SECRETE,LE COLOR MAI SCLIFITOARE MINTI ALE LUMIIIN DOMSNIUL FINANCIAR

BANIISTAPANESTE JOCUL

7 PAgr STMPLI SPRE

LIBERTATE FINANCIARA

TONY ROBBINS

Traducere din Limba engtezS:RomicE Lixandru

ACT qi Politon

2016

Cuprins

Prefa!5 La edilia in Limba romAnS

Cuv6nt-inainte

lntroducere

CAPITOLUL 1.1

CAPITOLUL 1.2

CAPITOLUL 1.3

CAPITOLUL 1.4

23

27

31

sEcTruNEA 1

BUN VENIT IN JUNGLA:

cAlAronlniucrpE CU ACEST PRIM PAS

Sunt banii tEi! Este viala ta! Preia controlul 37

Cei 7 pagi simpti spre Libertate FinanciarS:

Creeaz5 un venit pentru toati viafa 68

Acceseaz5 puterea: la cea mai importantb decizie

financiar5 din viala ta 92

Stip6nirea banitor: Este momentuI sE rlzbali 117

CAPITOLUL 2.0

CAPITOLUL 2.1

CAPITOLUL 2.2.

CAPITOLUL 2.3

sEcTluNEA A 2-A

DEVTN0 lNlllATUL:

DESCOPERA RTOUIITE 1NAINTE SA INTRIiN .IOC

ElibereazS-te: Sputbert cete 9 mituri financiare

Mitut 1: Minciuna de 13 tritioane de dotari:

,,lnvestegte cu noi, noi vom invinge piala!"

Mitu[ 2: ,,Comisioanete noastre?

Un pre! mic de pL5tit!"

Mitu[ 3: ,,Profiturite noastre?

Ce vezi, asta primegti"

131

141

159

173

18 Banii. St5p$ne;te jocul

CAPIT0LUL 2.4 Mitul 4: ,,Sunt brokeruI tEu si

sunt aici ca sE te ajut" 179

CAPITOLUL 2.5 Mitul. 5: ,,Doar un ptan 401tk) te desparte

de pensionare" 200

CAPIT0LUL 2.5 Mitut 6: Fondurite cu dat5 fixS: ,,Pur 9i simptu

stabitegte fondu[ 9i uitS de et" 219

CAPITOLUL 2.7 Mitul 7: ,,Urbsc anuitSlite 9i aga

ar trebui sE faci 9i tu" 232

CAPITOLUL 2.8 Mitu[ 8: ,Trebuie s5-[i asumi riscuri uriage

pentru a obline c6gtiguri mari!" 241

CAPIT0LUL 2.9 Mitut 9: ,,Minciunite pe care ni [e spunem

nou5 insine" 255

sEcTruNEA A 3-A

CARE ESTE PRETUL VISURILOR TALE?

rA IOCuL USOR DE cASTIGAT

CAPITOLUL 3.1 Care este prelut visuril.or tal.e?

FE jocul. ugor de c6gtigat 279

CAPITOLUL 3.2 Care este ptanul. t5u? 31 1

CAPITOLUL 3.3 Accetereazd lucrurile: 1. Economisegte

mai mutt 9i investegte diferenfa 332

CAPITOLUL 3.4 Accetereaz5 [ucrurite: 2. C6gtigE

mai mutt 9i investegte diferenla 346

CAPIT0LUL 3.5 AccetereazE lucrurite: 3. Redu comisioanete

9i impoziteLe (9i investegte diferenlal 353

CAPIT0LUL 3.6 Accetereazb lucruri[e: 4. 0b]ine profituri mai bune 9i

accetereazS-fi margul spre victorie 373CAPITOLUL 3.7 AccelereazS lucrurite: 5. SchimbS-!i viafa -

9i stitut de via!5 - in bine 381

Tnny Robbins 19

sEcTruNEA A 4-A

IA CEA MAI IMPORTANTA DECIZIE DE INVESTITII DIN VIATA TA

CAPIT0LUL 4.1 Lista suprem5 cu lucruri pe care sE [e faci

inainte de a muri: Atocarea de active 391

CAPITOLUL 4.2 SE joci pentru a c6gtiga: CoguI t5u

de risc/dezvottare 423

CAPITOLUL 4.3 Cogut de visuri t+46

CAPIT0LUL 4.4 Sincronizarea este cheia? 455

sEcTruNEA A 5-A

AVANTAJE TANA TXPUN ERE:

CREEAZA UN PLAN DE VENITURI PE VIATA

CAPITOLUL 5.1 De neinvins, de nescufundat, de necuceritr

Strategia ,,Orice vreme" 479

CAPIT0LUL 5.2 Este momentuI sE prosperi: Frofituri rezistente

la furtun5 9i rezuttate de neegatat 509

CAPITOLUL 5.3 Libertate: Crearea propriului plan de venituri

pe via!5 524

CAPITOLUL 5.4 MomentuI victoriei: Venitut t5u este obiectivu[ 540

CAPIT0LUL 5.5 Secrete[e cetor superbogali Ipe care

te poli fotosi 9i tu!) 569

sEcTruNEA A 6-A

TNVESTE9TE ASEMENEA CELOR MAI BOGATI 0,001%:

MANUALUL DE STRATEGII AL MILIARDARULUI

CAPITOLUL 6.0 SE-i cunoagtem pe maegtri

CAPIT0LUL 6.1 Car[ lcahn: Stbp6nut universutui

579

585

?0

CAPITOLUL 6.2

CAPITOLUL 6.3

CAPITOLUL 6.4

CAPITOLUL 6.5

CAPITOLUL 6.5

CAPITOLUL 5.7

CAPITOLUL 6.8

CAPITOLUL 6.9

CAPITOLUL 6.10

CAPITOLUL 7.1 Viitorul este mai luminos dec6t crezi

CAPIT0LUL 7.2 BogSlia pasiunii

CAPIT0LUL 7.3 SecretuI final

7 pasi simpti: lista ta de verificare pentru succes

Mutlumiri

Despre autor

Companiite Anthony Robbins

Snnii. StSp$neste iccul

David Swensen: 0 muncd voluntarb de

23,9 mitiarde de dotari

John C. Bogte: Avangarda investifiitorWarren Buffett: OracoluI din Omaha

PauI Tudor Jones: Un Robin Hood contemporanRay Datio: Un om pentru orice anotimp

Mary Catl.ahan Erdoes: Femeia de un

triIion de do[ari

T. Boone Pickens: F5cut pentru a fi bogat,

fEcut pentru a dErui

Kyle Bass: MaestruI riscutuiMarc Faber: MitiardaruI cEruia

i se spune dr. Doom

CAPITOLUL 6.11 Charl.es Schwab: St6nd de vorb5 cu Chuck,

brokeruI poputar

CAPIT0LUL 6.12 SirJohn Tempteton: Ce[ mai mare investitora[ secotutuiXX? 681

sEcTtuNEA A 7-AFA-o puR gt stMpLU, BUcURA-rE DE.vIATA gr ?veAnrAgESTE-o

598

607

617

621

630

632

640

650

661

668

691

719

736

761

770

779

780

SECTIUNEA 1

BUN VENIT iN JUNGLA:

cAdTonIAiNCEPE CU ACEST PRIM PAS

CAPITOLUL 1.1

Sunt banii tii!Este viala ta !

Preia controlul,,Banii sunt un slujitor bun, dar un stipAn riu."

- SIR FRANCIS BACON

Bani.

Puline cuvinte au puterea de a declan;a emolii umane atdt de extreme.

Mul;i dintre noi refuzdm pAni gi sd vorbim despre bani! La fel ca re-

ligia, sexul sau politica, subiectul este tabu la masa de seari gi adeseori in-

terzis la locul de muncd. Am putea discuta despre avereintr-o societate dis-

tinsi, dar banii sunt explicifi. Sunt vulgari. Sunt de prost gust. Sunt extrem

de personali gi au o incircdturi mare. Ei ii pot face pe oameni si se simtivinovali atunci cAnd ii au - sau ruginali atunci cAnd nu ii au.

Dar ce inseamni, de fapt?

Pentru unii dintre noi, banii sunt ceva vital gi crucial, dar nu suprem.

Sunt pur gi simplu o unealti, o sursi de putere utilizati in slujba altora 9i a

unei vieli triite bine. Unii sunt consumali de o foame de bani atAt de mare,

incit ii distruge atAt pe ei, cAt 9i pe toli cei din jurul lor. Unii sunt chiar

dispugi si renunfe, pentru a-i dobAndi, la lucruri care sunt de departe mai

naloroase: la sinitatea lo4, la timpul lor, la familia lor, la stima lor de sine 9i,

in unele cazuri, chiar la integritatea lor.

38 $tiip$ne9te jocut

in esenga lor; banii inseamnd putere.

Am vrzut cu to;ii cum banii pot avea puterea si creeze sau sd distru-gi. Ei pot finanfa un vis sau pot incepe un rdzboi. poli oferi bani in dar sau iipo;i mdnui ca pe-o armi. Banii pot fi utilizali ca o expresie a personalitigii,a creativitifii gi ideilor tale - sau a frustrdrii, furiei gi urii tale, pot fi folosilipentru a influenla guverne ;i indivizi. unii se cisdtoresc pentru ei - gi apoile descoperi adeviratul pre!.

Dar noi gtim cu totii ci, la un anumit nivel, totul e doar o iluzie. inziua de azi, banii nu mai sunt nici mdcar aur sau hartie, ci doar nigte cifrede zero gi unu in computerele bancare, ce sunt ei? sunt ca o entitate care igischimbi forma sau ca o pdnzd, cipitand orice semnificalie sau emolie pecare o proiectim asupra lor.

PAni la urmd, nu bani urmirim noi sd obginem... nu-i aga? Ceea ce

urmirim noi in realitate sunt sentimentele, emotiile pe care credem cd, lepot crea banii:

acel sentiment de imputernicire,de libertate,

de siguranfS,

de a-i ajuta pe oamenii pe care ii iubim gi pe cei care au nevoie,de a avea de ales, gi

de a ne simli vii

Banii sunt cu siguran;i unul dintre modurile in care ne putemtransforma visurile in realitatea pe care o triim.

Dar chiar daci banii sunt doar o perceplie - un concept abstract *nu asta este perceplia daci nu ai suficienlil $i un lucru e sigur: fie li folosegtitu, fie te folosesc ei pe tine. Fie tu stepanesti banii, fie, la un anumit ni-vel, banii te stipAnesc pe tine!

Felul in care tratezi banii reflectd felul in care tratezi puterea. Sunt unblestem sau o binecuvAntare? Un joc sau o povari?

cand alegeam titlul acestei crrfi, cagiva oameni au fost de-a dreptulscandalizapi de sugestia cd banii ar putea fr un joc. cum puteam sd folosesc ]

Tony Rabbins

un termen atAt de frivol pentru un subiect atAt de serios! DaL hei, hai sirevenim cu picioarele pe pimAnt. Aga cum vei vedea in paginile care ur-meazd, cel mai bun mod de a-!i schimba viala este sd gisegti oameni care au

realizat deja ceea ce-!i doregti gi apoi si Ie imili comportamentul. Vrei sd igi

stlpAnegti finanfele? Gisegte un maestru al finanfelor gi imiti felul in care

se ocupi el de bani, gi vei fi descoperit o cale spre putere.

i1i pot spune de pe acum, i-am intervievat pe mulli dintre cei mai bogali

oameni din lume, gi cei mai mul,ti dintre ei chiar privesc banii ca pe-un joc. Din

ce alt motiv ar lucra cineva intre zece 9i 12 ore pe zi dupi ce a fhcut miliarde de

dolari? $i nu uita, nu toate jocurile sunt frivole. f ocurile sunt o reflecfie a viefii,

Unii stau pe tugi, allii fac orice ca si cAgtige. Tu cum joci? Vreau si-!i amintesc,

acesta este un joc pe care tu gi familia ta nu vi permiteli si il pierdefi.

Promisiunea mea fafi de tine este urmfrtoarea: daci vei rimA-ne alituri de mine gi vei urma cei 7 Pagi Simpli din aceasti carte -esenfialul extras de la cei mai de succes iucitori financiari din lume -ur gi familia ta veli cAgtiga acest ioc. $i putefi cAgtiga din plin!

Dar pentru a cAgtiga, trebuie si cunogti regulile gi si inve;i cele mai

bune strategii pentru succes de la cei care stipAnesc deja jocul.

Vestea buni este cd poti economisi ani intregi - gi asta in cAteva mi-

nute - invilAnd pur gi simplu capcanele care trebuie evitate gi scurtdturi-

ie pentru a experimenta un succes de durat5. Industria financiari depune

adeseori eforturi pentru a face acest subiect si pard incredibil de complex

dar in realitate, dupi ce treci de jargon, este relativ simplu, Aceasti carte

este ocazia ta sI nu mai fii piesa de gah gi si devii jucitorul de gah in jocul

canilor. Cred ci vei fi foarte surprins de cAt de ugor ili pofi transforma viafa

inanciard, cu nivelul de infelegere al cuiva din interioq, gi te poli bucura dejibertatea pe care o merifi.

Aga cI hai sd trecem la treabi. Imagineazi-fi cum ar fi viala ta daci ai

a stlpAnit deja jocul.

Dar daci banii nu ar conta?

Cum te-ai simli daci nu ar mai trebui si-!i faci griji ci trebuie si:ergi la birou in fiecare dimineali, si-!i plitegti facturile sau sd-!i finanlezi

:ensionarea? Cum ar fi sd-!i triieSti viafa dupd condiliile dictate de tine? Ce

1q

40 Banii. $t5pff negte jocui

ar insemna si gtii ci ai ocazia si i1i incepi propria afacere sau cd !i-ai puteapermite sd cumperi o casr pentru pirinlii tii gi si-!i trimifi copiii la faculta-te sau si ai libertatea si cdlitoregti prin lume?

cum 1i-ai trii viafa daci te-ai putea trezi in fiecare zi gtiind ci ifi vinsuficienii bani nu doar pentru nevoile tale elementare, ci gi pentru obiecti-vele 9i visurile tale?

Adevirul este ci foarte mulgi dintre noi ar continua si lucreze, pen-tru ci aga suntem programali. Dar am face-o de pe o pozilie a bucurieigi abundenfei. Munca noastri ar continua, dar calvarul competitiv ar luasfArgit. Am munci pentru ci vrem, nu pentru ci trebuie.

Asta inseamni libertatea financiarii.Dar esteasta o himeri? Chiar este posibil pentru omul de rAnd -

mai important, pentru tine - si transforme acest vis in realitate?Indiferent cd vrei si triiegti precum cei mai bogali 1yo dintre oameni

sau pur gi simplu si ai linigtea sufleteasci veniti din siguranfa cd economi-ile tale i;i vor acoperi anii de viagi, adevirul este ci poli gisi intotdeauna o

cale si cagtigi banii de care ai nevoie. cum? secretul bogi;iei este simplu:gisegte o modalitate si faci mai mult pentru ceilalgi decat oricine altcineva.Devino mai valoros. Fi mai mult. Diruiegte mai mult. Fii mai mult. Fii maimult in slujba cuiva. $i vei avea ocazia si cagtigi mai mult - indiferent cidetii cel mai bun restaurant pe roli din Austin, Texas, egti cel mai bun agentde vAnziri din compania ta sau chiar fondatorul Instagram.

Dar aceasti carte nu este doar despre a adduga valoare - este defapt despre cum si ajungi din punctul in care e$ti astizi acolo unde vreisi fii cu adevirat, indiferent ci asta inseamnd si ai siguranli financiard,independenfi sau libertate. Este despre a-!i spori chiar azi calitatea viepiidezvoltandu-fi acea aptitudine fundamentali pe care marea majoritate aamericanilor nu pi-au dezvoltat-o niciodati: stipanirea banilor. De fapt,77o/o dintre americani - trei persoane din patru - spun ci au griji finan-ciare, dar numai 400lo recunosc ci au un plan oarecare de cheltuieli sau deinvestilii. una din trei persoane din generalia Baby Boom3 are econo-

3 Persoanele niscute in perioada de dupi al Doilea Rizboi Mondial, intre anii Lg46-Lg64.(N. fr..J

Tcny R*hbins

mii de mai pufin de 1000 de dolari! Sondajele arati ci mai pu;in de una

din patru persoane are incredere in sistemul financiar - din motive inte-meiate! $i delinerea de acgiuni a atins praguri inferioare record, mai ales inrdndul tinerilor. Dar adevirul este cd libertatea nu !i-o cd;tigi prin muncd.

Dupi cum vei vedea mai tArziu in aceasti carte, pAni gi cei care au cAgtigat

mai multe milioane de dolari, cum ar fi regizorul filmului Nagul, Francis Ford

Coppola, boxerul Mike Tyson gi actrila Kim Basinge6 au pierdut tot pentruci nu au aplicat principiile elementare pe care le vei invila in curAnd. Nu

doar ci va trebui si pistrezi o parte din ceea ce cAgtigi pentru familia ta ci,

mai important, va trebui si multiplici ceea ce cAgtigi - si faci bani in timpce dormi. Tu trebuie si faci trecerea de la statutul de consumator incconomie la cel de proprietar - $i o faci devenind investitor.

De fapt, mulli dintre noi suntem investitori. Poate ci prima oari ai

intrat in joc cAnd bunica fi-a cumpirat cAteva acliuni la fondul ei preferat

doar pentru cd te niscusegi sau poate ci angajatorul tiu te-a inscris auto-

natin contul401(k)4 al companiei, sau poate cd prima datd cAnd ai devenit

hvestitor a fost cAnd un prieten !i-a zis sd uili de Kindle gi, in schimb, sianmperi acliuni la Amazon.

Dar este suficient? Daci citegti asta acum, binuiesc ci gtii rispunsul:in niciun caz! Nu trebuie si-!i mai spun cd lumea investiliilor s-a schim-

bat de pe vremea pirintilor sau bunicilor tii. Pe timpuri, planul era simplu:

nergeai la facultate, giseai un loc de munci, munceai din greu gi apoi poate

glseai un loc de munci mai bun, intr-o corporaiie mai mare. Dupi asta,

esenlialul era si gisegti un fel de a adiuga valoare, si avansezi in ierarhie,

i investegti in acliunile companiei ;i si iegi Ia pensie. Vi amintili de pen-

sii? O promisiune pentru un venit nesfArgit pentru toati viafa? Acestea au

devenit nigte relicve.

Noi doi ;tim ci lumea aceea s-a terminat. Acum triim mai mult cu

rnai pulini bani. Tehnologii noi continui si apari online, alimentAnd un sis-

em care pare frecvent proiectat sd ne desparti de banii nogtri, in loc si ne

' Plan de finanlare a pensiei private alimentat prin contributia angajatului gi a angajatorului.Partea de contribulie a angajatului este scutiti de impozitul pe venit in anumite condigii. lnRomAnia poate fi asimilat oarecum cu Pilonul II de pensii (www.asfromania.ro). (N. red.)

s1

4L Bnnii. StSpSnepte jocut

ajute sd-i inmulgim. in timp ce scriu aceste cuvinte, ratele dobAnzilor pen-

tru economiile noastre planeazi in jurul cifrei zero, in vreme ce pielele se

inalli gi scad ca un dop de plutd in ocean. intre timp, ne confruntlm cu unsistem financiar cu alegeri nelimitate gi o complexitate niucitoare. Astiziexisti peste 10 000 de fonduri mutuale, 1400 de EFT-uris diferite gi

sute de burse globale din care si alegi. Se pare cd in fiecare zi suntem

ademenili cu instrumente de investilii din ce in ce mai complexe, cu un pu-

hoi de acronime: CDO-uri, REIT-uri, MBS-uri, MLP-uri, CDS-uri, CETF-uri,..

WTF? [Ce naiba?)

Cum rimAne cu HFT-ul? Aceasta este abrevierea pentru high-frequen-

cy trading (tranzacfii de tnaltd frecvenfd), unde intre 500/o gi 70% dintrezecile de milioane de tranzaclii care trec prin piald sunt generate acum de

aparaturi de mare vitezd. Ce inseamni asta pentru tine? igi ia doar o ju-

mitate de secundi, sau in jur de 500 de milisecunde, ca si dai un click cu

mouSe-ul tdu pentru a-!i finaliza comanda E*Trade. in acel interval scurt,

bdielii mai mari cu super computere vor fi cumplrat 9i vdndut mii de

actiuni ale aceleiagi firme de sute de ori, oblinand microprofituri cu fiecare

tranzacfie. Michael Lewis, autorul bestsellerului Flash Boys: A WaII StreetRevolt (Bdiefii rapizi: O revoltd pe Wall Street)6,un expozeu despre HFT-uri,a spus in emisiunea 60 Minutes: ,,Bursa de valori a Statelor Unite, cea maiemblematicd piald a capitalismului global, este misluiti... de o combinafiea burselo4, a marilor binci de pe Wall Street gi a traderilor high-frequency...

Acegtia sunt capabili sd identifice dorinla ta de a cumpira acliuni la Micro-soft, sh le cumpere inaintea ta gi apoi sd !i le vAndd lie inapoi la un pre! maimare!" cat de rapizi sunt tipii acegtih? o firmd HFT a cheltuit un sfert de

miliard de dolari pentru a indrepta cablurile de fibrd optice dintre chicagogi New York, reconstruind relieful gi terraformand efectiv pimantul pentrua-gi reduce timpul de transmisie cu 1,4 milisecunde! Dar nici mdcar asta nueste suficient de rapid. Unele tranzaclii se desffigoard deja in microsecun-

Acronim pentru Exchange-traded funds, fonduri deschise de investilii care urmhrescevolufia unui activ suport printr-o politice de investire transparentA prestabilite prinprospectul de emisiune. (N. red.)

volum apdrut la editura Rao, in 2015, cu titlul Bdielii isteli: Asatt pe wall street (N. red.)

Tony Rnbbins

de - asta inseamnd o milionime de secundi. in curand, tehnorogia HFT vaoferi posibilitatea ca aceste tranzaclii si se produci in nanosecunde - o

miliardime de secundd. intre timp, se intind cabluri pe fundul oceanului gi

existd pand gi disculii despre drone alimentate cu energie solari care sifun4ioneze ca stalii releu pentru microunde pentru a conecta bursele dinNew York gi Londra.

Dacd toate acestea te niucesc, sunt alituri de tine. care sunt ;anseletale de a concura cu roboli zburitori care tranzaclioneazd cu viteza lumi-nii? La cine apelezi ca si-fi croiegti drum prin acest labirint de opfiunihigh-tech de mare risc?

,,Expertul este un om obignuit, departe de casd,

' care oferi sfaturi."

- OSCARWILDE

Problema este cd atunci cAnd vine vorba despre bani [gi investifii), toatllumea are o pdrere. Toatd lumea are un pont. Toati lumea are un rispuns.Dar igi voi da un indiciu: rar se intampli sd aibi unul care sd te ajute real-mente. Ai observat cum opiniile din jurul banilor sunt asemenea religiei

;i politicii? Conversaliile pot deveni intense gi emofionale. Mai ales online,unde oamenii frri cunogtinfe sau expertize reale i;i promoveazi propriileteorii ;i critici strategiile altora cu asemenea vehemenfi, degi nu au niciunpalmares dovedit. E ca gi cAnd un psiholog care ia Prozac !i-ar spune cumpoli avea o viali implinitd. Sau ca o persoani obezi care !i-ar spune cumsi ajungi suplu gi in formd. Eu tind sd impart experfii in cei care par sd vor-beascd tn cuno;tin,td de cauzd gi cei care aclioneazd tn cuno;tinfd de cauzd.

Nu gtiu cum stau lucrurile cu tine, dar eu m-am siturat si-i tot aud pe tofiacei,,exper!i" care ne spun ce si facem, dar care nu au produs niciun rezultin propriile vieli,

Dacd ai crezut ci vei auzi incr un guru al investiliilor care face promi-siuni nebunegti, nu ai venit in locul potrivit. voi lisa asta in seama anima-brilor financiari care lipe la tine despre cumpdrarea celor mai tari acliunisau care te implord si igi economisegti banii gi si-i plasezi in vreun fond

&3

44 Benii. Stfi pSn*ste jocut

mutual imaginar. $tii tu care, cel in care ili promit ci banii tii se vor multi-plica continuu cu o cregtere anuali de tTo/o.Acegtia impart in stAnga gi-ndreapta sfaturi care de prea multe ori nu au nicio bazi reald gi de mul-te ori ei nici micar nu investesc ln produsele pe care le promoveazi.Unii s-ar putea si creadi sincer ci ajuti, dar oamenii pot si fie sinceri gi sise ingele sincer.

Vreau si gtii ci eu nu sunt unul dintre acei ,,gAnditori pozitivi" care

te va umple de entuziasm oferindu-li o imagine falsi a lumii. Eu cred ininteligenli. Trebuie si vezi lucrurile a$a cum sunt ele in realitate, dar numai rele decAt sunt - perspectiva aceea asupra vielii nu ifi oferi decAt scu-

ze pentru a nu face nimic. E posibil si mi gtii drept,,tipul zAmbire; cu dinliimari" de la TV dar nu mi aflu aici pentru a-!i spune si faci o grdmadi de

afirmalii * eu sunt tipul focalizat pe a te ajuta si sapi adAnc, si rezolvi pro-bleme reale ;i sd ili duci viala la urmitorul nivel.

Timp de 38 de ani am fost obsedat de gisirea unor strategii gi in-strumente care si poati schimba imediat calitatea vielii oamenilor. Le-am

demonstrat eficacitatea producAnd rezultate misurabile acolo unde al;ii au

dat greg. PAni acum, am ajuns la peste 50 de milioane de oameni din 100

de giri diferite prin cdrfile, clipurile video gi programele mele audio gi alte

4 milioane in evenimente live.

Ceea ce am gtiut de la inceput este cd succesul lasi in urmi indicii.Oamenii care reugesc la cel mai inalt nivel nu sunt norocogi: ei fac ceva

diferit fali de restul lumii. De oamenii aceia sunt eu interesat: de cei care

au o pofti nestiviliti de a invi;a, de a se dezvolta gi de a realiza ceva. Nu miinfelege gregit. Nu mi amdgesc singur. Sunt congtient cd existi foarte pulinioameni in lume care sunt in formi ;i sinitogi gi care se menlin aga. Majori-tatea oamenilor nu au decenii de iubire gi pasiune de durati in relaliile lorintime gi nici nu au parte de recunogtinld gi de bucurie continua. sunt foartepuline persoane care igi maximizeazi oportunitilile de afaceri. $i sunt incdgi mai pulini cei care pornesc cu pulin sau de la zero gi ajung liberi financiar.

Dar cA,tiva reugesc! CAliva du parte intr-adevir de relalii grozave, de

mari bucurii, de mari averi gi recunottinli nesfArgitd. Eu i-am studiat pe

pulinii care fac versus cei mulli care vorbesc. Dacd vrei si caufi obstacole, tot

I

i

i

I -iny R*bbins 4S

ce e gre;it se afld mereu la dispozilia ta. Dar aga stau lucrurile gi cu ceea ce

este corectt Eu sunt un vAnitor al excelenfei umane. Eu ii caut pe acei indi-vizi care sparg normele gi ne demonstreazdnoua,tuturol ce este cu adevi-rat posibil. Eu aflu ce fac diferit acei cigiva indivizi extraordinari fali de toliceilalli, gi apoi ii imit. Aflu ce fun4ioneazi gi dupi aceea clarific acel ceva, ilsimplific ai il sistematizez intr-un fel care s5-i ajute pe oameni si avanseze.

De la perioada intunecatr din 2008, cand sistemul financiar globalaproape ci s-a ndruit, am fost obsedat de gisirea unei modalitifi prin caresd ajut oamenii obignuili sd obgini controlul asupra propriilor bani 9i siiupte la rAndul lor cu un sistem care a fost de multe ori misluit in defavoa-rea lor. Lucrurile au fost deja aranjate pentru cine trebuie in culise de anide zile gi nu s-au imbunitifit cine gtie ce cu toate acele aga-zise reforme depe capitol Hill. in unele sectoare, lucrurile s-au inrdutdfit. pentru a gisi ris-Dunsuri, eu am intervievat 50 dintre cei mai strdlucili gi influenli jucitoridin lumea banilor. in aceastd carte nu vei gisi nici vorbe goale, nici opiniilemele. vei auzi totul direct de la maegtrii jocului: miliardari realizafi prinfo4e proprii, laureali ai Premiului Nobel gi titani ai finangelor. Iati doar o

mostri cu cAtiva dintre mae;trii financiari de la care vei invita in paginileurmdtoare:

fohn C. Bogle, inleleptul in vArsti de 85 de ani cu o experienfi de 64de ani la bursi gi fondatorul Vanguard Group, compania de fond mu-tual numirul unu in lume;

Ray Dalio, fondatorul celui mai mare fond speculativ de pe planeti, cu

bunuri in valoare de 160 de miliarde de dolari;David Swensen, unul dintre cei mai mari investitori institufionali dintoate timpurile, care a mdrit patrimoniul Universitdfii yale de la 1 mi-liard de dolari la 23,9 miliarde in mai pufin de doui decenii;Kyle Bass, un om care a transformat investilii de 30 de milioane de

dolari in 2 miliarde, in doi ani in perioada crizei subprime;Carl Icahn, care l-a surclasat pe Warren Buffett, a surclasat piaga ;iliteralmente pe toatd lumea in ultimele cicluri de un an, cinci ani sizece anii