ÜLTURA CREŞTINĂ Apare, cu excepţ ia lunilor Iulie şi Augus t

la 10 si 25 n. a fiecărei luni.

Anul VII. 10 Maiu 1918. Nr. &

S U j V l f l ^ U b :

Dr. ALEXANDRU RUSU: In faţa urnei. (Libertatea ne-aatră la a le ­gerea de mitropolit).

IOAN P O P de ZÄICANI: In noaptea învierii. (O povestire) . P. AUGUSTIN A. P O P : Problemele viitorului. (.0 circulară). ÎNSEMNĂRI: Margareta Maria Alacoque şi cultul inimii Domnului

(Dr. loan Coltor). Biaerica greco-catolică pentru propăşi rea clerului în ştiinţă (Senior).

CRONICA: Joi în săptămâna luminată (şr.). La alegerea de mitropolit (ar.). O eerisoare pontificie adresată arhiereilor noştri (ar.). Pastoralele arhiereşti (r.). Pocăiţii din Ungaria (ar.). Cano­nizarea fericitei Margareta Maria Alacoque (r.). Numiri mai noue la „congregaţia orientală" (r.).

CĂRŢI ŞI REVISTE: Dr. Ştefan Cioroianu, Dor de lumină ( ic) . „ R e ­vista Economică" (ar.). Cărţi Intrate Ia redacţie.

TBLBFON.

( P - o

B l a j . Vipitfcfaiia Seminariului teologic gr .-cat. 208-^18.

O fugare care dorim, să se împlinească cât mai îngrabă.

In nr. 5—6 a. c , r ă s p u n z â n d unui pr ie t in *1 rev i s te i noas tre , a m arătat publ ice şi p â n ă la un filer s u m a cons iderab i lă , ce o r e c l a m ă t ipografia pentru u n singur n u m ă r , l a care se m a i ad au g şi a l te che l tue l i , ce le pre t inde admin i s t ra ţ ia per iod icu lu i .

L a locul ace la m a i s p u n e a m , că preten* z iuni le t ipograf ie i se vor m a i urcà încă. Şi ia tă , că în 5 A p r i l i e a. c. ni*se şi scrie, că î n c e p â n d cu 4 Mart i e a. c. p l a t a culegăto* r i lor s'a urcat cu 25 0 / 0, pr in u r m a r e a v e m să p l ă t i m şi m a i mul t pentru i m p r i m a r e ca în trecut.

N o i ş t im, că t ipografia îşi face n o u e şi n o u e pretenzíuní , cons trânsă fiind de împre* jurăr i . î n d a t o r i r i l o r noas tre însă n u p u t e m sat i s face n u m a i din a b o n a m e n t e , cari ni»se p l ă t e s c prea a n e v o i e .

D i n m o t i v u l acesta r u g ă m p e toţ i P . T . a b o n a ţ i , cari ne datoresc p e ani i tre­cuţi , c u m şi pe ace ia , cari nu au achi tat p l a t a a b o n a m e n t u l u i nici cel puţ in p e un s emes tru al anulu i crt., să b i n e v o i a s c ă a ne p lă t i pre tenz iun i l e . N u aş tepte n i m e n e a pro* v o c ă r i spec ia l e şi trase p o s t a l e , că ne co* s t e a z ă p r e a mul t .

Redacţ ia si Administ raţ ia

„ C u l t u r a Creş t ină" .

Anul VII Blaj, 10 Maiu 1518. Nr. 9.

C U L T U R A C R E Ş T I N Ă f

APARE, CU EXCEPŢIA LUNILOR IULIE ŞI

AUGUST, LA 10 ŞI 25 n. A FIECĂREI LUNL Abonamente:

Pe un an: cor. 20. Pe an: cor. 10. Ia străin.: cor. 24. Numărul: 1 coroană

R E D A C Ţ I A : Dr. loan Sâmpăleanu, Ştefan Roşianu, Dr. Alexandru Ni-colescu.Dr. Alexandru Rusu fi

Dr. loan Coltor.

Redacţia fi Adiat-Biatraţia:

>C«űtnra Crestiaft«. B a l i i i f a l v a .

În faţa u r n e i . — Libertatea noastră la alegerea de mitropolit. —

Sun tem In p ragu l alegerii de mit ropol i t . P e i t e c l t e v â rzile, c lopote le ca tedra le i "vor chiemà la u rnă pe cei ce în n u ­m e l e c lerului provinciei noas t re b i ser iceş t i , vor a v e i i a dea o dovadă despre demnitatea de care sunt capabili în m a n i ­fes tarea credinţe lor şi convinger i lor de cari sun t s tăpâni ţ i , în faţa aces tu i moment istoric, ca re se va pe t rec» între cei rpatru pereţi ai mănăs t i r i i sfintei T re imi din Blajul nos t ru , c redem că e potrivit să a t ingem de a s t ă d a t ă ches t iunea liber­tăţii acestei alegeri.

Ea ni-se pare des tu l de as igurată- S'au făcut şi poa te se vor mai face şi de aici încolo a n u m i t e influinţări ori chiar p r e s i o n ă r i în t r 'o direcţ ie sau alta, da r că a ce s t ea nu au nici un temeiu legal a p a r e l impede din do r in ţ a e x p r e a ă a M a i e ­stăţ i i Sale , ca re doreş te să fie aleşi aceia , cari „în cea mai de­plină măsură se bucură de iubirea şi încrederea, de stima şi aprecierea preoţimii alegătoare". Şi dacă ele to tuş i s'au făcut, ori se vor mai face, asta dovedeş te numa i că ce u şo r şi c i t de fără sfială se poa t e t rece uneor i la o rd inea zilei ch ia r şi pe s t e dor in ţe a tâ t de tnal te . Dar d a c ă a l t o m aceas t ă dor in ţă a Maies tă ţ i i Sa le nu le impune nici o dator inţă , pen t ru p r e o -ţ imea noas t r ă a l egă toa re ea es te o adevărată poruncă. «Acea­s t ă p rea tna l t ă dorinţă r e g e a s c ă — aşa scr ie păr . ep i s cop D e -me t r i u al Orăzii în f rumoasa „epis to lă c o n v o c a t o a r e " a s i n o ­d u l u i e lectoral — Veneraţ i i fraţi preoţ i a legător i o vor ţ inea ,

Pag. 176. Nr. 9".

s u n t t m siguri , de adevă ra t ă poruncă şi una cu atât mai m a r e şi mai p lăcu tă cu cât ea vine delà înă l ţ imea Tronu lu i regesc: apos to l i c , chiar în folosul şi spre binele sfintei noastre biserici". N u ne îndoim prin u rmare , că alegător i i vor şti să ascul te în: fa ţa urnei din ca tedra la sfintei Tre imi s ingur de g lasul con­şt i inţei lor de preoţi, având îa vedere cura t numai in te rese le mari ale bisericii r omâne unite. „Spiri tul bun si luminat care s t ăpâneş t e a c e a s t ă p reo ţ ime munc i toa re tn ogorul sfânt al neamului nos t ru , ga ran tă es te — a ş a scrie ace l a ş P rea s f i n ţ i i a rh ie reu —, că s inodul e lectoral mi t ropol i tan din s ă p t ă m â n a lumina tă a sf. Paş t i din anul Domnulu i 1918 va fi la înă l ţ imea chiemări i sale şi prin e! aceas t ă v redn ică preo ţ ime îşi va câ ­şt iga titlu nou de măr i re în faţa biserici i şi mai vârtos, de-r ă sp l a t ă şi de b inecuvân t a r e în faţa a to tpu te rn icu lu i D u m ­nezeu" .

î m p r e u n ă cu seniorul arhiere i lor noştri c redem şi noi, că: e de p r i sos să mai s tăruim pe larg a supra însemnătă ţ i i s i ­nodulu i e lec tora l , pen t rucă „aceea delà sine se desvă leş te din toa te ale sale şi lămur i tă deplin se face nu numai prin m ă ­r imea Scaunulu i de complini t , ci şi prin greutatea şi vitre-gimea vremilor năpustite peste în t reagă ţara şi în deosebi peste-biserica noastră". Ne p lace a n u m e să credem, că dintre toţi: alegătorii vi i torului nost ru mitropol i t nu se va găsi unul s in­gur, care să nu reflecteze a sup ra aces to r greutăţ i , care să nu-şi: dea s e a m ă de s i tuaţ ia ex t raord ina r de grea , în care se gă se ş t e b iaer iea n o a s t r ă şi care prin u rmare să nu ştie aprec ia chiar cum s* cade impor t an ţ a votului său şi măr imea păca tu lu i ce l-ar comite , dacă nu ar vota a ş a d u p ă cum îi dictează con­şt i inţa. Ne p lace să credem, că a legător i i zilei de 9 Maiu — fruntea preoţ imii noas t r e —, vor fi s tăpâni ţ i , unul ca unul,. de sentimentul celei mai depline demnităţi şi conştiente morale,. care nu poa t e dejosi votul său pent ru a face din el un bilet de ruş inoasă r ecomanda re — mai mult ori mai puţ in sec re tă — faţă cu aceia, cari pes te interesele biserici i ar avea poa te totuşi cele mai bune şanse de-a ajunge în scaunul de mi t ro ­polit al Blajului.

Sun tem cu toţii creştini şi preoţi. Ca creştini avem da -tor in ţa sfântă să lucrăm d u p ă c u m ne dictează cele mai in t ime convingeri ale conştiinţei, iar ca preoţi t r ebu ie să avem tăria: n e c e i a r ă de suflet spre a putea aduce şi jertfe pe altarul c o n -

wingerilor noas t re . Ca orice jertfe ele vor fi b inepr imi te din pa r t ea lui Dumnezeu , cont r ibuind In mod infalibil — şi pen t ru orice caz — Ia consol idarea şi p r o s p e r a r e a scumpe i n o a -i t r e biserici .

Urna, în care se vor depune voturile s inodului nos t ru e lectoral se p o a t e a s e m ă n a cu mormân tu l în care a fost a ş e ­zat în V ine rea cea mare t rupul Domnulu i . Aproape n ime nu mai spe ră atunci , că profeţia Iul Isus se va împl in i a t re ia t i .

J idovi i şi străjerii e rau siguri , că n 'are să învie, iar apostol i i , a i înşişi , „ . . . s ' au închis de frica Iudei lor" . Şi Hr is tos to tuş i a înviat din morţ i , cu moar t ea pe moar te că lcând! — Aşa şi a c u m ! P o a t e că în faţa împre jurăr i lor să s t ă p â n e a s c ă în m o m e n t e l e votări i şi acum ace laş s en t imen t de d e p r i m a r e şi d t s n i d e j d e «are a fost în sufletul apostol i lor , da r c redem, că a tunci când se va r idica p ia t ra mormân tu lu i , când se va cunoaş t e rezul­ta tul votări i , cu toţii ne vom trezi, plini de uimire şi de sfântă bucur ie , că apostol i i n'aii avut nici un motiv să nu creadă, cu toa tă pu te rea sufletului lor, în minunea strălucită a învierii.

Hris tos a înviat din morţi, b i ru ind moar t ea şi noi c redem cu tărie , că în Joia din s ă p t ă m â n a lumina tă a învierii — măca r î n g r o p a t ă şi chiar pecet lui tă să fie până a tunci —, se va trezi la nouă vieaţă şi demnitatea şi libertatea bisericii noastre, p e n -îtrucă scr i s es te , că Domnul Hr is tos «celor din morminte vieaţă .le-a dăru i t " .

Sus dară inimile! Dr. ALEXANDRU RUSU.

In noaptea învierii. — O povestire. —

Re în to rceam acasă în o f rumoasă zi dc Maiu . Sos ind la ga ră am aflat, că t renul va avea o în târz iere de o o r i şl ju ­m ă t a t e . E r a u t r ecu te douăsp rezece şi în r e s t au ran tu l ( a r i i era o ag lomera ţ i e de călători , încât ab ia pu tea i s t r ăba t e . La o m ă s u ţ ă mai era fnsă un loc. Celelalte locuri erau o c u p a t e de c i t r ă doi ofiţeri t ineri , cari r en torceau de pe front şi un preot , având fiecare pe m a s * câte o ha lbă de be re .

O p l n z ă cenuş ie de fum d e ţ igare te tnvalea în t reg p u ­bl icul din r e s t au ran t , încâ t pr in fumul g ros , ca re p lu tea d e ­a s u p r a meselor , abia m'au obse rva t , că am luat şi eu loc Ia m a s a lor. I n t r e rupându- ş i p e un m o m e n t conversa ţ ia ş l - au

Pag. 178. CULTURA CREŞTINA Nr. 9>

r id icat privir i le sp r e mine fi «pol indiferenţi , ca în faţa unui: necunoscu t , ş l - au con t inua t nes t ingher i ţ i conversaţ ia . . .

Am a p r i n s o ţ i g a r e t i , am scos din b u z u n a r jurnalu l cel' mai nou şi cu ochii pe rândur i le spă lăc i t e ale gazetei nur p u t e a m înţelege n imic din ce ce t iam. Mă a t r ăgea conversa ţ i a lor in t e resan tă , încâ t mi -am uitat şi de gaze tă şi de ţ iga re ta care mi-s ' a s t â n s în t re dege te şi mi -am r idicat ochii de pe gaze tă , fixând pe sub ioco ten tu l , care poves tea .

. . . E ra că t ră s ea ră — s p u n e a el cu ochii ţ i n t i în ochit preotului — când n i -se c o m u n i c a s e , că d u p l c a n o n a d a infer­nală, care o porn i se tunur i le n o a s t r e ca să r i s b i m pe d u ş m a n t r ebu ia să facem un a tac cu ba ione ta . Tunur i l e ur lau p re lung , înfiorător de s inis tru şi p loaia de g loan ţe de f t l iur i t ca l ibru sp in teca văzduhu l înfiorat de aces t s a t an ic concert , iar no i , c l i p i de clipă, a ş t e p t a m cu sânge le înf ierbântat c o m a n d a de a tac .

E r a m s tăpâni ţ i de o legi t imă cur ios i ta te , căci a tunci a v e a m cel d in tâ iu a t ac cu ba ione ta . Nu ne mai p r e o c u p a n imic în ace le cl ipe. Pa r ia ţ i , casă , pr iet ini şi cunoscu ţ i pe toţi îi î n ­văluia un văl de ui tare şi d i s p l r e a u sen ine le amintir i ale c o ­pilăriei , zilele de f rumoasă t i n e r e ţ i , dulcile seri de Maiu cu adier i de p r imăva ră şi miros de fiori... To t ce a l t ed i ţ i ne în lăn ţu ia fe rmecător în lumea de vrajă a visur i lor ne d i s p ă r u s e din înch ipu i re . Atunci ne f rământa numai să lba t icul dor d e a tac . Un dor ne în ţe les de sbor, de măre ţ avânt de luptă, c a In s t r igă te de „ura" să vedem oda tă bo tezu l de sânge.. .

î n se ra se deablne le , când ar t i ler ia îşi i sp răv i se p a r t e a ei de m u n c i , doa r câ te un bubu i t răs lc ţ de mai c u t r e m u r a p i n i In mari d e p i r t ă r i văzduhul şi a d u c e a spre noi miros p r o a s p ă t de praf de puşcă . Venise în sfârşit rândul nos t ru Fix l a oa r a 9 se d a s e c o m a n d a de a tac . D u p ă ce mai înghi ţ i răm câte o d u ş c i de vin, sângele ne fierbea prin t rup şi ne svâr leà îna in te ca o fur tună p r in t re mul ţ imea care roià sp re d u ş m a n . Cele dintâi g loan ţe de p u ş c ă ne ş u t r a u pe lângă urechi ca un zumzet de albine cari roiesc . Ici colea câte un so lda t dintr 'a i noştr i lovit de v re -un glonţ de puşcă , ori s t r ă p u n s de v re -o ba ione tă , cădea ros togo l indu-se p r in t re mul ţ imea de ca -meraz i . Cu d reap ta s t r â n g e a m bine „ b r o w n i n g u l " , i n d i s p e n -zabilul meu tova răş de luptă , cu care aveam de gând să fàc

să s b o a r e pen t ru t o t d e a u n a v re -o câ teva vieţi d u ş m a n e ca r t •\cr c e I c à să-mi s tea împot r ivă . în t n v l l m l ş a l a n e b u n i , u n d e

Nr. 9. CULTURA CREŞTINA Pag 179

a t d e s l i n ţ u i a e toa te energiile noas t r e încă tuşa te , nu ne mat c u n o ş t e a m prietinii dintre duşman i . C ă d e a m om pes te om. Vaete , s t r igăte şi p lanşe te ab ià se mai pu t eau des luş i p r in t r e pocne te le de puşcă , cari umpleau văzduhul în miez de noapte. . . Pr in aer ne venia miros de sânge şi vae te d u r e r o a s e de răni ţ i şi izbind în d reap ta şi în s tânga ne făceam loc — a l e rgând sp re t r anşee le d u ş m a n e s loboziam g lonţ d u p ă glonţ p r in t r e mul ţ imea, care într 'o demon ică încăierare îşi măsura puter i le , i zb indu-se de moar te — în n o a p t e a sfântă a învierii . în ceea» l a l t l zi eră ziua Paş t i lor , s ă rbă toa rea bucuri i lor de altă da tă , şi noi voiam să o avem simbol de învingere a s u p r a d u ş ­manului . . .

La f iecare p a s ne po t i cneam de grămezi de oameni morţi şi răniţii cu g lasur i s t inse de d u r e r e m u r m u r a u câteva vorbe că t ră noi cei rămaş i , cari încă tot mai a lergam înain te in n o a p t e fi nu mai în ţe legeam nimic din aceas t ă haot ică î n c ă ­ierare de forţe omeneşti . . . Puşcă tu r i l e ră r i seră b in işor şi s t r i ­gă te le înf iorătoare cari u m p l e a u văzduhul în toiul luptei , ab ia se mai auziau şi la noi şi la d u ş m a n . Nu ştiu dacă „ b r o w ­n ingu l " mieu va fi făcut să se s t ingă vreo vieaţă de om In aceea noap t e de o ne închipui tă înfiorare, da r d iminea ţa când zorii zilei ne -a înfăţoşat înt r 'o s c ă p ă r a r e de lumină -— n o u ă celor do i sprezece câţi am mai r ă m a s — heca tombe le de morţi şi răniţ i , ce demonu l dis t ruger i i a voit ca să le aibă, a tunci am căzut pen t ru în tâ iaoară în genunchi cu ochii r idicaţi sp r e cer în faţa nepâ t runse i P roved in ţ e şi plin de cucern ic ie am m u l -ţ ămi t lui Dumnezeu , că m'a scăpa t . Aveam viziunea, că e r am iară copi laşu l nevinovat delà casa pă r in tească , când sea ra p â n ă ce ta ta .îşi cetià cu evlavie îna in tea icoanei lui H r i s t o s rugăc iuni le din Ciaslov — eu cu mama în genunch i î n a i n t e a icoanei P reacu ra t e i , cu manile î m p r e u n a t e în semn de c u ­cernicie , ce t iam Paraclisul . . . Mă vedeam mai mărişor , p i e r d u t în n o a p t e a sfântă a t inereţi i în ha ine de să rbă toa re , p r e a m ă ­rind împreună în cântăr i de bucur ie învierea lui Hr is tos . F u m u l de t ămâ ie împrăş t i a un miros dulce de sfântă mi reazmă în aerul dimineţ i i , c lopotele revărsau pres te sa tu l în s ă r b ă t o a r e ames t ecu l a r m o n i o s de g lasur i du ioase şi p â n ă depar te r e -sunà în vibrări pu te rn ice din su te de piepturi „Hr i s tos a înviat!...

Dulcile vremuri deoda tă , vremuri de o c reş t inească s e n i ­nă t a t e , s 'au d e s t r ă m a t încetul pe încetul din sufletul feciorului

F a g . ISO.

lui popa Niculae... în sufletul m t u nu mai licăria nici o scân te ie din lumina d e o d a t i . î n s t r ă ina t m ' i m trezit absorb i t tn va lur i le unei a l te vieţi încunjura t de alţi priet ini , cupr ins de alte gândur i , de alte i dea l e . . până a tunci când tn n o a p t e a aceea de să lba t ică Înfiorare, tn noap t ea sfântă a învierii , când m o a r t e a se făcuse s t ăpână pres te sute de vieţi omeneş t i -— apă ru Hris tos cu un ges t de divină mus t ra re îna in tea noas t r ă a celor doisprezece , cari am mai fost r ă m a s şi din aceea clipă sufletul meu a reînviat din nou zilele din dulcea copilărie , în î n t r eagă cu ra ta Iar nevinovăţ ie , pen t ru ca s i nu mai d i spară n ic ioda tă mai mult...

Şi s impat icu l ofiţer îşi sfârşi poves t ea cu o mul ţumire sufletească, care se pu tea ceti din ochii obosiţi de neod ihnă , t ocmai când trenul sosi în gară, s g u d u i n d ferestrele şi t re -z indu -ne din dulcile reverii , ca mai apoi să ne ducă că t ră cele pa t ru vântur i , d e s p ă r ţ i n d u - n e poa t e pen t ru to tdeauna .

10AN P O P de ZÄICANI.

Problemele viitorului. — O circulară. -

La sfârşitul anului t recut ep i scopa tu l catol ic ge rman a a d r e s a t o c i rculară căt ră în t reg poporu l ca tol ic din German ia . Ci rcu la ra e viu comenta tă a tâ t în ţ a ra pent ru care s'a dat, cât şi afară de ca, pentru păş i rea ei b ă r b ă t e a s c ă faţă de s ta t şi p e n t r u c ă desfăşură un în t reg program pentru viitor. Pe noi, cari inş i -ne sun tem pe calea unei activităţi mai in tens ive pent ru înflorirea bisericii noas t re , ne in te resează oriş ice m i ş ­care de na tu ra aceas t a , care se iveşte la alte popoa re . In cir­cu la ra ep iscopatu lu i ge rman se at ing unele chest i i , cari sun t •şi ale noas t r e . De aceea voiu da în r é s u m â t a cea s t ă car te p a ­storală , ci tând din ea unele părţ i mai î n s e m n a t e , ca să vedem, cum se gândesc alţii despre p rob lemele vii torului .

Iată resu tna tu l : Sun tem în a pa t ruzec ia lună de răsboiu , şi potopul de

s â n g e , mizerie şi moar te tncă tot nu se mai curmă. P o r u m b u l •de pace, slobozit de Preasfinţ i tul Păr in te din Roma nu s'a re ­î n to r s cu ramul de oliv al păcii . Noi însă să nu ne descura jem. Vom suferi mai depa r t e în nădejdea , că Ia v remea sa D u m ­nezeu ne va tr imite pacea mult a ş t ep ta t ă . „Noi t rebuie să fim

tnsă de pe acum în ciar cu aceea , ca p a c e a ca te viae s t v a pune în faţa unor noae, mari şi grele probleme'.

Ne b u c u r ă m de dovezile de t r o l i m şi abnega ţ ie , pe cari le-aţi dat în vremea aces tu i răsboiu . Cu dure re cons t a t ăm tnsă , că răsboiu) a pr icinui t o înrăută ţ i re a vieţii re l ig ioase şi o a l i ­b i re a moravur i lor creş t ineşt i , i n saş v ieaţa popoa re lo r şl v iea ţa de s tat e sgudu i t ă de aceas t ă plagă. „ P o p o a r e l e s im ţe sc c i t* t i nându - se terenul sub picioare şi toa te sufletele sun t s t ăpân i t e de acea presimţire , că din înfricoşatul sbuc ium ai răsboiului t rebuie să resară alte vremuri , o lume cu totului tot n o u l " .

„In aces te ceasur i a tât de critice, în aces te vremur i de prefacere, ne ţ inem de da tor in ţă s t ne r idicăm glasul de s t r i ­gare şi să vă a ră tam calea şi ţ inta, prin furtuni şi n e g u r i * . Cuvântul nos t ru razimă pe d u m n e z e e a s c a po runcă a lui l s u s Hr i s tos : . D a ţ i lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu , şi î m p ă ­ratului , ce e al î m p ă r a t u l u i " (Mat. 22, 21.).

I. Or icum se va p lăsmui viitorul, cea mai de frunte p r o ­b lemă r ă m â n e : să dăm lui D u m n e z e u ce e al lui Dumnezeu . De s 'ar s ch imba ceriul şi pământu l , c red in ţa noas t r ă nu se va sch imbă . „Cu credin ţa noas t ră cea veche vom păşi pragul v re ­muri lor noue ; da r c u . o râvnă şi bărbă ţ ie mai mare în dep r in ­de rea ei" . Cu aceas ta credinţă ne vom lupta împot r iva tu tu ro r curente lor m o d e r n e des t ruc t ive ; eu acea s t a vom pr imi pè ostaşi i noştr i , cari se vor în toarce ia va t ra lor; aceas ta o vom aădi în sufletele, cari au p i e rdu t -o .

„Nu vrem să ne o r â n d u i m vieaţa noas t r ă vi i toare d u p l mode şi s i s teme noue*. P o r u n c a a t reia şi p o r u n c a a c incea dumneze iască , sd runc ina t e prin răsboiu , t r ebu ie să -ş i r ecâş t ig* întreagă pu te rea şi sp l endoa rea lor. D u p ă răsboiu cu îndoi tă râvnă t r ebu ie să împ l inească toţi da to r in ţe le lor faţă de D u m ­nezeu, în t re lăsa te în decursu l răsboiu lu i .

Noi dăm însă şi împăra tu lu i , ce e al î s spăra tu lu i , c l e i şt im, că t oa t ă pu te rea l u m e a s c ă delà D u m n e z e u es te d a t ă şi rândui tă . „In a scu l t a re faţă de pu t e r ea legală de s ta t şl faţă de legile ei de nimeni nu ne vom iasă în t recuţ i . La aceia 1na i nu ne pu tem a lă tura , cari cons ideră s ta tu l ca p e isvorul or i ­ş icărui drept , şi-i a t r ibuie o dep l ină t a t e n e ţ e r m u r i t i de s u p r e ­maţ ie . To t a tâ t de puţin pu tem cons imţ i cu ace ia , cari cred, că poporu l în în t reg i ta tea lui ar fi s ingurul i svor fi p o s e s o r al puter i i de s t a t " . Nizulnţele m o d e r n e de a e s t inde pu te rea s ta tu lui în contul l ibertăţ i lor individuale sun t nec reş t ineş t i şi

pr imejd ioase . Noi am consimţi t , ca acum tn v r emea de r i s b o i u s ta tul s i - ş i În t indă influinţa p â n ă în vieaţa n o a s t r ă pr iva tă şi in t imă familiară, p â n ă în casa , cur tea , grajdul , c ă m a r a şi p iv­n i ţa noas t ră , pen t rucă aşa cere răsboiu l . D u p i răsboiu însă toa te t rebu ie să-ş i recâş t ige l iber ta tea lor, îndeosebi b iser ica .

II. »Dator in ta noas t ră şi s e r ios i t a t ea v remur i lo r ne si lesc să vă dec la răm d e s c h i s îngri jorări le şi temer i le noas t r e şi s ă vă a t r agem luarea amin te a s u p r a deoseb i t e lo r da to r in ţe şi p r o ­bleme, pe cari vii toriul ap rop i a t şi p a c e a care vine, ni- le p u n e îna in te* . Cea dintâ ie grije ne e s t e : familia şi pruncii. Fami l ia es te isvorul de vieaţă al omenimi i . , E bo lnavă famil ia : în t reg poporu l e b o l n a v ; se d e s t r a m ă familia: î n t r eagă na ţ iunea ajunge pe povâ rn i ş , şi nici o b u n ă s t a r e , «ici o ins t ruc ţ ie , nici o p u ­te re a r m a t ă şi nici o mare pu te re a lumii nu poa t e să o p r e a s c ă tn loc p r ăbuş i r ea e l . . . De a c u m îna in te t rebu ie să facem tot ce şe poa t e pentru a p ă r a r e a familiei, pen t ru p ă s t r a r e a sfinţeniei, cură ţăn ic i şi indisolubil i tăţ i i căsător ie i , pen t ru c u r m a r e a d ivor­ţuri lor, pen t ru sus ţ i ne rea fructificării căsător ie i şi a b i n e c u v â n ­tării de p runc i în familie". Ce pr iveşte pruncii, să iee s a m a părinţi i la cuvân tu l lui I su s : „Acea ta es te voia Tată lu i celui din ceriu, ca nici unul d in t re aceşt i mici să nu p e a r ă " (Mat. 18, 24). Şi i a r ă ş ; „Lăsaţi copiii să vină la mine !" (Mat . 19, 24).

Creş te rea re l igioasă a p runc i lo r cade în sa rc ina păr in­ţilor pe baza legii na tu ra le şi a b iser ic i i , pe bază de drept d u m n e z e e s c . De aceea „voi toţi aveţi sfântă da to r in ţă să l u p ­taţi b ă r b ă t e ş t e pentru cauza cea mare a şcolilor conjesionale, ca să se sus ţ ină u n d e sunt şi să se înfiinţeze u n d e nu sun t " . Creş t e rea c reş t inească a p runc i lo r în altfel de şcoli e e x p u s ă u n o r pr imejdi i tot mai mari . R ă s p u n d e r e a noas t ră a tu tu rora în a c e a s t a pr ivinţă e a e s p u s de mare . Ins t ruc ţ ia re l ig ioasă în şcoli medii şi în şcolile mai înalte încă t rebuie să ne fie o grije de căpe ten ie .

„Liber ta te v rem fi n e a t â r n a r e pen t ru ac t iv i ta tea noas t r ă c reş t inească , car i ta t ivă , pen t ru „Caritatea catolică... Aceas ta l iber ta te î n să pa re pr imejdui tă prin nizuinţele moderne de a organiză şi a reg lementa In mod regnico la r în t reagă mişca rea de car i ta te şi de binefacere pr ivată şi b i s e r i cească" . Biser ica nu o p o a t e supor t a aceas ta . Ca r i t a t ea c re ş t inească îşi a re c a ­racterul ei specific mai înalt . „Ea nu vrea să cu rme numai mizer ia t r upească , ci, şl mai ales cea suf le tească. E lemoz ina es te da ru l ei cel mal m i c ; ea are să deie ceva mai pre ţ ios

Nr. 9. CULTURA CREŞTINA Pag. 183.

decât a c e a s t a : că ldura dragos te i , s t ră luc i rea de soa re a b u ­curiei , pu t e r ea credin ţe i , mângâ ie rea nădejdi i , î nc redere n o u ţ şi putere nouă de v iea ţă" .

„Cele mai de frunte puter i de ajutor ale biser ici i , t ocmai pen t ru ac t iv i ta tea lor car i ta t ivă, sun t ordurile călugăreşti şi congregaţiunile, a tâ t cele de bărba ţ i , cât şi cale de femei. Istoria car i tă ţ i i c reş t ineş t i concade fn mare par te cu Istoria s ta tu lui că lugăresc . îngri j irea faţă de sărac i , de bo lnavi , de t ineret , de orbi , de surdomuţ i , de cei s labi de inimă şi bo lnav i Ia suflet, de cei părăsi ţ i şi de cei căzu ţ i : au să m u l ţ ă m e a s c ă n e s p u s de mul t ordur i lor că lugăreş t i . . . . Viitoriul lor ne zace tu turur la in imă. Ele sun t f loarea şi rodul cel mai nobi l pe p o m u l biserici i noas t re . Ele sun t bucu r i a noas t ră , c o r o a n a n o a s t r ă " (Phi l . 4. 1.). Cerem deci şi dor im o l iber ta te cât mai largă pe s a m a lor.

III. Când cerem l iber ta te d e p l i n i pe s a m a biser ic i i , cu a c e a s t a in ten ţ ionăm to toda tă şi binele s ta tului . Când b i se r i ca merge m â n ă tn m â n ă cu s ta tu l , sp r i j in indu-se rec ip roc cu bunăvo in ţ ă şi Înţelegere, r ă m â n â n d fiecare tntre cadre le sale fireşti : aceas ta e o mare b inecuvân t a r e pentru ţ a r i . Mai a l e s a c u m e de dorit a ceas t a în faţa u r i a şe lo r p r o b l e m e , pe car i n u m a i p u t e r e a uni tă a biserici i şi a s ta tu lui Ie va p u t e i r e ­zolvă. Dar , de altă par te , a r fi o nefericire foarte m a r e pen t ru toţi , dacă p a c e a care vine, s 'ar con tu rba pr in vrajba, ori e v e n ­tual d e s p ă r ţ i r e a totală tn t re b iser ică şi s ta t . Sun t oamen i , cari sp r e aceas t a despă r ţ i r e se n i sucsc . Aceas t a a r fi o negl igare to ta lă a cul tului da tor i t lui D u m n e z e u din pa r t ea s ta tu lu i . S ta tu l l ipsit de religie şi fără cult d u m n e z e e s c va p r o d u c e cele mai înfr icoşate r o a d e . Unor astfel de t end in ţ e avem s i ne împot r iv im din răspu te r i .

IV. „O dor in ţă f ierbinte mal a v e m în c i : „Ca toţi s i fie una, p r e c u m tu Pă r in t e întru mine şi eu întru t ine , ca şi el să fie una înt ru no i " ( loan 17, 21 ) . . . „Ce e mai da l i p s i în aşa fu r tunoase şi s b u c i u m a t e v remur i , decâ t ca noi toţi s i ne s t r â n g e m tn a c e a s t a un i ta te , ca ea pr in n imic s i nu p o a t ă fi sd rob i t ă şi t u r b u r a ţ i . . . Aceas ta se va î n v e d e r a a ş i , . . . d a c i nu vom fi numai catol ici de j u m i t a t e , n e p i s l t o r i , indiferenţi , ci în t regi , c red inc ioş i , ho t i r î ţ i şi însufleţiţ i . Aceas ta o a c c e n t u ă m în m o d deoseb i t . C i c i sunt une le î nce r c l r i , cari tn aces t e vremuri tu rbur i , do re sc a a junge cu totul pe alte c l r i r i ia o î m p r e u n a r e r e l ig ioas i . Es te un vis predi lect al unor c e r c u r i M «

h g . CULTURA CREŞTINA. = N r ^ . ^

însemnări.

M a r g a r e t a M a r i a A l a c o q u e şi cu l tu l i n i m i i D o m n u l u i . L'a cât* p a r a d o x e nu as is tă omul în vieaţa sa, la câte n e p o ­tr ivir i şi ironii d t ale sorţii . Cum se naş te firul de grâu când

ca deosebi r i le confes ionale ai t e t i m p e a s c â , să se facă con­ces iuni de âfflbe păr ţ i le , şi în feliül aces ta în sfârşit să se poată înfăptui pe un fundament comun de credinţă o biser ică naţională... Acestea sun t visuri n e b u n e ş t i " . Noi nu pu tem cedă nici ô ia tă din învă ţă tu ra înc red in ţa tă nouă de Hris tos . O astfel de trădare faţă de c red in ţa noas t ră nu pu tem comite .

„Când noi cu a tâ ta tăr ie a ccen tuăm punc tu l nostru ca­tol ic de vedere, Şi ob l igăm pe toţi credincioşi i noştr i la sus ţ i ­nerea lui, nimic nu e mai depar t e de noi, decât ca prin acea ­s ta s i nesocot im sau s i con tu rbăm pacea confes iona lă . . . De patru Veacuri dă inueş te despăr ţ i r ea religioasă în poporul nost ru . Aceasta noi nu o pu tem sch imba . Noi nu pu tem închide p r ă ­pastia. Noi nu putem nici să desfacem, nici să a scundem, ölei s t ş te rgem puncte le diferenţiale şl deosebir i le , cari ne de -spărţesc de concetăţeni i noştr i . Pu t em însă să înch idem aceas t a prăpastie în con luc ra rea noas t ră socială şi naţ ională prin s t imă reciproci, prin b u n ă v o i n ţ ă . . . , prin încunjura rea şi păzirea de tot ce poa te să fie vă t ămă to r pent ru credinţa al tora" .

Iată aces tea am voit s i vi-le s p u n e m . Pune ţ i - le aces tea la inimi şi lisaţi s i ap r indă şi să ardă tn inimile noas t re iu­b i rea faţl de Dumnezeu şi faţă de d e a p r o a p e l e : o iubire activă, jertfitoare (Col. 3, 14.).

Acesta e r e sumatu l circularei ep i scopa tu lu i german. Co-mentarele şi-Ie poa te face fiecare s ingur. Un lucru e s igur: biserica n o a s t r i sângerează din mai multe rane , cari a ş t eap t ă acţiuae energici de s ana re . Avem lipsă de un p rogram pentru viitor, un p rog ram bine marca t care să aibă sanc ţ iunea foru­rilor b iser iceşt i , şi în serviciul căruia să se înşire toate p u t e ­rile. A t recut v remea aceea , când umblam pe d ibui te , expe r i ­m e n t â n d când cu una, când cu alta, tară mult succes , dar cu multă pagubă . Vremuri ex t r ao rd ina re cer sforţări ex t rao rd ina re .

S i ie facem! P. AUGUSTIN A. POP.

.Jír. 9, Pag. 185,

piere tn p ă m â n t grăunţul , cum su râde curcubeu l când moare furtuna, a ş a şi !:i l u n e a sufletelor cât de des r r e a p ă de ziuă când s'ar parcat, că întunerecul nopţii voeş te t ă - ş i p r e l u n g e a s c ă la infinit s t ăpân i rea .

Astăzi pământu l întreg geme sub povara păcate lor , s u b furia r ăsbunăr i i , sub nebun ia răsboiulu i şi astăzi , ca un p a ­r adox neîn ţe les , undeva la margini le unui cer neutral , în z idu­rile Vat icanul ! i, r ăsună t r imbiţa jubi lară a celor mai subl ime bucuri i sufleteşti : este canon iza rea sfintei Margare ta Maria Alacoque . — Est» încoronarea so lemnă, triumful splendid al inimii lui b u s . Sf. Margare ta este numai o măr tur ie autent ică , o măr tur ie dumnezeeaacă a iubirii ne ţe rmur i te , ale c i rc i flă­cări mis tu i toare ard de n o u ă s p r e z e c e sute de ani în inima unui om, a unui Dumnezeu -om, în inima adorabi lă a lui Isus Hris tos .

Evangelistul loan la cina cea de ta ină s imţ ind palpi tăr i le vii sic inimii Domnului a fost îna in temergă toru l apos to l al acestei iubiri ; seria lungă a sfinţilor din Răsăr i t şi Apus : Gură -deaur , August in, Cyril, Bernard , Ger t rud« , Meht i lda . Lui tgards , Torna de Aquino, a fost aurora devoţiunii sfintei in imi; Maria Marga re t a Alacoque este ziua pl ină, curata , s t ră luc i toare , f i r ă de nor .

Toţi până la ea au vorbit despre s t r ă p u n g e r e a ei, nici unul î n s i nu s'a gândi t s i r ă s p â n d e a s c ă cultul ei apar te , să-i ridice al tar şi să - i aducă jertfe. D u m n e z u ; » a 'es-o pe ea, pe înge reasca soră vizitandinä, să-i f;e evangel i s t şi proroc, a p o ­stol şi martir .

Ret rasă în mănăs t i r ea din Paroy- le -Monia l , cura tă şi ne­vinovată ca un serafim din cer, Marga re ta a fost aflată vred­nică să se coboare asupra ei privirea d u m n e z e e a s c ă a lui Isus, care arătâr .du-i inima, i-a zis: i a t i inima aceea care a iubit atât de mult pe oameni , poves teş t e tu tu ror tainele inimii mele şi învaţă-i sà o adoare şi să o m â n g i e . Dia ziua aceas t a —- era s ă rbă toa rea evangel is tului loan — din ziua aceas ta de 27 Decemvr ie 1673, începe epoca de aur a gloriei sfintei inimi.

S t aa t s ascul tă , a : cu t remură , p lânge , voieşte sâ se retragă, crede că este c h i t m a t i la o nouă creare a universului , ea, pă ­răsi ta şi u i ta ta călugări tă din Ps ray , lumea nu o înţelege, b i - :

ser ica ezitează, păcătoş i i o bat jocoresc, învăţaţ i i o t imbrează d e v iz ionar i , dar Isus ins is tă ; i-.se arată şi a doua şi a treia oră, Isus voieş te ; iar când el vrea ceva, când Dumnezeu yoreşte

ceva, se z ideş te o nouă lume, se mu lcomesc învăţaţi i , îşi sch imbă păreri le , păcătoş i i se în torc , b i se r ica convinsă înalţă f lamura sfântă, cu icoana inimii Domnulu i , înc insă cu spini , su rmon ta t ă de o c ruce , apr insă de foc şi s t r ă p u n s ă de suliţa sf. Longin.

Din mănăs t i r e a v iz i tandinelor din Pa ray - l e -Monia l po r ­neş t e curentul nou înviorător , s t r ăba te munţi i , t r ece grani ţe le ţărilor, cucereş te măr i le , ocoleşte pămân tu l întreg. Câţ iva ani mai târziu icoana inimii lui Isus sfidează gheţar i i Grön landé i şi a rş i ţa ecvatorului . Din Anzi până în Apenini , de pe p iscur i le Pi renei lor până prin pus t iu r i l e mongole , inima Domnului p ă ­t runde, s t r ivind orice împot r iv i re , domneş t e , n imicind orice prejudiţ iu, t r iumfează, cu t ropind , nivelând, pulver izând toa te piedeci le , toa te duşmăni i le .

înch izând în s ine toa tă bogăţ ia comor i lor lui D u m n e z e u , sf. inimă sa t is face tu tu ro r a ş t ep tă r i lo r neamulu i o m e n e s c . Şi a fost a tunci , c i la g lasul sfintei Margare ta , al acestei dulci că lugăr i ţe , se p leacă toa te coroane le imper ia l« , se umi lesc toa te t ronur i le regeşt i şl se închină, se dedică şi se sf inţesc inimii lui I sus : papii şi cerşi tori i , domnitori i lumii şi d e s m o -şteniţ i i pământu lu i . Aceia c e a r c l ier tare , aceş t i a a jutor şi m â n -găere , mai ales mângăe re .

La noi, puţ in s'a r ă spând i t aces t cult tn forma sa p r o ­nun ţa t ă , în forma sa g ingaşă . Păca t . Un mare p ă c a t şi o mare pagubă . El c ad rează minuna t cu formele noas t re l i turgice, îşi gă seş t e ecouri pu te rn ice în scrierile doctor i lor noştr i răsăr i teni , — aici mai tn tâ iu . Mărgă r i t a r p rodus în mările noas t re , î m p o ­d o b e ş t e măriri depă r t a t e de noi, luminează or izontur i dintre alte linii mer id iona le .

Nu va t rece însă mult şi inima lui Isus, care nu- i nici r i s l r i t e a n i nici apuseană , ci una şi nedespă r ţ i t ă pen t ru toa te l imbile, pen t ru toa te r i turi le , pen t ru toa te neamur i l e , care nu este nici a noas t r ă nici a lor, ori mai b ine care este ţ i a lor şi a noas t ră , va domn) mai cu pu te re şi pes te noi şi împot r iva noast ră , împot r iva negliginţei , a indiferent ismului şi a p r eocu ­păr i lor n o a s t r e ; r ă spând ind binefaceri , nobi l i tând inimi, c u c e ­r ind suflete, cucer ind toa te sufletele cari li apar ţ in .

B inecuvân t a t ă mâna , care va zid) întâiul al tar r o m â n e s c Intru măr i rea inimii lui I su s !

Dr. loan Coltor. *

B i s e r i c a g r e c o - c a t o l i c ă p e n t r u p r o p ă ş i r e a c l e ru lu i in ş t i i n ţ ă . Cine se c u g e t i se r ios la sub l imi t a t ea şi g r e u t a t e a

Nr. 9. CULTURA CREŞTINA Pag. 187.

misiunei preoţeş t i , recunoaş t i , c i , pen t ru a d e t v o l t i puter i le , prin cari se pot înălţa credincioşi i , prin cari ace ia pot n u m i r ă ceva tna in tea al tor neamur i şi prin cari pot s i - ş i împl inească cu demni t a t e d e s t i n a ţ i u a e a p ă m â n t e a s c ă pent ru d o b i n d i r e a fericirii cereşt i , preotul t rebuie să p o s a d ă nu numai cul tură teologică temeinică , ci şi o cul tură gene ra l ă b ine s i s t emiza t i . Altcum s c a d e vaza preotului şi mână în m i n ă cu aceas t a „ scade vaza şi au to r i t a t ea adevărur i lo r p r o p u s e de b iser ică" , cum se expr imă pe dreptul Coneil iul prov. I. Ti t . VII c. 1. Neş t i in ţa şi obscuran t i smul poporului de a l tcum nu r ă m â n «epedeps i t e în preotul ignorant . D u m n e z e u zice ( O s e a 4, 6 ) : „ A s a m ă n a t u - s ' a norodul mi eu, ca cum n 'ar avea p r i cepere , pen t ru că ai l a p i d a t ş t i in ţa şi eu te voiu l ă p ă d i pe t ine, ca să nu preoţeş t i mie şi pen t rucă ai ui tat legea Dumnezeu lu i tău şi cu voiu uită pe fiii tă i" . Ce groaznică p e d e a p s ă !

Iubirea şi p re ţu i rea din in imă a chiemări i preoţeş t i de o par te , de al tă pa r t e t e a m a de p e d e a p s a lui D u m n e z e u sun t mot ive putern ice , cari nu numai pot să însuf le ţească şi să u m p l i in ima preotului de sen t imente şi asp i ra ţ iun i ideale, ci-l pot de termina , ca în cont inuu să s tudieze, ce t ind opur i de va­loare, revis te teologice şi conversând cu colegii despre lucruri , cari pr ivesc binele spir i tual şi mate r ia l al credincioşi lor . Preotu l adevă ra t apoi şi învaţă conşt ienţ ios , fără în t re rupere , a d ă u g i n d zilnic, în tot decursu l vieţii sale, câte o pe t r i c i c i la edificiul cultural şi ştiinţific, a cărui temelie a p u s - o când era pe b ă n ­cile şcolii . Aceas ta a dor i t -o şi a ce ru t -o b iser ica t o t d e a u n a delà preoţi i săi. Aceas ta a avu t -o în vedere şi b iser ica noas t ră , dec re t ând înfi inţarea de biblioteci d iecezane , d is t r ic tuale ş i parohia le (Conc . prov. I. Tit . VII c. 1) şl lăsând cu ra to ra t e lo r b iser iceş t i , să p rocure an de an cel puţ in câ te un op din cele r e c o m a n d a t e de Ordinar ia t (Sin. arhid. 1904/6. V, 3). T o t pe r ­fecţ ionarea cont inuă a preoţ i lor şi prin ei a poporulu i a avu t -o la inimă b ise r ica noas t ră , când a dec is (Sinod, arhid. 1899, VII, 5) Înfiinţarea unei academi i l i terare, „care să edee scrieri de cup r ins re l ig ioso-mora l" . Pe u r m ă tot cu l t ivarea propr ie a preoţ i lor o ţ in teş te şi a tunci c o n d u c e r e a biserici i noas t re , când se bucură , pen t rucă p reo ţ imea se cup r inde cu l i teratura şi când î n d e a m n ă , să se conserve pent ru pos te r i t a t e orice se p rocură pe bani i biserici i , cum a făcut cons i s to ru l din Blaj şi cu datul 13 Februar ie 1917 Nr. 304. Atunci , r ă s p u n z â n d la rapor tu l unui p r o t o p o p , zicea u rmătoa re le , cari , e b ine , să se ş t i e ;

, N e pare bine, că toţi membrii veneratului cler dis t r ic tual se cupr ind cu cit irea cărţ i lor folosi toare şi cu l i te ra tura . Şi e bine aşa, fiindcă preoţii , numai con t inuând înşişi & se cult ivă, vor pu tea I n v i ţ i şi apă ră pe alţii. Corsvsrsati?. prin cărţi cu «piritele a le ie , medi ta ţ iunea şi mai a les a scu l t a r ea lui Dum­nezeu, cetind sf. Scr ip tură , sunt izvoarele bogate , tn cari se p r imeneş te sufletul preotului şi in cari îşi află bucuri i in te lec­tuale şi arme co re spunză toa re pent ru luptă aceln, care t ră ieşte în o modes tă parohie , ch iemat fiind, s l o î n t ă rească şi să o apere ca pe o î n semna tă şi pre ţ ioasă fortăreaţă a biserici i noas t r e gr . -cat . r omâne .

In legătură cu aceas ta te rugăm, s i s tâ rneş t i , ca orice p roduc t t ipografic (cercuiar, revistă , car te ori ziar), p rocura t pe chel tu ia la biserici lor , s i se comple teze , dacă e t rebuin ţă , şi să se compac teze . Altcum cheltuiel i le sunt zadarnice , ne -p ă s t r â n d u - s e acelea (p rodue te ) ca un bun intelectual pent ru pos ter ior i . Să se in t roducă apoi în rubr ică (din infonnaţ iuni ) Ia fiecare preot ziarele şi revistele , cari îi formează o par te din nu t r emân tu l sufletesc şi să se indice cam cr b ib l io tecă are f i ecare . . . " Declara ţ ia aceas ta s'a făcut des igur în legătură cu dispozi ţ ia Cone. prov. I. T. VII. C. I., îu vi r tutea căreia Ordinar ia te le la conferirea beneficii lor bisericeşt i şi la Împăr ­ţirea feluritelor ajutoare t rebuie să fie cu deoseb i t ă c o n s i d e -ra ţ iune la niauinţele de ul ter ioară perfecţ iune ştiinţifică a preoţ i lor .

Senior.

C R O N I C A . J » i î n s A p t a m A n a l n m i n a t â se va a d u s a în Blaj

aproape în t reagă lamura p reo ţ imh noas t re dia mitropolia de Alba-Iul ia . ca electori i s i se înţeleagă ca fraţi de un sânge, da o limbă şi de o leg«: pe cine soco tesc a fi mai v redn ic şi mai capabil , i a urce t repte le t ronului a rh iep i scopese şi mi t ropo­litan, r ă m a s după toţi reposaţt i a rh iere i tn cură ţenie sfânta şi scă ldat in lumina opere lor , cais s'au putut r idica în t recutul greu, care însă privit Ia în t regime au ne s u p ă r i , ci ne însufle­ţeşte şi ne umple de mândr ie . De mul teor i a font Blajul mar to r mamfes/taţ'iunilor ce lor mai pu te rn ice ale vieţii noas t re e ta iee şi religiuaa@ şi car i i-au, câşt igat numele . Nu ne îndoim, c i şi adunarea dia R, Maiu 1918 se va putea aşeza f rumos în

Pag. 189.

Cadrele a l tor adunăr i Măreţe ţ inute în t recut aici. Spiri tul cel bun nu ne va părăs i nici acum. Toţ i dor im vieaţă, toţi dor im res t au ra re , Inoir« în Isus Hr i s to s ; dia motivul aces ta dorim, ne rugăm şi cerem, că în » Izvorul Ardscătoarei de Dum­nezeu*, ce s« va p răznul în ziua de 9 Maiu a. c , Să se spe le f iecare conşt i in ţă de elector , ca aşa în mână cura ta să ţină n u m e l e aceluia , pe ca re , după ce a studiat p t toţi, cari pot veni în eombinaţ ie , îl ţ iae mai v redn ic de a ne fi t u tu ro ra cap şi în acărui inimă toţi şi toate cauzele noas t r e să aibă loc. <şr.)

îs

L u M l e g e r e a d e m i t r o p o l i t , între momente le mai în semna te ivite în t impul din u rmă refer i tor la a l ege rea a p r o ­piată este epistola convocatoare a sinodului e lec tora l , dată de prez identul lui, păr. episcop al Ora l i i Dr. Demetr iu Radu . De când avem mitropol ia Blajului e p r imul caz, că cel mai în vrâs tă dintre arhiere i i sufragani să nu vină la s inodul e lec ­toral în oalitate de comisa r r egesc , ci numai ca p rez idea t al s inodului , şi fără să aibă v re -o inger in ţă iur idică in însuşi ac tu l a legeri i . De aceea şi epistola de c o a v o c a r e e pr ima în felul ei, între al tele şi pen t ru aceea , că invită la s ieod şi pe Arhiereii ce lo r la l t e două dieceze (chiemaţi de altft l fără o r i ce compet in ţă şi prin scr ipta minister ială) , împreună cu o suită a lo r de câte doi- t rei preoţi p r ecum fi pe câte doi reprezentanţ i ai ca -pi t le lor din diecezele lor. Aceşt ia b ine îa ţe les nu au vot tn sinod, ci în tocmai aşa ea şi a rh iere i i sunt numai pent ru a r i ­d ica solemni ta tea actului a legeri i .

A s u p r a cuprinsului demn şi elevat al acestei epistole de datul 15 Apri l ie Nr. 954 c. se istsistă mai pe la rg In pr imul aces tu i număr , am crezut insă că e bine s'o încreatăm şi în forma aceasta , pen t rucă între ac te le alegeri i ea va r ă m â n e a fără îndoială ca unul din eele mai v redn ice de amiat i t . (ar.)

O a c r i s o a r e p o n t i f i c l e a d r e c a t a a r h i e r e i l o r n o ş t r i . Episcopatu l roman unit, In frunte cu reg re ta tu l mitropolit , ad re sase cu datul de 5 Decemvr ie 1917 Sfântului Păr in te delà Roma o frumoasă s c r i soa re omagia lă şi de atulţumită pen t ru d ragos t ea şi grija deosebită, ce a dovedit faţă de b iser ica a o a s t r à pr in aceea, că a înfiinţat „ sac ra Congrega ţ ie pen t ru b iser ica o r ien ta lă" şi „academia or ien ta lă" , despre car i s'a mai s c r i s in aces te coloaae .

Pag. 190 CULTURA CREŞTINA Nr. 9.

La aceas tă a d r e s ă omagială , papa Benedic t al XV-lea a t r imis coru lu i nos t ru «p i scopesc cu dtul de 25 F e b r u a r i e c. u r m ă t o a r e l e ş i re :

Ventrabilului Frate Victor, Arhiepiscop de Alba-Iuiia şi celorlalţi Episcofi grtco-rontâni.

B e n e d i c t P P . XV. Venerabililor Fraţi, mântuire şi binecuvântare apostolică. Foar te ne-a

înveselit scrisoarea copiună, prin cari Ne aduceţi călduroase mulţumiri pentru nu demult săvârşita înfiinţare pe t eama bieericii orientale a Con­gregaţiei speciale si a Institutului de studii mai înalte. Ne bucurăm adecă văiând, că cele făcate de Noi le aflaţi şi voi nu numai de folotitoare pentru promovarea intereselor catolice In Răsărit, ci şi de foarte potrivite pentru înfăptuirea unirii bisericilor. Din partea Noastră suntem hot ăi iţi a încerca şi a săvârşi şi pe viitor tot ce numai se va vedeà a fi in interesul acestei cauze. Drept aceea nimic nu e nici saai de lăudat, nici mai de plăcut decât felicitarea voastră: pentrucă ea ne încredinţeaîă, că voi încă vă veţi pune toate străduinţele voastre în serviciul aceleiaş cauze. Să nu Încetăm însă a cere delà mila Domnului roadă ostenelilor noast re : căci el este cela ce, luminând cu darul său minţite şi mişcând inimile, are să întrunească pe toţi in aceeaş gândire cu Noi. Intru chezeşia darvrilor cereşti şi întru mărturie despre deosebita Noastră bunăvoinţă cu toată iubirea împărtăşim Vouă Venerabili Fraţi, clerului şi poporului vostru, binecuvântarea Apostolică.

Dat în Roma la S. Petru, ziua 25 a lunei lui Februarie, anul Domnului 1918, al Pontificatului nostru anul al lV-lea.

Benedic t PP . XV. m. p. Aceasta e sc r i soa rea mai nouă a Pontificelui ad re sa t ă bi-

•er ic i i noas t re , ultima, ca re a venit pe adresa mi t ropol i tu lu i Vie tor de pie amintire. Preasfinţitul delà Oradea -marc , sen ioru l sufraganilor , ca re în sedisvacanţă depr inde dreptur i le „mi t ro ­pol i tane" , o publică acum într 'un ce rcu la r , ca re l ă m u r e ş t e deoda tă şi asupra „congrega ţ ie i " şi a „academiei o r ien ta le" din chest iune. Din aces t e e r c u l a r am luat-o şi noi pentru a v e s t i pr in ea luaţii legături le noas t re cu vftrhovnieul u rmaş i lo r sf in­ţ i lor apostoli , (ar.).

P a a t o r n J e l « a r h i e r e ş t i le-am socot i t to tdeauna ca m o ­mente ce t rebuiesc re leva te In biser ica noas t ră . Când e l e ni-se vo r da — după cum cum le c e r e m de atâta v reme — cel »uţin la toate s ă rbă to r i l e mai mari , vor înceta de-a mai aYeâ Importanţa de astăzi, fiind totuşi neasemăna t mai im­portante decât acum.

în pares imi le acestui an, am primit o s ingură p a s t o r a l i , delà. Lugoş . Păr. ep i scop Valer iu l adeamnă Intr 'ânsa preoţ imea , săi

Nr 9 CU I íTU KA CREŞTINA Paţ;. 191

organizeze mila creştinească. Mila est* una dia ce le mai a lese vir tuţ i ale legii a o a s t r e c reş t ine ; credincioşi i noş t r i o şi depr ind în f rumoasă măsură , ea este t n s l neorganiza tă . Pomeni le aar i se fes la mor ţ i sunt bună -oa râ darur i de-a le milei creş t ine , car i s 'sr putea neasemâaa t mai bine fructifica, în iocul lor a r t rebui să se contr ibuie la un aşaaumi t »fand al săracilor*, In ca re să fneurgă şi a l te oferte, pen t ru a s e ajuta din el cei cu adevăra t să rac i , cari au dreptul să t r ă i a scă din roade le milei c reş t ine . De înche ie re se Invită p reo ţ imea să d iscute aces t lucru atât în cu ra to ra t e . cât şi ta s i aoade le pro topopeş t i , r a p o r t â n d despre rezul ta t şi despre greutăţ i O r -dinariatului .

O bună idee aceas ta , din oare ajute Dumnezeu să r ă s a r ă un si mai m a r e bine. (r.i.

P o e A i ţ i i d i u U n g a r i n apar ţ i a din punct de vedere ad­minis t ra t iv aşa numitei „Uniuni dunărene", de ca re se ţine şi pa r t ea ves t ieă a Românie i , î n t r eg ter i torul de p r o p a g a n d ă al acestei uniuni es te împăr ţ i t în „ce rcu r i " , de car i Îr Ungar ia sunt cu totul şasă. Număru l m e m b r i l o r botezaţi este de 2946, împrăşt ia ţ i mai cu seamă pr in păr ţ i le unde dominează confe­siunile neca to l ice . Ardealul nos t ru a re 855 de pocăiţ i , u a s u m a r re la t ive foarte însemnat , ca re numai einst« nu ne face. Că apoi cât de mare es te număru l ca tehumeni lor , a ce lor car i ce rce t ează b u c u r o s conveni r i le pocăi te , fără să fie încă bo­tezaţi , a ic i chiar cen t ra l a lor din Budapes ta nu o ştie. Atât e s igur, că de aceşt ia sunt foarte mulţi , şi că număru l lor c r e ş t e — în aces te v remur i foarte p r ie ln ice pent ru p ropaganda pocă i tă — pe . zi ce me rge . De fiecare pocă i t botezat putem socot i , cel puţin în păr ţ i le noas t re a rde lene , câte 25—30 de ca tehumeui şi asta ne dă o sumă înspă imântă toa re .

Biser ica noas t ră tncă nu a r ă m a s c ru ţa tă de aceas tă m o ­limă. Credincioşi i noş t r i nu vor fi poa te apl icaţ i să între în apele p o c ă i t i s a u l u i atât de uşor ca cei g reco-or ien ta l i , da r ş t im cu toţii, că şi pent ru noi pocăiţi i sunt o rea lă pr imejdie . E a s'a re leva t t a deosebi te rândur i , «'au şi luat unele măsur i împotr iva lăţirii ei, da r atâta nu a junge. Lupta împotr iva p o ­căi ţ i lor t rebuie să se poar te după anumit plan bine chibzuit si pe în t reg frontul . In scopu l aces ta este insă neapă ra t de l ipsă, ca ma i Intâiu să fim cât se poa te mai exact informaţi d e s p r e n u m ă r u l lor . O stat is t ică minuţ ioasă a pocă i ţ i lo r români , o r i

ca l puţin a ce lora , car i se ţin ori s 'au ţinut d« biser ica n o a s t r i •a te , după pă r e r ea noast ră , pr imul pas liotă rit pent ru comba­t e r ea sectei . De aceea nu ne îndoim, că Ord inar ia te le noas t re nu vo r ia t l rz ik să iniţieze o s t a t i s t i c ! de na tu ra aceasta , lămu­r ind preoţ imea asupra impor tanţe i ei şi l e g i n d u - i de suflet s i aubminis t reze datele cât se poate mai eonst ienţ ios , dupăce nu e vorba ca ne temeiul a c e l o r date să se fixeze responzabi l i -ta tea cu i ra , ci s ingur numai o r ien ta rea absolut n e c e s a r i pen t ru luarea măsur i lo r c o r i s p u n z i t o a r e . F ă r ă r e l eva rea deosebi tă a acestui punct da vedere , încă multă v reme nu vom avea a supra pocă i ţ i lo r noşt r i (botezaţi şi ca tehumeni) o o r ien ta re exactă şi as ta este o ruş ine pentru b iser ica noas t ră .

Neces i ta tea iminenta a unui oficiu statistic central pent ru l a t r e a g i p rovinc ia n o a s t r i b i se r i cească se impune ou deosebi tă pu t e re şi in lumiaa aces to r consideraţ i i (ar.)

* C a n o n i x a r e a f e r i c i t e i M a r g a r e t a M a r i a A l a c o q u e » .

Cul tu l sf. Inimi a Mântui torului , c a r e a p r o d u s şi p i n i n u m r o a d e atât de bogate In sinul biserici i lui Hr i s tos , s'a In t rodus pe u rma descope r i r i l o r pr iva te de care s'a Împărtăşi t Intre anii 1673—75 (In trei rândur i ) smer i tă c ă l u g ă r i ţ i din o rdu l sf. F r a n c i s o de Sales (Visitatio) Margare ta Maria Alacoque (1647 — 1690). Pen t ru vir tuţ i le ei e ro ice şi multele minuni, ca r i s 'au făcut la tn t r epunerea ei, Papa Piu al IX-lea a inş i ra t -o (1864) în ş irul fericitelor, permi ţând diecezei căre ia a apar ţ inut (Autun) să-i dea cultul publ ic . Acum în 17 Martie c. verifi-cându-se mai p resus de or ioe îndoială cr i ter i i le foarte r igu­roase , car i se pre t ind pent ru canonizare , Benedict al XV-lea o r i d i a i Intre sfinţii, c ă ro ra b iser iea în t reagă le d i cult publ ic . Pa r t ea e sen ţ i a l i a eanonizări i a'a f i cu t în aula consis tor ia lă , d a r nu peste mult vor aveà loo şi fest ivi t i ţ i le atari din San-Pie t ro .

S e r b i r i l e aces tea , car i în mij locul cumpli tului r i sbo iu , a supremi i m a n i t e s t i r i a lipsei de iubire d in t re oameni , r id ică p e a l t a r pe aceea pr in ca re Dumnezeu ne -a descoper i t taina maro a iubirii sale nemărgin i te f a ţ i de noi, vor pu tea d o a r i e a s i contr ibuie şi ele măca r c i t de puţ in la aprop ie rea p i c i i dor i te , (r.).

N u m i r i m a l n e n e l a „ c o a g r e j j a ţ l a * r l a s t a l A". La n o u a congrega ţ ie , î n t eme ia ţ i de Benedic t al XV-lea pen t ru

Pag. 193.

biserici le or ienta le , ca re în t impul apropia t va aveà poate am rol foarte Însemnat , s'au f i cu t în t impul din urmă iarăşi c â ­teva numir i , pe oari socotim că e bine să le încres tăm. P o n ­tificele a spor i t anume număru l consul tor i lor , numind înt re ei şi pe u rmător i i : Corame dc Myadoa, ep i scop maroni t , domi­nicanii Galeand şi Hugon, iezuitul Filogrossi, f ranc iscanul Klumper, benedict inul Dom Hophi, r edcmptor i s tu l Hudecke şi p reo tu l secu la r El Kaztn.

împreună cu cei 10 consul tor i pe cari i-am înşirat în Nr. 3—4 o. al acestei reviste , noua congrega ţ ie a re pftnă «cam 18 consul tor i . t nda tăce va fi cu putinţă ca b iser ic i le r ă s ă r i ­tene din cadre le puter i lor cen t ra le să aibă de nou legătur i le vechi cu sf. Scaun apostol ic , e s igur eă număru l aces to ra va creş te şi mai mult, dâadu-se şi bisericii noas t re rolul care-i compete . (r.i

Cărţi şi reviste-Dr. Ştefan Cioroianu. Dor de lumină. Arad. Tip. d iece iană

1917. Preţul 4 cor. Este o cărticică drăguţă întocmită cu pricepere şi binişor

scrisă. Sunt probleme şi soluţii scoase din situaţiile noastre su­fleteşti dc astăzi şi de ieri.

Autorul nu cearcă o ndăncire subtilă in s tudiarea rănilor noastre lociale, se îndestuleşte cu simpla constatare a existenţei lor. Diagnoza i-a fost uşoară, au iăcut-o atăţa, o facem cu toţii , mai uşoară a fost găsirea reţetei potrivite: accleaş morburi au aceeaş medicină ori unde, chinina şi sirolinul se vinde în toate farmaciile din lume. Dlui Cioroianu însă îi revine meritul im­portului şi al desfacerii, mai pe sus de toate îna i vrednicia, marea vrednicie a unei nizuinţe nobile, de a purifica moralul românesc , s-ubministrând cu creştinesc curaj ţi cu în ţe lepciune picuri şi pilule şi hapuri şi injecţii, nneori bandajuri şi forfecuţe de chirurgie.

Cele 30 piese scurte, cari fac conţinutul opului, nu îndrep­tăţesc modestia titlului *Dor de lumini*; este un drum drept Spre vteaţă cărticica aceasta. ( i c-)

• »Epitrcpia adminis t ra t ivi* a »Fundatiunii pentru ajutorarea

ziariştilor români din Ungaria» publică despre anul administrat iv 1917 iarăş numai o simplă »dare de se«mă< In coloanele *Re-vislei Economia* (Nr; 16 din 20 Aprilie c ) , din care reţ inem câteva date de interes public. Funda ţ iunea a crescut în anul ultim cu Cor. 9;516"88. In aceaată s u m i sunt compntnte şi ve -

Pag. 194. ' _ _ _ C U L T U R A CREŞTINA. _ Nr. .9.

niţele proprii ale averii fundaţionale, cari formează chiar mai b ine de jumăta te din această s u m i , d u p i c c donaţiunile şi con-t n b u i n i e din 1917 fac abia Cor. 4,399-—. Augmentarea aceasta ruşinos de modesta, care face abia a treia parte a augmentutui d e peste treizeci de mii coroane din 1916, epitropia au le pune în sarcina indiferentismului marelui public, ci o ascrie singur împre ju ră r i l o r grele prin cari am ürecut«, amint ind în chip special lipsa aproape totală a unei prese, care să fi f ica t p ropagandă pent ru sporirea fundaţiunii. Darea de seamă publică apoi in întregime o scrisoare din Aprilie 1917 a dlui Dr. loan Mihu, care pune Ia dispoziţia epitropiei tant iema statutară ce-i compete căt t imp va fi membru în direcţ iunea »Aibiaei«, cu destinaţia ca »la intervale potrivite să se scrie, premieze ţi să se publice studii de valoare din domeniul ziaristicei dele noi«. Suma de Cor. 3,17846, cât a câştigat fundaţiunea pe urma donaţiunii , nu figurează in augmrn tu l da mai sus, fiindcă se administrează se­parat de averea fundaţiunii. De încheiere ni-ae spune , c i pen t ru ţinerea tn evidenţă a socotelilor s'a adopta t un » si stem mai practic*, »arătându-se in viitor activele dupa singuraticele valori din care se compun şi au după fonduri «, plus că de astădată s'a sistat fondul contribuirilor diverse, t recându-se parte la fondul general , par te ia fondul băncilor române (acesta a crescut anul trecut eu Cor. 3.733'45).

Acestea sunt datele mai însemnate din ultima dare de seamă a epitropiei fundaţiunii ziariştilor. Sunt date nespus d e triste, a căror p ica t principal t! găsim in aceea, că se pun în sarcina «împrejurărilor grele«. Să nu fie oare şi alţii vinovaţi?! ( a r )

T E L i E F O f i .

ManuicriseU nu se înapoiază. Tuturor prietinilor revistei le dorim din inimă sărbători

fericite! Hristos a înviat! R. Sâmpetfu de eămfie. Aveţi dreptate, maslul prescurtat »e poate

servi şi fără de cantor, înseşi condiţiile cari se pun de Ordinariat pentru liceitatea slujirii lui sunt de aţă, îacât ajutorul cantorului este aproape expres eliminat. Rolul cantorului la acest maslu aste însă şi de altfel atât d« neînsemnat, încât chiar şi între alte împrejurări ar putea fi suplinit de preot fără orice vină. Puteţi deci urma această practică fără orice teamă.

Mai multora. In vederea alegerii apropiate Blajul i'a constituit în diferite comitete (de presă, de încvartirare, de ordina ş. a,\ a ţ a c i din acest punct de vedere istoricul act al alegerii credem că na va lăsa nimic de dorit Sperăm însă, că va fi la înălţime si în ce priveşte partea Iui asenţială: fixarea reuşită a ternariului candidaţilor.

Pent ru redacţ ie r ă s p u n d e : Dr. Alexandru Rusu . P rop r i e t a r - ed i to r : Membri i redacţiei .

'mm***» y muţit* s—. no^*m.ii. mtWHLW-t,*J.

Cârti Intrate la redacţie. C. N. şi A. M. Williamson — Pantl Kalma«, Egyptomban

történt. Ruman. 2 volume. Editura Szt István Társulat. Buda­pesta. Preţul 4 8 0 cor.

Henrick Sienkiewicz — Bányai Károly, Sivatagban— Őserdőben. Povestire. Editura Szt. István Társulat. Preţul 6 cor.

Pokorny Margit, A föld. Editura Szt. István Társulat. Budapesta. Preţul 2 cor.

Hermann Heyermans (Iunior) — Csitáry Béláné, Rajzok. Editura Szt. István Társulat. Budapesta. Preţul 2 4 0 cor.

Dr. Wolkenberg Alajos, A béke utjaia. Editura Szt. Istváa Társulat. Budapesta 1917. Preţul 4 cor.

Nóvák Lajos, A keresztény gyermekvédelem. Editura Szt. István Társulat. Budapesta 1917. Preţul 2*40 cor.

usv. Báthory J\/ándorné, Hogyan szerzett házat éa földet Haladi Árva Jáaos . Editura Sst. István Társulat. Buda­pesta. Preţul 2 sor.

O „ B i b l i o t e c ă " b u n ă şi i e f t ină 1 * „Biblioteca Sâmânătorul". Editura librăriei diecezane.

Arad, (strada Deák Ferenez). Până acum au apărut următorii numeri: Nr. 1. Alexandru Ciura: Fraţii. Schiţe din răsboiu. — Nr. 2. Victor Stanciu: Cuib de rândunică şi alte schiţe de po­pularizare ştiinţifică. — Nr. 3. Ion Agârbiceanu: Din vieaţa preoţeaseă. Schiţe. — Nr. 4. Dr. loan Lupaş: Din trecutul zia­risticei româneşti. — Nr. 5. Dr. Ion Mateiu: Şcoală şi educaţie. Pagini ardeleneşti. — Nr. 6. Al. S. Iorga: La chestiunea indu­striei noastre. — Nr. 7. Ion Clopoţel: însemnări pe răboj. — Nr. 8. I. Barac: Pitelea Gâscariu sau Paradigma leneşului, mult curioasă şi în stihuri alcătuită. — Nr. 9—10. Mihail Caspar: Blăstăm de mamă. Roman. — Nr. 11. Victor Stanciu: Plantele de leac. — Nr. 12. Emil Isac: Ardealule, Adealule bătrân. — Nr. 13. Grazia Delleda: La stână şi Ispita. Schiţe trad, de C. Muşlea. — Nr. 14. I. Băilă: însura» pe Victor şi Pe povârniş. — Nr. 15. Dr. loan Lupaş: Luptători pentru lumină. — N r . 16. Dr. Al. Borza: Din lumea plantelor. — Nr. 17. loan Georgeseu: Dovezi nouă pentru adevăruri vechi. — Nr. 18. Gavril Todica: Zări din univers. — Nr. 19. Dr. I. S.: Patimile şi moartea Dom­nului. — Nr. 20. Wildenbruch: Laerimile copiilor. — Nr. 21. V. Stanciu: Poezii poporale din răsboiu. (Oprit de cenzura mi-BSitară). — Nr. 22. Colinde, cântece de stea şi cântecele iro­zilor. — Nr. 23—25. M. Eminesc»: Poezii. — Nr. 26. Al. Ciura: «Scrisoare în ceealaltă lume". Schiţe din răsboiu. — Nr. 27—28. Ion Clopoţel: Antologia scriitorilor români delà 1821 încoace. I. — Nr. 29—30 Ion Clopoţel: Antologia scriitorilor români de l s 1821 încoace. II.

Nrii 1—21 se vând cu câte 40 fii: numărul, iar Nrii 22—30 C» câte 60 fii.

j T B a i n o u :

Din răsboi Viersuri si cântece

B r o ş u r a aceas ta de 3 coa ie f o r m e a z ă N r . 2 din „ C Ă R Ţ I L E R Ă S B O I U L U I " întoc­mi te de A . Melijn. î n t r e a g ă presa n o a s t r ă are pentru ea n u m a i cuvinte de l a u d ă , l a cari ne a l ă t u r ă m şi no i din i n i m ă .

Se poate avea delà librăria seminarială pentru 5 0 fiieri.

Tipie B i s e r i c e s c ^ d e

f)r. Yictor j3ojor, y»roq Capiii şi Ştefan îfoşianu

O c a r t e d e ce l m a i m a r e folos p e n t r u o r i c a r e p r e o t d e l e g e a r ă s ă r i t e a n ă , p r in c a r e s e p r o m o v e a z ă n e s p u s d e ' m u l t u n i t a t e a cu l tu lu i p u b l i c d u m n e z e e s c .

Se vinde cu 5 cor. şi se poate avea delà librăria seminarială din Blaj.