ANTREPRENORIATUL SOCIALķI ROLUL SŀU ÎN DEZVOLTAREASOCIALŀ

Elisabeta Loredana ORHEI *

AbstractÎncepând cu ianuarie 2007 România a pŁtruns în spaŞiul european ca membru cu drepturi depline al Uniunii

Europene, un scop ce se dorea de mult atins. Aderarea a marcat atingerea unui nivel satisfŁcŁtor al dezvoltŁrii economiceĸi sociale, care sŁpermitŁcetŁŞenilor români sŁbeneficieze de avantajele cetŁŞeniei europene. Eforturile de a ajunge lanivelul dorit de dezvoltare s-au canalizat în mare mŁsurŁpe atingerea indicatorilor de performanŞŁeconomicŁĸirealizarea unui cadru legislativ care sŁsusŞinŁaceste eforturi. În tot acest proces, dezvoltarea societŁŞii civile a fosttrecutŁde multe ori cu vederea de cŁtre organismele centrale ĸi locale de conducere ale României.

Guvernarea autoritarŁdin perioada comunistŁa concentrat puterea în mâinile unei singure persoane, ceea ce adiminuat iniŞiativa antreprenorialŁĸi responsabilitatea individualŁ. De la cŁderea regimului dictatorial, societatea civilŁromâneascŁparcurge paĸii spre maturizare foarte lent fiind privatŁde susŞinere, atât la nivel individual, câtĸi societal. ÎnŞŁrile cu un nivel de dezvoltare ridicat, societatea civilŁeste cea care susŞine dezvoltarea, acoperŁnevoile ce nu suntadresate de entitŁŞile economice sau guvernamentale ĸi acŞioneazŁpentru un trai mai bun al individului.

Antreprenoriatul social, activitate ce implicŁmecanisme economice pentru rezolvarea unor probleme sociale,este o formŁcontemporanŁde dezvoltare ĸi susŞinere a societŁŞii civile. În România, conceptul este puŞin cunoscut, iarlegislaŞia nu reglementeazŁterminologia de antreprenoriat social, pentru a permite întreprinderilor sociale sŁ-ĸi derulezeactivitatea. Îmi propun ca prin aceastŁlucrare sŁprezint conceptul de antreprenoriat social, beneficiile existenŞeiîntreprinderilor sociale, situaŞia în România ĸi efectele ce le-ar putea avea asupra creĸterii economice ĸi dezvoltŁriisocietŁŞii.

Cuvinte cheie: societate civilŁ, antreprenoriat social, întreprindere socialŁ, organizaŞie non-guvernamentalŁ, dezvoltareeconomicŁ.

1. Antreprenoriatul, forŞa necesarŁprogresului economic

Peter Drucker afirma: „Antreprenorul cautŁmereu schimbarea, îi rŁspundeĸi o exploreazŁcape o oportunitate1”.

Antreprenoriatul este procesul de a iniŞia o afacere ca urmare a identificŁrii de oportunitŁŞi.De cele mai multe ori, antreprenoriatul este dificil de iniŞiat, iar o mare parte din aceste iniŞiativedemarate falimenteazŁ. ActivitŁŞile antreprenoriale sunt substanŞial diferite, depinzând de tipul deorganizaŞie iniŞiatŁ, iar antreprenoriatul în sine, poate lua diferite forme, de la proiecte individualepânŁla iniŞiative de proporŞii mari, care sŁcreeze locuri de muncŁ. În efortul lor de a derula astfel deactivitŁŞi, viitorii antreprenori sunt susŞinuŞi în demersul lor de un numŁr mare de organizaŞii -agenŞii guvernamentale, incubatoare de afaceri sau chiar organizaŞii non-guvernamentale.

Antreprenoriatului are o contribuŞie semnificativŁîn cadrul societŁŞii ĸi în procesul dedezvoltare, unele din beneficiile sale evidente fiind:

¶ crearea de noi pieŞe - datoritŁcapacitŁŞii creative ĸi a resurselor de care beneficiazŁ,antreprenorii pot veni în întâmpinarea unor nevoi noi, cu produse inovative

¶ descoperirea de noi resurse - antreprenorii sunt de cele mai multe nemulŞumiŞi demateriale sau resurse tradiŞionale ĸi cautŁsŁgŁseascŁalternative pentru a-ĸi uĸuraactivitateĸi pentru a-ĸi îmbunŁtŁŞii performantele.

* Facultatea deķtiinŞe Economice, Universitatea de Vest Timiĸoara, Specializarea Managementul Firmei1 Peter Druker – Innovation and entreprenuership, carte format electronic

2

¶ mobilizarea capitalului de resurse - prin statutul de organizatori ĸi coordonatori aiprocesului de obŞinere al unui produs, antreprenorii sunt direct responsabili de bunaalocare a capitalului ĸi a resurselor umane. Combinarea eficientŁa acestora le oferŁavantaj competitiv.

¶ introducea de noi tehnologii, industrii ĸi produse - inovatori ĸi iubitori ai riscului,antreprenorii profitŁde orice ocazie pentru a transforma o oportunitate în profit.

¶ crearea de locuri de muncŁ- milioane de slujbe sunt create de cŁtre sectorul privat,aflându-se in topul categoriilor de angajatori. 2

Antreprenorul reprezintŁde cele mai multe ori forŞa necesarŁpentru a ajunge la progreseconomic, prin inovare, investire de resurse ĸi dorinŞa de progres prin exploatarea de noioportunitŁŞi. Antreprenorul în activitatea sa creazŁnoi moduri de a defini problemele; el aduceinovaŞie, creativitate, iniŞiativŁ, acŞiune directŁĸi valorificarea oportunitŁŞilor.

2. Antreprenoriat social – instrument al schimbŁrii sociale

Conceptul de antreprenoriat social este foarte cunoscut in SUA si tarile vest europene si estecaracterizat de cŁtre Gary McPherson, Director Executiv al Centrului Canadian pentruAntreprenoriat Social, drept “combinarea esenŞei afacerilor cu cea a comunitŁŞii, prinintermediul creativitŁŞii individuale”. 3

2.1. Definireaĸi trŁsŁturile antreprenoriatului social

Antreprenoriatul social este activitatea unui antreprenor social, care deruleazŁactivitŁŞi generatoare de profit pentru susŞinerea unor cauze sociale.

Noutatea conceptului consta in estomparea graniŞelor dintre sectorul businessĸi cel social. PelângŁorganizaŞii non-profit, antreprenoriatul social include activitŁŞi care au ca scop obŞinerea deprofit, cum ar fi bŁnci pentru dezvoltarea comunitŁŞii si organizaŞii ce îmbina elemente specificesectorului businessĸi non-profit (de exemplu adŁposturi sociale care desfŁĸoarŁcontra cost activitŁŞide recalificare profesionala si oferŁlocuri de muncŁ). Antreprenorii sociali creeazŁvaloare socialŁprintr-un proces continuu de inovare si de valorificare de noi oportunitŁŞi, punând pe primul locbeneficiul societŁŞii in detrimentul beneficiului propriu.

Pentru a sintetiza misiunea antreprenoriatului socialĸi de ce devine vital pentru dezvoltareasocietŁŞii ĸi progresul economic prezint o sintezŁa beneficiilor pe care genereazŁîn comunitŁŞile încare îĸi desfŁĸoarŁactivitatea:

o Creĸterea numŁrului de persoane angajate. ActivitŁŞile de antreprenoriat socialcreeazŁslujbeĸi oportunitŁŞi. În acelaĸi timp, se creeazŁoportunitŁŞi de angajare sau training pentrucategorii defavorizate sau devin în sine legŁtura între piaŞa muncii ĸi ĸomeri.

o InovaŞie ĸi crearea de noi bunuri ĸi servicii pentru nevoi sociale care nu suntadresate de societate. Ca ĸi în cazul antreprenoriatului, întreprinderile sociale aplicŁĸi dezvoltŁinovaŞia pentru a realiza dezvoltarea de noi bunuri ĸi servicii. Probleme sociale adresate cel maifrecvent de cŁtre de întreprinderile sociale la acest moment sunt: HIV/SIDA, persoanele cu handicapmental sau fizic, analfabetismul, abuzul de droguri etc.

o CreeazŁcapital social pentru a veni în întâmpinarea dezvoltŁrii socialeĸi economicedurabile .

2 Murphy, P. J. (2004). A logic for entrepreneurial discovery. UMI/ProQuest Learning and Information Company3 http://www.forum.leaders.ro, LEADERS FORUM 2006 Antreprenoriatul social - o solutie inovativa pentru problemelesocietatii,

3

o PromoveazŁ echitatea socialŁ prin adresarea necesitŁŞilor persoanelordezavantajate. Întreprinderile sociale adreseazŁprobleme sociale ĸi încearcŁsŁatingŁimpactcontinuuĸi sustenabil prin misiunea lor socialŁĸi nu prin maximizarea profitului.

o DemonstreazŁun acut simŞal responsabilitŁŞii faŞŁde persoanele pe care ledeservescĸi pentru consecinŞele acŞiunilor întreprinse. Pentru cŁlegile pieŞei nu eliminŁautomatprocesele sociale ineficiente, antreprenorii sociali cautŁsŁse asigure cŁîntreprinderile lor suntîntotdeauna, în primul rând, în beneficiul comunitŁŞii. Aceasta presupune a încerca sŁ-i înŞeleagŁ, sŁestimeze corect nevoileĸi avantajele celor ce urmeazŁsŁbeneficieze de acŞiunile lor, ceea ce de celemai multe ori se traduce în strânse legŁturi cu comunitŁŞile pe care le servesc4.

2.2. Antreprenorul social

Ca indivizi, antreprenorii sociali joaca rolul unor agenŞi ai schimbŁrii in sectorul social prin:¶ adoptarea unei misiuni de a crea si susŞine valoarea socialŁ(nu numai cea privatŁ);¶ identificarea si cŁutarea de noi oportunitŁŞi pentru îndeplinirea acestei misiuni;¶ implicarea intr-un proces continuu de inovaŞie, adaptare si învŁŞare;¶ acŞionarea intr-o maniera îndrŁzneaŞŁindiferent de resursele limitate de care dispun;

Antreprenorii sociali sunt reformatorii si cei care revoluŞioneazŁmediul in care trŁiesc avândtotodatŁo misiune sociala. Ei cŁuta sa facŁschimbŁri sistematice si îmbunŁtŁŞiri sustenabile,concentrându-se asupra adevŁratelor cauze ale problemelor sociale mai degrabŁdecât sa tratezesimptom. FundamentalŁpentru un antreprenor social este misiunea socialŁpe careĸi-o asumŁ.Aceasta misiune este ceea ce deosebeĸte un antreprenor social de un antreprenor de afaceri sauchiar de o companie responsabilŁsocial. Realizarea de profit sau deservirea nevoilor consumatorilorpot fi printre obiectivele unui antreprenor social, dar acestea sunt numai modalitŁŞi de atingere ascopului social, de realizarea de servicii sociale.. DicŞionarul de Politici Sociale defineĸteserviciile sociale ca fiind instrumente de realizare a unor obiective sociale, de naturŁredistributivŁ,reprezentând acele servicii publice care au drept scop creĸterea bunŁstŁrii sociale. Servicii socialedefinite de unii autori reprezintŁactivitŁŞile asistenŞilor sociali sau ale altor profesioniĸti care ajutŁoamenii sŁprevinŁdependenŞa, sŁconsolideze relaŞiile de familie ĸi sŁrestabileascŁfuncŞionareasocialŁa indivizilor, familiilorĸi comunitŁŞilor5..

Acolo unde majoritatea oamenilor vad probleme, antreprenorii sociali vŁd oportunitŁŞi; înacŞiunile lor, aceĸtia nu sunt îndemnaŞi doar de percepŞia asupra unei nevoi sociale sau decompasiune, ci mai degrabŁde viziunea de a îmbunŁtŁŞi lucrurile si sunt determinaŞi sa punŁinpractica aceasta viziune. Antreprenoriatul social vine sŁcompleteze ĸi sŁsusŞinŁactivitateaasistenŞilor sociali.

CercetŁri comparative (Bernier, Estivill & Vaadou, 1997) cuprinzând ĸaseŞŁri (Austria,Belgia, FranŞa, Germania, Italia ĸi Spania) au demonstrat cŁîn ultimul deceniu, întreprinderilesociale au creat 300.000 de locuri de muncŁ, determinând integrarea persoanelor aflate într-o situaŞieprecarŁ, precum ĸi a celor cu dizabilitŁŞi fizice, psihice ĸi sociale. Studiul a mai demonstratcapacitatea inovatoare a acestora de a identifica noi nevoi, mecanisme de implicare ĸi participare,forme de integrare intermediarŁsau permanentŁ, precum ĸi adoptarea unei abordŁri orizontale(ocupare, sŁnŁtate, instruire, locuire).

Un alt studiu (GES-FundaŞia Macif, 1999), bazat pe monitorizarea a 33 de proiectefrancezeĸi italiene coordonate de tineri pentru a crea noi locuri de muncŁprin economia socialŁ, aconcluzionat cŁpe durata a doi ani, aceste proiecte au generat o medie de ĸase locuri de muncŁ

4 Jürgen Nagler - Is social entrepreneurship important for economic development policies? , University of new SouthWales, Sydney, http://www.business4good.org/5 Parker, 1987, p. 154

4

permanente, deĸi au beneficiat de mŁsurile de sprijinire a angajŁrii tinerilor, adoptate în FranŞa în1997. Din punct de vedere calitativ, s-au putut distinge: (1) proiecte care au fost nevoite sŁsupravieŞuiascŁde pe urma serviciilor pe care le-au livrat pe piaŞŁ, pŁstrându-ĸi, în acelaĸi timp,obiectivul lor social; (2) proiecte care combinau furnizarea unor asemenea servicii cu venituriprovenite din exteriorĸi cu efortul de integrare a angajaŞilor proprii, pentru care primeau subvenŞiidin sectorul public;ĸi (3) proiecte angajate în activitŁŞi dintr-o anumitŁzonŁdin domeniul social, almediuluiĸi din cel culturalĸi care aveauĸanse reduse de a-ĸi vinde serviciile.6

2.3.Întreprinderea socialŁ– tipologiiĸi caracteristici2.3.1. Definirea întreprinderii sociale

O definiŞie simplificatŁa întreprinderii sociale plaseazŁaceastŁentitate la intersecŞiasectorului de afaceriĸi sectorului non-profit tradiŞional, întreprinderea socialŁprezentându-se ca unhibrid. Schimbarea aĸteptŁrilor organizaŞiilor non-profit de a atinge un impact social de scarŁmailargŁĸi în acelaĸi timp sŁîĸi diversifice sursele de finanŞare a fost considerat ca factor major înapariŞia hibridului non-profit, parte pentru profit, parte non-profit. La aceastŁintersecŞie a sectoruluide afaceriĸi non-profit tradiŞional se regŁsesc întreprinderile sociale.

În unele cazuri, în care o afacere are în misiune ĸi implicarea socialŁ, dacŁse regŁseĸtealŁturi de o organizaŞie non-guvernamentalŁpe care sŁo susŞinŁfinanciar, poate fi consideratŁîntreprindere socialŁ. Totuĸi, nu se calificŁdrept întreprinderi sociale firmele care deruleazŁactivitŁŞi de responsabilitate socialŁcorporatistŁ, chiar dacŁsusŞin financiar un ONG7.

Clasificarea întreprinderilor sociale se pot realiza dupŁdouŁcriterii principale: dupŁorientarea misiuniiĸi dupŁnivelul integrŁrii programului social în activitatea comercialŁ.

Din punct de vedere al orientŁrii misiunii existŁtrei categorii de întreprinderi sociale8:1. Centrate pe misiune

Întreprinderea socialŁeste creatŁpentru unicul motivul de a promova misiuneaacesteia, utilizând un model de auto-finanŞare. Un exemplu de acest tip de organizaŞie îl reprezintŁorganizaŞiile care angajeazŁpersoane cu dizabilitŁŞi sau instituŞii de microfinanŞare.

Din punct de vedere al nivelului integrŁrii programului social în activitatea comercialŁ,programele sociale ĸi activitŁŞile de business sunt acelaĸi lucru. OrganizaŞiile non-guvernamentalecreeazŁîntreprinderi sociale integrate în mod expres pentru scopuri legate de programe. Programelesociale sunt auto-finanŞate prin activitŁŞile întreprinderii ĸi astfel, întreprinderea socialŁîncadratŁfuncŞioneazŁca un program de sustenabilitate. DatoritŁmisiunii lor, majoritatea întreprinderilorsociale sunt structurate caĸi non-profituri pentru a se proteja împotriva modificŁrii misiunii, dar potapare caĸi organizaŞii pentru profit. Exemplu unei astfel de entitŁŞi este prezentat în cadrul secŞiuniiurmŁtoare.(AsociaŞia Integra România)

2. AsociatŁmisiuniiÎntreprinderea este asociatŁmisiunii organizaŞiei sau serviciului social de bazŁ. Acest tip

de organizaŞie se bazeazŁpe calitŁŞi sinergie, creând valoarea socialŁpentru programe ĸi generândvaloare economicŁpentru a susŞine financiar programele socialeĸi/sau cheltuielile operaŞionale.

În ceea ce priveĸte nivelul integrŁrii programului social în activitatea comercialŁ, înacest model programele sociale se suprapun cu activitŁŞile generatoare de profit, de cele mai multeori împŁrŞind costuri ĸi resurse (modelul integrat). OrganizaŞiile creeazŁîntreprinderi sociale camecanism pentru finanŞare pentru a susŞine operaŞiunile non-profituluiĸi activitŁŞile legate misiunii.

6 CIARIS - Participarea ca principiu strategic - Al treilea sector ĸi economia socialŁ,http://www.ilo.org/ciaris/pages/romanian/tos/strprinc/particip/tx_princ/princp_1.htm7 Kim Alter, Social EnterpriseTypology, Virtue Ventures LLC, April 13, 2006, http://www.virtueventures.com8 Kim Alter, Social EnterpriseTypology, Virtue Ventures LLC, April 13, 2006, http://www.virtueventures.com

5

În multe cazuri, întreprinderea socialŁintegratŁextinde sau întŁreĸte misiunea organizaŞiei, dându-iposibilitatea sŁatingŁun impact social mai mare. Un exemplu ar fi organizaŞia Pentru Voi, dinTimiĸoara, exemplu prezentat în secŞiunea urmŁtoare.

3. FŁrŁtangenŞŁcu misiuneaÎntreprinderea socialŁnu este legatŁde misiunea organizaŞiei sau este menitŁsŁ

încurajeze altŁmisiune decât aceea de a genera venituri pentru programele lor sociale ĸi costuri deoperare. Întreprinderea socialŁpoate funcŞiona într-o industrie care nu este legatŁde sectorul în careactiveazŁorganizaŞia non-profit mamŁ, profitul potenŞial rŁmâne motivaŞia creŁrii sale în vedereaasigurŁrii derulŁrii activitŁŞii asociaŞiei non-profit.

Modelul întreprinderii sociale fŁrŁtangenŞŁcu misiunea organizaŞiei corespunde unuimodel extern de întreprindere socialŁ, din punct de vedere al nivelului integrŁrii programelor socialeîn activitate generatoarea de profit. Acest model presupune cŁorganizaŞiile non-profit creeazŁîntreprinderi sociale pentru a le finanŞa serviciile sociale ĸi/sau costurile operaŞionale. RelaŞia întreactivitŁŞile generatoare de venit ĸi programele sociale este de susŞinere, cea dintâi oferind finanŞarenelimitatŁorganizaŞiei non-profit pŁrinte. Întreprinderile sociale externe de regulŁnu au legŁturŁcumisiunea organizaŞiei, activitŁŞile generatoare de profit nu sunt obligate sŁpromoveze misiuneaorganizaŞiei mai mult decât sŁgenereze venituri pentru programele sociale sau costuri de operare. Oîntreprindere socialŁexternŁvaloarea economicŁpentru a susŞine crearea de valoare.

Deoarece termenul de întreprindere socialŁnu este definit de lege în România, nu existŁniciun fel de statisticŁcare sŁofere informaŞii cu referinŞŁla cele trei tipuri de întreprinderi. La acestmoment, singurele categorii de entitŁŞi care deruleazŁactivitŁŞi de ordin social sunt furnizori publiciaparŞinând Ministerului Muncii ĸi SolidaritŁŞii Sociale din România ĸi organizaŞii non-guvernamentale. Datele existente pe site-ul MMSSF indica la finalul anului 2006 un numŁr de 1164de furnizori acreditaŞi de servicii sociale la nivelul întregii ŞŁri. Dintre aceĸtia 742 sunt furnizoriprivaŞiĸi 422 publici9..

2.3.2. Sectoare de activitateĸi tipologia programelor

OrganizaŞiile non-guvernamentale ĸi întreprinderile sociale îĸi deruleazŁactivitatea îndiverse sectoare ale societŁŞii, lucrând spre dezvoltarea acestora. Aceste instituŞii menŞionate anteriorse adreseazŁcel mai adesea urmŁtoarelor sectoare:

o Dezvoltare economicŁo Conservarea mediuluio BunŁstare socialŁĸi dezvoltare a resurselor umaneo Conservarea valorilor artisticeĸi culturaleo SŁnŁtateo AgriculturŁo EducaŞieo Copiiĸi tinerio Servicii pentru vârstnicio Democratizareĸi guvernare

Pentru a atinge problemele cuprinse în sectoarele mai sus enumerate, este nevoie deprograme care sŁîncerce sŁgŁseascŁformulele cele mai bune de rezolvare a problemelor sociale.Câteva tipologii de programe mai des întâlnite ar fi:

o Programe focalizate pe crearea de oportunitŁŞi economice, de slujbe remuneratecorect, în diferite comunitŁŞi ŞintŁ

9Locul ķi Rolul OrganizaŞiilor Non-guvernamentale Pe PiaŞa De Servicii Sociale din România, FundaŞia Pentru

Dezvoltarea Societatii Civile – Mai 2007

6

o Programe de dezvoltare ale unei comunitŁŞi precum ĸi dezvoltare ruralŁ, prinidentificarea de metode de sporire a bogŁŞiei comunitŁŞiiĸi reducere aĸomajului

o Programe de dezvoltare a unei pieŞe, de facilitare de anumite bunuri ĸi produse unorcomunitŁŞi marginalizate

o Programe de reducere a ĸomajului în rândul categoriilor sociale care sunt mai greuangajate datoritŁstatutului de categorie defavorizatŁ

o Programe de creĸtere a numŁrului de microîntreprinderi prin microfinanŞareo Programe pentru dezvoltare instituŞionalŁĸi organizaŞionalŁ.

O descriere a sectoarelor de activitateĸi a tipurilor de programe derulate nu ar fi completŁfŁrŁo exemplificare a unor indicatori care pot mŁsura impactul întreprinderilor sociale:

Impact IndicatoriNivel salarial la un nivel de trai decentcâĸtigat de muncitori cu venituri mici

NumŁrul acestui tip de salariu (inflaŞia salarialŁminimŁ/costul vieŞii)

AbilitŁŞi transferabile tehnice ĸi funcŞionaleînvŁŞate

X, Y, Y abilitŁŞi dobândite la locul de muncŁ,aplicabile la slujbele P,Q,R,

AbilitŁŞi „soft” dobândite Creĸterea funcŞionalitŁŞii la locul de muncŁAcumulare de bogŁŞie Valoarea bunurilor acumulate (depozite bancare

etc.)Creĸterea contribuŞiilor la taxe datorateangajŁrii

Totalul contribuabililorĸi valoarea taxelor colectate

Creĸterea prosperitŁŞii într-o comunitatedatoritŁdezvoltŁrii economice

Puterea de cumpŁrare a populaŞiei respective

Creĸterea siguranŞei economice prinproprietate imobiliarŁ

NumŁrul imobilelor cumpŁrate sau construite

Creĸterea venitului per client Venit net per clientFigura 1. - Exemple de indicatori ai impactului activitŁŞii întreprinderilor sociale

2.4.Antreprenoriatul socialĸi întreprinderile sociale în românia

Antreprenoriatul socialĸi economia socialŁîncearcŁsa prindŁconturĸi in România. Astfel,pentru ca ONG-urile au cel mai important rol în furnizarea de servicii sociale (72% din furnizorii deservicii sociale acreditaŞi din România sunt organizaŞii non-guvernamentale), reprezentanŞiiorganizaŞiilor autohtone fac lobby ca organismele in cauzŁsŁdevinŁindependente financiar. Astfel,spun membrii FundaŞiei pentru Dezvoltarea SocietŁŞii Civile, majoritatea organizaŞiilor non-guvernamentale presteazŁservicii sociale si ar putea deveni întreprinderi sociale care sa scoatŁprofit, mai ales ca cererea pe piaŞa pentru acest tip de activitŁŞi este foarte mare. Potrivit directoruluiexecutiv al FDSC, IonuŞSibian, în România sunt aproximativ 45.000 de organizaŞii non-guvernamentale, dar nici jumŁtate dintre acestea nu sunt active10.

Domeniile de activitate ale organizaŞiilor non-guvernamentale din România, conformCatalogului asociaŞiilor ĸi fundaŞiilor, editat de FundaŞia pentru Dezvoltarea SocietŁŞii Civile, sunt:serviciile sociale, sŁnŁtatea, cultura, sport, mediu, afaceri, drepturile omului, educaŞie, filantropie,cooperare internaŞionala ĸi religie. In mare parte organizaŞiile non-profit din România care asigurŁservicii sociale au fost sprijinite financiar de cŁtre organizaŞii din strŁinŁtate.

ExistŁtotuĸi structuri asemŁnŁtoare întreprinderilor sociale, numite „unitŁŞi protejate”, untip de SRL-uri la care cel puŞin 30% dintre angajaŞi sunt persoane cu handicap. NumŁrul acestora

10 Gabriel Botezatu, ONG-urile vor sa devina intreprinderi sociale,www.curierulnational.ro

7

este însŁinfim, numai 101 unitŁŞi protejate, comparativ cu statele din Uniunea EuropeanŁ, undeîntreprinderile sociale produc venituri anuale de sute de milioane de euro, iar numŁrul angajaŞilor cunormŁîntreagŁeste de ordinul sutelor de mii. ŝŁrile cele mai dezvoltate la acest capitol sunt:Germania, cu 1.860.861 angajaŞi cu normŁîntreagŁ, Marea Britanie (1.622.962), FranŞa (1.214.827),Italia (1.146.968), Spania (878.408)ĸi Olanda (769.000)11.

În mŁsura în care odatŁcu aderarea la Uniunea EuropeanŁfinanŞatorii tradiŞionali au începutsŁplece din România, organizaŞiile non-guvernamentale sunt forŞate sŁse orienteze spre domeniigeneratoare de venituri, devine din ce în ce mai evidentŁnevoia de reglementare legislativŁal unorastfel de instituŞii. Potrivit legislaŞiei in vigoare, ONG-urile cu activitate economicŁsunt scutite deplata impozitului pe profit pentru veniturile de pana la 15.000 de euro, iar pentru veniturile caredepŁĸesc aceasta suma sunt plŁtite impozite de 16 la sutŁ. Astfel de sectoare de activitate, care potcontribui la incluziunea socialŁ, s-au dezvoltat in mai multeŞŁri europene, precum Italia, FranŞa sauSpania, guvernele acestorŞŁri utilizându-le ca parte a programelor de mŁsuri active pe piaŞa munciiĸi ca instrumente ale politicii sociale, având caŞintŁpopulaŞia dezavantajatŁ.

Deci, cu o definire clarŁa acestui concept de economie socialŁce se realizeazŁprinîntreprinderi sociale ĸi o serie de mŁsuri de susŞinere din partea guvernului României,antreprenoriatul social ĸi-ar putea aduce contribuŞia atât la avuŞia naŞionalŁ, cât ĸi la dezvoltareacomponentei sociale.

Deĸi existŁîncŁincertitudini legate de legislaŞie ĸi terminologie, iar noi le numim genericorganizaŞii non-guvernamentale sau non-profit, în România activeazŁ întreprinderi sociale.Exemplele prezentate mai jos fac parte din categoria întreprinderilor sociale centrate pe misiune ĸisunt la acest moment modele de succes.

2.4.1.AsociaŞia Integra România

AsociaŞia Integra România este o organizaŞie implicatŁîn dezvoltare socio-economicŁ,înfiinŞatŁca organizaŞie non-profit în anul 2000, având sediul în Oradea ĸi o filialŁîn Braĸov.Integra România este membrŁa Integra Network, o reŞea de organizaŞii de dezvoltare socio-economicŁ. Aceasta este activŁîn Centrulĸi RŁsŁritul Europei, având birouri în Slovacia, Bulgaria,Rusiaĸi Serbiaĸi un birou

ActivitŁŞile Integra România cautŁsŁvinŁîn sprijinul dezvoltŁrii societŁŞii civile, ademocraŞieiĸi a economiei de piaŞŁîn România ĸi în Estul Europei, prin urmŁtoarele iniŞiative

¶ Sprijinirea micilor întreprinzŁtori care doresc sŁînceapŁsau sŁextindŁo micŁafacere,prin cursuri, credite, consultanŞŁĸi facilitarea accesului la piaŞŁ

¶ Sprijinirea grupurilor marginalizate ĸi defavorizate, prin oferirea de educaŞieantreprenorialŁsi credite pentru demararea sau extinderea unei afaceri, contribuind astfel lareducerea sŁrŁciei

¶ Promovarea principiilor etice în afaceri ĸi a conceptului de responsabilitate socialŁacompaniilor.

Activitatea Integra România se bazeazŁîn principal pe microcreditare. Începând cu anul2000, Integra i-a sprijinit pe cei care nu au acces la credite pentru cŁprezintŁun grad ridicat de riscsau nu au experienŞŁ, oferindu-le sprijinul financiar necesar. Creditele se acordŁprin intermediulsocietŁŞii de microfinanŞare Integra SA, instituŞie financiarŁnebancarŁ. Oferta de credite cuprindeurmŁtoarele categorii

o Credite pentru femei în stare de dificultate,o Credite Micro, pentru mici întreprinzŁtori din zona urbanŁcare doresc sŁînceapŁsau

sŁextindŁo afacereĸi Credite Micro Plus, credite pentru afaceri mici se acordŁnumai persoanelor

11 Afacerea de un euro pe zi, www.gandul.ro

8

juridice din zona urbanŁ. Acestea se pot încadra în una din douŁcategorii: afacere existentŁsau +început

o Creditul Rural acordat persoanelor din zone rurale care vor sŁînceapŁsau sŁextindŁo afacere în agriculturŁsau în alte domenii (comerŞ, servicii, micŁproducŞie), precum ĸi persoanedin zona urbanŁcare au o afacere în agriculturŁ, ĸi Creditul Rural Plus având ca beneficiaripersoane din zone rurale care vor sŁextindŁo afacere în agriculturŁsau în alte domenii (comerŞ,servicii, micŁproducŞie), precumĸi persoane din zona urbanŁcare au o afacere în agriculturŁ.

Activitatea de creditare poate fi completatŁde serviciul de consultanŞŁal organizaŞiei. Princursuri cu subiecte precum: întocmirea unui plan de afacere, marketing, publicitate, analizŁfinanciarŁ, analiza riscurilor.

Acces este cel mai nou program al AsociaŞieiĸi a fost iniŞiat tot pentru a reduce excluziuneasocialŁĸi economicŁĸi a completa gama de servicii pe care le-o oferŁclienŞilor sŁi. Prin acestprogram, se oferŁclienŞilor noi pieŞe de desfacere ĸi canale de distribuŞie pentru produsele lor,posibilitŁŞi de network ĸi cooperare cu alŞi întreprinzŁtori, acces la informaŞii ĸi cunoĸtinŞefolositoare în domeniile în care activeazŁ, totul pentru a le creĸte eficienŞa ĸi productivitatea.Magazinul Ten Senses, deschis în centrul Braĸovului pe str. Diaconu Coresi nr.5, reprezintŁunuldintre paĸii concreŞi fŁcuŞi în atingerea obiectivelor amintite.

O scurtŁprivire asupra cifrelor legate de activitatea Integra România în cei ĸase ani deactivitate vine ca un motiv de bucurie, care sŁdovedeascŁfaptul cŁîntreprinderile sociale ar puteaactiva cu succes în România.

Date statistice (Iunie 2000 - Decembrie 2006)CursuriNumŁr de persoane instruite 1,667NumŁr de ore de consultanta 12,333ImpactNumŁr de afaceri nou create 182NumŁr de afaceri existente sprijinite 356NumŁr de locuri de munca create si susŞinute 2,934NumŁr de persoane (membri ai familiilor) beneficiare ale programelor 8,565ClienŞi care prezintŁun anumit grad de risc 69%CreditareNumŁr de împrumuturi acordate 881Suma acordata in total $1.812.410NumŁr de împrumuturi prescrise 27Suma totala prescrisa $12.336,83

Figura 2 Date statistice (Iunie 2000 - Decembrie 2006) AsociaŞia Integra, www.integra.ro

2.4.2.FundaŞia „Pentru Voi"

Este o organizaŞie non-guvernamentalŁ, care oferŁservicii pe baze comunitare persoanelorcu dizabilitŁŞi intelectuale în parteneriat cu PrimŁria Timiĸoara. Misiunea organizaŞiei este depromovarea unei politici sociale bazate pe respectarea drepturilor omului, a Regulilor Standard aleONU privind egalizarea ĸanselor pentru persoanele cu dizabilitŁŞi. Misiunea este împŁrtŁĸitŁdemembrii fundaŞiei, este regŁsitŁîn diversele componente ale sistemului organizaŞiei, fiind un caz deorganizaŞie socialŁmisionarŁ. Scopul activitŁŞilor derulate de Pentru Voi îl reprezintŁcreĸtereacalitŁŞii vieŞii pentru persoanele cu dizabilitŁŞi intelectuale. De serviciile organizaŞiei beneficiazŁ140de persoane adulte cu dizabilitŁŞi intelectuale si familiile lor

9

În cadrul organizaŞiei „Pentru voi” persoanele cu dizabilitŁŞi au ĸanse de reconversieprofesionalŁ, darĸi de includere socialŁpentru activitŁŞileĸi serviciile prezentate în continuare

Ateliereo Atelier de tehnoredactare si multiplicare. Se desfŁĸoarŁactivitŁŞi in special in domeniul

tipŁriturilor se produc broĸuri si reviste.o Croitorie-artizanat. A rezultat din comasarea a doua ateliere cu profil similar .o Atelier de ambalaje. Activitatea sa se bazeazŁpe cele doua contracte pe termen lung

încheiate de Pentru Voi, unul cu o firma de ambalaje si unul cu o tipografie.o Atelierul administrativ. Este un atelier nou care grupeazŁbeneficiarii cu abilitaŞi fizice

mai bune. Activitatea se compune din mici lucrŁri de întreŞinere ĸi reparaŞii necesare incentru, activitŁŞii de transport, precum si activitŁŞi preluate de la atelierul de ambalaje.

o GrŁdinŁrit. Cei 12 beneficiari care lucreazŁaici continuŁfertilizarea ecologica cu gunoi degrajd; se are in vedere instruirea permanenta a beneficiarilor, astfel încât sŁfie familiarizaŞicu cat mai multe aspecte ale muncii in gradinŁ.

o BrutŁrieAtelierele funcŞioneazŁpe baze economice , având încasŁri din vânzarea produselor

manufacturate sau a serviciilor prestate, in ideea creĸterii capacitŁŞii de autofinanŞare. Cheltuielileconstau din materialele si echipamentele necesare activitŁŞilor. Recompensele pentru cei ce lucreazŁin ateliere constau in ieĸiri la cofetŁrie, Mc Donalds, cinema, muzee etc.

Angajare in muncŁÎn anul 2005, 21 de beneficiari ai serviciului de angajare in munca sprijinita au avut locuri

de munca obiĸnuite sau protejate. Modalitatea de încadrare este diferita. Astfel unii dintre beneficiariau fost încadraŞi pe o perioada nedeterminatŁ, cu carte de munca sau pe baza de contract, alŞii pe operioada de probŁ

DINA (DezinstituŞionalizare, Integrare, Normalizare, Acum) si DINU(DezinstituŞionalizare, Integrare, Normalizare, Urgent) DINA si DINU sunt servicii pe bazecomunitare, de tip „locuinŞŁprotejatŁ”, care oferŁcondiŞii de viaŞŁnormale pentru persoane cudizabilitŁŞi intelectuale, dar si cu posibilitŁŞi de dezvoltare si integrare sociala.

FundaŞia Pentru Voi devine un al doilea exemplu de întreprindere socialŁde succes, dat fiindnumŁrul mare de activitŁŞi pe care le deruleazŁĸi a unui numŁr destul de beneficiari în comunitatedin Timiĸoara

Figura 3- Domenii de activitatea beneficiarilorPentru Voi

Figura 4- RepartiŞia beneficiarilor Pentru Voipe servicii