Apare din 1940. Seria a cincea. Nr. 52 (8636) Preţ contractual

SE DISTRIBUIE ÎN RAIOANELE ORHEI, REZINA, TELENEŞTI, ŞOLDĂNEŞTI

FONDATOR: CONSILIUL RAIONAL ORHEI

Vineri, 24 decembrie 2010

În atenţia agenţilor economici!„Ermidanrai” SRL (c/f 1004606000887) oferă

posibilitatea de a înlocui maşinile de casă şi controlvechi (uzate) cu maşini de casă şi control noi (mo-del: Elicom Magic - la un preţ de doar 1200 lei,modelul Aclas CRL - la doar 1400 lei).

Doritorii de a beneficia de această ofertă sunt aş-teptaţi până la 31.12.2010, pe adresa: or. Orhei, str.Mihai Eminescu 2, birou 8, în incinta ConsiliuluiRaional.

Relaţii la telefonul: 0-79810833 (Vladimir).

CREDITE în 3 zilepână la 150.000 $ cu gaj

Leasing şi Împrumuturi pentru:CAMIOANE, AUTOBUZE,

TEHNICĂ AGRICOLĂE simplu - doar cererea şi buletinul.

Tel.: Chişinău: 32.97.19,Bălţi: (0-231) 92.274;Cahul: (0-299) 93.855.

Felicităridin partea preşedintelui raionului

* * *

La Mulţi Ani!Consiliul Teritorial

Orhei al SindicatuluiLucrătorilor din Agri-cultură şi Industria Pre-lucrătoare „Agroind-sind” şi Direcţia Agri-cultură şi Alimentaţie aCR Orhei îi felicită petoţi agricultorii din ra-ion cu prilejul frumoa-selor sărbători de iarnă.

Vă dorim multă să-nătate, roadă din bel-şug, voie bună şi bucu-rii!

La Mulţi Ani!

Stimaţi orheieni!Zile numărate au rămas până la sfârşitul anului 2010.

An greu de criză financiară, dar împreună cuDumneavoastră, în pofida greutăţilor apărute, am obţinutnoi realizări în toate domeniile de activitate.

Astăzi, în ajunul frumoaselor Sărbători de iarnă -Crăciunul şi Anul Nou 2011, Vă adresez cele mai since-re felicitări şi urări de voie bună, bucurie, sănătate, pro-speritate şi succes în toate.

Fie ca spiritul sărbătorilor de iarnă să pătrundă în ca-sele şi în sufletele Dumneavoastră şi ale tuturor celor dra-gi!

Sărbători fericite!La Mulţi Ani!

Cu mult respect, Andrei GLOBA,preşedintele raionului Orhei

Un buchet de trandafiri pentru doamna Ana Levinţa,primarul s. Clişova, cu ocazia zilei de naştere.

Îi dorim sănătate, succes în viaţa personală şi în acti-vitatea de administrare publică, mult noroc şi fericire.

Andrei GLOBA, preşedintele raionului

Cu prilejul zilei de naştere, îi adresăm cele mai cal-de urări de sănătate doamnei Nina Ungureanu, consi-lier raional, preşedinta AO ,,Femeia modernă”, psiho-log.

Fie ca anul care vine să Vă aducă noi realizări înmuncă, prosperare, dragoste şi respect din partea celorcare Vă cunosc şi Vă înconjoară.

DĂM ÎN ARENDĂ la preţ convenabil, în centruloraşului Orhei (str. V. Lupu, 34), o terasă comercială cupizzerie. Totul este gata pentru comercializare, suntposibilităţi de a comercializa şi în timp de iarnă.

Relaţii la tel.: 0-691.68505.

Stimaţi orheieni!Cu prilejul Sărbătorilor de iarnă, Vă adresez sincere

felicitări!În aceste zile pline de lumină, cu colinde străbune şi

clinchete de zurgălăi, Vă doresc să aveţi parte de pace-nsuflet şi în casă, de fericire alături de cei dragi, împlinirifrumoase şi noroc în toate.

Să Vă sporească sănătatea şi belşugul!Fie ca Bunăvoinţa, Încrederea şi Generozitatea să Vă

călăuzească paşii în noul an!La Mulţi Ani!

Ion STRATULAT, primarul oraşului Orhei

Suntem în Postul Crăci-unului. Pentru unii, el se vaîncheia la 25 decembrie şide Anul Nou ne vom bucu-ra de masa încărcată cu bu-cate alese. Alţii, mai răb-dători, vor aştepta tocmaipână la 7 ianuarie. Numaică nu prea am întâlnit ca no-aptea de Revelion să fie săr-bătorită în plin post.

Joi, pentru ultima dată,actualii consilieri raionaliau sărbătorit Crăciunul îm-preună. Această tradiţie s-ainstaurat de câţiva ani, deşiprintre aleşii locali nu toţiacceptă Crăciunul pe stilnou.

Deoarece opţiunea elec-toratului orheian e pro-europeană, ar trebui să neconformăm tradiţiilor euro-pene, fiindcă cu gândul laCrăciunul pe stil vechi, darînfruptându-ne în noapteade Anul Nou, ne luăm unpăcat pe suflet.

Spre regret, mai sunt per-soane, care sărbătoresc şi penou, şi pe vechi, fără a ţinepost. Adică, odată şi odatăar trebui să ne determinămcu datinile străbune.

Crăciun fericittuturor cititorilor!

Vasile ROMAN

MOŞ GERILĂsau MOŞ

CRĂCIUN?

La Chişinău brazii au început să se vândă pe lamijlocul lui decembrie, iar la Orhei ei au apărutabia la începutul săptămânii curente. Cu toate ace-stea, oamenii nu se grăbesc să cumpere principa-lul atribut al sărbătorilor de iarnă. De ce? Cauzaeste lipsa banilor. Pentru un brăduţ puţin mai înaltde un metru vânzătorii cer 120-130 de lei, adicămai mult decât anul trecut la Orhei şi în anul ace-sta în Capitală.

Brazii artificiali sunt de câteva ori mai scum-pi, dar e adevărat că ei se păstrează nu o săptămâ-nă-două, ci mulţi ani.

Un detaliu remarcabil: indiferent de preţul bra-zilor la piaţă şi la magazin, amenda pentru copa-cii tăiaţi samavolnic va fi mult mai mare. (V.A.)

O, BRAD FRUMOS...ŞI SCUMP

Recent, echipa publica-ţiei „Ziarul de Gardă” a or-ganizat gala Topului Anti-corupţie a personalităţilordin R. Moldova care s-aumanifestat pe parcursulanului curent în lupta cucorupţia. Printre cei 5 lau-reaţi se numără şi VasileRoman, redactorul-şef al„Plaiului orheian”.

De menţionat că în aniiprecedenţi „Plaiul orhe-ian” s-a învrednicit dedistincţii înalte din parteareprezentanţei ONU în R.Moldova pentru lupta con-tra corupţiei şi promovareadrepturilor omului.

Cor. „P.O.”

UN NOUSUCCES AL„PLAIULUIORHEIAN”Zilele trecute, Curtea Supremă de Justiţie a examinat

litigiul funciar între CR Orhei şi Primăria Orhei, după cea fost vândut prin licitaţie terenul destinat pentru prelun-girea lucrărilor de reconstrucţie a stadionului orăşenesc.

Autorităţile raionale prevedeau în bază legală că pelocul, unde s-a deschis o piaţă, să mai construiască câte-va obiective sportive. Cei de la primărie, însă, au scuipatpe dezvoltarea sportului la Orhei şi au scos la licitaţieacest teren. Suprafaţa de 0,6732 ha a fost vândută la unpreţ mic unei firme cu capital străin.

CR Orhei, protejând drepturile şi cerinţele amatorilorde sport, inclusiv ale copiilor, nu s-a împăcat cu abuzulcelor care votează „cu hurta” în Consiliul Orăşenesc.

Toate instanţele de judecată au dovedit ilegalitatea ac-ţiunilor întreprinse de Primărie şi Consiliul Orăşenesc,anulând deciziile şi tranzacţiile de vânzare-cumpărare aterenurilor respective.

E regretabil că, din cauza goanei după bani a celor dela primărie, a timpului de câţiva ani pierdut prin judeca-tă, nu s-a izbutit extinderea Complexului Sportiv Raional.

V. ROMAN

ÎNCĂ O ACŢIUNEPIERDUTĂ DE PRIMĂRIE

Sincerefelicitări!

Cu ocazia sărbători-lor de iarnă, felicitămîntreg colectivul Liceu-lui Teoretic „Ion LucaCaragiale”, condus dedoamna Maria Chişlaru.

Vă mulţumim pentrustima faţă de copii şi pă-rinţi.

Cu stimă, părinţii:Irinuţa A., Griza N.,

Macovschi V., RotariN., Vasilescu R.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Vineri, 24 decembrie 2010, nr. 52 (8636)PLAIUL ORHEIAN2

Săptămâna trecută a avut loc şedinţaordinară a Consiliului Orăşenesc, la cares-au examinat 29 de chestiuni. Ca deobicei, consilierii au pierdut o bună par-te din timpul şedinţei (40 minute din 2ore 30 minute) pentru aprobarea ordi-nii de zi.

Printre chestiunile care nu au fost in-cluse în ordinea de zi se numără şi re-cursul Procuraturii Orhei referitor laaşa-zisul „caz Lupacescu”. Publicaţianoastră a scris în repetate rânduri că înbaza Deciziei Consiliului Orăşenesc,adoptată nelegitim, Oxana Lupacescu,fiica lui Iurie Lupacescu - fost consilierorăşenesc, actualmente reprezentantulGuvernului în teritoriu, a fost împropri-etărită cu un teren în Slobozia Doam-nei. Majoritatea consilierilor nu au do-rit să examineze la această şedinţă re-cursul Procuraturii care cere anulareadeciziei ilegale.

Principala chestiune din lista celorexaminate a fost, bineînţeles, aprobareabugetului oraşului pentru anul 2011. Dinmultitudinea de cifre voi numi cele maiimportante. La capitolul venituri se pre-vede suma de 50 mln. 398 mii de lei, lacheltuieli - 54 mln. 668,2 mii lei. Prinurmare, deficitul (când cheltuieliledepăşesc veniturile) va constitui 4 mln.270,2 mii lei - 7,8 %. Partea de veniturise va completa din contul impozituluipe venit din salariu (11 mln. 574,8 mln.

ŞEDINŢA CONSILIULUI ORĂŞENESC

BUGETUL VA PERMITEDEZVOLTAREA ORAŞULUI?

lei), veniturile proprii (2 mln. 869,1 miilei), taxele locale (3 mln. 180 mii lei),mijloacele speciale ale instituţiilorpublice (1 mln. 761,1 mii lei). Partealeului din venituri se preconizează căva fi formată din transferuri de la buge-tul de stat - 31 mln. 13 mii lei (61,5%din toate veniturile).

Pentru ce se vor cheltui banii - pro-prii şi alocaţi? O parte considerabilă (42mln. 705,4 mii lei - 78,1%) este desti-nată pentru întreţinerea instituţiilorpreşcolare, de învăţământ şi extraşco-lare. Pentru gospodăria comunală suntnecesari 6 mln. 120,8 mii lei, inclusivla amenajarea oraşului - 4 mln. 893 mii,reparaţia drumurilor - 1 mln lei, pentrustaţiile de salvare pe apă - 227, 8 miilei. Pentru activitatea în domeniul cul-turii, inclusiv în domeniul sportului şitineretului, se prevede suma de de 654,4mii lei, aproximativ aceeaşi sumă se vafolosi pentru achitarea dobânzii la îm-prumuturi (590 mii lei).

Metoda de soluţionare a probleme-lor financiare din contul creditelor ban-care, iniţiată de fosta componenţă aConsiliului Orăşenesc, continuă să seaplice cu succes şi în prezent.

După dezbateri de scurtă durată, s-au făcut o serie de modificări la docu-mentul pus în discuţie: Fondul de rezer-vă a fost majorat de la 517,2 mii la 700mii lei, inclusiv Fondul de susţinere a

populaţiei s-a majorat până la 370 miilei (de la 270 mii). Nu s-a trecut cu ve-derea şi alt articol - cheltuieli de proto-col (de la 30 mii s-a majorat până la 53mii). Apoi consilierii au votat unanimbugetul, încheind procedura cu aplau-ze.

Nu poate să nu trezească mirare mo-dul (superficial şi în grabă) în care s-aaprobat principalul document financiar,ce stă la baza activităţii oraşului pe par-cursul anului. De ce, să zicem, nu s-adiscutat şi nu s-a analizat faptul că înpartea de venituri a bugetului cota tran-sferurilor creşte pe an ce trece? Dacămai înainte ele constituiau o treime, înanul 2011- aproape două treimi.

Nimeni nu şi-a pus nici întrebarea dince surse se va acoperi deficitul bugetar.De fapt, răspunsul este evident: ca şi înanii precedenţi, în special din contulvânzării în masă a terenurilor. Intere-sant, cum ne vom descurca atunci cândse va vinde ultima palmă de pământ dinoraş?

Majoritatea chestiunilor de pe ordi-nea de zi s-au votat fără discuţii, o par-te - în bloc. Ce-i drept, din când în cândmecanismul votării se „bloca”: aceastase întâmpla atunci când consilierii mai“vigilenţi” vedeau în proiectele de de-cizii unele nepotriviri sau chiar greşeli.

V. ALEXANDRU

Câţi consilieriorăşeneşti mai sunt

cu faţa curată? Cred că din27 au mai rămas vreo 7. Anu-me acest fapt s-a putut con-stata la şedinţa recentă aConsiliului Orăşenesc, cânds-a pus la vot excluderea dinordinea de zi a proiectului dedecizie „Cu privire la exami-narea recursului Procuraturiiraionului Orhei în legătură cuînstrăinarea ilegală şi abuzi-vă a ogrăzii bibliotecii dinSlobozia Doamnei în folosulfamiliei Lupacescu”. Anume7 consilieri s-au pronunţat, caaceastă chestiune să fieascultată şi legea să fie pusăîn capul mesei. Majoritateapederemistă din anturajul luiIon Stratulat a hotărât să-şiapere colegul de partid. Sevede că de teamă că şefulOficiului Teritorial Orhei alCancelariei de Stat, Iurie Lu-pacescu, ar putea abroga altezeci de decizii prin care aleşiilocali şi-au rezolvat proble-mele personale sau cele aleapropiaţilor lor. Ar fi normalca consilierii, care prejudi-ciază statul sau bugetulorăşenesc, să poarte răspun-dere morală şi materială.Poate numai atunci primărianu va mai fi un instrument derezolvare a diferitor scopurimeschine.

Mai multe decizii votate„de-a hurta” sunt atacate îninstanţele de judecată, pe ca-re primăria le pierde una du-

OSÂNDA ALEŞILOR LOCALIPENTRU BINELE COMUNITĂŢII

pă alta. La şedinţa în cauzăConsiliul Orăşenesc a alocatcirca 191 mii lei în benefici-ul „Mihirtal-Com” SRL - su-mă impusă de un titlu exe-cutoriu judecătoresc. Dininformaţiile de care dispu-nem, acesta nu este uniculcaz când, din cauza irespon-sabilităţii conducerii oraşu-lui, suferă nu numai contri-buabilii, ci şi copiii de la gră-diniţe, diferite pături nevo-iaşe. Dar cine împarte, parteîşi face. Şi încă cum îşi face!

La 14 decembrie curent,Consiliul Orăşenesc a accep-tat deplasarea viceprimaruluiVladimir Popuşoi şi a Tatia-nei Boldişor, specialist în re-glementarea regimului fun-ciar, în oraşul Piatra-Neamţpentru a participa la sărbăto-rile prilejuite de Ziua Naţi-onală a României, de la 30noiembrie până la 2 decem-brie 2010. Adică au fost, aubăut şi au mâncat, ca pestedouă săptămâni să li se ac-cepte deplasarea post-fac-tum, iar contabilul-şef al pri-măriei să fie obligat printr-odecizie să efectueze calcule-le de rigoare pentru deplasa-re.

Prezintă interes şi listapersoanelor incluse în dele-gaţia reprezentativă a Orhei-ului, care a participat la ZiuaUnirii: Vladimir Popuşoi, Zi-naida Popuşoi (asistentă me-dicală), Ion Dolgu, consilierorăşenesc, Tatiana Dolgu, di-

rector SA „Doltanat-Service”SRL, Vladimir Bobeico, şe-ful dispeceratului Î.M. „Re-gia Apă-Canal”, Tatiana Bol-dişor, Iurie Garştea, mana-ger-şef adjunct al Î.M. „Ser-vicii Comunal-Locative”, şiconsilierii orăşeneşti Gheor-ghe Vişanu, Ion Beregoi,Oleg Gaşper.

În pofida aspectului critic,consilierii locali, care stau bi-ne cu conducerea primăriei,au înregistrat performanţe deinvidiat. Pe parcursul ultimi-lor 3 ani de zile, ei şi-au re-partizat terenuri pentru con-strucţii, pentru sine şi pentruapropiaţii lor, alegându-şi pâ-nă şi locul, unii chiar în faţaprimăriei. Nu au făcut acestlucru numai acei aleşi locali,care nu au avut nevoie de aşaceva.

Printr-o decizie a Consili-ului Orăşenesc din 14 de-cembrie, lui Leonid Ghera-simmciuc i s-a atribuit în locde 0,048 ha în Lupoaica,0,06 ha la Slobozia Doamnei.

„N-o să vindem terenulaşa cum o fac alţii”, a specifi-cat pentru „P.O.” consilierulIurie Gherasimciuc. Ne-ambucura să fie aşa. Cum fac al-ţii, noi ştim.

Dar dacă nu sunt obijduiţiconsilierii, cred că sunt împă-caţi şi acei, care promoveazăproiectele de decizii. Dupăcum am aflat de la Maia Ca-raman, unul dintre consilie-rii, care nu şi-au pătat obra-

zul cu actualul mandat, majo-ritatea specialiştilor din pri-mărie au ţintit în terenurilepentru construcţii, fără a ţinecont de rând şi de obraz.

Cunoaştem cum a profitatde un teren pentru construcţiiVeceslav Buracovschi, frate-le Alei Prunici, actualul se-cretar al primăriei. Acesta,locuind în s. Piatra, şi-a făcutviză de domiciliu la sora sa,alegându-se apoi cu un loc decasă. Alţii fac vize de domi-ciliu unor persoane absolutstrăine. „Procuratura raio-nului ar putea investiga cazulpropunerii de repartizare laşedinţa recentă a unui terenpentru construcţii cetăţeanu-lui Alexei Veretca”, ne-a zisunul dintre consilierii orăşe-neşti. Nu e greu de clarificatcine îşi încălzeşte mâinileaici, fiindcă proiectele dedecizii nu se prezintă fărăavizul lui Ion Stratulat sau alviceprimarului Vladimir Po-puşoi.

Suntem în ajunul AnuluiNou şi sperăm ca în 2011, du-pă alegerile locale, situaţiadin primăria oraşului Orheisă se schimbe în bine. Căcicum e acum, mai rău nu semai poate.

La Mulţi Ani!, stimaţi ale-gători, şi... minte la alegere,dacă dorim într-adevăr caOrheiul să prospere!

Vasile ROMAN

DISPOZIŢIILEPREŞEDINTELUI RAIONULUI

DIN ANUL 2010Scopul Bcncficiarul Suma

Ajuto r financiar, amplan area situaţ iei materiale familiale şi întremarea sănătăţ ii

Primăria Chiperceni, Railean Eugen 900 -00

Ajuto r financiar, amplan area situaţ iei materiale familiale şi întremarea sănătăţ ii

Primăria Chiperceni, Veveriţă Victor 900 -00

Ajuto r financiar, inves tiga-ţie şi tratament med ical

Primăria Orhei, Constantinov Ludmila 900 -00

Ajuto r financiar, inves tiga-ţie şi tratament med ical

Primăria Orhei, Chicu ş Mihail 900 -00

Ajuto r finan ciar, si tuaţia materi -ală p recară

Primăria Orhei, Negară Evelina 900 -00

Ajuto r financiar, starea anevoi-oasă a familiei

Primăria Orhei, Ţurcan Igo r 900 -00

Ajuto r finan ciar, procurarea me-dicamentelor

Primăria Pohorniceni, Vatamaniuc Alexand ra 600 -00

Ajuto r financiar, în tremarea să-nătăţii

Primăria Bolohani, Zagorodniuc Fiodor 900 -00

Ajuto r financiar, starea familiei precară

Primăria Orhei, Gurevici M.M. 500 -00

Ajuto r financiar, t ratamen t medi-cal

Primăria Orhei, Cro itoru Dumitru 900 -00

Ajuto r financiar, t ratamen t medi-cal

Primăria Orhei, Mâţu Mariana 800 -00

Ajuto r financiar, starea familiei precară

Primăria Orhei, Ţu rcan Vio leta 500 -00

Ajuto r finan ciar, procurarea me-dicamentelor şi tratament medi-cal

Primăria Vatici, Laşcu Anton 990 -00

Ajuto r financiar, starea materială precară

Primăria Chiperceni, Gobji lă Alion a 900 -00

Ajuto r financiar, t ratamen t medi-cal

Primăria Orhei, Popescu Veaceslav 900 -00

Ajuto r financiar, starea familiei materială precară

Primăria Step -Soci, Coşneanu Ju lia 600 -00

Ajuto r financiar, starea familiei materială precară

Primăria Neculaeuca, Bejenaru Claud ia 600 -00

Ajuto r financiar, starea familiei materială precară

Primăria Isacova, Gondiu Gheorghe 600 -00

Ajuto r financiar, starea familiei materială precară

Primăria Vatici, Dogocher Petru 600 -00

Premiere, jub ileu, funcţionar Secţia Eco nomie ş i Atragerea In ves tiţ ii lor, Bradu Liuba 632 -50

Ajuto r finan ciar, procurarea me-dicamentelor

Primăria Orhei, Cazacu Tamara 500 -00

Premiere, jubileu , p rimarul co-munei

Primăria Puţuntei , Mihailă Maria 632 -50

Ajuto r finan ciar, procurarea me-dicamentelor şi tratament medi-cal

Primăria Orhei, Vascan Dumitru 900 -00

Ajuto r financiar, investigaţie medicală

Primăria Bu lăieşti , Petraşco Mih ai 900 -00

Ajuto r financiar, starea familiei materială precară

Primăria Orhei, Savu leac Svetlana 500 -00

Ajuto r financiar, t ratamen t medi-cal

Primăria Orhei, Şatravca Viorica 500 -00

Ajuto r financiar, starea familiei materială precară

Primăria Pelivan, Cebotari Svetlana 500 -00

Ajuto r financiar, starea familiei materială precară

Primăria Orhei, Surugiu Marin 900 -00

Ajuto r financiar, starea familiei materială precară

Primăria Orhei, Munteanu Liliana 500 -00

Ajuto r financiar, starea familiei materială precară Primăria Orhei Fu ior Silvia 900 -00

Ajuto r financiar, investigaţie medicală Primăria Brăviceni Şalin Sava 900 -00

Ajuto r financiar, investigaţie medicală

Primăria Orhei, Troianovsch i Efim 900 -00

Ajuto r financiar, investigaţie medicală

Primăria Step -Soci Panovschii Nina 900 -00

TOTAL: 2485 5-0 0

Anul Nou este una dintre cele mai aşteptate şi mai dori-te sărbători ale anului. De el sunt legate speranţele rea-lizării celor mai ascunse dorinţe şi ferma credinţă în cevamai bun. Femeile din raionul Orhei s-au dovedit a fi maipuţin pretenţioase, chiar şi mai puţin romantice la capitolul“Cadouri de Anul Nou”. Aceasta este concluzia sondajuluide opinie, efectuat de Clubul “Tinerii împotriva corupţiei”,în perioada 1-13 decembrie, în raionul Orhei, pe un eşantionde 350 de persoane. La întrebarea: “Ce cadou v-aţi dori deAnul Nou?”, respondentele au răspuns că-şi doresc: “maimultă sănătate” (32,9%), “familia reîntregită” (24,3%),“pace şi stabilitate în ţară” (17,2%), “un salariu mai mare”(13,9%) şi doar câteva şi-au adus aminte de flori şi de ovacanţă peste hotare (11,7%).

Făcând o comparaţie cu aspiraţiile europencelor, orhe-iencele excelează prin modestie, sau, poate… viaţa femei-lor din raionul nostru este mult prea grea, pentru a aspira laceva mai mult, decât la elementar. Surprinzător a fost fap-tul că multe respondente s-au arătat vădit îngrijorate deinstabilitatea politică din ţară, dorind stabilitate şi pace înnoul an. A.O. “Femeia Modernă” îşi exprimă ferma încre-dere că forţele politice din Republica Moldova vor găsiînţelepciunea de a depăşi diferenţele şi voinţa profundă dea aduce un An Nou Fericit tuturor!

Activităţile sunt realizate în cadrul Proiectului “Femeiledepăşesc barierele”, implementat de AO “Femeia Moder-nă” cu suportul Fundaţiei Est-Europene din RepublicaMoldova.

Oxana UNGUREANU, asistent de proiect

CELE MAI RÂVNITECADOURI DE ANUL NOU

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

PLAIUL ORHEIANVineri, 24 decembrie 2010, nr. 52 (8636) 3

Cum soarele dispărusedupă nori, şase tineri s-au în-dreptat spre strada Doroban-ţilor din Orhei, unde se pre-coniza o întâlnire clandes-tină. Fulgii de nea îi îmbră-cau în mantii albe pe aceştitrecători neobservaţi. Toţi tă-ceau. Se grăbeau, ştiind cădupă ora 22:00 nu vor maiputea să se strecoare în oraş.

Fulgii se lăsau tot mai desasupra figurilor în noapte.Ajunşi la destinaţie, cinevaîmpinse uşor portiţa, carescârţâi. În curte, unul dintreei bătu uşurel în geam. Dedincolo s-a întrezărit lumini-ţa unui opaiţ, semn că pot in-tra. Din uşa deschisă năvăliafară un şuvoi de aburi.

- Cum aţi ajuns? Nu v-avăzut nimeni? - i-a întrebatAnatolie Guma.

- Nu, n-ai grijă, nu ne-avăzut nimeni, răspunse Ghe-orghe Martânov.

După o jumătate de oră dediscuţie, Anatolie Guma ascos dintr-o sofa un imenstricolor al României reîntre-gite. Era primul tricolor pecare-l admirau aceşti şoimiorheieni, aici, la gazda luiGuma. Fiecare înţelegea înce constă misiunea şi care es-te riscul.

FIŞIER: Organizaţia derezistenţă anticomunistă-MAJADAHONDA a tinere-tului studios din judeţul Or-hei şi-a început activitatea înteritoriu la 1 septembrie1940. Nucleul ei au fost foş-

IN MEMORIAM

FÂLFÂIA UN TRICOLOR ÎN NOAPTEA DE CRĂCIUNtii elevi ai Liceului de Băieţi„Vasile Lupu”, ai Liceuluide Fete „Maria Doamna” şiai şcolilor medii din Slobo-zia Doamnei şi din oraşulOrhei (Arhiva SIS al R. Mol-dova, dosar penal nr. 2233).După ocuparea Basarabieidin 28 iunie 1940 de către so-vietici, majoritatea foştilor li-ceeni au devenit studenţi aiŞcolii Pedagogice din Orhei.Nucleul organizaţiei îl con-stituiau studenţii din anii II-III: Anatolie Guma, VictorGuma, Gheorghe Martânov,Oleg Frunză, Dumitru Do-bândă, Onisim Cozma, Gri-gore Mihu, Mihai Grăjdianu,Veaceslav Aşvitz, cât şi ele-vele: Larisa Martânov, RitaStoianov, Eleonora Bacal,Venedicta Boguş, EleonoraVascan, Tamara Jovmir, AnaDonos, Victor Brodeţchi,Dumitru Avramoglu, Vsevo-lod Ciobanu, Ion Bacal, PaulBoguş, Eugen Braşoveanu,Leonid Budanu, AnatolieDuca, Vichentie Eprov ş.a. Înperioada septembrie-decem-brie 1940, ilegaliştii au avutpeste 20 de întruniri clande-stine în Orhei, Tabăra, Cio-câlteni, Isacova, Vatici, Ma-na.

...Ilegaliştii priveau frapa-ţi cum conducătorul organi-zaţiei împătureşte calm şi gri-juliu pânza tricoloră. Fieca-re dintre ei înţelegea prea bi-ne ce misiune au de îndepli-nit. Îşi dădeau bine seama ce-i aşteaptă. Dar nu aveau mo-tive să se teamă. Ionel Bacal

dorea să-l răzbune pe tatălsău, Trofim Bacal, deputat înParlamentul României, are-stat în vară de către organelede represalii bolşevice. SevaCiobanu îl va răzbuna pe ta-tăl său şi pe unchiul Alexan-dru Ciobanu. Toţi aveau unmotiv serios şi o sete marede răzbunare - la 3 iulie1940, la doar 5 zile de „eli-berare”, encavediştii l-auarestat pe primarul de Orhei,Vasile Mahu, pe directorulşcolii din Slobozia Doamnei,Mihail Braşoveanu, şi pe ex-primarul oraşului, Constan-tin Plăcintă, şi pe alte perso-nalităţi ale vieţii publice ju-deţene.

Luându-şi rămas bun de lagazdă, Victor Guma, Gheor-ghe Martânov, Mihai Grăj-dian, Grigore Mihu, OlegFrunză, Onisim Cozma,Anatolie Cotun, DumitruDobândă s-au îndreptat spreînchisoarea din Orhei. Fulgiide nea i-au învăluit imediatîntr-o nouă plapumă albă.Grupul, mergând pe sub gar-dul lung al casei unui fost in-dustriaş, s-a tupilat când aajuns în spatele clădirii în-chisorii. Dumitru Dobândă arămas în urmă, lipindu-se deperetele înalt şi rece al închi-sorii. El asigura paza grupu-lui. La capătul celuilalt colţ,rămase de veghe Victor Gu-ma şi Onisim Cozma. Şi-aucontinuat drumul doar OlegFrunză, Gheorghe Martânovşi Grigore Mihu. Viscolul seînteţea. La distanţă de doar

câţiva metri, în noapte nu seputea vedea nimic.

Ajunşi în spatele clădiriimasive a NKVD-ului judeţe-an, au găsit scăriţa bine as-cunsă în zăpadă.

Grigore Mihu, Oleg Frun-ze şi Mihai Grăjdianu s-au ri-dicat pe scăriţă în copac, iarde acolo - pe acoperişul clă-dirii, îndreptându-se spre lo-cul, unde fâlfâia drapelulbolşevicilor. Oleg Frunză l-a desprins şi l-a transmis luiMartânov, ultimul întinzân-du-l lui Grigore Mihu, carel-a aruncat în zăpadă. Dupăcâteva minute, în noapte, peclădirea NKVD-ului fluturaTricolorul Românesc. Ceitrei au rămas înmărmuriţipentru câteva clipe.

...Rămaseră doar câtevaore până la miezul nopţii - în-ceputul Crăciunului. Au reu-şit şi să meargă cu colinda,şi să descreţească frunţileorăşenilor. În dimineaţa deCrăciun orheienii au rămasîncântaţi de isprava necunos-cuţilor.

În noaptea de Crăciun, laBetleem, se născuse Mesia,iar în noaptea de 25 decem-brie 1940, la Orhei, a fostînălţat Tricolorul RomânieiÎntregite.

O jumătate de zi a fâlfâitdeasupra sediului NKVD-ului judeţean Tricolorul no-stru. Ţara avea să-şi cunoa-scă eroii abia după anii 90.La 1 septembrie 2010, pefrontispiciul Colegiului Pe-dagogic „Vasile Lupu” din

Orhei a fost inaugurată Pla-ca Comemorativă în memo-ria membrilor Organizaţieide rezistenţă anticomunistă„Majadahonda” a tineretuluistudios din judeţul Orhei.Opt din 55 de membri au fostcondamnaţi la pedeapsa ca-pitală, alţii 10 - la câte 25 deani de închisoare, 10 - la câte10 ani de lagăre şi 5 ani deprivaţiune de drepturi civile.La 27 iunie 1941, plutonul deexecuţie, condus de Bistric,ofiţer de serviciu al Comen-duirii NKGB-ului din RSSMoldovenească, a adus la în-deplinire sentinţa, executân-du-i pe: Anatolie GUMA,Victor BRODEŢCHI, Ana-tolie COTUN, Onisim COZ-MA, Dumitru DOBÂNDĂ,Vichentie EPROV, MihaiGRĂJDIAN şi Grigore MI-HU.

Aceşti tineri au demonst-rat că neamul şi Ţara nu suntde vânzare. Şi dacă în toatălumea comunismul este con-damnat, la noi, la Orhei, un-de şi-au sacrificat viaţa tine-rii ilegalişti ai „Majadahon-dei”, comunismul a fost vo-tat. La alegerile parlamenta-re din 28 noiembrie 2010,orheienii au acordat comuni-smului muribund 14.212 devoturi.

De ce se întâmplă aşa? Enostalgia alegătorilor dupăcizma comunistă?

Până când?

Andrei CALCEA

Recent, brăvicenenii i-auavut oaspeţi pe reprezentanţiiAmbasadei Republicii Polo-ne în Republica Moldova, peMiroslaw Matrencyk, preşe-dintele Fundaţiei poloneze„East”, şi pe viceministrulagriculturii, Vasile Bumacov.

Primul popas în cadrul vi-zitei a avut loc la fabrica deproduse lactate a „VC-Sa-turn-13” SRL.

Nina Cociorvă, patronulîntreprinderii, i-a familiarizatpe oaspeţi cu realizările ob-ţinute pe parcursul anuluicurent, totodată mulţumindguvernului polonez pentrusprijinul financiar acordat laimplementarea unui proiectde dotare a fabricii cu utilajperformant. De fapt, imple-mentarea acestui proiect laBrăviceni a fost continuareaaltuia, realizat la Ignăţei, ra-ionul Rezina. Fundaţia polo-neză „East” a pus pe picioa-re cooperativa de întreprin-zători „Vita Lact”. Au fost

POLONEZII SUNT MULŢUMIŢI DE INVESTIŢIILE FĂCUTE

construite puncte de colecta-re a laptelui şi puncte de asi-stenţă veterinară, s-a achiziţi-onat utilajul necesar, maşinipentru transportarea materieiprime. Astăzi, cooperativaachiziţionează laptele de lacirca 600 de gospodării dinpartea locului.

Odată cu extinderea fabri-cii de produse lactate dinBrăviceni, va fi procesată şiîntreaga cantitate de lapte co-

lectată de la întreprinzătoriidin Ignăţei. Despre acest lu-cru a vorbit cu o satisfacţiedeosebită Miroslaw Matren-cyk, preşedintele Fundaţieipoloneze „East”. El a maimenţionat că, dacă este do-rinţă şi interes, se pot face lu-cruri mari în spaţiul rural.Banii veniţi din partea con-tribuabililor polonezi nu audecât un singur scop: săschimbe în bine viaţa omului

de la sat. A rămas impresio-nat de cele văzute la Brăvi-ceni şi Vasile Bumacov, vi-ceministrul agriculturii. Do-mnia sa a mulţumit guvernu-lui polonez pentru sprijinulacordat Republicii Moldovaîn soluţionarea problemelorde ordin intern şi extern, pen-tru ajutorul dezinteresat în re-formarea sectorului agrar.

În continuare, oaspeţii auvizitat sfântul locaş din loca-litate, fostul depozit al gos-podăriei colective, unde seintenţionează să se construia-scă un frigider pentru păstra-rea fructelor. Ultimul popasal oaspeţilor a avut loc la se-diul ONG „Viaţa satului”. Deremarcat că anume prin inter-mediul acestei organizaţiiobşteşti investiţiile străine ur-mează să schimbe aspectullocalităţii în următorii ani, săse soluţioneze problemeleatât de ordin economic, câtşi social.

M.O.

Comisiile electorale dinteritoriu au realizat procedu-ra de renumărare a voturilorde la alegerile parlamentareanticipate din 28 noiembrie.De dimineaţă, la JudecătoriaOrhei, unde au fost depozita-te buletinele de vot, membriicomisiilor electorale de cir-cumscripţie din Orhei au fă-cut o coadă, ca după pâineacaldă.

Sacii cu buletinele de votşi procesele-verbale erau lua-te în mare grabă de către pre-şedintele secţiei şi un memb-ru al comisiei electorale pen-tru a fi duse la secţiile de vo-tare. Majoritatea dintre ei de-clarau că cele peste 13 milioa-ne de lei sunt cheltuite fărărost, pentru că rezultatele re-numărării nu vor fi altele de-cât cele iniţiale.

„După cum a lucrat secţianoastră de votare, suntem si-guri de noi. Socot că trebuieverificate, căci aşa-i legea,dar la secţia noastră nu vor fischimbări”, susţinea un mem-bru al secţiei de votare nr. 14din Orhei. „Noi am lucratatunci ca să nu avem proble-me pe urmă. Şi acuma o săfie tot acelaşi număr”, îi ţineaisonul o altă doamnă de lasecţia de votare nr. 65 din Să-mănanca.

Buletinele de vot au fostrenumărate de membrii comi-siilor, care au avut la dispozi-ţie o zi. La renumărare trebu-ia să fie prezent obligatoriuun reprezentant al PCRM, de-oarece Curtea Constituţionalăa dispus renumărarea voturi-lor din urma alegerilor antici-pate din 28 noiembrie la soli-citarea Partidului Comunişti-lor, care susţin că au depistatnereguli la întocmirea proce-selor-verbale. Rezultatele re-numărării voturilor de la Or-hei par însă să nu-i satisfacăpe cei de la PCRM, deoareceau mai acumulat încă 15 vo-turi, care nu vor aduce multăapă la moara lor. PDM au pi-erdut 24 de voturi din numă-rul total, înregistrat anterior,PL - 3 voturi, PPCD - 2 şiPLDM - 1 vot.

Securitatea sacilor cu bu-letinele de vot a fost asigura-tă de colaboratorii Comisaria-tului de Poliţie. La 15 decem-brie au fost aceiaşi poliţişti,ca şi în ziua scrutinului de la28 noiembrie. Pentru uniidintre ei această sarcină n-afost deloc uşoară. Potrivit luiMihail Vascan, preşedintelecomisiei electorale de la sec-ţia de votare nr. 60 din satulIzvoare, în seara de 27 spre28 noiembrie, când buletine-le de vot au fost aduse în şco-ală pentru a fi puse la păstra-re în safeu, poliţiştii nu auavut acces în clădirea şcolii,în imediata apropiere a locu-lui păstrării buletinelor, ci austat toată noaptea sub uşă. Va-scan susţine că aceştia au fostnevoiţi să îngheţe afară (înacea noapte a fost ger), pen-tru că directoarea şcolii nu le-a permis să rămână în şcoală.Omul se irita că această che-stie ţine mai mult de omenie,decât de buchia legii, pentrucă nu este stipulat în niciunact normativ unde trebuie săstea cei care vor asigura secu-ritatea buletinelor de vot. Elafirmă că s-a interesat şi ştiecu siguranţă că pe la alte secţiide votare nu s-a procedat aşa.

Cor. „P.O.”

13 MILIOANEDE LEI

- PE APASÂMBETEI

RECTIFICAREBiroul PSD Orhei ne-a anunţat că în comunicatul bi-

roului electoral al Comisiei electorale de circumscripţienr. 25 s-a comis o greşeală privind rezultatele pe oraşulOrhei. Astfel, în loc de 4 votanţi PSD a se citi corect 136.

Analizând cota de reprezen-tare a femeilor în guvernele sta-telor europene, am constatat căaceasta este una destul de sem-nificativă (cca 40%). Făcând ocomparaţie cu Republica Moldo-va, cota de reprezentativitate estedestul de modestă, atât la nive-lul APC (15 %), cât şi la nivelulAPL (3,1 % dintre preşedinţii deraioane, 17,4 % dintre primari,16,9 % dintre consilierii raiona-li şi 29,7 % dintre cei locali suntfemei). În acest context, Repub-lica Moldova, ca stat novice pecalea integrării europene, ar tre-bui să preia această experienţă,ca premisă pentru o dezvoltaresocial-politică şi economică sta-bilă şi durabilă.

Anul 2011 va fi un an deose-bit de important pentru Republi-ca Moldova. În acest context, AO„Femeia Modernă” le doreşte, cuprilejul sărbătorilor de iarnă,tuturor locuitorilor raionului Or-hei, multă răbdare şi perseveren-ţă, responsabilitate şi spirit civic,iar actorilor politici şi publici lo-cali - curaj şi credinţă în promo-varea egalităţii sexelor în alege-rile locale din 2011, înţelepciuneşi inspiraţie în identificarea desoluţii şi dezvoltarea de iniţiativelocale.

Activităţile sunt realizate încadrul Proiectului “Femeiledepăşesc barierele” implemen-tat de AO “Femeia Modernă” cusuportul Fundaţiei Est-Europe-ne din Republica Moldova.

Oxana UNGUREANU,asistent de proiect

O GARANŢIEPENTRUUN STAT

DEZVOLTAT

Ziua de 4 decembrie a fost una neagră pentru orheianulSergiu Crăciun. În timp ce traversa neregulamentar traseulChişinău - Soroca (km 42), a fost lovit de un autoturism.

În urma impactului, acesta a fost internat în spitalul dinOrhei cu traumă cranio-cerebrală. (M.O.)

URMĂRILE NEATENŢIEI

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Vineri, 24 decembrie 2010 Nr. 52 (8636)PLAIUL ORHEIAN4

În toamna anului curent, plugarii din raion au semănat apro-ape 14 mii ha cu rapiţă. Condiţiile climaterice favorabile aupermis ca semănăturile să intre în iarnă bine dezvoltate.

Semănăturile de rapiţă bucură privirile ca niciodată. E ocultură profitabilă, dar şi foarte receptivă la condiţiile decreştere. Din cele 1800 ha de rapiţă, semănată în toamna tre-cută, recolta a fost strânsă doar de pe circa 300 ha. Printreunităţile agricole, care au suportat pierderi, a fost şi CP „Ros-sanreni” din Ciocâlteni. Totuşi, acesta nu a fost un motiv de aabandona cultivarea rapiţei. Dimpotrivă, potrivit lui SpiridonDigori, preşedintele gospodăriei, suprafaţa cultivată cu rapiţăs-a mărit şi constituie 250 ha. Plantele sunt într-o stare bună.El speră că recolta, pe care o va obţine în anul ce vine, le vapermite să-şi recupereze pierderile din anul curent.

Arată destul de promiţătoare şi semănăturile de grâu şi orz.Simion Babin, şeful Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie, re-levă că deşi în unele localităţi s-a cam întârziat cu semănatul,ploile căzute la timp şi temperaturile ridicate au avut un im-pact benefic asupra dezvoltării plantelor.

Acum totul depinde de mama-natură. O iarnă blândă cumultă zăpadă ar permite agricultorilor să obţină recoltele do-rite în anul care vine.

M.O.

ÎN IMAGINE: (de la stânga la dreapta) Spiridon Digo-ri, preşedintele CP „Rossanreni”, şi Simion Babin, şefulDAA, pe plantaţia de rapiţă.

Fotografie de autor.

AGRICULTURĂ

SEMĂNĂTURILE SUNTÎN STARE BUNĂ

În anul curent, producătorii agricoli şi crescătorii de ani-male din raionul Orhei au obţinut subvenţii din partea sta-tului, de care au beneficiat în anul trecut sub diverse forme desprijin şi înlesniri.

Cele mai consistente sume de bani - peste 3 mln de lei,agricultorii orheieni le-au obţinut pentru plantarea viilor, li-vezilor şi pentru achiziţionarea tehnicii: tractoare, combine,sisteme de irigare, inventar agricol.

Potrivit lui Ion Căpăţână, şef adjunct al Direcţiei Agricul-tură şi Alimentaţie, în 11 luni ale anului curent au înaintatcereri de solicitare de subvenţii 148 de agenţi economici dinraion, volumul total al subvenţiilor constituind 7,4 mln lei.Peste 80 la sută din acestea agricultorii şi crescătorii de ani-male le-au primit deja.

Ion Căpăţână a mai relevat că solicitanţii au primit sprijinsubvenţional la plantarea a 120 ha de livadă, a 30 ha - viţă-de-vie şi a unei plantaţii de nucari pe o suprafaţă de 10 ha,precum şi pentru achiziţionarea a 13 tractoare, 5 combine, 3sisteme de irigare etc.

Treizeci şi cinci de agenţi economici au beneficiat de unsprijin subvenţional în sumă de 423.615 lei la rambursareacreditelor, şapte - la construcţia serelor, iar treizeci şi trei deagenţi economici au primit (dintre ei o parte urmează să pri-mească) compensaţii pentru TVA la fertilizanţi şi produselede uz fitosanitar.

În anii 2007-2009, volumul subvenţiilor, de care au bene-ficiat orheienii, s-a majorat de la 7 la 17 mln lei.

În opinia lui Ion Căpăţână, scăderea considerabilă a vo-lumului de subvenţii, solicitate de agricultorii orheieni, seexplică prin sofisticarea procedurilor de solicitare şi acordarea acestora: „Dacă în anii precedenţi era nevoie de doar treiacte, în anul curent se cere ca pachetul să conţină zece tipuride documente: procese-verbale, certificate, facturi de platăetc. Aceasta e una la mână. În al doilea rând, pentru perfecta-rea unui asemenea pachet de documente, e nevoie de timp şide mulţi nervi. Într-un fel, aceasta i-a făcut pe agricultori sărenunţe la subvenţii. Nu un ultim rol a jucat în această privinţăşi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură, care şi-aînceput activitatea prin luna iunie, de asemenea platasubvenţiilor cu întârziere”.

În anul 2010, Fondul de Subvenţii pentru susţinerea pro-ducătorilor agricoli din republică a constituit 320 mln. lei.

M.O.

MAI PUŢINE SUBVENŢII

Laptele este un produsalimentar natural,

consumat de om din timpuristrăvechi. El este obţinut dela diferite animale domesti-ce: capre, oi, vaci. Principa-lul fel de lapte, folosit în ma-joritatea ţărilor lumii în cali-tate de produs alimentar, estelaptele de vacă. În lapte potsă trăiască şi să se înmul-ţească diferite microorgani-sme, inclusiv patogene, maiales cele care provoacă into-xicaţii alimentare. Pentruconsumul uman se admitenumai laptele obţinut de lavacile absolut sănătoase. Înlaptele proaspăt, muls de lavaci, se conţine o cantitatemare de substanţe biologicactive, constituente nutritiveimportante pentru organi-smul uman.

Laptele proaspăt mulsconţine substanţe cu acţiunebactericidă, care pot reţineînmulţirea bacteriilor şi chiarsă le omoare. Perioada acţiu-nii active a acestor substanţese numeşte fază bactericidă.În mare parte durata acţiuniibactericide a laptelui depin-de de gradul igienizării pul-pei, gradul de separare a pri-melor picături, curăţeniei va-sului pentru muls, nivelul derespectare a cerinţelor igie-nice de către persoana res-ponsabilă de mulsul vacii, degradul curăţeniei animaluluiîn parte şi altele. Laptele pro-aspăt, muls imediat şi răcit latemperatura de +3 - +4 °C îşipăstrează aceste proprietăţipână la 3 ore.

Laptele, după indicii orga-noleptici (consistenţă, culo-are, gust, miros), reprezintăun lichid uniform, fără care-va precipitat şi fulgi, de cu-loare albă, cu o uşoară nuanţăgălbuie (diluat cu apă, are cu-loarea sinilie), gustul estedulciu plăcut, cu miros spe-cific laptelui. Gustul poate fiinfluenţat de calitatea fu-rajelor consumate de vaci.

Importanţa nutriţionalăşi biologică a laptelui se

exprimă prin balanţa opti-mală a componenţilor săi,asimilarea uşoară şi folosirealargă de către organismulomului în scopuri sintetice şiplastice. Proteinele lapteluidupă balanţa aminoacizilor

săi dau posibilitate de îm-bunătăţire esenţială a balan-ţei generale a aminoacizilorproteici a întregului raţionalimentar. În total, se conţin20 de aminoacizi, inclusivtriptofan, lizină, metionină,lecitină şi altele. Grăsimilelaptelui conţin acid arahido-nic, care este deficitar în or-ganismul uman şi care se în-tâlneşte numai în complexulproteino-lecitină din lapte.Hidrocarburile din lapte suntreprezentate prin componen-

tul zahăr-lactoză, care nu seîntâlneşte nicăieri în altă par-te. În lapte sunt larg repre-zentate următoarele săruriminerale: calciul, caliul, na-triul, manganul, fosforul, sul-ful şi altele necesare pentrudecurgerea normală în orga-nismul uman a proceselor vi-tale. În lapte se conţin în to-tal 45 de săruri minerale. Deasemenea, în lapte sunt pre-zente vitaminele: A, B, C, D,E, K, PP, B1, B2, B6, B12 şialtele. Conţinutul vitaminelorîn lapte variază în dependen-ţă de sezon, de caracterul fu-rajelor, de soiul animalului,de perioada de lactaţie şi dealţi factori. În lapte sunt pre-zenţi aproape toţi hormonii,care participă la schimbul desubstanţe. Laptele conţinefermenţi, care favorizeazăprocesul de nutriţie: protea-ză, lipază, catalază. Este im-portant că numeroşii compo-nenţi din lapte sunt într-ostrictă corelaţie reciprocă deare mare importanţă în acti-vitatea vitală a organismuluiuman.

Nu se recomandă consumarea laptelui de

vacă integru în alimentaţiacopiilor sugari, deoareceproteinele din lapte, nime-rind în stomacul copilului, setransformă în fulgi mari, tarişi aspri, ce se asimilează cugreu. Mai aproape de laptele

matern pentru copiii sugari,după componenţă şi asimila-re mai bună, este laptele debivoliţă şi capră, care se re-comandă în alimentaţie.

Din cauza lipsei de la oanumită vârstă (de regulă,după 7 ani) în organismulmai multor oameni a fermen-tului, care descompune ga-lactoza, prelucrarea lapteluieste imposibilă. Prin aceastase explică faptul că unelepersoane nu pot suporta lap-tele în alimentaţie. Echilibrul

general al tuturor substanţe-lor, care intră în componenţalaptelui, se caracterizeazăprin acţiuni antisclerotice,exprimându-se prin influenţanormalizatoare a niveluluicolesterolului în sânge. Lap-tele excită secreţia la nivelneesenţial a glandelor stoma-cale, fapt pentru care se folo-seşte pe larg în alimentaţiacurativă.

Astfel, laptele face parte din produsele cu

însemnătate alimentară, bio-logică şi dietetică deosebită.Laptele proaspăt muls şi li-vrat instituţiilor pentru copiitrebuie să corespundă regu-lilor sanitar-veterinare în vi-goare. Impurificarea bacte-riană şi cu substanţe inhibi-toare a laptelui trebuie, con-form cerinţelor sanitar-vete-rinare, determinată cu o pe-riodicitate de o dată la 10 zi-le. În procesul prelucrării la-ptelui integrat la fabrică estenormalizat, fiind adus la unnivel anumit de grăsime, con-form cerinţelor standard. Încazul folosirii laptelui con-servat ca materie primă (lap-te praf sau lapte condensat)pentru consumul uman, peambalaj (pachet) trebuie săfie scris: „Băutură din lapte”şi nicidecum „Lapte”, înt-rucât acest produs nu întru-neşte caracteristicile lapteluipasteurizat. Laptele şi produ-

sele lactate sunt alimenteuşor alterabile şi din aceastăcauză se cer condiţii severede păstrare şi termen limitatde valabilitate.

Ambalajul laptelui, prelu-crat în condiţii de fabrică (ca-re se vinde în unităţile de co-merţ şi de alimentaţie publi-că), trebuie să fie etichetat cuo marcă de sănătate. Agenţiieconomici ai unităţilor indu-striale de prelucrare a lapte-lui sunt obligaţi să transmitădistribuitorilor, împreună cufactura, şi certificatul de ca-litate (pentru lapte şi produ-sele lactate) în baza rezulta-telor examinărilor de labora-tor, efectuate la fabrică, pen-tru fiecare lot de produs înparte. Pe ambalajul cu laptetrebuie să fie indicate: denu-mirea sau numărul întreprin-derii, felul de lapte, volumulîn litri, data sau ziua terme-nului-limită de vânzare, stan-dardul de stat 13277-79 „La-pte de vaci pasteurizat”.

Conform regulilor sanitare pentru produ-

sele alimentare uşor alterabi-le, laptele pasteurizat trebu-ie să se păstreze la tempera-tura cuprinsă între 0° şi + 8°Cnu mai mult de 36 de ore dinmomentul terminării proce-sului tehnologic.

Produsele acido-lacticecreează condiţii antagonisteflorei bacteriene de putrefac-ţie din intestinele omului, dincare cauză ele sunt de neînlo-cuit ca produse dietetice. La-ptele şi produsele lactate tre-buie să facă parte în mod ob-ligatoriu din raţionul alimen-tar zilnic al omului. Acesteproduse au un rol importantîn alimentaţia copiilor, gra-videlor şi a mamelor, carealăptează copiii, a persoane-lor în vârstă şi a oamenilorbolnavi.

Laptele, ca produs ali-mentar, are şi o mare impor-tanţă economică. Puterea ca-lorică a 2 kg de lapte valore-ază cât 1 kg de carne de bo-vină de calitate medie. Folo-sirea laptelui şi produselorlactate în alimentaţie adaugăani la viaţa omului.

Afanasie LEONTE,doctor în ştiinţe medicale

LAPTELE - PRODUSALIMENTAR UNIVERSAL

Sursã de sãnãtate

În ultimul timp, am observat că în satulnostru, Susleni, se fac multe lucruri frumoa-se. A fost amenajată o staţie acoperită, deunde consătenii pleacă spre oraş, iar de laaceastă staţie pleacă regulat două microbuzeconform unui grafic bine pus la punct. Toateacestea - datorită primarului nostru, Ilie Bol-durat.

Se fac şi multe alte lucruri bune, pentru căsatul nostru mai are oameni de bună credinţă.Unul dintre ei este liderul agricol, Filip Beiu- un agronom iscusit, care ştie când să are,când să semene şi când să strângă roada. Lo-cul, unde depozitează producţia agricolă, areo imagine ca din rai. Peste tot e o curăţenieideală şi o mare de flori. Aici, Filip Beiu păst-rează producţia agricolă, după care o împar-te cotaşilor. El, fiind um om bun de fire, cuun suflet mare şi darnic, nu refuză niciodatăsă-i ajute pe consăteni. Întotdeauna le oferă

OMUL CARE SFINŢEŞTE LOCULtehnică la lucrările, ce se fac în localitate şile poartă de grijă oamenilor bătuţi de soartă:bătrâni, bolnavi şi singuratici. Îi sunt foarterecunoscătoare că nu uită de cei care sunt laananghie şi le oferă făină, ulei şi alte produsealimentare. Chiar de le oferă ajutor pe par-cursul anului, în pragul sărbătorilor de iarnă,domnul Beiu, împreună cu primarul, fac pa-chete cu produse alimentare, ce sunt apoi di-stribuite bătrânilor.

Filip Beiu este stimat nu doar de consăte-ni, ci şi de şefii de la raion. Pentru merite înagricultură, el a fost lăudat şi de S. Murav-schi, vicepreşedintele raionului.

Acum, că ne aflăm iarăşi în pragul sărbăto-rilor, îi dorim multă sănătate, succes în muncacare o face, pentru că satul nostru are nevoiede aşa gospodari.

Nadejda GARAZ,s. Susleni

DE LA SĂNIUŞ -LA SPITAL

Ziua de Sfântul Nicolae s-a terminat rău pentru Danie-la Bunici, o fetiţă de 10 anidin Orhei. Ea a fost internatăîn secţia traumatologie cu di-agnoza traumă cranio-cere-brală şi comoţie cerebrală.

În acea zi, fetiţa se afla lasăniuş pe strada Călăraşilor,la intersecţia cu Milescu-Spătaru, unde s-a ciocnit într-un automobil de marca „OpelCombo”, cu nr. de înregistra-re OR BG 217, la volanul că-ruia se afla Vasile Rusu de 20de ani.

Potrivit poliţiştilor, şofe-rul nu era în stare de ebrieta-te. Accidentul s-a produs dincauza că minora făcea săniuşpe partea carosabilă.

Cor. „P.O.”

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

PLAIUL ORHEIANVineri, 24 decembrie 2010, nr. 52 (8636) 5

AVEM UN NUC, ŞI-I VERDE...Nucul este una dintre cele mai vechi plante

pomicole pe actualul teritoriu al R. Moldova,care de-a lungul timpului a avut diferite perio-ade de dezvoltare. Pentru ţăranul moldoveannucile întotdeauna au fost şi rămân a fi nu doarun produs alimentar de mare valoare, ci şi omarfă sigură pentru obţinerea resurselor băneştipentru existenţă.

La ora actuală pentru economia ţării noastrenucul este o cultura strategică cu mari perspec-tive pentru viitor. Producţia nucilor şi lemnuluieste mult apreciată şi solicitată de consumato-rii republicii şi răspândită pretutindeni. De ase-menea nucul este relativ rezistent la secetă. Oaltă proprietate a acestei culturi constă în fap-tul că poate creşte şi fructifica până la vârsta deaproximativ 400 de ani. Nucile se numără prin-tre principalele produse moldoveneşti, realiza-te la export, unde R. Moldova a devenit în ulti-mii ani unul din principalii exportatori ai ace-stei productii.

Astăzi, când pentru obţinerea unei cantităţimari de producţie omogenă, nucul trebuie cul-tivat în plantaţii de tip livadă şi îngrijit conformprevederilor ştiinţei pomicole, producerea ma-terialului săditor altoit de cele mai valoroasesoiuri a devenit problema-cheie în intensifica-rea producţiei de nuci.

Producătorul agricol Gore Mihail Vladimirdin satul Jora de Jos este unul din primii pro-ducători de material săditor de nuc din Moldo-va. În ultimul timp produce anual până la 12mii de pomi altoiţi de nuc de soiurile Cazacu,Costiujeni, Chişinău, Călăraşi, Corjeuti, Schi-noasa. Înmulţirea prin altoire a acestor soiuriasigură intrarea timpurie a plantaţiilor în rod(la al 4-5-lea an după plantare), sporireaproductivităţii (2,0-2,5 t/ha la vârsta de 8-9 ani),o producţie omogenă de calitate superioara (fi-ind posibilă recoltarea pe soiuri). Totodată eiau o creştere mai moderată, ceea ce permiteplantarea unui număr mai mare de pomi la uni-tate de suprafaţă.

Pe parcursul a mai bine de 10 ani de activi-tate în această ramură a creat o pepinieră apro-ape clasică. În perspectivă îşi propuneconstrucţia unui atelier de altoit, echipat cu celmai modern utilaj.

MATERIAL SĂDITOR POMICOLDE CALITATE

Gospodăria ţăranească “Terinte Lucia”, si-tuată în satul Jora de Mijloc, se ocupă cucreşterea pomilor altoiţi mai bine de 15 ani.Bineînţeles că este nevoie de licenţă pentru co-mercializarea materialului săditor pomicol.Câmpurile pepinierei pomicole ocupă osuprafaţă de peste 3 ha. Produce anual în jur de30 mii de pomi altoiţi de diferite specii pomi-cole, îndeosebi prun, piersic şi măr.

O atenţie deosebită se acordă tehnologiilorde creştere a pomilor altoiţi, calităţii efectuăriilucrărilor tehnologice în pepiniera pomicolă şialtor mărunţişuri fără de care nu se pot obţinepână la 60-70 mii de pomi altoiţi la hectar şipână la 180-200 mii de marcote calitative deportaltoiuri clonale.

Doamna Lucia vorbeşte cu mult regret defaptul că s-au distrus soiuri pomicole ale fostuluisovhoz “Nistru” , unde erau adunate peste 1450de soiuri de diferite specii pomicole.

În perspectivă, gospodăria ţăranească îşi pro-pune crearea unei plantaţii-mamă pentru ramu-ri-altoi lipsite de viruşi, fără de care nu este po-sibilă producerea materialului săditor pomicoldevirozat.

SE PUNE TEMELIAGOSPODĂRIEI ŢĂRĂNEŞTI

Gospodăria ţărănească “Maler Petru” este înprincipiu o gospodărie tânără, nu demult for-mată. Pe o suprafaţă de 160 ha se cultivă dife-rite culturi agricole, precum grâu şi orz de to-amnă, legume, lucernă, porumb, floarea-soare-lui ş.a.

O atenţie deosebită se acordă perspectivelorgospodăriei. Au fost plantate 62 ha de livadă(măr, prun), 4 ha cu livadă de nuc şi 8 ha deviţă de vie de soiuri de masă. În primăvaraanului 2010 aici au mai fost plantate 10 ha depiersic. De asemenea produc anual 150 mii de

pomi de diferite specii. În gospodărie este pesfârşite construcţia unui frigider cu o capacita-te de 600 tone.

Se preconizează până în anul 2015 de ajunspână la 100 ha de livadă, 20 ha de viţă de vie desoiuri de masă,12 ha pepinieră pomicolă şi alteculturi agricole.

FOLOSIREA POSIBILITĂŢILORDE IRIGARE A CULTURILOR

Seceta, ce ţine de mai mulţi ani, ne-a de-monstrat încă o dată că fără irigare este greu decăpătat recolte de înaltă calitate. Împreună cuGhilenschi Dumitru, Melnic Victor, CebotariTudor şi alţi fermieri din localitate producăto-rul agricol Ţurcan Leonid foloseşte din plin şicu succes irigarea la producerea pomilor altoiţide diferite specii pomicole, legumelor şi altorculturi.

Pe viitor se va mări producţia de legume şialte culturi agricole aplicând sisteme de iriga-re, care va avea un impact pozitiv asupra asigu-rării populaţiei cu diferite produse şi va sporiîntrucâtva veniturile cultivatorilor.

UN VIS ÎMPLINITCreşterea legumelor este o activitate foarte

răspândită printre agricultori. Producătorul agri-col Diaconu Igor este pasionat de cultivarea le-gumelor în teren protejat. De această pasiune alui s-au îmbolnăvit şi ceilalţi membri ai fami-liei. De la început n-a fost uşor, dar munca şiperseverenţa au adus rezultate peste măsuraaşteptărilor.

În prezent gospodăria ţăranească “Igor Dia-conu” dispune de 120 metri pătraţi de sere cusistem de irigare capilar, pe care a înfiinţat-odin bugetul familiei; în care cultivă tomate,castraveţi, ardei dulci şi altele. În perspectivăse preconizează a mări această suprafaţă pânăla 300 metri pătraţi. Aceasta va mări considera-bil productivitatea, ceea ce, bineînţeles, va con-tribui la majorarea venitului familiei.

PERSPECTIVE DE CULTIVARE AVIŢEI-DE-VIE DE SOIURI DE MASĂCultivarea soiurilor de masă de viţă-de-vie

necesită multă iscusinţă şi atenţie, căci suntsoiuri foarte sensibile. Acestea au nevoie de anu-mite condiţii climatice, soluri, temperatură şiîngrijire permanentă. Dar fiindcă acestea sunttot mai solicitate, unii gospodari încearcă să facădin asta o afacere profitabilă.

Fermierul din satul Jora de Mijloc, CucuGheorghe, este mereu în căutare de ceva nou şiperspectiv. Până nu demult gospodăriaţărănească a dumnealui se ocupa cu produce-rea materialului săditor pomicol şi a pomiloraltoiţi de nuc. Avea succese mari producândpână la 300 mii de pomi altoi de specii pomico-le şi până la 20 mii de pomi altoiţi de nuc. Dartot timpul a fost pasionat de cultivarea viţei devie. În anul 2007 a plantat primele hectare deviţă de vie de soiuri de masă: Prezentabil, Co-dreanca, Vostorg. În prezent via ocupă osuprafaţă de aproape 8 ha. La înfiinţareaplantaţiei de viţă de vie s-a ţinut cont de ur-mătoarele:

- disponibilitatea de mijloace financiare;- cererea pe pieţele autohtone şi externe a

soiurilor de masă;- condiţiile pedo-climaterice ale localităţii,

favorabile viţei de vie de soiuri de masă;- amplasarea geografică a localităţii;- existenţa forţei de muncă calificată;- capacităţile manageriale ale gospodarului.Se preconizează o roadă de 12-14 tone la

hectar de struguri de masă.

ŞI LA JORA VOR ÎNFLORILIVEZI DE TIP CNIP-BAUM

Pomicultura este şi va rămâne una din ra-murile prioritare ale agriculturii din comunaJora de Mijloc, ramură care, datorită condiţiilornaturale favorabile, tradiţiei populaţiei, eficien-ţei economice înalte, solurilor fertile, este foar-te atractivă pentru investitori.

Dezvoltarea pomiculturii în comună la mo-mentul actual constă în exploatarea eficientă alivezilor existente cu potenţial neepuizat şi în-locuirea lor succesivă cu livezi noi de tip supe-rintensiv, cu un sortiment modern şi tehnologii

avansate, care asigură intrarea timpurie în rod(anul 2), productivitate înaltă de fructe (40-45t/ha) calitative, solicitate pe piaţa internă şi ex-ternă.

Gospodăria agricolă a fermierului DidencoE. până nu demult se ocupa cu cultivarea pesuprafeţe mari a rapiţei de toamnă, grâului, or-zului şi altor culturi. În anul 2008 în aceastăgospodărie au fost plantate primele hectare delivadă de tipul Cnip-Baum. În anul 2009 - 10ha. În timpul apropiat vor fi plantate mai multde 30 ha. Roada preconizată - 40-42 t/ha.

Chiar dacă plantarea unei livezi de acest tipnecesită investiţii iniţiale un pic mai mari pen-tru procurarea materialului săditor, a sistemuluide susţinere (a stâlpilor şi firelor metalice) atehnicii agricole necesare, plantaţiile înfiinţatecu pomi de tipul Cnip-Baum are o serie de avan-taje:

- pomii rodesc bine din anul 2 de la plantare(10-15 t/ha);

- în anul 4 de fructificare recolta ajunge lanivelul maxim (40-45 t/ha);

- producţia de fructe se remarcă prin calitatedeosebită;

- în anul 4 investiţia se amortizează;- comoditate la strânsul roadei;- densitate înaltă a pomilor la un hectar;- tăierile de întreţinere şi fructificare sunt re-

duse la minimum.Pentru păstrarea fructelor se proiectează un

complex de frigidere cu o capacitate de păstra-re de circa 5000 tone.

AMENAJAREA CIMITIRELORCimitirele sunt amintirea noastră, istoria

noastră. De fapt ele sunt şi o carte de vizită alocalităţii.

Cu ajutorul primarului comunei, d. Ion Pan-taz, preoţilor, veteranilor, comunităţilor religio-ase din localitate, scolilor şi altor locuitori aicomunei s-a reuşit ca cimitirele din satele co-munei să fie aduse în ordinea cuvenită. Pe peri-metrul lor, de asemenea pe aleile dinăuntru aufost sădiţi în jur de 14000 de pomi şi arbuştidecorativi. De asemenea s-au reparat, iar în une-le locuri s-au construit din nou gardurile şi por-ţile, şi s-au vopsit. S-au efectuat şi alte lucrăride amenajare.

USTUROIUL - CONDIMENT,LEAC ŞI... AFACERE PROFITABILĂUsturoiul comun se cultiva pe suprafeţe mari

cu mii de ani în urmă, pentru a preveni şi a com-bate molimele din colectivităţile aglomerate,calitate datorită conţinutului ridicat de fitonci-de, cu efect bactericid şi antiseptic. În prezentusturoiul comun se cultivă şi se consumă în în-treaga lume, pe suprafeţe mai mari în zonelemai calde. În Moldova cu cultivarea usturoiuluise ocupă, de regulă, persoanele particulare peloturile de lângă casă.

Un loc aparte în viaţa de toate zilele a fer-mierului din satul Jora de Jos, d. Gheorghe Şti-uca, îl ocupă automobilele şi... usturoiul. Nunumai că foloseşte des usturoiul în alimentaţie,dar îi place şi să-l cultive. Spune că cel ce mă-nâncă usturoi va fi sănătos 120 de ani.

De pe cele 0,35 ha plantate anual cu aceastăcultură, recoltează până la 5 tone de usturoi.Cultivă soiurile Pilot şi Streleţ. Mai greu e cucomercializarea producţiei crescute - la piaţănu-i prea place să stea, iar intermediarii vormult... Dar un lucru e îmbucurător - producţiadumnealui e întrebată.

Cunoaşte aproape tot ce este legat de acea-stă cultură şi foloseşte cu succes acestecunoştinţe în practică. O atenţie deosebită acor-dă asolamentelor şi soiurilor cultivate.

Susţine sus şi tare că usturoiul crescut înMoldova e net superior celui turcesc.

FOLOSIREA RAŢIONALĂA LOTULUI DE LÂNGĂ CASĂ

Gospodăria d-lor Efim şi Galina Cicala dins. Jora de Jos poate servi drept exemplu de fo-losire chibzuită a lotului de pământ de lângăcasă. Aici cresc şi se împacă bine între ele apro-ape toate speciile de culturi pomicole, viticole,legumicole, medicinale etc., care pot fi cultiva-te în R. Moldova, precum şi tot felul deflori,unele mai frumoase ca altele. Dânşii ştiu

să combine culturile în aşa fel încât de pe fie-care parte de pământ să obţină cât mai mult pro-fit; de exemplu: seamănă fasole printre rându-rile de porumb; printre rândurile de cartofi -varză, apoi cartoful vara devreme îl scot şi rămâ-ne varza să crească şi altele.

Este depusă multă muncă, răbdare şiiscusinţă, dragoste şi stăruinţă. Rezultatele bu-cură şi încurajează, astfel că totul devine oplăcere.

GUSTUL DORIT AL CĂPŞUNILORCăpşunile, dupa calităţile lor terapeutice au

o mare importanţă pentru sănătatea omului. Deasemenea ele sunt foarte solicitate pe piaţă. Curegret, sunt puţine. Duc dorul acestor delicii atâtcopiii, cât şi maturii.

Fermierul Vasile Chirila din satul Lopatnaeste unul dintre primii gospodari din localitatecare a început să cultive căpşunul pe suprafeţerelativ mari. Îngrijeşte de 0,18 ha de căpşuni.Căpşunul este o cultură care necesită condiţiispecifice de cultivare, sub aspectul recoltei tim-purii, de la care se obţine profit maxim. Cultivăsoiuri de coacere mijlocie, semitârzie precumRed Gauntlet, Senga Sengana, Soiuz-66 s.a. Înultimii ani, cu toate că a fost secetă, a căpătatde pe suprafaţa cultivată cu căpşun în jurul la400 kg anual.

Desigur că aceasta fiind o cultură multianu-ală, necesită o îngrijire diferenţiată la diferităvârstă. În primul rând este nevoie de o bună pre-gătire a terenului pentru plantare, de asemenea- pentru irigare. Pentru a obţine rezultate estenecesar de a avea anumite cunoştinţe în dome-niu, căci căpşunul este o plantă ce are nevoiede anumite condiţii şi lucrări în diferitele fazede dezvoltare. Dintre lucrările de bază în anulplantării fac parte: verificarea prinderii şi com-pletarea golurilor; combaterea chimică a boli-lor şi daunelor din sol; suprimarea inflores-cenţelor şi a stolonilor, irigarea şi afânarea so-lului. În anul de rod este bine de făcut igieniza-rea culturii, fertilizarea plantaţiilor de căpşun,suprimarea stolonilor, lucrările solului care in-clud 4 afânari ale solului şi irigarea.

ALBINĂRITUL - PLĂCERE, ARTĂŞI... VENIT PENTRU FAMILIE

Pentru unii locuitori ai comunei Jora deMijloc o afacere profitabilă a devenit creştereaalbinelor, care a început din simplă plăcere.Unul dintre ei este şi fermierul Savin Alexeidin satul Jora de Sus care a deprins meşteşugulalbinăritului încă de mic copil de la moşul săuŢurcan Vladimir. Cu vremea, aceasta a devenitocupaţia sa de bază.

În prezent Alexei Savin îngrijeşte peste 70familii de albine. Aici el foloseşte cu succesexperienţa strămoşilor, cât şi realizările ştiinţeişi practicii înaintate.

De fapt, mierea se poate de căpătat nu nu-mai pentru a îndestula familia, dar şi pentru acăpăta un venit.

CULTURA CARTOFULUI -O AFACERE RENTABILĂ

ÎN PRACTICA LEGUMICOLĂCartoful fiind considerat pe bună dreptate a

doua pâine a omenirii, se cultivă pentru tuber-culii săi, folosiţi într-o gamă largă de preparateculinare şi ca materie primă importantă pentruindustria spirtului, amidonului, glucozei, dex-trinei etc.

Producătorii agricoli din localitate dintotde-auna au cultivat cartofi,pentru satisfacereanecesităţilor propriilor familii. Soiurile se cul-tivau din an în an unele şi aceleaşi. Roada nuera prea mare, dar oamenii se descurcau. În ul-timul timp, odată cu introducerea hibrizilor decartof, care, dacă nu ştii să-i creşti, sunt foartecapricioşi, situaţia s-a schimbat. Aproape în fie-care an localnicii sunt nevoiţi să cumpere car-tofi din altă parte.

Fermierul Iacob Leahu din satul Jora de Joscultivă cartofi din 2007. El obţine anual pânăla 40 t de cartofi la hectar. Aplică irigarea prinaspersiune. El cultivă soiuri de cartof Gloria,Solara, Belarosa. Afacerea e convenabilă atâtpentru fermier, cât şi pentru locuitorii comu-nei.

Natalia TERENTI, s. Jora de Mijloc

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Vineri, 24 decembrie 2010 nr. 52 (8636)PLAIUL ORHEIAN6

Ion Gârlea din Răspopeni practică apicultura de vreo 10 ani,dar îi pare că se ştie albinar de la naştere. A îndrăgit foarte multaceste insecte frumoase şi folositoare, şi nu-şi poate închipui viaţafără dânsele. Poate să stea lângă ele ore întregi, privindu-le cummuncesc fără răgaz. Spune că şi trântorii au funcţia lor majoră şică degeaba le zice lumea că-s trântori... Albinele-l cunosc, îl iu-besc. Altfel, vara, n-ar mai tolera ele figura lui dezbrăcată, dar şifără mască, printre mulţimea de stupi - vreo 40 la număr. Dar apornit „afacerea” de la un singur stup...

Acum, când cei doi fii şi fiica au plecat să-şi caute un rost înviaţă, când nepoţelul Eduard e departe, iar soţia e la serviciu sautrebăluieşte prin casă, toată bucuria lui Ion Gârlea sunt albinele.Zilele trecute era cald şi ele îi bâzâiau prietenos la ureche, ştiindcă le îngrijeşte cu drag.

Traian GRÂU

Potrivit medicului-şef al spitalului raional Şoldăneşti, Veace-slav Palii, cetăţeana X. din Cotiujenii Mari, fiind gravidă de 30de săptămâni, a urcat pe scuter (un fel de motocicletă cu roţimici) şi s-a avântat în plimbare. Numai că s-a întâmplat unaccident, şi o brigadă din patru medici de la spitalul raional aumuncit o noapte întreagă pentru a o menţine în viaţă. În rezultat,i s-a înlăturat splina, dar şi fătul mort, iar ea a fost mutată însecţia reanimare pentru a prinde la puteri. Iată la ce ducenesăbuinţa. A fost nevoie de cheltuieli enorme pentru a-i menţineviaţa unei persoane care nu s-a gândit la ce se poate ajunge înstarea în care se afla la acel moment.

Serafim VĂLEANU

ÎN IMAGINE: Cazuri de accidente sunt multe, oameniimor ca muştele, dar alţii nu trag învăţăminte din aceasta şicalcă iarăşi şi iarăşi pe aceeaşi greblă. De ce? Până când?

DRAGOSTE DEOSEBITĂPENTRU ALBINE

ŞI-A PIERDUT SPLINAŞI... COPILUL

SP O R T

Populaţia ar trebui să ştiecare sunt principalele proble-me de sănătate, caracteristi-ce timpului în care trăim. Cu-noaşterea şi controlul lor suntîn funcţie de progresul teh-nico-ştiinţific, de condiţiileeconomico-sociale ale ţării,de sistemul de organizare aocrotirii sănătăţii. Mult de-pinde şi de modul de viaţă,de cultura medicală a popu-laţiei, de felul cum ne mena-jăm sănătatea, cum ne ali-mentăm, de igiena muncii fi-zice şi psihice, de modul cumne odihnim şi ne organizămtimpul liber, cum respectămmediul ambiant. Există facto-ri nocivi, care ţin şi de uneleaspecte ale vieţii moderne:sedentarismul, recurgerea lao hrană abundentă şi preamult rafinată, obezitatea, fu-matul, consumul excesiv debăuturi alcoolice etc. Iatăexemple de condiţii nocivepentru sănătate şi de factoride risc caracteristici epociiactuale.

Spunea un mare cardiologscandinav: „Experienţa a ară-tat că homo sapiens nu estetotdeauna o creatură raţiona-lă şi nu se lasă uşor lipsit dedorinţa sa şi de plăceri, chiardacă acestea constituie oameninţare pentru sănătateasa”.

De aici apar marile pro-bleme de sănătate şi anume -patologia actuală predomi-nantă: bolile cardiovascula-re, metabolice, cancerul etc.

PREVENIREA BOLILORCARDIOVASCULARE

S FA T U L M E D I C U L U I

Un accent deosebit în pre-venirea bolilor cardiovascu-lare (hipertensiunea arterială,cardiopatia ischemică, arit-miile) îl are punerea în valo-are a culturii fizice (gimna-stica, sportul), a excursiilorîn aer liber, folosirea facto-rilor naturali de întărire a or-ganismului: aerul, soarele,munţii, marea.

Activitatea fizică are unrol preventiv şi influenţeazăpozitiv funcţiile sistemuluicardiovascular, respirator, di-gestiv, nervos. Prin activita-te fizică se întreţine tonusulemotiv şi se realizează o bu-nă funcţionalitate, ceea ceasigură o adaptare a organis-mului la situaţii noi. S-a de-monstrat ştiinţific că mişca-rea favorizează longevitatea.La vârsta de până la 45 de anie de dorit să facem 10.000 depaşi pe zi, ceea ce menţine operformanţă cardiacă şi îm-piedică instalarea unor bolicronice degenerative.

Între 45 şi 60 ani, practi-

carea zilnică a unei activităţieste de asemenea utilă, dicta-tă însă de starea de sănătate,medicul fiind cel care deci-de gradul şi natura mişcăriifizice. Orice fel de activitatefizică (mersul pe jos, tenisuletc.) poate fi practicat şi du-pă 60 ani, începând cu exer-ciţiile fizice de dimineaţă şicontinuând cu mersul pe josde minimum 30 de minute înritm susţinut.

O plimbare după masă es-te mai eficace decât o întrea-gă farmacie. Cea mai ridica-tă morbiditate, prin boli car-diovasculare este întâlnită înrândul celor care „schimbăfotoliile”.

De la caz la caz, drumeţia,înotul, gimnastica s-au dove-dit a fi deosebit de utile. Miş-carea fizică influenţează con-sumul de oxigen al miocar-dului - unul din factorii tera-peutici de mare eficienţă va-sodilatatoare coronoriană, cuatât mai mult că este la înde-mâna oricui.

Se poate afirma că mişca-rea zilnică, recomandată destarea funcţională a fiecăruia,întreţine starea de sănătate şiîntârzie îmbătrânirea.

Cei antrenaţi în câmpulmuncii necesită vigilenţă îndependenţă de caracterul ac-tivităţilor zilnice şi urmeazăsă aibă responsabilitate pen-tru sănătatea lor.

Fii responsabil pentru să-nătatea inimii tale!

A. CAZACENCO,medic cardiolog

Nu demult, s-a dat în ex-ploatare noua cazangerie aSpitalului Raional Orhei,construită din contul creditu-lui preferenţial oferit de Ban-ca Mondială, în sumă de 490mii euro.

Cazangeria care furnize-ază căldură şi apă caldă înpatru blocuri ale SpitaluluiRaional este pe deplin auto-matizată, funcţionează pebază de gaz natural, nuprezintă pericol din punct de

O VESTE BUNĂ

SPITALUL RAIONAL ARECAZANGERIE NOUĂ

vedere al ecologiei, coefici-entul de randament al caza-nelor este de 92% şi maimult.

În cadrul proiectului s-aurealizat şi alte lucrări: s-auinstalat ţevi noi pentru traseultermic (prin aceasta s-au re-dus pierderile de căldură), înclădiri s-a schimbat sistemulde încălzire, s-au utilat pun-ctele termice, în fiecare exi-stând un procesor care regle-ază automat furnizarea căl-

durii în dependenţă de tem-peratura mediului ambiant.În saloane şi în alte încăperis-au instalat calorifere de oţelcare corespund normelor sa-nitare. Pentru reglarea tem-peraturii individual, în în-căperi s-au instalat dispozi-tive speciale. Din contul cre-ditului s-a schimbat şi siste-mul de apă caldă, iar cheltui-elile de reconstrucţie a siste-mului de apă rece le-a supor-tat Consiliul Raional.

La 16 decembrie Orheiula fost vizitat de către LennartLarsson şi Silia Larsson (înimagine), reprezentanţii fir-mei suedeze FVB, angajaţide Banca Mondială să moni-torizeze realizarea proiec-tului. Experţii au vizitat nunumai noua cazangerie, ci şiblocurile spitalului, rămâ-nând mulţumiţi de cele văzu-te.

V. ALEXANDRU(text şi fotografie)

Extrem de sensibilă labine şi frumuseţe, învăţă-toarea Vera Ţurcan de lagimnaziul din Pelivan îşiconsacră activitatea de-alungul a trei decenii uneiprofesii cu adevărat nobi-le. Profesia sa necesitămultă răbdare, exigenţă,toleranţă şi, nu în ultimulrând, dragoste. Înzestratăcu har divin, doamna Ţur-canu e părtaşă la una dinminunile vieţii: făurirealumii interioare a celormai plăpânde fiinţe uma-ne - copiii. Neînzestraţi în-că cu valenţe empirice, ease străduieşte să le insufleacestora multă încredere,interes faţă de propria for-mare, să le cimenteze pa-sul în viaţă.

Ea trăieşte într-o armo-nie deplină cu copiii. Ştiesă le păstreze tainele, să leîmpărtăşească interesele,să le încurajeze zborul.

Fiecare cuvânt rostit decătre învăţătoarea VeraŢurcanu se risipeşte ne-răbdător printre inimioa-rele sincere ale copiilor,lăsând amprenta hărniciei,sincerităţii, bunătăţii. Ar-gumentul convingător aleficienţei muncii, pe careo prestează, este că dum-neaei ştie în felul său, ire-petabil, să depisteze nebă-nuite lucruri în viaţa lăun-trică a fiecărui copil. Prininteligenţa sa, originalita-tea inepuizabilă, bunătateafirească, ea rămâne a fi ungarant sigur al tendinţeideceluşilor spre carte. Co-piii o iubesc, vin la ea, cala un izvor nesecat debunătate, ca la o mamă ce-i aşteaptă cu braţele întin-se.

Doamna Ţurcanu ră-mâne a fi un promotor alnoului, un spirit cinstit şicompetitiv, un luptătordornic de autoafirmare, unpartener de încredere pen-tru elevi. Colegii de breas-lă doresc să-i preia meto-dele de lucru, discipolii sestrăduiesc să-i imite mo-delul.

E bulversată de proble-mele cotidiene, e încărca-tă teribil emoţional de ne-cazurile ce-i domină viaţapersonală... Totuşi, o forţăpropulsivă, fără egal, oajută să depăşească onestdificultăţile.

Îi purtăm sincer respec-tul şi admiraţia pentrumunca pe care o dedicăunei profesii nobile, dar,cu părere de rău, nerăsp-lătită la justa valoare.

Rodica AGAFIAN,inspector

la DGÎTS Orhei

CUVÂNTDESPRE COLEGĂ

VOCAŢIE

Săptămâna trecută, s-au disputat ultimele meciuri de fotbaldin sezonul campionatului ţării, Divizia Naţională. Ele nu au adusnicio schimbare pentru echipele situate pe primele trei locuri înclasament. „Dacia” (Chişinău) continuă să se afle pe locul I, cu48 de puncte, pe locul II - “Milsami” (Orhei), cu 45 de puncte.Locul III a revenit echipei „Sheriff” din Tiraspol (44 puncte),multiplă campioană a ţării şi deţinătoare a Cupei.

De menţionat şi debutul reuşit în Divizia Naţională al echipei„Costuleni” (reprezintă raionul Ungheni) care nu dispune de sta-dion şi a jucat la Orhei meciurile de acasă - a acumulat 18 puncteşi s-a clasat pe locul XI.

V-am mai informat că meciurile campionatului 2010-2011 sevor relua la 16 februarie. Din cauza imposibilităţii de a juca pegazon, la început meciurile vor avea loc pe terenuri cu învelişsintetic. La Orhei vom asista la meciuri de fotbal abia pe lasfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie. Echipele urmează sădispute câte 23 de meciuri. Campionatul se va încheia la 22 mai.

Din surse neoficiale am aflat că în pauza dintre sezoane, F.C.„Milsami” intenţionează să completeze echipa cu jucători noi,ceea ce-i va permite să-şi menţină locul printre lideri şi să cuce-rească dreptul de a participa la Cupa Europei.

V. ALEXANDRU

A ÎNCEPUT VACANŢAFOTBALIŞTILOR

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

PLAIUL ORHEIANVineri, 24 decembrie 2010, nr. 52 (8636) 7

LUNI,27 DECEMBRIE

06.00 Documentar “Albumul fa-milial” 07.00, 08.00, 09.00,16.00, 23.10 Ştiri. 07.10, 08.15,13.00 Bună dimineaţa. 09.10Baştina. 09.40 “Scrisori către untânăr cineast. Sedrik Kann” 10.10Festival folcloric. 11.25 Serial“Secţia de omoruri” 15.05 Do-cumentar “Numele noastre”16.15 Erudit cafe. 17.00 Cătreziua actorului. 19.00, 21.00 Me-sager. 19.40 Cu noi la teatru.20.10 Medalion muzical. 20.35Povestea de seară. 21.40 Moldo-va în eter. 22.40 Săptămânal spor-tiv. 23.25 Festivalul-concurs“Steaua Chişinăului”

MARŢI,28 DECEMBRIE

06.00 Documentar “De partea în-gerului” 07.00, 08.00, 09.00,16.00, 23.10 Ştiri. 07.10, 08.15,13.00 Bună dimineaţa. 09.10Spectacol “Clopotniţa” 11.15,20.25 “Respiro” 11.30 Săptămâ-nal sportiv. 12.00, 21.40 Moldo-va în eter. 15.05 Documentar “Al-bumul familial” 16.15 Vedete labis. 17.05 Desene animate. 18.20Găgăuz ogea. 19.00, 21.00 Me-sager. 19.40 Zona liberă. 20.35Povestea de seară. 22.40, 23.25Film “Fermierul-austronaut”

MIERCURI,29 DECEMBRIE

06.00 Documentar “Albumul fa-milial” 06.30 “Scrisori către untânăr cineast. Sedrik Kann”07.00, 08.00, 09.00, 16.00, 23.10Ştiri. 07.10, 08.15, 13.00 Bunădimineaţa. 09.10 Documentar“Ochiul din sticlă” 09.40 Zona li-beră. 10.25 Documentar “25 dezile în Europa” 11.30 Găgăuzogea. 12.00, 21.40 Moldova îneter. 15.05 Documentar “Euro-maxx” 16.15 Evantai folcloric.16.55 Miracolul dansului. 17.30Muzică italiană. 18.15 “Respiro”18.20 Russki mir. 19.00, 21.00Mesager. 19.40 “Dor” 20.10 Do-cumentar “Drumeţii” 20.35 Po-vestea de seară. 22.40, 23.25 Film“Cei 13 prieteni al lui Ocean”

JOI, 30 DECEMBRIE06.00 Documentar “25 de zile înEuropa” 07.00, 08.00, 09.00,16.00, 23.10 Ştiri. 07.10, 08.15,13.00 Bună dimineaţa. 09.10 De-sene animate “Global 3000”11.30 Russki mir. 12.00, 21.40Moldova în eter. 15.05 Studio“Art plus” 15.50, 20.15 “Respi-ro” 16.15 “Poezie şi destine”17.00 Fii tânăr! 17.50 “Perpetu-um mobile” 18.20 Petalo roma-no. 19.00, 21.00 Mesager. 19.40Focus TV. 20.35 Super-loto “5”din “35” 20.40 Povestea de sea-ră. 22.40, 23.25 Festival-concurs“Tamara Ciobanu”

VINERI,31 DECEMBRIE

06.00 Documentar “25 de zile înEuropa” 06.30 Documentar “Al-bumul familial” 07.00, 08.00,09.00, 16.00 Ştiri. 07.10, 08.15,13.00 Bună dimineaţa. 09.10Evoluează grupul “Loli-pops”09.50 Film “Viteazul Moş Cră-ciun” 11.20, 20.40 “Respiro”11.30 Petalo romano. 12.00 Mol-dova în eter. 15.05 FestivalulInternaţional de circ din MonteCarlo. 16.10 Concert de Reve-lion. 17.10 Colinde. 17.35 Pove-stea de seară. 17.50 “Top ringstar-2010” 19.00, 21.00 Mesager.19.40, 21.40 “Întâmpinăm AnulNou cu Moldova-1” 20.35 JokerPlus. 23.55 Mesajul de Anul Nou.

LUNI,27 DECEMBRIE

07.00 Vedeta familiei. 08.00 Te-lejurnal matinal Sport Meteo.09.00, 04.20 Serial: Dovadă deiubire, ep. 123. 10.00, 11.15 Dă-nutz SRL. 11.00, 14.55, 06.10Oameni mari la TVR. 12.20,13.50, 22.00 Eurovision. 12.45Serial: Legendele palatului: prin-ţul Jumong, ep. 24. 14.00 Telejur-nal Sport Meteo. 14.45 OameniiDeltei. 14.50, 19.35, 02.10 DoarRomânia! 15.00, 06.20 Teleshop-ping. 15.30 Kronika. 17.00 Film:Vals de toamnă. 18.00 TelejurnalMeteo. 18.30 Serial: Legendelepalatului: prinţul Jumong, ep. 25.19.45 Sport. 20.00 Telejurnal.20.40 Tema zilei Meteo. 21.00Retrospectivă politică. 22.15 Se-rial: Anatomia lui Grey. 23.10Film: Paris. 01.20 Nocturne.02.15 Ne vedem la TVR. 03.45Minuni ale timpurilor moderne.03.55 Semne. 05.10 Serial: DonJuan îndrăgostit. 06.15 ImnulRomâniei.

MARŢI,28 DECEMBRIE

07.00 Telejurnal matinal Sport.09.00, 04.25 Serial: Dovadă deiubire, ep. 124. 10.00 Anul spor-tiv 2010: Jocurile Olimpice deiarnă de la Vancouver. 11.10 Film:Toţi spre vest, o nouă aventură cuLucky Luke. 12.45 Serial: Legen-dele palatului: prinţul Jumong, ep.25. 13.50, 22.00, 04.05 Eurovi-sion. 14.00 Telejurnal Sport Me-teo. 14.45 Oamenii Deltei. 14.50,19.35, 01.55 Doar România!14.55 Oameni mari la TVR.15.00, 06.20 Teleshopping. 15.30Rom european. 16.00 Kronika.17.00 Film: Mama mea, CrăiasaZăpezii. Prima parte. 18.00 Te-lejurnal Meteo. 18.30 Serial: Le-gendele palatului: prinţul Ju-mong, ep. 26. 19.45 Sport. 20.00Telejurnal. 20.40 Tema zilei Me-teo. 21.00 Anul sportiv 2010:Cupa Mondială FIFA. 22.15Telecinemateca. Înfruntarea.23.55 Cirque du soleil: Lover-Sick. 00.55 Gala premiilor muzi-cale britanice. 01.50 Amintiri dinistorie. 02.00 Film: Paris. 05.15

ПОНЕДЕЛЬНИК,27 ДЕКАБРЯ

05.00, 09.10 “Доброе утро”09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20Новости. 09.30 “Контрольнаязакупка” 10.00 “Жить здоро-во!” 11.00 “ЖКХ” 12.20 “Мод-ный приговор” 13.20 “Детекти-вы” 14.00 Другие новости.14.25 “Понять. Простить”15.35, 03.45 “Хочу знать” 16.05Т/с “Обручальное кольцо”16.55 “Федеральный судья”18.15 “След” 19.00, 04.10 “Да-вай поженимся!” 19.50 “Пустьговорят” 21.00 “Время” 21.30“Побег” 22.30 К юбилею А. Ку-знецова. “Всегда Ваш, товарищСухов” 23.40 “На ночь глядя”00.30 Х/ф “Быстрый и мерт-вый” 02.20 Х/ф “После дож-дя”

ВТОРНИК,28 ДЕКАБРЯ

05.00, 09.10 “Доброе утро”09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20Новости. 09.30 “Контрольнаязакупка” 10.00 “Жить здоро-во!” 11.00 “ЖКХ” 12.20 “Мод-ный приговор” 13.20 “Детекти-вы” 14.00 Другие новости.14.25 “Понять. Простить”15.35, 03.45 “Хочу знать” 16.05Т/с “Обручальное кольцо”16.55 “Федеральный судья”18.15 “След” 19.00, 04.10 “Да-вай поженимся!” 19.50 “Пустьговорят” 21.00 “Время” 21.30“Побег” 22.30 Среда обитания.“Опасный градус” 23.40 “Наночь глядя” 00.30 Х/ф “Поездс деньгами” 02.20 Х/ф “Летобелой воды”

СРЕДА, 29 ДЕКАБРЯ05.00, 09.10 “Доброе утро”

Первый канал

Moldova

LUNI,27 DECEMBRIE

07.00, 13.00, 19.00, 20.00, 01.15,06.30 Ştirile Pro TV. 10.00, 13.45Teleshopping. 10.30 Concert.12.15 Land of Jokes. 14.00 Film:Crăciunul cu familia Krank.15.45 Serial: Tânăr şi neliniştit,ep. 3894. 16.30 Film: Pulbere destele. 19.50 Profit. 21.00 În Pro-funzime. 22.45 Aş vrea eu. 23.45,03.00 Film: Apel de urgenţă înReno: Operaţiunea Miami. 02.30Ce se întâmplă, doctore? 04.30Promotor. 05.00 Aş vrea eu!05.45 România, te iubesc!

MARŢI,28 DECEMBRIE

07.00, 13.00, 19.00, 20.00, 06.30Ştirile Pro TV. 10.00, 13.45 Tele-shopping. 10.30 Serial: Om sărac,om bogat, ep. 101, 102. 12.15 Se-rial: Tânăr şi neliniştit. 14.00Film: Patru prietene şi o perechede blugi. 16.00 Serial: Tânăr şineliniştit, ep. 3895. 16.45 Film:Liga. 19.50 Profit. 20.30 Film:Cine sunt? 23.00 AutoExpert.23.30 Film: Dosarul Pelican.02.00 Ce se întâmplă, doctore?02.30 Cine sunt? 04.30 Serial:Om sărac, om bogat.

MIERCURI,29 DECEMBRIE

07.00, 13.00, 19.00, 20.00, 06.30Ştirile Pro TV. 10.00, 13.15 Tele-shopping. 10.30 Film: Patru prie-tene şi o pereche de blugi. 12.15Serial: Tânăr şi neliniştit. 13.30,04.00 Film: Păcală se întoarce.16.15 Serial: Tânăr şi neliniştit,ep. 3896. 17.00 Film: Sheena,regina junglei. 19.50 Profit.20.30, 00.30 Film “Broken Ar-row” 22.30, 02.30 Film: Furtulperfect.

JOI, 30 DECEMBRIE07.00, 13.00, 19.00, 20.00, 00.30,06.30 Ştirile Pro TV. 10.00, 13.45Teleshopping. 10.30 Film: Shee-na, regina junglei. 12.15 Serial:Tânăr şi neliniştit. 14.00 AutoE-xpert. 14.30 Film: Un Crăciun deneuitat. 16.15 Serial: Tânăr şineliniştit, ep. 3897. 17.00 Film:De pază de Crăciun - Un câinepus pe treabă. 19.50 Profit. 20.30,02.30 Film: Doi cuscri de coşmar.22.45 Film: Mad Max II. 01.30Land of Jokes. 04.30 România, teiubesc! 05.30 Serviciul Român deComedie.

SÂMBĂTĂ,1 IANUARIE

06.00 Spectacol “Chiriţa în pro-vicie” 08.40 Medalion muzical.A. Lazariuc. 09.05 Festivalul In-ternaţional de circ din Monte Car-lo. 10.00 Magazinul copiilor.10.30 Spectacol “Licurici” 11.00Program muzical. 12.00, 15.00,23.10 Ştiri. 12.10 “На бис” 13.10Sub acelaşi cer. 13.45 Evolueazăorchestra fraţilor Stefaneţ. 15.10“Studioul “Art Plus” 15.55 Lamulţi ani! 16.25 “Judecători ele-ganţi” 17.05 “TVMi - locul întâl-nirii” 18.05 Erudit cafe. 19.00,21.00 Mesager. 19.35, 21.35“Şlagărul anului 2010” 20.35 Po-vestea de seară. 23.25 Film “Vă-leu-văleu, nu turna!”

DUMINICĂ,2 IANUARIE

06.00 Documentar “Arca luiNoe” 07.00, 15.10, 21.35 Con-cert. 08.30 Locuinţa mea. 09.00Spectacol “Păcală” 10.00 “Topring star-2010”. Concurs muzical.11.10 La datorie. 11.30 Abraziv.12.00, 15.00, 00.05 Ştiri. 12.15Spectacol muzical “Magia drago-stei” 13.30 Moldovenii de pretu-tindeni. 14.00 Baştina. 15.45 Lamulţi ani! 16.20 Mai în glumă,mai în serios. 17.20 Fii tânăr!18.10 La noi în sat. 19.00, 21.00Mesager. 19.40 Vedete la bis.20.35 Povestea de seară.

VINERI,31 DECEMBRIE

07.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştiri-le Pro TV. 10.00, 13.45 Teleshop-ping. 10.30 Film: De pază de Cră-ciun - Un câine pus pe treabă.12.15 Serial: Tânăr şi neliniştit.14.00, 05.30 Film: Şi hoţii revinacasă de Crăciun. 16.00 Serial:Tânăr şi neliniştit, ep. 3898. 17.00Film: De pază de Crăciun 2 - Va-canţă fără griji. 19.50 Profit.20.30 Serviciul Român de Come-die. 21.30, 04.00 Star Maraton deRevelion. 02.00 Film: Bunica-işefa!

SÂMBĂTĂ,1 IANUARIE

07.00 Film: De pază de Crăciun2 - Vacanţă fără griji. 08.30,04.00 Concert Piaţă. 09.15, 06.15Film: Doctor Dolittle 3. 11.00,13.45 Teleshopping. 11.30, 04.45Film: Singur acasă 4. 13.00 Ser-viciul Român de Comedie. 14.00Film: Doamna Doubtfire, tăticulnostru trăsnit. 16.15 Star Mara-ton de Revelion. 19.00 Ştirile ProTV. 20.30, 00.30 Film: 300 - Eroiide la Termopile. 22.45, 02.30Film: Zoolander manechinul.

DUMINICĂ,2 IANUARIE

08.00 Desene animate. 09.30,04.00 Concert Piaţa. 10.15, 12.45Teleshopping. 10.45, 04.45 Auto-Expert. 11.15, 05.15 În Profun-zime. 13.00, 01.15 Apropo Tv.13.45, 02.30 Film: Ace VenturaJr: Aşa tată, aşa fiu. 15.30 Film:Graba strică treaba. 17.30 Film:Dennis, pericol public 2. 19.00,00.15, 06.30 Ştirile Pro TV. 20.30Film: Titanic. 02.00 Intervenţiepiaţă.

09.00, 12.00, 15.00, 18.00, 23.20Новости. 09.30 “Контрольнаязакупка” 10.00 “Жить здоро-во!” 11.00 “ЖКХ” 12.20 “Мод-ный приговор” 13.20 “Детекти-вы” 14.00 Другие новости.14.25 “Понять. Простить” 15.35“Хочу знать” 16.05 Т/с “Обру-чальное кольцо” 16.55 “Феде-ральный судья” 18.15 “След”19.00, 03.55 “Давай поженим-ся!” 19.50 “Пусть говорят”21.00 “Время” 21.30 “Побег”.Заключительные серии. 23.40“На ночь глядя” 00.30 Х/ф“Маленький Николя” 02.00Х/ф “Побег невозможен”

ЧЕТВЕРГ,30 ДЕКАБРЯ

05.00, 09.10 “Доброе утро”09.00, 12.00, 15.00, 18.00 Ново-сти. 09.30 “Контрольная закуп-ка” 10.00 “Жить здорово!”11.00 “ЖКХ” 12.20 “Модныйприговор” 13.20 “Детективы”14.00 Другие новости. 14.25“Понять. Простить” 15.35,03.35 “Хочу знать” 16.05 Т/с“Обручальное кольцо” 16.55“Федеральный судья” 18.25“Поле чудес”. Новогодний вы-пуск. 19.45 “Пусть говорят”21.00 “Время” 21.30 “ДОстоя-ние РЕспублики: Алла Пугаче-ва” 00.10 Х/ф “ХХХ - три ик-са” 02.10 Х/ф “Зови меня Сан-та-Клаус” 04.05 “Давай поже-нимся!”

ПЯТНИЦА,31 ДЕКАБРЯ

05.00 “Доброе утро” 09.00,12.00, 18.00 Новости. 09.20“Две звезды”. Лучшее. 12.25“Ледниковый период: Глобаль-ное потепление” 13.50 “Боль-шая разница”. Самое лучшее.14.45 Х/ф “Девчата” 16.25 Х/ф “Иван Васильевич меняетпрофессию” 18.20 Х/ф “Иро-ния судьбы, или С легким па-ром!” 21.20, 23.00 “Оливье-шоу”. Новогодняя ночь 2011 наПервом. 22.55 Обращение Пре-зидента РФ Д. А. Медведева.02.00 “Дискотека 80-х”

СУББОТА,1 ЯНВАРЯ

06.30 “Две звезды”. Лучшее.09.00, 12.00 Новости. 09.05 Х/ф “Ирония судьбы, или С лег-ким паром!” 12.15 Х/ф “ИванВасильевич меняет профес-сию” 13.45 Впервые на телеви-дении. “Ледниковый период 3:Эра динозавров” 15.20 Леген-дарное кино в цвете. “Золуш-ка” 16.40 “20 лучших песен2010 года” 19.00 Х/ф “Ирониясудьбы. Продолжение” 20.50“Большая разница”. Новогод-ний выпуск. 22.25 Х/ф “О чемговорят мужчины” 00.00 “Су-пердискотека 90-х” 00.50 Х/ф“Девушка моих кошмаров”03.30 Х/ф “На обочине” 05.30“Новогодние подарки”

ВОСКРЕСЕНЬЕ,2 ЯНВАРЯ

06.00, 10.00, 12.00 Новости.06.10 “Новогодние фуршеты”07.00 Х/ф “Загадай желание”08.25 Х/ф “Дуэнья” 10.20 “Наследующий день” 12.15 “Боль-шая разница”. Новогодний вы-пуск. 13.45 Х/ф “Джентльме-ны удачи” 15.10 “Гаражи”. Но-вогодние серии. 16.55 Х/ф“Бриллиантовая рука” 18.35“Лед и пламень”. Парад побе-дителей. 21.00 “Время” 21.15Х/ф “Мужчина в моей голове”23.20 “Что? Где? Когда?” Фи-нал года. 00.25 Х/ф “Три икса2: Новый уровень” 02.05 Х/ф“Приключения “Посейдона”04.00 “Смех, да и только” 05.30“Новогодние подарки”

Serial: Don Juan îndrăgostit.06.15 Imnul României.

MIERCURI,29 DECEMBRIE

07.00 Telejurnal matinal Sport.09.00, 04.25 Serial: Dovadă deiubire, ep. 125. 10.00 Anulsportiv 2010: Cupa MondialăFIFA. 11.00, 14.55 Oameni marila TVR. 11.15 Film: Alioşa.12.40, 14.50, 19.35, 01.55 DoarRomânia! 12.45 Serial: Legende-le palatului: prinţul Jumong, ep.26. 13.50, 22.00 Eurovision.14.00 Telejurnal Sport Meteo.14.45 Oamenii Deltei. 15.00,06.20 Teleshopping. 15.30 Oame-ni ca noi. 16.00 Convieţuiri. 17.00Film: Mama mea, Crăiasa Zăpe-zii. 18.00 Telejurnal Meteo. 18.30Serial: Legendele palatului: prin-ţul Jumong, ep. 27. 19.45 Sport.20.00, 03.30 Telejurnal. 20.40,04.05 Tema zilei Meteo. 21.00Anul sportiv 2010: UEFA Cham-pions League. 22.15 Film: Sire-ne. 00.10 Cirque du soleil: Lover-Sick. 01.00 Gala premiilor muzi-cale britanice. 02.00 Telecinema-teca. Înfruntarea. 05.15 Serial:Don Juan îndrăgostit. 06.15 Im-nul României.

JOI, 30 DECEMBRIE07.00 Telejurnal matinal Sport.09.00, 04.20 Serial: Dovadă deiubire, ep. 126. 10.00 Anul spor-tiv 2010: UEFA Champions Lea-gue. 11.10 Film: Clubul zânelor.12.45 Serial: Legendele palatului:prinţul Jumong, ep. 27. 13.50,22.00 Eurovision. 14.00 Telejur-nal Sport Meteo. 14.45 OameniiDeltei. 14.50, 19.35, 02.10 DoarRomânia! 14.55, 06.10 Oamenimari la TVR. 15.00, 06.20 Tele-shopping. 15.30 Akzente. 17.00Lozul cel mare. 17.50 Vârsta deaur a comediei. 18.00 TelejurnalMeteo. 18.30 Serial: Legendelepalatului: prinţul Jumong, ep. 28.19.45 Sport. 20.00 Telejurnal.Omologarea tragerilor Joker, Lo-to 5/40 şi Loteria Norocului.20.40, 04.00 Tema zilei Meteo.21.00 Retrospectivă politică.22.15, 02.15 Din iubire, pentruRomânia. 23.10 Film: Petrecăre-ţii. 00.45 Film: Dansează pe mu-zica inimii. 03.00 Rom european.03.25 Telejurnal. 05.10 Serial:Don Juan îndrăgostit. 06.15 Im-nul României.

VINERI,31 DECEMBRIE

07.00 Telejurnal matinal Sport.09.10 ÎnTRECEREA ANILOR.11.30 Eurovision 2010. 12.50TVRmania Aniversarea zilei denaştere TVR. 14.00 TelejurnalSport Meteo. 14.45 Oamenii Del-tei. 14.50, 19.35 Doar România!14.55 Oameni mari la TVR.15.00, 06.35 Circ internaţional.15.30 Film: Asterix la JocurileOlimpice. 17.30 Anul sportiv2010: Formula 1. 18.30 Serial:Legendele palatului: prinţul Ju-mong, ep. 29. 19.45 Sport. 20.00Telejurnal. 20.30 Tema zilei Me-teo. 21.00, 00.15 Revelion cu Eu-rovision. 23.50 Discursul preşe-dintelui. 02.10 Petrecere cu lău-tari. 03.50 Film: Amprenta morţii.05.20 Serial: Legendele palatului:prinţul Jumong, ep. 28. 06.20 Im-nul României. 06.25 Colinde.

SÂMBĂTĂ,1 IANUARIE

07.00 Tezaur folcloric. 09.00 De-sene animate. 09.55 Colinde.10.10 Film: Minoes. 11.45 Circinternaţional. 12.15, 13.15 Con-certul extraordinar de Anul Nou2011 de la Viena. 13.00 Telejur-nal Sport Meteo. 14.45 Iubiri din-colo de ecran. 14.55, 02.05 DoarRomânia! 15.05 Film: Monteria-

no. 17.00, 04.40 Dacă doriţi sărevedeţi! 19.45 Sport. 20.00,03.45 Telejurnal. 20.30, 04.10 Te-ma zilei Meteo. 21.10, 22.20 În-TRECEREA ANILOR. 22.10Campania Ovidiu Rom. 23.30Profesioniştii... 00.25 Petrecerecu lăutari. 02.10 Film: Ascunză-toarea perfectă. 06.20 Imnul Ro-mâniei. 06.25 Teleshopping.

DUMINICĂ,2 IANUARIE

07.10, 04.35 Universul credinţei.09.00 Desene animate. 09.55,23.00, 04.30 Doar România!10.10 Film: Tâlharul Hoţ-Plot.12.00 Magie şi iluzionism. 14.00Telejurnal Sport Meteo. 14.20Film: Marşul soldăţeilor de lemn.15.45 Film: Veronica se întoarce.17.15 ÎnTRECEREA ANILOR.19.30 Circ internaţional. 19.45Sport. 20.00, 03.35 Telejurnal.20.30, 04.00 Tema zilei Meteo.21.10 Film: Labirintul trecutului.23.10 Tezaur folcloric. 01.10Film Contratimp. 02.50 Dacădoriţi să revedeţi! 03.25 Iubiridincolo de ecran. 06.15 Imnul Ro-mâniei. 06.20 Teleshopping.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Album sentimental

Vineri, 24 decembrie 2010, nr. 52 (8636)PLAIUL ORHEIAN8

VÂNZĂRI

PLAIUL ORHEIANsăptămânal regional

de informaţie şi opinie liberă(APARE ÎN 8 PAGINI FORMAT A3)

redactor-şef: Vasile ROMANADRESA REDACŢIEI: bd. Mihai Eminescu, 2,

or. Orhei, cod poştal: 3505.

Telefoane: redactor-şef: 2.34.48;anticamera: 2.17.98;

secretar de redacţie: 2.16.73;secţia viaţă socială: 2.49.83;

secţia reclamă: 2.03.01; 2.49.83;contabilitatea: 2.28.04.

e-mail: plaiulorheian@yahoo.fr

Orice articol publicat în «Plaiul orheian»reflectă punctul de vedere al semnataruluişi poate să nu coincidă cu cel al redacţiei.

Redacţia nu poartă răspundere de conţinutulanunţurilor, felicitărilor şi condoleanţelor

publicate.

P.P. “Plaiul orheian” a fost înregistrată la MinisterulJustiţiei al R. Moldova la 24-II-2000

cu nr. 145198655.

Indice de abonare: 67867. Tiraj: 2850.Tipărit la tipografia «PRAG-3»

Comanda nr. 2368.

URGENT, APARTAMENT cu 2 odăi în cen-trul oraşului Orhei (tip “hruşciovka”, intersecţia stră-zilor M. Eminesu - V. Lupu). Preţ 18.000 euro.Relaţii la tel.: (0-235) 27.6.80; 0-79303402; 0-69070450.

ПРОКАТ АВТО.Эвакуатор 24/24.

Тел. (235) 33-000, 0-69173385.

Vânzări, cumpărări, schimbapartamente, case, terenuri. www. detrai.com.

Angajăm reprezentanţi pentru comercializarea pro-duselor “Avon”. Informaţii la tel.: 0-68274440.

CONSUMCOOP Orhei dă în locaţiune încăperea ma-gazinului din s. Breanova şi a celui din s. Vâprova.

Relaţii la tel.: 23.281; 24.390.

CASĂ în s. Chiperceni (30 ari), gaz.Tel.: (0-22) 52.21.70; 0-79561817.

REPAR maşini automate de spălat (piese de schimbşi garanţie). Relaţii la tel.: 25.166; 0-68523455.

Instalez şi curăţ boilere.Tel.: (0-235) 21.6.01; 0-69257406.

ANGAJĂM agenţi comerciali, şoferi categoria BC,cu experienţă în domeniu, locuitori ai oraşului Orhei.

Salariul - de la 2500 lei. Tel.: 0-68882270, 22.334.

ANGAJĂM specialişti în confecţionarea uşilor şi fe-restrelor termopan. Salariu atractiv.

Tel.: 0-68882270; 22.334.

CASĂ în s. Ciocâlteni, cu lot de pământ, gaznatural, apeduct, ieşire la drumul central. Preţ ne-gociabil. Tel.: 0-68116558; 0-69430329.

* * *

ANGAJĂM agent comercial pentru comercializareaproduselor alcoolice.

Cerinţe: autoturism personal; experienţă de muncă;vârsta până la 30 de ani.

Informaţii la tel.: 0-691.20725.La Mulţi Ani!

Ieri, 23 decembrie, domnul Alexandru Hâncu, medicde familie la CMF Orhei, şi-a sărbătorit ziua de naştere.

Cu acest plăcut prilej, îi adresăm cele mai calde feli-citări şi sincere mulţumiri pentru devotamentul în muncade fiecare zi, pentru insistenţa şi ardoarea profesionalăîn salvarea vieţii şi sănătăţii pacienţilor, pentru sârguinţaşi căldura omenească, ce le-o dăruieşte.

La Mulţi Ani!Cu profund respect,

colectivul IMSP CMF Orhei

Felicitări!La 27 decembrie curent, doamna Zinaida Ciuhnenco,

asistentă medicală de familie la CMF Orhei, îşi vasărbători ziua de naştere.

Cu acest plăcut prilej, îi dorim multă sănătate,prosperitate, succes în munca sa nobilă, bucurii, noirealizări profesionale, pace şi linişte sufletească.

La Mulţi Ani!Cu profund respect,

colectivul IMSP CMF Orhei

“MAESTRO-NUT” SRLangajează:

l Zootehnician. l Agronom.l Şoferi. l Tractorist.

Detalii la tel.: 0-79880000; (0-235) 21515.

Numai în perioada15 decembrie 2010 - 30 ianuarie 2011!!!

LOCUINŢA VISULUI DUMNEAVOASTRĂ!

BLOC LOCATIV ÎN STIL EUROPEAN,ÎN CENTRUL ORAŞULUI ORHEI

Blocul e dat în exploatare.

Apartamente cu 2-4 odăi, cu suprafaţa de la 77,6 m2

până la 119,4 m2; încăperi comerciale cu: þ încălzireautonomă; þ uşa de la intrare blindată; þ geamuri ter-mopan;þ contoare de apă, gaz, electricitate.

Numărul apartamentelor este limitat.

Prin intermediul programului ipotecar„LOCUINŢA PROPRIE” de la „FinComBank”

S.A., visul dumneavoastră poate deveni realitate!

l termenul creditului - până la 11 ani!l rata dobânzii - 11% anual!l aportul iniţial - până la 30 %!

Vă aşteptăm la filiala “FinComBank” pe adresa:or. Orhei, bd. M. Eminescu, 1

(Tel.: (0-235) 27.732, 0-693.77805),precum şi la reprezentanţa companiei

„Algadan-Com” SRL,aflată pe str. M. Sadoveanu, 20

( tel.: (0-235) 94.954; 94.955; 0-799. 08011.

PROMOŢIE DE CRĂCIUN

IMOBIL (oloiniţă, 215 m2) în s. Ciocâlteni.Tel.: (0-235) 52.239; 0-79524433; 0-68135353.

TEREN arabil cu suprafaţa de 3 ha în s. Boloha-ni, r. Orhei. Tel. (0-235) 44.017; 0-69646124.

TITLUL de proprietate asupra terenului agricol cunr. cadastral 6475203130 (S = 0,1601 ha), eliberat la 26-XI-1999 de Primăria Vatici pe numele Vascan EpistimiaGheorghe. Se declară nul.

IAU ÎN CHIRIE o cameră în apartament sau aparta-ment cu 1 cameră, parţial mobilat. Garantez ordinea.

Relaţii la tel.: 0-69709840.

„CONSTRUCTEUROLUX” SRLpropune:

- uşi, ferestre, vitralii termopan din profil austriac, cu4 şi 6 camere;

- furnitură Moco, Zighene de sticlă LOW-E.Garanţie 10 ani. Calitate înaltă.

Preţuri accesibile.Tel.: 0-68882273; (0-235) 33.305.

Aparatul preşedintelui raionului exprimă sincereşi profunde condoleanţe domnului Alexandru Malai,şef al Secţiei Administraţie Publică Locală, în perioa-da de grea durere sufletească, pricinuită de pierdereairecuperabilă a mamei sale ANA.

Fie-i răposatei ţărâna uşoară şi Dumnezeu s-oodihnească în pace!

JUDECĂTORIA ORHEI îl citează pe Deputat Victor,în calitate de pârât în cauza civilă la acţiunea depusă deBujor Mihaela privind modificarea cuantumului pensieialimentare.

Şedinţa de judecată va avea loc pe data de 12.01.2011,ora 11:00, în incinta Judecătoriei Orhei (str. V. Mahu 135,et 1).

În caz de neprezentare, cauza se va examina în lipsapârâtului. (Judecător: V. Selevestru)

CITAŢII PUBLICE

* * *JUDECĂTORIA ORHEI o citează pe Golban Ana-

stasia, în calitate de pârâtă în cauza civilă la acţiuneadepusă de Lazar Lidia privind încasarea prejudiciuluimaterial şi moral.

Şedinţa de judecată va avea loc pe data de 12.01.2011,ora 10:00, în incinta Judecătoriei Orhei (str. V. Mahu 135,et. 1).

În caz de neprezentare, cauza se va examina în lipsapârâtei. (Judecător: V. Selevestru)

PIERDERI

TITLURILE de proprietate asupra terenurilor agri-cole cu nr.nr. cadastrale 6749102015; 6749303106, eli-berate de Primăria Zahoreni pe numele Marandici AnaAlexandru. Se declară nule.

Colectivul pedagogic al L.T. „I. L. Caragiale” dinOrhei exprimă sincere condoleanţe colegului MihailNour în legătură cu decesul fratelui său.

Dumnezeu să-l ierte pe răposat şi să-l odihneascăîn pace!

Sărbători fericite!Organizaţia Raională Orhei a Partidului Democrat din

Moldova le urează tuturor orheienilor sărbători minuna-te.

În prag de sărbătoare, suntem cu gândul alături de ceidragi nouă şi vă dorim ca anul ce urmează să vă aducăpace şi prosperitate, să aveţi calea luminată şi viaţaîmbelşugată.

Vă urăm un An Nou generos, cu prieteni de încredereşi împliniri pe măsura viselor!

La Mulţi Ani!Ion STRATULAT,

preşedintele OrganizaţieiRaionale Orhei a PDM

* * *

JUDECĂTORIA ORHEI îl citează, în conformitatecu art. 108 al CPC al R. Moldova, pe Curcubet IgorIvan, cu ultimul domiciliu în or. Orhei, str. Iakir 15, ap.60, în calitate de pârât în cauza civilă la acţiunea intenta-tă de „Metical” SRL privind încasarea datoriei.

Şedinţa de judecată va avea loc pe data de 27.01.2011,ora 11:00, în incinta Judecătoriei Orhei (str. V. Mahu 135,et. 1).

În caz de neprezentare, cererea se va examina în lipsapârâtului. (Judecător: Viorelia Varaniţă)

* * *

Plasând reclama în “Plaiul or-heian”, puteţi fi siguri că afacereadumneavoastră va fi încununatăcu succes.

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com