e iat cu o recepţie . O rganizatorul evenim entului a fost Guvernul Rom ânie i prin interm ediul Departam entului pentru Rom ânii de Pretutindeni.Asociaţia Rom ânilor din Republica Ce h ă a fost de as em enea reprezentată la ace st evenim ent. Adina TOM A

Foto: DPRP (Guvernul Rom ânie i)

Tem a concursului foto pentru num ărul urm ător e ste : "Ce vizităm în R epublica Ce h ă?". Data lim ită până la care prim im fotografiile e ste 20 noiem brie 2011. Se oferă un prem iu surpriză.Regulam entul concursului îl găs iţi la adre sa:h ttp://orizontrom ane sc.rom aniince h ia.com /concursfoto.M ulţum im persoanelor care au facut jurizarea fotografiilor din ace st num ăr: Buta Adrian, Ione scu Călin, Isaic Cam elia, Nedelcu M ih ai, Tintea Alexandru.


Elisabeta, m am ă, bunică şi soră devotată... Apozan Elisabeta e ste sora eroului Tudor Ioan. Cu dor şi dragoste , Elisabeta a contribuit la construcţia bis e ricii ortodoxe din oraşul M ost, Republica Ce h ă. Aceasta a fost ridicată în m em oria celor pe ste 40.000 de e roi rom âni căzuţi pe câm pul de luptă pentru eliberarea Ce h oslovacie i în cel de -al doilea Război M ondial.Pentru ea, teritoriul foste i Ce h oslovacii e păstrat în suflet ca fiind locul unde odih neşte fratele e i Ioan, căzut la datorie . Deşi anii au trecut, el nu a fost uitat ci din contră am intirea lui a fost păstrată cu sfinţenie , fam ilia bucurându-s e ne spus la aflarea faptului că în m em oria eroilor rom âni s e construieşte o bis e rică în Ce h ia.

Povestea fratelui doam nei Elisabeta.Eroul Tudor Ioan, s -a născut la data de 5 iunie 19 21 în localitatea O cna-Sibiului, judeţul Sibiu, provenind dintr-o fam ile num eroasă de ţărani, ce i doi părinţi şi 7 fraţi: 3 fete şi 4 băieţi, fiind fratele cel m are (iar doam na Elisabeta m ezina fam ilie i). În anul 19 42, la vârsta de 21 de ani, a fost trim is îm preună cu alţi consăteni pe frontul de luptă în cel de -al doilea Război M ondial. În tim pul războiului trim itea scrisori fam ilie i cam la 1-2 luni. Îm preună cu dânsul, au m ai fost doi consăteni: Sădeanu Isaia, care s -a întors din război fără un picior şi Vas ile Sibişan care a fost lovit de un glonte dar a supravieţuit, dânsul a trăit până anul trecut. Cu ace sta din urm ă, Ioan s e căuta m ai de s . O bs e rvând că de o perioadă nu l-a m ai vazut pe Ioan, Vas ile s -a dus să îl caute . L-a găs it în localitatea Iablom iţa, în curtea une i bis e rici, unde e rau foarte m ulţi decedaţi de sfiguraţi şi l-a recunoscut după scrisoarea prim ită de la fam ilie , pe care a găs it-o în m anşeta h aine i pe care o purta.

Scrisoarea din m anşetă pătată cu sânge d e e rou...

Tudor Ioan în anul plecării în război. Fotografie din arh iva de fam ilie


Ce i doi consăteni au dat ve stea fam ilie i, dupa revenirea din război. În Biblia părinţilor eroului a fost notat anul dece sului: 19 45, precum şi locul: Câm pul de onoare , com una Iablom iţa (Jablonica), M unţii Tatra, Ce h oslovacia. Din spus ele surorii sale, îm preună cu e i a m ai fost şi e roul Stoie Sim ion, născut în anul 19 09 , decedat în 19 44 la "Cotul Dom nului", Rus ia. În fotografia alăturată Tudor Ioan e ste cel din rândul din spate , în partea stanga.Îi m ulţum im Alexandre i, nepoata doam ne i Elisabeta care ne -a ajutat să obţinem ace ste inform aţii de la bunica dâns e i.Prin Alexandra bunica a prim it şi prim eşte constant veşti de spre bis e rica din M ost, punte de veşnică am intire cu eroul Tudor Ioan.

Rubrica realizată de H oraţiu Tom a

Program ul zilei

Dum inică, 9 octom brie 2011

08:30 – 10:00 slujba de sfinţire a bis e ricii „Înălţarea Dom nului” şi „Sfântul M are M ucenic Valentin” dedicată ostaşilor rom âni

10:00 – 12:00 Sfânta Liturgh ie

12:00 - 13.30 Sfinţirea troiţe i urm ată de slujba parastasului pentru eroi

Discursuri oficiali rom âni şi ce h i

Sem nare docum ent de cons em nare a evenim entului şi depunere a une i urne la baza troiţe i alături de o listă cuprinzând num ele osta ilor rom âni.

Depunere coroane de flori

Ştiri

H ram la M ănăstirea Vilem ovLuni, 16 august la M anastirea Vilem ov la doar 100 de k m de Brno a fost s e rbat H ram ul M ănăstirii, Adorm irea M aicii Dom nului. Slujba de h ram a fost săvârşită de către Preafericitul Kryštof M itropolitul Ţinuturilor Ce h e şi Slovacie i îm preună cu PF Leon M itropolitul Finlande i alături cu un sobor de preoţi. La m ănăstirea din Vilem ov m onah iile vieţuitoare sunt de origine rom ână fiind adus e cu binecuvântarea PF Daniel, actualul Patriarh al Bis e ricii O rtodoxe Rom âne pe vrem ea când era M itropolit al M oldovei, în urm a ins istenţelor PF Kryštof şi a părintelui Cristian Pope scu.

H oraţiu Tom aÎn perioada 25 -31 iulie a avut loc la Praga Cam pionatul Central şi Est European de fotbal tineret sub 19 ani. La com petiţie au fost înscris e 12 ech ipe care au fost îm părţite pe 4 grupe , Rom ânia fiind reprezentată de FC Univers itatea Cluj şi FC Braşov. Com petiţia a fost câştigată de FK M lada Boleslav din Ce h ia în tim p ce cluburile din Rom ânia au fost clasate pe locul 6 FC Univers itatea Cluj, re spectiv 8 FC Braşov am bele ech ipe rom âneşti reuşind să acum uleze câte 3 puncte din 2 m eciuri în faza grupelor. Evenim entul a fost organizat în parteneriat cu UNICEF, fondurile obţinute în urm a turneului fiind donate pentru organizarea de evenim ente caritabile ale organizaţie i.

H oraţiu Tom a

Z dob şi Z dub în VizoviceTrupa care participa în anul 2005 la Eurovis ion ca reprezentantă a M oldovei s -a aflat câteva zile în Ce h ia, la fe stivalul anual Trnk obrani.Ei au com binat h ardcore -ul şi folclorul rom âno-m oldovene sc într-un m od unic şi elegant, oferind un s h ow live spectaculos celor prezenţi.Fe stivalul de tre i zile i-a conferit drept

protagonişti pe etno-rock erii noştri care au delectat auditoriul ce h începând de la ora 20.30, ora locală în ziua de 20 august.H ip-h op, drum 'n'bas s , jungle, punk adică un cros sover m uzical original, unde s -a îm binat intens itatea urbană şi spiritul rural - aceasta a fost propunerea grupului ce şi anul ace sta a reprezentat M oldova la Eurovis ion.

Cristina Bogdan

M ănăstirea Vilem ov Foto: H oraţiu Tom a


Ştiri


În localitatea M ost din nordul Ceh ie i s -a construit o bis e rică ortodoxă (foto coperta) în cinstea eroilor rom âni căzuţi pe teritoriul foste i Ce h oslovacii în cele două Războaie M ondiale; pe teritoriul Ceh ie i au căzut 40 000 de soldaţi rom âni. În anul 2005 am basadorul Rom ânie i la Praga din acel m om ent, Excelenţa Sa dom nul Gh eorgh e Tinca, a avut iniţiativa construirii une i bis e ricii pe teritoriul Ceh ie i. Părintele protoiereu m itrofor Cristian Pope scu ne -a declarat că locaţia

propusă iniţial de către dom nul am basador Gh eorgh e Tinca a fost Brno unde au decedat ce i m ai m ulţi rom âni. Deşi s -a retras din activitatea diplom atică ulterior, dom nia sa prezentas e această ide e atât Preafericitului Kryštof – M itropolit al Ţinuturilor Ce h e şi Slovacie i, cât şi vrednicului de pom enire Preafericitul Teoctist, Patriarh al Rom ânie i pe vrem ea ace ea şi astfel ide ea a început să prindă contur. Ulterior cele două bis e rici au purtat m ai m ulte

discuţii de spre locaţia viitorului lăcaş, iar la data de 14 iulie 2007 a avut loc sfinţirea pietre i de tem elie a bis e ricii din M ost. Slujba a fost oficiată de Preafericitul Teoctist îm preună cu Preafericitul Kryštof. În anul 2009 începe construirea bis e ricuţe i din lem n de către un grup de m eşteri m aram ureşeni sub îndrum area preotului Ioan Pop. În toam na anului 2010 s e deplas ează m eşterii m aram ureşeni în Ce h ia şi în doar câteva săptăm âni bis e rica e ste ridicată pe fundaţia făcută deja de către autorităţile din M ost. Patriarh ia Rom ână, în urm a dem ersurilor făcute de Preafericitul Părinte Daniel, e ste sprijinită cu sum a de 40 000 euro în ace st proiect de către Departam entul Rom ânilor de Pretutindeni prin bunăvoinţa dom nului Secretar de Stat Eugen Tom ac (Sursa: Bas ilica).

În finalizarea lucrărilor o im plicare im portantă a avut Asociaţia Rom ânilor din Republica Ce h ă prin preşedintele ace ste ia dom nul Nicolae Dedulea.

În vara ace stui an IPS Ciprian Câm pineanu s -a deplasat de două ori în Ce h ia pentru a stabili detalii legate de finalizarea lăcaşului şi slujba de sfinţire . Sfânta M asă a fost adusă şi m ontată în luna august, iar în luna s eptem brie a avut loc m ontarea catapete sm e i (realizată în atelierele Patriarh ie i Rom âne) precum şi a altor pie s e de m obilier. Slujba de sfinţire a bis e ricuţe i în stil m aram ureşan ridicată în M ost e ste program ată în data de 9 octom brie 2011, slujbă la care e ste invitat să slujească Preafericitul Daniel - Patriarh ul Bis e ricii O rtodoxe Rom âne şi cu Preafericitul Kryštof - M itropolit al Ţinuturilor Ce h e şi Slovacie i. Vom reveni cu alte detalii legate de construcţia şi sfinţirea bis e ricii în num erele urm ătoare . Rubrică realizată de H oraţiu Tom a

Sărbătoarea culesului viilor în Republica Ce h ă

Sărbătoarea tradiţională a culesului viilor îşi are originea într-un alt obice i m ai vech i, acela al “ înch iderii vie i”, care avea ca scop protejarea recolte i până la m aturarea com pletă a strugurilor. În vrem urile de dem ult, îndată ce începeau a s e coace strugurii, întreaga vie s e săpa m ărunt şi s e nivela astfel încât orice urm ă de picior străin ar fi fost im ediat evidentă. Apoi s e “ înch idea via” astfel: În ajunul sărbătorii naşterii Fecioare i M aria (8 s eptem brie), în principal în regiunile din sudul M oravie i, paznicul podgorie i s e ducea dim ineaţa la m ărturis ire în bis e rică pentru a sfinţi un buch et de flori de câm p. Apoi m ergea la vie , şi lega în vârful une i prăjini înalte un m ăr şi buch etul de flori sfinţite . După aceasta, săpa o groapă pe ste care punea prăjina astfel îm podobită şi aprindea focul în care s e ardeau florile sacre din anul trecut. Prim arul locului îm preună cu proprietarul înconjurau de tre i ori groapa, o stropeau cu apă sfinţită şi s e rugau în special către Sfântul Urban, patronul vinificatorilor.

După rugăciune , toţi ce i care au lucrat la vie aruncau în groapă câte tre i boabe de strugure , pe ste care s e înfigea prăjina îm podobită şi s e um plea groapa. R idicarea prăjinii îns em na că podgoria e ste înch isă şi că nim eni în afară de stăpân nu avea voie să pună piciorul pe podgorie pana la vrem ea culesului. Excepţii e rau cons iderate fem e ile gravide , cu toate ace stea, trebuia ca la locul unde rupeau un strugure să las e 20 h aleři. Când strugurii e rau suficient de bine copţi, paznicii adunau vinificatorii, prăjina s e da jos şi începea culesul viilor.

Astăzi, sărbătoarea culesului viilor e ste renum ită în principal în Z nojm o, Praga şi M elnik . Form a e i tradiţională s e păstrează încă în M oravia, care e ste renum ită pentru re spectarea tradiţiilor, însă în Boem ia s -au pie rdut o parte din obice iuri. Cu toate ace stea, principalul m otiv de sărbătoare a răm as pe ste tot acelaşi: pe prim ul plan vor fi întotdeauna strugurii, m ustul şi vinul.

Surs e :h ttp://w w w .velk e -pavlovice .cz/h ttp://w w w .ce s k e -tradice .cz/

Cosm in M ih ai

Tradiţii VINOBRANI


RECENSĂ M ÂNT 2011 - “Pentru că fiecare contează”


În perioada 20-31 O ctom brie 2011 va avea loc în Rom ânia Recensăm ântul populaţie i şi al locuinţelor.Am plă operaţiune statistică ce s e produce la intervale regulate – de regulă 10 ani – num ărarea oficială a populaţie i pe teritoriul une i ţări şi în cele m ai m ici sub-teritorii geografice ale sale, îm preună cu un num ăr s electat de caracteristici dem ografice şi sociale ale populaţie i, recensăm ântul are avantajul de a oferi inform aţiile detaliate şi s igure nece sare pentru planificarea şi im plem entarea politicilor econom ice şi sociale de dezvoltare , la nivel naţional şi local, statal şi privat, pentru activităţi adm inistrative sau de cercetare ştiinţifică.Prin strategia elaborată cu privire la Recensăm ântul Populaţie i şi al Locuinţelor ce s e va de sfăşura în luna octom brie 2011 s e va extinde fondul de inform aţii care să caracterizeze evoluţia în tim p a fam iliilor, re spectiv a gospodăriilor – com ponentele de bază ale convieţuirii um ane .În ace st fel vor putea fi de scris e în viitor tendinţele principale ale evoluţie i fam iliilor şi gospodăriilor, din care să s e de sprindă prin studiu aspecte privind:•fenom enul de îm bătrânire a populaţe i;•creşterea gospodăriilor de persoane s ingure sau a fam iliilor m onoparentale;•evaluarea num ărului şi structurii generaţiilor care convieţuie sc în cadrul fam ilie i;•structura fam iliilor după num ărul de copii şi cel al copiilor întreţinuţi;•com ponenţa fam iliilor după relaţiile de rudenie sau parentale;•statutul fem e ilor în cadrul fam ilie i;•fenom enul m igraţie i, în special al m igraţie i tem porare , la m uncă în străinătate şi altele.În perspectiva urm ătoarelor decenii, s ituaţia şi evoluţia fam iliilor trebuie cercetate m ai com plex, în m ultiplele lor corelaţii dem ografice şi social-econom ice , având în vedere faptul că o dezvoltare um ană durabilă nu poate om ite rolul pe care fam ilia îl are şi îl va avea în evoluţia societăţii.Astfel de obiective, deopotrivă generoas e , dar şi com plexe, nu pot fi abordate fără inform aţiile preţioas e ale Recensăm ântului Populaţie i şi al Locuinţelor, m ai pregnant orientat spre as igurarea de inform aţii pertinente şi foarte detaliate, care să poată fi utilizate în lucrări şi cercetări asupra unor aspecte prioritare ale dezvoltării durabile, cum sunt cele privind dezvoltarea reţele i aşezărilor um ane şi ale am enajării teritoriului (inclus iv a studiilor de urbanism ), cele ale aspectelor calităţii vieţii legate de condiţiile de locuit (inclus iv ale utilizării fondului unităţilor de locuit), privind fundam entarea dezvoltării construcţiilor de locuinţe şi a dotărilor edilitare nece sare , cele legate de m ediul am biant.Ace ste inform aţii nu pot fi obţinute decât printr-o participare şi cooperare re sponsabilă a tuturor locuitorilor Rom ânie i, prin răspunsuri one ste la întrebările recenzorilor, ştiut fiind că toate ace ste inform atii s e bucură, în conform itate cu Legea statistică, de confidenţialitate absolută, că ele nu pot fi folos ite în nici un fel de circum stanţe altfel decât în scopuri statistice . Sursa: h ttp://w w w .recensam antrom ania.ro/ Adina Tom a


ÎNSCRIEREA CERTIFICATELOR DE STARE CIVILĂ ELIBERATE DE AUTORITĂ ŢILE CEH E ÎN ACTELE DE STARE CIVILĂ ROM ÂNE Doriţi ca actele de stare civilă ce h e să fie valabile şi în Rom ânia?Am basada Rom ânie i la Praga înscrie în registrele de stare civilă rom âneşti certificatele de naştere , căsătorie sau dece s em is e de autorităţile ce h e şi eliberează certificate rom âneşti. Actele nece sare transcrie rii s e depun la am basadă; solicitantul, cetăţean rom ân, trebuie să s e prezinte personal pentru s em narea în faţa consulului a une i declaraţii notariale la depunerea sau, după caz, ridicarea actului.NU s e prim e sc lucrări incom plete deoarece ace stea nu s e pot prelucra.Cetăţenii rom âni au obligaţia ca în term en de 6 luni de la naşterea copilului sau de la înregistrarea căsătorie i sau a dece sului la autorităţile străine să solicite înscrie rea/transcrie rea ace stor acte în actele de stare civilă rom âne .Atenţie ! Actele de stare civilă ale cetăţenilor rom âni (certificat de naştere , certificat de căsătorie , certificat de dece s) întocm ite în străinătate au putere doveditoare în Rom ânia num ai dacă sunt transcris e în registrele de stare civilă rom âne . Legea 201 din 2009 prevede că, în cazul în care întocm irea actului nu a fost făcută la m is iunea diplom atică sau la oficiul consular, ace sta s e face în Rom ânia de către s e rviciul public com unitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, de ofiţe rul de stare civilă din cadrul prim ărie i unităţii adm inistrativ teritoriale pe a căre i rază s e află dom iciliul părinţilor. Cererea de înscrie re a naşterii s e depune de către unul dintre părinţi (cetăţean rom ân). La eliberarea docum entului s e va prezenta acelaşi părinte care a depus cererea.Cererea de înscrie re a căsătorie i s e depune de către unul dintre soţi (cetăţean rom ân). La eliberarea certificatului de căsătorie s e va prezenta acelaşi soţ care a depus cererea.Cererea de înscrie re a dece sului s e depune de către un m em bru de fam ilie i al persoane i decedate sau de către o persoană îm puternicită. La eliberarea certificatului de dece s s e va prezenta ace eaşi persoană care a depus cererea.

ACTE NECESARE: 1. CERTIFICAT DE NAŞTERE:- cerere şi declaraţie pe propria răspundere , pus e la dispoziţie de Am basadă, com pletate la Secţia Consulară de către părintele cetăţean rom ân- paşapoartele părinţilor ÎN O RIGINAL şi copie;- buletinele / cărţile de identitate ale părinţilor, ÎN O RIGINAL; în cazul în care unul dintre părinţi (am bii) are (au) dom iciliul legal în Republica Ce h ă, s e va prezenta perm isul de şedere în Republica Ce h ă ÎN O RIGINAL şi copie- certificatul de căsătorie al părinţilor eliberat de autorităţile rom âne ÎN O RIGINAL şi copie

Inform aţii utile Acte de stare civilă

-certificatele de naştere ale părinţilor ÎN O RIGINAL şi copie- certificatul de naştere eliberat de autorităţile ce h e şi traducerea în lim ba rom ână, efectuată de un traducător autorizat din Republica Ce h ă. Dupa efectuarea traducerii, e ste OBLIGATORIE legalizarea s em năturii şi ştam pile i traducătorului de către un notar ce h .2. CERTIFICAT DE CĂ SĂ TORIE- cerere şi declaraţii pe propria răspundere , pus e la dispoziţie de Am basadă, com pletate la Secţia Consulară de către soţul/soţia cetăţean rom ân- paşapoartele soţilor, ÎN O RIGINAL şi copie- buletinul / cartea de identitate ale soţilor, ÎN O RIGINAL şi copie; în cazul în care unul dintre soţi (am bii) are (au) dom iciliul stabilit în străinătate, s e va prezenta docum entul eliberat de autorităţile străine din care să re iasă dom iciliul, ÎN O RIGINAL şi copie; - certificatele de naştere ale soţilor, ÎN O RIGINAL şi copie; în cazul în care unul dintre soţi e ste cetăţean străin, s e va prezenta certificatul de naştere original şi traducerea legalizată în lim ba rom ână, efectuată de un traducător autorizat- certificatul de căsătorie eliberat de autorităţile ce h e şi traducerea în lim ba rom ână, efectuată de un traducător autorizat din Republica Ce h ă. Dupa efectuarea traducerii, e ste OBLIGATORIE legalizarea s em năturii şi ştam pile i traducătorului de către un notar ce h .În cazul în care soţul/ soţia cetăţean rom ân a avut una sau m ai m ulte căsătorii înch e iate în străinătate şi h otărârea de divorţ a fost pronunţată în străinătate, s entinţa de divorţ s e traduce în lim ba rom ână, apoi s e solicită înscrie rea m enţiunilor de căsătorie şi divorţ pe m arginea actelor de naştere/căsătorie din ţară. Dovada de sfacerii căsătorie i anterioare s e poate face prezentând certificatul de naştere/căsătorie eliberat de autorităţile din Rom ânia cu toate m enţiunile înscris e , sau a une i adeverinţe care să ate ste efectuarea m enţiunilor la s e rviciul de stare civilă din Rom ânia. CERTIFICAT DE DECES- paşaportul/cartea de identitate a solicitantului, ÎN O RIGINAL şi copie- paşaportul/cartea de identitate a persoane i decedate , ÎN O RIGINAL şi copie- un act de identitate din care să re iasă num ele şi prenum ele părinţilor persoane i decedate , ultim ul dom iciliu al decedatului (buletin/ carte de identitate); pentru cetăţenii rom âni care au rezidenţa perm anentă în Republica Ce h ă s e va prezenta perm isul de rezidenţă ÎN O RIGINAL şi copie; - certificatul de dece s eliberat de autorităţile ce h e şi traducerea în lim ba rom ână, efectuată de un traducător autorizat din Republica Ce h ă. Dupa efectuarea traducerii, e ste OBLIGATORIE legalizarea s em năturii şi ştam pile i traducătorului de către un notar ce h .

Sursa: h ttp://praga.m ae .roRubrică realizată de Adina TOM A


Institutul Cultural Rom ân din Praga a organizat fe stivalul “Cultura rom ână în regiunile Ce h ie i: M oravia şi Silezia”. De sfăşurat în perioada 19 -26 s eptem brie , în tre i oraşe (Brno, O strava şi Krom ěříž), fe stivalul a adus pe ste 25 de artişti ce h i şi rom âni, veniţi din Rom ânia sau deja stabiliţi în Ce h ia.În Brno, două galerii de fotografie : “Bis ericile fortificate din Trans ilvania”, cu instantanee dintr-una din excurs iile foto ale Asociaţie i “Bucureştiul m eu drag!” din 2010, şi “M unţii Rom ânie i şi Delta Dunării”, s em nată de fotograful ce h M artin Krajíče k . În Krom ěříž am văzut expoziţia lui Teodor Buzu intitulată “Dansul culorilor” cu picturi în culori vibrante, contraste puternice şi lum ină.În O strava, culori pale şi form e suave, create de către Anca Covrig, reunite sub denum irea “Delicat/Delicată”.Re stul evenim entelor au fost com une celor tre i oraşe : Spectacolul de pantom im ă al Univers ităţii de artă “George Ene scu” din Iaşi denum it “Dincolo de um bre” şi pie sa de teatru „Am alia re spiră adânc”, de Alina Nelega Cadariu. Concertele “Bega Blue s Band”, “Im ago M undi” şi “Fanfara Com plexă” au dat tonul. În re st, m ulte film e rom âneşti şi coproducţii.

Pagină realizată de Călin Ione scu

Foto: Călin Ionescu şi H

oraţiu Toma

orizont romanesc numarul 4 septembrie 2011

Documents