PROIECT DIDACTIC

DATA: 17 martie 2009 CLASA: a IV-a ÎNVĂŢĂTOARE- CREŢU CORINAARIA CURRICULARĂ: Matematică şi ŞtiinţeDISCIPLINA: Ştiinţe ale naturiiUNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Omul şi mediul. Medii de viaţăTEMA LECŢIEI: Omul şi mediul înconjurătorTIPUL LECŢIEI : predare-învăţareOBIECTIV FUNDAMENTAL :-înţelegerea impactului activităţilor umane asupra mediului înconjurătorOBIECTIVE OPERAŢIONALE: OB. COGNITIVE :O1- să identifice componentele naturale şi pe cele create de om , care alcătuiesc mediul înconjurător;O2-să denumească acţiuni care conduc la poluare şi consecinţele acestora;O3- să prezinte aspecte legate de poluarea mediului; O4-să argumenteze necesitatea acţiunilor cu caracter ecologic;O5-să structureze informaţiile în scheme logice;O6-să folosească în exprimare un limbaj ştiinţific adecvat OB. AFECTIVE :O7-să relaţioneze pozitiv cu membrii echipei din care fac parte;O8-să participle activ la lecţie, răspunzând tuturor solicitărilor ; OB. PSIHOMOTORII :O9-să efectueze corect sarcinile de lucru (lipire, grupare) în conformitate cu cerinţele formulateMETODE ŞI PROCEDEE: expunerea, explicaţia, conversaţia, problematizarea, lucru în echipă, ciorchinele, R.A.I., termeni cheie, învăţarea prin descoperire, MATERIALE : -planşe, pentru fiecare echipă fişe cu informaţii, plan de prezentare, suport pentru expunere, imagini decupate, lipici, elemente pentru decorare, ecusoane, cariociFORME DE ORGANIZARE : frontală, în grupBIBLIOGRAFIE :

Curriculum naţional, Programe şcolare pentru învăţământul primar, Bucureşti, 2005 Marcela Peneş; Ştiinţe ale naturii – manual pentru clasa a IV-a, Editura ANA, 2006 Metodica predării cunoştinţelor despre natură la clasele I-IV, Ed. Didactică şi pedagogică,

Bucureşti, 1988 Predarea interactivă şi centrată pe elev, Modul de curs PIR Didactica Nova- Revistă de informare şi cultură didactică, Nr. 4-5/2006, Anul II, Craiova

EVENIMENTEDIDACTICE

OB.OP.

CONŢINUT INFORMAŢIONALEMITEREA SARCINILOR ŞI A INFORMAŢIILOR

METODE ŞI PROCEDEE

RESURSEMATERIALE

EVALUARE

Moment organizatoric

Mobilierul va fi grupat în jurul suportului pentru afişare.Elevii pregătesc cele necesare pentru lecţie: caiet, manual, stilou.

Captarea şi orientarea atenţiei

Citesc legenda:Omul, stăpânul lumii

“Cu mult timp în urmă, vieţuitoarele au hotărât să-şi aleagă un împărat. Adunate în apele mării, au zis:

-Cine va ajunge primul în vârful cel înalt al munţilor, acela va fi stăpânul nostru!

La răsăritul soarelui, vieţuitoarele au pornit spre muntele din depărtare. Multe au rămas însă în apele mării: scoici, meduze, căluţi de mare, peşti mai mari sau mai mici.. Altele au reuşit să iasă pe uscat: raci, crabi, broaşte, şerpi. Mai harnici, şoarecii şi şopârlele au ajuns în câmpii. Căprioarele, lupii, mistreţii şi vulpile au ajuns în zona dealurilor. Puternicii urşi, râşii cei iuţi, au ajuns la poalele munţilor şi acolo au rămas.

Numai OMUL a reuşit să ajungă în vârful munţilor, devenind stăpânul lumii.” De ce credeţi că omul a fost singura vieţuitoare care a reuşit sa fie deasupra celorlalte şi să le domine?

expunerea

conversaţia

Fişa cu legenda, pentru portofoliu

Anunţarea temei şi a obiectivelor

Ca stăpân al lumii, omul a încercat să o domine şi să o modifice după propriile nevoi. În unitatea de învăţare care urmează vom discuta despre mediile în care trăiesc organismele vii şi despre importanţa protejării acestor medii de viaţă. Astăzi vom desfăşura activităţi în urma cărora veţi dobândi cunoştinţe despre om şi mediul înconjurător.Scriu titlul pe tablă, iar elevii pe caiete.

Omul şi mediul înconjurător

conversaţia

Dirijarea învăţării

O1

O2

O3

O4

O5O6

O7O8O9

Prezint cele două planşe.Elevii identifică pe planşe, apoi completează în schema de pe tablă componentele mediului natural şi pe cele ale mediului creat de om, care împreună alcătuiesc mediul înconjurător.

Omul foloseşte în interesul său, completează sau creează factorii de mediu care lipsesc.Pentru a cuprinde cât mai multe aspecte referitoare la acţiunile omului în mediul înconjurător veţi lucra pe grupe. După ce fiecare grupă va rezolva sarcinile primite, va prezenta clasei rezultatul activităţii, după un plan primit.Organizez echipele şi împart sarcinile de lucru:Grupa detectivilor: va urmări să afle ce se întâmplă cu tot ce rămâne în mediul înconjurător după ce omul consumă sau foloseşte ceea ce are nevoie pentru a putea trăi.Grupa cercetătorilor, după studierea materialelor va elabora concluzii referitoare la ce răspândeşte omul în mediul care îl înconjoară.Grupa ecologiştilor va explica care sunt consecinţele intervenţiei omului în mediul înconjurător.Grupa micilor artişti ne va transmite mesaje prin intermediul cuvintelor şi al culorilor. Membrii ehipelor studiază materialele primite, îşi împart sarcinile, apoi pregătesc expunerea, după planul primit.Verific modul în care lucrează elevii, ajut, corectez.După ce toate echipele au terminat, organizez elevii în semicerc pentru a urmări prezentarea. Fiecare echipă va desemna un membru care va expune, după plan, informaţiile. Ceilalţi elevi din clasă, pot interveni cu completări, după ce va fi gata prezentarea.

observaţia

explicaţia

lucru în echipă,învăţarea prin descoperire, problematizarea, ciorchinele

Planşe: -Omul face parte din natură-Intervenţia omului în schimbarea mediului

ecusoane pentru fiecare grupă, fişe cu informaţii, planul de prezentare, imagini decupate, lipici, cariocianexe

Completareaschemei de pe tablă

prezentarea după planul primit

După ce fiecare echipă va încheia prezentarea, vom stabili câte un termen cheie, pe care îl vom nota pe tablă, alcătuind o listă:deşeuri, sortare, reciclare, poluare, ecologie

termeni cheie

Asigurarea conexiunii inverse

O6 Urmărind materialele expuse, schema şi lista termenilor cheie de pe tablă, elevii vor răspune la întrebări când vor primi mingea şi vor formula şi ei întrebări, aruncând mai departe.

R.A.I. minge răspunsuri, formulare de întrebări

Încheierea activităţii

Voi face aprecieri individuale şi asupra modului în care au lucrat echipele.Materialele expuse vor fi folosite în lecţiile următoare despre medii de viaţă. Propun elevilor desfăşurarea unui proiect tematic în cadrul căruia să desfăşoare acţiuni practice de curăţire a mediului înconjurător.Titlul proiectului este VIITORUL E ÎN MÂINILE NOASTRE!!!

conversaţia

AnexeGRUPA DETECTIVILORCe sunt deşeurile ?

Hârtii, cartoane, sticle, metale, plastic, jucării, îmbrăcăminte intactă, ustensile gospodăreşti încă folosibile şi alimente.

(vor lipi imagini ce reprezintă tot felul de deşeuri)

Ce se întâmplă cu deşeurile produse?

Deşeurile se strâng în depozite speciale, pentru a împiedica împrăştierea de către vânt a hârtiilor, plasticelor şi a altor materiale, precum şi de a reduce mirosul produs de deşeuri, în special vegetale.

În mod normal, un depozit poate funcţiona timp de 20 de ani, dar dacă această cantitate de deşeuri adusă creşte pe zi ce trece, el îşi scurtează viaţa, fiind necesară construirea unui alt depozit;

În prezent, construirea unui depozit ecologic costă un milion de euro pentru un hectar.

Reducerea cantităţii de deşeuri este foarte necesară!

Sortarea deşeurilor

O privire aruncată în recipientul de gunoi confirmă că mai mult din jumătate din deşeuri sunt vegetale.

Este păcat ca toate resturile de fructe şi legume, cojile de ouă, zaţul de cafea, florile multicolore, frunza şi iarba să fie aruncate în depozitul de deşeuri. Din toate aceste resturi se poate obţine un îngrăşământ natural, numit compost.

Pot fi transformate în compost:

Resturi alimentare, dulciuri

Zarzavaturi: coji de cartofi, de morcovi, foi de ceapă, de varză, de roşii etc.

Fructe: coji de banane, coji de nuci, cotoare de măr, coji de lămâie etc.

Ambalaje din hârtie

Sortând deşeurile se reduce considerabil cantitatea care ar trebui depozitată.

Unele deşeuri se descompun relativ repede, altele se descompun mult mai greu:

cojile de banană – 4 săptămâni; cârpa de bumbac – 5 luni; punga de hârtie – 1 lună; mucuri de ţigări – 2 ani; batista de hârtie- 3 luni; guma de mestecat- 5 ani;

bocanci piele –50 ani; cutii de aluminiu – 200 de ani; cutie de conservă –100 ani; talpa de cauciuc –80 ani; punga de plastic – 450 ani; recipient de plastic – 1000 ani

Ordonează în tabel crescător deşeurile, după timpul necesar descompunerii:

Deşeul

Timpul necesar

Reciclarea deşeurilor

Trebuie să învăţăm să folosim mereu lucrurile. Astfel nu va mai fi atât de mult gunoi. O cale pentru a face aceasta este reciclarea. Prin reciclare se obţine un lucru nou, ce este iar folosit.

CE SE POATE RECICLA?

Hârtia-poate fi reciclată de maximum 4 ori; Reciclând hârtia şi cartonul putem salva de la tăiere mulţi copaci.

Pentru a produce o tonă de hârtie sunt necesari 5 arbori cu vechime între 80 şi 100 de ani. Aceştia produc în fiecare oră oxigenul pentru 320 de oameni

Stiaţi că….?Un singur hectar de conifere reţine anual 40 mii de kg de praf din natură!Dintr-o tonă de hârtie se pot produce 2500 caiete şcolare sau 12500 de ziare.

Sticla/recipiente de sticlă (sticle, borcane)-cele mai valoroase sunt cele transparente. În general, e bine să fie sortate după culoare.

Ambalaje de plastic - Pet-uri ("sticlele" din plastic), pungi de plastic, recipienţi de detergenţi-Aceste materiale trebuie triate, întrucât au metode diferite de reciclare.

Cutii de metal - de la băuturile răcoritoare, bere, conserve. Metalul poate fi reciclat la nesfârşit.

Plan de prezentare:

Ce sunt deşeurile? Exemple. Unde se depozitează ? Care deşeuri pot fi transformate în compost? De ce este importantă reciclarea ? Ce se poate recicla?

GRUPA CERCETĂTORILOR

PRODUSE DIN PLASTIC

Ce se întâmplă cu plasticul după ce este folosit?

Descompunerea plasticului poate dura sute , chiar mii de ani.

O sticlă de plastic aruncată la întâmplare, pe care nimeni n-o va ridica, va fi găsită acolo de multe generații după noi.

Pungile din plastic sunt purtate….

Păsările rămân prinse în capcane fără speranţă

Unele animale mor după ce înghit pungile de plastic pe care le confundă cu mâncarea.

Reciclarea plasticului

1 PET reciclat = energie suficientă pentru funcționarea unui bec de 60W timp de 6 ore

10 PET-uri reciclate = un tricou sau un metru pătrat de covor 50 PET-uri reciclate = un pulover 1 tonă plastic reciclat = economie de 1,8 tone de petrol

Cumpărați doar acele produse care au etichetele ”material reciclabil”!

Dacă utilizăm o sacoşă de pânză, putem economisi 6 pungi de plastic pe săptămâna.

Adică, ………. de pungi pe lună,

iar într-un an ............ pungi.

Ceea ce înseamnăCeea ce înseamnă peste 20 000 peste 20 000 de pungi în timpul uneide pungi în timpul unei vieţi medii.vieţi medii.

Ceea ce înseamnăCeea ce înseamnă peste 20 000 peste 20 000 de pungi în timpul unei vieţi medii.de pungi în timpul unei vieţi medii.

Plan de prezentare :

Pentru ce este folosit plasticul ? Ce se întâmplă cu deşeurile din plastic? De ce pot fi periculoase pungile din plastic ? Ce se poate obţine prin reciclarea deşeurilor din plastic?

GRUPA ECOLOGISTILOR

Planeta noastră este în pericol!

Din cauza creşterii numărului de locuitori, planeta riscă să fie distrusă de noi înşine. Iată câteva din pericolele care ne ameninţă:

* Resursele subsolului sunt epuizabile. Asta înseamnă că zăcămintele de petrol, gaze naturale, metale se vor termina.

* Arderea combustibililor duce la poluarea atmosferei. Aerul marilor oraşe devine irespirabil. Oamenii se îmbolnăvesc de plămâni. Temperatura mediului înconjurător creşte.

* Tăierea masivă a pădurilor echivalează cu distrugerea plămânilor unei fiinţe vii. An de an tot mai multe zone împădurite dispar de pe harta globului. Rămâne un loc gol, supus alunecărilor de teren şi degradării prin eroziune. Calitatea aerului scade.

* Apa este tot mai poluată. La robinete curge o apă din ce în ce mai murdară. Peştii mor în lacuri, mări şi oceane. Oceanul este un coş de gunoi uriaş şi fără fund. Consumul de apă este tot mai crescut.

* Munţii de gunoaie sunt surse de îmbolnăvire. Ei strică, de asemenea, frumuseţea şi curăţenia peisajului.

* Dispariţia, în fiecare zi, a unui număr de specii de plante şi animale. Trebuie să ştim că unele plante şi animale dispar înainte de a fi cunoscute şi studiate. Putem pierde nenumărate surse de hrană şi medicamente. Fără organismele vii, planeta ar fi un deşert.

* Alimentele sunt contaminate. Din cauza folosirii intense a substanţelor chimice în agricultură, multe din vegetalele pe care le consumăm aduc în corpul animalelor şi al omului substanţe otrăvitoare.

De ce nu acţionăm ?  Cine este vinovat

pentru POLUARE?

NIMENI ? CINEVA? ORICINE ? TOATA LUMEA ?

-poveste-

« Este ceva important de făcut si toata lumea crede că este treaba

lui CINEVA.

ORICINE ar fi putut să o facă, dar NIMENI n-a făcut-o.

CINEVA s-a supărat din cauza că TOATA LUMEA trebuia să o facă.

TOATA LUMEA credea că ORICINE putea să o facă şi că o va face

CINEVA.

Dar NIMENI nu şi-a dat seama că TOATA LUMEA credea că o va face

CINEVA.

În final, TOATĂ LUMEA a dat vina pe CINEVA atunci când NIMENI n-

a făcut ce ORICINE ar fi putut să o facă. »

HAIDEŢI SĂ ÎNCERCĂM SĂ DESCOPERIM CINE ESTE DE VINĂ !...

Consecinţele poluării

Poluarea este murdărirea, degradarea, infectarea mediului înconjurător.

SE POLUEAZĂ:AERUL

APA

SOLUL

Plan de prezentare:

Ce este poluarea? Ce se poluează? Care sunt consecinţele poluării?

Grupa micilor artişti

Decorează coşul pentru hârtii şi pungile din hârtie, cu mesaje menite să atragă atenţia asupra importanţei protejării mediului.

În următoarele ore de educaţie tehnologică vom realiza coşuri de gunoi pentru deşeuri din material plastic şi pentru cele care se pot transforma în compost.

Realizează un afiş pentru expoziţia cu lucrări din materiale refolosite, pe care au organizat-o ora trecută de educaţie tehnologică.