olteana captare forţată 2 mhc, racord la sistemul ...apmcs-old.anpm.ro/files/apm cs/studii... ·...

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2

MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

of 106

EVALUARE ADECVATĂ

“ AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI

OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la

sistemul energetic naţional – refacere CU

226/2008” – completări față de faza PUZ

BENEFICIAR: S.C. ALSET ENERGY, str. 1 Decembrie, nr. 94,

Timişoara

ELABORATOR:

S.C. IT & MEDIU S.R.L.

Str. Liege nr. 5/10, 300639, Timişoara

Tel/Fax: 0256/426617, mobil: 0722877728

e-mail: [email protected]

Colectiv de elaborare:

Dr.chim-fiz. PÎRLEA HARIETA HERMINA

dr.biolog. SINITEAN ADRIAN

IULIE 2012

Acest material nu poate fi reprodus fără acordul scris al autorului

mailto:[email protected]



========================================================================

of 106

1. INTRODUCERE

Titlul lucrării: Evaluare adecvată pentru “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI

OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU

226/2008” – completări față de faza PUZ

Titularul / beneficiarul lucrării : S.C. ALSET ENERGY S.R.L., str. 1 Decembrie, nr. 94, ap. 1,

Timişoara, România.

Telefon: +40 (0) 356 881 401

Fax: +40 (0) 356 881 400

e-mail: [email protected]

Autorul studiului de evaluare adecvată:

S.C. IT & MEDIU S.R.L. – înregistrată în REGISTRUL NAȚIONAL AL

ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI – poziția 360

(certificat de înregistrare valabil 5 ani)

Str. Liege nr. 5/10, 300639, Timişoara

Tel/Fax: 0256/426617, mobil: 0722877728

e-mail: [email protected] [email protected]

Autorul documentației tehnice:

Birou Tehnic ing. Paolo Palmieri - Via Commercio, 70 – 38100 Trento,

0461 829997 0461 830007

S.C. H.C.&D. Construct S.R.L. TIMIȘOARA – str. Martir C-tin Zabulica, nr. 14,

bl. A16, sc. A, ap.17, Tel: 0356/881249






========================================================================

of 106

2. Descrierea proiectului

2.1. Informaţii privind proiectul

Proiectul prevede organizarea si amenajarea a 2 MHC-uri de tip Pelton, ce realizeză

transformarea forţei apei în energie electrică. Conform Certificatului de Urbanism nr.

9/21.03.2011 suprafețele de teren ce vor fi afectate de obiectivele de investiții din cadrul

proiectului se află în extravilanul comunei Zăvoi, domeniu public de interes național și local. Aceste

suprafețe se află în albiile majore și minore ale râului Șucu și au parțial folosință agricolă/silvică.

Suprafața terenurilor ce vor fi afectate de obiectivele de invesatiții aferente prezentului proiect este de

12.490 m2.

Prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Zăvoi nr. 85/31.08.2012 a fost aprobat Planul

Urbanistic Zonal întocmit de S.C. Markanter THS S.R.L. pentru obiectivul „Microhidrocentrale pe râurile

Șucu și Olteana, localitatea Poiana Mărului, comuna Zăvoi, jud. Caraș-Severin”, având ca beneficiar al

proiectului societatea S.C. ALSET ENERGY S.R.L.

Obiectivul se află în arie naturală protejată sit natura 2000 RO SCI0126 – Munţii Ţarcu,

cursurile de apă pe care urmează a fi amplasate MHC-urile sunt în amonte de staţiunea Poiana

Mărului – fig.1.

Fig. 1. Amplasarea în zonă



========================================================================

of 106

Proiectul ce se doreşte a fi implementat constă într-o amenajare hidroenergetică pe

cursurile de apă Şucu şi Olteana, prin amplasarea a două microhidrocentrale MHC, în vederea

producerii energiei electrice verzi respectiv în vederea alimentării cu apă potabilă şi industrială

(în caz de incendii) a localităţii Poiana Mărului.

Amenajarea hidroenergetică de pe Şucu-Olteana constă în amplasarea a două

microhidrocentrale ce urmează a fi racordate la sistemul energetic național. Pentru realizarea

acestora sunt necesare următoarele lucrări: 2 microhidrocentrale propriu zise, 3 prize de captare,

3 stații de captare și trei trasee de conductă forțată pentru transpotul apei.

MHC 1: localizată în apropierea staţiunii Poiana Mărului.

Va fi situată la cota 675.95 m. Părțile componente ale lucrării sunt: captare, conductă, clădire

centrală.

Pentru aceasta se prevede realizarea unei lucrări de captare pe râul Șucu amplasată la

câteva sute de metri în aval de confluenţa râului Olteana cu râul Sucu. Apa derivată de la

lucrările de captare va fi denisipată de un bazin denisipator amplasat imediat într-o compensare

prezentă în malul stâng al râului Sucu, între râu şi digul rutier deja existent. De la denisipator va

porni o conductă din oţel cu diametru de 1400 mm care coboară de-a lungul străzii existente până

când ajunge la clădirea centrală situată puţin în amonte de aşezarea Poiana Mărului. Conducta va

rezulta cu o lungime de circa 4.775,0 m.

Căderea utilă brută luată în considerare ca diferenţă de cotă de la suprafaţa liberă la

capacitatea maximă a bazinului de încărcare, egală cu 861,0 m peste nivelul mării, la cota

jeturilor turbinelor egală cu 656,28 m peste nivelul mării, rezultă a fi egală cu circa 204,72 m.

Debitul mediu anual este de 2,095 m3/s.

În tabelul nr. 1 sunt prezentate debitul râului Șucu, debitele derivabile (preluate în

microhidrocentrală) și debitul salubru pentru cele 12 luni ale anului.



========================================================================

of 106

Tabel 1: Debite râul Șucu pentru MHC 1

LUNA

SUCU (pentru MHC 1) jos - "basso"

debit mediu râu

[m3]

debit captat

[m3]

debit de servitute

conform ABAB

[m3]

Debit efectiv

rămas în albie

[m3]

ianuarie 1.250 0.550 0.700 0.700

februarie 1.265 0.565 0.700 0.700

martie 1.774 1.074 0.700 0.700

aprilie 3.765 2.758 0.700 1.006

mai 4.852 3.700 0.700 1.152

iunie 3.718 2.716 0.700 1.002

iulie 2.453 1.578 0.700 0.875

august 1.851 1.151 0.700 0.700

septembrie 1.682 0.982 0.700 0.700

octombrie 1.458 0.758 0.700 0.700

noiembrie 1.520 0.820 0.700 0.700

decembrie 1.504 0.804 0.700 0.700

MEDIA 2.258 1.455 0.700 0.803

Producţia anuală este estimată la 19211762,7 kwh/an, iar producţia medie lunară la

1600980.225 KWh.

În aval de priza MHC-ului pe râul Şucu (cota 858 mdMN) se va asigura un debit rezervat

de 0,700 m3/s pentru satisfacerea cerinţelor de scurgere salubră, protecţia faunei acvatice,

adăpatul animalelor, etc. Acest debit este impus de către Administraţia Bazinală de apă Banat

prin Avizul de gospodărire a apelor nr. ABAB – 284 din 04.11.2010.

Captare

DESCRIEREA ȘI DIMENSIONAREA PRIZEI DE CAPTARE ȘI A STRUCTURILOR ANEXE

Întreaga priză de captare este alcătuită din următoarele structuri:

- prag de captare și structuri în albie (anrocamente, diguri, etc);

- grătar lateral și camera de derivație cu evacuare a materialului de decantare;



========================================================================

of 106

- canal de derivație;

- bazin deznisipător cu deversor lateral de preaplin și evacuare;

- bazin de încărcare cu pod raclor și plecare conductă;

- camera vanelor cu vană cu cupe și tablouri electrice;

- scară pești pe malul stâng.

Prag de captare și structuri în albie

Derivarea volumelor de apă utile producției de energie electrică se va face prin

intermediul unui grătar de priză pe malul drept al cursului de apă la cota de 861,0 m d.n.m., la

câteva sute de metri în aval de confluența râului Olteana cu râul Șucu. Se va construi o priză

laterală la cursul de apă. Acest tip de grătar de priză are o funcționare bună și în perioada de

iarnă pe durata căreia se pot forma calote/straturi de gheață la suprafață.

Pentru a permite derivarea din grătarul prizei se va construi un prag gros și stabil în albie,

cu prag la cota 862,0 m d.n.m.. Acest prag, care va fi construit din beton armat, placat cu blocuri

cimentate și legate și cu profil hidraulic, va permite înălțarea tirantului hidric în amonte pentru a

permite astfel derivarea. Pragul de captare, pe malul stâng, va fi prevăzut cu o porțiune mai joasă

menită să permită construirea scării pentru pești

În amonte de acest prag se va construi un prag din blocuri de piatră cimentate menit să

rețină parte din materialul solid transportat de curent și să dirijeze debitele de servitute către

intrarea scării pentru pești pe partea stângă orografică. Între pragul descris mai sus și pragul de

captare va fi regularizată albia astfel încât să se dirijeze debitele derivabile către grătarul prizei

de captare.

Pe malul drept înainte de grătarul prizei de captare, pentru a îl proteja pe acesta, se va

construi un zid/deversor cu pragul la cota de 861,50 m d.n.m.. În aval de această protecție,

fundul albiei va fi regularizat și amenajat cu blocuri de piatră cimentate și legate astfel încât să se

creeze o înclinație a fundului înspre grătarul prizei. Prin intermediul unei stavile cu elice,

amplasată în aval de deversorul menționat și în dreptul pragului de captare în albie, va fi posibil

să se efectueze decantarea materialului depus în amonte de grătarul prizei care ar putea

împiedica derivarea. Va fi posibil să se efectueze automat această manevră la nevoie, în urma



========================================================================

of 106

verificării prin intermediul unor camere video care să poată fi orientate atât pe verticală cât și pe

orizontală, poziționate în acest sens.

În amonte și în aval de pragul de captare în albie va fi amenajată și regularizată albia și în

special lărgită prin construirea unor diguri corespunzătoare de mal din blocuri cimentate și

ancorate. De asemenea, în aval de prag va fi amenajat fundul albiei astfel încât să se realizeze o

albie pentru perioadele de secare racordată cu scara pentru pești și construită prin pozarea unor

blocuri de piatră.

Structurile în albie precum digurile, anrocamentele, pragul de captare, au fost

dimensionate pentru trecerea debitului de viitură centenar, calculat anterior, de 145,0 m3/s.

În fig. 2 este prezentat un exemplu de grilă de captare.

Fig. 2 Exemplu de grilă de captare

Grătar lateral și camera de derivare cu evacuarea materialului de decantare

Pe malul drept se va construi grătarul prizei, menit să derive debitele în albie care

depășesc debitul salubru. Dimensiunile grătarului vor fi de 8,40 m lărgime și 2,60 m înălțime, cu

o înclinație de aproximativ 60°-65° față de orizontală. Grătaturl se va ”sprijini” pe un prag situat

la cota 861,0 m d.n.m., astfel încât să se obțină un tirant hidric de 1,0 m menit să permită



========================================================================

of 106

derivarea și cu grătarul parțial obstrucționat de frunziș sau materiale transportate de torent sau

din cauza formării unor calote de gheață la suprafață în perioada de iarnă.

Grătarul va fi construit din bare plate de oțel cu dimensiunile de 80 x b mm pe care vor fi

sudate profiluri din oțel cu secțiune circulară cu diametrul de 20 mm. Spațiul liber dintre o bară

și următoarea va fi de 20 mm, valoare acceptabilă atât din punct de vedere al funcționării

grătarului cât și al ihtiofaunei, de fapt această măsură este suficientă pentru a garanta lipsa unei

blocări continue a grătarului din cauza frunzișului și a pietrișului, etc. Profilul grătarului este cel

ilustrat în figura nr. 3.

Figura 3. Dimensiuni grătar priză.

În aval de grătarul de derivare se va construi o cameră, numită camera de derivare, care

va avea scopul de a realiza o mică zonă de calmare cu scopul de a efectua o deznisipare parțială

(decantare) a debitelor derivate. Camera va fi așadar dotată cu un sistem de deversare în albie

realizat cu o stavilă cu acționare mecanică și un tub de deversare cu gură de deversare în albie

puțin în aval de pragul de captare. Diametrul de 1,20 m este în mod sigur suficient pentru a

îndepărta materialul depus, care nu va fi de dimensiuni mari deoarece va fi fost deja filtrat de

grătarul prizei. Este recomandată deschiderea ocazională a stavilei astfel încât să se mențină

curată camera de derivare.

Canal de derivare

Camera de derivare va fi racordată la canalul de derivare prin zidării curbate astfel încât

fluxul de apă care intră în canal să fie cât mai omogen cu putință. Canalul va fi asistat de o

stavilă cu rulouri (deschidere hidraulică, închidere cu contragreutate sau greutate proprie) menită

să asigure închiderea instalației în caz de viitură majoră, pentru a evita înnisiparea



========================================================================

of 106

deznisipătorului și/sau pentru intervențiile de mentenanță a structurilor în aval. Canalul va avea

dimensiunile de aproximativ 18,0 m lungime, 4,0 m lărgime și 2,0 m înălțime minimă.

Dimensiunile descrise sunt suficiente pentru a deriva debitul maxim necesar de 3,70 m3/s

fără a creea puncte de turbulență și/sau puncte cu viteză prea înaltă.

Canalul de derivare, care va fi în întregime îngropat, se termină cu partea inițială a

bazinului deznisipător care va fi ridicat prin urmare în imediata apropiere a prizei de captare pe

malul drept al cursului de apă.

Bazinul deznisipator cu deversor lateral și deversare

La sfârșitul canalului de derivare va fi construit bazinul deznisipător menit să determine

depozitarea particulelor de material solid aflat în suspensie în apele derivate. Gura de intrare

dintre canalul de derivare și bazinul deznisipător va fi realizată cu fundul curbat astfel încât să

perturbe cât mai puțin debitul de fluid în intrare.

Deznisipătorul va fi parțial îngropat iar părțile de deasupra nivelului solului vor fi placate

cu piatră din zonă cu un model neregulat. Pentru a ascunde/mimetiza deznisipătorul sunt

prevăzute umpleri cu material rezultat în urma săpăturilor pe laturile acestuia. Se face precizarea

că la sfârșitul amenajării terenului, se va proceda la semănarea și plantarea unor specii de arbuști

și/sau specii cu tulpină medie astfel încât să se revegetalizeze zona afectată.

În interior, deznisipătorul va avea fundul înclinat confluent într-un canal de spălare

central, deversor lateral pentru deversarea în albie a debitelor derivate și care nu trec prin turbină

(debite mai mari decât debitul maxim sau pe durata efectuării manevrelor la clădirea centrală).

Deznisipătorul este realizat cu scopul de a încetini fluxul de apă, permițând astfel

depunerea materialelor în suspensie. Dimensionarea deznisipătorului s-a realizat utilizând

formula lui Eghiazaroff astfel încât să permită depunerea particulelor cu diametrul mai mare de

0,3-0,4 mm în condiții de preluare a debitului maxim stabilit. Lungime a deznisipătorului este de

40,0 m pentru a permite și depunerea particulelor mai mici și pentru a permite o bună funcționare

a deznisipătorului chiar și în prezența materialului depus.

Deznisipătorul va fi dotat cu un deversor lateral pentru restituirea în râu a apelor derivate

pe durata operațiunilor de manevră și în general pe durata opririlor instalației sau în cazul

derivării din grătarul prizei a unor debite care depășesc debitul maxim de 3,70 m3/s. Deversorul



========================================================================

of 106

va fi construit cu două orificii cu secțiune rectangulară cu înălțimea de 1,0m și lărgimea de 7,30

m fiecare.

Operațiile de decantare și curățire a deznisipătorului vor fi efectuate prin deschiderea

unei stavile automate amplasată la capătul deznisipătorului și unde va conflua canalul de spălare.

În aval de stavilă va exista un tub cu diametrul nominal de 800 mm care va transporta materialul

deversat înspre cursul de apă cu evacuare la circa 60 m în aval. Se dispune menținerea parțial

deschisă a stavilei pe durata evenimentelor de viitură majoră în prezența unor ape tulburi, astfel

încât să se limiteze sau să se împiedice înnisiparea deznisipătorului. De asemenea este bine să se

efectueze curățirea acestuia pe durata evenimentelor de viitură majoră astfel încât să nu se

tulbure cursul de apă în aval.

La capătul deznisipătorului va exista un deversor frontal tot cu pereți groși care va servi

drept interfață între deznisipător și următoarea cameră de încărcare. De asemenea, acest deversor

va permite modularea debitului derivat, de fapt pragul acestui deversor va fi realizat în funcție de

pragul deversorului lateral descris anterior și astfel: înălțime de deversare de aproximativ 0,43

m; considerând deci cota deversorului lateral de 861,0 m d.n.m., se stabilește cota deversorului

modulator egală cu 860,57 m d.n.m.

În figurile 4, 5, 6 , 7 și 8 sunt prezentate fotografii din timpul construcției denisipatorului

pentru o altă microhidrocentrală.

Fig. 4 Execuția fundațiilor deznisipatorului Fig. 5 Armătură ziduri de elevație deznisipător



========================================================================

of 106

Fig. 6 Execuția fundațiilor deznisipatorului Fig. 7 Execuție ziduri elevație deznisipător

Fig. 8 Ziduri de elevație deznisipător și fund înclinat cu canal de spălare



========================================================================

of 106

Camera de încărcare cu pod raclor și plecare conductă

În aval de deversorul de preaplin modulator va fi construită camera de încărcare în care

va fi adăpostit un pod raclor sub formă de pieptene cu mișcare pe lanț sau cu piston.

Dimensiunile camerei de încărcare, lungimea 9,0 m, lărgimea 8,0 m și înălțimea maximă de 3,90

m sunt de natură să permită o bună funcționare hidraulică a sistemului atât în caz de pornire

rapidă a turbinelor în aval, evitând antrenarea aerului în conducta forțată, cât și în caz de oprire

neprevăzută a acesteia. Această cameră este de asemenea utilizată ca bazin de expansiune pentru

a limita fenomenul de lovitură de berbec.

Cu dimensiunile descrise, însă considerând înălțimea pe extradosul conductei egală cu

aproximativ 1,90 m, camera are un volum de reglare egal cu 136,8 m3. Se precizează că, dată

fiind continuitatea între camera de încărcare și deznisipător, chiar și deznisipătorul pune la

dispoziție un anumit volum de reglare. Acest volum la debitul maxim poate fi cuantificat la

aproximativ 128,0 m3, obținând astfel un volum total de 264,8 m

3.

Pentru a limita pierderile de sarcină este prevăzută realizarea unei guri în trunchi de con

înclinat față de verticală, iar pentru a evita fenomenele de vârtej, camera de încărcare va avea o

adâncime utilă, la încărcare maximă, de 1,90 măsurată de la directoarea superioară a conductei,

de asemenea, gura va fi poziționată frontal pe directia curentului, realizând astfel o configurație

simetrică, facilitată de gura în trunchi de con înclinat.

Camera de încărcare va fi dotată cu un sistem de golire realizat cu o valvă și/sau stavilă

cu deschidere manuală cu evacuare către tubul de decantare al deznisipătorului.

Podul raclor existent în camera de încărcare are scopul de a opri materialele în suspensie

astfel încât să se evite intrarea acestora în conductă și, prin urmare, pentru a proteja turbinele din

aval. În acest fel se evită deterioararea acestora și/sau obstrucționări ale jeturilor turbinelor

Pelton ceea ce necesită o oprire ulterioară a instalației pentru a o curăța.

Camera valvelor cu valvă cu cupe și tablouri electrice

Pentru protejarea conductei forțate și a terenului afectat de aceasta, este prevăzută o vană

fluture cu declanșare automată la viteză excesivă a apei provocată de spargerea conductei

respective (această valvă este denumită și valvă cu cupe sau cu dispozitiv cu cupe). Această



========================================================================

of 106

valvă rezultă a fi esențială în caz de spargere a conductei în aval, de fapt, într-un astfel de caz,

detectorul de viteză percepe anomalia și închide derivația astfel încât să limiteze scurgerea apei

la cantitatea prezentă în conductă limitând astfel daunele de eroziune cauzate de apa care

exercită presiune în punctul unde s-a spart conducta.

În aceeași structură vor fi pregătite: clapeta manuală confluentă în canalul de descărcare

pentru operațiuni de curățire; sistemul de aerisire al conductei forțate, organele de reglaj automat

al debitului, tablourile electrice de control al stavilelor, al semnalelor de nivel și al camerelor

video. Aceste tablouri electrice vor fi conectate cu centrala prin cablu cu fibră optică de tip

monomodal pozat în timpul săpăturii pentru pozarea conductei. Va fi prevăzută, în particular,

oprirea turbinei la nivel minim al camerei de încărcare și în toate condițiile de urgență depistate

atât în mod automat cât și/sau cu supraveghere prin camere video și telecontrol sau cu operator la

fața locului.

Camera de încărcare și camera vanelor rezultă din punct de vedere structural a fi o

prelungire a deznisipătorului, deci vor fi realizate cu aceleași caracteristici constructive

menționate anterior pentru deznisipător.

Scara pentru pești pe malul stâng

Priza de captare va fi dotată cu o scară pentru pești construită din camere succesive cu

cădere mică și care va fi utilizată ca sistem de eliberare a Debitului Salubru. Gura de intrare a

camerei scării pentru pești va fi construită în dreptul pragului realizat în amonte de pragul de

captare. Acest prag va transporta debitele minore (pe perioadele de secare) către scara pentru

pești, în vreme ce un deversor de preaplin cu pereți subțiri împreună cu un deversor de preaplin

lateral cu pereți groși vor modula debitele în albie eliberând Debitul Salubru de-a lungul scării

pentru pești și dirijând debitele care depășesc Debitul Salubru către grătarul de derivare.

Deversorul cu pereți subțiri menit să elibereze Debitul Salubru de-a lungul scării pentru

pești va fi poziționat în dreptul pragului de captare, se va creea astfel o zonă de calmare în

amonte de acesta, de-a lungul canalului de urcare în amonte. Lărgimea deversorului va fi egală

cu 1,08 m, în timp ce cota de preaplin este stabilită la 862,0 m d.n.m., în consecință deversorul

cu pereți groși amplasat în amonte de-a lungul canalului de urcare va avea cota de preaplin la

862,0 m d.n.m..



========================================================================

of 106

Cu dimensiunile de proiect ale canalului se obține o viteză maximă tolerabilă de 0,8 m/s

și o capacitate de a prelungi efortul de 3 secunde în perioada de reproducție. Aceste două date

determină viteză maximă tolerabilă în canal cu Debitul Salubru de 180,0 l/s și lungimea sa

maximă fără zone de adăpost.

Fig.9. Viteza maximă a peștilor în funcție de dimensiunile acestora

și de temperatura apei.

Fig. 10. Raport între rezistența peștilor la viteza apei în funcție și de

temperatură.



========================================================================

of 106

În plus față de datele privind rezistența peștilor la efort în proiect au fost propuse două

camere cu următoarele dimensiuni: lungime 2,50 m, lărgime 2,0 m și înălțime utilă de 0,70 m, cu

un volum total de 3,5 m3.

Viteza maximă de trecere în dreptul preaplinului între o cameră și cealaltă poate fi

calculată după cum urmează:

smhgv /98,120,081,922

Viteza calculată este în dreptul preaplinului între două camere consecutive, în timp ce, în

interiorul camerelor, viteza este redusă semnificativ, realizând astfel o zonă de calmare și de

odihnă pentru pește. În interiorul camerelor, viteza medie în secțiunea cu dimensiunile descrise

este de aproximativ 0,128 m/s.

O schemă de funcționare a camerelor consecutive este reprezentată în figura următoare

care ilustrează funcționarea preaplinului între două camere consecutive cu deversor liber și

înecat. Din figură, în particular, se observă instituirea în camerele consecutive a zonelor de

calmare cu viteză redusă.

Fig. 11. Mișcări ale fluidului în interiorul camerelor consecutive:

funcționare cu deversor liber și cu deversor încecat.



========================================================================

of 106

În figurile 12 si 13 sunt prezentate fotografii ce ilustrează lucrări pentru realizarea scării de

pești.

Fig. 12 Început săpături pentru realizarea îndiguirilor și scara

pentru pești

Fig. 13 Scara pentru pești și îndiguiri construite

În fig. 14 este prezentat un exemplu ce ilistrează o scară pentru pești.

Fig. 14 Exemplu de scară pentru pești



========================================================================

of 106

Descrierea tehnologiei de execuție a prizei de captare nr.1 și a canalului de derivație de pe

râul Șucu la cota 860.0:

Priza de captare se va dispune transversal pe albia râului Șucu în aval de confluența cu

pârâul Olteana având o lungime de 26.00m și o lătime maximă de 11.0m (total lungime priză va

fi de 45.00m iar lățime lucrare de intervenție este de 42.71m). Cota de fundare a prizei de captare

va fi la 857.0m. Priza de captare și canalul de derivație vor fi compusi din: un prag longitudinal

tip grindă de beton armat în amonte de priză la 4.00m având secțiunea transversală

dreptunghiulară de 150x280cm, un prag longitudinal tip grindă de beton armat în aval de priză la

4.00m cu sectiunea de 150x275cm; priza de captare propriu zisă ce se va realiza din profile de

canalizare speciale prefabricate din beton armat cu lungimea tronsoanelor de 2.50m, acesta

având sectiunea de 160x150cm; realizarea zidăriei umede din blocuri de piatră și bolovani de râu

pe zona dintre prag și captarea propriu zisă; scara de pești dispusă înspre drumul forestier

realizată din zidărie umedă de bolovani de râu; un zid de sprijin din beton armat cu lungimea de

19.80m și cu o lățimea la talpă de 2.35m iar înălțimea maximă va fi de 5.40m acesta va fi dispus

pe malul drept al râului înspre drumul forestier și canalul de derivație rectangular cu secțiunea

transversală de 220x280cm din tuburi de beton armat prefabricat.

În faza de început a lucrărilor de construcții la ansamblul de captare se va executa

amenajarea pentru organizarea de șantier locală pe o suprafață de aproximativ 100.0mp, aceasta

fiind dispusă între drum și amplasament. Aceste lucrări constau în :

montarea unui container tip birou pentru deservirea personalului ce lucreaza la

respectivul obiectiv, container modular cu suprafață de 10.0mp (dispus cu ajutorul

macaralei de pe drumul forestier);

montarea unei cabine grup sanitar, dotat cu toalete ecologice;

dispunerea unui rezervor de apă potabilă pentru deservire șantier;

realizarea unei platforme din lemn pentru dispunerea unui generator de curent.



========================================================================

of 106

ȘANTIER CLĂDIRE CENTRALĂ.

Prima fază este cea de amenajare a șantierului cu defrișarea plantelor din interiorul zonei

de șantier și delimitarea acestuia cu o împrejmuire adecvată. Împrejmuirea va fi executată la o

distanță de aproximativ 10,0m de la limita zidăriei viitoarei clădiri centrale, în special, pe laturile

din aval și din amonte se va lărgi șantierul pentru a construi căile de acces la acesta și pentru a

pregăti zonele corespunzătoare de depozitare a materialelor (elemente pentru punți/podine, fierul

pentru armături, diferite materiale de construcție), depozitarea utilajelor și zona barăcilor de

șantier, vestiar și wc ecologic pentru muncitori și lucrătorii din șantier. La finalizarea lucrărilor

vor fi efectuate revegetalizări și plantări de specii de arbuști și/sau de specii locale cu tulpină

înaltă/medie. În fig. 15,16 și 17 sunt prezentate exemple de organizare de șantier pentru priza de

captare, denisipator și clădirea centrală.

Fig. 15 Exemplu de împrejmuire de șantier și acces cu

depozitare material prelucrat

Fig. 16 Exemplu de delimitare șantier pentru prize de

captare și denisipator



========================================================================

of 106

Fig. 17 Exemplu de amenajare de șantier la clădirea centrală cu împrejmuire și depozitare de materiale.

Realizarea zidului de sprijin

Zidul de sprijin va fi dispus la marginea drumului forestier înspre albia râului. Zidul de

sprijin va avea o fundație cu secțiunea dreptunghiulară de 235x70cm și o secțiune trapezoidală

cu dimensiunile de 120cm la baza și 80cm la vârf înălțimea maximă a zidului va fi de 5.40m.

Zidul de sprijin va fi căptușit la exterior cu o zidărie umedă din bolovani de râu.

Fazele realizării zidului de sprijin vor cuprinde:

realizarea defrișărilor arboretului existent, aceasta se va realiza cu motofierăstraie.

Materialul lemnos se va dispune în autobasculantă și se va transporta în deponeu;

realizarea săpăturii mecanizate a pământului de pe suprafața amplasamentului zidului,

aceasta se va realiza cu excavatorul cu cupa de 0.5mc dispus pe drumul forestier.

Pământul rezultat se va încărca în autobasculanta de 15mc și se va transporta în deponeu;

realizarea săpăturii în stratele de roca din zona de dispunere a zidului de sprijin. Pentru

dislocarea rocii din masiv se va putea folosi una din cele 3 tehnologii descries mai jos:

prin explozie utilizând explozivi dispusi în găuri practicate în rocă cu utilaje de

găurire;

prin tăierea rocii în fâșii cu ajutorul utilajului cu lanț diamantat dispus pe excavator;

prin dislocarea rocilor cu ajutorul piconului montat pe excavator.

realizarea cofrajului din panouri TEGO pentru fundația zidului. Cofrajul se va realiza cu

ajutorul dulgherilor și utilaje mecanizate mici



========================================================================

of 106

realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 5cm. Betonarea se va realiza

mecanizat cu ajutorul autopompei de beton cu brat de 20m dispusă pe drumul forestier.

montarea carcaselor prefabricate de armature. Carcasele se vor monta cu ajutorul

automacaralei de 2.5tone ce va fi dispusă pe drumul forestier.

betonarea tălpii zidului de sprijin se va realiza într-o singură zi mecanizat cu ajutorul

autopompei de beton cu braț de 20m dispusă pe drumul forestier.

dupa întărierea betonului se va trece la decofrarea tălpii;

armarea zidului de sprijin în trei tronsoane. Armarea se va realiza cu carcase prefabricate

execușia sistemului de drenare și evacuare a apelor pluviale din spatele zidului de sprijin;

realizarea cofrajului din panouri TEGO;

betonarea pe tronsoane a zidului de sprijin

dupa intarirea betonului se va trece la decofrare;

realizarea zidariei uscate. Aceasta se va realiza manual de catre zidari cu bolovani de rau

adusi din Baza si cu mortar preparat in Statia de Batoane din Organizare;

la finalizarea celor 3 tronsoane de zid de sprijin se va trece la realizarea lucrarilor de

jonctiune a drumului forestier cu zidul de sprijin Montare parapet metallic, realizare

acostament drum).

Betonul utilizat se va realiza in statia de betoane din Organizarea Principala de santier si

se va transporta pana la amplasament cu autobetoniera de 10mc. Carcasele se vor realiza in Baza

si vor fi transportate la amplasament cu ajutorul trailerului. Carcasele se vor realiza in Baza si

vor fi transportate la amplasament cu ajutorul trailerului.

Realizarea prizei de captare

Aceasta se va realiza în doua faze: prima realizarea lucrărilor hidrotehnice pe terenul din

albia majoră dinspre drumul forestier și a doua realizarea lucrărilor în albia minoră.

Lucrările din albia majora la priza de captare constau în :

realizarea lucrărilor de săpătura a pământului din fața zidului de sprijin și până la albia

minora a răului. Săpătura se va realiza cu excavatorul cu cupa de 0.5mc dispus pe drumul

forestier, pământul se va dispune în autobasculanta de 15mc și va fi transportat în

deponeu;



========================================================================

of 106

realizarea săpăturii în stratele de rocă, roca rezultată se va descarca în autobasculanta de

15mc și va fi transportată în deponeu;

dupa atingerea nivelului luciului de apa a săpăturilor se vor introduce palplansele în

lungul albiei minore a raului. Palplansele se vor introduce în teren prin vibropercuție cu

ajutorul automacaralei de mare tonaj. Palplansele se vor introduce pe o lungime de 18.0m

în lungul firului de apă. Descrierea soluției de deviere parțială a cursurilor de apă:

se vor utiliza cofraje metalice tip Omega;

introducerea cofrajelor metalice în sol se va realiza mecanizat prin vibropercuție cu

ajutorul macaralei și a unui berbec mecanic montat pe macara. În funcție de terenul

în care se introduce palplanșa, utilajul poate fi un dispozitiv de vibroinfigere pentru

zona de teren nisipos sau balast montat pe macara. La piatră se folosește berbecul.

în zona de deviere a cursului de apă sau pentru izolarea zonelor de lucru (când

aceasta se realizeaza cu palaplanșe) se va realiza o platforma de lucru a utilajelor pe

malul râului în imediata apropiere a locului de introducere a palplanșelor (la

devierile de cursuri de apă locul de dispunere a utilajelor va fi chiar drumul

forestier);

palplanșa va fi montată și susținută în poziție verticală în albia râului cu ajutorul

unei automacarale de 2.5tone dispusă pe platformă sau pe drumul forestier (de la

caz la caz);

introducerea acestora în sol se va realiza prin vibroînfigere cu un utilaj special

montat pe o altă automacara dispusă pe platforma sau pe drumul forestier (dacă

solul este nisipos sau din balast) și prin vibropercuție dacă solul este stâncos,

utilizându-se berbecul;

dispunerea palplanșelor pentru devierea cursurilor de apă va începe de lângă malul

care se dorește izolat și se continuă spre axul median al râului;

dupa introducerea tuturor palplanșelor se poate trece la realizarea lucrărilor în

porțiunea de albie izolată, apa rezultată din infiltrații în zona izolată se va evacua cu

ajutorul motopompelor (dacă este cazul) fiind deversată în râu în aval de lucrare.



========================================================================

of 106

schimbarea zonei de izolare se va realiza prin scoaterea palplanselor din zona de

amonte față de lucrarea executată și introducerea lor din partea opusă prin aceiași

metodă;

extragerea palplanșelor se va realiza cu utilaje (macara cu utilaj de vibroînfigere)

începând din aval în amonte.

În fig. 18 este prezentat un curs de apă deviat cu ajutorul palplanșelor, iar în fig. 19

modalitatea de montare a palplanșelor.

Fig. 18 Curs de apă deviat cu ajutorul palplanșelor Fig. 19 Modalitatea de montare a palplanșelor

realizarea săpăturilor până la cota de fundare a prizei de captare

realizarea pragului din amontele prizei cu secțiunea de 100x150cm. Acesta va fi din

beton armat și va fi executat astfel:

realizarea săpăturii în șanț până la cota de fundare a grinzii;

realizarea cofrajului din panouri TEGO;

realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 5cm.

dupa întărirea betonului se va trece la dispunerea carcasei prefabricate de

armature. Carcasa se va realiza în Baza și se va monta cu ajutorul

automacaralei de 2.5tone dispusă pe drumul forestier;



========================================================================

of 106

realizarea betonării grinzii - mecanizat cu ajutorul autopompei de beton cu

bratul de 20m dispusa pe drumul forestier.

dupa întărirea betonului se va trece la decofrare și la realizarea

umpluturilor cu argilă adusă din Baza cu autobasculanta de 15mc;

realizarea prizei de captare care se va realiza astfel:

realizarea săpăturii în șanț până la cota de fundare a grinzii;

realizarea unui strat de argilă cu grosimea de 10cm pe care se va dispune

prefabricatele de captare, stratul se va realiza prin așternerea manuală a

argilei precum și compactarea cu placa vibrantă;

dispunerea tronsoanelor prefabricate ale prizei de captare. Acestea se vor

monta cu ajutorul automacaralei de mare tonaj (8 tone) dispusă pe drumul

forestier. Tronsoanele se vor transporta din Organizare cu trailerul;

realizarea lucrărilor de umplutură cu argilă;

realizarea miezului de argilă situate între prag și priza de captare. Argila va fi adusă din

Baza cu autobasculanta de 15mc și va fi împrăștiată cu buldoexcavatorul;

realizarea lucrărilor de zidărie umedă cu bolovani de râu aduși din Baza;

montarea stavilelor la canalul prizei;

realizarea devierii cursului de apă pe zona de priză descrisă mai sus. Devierea se

realizează prin introducerea unor palplanșe transversal pe albia râului prin vibropresare.

Palplansele se vor introduce în amonte de pragul de la priza de captare;

realizarea scării de pești din zidarie umeda cu bolovani de râu aduși din Baza.

realizarea în oglindă a lucrărilor hidrotehnice descriese mai sus

extragerea palplanșelor din albia râului.

Realizarea canalului de derivatie

Canalul de derivatie va avea o sectiune dreptunghiulara cu sectiunea de 220x280cm cu o

lungime de 62.58m dispus subteran si care va lega priza de captare de denisipator. Canalul de

derivatie va traversa drumul forestier.

Etapele realizarii canalului de derivatie vor fi:



========================================================================

of 106

realizarea lucrărilor de săpătură a pământului de pe traseul canalului de derivație.

Săpătura se va realiza cu excavatorul cu cupă de 0.5mc dispus pe drumul

forestier, pământul se va dispune în autobasculanta de 15mc și care va fi

transportat în deponeu;

realizarea săpăturii în stratele de roca, roca rezultată se va descărca în

autobasculanta de 15mc și va fi transportată în deponeu; săpătura se va realiza în

șanț deschis până la cota de fundare a canalului;

dispunerea tuburilor de canal prefabricate din beton armat în operă cu ajutorul

automacaralei de mare tonaj (8 tone) care se va dispune pe drumul forestier.

Prefabricatele vor fi aduse la amplasament cu trailerul;

executarea lucrărilor de hidroizolatie;

realizarea lucrărilor de umpluturi cu agregate și pământ;

refacerea terenului natural prin plantarea de arboret și însămânțarea de iarbă.

Descrierea tehnologiei de executie a statiei de captare 1 la cota 861.1:

Stația de captare din proiect este dispusă la cota 861.10m, având o suprafață construită de

268.63mp. Cota de fundare fata de terenul natural va fi de 3.85m. Construcția se va încadra în

mediul natural fiind semiingropată.

Stația de captare va avea următoarele compartimentări:

Denisipatorul cu o suprafata utila de 147.65mp ;

Camera de incarcare cu o suprafata utila de 46.52mp;

Camera de comanda cu o suprafata utila de 36.0mp.

Stația de captare va fi dispusă în apropierea drumului forestier la o distanță de 1.90m de

acesta, nefiind necesară realizarea unui drum de acces la amplasament.

Organizarea locala de șantier va fi cea de la priza de captare și canalul de derivație

aferente ei. Utilajele de construcții vor acționa de pe drumul forestier existent.

Terenul pe care se va dispune stația de captare este accidentat fiind necesare lucrări de

amenajare. Pentru realizarea lor sunt necesare parcurgerea următoarelor etape:

Realizarea lucrărilor de terasament;

Realizare lucrărilor de amenajare pentru sprijiniri de versant;



========================================================================

of 106

Realizarea construcției efective;

Refacerea terenului din zonă și încadrarea în mediul ambiental.

Realizarea lucrărilor de terasament

În această etapă se vor realiza mai întâi lucrări de defrișari ale arboretului din zona

afectată, aceasta operațiune se va realiza cu ajutorul motofierăstraielor iar materialul rezultat va

fi încărcat în autobasculanta de 15mc și transportat în deponeu.

Dupa defrișare se va trece la realizarea săpăturii pământului ce se va execuata cu ajutorul

excavatorului cu cupă de 0.5mc, stratul vegetal se va dispune pe terenul din zonă, iar restul

pământului va fi încărcat în autobasculantele de 15mc și se va transporta în deponeu.

Săpăturile în stratul de roca (dislocarea rocilor) se va realiza prin una din metodele:

prin explozie utilizând explozivi dispuși în găuri practicate în rocă cu utilaje de găurire;

prin taierea rocii în fâșii cu ajutorul utilajului cu lanț diamantat dispus pe excavator;

prin dislocarea rocilor cu ajutorul piconului montat pe excavator.

Extragerea rocilor dislocate se va realiza cu ajutorul excavatorului cu cupa de 0.5mc care

se vor încărca în autobasculante de 15mc și transportate în deponeu.

La atingerea cotei de fundare necesare lucrările de terasemente se vor finaliza prin

îndreptarea terenului rezultat.

Realizarea lucrărilor de artă

Taluzul rezultat în urma săpăturilor va fi stabilizat cu ajutorul unui grilaj de sprijin

pierdut care este ancorat în masivul de roca. Grilajul va fi alcătuit din micropiloți din oțel

introduși în rocă, rigle de consolidare și tiranți activi ancorați în masivul de rocă. Distanța dintre

micropiloți va fi de 60cm, ei vor fi introduși în rocă la o adâncime de 120cm.

Înainte de dispunerea micropiloților se vor realiza tiranții activi. Pentru realizarea

acestora se vor urma etapele:

realizarea găurilor înclinate în masivul stâncos cu ajutorul frezei mecanice cu coroană

diamantată;

introducerea tijelor de ancorare în găuri;

introducerea în tije a toroanelor de ancorare;



========================================================================

of 106

la final se va introduce bentonita. Bentonita se va realiza în stația de betoane din Baza și va fi

transportată până la locul de punere în operă cu ajutorul autobetonierei de 10mc.

Introducerea micropiloților se va realiza în găuri executate cu o freza mecanică cu

coroană diamantată unde se va introduce bentonita și apoi micropiloții, aceștia fiind introduși cu

ajutorul automacaralei de 8tone ce se va dispune pe amplasament. Dupa introducerea

micropiloților aceștia se vor conecta cu tiranții activi, apoi se vor dispune riglele de consolidare

care vor fi sudate pe șantier de micropiloți. Riglele sunt din teava metalică.

La finalizarea sistemului de sprijinire a versantului se va trece la realizarea consolei de

cap dispusă la partea superioară a micropiloților, care este un sistem de rigle prefabricate din

beton armat montate la partea superioară a micropiloților, montajul acestora se va realiza cu

macaraua de 2.5tone.

Realizarea constructiei efective

Pentru realizarea acestui obiectiv se vor parcurge următoarele etape:

finalizarea lucrărilor de săpături pentru toată suprafața construcției, aceasta se va realiza cu

excavatorul cu cupa de 0.5mc, materialul extras se va încărca în autobasculante de 15mc cu

ajutorul cărora se va transporta în deponeu;

realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 10cm

cofrarea pentru radierul general. Cofrajul se va realiza din panouri TEGO și cherestea

armarea radierului ce se va executa monolit de către fierarii betoniști cu armature

independente aduse din Bază cu trailerul;

betonarea

dupa întărirea betonului se va trece la decofrarea manuală;

realizarea hidroizolațiilor, ce se vor realiza manual cu material de hidroizolații;

realizarea armării pereților stației de captare se va realiza manual și mecanizat, prin

dispunerea carcaselor cu ajutorul automacaralei de 2.5tone.

realizarea cofrajelor mecanizat utilizand cofraje PERRI ce se vor monta cu automacaraua de

2.5tone ce va fi dispusa pe drum;



========================================================================

of 106

betonarea mecanizata a cofrajelor ce se va realiza cu ajutorul autopompei cu bratul de 20m

dispusa pe drumul forestiar.

dupa întărirea betonului se va trece la decofrarea pereților de la stația de captare;

realizarea cofrajului pentru planșeul stației ce se va realiza cu cofraje TEGO, grinzi și popi

metalici. Dispunerea cofrajului se va realiza cu ajutorul automacaralei de 2.5tone;

armarea planșeului cu bare individuale și carcase. Barele se vor aduce din Baza cu ajutorul

trailerului, la fel și carcasele;

betonarea mecanizată a acestuia

dupa întărirea betonului din planșeu se va proceda la realizarea decofrării acestuia, ce se va

executa manual;

realizarea hidroizolațiilor exterioare la stația de captare, acestea se vor realiza manual cu

folosirea membranelor și materialelor de hidroizolație;

montarea în interiorul stației a confecțiilor metalice (scări, pasarele, podețe, pod raclor, valve

cu cupă, conducta forțată, etc). Confecțiile metalice vor fi prefabricate și se vor aduce din

Baza cu ajutorul treilerului. Introducerea lor în stația de captare se va realiza mecanizat cu

ajutorul buldoexcavatorului. Montarea se face manual folosind utilaje de mică mecanizare

(mașini de găurit, aparate de sudura, bormașini, etc);

montarea tâmplăriei metalice care se va realiza manual, tâmplaria fiind adusă cu trailerul din

Baza;

realizarea instalațiilor electrice de supraveghere și comandă, acestea se vor realiza cu

personal specializat (electricieni și electroniști);

în paralel cu utilarea interioară a stației de captare se va trece la realizarea canalui de

deversare. Canalul de deversare va fi din tronsoane de canal prefabricate din beton armat cu

secțiune circulară având diametrul interior de 100cm și va cuprinde:

realizarea săpăturii mecanizate a pământului.

săpăturile în stratul de rocă.

realizarea manuală a unui strat de nisip compactat, acesta se va realiza utilizând

nisip adus din baza cu autobasculanta de 15mc;

peste patul de nisip se vor monta tuburile de canalizare. Montajul lor se va realiza

mecanizat cu ajutorul automacaralei de 2.5tone, lungimea canalui va fi de 18.5m;



========================================================================

of 106

dupa montarea canalului se va realiza acoperirea șanțului cu agregate și pământ

refacerea terenului afectat prin înierbarea acestuia.

realizarea finisjelor de pe porțiunea de fațadă liberă a stației de captare (finisaj cu zidărie din

piatră de râu) și la montarea pe acoperiș a balustradelor. Bolovanii la zidăria aparentă se vor

aduce din Bază la fel ca balustrada.

Refacerea zonei afectate de lucrarile executate

La final se va trece la realizarea lucrărilor de refacere a zonei afectate de construcții. În

primă fază se va ecologiza zona prin strângerea și evacuarea deșeurilor rămase accidental pe

amplasament, apoi se vor realiza lucrările de umpluturi cu pământ din pamantul lasat special pe

amplasament. Această operație se va realiza cu ajutorul buldoexcavatorului. La finalul

umpluturii se va trece la realizarea lucrărilor de inierbare și apoi la plantarea de arbori și arbusti.

În figura 20 este prezentat un exemplu de stație de captare cu denisipator.

Fig. 20 Vedere de ansamblu a prizei de captare și a deznisipătorului cu îndiguire în albie.

Clădirea centrală.

Clădirea centrală va fi realizată în amonte de aşezarea Poiana Mărului pe malul stâng al

râului Sucu şi în amonte de drumul mai sus menţionat pentru pozarea conductei. Cota de la



========================================================================

of 106

intrarea în clădire este presupusă la 656,75 m peste nivelul mării, în timp ce cota jeturilor

turbinelor este prevăzută la 656,28 m peste nivelul mării. Clădirea va adăposti cele trei grupuri

electromecanice ale instalaţiei hidroelectrice în proiect şi va prezenta următoarele încăperi:

sala turbinelor cu cele trei grupuri electromecanice prezente şi podul rulant pentru

manipularea lor în vederea întreţinerii;

o mansardă în interiorul sălii maşinilor pentru amplasarea tablourilor de comandă şi

control;

o sală de transformatoare pentru amplasarea celor trei transformatoare (unul pentru

fiecare grup turbină – generator);

două încăperi pentru schimbul şi măsurarea energiei electrice produse.

Acoperişul clădirii este prevăzut în două ape, uşa de la intrare de dimensiuni de 5,0 m

înălţime pentru 5,0 lăţime va fi finisată în lemn. Ferestrele vor fi inserate într-un finisaj din lemn

realizat în partea înaltă a clădirii.

Restituirea apei se va face în râul Sucu şi va fi garantată de un canal cu luciul apei liber

îngropat. Înainte de gura de refulare a canalului vor fi realizate nişte trepte amortizoare astfel

încât să restituie în râu apele rezultate la viteză redusă.

După amenajarea șantierului se vor începe săpăturile pentru realizarea fundațiilor clădirii

centrale. Săpătura va avea o suprafață la bază puțin mai mare decât talpa clădirii centrale și, prin

urmare, de aproximativ 35,0 x 15,0 m și adâncime maximă de aproximativ 5,5m. Taluzurile

săpăturii vor fi realizate în funcție de consistența terenului cu o pantă de cel mult 50°/55° față de

orizontal. În general, pentru a proteja fronturile săpăturii, pământul va trebui să fie depozitat la o

distanța de cel puțin 5,0 m și în orice caz la o distanță mai mare decât adâncimea excavației.

Înainte de a merge pe fundul excavațiilor și în orice caz după orice fenomen de precipitație

atmosferică va trebui să se verifice stabilitatea frontului săpăturii provocând alunecarea zonelor

care au devenit instabile (pietre, porțiuni de pământ desprinse).

Volumul de excavație prevăzut este de aproximativ 2.500,0 m3; acest material va fi

parțial reutilizat pentru reumpleri și modelări ale planului orizontal la clădirea centrală și pentru

sectorul inițial de pozare a conductei. Dacă o anumită parte din materialul excavat nu se poate

utiliza aceasta va fi plasat pe piață în funcție de caracteristicile materialului respectiv, sau va fi



========================================================================

of 106

transportat la un deponeu de materiale inerte din apropiere. Și materialele care nu se pot refolosi

precum betoanele rezultate în urma eventualelor demolări vor fi transportate la deponeul de

materiale inerte. Materialul excavat va fi prin urmare stocat în mod provizoriu atât în interiorul

șantierului cât și în zonele limitrofe acestuia împrejmuite în mod adecvat. Va fi de asemenea

pregătită o zonă de depozitare a blocurilor eratice (blocuri cu dimensiuni mari) destinate

realizării îndiguirilor și anrocamentelor în albie la priza de captare și lângă locul de restituire a

debitelor derivate în albie în centrală. Blocurile cu dimensiuni mai mici vor fi prelucrate cu o

instalație de prelucrare a materialului de excavație (concasor și moară), de instalat la șantierul

clădirii centrale, care va permite producerea materialului destinat formării substraturilor și/sau

straturilor de drenaj în jurul zidăriei îngropate. În fig. 21, 22 și 23 sunt prezentate exemple de

utilaje de construcții implicate în lucrarea de față.

Fig. 21 Mijloace de lucru pentru realizarea excavației pentru centrală.



========================================================================

of 106

Fig. 22 Mijloace de lucru pentru realizarea excavației în

centrală.

Fig. 23 Mijloc de excavație la șantier în apropierea

zonei de depozitare a pământului de excavația și

instație de prelucrare.

Descrierea tehnologiei de execuție a microhidrocentralei 1 la cota 656 :

Clădirea microhidrocentralei 1, în suprafață de 408.72mp, se dispune la o distanță de

15.60m pe partea din stângă față de drumul forestier care însoțește cursul râului Șucu de la

vărsare spre izvor. Clădirea este proiectată D+P cu o înălțime la coamă de 14.88m față de cota de

fundare, terenul pe care se construieste clădirea este cu o ușoara pantă de aproximativ 8.5% pe

latura scurtă. Aceasta nu impune realizarea unor lucrări de amenajare (zid de sprijin).

În faza de început a lucrărilor de construcții la microhidrocentrală se va executa

amenajarea pentru organizarea de șantier locala pe o suprafață de aproximativ 100.0mp, aceasta

fiind dispusă între drum și amplasament. Lucrările de organizare a șantierului sunt identice cu

cele descrise înainte.

Lucrările efective de construcții a microhidrocentralei vor avea mai multe etape:

amenajarea drumului de acces (ce face legătura dintre clădire și drumul forestier);

realizarea lucrărilor de terasamente pentru obiectiv (săpături);

realizarea construcției;

realizarea canalului de deversare;

realizarea lucrărilor pentru refacerea mediului.



========================================================================

of 106

Amenajarea drumului racord.

Drumul racord trebuie să asigure accesul utilajelor grele la amplasament pentru a permite

realizarea obiectivului. Acesta trebuie realizat astfel încât impactul asupra mediului să fie

minimal, să asigure stabilitate și rezistență și o comportare bună în perioada exploatării (pe toata

perioada de existență a construcției). Dimensiunile acestuia vor fi de 4.00m lățime și 15.60m

lungime, pentru realizarea lui se vor utiliza materiale ecologice. Drumul va avea o structură

semirigidă având o fundație din balast stabilizat și structură rutieră din piatră spartă cilindrată.

Grosimea totală a sistemului rutier va fi de 60cm, cu pante transversale de 2%. Ca si

etape in realizarea acestuia va cuprinde:

defrișarea terenului care se va realiza mecanizat utilizandu-se motofierăstraie, deșeurile

lemnoase rezultate se vor aduna și transporta cu autobasculanta pănă la deponeu;

înlăturarea stratului vegetal pe toata suprafața drumului, aceasta se va realiza cu lama

buldoexcavatorului pe pneuri. Pământul rezultat se va dispune pe drum pentru a putea fi

folosit la refacerea zonei.

realizarea săpăturii pe toata suprafata drumului.

realizarea stratului de fundație a drumului prin dispunerea în straturi succesive de câte 15cm

grosime a balastului stabilizat cu ciment. Amestecul balastului cu cimentul se va realiza uscat

în statia de betoane din Organizarea Principala de Santier și va fi transportat cu ajutorul

autobetonierei de 10 mc. Împrăștierea balastului stabilizat se va realiza cu

ajutorulautogrederului. Cilindrarea stratului de balsat se va realiza cu ajutorul cilindrului

compactor de 2tone.

dupa realizarea stratului de fundare cu grosimea de 45cm se va trece la realizarea stratului de

rezistență care va fi realizat din piatră spartă. Piatra sparta va fi procurată din carierele din

zona și va fi transportată până la obiectiv cu autobasculanta de 15mc.

Asternerea stratului de piatră spartă și profilarea acestuia se va realiza cu ajutorul

autogrederului. Compactarea stratului de piatra se va realiza cu cilindrul compactor de 2 t.

Realizarea lucrărilor de terasamente.

Acestea constau în :



========================================================================

of 106

realizarea defrișărilor pe toată suprafața ocupată de microhidrocentrală, mecanizat

cu autofierastraul;

îndepărtarea stratului vegetal

realizarea săpăturilor de pământ cu ajutorul excavatorului cu cupă de 0.5mc,

dislocarea straturilor de rocă. Roca dislocată va fi transportată în deponeu;

nivelarea terenului de fundare se va realiza cu scarificatorul.

Realizarea clădirii microhidrocentralei.

Clădirea va avea un sistem de fundare direct tip radier general, suprastructura va fi în

cadre din beton armat în conlucrare partială cu planșee din beton armat monolit, pereții de

închidere vor fi din beton armat monolit, acoperișul va fi tip șarpantă cu structură din lemn și

învelitoare din panouri tip sandvich cu spumă poliuretanică. Tâmplăria exterioară va fi metalică.

În fig. 24 și 25 sunt prezentate fotografii de la fundațiile altor lucrări similare.

Fig. 24 Săpătură terminată și construirea soculurilor

turbinelor și deversării

Fig. 25 Fundații și pozare chesoane turbine

Lucrările la infrastructură constau în :

realizarea unui cofraj din panouri TEGO pentru radier;

realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 10cm.



========================================================================

of 106

armarea radierului. Armaturile se vor aduce din Organizare și se vor dispune în radier cu

ajutorul fierarilor și a automacarlei de 2.5 tone;

betonarea radierului

decofrarea radierului și realizarea hidroizolațiilor;

realizarea suprastructurii din beton armat monolit care conține lucrări de cofrare cu

cofraje metalice tip PERRI, dispunerea carcaselor prefabricate de armature cu ajutorul

automacaralei de 2.5tone, betonarea elementelor structurale cu ajutorul pompei de beton

cu braț de 20m, decofrarea după întărire a betonului, alte montaje de dispozitive necesare

funcționării.

În fig. 26 este prezentată o fotografie ce ilustrează această etapă.

Fig. 26 Începere construcție ziduri verticale.

realizarea acoperișul din lemn - se va monta învelitoarea cu automacaraua de 2.5 tone;

montajul tâmplăriei exterioare, la tencuieli și pardoseli. Tâmplăria se va dispune folosind

unelte mecanizate actionate electric;

montarea în interiorul clădirii a podului rulant;

cu ajutorul podului rulant și a automacaralei de mare tonaj (8 tone) se vor monta utilajele

(turbinele, transformatoarele, blocurile de comandă). Utilajele se vor aduce până lângă

clădire cu trailer apoi vor fi descarcate cu ajutorul automacaralei.



========================================================================

of 106

realizarea finisajelor interioare (zugraveli, placări de pardoseli, montaj de balustrade,

pasaje metalice, vopsitorii, tâmplărie interioară, sisteme de supraveghere, comandă și

control, etc);

La finisajele interioare și exterioare se vor folosi schele metalice aduse și depozitate în

bază. Pe timpul realizării lucrărilor la clădire se va folosi ca sursa de curent un generator pe

combustibil lichid (motorină) dispus în organizarea de șantier locală.

PANOURI DE COFRAJ TEGO

Panourile de cofraj de lemn cu fețe de placaj Tego sunt alcătuite dintr-o ramă de

cherestea de rașinoase pe care se dispune un placaj de cofraj. Formatele disponibile sunt :

2x0.6m ; 2x0.5m ; 2x0,4m. Asamblarea ramei se realizează prin chertare, cu montarea de

întărituri pe direcție longitudinală și transversală, grosimea panoului obținut din ramă și placaj

fiind 9 sau 10 cm. În fig. 27 este prezentat un panou TEGO.

Fig. 25 Panou TEGO



========================================================================

of 106

Materii prime și materiale folosite la confecționarea panourilor de lemn:

Elemente de rezistență: lonjeroane din rigle de cherestea de 5x9 cm,, traverse și

distanțieri din cherestea de rășinoase din rigle de cherestea de 5x5 cm

Placa de lemn pentru lucrări de exterior, tip TEGO din fag, calitatea I. Canturile plăcii de

tego sunt protejate cu vopsea alchidică

Șuruburi pentru gips-carton cu filet rapid

Cuie de 8 și 10 cm folosite pentru îmbinarea ramei de cherestea

Rezultate obţinute la verificarile efectuate pentru stabilirea calitatii pentru produsul

PLACAJ FAG COFRAJ:

o rezistenţa încleierii la forfecare (conf. EN 314/1996) = 1,91 N/mm2 (faţă de minim = 1,8)

o umiditate (conf. EN 322/1996) = 6,84 % (faţă de maxim = 12%)

o Rezistenţa încleierii la încercare cu dalta (conf. STAS 7873/1976) = 10 (notă)

o Emisie formaldehidă liberă (conf. EN 120/1995) = 2,67 mg/100 g (faţă de maxim = 7

o Clasa de emisie formaldehidă liberă = E1

În fig. 28 sunt exemple de lucrări cu panouri TEGO.

Fig. 28 Exemple de construcție cu panouri TEGO



========================================================================

of 106

AVANTAJELE PANOURILOR TEGO

-pret redus;

-usurinta in trasport, manipulare, utilizare;

- rezistenta la mai multe cicluri de cofrare (pana la 25 cicluri);

-posibilitatea reconditionarii panourilor uzate;

COFRAJE PERI

Cofrajul pentru plansee PERI MULTIFLEX este un cofraj flexibil cu grinzi

longitudinale și transversale pentru plansee în mai multe variante, fie utilizând grinzi cu inima

plină VT20K sau grinzi cu zăbrele GT24. Grinda VT20K este cea mai ieftină soluție iar grinda

cu zabrele GT24 face posibilă adaptarea unor deschideri mari între grinzile longitudinale și

transversale, deci utilizarea unui numar mai mic de elemnte. Structura portantă pentru

MULTIFLEX se poate realiza cu popi ușori MULTIPROP din aluminiu pentru înălțimi până la

6.25m sau cu esafodaje pentru înălțimi mai mari. Grinzile GT24 se pot sprijini în orice punct cu

suportul de tip ”gheara” și pot prelua o încărcare maximă de 28 KN. În fig 29 și 30 sunt

prezentate panouri PERI.

Fig. 29 VT20K Fig. 30 GT24



========================================================================

of 106

Popii PERI MULTIPROP se pot folosi independenți sau legați între ei cu rame sub

forma de mese sau turnuri. Aceștia au greutatea proprie redusă, putând fi manevrați ușor de către

o singură persoană, chiar când sunt extinși la maxim. Scara metrică încorporată face posibilă o

reglare prealabilă exactă. Piulița rapidă ușurează reglajul la ajustarea popului după instalare. În

fig. 31 este prezentat un pop MULTIPROP.

Fig. 31 Exemplu pop MULTIPROP

În fig. 32 și 33 sunt prezentate variane de cofrare.

Fig. 32 Variante de cofrare MULTIFLEX



========================================================================

of 106

Fig. 33. Exemplu de cofrare

AVANTAJE

utilizarea aceluiași tip de grinzi longitudinale și transversale simplifică structura cofrajului;

consum redus de elemente (popi, grinzi longitudinale și transversale); greutate redusă; timp

redus de asamblare;

minimizarea imperfecțiunilor pe fața aparentă a betonului și realizarea unor îmbinări netede;

ușurința în manipulare, transport, asamblare și dezasamblare;

posibilitatea realizării unor forme și geometri variate;

necesarul de forță de muncă redusă;

COFRAJE PERI PENTRU PERETI TRIO

Cofrajul pentru pereți TRIO este un sistem de cofrare care are are ca scop obținerea unui

timp de cofrare redus utilizând un numar minim de componente: panouri metalice de dimensiuni

variabile, elementul singular de cuplare; elemente de îmbinare la colțuri și intersecții. În fig. 34

este prezentat modul de cuplare între panouri.



========================================================================

of 106

Fig. 34 Tipuri de îmbinări între panouri

AVANTAJE

-asamblare simplă prin intermediul unei singure piese de conexiune;

-existența unei singure piese de conexiune simplifică proiectarea, comandarea, livrarea,

sortarea și manipularea pe șantier;

-alinierea și fixarea panourilor se realizează prin intermediul cuplorului BFD într-o

singură operație, ceea ce reduce timpul de cofrare;

-colțurile inferioare ale panourilor prezintă teșituri care permit punerea simplă în poziție

prin sistem pârghie;

-curățare ușoară datorită sistemului ECC de prevenire a adeziunii betonului de fața

cofrajului și a închiderii fețelor laterale ale cofrajului;

-posibilitatea de dispunere a panourilor în poziție verticală sau orizontală; posibilitatea de

realizare a unei game variate de forme, de unghiuri;

-numar redus de componente diferite - o manipulare și asamblare ușoară;

-golurile de conexiune dipuse pe elementele metalice ale panoului permit montarea unor

accesorii

-îmbinarea pereților cu stâlpi circulari se poate realiza cu cofrajele pentru stâlpi SRS;

-vibrarea betonului se poate realiza direct prin conectarea dispozitivului de vibrare la

cofraj.

În fig. 35 sunt prezentate panouri PERI asamblate.



========================================================================

of 106

Fig. 35 Panouri îmbinate

Realizarea canalului de deversare. Canalul deversor va fi subteran cu structura modular

prefabricate din beton armat având o secțiune dreptunghiulară cu secțiunea de 280x230cm și va

avea rolul de a deversa apa turbinată în albia râului. Lungimea canalului deversor va fi de

31.85m.

Etapele de execuției canalului constau în :

realizarea săpăturilor în șanț cu taluz deschis pe toata lungimea acestuia. Șanțul se

va sapa cu ajutorul excavatorului cu cupă de 0.5mc, pământul excavat se va

încărca în autobasculante și se va transporta în deponeu. Dacă pe înălțimea

excavației se va întâlni strat de rocă acesta se va disloca dupa una din metodele

menționate mai sus

realizarea unui pat de nisip cu grosimea de 5cm, nisipul va fi adus din

balastrierele din zona cu autobasculante de 15mc;

se vor dispune în șanț tronsoanele prefabricate de canalizare cu ajutorul macaralei

de tonaj mare (8tone). Macaraua va staționa pe drumul forestier;



========================================================================

of 106

la finalul montajului canalului de descarcare se vor realiza lucrari de hidroizolații,

utilizându-se membrane hidroizolante;

umpluturi peste canalul de descarcare, utilizându-se pământ și agregate naturale

aduse din Organizare;

la final se va reface stratul vegetal de peste canal prin înierbarea zonei.

În fig. 33, 34 și 35 sunt prezentate fotografii din diferite stadii de realizare a deversării.

Realizarea lucrarilor de refacere a mediului natural .

Lucrările sunt similare cu cele descrise anterior.

În fig. 36 – 41 sunt prezentate fotografii ce redau diverse stadii ale construcției clădirii

centrale.

Fig. 36 Realizarea deversării înainte de gura de vărsare în

albie

Fig. 37 Realizare deversare (plafon).



========================================================================

of 106

Fig. 38 Realizare deversare (ziduri verticale). Fig. 39 . Structură gură de vărsare în albie terminată

Fig. 40 Clădire centrală terminată cu amenajarea cotei

terenului natural și revegetalizare executate.

Fig. 41 Clădire centrală terminată cu amenajarea

cotei terenului natural și revegetalizare executate



========================================================================

of 106

Aparatură electromecanică.

În funcţie de debitele estimate disponibile la derivaţii şi în funcţie de căderea brută s-a

prevăzut utilizarea a trei turbine Pelton cu patru jeturi dimensionate pentru un debit de circa 1300

l/s pentru a optimiza montarea şi demontarea maşinilor în funcţie de cantitatea disponibilă în

albie. Turbinele vor fi cuplate la un generator sincron trifazic de 6000 V pentru a garanta o

racordare facilă a instalaţiei la reţeaua locală.

Racordarea la reţeaua electrică se va face în mod probabil la 20 kV în orice caz în funcţie

de instrucţiunile firmei care gestionează reţeaua locală. Instalaţiile, atât în centrală cât şi la

lucrările de captare, vor fi complet automatizate pentru a reduce la minim intervenţiile la faţa

locului. În tabelul nr. 2 sunt rezumate principalele date de proiect ale MHC 1

Tabel 2: Date de proiect ale MHC 1

Curs de apă interesat Râul SUCU

Cotă lucrare de captare (râul Sucu) 861,00 m peste nivelul mării

Cotă lucrare de captare (râul Sucu) 862,00 m peste nivelul mării

Cotă suprafaţă liberă bazin de încărcare la capacitate

maximă 861,00 m peste nivelul mării

Cotă pornire conductă 858,00 m peste nivelul mării

Cotă plan de practicat cu piciorul în centrală 656,55 m peste nivelul mării

Cotă conductă forţată la priza în centrală 656,75 m peste nivelul mării

Cotă axă jeturi turbină 656,28 m peste nivelul mării

Cotă suprafaţă liberă moartă de restituire 654,00 m peste nivelul mării

Cotă restituire în albie 653,50 m peste nivelul mării

Cădere de concesiune 207,00 m

Cădere utilă brută 204,72 m

Cădere netă 188,41 m

Lungime conductă forţată 4.775,0 m

Diametru conductă 1.400 mm

Debit maxim de concesiune 3.700,0 m3/s

Debitul mediu anual de concesiune 1,853 m3/s

Debit de servitute 0.700 m3/s

Putere nominală maximă 9,81 x 3,700 x 207,0 = 7.513 kW kW

Putere nominală medie 9,81 x 1,853 x 207,0 = 3.762 kW kW

Tip de generatoare Sincron trifazic

Producţie medie anuală 19.211.762,7 kWh/an

Putere instalată 3 x 2.200,00 kW

Tip şi număr de turbine nr. 3 Pelton cu 4 jeturi

Rotaţii nominale 600 rotaţii/min



========================================================================

of 106

Conducta

Se prevede realizarea unei conducte cu diametrul nominal de 1.400 mm. Traseul și

lucrările de construcție necesare pozării conductei vor fi descrise unitar pentru tot râul Șucu.

MHC 2: localizată în amonte de confluenţa dintre râurile Şucu şi

Olteana, la cota 866 m .

Părțile componente sunt: captare (pentru aceasta se realizeză două captări după cum

urmează: una pe pârâul Olteana la cota 1012,6 și cea de-a doua pe pârâul Șucu la cota 1089m),

clădire centrală și conductă.

Captare pe râul Olteana,

Se realizează la cota de 1012,60 m peste nivelul mării, imediat în aval de confluenţa

cursului Vilsan. În tabelul 3 sunt indicate valorile medie lunară şi medie anuală pentru staţia

hidrometrică S.H. Poiana Mărului, obţinute de datele măsurate pentru perioada 1945 – 2002 şi

debitele medii lunare pentru secţiunea de închidere a instalaţiei hidroelectrice care face obiectul

studiului efectuând: (metoda 1) un raport între zonele celor două bazine prevăzute; (metoda 2)

prin intermediul unui nou debit mediu specific pentru un bazin de 26,00 km2 şi modulată lunar

conform datelor măsurate.

Tabelul 3. Debite în albie la secţiunea de proiect.

SECŢIUNE

P.h. Poiana Mărului Secţiune instalaţie

METODA 1

Secţiune instalaţie

METODA 2

Suprafaţă [km2] 77,0 26 26

Debit specific [l/s km2] 38,05 38,05 38,85

Ianuarie 1,62 0,547 55% 0,559

Februarie 1,64 0,554 56% 0,566

Martie 2,3 0,777 79% 0,794

Aprilie 4,88 1,648 167% 1,684

Mai 6,29 2,124 215% 2,171

Iunie 4,82 1,628 165% 1,663

Iulie 3,18 1,074 109% 1,097

August 2,4 0,810 82% 0,828

Septembrie 2,18 0,736 74% 0,752

Octombrie 1,89 0,638 65% 0,652

Noiembrie 1,97 0,665 67% 0,680

Decembrie 1,95 0,658 67% 0,673

MEDIA 2,927 0,988 100% 1,010



========================================================================

of 106

În tabelul nr. 4 sunt prezentate debitele lunare ale râului Olteana, debitele preluate de

conductă pentru funcționarea MHC 1, precum și debitul de servitute.

Tabel 4. Debite derivabile pârâu Olteana

Luna OLTEANA

debit mediu râu

[m3]

debit captat [m3] debit de servitute

conform ABAB [m3]

debit efectiv rămas în

albie

[m3]

ianuarie 0.559 0.253 0.306 0.306

februarie 0.566 0.260 0.306 0.306

martie 0.794 0.488 0.306 0.306

aprilie 1.684 1.240 0.306 0.444

mai 2.171 1.300 0.306 0.871

iunie 1.663 1.222 0.306 0.442

iulie 1.097 0.791 0.306 0.306

august 0.828 0.522 0.306 0.306

septembrie 0.752 0.446 0.306 0.306

octombrie 0.652 0.346 0.306 0.306

noiembrie 0.680 0.374 0.306 0.306

decembrie 0.673 0.367 0.306 0.306

MEDIA 1.010 0.634 0.306 0.376

În apropierea lucrării de captare va fi realizat denisipatorul pe malul stâng al aceluiaşi

râu, în amonte de digul rutier într-un spaţiu larg existent. De la camera de vane anexă la

denisipator va porni conducta care va fi pozată integral de-a lungul digului rutier existent până la

clădirea centrală. Conducta va rezulta de circa 2.480 m.


Producţia anuală este estimată la 4458923,3 kwh KWh, iar producţia medie lunară la

371576.94 KWh.

În aval de priza MHC-ului pe râul Olteana (cota 1012 mdMN) se va asigura un debit

rezervat de 0,306 m3/s pentru satisfacerea cerinţelor de scurgere salubră, protecţia faunei

acvatice, adăpatul animalelor, etc. Acest debit este impus de către Administraţia Bazinală de apă

Banat prin Avizul de gospodărire a apelor nr. ABAB – 283 din 04.11.2010.



========================================================================

of 106

Părți componente ale captării de pe râul Olteana

1. Priza de captare

Derivaţia volumelor de apă utile producţiei de energie electrică va fi efectuată printr-o lucrare

de captare în albie realizată pe râul Olteana la cota aproximativă de 1012,60 m peste nivelul

mării, la câteva zeci de metri în aval de confluenţa cu cursul Vilsan.

Ţinând cont de debitul maxim derivabil şi că lăţimea albiei în această zonă, s-a ales realizarea

unei prize laterale la cursul de apă. Pentru a permite derivaţia, va fi realizat un dig mare şi stabil

de captare care va permite înălţarea tirantului hidraulic pentru a permite astfel derivaţia. Digul,

pe malul drept, va fi dotat cu o coborâre în măsură să permită realizarea canalului rampă de

protecţie a peştilor.

Derivaţia se va face pe malul stâng printr-un grătar sub-vertical inserat în malul cursului de

apă şi protejat de opritoare din proiect care vor fi realizate din blocuri ciclopice betonate

dimensionate în mod corespunzător.

Se va realiza un prag în amonte de captare astfel încât să dirijeze debitele de minim către

rampa de protecţie a peştilor de realizat pe malul drept. Un sistem de cascadă în perete subţire,

reglat în mod corespunzător, va permite eliberarea efluxului minim vital fixat de-a lungul rampei

de protecţie a peştilor. În amonte de această cascadă reglată pentru eliberarea debitului minim

vital va fi realizată o cascadă laterală din beton care va permite antrenarea debitelor excedentare

eliberării către grătarul de captare.

Rampa de protecţie a peştilor va fi realizată în bazine succesive, cu cădere dintr-un bazin în

următorul variabilă de la 0,20 m la maxim 0,40 m.

La capătul canalului de derivaţie obţinut în corpul digului va începe un canal complet

îngropat care va dirija apa către denisipator.

2. Denisipator

Debitele derivate ajung la denisipator printr-un canal special îngropat de racord cu lucrarea

de captare; funcţionarea hidraulică a canalului va fi cu luciul de apă liber. Îmbinarea canalului la

denisipator va fi realizată cu profiluri de fund şi laterale în aşa fel încât să regleze fluxul

curentului la intrare.



========================================================================

of 106

Denisipatorul este realizat cu scopul de a încetini fluxul apei permiţând astfel depunerea

materialelor suspendate. Denisipatorul va prezenta de asemenea un deversor lateral pentru

revenirea în râu a apei derivate în timpul operaţiunilor de manevră şi în general în timpul

pauzelor de funcţionare ale utilajului. Fundul denisipatorului va fi înclinat către un canal de

depunere a pietrişului realizat pe partea centrală a denisipatorului. Prin deschizătura unui

batardou va fi apoi posibilă golirea denisipatorului de materialul depus şi printr-o tubulatură să-l

restituie cursului de apă în aval de lucrarea de captare.

La capătul denisipatorului va fi realizată o cascadă modulatoare cu perete gros care va

permite modularea debitelor derivate. Cascada modulatoare va funcţiona drept „interfaţă” între

denisipator şi următorul bazin de încărcare, de la care va fi efectuat punctul de plecare al

conductei. Sistemul descris va permite deci limitarea debitului derivat la valoarea maximă de

concesiune cerută.

3. Bazin de încărcare

În aval de denisipator, înainte de îmbinarea conductei forţate, se prevede un bazin de

încărcare în măsură să permită o bună funcţionare hidraulică a sistemului atât în caz de pornire

rapidă a turbinei în aval, evitând antrenarea aerului în conducta forţată, cât şi în caz de oprire

neaşteptată a acesteia, este de asemenea utilizată drept cameră de expansiune pentru a limita

fenomenul de lovitură de berbec.

Bazinul de încărcare va avea o adâncime utilă cu sarcină plină de 1,80 m măsurată de la axul

conductei, de asemenea, îmbinarea va fi frontală faţă de direcţia curentului, realizând astfel o

configuraţie simetrică, ajutată şi de îmbinarea în trunchi de con înclinat.

Descrierea tehnologiei de execuție a prizei de captare și a canalului de derivație de la

cota 1012.0:

Priza de captare se va dispune transversal pe albia râului Olteana având o lungime de

28.30m și o lățime maximă de 7.00m (total lățime lucrare de intervenție este de 38.35m). Cota de

fundare a prizei de captare va fi la 1184.0m. Priza de captare și canalul de derivație vor fi

compusi din : două praguri longitudinale tip grindă de beton armat unul în amonte de priza la

1.00m având secțiunea transversală dreptunghiulară de 100x150m iar celălalt în aval la distanța



========================================================================

of 106

de 0.30m ; priza de captare propriu zisă ce se va realiza din profile de canalizare speciale

prefabricate din beton armat cu lungimea tronsoanelor de 2.50m, acestea vor avea secțiunea de

140x150cm ; realizarea zidăriei umede din blocuri de piatră și bolovani de râu pe zona dintre

prag și captarea propriu zisă precum și în amonte și aval de aceasta; scara de pești realizată din

zidarie umedă de bolovani de râu; malurile pârâului în zona prizei de captare vor fi consolidate

prin realizarea unor taluzuri consolidate cu bolovani de râu și canalul de derivație rectangular cu

secțiunea transversală de 160x190cm din tuburi de beton armat prefabricat.

Realizarea consolidării în taluz a malurilor pârâului

În prima etapă se va realiza consolidarea malurilor în taluz prin realizarea unei zidarii

uscate din blocuri de piatră. Pe malul drept al pârăului în sensul de curgere al acestuia spre

vărsare aceasta consolidare va avea lungimea de 22.30 m iar pe celălalt mal va avea o lungime

de 31.0m.

Acestea lucrări se vor realiza astfel:

lucrări de defrișare mecanică a zonelor ce se vor consolida, cu ajutorul

motofierăstraielor. Se va defrișa arboretul, acesta se va încarca în autobasculantă

și se va transporta în deponeu;

realizarea îndepărtării mecanizate a stratului vegetal, operațiunea se va realiza cu

ajutorul minibuldoexcavatorului. Pământul îndepărtat se va depozita în grămezi

pe drumul forestier, în amonte de priza de captare pentru a putea fi utilizat la

refacerea mediului natural la finalul lucrărilor. Buldoexcavatorul va trece peste

cursul de apă pe un podeț prefabricat din profile metalice adus la amplasament cu

ajutorul trailerului și montat cu ajutorul automacaralei de 2.5tone;

dispunerea stratului de argilă care va fi adusă cu ajutorul autobasculantei de

15mc. Argila va fi împrăștiată cu ajutorul minibuldoexcavatorului și se va

compacta mecanizat utilizând plăcile vibrante;

realizarea zidăriei uscate din blocuri de stâncă și bolovani de râu. Acestea se vor

dispune mecanizat (pentru blocuri de piatră) utilizând minibuldoexcavatorul și

manual pentru bolovani;



========================================================================

of 106

realizarea zonei de ramforsare a taluzului consolidate cu drumul și terenul din

zonă. Ramforsarea se va realiza cu pământul excavat din stratul vegetal și depus

pe drum.


Aceasta se va realiza în două faze : prima - realizarea lucrărilor hidrotehnice pe terenul din

albia majoră dinspre malul drept al pârâului în sensul de curgere și a doua - realizarea lucrărilor

în albia minoră.

Lucrările din albia majoră la priza de captare constau în :

o realizarea lucrărilor de săpătură a pământului din fața taluzului consolidat și până la albia

minora a râului. Săpătura se va realiza cu minibuldoexcavatorul care va descărca

pământul în autobasculanta de 15mc dispusă pe drumul forestier care la rândul ei va

transporta pământul în deponeu;

o realizarea scării de pești, aceasta va fi alcatuită din zidarie umedă de bolovani de râu.

Bolovanii sunt adusi cu ajutorul autobasculantei de 15mc;

o realizarea săpăturii pentru pragurile longitudinale (numai pentru zona din albia majoră).

Săpătura se va realiza mecanizat cu ajutorul minibuldoexcavatorului, pământul se va

transfera de pe malul drept pe malul stâng cu ajutorul unei cuve metalice prinsă de

automacaraua de 2.5 tone (automacaraua va fi dispusă pe drumul forestier) și se va

descărca în autobasculanta de 15mc și apoi va fi transportat în deponeu;

o realizarea cofrajului din panouri TEGO și a cherestelei;

o realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 10cm.

o dispunerea carcasei de armături în cofrag cu ajutorul automacaralei de 2.5 tone. Carcasa

se va realiza în Baza și va fi transportată cu ajutorul automacaralei de 15mc;

o betonarea pragurilor.

o după întărirea betonului se va trece la decofrarea manuală a pragurilor;

o realizarea miezului de argilă compactată. Argila se va aduce din Bază cu ajutorul

autobasculantei de 15mc, descarcarea ei și punerea în operă se va realiza cu ajutorul

automacaralei de 2.5tone și a cuvei metalice. Compactarea miezului de argilă se va

realiza cu maiuri mecanice și plăci vibrante;



========================================================================

of 106

o montarea prefabricatelor din beton armat ale prizei de captare. Montarea lor se va realiza

cu ajutorul automacaralei de 2.5tone dispusă pe drumul forestier;

o realizarea zidăriei umede din bolovani de râu aduși din Baza. Aceasta se va realiza atât în

aval cât și în amonte de priza de captare;

o dupa realizarea lucrărilor din albia majoră se va trece la realizarea lucrărilor și în albia

minoră dar după ce pârâul va fi deviat pe zona realizată mai sus. Lucrările se vor realiza

identic cu cele pentru albia majoră.

Betonul utilizat se va prepara în Baza la stația de betoane și va fi transportat cu ajutorul

autobetonierei de 10 mc și pus în operă mecanizat cu ajutorul autopmpei cu bratul de 20m ce va

fi dispusă pe drumul forestier. Betonarea se va realiza în aceeași zi.

Realizarea canalului de derivație

Canalul de derivație va avea o secțiune dreptunghiulară cu secțiunea de 160x190cm cu o

lungime de 4.30m dispus subteran și care va lega priza de captare de denisipator.

Etapele realizării canalului de derivație sunt identice cu cele prezentate pentru lucrările

aferente MHC 1.

Descrierea tehnologiei de execuție a stației de captare la cota 1015.70:

Stația de captare din proiect este dispusă la cota 1015.70m, având o suprafață construită

de 159.17mp. Cota de fundarea va fi de 1015.70m. Construcția se va încadra în mediu natural

fiind semiingropată.

Stația de captare va avea următoarele compartimentări:

Denisipatorul cu o suprafață utilă de 81.75mp;

Camera de comandă cu suprafață utilă de 21.94mp;

Camera de încarcare cu o suprafață utilă de 21.00 mp.

Stația de captare va fi dispusă în apropiera drumului forestier la o distanță de 4.00m de

acesta, fiind necesară realizarea unui drum de acces la amplasament cu lățimea de 3.00m.

Drumul de racord va fi realizat conform tehnologiei descrise mai sus.



========================================================================

of 106

Organizarea locală de șantier va fi cea de la priza de captare și canalul de derivație nr.1.

Utilajele de construcții vor acționa de pe drumul forestier existent.

Terenul pe care se va dispune stația de captare este accidentat dar nu sunt necesare lucrări

de amenajare. Pentru realizarea stației de captare sunt necesare parcurgerea următoarelor etape:



Refacerea terenului din zona și încadrarea în ambient.


Etapele realizarii lucrărilor de terasament sunt identice cu cele prezentate pentru lucrările

aferente MHC 1.

Realizarea construcției efective

Etapele realizarii construcției stației de captare sunt identice cu cele prezentate pentru

lucrările aferente MHC 1.

Refacerea zonei afectate de lucrările executate

La finalul realizării întregului ansamblu de construcții se va trece la realizarea lucrărilor

de refacere a zonei afectate de construcții. În prima fază se va ecologiza zona prin strângerea și

evacuarea deșeurilor rămase accidental pe amplasament, apoi se vor realiza lucrările de

umpluturi cu pământ cu ajutorul buldoexcavatorului din pământul lăsat special pe amplasament.

La final se va înierba și apoi se vor planta arbori și arbusti.

Stație captare pe râul Şucu

Se realizează la cota de 1020,00 m peste nivelul mării.

Se prevede realizarea unei secţiuni de captare amplasate pe râul Sucu la cota de circa

1038,00 m peste nivelul mării căruia îi corespunde un bazin prevăzut de circa 22,70 km2.

În tabelul 5 sunt indicate valorile medie lunară şi medie anuală pentru staţia hidrometrică

S.h. Poiana Mărului, obţinute de datele măsurate pentru perioada 1945 – 2002 şi debitele medii

lunare pentru secţiunea de închidere a instalaţiei hidroelectrice care face obiectul studiului



========================================================================

of 106

efectuând: (metoda 1) un raport între zonele celor două bazine prevăzute; (metoda 2) prin

intermediul unui nou debit mediu specific pentru un bazin de 26,00 km2 şi modulată lunar

conform datelor măsurate.

Tabelul 5. Debite în albie la secţiunea de proiect. SECŢIUNE

P.h. Poiana Mărului Secţiune instalaţie

METODA 1

Secţiune instalaţie

METODA 2

Suprafaţă [km2] 77 22,7 22,7

Debit specific [l/s km2] 38,05 38,05 38,85

Ianuarie 1,62 0,478 55% 0,488

Februarie 1,64 0,483 56% 0,494

Martie 2,3 0,678 79% 0,693

Aprilie 4,88 1,439 167% 1,471

Mai 6,29 1,854 215% 1,896

Iunie 4,82 1,421 165% 1,453

Iulie 3,18 0,937 109% 0,958

August 2,4 0,708 82% 0,723

Septembrie 2,18 0,643 74% 0,657

Octombrie 1,89 0,557 65% 0,570

Noiembrie 1,97 0,581 67% 0,594

Decembrie 1,95 0,575 67% 0,588

MEDIA 2,927 0,863 100% 0,882

În tabelul 6 sunt prezentate debitele pârâului Șucu, debitele derivabile (preluate de MHC

2) și debitele salubre.

Tabel 6: Debite pârâu Șucu

Luna

SUCULET sus - "alto"

debit mediu râu

[m3]

debit captat [m3] debit de servitute

conform ABAB

[m3]

Debit efectiv rămas

în albie

[m3]

ianuarie 0.488 0.216 0.272 0.272

februarie 0.494 0.222 0.272 0.272

martie 0.693 0.421 0.272 0.272

aprilie 1.471 1.079 0.272 0.392

mai 1.896 1.300 0.272 0.596

iunie 1.453 1.063 0.272 0.390

iulie 0.958 0.686 0.272 0.272

august 0.723 0.451 0.272 0.272

septembrie 0.657 0.385 0.272 0.272

octombrie 0.570 0.298 0.272 0.272

noiembrie 0.594 0.322 0.272 0.272

decembrie 0.588 0.316 0.272 0.272

MEDIA 0.882 0.563 0.272 0.319



========================================================================

of 106

În apropierea lucrării de captare va fi realizat denisipatorul pe malul stâng al aceluiaşi

râu, în aval de digul rutier existent. De la camera de vane anexă la denisipator va porni conducta

care va fi pozată integral de-a lungul digului rutier existent până la clădirea centrală; lungimea

conductei va rezulta de circa 1.800 m.


Producţia anuală este estimată la 4738654,0 KWh, iar producţia medie lunară la

394887,83 KWh.

În aval de priza MHC-ului pe râul Şucu (cota 1012 mdMN) se va asigura un debit rezervat

de 0,272 m3/s pentru satisfacerea cerinţelor de scurgere salubră, protecţia faunei acvatice,

adăpatul animalelor, etc. Acest debit este impus de către Administraţia Bazinală de apă Banat

prin Avizul de gospodărire a apelor nr. ABAB – 283 din 04.11.2010.

Părți componente ale captării de pe râul Șucu

1. Priza de captare

Derivaţia volumelor de apă utile producţiei de energie electrică va fi efectuată captare în

albie realizată pe râul Sucu la cota de 1020,00 m peste nivelul mării. Pentru a face posibilă

derivaţia, se prevede realizarea unei captări transversale alcătuită dintr-un dig transversal în

direcţia fluxului în albie. În corpul digului va fi realizat canalul de derivaţie care va prezenta în

partea de sus un grătar de captare de tip cu autocurăţare.

Fig. 42. Schema de funcţionare a grătarului de tip Coandă.

sedimente,

peşti şi apă în exces

grătar

către turbină

apă deasupra digului



========================================================================

of 106

Adoptarea unui grătar de captare de concepţie nouă cu autocurăţare, de tip Coandă cu

bare cu profil hidrodinamic permite o mai uşoară întreţinere a grătarului însuşi şi a

denisipatorului, de fapt forma specială a grătarului exclude pătrunderea de materiale de

dimensiuni medii – mici şi intrarea de peşti de orice dimensiune.

În afară de digul de derivaţie, va fi realizat un prag în amonte de captare astfel încât să

dirijeze debitele de minim către rampa de protecţie a peştilor de realizat pe malul drept. Un

sistem de cascadă în perete subţire, reglat în mod corespunzător, va permite eliberarea efluxului

minim vital fixat de-a lungul rampei de protecţie a peştilor. În amonte de această cascadă reglată

pentru eliberarea debitului minim de servitute va fi realizată o cascadă laterală din beton care va

permite antrenarea debitelor excedentare eliberării către grătarul de captare.

Rampa de protecţie a peştilor va fi realizată în bazine succesive, cu cădere dintr-un bazin

în următorul variabilă de la 0,20 m la maxim 0,40 m.

Pentru tronsonul de albie dintre digul de captare şi pre-digul de regularizare a albiei, cu

protecţia lucrărilor, va fi amenajat fundul albiei în blocuri ciclopice betonate. În aval de dig va fi

amenajată albia, tot din mase ciclopice, dotând-o cu p formă specială, adecvată pentru disiparea

energiei debitelor de plin înainte de a le restitui albiei naturale.

La capătul canalului de derivaţie obţinut în corpul digului va începe un canal complet

îngropat care va dirija apa către denisipator.

2. Denisipator

Debitele derivate ajung la denisipator printr-un canal special îngropat de racord cu

lucrarea de captare; funcţionarea hidraulică a canalului va fi cu luciul de apă liber. Îmbinarea

canalului la denisipator va fi realizată cu profiluri de fund şi laterale în aşa fel încât să regleze

fluxul curentului la intrare. Denisipatorul este realizat cu scopul de a încetini fluxul apei

permiţând astfel depunerea materialelor suspendate. Denisipatorul va prezenta de asemenea un

deversor lateral pentru revenirea în râu a apei derivate în timpul operaţiunilor de manevră şi în

general în timpul pauzelor de funcţionare ale utilajului.

Fundul denisipatorului va fi înclinat către un canal de depunere a pietrişului realizat pe

partea centrală a denisipatorului. Prin deschizătura unui batardou va fi apoi posibilă golirea



========================================================================

of 106

denisipatorului de materialul depus şi printr-o tubulatură să-l restituie cursului de apă în aval de

lucrarea de captare.

La capătul denisipatorului va fi realizată o cascadă modulatoare cu perete gros care va

permite modularea debitelor derivate. Cota pragului acestei cascade, egală cu 1015,70 m peste

nivelul mării. Cascada modulatoare va funcţiona drept „interfaţă” între denisipator şi următorul

bazin de încărcare, de la care va fi efectuat punctul de plecare al conductei. Sistemul descris va

permite deci limitarea debitului derivat la valoarea maximă de concesiune cerută.

3. Bazin de încărcare

În aval de denisipator, înainte de îmbinarea conductei forţate, se prevede un bazin de

încărcare în măsură să permită o bună funcţionare hidraulică a sistemului atât în caz de pornire

rapidă a turbinei în aval, evitând antrenarea aerului în conducta forţată, cât şi în caz de oprire

neaşteptată a acesteia, este de asemenea utilizată drept cameră de expansiune pentru a limita

fenomenul de lovitură de berbec.

Bazinul de încărcare va avea o adâncime utilă cu sarcină plină de 2,70 m măsurată de la

axul conductei, de asemenea, îmbinarea va fi frontală faţă de direcţia curentului, realizând astfel

o configuraţie simetrică, ajutată şi de îmbinarea în trunchi de con înclinat.

În interiorul bazinului de încărcare va fi amplasat un grătar pentru a evita posibilitatea de

spărturi la conducta forţată şi la utilaj, derivate din introducerea de eventuale corpuri străine.

Descrierea tehnologiei de execuție a prizei de captare și a canalului de derivație de pe

pârâul Suculeț la cota 1089.0:

Priza de captare se va dispune transversal pe albia pârâului Suculeț având o lungime de

6.40m și o lățime maximă de 4.50m. Cota de fundare a prizei de captare va fi la 858.3m. Priza de

captare și canalul de derivație vor fi compuși din : două praguri longitudinale tip grindă de beton

armat unul în amonte de priza la 1.00m având secțiunea transversală dreptunghiulară de

100x150m iar celălalt în aval la distanța de 0.30m ; priza de captare propriu zisă ce se va realiza

din profile de canalizare speciale prefabricate din beton armat cu lungimea tronsoanelor de

2.50m, acestea vor avea secțiunea de 140x150cm; realizarea zidăriei umede din blocuri de piatră

și bolovani de rău pe zona dintre prag și captarea propriu zisă precum și în amonte și aval de



========================================================================

of 106

aceasta; scara de pești realizată din zidarie umedă de bolovani de râu; malurile pârâului în zona

prizei de captare vor fi consolidate prin realizarea unor taluzuri consolidate cu bolovani de râu și

canalul de derivatie rectangular cu secțiunea transversala de 160x190cm din tuburi de beton

armat prefabricat.

Realizarea consolidării în taluz a malurilor pârâului

In prima etapa se va realiza consolidarea malurilor in taluz prin realizarea unei zidarii

uscate din blocuri de piatra. Pe malul drept al paraului in sensul de curgere al acetuia spre

varsare aceasta consolidare va avea lungimea de 22.30m iar pe celalalt mal va avea o lungime de

31.0m.

Lucrările necesare sunt identice cu cele prezentate la captarea de pe pârâul Olteana.


Aceasta se va realiza în două faze: realizarea lucrărilor hidrotehnice pe terenul din albia

majora dinspre malul drept al pârâului în sensul de curgere și a doua realizarea lucrărilor în albia

minoră. Lucrarile din albia majora și minioră la priza de captare sunt identice cu cele prezentate

la captarea de pe pârâul Olteana.

Realizarea canalului de derivatie

Canalul de derivatie va avea o sectiune dreptunghiulara cu sectiunea de 160x190cm cu o

lungime de 4.30m dispus subteran si care va lega priza de captare de denisipator.

Etapele realizarii canalului de derivatie vor fi identice cu cele prezentate la captarea de

pe pârâul Olteana.

Descrierea tehnologiei de execuție a stației de captare la cota 1092.0:

Stația de captare din proiect este dispusă la cota 1092.0m, având o suprafață construită de

35.12mp. Cota de fundare va fi de 857.80m. Construcția se va încadra în mediu natural fiind

semiîngropată.

Stația de captare va avea urmatoarele compartimentări:

Denisipatorul cu o suprafață utilă de 11.81mp ;



========================================================================

of 106

Camera de comandă cu o suprafață utilă de 6.00mp;

Camera de încărcare cu o suprafață utilă de 5.00mp.

Stația de captare va fi dispusă în apropierea drumului forestier la o distanță de 1.15m de

acesta, nefiind necesară realizarea unui drum de acces la amplasament.

Organizarea locală de șantier va fi cea de la priza de captare si canalul de derivatie nr.2.

Utilajele de constructii vor actiona de pe drumul forestier existent.

Terenul pe care se va dispune stația de captare este accidentat fiind necesare lucrări de

amenajare. Pentru realizarea ei sunt necesare parcurgerea urmatoarelor etape:


Realizare lucrărilor de amenajare pentru sprijiniri de versant;


Refacerea terenului din zonă și încadrarea în mediul ambiental.


Etapele și modul de lucru au fost descrise pentru captarea Olteana.

Realizarea lucrărilor de artă

Taluzul rezultat în urma săpăturilor va fi stabilizat cu ajutorul unui zid de sprijin ce

devine perete al stației de captare. Zidul de sprijin va avea lungimea de 12.80m și o înălțime de

4.40m și va fi din beton armat.

Etapele realizării zidului de sprijin cuprinde următoarele faze:

o realizarea unui strat de beton de egalizare pe toată suprafața construcției. Grosimea stratului

va fi de 5cm.

o realizarea manuală a cofrajului din panouri TEGO și cherestea;

o realizarea armăturii radierului din bare independente aduse la amplasament cu autobasculanta

de 15mc din Baza;

o betonarea mecanizată a acestuia cu ajutorul autopompei cu brațul de 20m.

o dupa întărirea betonului se va trece la decofrarea manuală a radierului;



========================================================================

of 106

o dispunerea carcaselor de armature în zidul de sprijin. Carcasele vor fi realizate în Bază și

aduse la amplasament cu ajutorul trailerului, dispunerea se va realiza cu ajutorul macaralei de

2.5tone ce se va disune pe drumul forestier;

o realizarea cofrajului pentru armaturi. Dispunerea cofrajelor se va realiza manual;

o betonarea zidului de sprijin se va realiza mecanizat cu ajutorul autopompei cu brațul de 20m.

o dupa întărirea betonului se va trece la decofrarea manuală a acestuia;

o lucrări de hidroizolatii, drenuri și barbacane;

o la final se vor realiza lucrările de umpluturi și compactări cu pământ în spatele zidului de

sprijin. Umpluturile se vor realiza mecanizat cu ajutorul buldoexcavatorului folosind

agregate și pământul rezultat din spătură.

o remenajarea drumului forestier afectat de construirea statiei de captare.

Betonul utilizat va fi preparat în Bază la stația de betoane și va fi transportat la amplasament

cu autobetonierele de 10mc. Dispunerea betonului se va realiza direct din autobetoniera cu

ajutorul jgheabului metalic. Betonarea se va realiza în acceași zi.

Realizarea constructiei efective

Pentru realizarea acestui obiectiv se vor parcurge următoarele etape:

realizarea armării pereților stației de captare (excluzând peretele care a devenit zid de sprijin)

manual și mecanizat, prin dispunerea carcaselor cu ajutorul automacaralei de 2.5tone.

Carcasele de armături se vor confecționa în Bază și vor fi transportate până la amplasament

cu ajutorul autobasculantelor sau a trailerului. Completările cu bare individuale se va realiza

de catre fierarii betoniști;

realizarea cofrajelor mecanizat utilizând cofraje PERRI. Acestea se vor monta cu

automacaraua de 2.5tone ce va fi dispusa pe drum;

betonarea mecanizată a pereților ce se va realiza cu ajutorul autopompei cu brațul de 20m

dispusă pe drumul forestier.

după întărirea betonului se va trece la decofrarea pereților de la stația de captare;

realizarea cofrajului pentru planseul stației ce se va realiza cu cofraje TEGO, grinzi și popi

metalici. Dispunerea cofrajului se va realiza cu ajutorul automacaralei de 2.5tone;



========================================================================

of 106

se va realiza armarea planseului cu bare individuale și carcase. Barele se vor aduce din Baza

cu ajutorul trailerului, la fel și carcasele;

betonarea mecanizata a planșeului ce se va realiza cu ajutorul autopompei cu bratul de 20m

dispusă pe drumul forestier.

realizarea decofrarii planșeului, ce se va executa manual;

realizarea hidroizolațiilor exterioare la stația de captare, acestea se vor realiza manual cu

folosirea membranelor și materialelor de hidroizolație;

montarea în interiorul stației a confecțiilor metalice (scări, pasarele, podețe, pod raclor, valve

cu cupă, conductă forțată, etc). Confecțiile metalice vor fi prefabricate și se vor aduce din

Bază cu ajutorul treilerului. Introducerea lor în stația de captare se va realiza mecanizat cu

ajutorul buldoexcavatorului. Montarea se face manual folosind utilaje de mică mecanizare

(mașini de găurit, aparate de sudură, bormașini, etc);

după echiparea stației se va trece la montarea tâmplăriei metalice care se va realiza manual,

tâmplăria fiind adusă cu trailerul din Bază;

apoi se va trece la realizarea instalațiilor electrice de supraveghere și comandă, acestea se vor

realiza cu personal specializat (electricieni și electroniști);

realizarea finisjelor de pe porțiunea de fațadă liberă a stației de captare (finisaj cu zidărie din

piatră de râu) și la montarea pe acoperiș a balustradelor.

Betonul utilizat se va prepara în stația de betoane din Bază și se va transporta pana la

amplasament cu ajutorul autobetonierelor de 10mc. Betonarea întregului ansamblu se va realiza

în aceeași zi.

Clădirea centrală

Va fi realizată la cota de 868,00 m peste nivelul mării, imediat în amonte de confluenţa

râului Olteana pe râul Sucu. Clădirea va adăposti şi grupurile electromecanice ale instalaţiei

hidroelectrice în proiect pe râul Sucu şi va prezenta următoarele încăperi:

sala maşinilor cu prezenţa celor două grupuri ale instalaţiei Sucu „Alto" (de Sus) şi cele

două grupuri ale instalaţiei Olteana şi prezenţa podului rulant pentru manipularea

utilajelor;



========================================================================

of 106

o mansardă în interiorul sălii maşinilor pentru amplasarea tablourilor de comandă şi

control;

sala transformatoarelor pentru amplasarea celor patru transformatoare, fiecare pentru

fiecare grup de producţie, cu intrarea prin spatele clădirii.

Acoperişul clădirii este prevăzut în două ape, uşa de la intrare de dimensiuni de 4,50 m

înălţime pentru 4,0 lăţime va fi finisată în lemn. Ferestrele vor fi inserate într-un finisaj din lemn

realizat în partea înaltă a clădirii.

Restituirea apei se va face în râul Olteana şi râul Şucu şi va fi garantată de un canal cu

luciul apei liber îngropat. Înainte de gura de refulare a canalului vor fi realizate nişte trepte

amortizoare astfel încât să restituie în râu apele rezultate la viteză redusă.

Descrierea tehnologiei de execuție a microhidrocentralei 1 la cota 866m :

Clădirea microhidrocentralei, în suprafață de 483.20mp, se dispune la o distanță de

10.00m, pe partea din stanga, față de drumul forestier care însoțește cursul râului Olteana de la

vărsare spre izvor.

Clădirea este proiectată D+P cu o înalțime la coamă de 12.60m față de cota de fundare,

terenul pe care se construiește clădirea este accidentat având o panta de aproximativ 63.52% pe

latura lungă, aceasta necesitând realizarea unui zid de sprijin pe fațada lateral dreapta. Zidul de

sprijin va fi din beton armat placat cu zidărie umedă din bolovani de râu. Totodată se va realiza

și o consolidare de mal la raul Șuculeț înspre MCH cu blocuri de piatră.

În faza de început a lucrărilor de construcții la microhidrocentrală se va executa

amenajarea pentru organizarea de șantier locală (la respectivul obiectiv) pe o suprafață de

aproximativ 100.0mp, aceasta fiind dispusă între drum și amplasament. Aceste lucrări constau în:

montarea unui container tip birou pentru deservirea personalului ce lucrează la

respectivul obiectiv, container modular cu suprafața de 10.0mp (dispus cu ajutorul

macaralei de pe drumul forestier);

montarea unei cabine grup sanitar dotată cu toalete ecologice;

dispunerea unui rezervor de apă potabilă pentru deservirea șantierului;



========================================================================

of 106

realizarea unei platforme din lemn pentru dispunerea unui generator de curent.

Lucrările efective de construcție a microhidrocentralei vor avea mai multe etape:

amenajarea drumului racord de acces (ce face legatura dintre clădire și

drumul forestier);

realizarea lucrărilor de terasamente pentru obiectiv (săpături);

realizarea lucrărilor de arta (ziduri de sprijin);

realizarea construcției;

realizarea canalului de deversare;

realizarea lucrărilor pentru refacerea mediului.

Amenajarea drumului racord.

Drumul racord trebuie să asigure accesul utilajelor grele la amplasament pentru a permite

realizarea obiectivului. Acesta trebuie realizat astfel încât impactul asupra mediului sa fie

minimal, să asigure stabilitate și rezistență și o comportare bună în perioada exploatării (pe toata

perioada de existență a construcției).

Dimensiunile acestuia vor fi de 4.00m lățime și 10.00m lungime, pentru realizarea lui se

vor utiliza material ecologice. Drumul va avea o structură semirigida având o fundație din balast

stabilizat și structură rutieră din piatră spartă cilindrată.

Grosimea totala a sistemului rutier va fi de 60cm, cu pante transversale de 2%.

Etapele realizarii drumului de racord sunt identice cu cele prezentate pentru lucrările

aferente MHC 1.

Realizarea lucrarilor de terasamente.

Întrucât terenul nu este plan se impune realizarea unor lucrări de terasamente. Etapele

realizarii acestora sunt identice cu cele prezentate pentru lucrările aferente MHC 1.

Realizarea lucrărilor de artă.

Lucrările de artă ce se vor executa la MCH constau în realizarea uni zid de sprijin cu o

înaltime maximă de 4.00m și o lungime de 14.00m pe zona dinspre partea lateral dreapta a



========================================================================

of 106

clădirii și a unei consolidări de mal la râul Șuculeț cu blocuri de piatră de lungime 66.40m pe

malul stâng înspre vărsarea râului. Zidul de sprijin va fi din beton armat monolit și va fi placat cu

zidărie umedă din bolovani de râu.

Pentru realizarea zidului de sprijin se vor executa urmatoarele activități:

realizarea sapăturii pentru fundația continuă și directă a zidului de sprijin. Săpătura se va

realiza în rocă prin una din metodele menționate mai sus. Excavația rocii rezultate se va

realiza cu excavatorul cu cupă de 0.5mc, materialul depunându-se în autobasculanta de

15mc cu ajutorul căreia se va trensporta în deponeu;

după finalizarea săpăturii se va trece la realizarea unui strat de beton de egalizare cu

grosimea de 5cm.

după întărirea betonului de egalizare se va trece la realizarea cofrajului pentru fundația

zidului, acesta se va realiza manual utilizandu-se panouri TEGO și cherestea;

dispunerea mecanizată a carcaselor de armături prefabricate.

betonarea mecanizată a fundației. Betonarea se va realiza cu ajutorul autopompei cu

brațul de 20m staționată pe amplasament.

după întărirea betonului din fundații se va trece la decofrarea manuală a acesteia;

montarea mecanizată cu ajutorul automacaralei de 2.5tone a carcaselor de armature din

zidul de sprijin.

montarea cofrajelor din panouri TEGO și cherestea, precum și realizarea sistemului de

drenare și evacuare a apei puviale din spatele zidului de sprijin;

betonarea mecanizată a zidului de sprijin în aceiași zi.

după întărirea betonului din zidul de sprijin se va trece la decofrarea manuală a acestuia;

realizarea zidăriei uscate de placare cu bolovani de râu adusi din Baza cu autobasculanta

de 15mc;

lucrările de umpluturi și compactări precum și refacerea mediului natural.

Betonul se va turna mecanizat direct din autobetoniera de 10mc. Prepararea betonului se

va realiza in statia de betoane din Baza si se va transporta cu ajutorul autobetonierei de 10mc.

Carcasele se vor realiza în Baza și se vor transporta la amplasament cu ajutorul trailerului,

dispunerea pe pozitie se va realiza cu ajutorul automacaralei de 2.5tone de pe drumul racord;



========================================================================

of 106

Consolidarea malului drept a râului Șuculeț în sensul spre vărsare se va realiza pe o

lungime de 88.70 m și va avea următorii pași:

o realizarea săpăturii mecanizate în taluz deschis cu ajutorul buldoexcavatorului

o dispunerea unui strat de argilă cu ajutorul buldoexcavatorului, argila va fi adusă din

Baza cu autobasculanta de 15mc;

o realizarea mecanizată a zidăriei uscate din blocuri de piatră aduse cu autobasculanta

din Baza. Blocurile se vor dispune cu ajutorul graiferaului staționat pe amplasamentul

MCH;

o refacerea terenului afectat prin înierbarea acestuia.

Realizarea clădirii microhidrocentralei.

Clădirea va avea un sistem de fundare direct tip radier general, suprastructura va fi în

cadre din beton armat în conlucrare parțială cu plansee din beton armat monolit, pereții de

închidere vor fi din beton armat monolit, acoperișul va fi tip șarpantă cu structură din lemn și

învelitoare din panouri sandvich cu spumă poliuretanică.

Tâmplaria exterioară va fi metalică cu protecție din grilaje metalice.

Lucrările la infrastructura sunt identice cu cele prezentate pentru MHC 1.

La finisajele interioare și exterioare se vor folosi schele metalice aduse și depozitate în

bază. Pe timpul realizării lucrărilor la cladire se va folosi ca sursa de curent un generator pe

combustibil lichid (motorină) dispus în organizarea de șantier locală.

Realizarea canalului de deversare.

La aceasta MCH vor fi două canale deversoare fiecare va deservi câte două turbine.

Acestea vor fi subterane cu structură modulară prefabricate din beton armat având o secțiune

dreptunghiulară cu secțiunea de 220x140cm și va avea rolul de a deversa apa turbinata in albia

râului. Lungimea canalului 1 deversor va fi de 31.87m, lungimea canalului 2 deversor va fi de

16.60m .

Etapele de execuției a fiecărui canal constau în :

realizarea săpăturilor în șanț cu taluz deschis pe toată lungimea acestuia. Șanțul se va săpa cu

ajutorul excavatorului cu cupa de 0.5mc, pământul excavat se va încarca în autobasculante și



========================================================================

of 106

se va transporta în deponeu. Dacă pe înălțimea excavației se va întâlni strat de roca acesta se

va disloca dupa una din metodele menționate mai sus (la lucrările de terasamente);

execuția unui pat de nisip cu grosimea de 5cm, nisipul va fi adus din balastrierele din zonă cu

autobasculante de 15mc;

dispunerea în șanț a tronsoanele prefabricate de canalizare cu ajutorul macaralei de tonaj

mare (8tone). Macaraua va staționa pe drumul forestier;

la finalul montajului canalului de descarcare se vor realiza lucrări de hidroizolații, utilizându-

se membrane hidroizolante;

se vor realiza lucrări de umpluturi peste canalul de descarcare, utilizându-se pământ și

agregate naturale.

refacerea stratul vegetal de peste canal prin înierbarea zonei.

Realizarea lucrărilor de refacere a mediului natural .

Aceste lucrări constau în ecologizarea zonei (adunarea deșeurilor rezultate accidental,

demontarea Organizarii de Santier provizorii, etc), realizarea lucrărilor de sistematizare a

terenului din jurul microhidrocentralei (la partea din spatele zidurilor de sprijin), realizarea

montajului stâlpilor de tensiune a rețelei, plantarea de arbuști și arbori, precum și înierbarea

zonei.

Aparatură electromecanică.

Microhidrocentrala va fi echipată cu două turbine Pelton cu patru jeturi, dimensionate

pentru un debit de circa 700 l/s pentru a optimiza montarea şi demontarea maşinilor în funcţie de

cantitatea disponibilă în albie. Caracteristicile celor două turbine sunt prezentate în tabelul 7:

Tabel 7: Caracteristicile celor două turbine de tip Pelton

Debit maxim 2 x 700 l/s

Cădere netă 139,35 m

Putere fiecare maşină 2 x 750 kW

Rotaţii nominale 600 rotaţii/min

nr. jeturi 4



========================================================================

of 106

Turbinele vor fi cuplate la nişte generatoare sincrone trifazice pentru a garanta o

racordare facilă a instalaţiei la reţeaua locală. Racordarea la reţeaua electrică se va face în mod

probabil la 20 kV în orice caz în funcţie de instrucţiunile firmei care gestionează reţeaua locală.

Instalaţiile, atât în centrală cât şi la lucrările de captare, vor fi complet automatizate

pentru a reduce la minim intervenţiile la faţa locului. Caracteristicile tehnice ale MHC 2 sunt

prezentate în tabelul nr. 8.

Tabel 8: Caracteristici tehnice MHC 2 Râul Şucu

Curs de apă interesat Râul Olteana Râul SUCU

Cotă lucrare de captare (râul Sucu) 1012,60 m peste nivelul mării 1020,00 m peste nivelul mării

Cotă suprafaţă liberă bazin de

încărcare la capacitate maximă 1013,00 m peste nivelul mării 1016,00 m peste nivelul mării

Cotă pornire conductă 1012,50 m peste nivelul mării 1013,00 m peste nivelul mării

Cotă plan de practicat cu piciorul în

centrală 1010,77 m peste nivelul mării 868,00 m peste nivelul mării

Cotă conductă forţată la priza în

centrală 868,00 m peste nivelul mării 867,55 m peste nivelul mării

Cotă axă jeturi turbină 867,55 m peste nivelul mării 867,00 m peste nivelul mării

Cotă suprafaţă liberă moartă

inferioară 867,00 m peste nivelul mării 865,60 m peste nivelul mării

Cotă restituire în albie 865,60 m peste nivelul mării 864,00 m peste nivelul mării

Cădere de concesiune 146,90 m 150,40 m

Cădere utilă brută 145,50 m 149,00 m

Cădere netă 139,35 m 144,54 m

Lungime conductă forţată 2.480 m 1.800 m

Diametru conductă 1.000 mm 1.000 mm

Debit maxim de concesiune 1,300 m3/s 1,300 m

3/s

Debitul mediu anual de concesiune 0,811 m3/s 0,722 m

3/s

Eflux minim vital (eliberare) 306 l/s 272 l/s

Putere nominală maximă 9,81 x 1,300 x 146,90 = 1.873 kW 9,81 x 1,300 x 150,40 = 1.918,05

kW

Putere nominală medie 9,81 x 0,811 x 146,90 = 1.168 kW 9,81 x 0,722 x 150,40 = 1065,26

kW

Tip de generatoare Sincron trifazic Sincron trifazic

Producţie medie anuală 4.458.923,3 kwh 4.738.654,0 kWh/an

Putere instalată 2 x 750,00 kW 2 x 900,00 kW

Tip şi număr de turbine nr. 2 Pelton cu 4 jeturi nr. 2 Pelton cu 4 jeturi

Rotaţii nominale 600 rotaţii/min 600 rotaţii/min



========================================================================

of 106

Conducta

1. Conducta de pe râul Olteana

Pornirea conductei de la bazinul de încărcare va fi subordonată unei vane cu dispozitiv

camă împotriva supra-vitezelor în conductă. Această vană va fi situată într-un produs adiacent

bazinului de încărcare. În funcţie de presiunile la care este supusă conducta de-a lungul traseului

său, aceasta va fi aleasă de tip din oţel cu izolaţie exterioară bituminoasă grea şi izolaţie internă

din răşină epoxidică cu grosime de 250 microni sau din vetrorăşină PRFV. Conducta va fi pozată

integral de-a lungul străzii existente până când ajunge la clădirea centrală. Se prevede realizarea

unei conducte cu diametrul nominal de 1.000 mm. Zonele unde conducta traversează pârâul

Olteana vor fi tratate unitar pentru întreg proiectul.

2. Conducta de pe pârâul Sucu

Descrierea conductei este identică cu cea de la captarea de pe râul Olteana. Se prevede

deci realizarea unei conducte cu diametrul nominal de 1.000 mm. Zonele unde conducta

traversează pârâul Șucu vor fi tratate unitar pentru întreg proiectul.

Conducta – descriere amplasare și tehnologie de lucru

Primul traseu de conducta forțată de la stația de captare situată pe râul Olteana, cu

diametru 1000mm, va pleca de la cota 1010.30m și va intra în microhidrocentrala 2 la cota

868.0m având o lungime de 2863m. Cel de al doilea traseu de conductă, cu diametrul țevii de

1000mm, va pleca de la cota 1089.50m și va intra în microhidricentrala 2 la cota 868.0m având o

lungime de 2431m. Traseul 3 de conductă, cu diametru de 1400mm, va pleca de la cota 858m și

va ajunge în microhidrocentrala 1 la cota 675.95m având un traseu cu lungimea de 4775m.

Conductele pentru turbine se pozează în special în zonele extreme. Aceste condiţii şi

presiunile înalte de funcţionare necesită un material performant - tuburile din fontă ductilă.

Caracteristicile extraordinare de etanşeitate şi siguranţă la tragere şi împingere a tuburilor din

fontă ductilă garantează funcţionarea fără întrerupere a conductelor centralelor. Legătura dintre



========================================================================

of 106

părțile conductei garantează o deviaţie mare şi chiar şi în condiţii grele de vreme poate fi pozată

fără probleme. Pentru că este necesară excavarea doar a unui mic şanţ, zona poate fi rapid

revegetată. Onform referințelor producătorilor de tuburi pentru turbine durata de viață a acestora

este mai mare de 50 de ani. Un alt producător garantează până la 100 de ani.

Există la ora actuală pe piață țevi cu o lungime standard de 6 m. Acest lucru facilitează

manipularea pe şantier, astfel încât chiar şi tranşeele foarte înguste şi adânci nu sunt deloc o

piedică pentru o instalare profesională şi rapidă şi nu este nevoie de echipamente grele.

Diametrele mai mici permit şanţuri mai înguste şi reduc în cele din urmă lucrările de excavaţie la

un nivel minim. Cuplajele etanşe şi uşor de îmbinat care sunt pre-montate pe conducta de capăt

şi faptul că țevile pot avea o lungime ajustată cu echipament simplu direct pe şantier, conduc la o

instalare rapidă.

Țevile existente pe piață prezintă următoarele caracteristici.

Rezistență mare la coroziune

Sistem etanș pentru debit maxim fără pierderi

Lungimi variabile deoarece țevile pot fi ușor scurtate pe șantier

Deflectia unghiulară posibilă în cuplaje

Instalarea este posibilă, indiferent de condițiile meteorologice

Înaltă rezistență la abraziune

Rezistență la UV

Capacitate mare de încărcare structurală

Compatibilitate cu alte materiale

Durată de viață de până la 100 de ani

Râurile pe care se dispun obiectivele sunt Șucu și afluentul său Olteana, care au debite ce

pot asigura un potențial hidroenergetic adecvat.

Șantierul pentru pozarea conductei va fi itinerant și este prevăzută realizarea din aval

înspre amonteP. Porțiunea de intrare în centrală și porțiunea de ieșire din bazinul de încărcare

vor fi realizate după finalizarea structurilor de zidărie aferente deoarece va trebui să fie

respectată înclinația corectă pentru tubulatură.



========================================================================

of 106

În amonte de săpătură este prevăzută folosirea unui excavator dotat cu benă și ciocan

hidraulic și a unui camion, în timp ce în aval sunt prevăzute un alt excavator și un camion.

Mijloacele din amonte vor executa excavația pentru pozarea conductei și vor amplasa materialul

într-un luminiș lângă drum în amonte de excavația respectivă. O dată executate așadar pozarea și

sudarea conductei se va trece la acoperirea acesteia inițial cu material fin prelucrat și bine

compactat, apoi cu material rezultat în urma săpăturii și în cele din urmă va fi refăcut covorul

stradal. Materialul de acoperire va fi recuperat pentru prima porțiune din aval din materialul

rezultat în urma excavației pentru clădirea centrală și prelucrat în instalația existentă în același

șantier, în timp ce pentru porțiunile următoare conducta va fi acoperită cu materialul rezultat în

urma săpăturii depozitat anterior lângă drum. Movilele de depozitare a materialelor se vor face la

o distanță de aproximativ 200/300 m unul de celălalt. Prelucrarea materialului de excavație

pentru prima îngropare a conductei și pentru refacerea covorului stradal se va efectua la șantierul

clădirii centrale sau, amplasat într-un loc adecvat, lângă drum.

Etapele necesare sunt:

- excavație cu utilaje în amonte de săpătură (excavator cu benă și picon)

- transportare material în amonte (camion) și depozitare lângă drum (interval între două

movile consecutive de aproximativ 200/300m);

- pozare conductă și sudare;

- îngropare cu material rezultat din excavație depozitat în aval și rămas de la săpături

(excavator cu benă și camion pentru transport).

- recepția hidraulică a conductei la aproximativ fiecare 300,0m de conductă pozată.

Pentru execuția lucrărilor se dispune închiderea drumului cu panouri adecvate de

amplasat înainte de șantierul pentru clădirea centrală. Se dispune în orice caz închiderea săpăturii

și a împrejmuirii acesteia la sfârșitul zilei de lucru. Dată fiind lungimea conductei se vor pregăti

o baracă de șantier, prevăzută și cu vestiare pentru muncitori și un wc ecologic portabil pentru

șantier.

În fig. 43 – 47 sunt prezentate diferite stadii ale pozării conductei forțate.



========================================================================

of 106

Fig. 43. Exacavație în rocă pentru pozare conductă din oțel.

Fig. 44 Conductă din oțel înainte de astupare în timpul fazei de recepție.



========================================================================

of 106

Fig. 45 Conductă din fibră de sticlă pozată și acoperită cu material fin compactat.

Fig. 46 Conductă din fibră de sticlă pozată pregătită pentru astuparea cu material rezultat din săpături.



========================================================================

of 106

Fig. 47 Pozare conductă din fibră de sticlă lângă drum și început pregătiri pentru refacerea taluzului.

În fig. 48 – 51 sunt prezentate fotografii ale drumului înainte și după pozarea conductei.

Fig. 48 Drum înainte de pozarea conductei (se precizează că defrișarea care se poate vedea în partea dreaptă a

fotografiei a fost executată în urma prescripției unui gestionar al liniei telefonice pentru lucrări de sistematizare).



========================================================================

of 106

Fig. 49 Amenajarea drumului în urma pozării conductei.

Fig. 50 Sistematizare drum în urma pozării conductei și zonă de stocare a blocurilor de piatră.



========================================================================

of 106

Fig. 51 Revegetalizare a pistei de acces la centrală în urma pozării conductei.

Din graficul de execuție a lucrărilor rezultă că durata șantierului aferent pozării conductei

are o durată prevăzută de aproximativ 5/6 luni. Se reamintește că în paralel cu lucrările pentru

pozarea conductei va fi activ și șantierul pentru realizarea clădirii centrale.

Traseele conductelor vor urmări în proportie de 96.98% traseul drumului forestier existent,

care urmărește cursul râului Șucu de la vărsarea către izvor precum și ramificația acestuia din



========================================================================

of 106

zona pârâului Olteana. Pe întreg traseul conductelor se găsesc 37 de poduri și podețe acest fapt

conducând la necesitatea devierii acestora prin diferite moduri. Din cele 37 podețe numai 33

necesitând devieri, aceste devieri fiind impuse de faptul că drumul traversează curenți și afluienți

minori ai râului Șucu precum și unele canalizări pluviale. Din aceste 37 de podețe 24 sunt

cuprinse pe traseul conductei cu diametru de 1400mm iar celelalte 9 sunt pe traseul conductei de

1000mm.

Numerotarea podețelor de pe traseul conductei s-a făcut începând cu numarul 1 de la

vărsarea râului și numarul 37 către izvorul acestuia.

1 - situat pe râul Șucu la cota 649.3m acesta are deschiderea de 15.0m. Acesta nu face

obiectul lucrărilor de traversare întrucât pe acest sector conducta se oprește în amonte în MHC.

2 - podețul situat peste un afluient minor al râului Șucu, la cota 650.1m. Acesta are

deschiderea de 4.30m și lățimea de 3.35m. Acesta nu face obiectul lucrărilor de traversare

întrucât pe acest sector conducta se opreste în amonte în MHC.

3 – podețul tubular situat peste un afluient minor al râului Șucu la cota 652.45m, acesta are

lățimea de 4.75m. Acesta nu face obiectul lucrărilor de traversare întrucât pe acest sector

conducta se opreste în amonte în MHC.

4 – podețul tubular situat la cota 665.4m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale,

acesta are lățimea de 5.25m. Pentru acest caz se va realiza devierea laterală a podețului subteran

în partea dinspre amonte a canalizării printr-un miez din beton armat la distanta de 1.50m fata de

podet. Lungimea miezului de beton armat va fi de 6.00m axat fata de axul median al podețului

având cota de fundare la cota 662.63m. În secțiune miezul de beton armat va fi dreptunghiular cu

dimensiunile de 2.00x2.40m având grosimea pèreților de 30cm. Lungimea totală a devierii

conductei va fi de 44.05m.

Etapele de execuție a devierii constau în :

realizarea defrișărilor pe toată lungimea de deviere, mecanizat folosind

motofierăstraie, materialul rezultat se va transporta în organizarea de santier ;



========================================================================

of 106

îndepărtarea mecanizată a stratului vegetal care se va realiza cu cupa de 40cm a

buldoexcavatorului, pământul depunându-se pe marginea drumului pentru a putea fi

utilizat la refacerea terenului natural la final ;

realizarea săpăturii în șanț deschis pe toata lungimea devierii cu ajutorul

buldoexcavatorului cu cupa de 40cm. În situația în care se întâlnesc straturi de roca

aceastea se vor sparge prin perforare cu utilaje mecanice de găurit la care sunt

adaptate sisteme de aspirație, extracția anrocamentelor rezultate se va face cu

buldoexcavatorul. Materialul excavat se va transporta cu ajutorul autobasculantei de

15mc în deponeu. Săpătura se va realiza pe toata lungimea deviației până la cota de

fundare;

pe zona miezului de beton armat se va realiza un pat de nisip ;

montarea tubului cu miez de beton armat prefabricat ce se va realiza cu ajutorul

automacaralei de tonaj mare (8 tone) dispusă pe drumul forestier. Transportul

tubului cu miez de beton armat se va realiza cu trailer sau autobasculantă;

realizarea umpluturilor;

continuitatea tronsoanelor de conductă se va realiza prin îmbinarea acestora cu

cordoane de sudură realizate cu sistem autogen;

refacerea canalizării sub formă de prag prin realizarea unei zidării umede din

bolovani de râu aduși din organizarea de șantier ;

refacerea stratului vegetal prin înierbarea zonei afectate.

5 – podețul tubular situat la cota 666.35m ce asigura traversarea unei canalizări pluviale,

acesta are lățimea de 5.00m. Datorită faptului că acest podeț este degradat (fig. 52) și pentru a

avea un impact mai mic asupra mediului soluția tehnică ce se impune pentru devierea podețului

este cu subtraversarea acestuia și refacerea lui. Subtraversarea conductei se va face prin

realizarea unui miez din beton armat prefabricat de lungime 3.00m și cu secțiunea în formă de

pătrat având dimensiunile de 2.20x2.20m. Cota de fundare a miezului de beton armat va fi la

663.1m.



========================================================================

of 106

Fig. 52 Podeț 5 – stare actuală

Demolarea podețului existent se va realiza în mai multe etape astfel :

o decaparea mecanizată a straturilor drumului pe toata lățimea acestuia și pe o

distanță de 1.5m de o parte și de cealalată a podețului, mecanizat cu

buldoexcavatorul utilizându-se cupa de 0.1mc;

o demolare culee, mecanizat prin tăierea acestora cu panză diamantată. Utilajul este

adaptat cu un sistem de aspirație a prafului rezultat din tăiere;

o realizarea a două cordoane de săpături mecanizate în șanț longitudinal deoparte și

de cealaltă a tuburilor de beton existente. Săpătura unui șanț va fi de 40cm și se va

executa cu buldoexcavatorul cu cupă de 40cm ;

o extragerea tuburilor existente cu ajutorul unor cabluri metalice trecute prin

interiorul tuburilor și prinse de cupa buldoexcavatorului ;

o încarcarea mecanizată a deșeurilor rezultate în etapele anterioare, în

autobasculanta de 15mc și transportarea acestora la deponeu.

Subtraversarea se va realiza astfel ;

o realizarea săpăturii mecanizate în lungul axului drumului la marginea dinspre

munte pe o lungime de 7m, cu o adâncime până la cota de fundare. Spătura va fi

în șanț deschis cu taluz realizată mecanizat cu buldoexcavator cu cupa de 0.2mc ;

o se va executa un pat de nisip cu grosimea de 10cm. ;



========================================================================

of 106

o montarea tubului cu miez de beton armat prefabricat, cu ajutorul macaralei de

mare tonaj (8 tone) ce va stationa pe drumul forestier ;

o realizarea umpluturilor cu pământ și agregate naturale în șanțul de deviere ;

o pregatirea stratului suport pentru tuburile de podeț si realizarea zidăriei din

bolovani de râu pentru șanțul colector al podetului. Pregătirea constă în realizarea

stratului de fundare din balast stabilizat cu ciment și compactarea acestuia ;

o inainte de dispunerea tuburilor (prefabricate din beton armat) podețului se vor

dispune culeile prefabricate. Acestea se vor monta mecanizat utilizandu-se

automacaraua de 8t ;

o montarea mecanizată a tuburilor prefabricate cu ajutorul automacaralei de 8t ;

o lucrări de hidroizolatii si umpluturile cu pământ și balast.

o lucrările pentru refacerea căii de rulare a drumului și a terasamentelor din zona

podețului afectate de lucrare. Terasamentele se vor însămânța cu iarbă.

6 – podețul tubular situat la cota 676.97m ce asigură traversarea unei torent, acesta are

lățimea de 5.90m și lungimea de 2.75m. Soluția tehnică adoptată va fi prin deviere subterana pe

partea laterala a podețului fără ca acesta să fie afectat. Devierea se va realiza pe partea dinspre

amonte a torentului (podețului). Subtraversarea în zona podețului va fi cu miez din beton armat

prefabricat, lungimea acestuia fiind de 5.16m, axat fata de axul median al podetului, forma în

secțiune va fi dreptunghiulară cu dimensiunile de 2.30m x 2.20m. Lungimea totală de deviere

față de drum va fi de 67.3m, cota de fundare a miezului de beton armat va fi de 674.21m. Modul

de lucru pentru realizarea subtraversării este identic cu cel descris în cazul podețului 4. În fig. 53

este prezentată o fotografie a unui torent deviat.

Fig. 53 Exemlu de torent deviat



========================================================================

of 106

7 – podețul tubular situat la cota 697.15m ce asigură traversarea unei afluent minor, acesta

are lățimea de 4.35m – fig. 54.

Fig. 54 Podeț 7

Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Subtraversarea va fi

cu miez de beton armat prefabricat de lungime 3.00m cu forma în sectiune dreptunghiulară cu

dimensiunile 2.20x1.90m. Miezul de beton se va dispune pe jumatatea dinspre amonte a

podețului având cota de fundare la 694.05m. În prima etapă se va realiza montarea unui tub

metalic pentru devierea cursului afluientului, acesta se va dispune cu macaraua.

Tehnologia de executie a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5.


acesta are lățimea de 4.60m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona

drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.60m cu forma în

secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.20x1.90m. Miezul de beton se va dispune pe

jumatatea dinspre amonte a podețului având cota de fundare la 700.72m.



acesta are latimea de 5.75m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona




========================================================================

of 106


jumatatea dinspre aval a podețului având cota de fundare la 707.72m.






jumatatea dinspre amonte a podețului având cota de fundare la 708.97m.






jumatatea dinspre aval a podețului având cota de fundare la 719.46m.





secțiune dreptunghiulara cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune axat pe

axul median al podețului având cota de fundare la 722.24m.



acesta are lățimea de 4.30m. Datorită faptului ca podețul este degradat devierea se va realiza prin

subtraversarea podetului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat

prefabricat de lungime 2.50m cu forma în sectiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m.

Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podetului având cota de fundare la

725.00m. Tehnologia de executie va fi identica cea descrisă pentru podețul 5.



========================================================================

of 106

14 – pod situat la cota 734.00m ce asigură traversarea unui afluent minor al râului Șucu,

acesta are lățimea de 4.28m și deschiderea de 4.59m. În fig. 55 este prezentat podul 14.

Fig. 55 Pod nr. 14

Devierea podețului se va realiza subteran prin lateral dreapta la o distanță de 2.60m față de podeț,

subtraversarea fiind cu miez de beton armat prefabricat. Lungimea totală a devierii față de drum

va fi de 26.94m având lungimea miezului de beton armat de 6.00m. Forma secțiunii miezului de

beton armat va fi dreptunghiulară cu dimensiunile de 2.50x2.62m având cota de fundare la

729.72m.Odată cu realizarea subtraversării se va executa și refacerea albiei afluientului minor

prin realizarea zidăriei uscate cu bolovani de râu aduși din bază.

Tehnologia de execuție va fi identică cu cea descrisă la podețul 4.



drumului. Miezul de beton se va dispune înspre jumatatea din aval a axului median al podetului

avand cota de fundare la 737.48m.




========================================================================

of 106

16 – podețul tubular situat la cota 743.98m ce asigură traversarea unui torent, acesta are

latimea de 5.48m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona drumului.



latimea de 5.48m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona drumului.

Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5.

18 – pod situat la cota 757.11m ce asigură traversarea unui afluent minor, acesta are lățimea

de 3.88m si deschiderea de 7.00m. Întucat podul este degradat devierea se va realiza prin

subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat

prefabricat de lungime 11.60m cu forma în sectiune dreptunghiulară cu dimensiunile

2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune înspre jumatatea dinspre amonte a podului având

cota de fundare la 753.11m. În fig. 56 este prezentat podul existent.

Fig. 56 Pod nr. 18

În prima fază a devierii se va realiza demolarea podului existent astfel :

se va demola tăblierul podului prin tăierea mecanizată a acestuia; deșeurile rezultate din

demolarea tablierului se vor transporta în zona deponeului;

se vor demola cele doua culee prin tăiere

se va realiza o săpătură perpendicular pe axul drumului la distanța de 3.00m față de

culeea dinspre avalul râului Șucu pentru a putea asigura devierea temporară a cursului



========================================================================

of 106

afluentului. Săpătura va avea lățimea de 1.50m și se va realiza până la nivelul albiei

afluentului din zona podului.

devierea afluentului prin deschiderea săpăturii cu albia acestuia;

subtraversare conform tehnologiei descrise la podețul numărul 5 ;

la finalul lucrarilor de subtraversare se va reface podul ce va cuprinde : realizarea

culeelor din beton armat prefabricat (inclusiv racordările la zidurile de gardă), refacerea

albiei afluentului prin realizarea unei zidării din bolovani de râu, refacerea tăblierului din

beton armat prefabricat, realizarea straturilor de pe pod și refacerea cursului initial al

afluentului.




secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune axat pe

axul median al podetului având cota de fundare la 772.50m.



acesta are lățimea de 4.50m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona






lățimea de 5.15m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona drumului.

Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.80m cu forma în secțiune

dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune înspre partea de

aval față de axul median al podețului având cota de fundare la 776.65m.




========================================================================

of 106


acesta are lățimea de 7.20m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona


secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune înspre

partea de amonte a axului median al podetului avand cota de fundare la 788.77m.








24 – podețul situat la cota 801.40m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are

lățimea de 4.70m și deschiderea de 3.40m. Datorita degradării podețului devierea se va realiza

prin subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat

prefabricat de lungime 3.40m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m.

Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podețului având cota de fundare la

797.90m Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5.

25 – podețul tubular situat la cota 850.50m ce asigura traversareă unei canalizări pluviale,







acesta are lățimea de 4.50m. Datorită degradării podețului devierea se va realiza prin



========================================================================

of 106



Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podețului având cota de fundare la

852.98m.


27 - podul situat la cota 867.95m ce asigură traversarea peste pârâul Olteana, acesta are

lățimea de 5.10m și lungimea de 21.05m. În aceasta zonă nu este necesară devierea.





Miezul de beton se va dispune axat spre jumatatea dinspre amonte a axului median al podețului

având cota de fundare la 867.15m.

Tehnologia de execuție va fi identică cu cea descrisă la podețul 5.

29 – podețul în arc situat la cota 919.30m ce asigură traversarea râului Șucu, acesta are

lățimea de 5.00m și o deschidere de 5.00m. În fig. 57 este prezentată fotografia podului 29.

Fig. 57. Podul 29



========================================================================

of 106

Devierea acestui podet se va realiza aerian lipită de podeț în zona din aval al lateralei lui

și va avea lungimea totală de deviere față de drum de 27.56m și față de podeț de 11.26m.

Traversarea aeriană presupune dispunerea conductei pe doua pile din beton armat de formă

paralelipipedică cu secțiunea de 150x150cm și înălțimea de 3.15m. Pilele vor fi dispuse în albia

majoră a râului Șucu și vor avea un sistem de fundare direct tip bloc de fundare. Tehnologia de

execuție va cuprinde următoarele :

realizarea defrișărilor din zona de amplasare a pilelor;

realizarea mecanizată a săpăturilor tip puț cu buldoexcavatorul având cupa de 40cm

realizare strat de beton de egalizare cu grosimea de 5cm turnat mecanizat direct din benă

realizarea cofrajului din cherestea pentru blocul de fundare ;

dispunerea carcaselor de armatură la blocurile de fundare, acestea se vor realiza în baza

de producție din organizarea de șantier și se vor monta cu ajutorul automacaralei de

2.5tone ;

betonarea mecanizată a blocrilor de fundare

decofrarea blocurilor de fundare

realizarea cofrajelor pentru cele două pile de sprijin a conductei, cofrarea se va realiza cu

panouri prefabricate și cherestea ;

montarea carcaselor prefabricate de armături în cofraje cu ajutorul automacaralei de 2.5 t

betonarea mecanizată a pilelor cu ajutorul autobetonierei de 10mc,

dupa întărirea betonului în pile se va trece la decofrarea acestora ;

lucrarile de umplutură în zona pilelor ;

montare conducta metalică cu diametru de 900mm, aceasta se va realiza cu ajutorul

automacaralei de 2.5t;

realizarea la final a lucrărilor de refacere a mediului natural.

30 – podețul situat la cota 989.90m ce asigură traversarea unui afluent minor, acesta are

lățimea de 4.50m și deschiderea de 2.65m. Datorită degradării podețului devierea se va realiza

prin subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat




========================================================================

of 106

Miezul de beton se va dispune axat pe jumatatea dinspre amonte a axului median al podețului


Tehnologia de execuție va fi identică cu cea prezentată la podețul 5.

31 – podețul situat la cota 992.90m ce asigură traversarea unui afluent minor, acesta are

lățimea de 4.35m și deschiderea de 5.70m. Devierea acestui podet se va realiza prin

subtraversare înspre amonte față de afluent. Subtraversarea se va realiza cu miez din beton armat

prefabricat, lungimea totală a devierii față de drum este de 36.77m iar lungimea miezului de

beton armat va fi de 6.00m. Secțiunea miezului va fi dreptunghiulară cu dimensiunile de

1.50x1.75m având cota de fundare la 989.60m.


32 - podul situat la cota 990.97m ce asigură traversarea peste pârâul Șucu, acesta are lățimea

de 4.45m și deschiderea de 9.20m. În această zonă nu este necesara devierea.

















========================================================================

of 106









acesta are lățimea de 4.82m. Datorită degradării devierea se va realiza prin subtraversarea

podetului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime

3.00m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 1.50x1.80m. Miezul de beton se va

dispune axat spre jumatatea dinspre amonte a axului median al podețului având cota de fundare

la 1010.22m.


37 – podețul situat la cota 1018.10m ce asigură traversarea peste pârâul Șucu, acesta are

lățimea de 6.00m și deschiderea de 8.65m. În aceasta zonă nu este necesară devierea.

FAZA DE EXPLOATARE ȘI PLANUL DE MENTENANȚĂ.

Instalația este prevăzută a fi complet automatizată astfel încât să garanteze funcționarea

constantă în condiții de securitate chiar și în absența personalului de exploatare. Este prevăzută,

în orice caz, o inspecție la fiecare două zile la centrală și la priza de captare, pentru a verifica

starea de funcționare a stavilelor și a grătarelor, în special în perioada de toamnă și în timpul

viiturilor.

Instalația este de tipul cu apă curgătoare, deci NU acumulează volume de apă pe durata

viiturilor pentru a le utiliza ulterior în perioadele de secare, ÎNSĂ derivă volumele tranzitate

instantaneu în cursul de apă, evident, în limitele impuse și cu respectarea Debitului Salubru.



========================================================================

of 106

Producția hidroelectrică va fi, așadar, de tip continuu, alternanțele zilnice și de sezon vor fi

impuse de prezența apei în torent, grupurile turbină-generator vor modula producția în funcție de

apa disponibilă.

Avizul de gospodărire (concesiunea) solicitat(ă) prevede deci o perioadă de derivare din

ianuarie până în decembrie. Debitul Salubru va fi întotdeauna garantat de-a lungul scării pentru

pești.

În mod ocazional va fi executată evacuarea materialului depus în deznisipător și în

camerele în amonte de acesta prin deschiderea stavilelor de evacuare. Golirea se va petrece în

orice caz în condițiile în care în albie vor exista debite mai mult sau mai puțin susținute, astfel

încât să nu se tulbure torentul în aval.

Mentenanța construcțiilor civile se va petrece ținând cont de starea acestora și, în orice

caz, de trei-patru ori pe an pentru grătare și stavile. La fiecare 8600 ore de funcționare (un an)

vor fi efectuate de personal calificat controale la unitatea de comandă oleodinamică, înlocuire

garnituri și lubrifiere cuzineți și altele, cu o oprire a mașinii de o săptămână, de efectuat în

perioadele de iarnă. La fiecare 100.000 ore (10-11 ani) de funcționare este prevăzută o revizie

generală cu regenerarea părților uzate cu o oprire a mașinii de o lună, de efectuat tot în

perioadele de iarnă. Costul acestor operații poate fi considerat a fi egal cu aproximativ 1,0% din

costul instalației. Trebuie apoi ținut cont de costul anual cu personalul de control, chiar dacă

aceste este ocazional, care poate fi considerat a fi egal cu 25.000,00 €/an.

Pentru realizarea proiectului au fost necesare căteva avize pe care S.C. ALSET ENERGY

S.R.L le-a obţinut şi anume:

Avizul Administraţiei Bazinale de apă Banat

Avizul Enel Distribuţie

Avizul de mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului Caraș

Utilităţile necesare pentru realizarea proiectului sunt minime: reţea electrică pentru care

s-a primit deja acceptul de realizarte de la Enel Distribuţie prin avizul de amplasament.

Necesarul cu apă pentru echipele de muncitori ce vor realiza construcţia se va asigura prin

furnizarea de apă îmbuteliată.



========================================================================

of 106

2.2. Localizarea geografică şi administrativă

Proiectul AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2

MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008 este situat în extravilanul comunei

Zăvoi, domeniu public de interes național și local. Conform reglementărilor PUG terenul este situat în

zonă protejată.

Obiectivul se află în arie naturală protejată sit natura 2000 RO SCI0126 – Munţii Ţarcu, cursurile

de apă pe care urmează a fi amplasate MHC-urile sunt în amonte de staţiunea Poiana Mărului.

Terenul pe care urmează a fi amplasate componentele proiectului se află în albia majoră

şi minoră a pârâurilor Şucu şi Olteana şi are parţial folosinţă silvică/agricolă. Printr-o Hotărârea

de Consiliu Local nr. 100/24.09.2010 s-a prevăzut trecerea în intravilanul comunei Zăvoi a

parcelelor prevăzute în Hotărârea Consiliului Local al comunei Zăvoi nr. 6/28.01.2010 şi în

Planurile Urbanistice Zonale referitoare la amenajările hidroenergetice de pe râurile Şucu,

Olteana şi Bistra Mărului. Aceste 12 de parcele sunt aduse prin Hotărârea de Consiliu local al

comunei Zăvoi nr. 6/28.01.2010 ca aport în natură la capitalul social al S.C. Alset Energy S.R.L.

2.3. Modificările fizice ce decurg din proiect

Proiectul propus, prin specificul său şi prin tehnologia adoptată, determină modificări

fizice ale mediului natural prin lucrări de defrişare şi îndepărtarea vegetaţiei ierboase existente pe

suprafața solului în locurile de captare şi respectiv turbinare.

2.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului

Împlementarea proiectului propus se bazează pe existenţa resurselor naturale

regenerabile, forţa apei, cu ajutorul căreia se obţine energie verde.

2.5. Emisii şi deşeuri generate

Emisiile generate în etapa de construcţie sunt cele provenite de la surse mobile (utilaje)

necesare realizării proiectului. În perioada de funcţionare nu se generează emisii. Deşeurile

rezultate în urma implementării planului sunt împărţite după cum urmează:

deşeuri rezultate în etapa de construcţie: pământ din escavări, deşeuri de

construcţie, deşeuri menajere, ape uzate menajere.



========================================================================

of 106

Deşeuri rezultate în etapa de funcţionare: menajere, nămol de la golirea

denisipatorului

Modalitatea de eliminare a deşeurilor.

Nr. Tip deşeu Modalitate de eliminare

1 Pământ din escavări Transport în afara ariei naturale protejate

2 Deşeuri de construcţie Transport şi eliminare cu firmă specializată

3 Ape uzate menajere Bazin etanş vidanjabil şi contract cu o firmă de salubritate

4 Deșeuri menajere Colectare și transport la un deponeu autorizat

5 Nămol de la denisipator Colectare și gestionare cu o firmă specializată

2.6. Cerinţe legate de utilizarea terenurilor

Conform certificatului de urbanism terenul se află pe teritoriul administrativ al comunei

Zăvoi, în afara intravilanului localităţii Poiana Mărului, domeniu public de interes naţional şi

local. Terenul pe care urmează a fi amplasate componentele planului se află în albia majoră şi

minoră a pârâurilor Şucu şi Olteana şi are parţial folosinţă silvică/agricolă. Printr-o Hotărârea de

Consiliu Local nr. 100/24.09.2010 s-a prevăzut trecerea în intravilanul comunei Zăvoi a

parcelelor prevăzute în Hotărârea Consiliului Local al comunei Zăvoi nr. 6/28.01.2010 şi în

Planurile Urbanistice Zonale referitoare la amenajările hidroenergetice de pe râurile Şucu,

Olteana şi Bistra Mărului. Deasemenea aceste 12 de parcele sunt aduse prin Hotărârea de

Consiliu local al comunei Zăvoi nr. 6/28.01.2010 ca aport în natură la capitalul social al S.C.

Alset Energy S.R.L. Suprafeţele de teren afectate sunt:

Permanent – 2000 m2

Temporar – 29460 m2 pe Râul Şucu, 10496 m

2 pe Râul Olteana

Pentru realizarea lucrărilor celor două MHc-uri se vor utiliza drumurile de acces deja

existente ce urcă spre văile râurilor Şucu şi Olteana şi pentru care beneficiarul a obţinut prin

Hotărârea de Consiliu Local nr. 101/24.09.2010 instituirea unui drept de servitute. Obligaţia

titularului de proiect este accea de a aduce drumurile de acces la parametrii iniţiali şi respectiv de

a întreţine aceste durmuri. Pentru cazurile în care obiectivul ce trebuie realizat este mai departe



========================================================================

of 106

de drumul forstier s-au prevăzut drumuri racord a căror amplasare și modalitate de construcție au

fost prezentate la capitolul referitor la descrierea proiectului.

2.7. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării

Pentru realizarea şi implementarea proiectului se parcurg următoarele etape:

etapa de construcţie cu o durata estimată de circa 2 ani.

etapa de funcţionare a cărei durată se estimează a fi de 150 de ani.

Dezafectare

2.8. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al realizării proiectului

Obţinerea de energie din surse regenerabile

Crearea de noi locuri de muncă

Realizarea alimentării cu apă a localităţii Poiana Mărului

Creşterea nivelului de trai a locuitorilor din zonă

Stimularea unor iniţiative private prin îmbunătăţirea infrastructurii

Crearea de noi locuri de muncă

2.9. Caracteristicile proiectelor existente

În zonă nu există proiecte aprobate.

3. Identificarea şi evaluarea impactului

În faza de construcție va fi afectata activitatea speciilor de animale acvatice și terestre,

De asemenea va fi afectat Habitatul 91EO. Pentru aceat habitat și alte specii de arbori evaluarea

impactul este prezentat în cele ce urmează:

La priza captare Șuculeț: - nu există habitat prioritar 91E0.

- impact estimat: defrișarea a 15 molizi (Picea abies), cu diametrul mai mic de 20 cm,

dintre care 3 uscați pe picior și 3 fagi (Fagus sylvatica), cu diametrul mai mic de 20 cm. În fig.

58 și 59 este prezentată locația viitoarei prize de captare de la pârâul Șuculeț.



========================================================================

of 106

Fig. 58. Locația prizei de captare de la pârâul Șuculeț

Fig. 59 Locația prizei de captare de la pârâul Șuculeț

La priza captare Olteana:

- impact estimat: există habitat prioritar 91E0, vor fi defrișați cca. 5 buc arin (Alnus

glutinosa), cu diametrul mai mic de 30 cm, precum și cca. 47 fagi (Fagus sylvatica) și 7 molizi



========================================================================

of 106

(Picea abies)cu diametrul mai mic de 20 cm, niciunul uscat pe picior sau căzut. În fig. 60-63 este

prezentată zona prevăzută pentru amplasarea prizei de captare de pe pârâul Olteana.

Fig.60 Aspect autumnal care surprinde nuielişul de Alnus glutinosa component a habitatului 91EO din zona captării

Olteana

Fig. 61 Locație priză captare pârâu Olteana



========================================================================

of 106





========================================================================

of 106

La traversare pod Olteana (la cascadă): impact estimat: nu există habitat prioritar 91E0, nu se

va lucra în albia minoră. În fig. 64 și 65 sunt prezentate fotografii ale acestei traversări.

Fig 64. Traversare pod Olteana

Fig 65. Traversare pod Olteana



========================================================================

of 106

La Clădirea centrală a MHC 2:

- impact estimat: există habitat prioritar 91E0, reprezentat prin lăstăriș (arbori tineri),

și 5 exemplare mature de arin (Alnus glutinosa), cu diametrul mai mic de 30 cm, care vor fi

defrișați, pe suprafața egală cu amplasamentul centralei. Acesta va fi tangent cu rezervația

Șucu – Olteana (pădurea de molid pe turbă), care se estimează a nu va fi afectată deoarece

lucrările de realizare a clădirii centrale nu ajumg în acea zonă. Subtraversarea văii Șucului și

deversoarele centralei nu vor afecta habitatul prioritar. În fig. 66-69 sunt prezentate fotografii

ale zonei de amplasare a clădirii centrale ale MHC 2, putându-se vizualiza arinii ce urmează

a fi defrișați.

Fig. 66. Zona de amplasare a clădirii centrale ale MHC 2



========================================================================

of 106





========================================================================

of 106

Fig. 69 Aspect hiemal care surprinde nuielişul de Alnus glutinosa component a habitatului 91EO din zona turbinării

Şucu-Olteana

La captarea de pe râul Șucu – cota 860 m: impact estimat - există habitat prioritar 91E0, dar

nu va fi afectat niciun exemplar de arin (Alnus glutinosa). Lucrările ce se vor efectua în această

zonă nu presupun defrișarea niciunui exemplar de arin. În fig. 70 este prezentată zona terestră de

la amplasamentul prizei de captare aferentă MHC 1.

Fig. 70 Zona de amplasare a captării la cota 860 m



========================================================================

of 106

La Clădirea centrală a MHC 1 :

- impact estimat: există habitat prioritar 91E0, dar nu va fi afectat niciun exemplar de arin (Alnus

glutinosa). Lucrările ce se vor efectua în această zonă nu presupun defrișarea niciunui exemplar

de arin. În fig. 71 este prezentată zona de la amplasamentul clădirii centrale a MHC 1.

Fig. 71 Zona de amplasare a clădirii centrale a MHC 1

Per ansamblu va fi pierdută o suprafaţă de maxim 800m2 din habitatul 91EO – Păduri

aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae),

adică un procent estimativ de 0,002% din suprafaţa acestui habitat pe sectorul în care se

implementează prezentul proiect.

Impactul asupra speciilor de animale acvatice este semnificativ însă prin respectarea

măsurilor impuse prin studiul de evaluare adecvată, precum și prin cele impuse în Punctul de

vedere favorabil al Asociației Altitudine – administratorul ariei naturale protejate – emis în faza

PUZ impactul devine nesemnificativ.



========================================================================

of 106

In faza de operare speciile terestre nu vor fi afectate decat eventual de activitatile

umane de mentenanta. In schimb speciile acvatice vor fi de asemenea afectate prin debitul redus

de apă din aval de captări.

In faza de dezafectare vor fi afectate de lucrările de pe drumurile de acces speciile

terestre și în mică măsură cele acvatice care prin dezafectare vor primii din nou debitul initial de

apa.

4. Măsurile de reducere a impactului

Pentru protejarea speciilor de ciclostomi Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 (chiscar) și

Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959 lucrările în albie trebuie întrerupte în

perioada de reproducere: 15 mai - 31 iulie deoarece în aceasta perioadă adulții migreaza spre

izvoarele râurilor pe care se implementează PP.

Pentru protecția ulterioară a alevinilor zonele de captare vor fi prevazute cu sisteme de ultimă

generație ce folosesc efectul Coandă și care împiedică absorbția în denisipator a alevinilor

speciilor acvatice. Acolo unde nu se folosesc dispozitive bazate pe efectul Coandă este

necesară utilizarea unor plase fine – ochiuri de 0,1cm. Acestea trebuie folosite din luna mai

până în august pentru protejarea ciclostomilor și a altor specii de pești, respectiv din

noiembrie în februarie pentru protectia alevinilor de păstrăv.

Pentru protejarea speciei Salmo trutta morpha fario Linnaeus 1758 (păstrav) care de

asemenea migrează spre izvoare pentru a-și depune icrele lucrările în albie trebuie întrerupte

în perioada de reproducere: 15 octombrie-31 decembrie.

Restul speciilor de pești din râu se reproduc în zone mai liniștite din preajma pragului de

acumulare de la Poiana Mărului, deci nu necesită măsuri speciale de întrerupere a lucrărilor

în zonele din amonte.

În aval de prizele de captare se va asigura un debit rezervat pentru satisfacerea cerințelor de

scurgere salubră, protecția faunei acvatice, adăpatul animalelor etc, conform Studiului

Hidrologic întocmit de INHGA București. Aceste debite sunt reglementate în avizele de

gospodărire a apelor obținute de către S.C. ALSET ENERGY S.R.L și sunt prezentate în

tabelul nr. 9



========================================================================

of 106

Tabel nr.9 Debite de servitute reglementate prin AVIZE DE GOSPODĂRIREA APELOR

Nr.

Crt

Priza de captare Aviz ABAB Debit de servitute

[m3/s]

1 MHC râul ȘUCU, cota 856 mdMN 284/04.11.2010 0.7

2 MHC râul OLTEANA, cota 1012 mdMN 283/04.11.2010 0.306

3 MHC râul ȘUCU, cota 1012 mdMN 283/04.11.2010 0.272

Pentru reducerea impactului indirect ce va avea loc asupra speciilor de animale terestre se vor

lua următoarele măsuri:

Întreținerea rigolelor de scurgere a apei de pe drumurile forestiere ce vor fi utilizate

pentru a nu se forma pe acestea bălți temporare în care speciile de amfibieni să se

reproducă.

întreruperea lucrului pe timp de noapte pentru a preveni strivirea amfibienilor cu

activitate nocturna

pentru a reduce perturbatiile produse mamiferelor mari se recomandă reducerea

zgomotelor din preajma șantierului prin folosirea de plăci izolatoare fonic în jurul

acestuia

În zonele în care se vor construi denisipatoarele și captările nu există arbori

scorburoși care să fie utilizați de chiroptere. Cu toate acestea lucrul pe timp de noapte

trebuie intrerupt pentru a nu perturba activitatea de hrănire a acestor mamifere

nocturne.

Evitarea câinilor în zona de șantier (eventual vaccinarea acestor împotriva rabiei

întrucât pot transmite turbarea la speciile sălbatice de mamifere).

Pentru a se reduce perturbarea activității mamiferelor mari este necesar ca lucrările să

se facă punctiform și nu pe întreaga lungime a drumului.

Evitarea lucrărilor în albie dacă se constată prezența unui cuib în vecinătate.

În ceea ce priveşte habitatul 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), măsurile de reducere a impactului vor fi cele

de replantare (semănare) de arini în toate zonele de captare şi turbinare. Bazinele de

decantare şi denisipatoarele din zonele de captare, precum şi evacuările din zonele de



========================================================================

of 106

turbinare, care ajung în aria ocupată de acest habitat vor fi acoperite cu un strat de sol

suficient de gros pentru a susţine arinii care vor fi plantaţi (semănaţi). Solul folosit va fi cel

dezlocuit în prealabil, datorită faptului că această specie este simbiontă cu anumite bacterii

fixatoare de azot. Densitatea arinilor va fi conformă cu cea din zonele neafectate ale

habitatului. Prin această măsură impactul produs iniţial va fi complet redus.

Evacuarea conținutului din denisipatoare nu se va realiza în perioadele de reproducere a

speciilor prezentate mai sus: 15 martie – 15 august. Se recomandă golirea denisipatorului

prin vidanjare.

Instruirea personalului care va realiza lucrările de construcție cu privire la regulile necesare

protejării faunei și florei sălbatice.

roca dislocată va fi încărcată în autobasculante de 15mc cu ajutorul excavatorului cu cupă de

0.5mc dispus pe drumul forestier, descărcarea rocii se va realiza în deponeul constituit în

afara parcului natural;

betonul se prepară în spațiul alocat organizării de Șantier

betonarea unei locații se face într-o singură zi

săparea în straturile de rocă se va realiza prin taierea rocii în fâșii cu ajutorul utilajului cu lanț

diamantat dispus pe excavator

nu se vor realiza alimentari cu combustibili a utilajelor si autovehicolelor in santier.

accesul la zonele cu lucrări se face doar de pe drumul forstier și drumurile de racord.

îndepărtarea stratului vegetal se va face mecanizat iar acesta se va depune pe marginea

drumului pentru a putea fi utilizat la refacerea terenului natural la final.



========================================================================

of 106

BIBLIOGRAFIE

Bădescu, B., et al., 1998 – Arealele protejate din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia

Speologică Exploratorii Reşiţa.

Bănărescu, P., 1969 - Fauna R.S.R. Cyclostomata si Chondrichthyes, vol.XII, fasc.1,

Edit. Acad. Rom. 102 p.

Boşcaiu, N., 1971 – Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Editura

Academiei R.S.R., Bucureşti;

Chappuis, P.A., 1940 - Felul de viata al cicarului din apele noastre de munte, Carpatii,

3:63-69.

Ciocârlan, V., 2009 – Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta,

Editura Ceres, Bucureşti.

Dihoru, G., Negrean, G., 2009 – Cartea roşie a plantelor vasculare din România,

Editura Academiei Române, Bucureşti;

Doniţă, N., et al., 2005 - Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti;

Freyhof, J. Kottelat, M., 2008 - Eudontomyzon vladykovi. In: IUCN 2010. IUCN Red

List of Threatened Species. Version 2010.4. <www.iucnredlist.org>. Downloaded on

18 November 2010.

Holcik J., Soric V., 2004 - Redescription of Eudontomyzon stankokaramani

(Petromyzontes, Petromyzontidae) – a little known lamprey from the Drin River drainage,

Adriatic Sea basin, Folia Zool. – 53(4): 399–410.

Kottelat, M., Freyhof J., 2007 - Handbook of European freshwater fishes, Publications

Kottelat, Cornol, Switzerland. 646 p.

Mihail, N., 1962 - Zur biologie und okologie von Eudontomyzon danfordi, Zool. Anz.,

168:139-143.

Mountford, O., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU Phare

Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania;

Mountford, O., Gafta, D., 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000

din România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;

Niculescu, G., 1967 - Ghid Ţarcu-Godeanu

http://www.iucnredlist.org/



========================================================================

of 106

Renaud, C.B., Holcík, J., 1986 - Eudontomyzon danfordi Regan 1911. p. 146-164. In

J. Holcík (ed.) The freshwater fishes of Europe. Petromyzontiformes. AULA-Verlag GmbH,

Wiesbaden. 313 p.

***, 2010 - www.tarcu.ro

http://www.tarcu.ro/



========================================================================

of 106

CUPRINS

NR. CRT DENUMIRE CAPITOL PAGINI

1 INTRODUCERE 2

2 DESCRIEREA PROIECTULUI 3-92

2.1 Informații privind proiectul 3-89

2.2 Localizarea geografică și administrativă 90

2.3 Modificări fizice ce decurg din proiect 90

2.4 Resursele naturale necesare implementării proiectului 90

2.5 Emisii și deșeuri generate 90-91

2.6 Cerințe legate de utilizarea terenului 91-92

2.7 Durata construcției, funcționării, dezafectării 92

2.8 Activități care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului 92

2.9 Caracterizarea proiectelor exiatente 92

3 Identificarea și evaluarea impactului 92-101

4 Măsuri de reducere a impactului 101-103

Bibliografie 104-105

olteana captare forţată 2 mhc, racord la sistemul ...apmcs-old.anpm.ro/files/apm cs/studii... ·...

Documents