Alegerea semifabricatului optim şi a procedeului de ob ţinere Ale gerea semifa bri cat ulu i, tre bui e s ă se observe, pre ced e pro iec tar ea itinerarului tehnologic şi al operaţ iilor de prelucrare mecanic ă , fapt ce creeaz ă dificult ăţi la alegerea semifa br ic at ul ui opti m, de oarece nu sunt în c ă precis cunoscute cheltuielile cu prelucrările mecanice. La o analizăa semifabricatelor utilizate în construc ţ ia de maşini, se constată că aleg erea me todei şi pr ocedeu lu i de elab or are a semifabr ic at ul ui sunt det erm inate de următoa rel e cri ter ii de selecţ ie: mat eri alu l imp us pie sei, tip ul producţ iei, forma, masa ş i di me ns iunile pi es ei şi pr eci zi a necesa r ă semifabricatului, chelt uieli le cu ob ţ inerea semi fabri catu lui, costu l prelu crărilormecan ic e, ut il aj ul existent sa u po sibil de procurat pe ntr u pr ocesul de semifabricare. Calitatea materialului piesei ş i tratamentul termic care trebuie s ă se aplice piesei este prescris (stabilit) de proiectantul pi esei, acesta putând indica ş i metoda preferabil ă de ob ţ inere a semifabricatului, respectiv : turnare, forjare, debitat din laminat etc. Cum un semifabricat se poate ob ţ ine prin metode şi procedee diferite: turnarea, deformarea la cald (forjarea liberă şi matri ţ area), deformarea la rece, laminarea, sudarea, fiecare dintre aceste metode putându-se realiza prin mai multe Fig. 3.3. Procedee şi variante de ob ţ inere a semifabricatelor prin metoda turnării
