orientarea in cariera a elevilor_bune practici identificate in cadrul proiectului activ.pdf

Lucrarea Orientarea în carieră a elevilor – Bune practici identificate în cadrul proiectului ACTIV este un material al Asociației Alternative Sociale realizat în cadrul proiectului „Abilități de Carieră pentru Tineri – Investiție în Viitor”, finanțat, în parte, printr‐un grant acordat de Romanian‐American Foundation. Opiniile, informațiile şi concluziile sau reco‐mandările exprimate sunt cele ale autorilor şi nu reflectă în mod necesar o perspectivă a Romanian‐American Foundation.

Coordonator proiect: Drd. Alexandru‐Stelian GULEI Coordonator volum: Lector univ. dr. Florin FRUMOS

Autorii aplicațiilor: Margareta BUDURUȚĂ, Coculiana ACĂR, Aurora MIHĂILĂ, Alina BIOLAN, Ana BUTNARIUC, Garofița ZAHARIA, Mariana CIOBANAŞU, Cătălina Roxana ACRIȘ, Ioana ANTON, Lăcrămioara‐Daniela BANDAC, Ana‐Nicoleta GRIGORE, Violeta‐Mariana GRIGORICĂ, Daniel MIHALACHE, Narcisa‐Gabriela POPA, Camelia SANDU

Redactori: Petru RADU, Alina HUCAI Proiectul de copertă şi ilustrația: Asociația ALTERNATIVE SOCIALE Design şi tehnoredactare: Alexandra Silvia PANAETE Realizarea tehnică a copertei: Diana Maria PRELIPCEAN

Copyright © 2013 Asociația Alternative Sociale Toate drepturile asupra prezentei ediții sunt rezervate Asociației Alternative Sociale. Reproducerea parțială sau integrală a textelor, prin orice mijloc, precum şi a graficii copertei, fără acordul scris al Asociației Alternative Sociale, este interzisă şi reprezintă o încălcare a proprietății intelectuale, fiind pedepsită în conformitate cu legislația în vigoare.

Asociația Alternative Sociale Ιaşi, str. Cuza Vodă 8A, România Tel.: +40 332 40 54 76 www.alternativesociale.ro www.singuracasa.ro www.antitrafic.ro

Adresa Editurii SEDCOM LIBRIS: Şos. Moara de Foc nr. 4, cod 700527, Iaşi, România Informații, comenzi şi propuneri de editare sau colaborare: Tel.: +40 232 242 877; +40 232 234 582; +40 742 769 772; Fax: +40 232 233 080 E‐mailuri: [email protected], [email protected]

www.editurasedcoml ibris.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Orientarea în carieră a elevilor: bune practici identificate în cadrul proiectului „Activ” / Margareta Buduruță, Coculiana Acăr, Aurora Mihăilă, …; coord. vol. Florin Frumos; introducere şi postfață semnate de lect. univ. dr. Florin Frumos. – Iaşi: Sedcom Libris, 2013 Bibliogr. I.S.B.N.: 978‐973‐670‐368‐3

I. Buduruță, Margareta II. Acăr, Coculiana III. Mihăilă, Aurora IV. Frumos, Florin (coord., pref., postf.)

37

OOrriieennttaarreeaa îînn ccaarriieerrăă aa eelleevviilloorr BBuunnee pprraaccttiiccii iiddeennttiiffiiccaattee îînn ccaaddrruull pprrooiieeccttuulluuii AACCTTIIVV

Editura SEDCOM LIBRIS Iaşi, 2013

CCuupprriinnss

CCuuvvâânntt-- îînnaaiinnttee ____________________________________________________________________________________77

IInntt rroodduucceerree ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 99

AAuuttooccuunnooaaşştteerree şşii ddeezzvvoollttaarree ppeerrssoonnaallăă ppeennttrruu ccaarriieerrăă ---------- 1111

I. Cine sunt eu şi ce îmi doresc să fac în viață

a) Cine sunt eu? Imaginea de sine b) Stima de sine c) Aptitudinile şi abilitățile d) Interesele

II. Cum îmi pot dezvolta aptitudinile pentru succes în carieră

a) Forme şi moduri de comunicare în carieră b) Planificarea timpului

MMaarrkkeettiinngg ppeerrssoonnaall –– CCuumm mmăă pprreeggăătteesscc ppeennttrruu aannggaajjaarree ------ 5511

a) Scrisoarea de intenție b) Curriculum Vitae c) Interviul d) Portofoliul personal

EExxpplloorraarreeaa,, ppllaanniiffiiccaarreeaa şşii eevvoolluuţţiiaa ccaarriieerreeii –– CCee pprrooffeessiiii îîmmii ddoorreesscc şşii ccee pprrooffeessiiii mmii ssee ppoottrriivveesscc -------------------- 6699

a) Profesia – ocupația – funcția b) Profile ocupaționale c) Explorarea carierei şi a mediului d) Trasee educaționale şi profesionale e) Pot fi şi eu un om de afaceri

AAnneexxăă .. EEffeecctteellee pprrooggrraammuulluu ii ddee ffoorrmmaarree „„OOrriieennttaarreeaa şş ii ccoonnss ii ll iieerreeaa îînn ccaarr iieerrăă aa tt iinneerr ii lloorr ”” aassuupprraa ccaaddrreelloorr ddiiddaacctt iiccee şş ii aa ee lleevvii lloorr bbeenneeff iicc iiaarr ii aaii pprrooiieeccttuu lluu ii AACCTT IIVV -------------------------------------- 114455

ÎÎnn lloocc ddee îînncchheeiieerree -------------------------------------------------------------------------------------- 116655

BBiibbll iiooggrraaff iiee ggeenneerraallăă -------------------------------------------------------------------------------- 116677

CCuuvvâânntt-- îînnaaiinnttee

Lucrarea Orientarea în carieră a elevilor – Bune practici identificate în cadrul proiectului ACTIV, dezvoltată în cadrul Asociației Alternative Sociale, oferă un set de instrumente de dezvoltare personală şi profesională cu valoare deosebită pen‐tru elevii de gimnaziu, pe care o recomand cu multă încredere.

Elevii au nevoie să se cunoască pentru a face alegeri personale şi profesionale în acord cu propria lor personalitate, interese sau dorințe pentru a‐şi crea o viață împlinită, plină de sens şi semnificație. Rolul profesorului şi al părintelui este de a‐l sprijini pe elev pe acest drum. Textul propus şi creat de autori vine în întâmpinarea acestei nevoi fundamentale de cunoaştere şi dezvoltare personală a elevilor. Ex‐periențele de cunoaştere ale acestora, fie că sunt de informare sau o experiență reală de cunoaştere a vieții profesionale a unui persoane cu o anumită profesie sau carieră reprezintă elemente de evoluție şi dezvoltare personală.

Un elev ajunge să‐şi răspundă la întrebarea care ne preocupă pe toți: „Cine sunt Eu?”, atunci când are şansa explorării, a lumii în care trăieşte şi a ceea ce simte şi gândeşte în raport cu sine şi lume. Cum îşi dezvoltă un elev încrederea în el? Încredere de care are mare nevoie pentru a explora noul, a căuta, a experimenta, a învăța. A avea încredere înseamnă a îndrăzni să cunoşti, a depăşi teama de eşec sau frica de respingere, a face față greşelilor inerente unui proces de dezvoltare şi evoluție personală. A avea încredere înseamnă a fi preocupat să cunoşti, fără tea‐ma sau nevoia de a‐i mulțumi pe ceilalți în detrimentul propriilor tale alegeri şi preferințe. A ajunge să fii mulțumit de ceea ce faci. A avea încredere în tine în‐seamnă a fi atent şi la nevoile celuilalt, a construi relații sănătoase bazate pe re‐ciprocitate şi respect.

Un elev are nevoie de tot suportul profesorului şi părintelui pentru a învăța să elimine acele bariere mentale care îi blochează explorarea, cunoaşterea şi încre‐derea în sine. Mesajele de genul „nu sunt suficient de bun”, „nu voi reuşi nicio‐dată”, „ceilalți nu sunt de încredere”, „nu are rost să învăț, pentru că nu merită”, „trebuie să fiu fără greşeală ca să fiu acceptat şi iubit” reprezintă o mare barieră în dezvoltarea personală a elevului. Materialul pe care vi‐l propun autorii are valoa‐rea de a le oferi acestora alternativa sănătoasă pentru ei, care să îi flexibilizeze în

8

modul în care gândesc despre ei, ceilalți şi şansele pe care le au în dezvoltare. Cum mă prezint la un interviu de angajare, când nu am convingerea că ceea ce sunt şi ceea ce ştiu are valoare, şi când am încrederea că pot învăța sarcini noi cu uşu‐rință? Să învăț să cer ajutor atunci când nu ştiu, să accept că este uman să greşesc. Să nu evit ceea ce nu îmi place, să nu amân sarcinile dificile. Să vorbesc cu părinții şi cei apropiați când am o problemă sau dificultate. Să le împărtăşesc reuşitele şi bucuriile.

Pentru a lua o decizie potrivită personalității şi nevoilor personale, un elev are nevoie să cunoască realitatea unei profesii sau cariere, nu una distorsionată sau nerealistă. Să ştie ce are de făcut, pentru a se pregăti pentru un anumit traseu educațional sau profesional. Cu cât scade incertitudinea şi necunoscutul, cu atât elevul va avea încredere să încerce, să cunoască, să experimenteze un anumit domeniu fără a fi rigid, temător sau neîncrezător în ceea ce este capabil să facă.

În contextul vieții prezente, cu multe schimbări pe piața muncii, cu o confuzie şi neclaritate a valorilor, elevii au nevoie de repere pentru a‐şi forma propriul set de valori care să îi ghideze către viața pe care şi‐o doresc. Şi, mai ales să primească sprijinul de care au nevoie pentru a avea încredere în ei, şi a‐şi asuma cu respon‐sabilitate alegerile pe care le vor face în viitor.

Având în vedere relevanța şi impactul orientării în carieră asupra deciziilor de viață personală şi profesională a elevilor, este necesară apariția ei în viața elevilor cât de timpuriu este posibil, pentru a avea acces la acele contexte de învățare şi dezvoltare personală care îi pregătesc pentru cariera pe care şi‐o doresc şi care răspunde nevoilor lor.

Dr. Domnica PETROVAI, psiholog clinician principal

IInnttrroodduucceerree

Lucrarea de față s‐a născut ca rezultat al implementării proiectului ACTIV – „Abilități de Carieră pentru Tineri – Investiție în Viitor!”, derulat în perioada de‐cembrie 2010 – noiembrie 2013 de Asociația Alternative Sociale din Iaşi, în parte‐neriat cu următoarele instituții: Casele Corpului Didactic şi Centrele Județene de Resurse şi Asistență Educațională din județele Iaşi, Suceava, Botoşani, Neamț, Vaslui, Bacău, Galați şi Vrancea; AJOFM Iaşi; Inspectoratele şcolare din Iaşi, Bacău, Vaslui, Botoşani.

Un număr de şaisprezece experți acreditați în formarea profesorilor şi a con‐silierilor şcolari în domeniul orientării şi consilierii în carieră şi peste 850 de pro‐fesori şi consilieri şcolari au participat la cursuri de formare în urma cărora au do‐bândit cunoştințele, metodele şi instrumentele necesare pentru orientarea şi con‐silierea în carieră a elevilor din oraşe mici şi zone rurale, din opt județe ale regiunii Moldova. Ca urmare a pregătirii resursei umane, aproximativ 20 000 de elevi, cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani, au fost consiliați în vederea utilizării oportunită‐ților educaționale existente şi pentru dezvoltarea abilităților care să le faciliteze controlul asupra propriei cariere şi integrarea cu succes pe piața muncii.

În urma formării şi a implementării teoriilor, metodelor, instrumentelor învă‐țate, beneficiarii – profesori diriginți şi consilieri şcolari – au fost invitați să par‐ticipe la un concurs cu publicare de Bune Practici în domeniul consilierii în carieră. Candidații au trimis forma redactată a unor proiecte şi a unor experiențe de for‐mare semnificative, cu valoare de model, pentru promovarea la nivel național al know‐how‐ului deprins din proiect. După un laborios proces de jurizare, au fost selectate şi propuse spre publicare în volumul de față cele mai bune propuneri de Bune Practici în domeniul consilierii şi orientării în carieră a tinerilor de gimnaziu.

Procesul de evaluare a propunerilor de bune practici a pornit de la un formular tip şi de la un set de criterii de jurizare, propuse de organizația care a implementat proiectul – Asociația Alternative Sociale –, pe baza cărora candidații au alcătuit lucrări preliminare. Acestea au fost evaluate, iar cele selectate, în urma feed‐backului primit de la experții din juriu, au fost revizuite, restructurate şi ameliorate de aplicanți. Evaluarea şi organizarea finală a aplicațiilor, ordonarea tematică şi

10

unificarea formatelor (uneori, la nivel stilistic), închegarea aplicațiilor într‐un în‐treg a revenit coordonatorului acestui volum.

Structurarea acestui volum a pornit de la un alt produs al proiectului, de care este strâns legat, Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului, utilizat la clasă împreună cu lucrarea Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, a cărui organizare, pe module şi teme, urmăreşte îndeaproape Ghidul. De altfel, nu‐meroase aplicații din volum fac trimitere directă la aceste resurse metodologice şi de conținut. Totuşi, acest volum se distinge de cele menționate, având o arhi‐tectură proprie, rezultată din aplicațiile selectate, dar şi o complexitate sporită şi un caracter operațional accentuat.

Volumul de față se adresează cadrelor didactice din învățământul gimnazial, în special diriginților, dar şi consilierilor/psihologilor şcolari.

De ce aplicațiile din acest volum sunt bune practici?

Pentru că sunt structurate într‐un mod unitar, având acelaşi schelet şi fiind astfel uşor de parcurs şi de preluat/replicat, total sau parțial.

Pentru că au fost supuse unui proces de evaluare pe baza relevanței, im‐pactului posibil asupra beneficiarilor‐elevi, utilității estimate pentru beneficiarii‐pro‐fesori, clarității redactării, noutății/originalității şi potențialului de a fi replicate.

Pentru că înşişi autorii lor, profesorii diriginți/consilieri cu experiență, le‐au ales dintre alte bune practici, considerându‐le, pe baza experienței şi a compe‐tențelor dobândite prin intermediul formării în proiectul ACTIV ca fiind exemplare, demne de urmat.

Pentru că acoperă o mare gamă de activități, diferite ca tematică şi ca am‐plitudine, de la o lecție la o unitate de învățare/modul sau chiar proiect educativ.

Ne manifestăm toată considerația şi prețuirea pentru autorii acestor Bune Prac‐tici, pentru disponibilitatea de a oferi modele, de a împărtăşi experiențe, de a con‐tribui, astfel, la o mai bună pregătire pentru alegerea carierei pentru elevi şi la o proiectare şi realizare a activităților de consiliere privind cariera mai uşoară şi atractivă.

Iaşi, 7 octombrie 2013 Lect. univ. dr. Florin FRUMOS Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi,

Facultatea de Psihologie şi Ştiințe ale Educației, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

AAuuttooccuunnooaaşştteerree şşii ddeezzvvoollttaarree ppeerrssoonnaallăă ppeennttrruu ccaarriieerrăă

II.. CCiinnee ssuunntt eeuu şşii ccee îîmmii ddoorreesscc ssăă ffaacc îînn vviiaaţţăă aa)) CCiinnee ssuunntt eeuu?? IImmaaggiinneeaa ddee ssiinnee bb)) SSttiimmaa ddee ssiinnee cc)) AAppttiittuuddiinniillee şşii aabbiilliittăățțiillee dd)) IInntteerreesseellee

IIII.. CCuumm îîmmii ppoott ddeezzvvoollttaa aappttiittuuddiinniillee ppeennttrruu ssuucccceess îînn ccaarriieerrăă

aa)) FFoorrmmee şşii mmoodduurrii ddee ccoommuunniiccaarree îînn ccaarriieerrăă bb)) PPllaanniiffiiccaarreeaa ttiimmppuulluuii

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „IMAGINEA DE SINE: CINE SUNT EU?”

AAuuttoorr Margareta BUDURUȚĂ, profesor diriginte, Şcoala Gimnazială „Elena Rareş”, localitatea Botoşani, județul Botoşani

II.. IInnffoorrmmaaţţiiii ddeesspprree aaccttiivviittaattee

MMoodduulluull „Autocunoaştere şi dezvoltare personală pentru carieră”

SSuubbmmoodduulluull „Cine sunt eu şi ce îmi doresc să fac în viață?”

TTeemmaa „Cine sunt eu? Imaginea de sine”

DDeessccrriieerree pprreelliimmiinnaarrăă

Activitatea propusă se constituie într‐un model accesibil de derulare a unei lecții de dirigenție de către profesorul diriginte, având drept scop autodescoperirea pro‐priei individualități de către elevi. Activitățile propuse şi materialele de lucru suge‐rate sunt accesibile în şcolile gimnaziale. Lecția oferă elevilor de clasa a VII‐a posibili‐tatea autodescoperirii şi autoprezentării, premisă a descoperirii intereselor profesio‐nale şi a aptitudinilor pentru viitoarea meserie. Este o activitate preliminară, de ba‐ză, pornind de la care elevii vor explora oportunitățile de formare şi mediul econo‐mic din proximitate.

IIII.. PPrreezzeennttaarreeaa aaccttiivviittăăţţiiii

AA11.. CCoonntteexxttuull rreeaalliizzăărriiii aaccttiivviittăăţţiiii

La activitate au participat elevi ai clasei a VII‐a aflați în plină perioadă de in‐formare şi de identificare a trăsăturilor ce‐i pot conduce la opțiuni realiste privind viitoarea profesie.

AA22.. PPrreeccoonnddiiţţiiii nneecceessaarree ddeessffăăşşuurrăărriiii aaccttiivviittăăţţiiii

Resurse materiale: Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului; Ori‐entarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului; calculator şi videoproiector; in‐

14

strumente de scris; fişe cu „Steaua Eu” şi chestionar; fişe calități – defecte; cre‐ioane colorate.

AA33.. OObbiieeccttiivveellee aaccttiivviittăăţţiiii

La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:

O1. să identifice câteva dintre propriile trăsături pozitive şi puncte slabe;

O2. să îşi expună părerea în legătură cu trăsăturile identificate în personalita‐tea unor colegi;

O3. să identifice elementele pe care le au în comun cu ceilalți;

O4. să realizeze diferențele dintre modul în care se percep pe sine şi modul în care sunt percepuți de ceilalți;

O5. să‐şi construiască o imagine de sine pozitivă şi să‐şi dezvolte stima de sine.

Metode: jocuri de cunoaştere/autocunoaştere, conversația, analiza, instructajul, exemplul, „metoda aprecierii obiective a personalității“, caracterizarea reciprocă, observația, dezbaterea.

AA44.. DDeessccrriieerreeaa aaccttiivviittăăţţiiii

1. Exercițiu de energizare: „Ce‐aş fi fost dacă...?”. Le‐am cerut elevilor să‐şi imagineze ce‐ar fi fost dacă n‐ar fi fost oameni, ci alte ființe, având în vedere anu‐mite atitudini, calități, defecte şi comportamente pe care le au în relațiile cu ceilalți şi care pot fi atribuite şi acelor ființe. După un minut de gândire, elevii au trebuit să încerce să răspundă.

2. Argumentarea. Prezentarea teoretică

IMAGINEA DE SINE

este modul în care o persoană îşi percepe propriile caracteristici fizice, cognitive, emoționale, sociale şi spirituale;

este o reprezentare mentală a propriei persoane, un „tablou” în care sunt incluse cunoştințe despre sine (abilități, comportamente, emoții, cunoştințe, va‐lori etc.) şi care ne ajută să ne reglăm comportamentul în societate.

15

STIMA DE SINE

dimensiunea evaluativă a imaginii de sine care se referă la modul în care ne considerăm ca persoane în raport cu propriile aşteptări şi cu ceilalți;

evaluarea imaginii de sine diferă radical de evaluarea comportamentelor; eşecul adulților în a diferenția între comportament şi persoană au, frec‐

vent, drept consecință formarea unei stime de sine scăzute; perceperea unui eşec ca simptom al lipsei de valoare este nu doar injustă, ci

şi foarte dăunătoare persoanei. Valoarea unei persoane nu decurge din perfor‐manțele realizate de aceasta într‐un anumit domeniu, ci din ansamblul tuturor comportamentelor, acțiunilor şi potențialităților sale trecute, prezente şi viitoare pe toate palierele vieții. Un elev care are note mici la şcoală, în acelaşi timp, poate fi o persoană altruistă, respectuoasă şi săritoare, trăsături pentru care merită res‐pectul nostru.

3. Exemplificarea unor calități/defecte:

Aplicarea testului „CINE SUNT EU? IMAGINEA DE SINE”

„Gândiți‐vă la unele dintre lucrurile pe care le‐ați învățat uşor şi repede”.

1. Enumeră trei lucruri pe care le‐ai învățat uşor şi repede.

a. ............................................................................................

b. ............................................................................................

c. ............................................................................................

2. Ce ai învățat perseverând, oricât de greu ți‐a fost?

…............................................................................................

3. Ce anume ai arătat altora să facă?

…............................................................................................

4. Notează câteva dintre realizările tale cu care te mândreşti.

…............................................................................................

…............................................................................................

5. La ce disciplină de învățământ ai avut cele mai bune rezultate?

…............................................................................................

6. Completează următoarele propoziții:

Sunt un elev care......................................................................................................

16

Aş vrea ca ceilalți să ştie despre mine că..................................................................

Mă mândresc cu........................................................................................................

Îmi este greu să recunosc că.....................................................................................

Unul dintre cele mai drăguțe lucruri pe care l‐aş putea spune despre mine este că .........................................................................................................................................

Mă enervează............................................................................................................

Mă simt foarte bine când..........................................................................................

Mă întristează...........................................................................................................

Mă tem de.................................................................................................................

Mă simt singur(ă)......................................................................................................

Urăsc.........................................................................................................................

Mă emoționează ......................................................................................................

4. Discuții pe marginea răspunsurilor date în test şi concluzii stabilite în urma dialogului profesor – elev:

Discutarea temei „Imaginea de sine şi stima de sine” din Orientarea şi consili‐erea în carieră – Manualul elevului.

Consecințe ale imaginii de sine negative/pozitive:

Imagine de sine pozitivă:

creşterea performanțelor şcolare (persoana îşi estimează corect resursele, îşi asumă responsabilități în conformitate cu cerințele şi resursele proprii);

relații armonioase în cadrul familiei (respectul de sine determinat de o ima‐gine de sine pozitivă favorizează manifestarea respectului din partea celorlalți; re‐zolvarea conflictelor este mai simplu de realizat în condițiile în care cei implicați în conflict nu se autoînvinovățesc şi nu îi învinovățesc pe ceilalți);

relații bune cu colegii şi prietenii de aceiaşi vârstă (elevii îşi pot pune în evi‐dentă calitățile fără a le devaloriza pe ale celorlalți).

Imagine de sine negativă:

scăderea performanțelor şcolare sau la locul de muncă, din cauza subesti‐mării resurselor, neasumării responsabilităților;

17

relații nearmonioase în cadrul familiei (lipsa de respect față de sine favori‐zează lipsa respectului manifestat față de ceilalți membri din familie; în timpul conflictelor, se învinovățesc excesiv sau îi critică pe ceilalți);

relații deficitare cu cei de aceeaşi vârstă (elevii vor să îşi mențină stima de sine crescută, impunându‐se, însă fac acest lucru nerespectând drepturile celor‐lalți şi valoarea lor, ceea ce le afectează relațiile cu aceştia).

Modalități de manifestare a imaginii de sine negative:

evitare – atitudine de genul „dacă nu încerci, nu greşeşti”; retragerea şi com‐portamentele timide, de evitare a confruntării cu problemele sunt indici ai imaginii de sine negative;

agresivitate defensivă – un elev cu o imagine de sine negativă compensează atacând sursa frustrării (îl ironizează pe un coleg care a luat o notă mai mare);

compensare – un elev care nu are succes la unele materii, le minimalizează importanța şi încearcă să aibă succes la altele, pe care ajunge să le considere mai importante;

motivație scăzută – un elev cu o imagine de sine negativă va manifesta lipsă de încredere în forțele proprii; în consecință, el va fi mult mai puțin motivat să inițieze sau să se implice în diverse activități, deoarece nu se va simți în stare să le finalizeze cu succes;

rezistența – elevii încearcă să îşi „conserve” imaginea de sine şi manifestă rezistență la schimbări, chiar dacă aceste schimbări pot fi în beneficiul lor; elevii cu o imagine de sine negativă sunt mai rezistenți la schimbare, reducând astfel riscul unui eşec în situații dificile.

Concluzie: Imaginea personală este propria noastră părere despre ce fel de per‐soană suntem. Ne dăm seama că imaginea de sine poate fi duşmanul sau prietenul nostru, depinde dacă se hrăneşte din eşecurile din trecut, pentru a ne submina în prezent, sau dacă se hrăneşte din succesele trecute, pentru a ne da curaj să trăim în prezent şi să progresăm.

5. Aplicația „Steaua EU”:

Le‐am cerut elevilor să deseneze pe o foaie de scris o stea (STEAUA EU) şi să completeze în colțurile acesteia diferite aspecte ale personalității lor (care radiază înspre ceilalți). Au fost citite câteva foi.

18

6. Evaluare:

La finalul activității, elevii au completat chestionarul de mai jos.

CCHHEESSTTIIOONNAARR

Ce ați învățat despre voi înşivă?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

V‐au surprins unele răspunsuri?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Ați descoperit ceva nou despre cei din grupul vostru?

………………………………………………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………

Puteți face considerații generale despre cei de aceeaşi vârstă cu voi numai pri‐vind formularele celor din grupul vostru?

……………………………………………………………………………………...

………………………………………………………………………………….......

BB.. IInniiţţiiaattiivvee--cchheeiiee ccee ttrreebbuuiiee îînnttrreepprriinnssee

Continuarea şi dezvoltarea unor teme asemănătoare (lucrul în perioada ce ur‐mează la cel puțin o temă pe lună la orele de dirigenție) din manualul şi caietele‐suport, de orientare şi consiliere.

CC.. RReezzuullttaattee--cchheeiiee oobbţţiinnuuttee

Ca urmare a implementării activităților, au fost obținute următoarele rezul‐tate‐cheie:

consolidare a relațiilor între elevi;

mai bună cunoaştere de sine de către elevi;

bună implicare în realizarea activității (atitudine activă în realizarea activi‐tății) din partea elevilor;

19

o creştere a încrederii în sine din partea elevilor;

o creştere a toleranței şi înțelegerii între elevi.

DD.. AAvvaannttaajjeellee bbuunneeii pprraaccttiiccii pprrooppuussee

Practica propusă are avantajul de a ajuta elevii:

să se descopere;

să‐şi cunoască propriile abilități, interese, aspirații;

să‐şi clarifice şi să‐şi formeze sistemul personal de valori;

să conştientizeze importanța (auto)evaluării pentru dezvoltarea personală.

Toate acestea sunt realizate într‐o manieră atractivă şi participativă.

IIIIII.. UUrrmmăăttoorriiii ppaaşşii ssaauu ccuumm ppooaattee ffii ddeezzvvoollttaattăă//ccoonnttiinnuuaattăă// rreepplliiccaattăă aacceeaassttăă bbuunnăă pprraaccttiiccăă??

Unele aptitudini apar mai devreme, altele, mai târziu, într‐o formă mai mult sau mai puțin diferențiată. Astfel, nu ne putem opri doar la cunoaşterea elevilor, ci se cere, în acelaşi timp, o preocupare sistematică îndreptată spre trezirea şi întă‐rirea intereselor de cunoaştere, spre dezvoltarea cât mai largă a înclinațiilor şi ap‐titudinilor. Pe viitor, eu, ca diriginte, voi discuta cu psihologul şcolar şi vom realiza împreună diverse teme pentru atingerea obiectivelor.

În orele următoare, dar şi pentru clasa a VIII‐a, voi propune şi vom discuta alte teme din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului şi din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului.

BBiibblliiooggrraaffiiee

*** Mic dicționar enciclopedic. (1986). Bucureşti, Editura Ştiințifică şi Enciclopedică.

Băban, A., Petrovai, D., Lemeni, G. (2001). Consiliere şi orientare. Ghidul profesorului, Bucureşti, Editura Humanitas Educațional.

Băban, A. (2001). Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție şi consiliere, Cluj‐Napoca, Editura Risoprint.

Bunescu, V. Educația morală şi formarea personalității. Fundamente psihopedagogice (I), Revista de pedagogie nr. 6/1991.

Ceauşu, V. (1983). Autocunoaştere şi creație, Bucureşti, Editura Militară.

20

Chelcea, A., Chelcea, S. (1983). Cunoaşterea de sine, condiție a înțelepciunii, Bucureşti, Editura Albatros.

Drăgan, I., Pavel, P., Mărgineanțu, D. (1992). Educația noastră cea de toate zilele, Editura Eurobit.

Gulei, M. E., Serea, A. (2011). Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul Profesorului, Asociația Alternative Sociale, Iaşi, Editura Spiru Haret.

Gulei, M. E., Serea, A. (2011). Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul Elevului, Asociația Alternative Sociale, Iaşi, Editura Spiru Haret.

Marinescu, A. (1995). Codul bunelor maniere astăzi, Bucureşti, Editura Humanitas.

Neagu, S., Ghergu, A. (2008). Consilierea şi orientarea în carieră – Ghid pentru studenți şi absolvenți, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.

Pavelcu, V. (1982). Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalității, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

Sălăgean, D., Ținică, S., Pintilie, D. (2004). Ora educativă – Modele de proiecte didactice, Cluj‐Napoca, Editura Eurodidact.

Tomșa, Gh., Naroși, I. L., Călugăru, D. (2002). Noi repere privind activitatea educativă. Ghid metodologic, București, Editura ASE.

http://www.didactic.ro/resurse‐educationale/invatamant‐gimnazial/consiliere‐si‐orientare (accesat la data de 20 iunie 2013)

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „AUTOCUNOAŞTEREA”

AAuuttoorr Coculiana ACĂR, profesor diriginte, Şcoala ,,Ciprian Porumbescu” Comăneşti, localitatea Comăneşti, județul Bacău



SSuubbmmoodduulluull „Cine sunt eu şi ce îmi doresc să fac în viață” TTeemmaa „a) Cine sunt eu? Imaginea de sine”


Activitatea propusă vizează o mai bună autocunoaştere a elevilor. Dificultatea mai mare a sarcinilor prevăzute în scenariul lecției pretinde prezența şi intervenția avizată a psihologului/consilierului şcolar. Elevii au posibilitatea de a se autodes‐coperi, prin autoraportare şi prin comparație socială cu colegii. Apreciem, în mod deosebit, propunerea autoarei de a se repeta periodic această activitate şi de a se întocmi, pe această bază, o diagramă a evoluției imaginii de sine.



elevii participă pentru prima dată la ora de dirigenție la o activitate de con‐siliere în carieră;

elevii nu cunosc noțiunea de carieră profesională; atât tema propusă, cât şi caietul elevului sunt elemente noi pentru elevi; activitatea se situează la nivelul 2 de dificultate.


Pentru ca buna practică să producă rezultatele aşteptate, este nevoie de:

resurse materiale: Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, fişe de lucru;

prezența simultană la activitate a dirigintelui şi a consilierului şcolar; receptivitate şi interes pentru temă din partea elevilor.

22


În urma parcurgerii activității, elevii vor învăța:

să îşi identifice câteva dintre propriile puncte tari şi puncte slabe; să exerseze deprinderi de autoexplorare şi autocunoaştere; să indice trăsăturile de personalitate pe care le au în comun cu ceilalți colegi.


1. Evaluare inițială:

Înainte de a realiza activitatea propriu‐zisă, se inițiază un dialog cu clasa; elevii sunt întrebați ce îşi doresc să ajungă în viață, ce ştiu despre profesia pe care vor s‐o urmeze (dacă li s‐ar potrivi şi de ce), ce ştiu despre cariera profesională. Se poate constata că majoritatea elevilor au un țel profesional stabilit, dar nu cunosc detalii despre profesia vizată şi nici paşii ce trebuie parcurşi în realizarea profesională.

2. Exercițiu de energizare „Ce‐aş fi fost, dacă…”:

Aşezați în cerc, elevii îşi imaginează ce ar fi fost dacă nu ar fi fost oameni, ci alte ființe. Sunt rugați să se gândească la atitudini, calități, defecte şi comporta‐mente pe care le au în relațiile cu ceilalți, asemănătoare cu ale unor animale sau plante. Li se atrage atenția că nu este vorba neapărat despre faptul de a le plăcea un animal, o floare, un copac, o pasăre etc., ci de a identifica o ființă care are ca‐lități, defecte, trăsături, moduri de a se comporta asemănătoare lor.

Exercițiul are un rol important în acest sens, pentru că le dă posibilitatea să se compare/să se regăsească într‐un alt element viu decât cel reprezentat de ființa umană. (Exemplu: „Dacă nu aş fi fost om, aş fi fost un câine, pentru că sunt un pri‐eten credincios şi îmi place să‐i apăr pe cei mai slabi decât mine.”)

Elevii îşi prezintă şi argumentează opțiunea în fața clasei.

3. Aplicare chestionar „Imaginea de sine”:

Elevilor li se distribuie foile care conțin Chestionarul din Anexa 1 (p. 21) din lu‐crarea Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului1, explicându‐li‐se că trebuie să răspundă cât mai sincer la toate întrebările chestionarului. Acest chesti‐onar îi ajută să se cunoască mai bine, să‐şi facă o imagine despre sine cât mai co‐

1 Lucrarea este sunt disponibilă gratuit la http://www.alternativesociale.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=240:orientare‐in‐carier&catid=45:publicatii

23

rectă, să identifice atât trăsăturile pozitive, cât şi punctele slabe. Elevii comple‐tează individual chestionarul propus.

4. Discuții pe marginea răspunsurilor date la chestionare:

Elevii sunt invitați să răspundă la întrebări cum ar fi: „Ce calități apreciază cei din jurul tău la tine?/Care sunt punctele tale slabe?”. Acolo unde un elev întâmpină dificultăți în exprimarea opiniei, pot fi solicitați colegii să‐şi exprime părerea refe‐ritor la colegul aflat în dificultate, dovedind astfel faptul că elevii se cunosc şi se apreciază între ei.

Chestionarul aplicat îi îndeamnă la reflexie şi autoanaliză. Elevii capătă încre‐dere în ei înşişi aflând şi părerea colegilor despre ei. Ei conştientizează faptul că nu‐şi pot alege o profesie dacă nu‐şi cunosc aptitudinile şi abilitățile ce se potri‐vesc profesiei alese. Elevii prezintă şi îşi argumentează răspunsurile, indicând, în final, profesia pe care şi‐ar dori să o practice. Concluziile accentuează faptul că au‐tocunoaşterea îi ajută să aleagă o carieră potrivită.

5. Steaua EU (Anexa 2, p. 23 din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul pro‐fesorului)

Elevii primesc câte o stea desenată pe o foaie de hârtie. Li se spune că aceasta este STEAUA EU, de la care radiază înspre ceilalți diferite aspecte ale personalității lor. Elevii completează aceste aspecte. Fiecare îşi prezintă Steaua în fața clasei, argumentându‐şi calitățile.

6. Evaluare:

Elevii au exersat deprinderi de autoexplorare şi autocunoaştere prin chestio‐narul aplicat, exercițiul de energizare, discuțiile purtate, descoperind trăsăturile pe care le au în comun cu ceilalți sau, dimpotrivă, elemente de personalitate ce‐i individualizează. Îşi exprimă aprecierea asupra activității desfăşurate pe un post‐it (bilețel de ieşire).

Ca temă pentru ora viitoare, se dă exercițiul Copăcelul Eu de la pagina 7 din lucrarea Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul nr. 1.


Pentru ca activitatea să aibă succes, este necesar ca:

pe parcursul activității, elevii să fie implicați în conversații şi să coopereze; profesorul diriginte/consilierul şcolar să fie un autentic partener de dialog

care să‐l ajute pe elev în conturarea imaginii de sine;

24

să fie cunoscut şi analizat nivelul de cunoştințe pe care îl au elevii referitor la ei înşişi şi la propriile calități/aptitudini.


elevii conştientizează lucrurile pe care le ştiu despre ei atât din discuțiile purtate, cât şi prin chestionarul aplicat;

elevii învață să se autoaprecieze şi să îi aprecieze pe ceilalți; elevii descoperă că pot să aibă încredere în forțele proprii; elevii învață că este important să îşi cunoască calitățile în vederea alegerii

unei cariere de succes.

Aceste rezultate reies din modul în care elevii interacționează şi modul în care îşi argumentează opiniile. Activitatea desfăşurată le dă posibilitatea elevilor să‐şi exprime părerea despre sine şi despre ceilalți colegi, dovedind faptul că ei sunt preocupați de propria imagine, iar unii chiar se gândesc la o anumită profesie.


Această practică stârneşte interesul elevilor prin exercițiul de energizare apli‐cat la începutul activității, pentru că, apelând la un joc al imaginației, se creează o atmosferă tonică de lucru. În acelaşi timp, elevii devin foarte interesați de obiec‐tivele propuse în această activitate şi de modul cum pot fi utilizate modulele ce compun lucrarea Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului. Metodele de lucru, tehnicile şi strategiile didactice folosite sunt preferate de către elevi.

Parcurgând aplicațiile propuse de‐a lungul lecției, elevii s‐au descoperit atât pe ei înşişi, cât şi pe ceilalți colegi. Activitatea le‐a dat posibilitatea să interacționeze şi să comunice.

IIIIII.. UUrrmmăăttoorriiii ppaaşşii ssaauu ccuumm ppooaattee ffii ddeezzvvoollttaattăă//ccoonnttiinnuuaattăă// rreepplliiccaattăă aacceeaassttăă aaccttiivviittaattee??

Considerăm că această activitate ar trebui aplicată începând din clasa a V‐a şi repetată la începutul fiecărui an şcolar, la primele ore de dirigenție, pentru a da posibilitatea elevilor şi dirigintelui de a observa dacă elevii evoluează în contu‐rarea unei imagini de sine realiste, dar pozitive şi dacă intervin unele modificări în autoapreciere. Înregistrarea evoluției se poate face sub forma unei diagrame.

Ar fi recomandat ca feedbackul activității să fie comunicat consilierului educa‐tiv şi părinților.

25

La sfârşitul clasei a VIII‐a, dirigintele, împreună cu părinții, poate propune ca de diagrama evoluției imaginii de sine să se țină cont în anii şcolari următori, în scopul orientării spre o profesie potrivită.

Această activitate poate fi adaptată fiecărui nivel de studiu apelând şi la texte literare cu substrat psihologic/filmulețe/desene/culori, astfel încât elevul să nu per‐ceapă această activitate ca pe un test. Ulterior, fişele de lucru pot fi discutate şi interpretate punând în evidență imaginea despre sine.




TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „CHESTIONARUL DE INTERESE HOLLAND”




SSuubbmmoodduulluull „Cine sunt eu şi ce îmi doresc să fac în viață” TTeemmaa „Interesele”


Această activitate simplă de cunoaştere a propriilor interese profesionale şi de asociere a acestora cu diverse profesii poate constitui bun un punct de plecare pen‐tru activitățile de consiliere în carieră din ce în ce mai elaborate, în clasele mari de gimnaziu. Punctele tari ale activității rezidă, în principal, în aplicarea practică a unei teorii psihologice şi în autoadministrarea şi interpretarea testului de către elevi înşişi.



elevii au mai participat la o activitate de consiliere în carieră; elevii au învățat să exerseze deprinderi de autoexplorare şi autocunoaştere; elevii cunosc aptitudinile, abilitățile şi deprinderile, precum şi rolul acestora

în alegerea carierei; activitatea se situează la nivelul 1 de dificultate.


Pentru ca activitatea să aibă un feedback bun, este necesar ca:

elevii să aibă la dispoziție resurse materiale: caiete, fişe de lucru; strategiile didactice utilizate trebuie să vizeze cunoaşterea elevului (a parti‐

cularităților de vârstă şi dezvoltare); profesorul să facă apel la experiența proprie de viață a elevilor; activitățile propuse să stimuleze competențele de comunicare socială; să se alcătuiască planuri de acțiune în vederea atingerii scopurilor propuse.

27


Elevii vor învăța:

să explice termenul interese; să descrie pe scurt cele şase tipuri de personalitate după Holland; să‐şi identifice interesele dominante; să‐şi exerseze deprinderi de autoexplorare şi autocunoaştere.


1. Evaluarea inițială

Elevii prezintă tema pentru acasă „Copăcelul Eu”. Evaluarea se face prin son‐daj, elevii solicitați prezintă „copăcelul” cu trăsăturile de personalitate, argumen‐tând ce imagine de sine li se potriveşte. Fiecare elev completează Aplicația de la pagina 10 din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul nr. 1, constatându‐se că majoritatea posedă noțiunile aptitudine/abilitate/deprindere şi stimă de sine.

2. Exercițiu de energizare „Mă interesează…Nu mă interesează…”

Fiecare elev are de completat propoziția „Mă interesează şi... nu mă intere‐sează...”, astfel încât să i se potrivească. (Exemplu: „Mă interesează ce spun colegii despre mine şi nu mă interesează dacă într‐o zi iau o notă proastă.”)

3. Completare de chestionar

Li se distribuie elevilor foi cu Chestionarul intereselor după Holland. Elevii tre‐buie să scrie DA la ocupațiile care îi interesează şi NU la cele care nu li se par in‐teresante sau care le sunt indiferente.

4. Prezentarea teoriei lui Holland

Consilierul şcolar/ dirigintele prezintă cele şase tipuri de personalitate în func‐ție de preferințele manifestate față de obiecte, date, idei sau oameni. Conduce elevii spre concluzia că nu există tipuri pure de interese, ci combinații ale acestora.

5. Aplicație

În funcție de litera la care au încercuit mai mulți DA, elevii îşi identifică tipul/ tipurile dominant/e de interese. În funcție de rezultatele obținute, elevii se gru‐pează în şase grupuri de lucru. Fiecare grup discută despre caracteristicile predo‐minate în privința intereselor profesionale ale membrilor grupului şi profesiilor care li se potrivesc acestor interese.

28

Fiecare grup a identificat meserii/profesii care se potrivesc în funcție de inte‐resele manifestate. Listele cu profesiile identificate sunt afişate şi prezentate de câte un lider al grupului.

7. Încheiere

Fiecare elev indică un lucru nou învățat la activitate. Pentru acasă, fiecare elev are de realizat câte un blazon: Profesia/meseria pe care mi‐o doresc (Anexa 1, p. 51, Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului).


elevii să aibă deprinderi de lucru în grup; elevii să cunoască noțiunile de imagine de sine, aptitudine, abilitate, inteli‐

gență şi rolul acestora în alegerea unei profesii; folosirea unor metode interactive şi de dinamică de grup.


În urma activității desfăşurate, elevii au o imagine mai completă despre sine; ştiu ce meserie/profesie li se potriveşte în funcție de interesele manifestate.

Elevii au avut de realizat Aplicația‐test de la pagina 35 din Orientarea şi con‐silierea în carieră – Manualul elevului, modulul nr. 1, având de ales câteva valori de carieră ce pot fi respectate în profesia/cariera dorită. S‐a observat că 90 % dintre elevi au putut realiza testul individual, fără sprijinul profesorului.


Această practică este valoroasă, deoarece:

le dă elevilor posibilitatea să se descopere pe ei înşişi; elevii învață cele şase tipuri de personalitate după interesele profesionale,

conform teoriei lui Holland; elevii descoperă interesele profesionale care îi caracterizează; elevii înțeleg faptul că există o relație între tipul de personalitate şi pro‐

fesia/meseria pentru care pot opta; elevii se simt motivați, observându‐se o participare de 100 % la orele de di‐

rigenție şi la celelalte discipline.

29

IIIIII.. UUrrmmăăttoorriiii ppaaşşii ssaauu ccuumm ppooaattee ffii ddeezzvvoollttaattăă//ccoonnttiinnuuaattăă// rreepplliiccaattăă aacceeaassttăă aaccttiivviittaattee

Această bună practică poate fi dezvoltată prin:

implicarea elevilor în diferite activități/concursuri în cadrul cărora au posibi‐litatea să‐şi afirme personalitatea şi aptitudinile/interesele;

organizarea unor activități extracurriculare cu caracter practic‐aplicativ; contracte de parteneriat cu alte şcoli pe această temă; jocuri de rol, dezbateri, simulări.




Gybers, N. C. & Henderson, P. (1994). Developing and managing your school guidance program. Alexandria, VA: American Counseling Association.

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „IMPORTANȚA CUNOAŞTERII DE SINE PENTRU ALEGEREA CARIEREI”

AAuuttoorr Aurora MIHĂILĂ, consilier şcolar, Centrul Județean de Resurse şi Asistență Educațională Neamț, localitatea Piatra Neamț, județul Neamț



SSuubbmmoodduulluull „Cine sunt eu şi ce îmi doresc să fac în viață”

TTeemmaa „Cine sunt eu? Imaginea de sine şi Aptitudinile şi abilitățile”


Activitatea propusă vizează o lecție, dar elementele suplimentare precum înca‐drarea în contextul global, indicarea istoricului proiectului, a referințelor teoretice, a consecințelor acesteia o fac să depăşească cu mult limita acestui timp. Considerăm că activitatea propusă poate fi dezvoltată într‐un modul de formare de sine stătător fie pentru profesorii diriginți, fie pentru consilierii şcolari şi pentru psihopedagogii din Centrele Județene de Resurse şi Asistență Educațională. Apreciem în mod special întemeierea teoretică consistentă şi propunerile de resurse regăsite în aplicație.



Istoricul proiectului în care a fost construită şi pusă în act buna practică:

1. Participarea la cursul de formare profesională continuă „Orientarea şi con‐silierea în carieră a tinerilor”. Manager de proiect: Asociația Alternative Sociale (8 – 9 februarie 2013, la Casa Corpului Didactic Neamț).

2. Activități desfăşurate cu elevii clasei a VII‐a de la Şcoala Gimnazială Vaduri, comuna Alexandru cel Bun, județul Neamț.

Context global:

Toți elevii au nevoie de programe de dezvoltare personală. Aceste pro‐grame trebuie centrate pe potențialul fiecărui elev şi nu pe limitările sale, menite

31

să contribuie la descoperirea de sine şi să faciliteze opțiuni către un tip de edu‐cație adecvat propriilor abilități, scopuri, valori şi interese. În fond, educația pen‐tru carieră vizează dezvoltarea personală şi înzestrarea elevilor cu abilități şi cu‐noştințe necesare managementului propriului traseu educațional şi profesional. În contextul socio‐economic actual, orientarea şi consilierea în carieră trebuie să de‐vină o modalitate de dezvoltare a abilităților de adaptare, deoarece cariera este asociată învățării continue şi se construieşte pe parcursul întregii vieți (semnifică toate aspectele vieții, este însăşi viața!).

În momentul de față, cariera presupune reorientare, reveniri în sistem, re‐trageri voluntare şi involuntare (de exemplu: şomaj) de pe piața muncii.

În centrul programului de dezvoltare personală, trebuie să stea formarea şi dezvoltarea capacității de autoînțelegere, autocunoaştere şi autodezvăluire, ele‐mentele de bază fiind imaginea de sine, stima de sine şi încrederea în sine.

Planificarea carierei demarează odată cu autocunoaşterea: cunoaşterea şi descoperirea propriei persoane, explorarea şi structurarea informațiilor despre propria personalitate, în vederea formării concepției despre sine (a punctelor tari şi a punctelor slabe: aptitudini, interese, valori, trăsături ale personalității). Auto‐cunoaşterea este cheia unei cariere potrivite şi, totodată, „kilometrul zero al per‐sonalității!”.

Elevii erau obişnuiți ca activitățile de orientare şi consiliere în carieră să fie ca orele obişnuite de curs, activități ocazionale de informare periodică, pe teme diverse (reguli de circulație, SIDA, droguri, profesii, rețea şcolară etc.); că orien‐tarea în carieră se rezumă la asistarea unor momente (alegerea liceului, specia‐lizării universitare; că părinții impun trasee de şcolarizare, practicarea unor me‐serii; că în decizia privind cariera se pot baza doar pe sfaturile altora (prieteni, pă‐rinți, rude sau profesori).

Cei 22 de elevi ai clasei a VII‐a au participat activ la activitățile practice şi au înțeles că Orientarea şi consilierea în carieră nu poate fi o disciplină şcolară, în în‐țelesul cotidian.


Activitatea a fost pregătită prin alte exerciții de autocunoaştere:

a) Stima de sine, utilizând planşa şi exercițiile din Orientarea şi consilierea în ca‐rieră – Manualul elevului, modulul: Autocunoaşterea şi dezvoltarea personală (pp. 7 – 9). Copiii au colorat planşa de la pagina 7, au scris şi în limba franceză lucrurile pe care ştiu să le facă şi care le place să le facă, urmând ca profesoara de limba fran‐ceză să‐i aprecieze/noteze chiar pentru această lucrare;

32

b) Aptitudini şi abilități. După ce s‐a precizat, pe înțelesul lor, termenii‐cheie (potențialul unei persoane de a desfăşura cu uşurință şi rezultate bune o acti‐vitate; „Ce poate?” o persoană), au lucrat pe fişele de la paginile 15 – 17 şi apoi pe fişa de lucru: Copăcelul abilităților mele de la pagina 29 din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului (pe care l‐au colorat şi pe care au scris în franceză);

c) Inteligența – aptitudine generală – elevii au lucrat pe Inventarul Inteligențe‐lor multiple (pagina 34 din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului);

d) Deprinderi de lucru – exercițiul de la paginile 23 – 28 (din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul: Autocunoaşterea şi dezvoltarea personală);

e) Interese profesionale – Chestionarul de interese Holland de la paginile 40 – 42 din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului;

f) Valorile şi Scopurile – proiectul de activitate şi fişa de lucru de la paginile 43 – 45 din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului şi exercițiile de la pagina 37 din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul: Auto‐cunoaşterea şi dezvoltarea personală.


Pot fi structurate pe tematica modulului 1: Autocunoaştere şi dezvoltare per‐sonală din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, deoarece autoeva‐luarea – autocunoaşterea este prima şi cea mai importantă etapă ce trebuie rea‐lizată în activitatea de orientare şi consiliere în carieră şi presupune dobândirea abilităților de apreciere a resurselor individuale de integrare socio‐profesională, cunoaşterea însuşirilor personale (aptitudinale, motivaționale), a nivelului de as‐pirație şi realizarea unei concordanțe între potențial, rezultate proprii şi profesiu‐nile existente pe piața muncii:

să se autocunoască şi să descopere propriile interese, aspirații, potențialul de care dispune pentru a‐şi defini propria identitate;

să denumească profesia preferată şi să identifice propriile calități necesare acesteia;

să se caracterizeze în termeni pozitivi, să se autoaccepte şi să dobândească sentimentul de prețuire personală (încât această atitudine pozitivă față de sine, ca persoană unică şi valoroasă, să se răsfrângă asupra comportamentului);

să dezvolte abilități interpersonale, de colaborare şi capacitate de a comunica; să‐şi stabilească propriile valori şi interese față de muncă; să exerseze deprinderi de autodirijare şi rezolvare a problemelor proprii;

33

să‐şi formeze capacitatea de analiză a competențelor dobândite prin învă‐țare, în vederea orientării spre o anumită carieră;

să exerseze tehnici de planificare a propriei cariere, de concepere şi moni‐torizare a planului de acțiune;

să‐şi dezvolte capacitatea decizională şi asumarea responsabilității față de integrarea profesională şi socială în condițiile oferite de piața muncii;

să dezvolte atitudini responsabile față de sine şi față de ceilalți; să exerseze deprinderi de autoprezentare.


Motto: „Valorezi atât cât te apreciezi.” (Fr. Rabelais)

Clasa: a VII‐a

Durata: 50 minute

Activitatea: „Consiliere şi orientare”

Componenta: „Autocunoaştere şi dezvoltare personală”

Tema: „Importanța cunoaşterii de sine pentru alegerea carierei”

Competență generală: explorarea resurselor personale care influențează plani‐ficarea carierei

Competențe specifice:

a) să exerseze deprinderi de autoexplorare şi autocunoaştere;

b) să exerseze deprinderi de autoprezentare;

c) să definească succesul;

d) să definească resursele personale;

e) să identifice acele calități personale care au contribuit la obținerea unui succes anterior;

f) să‐şi identifice principalele resurse personale („puncte tari”, calitățile).

Strategii didactice:

● Metode şi procedee: explicația didactică, conversația, problematizarea, ob‐servația sistematică şi independentă, reflecția personală.

● Mijloace şi materiale: fişe BLAZON, culori şi instrumente de scris, post‐it‐uri de două culori.

Bibliografie: a se vedea la sfârşitul aplicației.

34


1. Exerciții de energizare pentru a facilita comunicarea, a crea un mediu cald, empatic, a unui spațiu în care să se simtă în siguranță; aprecierea fiecărui elev, fără critică, cu blândețe.

2. Trebuie explicat elevilor că aceste aplicații şi exerciții practice îi vor con‐duce la descoperirea unor lucruri noi şi perspective la care nu s‐au gândit, că vor dobândi experiențe şi atitudini propice schimbării, succesului, dacă ei îşi propun, că vor fi ajutați şi nu judecați.

3. Stabilirea unui echilibru între: a fi sprijinit – a fi provocat (trebuie ținut cont de criza identitară şi de faptul că în perioada gimnazială, elevii se află în etapa ta‐tonărilor privind formarea identității vocaționale).

4. Comunicare reciprocă, cooperantă, flexibilă cu fiecare elev, care să inducă încredere, speranță, suport, încât să faciliteze participarea, planificarea, acțiunea.

CC.. RReezzuullttaatteellee--cchheeiiee oobbţţiinnuuttee

1. Toți elevii au înțeles corect termenul carieră ca fiind traseul de dezvoltare al unei persoane prin învățare şi muncă (se parcurge toată viața!).

2. Elevii au înțeles că orice persoană are puncte tari care reprezintă adevărate oportunități în carieră.

3. Toți elevii au dobândit mai multă încredere în potențialul lor (punctele tari), bazată pe autocunoaştere, că pot depăşi dificultățile, lacunele din cunoştințe prin tehnici de învățare eficientă (pentru împlinirea aptitudinilor pe baza învățării şi exersării sistematice).

4. Majoritatea elevilor au reuşit să îşi recunoască anumite puncte slabe, ne‐dezvoltate sau neexersate încă.

5. Toți elevii au înțeles că autocunoaşterea prezintă o mare importanță în lua‐rea unei decizii în privința viitorului şcolar şi profesional.

6. Toți elevii au reuşit să‐şi identifice propriile valori şi interese profesionale.

7. Toți elevii au înțeles necesitatea dezvoltării abilităților interpersonale, de colaborare, a capacității de a comunica în situații de lucru în grup.

35

Criterii pentru a fi măsurate aceste rezultate obținute – metode şi instrumente:

‐ completarea fişelor de lucru;

‐ alcătuirea de planuri de acțiune în vederea atingerii scopurilor propuse;

‐ crearea de proiecte personale pentru a stimula dezvoltarea şi a oferi noi semnificații;

‐ exerciții de orientare activă şi de exprimare emoțională;

‐ rezolvarea de probleme;

‐ simulări;

‐ folosirea metaforei şi/sau a scenariilor metaforice;

‐ conversația profesori – elevi la nivel partenerial în comunicare şi negociere;

‐ informarea;

‐ activități practice demonstrative;

‐ ateliere de lucru;

‐ dezbaterea;

‐ observația sistematică;

‐ conversația euristică;

‐ relatarea experiențelor sub forma „poveştilor personale” asupra realizărilor profesionale/personale;

‐ realizarea de proiecte personale pe termen scurt şi lung în activitățile de pla‐nificare şi decizie în carieră;

‐ chestionare şi inventare de interese profesionale;

‐ exerciții specifice;

‐ studiul de caz.

Exemplificări cu resurse sau activități:

1. pentru a‐i face pe elevi conştienți de propria identitate, am utilizat: Ches‐tionarul (p. 21); Inventarul inteligențelor multiple (p. 34); fişele de lucru: „STEAUA EU” (p. 23), „COPĂCELUL EU” (p. 26), „COPĂCELUL ABILITĂȚILOR MELE” (p. 29); Schema‐model (p. 37); Blazonul (p. 51) din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghi‐dul profesorului şi exerciții de orientare activă şi de exprimare emoțională, folo‐

36

sind fişele de lucru din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, mo‐dulul: Autocunoaştere şi dezvoltare personală (pp. 7; 9; 10 – 11; 15 – 20);

2. pentru explorarea relației dintre valorile personale şi alegerea carierei, am utilizat: Chestionarul de interese Holland (p. 40) şi Fişa de lucru (p. 45) din Orien‐tarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului;

3. pentru a identifica interesele personale şi ocupațiile care corespund aces‐tora, am folosit: fişele de lucru din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul: Autocunoaştere şi dezvoltare personală (pp. 24 – 28; 30; 33);

4. pentru a forma abilități de construire a unui plan în carieră, am utilizat fişele de lucru din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul: Autocu‐noaştere şi dezvoltare personală (p. 37);

5. pentru a deprinde modul de a formula obiective pe termen scurt şi lung, am utilizat: dezbaterea şi recapitularea, utilizând fişa de lucru de la pagina 40 şi stu‐diul informațiilor utile din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul: Autocunoaştere şi dezvoltare personală;

6. pentru a cunoaşte dificultățile de comunicare, pentru a identifica modali‐tățile de a le depăşi şi pentru a exersa deprinderi de comunicare în situații de ca‐rieră, am utilizat: fişa de lucru de la pagina 62 din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului, exercițiile şi informațiile utile din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul: Autocunoaştere şi dezvoltare personală (pp. 51 – 54) şi studiul de caz, utilizând fişa de lucru „Situații de comunicare” din Orien‐tarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului (p. 64).


1. antrenarea elevilor în autocunoaştere şi, pe această bază, adoptarea unei atitudini active cu privire la cariera personală;

2. antrenarea în self‐management (pentru ca, la vârsta adultă, elevul să fie pregătit pentru marketing personal);

3. înțelegerea raportului între resurse necesare – resurse existente în proiec‐tarea carierei;

4. optimizarea stilului individual de învățare prin conştientizarea abilităților personale;

5. orientarea preliminară în privința viitoarei meserii prin realizarea diferen‐țelor între ideal – real, posibilități – dorințe.

37

Aceste avantaje se pot evidenția prin:

● Relevanță:

conştientizarea elevilor cu privire la compatibilitatea între aptitudini, aspi‐rații şi exigențele profesiilor:

a) cunoaşterea propriei personalități: identificarea diferitelor calități personale care sunt relevante pentru deciziile în privința carierei (atitudini şi convingeri, ca‐racteristici personale, interese, aspirații, deprinderi, abilități, competențe, valori);

b) facilitarea dezvoltării unei concepții realiste şi pozitive de sine;

Identificarea factorilor cu rol activ în planificarea carierei: aşteptările celor‐lalți, tradiții de familie, relații interpersonale, statut socio‐economic, persoanele semnificative: părinți, prieteni, rude;

învățarea procesului de luare a deciziilor în alegerea şi dezvoltarea carierei:

a) conştientizarea influenței factorilor externi legați de mediul social şi fizic asupra procesului de luare a deciziilor;

b) asumarea responsabilității pentru alegerile făcute;

c) pregătirea pentru a face față problemelor legate de alegerea şi luarea unor decizii în mod independent;

înțelegerea necesității şi abilităților în obținerea succesului şi a satisfacției în activitățile de muncă;

însuşirea de către elevi a evantaiului profesiilor existente:

a) achiziția de către elevi a informațiilor vizând exigențele fiecărei profesii;

b) utilizarea abilităților de management al informațiilor pentru obținerea per‐formanței şi asigurarea succesului;

conştientizarea elevilor cu privire la necesitatea adaptării pentru o meserie:

a) înțelegerea mecanismelor de funcționare a societății şi, implicit, a acelor factori care contribuie la schimbarea permanentă a acesteia, incluzând şi atitu‐dinea față de muncă;

b) dezvoltarea resurselor personale şi managementul ofertelor de educație şi profesionale pentru planificarea carierei şi adaptarea optimă la cerințele pieții muncii.

● Eficiență:

a) formarea de atitudini, valori şi deprinderi comportamentale care să favori‐zeze reuşita în carieră şi în viață;

38

b) dezvoltarea capacității de gestiune a propriei cariere, prin formarea ur‐mătoarelor competențe: explorarea activă a informațiilor despre lumea muncii şi a profesiilor; evaluarea oportunităților existente pe piața muncii; autoevaluarea realistă; planificarea, organizarea şi autocontrolul demersurilor independente şi responsabile de carieră;

c) în şcolaritatea mijlocie (la nivel gimnazial), sunt importante formarea com‐petențelor de explorare activă a informațiilor despre lumea muncii şi a profesiilor, cele de autoevaluare realistă şi opțiune pentru un parcurs şcolar (liceu, facultate) care să maximizeze şansa elevilor de a lua, ulterior, decizii cât mai bune în carieră.

● Sustenabilitate:

a) oferă o informație adaptată în funcție de problematica elevului;

b) ajută la luarea unei decizii majore, care să ducă la o acțiune inteligentă, res‐ponsabilă şi autonomă din partea elevului;

c) ajută elevul să‐şi elaboreze un proiect personal, să se orienteze, să realizeze inserția în societate; să‐şi dezvolte autonomia personală şi socială.

● Caracterul creativ/inovativ:

activități practice la clasă, cu instrumente adecvate care, prin forma şi con‐ținutul lor, implică direct sau indirect, probleme cum sunt: motivația învățării, au‐tocunoaşterea, încrederea în sine, capacitatea de decizie, creativitatea;

răspund necesității desfăşurării unor activități practice pentru orientarea preliminară (încă din clasa a V‐a) în privința viitoarei meserii;

ajută elevii să‐şi formeze o atitudine activă față de cariera personală, având la bază autocunoaşterea, încât aceştia să fie pregătiți pentru a identifica posibi‐litățile de valorizare individuală pentru realizarea profesională.


1. adaptarea fişelor de lucru şi exercițiilor din Orientarea şi consilierea în ca‐rieră – Ghidul profesorului şi Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, preponderent sub formă de desene şi jocuri, activități interactive, concursuri din clasa a V‐a;

2. desfăşurarea unor activități în colaborare cu profesorul de educație plas‐tică, cu profesorii de limbi moderne, educație fizică, educație muzicală (concur‐suri; expoziții; proiecte; întreceri sportive între elevii cu abilități pentru sport);

39

3. organizarea unor lectorate cu părinții şi elevii clasei, la care unul – doi elevi să le prezinte părinților modul de lucru la aceste activități. Astfel, părinții vor înțe‐lege că un stil decizional dependent poate influența negativ cariera şi viața unui tânăr, blocând identificarea cu propriile motivații şi aptitudini, că efectele deci‐ziilor altora asupra copiilor nu este benefic prin felul în care le pot influența deci‐ziile viitoare;

4. exemplu de activitate la un lectorat cu părinții şi elevii clasei: luarea deciziei în carieră folosind Harta magică pentru o Decizie Corectă (Serea, A., Azoiței, N., Luca, C., Gulei, A., Măgurianu, L. A., 2005), prin care părinții au apreciat că stilul de‐cizional rațional este optim, pentru că porneşte de la autocunoaştere, utilizează o abordare logică şi organizată, are la bază planuri minuțioase pentru punerea în practică a deciziei, decizia trebuind să fie personală.


Baban, A. (2001). Consiliere educațională – Ghid metodologic pentru orele de dirigenție şi consiliere, Cluj‐Napoca, Editura ASCR.

Cocoradă, E. (coord.) (2004). Consilierea în şcoală – o abordare psihopedagogică, Sibiu, Editura Psihomedia.

Cosmovici, A., Iacob, L. (coord.) (1998). Psihologia educației, Iaşi, Editura Polirom.

Cosmovici, A. (1998). Psihologie generală, Iaşi, Editura Polirom.

Dumitru, I. Al. (2005). Consiliere psihopedagogică, Iași, Editura Polirom.



Jigău, M. (2001). Consilierea carierei, Bucureşti, Editura Sigma.

Jigău, M. (coord.) (2001). Consiliere şi orientare. Ghid metodologic, Bucureşti, CNC – MEC.

Luca, M. (2005). Elemente teoretice şi metodice pentru consilierea carierei în şcoală, Sibiu, Editura Psihomedia.

Serea, A., Azoiței, N., Luca, C., Gulei, A., Măgurianu, L. A. (2005). Harta magică pentru o decizie corectă, în Ghid pentru cariera mea, Iaşi, Asociația Alternative Sociale.

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „FORME ŞI MODURI DE COMUNICARE ÎN CARIERĂ”

AAuuttoorr Alina BIOLAN, consilier şcolar, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, localitatea Botoşani, județul Botoşani



SSuubbmmoodduulluull „Cum îmi pot dezvolta aptitudinile pentru succes în carieră”

TTeemmaa „Forme şi moduri de comunicare în carieră”


O activitate simplă, însă esențială, de exersare a deprinderilor de comunicare nonverbală. Elevii au şansa de a decodifica limbajul nonverbal, de a înțelege impor‐tanța acestuia atât în pregătirea pentru un interviu de angajare, cât şi în viața co‐tidiană. Activitatea presupune resurse puține, este agreată de elevi şi este accesibilă nu doar consilierilor, ci şi profesorilor diriginți.



Elevii clasei a VIII‐a A au fost cei care şi‐au exprimat dorința realizării acestei activități, susținând că lucrurile privitoare la carieră îi interesează mult şi vor să aibă cunoştințele necesare pentru a le aplica corect. Aceştia au mai desfăşurat ac‐tivități de consiliere în carieră în cadrul orelor de dirigenție, dar şi separat, la Cabi‐netul de orientare şcolară şi profesională.


Resurse umane: elevii din clasa a VIII‐a A (17 fete şi 11 băieți), profesor;

Resurse materiale: cinci melodii de diferite genuri, CD‐player sau calculator cu boxe pentru a reda piesele, fotografii, videoproiector, Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul 1, „Autocunoaştere şi dezvoltare personală”, tema 2: „Cum mă fac eu înțeles şi cum îi înțeleg eu pe cei cu care lucrez?”, tabla din clasa sau flipchart, chestionare, fişe de observare.

41

Pentru un context favorabil activității, sugerați, dacă permite spațiul, aşezarea elevilor pe scaune în semicerc, fără bănci.

Activitatea se poate face, dacă se doreşte, outdoor (în parc sau curtea şcolii).


O1. să descrie trei moduri de comunicare; O2. să recunoască mesajul transmis de persoanele care apar în toate imaginile

prezentate; O3. să diferențieze o situație de comunicare pozitivă de una negativă; O4. să decidă care sunt soluțiile pozitive pentru cele patru situații de comuni‐

care negative.


1. Captarea atenției se va face cu ajutorul unui mix de muzică. Cereți‐le elevilor să se ridice în picioare, la marginea băncilor, sau, dacă este destul loc, în fața clasei şi spuneți‐le că urmează să danseze pe câteva melodii alese de dumneavoastră. Melodiile se aleg din cele mai diverse şi diferite ca ritm (rock, populară, disco, vals, pop) şi vor rula aproximativ câte 40 de secunde, după care se va schimba piesa, iar elevii vor trebui să schimbe ritmul de dans. Este de preferat să se aleagă maxim cinci piese (durata: 5 minute).

2. Elevii revin în bănci şi li se comunică tema activității: „Forme şi moduri de comunicare în carieră” şi obiectivele urmărite. Se va realiza o scurtă evaluare a cunoştințelor elevilor. Întrebați‐i de ce consideră ei că este atât de importantă co‐municarea într‐un cadru oficial şi nu numai? (răspunsurile se scriu pe tablă). Cum comunică cu cei din jur? Ce moduri de comunicare există? Ce canale de comuni‐care cunosc? Ce bariere pot apărea în comunicare?

Cu ajutorul lucrării Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul Elevului (înce‐pând cu pagina 42), revizuiți răspunsurile primite pentru a contura cadrul teoretic al activității (forme şi moduri de comunicare, dificultăți de comunicare, impor‐tanța comunicării).

Prezentați‐le elevilor imagini cu persoane zâmbitoare, nervoase, prost/bine îmbrăcate, nepieptănate etc. şi cereți‐le să spună în cuvinte ce exprimă în ansam‐blu imaginea acestor persoane. Ideile se notează pe tablă succint, atrăgându‐le copiilor atenția că deşi oamenii din poză nu au comunicat verbal cu clasa, un mesaj (pozitiv sau negativ) a fost, totuşi, receptat (durata: 10 minute).

42

Explicați‐le elevilor că există mai multe moduri de comunicare, altele decât prin limbaj direct. Atitudinea cu care se prezintă în fața unui intervievator con‐tează foarte mult şi ar trebui să țină cont de vestimentație, postură etc. mai mult decât până în prezent. Exemplificați cu o listă de comportamente pe care ar trebui să nu le aibă, dar le‐au văzut la alții (de exemplu: mâna în buzunar într‐o discuție, mestecatul gumei în mod zgomotos, rosul unghiilor, haine rupte, şifonate etc.). Merită menționat că nicio exagerare a acestor comportamente referitoare la lim‐bajul non‐verbal nu este benefică, aceasta evidențiind o stare de disconfort a in‐dividului şi, uneori, poate, o superficialitate a lui.

3. Exercițiu – formați echipe din câte doi elevi care să simuleze o discuție ase‐mănătoare unui interviu de angajare, în care unul dintre ei („intervievatul”) să scoată în evidență exemple de comunicare (verbală sau nonverbală) negative. După o scurtă conversație, rolurile între elevi se schimbă între ei, iar acum, noul intervievat va înlocui comportamentul greşit cu cel corect şi evidențiind greşelile, pentru evitarea acestora (durata: 20 minute).

4. Citiți şi dezbateți, împreună cu elevii, informațiile utile din manualul nr. 1 al elevului (p. 44) despre comunicarea prin limbaj, vestimentație, postură etc. (du‐rata: 10 minute).

5. Încheiere – cereți‐le elevilor să stabilească direcția pe care ar trebui să mear‐gă dacă se află în următoarele situații: în incinta în care se află, este gălăgie, iar ei se pregătesc să dea un telefon; legătura telefonică s‐a întrerupt; nu înțeleg ce a spus interlocutorul; intervievatorul vorbeşte despre lucruri personale ale firmei, fi‐ind supărat pe colegii săi, în timpul interviului.

Elevii vor completa un chestionar în care vor răspunde la întrebările următoare:

Informațiile primite în cadrul activității au fost importante pentru tine? Ai aflat informații noi? Care sunt acestea? Consideri că vei fi mai atent/ă la modul în care te prezenți prin vestimentație,

postură, atitudine? În cazul în care nu ai deja, îți vei crea o nouă adresă de e‐mail formată doar din

numele şi prenumele tău? Crezi că o bună comunicare îți poate aduce succes în carieră? De ce?

43


Pe viitor, în cadrul activității, poate fi invitat un angajat al unei firme de re‐crutare sau persoana care se ocupă de acest lucru într‐o companie, pentru a le povesti elevilor la ce sunt atenți angajatorii, atunci când au o persoană în fața lor, la interviu.

Succesul activității ține, în mare măsură, de interesul pe care îl au elevii față de ceea ce vor să comunice; câteodată, aceştia poate nu sunt înțeleşi, atrăgându‐li‐se atenția asupra unor aspecte pe care le‐au ocolit.


elevii au realizat importanța comunicării corecte şi eficiente; elevii au dobândit cunoştințe esențiale în ceea ce priveşte modurile în care

este necesar să comunicăm, despre canalele de comunicare. elevii au exersat depăşirea barierelor de comunicare.


Consider că activitatea este folositoare în mod direct elevilor, pentru că şcoala îi pregăteşte pentru carieră. În timpul acestor activități, elevii pot să învețe despre cum micile lucruri, la care ei nu sunt atenți de cele mai multe ori, pot fi folosite în avantajul lor, reuşind să le promoveze calitățile şi cunoştințele.

Un alt motiv pentru care activitatea propusă ar trebui susținută este acela că informațiile prezentate au putere de aplicare în viața de zi cu zi, învățându‐i pe elevi să comunice eficient chiar şi cu prietenii sau familia.


Elevii primesc câte o fişă, în care vor trebui să observe aspecte pozitive şi ne‐gative ale colegului de bancă, din punct de vedere al comunicării elev – elev, elev – profesor şi dacă este cazul elev – părinte/frate/soră, timp de o săptămână, pe zile.

Fişele vor fi discutate în următoarea oră.

44




http://anatolbasarab.ro/principalele‐forme‐ale‐comunicarii (accesat la data de 20 iunie 2013)

Șoitu, L. (1997). Comunicare și Acțiune, Iași, Editura Institutul European.

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „PROGRAMUL ZILNIC DE LUCRU ŞI TIMPUL LIBER”

AAuuttoorr Ana BUTNARIUC, profesor diriginte, Şcoala gimnazială „Elena Rareş”, localitatea Botoşani, județul Botoşani



SSuubbmmoodduulluull „Cum îmi pot dezvolta aptitudinile pentru succes în carieră”

TTeemmaa „Planificarea timpului”


Organizarea activităților în funcție de importanță şi de urgență, eşalonarea lor în timp pe parcursul zilei, săptămânii, anului şi chiar a carierei profesionale reprezintă un aspect important al vieții. Activitatea propusă ne oferă un model de realizare a unei lecții de dirigenție pentru elevi, care îi ajută să perceapă şi să controleze timpul, să repartizeze judicios timpul de lucru/învățare în raport cu timpul liber, să‐şi ame‐lioreze rezultatele şcolare. Profesorii diriginți şi consilierii şcolari pot regăsi aici su‐gestii valoroase de proiectare şi realizare a unor activități cu un conținut similar.



Elevii clasei a VI‐a A şi‐au manifestat dorința de a afla informații despre con‐ceptele teoretice de timp liber şi timp de lucru, aflând apoi despre importanța apli‐cării corecte a acestor informații în viața de zi cu zi. În cadrul orelor anterioare de consiliere la clasă, s‐a amintit despre orientarea în carieră, dar aprofundarea as‐pectelor teoretice s‐a realizat abia în clasa a VI‐a. Elevii conştientizează, odată cu trecerea timpului, că implicarea lor în alegerea liceului şi percepția despre propria carieră profesională sunt foarte importante şi de aceea trebuie să îşi facă un plan al activităților pe săptămână şi să îmbine bine timpul liber cu timpul de muncă.

Elevii se lasă deseori „prinşi” în activități, în asemenea măsură încât nu‐şi mai pun problema care este motivul acestor activități. Din când în când ei trebuie să

46

reflecteze asupra obiectivelor pe termen scurt şi asupra strategiilor necesare pen‐tru atingerea acestora.

Listele (de priorități) înseamnă putere! Concomitent este necesară evidenție‐rea duratei fiecărei activități în calendar.


Pentru ca activitatea să se desfăşoare cu un randament de 100 %, avem nevoie de cei 25 de elevi ai clasei a VI‐a A, activi şi dornici de a capta informații noi, de un profesor diriginte bine pregătit, de fişe de lucru redate în Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului şi Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profeso‐rului, instrumente de scris: markere/culori, tablă, foi A4, manuale.

Exemple de activități de învățare ce pot fi propuse elevilor:

dezbatere pe baza noțiunilor puse în discuție: timp liber/de lucru, activități urgente/importante/utile;

identificarea factorilor care, pentru unii elevi, au dus la rezultate bune la învățătură;

cunoaşterea programului de lucru pe o săptămână; profesorul diriginte are grijă ca pe parcursul orei, să se mențină o atmos‐

feră relaxantă, antrenantă şi participativă.



să‐şi stabilească cu claritate scopuri pentru activități şi termene de realizare; să‐şi alcătuiască o listă de lucru şi să‐şi organizeze activitatea zilnică pe baza

acesteia; să explice necesitatea impunerii şi respectării cu rigurozitate a termenelor‐

limită; să îşi clarifice prioritățile; să explice în termeni simpli ce înseamnă pentru ei timp liber şi timp de lucru; să analizeze programul unei zile din viața lor; să analizeze un plan al activităților pe o săptămână; să‐şi analizeze programul săptămânal din perspectiva echilibrării timpului

de lucru cu timpul liber.

47


Pentru abordarea temei, am folosit la ora de dirigenție Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul 4.

1. Activitatea de consiliere începe cu un moment de energizare la care iau parte elevii, diriginta şi psihologul şcolii („Acum mi‐aş dori să fac…” – timp pentru acti‐vitate: 5 minute).

2. După acest moment, se prezintă invitatul (psihologul şcolii), tema orei şi obiectivele – de către invitat – consilierul/psihologul şcolar. Diriginta face o men‐țiune referitoare la importanța programului zilnic. Li se dau elevilor foi albe, aceş‐tia fiind rugați să scrie o definiție pentru: timp de lucru vs. timp liber şi să mențio‐neze două – trei motive pentru alegerea făcută (timp pentru activitate: 10 minute).

3. Dezbatere: după cele zece minute acordate, elevii citesc răspunsurile date cu argumentarea alegerilor. Dirigintele devine un moderator în dezbaterea ce se derulează (timp pentru activitate: 10 minute).

4. Dirijarea învățării: lecția continuă cu stabilirea programului unei zile, apoi al unei săptămâni. Intervine în dezbatere psihologul şcolii care adresează întrebări ajutătoare pentru elevii care au dificultăți în realizarea sarcinii. Elevii răspund întrebărilor, în timp ce psihologul aduce completări legate de faptul că în alegerea activităților pentru timpul liber, trebuie să existe mai mulți parteneri (elevul, pă‐rintele, profesorul, prietenii) etc. şi nu doar un singur factor decisiv, deoarece ale‐gerile pot fi uneori greşite, cu urmări negative (timp pentru activitate: 15 minute).

Pentru final, fiecare elev a avut de completat tabelul de mai jos – balanța timp liber – timp ocupat:

Ziua săptămânii

Timp de lucru Timp liber

Timpul petrecut la şcoală

Timp pentru teme

Timp de odihnă Timp pentru activități

preferate Luni

Marți

Miercuri

Joi

48

Ziua săptămânii

Timp de lucru Timp liber

Timpul petrecut la şcoală

Timp pentru teme

Timp de odihnă Timp pentru activități

preferate Vineri

Sâmbătă

Duminică

Total

5. Pentru evaluarea activității, am folosit conversația examinatoare, dar şi me‐todele moderne de evaluare: observarea sistematică a activității şi a comporta‐mentului elevilor, precum şi autoevaluarea.


Pentru ca activitatea să fie de succes, ar trebui ca toți elevii clasei să par‐ticipe la stabilirea programului de lucru pe o săptămână.

Informațiile oferite elevilor trebuie să fie corecte şi explicate corespun‐zător. Un factor decisiv în atingerea obiectivelor îl constituie alegerea potrivită a materialelor şi găsirea exemplelor din viața lor de elevi. Am observat, de aseme‐nea, că invitarea psihologului şcolii a avut un impact deosebit asupra elevilor.

Factori de succes decisivi identificați pentru atingerea obiectivelor:

Elevii trebuie:

să‐şi stabilească prioritățile; să obțină o vedere de ansamblu asupra sarcinilor de realizat; să obțină mai multe rezultate pe unitatea de timp; să păstreze echilibrul în viața şcolară şi personală; să‐şi exerseze creativitatea.


După activitate, acei elevi care aveau prea mult timp liber sau prea mult timp de lucru şi‐au refăcut programul astfel încât balanța să fie echilibrată.

49

La elevii care au reuşit să echilibreze balanța s‐a observat, după o vreme, şi o îmbunătățire a situației şcolare. Situația a fost monitorizată de şeful clasei îm‐preună cu dirigintele.


Dacă metoda de lucru a fost bine folosită în timpul orei, acest lucru se poate re‐flecta în rezultatele obținute de elevi pe parcursul anului şcolar (elevul care şi‐a schimbat programul de lucru şi a echilibrat balanța a obținut rezultate mai bune la învățătură, a căpătat încredere în forțele sale şi doreşte să urmeze un liceu mai bun).


realizarea unei activități separate cu timpul liber şi timpul de lucru; elevilor care au întâmpinat dificultăți în completarea fişei cu programul săp‐

tămânal de lucru propus li se vor aduce materiale ajutătoare; să găsească cât mai multe activități utile şi plăcute, specifice vârstei, pentru

a‐şi petrece timpul liber.


Dumitru, I. Al. (2005). Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice, Iași, Editura Polirom.



http://dexonline.ro/ (accesat la data de 20 iunie 2013)

MMaarrkkeettiinngg ppeerrssoonnaall –– CCuumm mmăă pprreeggăătteesscc ppeennttrruu aannggaajjaarree??

aa)) SSccrriissooaarreeaa ddee iinntteennțțiiee

bb)) CCuurrrriiccuulluumm VViittaaee cc)) IInntteerrvviiuull dd)) PPoorrttooffoolliiuull ppeerrssoonnaall

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „PORTOFOLIUL PERSONAL. SCRISOAREA DE INTENȚIE. CURRICULUM VITAE”

AAuuttoorr Margareta BUDURUȚĂ, profesor diriginte, Şcoala Gimnazială „Elena Rareş”, localitatea Botoşani, județul Botoşani


MMoodduulluull „Marketing personal – cum mă pregătesc pentru angajare”

TTeemmaa „Portofoliul personal”


Activitatea propusă vizează competența elevilor de a‐şi inventaria propriile pro‐duse ale activității care pot constitui elemente ale portofoliului personal; comple‐mentar, ne sunt propuse câteva elemente preliminare pentru realizarea unei scrisori de intenție şi pentru întocmirea Curriculum‐ului Vitae, chiar în modernul format EuroPass. Propunerea poate servi mai ales diriginților, pentru elaborarea şi susține‐rea unor activități din modulul Marketing personal.


În prima zi a săptămânii „Să ştii mai multe, să fii mai bun”, au fost programate activități de consiliere. Elevii au participat la numeroase ore de dirigenție pe teme de consiliere în carieră, mai ales din clasa a VII‐a, când am utilizat pentru lecții Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului şi Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului.


Resurse materiale: Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului şi Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului; calculator şi videoproiector; foi de scris, coli flipchart, markere.


să‐şi descopere aptitudinile şi valorile personale în ceea ce priveşte orienta‐rea profesională;

54

să formuleze opinii referitoare la legătura dintre succesul şcolar şi succesul profesional;

să stabilească informațiile personale ce trebuie incluse în redactarea unui CV/a unei scrisori de intenție, în scopul organizării şi structurării corecte a acestor documente;

să analizeze regulile de bază referitoare la întocmirea portofoliul personal pentru angajare, a scrisorii de intenție pentru un post dat;

să identifice informațiile legate de întocmirea unor documente oficiale în forma corectă;

să analizeze comparativ care dintre informațiile personale trebuie incluse în CV/scrisoare de intenție, în sensul identificării erorilor de întocmire şi redactare a acestora;

să fie capabili să‐şi completeze CV‐ul în format EuroPass.


Exercițiu de energizare „Obiectul multifuncțional”. Am ales ca obiect un cap‐sator. Le‐am cerut elevilor să mimeze o acțiune făcută cu acest obiect, diferită de cea la care se foloseşte, respectiv capsat (exemplu: perie de haine, perie de dinți, clamă, pix etc.). Colegul de bancă trebuia să recunoască obiectul a cărui acțiune era mimată. Obiectul s‐a transmis, astfel încât fiecare elev a mimat o acțiune.

Lecția s‐a desfăşurat în trei etape, pentru cele trei teme, pentru ca elevii să înțe‐leagă importanța fiecăruia dintre cele trei elemente de autodefinire profesională.

II.. TTEEMMAA „„PPOORRTTOOFFOOLLIIUULL PPEERRSSOONNAALL””

Am purtat o discuție liberă cu elevii pentru a defini „portofoliul” şi „porto‐foliul de angajare”.

Concluzii: Portofoliul personal conține cele mai relevante produse ale activității unei persoane în raport cu un anumit scop.

Portofoliul de angajare cuprinde toate documentele pe care un candidat le pre‐zintă angajatorului, în vederea susținerii concursului pentru un post.

Le‐am prezentat elevilor conceptul de portofoliu personal şi structura acestuia:

‐ o pagină de introducere care cuprinde numele elevului şi datele de identi‐ficare (adresa, vârsta, şcoala);

‐ o scurtă descriere a caracteristicilor personale ale elevului;

55

‐ produse ale activităților desfăşurate de elevi (diplome, adeverințe, certifi‐cate de participare la diferite proiecte etc.);

‐ scrisori de intenție elaborate pentru diferite ocazii (candidaturi pentru bur‐se, activități de voluntariat);

‐ CV‐ul elaborat de fiecare elev;

‐ toate produsele introduse în portofoliu sunt trecute la secțiunea „Cuprins”;

‐ pe măsură ce vor adăuga noi lucrări în portofoliu, acestea vor fi trecute în cuprins.

Exercițiu:

Le‐am cerut elevilor să numească cât mai multe acte/documente care pot fi in‐cluse într‐un portofoliu personal pentru angajare: CV, Scrisoare de intenție, Di‐plome, Certificate, Atestate, premii, recomandări etc.

Am fixat cunoştințele folosind informațiile din Orientarea şi consilierea în ca‐rieră – Manualul elevului.

Exercițiu: „Portofoliul meu”. Le‐am cerut elevilor să se gândească fiecare la întreaga sa activitate şi să completeze rubricile tabelului cu actele pe care le‐ar putea pune în portofoliul său:

DIPLOME ATESTATE CERTIFICATE PREMII

Am discutat cu elevii unele fişe; faptul că unii elevi nu puteau trece prea multe lucruri în acest tabel a fost folosit pentru a le semnala necesitatea de a‐şi dezvolta noi competențe.

Am discutat importanța ordonării/selectării actelor/documentelor dintr‐un por‐tofoliu, astfel încât să fie relevant pentru un anume obiectiv.

Realizarea feedbackului:

Elevii răspund la întrebări şi îşi argumentează răspunsurile.

‐ Care este rolul portofoliului personal în dezvoltarea carierei?

‐ Cum ne putem promova prin intermediul unui portofoliu personal?

56

IIII.. TTEEMMAA „„SSCCRRIISSOOAARREEAA DDEE IINNTTEENNŢŢIIEE””

Definiție:

Scrisoarea de intenție este un instrument de promovare personală în care candidatul îşi argumentează interesul şi îşi justifică candidatura pentru un post/o funcție, personalizat pentru fiecare post în parte.

Folosind resursa didactică menționată (Orientarea şi consilierea în carieră – Ghi‐dul profesorului, Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului), am pre‐zentat forma în care se poate realiza scrisoarea de intenție. Am solicitat elevii să redacteze singuri o scrisoare de intenție după modelul oferit, mai exact le‐am pro‐pus un exercițiu: le‐am cerut elevilor să conceapă o scrisoare de prezentare prin care să‐i convingă pe colegi că „este cel mai potrivit pentru funcția de şef al clasei”.

Elevii au citit o parte din scrisori şi le‐am discutat pe scurt, punctând elemen‐tele bune şi făcând sugestii de îmbunătățire.

IIIIII.. TTEEMMAA „„CCUURRRRIICCUULLUUMM VVIITTAAEE””

Prezentarea chestionarului „Ce ştiu despre CV?”, propus ca resursă. Am cerut elevilor să parcurgă conținutul chestionarul în întregime. Elevii au selectat răspun‐sul considerat corect din lista întrebărilor prezentate de chestionar.

CCHHEESSTTIIOONNAARR „„CCEE ŞŞTTIIUU DDEESSPPRREE CCVV””??

Din informațiile voastre, care dintre enunțurile de mai jos sunt adevărate şi care sunt false?

1. CV este prescurtarea pentru Curriculum Vitae.

A. F

2. CV este un fel de carte de vizită a oricărei persoane, fiind un instrument de marketing.

A. F

3. Este bine ca CV‐ul să fie scris pe o coală albă, format A4, tehnoredactat.

A. F

4. CV‐ul e bine să se încadreze pe maxim două pagini.

A. F

57

5. Prezentarea datelor (studii/cursuri etc.) începe cu cele mai recente.

A. F

6. CV‐ul trebuie însoțit de documente originale.

A. F

7. CV‐ul poate lua forma unei compuneri „despre tine”.

A. F

Argumentarea importanței CV‐ului:

Le‐am explicat elevilor că pentru a se angaja pe un anumit post trebuie să în‐tocmească „istoria personală”, cuprinzând experiența educațională şi profesi‐onală acumulată de‐a lungul vieții, pe care orice angajator doreşte să o cunoască înainte de a lua o decizie. Pentru ocuparea unui post, angajatorul are nevoie de un minimum de informații despre persoana care doreşte să se angajeze, persoană care va trebui să învețe să‐şi redacteze o scurtă biografie, denumită Curriculum vitae (în latină, „cursul vieții”).

Pe baza Curriculum‐ului vitae (CV‐ului), angajatorul îşi face o impresie în urma căreia decide dacă este utilă o întrevedere – interviu, discuție – pentru a se con‐vinge că persoana care solicită postul îi este utilă sau nu.

Am prezentat caracteristicile unui Curriculum vitae reuşit, iar apoi, pentru mai bună înțelegere şi fixare, am citit împreună cu elevii din manualul Orientarea şi consilierea în carieră.

Am discutat modul de completare a rubricilor unui CV, astfel încât acesta să trezească interesul viitorului angajator. Am subliniat faptul că pe baza CV‐ului şi a scrisorii de intenție, angajatorul îşi face o impresie şi decide dacă candidatul ar pu‐tea fi un potențial angajat şi ar merita să fie chemat la o viitoare întrevedere (dis‐cuție, interviu).

Le‐am cerut elevilor să completeze modelul CV‐ului european, în format Euro‐Pass (cel mai solicitat de angajatori la ora actuală), existent şi în manualul elevului. I‐am ajutat pe parcursul desfăşurării acestei acțiuni de completare cu alte lămuriri. Am confruntat răspunsurile primite cu conținutul fişei de lucru din resursa didac‐tică: Redactarea corectă a unui CV.

58


Pentru un rezultat bun, este bine să nu fii „presat” de timp, elevii să fie co‐operanți (ceea ce s‐a întâmplat), să existe materiale informative diverse.


În ansamblu, toate cele trei teme au stârnit interesul, elevii nu s‐au plictisit, timpul a trecut repede şi foarte util. Elevii:

ştiu de unde şi cum să obțină informațiile necesare luării deciziilor impor‐tante pentru viața lor;

sunt capabili să se autoevalueze sub diferite aspecte, în mod realist, să‐şi recunoască şi îndrepte punctele slabe, să şi le pună în valoare pe cele forte.


Îmbinarea activității teoretice cu cea practică a fost într‐un bun echilibru, iar elevii au aflat şi lucrat concret pentru fiecare etapă a activității.


Tema poate fi replicată în anii următori la clasele a VIII‐a şi la clasele finale de liceu, dacă se doreşte. De asemenea, anumite elemente despre cum se întoc‐meşte un CV şi o scrisoare de intenție pot fi prefigurate în lecțiile de dirigenție din clasa a VII‐a.



Crețu, C. (1997). Psihopedagogia succesului, Iaşi, Editura Polirom.




Jigău, M. (2006). Consilierea carierei. Compendiu de metode şi tehnici, Bucureşti, Editura Afir.

Lemeni, G., Miclea, M. (2004). Consiliere şi orientare, Cluj, Editura ASCR.

Max, E. (2004). CV‐ul perfect, Bucureşti, Editura Național.

59

Miroiu, Ş. (1997). Ce să fiu?, Bucureşti, Editura Politică.

Prodan, A. (1999). Managementul de succes. Motivație şi comportament, Iaşi, Editura Polirom.


http://www.didactic.ro/resurse‐educationale/invatamant‐gimnazial/consiliere‐si‐orientare, (accesat la data de 20 iunie 2013)

http://www.ise.ro/wp‐content/uploads/2000/08/Ghid‐Consiliere‐si‐Orientare.pdf, (accesat la data de 20 iunie 2013)

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „SCRISOAREA DE INTENȚIE”

AAuuttoorr Garofița ZAHARIA, profesor diriginte, Şcoala Gimnazială” nr. 13, localitatea Botoşani, județul Botoşani



TTeemmaa „Scrisoarea de intenție”


O activitate simplă şi uşor de realizat, cu obiective clare şi activități atractive. Im‐plicarea profesorilor diriginți poate asigura replicarea acestei bune practici şi la cla‐sele domniilor lor. De apreciat aspectul inedit al activităților propuse şi interactivi‐tatea solicitată de sarcinile pe care le au de realizat elevii.



Activitatea propusă ca bună practică îşi propune să pregătească elevul de as‐tăzi să aplice în viitor pentru diferite locuri de muncă/posturi, aşadar îl pregăteşte pentru angajare. Scopul activității este conceperea unei scrisori de intenție nece‐sară pentru angajare.

Elevii clasei a VIII‐a cunoşteau modul de realizare a unui Curriculum Vitae, dar nu şi scopul şi modalitatea de realizare a unei scrisori de intenție. Elevii şi‐au exersat în activitățile anterioare deprinderi de autoexplorare şi autocunoaştere, îşi cunosc aptitudinile, abilitățile şi deprinderile, precum şi rolul acestora în alegerea carierei.


Pentru ca buna practică să producă rezultatele aşteptate, trebuie folosite:

Resurse materiale: Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului şi Ori‐entarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului, foi mari, markere, manuale, tablă, instrumente de scris, ziare ce cuprind anunțuri de angajare

Resurse umane: elevii clasei a VIII‐a B, profesorii diriginți

Strategie: exercițiul de energizare, explicația, conversația, exercițiul

61



O1. să conştientizeze importanța redactării corecte a unei scrisori de intenție pentru angajare;

O2. să dobândească abilitatea de a filtra multitudinea anunțurilor din ziare şi să le aleagă pe cele despre care consideră că li se potrivesc cel mai bine;

O3. să enumere principalele caracteristici ale unei scrisori de intenție reuşite; O4. să conceapă o scrisoare de intenție pentru un post dat; O5. să analizeze scrisori de intenție redactate de colegi.


1. Exercițiu de energizare „Obiectul multifuncțional” (durata: 5 minute).

Elevii clasei a VIII‐a B sunt împărțiți în patru grupe a câte şase persoane, iar profesorii diriginți care participă la această activitate, în două grupe. Li se pun la dispoziție materialele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor: ziare cu anunțuri de angajare, markere, foi A3, manualul elevului.

Pentru energizarea colectivului de elevi, se alege un obiect – de exemplu: un marker. Se dă obiectul unui elev dintr‐o echipă, care va mima o acțiune, diferită de cea la care se foloseşte obiectul respectiv (de exemplu: perie, ruj, rimel). Liderul din cealaltă echipă, în cooperare cu colegii săi, trebuie să recunoască obiectului a cărui acțiune este mimată. Obiectul se transmite celeilalte echipe, ajungând, desi‐gur, şi la echipele formate din profesori.

2. Scrisoarea de intenție – generalități şi caracteristici (durata: 10 minute)

Profesorul şi elevii citesc din manual definiția şi caracteristicile unei scrisori de intenție reuşite. Se discută eventualele neînțelegeri, se dau explicații suplimen‐tare. La finalul acestei secvențe didactice, elevii au înțeles că o scrisoare de in‐tenție cuprinde între trei şi cinci paragrafe, ce anume ar trebui să conțină fiecare paragraf şi formulele de adresare.

3. Conceperea unei scrisori de intenție (durata: 15 minute)

Profesorul împarte ziare ce cuprind anunțuri de angajare, care vor fi riguros selectate, iar grupele de elevi trebuie să îşi imagineze că sunt absolvenți calificați pentru meseria vizată. Meseriile pentru care s‐au redactat scrisori de intenție au fost: şofer de tir, cofetar, contabil, ospătar. Elevii lucrează pe grupe corespunzând meseriilor propuse. Elevii, organizați pe grupe, trebuie să compună o scrisoare de

62

intenție pentru a‐şi depune candidatura pentru unul dintre locurile de muncă mai sus menționate.

4. Analiza scrisorilor de intenție (durata: 15 minute)

Liderul grupei va ieşi în fața clasei, va citi anunțul de angajare, după care va prezenta scrisoarea de intenție pentru a‐şi depune candidatura pentru acest loc de muncă. Se va discuta pe scurt scrisoarea citită, punctând elementele bune şi făcând sugestii de îmbunătățire acolo unde este cazul. Fiecare lider al grupei, in‐clusiv cele ale profesorilor, vor prezenta, pe rând, anunțul şi scrisoarea lor.

Atât elevii, cât şi profesorii diriginți au fost încântați de conținuturile scrisorilor de intenție pentru angajare, elevii au fost foarte atenți şi au criticat anumite erori la adresa scrisorilor realizate de colegi şi chiar de profesori.

5. Încheiere (durata: 5 minute)

Elevii trebuie să indice verbal ce li s‐a părut cel mai interesant din toată activitatea.


Toți elevii trebuie să cunoască noțiunile necesare redactării unei scrisori de in‐tenție, să participe activ la redactarea scrisorii pentru postul de angajare ales din presa scrisă cu anunțuri de angajare.


R1: Toți elevii au conştientizat importanța redactării unei scrisori de intenție.

R2: Elevii au ales din multitudinea anunțurilor din ziare pe cel care li se po‐triveşte cel mai bine.

R3: Elevii au enumerat condițiile ce trebuie respectate în redactarea unei scri‐sori de intenție pentru un post dat.

R4, R5: Elevii au redactat, fiind organizați pe grupe, câte o scrisoare de in‐tenție în funcție de anunțul din ziar ales, au respectat numărul de paragrafe şi con‐ținutul acestora.

R6: Elevii au reuşit să înlăture din scrisorile lor informațiile lipsite de interes.

R7: Elevii şi‐au exprimat părerea asupra scrisorilor de intenție redactate de co‐legi, au fost critici şi corecți.

63


Această practică poate fi considerată „bună practică”, deoarece pregăteşte elevul pentru viitor, îl face să înțeleagă faptul că o informare atentă şi o pregătire amănunțită sunt foarte importante pentru angajare. Elevii pot fi puşi chiar față în față cu un angajator pentru a ocupa un anumit loc de muncă.


Profesorii diriginți, participând la această activitate, au conştientizat im‐portanța acestei „bune practici” şi, probabil, o vor aplica în cazul elevilor lor.

Următorul pas ar fi invitarea unui manager al unei firme, dornic de a angaja anumite persoane pentru unul sau mai multe domenii, elevii fiind astfel puşi în situația în care îşi vor valorifica cunoştințele dobândite în urma participării la această „bună practică”.

La următoarele ore de orientare şi consiliere, se vor aborda alte meserii şi se vor întocmi noi scrisori de intenție cu cerințele date.




TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „INTERVIUL”

AAuuttoorr Mariana CIOBANAŞU, profesor diriginte, Şcoala Gimnazială „Elena Rareş”, localitatea Botoşani, județul Botoşani



TTeemmaa „Interviul”


Ni se propune o activitate intensă, interactivă; elevii simulează situații de inter‐viuri de angajare. Pregătirea minuțioasă prealabilă a activității asigură, în bună mă‐sură, succesul activității. Efectele activității sunt semnificative atât asupra elevilor, dezvoltându‐le reale calități de autoprezentare, şi chiar şi asupra părinților!



La începutul clasei a VIII‐a, am dat un chestionar inițial elevilor, din care am observat că aceştia dețin foarte puține cunoştințe despre carieră, despre orien‐tarea în carieră şi mai ales despre pregătirea pentru interviu sau despre cum se poate face o impresie bună la interviu. În clasa a VII‐a, elevii acestei clase au mai participat la două activități de consiliere în carieră. Ei sunt foarte interesați de o posibilă carieră profesională, sunt foarte receptivi şi solicită consiliere în carieră.


Am folosit foi de flipchart, markere, instrumente de scris, iar mobilierul a pu‐tut fi aşezat aşa încât să se simuleze o situație reală de interviu. Activitatea am realizat‐o cu 28 de elevi de clasa a VIII‐a. Elevii au fost foarte receptivi, interesați şi mulțumiți că au participat la această activitate.


Scop: exersarea deprinderilor de realizare a unui interviu

65

Obiective operaționale:

să enumere paşii de pregătire pentru interviu; să participe la exerciții de simulare a unui interviu în calitate de intervievat,

angajator şi/sau observator.


Strategie: exercițiul de energizare, explicația, conversația, exercițiul, simularea (durata: 100 minute).

RESURSE: Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului şi Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului, Dicționarul explicativ al limbii române, foi de scris, instrumente de scris, tablă, cretă, mobilier şi materiale aşezate astfel în‐cât să simuleze o situație reală de interviu – o masă şi câte un scaun pentru in‐tervievator şi intervievat, mapă pe masă etc.

Etapele activității:

1. Exercițiu de energizare: „jocul problemelor” (durata: 10 minute)

Elevii primesc pixuri/creioane şi foi identice. Fiecare elev trebuie să scrie pe foaia lui o problemă a sa, un lucru inconfortabil, pe care l‐ar spune cu greu cole‐gilor. Le explic că secretul lor va fi păstrat şi că biletul anonim va fi citit de un alt elev, fără să ştie cine l‐a scris. După două minute, biletele sunt strânse şi ames‐tecate. Se trage la sorți câte un bilet şi fiecare elev va citi biletul extras, pre‐zentând problema ca şi cum ar fi a sa personală.

2. Interviul – aflăm condițiile unui interviu reuşit (durata: 15 minute)

Se prezintă definiția interviului şi condițiile unui interviu reuşit: fii relaxat, de‐monstrează încredere în tine, ascultă cu atenție întrebările şi gândeşte‐te înainte de a da răspunsul, fii optimist, oferă cât mai multe exemple concrete etc. Ur‐mează discuții, exemplificări.

3. Simulări – secvențe de interviu (durata: 70 minute)

Opt elevi au fost selectați pentru a forma patru grupe de câte doi, care re‐prezintă patru firme: prima angajează cofetari‐patiseri, a doua, vânzători de ju‐cării, a treia, vânzători de încălțăminte, iar a patra, vânzători de îmbrăcăminte. Le amintesc că aceste patru firme au dat anunțuri de angajare aşa cum s‐a prezentat în lecția referitoare la scrisoarea de intenție.

66

Ceilalți 16 elevi vor fi împărțiți în patru grupe ce doresc angajarea la cele patru firme. Prin tragere la sorți, la fiecare firmă, se vor prezenta la interviu câte patru persoane. Se va face joc de rol de circa cinci – zece minute/interviu. Se discută fiecare joc de rol. Îi voi întreba pe cei care s‐au prezentat la interviu cum s‐au sim‐țit. Ceilalți elevi vor oferi feedback constructiv.


Le voi cere elevilor să spună ce aspect este mai important pentru ca la interviu să facă o impresie bună.


Am pregătit din timp această activitate, elevii au participat, în prealabil, la ac‐tivitatea „Cum ne pregătim pentru interviu?”, context în care am acordat timp su‐ficient pentru discutarea şi exemplificarea paşilor pentru interviu. Am adus mate‐riale‐suport, exemple de interviuri (filme, prezentări PowerPoint).

La această activitate am avut ca materiale‐suport: fişe cu paşii pentru pre‐gătirea unui interviu, cu câteva reguli ce trebuie respectate pentru a face o im‐presie bună la interviu.


toți elevii au reuşit să enumere paşii de pregătire pentru interviu; majoritatea elevilor şi‐au amintit condițiile unui interviu reuşit; o parte dintre elevi s‐au implicat activ în exercițiul de simulare a unei sec‐

vențe de interviu; 15 din cei 20 de elevi care s‐au prezentat la interviul pentru angajare au

realizat corect şi responsabil secvența de interviu; atmosfera a fost relaxantă, antrenantă şi participativă pe tot parcursul ac‐

tivității.


Toți elevii au fost implicați activ în această activitate. Elevii au participat cu plă‐cere la această activitate şi au înțeles că trebuie să se pregătească pentru interviu; de acum ştiu ce trebuie şi ce nu trebuie să facă la un interviu. Mi‐au solicitat să mai facem astfel de activități, chiar să repetăm această activitate, pentru că li s‐a părut interesantă şi utilă. Ca urmare a celor învățate la această activitate, o elevă şi‐a pregătit tatăl pentru un interviu, în urma căruia acesta a fost angajat!

67


Elevii pot realiza (singuri) un set de reguli ce trebuie respectate pentru a face o impresie bună la interviu, chiar un mini‐ghid pentru pregătirea unui interviu reuşit.




EExxpplloorraarreeaa,, ppllaanniiffiiccaarreeaa şşii eevvoolluuţţiiaa ccaarriieerreeii –– CCee pprrooffeessiiii îîmmii ddoorreesscc şş ii ccee pprrooffeessiiii mmii ssee ppoottrriivveesscc??

aa)) PPrrooffeessiiaa –– OOccuuppaațțiiaa –– FFuunnccțțiiaa

bb)) PPrrooffiillee ooccuuppaațțiioonnaallee cc)) EExxpplloorraarreeaa ccaarriieerreeii şşii aa mmeeddiiuulluuii dd)) TTrraasseeee eedduuccaațțiioonnaallee şşii pprrooffeessiioonnaallee

ee)) PPoott ffii şşii eeuu uunn oomm ddee aaffaacceerrii

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „CE PROFESII ÎMI DORESC ŞI CE PROFESII MI SE POTRIVESC?”



MMoodduulluull „Explorarea, planificarea şi evoluția carierei – Ce profesii îmi doresc şi ce profesii mi se potrivesc?”

TTeemmaa „Trasee educaționale şi profesionale”


Activitatea propusă urmăreşte un nivel superior al autocunoaşterii şi mai ales al autoexprimării elevilor în raport cu persoanele semnificative din viața lor: propriii părinți. Aceştia au un cuvânt greu de spus – adesea, decisiv, în privința alegerii pro‐fesiei propriilor copii, iar prin participarea la această activitate, ajung să‐şi cunoască mai bine propriii copii. Participarea consilierului la această activitate mijloceşte rea‐lizarea obiectivelor vizate. Activitatea răspunde şi nevoii de dezvoltare a competen‐țelor de comunicare ale elevilor.



Tinerii se confruntă cu sisteme de evaluare de tip concurențial, cu o societate în schimbare şi cu incertitudini în ceea ce priveşte viitorul. Deoarece părinții se simt neputincioşi în orientarea copiilor spre o carieră de succes, un rol deosebit îl are şcoala în pregătirea elevilor pentru viitor. Procesul de învățământ şi orientarea şcolară trebuie să ajute la dezvoltarea cunoştințelor şi deprinderilor corespunză‐toare care să‐i permită elevului să devină un membru matur şi responsabil al so‐cietății, pentru a face față tuturor rolurilor pe care le va avea de jucat în viață; de asemenea, elevul trebuie să‐şi asume răspunderea pentru propriile decizii şi să‐şi direcționeze propria evoluție.

activitatea se desfăşoară împreună cu elevii, părinții şi consilierul şcolar; elevii au deprinderi de a lucra în grup; părinții nu au mai participat la nicio activitate de consiliere în carieră;

72

elevii îşi cunosc, dintr‐o activitate anterioară, profilul de personalitate şi ti‐pul de inteligență; părinții nu dețin aceste informații despre propriii copii;

elevii cunosc traseul educațional pe care îl pot urma în obținerea calificării pentru meseria aleasă;

unii părinți ştiu ce meserie/profesie îşi doreşte propriul copil, majoritatea însă nu;

activitatea se situează la nivelul 2 de dificultate.


elevii trebuie să îşi cunoască profilul de personalitate şi tipul de inteligență pe care îl au;

părinții să realizeze analiza meseriei/ocupației pe care o doresc pentru fiul/ fiica lor;

este necesar să li explice părinților legătura dintre profilul de personalitate şi tipul inteligență;

elevii să comunice cu părinții pentru a vedea dacă meseria/profesia aleasă de părinți coincide cu cea dorită de ei;

comunicarea elevi – părinți – diriginte/consilier trebuie să fie eficientă; formularea de întrebări constructive în vederea descoperirii de noi sensuri

şi clarificarea problemelor.


Elevii şi părinții vor învăța:

(elevii şi părinții) să aleagă meseria/ocupația/profesia pe care ar dori să o urmeze şi care li se potriveşte;

(părinții) să enumere paşii necesari pentru obținerea unei calificări în pro‐fesia aleasă pentru copilul lor;

(elevii şi părinții) să conştientizeze legătura între tipurile de personalitate după Holland şi modalitatea de informare despre carieră.


1. Evaluarea inițială. Elevii şi părinții trebuie să completeze un chestionar de‐spre tipul de personalitate al elevului/copilului lor şi importanța acestuia în alege‐rea unei meserii/ocupații/profesii. Aplicarea chestionarului evidențiază faptul că elevii îşi cunosc deprinderile/aptitudinile şi rolul acestora în alegerea carierei. Pă‐rinții cunosc mai puțin aceste aspecte.

73

2. Exercițiu de energizare „Ce‐aş fi fost dacă…”. Fiecare elev şi părinte îşi ima‐ginează ce ar fi fost dacă nu ar fi fost oameni, având în vedere anumite atitudini, calități, defecte şi comportamente pe care le au în relațiile cu ceilalți.

Elevii îşi imaginează ce ar fi fost dacă nu ar fi fost oameni, ci alte ființe. Sunt rugați să se gândească la atitudini, calități, defecte şi comportamente pe care le au în relațiile cu ceilalți, asemănătoare cu ale unor animale sau plante. Exercițiul de energizare are un rol important, pentru că le dă posibilitatea să se compare/să se regăsească într‐un alt element decât ființa umană.

3. Prezentarea expozitivă pe scurt, în fața copiilor şi părinților, a teoriei lui John Holland şi a teoriei inteligențelor multiple a lui Howard Gardner (Orientarea şi con‐silierea în carieră – Manualul elevului, pp. 31 – 33).

4. Completarea de către elevi a fişei pentru stabilirea tipului de inteligență. În acelaşi timp părinții realizează alături de ei, pe o fişă, analiza meseriei/ocupației/ profesiei pe care o doresc pentru fiul/fiica lor.

5. Prezentarea propriilor profiluri de personalitate de către elevi. Fiecare elev prezintă (din caiet) profilul său de personalitate realizat în cadrul unei activități an‐terioare şi tipul de inteligență pe care îl are. Este necesar să se explice legătura dintre ele.

6. Discuție pe marginea interpretărilor. Discuție între părinte şi copil pe baza rezultatelor la chestionare (Chestionarul de interese după Holland şi Testul pe inteli‐gențe multiple) şi a analizei făcute de părinți.

7. Prezentarea în plen, în fața tuturor părinților şi elevilor, a meseriei la care s‐a gândit părintele şi evidențierea legăturii acesteia cu profilul de personalitate şi tipul de inteligență: unii părinți, alături de copiii lor, prezintă analiza realizată şi explică legătura dintre aceasta, profilul de personalitate şi tipul de inteligență al copilului.

8. Evaluarea activității. Părinții îşi exprimă în scris pe un post‐it gradul de sa‐tisfacție față de activitatea la care au participat. Ei pot evidenția faptul că, în func‐ție de calitățile personale, de valori şi interese, se stabilesc scopurile sau paşii pe care trebuie să‐i faci pentru a obține ceea ce doreşti – cu referire la propriii copii.


Pentru ca activitatea să fie de succes, sunt necesare:

prezența părinților la activitate şi disponibilitatea acestora de a coopera; cunoaşterea intereselor copilului şi a profilului psihologic al acestuia;

74

susținerea părinților în meseria/profesia aleasă de copil; comunicare eficientă: copil – părinte – diriginte/consilier; exerciții de orientare activă şi de exprimare emoțională.


În urma activității desfăşurate,

părinții au aflat o serie de trăsături esențiale de personalitate ale copilului lor; părinții au obținut informații în legătură cu parcurgerea unui traseu educa‐

țional în profesia/meseria aleasă; elevii au avut posibilitatea să interacționeze cu părinții la o oră de Orientare

şi consiliere; s‐a realizat o comunicare eficientă între partenerii educației: elev – diri‐

ginte/consilier/părinți; elevii cei mai activi au primit diplome de participare la această activitate.


elevii lucrează în echipă cu propriii părinți; părinții au posibilitatea să interacționeze cu propriul copil într‐un alt mod

decât cel familial; părinții devin parteneri ai educației în mod direct; avantajele sunt cu atât mai mari, cu cât unii elevi se consideră uneori ne‐

înțeleşi de proprii părinți, iar această activitate i‐a antrenat într‐un dialog eficient.


această activitate poate fi continuată prin implicarea părinților în alte acti‐vități de Orientare şi consiliere în carieră, părinții devenind un factor activ în edu‐cația copilului;

unele teme din Orientarea şi consilierea în carieră sunt utile şi pentru părinți, având în vedere faptul că trăim într‐o societate supusă mereu schimbărilor şi unde găsirea unui loc de muncă a devenit o problemă, iar colaborarea cu ceilalți membri ai familiei devine esențială pentru succes;

gândirea pozitivă din familie/şcoală influențează pozitiv evoluția copilului; există alternative pentru orice situație ce pare irezolvabilă;

crearea de proiecte personale pentru a stimula dezvoltarea şi a oferi noi semnificații (arborele profesional/cultural al familiei);

75

realizarea de colecții de informații şi imagini despre diferite domenii de acti‐vitate/profesii (organizarea unui concurs pe această temă);

vizite la diverse locuri de muncă.




TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „TRASEE EDUCAȚIONALE ŞI PROFESIONALE”

AAuuttoorr Margareta BUDURUȚĂ, profesor diriginte, Şcoala Gimnazială ,,Elena Rareş”, localitatea Botoşani, județul Botoşani





Ni se propune o activitate care vizează identificarea paşilor ce urmează a fi par‐curşi pentru calificarea într‐o meserie/profesie. Elevii explorează trasee educaționale şi ocupaționale diferite, dobândind o reprezentare consistentă asupra implicațiilor alegerii propriului traseu profesional. Remarcăm bogăția de activități sugerate şi as‐pectul interactiv al acestora.



La activitate au participat elevi ai clasei a VII‐a (la care eram dirigintă) aflați în plină perioadă de informare şi identificare a trăsăturilor ce‐i pot conduce la opțiuni realiste privind profesia pe care o aleg.


Resurse materiale: Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului şi Ori‐entarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului; calculator şi videoproiector; foi de scris, coli flipchart, markere.


să conştientizeze necesitatea de a avea o profesie; să enumere ordonat elementele traseului educațional pe care ar vrea să‐l

urmeze; să conştientizeze oportunitățile şi importanța de a alege o carieră;

77

să analizeze trasee educaționale şi profesionale diferite pentru o meserie/ ocupație/profesie (a părinților sau a unor persoane din familie pe care le au ca model);

să conceapă trasee educaționale şi profesionale diferite pentru o meserie/ ocupație/profesie pe care şi‐o doresc;

să valorifice aptitudinile personale în alegerea şi stabilirea traseului profesional; să stabilească corelația dintre aspirații şi posibilități în alegerea carierei.

Metode: conversația euristică, observația, explicația, dezbaterea, brainstor‐ming, lucrul pe echipe, jocul de rol

Mijloace didactice: flipchart, markere, fişe de lucru


1. Exercițiu de energizare: „Ce poate fi după...?” („Ce poate fi după zi?”, „Ce poate fi după mare?”, „Ce poate fi după clasa a VIII‐a?” etc.). Le‐am cerut elevilor să răspundă ce le trece prin cap prima oară când aud întrebările mele. Câțiva elevi au încercat să răspundă cât mai prompt şi mai original.

Apoi elevii sunt rugați ca în cinci minute să răspundă pe o jumătate dintr‐o foaie la următoarele întrebări:

‐ Ce crezi că vei fi în viață? ‐ Cum te simți atunci când aleg alții pentru tine? ‐ Eşti mulțumit de ceea ce ai ales tu? Elevii nu îşi notează numele şi sunt rugați să schimbe foaia cu alt coleg; fiecare

elev citeşte răspunsurile altuia, după care timp de două minute discutăm.

2. Comunicarea subiectului şi a obiectivelor lecției. Se va anunța subiectul lecției şi se vor comunica obiectivele lecției într‐un mod accesibil, clar.

3. Argumentarea alegerii temei. Elevii vor fi informați în legătură cu faptul că alegerea profesiei reprezintă un moment important în viața fiecăruia, constituind una dintre premisele majore ale inserției în viața socială, dar aceasta are loc într‐un context mult mai larg, în care sunt implicați factori de natură personală, educațio‐nală, economică, contextuală. Din acest motiv, planificarea carierei implică de‐mersuri ca: orientarea şcolară, orientarea profesională, consilierea pentru carieră – fiecare cu specific propriu.

4. Explicarea termenilor meserie/ocupație/profesie. Se începe cu clarificarea termenilor. Astfel, facem diferența între conceptele următoare: cariera (ansam‐blul rolurilor profesionale performate de‐a lungul vieții active, care pot avea tra‐

78

iectorii diferite în timp), profesie (specialitatea, calificarea pe care o dobândeşte o persoană prin studii) şi ocupația (activitatea pe care o desfăşoară efectiv o per‐soană). Se discută apoi factorii care influențează cariera: familia, grupul de prie‐teni, şcoala, mass‐media, piața muncii etc.

5. Discutarea parcursului educațional pe care îl pot urma, pe marginea schemei generale din manual. Discutarea parcursului educațional se va face pe marginea schemelor din manual care prezintă trei trasee educaționale pentru profesia de contabil.

Concluzie: Te poți califica în meseria de contabil urmând unul dintre cele trei trasee educaționale.

6. Aplicație – Traseul meu educațional şi profesional. Pe baza preferințelor manifestate de fiecare elev în parte, am grupat elevii în patru echipe: „Echipa me‐dicilor”, „Echipa polițiştilor”, „Echipa profesorilor” şi „Echipa avocaților”. Le‐am cerut să realizeze traseul educațional şi profesional pentru meseria pe care şi‐au ales‐o pe o foaie de flipchart. Acestea au fost afişate şi discutate.

Fixarea cunoştințelor şi încheierea activității:

Completarea fişei de lucru de mai jos:

FFIIŞŞAA DDEE LLUUCCRRUU

E timpul să te gândeşti la cariera ta!

Nume: _________________________

Data: ___________________

1. Ce vreau eu de la un loc de muncă/profesie/carieră este:

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

79

2. Alege‐ți trei posibile profesii/locuri de muncă care ți‐ar plăcea:

Opțiuni Avantaje Dezavantaje Rezultate probabile

a)

b)

c)

3. Care alegere este cea mai bună?

_________________________________________________________________

4. Cum pot obține mai multe informații despre această profesie/carieră?

_________________________________________________________________

5. Planul meu pentru a realiza asta:

a)_______________________________________________________________

b)_______________________________________________________________

c)_______________________________________________________________

Temă pentru acasă (durata: 1 minut)

Elevii primesc tema pentru acasă: Arborele profesional al familiei:

MAMA TATA

BUNICI

FRAȚI SURORI ARBORELE

80


Procesul de planificare a carierei este un demers complex, de lungă durată, care necesită implicarea tuturor factorilor care pot ajuta elevul în luarea deciziei (părinți, diriginte, profesori, consilier şcolar, mass‐media, comunitatea locală).


Rezultate imediate:

expoziția cu materialele realizate de elevi;

munca în echipă;

consolidarea relațiilor între elevii clasei;

cunoaşterea aspirațiilor la momentul actual;

schițarea traseului educațional şi profesional pentru următorii cinci ani;

sporirea motivației, a efortului şi perseverenței în muncă;

creşterea numărului de întrebări adresate şi a intervențiilor personale în discuții.


conştientizarea elevilor privind importanța cunoaşterii traseului educațio‐nal şi profesional;

înțelegerea faptului că un traseu educațional bine ales poate fi calea care duce direct la destinația dorită, comparativ cu variantele indirecte, ocolite, întâr‐ziate de atingerea obiectivelor de carieră dorite;

pe de altă parte, trebuie să fie conştienți de faptul că nu iau o decizie pen‐tru întreaga viață. Planificarea educației şi carierei trebuie privite ca un proces flexibil la care putem reveni. În cursul vieții este posibil să identificăm cariere care ni se potrivesc mai bine şi putem relua procesul de construire a carierei;

elevii să se poată imagina, sub aspectele principale, în viitorul rol pro‐fesional spre care tind (loc de muncă, şefi, colegi, salariu, program, sancțiuni, fa‐milia proprie, timp liber, boli profesionale, obligații profesionale şi sociale, acci‐dente, dezavantaje, şomaj etc.).

81


dezvoltarea şi aprofundarea temei în alte ore de dirigenție sau ore speciale de orientare în carieră;

încurajarea participării elevilor la cercurile de specialitate organizate în şcoală şi/sau în afara ei;

invitarea de directori de şcoli profesionale, de licee; întâlniri cu foşti elevi ai şcolii şi care au, în prezent, realizări profesionale re‐

marcabile; simularea în clasă a diferitelor contexte de viață şi profesionale; organizarea de întâlniri comune între elevi, părinți, profesori pe diferite teme.





Crețu, Carmen. (1997). Psihopedagogia succesului, Iaşi, Editura Polirom.

Drăgan, I., Pavel, P. (1992). Mărgineanțu, D., Educația noastră cea de toate zilele, Timișoara, Editura Eurobit.

Esbroeck, R. V. (2001). Teorii ale dezvoltării carierei, Bucureşti, Institutul de Ştiințe Peda‐gogice.




Lemeni, G. & Miclea, M. (2004). Consiliere şi orientare – Ghid de educație pentru carieră, Cluj‐Napoca, ASCR Press.


Sălăgean, D. Ținică, S., Pintilie, D. (2004). Ora educativă – Modele de proiecte didactice, Cluj‐Napoca, Editura Eurodidact.

http://www.didactic.ro/resurse‐educationale/invatamant‐gimnazial/consiliere‐si‐orientare, (accesat la data de 20 iunie 2013)

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „TRASEE EDUCAȚIONALE ŞI PROFESIONALE”






O activitate cu un nivel superior de complexitate, de explorare virtuală a tra‐seelor educaționale şi profesionale alternative pentru elevii aflați la final de gim‐naziu. Propunerea de activitate le oferă elevilor posibilitatea de a cunoaşte în detaliu anumite profesii (cea de contabil – de exemplu), dar şi de a conştientiza existența unei game largi de profesii şi ocupații, lărgindu‐se semnificativ aria de explorare şi de aspirație (nivel național, în străinătate).



elevii au mai participat la activități de consiliere în carieră; elevii cunosc noțiunea de carieră profesională; elevii au deprinderi de lucru în grup; activitatea se situează la nivelul 2 de dificultate.


Pentru ca buna practică să producă rezultatele aşteptate, este nevoie de:

resurse materiale: Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, fişe de lucru;

prezența dirigintelui şi a consilierului şcolar; cunoaşterea noțiunilor de tip de personalitate şi inteligență; elevul să ştie ce tip de profesie i se potriveşte şi dacă doreşte cu adevărat

să o urmeze.

83



să enumere ordonat elementele traseului educațional propriu; să analizeze trasee educaționale şi profesionale diferite pentru o profesie; să conceapă trasee educaționale şi profesionale diferite pentru o meserie/

ocupație/profesie pe care şi‐o doresc.


Li se va comunica elevilor că indiferent care este meseria/profesia/ocupația pe care doresc să o practice în viitor, e bine să ştie: ce cursuri sau şcoli trebuie ur‐mate, ce sarcini şi ce atribuții trebuie îndeplinite, ce posibilități de dezvoltare exis‐tă, dacă au resursele necesare (materiale, financiare, de timp etc.) pentru a urma cursurile care se cer, dacă oferă siguranța şi stabilitatea de care au nevoie, dacă vor putea lucra în zona în care doresc, dacă este suficient de antrenantă munca pe care o vor face etc.

1. Evaluarea inițială: prezentarea fişelor‐blazon: Elevii au avut de realizat din ora precedentă un blazon (fişa din Anexa 1, pagina 51, Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului) care să‐i reprezinte în alegerea carierei. Fiecare elev lipeşte desenul realizat pe perete şi prezintă colegilor, cât mai creativ, cât mai multe elemente din blazon. Li se dă un feedback constructiv elevilor mai ales pentru pro‐fesia trecută pe blazon şi potrivirea acesteia cu propriile trăsături. Se constată că elevii şi‐au însuşit noțiunile legate de imaginea de sine de la activitățile anterioare.

2. Trasee educaționale – prezentare generală: Se discută pe baza schemei din Orientarea în carieră – Manualul elevului, modulul nr. 2, pagina 12 care este par‐cursul educațional pe care îl pot urma.

Conform Legii nr. 1/ 2011, Legea Educației Naționale, traseele educaționale sunt: educație timpurie, învățământ primar, învățământ secundar inferior (gimnaziul), învățământ secundar superior (liceul)/învățământ profesional, învățământ postli‐ceal/învățământ universitar. Elevii află că învățământul liceal, vocațional şi tehno‐logic, învățământul profesional şi învățământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări profesionale stabilite de MEN, în conformitate cu Registrul Național al Calificărilor.

3. Trasee educaționale ─ exemplu: profesia de contabil:

Se prezintă trei trasee educaționale pentru profesia de contabil.

84

1. învățământ secundar inferior (gimnaziul); învățământ secundar superior (li‐ceul tehnologic cu profil servicii), câmpul muncii (poți profesa în calitate de con‐tabil primar, fără drept de semnătură şi ştampilă);

2. învățământ secundar inferior (gimnaziul); învățământ secundar superior (li‐ceul tehnologic cu profil servicii sau orice alt liceu); învățământ universitar (specia‐lizarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, diplomă de licență şi master în Contabilitate, expertiză şi audit/ diplomă Master; câmpul muncii (după terminarea facultății, poți profesa în ca‐litate de contabil angajat, putând avea funcții de economist, contabil‐şef, director economic, auditor intern/după terminarea studiilor de master, te poți angaja ex‐pert contabil, auditor financiar; anumite stagii de pregătire şi formare profesio‐nală în domeniul financiar‐contabil; câmpul muncii – profesionist independent: ex‐pert contabil, evaluator, auditor financiar, consultant fiscal;

3. învățământ secundar inferior (gimnaziul); învățământ secundar superior (li‐ceul); cursuri de calificare profesională organizate de către AJOFM; câmpul muncii – poți profesa în calitate de contabil angajat în funcții de economist, contabil, au‐ditor intern; anumite stagii de pregătire profesională şi promovarea unor exame‐ne CECCAR/CAFR; câmpul muncii – profesionist independent: expert contabil.

Elevii au înțeles că – cel puțin pentru profesia de contabil – au mai multe va‐riante educaționale prin care pot obține o calificare şi mai multe oportunități de practicare a profesiei.

4. Traseul meu educațional şi profesional

Elevii, organizați în patru grupuri, au de realizat traseul educațional şi profe‐sional pentru patru meserii/profesii: profesor, asistent medical, mecanic auto, poli‐țist. Fiecare grup stabileşte elementele de formare inițială necesare profesiei pe care o analizează. Grupurile realizează traseul educațional/profesional pentru pro‐fesia/meseria aleasă, iar liderul grupului prezintă traseul educațional în funcție de profesia respectivă.

5. Evaluare

Elevii îşi exprimă în scris, pe post‐it, cel mai important lucru învățat la această activitate: să cunoşti traseul educațional optim pentru tine. Rezultatele obținute au fost evaluate în funcție de traseul educațional realizat de fiecare grup/sau in‐dividual, prin aprecieri verbale de către diriginte şi consilier şcolar.

85


Pentru ca activitatea să aibă succes, este necesar ca:

elevii să identifice relația dintre pregătirea educațională şi oportunitățile de carieră profesională;

elevii să înțeleagă posibilitatea de dezvoltare personală şi perfecționare continuă prin practicarea unei profesii;

elevii să înțeleagă locul carierei în ansamblul rolurilor unei persoane; elevii să înțeleagă influența mediului şcolar asupra traseului educațional şi

profesional.


elevii află ce şcoli trebuie urmate pentru a se califica în profesia/meseria ce şi‐au ales‐o;

elevii învață să analizeze condițiile necesare pentru practicarea profesiei/ meseriei: resurse materiale, financiare, timp, sarcini, atribuții pe care trebuie să le îndeplinească;

elevii ştiu ce întrebări le pot adresa celor din jur pentru a afla cât mai multe informații despre meseriile/profesiile care îi interesează;

elevii ştiu că există mai multe trasee educaționale şi profesionale pe care le pot urma pentru cariera ce şi‐o doresc;

fiecare elev îşi poate realiza singur traseul educațional în funcție de me‐seria/profesia dorită;

se observă un interes pentru studiu şi dorință de informare.


Această activitate a fost propusă ca bună practică, deoarece:

elevii conştientizează importanța şcolii în orientarea spre o profesie/meserie; elevii află ce şcoli/cursuri ar trebui să urmeze pentru a obține diploma ne‐

cesară practicării meseriei; elevii ştiu că au mai multe variante educaționale prin care pot obține o

calificare; elevii sunt informați că au mai multe oportunități de practicare a profesiei; prin participarea la orele de Orientare şi consiliere, s‐a observat o reducere a

absenteismului; elevii devin mai interesați de şcoală;

86

elevii ştiu să utilizeze surse diverse de informare pentru construirea unor imagini realiste asupra profesiilor.


implicarea părinților la orele de Consiliere şi orientare pentru a afla ce profesie/ meserie îşi doreşte copilul fiecăruia şi traseul educațional ce trebuie urmat;

parteneriate cu şcolile de profil: licee/şcoli profesionale; invitarea la orele de consiliere a unor absolvenți ce au finalizat un traseu

educațional şi au ocupat un loc de muncă; pot fi frați, rude cu elevii; vizite în instituții de profil, implicarea elevilor în diverse activități de profil

(voluntariat).




TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „MESERIA/OCUPAȚIA/PROFESIA”

AAuuttoorr Cătălina Roxana ACRIŞ, profesor diriginte, Şcoala gimnazială „Ştefan cel Mare”, localitatea Piscu, județul Galați



TTeemmaa „Profesia – ocupația – funcția”


Activitatea ne propune o explorare prin intermediul interviurilor cu profesionişti a caracteristicilor diverselor ocupații/profesii. Astfel, conceptele teoretice din lecțiile de dirigenție sunt mult mai uşor de înțeles, iar elevii intră în posesia unor informații esențiale referitoare la profesiile existente şi potrivite pentru ei. Deşi activitatea pre‐supune o anumită maturitate a elevilor şi experiență din partea dirigintelui, aceasta poate fi replicată cu succes. Anexele inserate la finalul activității sunt instrumente prețioase pentru realizarea sarcinilor propuse.



Grupul de elevi de clasa a VIII‐a parcursese anterior realizării activității propuse o serie de exerciții de autocunoaştere şi de orientare în carieră în decursul orelor de Consiliere şi orientare.


Elevii clasei a VIII‐a provin din familii în care majoritatea părinților au studii medii şi un număr foarte mare de mame sunt casnice. Prin urmare, elevii au fost entuziasmați să descopere parcursul profesional al unor persoane din mediul extra‐familial. Ei au avut ca sarcină intervievarea unor persoane din comunitatea locală sau cunoştințe ale familiei, care practică diferite meserii şi au completat formulare concepute pe baza propriilor interese. În unele cazuri, i‐au vizitat la locurile de muncă.

Materiale didactice: coli verzi şi albe, fişe de lucru (Anexe)

88


O1. să prezinte în clasă câte un interviu luat unei persoane care practică o meserie;

O2. să definească termenii meserie, ocupație, profesie în fraze simple, rapor‐tându‐se la cunoştințele acumulate anterior şi la observația personală;

O3. să dea exemple de cel puțin cinci ocupații/meserii/profesii practicate în țara noastră;

O4. să explice care sunt caracteristicile a două ocupații/meserii/profesii pe care ar dori să le urmeze.

AA44.. DDeessccrriieerreeaa aaccttiivviittăăţţiiii ((dduurraattaa:: 22 oorree))

1. Activitatea a debutat cu un exercițiu de energizare. I‐am invitat pe elevi să asculte o piesă muzicală relaxantă şi le‐am solicitat să închidă ochii pentru un mi‐nut şi să‐şi imagineze ce meserie vor practica peste 15 ani. După transpunerea ima‐ginară în timp, copiii au indicat ce meserie şi‐ar dori să aleagă.

2. În vederea captării atenției şi trecerii la tema activității propuse, elevilor li s‐a expus imaginea unui drum sinuos (Anexa 1) şi li s‐a cerut să identifice legătura dintre aceasta şi exercițiul anterior. Elevii au analizat situația, expunându‐şi punctele de vedere.

3. După prezentarea titlului, a obiectivelor lecției şi a modalității de desfăşu‐rare a acesteia am solicitat elevilor să definească termenii meserie, ocupație, pro‐fesie (Anexa 2) din documentarea realizată anterior, iar după clarificarea acestor noțiuni, i‐am invitat pe câțiva dintre ei să prezinte interviurile pe care le‐au luat unor persoane care practică anumite meserii.

4. Etapa lecției numită „Lista meseriilor” a constat în împărțirea elevilor în do‐uă grupe ce au avut ca sarcină scrierea pe o listă a cât mai multor meserii/ocupații. Fiecare grup şi‐a prezentat lista şi a realizat alta comună, din care au eliminat du‐blurile şi a fost continuată de „Meseria pe care mi‐o doresc”.

5. În următoarea etapă a lecției, elevii au lucrat individual, notând pe o coală de hârtie verde, meseria numită la începutul lecției, iar pe o coală roşie, o altă meserie pe care ar prefera‐o. În continuare, au trebuit să enumere caracteristicile celor două profesii (Anexa 3 din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profe‐sorului, p. 68). După ce au completat fişele, i‐au identificat pe acei colegi care au scris pe hârtia verde aceleaşi meserii. Au confruntat caracteristicile meseriilor co‐mune şi au completat propriile fişe, după care au repetat exercițiul pentru foile roşii.

89

6. Pentru a realiza „Prezentarea meseriilor”, am desenat pe tablă un traseu şi i‐am invitat pe elevi să‐şi noteze meseriile pe desen în funcție de perioada de timp de care consideră că au nevoie pentru a‐şi atinge obiectivele profesionale cele mai importante. Elevii şi‐au scris meseriile preferate pe tablă şi au prezentat o parte dintre caracteristicile respectivelor meserii listate pe fişe.

7. După aceste exerciții de conştientizare a propriilor preferințe referitoare la profesii şi meserii, în a doua oră de consiliere dedicată acestei teme, am informat elevii cu privire la profilele ocupaționale, care conțin toate informațiile legate de o anumită meserie, prezentând un profil ocupațional şi am pus la dispoziția lor fişe cu descrierea profilului educațional specific meseriilor alese în exercițiile ante‐rioare, solicitându‐le apoi să selecteze informațiile ce li se par convingătoare pen‐tru a se îndrepta spre una dintre aceste meserii.

Elevii au citit, au analizat şi comparat fişele cu informațiile pe care ei deja le dețineau, după care au prezentat concluziile în fața clasei.


Este nevoie ca elevii să înțeleagă de ce este nevoie ca ei să se implice în rea‐lizarea unor astfel de activități. Unul dintre factorii ce au contribuit la motivarea elevilor mei a fost realizarea prealabilă a unor lecții informative despre oameni de succes în diverse domenii, implicând aici şi exemple de adolescenți ce şi‐au des‐coperit şi valorificat vocația la vârste foarte fragede.


La finalul activității, în urma completării unor chestionare, am constatat că 75 % dintre elevi şi‐au îndeplinit cu seriozitate sarcina anterioară desfăşurării orei de consiliere – intervievarea, 85 % au fost capabili să definească termenii meserie, ocupație, profesie, toți elevii clasei au exemplificat cinci ocupații/meserii/profesii practicate în țara noastră, iar 10 din cei 17 elevi au reuşit să argumenteze alegerea în privința parcursului lor profesional viitor, utilizând informații precise şi rapor‐tate la mediul economic actual al societății noastre; cinci dintre elevi şi‐au schim‐bat preferințele, recunoscând faptul că nu cunoşteau condițiile determinate de lucru pentru meseriile alese la începutul activității, iar doi elevi au declarat că încă nu pot spune cu precizie ce parcurs profesional li s‐ar potrivi.

90


Consider că această activitate a propus elevilor o serie de experiențe diversifi‐cate atât la nivel informațional, cât şi al interacțiunilor la nivelul grupului şi în afara lui, fiind extrem de oportună, întrucât, în clasa a VIII‐a, adolescenții se confruntă cu luarea primelor decizii menite să le influențeze parcursul profesional.


Următorii paşi parcurşi în dezvoltarea rezultatelor acestei activități au constat în organizarea unor întâlniri între părinții şi elevi în mediul şcolar, confruntând do‐rințele, preferințele şi opțiunile realiste ale fiecărei părți, acestea fiind urmate apoi de consiliere individuală.

ANEXA 1. Exercițiu de captare a atenției

2

2 Margaret Mair, The Winding Road Up, original drawing (http://ramsayhuntsyndrome.wordpress.com/)

92

ANEXA 2. Definirea termenilor ocupație, meserie, profesie

Ocupația este activitatea pe care o desfăşoară o persoană într‐o unitate eco‐nomico‐socială, aducătoare de venit şi care constituie o sursă de existență.

Meseria reprezintă totalitatea cunoştințelor obținute în timpul şcolii sau prac‐ticii; acestea permit celui care le posedă să execute anumite operații de prelucrare a materiei prime şi a semifabricatelor sau să presteze anumite servicii.

Profesia este calificarea obținută prin studii, iar ocupația este cea exercitată efectiv la locul de muncă.

Cariera este ca o umbrelă care cuprinde profesia şi ocupația/ocupațiile persoa‐nei respective.

3

3 http://www.bigactivities.com/coloring/spring/umbrellas/umbrella.php

93

ANEXA 3. Chestionar: Meseria/ocupația/profesia

1. Care sunt cele mai importante cinci informații obținute în urma interviului?

2. Cum poți defini termenii meserie, ocupație, profesie?

3. Exemplifică cinci ocupații/meserii/profesii practicate în țara noastră.

4. Care a fost meseria pe care ți‐ai imaginat‐o la începutul activității că o vei practica peste 15 ani?

5. Ce alte meserii ai enumerat ca fiind potrivite pentru tine?

6. Ți‐ai schimbat opțiunile după ce ai consultat profilurile educaționale? De ce da/nu?

7. Care a fost lucrul cel mai surprinzător pe care l‐ai descoperit în cadrul acestei lecții?

8. Care dintre exerciții consideri că nu ți‐au fost utile? De ce?


*** Curs postuniversitar: Consiliere Psihologică, Modulul 10 – Consiliere în carieră. (2011). Catedra de Psihologie Universitatea Babeş‐Bolyai, Cluj‐Napoca, Centrul „Expert”.

*** Munca copiilor, drepturile şi educația lor. Pachet informativ pentru profesori, edu‐catori şi organizațiile lor (2002) ILO‐IPEC şi UNICEF.

Clegg, B. (2003). Dezvoltarea personală, Iaşi, Polirom.



http://consilieresiorientare.ro (accesat la data de 20 iunie 2013)

www.alternativesociale.ro (accesat la data de 20 iunie 2013)

http://www.dsclex.ro/ocupatii/cor1.htm (accesat la data de 20 iunie 2013)

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „PROFESIA ÎNTRE DORINȚĂ ŞI REALITATE”

AAuuttoorr

Ioana ANTON, profesor diriginte, Şcoala Gimnazială nr. 1, localitatea Bălteni, județul Vaslui



TTeemmaa „Profile ocupaționale/Explorarea carierei şi a mediului”


O propunere curajoasă a unei activități consistente de descoperire a lumii pro‐fesiilor. Pornind de la realități incomode (precaritatea informațiilor, a reprezentă‐rilor copiilor şi părinților despre profesiuni), autoarea ne propune o activitate siste‐matică de explorare a lumii profesiilor, a implicațiilor opțiunii pentru o anumită pro‐fesie. Apreciem întemeierea teoretică consistentă, apelul la resurse web propuse, atra‐gerea părinților şi sublinierea avantajelor bunei practici pentru toate părțile vizate. Activitatea se poate converti şi într‐un proiect educațional de amploare mai mare.



Activitatea s‐a realizat la clasa a V‐a, la Şcoala Gimnazială nr. 1, sat Bălteni, ju‐dețul Vaslui şi a avut în vedere introducerea copiilor pe tărâmul cunoaşterii mese‐riilor, cu accent pe detalierea profesiilor pe care ei şi le doresc în viitor. Pentru atin‐gerea scopurilor propuse s‐a apelat la metode şi mijloace care să stârnească intere‐sul participanților la activitate şi să determine participarea activă a tuturor elevilor.

La activitate au fost prezenți 16 elevi din cei 17 elevi înscrişi în această clasă. Cu acest prilej, au participat şi o parte dintre părinții copiilor (11 părinți).

Realizând la începutul anului şcolar un sondaj de opinie cu privire la ce meserie îşi doresc elevii, am constatat că din cei 17 elevi (nouă fete şi opt băieți) înscrişi în această clasă, şase băieți doresc să devină fotbalişti pentru a câştiga mulți bani, iar ceilalți, majoritatea, doresc să lucreze la oraş pentru că acolo sunt meseriile fru‐moase. Concluzia a fost că elevii nu erau conştienți de importanța cunoaşterii de

95

sine pentru alegerea carierei şi nu dețineau aproape deloc informații privind cerin‐țele unei meserii.

Pe parcursul anului şcolar, elevii au fost implicați în activități la ora de dirigen‐ție pe tematica autocunoaşterii şi a dezvoltării personale, parcurgând temele din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, Tema 1 din modulul „Autocu‐noaştere şi dezvoltare personală”, realizat de Marinela Elena Gulei şi Adela Serea. Elevii au înțeles ce înseamnă stima de sine, au lucrat individual şi în echipe pentru a afla despre aptitudinile şi abilitățile pe care le dețin, şi‐au făcut liste cu abilitățile personale, şi‐au identificat deprinderile de lucru pe care ei le obțin la diferite dis‐cipline. După aceste teme au început să se gândească mai serios ce meserie îşi do‐resc şi ce profesie li se potriveşte.


Reuşita activității depinde, în principal, de buna pregătire a dirigintelui, de opor‐tunitățile pe care el le are pentru a veni în fața copiilor cu metode activ‐partici‐pative (exercițiu de energizare, explicația, analiza, observația, dezbaterea, lucrul pe echipe, recenzia prin rotație) şi materiale interesante (broşuri, fişe de lucru, chestionare, soft educațional etc.) care să determine implicarea activă a elevilor pe tot parcursul lecției, iar dobândirea de noi informații să se realizeze cu uşurință, în mod cursiv, fără suprasolicitare.

În învățământul românesc, atât la oraş, cât şi în mediul rural, orele de diri‐genție sunt realizate de profesori care nu au avut de unde să dobândească com‐petențele necesare pentru a pune ora de dirigenție mai presus de ora de specia‐litate, deşi dirigenția are o importanță deosebită pentru educarea copilului în plan moral şi cetățenesc. De aici, rezultă educația deficitară pe care o au copiii, dar şi adulții. Materialele didactice de tip manual sau broşură trebuie să se găsească pe banca fiecărui elev şi la îndemâna fiecărui profesor, indiferent de specialitatea pe care o are, pentru a acoperi un gol existent în şcolile noastre.

Găsesc foarte utile materialele primite la programul de formare „Orientarea şi consilierea în carieră a tinerilor” – atât lucrarea Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului, cât şi Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului. Le valorific la fiecare oră de orientare şi consiliere în carieră şi consider că sunt efi‐ciente atunci când este vorba despre modul în care se poate îmbunătăți educația copiilor. Evident, ar fi necesară acoperirea cu manuale pentru elevi şi a celorlalte componente ale educației.

96


să numească cel puțin două ocupații/meserii/profesii;

să identifice diferența dintre ocupație şi profesie/meserie;

să recunoască cel puțin două aspecte de care trebuie să țină seama în ale‐gerea profesiunii;

să identifice două situații care pot determina alegerea greşită a profesiunii;

să analizeze ocupația/meseria/ profesia pe care ar dori să o urmeze.

Un obiectiv secundar a fost acela de a‐i conştientiza pe părinți că trebuie să sprijine activitatea elevilor în alegerea carierei.

Derularea activității a avut în vedere dezvoltarea abilităților de informare pri‐vind cariera şi stimularea interesului elevilor de a se implica în procesul alegerii vi‐itoarei meserii. Cred că inițierea timpurie a copilului în activități de orientare în carieră şi parcurgerea „drumului carierei”, pas cu pas, până la alegerea unei me‐serii, cu o informare atentă şi amănunțită asupra meseriilor care îl interesează, îi oferă elevului o şansă în plus spre o carieră de succes.


În cadrul orelor de dirigenție realizate anterior acestei activități, elevii au ajuns în punctul în care şi‐au dat seama că ştiu, în mare, ce aptitudini, abilități şi deprin‐deri dețin, au aflat că pot greşi în alegerea carierei dacă nu țin cont de acestea, iar la întrebarea „Ce meserie îşi doresc?”, răspund cu mai multă greutate, încă nu se pot hotărî la o singură profesie şi doresc să mai afle informații despre meseriile pe care îi interesează. Astfel, am înțeles că a apărut nevoia copiilor de a cunoaşte de‐talii despre meserii şi despre traseele educaționale şi profesionale. Întrebările pe care şi le pun copiii şi la care ei încă nu au răspuns creează condițiile optime pen‐tru reuşita activității propuse.

Utilizând broşura nr. 4 „Planificarea şi evoluția carierei” din Orientarea şi con‐silierea în carieră – Manualul elevului, precum şi Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului (proiectele didactice din cadrul temei III şi a temei VI) realizate de Marinela Elena Gulei şi Adela Serea, am schițat proiectul didactic pentru activi‐tatea cu tema „Profesia între dorință şi realitate”. Pe parcursul orei, sunt descope‐rite diferențele dintre noțiunile de profesie, meserie şi ocupație utilizând Manualul elevului (broşura nr. 4, p. 7); aici sunt puse la dispoziția elevilor fişe de lucru pentru a identifica unele aspecte de care trebuie să țină seama în alegerea profesiunii şi

97

situații care determină alegerea greşită a profesiunii, iar meseria dorită este anali‐zată şi prezentată utilizând site‐ul http://www.go.ise.ro, „Ghidul ocupațiilor”. Me‐todele şi mijloacele diferite, pregătite pentru a fi utilizate pe parcursul lecției, vin în întâmpinarea dificultăților pe care elevii de vârstă mică le‐ar fi putut avea şi de‐termină participarea tuturor elevilor la lecție.

Din broşura nr. 4, „Planificarea şi evoluția carierei” (p. 7), realizată de Marinela Elena Gulei şi Adela Serea, sunt evidențiate câteva definiții importante pentru în‐țelegerea noțiunilor de profesie, meserie şi ocupație. Astfel:

‐ profesia înseamnă specializarea într‐un anumit domeniu de activitate prin studiile făcute în cadrul diferitelor şcoli şi cursuri, după finalizarea şcolii generale;

‐ meseria cuprinde complexul de cunoştințe teoretice şi deprinderi practice dobândite prin şcolarizare şi activitatea practică în domeniu;

‐ ocupația reprezintă activitatea pe care o desfăşoară fiecare pe cont propriu într‐o instituție, unitate economico‐socială, firmă şi care asigură o sursă de venit.

Utilizând publicația Consiliere pentru viitorul tău, manualul elevului (p. 43), rea‐lizat de prof. Marinela Elena Gulei, evidențiem etapele deciziei cu privire la carieră:

1. analiza situației pe care o avem într‐un moment al vieții noaste şi o identifi‐care a nevoilor;

2. culegerea informațiilor şi sistematizarea acestora;

3. analizarea alternativelor;

4. stabilirea obiectivelor;

5. selectarea şi aplicarea unei soluții.

Elevii au primit anterior activității Chestionarul „Meseria/ocupația/profesia” de la pagina 67 din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului, pe care l‐au completat individual. Am analizat răspunsurile date şi am constatat că aceştia au cunoştințe minime despre condițiile de muncă, responsabilitățile locului de mun‐că, studiile care trebuie urmate şi chiar despre deprinderile şi aptitudinile necesare respectivei meserii. La această evaluare inițială, s‐a constatat că elevii sunt în faza de început privind cunoaşterea meseriilor.

Durata activității: 50 minute

Strategie: exercițiu de energizare, explicația, analiza, observația, conversația, exercițiu individual, lucrul pe echipe, recenzia prin rotație (metodă de învățare prin cooperare)

98

Resurse: chestionarele aplicate anterior, fişe de lucru, instrumente de scris, calculatorul cu internet, markere, publicațiile precizate la bibliografie

Modul de realizare al activității:

1. Exercițiu de energizare: „Lanțul meseriilor” (durata: 5 minute)

Un elev a numit o meserie. Colegul de bancă a continuat cu o alta care începe cu litera din alfabet aflată în față sau după litera cu care a început denumirea profesiei anterioare ş.a.m.d.

2. Prezentarea obiectivelor activității (durata: 2 minute)

Li s‐au prezentat elevilor obiectivele activității şi li s‐au dat detalii despre cum va decurge activitatea, precum şi care sunt momentele mai importante ale acesteia.

3. Lista meseriilor (durata: 8 minute)

Elevii împărțiți pe echipe au avut ca sarcină de lucru enumerarea a cât mai multor meserii şi, la final, prezentarea lor. Elevii sunt solicitați să utilizeze Orienta‐rea şi consilierea în carieră – Manualul elevului (modulul nr. 4, p. 7) pentru a cunoaş‐te noțiunile de profesie, meserie şi ocupație.

4. Recenzia prin rotație (metodă de învățare prin cooperare) (durata: 15 minute)

Elevii au fost împărțiți în trei echipe de lucru şi au analizat, pe rând, cele trei fişe de lucru care au fost lipite pe table.

FFiişşaa nnrr.. 11 În alegerea profesiunii, trebuie să ținem cont de următoarele aspecte: a) aspirațiile părinților; b) cerințele profesiunii; c) părerile colegilor; d) condițiile socio‐economice; e) aptitudinile personale; f) veniturile obținute; g) îndrumările profesorilor; h) rezultatele şcolare. Răspuns: Grupa nr. 1: Grupa nr. 2: Grupa nr. 3:

99

FFiişşaa nnrr.. 22 O meserie este frumoasă, dacă: a) se realizează la oraş; b) aduce câştiguri mari; c) o faci cu plăcere; d) este la modă; e) este uşoară; f) îți aduce multe satisfacții; g) este o meserie „curată”; h) ți se potriveşte cel mai bine. Răspuns: Grupa nr. 1: Grupa nr. 2: Grupa nr. 3:

FFiişşaa nnrr.. 33 Situații care determină alegerea greşită a şcolii (profesiunii) de către elev: a) teama față de atitudinea părinților; b) buna cunoaştere a profesiei alese; c) lipsa de informații; d) concordanța cu rezultatele şcolare; e) decizia grupului de prieteni; f) alegerea s‐a făcut în concordanță cu aptitudinile şi aspirațiile elevului; g) necunoaşterea propriilor posibilități; h) conştientizarea faptului că aceasta aduce venituri în timp scurt. Răspuns: Grupa nr. 1: Grupa nr. 2: Grupa nr. 3:

S‐au discutat răspunsurile elevilor şi s‐au corectat greşelile.

5. Meseria pe care mi‐o doresc (durata: 10 minute), lucru individual sau în echipă, la calculator.

Elevii au fost împărțiți la calculatoare în funcție de meseria pe care au trecut‐o în chestionarul anterior. Au intrat pe website‐ul http://www.go.ise.ro – „Ghidul ocupațiilor”, pentru a afla detalii despre meseria aleasă de ei, accesând opțiunea „Lista ocupațiilor în ordine alfabetică”.

100

Au aflat detalii despre meseria dorită:

Cine sunt şi cu ce se ocupă?

Care sunt îndatoririle postului?

Unde se desfăşoară activitatea şi în ce condiții?

Ce instrumente/echipamente folosesc?

De ce aveți nevoie pentru a reuşi?

Meserii înrudite.

6. Prezentarea meseriei (durata: 5 minute):

Trei elevi au prezentat meseriile de contabil, polițist şi profesor.


Elevii au primit să completeze din nou Chestionarul „Meseria/ocupația/ pro‐fesia” de la pagina 67 din lucrarea Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul pro‐fesorului, utilizând website‐ul http://www.go.ise.ro – „Ghidul ocupațiilor” şi alte materiale informative. Aceştia au fost îndrumați ca până în toamnă să afle mai multe despre meseriile la care s‐au gândit.

Se citeşte ceea ce scrie la pagina 7 din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului de la rubrica „Reține” şi se evidențiază etapele deciziei cu privire la viitoarea carieră, precizate în publicația Consiliere pentru viitorul tău. Manualul elevului (p. 43).

S‐a realizat o evaluare finală a activității de către patru elevi, trei părinți şi di‐riginta clasei. Părinții completează fişele de feedback. Părinții au afirmat, în feed‐back‐urile oferite, că lecția a fost foarte frumoasă şi utilă. Au descoperit lucruri noi, cum ar fi:

‐ o meserie nu se alege la întâmplare;

‐ există posibilități foarte multe de informare de care nu ştiau.


Pentru atingerea obiectivelor, au fost decisivi următorii factori:

adaptarea materialelor utilizate pe parcursul lecției la nivelul de vârstă al elevilor şi la gradul de înțelegere al copiilor;

determinarea nivelului de cunoaştere al copilului cu privire la tema propusă pentru dezbatere, anterior desfăşurării activității;

101

combinarea activității individuale cu activitatea pe echipe pentru a eficien‐tiza activitatea;

utilizarea de metode şi mijloace variate şi adecvate a menținut interesul elevilor pentru participarea activă la lecție.


Rezultate cantitative obținute:

R1. 13 elevi au reuşit să găsească o meserie în condițiile impuse de exercițiul de energizare;

R2. 3 elevi au fost ajutați să numească meseria cu literele f, h şi g;

R3. Au fost notate de elevi 15 meserii distincte pe lista meseriilor;

R4. Toți cei 16 elevi prezenți au numit o ocupație/profesie pe care ar dori să o urmeze;

R5. Fiecare echipă de lucru a identificat cel puțin trei aspecte care pot deter‐mina alegerea greşită a meseriei;

R6. Au fost prezentate trei profesii cuprinse în Ghidul ocupațiilor;

R7. La evaluarea activității, au participat trei părinți şi patru elevi.

Rezultate calitative obținute:

R1. Toți elevii au participat la exercițiul de analizare a aspectelor de care tre‐buie să țină cont atunci când îşi aleg viitoarea profesie;

R2. Toți elevii au analizat condițiile în care o meserie este frumoasă (în echipă);

R3. S‐au dezvoltat relațiile de colaborare între elevi;

R4. S‐a îmbogățit nivelul de cunoaştere al elevilor şi al părinților;

R5. S‐au dezvoltat abilitățile de comunicare ale elevilor;

R6. S‐au perfecționat deprinderile de utilizare a calculatoarelor de către elevi;

R7. Părinții au apreciat activitatea şi doresc să mai fie invitați şi la alte ore de dirigenție.

Modalitățile de măsurare a rezultatelor:

observarea directă a elevilor;

102

prezentarea rezultatelor sarcinilor de lucru în fața colegilor şi a părinților;

aprecierea pe parcursul orei a răspunsurilor elevilor;

analiza fişelor de feedback completate de părinți;

urmărirea modului de utilizare a resurselor puse la dispoziția participanților;

monitorizarea tuturor participanților pe parcursul orei.


Avantaje pentru elevi:

realizarea activității cu elevi de clasa a V‐a este un avantaj pentru ei, deoa‐rece există tentația profesorilor diriginți de a considera că numai în clasele a VII‐a şi a VIII‐a, sunt necesare lecțiile de orientare şcolară şi profesională;

conştientizarea de timpuriu a importanței alegerii unei meserii adecvate, în funcție de interese, aptitudini, deprinderi şi valori;

creşterea încrederii în sine cu privire la viitor;

stimularea motivației pentru învățare în vederea atingerii unor scopuri;

elevii participă la activitatea de evaluare a activității, exprimându‐şi pro‐priile opinii despre eficiența activității.

Avantaje pentru părinți:

implicarea părinților elevilor în activitate determină o creştere a interesului tuturor participanților;

părinții devin conştienți că fiecare copil are şanse de a‐şi alege meseria po‐trivită dacă este sprijinit în luarea deciziei;

părinții au avut ocazia să completeze o fişă de feedback pe care au primit‐o la începutul activității, iar aceasta poate arăta dacă activitatea şi‐a atins scopul.

Avantaje pentru profesori:

proiectarea didactică a acestei activități poate fi utilă profesorilor diriginți care debutează în cariera didactică;

metodele şi mijloacele de realizare a lecției pot constitui un bun exemplu pentru profesorii diriginți;

103

un sondaj de opinie în rândul profesorilor diriginți poate conduce la con‐cluzia că activitatea realizată este un exemplu de bună practică.


Această activitate va fi continuată în anul şcolar următor, fiind doar un început în ceea ce priveşte explorarea carierei şi a mediului, utilizând materialele informa‐tive din Manualul elevului şi Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului, precum şi alte materiale şi soft‐uri educaționale. Posibilitățile de continuare sunt foarte multe, depinzând de imaginația şi creativitatea fiecăruia.

Această activitate poate fi considerată ca o primă fază a unui proiect care urmează să se desfăşoare pe parcursul a cinci – şase ore şi să se finalizeze cu o broşură pe tema „Bune practici în consilierea şi orientarea elevilor”, care să fie oferită profesorilor diriginți.

Această bună practică poate fi replicată/popularizată în cadrul cercurilor peda‐gogice a profesorilor diriginți, la diferite cursuri de consiliere şi orientare sau pe diferite site‐uri educative.


Cozma, T. (2007). Ora de dirigenție în gimnaziu. Îndrumări şi texte în sprijinul profesorului diriginte, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

Gulei, M. E. (2004). Consiliere pentru viitorul tău, Manualul elevului, Asociația Alternative Sociale, Iaşi, Editura PIM.

Gulei, M. E., Serea, A. (2011) Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul Profesorului, Asociația Alternative Sociale, Iaşi, Editura Spiru Haret.

Gulei, M. E., Serea, A. (2011) Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul Elevului, Asociația Alternative Sociale, Iaşi, Editura Spiru Haret.

http://www.go.ise.ro (accesat la data de 20 iunie 2013)

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „LUMEA PROFESIILOR – O LUME CE AŞTEAPTĂ A FI DESCOPERITĂ”

AAuuttoorr Lăcrămioara‐Daniela BANDAC, profesor diriginte, Liceul Tehnologic „Ştefan cel Mare”, localitatea Codăeşti, județul Vaslui



TTeemmaa „Explorarea carierei şi a mediului/Trasee educaționale şi profesionale/Profile ocupaționale”


O activitate complexă şi cu un puternic impact atât pe plan cognitiv, cât şi ati‐tudinal‐emoțional. Numărul mare de specialişti invitați şi varietatea profesiunilor prezentate, activitatea în perechi a acestora cu copiii, prezența diriginților fac din această bună practică o experiență cu adevărat memorabilă şi semnificativă pentru toți cei implicați, garantând replicabilitatea ei fie şi la scară mai mică. Apreciem, de asemenea, efortul de clarificare conceptuală şi dăruirea cu care autoarea a construit această experiență educativă.



Unii copii răspund prompt la întrebarea „Ce vrei să te faci când o să fii mare?”. Alții ezită, pendulând între mai multe variante. Cu cât înaintează în vârstă şi des‐coperă lucruri care le plac şi activități despre care nu ştiau până atunci absolut ni‐mic, cu atât copiii se răzgândesc. Aşadar, lărgirea orizontului de cunoaştere şi con‐ştientizarea perspectivelor profesionale, chiar la nivel superficial, conform vârstei, influențează preferințele şi alegerile copiilor în legătură cu profesia/meseria pe care vor să o practice. Profesia/meseria copilului este, la început, un mister atât pentru el, cât şi pentru părinții şi apropiații săi. De aceea, cel mic are nevoie de ajutorul celor mari pentru a afla ce este lumea şi ce poți să faci trăind în ea. Prin dialogul permanent cu copilul, prin organizarea unor activități şcolare şi extra‐şcolare, a unor întâlniri cu adulții sau vizite la unele unități sau întreprinderi, co‐pilul poate să‐şi formeze o imagine despre ce materii îi plac şi cum se imaginează

105

în viitor. Astfel, el va înțelege care îi sunt scopurile şi interesele, va putea să aleagă mai uşor ce profesie/meserie i se potriveşte. Elevii, profesorii şi părinții vor putea stabili împreună obiectivele pe termen scurt sau lung în ceea ce priveşte alegerea carierei. În discuțiile avute, copilul trebuie ascultat, îndrumat şi susținut chiar dacă nu totdeauna dorințele lui coincid cu cele ale adulților.

Întrucât o carieră profesională presupune procese precum tatonări şi decizii, ca şi reorientări profesionale, copilul trebuie ajutat să descopere care sunt avan‐tajele şi dezavantajele viitoarei profesii. De aceea, elevii au participat la activități de consiliere şi orientare în carieră începând încă din clasa a V‐a. Acestea s‐au in‐tensificat pe parcursul semestrului I al anului şcolar 2012 – 2013, când ei au fost implicați în implementarea Programului de formare „Orientarea şi consilierea în carieră a tinerilor” din cadrul proiectului ACTIV. Astfel, au fost organizate diverse activități: lecții demonstrative în cadrul Comisiei metodice a diriginților, activități de autocunoaştere, vizite la diverse unități comerciale etc. În timpul orelor de consiliere şi orientare, elevii au avut de realizat mai multe teme. De exemplu, să realizeze un traseu educațional şi profesional pentru o meserie aleasă de ei sau să realizeze profilul ocupațional al unei meserii/profesii. La început, foarte puțini din‐tre ei au reuşit să realizeze aceste sarcini, deoarece ei nu erau familiarizați cu aceşti termeni şi nu au înțeles exact ce li s‐a cerut. De asemenea, atunci când au fost puşi să argumenteze de ce şi‐ar alege o astfel de meserie/profesie, nu au găsit argumentele necesare şi au descris acele meserii/profesii în termeni foarte vagi. Cunoşteau foarte puține date referitoare la cerințele necesare exercitării acelei meserii/profesii şi nu conştientizau că, pentru a o practica, trebuie să te cunoşti mai întâi foarte bine şi apoi să ştii care sunt avantajele şi dezavantajele acelei me‐serii/profesii.

În lumea modernă, numărul şi complexitatea meseriilor/profesiilor au sporit. Alegerea unei meserii/profesii a devenit din în ce mai dificilă. Din punct de vedere profesional, orientarea în carieră constituie un lung şir de momente de conştien‐tizare a necesității de a efectua o opțiune profesională. Acest proces este puternic condiționat de oferta vieții economice şi de gradul de dezvoltare al acesteia, adică de cerința de forță de muncă.

Planificarea traseului educațional face parte din planul de carieră şi se referă la alegerea rațională a formelor de educație (şcoli, cursuri, facultăți, formări) care permit dobândirea cunoştințelor şi formarea abilităților şi competențelor nece‐sare profesiei dorite. Această alegere are la bază un demers de explorare a tra‐seelor educaționale şi ocupaționale în raport cu profesia aleasă.

106

Un traseu educațional bine ales poate fi calea care duce direct la destinația dorită şi la atingerea obiectivelor. Pe de altă parte, trebuie să fim conştienți de faptul că nu luăm o decizie pentru întreaga viață. Planificarea educației şi carierei trebuie privite ca un proces flexibil la care putem reveni. În cursul vieții, este po‐sibil să identificăm meserii/profesii care ni se potrivesc mai bine şi putem relua procesul de construire a carierei.

Există meserii bănoase şi meserii neprofitabile, meserii prestigioase şi altele considerate ruşinoase, precum şi ocupații care se desfăşoară în relativă izolare şi altele care presupun colaborarea cu grupuri mari de oameni şi/sau interacțiune re‐petată cu publicul. Exercitarea diverselor profesii influențează stilul de viață al oa‐menilor, precum şi reprezentările pe care ei le dezvoltă cu privire la activitatea proprie şi cu privire la munca altora.

Într‐o lume dinamică, în care evoluția tehnologică creează şi condiționează trenduri, inclusiv pe piața muncii, depinde doar de noi să ne folosim flerul şi să alegem acele domenii cu perspectivă amplă. Şi totul începe cu o bună informare! Profesiunea cea frumoasă este cea făcută cu dragoste! Fără dragoste de profe‐siune, munca devine o obligație, o activitate monotonă şi plictisitoare.


Alegerea carierei implică mai multe hotărâri, desfăşurate pe termen mediu sau lung, toate acestea în contextul definirii intereselor personale, competențelor şi potențialului personal.

Asupra unei persoane apar diverse influențe, unele cu un grad mai scăzut, iar altele mai ridicat de impact. Primii factori care‐i influențează pe copii sunt chiar părinții; familia are o mare putere de decizie, reuşind, de obicei, să‐i influențeze cu succes pe copii. Modelele comportamentale vehiculate în familie şi atitudinile pă‐rinților vor fi preluate de copii, contribuind la conturarea alegerilor.

Opțiunea profesională este privită ca expresie a personalității individului; ale‐gând o anumită profesie, individul optează pentru un mod de viață, un rol şi un statut social. Cu cât gradul de congruență între individ şi mediul ocupațional este mai mare, cu atât creşte şansa de satisfacție profesională, stabilitate şi succes pro‐fesional. De aceea, este important ca, prin orele de consiliere şi orientare, prin activitățile desfăşurate, toți factorii implicați – diriginte, profesori, consilier edu‐cativ, părinți, oameni de afaceri sau persoane care au reuşit în carieră – să îi ajute pe copii să‐şi aleagă parcursul profesional, să‐i încurajeze în demersurile făcute în descoperirea carierei.

107

Şcoala are obligația să organizeze diverse activități de orientare şi consiliere în carieră, activități la care să participe şi părinții. Ideal ar fi ca adulții să nu mai decidă în locul copiilor, ci să‐i lase pe ei să hotărască ce vor să facă mai departe, să încerce să‐i cunoască mai bine şi să‐i înțeleagă în alegerea făcută, să le cunoască nevoile, interesele şi abilitățile. Incompatibilitatea dintre aşteptările părinților cu privire la alegerea carierei copilului lor şi aşteptările acestora din urmă poate genera con‐flicte şi chiar adâncirea golului dintre generații, precum şi la o relație tensionată şi rece între copii şi părinți.

Activități pregătitoare abordării temei

‐ găsirea răspunsului la întrebarea: „Cine sunt eu şi ce‐mi doresc să fac în via‐ță?”; completarea în Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul 1, a răspunsurilor legate de: ce înseamnă imaginea şi stima de sine, ce sunt aptitu‐dinile, abilitățile şi deprinderile şi ce rol au acestea în alegerea carierei, ce sunt va‐lorile, interesele, scopurile şi cât de importante sunt când ne alegem profesia;

‐ aplicarea unui chestionar pentru identificarea acelor profesii de care sunt interesați elevii;

‐ identificarea unor persoane care au reuşit în respectivele domenii de acti‐vitate şi care doresc să‐şi împărtăşească propria experiență;

‐ vizite la unități şi întreprinderi de unde elevii pot să se informeze în legă‐tură cu o anumită profesie/meserie: atribuții şi responsabilități în exercitarea ocu‐pației/profesiei/meseriei, cerințe privind pregătirea profesională, condiții de natu‐ră fizică, psihică, medicală impuse de activitatea profesională, programul de lucru, mediul de activitate, situații de risc, condiții de salarizare etc.

Definirea termenilor utilizați pe parcursul activității

Ocupația este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau natură), pe care o desfăşoară o persoană în mod obişnuit, într‐o unitate economico‐socială şi care constituie pentru aceasta o sursă de existență. Ocupația este, prin urmare, proprie persoanelor active, care practică o activitate recunoscută de societate ca fiind utilă pentru sine şi semenii săi. Ocupația unei persoane poate fi exprimată prin funcția sau meseria exercitată de aceasta.

Funcția este activitatea desfăşurată de o persoană într‐o ierarhie funcțio‐nală de conducere sau execuție.

108

Meseria este complexul de cunoştințe teoretice şi deprinderi practice obți‐nute prin şcolarizare, necesare pentru executarea anumitor operații de transfor‐mare şi prelucrare a obiectelor muncii sau pentru prestarea anumitor servicii.

Pentru definirea corectă a noțiunii de ocupație şi evitarea confuziei, este ne‐cesar să se definească şi termenul de profesie care, în unele cazuri, poate fi şi ocu‐pație, iar în altele, nu. Aşadar, profesia este specialitatea (calificarea) obținută prin studii, iar ocupația este specialitatea (calificarea) exercitată efectiv la locul de muncă.

Cariera este o succesiune de activități şi poziții profesionale pe care o per‐soană le atinge, ca şi atitudinile, cunoştințele şi componentele asociate care se dezvoltă de‐a lungul timpului.

Planificarea carierei este procesul de identificare a paşilor care trebuie par‐curşi pentru dezvoltarea carierei şi presupune stabilirea obiectivelor, acțiunilor ca‐re vor fi realizate, a resurselor necesare (umane, financiare), termenelor, respon‐sabilităților, rezultatelor concrete aşteptate, precum şi eliminarea obstacolelor. În cadrul unui program de consiliere în acest domeniu, planificarea carierei se des‐făşoară după etapele de autocunoaştere şi explorare ocupațională, educațională.


Elevii vor fi capabili:

să identifice cel puțin patru factori care influențează orientarea în carieră; să obțină cât mai multe informații despre o ocupație/meserie/profesie; să identifice cel puțin patru avantajele şi patru dezavantajele pentru mese‐

ria/profesia aleasă; să analizeze trasee educaționale şi profesionale diferite pentru o mese‐

rie/profesie; să conceapă un traseu educațional şi profesional pentru meseria/profesia

aleasă; să argumenteze de ce este importantă alegerea corectă a meseriei/pro‐

fesiei pentru reuşita în viață.


Resurse umane: elevii clasei a VII‐a A, diriginta clasei, diriginții claselor gim‐naziale; invitați: medicul de familie, polițist, patroni, foşti absolvenți ai liceului care au reuşit în carieră, profesionişti.

Resurse materiale: coli albe, flipchart, carioci, markere, Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului

109

Strategii: exercițiu de energizare, argumentația, conversația euristică, exercițiul

1. Exercițiu de energizare: „Cel mai mult mi‐aş dori să fac…”. Elevi, cadre di‐dactice şi invitați trebuie să numească un lucru pe care nu l‐au făcut până acum, dar pe care şi‐ar dori să‐l facă.

2. Prezentarea invitaților şi a meseriei/profesiei pe care o practică. Activitatea se desfăşoară în sala de clasă, cu elevii şi invitații față în față. Se menționează că nu pentru toate profesiile/meseriile alese de elevi au fost găsite persoane disponibile să participe la activitate.

Cei doisprezece invitați (un medic, un profesor, un polițist, un informatician, un inginer agronom, un inginer constructor, un mecanic auto, o coafeză, un cadru militar, un jandarm, un ospătar, un tâmplar) se prezintă şi, pe scurt, fac o descriere a meseriei/profesiei pe care o practică, insistând pe factorii de succes care au determinat reuşita în domeniul ales. Invitații au fost rugați să aducă cu ei un obiect care este semnificativ pentru meseria/profesia lor. Elevii sunt atenți la prezentările făcute şi trebuie să identifice persona cu care vor lucra în echipă în funcție de ceea ce doresc să devină în viață. Elevii care nu au identificat nicio persoană din grupul de invitați vor lucra în continuare cu diriginții prezenți la activitate. Aceştia vor avea misiunea să‐i ajute pe elevi să descopere cât mai multe informații despre me‐seria/profesia aleasă.

3. Realizarea unui pliant de prezentare a profesiei – lucru în pereche elev – invitat. Se reorganizează activitatea pe ateliere de lucru. Fiecare elev se grupează cu un invitat, având ca sarcină realizarea unui pliant care să conțină cât mai multe informații şi răspunsuri la întrebările despre meseria/profesia aleasă. Elevii care nu au identificat un astfel de invitat sunt ajutați de diriginți să găsească o meserie/ profesie înrudită. Dacă nici aşa nu reuşesc să‐şi găsească o pereche, vor fi ajutați de diriginți să găsească răspunsurile aşteptate, urmând ca pliantul să fie comple‐tat într‐o activitate viitoare.

4. Realizarea traseului educațional şi profesional. Folosind Orientarea şi consilie‐rea în carieră – Manualul elevului, modulul nr. 2, elevii ajutați de invitați vor realiza pe coli de flipchart trasee educaționale şi profesionale pentru meseria/profesia aleasă. Invitații vor discuta cu elevii şi îşi vor prezenta propriile trasee educațio‐nale şi profesionale, insistând pe ceea ce cred ei că le‐a fost de folos şi ceea ce cred că i‐a ajutat mai puțin sau chiar i‐a împiedicat la un moment dat să pro‐moveze în carieră. Vor argumenta de ce este necesară orientarea şi consilierea în carieră încă din gimnaziu şi că un pas important este alegerea liceului.

110

5. Aplicarea fişei de feedback. Elevii completează tabelul de la pagina 18, modulul 2 din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului. Invitații vor completa fişa din Anexa 1 de mai jos.

ANEXA 1

a. Scrieți câteva calități pe care le‐ați descoperit la copilul cu care ați lucrat.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

b. Ce v‐a impresionat cel mai mult la copilul respectiv?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

c. Sunteți de acord să țineți legătura cu acest copil? Dacă da, cum credeți că îl puteți ajuta să reuşească în carieră?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

d. Dați copilului câteva sfaturi pentru viitor.

…………………………………………………………………………………………..…………………………………………………………………………………………

6. Încheiere: Elevii prezintă ce le‐a plăcut mai mult în timpul activității.


identificarea a cât mai multor persoane din diverse domenii de activitate care doresc să participe la activitate, astfel încât să se acopere un număr cât mai mare de meserii/profesii din cele propuse de elevi;

realizarea a cât mai multor activități de autocunoaştere şi de identificare a meseriei/profesiei care se potriveşte fiecărui elev;

motivarea elevilor în desfăşurarea activităților de autocunoaştere.

Factori de succes identificați:

implicarea tuturor persoanelor prezente în activitatea de orientare şi con‐siliere în carieră propusă;

sensibilizarea adulților în vederea participării la astfel de activități şi spriji‐nirea elevilor în alegerea liberă a viitoarei cariere;

111

promovarea unor modele de succes şi experiențe de ghidare în carieră a elevilor;

centrarea activității pe nevoile elevilor şi informarea cu privire la dinamica economică şi a ocupării forței de muncă;

eliminarea stereotipurilor şi prejudecăților cu privire la muncă; încurajarea discuțiilor libere pe tema propusă.


Modul în care activitatea a influențat atitudinea şi comportamentul elevilor:

elevii sunt mai bine informați în ceea ce priveşte profesia/meseria aleasă; elevii au devenit mai motivați în ceea ce priveşte identificarea meseriei/

profesiei care li se potriveşte; elevii au participat activ la realizarea pliantelor şi afişelor cu traseele educa‐

ționale şi profesionale; elevii au înțeles că alegerea corectă a profesiei constituie un pas important

către o carieră de succes; elevii au simțit că cei implicați în activitate au dorit să‐i ajute; elevii vor să mențină legătura cu invitații şi să afle mai multe despre pro‐

fesia pe care şi‐au ales‐o.

Numărul de participanți implicați în activitate:

‐ 18 elevi;

‐ 8 cadre didactice;

‐ 12 invitați, persoane care au succes în carieră.

Modul în care au fost măsurate rezultatele:

‐ numărul de participanți implicați;

‐ numărul de afişe realizate;

‐ numărul de pliante realizate;

‐ fişele de feedback;

‐ fişele completate de invitați.


Procesul de consiliere în carieră realizat în cadrul acestei activități are avan‐tajul că elevii au avut oportunitatea de a se afla față în față cu persoane care au

112

reuşit în carieră. Elevii au avut ocazia să se informeze direct despre o anumită pro‐fesii/meserii. În timpul activității, au fost stabilite relații directe între elevi şi per‐soane pregătite într‐un anumit domeniu şi dornice să‐şi împărtăşească din propria experiență, să sprijine elevii în descoperirea profesiilor şi în elaborarea unor trasee educaționale de succes.

Activitatea propusă reprezintă un exercițiu activ de comunicare copil – adult cu scopul de a mobiliza eficient resursele de care dispun ambii la un moment dat, în vederea atingerii obiectivelor pe care profesorul diriginte le‐a propus.


Elevii sunt dornici să continue activitatea şi în anul viitor. Invitații au promis că vor ține legătura cu elevii, exprimându‐şi dorința de a participa la o altă activitate pentru a vedea dacă elevii şi‐au schimbat opțiunile sau nu în urma discuțiilor pur‐tate. De asemenea, au propus desfăşurarea unei activități „Ziua porților deschise”, activitate în care elevii susținuți de părinți să poată merge la locurile de muncă ale invitaților şi, pentru câteva ore, să poată să‐şi creeze o imagine a ceea ce presu‐pune meseria respectivă. Ceilalți diriginți au afirmat că vor ține legătura cu invitații pentru a organiza şi ei astfel de activități.

Toate materialele realizate vor fi folosite pe parcursul unei alte activități, fie‐care elev având posibilitatea să‐şi prezinte pliantul şi traseul educațional. Elevii ca‐re încă nu sunt hotărâți asupra a ceea ce vor să devină în viață vor avea ocazia să descopere profesii/meserii despre care nu ştiu prea multe lucruri.


Alexandru, Gh., Custea, I., Catană, G. (2006). Dirigenție și consiliere – Ghid metodologic, Craiova, Editura Gheorghe Alexandrescu.

Nemțanu, D., Nane, D. C. (2009). Strategii didactice creative utilizate în activitățile școlare, Vaslui, Editura Taida,



Hodoș, C., Paraschivoiu, C. E., Tudor, V. (2005). Viitorul începe azi – Ghid metodologic de orientare și consiliere școlară, Editura Magister.

Cosma, T. (2007). Ora de dirigenție în gimnaziu, București, Editura Didactică și Pedagogică.

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „LUMEA PROFESIILOR – ACTIVITATE DE CONSILIERE COLECTIVĂ”

AAuuttoorr Ana‐Nicoleta GRIGORE, profesor consilier şcolar, psiholog, CJRAE, Şcoala „Alexandru cel Bun”, localitatea Iaşi, județul Iaşi



TTeemmaa „Explorarea carierei şi a mediului/ Trasee educaționale şi profesionale”


O activitate de consiliere colectivă, dedicată mai ales consilierilor şcolari, proiec‐tată didactic în mod profesionist. Autoarea reuşeşte să motiveze elevii pentru activi‐tate şi să îi orienteze, într‐o manieră atractivă şi interactivă, către profesiile care li se potrivesc. Remarcăm formularea corectă a obiectivelor operaționale, descrierea cla‐ră a secvențelor activității şi sugestiile cu privire la inițiativele‐cheie: consultarea mo‐nografiilor profesionale şi activități de tipul „biblioteca vie”.



Activitatea de consiliere colectivă s‐a desfăşurat conform graficului de activi‐tate al comisiei de orientare şcolară şi profesională, în care profesorului consilier şcolar îi revine sarcina de a realiza activități de consiliere colectivă cu elevii claselor a VII‐a şi a VIII‐a în parteneriat cu profesorul diriginte, în cadrul orelor de consiliere şi orientare. Elevii au mai participat la activități din aceeaşi arie curriculară pe te‐matica orientării şcolare, la întâlnirea anterioară abordându‐se subiectul interese‐lor profesionale, măsurate cu instrumente specifice (Chestionarul de interese Holland, Chestionarul Holban, Ancorele Carierei). După identificarea domeniilor de interes, elevii au înaintat întrebări cu privire la profesiile ce li s‐ar potrivi, exprimându‐şi do‐rința de a afla mai multe informații cu privire la acestea, pentru a‐şi putea contura o opțiune pentru traseul educațional de urmat către profesia potrivită. Practic, contextul abordării acestui subiect l‐a constituit dorința elevilor de a afla cât mai

114

multe informații despre profesiile pe care le cunosc sau pe care ar trebui să le cunoască după ce şi‐au identificat domeniile de interes.


Resurse materiale: Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului; Orien‐tarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului (Anexa: Meseria/ocupația/pro‐fesia, p. 67); coli de scris colorate; instrumente de scris; flipchart; scotch.

Resurse umane:

25 de elevi de clasa a VII‐a, entuziaşti, dornici de a afla mai multe despre profesiile pe care le‐ar putea urma;

profesorul diriginte, cu un stil de conducere democratic, cu o structură de comportament afectuoasă, prietenoasă cu elevii, suportivă, cu putere de stimu‐lare şi responsabilă față de aceştia;

studenți masteranzi în cadrul specializării Psihologie educațională şi consi‐liere, aflați în stagiu de practică, care vor avea disponibilitatea şi răgazul de a răs‐punde întrebărilor individuale ale elevilor;

cadru instituțional în care se încurajează autonomia în muncă şi manage‐mentul participativ;

responsabilitate față de atribuțiile din fişa postului şi față de persoana umană din fața catedrei, ce trebuie valorificată la potențialul său maxim.


Obiective de referință:

1. să se familiarizeze cu profesiile existente;

2. să conştientizeze importanța alegerii viitoarei profesii.

Obiectivele operaționale cognitive:

Pe parcursul şi la sfârşitul lecției, elevii vor fi capabili:

O.1. să stabilească caracteristicile profesiei. Obiectivul va fi atins, dacă elevii vor stabili trei caracteristici ale profesiilor, conform criteriilor cerute;

O.2. să enunțe caracteristicile unor profesii favorite. Obiectivul va fi atins, dacă elevii vor fi capabili să numească cel puțin cinci caracteristici ale profesiei preferate;

O.3. să aleagă două profesii pe care ar dori să le urmeze. Obiectivul va fi atins, dacă elevii vor identifica o profesie care le place şi una pe care o pot face;

115

O.4. să analizeze profesiile pe care doresc să le urmeze. Obiectivul va fi atins, dacă elevii vor analiza o profesie pe care doresc să o urmeze;

O.5. să facă distincția între termenii de profesie, meserie, ocupație, funcție. Obiectivul va fi atins, dacă elevii vor şti să definească corect termenii, pe baza in‐formațiilor furnizate de profesor.

Obiectivele operaționale psihomotorii:


O.5. să respecte regulile activităților. Obiectivul va fi atins, dacă elevii vor reuşi să‐şi adapteze comportamentul în funcție de situația cu care se confruntă;

O.6. să execute corect gesturile cerute în timpul activităților. Obiectivul va fi atins, dacă elevii au dat dovadă de maturitate pe parcursul activităților propuse.

Obiectivele operaționale afective:


O.7. să participe cu interes la activitate. Obiectivul va fi atins dacă elevii au avut o atitudine pozitivă față de activitățile în care au fost implicați.


Activitatea se desfăşoară în contextul tematicii orelor de orientare şcolară şi profesională şi are ca premisă teoretică explorarea mediului în vederea cunoaş‐terii ocupațiilor, meseriilor şi a profesiilor de pe piața muncii. Activitatea va oferi distincții terminologice pentru diferite concepte din câmpul orientării şcolare şi le va aduce elevilor informații pentru a‐şi contura o imagine de ansamblu asupra unor grupe profesionale vizate. Scopul este susținerea elevilor, în contextul trecerii acestora de la un nivel de învățământ la altul, prin formularea unei opțiuni profe‐sionale cât mai consistente cu interesele şi aptitudinile proprii. Cadrul didactic co‐ordonator al acestei activități este familiarizat cu teoriile specifice orientării şco‐lare prin formarea profesională, precum şi prin dobândirea atestatului de liberă practică în profesia de psiholog, specializarea psihologie educațională, consiliere şcolară şi vocațională. De asemenea, profesorul diriginte este membru în Comisia de orientare şcolară şi profesională, cadru în care se diseminează cele mai noi in‐formații normative, metodologice şi teoretice necesare unei bune ghidări profe‐sionale (şi nu numai) a elevilor din clasele superioare ale gimnaziului.

116

1. Captarea atenției (durata: 5 minute). Profesorul va împărți clasa în patru grupe (echipe) a câte şase, respectiv şapte elevi, care vor fi asistați în activitate de către un student‐masterand (la două grupe). Elevii din fiecare grup vor extrage câte un bilețel pe care va fi înscrisă sarcina.

Sinonim Antonim

Profesie

Definiție Proverb

2. Anunțarea temei (durata: 1 minut). Profesorul anunță tema şi obiectivele lecției „Lumea profesiilor”.

3. Dirijarea învățării (durata: 25 minute). Fiecare echipă va trebui să listeze cât mai multe profesii pe care ar dori să le urmeze. La final, se enunță cele patru grupuri de profesii, notându‐se pe flipchart, într‐o listă comună, de unde se elimi‐nă dublurile. Tot acum se clarifică unele distincții terminologice între profesie, ocu‐pație, meserie, funcție, explicându‐li‐se elevilor de ce unele activități precum „şef” sau „deputat” nu sunt profesii.

Ulterior, fiecare elev îşi va alege câte două profesii din lista finală, pe care do‐reşte să le urmeze, şi va enumera într‐un tabel cât mai multe caracteristici ale acestora, precum şi avantajele şi dezavantajele lor:

Profesia

Jurnalist

Avantaje

☺

Dezavantaje

Călătoreşti Pericol pentru viață

Schimb de experiență Cenzura

117

După ce vor finaliza acest exercițiu, elevii vor numi profesiile alese, iar profe‐sorul va forma grupe noi cu elevii care au abordat profesii/meserii înrudite, pentru a face schimb de informații.

4. Obținerea performanței (durata: 10 minute). Elevii vor primi fişa Anexa: Meseria/ocupația/profesia (p. 67). Fiecare elev va analiza o profesie pe care doreşte să o urmeze.

5. Asigurarea feedbackului (durata: 10 minute). La final, câțiva dintre elevi vor citi, în funcție de timpul disponibil, fişa de lucru proprie. Profesorul discută cu ele‐vii despre ce s‐a proiectat, precum şi despre modul în care au participat la realiza‐rea obiectivelor: „Cum v‐ați simțit în timpul activității în grup sau a prezentării?” şi va ruga elevii să completeze pe un flyer ce au aflat nou la această activitate, precum şi ce vor să mai afle în activitățile următoare.


Pentru ca această acțiune să îşi atingă obiectivele, este necesară dotarea cu resursele materiale descrise la începutul planului de activitate, colectivul de elevi să fie deprins cu specificul activității de consiliere, cu lucrul pe grupe, cu prezența consilierului şcolar între ei, formând o relație de alianță şi suport. Transmiterea către elevi a unor precizări cu privire la termenii folosiți în format electronic poate constitui un avantaj în sprijinul unei temeinice informări a elevilor, iar prezența a doi studenți va facilita procesul de transmitere de informații, elevii comunicând mai uşor şi fiind mai lesne antrenați în activitate. Pentru o mai mare eficiență a activității de orientare şcolară şi profesională, consider că succesiunea activităților spre conturarea unei opțiuni profesionale ferme ar trebui să parcurgă şi faza de consultare a unor monografii profesionale care să informeze elevul la modul cel mai concret cu privire la profesia spre care a ales să se îndrepte ca urmare a ac‐țiunilor din tematica orientării şcolare şi profesionale din şcoală, corelate cu natu‐rala maturizare psihofizică. În acest sens, o bună practică în domeniul orientării şcolare şi profesionale ar trebui să includă participarea unor reprezentanți ai unor categorii socio‐profesionale populare în rândul elevilor, în cadrul unor întâlniri di‐dactice moderne, de tipul bibliotecă vie. Participarea unor profesionişti care să dis‐cute cu elevii despre profesia lor ar da consistență şi ar încorona întreaga activi‐tate de orientare şcolară şi profesională.

118


În urma desfăşurării activității, toți elevii şi‐au manifestat interesul pentru do‐bândirea de noi informații din tematica orientării şcolare şi profesionale, deschi‐zându‐li‐se o uşă către un domeniu care îi preocupă în mod deosebit actualmente, şi anume: activitățile antrenante, practice şi care le pot aduce profit material în vii‐torul din ce în ce mai apropiat.

Măsurarea rezultatelor activității s‐a realizat direct, prin distribuirea unui ches‐tionar ce viza oferirea unui feedback din partea elevilor cu privire la activitatea desfăşurată. Întrebările au făcut referire la ceea ce ştiau elevii la începutul activi‐tății, ce au aflat şi ce vor dori să afle la întâlnirile viitoare; de asemenea, au existat întrebări deschise cu privire la ce a fost plăcut şi ce are nevoie de îmbunătățire în practică.

Prelucrarea rezultatelor este, astfel, uşor de realizat într‐un program statistic, iar autoevaluarea activității, mult mai acurată. La sfârşitul lecției, am putut con‐stata că au fost realizate obiectivele operaționale. Chestionarele distribuite ele‐vilor cu privire la activitățile desfăşurate, precum şi despre ceea ce doresc să afle în viitor au fost grăitoare, în sensul că toți au enunțat concepte noi pentru ei şi au manifestat un interes spre aspecte specifice pe care doresc să le cunoască în rela‐ție cu persoana lor şi profesia sau profesiile pe care le vizează. Am fost surprinşi de faptul că cei mai mulți au aflat pentru prima dată de relația dintre profesie şi funcție, de distincția între instituțiile de formare (facultate, universitate, şcoala postliceală etc.).

Unul dintre rezultatele cele mai mulțumitoare l‐a constituit faptul că am obser‐vat că elevii încep să găsească meserii şi profesii în domeniul de interes propriu, raportându‐se la diferitele nivele de specializare la care pot ajunge. Este îmbucu‐rător, de asemenea, faptul că am reuşit să transformăm clasa de elevi tipică, ter‐nă, în tineri cu aspirații către ceva – ceva ce pot face singuri, ce le aduce satis‐facție. Dacă în întâlnirile anterioare, priveam la copiii care nu ştiau ce le place, acum avem în față alți copii – încântați că au identificat domenii de interes şi pro‐fesii care îi motivează.


Consider că această practică este una de succes, pentru că elevii au evaluat‐o astfel prin interesul pe care l‐au manifestat la activitate, prin implicarea lor, prin coerența răspunsurilor şi seriozitatea cu care au tratat sarcinile. Am simțit că este

119

o oră în care elevilor li s‐a vorbit despre ceva ce îi interesează cu adevărat şi de‐spre care, în mod sigur, doresc să afle mai multe. Chiar dacă perioada următoare a fost una mai aglomerată, nereuşind să ajung în timpul dorit pentru a realiza o nouă activitate, elevii m‐au căutat ei, amintindu‐mi de aspectele pe care doresc să le mai discutăm (ştiut fiind faptul că, adesea, elevii nu acordă importanță nici măcar lecției anterioare la o materie „de bază”, cu patru – cinci ore pe săptămână).

Faptul că elevii au beneficiat de un caiet pe care eu l‐am numit „de dezvoltare personală” (Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului) a constituit un avantaj în dezvoltarea unei relații de alianță cu profesorul consilier şcolar şi în sustenabilitatea activității în ansamblu a ariei curriculare Consiliere şi orientare, cu unele consecințe importante în dezvoltarea abilităților de viață ale elevului.

Faptul că o inițiativă a societății civile a „instituționalizat” cumva un domeniu altfel rămas la superficialul tratament al întrebării „Ce vrei să te faci când vei fi mare?” a făcut ca activitatea consilierului şcolar şi a dirigentului să fie mai facilă şi privită cu mai multă seriozitate de către elevi. Practic, le‐am oferit o activitate tipic curriculară ca formă: manual, caiet, fişe, materiale didactice, dar atipică din punct de vedere al conținutului. Acest aspect a susținut în mod semnificativ activitatea.


Activitatea poate fi replicată ca atare şi dezvoltată după specificul colectivului la care se adresează. În ceea ce priveşte urmarea, această activitate va fi, cu sigu‐ranță, continuată în direcția indicată de elevii, ulterior parcurgându‐se alte teme de interes, aşa cum sunt ele enunțate în Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului.


Băban, A. (2001). Consiliere educațională, Cluj‐Napoca, Editura Imprimeria Ardealul.

Butnaru, D., Hardulea, A., Vlasov, D. – V. (2010) Şcoala & cariera, Iaşi, Editura Spiru Haret.



Lemeni, G., Miclea, M. (2004) Consiliere şi orientare. Ghid de educație pentru carieră, Cluj‐Napoca, Editura ASCR.

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „LOCURILE DE MUNCĂ DIN SATUL MEU”

AAuuttoorr Violeta‐Mariana GRIGORICĂ, profesor diriginte, Şcoala Gimnazială nr. 1, localitatea Bilieşti, județul Vrancea



TTeemmaa „Explorarea carierei şi a mediului”


Activitatea propusă este simplă, dar de impact, întrucât pune elevii în contact direct cu realitatea activităților economice din mediul proxim. Pregătirea prealabilă minuțioasă a activității, valorificarea oportunităților locale şi dezbaterea ulterioară conturează o bună practică exemplară şi la îndemâna diriginților din şcoli mici din mediul rural. Apreciem în mod special disponibilitatea partenerilor – agenți econo‐mici din comunitate care au contribuit la succesul activității.



Nivelul la care erau elevii în ceea ce priveşte orientarea profesională a putut fi aflat în urma parcurgerii temelor de autocunoaştere şi dezvoltare personală din primul manual al elevului, şi anume imaginea de sine şi stima de sine, aptitudinile, abilitățile şi deprinderile de lucru.

În urma unor dezbateri avute cu elevii, am constatat că percepția lor cu privire la propria carieră profesională este eronată, astfel că, de comun acord cu aceştia, am făcut un plan de acțiune. Dat fiind faptul că unii dintre ei au rude care lucrează în cadrul a diferite firme de pe raza comunei Bilieşti, am hotărât să le vizităm. Mai întâi, s‐a cerut acordul scris al şefilor de acolo şi, mai apoi, al părinților.

Astfel, am hotărât ca în prima zi din săptămâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun”, să fie realizate vizitele în diferite intervale orare.

121

Li s‐au comunicat elevilor obiectivele pe care le vom urmări în timpul vizitei – culegerea de date şi informații cu privire la locul de muncă, la meseriile/profesiile întâlnite, precum şi la rutele de dezvoltare profesională urmate de gazdele noastre.

Vizita s‐a făcut în condiții de siguranță şi disciplină, la SC CRISTEA SERV SRL, la croitoria SC SOVRANICOM SRL şi la fierăria SC BUNADIMINEATA PREST SERV SRL, toate cu sediul în comuna Bilieşti. Acolo s‐a avut în vedere observarea mediului de lucru şi culegerea de date şi informații de la muncitori, ingineri, manageri. Elevii au primit explicații lămuritoare şi au putut pune întrebări cu privire la denumirea ocupațiilor, a utilajelor, a tehnologiilor, a modului de fabricare, a materiilor prime folosite, a timpilor de lucru sau orice altă întrebare care avea legătură cu obiec‐tivul vizitat.


Resurse umane: Pe lângă cei 17 elevi ai clasei a VI‐a, din Şcoala Gimnazială nr. 1, Bilieşti, a fost foarte importantă implicarea părinților care au fost informați cu pri‐vire la oportunitățile informaționale oferite de materialele suportului de curs pen‐tru elevi.

Partenerii activității: firmele SC CRISTEA SERV SRL, SC SOVRANICOM, SC BUNA‐DIMINEATA PREST SERV SRL, toate de pe raza comunei Bilieşti.

Resurse materiale: fişe preluate din primul modul din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, aparat foto, costume pe care şi le‐au procurat elevii, acordurile încheiate cu partenerii, carnețele în care elevii au notat impresiile.


Obiective‐cadru:

explorarea carierei şi a mediului; vizitarea depozitului de materiale de construcții, a unei confecții şi a unei

fierării.

Obiectiv de referință:

informarea cu privire la meseriile şi profesiile din domenii variate care se găsesc în mediul lor de viață.

Obiective operaționale:

să precizeze trei calități proprii care li se par mai importante; să identifice două abilități de relaționare observabile în locurile vizitate;

122

să numească câte două ocupații/meserii/profesii din domeniile vizitate; să prezinte două ocupații/meserii/profesii pe care ar dori să le urmeze din

domeniile discutate; să enumere câte trei dintre avantajele şi dezavantajele meseriei/profesiei

alese.


Am desfăşurat tema pe parcursul a trei activități în care am fost într‐un per‐manent dialog cu elevii, făcându‐i să înțeleagă că fiecare meserie este frumoasă şi aducătoare de satisfacții, dar, în egală măsură, dificilă.

În prima lecție, elevii s‐au familiarizat cu noțiuni din domeniile vizate, pe par‐tea de orientare profesională. Ideea de organizare a unor vizite i‐a încântat şi au ascultat cu atenție propunerile doamnei diriginte.

Vizitele – a doua activitate – au decurs conform programul stabilit, elevii aflând detalii despre desfăşurarea proceselor tehnologice, dar şi informații intro‐ductive despre conceptele meserie/profesie/ocupație/rută profesională. În cele trei locații de pe raza comunei Bilieşti, şi anume depozitul de materiale de construcții CRISTEA SERV SRL, atelierul de confecții SC SOVRANICOM şi fierăria SC BUNA‐DIMINEATA PREST SERV SRL, elevilor li s‐a prezentat structura organizatorică şi li s‐au explicat, în detaliu, procesul de producție, tehnologiile, utilajele, materiile fo‐losite şi spațiile de lucru:

calea de acces a personalului; magazia de materii prime; hala de producție; camera de depozitare; camera de realizare; camera de verificare a produselor – din fiecare obiectiv economic vizitat.

I‐am rugat pe muncitori să le vorbească elevilor despre condițiile de lucru din cele trei locații. Deşi la prima vedere, totul părea (doar) foarte frumos, era impor‐tant ca elevii să afle care sunt şi dezavantajele locurilor de muncă vizitate. Munci‐torii le‐au povestit că stau în picioare sau pe scaun un timp îndelungat şi trebuie să lucreze cu mare atenție. Elevii au aflat astfel că:

zgomotul şi umiditatea ridicată constituie un factor de stres psihic; chiar dacă apare o anumită obişnuință, pe termen lung, efectele se fac simțite;

fiecare loc de muncă este solicitant fizic, în felul lui;

123

se lucrează şi în schimbul trei (în unele cazuri); se lucrează în flux continuu – nu există duminică sau zi de sărbătoare; perioadele de sărbători religioase sunt cele mai solicitante, deoarece se

lucrează şi comenzi de produse speciale; chiar dacă nivelul de studii este mediu, se lucrează pe post de muncitor, iar

retribuirea muncii prestate este la nivelul salariului minim pe economie; nu (prea) există posibilități de ascensiune în carieră.

În cea de‐a treia lecție, am consolidat informațiile culese pe teren, elevii pre‐zentând cele mai importante aspecte reținute cu ocazia acestei ieşiri. În primul rând, elevii au povestit cum a decurs vizita, urmând apoi să trecem la realizarea unei schițe sub forma unui ciorchine.

Motto‐ul după care am încercat să îi ghidez a fost „Meseria e brățară de aur”. Le‐am amintit faptul că fiecare om trebuie să muncească pentru a‐şi câştiga pâi‐nea. Am observat că elevii au tendința să se gândească doar la aspectele conve‐nabile ale unei meserii, neluând în calcul şi dezavantaje ascunse ale unei profesii.

În încheierea activității, am formulat concluziile, le‐am cerut elevilor să‐şi ex‐prime părerea despre aspectele plăcute sau mai puțin plăcute ale lecțiilor şi am solicitat să folosească noile informații însuşite în realizarea unei compuneri‐temă de casă cu titlul „Meseria e brățară de aur”.


cooperarea cu părinții; precizarea obiectivelor; antrenarea tuturor elevilor prin folosirea metodelor interactive.


Evaluarea activității s‐a făcut prin aplicarea unei fişe de evaluare, cumulat cu analiza jurnalelor de meserii pe care le‐au realizat elevii. Aceştia au conştientizat importanța conturării unui traseu educațional, prezentând în următoarea oră de consiliere avantajele şi dezavantajele a cel puțin două meserii prin intermediul jocului de rol.


Faptul că elevii au discutat despre fiecare meserie în parte în spațiul în care acestea se practică i‐a responsabilizat, acest adevăr fiind evident în remarcile fă‐

124

cute în timpul vizitelor şi pe baza dezbaterii ce a urmat, dar şi prin implicarea adu‐să în cadrul orei în care au avut de reprezentat avantajele şi dezavantajele me‐seriei alese.

Pe viitor, se prevede ca alți diriginți să poată organiza şi desfăşura astfel de vizite cu clasa, dar şi individual, la diferite firme. O altă posibilitate pentru dezvol‐tarea activității ar fi ca fiecare copil să petreacă o zi din viața sa în locul părintelui său la serviciu sau să facă schimb cu alți colegi şi să meargă la serviciu cu părinții acestora.


Călugăru, D. (2004). Dirigenția și consilierea. Ghid metodologic, Craiova, Editura Gheorghe Alexandru.

Florea, N. A., Surlea, C. F. (2008). Consiliere şi orientare, Craiova, Editura ARVES.



TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „EXPLORAREA CARIEREI ŞI A MEDIULUI LOCAL”

AAuuttoorr Daniel MIHALACHE, profesor diriginte, Şcoala Gimnazială nr. 1, localitatea Independența, județul Galați



TTeemmaa „Explorarea carierei şi a mediului/ Trasee educaționale şi profesionale”


Activitatea propusă provoacă părinții elevilor de gimnaziu să reflecteze asupra importanței conştientizării traseului educațional şi de carieră a propriilor copii, co‐municând mai autentic cu ei. Elevii, la rândul lor, sunt invitați să reflecteze asupra a diferite profile profesionale, din perspectiva responsabilităților, sarcinilor, pregătirii prealabile. Apreciem în special preocuparea pentru organizarea unei activități inter‐active, pe grupuri, cu resurse materiale minime, uşor de replicat de către alți diriginți.



Nivelul la care se aflau elevii în ceea ce priveşte orientarea în carieră nu era unul satisfăcător. Adresându‐le clasica întrebare „Ce vrei să te faci când vei fi mare?’’, mi‐am dat seama că, pe fondul dezorientării şi a lipsei de autocunoaştere, mulți dintre ei îşi doreau cu totul altceva decât ce li s‐ar fi potrivit. Şi asta doar pentru că o anu‐mită meserie suna bine, era la modă sau ştiau că se câştigă bine din ea. Astfel că la începutul clasei a VIII‐a, am realizat o serie de activități de autocunoaştere şi dez‐voltare personală (din Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, modulul nr. 1) care au avut ca scop crearea unei imagini de sine corecte. Mai mult decât atât, în urma unei activități comune părinți – elevi, am aplicat două tipuri de chestionare (unul pentru elevi şi altul pentru părinți), pentru a‐mi da seama dacă ceea ce‐şi do‐resc copiii pentru ei coincide cu ceea ce le‐ar plăcea părinților ca ei să facă.

Rezultatele au fost dezamăgitoare. În urma analizei amănunțite a chestiona‐relor, am ajuns la concluzia că lipsa de comunicare dintre elevi şi proprii părinți

126

afectează foarte mult orientarea profesională a copiilor. S‐a constatat o formă generală de dezinteres față de provocări, încât majoritatea profesiilor menționate erau dintre cele foarte cunoscute, unele din ele putând fi exercitate şi în mediul rural. Atât părinții, cât şi copiii au recunoscut că lipsa încrederii în sine îi determină să se limiteze la cunoscut. Nu în cele din urmă, mai trebuie menționat că ambele „tabere’’ vedeau viitoarea profesie a copilului foarte departe în timp şi nu îşi pro‐puneau ca opțiunile şcolare să fie în strânsă legătură cu aceasta, anulând astfel sau negând una dintre cele mai importante misiuni ale şcolii de astăzi: pregătirea elevului pentru piața muncii.

Menționez că am aplicat aceste chestionare în mod special pentru informarea mea. Rezultatele nu le‐am făcut cunoscute decât la cerere.


Activitatea nu a necesitat resurse materiale deosebite, doar coli de scris şi pi‐xuri. Aceasta s‐a desfăşurat în sala de clasă, iar elevii au fost receptivi, cum sunt, în general, la activități de acest gen.


La sfârşitul activității, elevul va fi capabil:

să enumere cel puțin patru surse de informare care pot oferi detalii rele‐vante asupra meseriilor alese;

să descopere specificul meseriei alese prin numirea a cel puțin trei apti‐tudini necesare şi trei responsabilități corespunzătoare;

să identifice specializarea pe care va trebui să o parcurgă în traseul lor educațional prin numirea a cel puțin două licee (din județ sau din zonele limitrofe) care au acea specializare.


La începutul orei, după ce m‐am asigurat de existența resurselor necesare desfăşurării activității (coli şi instrumente de scris), le‐am solicitat elevilor să scrie pe o coală de hârtie profesia pe care şi‐ar dori cel mai mult să o practice. Ulterior, în funcție de răspunsurile primite, am organizat elevii în grupuri de lucru, fiecare echipă având membri cu aceeaşi profesie menționată sau cu profesii diferite. Le‐gat de acestea, elevii trebuiau să noteze pe foi tot ce ştiau despre:

condițiile de muncă;

127

responsabilitățile locului de muncă; deprinderile şi aptitudinile necesare; studii minime impuse şi şcolile care trebuie urmate; posibilități de angajare în țară şi în străinătate; limitele posibile de câştig şi alte avantaje; oportunități de ascensiune în carieră.

Am notat pe tablă cerințele de mai sus pentru a le putea vizualiza fiecare elev. De asemenea, acestea au fost trecute şi în broşurile lor de lucru. Pe durata com‐pletării foilor, elevii trebuiau să manifeste interes şi să coopereze cu ceilalți mem‐bri ai echipei, în vederea creării unei imagini cât mai complete asupra meseriei res‐pective.

În tot acest timp, profesorul a avut rolul de supraveghetor, dar şi de sursă de validare a ideilor, asigurându‐se că fiecare echipă a scris cel puțin câte o idee pen‐tru fiecare cerință menționată pe tablă. În acest sens, el a oferit indicii şi a pus în‐trebări ajutătoare în vederea descoperirii de către elevi a specificului meseriilor alese.

La terminarea timpului alocat, fiecare echipă a delegat câte un reprezentant care a expus în fața clasei concluziile la care au ajuns.


Înaintea acestei activități, este necesar ca elevii să fi parcurs unele activități de autocunoaştere şi dezvoltare personală, deoarece activitatea propusă reali‐zează legătura între ceea ce au parcurs şi ceea ce urmează să îndeplinească, ofe‐rind pârghii pentru desfăşurarea altor activități cu teme diferite.

În vederea îndeplinirii obiectivelor, s‐a considerat a fi important faptul că, anterior acestei etape, să se desfăşoare activități de autocunoaştere şi dezvoltare personală, în cadrul cărora elevii să aibă oportunitatea de a‐şi completa „blazonul”4.


Chiar dacă răspunsurile elevilor au fost dezbătute frontal, într‐o activitate ulte‐rioară s‐au analizat rezultatele fiecărei echipe prin comparație cu profilul ocupațio‐nal al meseriei. Astfel s‐a contabilizat fiecare răspuns în parte, identificându‐se câți elevi au răspuns bine la sarcinile de lucru şi câți au întâmpinat dificultăți. Tot prin comparație cu profilul ocupațional s‐a stabilit şi în ce măsură fiecare echipă a fost informată cu privire la profesia pe care va dori s‐o urmeze. Totodată, elevii au ve‐

4 Activitatea „Blazonul” din Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului, p. 51

128

nit şi cu alte materiale de informare (pliante de la târgul de oferte educaționale ale liceelor, articole din mass‐media sau de pe site‐urile de recrutare).


Activitatea oferă posibilitatea continuării ei şi prin alte activități, stimulează elevul să se informeze corect asupra viitorului său şi îl responsabilizează. De ase‐menea, oferă şi posibilitatea alegerii unui model în viață prin vizitele unor per‐soane deja aflate în câmpul muncii în clasă, la orele de dirigenție ulterioare.


Activitatea poate fi continuată prin invitarea unor persoane, părinți, rude sau alte persoane publice din comunitatea locală care deja lucrează în domeniile de activitate propuse de elevi. Astfel, ei îşi pot confirma sau infirma cele învățate în clasă la orele de consiliere şi orientare în carieră.

De asemenea, în cadrul unor excursii organizate, se pot realiza vizite la in‐stituțiile de învățământ care pregătesc tinerii în diverse domenii de activitate sau, de ce nu, chiar la instituții sau întreprinderi publice sau private care activează în domeniile de interes ale elevilor.




TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „TRASEE EDUCAȚIONALE ŞI PROFESIONALE – CONSILIERE DE GRUP”

AAuuttoorr Narcisa‐Gabriela POPA, profesor consilier şcolar, Şcoala Gimnazială „Mihai Eminescu”, localitatea Rădăuți, județul Suceava





Activitatea propusă se remarcă prin întemeierea teoretică de substanță, printr‐o definire excelentă a obiectivelor operaționale propuse şi prin exercițiul psihologic de imagerie dirijată. Destinată mai ales profesioniştilor – consilieri şcolari, psihologi –, activitatea oferă, totuşi, suficiente idei de aplicare practică şi pentru diriginții de alte specializări. Apreciem în mod deosebit claritatea mențiunilor de final cu referire la avantajele bunei practici şi rezultatele cheie obținute.



Consilierea carierei elevilor reprezintă una dintre sarcinile importante atât ale profesorilor diriginți, cât şi ale consilierilor şcolari. Activități din cadrul acestui mo‐dul tematic se realizează încă din clasa a V‐a, la orele de consiliere şi orientare, de către profesorii diriginți. Totuşi, din pricina numărului relativ mic de ore şi multitu‐dinii de teme impuse la această disciplină, activitățile de consiliere a carierei nu au întotdeauna cursivitatea şi continuitatea necesare pentru a fi cu adevărat în folo‐sul elevilor. De aceea, în calitate de consilier şcolar, am realizat în fiecare an câte un proiect de consiliere de grup pe această temă, pentru a veni în întâmpinarea nevoii elevilor de autocunoaştere şi de pregătire a lor în vederea luării unei decizii avizate şi conştiente privind traseul educațional după absolvirea clasei a VIII‐a. Prin participarea la cursurile din cadrul proiectului ACTIV implementat de Asociația Alternative Sociale şi utilizarea materialelor puse la dispoziție, atât pentru profe‐

130

sori, cât şi pentru elevi, această sarcină a putut fi realizată în modalități mai di‐verse, mai atractive, efortul depus pentru conceperea planurilor activităților fiind mai mic, iar beneficiile, mai mari.

Aşa cum se întâmplă în multe ştiințe, dar, în mod special, în domeniul socio‐uman, aceeaşi activitate poate fi guvernată de teorii diferite, fără ca acestea să se excludă reciproc. Activitățile de consiliere şi orientare în carieră desfăşurate cu elevii se bazează pe elemente din cele două grupuri principale de teorii în dome‐niul carierei: teorii structurale – orientate spre caracteristicile individuale şi spre responsabilitățile profesionale şi teorii ale dezvoltării – orientate spre dezvoltarea ființei umane de‐a lungul vieții.

Din perspectiva primei paradigme, în consilierea carierei, este important să se urmărească armonizarea trăsăturilor de personalitate cu cerințele profesiei şi ale pieței muncii, în vreme ce, în cadrul celei de‐a doua perspective teoretice, sunt lua‐te în considerare atât cunoaşterea calităților şi înclinațiilor personale, cât şi mo‐tivația, aspecte din mediul social, educația şi timpul liber, decizia de carieră fiind una de lungă durată, începând din momentul copilăriei şi implicând familia, şcoala şi comunitatea.

Deşi mai aproape de teoriile dezvoltării, consilierea realizată în şcoală utili‐zează cu mare succes instrumente furnizate de teoriile structurale. Dintre acestea, foarte eficiente s‐au dovedit Chestionarul de Interese al lui Holland (http://econsiliere. blogspot.ro, 2012) (cu ajutorul cărora elevii se încadrează în cele şase tipuri de per‐sonalitate, în funcție de preferințele față de anumite ocupații: realist, convențio‐nal, investigativ, social, întreprinzător, artistic) sau Inventarul de Inteligențe Multiple (Gardner, 1983), prin care elevii îşi identifică tipul de inteligență dominant: inteli‐gență lingvistică/verbală, logico‐matematică, spațial‐vizuală, muzical‐ritmică, cor‐poral‐kinestezică, naturalistă, intrapersonală şi interpersonală).

Tema „Trasee educaționale şi profesionale” din cadrul modulului „Explorarea carierei”5 a fost abordată împreună cu cei 31 de elevi ai unei clase a VIII‐a, fiind urmată de o întâlnire cu părinții acestora.

Alegerea parcurgerii temei în acest moment s‐a sprijinit pe faptul că, anterior, elevii au participat la activități de consiliere a carierei vizând autocunoaşterea şi dezvoltarea personală. Astfel, în anul şcolar precedent (în clasa a VII‐a), elevii au avut oportunitatea de a‐şi îmbunătăți propria perspectivă cu privire la aspecte ca:

5 Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevilor, Orientarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului.

131

imaginea de sine şi stima de sine, aptitudini şi abilități, interese, valori, forme şi moduri de comunicare în carieră, dificultăți de comunicare şi modalități de a le depăşi.

Sistematizarea informațiilor cu privire la propria persoană îi ajută pe elevi să‐şi formuleze opțiuni pentru carieră, însă procesul nu este complet înainte ca aceştia să realizeze o legătură între imaginea pe care şi‐au construit‐o şi profesiile eligi‐bile, iar aceasta înseamnă stabilirea unor paşi, respectiv a traseului educațional şi profesional.


Dacă ne referim la întrebările în legătură cu formarea profesională, niciuna dintre perioadele din gimnaziu nu este mai intensă pentru elevi decât al doilea semestru din clasa a VIII‐a. Se apropie momentul când aceştia vor opta pentru o altă şcoală, iar profilul ales ar fi ideal să aibă legătură cu viitoarea profesie. Reuşita alegerii finale este susținută de o bună autocunoaştere, de cunoaşterea opțiunilor posibile şi a paşilor de parcurs. Receptivitatea elevilor pentru o astfel de activitate este optimă în acest moment, întrucât nu sunt încă nici sub presiunea tezelor şi examenelor, dar, cu toate acestea, suficient de aproape de momentul deciziei în‐cât să conştientizeze că nu o mai pot amâna.

Subiectul este de o complexitate ridicată, astfel încât necesită ca elevii să aibă atât maturitatea necesară pentru a‐l aborda, cât şi o serie de achiziții pe care le‐au dobândit în urma activităților desfăşurate anterior: autocunoaştere, abilități de comunicare şi relaționare, deprinderi de a lucra individual şi în grup, realizând un echilibru între propria inițiativă, imaginație şi respectarea îndrumărilor consilierului.

Atingerea scopurilor propuse nu presupune apelul la alte resurse materiale decât cele obişnuite pentru activitățile didactice, resurse familiare elevilor: Orien‐tarea şi consilierea în carieră – Ghidul profesorului, Orientarea şi consilierea în carieră – Manualul elevului, fişe de lucru, instrumente de scris (eventual, în mai multe culori), planşe, calculator.


Scopul activității „Trasee educaționale şi profesionale” este de a dezvolta abi‐litatea elevilor de a‐şi construi un plan de carieră şi de a identifica resursele in‐dividuale pentru punerea în practică a acestui plan (realizarea corespondenței în‐

132

tre abilități, aptitudini şi ocupații). Aceasta presupune atingerea, pe parcursul acti‐vității, a unor obiective concrete, operaționale:

să enumere etapele traseului educațional şi profesional.

În urma comparării traseului profesional imaginat cu traseul descris în manua‐lul elevului, fiecare elev poate să numească etapele de parcurs pentru a ajunge la învățarea şi practicarea profesiei dorite. Obiectivul se consideră atins dacă toți elevii precizează profilul de urmat începând cu clasa a IX‐a şi modalitatea de cali‐ficare după absolvirea învățământului obligatoriu sau a liceului (învățământ supe‐rior, cursuri de calificare).

să descrie trasee educaționale alternative pentru profesia dorită.

Folosind exemplul din manual, elevii vor exemplifica cel puțin două modalități diferite prin care se poate învăța aceeaşi profesie.

să identifice resursele personale necesare pentru atingerea scopului de carie‐ră propus.

Pe baza activităților anterioare de autocunoaştere şi dezvoltare personală, ele‐vii pot să realizeze legătura între cerințele profesiei şi resursele personale (aptitu‐dini, interese, valori). Atingerea obiectivului presupune ca toți elevii să numească cel puțin trei astfel de resurse personale care să corespundă profesiei dorite.


La începutul activității, se apelează la un exercițiu de energizare, elevii fiind invitați să răspundă foarte scurt şi rapid la întrebarea „Ce se află în spatele unei uşi închise?”. Acest exercițiu îi pregăteşte pentru următoarea etapă, în care îşi vor folosi imaginația pentru a se proiecta în viitor şi a‐şi concepe traseul profesional.

Aspectul cel mai consistent al activității este reprezentat de un exercițiu de imagerie dirijată, prin care se li sugerează elevilor să‐şi conceapă traseul profe‐sional ca pe o „excursie” în timp: să‐şi stabilească ținta finală, durata, puncte de oprire intermediare, un „bagaj” cu resursele necesare în funcție de dificultatea traseului, modalități de depăşire a eventualelor obstacole şi trasee alternative.

În cadrul unor grupe formate din câte trei – patru elevi, se discută pe mar‐ginea traseelor concepute. Li se recomandă elevilor să‐şi sprijine colegii în a‐şi identifica resursele personale, precum şi în găsirea de alternative, acolo unde se întâmpină dificultăți. În acelaşi timp, se realizează o interevaluare, sugerându‐li‐se elevilor să schimbe opinii cu privire la coerența şi realismul traseelor propuse, cu

133

precizarea că se vor evita etichetarea şi descurajarea partenerilor de discuție. Se solicită apoi câtorva elevi să prezinte în plen rezultatul activității individuale şi eventualele beneficii ale activității de grup.

Se prezintă exemplul de traseu educațional din Orientarea şi consilierea în ca‐rieră – Manualul elevului şi se cere elevilor să facă o comparație cu propriul traseu. Ca temă pentru viitoarea activitate elevii îşi vor îmbunătăți sau vor adăuga ele‐mente concrete traseului realizat cu ajutorul schemelor din manual.

Concluziile obținute în urma activităților de consiliere a carierei desfăşurate până în acest moment cu elevii au fost prezentate în cadrul unei întâlniri cu pă‐rinții. Decizia de carieră este o decizie de familie, astfel încât este important ca între părinți şi copii, să existe o bună comunicare şi cunoaştere reciprocă. S‐a in‐tenționat dezvoltarea acestor aspecte prin implicarea părinților în programul de consiliere. Astfel, pe lângă faptul că au fost informați cu privire la activitatea şi opțiunile copiilor, părinților li s‐a solicitat să schițeze şi ei trasee educaționale po‐sibile pentru copiii lor şi să‐i sprijine pe aceştia în stabilirea obiectivelor pe termen lung şi a celor pe termen scurt care să le susțină.

În încheierea activităților, s‐a prezentat o poveste terapeutică având ca temă insuflarea încrederii.


Este esențial ca prin activitățile de consiliere a carierei atât elevii, cât şi părinții să fie motivați şi să aibă capacitatea de a lucra pentru conceperea unui plan de carieră. Aceasta înseamnă că înainte de activitatea descrisă, au fost informați pen‐tru a conştientiza propriul rol în construirea unei cariere, au realizat o sinteză a elementelor de autocunoaştere într‐un tablou personal, şi‐au exersat şi dezvoltat abilitățile de comunicare şi de luare a deciziilor. De asemenea, momentul ales este unul în care preocuparea elevilor şi a părinților pentru acest subiect este maximă, ceea ce face ca deschiderea şi participarea lor să atingă aceleaşi cote înalte.

La fel de importantă pentru reuşita activităților a fost colaborarea cu profe‐sorul diriginte al clasei, care a adus un plus de încredere şi a înlesnit întâlnirile din‐tre participanți.


Aprecierea rezultatelor obținute s‐a realizat prin raportarea la obiectivele pro‐puse. Prin observarea elevilor pe parcursul desfăşurării activității şi prin conver‐

134

sația cu aceştia se poate aprecia că, în proporție de 75 %, atât elevii, cât şi părinții au enumerat corect etapele traseului educațional până la etapa învățării profesiei, eventual dobândirii primului loc de muncă, aflându‐se în dificultate în ceea ce pri‐veşte treptele de carieră următoare. La finalul activității, 90 % dintre elevi şi părinți (în urma întâlnirii cu părinții amintită mai sus) au fost în măsură să descrie cel pu‐țin două căi diferite de acțiune pentru a ajunge la învățarea şi practicarea profesiei dorite. De asemenea, cu trei – patru excepții, elevii au reuşit să realizeze o co‐relare realistă a tabloului personal, a resurselor de care dispun cu cele necesare exercitării profesiei la care aspiră.

La încheierea activității, elevii şi părinții au răspuns în scris la două întrebări, adresate în scopul evaluării demersului realizat. Răspunsurile constau în acordarea de note între 1 şi 5 pentru utilitatea activității şi modul în care aceasta a făcut sau nu decizia de carieră mai uşor de luat.

1. În ce măsură considerați că ceea ce ați învățat din această activitate vă este util în perspectiva deciziei de carieră pe care o aveți de luat în perioada imediat următoare?

1 2 3 4 5

2. În ce măsură sunteți hotărât să țineți cont de rezultatele acestei activități în stabilirea paşilor viitoarei cariere?

1 2 3 4 5

Scorurile mari obținute (în cea mai mare parte, note de 4 şi 5, niciuna sub 3), confirmă reuşita activității desfăşurate.


Din constatările făcute pe parcursul activității, rezultă nevoia elevilor şi pă‐rinților de orientare şi consiliere pentru carieră. Această afirmație este susținută de rezultatele obținute, de faptul că s‐a evidențiat o mare diferență în ceea ce pri‐veşte percepția şi cunoştințele subiecților cu privire la traseele educaționale şi profesionale înainte de activitate, comparativ cu situația de după activitate.

În primul rând, mai ales pentru părinți, dar şi pentru o mare parte dintre elevi, decizia actuală se rezuma la alegerea liceului, în vreme ce viitoarea profesie re‐prezenta o entitate neclară şi îndepărtată. În final, toți participanții au reuşit să precizeze obiective de carieră pe termen lung, pentru realizarea cărora au iden‐tificat etape şi obiective pe termen scurt, între care alegerea profilului liceului pe care îl vor urma copiii.

135

În al doilea rând, o dificultate majoră constatată la începutul activității a fost găsirea unor trasee educaționale alternative. Chiar şi pentru cei care aveau fixate obiective concrete în privința carierei dorite a fost greu să‐şi lărgească perspectiva în ceea ce priveşte căile prin care îşi pot atinge scopul, ei considerând că dispun de o singură soluție în acest sens. Conştientizarea faptului că există soluții alternative pentru îndeplinirea aceluiaşi scop a dus la creşterea încrederii şi diminuarea an‐xietății legate de o eventuală nereuşită într‐o etapă sau alta.


Activitatea descrisă face parte dintr‐un program de consiliere a carierei înce‐put în anul şcolar precedent, odată cu participarea la programul de formare „Ori‐entarea şi consilierea în carieră a tinerilor”, desfăşurat în cadrul proiectului ACTIV implementat de Asociația Alternative Sociale. În continuare, elevii din grupul țintă (clasa a VIII‐a) au participat la activități care se încadrează în alte module tematice: marketing personal, planificarea şi evoluția carierei, viața personală şi cariera. În acest sens, s‐au organizat vizite la societăți comerciale şi instituții (inclusiv la li‐ceele din oraş).

Programul va continua să fie aplicat în anul şcolar următor, cu alte generații de elevi, fiind stabilită deja colaborarea cu diriginții viitoarelor clase a VII‐a şi a VIII‐a.


Băban, A. (coord.) (2009). Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de dirigenție şi consiliere, Cluj‐Napoca, Editura ASCR.

Gardner, Howard (1993). Frames of Mind: The theory of multiple intelligences, New York: Basic Books. 1983.



http://econsiliere.blogspot.ro/2012/02/chestionar‐de‐interese‐profesionale.html (accesat la data de 20 iunie 2013)

Jigău, M. (2003). Consilierea carierei adulților, Bucureşti, Institutul de Ştiințe ale Educației.

Programa şcolară pentru aria curriculară „Consiliere şi Orientare” (2006). Bucureşti, Ministerul Educației şi Cercetării.

TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „PROFESIILE DIN LOCALITATEA NOASTRĂ”

AAuuttoorr Camelia SANDU, profesor diriginte, Şcoala gimnazială Suraia, localitatea Suraia, județul Vrancea



TTeemmaa „Explorarea carierei şi a mediului/ Profile ocupaționale”


Activitatea descrisă le oferă elevilor posibilitatea de a percepe direct, pe viu, rea‐litatea profesiilor din mediul lor proxim de existență: societăți comerciale sau micro‐ferme individuale. Pregătirea prealabilă minuțioasă, colaborarea foarte bună a par‐tenerilor – agenți economici cu dirigintele şi caracterul convingător al demonstrației, prin urmărirea şi înregistrarea practicii ca atare a unor profesii reprezintă punctele forte ale acestei experiențe. Lecția poate fi uşor replicată de diriginții din şcolile din mediul rural, dar şi din mediul urban.



Mulți tineri ajung în pragul maturității şi nu ştiu ce vor să facă, ce meserie/ ocupație să‐şi aleagă. Nu ştiu ce pot, nu ştiu ce le place, nu ştiu ce meserii sunt mai căutate pe piața muncii şi nu ştiu nici ce ar putea să facă dacă ar rămâne în co‐muna natală. La concluzia aceasta am ajuns în urma aplicării unui chestionar în care le ceream elevilor să numească ce meserie ar dori să urmeze, să numească zece meserii/ocupații pe care le‐ar putea practica în comuna natală, ce ştiu ei despre acestea şi ce ar mai dori să ştie. Pentru cele zece meserii/ocupații din co‐mună am aplicat metoda: „Ştiu. Vreau să ştiu. Am învățat”. Am lăsat ultima ru‐brică, urmând să o completăm ulterior. Aşadar, am hotărât că este în interesul ele‐vilor noştri, dar şi al comunei, dacă ei vor cunoaşte mai bine aceste meserii, ob‐servând concret modul în care acestea sunt practicate. Am considerat util, de

137

asemenea, ca elevii să vadă cum se câştigă existența, să aprecieze şi să respecte munca. Fiind în clasa a VII‐a, elevii nu mai participaseră la activități de consiliere în carieră. Făcusem lecții de cunoaştere şi autocunoaştere la dirigenție din clasa a V‐a, dar despre carieră consideram că era prea devreme să discutăm. Parcurgerea pro‐gramului de formare „Orientarea şi consilierea în carieră a tinerilor” a constituit o bună ocazie de a dezbate subiectul cu elevii, de a discuta despre carieră şi ocupații şi de a vedea concret în ce constă sau cum se desfăşoară anumite meserii din localitate.


Una dintre precondiții a constituit‐o dorința elevilor de a afla lucruri noi despre meseriile/ocupațiile existente în comună. Pe aceasta am reuşit să o identific din discuțiile cu elevii, dar şi din chestionarul aplicat.

Altă precondiție a fost disponibilitatea gazdelor. Am luat legătura cu acestea înainte cu mai bine de o lună pentru o discuție generală, întrebându‐le dacă este posibil să ne primească şi mai apoi, am discutat diverse amănunte înainte cu o săp‐tămână, pentru a stabili exact data şi ora vizitei. Un caz particular a fost vizita la brutărie, unde am stabilit să ajungem înainte de începerea unui flux tehnologic, pentru ca elevii să vadă toate operațiile.

Beneficiari direcți: 15 elevi de la şcoala Suraia, clasa a VII‐a A

Beneficiari indirecți: firmele din localitatea Suraia

Parteneri: Brutăria „Cropan” ,Suraia; Secția de împletituri de răchită „Ioniță Ivan”, Suraia; Apicultorul Croitoru Costel

Resurse materiale: aparate foto, foi şi instrumente de scris pentru notițe sau impresii de la fața locului

Rezultate aşteptate:

Elevii trebuie:

- să înțeleagă cum se face pâinea la brutărie; - să înțeleagă cum se fac împletiturile de răchită, ocupație tradițională în

comună; - să înțeleagă cum se cresc albinele; - să aprecieze importanța acestor activități pentru comună; - să respecte munca altora; - să învețe lucruri noi.

138

Riscuri estimate: nu toți elevii vor fi interesați de această activitate, ştiut fiind faptul că mulți tineri care locuiesc la sat doresc să plece la oraş.


elevii să cunoască pe viu ce activități se desfăşoară în localitatea lor; să compare diferite meserii/ocupații; să analizeze meseriile/ocupațiile de brutar, împletitor de răchită, apicultor; să comunice observațiile făcute în legătură cu ce deprinderi şi abilități sunt

necesare acestor meserii/ocupații; să‐şi exprime atitudinea față de muncă şi meserii.


În data de 4.04.2012, am mers în vizită la brutăria „Cropan”. Aici, copiii, 15 la număr, au asistat la un întreg flux tehnologic: au văzut cum se amestecă ingre‐dientele în malaxor, cum se cântăreşte şi se modelează coca ce va deveni pâine, cum se bagă la copt şi cât timp trebuie să stea, cum se ambalează produsul finit, pâinea. Au mai văzut şi cum se fac anumite specialități: covrigi de diferite tipuri, pâine împletită. Copiilor le‐a mai fost prezentat şi modul în care se face igienizarea brutăriei şi cum se face aprovizionarea cu materie primă.

Debriefing‐ul celor observate s‐a realizat în cadrul următoarei ore de dirigenție.

A doua activitate a constat în vizitarea unei secții de împletituri de răchită, activitate tradițională în comună. Am mers la secția de împletituri pe 28.04.2012. Copiii au văzut cum se confecționează diferite obiecte de răchită: mese, fotolii, dar mai ales coşuri de mărimi şi forme variate. Le‐au fost prezentate condițiile de lucru: multă umezeală, dar şi faptul că un anumit tip de coş merge la export.


A treia activitate a fost o vizită, pe 10.05. 2012, la o stupină din comună. Copiii au stat departe de stupi şi au ascultat în linişte, să nu agite albinele, explicațiile apicultorului: cum se hrănesc albinele, cum se roiesc, cum îşi fac fagurii, cum tre‐buie îngrijite pentru a fi ferite de boli şi malnutriție iarna. Copiii au putut să vadă şi să guste din fagurii cu miere.


Cea de‐a patra activitate a constituit‐o lecția demonstrativă la dirigenție în cadrul comisiei diriginților „Explorarea carierei şi a mediului”, desfăşurată pe

139

24.05.2012. În cadrul lecției, elevii au vorbit despre experiența căpătată vizitând brutăria, secția de împletituri şi stupina.



Factori de succes decisivi:

interesul elevilor pentru activitate; cunoştințele anterioare ale elevilor, dobândite la orele de dirigenție, despre

carieră, autocunoaştere, abilități şi aptitudini, inteligențe multiple; colaborarea cu partenerii; brutăria aparține unui om de afaceri din loca‐

litate care, în anii anteriori, a sprijinit şcoala cu donații şi sponsorizări, iar la secția de împletituri, lucra tatăl unei eleve, iar pe apicultor îl cunoşteam;

planificarea din timp a vizitelor, astfel încât să avem siguranța că vom fi primiți şi că avem ce să vedem şi ce să învățăm;

activitățile s‐au desfăşurat pe viu; copiii au fost interesați de ceea ce au văzut, au înțeles ce deprinderi trebuie să aibă pentru meseriile respective, care sunt condițiile de lucru; gazdele au fost cooperante, le‐au explicat copiilor modul de desfăşurare a activităților şi au răspuns întrebărilor; ne‐au invitat şi altă dată.


Elevii au cunoscut pe viu câteva activități ce se desfăşoară în localitatea lor şi, la ora de dirigenție, au descris aceste activități, precum şi impresiile notate la fața locului. Au aflat ce deprinderi şi abilități sunt necesare acestor meserii, au văzut care sunt condițiile de lucru şi modul în care se câştigă existența. Unii au afirmat că până atunci n‐au înțeles că banii nu se câştigă aşa uşor cum li se părea. La aceeaşi oră de dirigenție, pe lângă discuții, impresii şi aprecieri, elevii au completat şi ultima rubrică din tabelul „Ştiu. Vreau să ştiu. Am învățat”, tabel inițializat într‐o oră anterioară.


Întotdeauna ceea ce se explică doar teoretic se înțelege mai greu decât ceea ce se explică arătând. Copiii au văzut concret cum se practică câteva meserii, ce abilități şi aptitudini sunt necesare pentru practicarea lor, care sunt condițiile de lucru şi care este câştigul salarial. Astfel au început să aprecieze munca altora şi valoarea banilor munciți.

140


Ne propunem să vizităm şi o făbricuță de făcut sucuri din localitate şi silozul, unde lucrează părinții a doi elevi. O altă vizită va fi la Primărie şi va viza participa‐rea la o şedință de Consiliu local, unde alt părinte este membru.




TTiittlluull aaccttiivviittăăţţiiii „POT FI EU UN OM DE AFACERI?”




TTeemmaa „Pot fi şi eu un om de afaceri/ Explorarea carierei şi a mediului”


Activitatea propusă pune în evidență o alternativă importantă la pregătirea cla‐sică pentru o profesie şi le oferă elevilor cadrul de exersare a spiritului antrepre‐norial. Construită simplu şi clar, buna practică prezentată de autoare poate fi, astfel, cu uşurință preluată şi de alți profesori diriginți. Dată fiind totuşi complexitatea temei, semnalăm faptul că e de dorit ca la activitate să participe – după cum su‐gerează şi autoarea – şi psihologul/consilierul şcolar.



Având în vedere contextul actual, al crizei economice, al dificultății găsirii/ păstrării locurilor de muncă, aspect cunoscut de elevi chiar din familie, rata cres‐cută a şomajului şi emigrarea în masă în scopul găsirii unui loc de muncă, tema propusă poate oferi soluții de viitor la aceste probleme.

Premise:

elevii au participat la activități de Orientare şi consiliere în carieră timp de un an şcolar;

elevii cunosc noțiunile ce țin de planificarea şi evoluția carierei: profesie – ocupație – funcție/şomaj/reorientare şi recalificare profesională;

elevii îşi cunosc aptitudinile, abilitățile şi deprinderile, precum şi rolul aces‐tora în alegerea carierei;

activitatea se situează la nivelul 2 de dificultate.

142


Pentru ca activitatea să producă rezultate aşteptate, este necesar ca elevii:

să aibă la dispoziție resurse materiale: caiete, fişe de lucru; să ştie că întreprinzătorii au calități, priceperi, deprinderi, abilități şi compe‐

tențe pentru a deveni manageri; să aibă formatori competenți: diriginte, psiholog; să fie receptivi.



să descrie paşii de parcurs într‐o afacere; să realizeze aplicații pentru fiecare pas; să conştientizeze importanța planificării unei afaceri.


1. Evaluarea inițială: Elevii sunt întrebați dacă s‐au gândit vreodată să aibă pro‐pria afacere. Sunt rugați să‐şi argumenteze opinia. Dintre răspunsurile oferite de ei, am observat că unii chiar îşi doresc acest lucru, deoarece mediul în care trăiesc le oferă posibilitatea în acest sens. Unii au valorificat produsele din gospodă‐rie/zona aferentă: de exemplu, produse agricole precum: lapte, brânză, ciuperci, nuci etc., reuşind astfel să contribuie la acoperirea nevoilor din familie.

2. Exercițiu de energizare ─ Saluturi: Fiecare elev primeşte câte un bilețel (un tip de salut). Grupați în perechi, fiecare îşi salută colegul aşa cum este indicat pe bilețel.

3. Prezentare de caz: Primii paşi importanți în demararea unei afaceri. Li se prezintă elevilor paşii de parcurs în afaceri. Un elev citeşte din manual Povestea Elenei. Colegii discută şi punctează, notând pe tablă momentele importante: deci‐zia de recalificare, activitatea prestată înainte de afacere, ideea de afacere, începutul afacerii, creşterea şi extinderea activității etc. Elevii au aflat că în demararea unei afaceri, este necesar să respecți parcurgerea unor paşi: ideea de afacere şi pros‐pectarea pieții, prezentarea ideii de afacere potențialilor parteneri etc. Fiecare elev prezintă ce afacere ar începe dacă ar avea posibilitatea, ce paşi ar parcurge şi de ce.

4. Conceperea unor materiale de promovare a unei afaceri: Pentru promovarea unei afaceri, elevii au de realizat două obiecte, la alegere:

cartea de vizită;

143

pliantul de prezentare a firmei.

Elevii pot lucra pe grupe, pe perechi sau individual.

5. Atragerea partenerilor/asociaților pentru o afacere: Un alt moment important al demarării unei afaceri o reprezintă oferta cu care atragem partenerii. Elevii sunt gru‐pați pentru a găsi idei prin care să atragă parteneri pentru ideea lor de afacere.

6. Planificarea afacerii: Pe parcursul procesului de planificare a afacerii (planul de afaceri), elevii au de răspuns la întrebări precum:

CE este de făcut? DE CE se fac asemenea lucruri? UNDE le voi face? CÂND voi face activitățile anunțate? CINE va realiza activitățile? CUM se va pune în practică fiecare activitate?

Elevii sunt împărțiți în grupuri, ținându‐se cont de tipul de personalitate, astfel încât în fiecare grup să se găsească un „întreprinzător”. Fiecare grup şi‐a ales un domeniu de activitate în care ar dori să‐şi deschidă afacerea şi a întocmit un plan de afaceri. Elevii îşi pot alege domeniul de activitate ținând cont de posibilitățile zonale, dar şi de aptitudinile, deprinderile, competențele grupului (exemple: fer‐mă/atelier de tâmplărie/salon de coafură etc.).

7. Prezentarea activității grupurilor şi extragerea concluziilor finale. Foile de lucru de la activitățile de la punctele 3, 4, 5 şi 5 sunt afişate în fața clasei de către un elev din grup. Se discută pe marginea ideilor de afaceri prezentate şi a şanselor de implementare. Se oferă feedback.


Pentru ca obiectivele lecției să fie realizate, este necesar ca:

elevii să aibă deprinderi de lucru în grup; elevii să fi parcurs temele din caietele 1, 2, 3, 4 (Caietul elevului); elevii să se cunoască destul bine pe ei înşişi şi între ei şi să aibă informații în

ceea ce priveşte piața muncii.


elevii au aflat cum se planifică şi se dezvoltă o afacere; elevii au învățat cum să conceapă un plan de afaceri;

144

elevii au aflat ce pot face pentru a‐şi dezvolta anumite priceperi/deprinderi/ abilități/capacități de întreprinzător;

elevii au înțeles că lucrul în echipă (şi în cazul unei afaceri) este eficient.


Această practică este utilă, deoarece:

stimulează gândirea pozitivă ─ poți găsi soluții economice şi în perioade de criză; elevii învață că se pot reorienta în carieră în funcție de situație; elevii învață că trebuie să fii informat şi flexibil în ceea ce priveşte profesia/

meseria; elevii înțeleg că este vorba despre o echipă în realizarea unui plan de afaceri; fiecare poate contribui la deschiderea (deocamdată, simulată a) unei afa‐

ceri în funcție de tipul personalității sale; prin exercițiul de energizare Saluturi, elevii înțeleg importanța cunoaşterii unor

alte culturi/țări, această cunoaştere fiind o oportunitate în deschiderea unei afaceri; elevii descoperă că, cu cât eşti mai informat şi mai bine pregătit, cu atât ai

şanse mai mari să fii un bun manager; elevii devin mai atenți şi mai responsabili la activitățile de Orientare în carieră.


Această bună practică poate fi dezvoltată prin:

lectura unor cărți cu subiect adecvat; de exemplu, Antreprenoriat de Marius Ghenea;

vizionarea unor filme cu teme legate de deschiderea şi conducerea unor afaceri; propunerea unor activități în săptămâna Şcoala Altfel, prin care să se pro‐

moveze ideea deschiderii unei afaceri; cel mai bun plan de afaceri să fie premiat; reluarea acestei teme în liceu; activități la care să fie invitați oameni de afaceri de succes, interviuri cu invitați.




AAnneexxăă

EEffeecctteellee pprrooggrraammuulluuii ddee ffoorrmmaarree „„OOrriieennttaarreeaa şşii ccoonnssiilliieerreeaa îînn ccaarriieerrăă aa ttiinneerriilloorr”” aassuupprraa ccaaddrreelloorr

ddiiddaaccttiiccee şşii aa eelleevviilloorr bbeenneeffiicciiaarrii aaii pprrooiieeccttuulluuii AACCTTIIVV

În perioada 2011 – 2013, peste 850 de cadre didactice, 30 000 de elevi și 19 000 de părinți au beneficiat de activitățile proiectului ACTIV. Inițiativa regională finan‐țată de Romanian – American Foundation și implementată de Asociația Alternative Sociale și‐a propus să dezvolte capacitatea profesorilor diriginți și consilieri școlari (din regiunea Moldova – România, în special din școlile din mediul rural) de a realiza activități de orientare și consiliere în carieră. Parte a uneia dintre direcțiile principale de acțiune ale Asociației Alternative Sociale, proiectul a acordat o aten‐ție specială elevilor din categorii defavorizate (elevi cu un statut economic scăzut, proveniți din familii afectate de migrație – copii singuri acasă, copii remigranți, copii cu performanțe școlare scăzute etc.). Pilonii pe care a fost construit pro‐iectul au fost programele de formare (formare de formatori în domeniul orientării și consilierii în carieră și de formare de abilități de orientare și consiliere în carieră pentru cadrele didactice) acreditate de Ministerul Învățământului, dar și un ma‐nual pentru elevi şi un ghid pentru profesori distribuite gratuit.

Calitatea practicilor propuse în această lucrare este susținută de concluziile unui studiu privind efectele implementării proiectului ACTIV la nivelul regiunii Moldova. În cele ce urmează, vor fi prezentate principalele concluzii și recomandări extrase din raportul de cercetare realizat în cadrul proiectului cu privire la efectele cursului „Orientarea şi consilierea în carieră a tinerilor”6. Metodologia utilizată a inclus ancheta pe bază de chestionar (un chestionar pentru elevi şi patru chestionare pen‐tru cadrele didactice), ancheta pe bază de interviu (fiind realizate interviuri cu pro‐fesorii, elevii şi părinții) şi ancheta pe baza analizei produselor activității (fiind su‐puse analizei portofoliile realizate de cadrele didactice).

6 Asociația Alternative Sociale (2013), Analiză privind efectele cursului „Orientarea şi con‐silierea în carieră a tinerilor”, nepublicat.

146

a. Necesitatea programului

„Formarea diriginților şi consilierilor şcolari în domeniul orientării şi consilierii în carieră se impunea în contextul în care 52 % dintre cadrele didactice implicate în proiect nu au participat niciodată la un astfel de curs, iar alte 30 % au participat la un curs în acest domeniu în urmă cu mai mult de trei ani. Ca urmare a acestei par‐ticipări deficitare a cadrelor didactice la formarea continuă în acest domeniu, o mare parte dintre ei aveau, înaintea începerii cursului, dificultăți evidente în ceea ce priveşte definirea conceptelor specifice acestei arii tematice: definirea carierei este mai apropiată de perspectiva simțului comun decât de o definiție ştiințifică, cele mai frecvente opțiuni făcând referire la profesie, traseu profesional şi ocu‐pație. Aceste conceptualizări relaționate cu cariera au elemente de similaritate, dar sunt diferite din punct de vedere ştiințific. Descrierea etapelor în alegerea ca‐rierei, înainte de participarea la curs, reflectă inexistența unei perspective comune şi predominanța evaluărilor personale, dar şi existența multor răspunsuri care nu se referă propriu‐zis la etape ale deciziei profesionale, ci, mai degrabă, la factori care influențează posibilitatea de parcurgere a fiecărei astfel de etape. În ceea ce priveşte enumerarea elementelor de promovare personală, doar aproximativ 12 % dintre răspunsurile cadrelor didactice se referă la elemente propriu‐zise de pro‐movare personală, majoritatea răspunsurilor făcând referire, mai degrabă, la fac‐tori care pot influența promovarea ierarhică în viața profesională, reflectând astfel o confuzie terminologică. Sfera aşteptărilor față de cursul propus cuprinde ex‐pectanțe cu privire la soluții pentru problemele uzuale la clasă (în această cate‐gorie, sunt incluse răspunsuri referitoare la strategii didactice, comunicarea cu ele‐vii, realizarea evaluării etc.), argumentând, o dată în plus, existența unor confuzii terminologice în ceea ce priveşte orientarea şi consilierea în carieră, această activi‐tate specifică fiind confundată cu activitatea generală de orientare şi consiliere.

Concluzia firească a acestor confuzii terminologice ale cadrelor didactice este necesitatea imperioasă nu doar a programului de formare în domeniul orientării şi consilierii în carieră, ci şi a existenței în cadrul programului de formare a unui input teoretic relevant.

Necesitatea programului de formare în orientarea şi consilierea în carieră a tinerilor este reflectată şi de observațiile realizate de formatori. Focus‐group‐ul rea‐lizat cu aceştia pune în evidență aspecte referitoare la faptul că: «profesorul diri‐ginte nu este pregătit să țină ora de dirigenție [...], rareori se pregăteşte ora de di‐rigenție aşa cum se pregăteşte ora de specialitate, la disciplina pe care o predai», «programul de formare a suplinit un gol care există în sistemul de învățământ, [...]

147

de aceea eu pledez pentru extinderea grupului țintă şi la diriginții din mediul ur‐ban», «profesorii, dacă o să‐i întrebați, spun că cea mai grea oră este cea de diri‐genție, pentru că tematica este foarte largă, mulți nu vor să intre pe un teren pe care nu îl stăpânesc neapărat [...], iar acum copiii văd că se pot face şi altfel de ore».”

b. Activități desfăşurate

„Proiectul ACTIV a facilitat dezvoltarea competențelor de orientare şi con‐siliere în carieră a 857 de cadre didactice cu funcție de diriginte şi consilieri şcolari, iar la activitățile de orientare şi consiliere în carieră desfăşurate de aceste cadre didactice, au participat peste 30 000 de elevi, 19 000 de părinți, 6 700 de profesori în afara celor formați şi aproape 3 700 de alți specialişti.

În ceea ce priveşte tematica abordată în activitățile concrete de orientare şi consiliere în carieră, implementarea la clasă a temelor propuse prin programul de formare a fost realizată diferențiat, fiind pus un mai mare accent pe temele refe‐ritoare la autocunoaştere şi dezvoltare personală, respectiv explorarea carierei, o importanță mai redusă fiind acordată implementării temelor referitoare la marke‐tingul personal. Formatorii pun în evidență o altă posibilă explicație a implemen‐tării mai reduse la clasă a activităților referitoare la marketingul personal, expli‐cație care face referire la competențele mai reduse ale cadrelor didactice în această arie: «profesorii se află cumva într‐un borcan de sticlă, aşa, într‐o cupolă, noi nu aplicăm pentru un job [...], nu suntem prezenți la interviu, nu facem interviu, nu parcurgem tot procesul prin care trece, de obicei, un tânăr care se angajează [...], nu ştim să ne punem în valoare la un interviu, nu ştim să ne construim o scrisoare de intenție care să ne pună în valoare şi chiar a fost un exercițiu interesant pentru profesorii care au fost formați». Ca atare, implementarea mai redusă a unor te‐matici poate fi cauzată de faptul că profesorii/consilierii şcolari stăpânesc mai pu‐țin respectivele subiecte, aspect care ar putea argumenta necesitatea aprofun‐dării formării cadrelor didactice prin module specifice.

În ceea ce priveşte numărul activităților concrete de orientare şi consiliere în carieră desfăşurate, aproape toate cadrele didactice au implementat la clasă cel puțin cinci activități practice, majoritatea realizând între cinci şi zece activități.

În ceea ce priveşte tipurile de activități realizate de cadrele didactice, portofo‐liilor relevă faptul că marea majoritate a activităților implementate au fost acti‐vități concrete de orientare şi consiliere în carieră a tinerilor (aproape ¾ din acti‐vitățile desfăşurate). În acelaşi timp, a fost acordată o atenție destul de mare ac‐tivităților metodico‐ştiințifice care să abiliteze cât mai mulți colegi în utilizarea,

148

chiar şi secvențială, a anumitor metode, tehnici, instrumente la care au avut acces formabilii.

Selecția temelor implementate în activitățile concrete de orientare şi consi‐liere în carieră a elevilor a fost realizată având în vedere criteriul utilității, contri‐buției la dezvoltarea competențelor propuse, importanței pentru elevi şi intere‐sului din partea acestora, cu o frecvență mai mică fiind prezentă şi selecția te‐melor în funcție de uşurința în aplicare.

Analiza evaluărilor diferențiate ale celor cinci module propuse cadrelor didac‐tice prin programul de formare relevă faptul că, în anumite privințe, evaluările sunt relativ omogene (eficiența metodologiei şi actualitatea temei fiind caracteris‐tice în proporții relativ similare tuturor modulelor), dar pentru anumite criterii există preferințe clare (utilitatea practică şi gradul de interes pentru elevi fiind asociate, evident, mai mult cu Modulul I, în timp ce relevanța pentru OCC este aso‐ciată mai frecvent cu Modulul IV). De asemenea, se poate observa că evaluarea celor cinci module este, în linii mari, corespunzătoare gradului de implementare a acestora, fiind mai bine evaluate modulele care au fost implementate mai frec‐vent la clasă”.

c. Evaluarea generală a programului de formare

„Principalele argumente ale cadrelor didactice în favoarea programului de for‐mare fac referire la materialele furnizate (Ghidul profesorului şi Manualul elevului), la activitățile practice realizate, formatorii şi calitatea suportului teoretic.

Evaluarea constant bună a Manualului elevului ca principal punct forte al pro‐iectului ACTIV este o temă centrală, abordată de toți cei implicați în acest proiect în cadrul interviurilor/focus‐group‐ului: «vreau să vă spun că diriginții au fost în primul rând fascinați de manual [...], informația este pe înțelesul elevilor, este sim‐plă, directă, exactă, uşor de înțeles, cu desene» (formator), «manualul s‐a dovedit a fi foarte util, foarte structurat, mi‐a plăcut faptul că a fost pe înțelesul copiilor, a conținut şi fişe practice, materiale vizuale» (cadru didactic), «conține informațiile importante, nu are lucruri care să nu fie legate de temă; exact ce ne trebuie nouă, e din punct de vedere al unui elev, nu de la profesori» (elev), «exercițiile din ma‐nual mi‐au plăcut mult, sunt îndrumătoare, mi‐au oferit şi mie mai multe idei în dezvoltarea profesională a copilului meu» (părinte). Participanții la cursuri au eva‐luat pozitiv şi Ghidul profesorului: «mi‐a plăcut faptul că a conținut toate temele de care am avut nevoie pentru a desfăşura activitățile de orientare în carieră, partea

149

de început în care mi s‐a explicat definiția carierei, principii, tipuri de activități, teme».

Aceste informații pun în evidență rolul central al materialelor în cadrul meto‐dologiei de implementare a activităților de orientare şi consiliere în carieră.

Formatorii au apreciat modul de organizare al echipelor de formare («mi‐a plă‐cut foarte mult ideea de a lucra patru oameni diferiți cu aceeaşi grupă [...], pentru că a existat o unitate în abordare, dar şi diversitate în felul de a lucra efectiv cu oamenii [...], fiecare şi‐a pus amprenta şi a gândit într‐o anumită manieră», «pro‐fesorii au apreciat foarte mult lucrul acesta», «au fost foarte încântați».

Cadrele didactice atrag atenția asupra faptului că succesul acestui proiect nu depinde neapărat doar de calitatea formării propriu‐zise, ci şi de aparentele deta‐lii, dar care pot contribui decisiv la evaluarea de ansamblu a proiectului de către cadrele didactice, aspect definitoriu pentru potențialul de replicare sau continuare a acestui proiect: «să ştiți că şi faptul că au fost condiții corecte şi civilizate de a sta opt ore la curs... cu asigurarea mesei, cu decontul cheltuielilor de transport... nici acestea nu sunt lucruri de neglijat».

Evaluarea punctelor slabe este extrem de eterogenă, reflectând complexita‐tea criteriilor de evaluare. Singurul punct slab menționat cu o frecvență ceva mai mare este posibilitatea redusă a schimbului de experiență cu ceilalți diriginți. Analiza comparativă a frecvențelor de răspuns relevă faptul că respondenților le‐a fost mult mai uşor să identifice punctele tari ale programului de formare com‐parativ cu punctele slabe ale acestuia, aspect care subliniază evaluarea de ansam‐blu pozitivă pe care cadrele didactice o realizează asupra programului de formare.

Evaluarea programului de formare de către cadrele didactice este de nivel «bine» spre «foarte bine», atât ca evaluare de ansamblu, cât şi în ceea ce priveşte evaluările secvențiale ale cunoaşterii şi, respectiv, atingerii obiectivelor, suportului teoretic şi aplicațiilor practice; analiza comparativă a răspunsurilor relevă faptul că evaluarea informațiilor teoretice este similară evaluării aplicațiilor practice, iar pentru cadrele didactice, sunt mai importante aspectele concrete (informațiile te‐oretice şi aplicațiile practice) decât aspectele mai abstracte (cunoaşterea obiec‐tivelor şi atingerea obiectivelor). Această evaluare este independentă de statutul didactic (cu excepția evaluării informațiilor teoretice, mai bună în cazul profeso‐rilor comparativ cu consilierii şcolari), de gen, de perioada formării, de experiența didactică şi experiența ca diriginte, de gradul didactic sau clasa la care au fost des‐făşurate activitățile, aspect care confirmă utilitatea cursului pentru toate catego‐riile de cadre didactice; singura eventuală adaptare care ar putea fi realizată poate

150

avea în vedere diminuarea ponderii input‐ului teoretic în cazul consilierilor şcolari, în conformitate cu o evaluare inițială a nivelului informațiilor existente.

În ceea ce priveşte evaluarea raportului dintre input‐ul teoretic şi aplicațiile practice, marea majoritate a cadrelor didactice evaluează acest raport ca fiind op‐tim, aspect care accentuează evaluarea pozitivă a programului de formare şi a mo‐dului în care a fost acesta organizat şi implementat, confirmând, totodată, posibi‐litatea implementării ulterioare a acestui curs fără a modifica raportul dintre teo‐rie şi aplicațiile practice. Necesitatea complementarității dintre teorie şi practică este reflectată şi în ceea ce priveşte viziunea formatorilor, experiența directă a acestora în cadrul activităților de formare determinându‐i să afirme în cadrul fo‐cus‐group‐ului că «din punctul meu de vedere, aplicațiile sunt importante, că teoria o citim cu toții, ne facem temele acasă, dar, concret, când faci o activitate este cu totul altfel şi‐ți vin ideile altfel; aş păstra tot suportul de curs…».

Deşi majoritatea respondenților consideră că ttiimmppuull aallooccaatt ffoorrmmăărriiii a fost op‐tim prin raportare la obiectivele propuse, aproape 15 % dintre cei care s‐au pro‐nunțat în această privință consideră că timpul alocat a fost prea redus.

Imaginea pozitivă a cadrelor didactice față de programul de formare este con‐firmată de evaluarea numerică a activităților de formare pe care au realizat‐o uti‐lizând scala de evaluare de tip şcolar 1 – 10, larga majoritate a respondenților acor‐dând note de 9 şi 10 programului de formare, evaluarea medie având valoarea de 9,64.

În ceea ce priveşte momentele de maxim interes ale formării față‐în‐față, aten‐ția respondenților s‐a concentrat în mod evident asupra activităților practice des‐făşurate sub diferite forme: ateliere de lucru, lucru pe grupe, aplicații practice, jo‐curi de rol, exerciții interactive sau exerciții de energizare, aproximativ jumătate dintre răspunsurile valide făcând referire directă la aceste activități practice, în timp ce aproximativ 15 % dintre cadrele didactice precizează că «toate» momen‐tele au fost interesante. Această modalitate de raportare la formarea față‐în‐față este consonantă cu identificarea momentelor mai puțin atractive şi interesante ale formării, cea mai mare parte a respondenților precizând explicit faptul că nu a existat niciun moment neinteresant pe parcursul formării (este, totuşi, de reținut tendința unor cadre didactice de a prefera în mod deosebit activitățile practice).

Evaluarea generală realizată de elevi în ceea ce priveşte activitățile de con‐siliere şi orientare în carieră la care au participat este centrată pe utilitate, atrac‐tivitate şi adaptare la potențialul acestora. Un semnal pozitiv îl constituie şi frec‐vența relativ mare a categoriei de răspuns: «am înțeles că trebuie să mă gândesc

151

serios la carieră», acesta fiind un deziderat pe termen lung al activităților de con‐siliere şi orientare în carieră. Principalul aspect negativ menționat de elevi în ceea ce priveşte activitățile de consiliere şi orientare în carieră la care au participat este faptul că «este prea devreme să se gândească la cariera lor». Evaluarea pozitivă a elevilor asupra activităților de orientare şi consiliere în carieră pe care le‐au desfă‐şurat este confirmată de faptul că identificarea aspectelor negative (non‐răspun‐suri: aproximativ 50 %) a fost mult mai dificilă pentru elevi decât identificarea as‐pectelor pozitive (non‐răspunsuri: aproximativ 10 %), fiind astfel evident faptul că elevii au identificat mai multe calități decât defecte în ceea ce priveşte activitățile de consiliere şi orientare în carieră la care au participat.

Evaluarea specifică a elevilor asupra activităților de consiliere şi orientare în carieră la care au participat este una bună atât în ceea ce priveşte evaluarea glo‐bală, cât şi diferențiat, în ceea ce priveşte calitatea materialelor cu care au lucrat şi activitățile practice realizate; totuşi, evaluarea materialelor este mai bună decât evaluarea activităților practice, fiind confirmată imaginea pozitivă asupra calității materialelor puse la dispoziția elevilor pentru activitățile de consiliere şi orientare în carieră, noutatea şi caracterul inovativ al Manualului elevului. Evaluarea activi‐tăților de consiliere şi orientare în carieră este mai bună în cazul fetelor compa‐rativ cu băieții, diferență care poate reflecta un grad mai ridicat de compatibilitate a materialelor propuse şi a activităților desfăşurate cu elevii de gen feminin, exis‐tând un interes mai ridicat al fetelor pentru activitatea de consiliere şi orientare în carieră, interes care se reflectă şi în evaluarea acestor activități. Evaluarea acti‐vităților de consiliere şi orientare în carieră este mai bună în cazul elevilor care au început activitățile în anul şcolar 2011 – 2012 comparativ cu cei care au început ac‐tivitățile în anul şcolar 2012 – 2013; utilizarea repetată a Manualului elevului deter‐mină o evaluare mai bună a acestui instrument de lucru, aspect care se reflectă şi într‐o evaluare globală mai bună a activităților de orientare şi consiliere în carieră, chiar dacă activitățile practice desfăşurate sunt evaluate similar. Evaluarea activi‐tăților de orientare şi consiliere în carieră este cu atât mai bună cu cât nivelul de şcolarizare al elevilor este mai redus (evaluarea fiind cea mai bună la clasa a V‐a, scăzând la clasele a VI‐a şi a VII‐a, apoi scăzând şi mai mult la clasa a VIII‐a); cu cât orientarea şi consilierea în carieră este un demers mai puțin obişnuit pentru elevi, cu atât acesta este evaluat mai bine.

Această evaluare pozitivă este confirmată de elevi şi în cadrul interviurilor, aceştia afirmând că activitățile «au fost foarte interesante, nu ştiam ce vreau să fac privitor la carieră şi activitățile m‐au ajutat să înțeleg mai bine...», «mi‐au plăcut mult, ne‐au ajutat şi pe mine şi pe colegii mei», «a fost ceva nou pentru noi, ca

152

metodă de predare», «câteodată, chiar am aflat lucruri noi despre mine [...] şi unele lucruri m‐au impresionat», «activitățile desfăşurate au fost interesante, utile, diferite de cele de până în prezent; cu toții am fost implicați, a existat o atmosferă plăcută şi antrenantă» etc.

Majoritatea părinților intervievați erau la curent cu activitățile de orientare şi consiliere în carieră, indiferent dacă au participat sau nu la astfel de activități. In‐terviurile relevă faptul că imaginea despre aceste activități este una predominant pozitivă («mi se pare că nu au fost constrânşi, ca la altă disciplină; aici nu se pun note, nu sunt constrânşi, răspund de plăcere, sunt activi, sunt interesați»). În opinia acestora însă, rolul cadrelor didactice este foarte important («sunt părinți care merg la câmp de dimineața şi nu îşi văd copiii decât foarte puțin seara; vă dați seama că nu are timp nimeni să îl întrebe ce face şi ce vrea să devin când o să se facă mare»).”

d. Eficiența programului de formare

„Evaluările realizate de cadrele didactice confirmă un grad ridicat spre foarte ridicat al atingerii obiectivelor generale şi specifice ale programului de formare, cu accent pe obiectivele specifice, fapt care confirmă calitatea superioară a progra‐mului de formare în ceea ce îi priveşte pe beneficiarii primari ai acestui program, cadrele didactice.

Această viziune pozitivă asupra eficienței formării este confirmată de analiza realizată de formatori, în cadrul focus‐group‐ului, fiind menționate ca efecte creş‐terea numărului activităților de orientare şi consiliere în carieră desfăşurate («a crescut cu siguranță numărul activităților derulate de profesorii diriginți cu elevii şi părinții în domeniul consilierii şi orientării în carieră»), dar şi creşterea calității acestor activități prin realizarea unei schimbări atitudinale («Dirigintele era per‐soana aceea care îți motivează absențele, vede dacă ai fost sau nu ai fost, te în‐treabă dacă ai o problemă sau n‐ai; acum, într‐adevăr, au învățat să lucreze la un material, să gândească o activitate.»). Poate cea mai relevantă precizare realizată de formatori este cea referitoare la formarea competențelor metodologice ale cadrelor didactice prin intermediul acestui program de formare: «eu am observat că participanții şi‐au însuşit un algoritm de lucru; cred că a fost prima oară când au văzut cum se abordează o temă de dirigenție de la A la Z: cu rigurozitate, cu materiale, cu exemple şi cred că acesta a fost cel mai mare beneficiu pentru formabili».

Formarea competențelor propuse de către programul de formare a fost reali‐zată, în evaluarea cadrelor didactice, în «mare» spre «foarte mare» măsură, confir‐

153

mând astfel eficiența metodologiei de formare şi impactul pozitiv pe care forma‐rea îl are asupra dezvoltării competențelor cadrelor didactice de implementare a activităților de orientare şi consiliere în carieră. Eficiența formării competențelor propuse (în viziunea cadrelor didactice) este mai mare în cazul competențelor de comunicare şi competențelor tehnice decât în ceea ce priveşte competențele me‐todologice, de evaluare şi specifice, evaluarea mai bună a formării competențelor de comunicare fiind rezultatul direct al metodologiei de formare utilizată, meto‐dologie care pune accent pe comunicare, colaborare, interactivitate, contribuind astfel direct la dezvoltarea competențelor de comunicare şi relaționare ale partici‐panților (formatorii puneau accentul pe dezvoltarea competențelor metodologice ale cadrelor didactice, dar cadrele didactice accentuează competențele de comu‐nicare şi tehnice). Deşi expectanțele referitoare la eficiența formării în ceea ce îi priveşte pe consilierii şcolari erau ceva mai limitate având în vedere formarea ini‐țială a acestora în domeniul orientării şi consilierii în carieră, evaluarea realizată de cadrele didactice confirmă eficiența cel puțin similară a formării în ceea ce îi pri‐veşte pe consilierii şcolari comparativ cu ceilalți profesori, ba chiar o eficiență mai ridicată în ceea ce priveşte formarea competențelor de comunicare la consilierii şcolari, diferență care influențează semnificativ şi evaluarea de ansamblu a for‐mării competențelor propuse. Gradul de formare a competențelor propuse este relativ independent de parcurgerea, în trecut, a unui curs de formare în acest do‐meniu (doar evaluarea formării competențelor de comunicare fiind evaluată mai bine de cadrele didactice care au mai participat, în trecut, la un astfel de curs), de gen, experiența ca didactică şi experiența ca diriginte, gradul didactic şi clasa la ca‐re au implementat activitățile, confirmând astfel un grad ridicat al formării com‐petențelor la toate categoriile de cadre didactice formate şi posibilitatea ulteri‐oară de a utiliza acest program de formare fără necesitatea de adaptare la anu‐mite particularități specifice ale formabililor.

Formarea competențelor generale şi specifice ale elevilor prin implicarea aces‐tora în activitățile de orientare şi consiliere în carieră este evaluată de elevi la ni‐velul «bine», formarea competențelor specifice fiind, totuşi, mai bine evaluată de‐cât a celor generale.

Analiza comparativă a evaluării formării competențelor generale relevă faptul că formarea abilităților antreprenoriale, redactarea elementelor de prezentare personală şi cunoaşterea schimbărilor care pot apărea pe parcursul vieții profesi‐onale sunt evaluate la un nivel mai redus comparativ cu celelalte competențe ge‐nerale (deşi sunt evaluate la un nivel mediu spre bun), aceste competențe ge‐nerale fiind corespunzătoare Modulului III (Marketing personal) şi Modulului IV

154

(Planificarea şi evoluția carierei), module despre care elevii afirmau că au fost cel mai puțin implementate în practică.

Evaluările realizate de elevi asupra formării competențelor generale argumen‐tează faptul că formarea acestor competențe este influențată de numărul activi‐tăților de orientare şi consiliere în carieră la care elevul participă şi care au ca scop formarea acelor competențe. Această evaluare confirmă necesitatea implemen‐tării tuturor activităților propuse prin metodologia elaborată în cadrul proiectului ACTIV în orientarea şi consilierea în carieră a tinerilor, selecția doar a unor anumite activități corespunzătoare unor teme influențând şi măsura în care se formează competențele generale propuse.

Analiza comparativă a evaluării formării competențelor specifice relevă faptul că elevii realizează evaluări ceva mai moderate în ceea ce priveşte competențele referitoare la elemente concrete (inteligența emoțională şi interesele profesio‐nale) şi o evaluare mai pozitivă a competențelor referitoare la elemente mai ab‐stracte (motivația pentru învățare la materiile considerate relevante). Faptul că elevii consideră că cea mai puternic formată competență specifică este creşterea motivației pentru învățare la materiile considerate relevante pentru meseria alea‐să argumentează existența unui efect al programului de formare în ceea ce pri‐veşte creşterea performanțelor şcolare ale elevilor.

Formarea competențelor generale şi specifice ale elevilor este mai accentuată în cazul fetelor comparativ cu băieții (ca o reflectare a implicării diferențiate în rea‐lizarea activităților, implicare semnificativ mai mare în cazul fetelor), respectiv mai accentuată în cazul elevilor care au început activitățile în anul şcolar 2011 – 2012 (formarea competențelor generale şi specifice ale elevilor este un proces con‐tinuu, de durată, fiind cu atât mai bine realizată, cu cât intervalul de timp avut la dispoziție pentru implementarea activităților de orientare şi consiliere în carieră a fost mai mare şi numărul activităților la care copilul a participat a fost mai mare). Formarea competențelor specifice este mai bună în cazul implementării activită‐ților de către consilierii şcolari (formarea inițială a consilierilor şcolari în domeniul orientării şi consilierii în carieră explicând aceste rezultate). Activitățile de orien‐tare şi consiliere în carieră propuse prin proiectul ACTIV contribuie, în mod similar, la formarea competențelor generale şi specifice independent de clasa la care începe implementarea activităților (în cadrul studiilor gimnaziale). Activitățile pro‐puse sunt adecvate nivelului ontogenetic, al dezvoltării limbajului şi a compe‐tențelor sociale specifice elevilor de clasele V – VIII şi nu necesită adaptare supli‐mentară pentru implementarea la un anumit nivel de şcolarizare.

155

Formarea a fost eficientă în ceea ce priveşte conceptualizarea adecvată a ac‐tivității de orientare şi consiliere în carieră de către cadrele didactice, marea ma‐joritate a acestora fiind în măsură, la finalul formării față‐în‐față, să conceptuali‐zeze adecvat această latură a activității lor profesionale. Aproximativ 80 % dintre răspunsuri au făcut referire la delimitările conceptuale în definirea teoretică a ter‐menului şi la modul concret în care cadrele didactice înțeleg să realizeze orienta‐rea şi consilierea în carieră (sprijin pentru alegere, pregătirea tinerilor pentru ale‐gere, facilitarea autocunoaşterii, informarea elevilor), argumentând centrarea for‐mării atât pe un input teoretic (important pentru cadrele didactice mai ales în con‐textul în care activitatea lor profesională presupune delimitări conceptuale clare, care pot fi realizate doar prin definiții teoretice ale conceptelor utilizate), dar şi pe înțelegerea acestor conceptualizări specifice, pe integrarea acestor concepte în universul cognitiv al cadrelor didactice. Parcurgerea întregii metodologii de către cadrele didactice, analiza tuturor informațiilor disponibile şi alegerea temelor care au fost abordate cu elevii în cunoştință de cauză, având în minte imaginea de ansamblu în care sunt integrate elementele individuale, sunt confirmate de faptul că temele pe care cadrele didactice şi le amintesc cu cea mai mare uşurință fac referire atât la modulele pe care le‐au aplicat mai frecvent (imaginea de sine, pro‐gramul zilnic şi timpul liber), cât şi la module pe care le‐au implementat mai puțin (scrisoarea de intenție, CV‐ul, reorientarea şi reconversia profesională). Tendința de a reține extremele este pusă în evidență de faptul că numărul mediu de răs‐punsuri ale cadrelor didactice în ceea ce priveşte temele pe care şi le amintesc este cel mai mare în cazul modulului din care au fost implementate cele mai multe teme (modulul I) şi respectiv modulului din care au fost implementate cele mai puține teme (modulul III).”

Sustenabilitatea

Marea majoritate a cadrelor didactice au intenția de a implementa în conti‐nuare metodologia propusă, utilizând materialele‐suport pe care le‐au primit prin intermediul proiectului ACTIV. În acelaşi timp, au recomandat sau intenționează să recomande şi altor cadre didactice participarea la acest program de formare. În opinia formatorilor, materialele furnizate cursanților reprezintă fundamentul pe care s‐ar putea realiza sustenabilitatea proiectului («programul acesta de formare asigură sustenabilitatea proiectului prin materialele pe care le‐a pus la dispoziția cursanților»), datorită faptului că asigură interesul cadrelor didactice pentru for‐mare («aflând despre materialele pe care le‐au primit participanții, materiale de o calitate deosebită, au solicitat cu atât mai mulți să parcurgă programul»).

156

Eficiența

Marea majoritate a cadrelor didactice evaluează pozitiv materialele‐suport pe care le‐au primit în cadrul proiectului ACTIV şi se declară încrezători în competențele personale de implementare a metodologiei propuse pentru orientarea şi consilierea în carieră a tinerilor. Ponderea părinților care manifestă interes față de orientarea şi consilierea în carieră a crescut consecutiv participării la aceste activități.

Indicatori de eficiență referitori la cadrele didactice participante

Cadrele didactice sunt capabile să definească sintagma «orientare şi consiliere în carieră», să numească cel puțin cinci teme din Ghidul profesorului, consideră uti‐le materialele primite şi cursul de formare, declară că au folosit materialele şi me‐todologia propusă în cel puțin cinci activități de orientare şi consiliere în carieră, declară că se simt încrezătoare să deruleze activități de orientare şi consiliere în carieră, descriu cel puțin trei activități de orientare şi consiliere în carieră pe care le‐au făcut, declară că vor continua să deruleze activități de orientare şi consiliere în carieră utilizând metodologia propusă, declară că au recomandat programul de formare şi altor profesori.

Indicatori de eficiență referitori la elevi

„Elevii sunt capabili să definească ce tip de inteligență au în mod predomi‐nant, să definească ce îi interesează în mod special, să identifice punctele lor tari şi pe care ar trebui să le valorifice, ştiu ce meserie li s‐ar potrivi şi pot să descrie ce înseamnă meseria respectivă, ştiu ce paşi trebuie făcuți pentru a profesa meseria dorită, pot enumera câteva teme din manualele primite, consideră utile materia‐lele pe care le‐au primit şi apreciază că aceste materiale le‐au atras atenția, sunt capabili să enumere activitățile OCC pe care le‐au desfăşurat la clasă, declară că sunt mai motivați să continue şcoala, apreciază că, în ansamblul factorilor care i‐au influențat alegerea în carieră/cunoaştere de sine, activitățile de orientare şi consi‐liere au avut o importanță mare, pot să numească cel puțin două argumente în favoarea ajutorului furnizat de activitățile de consiliere şi orientare în carieră, declară că au început să caute mai multe informații prin care să se cunoască mai bine pe sine, să cunoască mai bine anumite meserii şi că au început să învețe mai bine la anumite materii care au legătură cu profesia aleasă.”

157

e. Efecte indirecte ale programului de formare

„Atitudinea globală a cadrelor didactice față de programul de formare este una de nivel «bine» cu tendințe spre «foarte bine», confirmând astfel receptivita‐tea cadrelor didactice față de tema pusă în discuție şi metodologia propusă pen‐tru orientarea şi consilierea în carieră a tinerilor. Se constituie astfel premisele pentru implementarea activităților practice propuse şi pentru continuarea activi‐tăților după finalizarea proiectului. Această evaluare este independentă de statu‐tul didactic, gen, participarea anterioară la programe de formare în domeniu, anul şcolar în care a avut loc formarea, experiența didactică şi de diriginte, gradul di‐dactic şi clasa la care a desfăşurat activitățile practice. Analiza pe itemi a mediilor evaluărilor realizate de cadrele didactice în ceea ce priveşte atitudinea față de ori‐entarea şi consilierea în carieră nu relevă un pattern specific de condiționare a acestei atitudini, fiind vorba de o evaluare relativ omogenă. Singurul aspect asu‐pra căruia se manifestă o evaluare mai rezervată este cel referitor la impactul pe care orientarea şi consilierea în carieră îl are asupra tinerilor prin raportare la in‐fluența decisivă parentală, aspect care este evaluat la un nivel «mediu».

Atitudinea elevilor față de orientarea şi consilierea în carieră este pozitivă, co‐respunzătoare unui nivel ridicat al interesului acestor elevi față de implementarea, în continuare, a acestui tip de activități. Deşi atitudinea elevilor față de orientarea şi consilierea în carieră este una favorabilă în cazul tuturor categoriilor de elevi, există şi anumite manifestări particulare: atitudinea fetelor față de orientarea şi consilierea în carieră este mai bună decât atitudinea băieților. Atitudinea față de orientarea şi consilierea în carieră este mai bună în cazul elevilor care au început activitățile specifice acestui domeniu în anul şcolar 2011 – 2012. Desfăşurarea unui număr mai mare de activități într‐un interval de timp mai mare are un rol benefic nu doar asupra formării competențelor elevilor, ci şi asupra pozitivării atitudinii acestora față de orientarea şi consilierea în carieră. Analiza pe itemi relevă o eva‐luare omogenă a tuturor aspectelor evaluate, o evaluare similară pentru toți itemii supuşi analizei, aspect care pune în evidență atitudinea pozitivă față de toate as‐pectele implicate sau relaționate cu orientarea şi consilierea în carieră.

Îmbunătățirea notelor pe care le iau elevii ca efect indirect al activităților de orientare şi consiliere în carieră este explicată chiar de un elev în cadrul interviului: «la şcoală mergem la fel, dar la ore cu toții am devenit mai atenți, notele şi mediile fiind mai bune». În opinia acestui elev, activitățile de orientare şi consiliere în carieră stimulează interesul şi motivația elevilor, iar rezultatele se văd inclusiv în

158

notele şi mediile obținute de aceştia, având astfel un impact semnificativ asupra motivației pentru parcurgerea întregului traseu educativ.

Analiza comparativă a atitudinii cadrelor didactice şi elevilor față de orientarea şi consilierea în carieră relevă existența unei atitudini mai pozitive a cadrelor didactice.

Expectanțele cadrelor didactice şi ale elevilor referitoare la efectele indirecte ale programului de formare vizează îmbunătățirea comunicării în triada educativă profesor – elev – părinte, creşterea implicării părinților şi a comunității, optimi‐zarea relației şcoală – familie – comunitate şi a atmosferei generale din şcoală. Aceste efecte sunt evaluate la nivel «mare» spre «foarte mare» de către cadrele didactice, respectiv la nivel «mediu» spre «mare» de către elevi.

Efectele indirecte evaluate cel mai bine de către cadrele didactice sunt cele care implică în mod direct profesorii (îmbunătățirea relațiilor şi comunicării pro‐fesor – elev, respectiv profesor – părinte), iar evaluările cele mai rezervate sunt realizate în ceea ce priveşte efectele dependente de părinți (creşterea implicării părinților în activitatea şcolară a copiilor) sau de comunitatea locală (optimizarea implicării comunității în viața şcolii). Evaluarea acestor efecte indirecte este inde‐pendentă de statutul didactic, gen, anul şcolar în care a avut loc evaluarea, ex‐periența didactică, experiența de diriginte, gradul didactic şi clasa la care s‐au desfăşurat activitățile.

Efectele indirecte evaluate cel mai bine de către elevi sunt cele care implică în mod direct elevii (îmbunătățirea comunicării elev – profesor, elev – părinte, elev – elev, chiar şi îmbunătățirea notelor), în timp ce evaluările cele mai rezervate fac referire la comunitate (optimizarea implicării comunității în viața şcolii şi a inter‐acțiunii şcoală – familie – comunitate) sau la relaționarea profesori – părinți. Ex‐pectanțele elevilor în ceea ce priveşte efectele indirecte ale programului de for‐mare sunt independente de statutul didactic al persoanei care a implementat acti‐vitățile şi de clasa la care sunt implementate aceste activități, confirmând astfel compatibilitatea programului de orientare şi consiliere în carieră propus cu în‐tregul ciclu gimnazial şi posibilitatea implementării lui atât de către consilierii şco‐lari, cât şi de către diriginți. Totuşi, expectanțele referitoare la îmbunătățirea co‐municării elevi – profesori, respectiv elevi – părinți, dar şi la creşterea prezenței la orele de curs sunt mai accentuate în cazul fetelor decât al băieților. Participarea elevilor la mai multe activități de orientare şi consiliere în carieră într‐un interval de timp mai mare este în măsură să accentueze semnificativ expectanțele elevilor față de îmbunătățirea relațiilor şi comunicării elevi – profesori, elevi – elevi, optimi‐

159

zarea interacțiunii şcoală – familie – comunitate, optimizarea atmosferei generale din şcoală şi creşterea prezenței elevilor la orele de curs.”

f. Sugestii ale cadrelor didactice şi elevilor pentru optimizarea activităților

„Cadrele didactice consideră că pentru optimizarea formării lor în ceea ce pri‐veşte desfăşurarea activităților de orientare şi consiliere în carieră ar fi necesară continuarea activităților de formare atât prin cursuri, cât şi prin activități de men‐torat, materiale‐suport şi desfăşurarea de activități practice pe baza acestor mate‐riale, prin intermediul unei metodologii care să țină cont de feedbackul oferit de participanții la proiect. Având în vedere modul în care a fost organizat şi imple‐mentat programul de formare din cadrul proiectului ACTIV, opțiunile cadrelor di‐dactice subliniază continuarea acestui proiect în conformitate cu metodologia propusă şi rezultatele studiului de impact. Evaluările realizate de cadrele didactice sunt ceva mai moderate în ceea ce priveşte realizarea unor activități diferențiate în funcție de gen sau de clasă, confirmând astfel faptul că metodologia propusă este considerată adecvată ambelor sexe şi celor patru clase din nivelul gimnazial. Cadrele didactice consideră că pentru optimizarea activităților de orientare şi con‐siliere în carieră, ar fi necesare pentru elevi: observarea activităților concrete rea‐lizate de specialiştii într‐un anumit domeniu, dialogul cu specialiştii din domeniile solicitate de elevi şi realizarea activităților practice care să pună elevul în contact direct cu domeniul profesional pe care îl consideră potrivit pentru el.

Cadrele didactice consideră că pentru optimizarea activităților de orientare şi consiliere în carieră, ar fi necesare pentru elevi: observarea activităților concrete realizate de specialiştii într‐un anumit domeniu, dialogul cu specialiştii din dome‐niile solicitate de elevi şi realizarea activităților practice care să pună elevul în con‐tact direct cu domeniul profesional pe care îl consideră potrivit pentru el.

Cadrele didactice consideră că pentru a facilita implementarea pe viitor a aces‐tui program de formare şi a activităților de orientare şi consiliere în carieră, ar fi necesare (informații culese din portofoliile cursanților): acordarea unui timp mai mare pentru activitățile de orientare şi consiliere în carieră în general sau pentru anumite activități specifice sau reorganizarea activităților pentru eficientizarea utilizării timpului alocat; utilizarea metodelor interactive în proiectarea lecțiilor şi utilizarea mijloacelor audio‐vizuale, a instrumentelor TIC; implicarea părinților în activitățile de orientare şi consiliere în carieră a tinerilor atât prin activități des‐făşurate doar cu părinții, cât şi prin activități comune profesor – părinți – elev; in‐vitarea unor parteneri sociali; diversificarea tematică şi posibilitatea de realizare a

160

orelor de dirigenție şi în alt context (locație) nu numai în şcoală; prezentarea mai multor materiale care cuprind informații despre meserii, prezentarea unor profi‐luri ocupaționale specifice zonei; realizarea schimbului de experiență între diri‐ginți; auto‐perfecționarea cadrelor didactice.

Interviurile cu cadrele didactice relevă ca temă centrală a discursului orien‐tarea către necesitatea cooptării părinților în echipa care ar putea avea rezultate optime în orientarea şi consilierea în carieră a tinerilor.

Elevii consideră că pentru optimizarea activităților de orientare şi consiliere în carieră, ar fi necesare: cunoaşterea a cât mai multor informații despre meseria pe care o iau în calcul ca fiind potrivită pentru ei, observarea activității specialiştilor, necesitatea dialogului cu specialiştii în domeniu şi realizarea de activități practice (elemente prezente şi la cadrele didactice), conturând astfel o imagine de ansam‐blu care pune accent pe solicitarea elevilor de a avea acces la cât mai multe in‐formații despre cât mai multe meserii, fie pe baza unor informații teoretice, fie pe baza contactului direct cu acea meserie.

Toate categoriile de persoane intervievate se pun de acord că pentru optimi‐zarea activităților de orientare şi consiliere în carieră, este necesară implicarea corelată a şcolii, elevilor şi părinților în eforturile de orientare şi consiliere în ca‐rieră a tinerilor: formatorii menționează că «ar trebui să lucreze şi cu părinții un vii‐tor proiect dacă s‐ar putea…», profesorii adaugă faptul că «profesorul trebuie să inițieze, copilul trebuie îndrumat, dar la aceste proiecte şi la toate aceste activități, ar fi bine să ne întâlnim măcar o dată pe lună şi profesorul, şi elevul, şi părintele», părinții acceptă faptul că «nu a fost nimic care să nu îmi placă», în timp ce elevii îşi doresc «să se facă un manual special cu activități şi cu sfaturi pentru părinți» şi să se vorbească «mai mult despre sprijinul părinților». Este evident faptul că, aşa cum specialiştii argumentează, consilierea în carieră a elevilor necesită un efort con‐centrat al tuturor celor implicați în acest demers, precum şi organizarea riguroasă a activităților, astfel încât aceste eforturi individuale să fie coerente şi în aceeaşi direcție.”

g. Recomandări

„Programul de formare s‐a dovedit a fi necesar şi util atât pentru cadrele di‐dactice, cât şi pentru elevi, contribuind la formarea competențelor cadrelor didac‐tice de a implementa la clasă activități de orientare şi consiliere în carieră, la for‐marea competențelor elevilor de realizare informată a alegerilor privind cariera, dezvoltând o atitudine pozitivă a elevilor şi cadrelor didactice asupra orientării şi

161

consilierii în carieră şi având ca efecte indirecte îmbunătățirea comunicării în triada educativă profesor – elev – părinte, creşterea implicării părinților şi a comunității, optimizarea relației şcoală – familie – comunitate şi a atmosferei generale din şcoală. Aceste efecte sunt, în general, independente de județul în care au fost implementate activitățile, argumentând astfel posibilitatea replicării la nivel nați‐onal al proiectului ACTIV şi implementarea programului de formare în celelalte zone ale țării concomitent cu continuarea activităților în județele din Moldova. Re‐zultatele obținute în cei doi ani de implementare a prezentei metodologii argu‐mentează stabilirea unor standarde de performanță cel puțin similare cu cele pro‐puse pentru activitățile desfăşurate în Moldova, gradul de îndeplinire a indicato‐rilor de eficiență fiind foarte mare şi eficiența metodologiei propuse fiind demonstrată.

Implementarea unor activități care să vizeze direct elevii sau chiar a unor acti‐vități care să vizeze părinții sau reprezentanții comunității locale în strategia ulte‐rioară de orientare şi consiliere în carieră este singura posibilitate de asigurare a unei eficiențe similare a activităților în ceea ce priveşte formarea competențelor specifice ale cadrelor didactice, elevilor şi părinților. Având în vedere faptul că strategia utilizată s‐a demonstrat a fi eficientă în ceea ce priveşte formarea de com‐petențe de orientare şi consiliere în carieră pentru cadrele didactice, considerăm că dezvoltarea unor strategii specifice de formare/dezvoltare a competențelor din domeniul OCC în cazul elevilor şi, respectiv, părinților ar putea avea efecte pozi‐tive. Metodologia de desfăşurare a unor activități directe cu elevii ar putea include elementele solicitate explicit de aceştia: observarea activității specialiştilor, nece‐sitatea dialogului cu specialiştii în domeniu şi realizarea de activități practice.

Având în vedere faptul că mulți dintre elevii cărora li se adresează activitățile de orientare şi consiliere în carieră consideră că este prea devreme pentru ei pen‐tru a avea preocupări referitoare la carieră, pentru eficientizarea activităților de consiliere şi orientare în carieră, se impune includerea în cadrul strategiei de con‐siliere a unor activități destinate explicit schimbării atitudinii elevilor asupra vâr‐stei de la care trebuie să manifeste preocupări în ceea ce priveşte cariera. Astfel de activități trebuie realizate inclusiv cu părinții, pentru ca influențele educative asupra elevilor să fie coerente şi mesajul transmis de familie să fie similar cu cel transmis în cadrul consilierii şcolare privind cariera.

Acest deziderat de modificare a atitudinilor elevilor, părinților şi cadrelor di‐dactice poate fi facilitat prin organizarea unor evenimente publice – conferințe, mese rotunde, seminarii – la care să participe toți actorii sociali implicați în de‐mersul de orientare şi consiliere în carieră (inclusiv partenerii sociali – comunitatea

162

locală, agenții economici etc.), evenimente prin intermediul cărora să se realizeze informarea în legătură cu rezultatele obținute prin implementarea proiectului ACTIV şi să fie realizată sensibilizarea privind necesitatea orientării şi consilierii în carieră şi importanța implementării acestor activități cel puțin de la nivelul clasei a V‐a, continuarea acestor activități pe tot parcursul studiilor fiind în măsură să faciliteze alegeri profesionale adecvate şi integrarea socio‐profesională de succes. Prin in‐termediul acestor manifestări publice, poate fi realizată, de asemenea, şi infor‐marea actorilor sociali interesați asupra disponibilității materialelor‐resursă – prin‐cipalul punct forte al proiectului ACTIV, a modului în care fiecare elev, cadru di‐dactic sau părinte poate intra în posesia acestor materiale (Ghidul profesorului şi Manualul elevului) şi modul în care pot utiliza aceste materiale, asigurând astfel accesul la informații şi facilitând utilizarea materialelor realizate în cadrul proiec‐tului şi după finalizarea acestuia.

Un alt aspect care trebuie luat în seamă în implementarea ulterioară a progra‐melor de orientare şi consiliere în carieră face referire la implementarea unor ac‐tivități comune profesori – elevi – părinți – agenți economici – reprezentanți ai co‐munității locale – alți agenți sociali implicați, activități care, pe de o parte, ar su‐blinia tuturor acestor actori educaționali necesitatea interacțiunii, comunicării şi colaborării pentru realizarea unui demers de calitate în orientarea şi consilierea în carieră, iar, pe de altă parte, ar asigura implicarea directă a acestora şi asumarea rolurilor specifice pe care fiecare le are în această activitate educațională com‐plexă şi de durată.

Având în vedere că aproape 15 % dintre cadrele didactice consideră că timpul alocat a fost prea mic, sugerând necesitatea unei perioade mai mari de formare (deşi majoritatea respondenților consideră că timpul alocat formării a fost optim prin raportare la obiectivele propuse) şi corelat cu precizarea necesității unui schimb de experiență cu celelalte cadre didactice ca fiind principalul punct slab al formării, poate fi realizată o uşoară creştere a duratei programului de formare prin inclu‐derea unei secvențe de formare explicit destinată schimbului de experiență cu cei‐lalți participanți, eventual după implementarea activităților practice la clasă, facili‐tând astfel transmiterea unor eventuale soluții practice la problemele concrete cu care participanții se confruntă în activitățile de orientare şi consiliere în carieră a elevilor.

În ceea ce priveşte formarea competențelor cadrelor didactice de orientare şi consiliere în carieră, prezenta metodologie utilizată poate fi optimizată prin orga‐nizarea unor module complementare de studiu care să vizeze în mod direct for‐

163

marea competențelor cadrelor didactice de implementare a fiecăreia dintre cele cinci teme propuse în ceea ce priveşte orientarea şi consilierea în carieră: auto‐cunoaştere şi dezvoltare personală, explorarea carierei, marketing personal, plani‐ficarea şi evoluția carierei, viața personală şi cariera. Aceste module opționale pot fi parcurse după absolvirea actualului program de formare, în funcție de infor‐mațiile de care este interesat cadrul didactic şi de competențele pe care acesta le are, astfel încât să fie asigurat un nivel similar de formare a competențelor de implementare a tuturor temelor propuse, iar cadrele didactice să nu mai evite implementarea anumitor activități practice de orientare şi consiliere în carieră şi să asigure egalitatea de şanse a tuturor elevilor în ceea ce priveşte participarea la activitățile de orientare şi consiliere în carieră şi formarea competențelor lor de alegere informată a carierei potrivite. Ca atare, programul de formare care ar pu‐tea fi implementat ulterior ar putea fi alcătuit dintr‐un prim modul general (actu‐alul program de formare), urmat de o evaluare/autoevaluare şi participarea la unul sau mai multe module opționale de aprofundare.”

ÎÎnn lloocc ddee îînncchheeiieerree

Cartea de față a fost scrisă de un grup de profesori diriginți care au dorit să le împărtăşească colegilor din sistemul românesc de învățământ experiențele lor. În spatele aspectului unitar al aplicațiilor, se regăsesc oameni diferiți, dar care au în comun cel puțin o trăsătură: pun suflet în ceea ce fac cu elevii lor, la şcoală şi în ac‐tivitățile extraşcolare!

Ne‐am dori ca aceste modele să fie completate şi complementate de altele, să se dezvolte în proiecte educative şi să atragă toate categoriile de profesori diri‐ginți, dar şi părinții elevilor de gimnaziu şi pe ceilalți membri ai comunității.

Cu toate că dirigenția este încă percepută drept o „Cenuşăreasă” a discipli‐nelor, ea beneficiază astăzi, în Curriculum‐ul Național, de o reconsiderare şi o recu‐noaştere tot mai pregnantă a importanței: arie curriculară proprie – Aria curriculară „Consiliere şi orientare”, activități extraşcolare complementare (derulate în săptă‐mâna „Să ştii mai multe, să fii mai bun”) şi o pregătire competentă, asigurată pro‐fesorilor diriginți prin diverse programe de formare.

Prefigurarea restructurării Curriculum‐ului Național în raport cu dimensiunea competențelor deschide cadrul formării elevilor pentru explorarea realistă şi opti‐mistă a propriilor potențialități, interese şi prospectarea conştientă a viitorului lor profesional. Ne exprimăm convingerea că aceste aplicații îi vor ajuta să reuşească în viața profesională!

Iaşi, noiembrie 2013 Lect. univ. dr. Florin FRUMOS

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Facultatea de Psihologie şi Ştiințe ale Educației,

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

BBiibblliiooggrraaffiiee ggeenneerraallăă


*** Curs postuniversitar: Consiliere Psihologică, Modulul 10 – Consiliere în carieră. (2011). Catedra de Psihologie, Universitatea Babeş‐Bolyai, Cluj‐Napoca, Centrul „Expert”.

*** Munca copiilor, drepturile şi educația lor. Pachet informativ pentru profesori, educatori şi organizațiile lor. (2002) ILO‐IPEC şi UNICEF.

Gheorghe, A., Custea, I., Catană, G. (2006). Dirigenție și consiliere – Ghid metodologic, Craiova, Editura Gheorghe Alexandrescu.

Băban, A., Consiliere educațională. (2001). Cluj‐Napoca, Editura Imprimeria Ardealul.



Bunescu, V. Educația morală şi formarea personalității. Fundamente psihopedagogice (I), Revista de pedagogie nr. 6/1991.

Butnaru, D., Hardulea, A., Vlasov, D. – V. (2010). Şcoala & cariera, Iaşi, Editura Spiru Haret.

Călugăru, D. (2004). Dirigenția și consilierea. Ghid metodologic, Craiova, Editura Gheorghe Alexandru.

Ceauşu, V. (1983). Autocunoaştere şi creație, Bucureşti, Editura Militară.

Chelcea, A., Chelcea, S. (1983). Cunoaşterea de sine, condiție a înțelepciunii, Bucureşti, Editura Albatros.

Clegg, B. (2003). Dezvoltarea personală, Iaşi, Polirom.

Cocoradă, E. (coord.) (2004). Consilierea în şcoală – o abordare psihopedagogică, Sibiu, Editura Psihomedia.

Cosmovici, A., Iacob, L. (coord.) (1998). Psihologia educației, Iaşi, Editura Polirom.

Cosmovici, A. (1998). Psihologie generală, Iaşi, Editura Polirom.

Cozma, T. (2007). Ora de dirigenție în gimnaziu, Îndrumări şi texte în sprijinul profesorului diriginte, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

Crețu, C. (1997). Psihopedagogia succesului, Iaşi, Editura Polirom.

Nemțanu D., Nane, D. C. (2009). Strategii didactice creative utilizate în activitățile școlare, Vaslui, EdituraTaida.

Drăgan, I., Pavel, P., Mărgineanțu, D. (1992). Educația noastră cea de toate zilele, Timișoara, Editura Eurobit.

168

Dumitru, I. Al. (2005). Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice şi sugestii practice, Iași, Editura Polirom.

Esbroeck, R. V. (2001). Teorii ale dezvoltării carierei, Bucureşti, Institutul de Ştiințe Pedagogice.

Florea, N. – A., Surlea, C. F. (2008). Consiliere şi orientare, Craiova, Editura ARVES.

Gardner, H. (1993). Frames of Mind: The theory of multiple intelligences, New York: Basic Books. 1983.

Gulei, M. E. (2004). Consiliere pentru viitorul tău, Manualul elevului, Asociația Alternative Sociale, Iaşi, Editura PIM.



Gybers, N. C. & Henderson, P. (1994). Developing and managing your school guidance program. Alexandria, VA: American Counseling Association

Hodoș, C., Paraschivoiu, C. E., Tudor V. (2005). Viitorul începe azi – Ghid metodologic de orientare și consiliere școlară, Editura Magister.

Jigău, M. (2006). Consilierea carierei. Compendiu de metode şi tehnici, Bucureşti, Editura Afir.


Jigău, M. (coord.) (2001). Consiliere şi orientare. Ghid metodologic, Bucureşti, CNC – MEC.

Jigău, M. (2003). Consilierea carierei adulților, Bucureşti, Institutul de Ştiințe ale Educației.

Lemeni, G. & Miclea, M. (2004). Consiliere şi orientare – Ghid de educație pentru carieră, Cluj‐Napoca, ASCR Press.

Lemeni, G., Miclea, M. (2004). Consiliere şi orientare, Cluj, Editura ASCR.

Lemeni, G., Miclea, M. (2004). Consiliere şi orientare. Ghid de educație pentru carieră, Cluj‐Napoca, Editura ASCR.

Luca, M. R. (2005). Elemente teoretice şi metodice pentru consilierea carierei în şcoală, Sibiu, Editura Psihomedia.

Marinescu, A. (1995). Codul bunelor maniere astăzi, Bucureşti, Editura Humanitas.

Eggert M. (2004). CV‐ul perfect, Bucureşti, Editura Național.

Miroiu, Ş. (1997). Ce să fiu?, Bucureşti, Editura Politică.

Neagu, S., Ghergu, A. (2008). Consilierea şi orientarea în carieră – Ghid pentru studenți şi absolvenți, Universitatea Politehnică din Bucureşti, Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră

Pavelcu, V. (1982). Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalității, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

169


Programa şcolară pentru aria curriculară „Consiliere şi Orientare” (2006). Bucureşti, Ministerul Educației şi Cercetării.


Serea, A., Azoiței N., Luca, C., Gulei, A., Măgurianu, L. A. (2005). Harta magică pentru o decizie corectă, în Ghid pentru cariera mea, Iaşi, Asociația Alternative Sociale.

Șoitu, L. (1997). Comunicare și Acțiune, Iași, Editura Institutul European.

Tomșa, Gh., Naroși, I. L., Călugăru, D. (2002). Noi repere privind activitatea educativă. Ghid metodologic, București, Editura ASE.

Cosma T. (2007). Ora de dirigenție în gimnaziu, București, Editura Didactică și Pedagogică.

http://anatolbasarab.ro/principalele‐forme‐ale‐comunicarii (accesat la data de 20 iunie 2013)

http://consilieresiorientare.ro (accesat la data de 20 iunie 2013)

http://dexonline.ro (accesat la data de 20 iunie 2013)

http://www.dsclex.ro/ocupatii/cor1.htm (accesat la data de 20 iunie 2013)

http://econsiliere.blogspot.ro/2012/02/chestionar‐de‐interese‐profesionale.html, (accesat la data de 20 iunie 2013)

http://www.go.ise.ro (accesat la data de 20 iunie 2013)

www.alternativesociale.ro (accesat la data de 20 iunie 2013)

www.didactic.ro/resurse‐educationale/invatamant‐gimnazial/consiliere‐si‐orientare, (accesat la data de 20 iunie 2013)

www.didactic.ro/resurse‐educationale/invatamant‐gimnazial/consiliere‐si‐orientare, (accesat la data de 20 iunie 2013)

www.didactic.ro/resurse‐educationale/invatamant‐gimnazial/consiliere‐si‐orientare, (accesat la data de 20 iunie 2013)www.ise.ro/wp‐content/uploads/2000/08/Ghid‐Consiliere‐si‐Orientare.pdf, (accesat la data de 20 iunie 2013)

orientarea in cariera a elevilor_bune practici identificate in cadrul proiectului activ.pdf

Documents