U.

12 N. IORGA

ONIGINALITATeALUI

DIMITRIe CANTeMIR

CONFERINTA TINUTA INAULA UNIVERSITATII DIN IASI

Ac4cEmlf.1

\."1"

DATINA ROMANEASCA» VALENII-DE-MUNTE 1935

L

p

".

A

A .°A

41711"1/ihtl`

-

1.

1.0",

%/AtgrE N. IORGA

ORIGINALITATA.LUI

DIMITRIe CANTEMIR

CONFERINTA TINUTA INAULA UNIVERSITATII DIN IASI

BIBLIOTECI%

laL,.ven: 6/co

<DATINA ROMANEASCA» VALEN1I-DE-MUNTE 1935

CC141".1`,1. A Ls:;:V:71SITARIk

1737.11::E . ilistZ,C,

oaLIOTE

ACADEmiEj

-

pa

1)%0

Its WO Te

ACIDEIllfl

'MOE'4,,

1,1,117

Originalitatea lui Dimitrie CantemirConferinta tinuta in aula Universitatii din lavi

Iubiti ascultatori,Cea d'intaiu datorie a mea este sa spun celora cari

nu au fost de fats la pioasa §i inaltatoarea ceremoniede la Trei Ierarhi ce s'a petrecut acolo §i sa aduccelor cari au indoieli, noi santem o natie torturataune on de indoieli Para rost, pe cand in alte domenii,in care ar trebui sa avem indoieli, avem sigurante totasa de nepotrivite ca noi n'am participat u§uratecla o comedie asa-zicand nepotrivita, depunand acolooase care nu ar fi fost ale lui Dimitrie Cantemir,Domnul Moldovei. Un om spiritual, al carui spirit amputut nu numai sa-1 apreciez, dar sa-1 sufar in anumiteimprejurari, intr'un interview recent, pretindea inadevar ca oasele trimese de Rusii de la Moscova nuar ii apartinand lui Cantemir, ceia ce din partea forar fi fost o gluma odioasa, caci nu exists natie caresa-si poata bate joc astfel de sentimentele unui popor,ca de propria-i onestitate, care poate trai supt toateregimurile : alb, rosu, tricolor ; onestitatea ramane aceiasi.

Pans in momentul cand s'a implinit ceremonia deastazi nimeni nu deschisese sicriul de la Moscova, caree un adevarat sicriu, de si avea infatisarea numai aunei lazi lucrate frumos, randuite asa cum trebuiepentru a cuprinde ramasitele, din nefericire asa de putine,ale cuiva care a fost Domnul Moldovei. Ele ni-au fostdate ca un omagiu de prietenie deosebit de pretios.Caci, fiind una din cele mai laminate minti, din talen-tele cele mai puternice ale vremii sale, unul dintreenciclopedistii cu mai mare nume de la inceputulsecolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir pentru Rusiinseamna asa de mult, prin rolul cultural pe TangaPetru-cel-Mare, intr'o epoca in care Rusia era multsupt Moldova in ce priveste desvoltarea culturala.

si

.

si

4

Exilat intr'o tart supt multe raporturi intr'adevarsalbateca, el a fost adus a fi pana la moarte un pre-tuit sfatuitor al lui Petru-cel-Mare, acesta un simplu sal-batec, doritor de a se cultiva si cultivandu-se atat catputea cu ascendenta sa grozava si temperamentul sau bol-navicios. El a dat Rusiei pe Antioh, fiul sau, care eintroducatorul Ru5ilor in domeniul cugetarii si scrieriifrancese, intr'o epoca in care Franta domina toataEuropa 5i lumea intreaga printr'o cultura de caractergeneral, de hatarul careia ea sacrificase o parte dinmo5tenirea ei spirituals, asa incat ceia ce s'a pus inloc sa fie la indemana oricui.

Va puteti inchipui ca, in astfel de conditii, ideia decare am vorbit, a unui om fara indoiala upratec 5i carenu alege tinta glumelor sale, nu se poate sustinea.Noi am deschis sicriul, 5i in el am gasit adeverintaministrului Romaniei la Moscova, care a asistat ladesgroparea facuta cu toata ingrijirea si cu indeplinireatuturor datoriilor de respect 5i pietate. Dupa aceasta,am inlaturat giulgiul care fusese adus de ministrulRomaniei 5i am gasit inauntru, fara craniu, care lipsiacu desavar5ire nici macar o urma de dinti, cari seDastreaza de obiceiu chiar cand oasele craniului sedesfac, ceia ce ar dovedi o profanare facuta candvadintr'o curiositate nesanatoasa a cui a vrut sä cerce-teze aceste oase in care s'a cuprins atata minte, amgasit, in ve5minte care sant din epoca aceia, foartebine pastrate veminte de matasa, si chiar cloud manedintregi cu nasturi la capat, trupul unui om in vrastade aproape cincizeci de ani, sau ceva peste cincizecide ani e vrasta cand a murit el : femurul, oaselebratelor, unele oase ale degetelor destul de bine pas-trate. Sa nu aveti nicio indoiala : in ora5u1 din care astapanit Moldova, din care a plecat pentru mareaaventura in folosul cre5tinatatii , care nu din vinalui a ie5it rau, si I-a pus pe o cale de continua durere,de nesfar5it dor de mo5ia sa 5i de civilisatia pe careo lasase aici 5i la care intelegea sa colaboreze esential5i mai departe, in Ia5u1 unde a domnit 5i a luminatel, este azi ceia ce soarta, fatala pentru not toti,

5

poate pastra, dupa trecere pe atata vreme, dintr'ofinta omeneasca.

E cea d'intaiu datorie pe care o am asfazi Dupaindeplinirea nu fara induiosare a acestei datorii,emotia care o am e naturals, dupa asa de scurta vremede la scena din biserica Trei Ierarhi dupa aceastao sa caut sa arat, in foarte putine cuvinte, ceia cenu s'a putut arata in Catedrala Iasilor atunci cands'au adus oasele acestea, pans astazi nerascolite. Pentruca venerabilul Mitropolit al Moldovei, care este si uncarturar 5i a facut, fireste, cercetari cu privire la Domnulde care vorbia, a insistat mai mutt asupra caracteruluiomenesc, asupra caracterului crestin al lui DimitrieCantemir, cum era natural ; atunci cand se facea oslujba de ingropare, nu avea pentru ce sa se vorbeascadespre o opera literara stiintifica : ar fi fost cu totulnepotrivit ca, in momentul acela sa se atinga latureaaceasta, asa de esentiala, din ceia ce a fost activitatea luiDimitrie-Voda.

De multi vreme, chiar de unul dintre profesoriiUniversitatii din Iasi, d. Minea, istoric foarte pretuit,de si din nefericire nerecunoscut Inca de membriiAcademiei Romane, cu toate sfaturile mele, de d.Minea, zic, intr'o lucrare foarte intinsa, s'a vorbit de Can-temir in toate amanuntele, asa incat oricine doresteo informatie precisa bogata se poate adresa laaceasta carte, tiparita intr'o forma insa mai apropiatade eruditi decat de publicul cel mare. Am stranseu cateva articole i o conferinta intr'o bro5urica pecare am raspandit-o si in biserica aicii. Caci ministrulInstructiei Publice a dorit sa fie ceva la indemanaoricarui cetitor cu privire la viata si activitatea lui.Lucrarea aceasta de sintesa am cautat s'o alcatuiesc,si s'o impodobesc cu unele chipuri ; tiparita in maimulte mfi de exemplare, la deschiderea cursurilor ease va putea raspandi pretutindeni. i o piesa in careinfatisez tinereta lui Dimitrie Cantemir era vorba safie represintata in teatrele oficiale ale terii, chiar

1 Despre Dimitrie Cantemir, cu ocasia aducerii to tare a ranulfitelor

Si

5i

5i

§i

§i

§i

lul.

6

in teatrul de aici, unde fara umbra lui Dimitrie Can-temir fi avut niciodata prilejul sa patrund.

Pot sa adaug Inca un lucru. Aici este subdirectorul$colii Romane;ti de la Fontenay-aux-Roses, d. Ian-culescu, care, dupa sfatul indemnul mieu, a facutsa se copieze pans acum de cloud on portretul luiCantemir, care se gase5te la Museul din Rouen.Un foarte frumos portret. Dimitrie Cantemir a fostinfatipt in multe portrete, dar sant numai trei tipuriale lor. Unul este tocmai acela pe care it presintaportretul de la Rouen: un om tanar, foarte frumos,foarte fin, cu o figura care dovede5te aleasa lui inte-ligenta : un baiat de douazeci, douazeci cinci de ani,cu o mustata suptire, cu ni5te ochi foarte stralucitori,purtand peruca obi5nuita pe vremea aceia la Curtealui Ludovic al XIV-lea sau propriul sau par in buclece cad pe umeri. Este imbracat Intr'un costum orientalde stofa de our stransa pe trup: Incins cu un 5al, elpoarta o sabie, iar pe cap la gat, cravata intocmaica la Versailles sau la Paris, care se prelunge5te, serasfira in eventaliu 'n jos, a5a cum se obipuia laCurtea francesa un turban, un foarte frumos turbanalb 5i albastru, in care e infipt un surguciu de penerare. Amestec de lucruri orientale 5i de lucruri occi-dentale, care se putea intalni numai in Pera din Cons-tantinopol, in suburbia de caracter occidental a capi-talei Imperiului Otoman. Apare astfel legat in acela5iLimp de lumea apuseana, cunoscuta lui prin cacti, ide lumea rasariteana, care-i era la indemana supt toateaspectele: supt aspectul grecesc, supt aspectul turcesccontemporan, supt aspectul persan, fiindca el a fost,pe langa atatea marl insu5iri pe langa puterea de adomina toate cuno5tintile sale fara indoialaomul care a cules din mai multe locuri lucrurilecare s'au integrat de la sine in inteligenta lui superioara.

Dupa aceasta este un alt Dimitrie Cantemir, pe carelumea it cunoa5te, de obiceiu, foarte putin: supt chiu-rasa de luptator, un osta5, cum s'a i vazut el luptandsupt steagurile crucii pentru desrobirea cre5tinatatii.Caci sa nu credeti ca a primit la Iasi pe Petru-cel-Mare pentru ca acesta era stapan peste Ru5i. Ce erau

n

Si

4.1

,

pi

*i

*i ,

7

Ru5ii pentru Dimitrie Cantemir? Sau pentru ca s'aupotrivit in ganduri, in felul de a intelege lucrurile.Nu 5tiu intru cat ar fi putut fi o intelegere intreeruditul Domn al Moldovei 5i Petru-cel-Mare. SpuneNeculcea ca Tarul a incercat o oarecare eruditie depripas, vrand sa-i explice lui Dimitrie-Voda cate stilurisant amestecate la Golia ; este de fapt un amestec destiluri 5i la Trei Ierarhi 5i la Golia, dar ce puteaintelege Petru-cel-Mare, care s'a dus la Saardam casa ciopleasca la corabii sau la Versailles ca sa strangain brate talia garnisita cu fier a domni5oarelor de laCurtea lui Ludovic al XV-lea, cu teama ca nu cumvasa se trezeasca in loc cu o papu5a care danteaza incloud bucatele, una cazand intr'o parte, cealalta in alta?Sau ce a putut intelege el din Franta, unde a ruptcu pintenii matasa mobilelor suptiri elegante de lainceputul secolului al XVIII-lea 5i s'a dus de a dat intr'oparte perdelele de la patul in care zacea pe moarteregina neincoronata a lui Ludovic al XIV-lea, M-mede Maintenon, izbucnind in acel strigat grosolanbarbar: ce maimuta urata" ? Va puteti inchipui catoate acestea nu faceau din Petru-cel-Mare un price-pator ales al calitatii monumentelor de arta din Iasi.

De sigur ca Dimitrie-Voda a vazut in Petru-cel-Marenumai purtatorul steagului cu crucea acela care arfi fost capabil, dupa inchipuirea lui, care nu cuno5teaIn de ajuns pe visitatorul rus, sa clued oastea crestingla Constantinopol 5i sa a5eze din nou semnul luiHristos de-asupra bisericii Sf. Sofia. Era tanar, 5i, inmintea unui tanar idealist, Petru aparea ca un sol al luiDumnezeu, un apostol al restaurarii in vechile granite,al izbavirii Moldovei. Pe urma, cand a trecut in Rusia,s'a gasit intr'o a5a de grozava societate a boierilortun5i pripit, pudrati, imbracati frantuze5te cu de-asila de Imparatul for 5i cari se rugau, in momentulcand barhierul imperial ii curata de podoaba barbii,sa li-o incredinteze pentru a o pune in mormant, deoare ce un Rus nu se poate infati5a inaintea lui Dum-nezeu in felul cum intelegea Tarul. Traia acolo faraun om cu care sa poata schimba o ideie. i Neculce,care era cu mult supt Dimitrie Cantemir in ce priveste

Si

cuno3tintile, urla de urat in lumea aceasta ruseasca,in care erau cateva puncte stralucitoare, cateva impru-muturi abia savar3ite din civilisatia apuseana, darrestul nu infatisa decat un imens pustiu.

Dar, in vremea cand oaspetele cel rar nu venise casa 1 transforme din Domn in cneaz rusesc, din stapa-nitor in serv, din omul care se juca in voie cu vigooreaunei teri intregi in pensionarul Tarului, culegandu-siveniturile de la cateva sate ruse3ti locuite de o populatiecu desavar3ire inferioara, de care ii era groaza sa seatinga chiar supt raportul banului pe care it culegeade la dansa, in vremea cand purta o cununa a sanazuia sa intemeieze o dinastie sprijinita pe tratatulcu Petra, tinta lui fiind de a intregi tara si de a oconsolida pentru toate timpurile, in vremea aceiaDimitrie Cantemir a pus sa-i faca portretul ca Donauat 111oldovei Nu mai este nici cravata lui Ludovic alXIV lea, nici turbanul de Constantinopol, alianta dintrecele cloud jumitati ale lumii, ci este un Domn ca toticeilalti, cu plato3a razboinicului, cu parul lasat sa-i cadspe umeri, Or al lui, nu imprumutat, de peruca, sicu barbs de Domn moldovean.

Portretul acesta se pdstreaza numai intr'un singurexemplar, pe cand, atunci cand Dimitrie era in Rusia, apus pe altii sa-i fact portretul, 3i-1 avem in forma aceastade curtean al unei lumi imparate3ti imitate dupd ceafrancesa : prin urmare ras cu desavarsire, cu perucaalba de par fals, cu toate horbotele in care se imbracaun contemporan al lui Ludovic al XIV lea.

De ce spun lucrurile acestea ? Fiindca yeti avea incursul anului acestuia o copie a portretului de laRouen, care se va face la scoala de la Fontenay-aux-Roses, pe care o conduc. La Banca Nationale este unportret, acum in urma s'a dat Academiei Romane oa doua copie facuta de un pensionar al 3colii noastre,

vom cauta, chiar in cursul acestui an, ca aici,undeva, intr'un colt al acestei frumoase sali, sa asezam

portretul lui Dimitrie Cantemir in vrasta cea maifericita pentru dansul si mai atragator de zimbitoarepentru not din infAti3drile insuccesive.

8

sisi

si

si

9

Pe langa o povestire si o fagaduiala vreau ca insingura conferinta care s'a tinut despre Dimitrie Can-temir cu prilejul acesta cu totul extraordinar, a§ zicefantastic de extraordinar, al aducerii oaselor lui, sa vaarat un lucru la care tin foarte mult.

Tata de ce este vorba. Meritele lui Dimitrie Cantemirin deosebite domenii sant foarte mari. Nimeni nu segandeste sä le tagaduiasca, dar operele lui nu sant laindemana oricui. Editia data de Academia Romans estecu desavarsire insuficienta. Istoria Imperiului Otoman"nu se mai gaseste in romaneste. Viata lui ConstantinCantemir a fost publicata de cineva care nu stia lati-neste, aceasta viata a parintelui sau am tradus-oin romaneste si traducerea s'a tiparit la TipografioCartilor Biserice5ti, fiind imediat data deosebitelor anamale rozatoare care fac parte din personalul acesti-tipografii, dar ea ar putea fi luata si pentru o biblieitech de popularisare, cum, din nenorocire, n'avem. Viatalui Constantin-Voda scrisa de insusi fiul lui : unul asade erudit, celalalt asa de simplu, unul traind inaintede toate din carti, celalt descifrand cu multa greutate,apasand cu degetul pe buchi, un ceaslov ; fiul careavea toate idealurile ce nu se puteau indeplini, iartatal incurcat daca 1-ar fi intrebat cineva despre orealitate pe care o framanta cand cu o mans mai as-pra, cand cu o mana mai dulce. Cu o mans mai multaspra decat dulce, fiindca el este acela care a taiatcapul lui Miron Costin avea datoria sa dea un capmai bun decat al lui Miron Costin. Inteadevar, a datcapul lui Dimitrie Cantemir, dar nu el singur, caciinsu5irile sufletesti ale feciorului domnesc yin de lamama.

Dimitrie Cantemir este, fara indoiala, in toata in-fati5area lui, anacronic, neasteptat. E uimitor cum dea rasarit din Moldova un om ca dansul. Trebuie gasitadeci o explicatie pentru acela care stia pe degete isto-ria Imperiului otoman, care cunostea toate rosturilereligioase si etice ale Turcilor, care precedase pe Montes-quieu, in legatura cu perioadele lui Vico, proclamandca istoria unei lumi politice este cu ridicari coborari,

* *

.

si

*

si

10

intr'un anume ritm de ascensiune descensiune. Cutotul nea5teptat un om care nu invatase geografia

caci nu exista nicio catedra de geografie inlumea intreaga, 5i, prin urmare, se intreaba cineva undea invatat acela care trebuia sa scrie Descrierea Mol-dovei", o carte de antropo geografie a la Ratzel. Cats'a trudit Germania pentru ca sa ajunga la inainta5iilui Ratzel 5i la Ratzel el insu5i, pe cand Domnul Mol-dovei de la 17oo incerca descrierea unei teri cu totceia ce da natura, cu tot ce adauga omul, cu toatelegaturile visibile misterioase Intre ceia ce naturadaruie5te omul, cautand 5i luptand, adauge la ceiace a dat natura. 0 carte foarte remarcabila, nu numaiin ce prive5te ideile, dar 5i in ce prive5te conceptia, peo temelie ridicata mult mai sus decat nivelul contem-poran.

Cum, de altminteri, Istoria Imperiului Otoman",a5a cum este, cu multe naivitati d'inauntru, cu sim-plicitatile de spirit, cu patriarhalismul oriental, cu lipsade critics fara indoiala, cu urmarirea prea de apro'apea izvoarelor otomane, cartea aceasta, cand o a5eazacineva alaturi de istoria Franciei, prin biografii regale,cum se scria pe la 1700 la Paris, arata imediat oenorma deosebire. Si Istoria Imperiului Otoman" esteputintel 5i istorie universals, date fiind toate provinciile5i terile de odinioara, toate neamurile, toate culturile,care au intrat in Imperiul Otoman, stapan pe o mareparte din trei continente. Sa o asemene cineva cu ideileexprimate, intro forma splendida ca retorica, dar faraindoiala altfel foarte jos, la nivelul evului mediu, alui Bossuet, care explica istoria universals prin aceiaca a5a a vrut Dumnezeu, ca omul se zbate, darDumnezeu it mans ", ca 5i cand Dumnezeu n'ar gasialt mijloc mai bun decat acesta. Cu totul altceva esteIstoria Imperiului Otoman", aceasta bucata larga deistorie universals a lui Dimitrie Cantemir.

Intrebarea este: de unde vine, ca ganditor, el? Intreoamenii pe cari i-a dat neamul acesta romanesc, careintelege rapede, care prinde periculos de u5or 5i care re-peta cu o u5urinta deplorabila, a5a incat une on notsantem un fel de neam-ecou, vorbe5te cineva aiurea

5i

nicaieri,

5i

si

pi

11

indata din Moldova sail din Muntenia raspunde un glas,care nu face decat da ultima silaba a unei cuvantari pecare natural ca nu o intelege Dimitrie Cantemireste oare un ecou, sau el este un glas?

Eu cred ca nu este un ecou, ci un glas.

Pentru aceasta trebuie sa ne gandim la ce a lostinainte de dansul, indata inainte de dansul ; trebuiesa ne gandim la ceia ce a gasit el aici, la ceia ce avenit de aiurea, la ce putea sa afle, 5i a aflat aici,pe urma, ca sa vedem daca resultatul ultimei sin-tese nu-i apartine in mare parte lui dac5, apar-find' ndu-i lui, nu apartine cumva rasei din care faceparte, daca deci Dimitrie Cantemir nu inseamna modalromanesc de a fi in civilisatia universal&

Acesta este lucru pe care noi nu 1 intelegeam in deajuns, cand o societate care avea odinioara toate pri-vilegiile pe care acum le au cei mai needucati dintreoameni nu vorbia in casa ei limba terii, sau o vorbiaa5a de prost, 5i nu 1 intelegem nici azi, cand cunoa5temmodul romanesc de a fi, dar schimbam limba de la ogeneratie la alta dupe cuvintele cele mai noi, neologismelecele mai proaste, care yin de la Paris, cand ne trezimin tineretul intreg cu ni5te idei de misticism une onfoarte vechiu, alte on foarte salbatec, care vor fi buneunde vor fi, dar nu se potrivesc cu intreaga noastratraditie si cu sufletul nostru, un suflet romanesc careeste, inainte de toate, extrem de duios. Caci ce se in-talne5te in literature, in cugetare, in care sa nu fie notaaceasta de duioasa umanitate, nu este modul romanesc.De sigur cand se incanta cineva de jazzband", cand sefac ridicole atatea frumoase fete 5i femei ale acestei teritopaind ca barbarii din Sudul Argentinei si represintantiibarbariei negre, pierzandu-se tot ce aiurea a lost ele-gant 5i estetic in dant, nu este modul romanesc, i tintanoastra supreme este de a cunoaste modul romanesc, dea-1 desvolta, de a trai noi intr'insul 5i de a-1 puteatransmite noi altora cari chiar daca \TA' doare ! inmomentul de fata se adreseaza la arta barbarilor negri5i la incercari stangace ale artei babiloniene, luand totce este mai prost 5i mai neat la popoarele cele mai de-partate 5i mai nenorocite. Evident ca civilisatia apuseand

(0-00...10TeACABEVIII

.....1./C// ?Mat t"4106,

,.

5i

.

5i

12

are nevoie de inoire, si, daca ea s'a putut uimi inaintealui Panait Istrate, care la noi a fost ceia ce stim, suptpovestitorii nostri, ni putem inchipui ce ar insemnadaca noi am crede in modul romanesc si 1-am re-presinta cu tot curajul, 1-am impune, fiindca civilisa-tiile nu se raspandesc in genunchi lingand mana,ci se impun prin credinta fanatics in ele Si prin vointade a le raspandi.

Ce era inainte de Dimitrie Cantemir la noi? Era, desigur, mare lucru. La jumatatea secolului al XVII-leaapare Grigore Ureche in Moldova. Urmase la scoala dinPolonia, stiind latineste, cunoscand ceva din istoriaPoloniei, dar Polonia nu cultiva inainte de toate is-toria ei proprie, ci istoria veche, greaca i romans, fiindo tars de cultura latina prin catolicism. Ureche in-cearca, din vechi cronici slavone, din marturii polone,din cateva alte carti care-i putusera cadea in mana,pentru ca Polonia nu represinta decat o prelungire aRenasterii, scazuta 5i evident inferloara, incearca sAdea o interpretare a istoriei Romanilor numai a is-toriei Romanilor. El n'a inteles niciodata care este loculnostru in istoria lumii, ci s'a agatat doar de descen-denta romans. Evident, descendenta romans, dar decatsa spanzuri ca o limbs de ceasornic purtandu-te dupaun mecanism care se misca aiurea, este mai bine safaci to a se purta mai multe limbi in civilisatia mon-diala ; decat sä fim un simplu adaus, un biet suplimentla ceia ce an facut altii, sa aratam ce vine in adevArde la noi. Istoria noastra de aceia este asa de putintinuta in sama pand acum, fiindca noi, cand reamistoria universals, o facem dupd tipuri de aiurea nugasim in ele rolul nostru. Facem impartirea aceastacurioasa : istoria Romanilor istoria universals, cacum istoria Romanilor ar fi in afara de istoria uni-versals: ar fi mult mai preferabil sa se arate intre elelegatura care este, noi fiind o parte importanta dinvista generals a lumii.

Pe urma a venit Miron Costin. Miron Costin este,inainte de toate, un autor de memorii, care, natural,si el cu gandul la descendenta romans, cauta asa deputin in lumea din prejur, crezand numai in formula,

si

si

sisi

si si

13

necesara pantru el, polono-moldoveneasca. Spune ce s'apetrecut in Moldova contemporana, dar, indata ce setidied mai mutt, nu intelege nimic. Capitolul lui despreMihai Viteazul este inferior ; Miron Costin nu 5tia nicimacar numele Domnului moldovenesc de pe vremeaaceia. Mihai Viteazul este, de altfel, infati5at numai intreacat, 5i el apare scazut, caricatural ; e aproape oofensa pentru memoria lui cum rasare in aceasta cronica,

doar cu batalia lui Ieremia Movila cu Stefan Razvanin ma rgenea Sucevei, uncle se iea povestea a5a cum a fostgasitA, este ceva viu utilisabil. Cand am tiparit acumIstoria lui Mihai Viteazul", din Miron Costin n'amputut lua decat jumatatea de paging cu privire la aceastalupta de la Suceava, care s'a terminat prin infrangerearu5inoasa uciderea lui Razvan. Povestirea lui MironCostin nu se sprijina pe nimic in trecut nu are nicioleg4tura cu ce se petrece in terile vecine, afara doarceva despre Cazaci ; dar ce erau Polonii, care erau in-dreptarile Poloniei catre noi, care sprijinul pe care noi1-am fi gasit in Poloni, care este parerea lui despre vii-toarele relatii romano-polone, Si el a fost unul dintre5efii partidului indreptat catre cre5tini, anume catrepartea aceasta din cre5tinatate , mai nimic. Drag nieste Miron Costin nu putem spune acela5i lucru despreUreche, un om rece, scriind in frase ca acelea latine5tipe care le cetise la biata lui koala din Pojonia , ni edrag prin viata lui pasionata, prin ideile urmarite cuatata incredere, prin aceia ca i-a curs sangele pe mo5iedin ordinul unui Domn care it urase 5i din causa deo-sebirii de cultura dintre el insu5i scritorul istoriei M31-dovei. Pentru toate acestea ni este drag Miron Costin ;el este a5a de adanc moldovenesc, cu toata spoialapolona, cu tot ceia ce Polonii i-au dat din culturaRena5terii ; ca origine insa, ni pare rau ca este a5a,dar asa este.

Apoi a rasarit un om cu totul neobi5nuit, cu insu5irifoarte man 5i un noroc in viata cum 1-au avut putini:neam imparatesc, coborator din Radu-Voda Serban,avand atatea mo5ii; tank trimes la invatatura pe laAdrianopol Constantinopol, ajungand pand la Venetia,cu profesori la Padova ; intors in tars ca frate de

5i

=

*i

§i

pi

14

Domn, unchiu de Domn, sfatuitor al tuturor condu-catorilor timp de treizeci de ani : Constantin Stol-nicul. Cu totul altceva in ce priveste nasterea decatMiron Costin, care se cobora dintr'un Balcanic abiaincetatenit dintr'o Romance oarecare din Mol-dova, si decat Ureche, care, de si numele lui se intal-neste in secolul al XV-lea, n'a represintat floareaboierimii moldovenesti. La Constantin Cantacuzinogasim inteadevar lucruri foarte importante, cu carene putem mandri, capitolul romanesc pe care-1 re-presinta el este unul dintre cele mai stralucite. Trite°conferinta la Bucuresti, pe care am tiparit- o in RevistaFundatiilor Regale", am cautat sa-1 deosebesc de con-temporani ; am aratat cat de mult, de exemplu, ince priveste experienta politica, ca vorbirea scriereaunei minunate limbi romanesti, este de superior Stol-nicul lui Dimitrie Cantemir, care, acesta, scria ranromaneste, fiindca voia sa creeze limba cea noua, limbaneologismelor si a altei sintaxe ceia ce a facut Eliaddupe 182o el o incerca din greseala cu un secol inainte,si, evident, si graiul se formeaza in anume imprejurarisi la un anume moment, iar, cand to pripesti, n'onemeresti. Cu alts randuire a cuvintelor, DimitrieCantemir este totdeauna inteligibil, dar nu cu sintaxalatina pe care voia sa o introduce si ma intrebacum dace sintaxa aceasta a putut fi inteleasa tot-deauna de rice Roman la Roma, asa dintr'o data,dintr'o rasuflare, cum intelegem not pe EminescuAlecsandri ; se jucau scriitorii romani cu cuvintele intoate felurile, asa incat dese on poesia for e, mai ales,dovedirea lucrului ca se poate si in latineste ceia cefacusera Grecii, cari aveau mintea in asa fel, incatcirculatia cea mai dificila intre cuvintele unei frasese facea cu o instantaneitate de care alte popoaresant incapabile.

Dar Constantin Cantacuzino Stolnicul este supt alteraporturi inferior lui Dimitrie Cantemir, fiindca, maila urma urmei, cu felul lui de a scrie, cu frasa large,cu perioada imbielsugata, cu ritmul incantator pentruureche, neobisnuit pang atunci in scrisul romanesc,apoi, cu intelegerea pentru ideile apusene, cu putinta de

si

si

Si

si

si

-

si,

(

15

a se orienta in istoria lumii intregi, el nu este altcevadecat un represintant in romane5te al spiritului Rena5-terii italiene. Nu este, adeca, un creator, ci reproduceun tip care exista 5i se cerea numai stramutat lalucrurile romane5ti 5i intr'o forma romaneasca. Cons-tantin Cantacuzino, tradus in italiene5te, tradus binein italiene5te, ar fi recunoscut de istoria critics italianaa epocii acesteia ca un om care apartine fara niciodeosebire acestei lumi.

La Dimitrie Cantemir nu este a5a. El a cunoscutfara indoiala scrisul lui Miron Costin ; nu este exclussa fi cunoscut si pe Stolnic, care a venit in Moldova,si not 5tim cand a venit, pe la 167o, intr'o vremeinsa cand Cantemir nu se nascuse, sau abia se nascuse ;dar se poate admite, un raport personal, Stolnicul avandlegaturi cu Moldova si nevasta lui, Maria, a fost Mol-doveanca iar scrisul lui Cantacuzino fiind de pe la169o, prin urmare tocmai vremea cand se formeazaspiritul lui Dimitrie Cantemir. Caci s'a putut constata,prin anumite fapte presintate intr'un anume fel, ca mareaIstorie a Romanilor, considerate supt toate raporturile,sprijinita pe toate izvoarele, si pe poesia populara, cuu5i deschise in toate partile, cu ferestre care lumineazaasupra tuturor zarilor, ca aceasta carte a fost scrisaprin ace5ti ani. Ar fi deci o contemporaneitate intreDimitrie Cantemir si Stolnic, chiar dace unul nu vor-be5te de celalalt, cum este, fara indoiala, 5i la primulo influenta care vine de la Grigore Ureche, pe care atrebuit sa-1 intrebuinteze mai tarziu Dimitrie Cantemirin istoria poporului sau. Si tot a5a va fi cunoscutacesta si pe Miron Costin, cu toata grozava ura dintreCantemire5ti si Costine5ti, caci se 5tie ca si fratele luiMiron Costin, Veli5cu, a fost taiat de Constantin Can-temir 5i cum intr'un moment cadavrul lui, aruncat infata Curtii, a fost gasit in zori de zi de acela carevenia sa ceara de la Domn iertare pentru vinovatia luiMiron, al carui cap cadea la mo5ia lui din judetulRoman.

Prin urmare Dimitrie Cantemir este in sensul desvol-tarii rorneinegi. Iata un punct castigat, 5i de mareimportanp.

16

Pe de alts parte, el a invatat carte de la IeremiaCacavela numele; ce pare a5a de urat, nu inseamnadecat corabie cu panze rele" , un Cretan care stu-diase el insu5i fara indoiala la Padova, ca medic, 5iDimitrie Cantemir spune tot felul de pozne in ce pri-

/ ve5te cutare Turc lecuit de Ieremia dandu-i un prafde creta. Prin el Dimitrie Cantemir a ajuns s5 cu-noasca o anumita filosofie germana apuseana, care n'afost cercetata pe deplin. Caci Ieremia era, in acela5itimp, 5i medic, iatro-filosof", §i iatro-filosofia estetocmai un a mestec de filosofie i medicina. Amesteculacesta este un lucru de Padova. el poarta marca lui:Colegiul Padovan". Prin urmare Dimitrie Cantemirca §i Constantin Stolnicul era in legatura cu spiritulde la Padova. Cretanul supus al Venetiei, 5tiindne5te, grece5te, aducea atrnosfera de Padova in edu-catia fiului de Domn.

Iata Inca un punct nou pe care it capatam pentruexplicatiile noastre.

Apoi Dimitrie Cantemir se duce la Constantinopol caostatec al tatalui sau §i, aici, inaintea lui s'a pus o in-trebare, care se pune §i inaintea studentilor no5triastazi, dar el a 5tiut cum sa raspunda la intrebareaSfinxului, pe cand studentii no5tri du5i in strainatatenu o 5tiu totdeauna.

cursurile de yard din acest an, mi s'a infatipto domni§oard care mi-a spus ca vrea sä se cultive"§i eu sa o recomand undeva ca sa devie globe-trotter" :a mai fost in toata Europa §i vrea sa mearga acum §iin celelalte continente. Puteam sa-i dau o recoman-datie pentru regimentul de amazoane al simpaticuluiImparat al Etiopiei, dar 1-am spus ca, deca vrea sase cultive", nu are decit sa ceteasca §i ea ca iar,data vrea sa colinde lume a, trebuie sa vadd daca are baniitrebuitori pentru caldtorie si sa alba apoi si spiritulce trebuie pentru aceasta. Fata s'a dus desabusatade pe urma acestei conversatii. Credeam ca lucruls'a terminat, dar un foarte simpatic tank moldoveanm'a intrebat daca nu poate intra in 5coala de la Fonte-nay-aux Roses, §i cu cateva zile inainte ma intrebaseacelasi lucru cineva din Ardeal. Li-am raspuns ca este un

lati-

La

i

,

17

regulament, care cere sa fi terminat cineva studiile sisa urmareasea un scop pe care Universitatea sa-1 a-probe. Nu stiu daca tinerii au fost multamiti de ras-punsul mieu. Dar cei mai multi cari se due se gasescinaintea culturii francese si se intorc ,,maurrasisti",cineva spunea chiar ea maurrasismul" este mai largrepresintat in Romania decat in Franta, de si el sepotriveste la not ca nuca in parete. Altii se duc inGermania, si se intorc din Germania complect transfor-mati. Au inceput acum de catava vreme de se dueunii si in Grecia si fac tese in greceste, de si nu stiuintru cat certificatul de teologie grecesc de la Atenaar fi mai valoros decat eel care se poate capata de laCernauti sau de la Bucure§ti.

Este uimitor cum ni se transforms copiii in straina-tate. In ce priveste pe artistii de la Fontenay- aux-Roses, eu ii recomand la intrare, cand fac o picturacare se intelege, dar, dupa cateva luni de strainatate,cand se intorc si expun la Salonul Oficial, pe care1- am inchis cand eram ministru, pentru ca nu intelegca Statul sa incurajeze o nebunie contagioasa ta-blourile acestea sant asa, cum spunea un glumet, cale poti aseza cum vrei. Autorii for sant evident bolnavi.

E o intreaga problems a studentului roman, caretrebuie sa piece de aici om oarecum format, cunos-cand realitatile terii sale si avand in suflet, nu fraselepatriotice invatate la Liceu sau la Universitate, ciinstinctul facator de minuni al lucrurilor acestei teri asale : on de unde ar fi venit dar trecute in sufletulromanesc. 0 desvoltare pe aceasta bass si cu acest senseste ce se asteapta de o lume intreaga care platestecu sacrificii asa de grele invatatura studentilor nostriin strainatate.

Ce a facut Dimitrie Cantemir e insa cea mai bunsinvatatura pentru tineretul de astazi. El n'a cerut safie trimes la scoala romans" de la Constantinopol sin'a pretins ca Vistieria Moldovei sa-i dea o bursa pentruaceasta, si nici n'a inteles sa fie rasplatit pentru ce ainvatat. N'a inteles ca invatatura de la Constantinopol siPadova sa-i serveasca la ceva, ci, silit sa se duca la

18

Turci ca ostatec pentru tat51 sau, el doria de Moldo Va.Dovada ca, in loc sa scrie cine 5tie ce literatura ingrece5te, turce5te sau frantuze5te azi, mai multeliteraturi sant imbogatite de produsele spirituale aleunor Romani la cari, de altfel, une on sant mai in-teresante gre5elile de limbs sau de gust decat valoareainsa5i a operei s'a apucat 5i a scris Istoria Ierogli-flea", descriind supt nume de animale toate pataniilevietii sale, dovada de dor de cars mai mult decatvadirea unor pasiuni politice.

Acolo, la Constantinopol, el a intalnit trei culturi.Era cultura turceasca, total deosebita de noi, culturagreceasca, total strains de cea turceasca 5i, apoi, inPera era 5i cultura francesa, daca voiti 5i cea italiand,el de sigur ca a 5tiut i italiene5te ; ba mai era 5icultura generals latina.

Ce ar fi facut un om obi5nuit, tipul, pe care dinnenorocire it cunoa5tem larg astazi, al desorientatilorno5tri ? S'ar fi prap5dit cu desavar5ire, baiguind candintr'un fel, cand intr'un altul, 5i mai ales s'ar fi feritsa vorbeasca sa scrie o limbs pe care o 5tia stapani,pentru care era fAcut 5i care era facuta pentru dansul.

El insa 5i-a realisat sintesa. A luat ceva din infloritaimaginatie a Turcilor: i-a placut sa povesteasca 5i ela5a ca in O Mie 5i Una de Nopti", cand scris Is-toria Ieroglifica", in care a 5tiut sa reproduca vechiulbasm grecesc, caci cartea nu este altceva, cu alte per-sonagii, decat prefacerea in romane5te a Etiopicelor" luiHeliodor. Si, in acela5i timp cand a cautat sa gaseascao legatura cu lucruri pe care nu le dau nici Greciivechi i cu atat mai putin Turcii, el s'a adresat aiurea.A luat deci acolo la Constantinopol de la fiecare ce tre-buia : orizoat de la Occidentali, imaginatie de la Rasa-riteni, logica, stapanirea frasei de la Grecii antici, iar,cand a fost vorba sa se uite in sufletele omene5ti,s'a uitat cum ne uitam noi ; cu mild de om s1 cu lute-legere de dansul.

Astfel, la capatul lungii i dureroasei lei experiente,

5i

5i-a-

19

Dimitrie Cantemir, cel incarcat cu atata cultura,rams un om de la noi. A plecat de la noi, dar nune-a uitat niciodata, a tras catre noi lucrurile straine,

a fort un bun Roman fiindcd era un Roman bun,caci cine nu este un om bun acela nu este nici unbun Roman.

a.

5i

AtADEL1111tzsyt,

Mtil PON, 04\45'

.1. 987 -4 7.

MI

1.'11

"I

teee!'''.":riet.

I

-s"

I.. V10-

t