observati si propuneri privind proiectul de lege a sigurantei nationale a romaniei

8/6/2019 Observati si propuneri privind proiectul de lege a Sigurantei Nationale a Romaniei

http://slidepdf.com/reader/full/observati-si-propuneri-privind-proiectul-de-lege-a-sigurantei-nationale-a-romaniei 1/45

OBSERVAŢII ŞI PROPUNERI REFERITOARE LA PROIECTULDE LEGE A SECURITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

Nr.crt. TEXTUL ADOPTAT OBSERVAŢII ŞI PROPUNERI PROPUNERI DE TEXT

CAPITOLUL ISecuritatea României -

Propunem ca titlul să aibădenumirea de “DISPOZIŢII

GENERALE”.

ART. 1 (1) Securitatea naţională a Românieieste starea naţiunii, a colectivităţii sociale, acetăţenilor şi a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru şistabilitate socio-politică, exprimată prin

ordinea de drept şi asigurată prin acţiuni denatură economică, politică, socială, juridică,militară, informaţională şi diplomatice, înscopul exercitării neîngrădite a drepturilor şilibertăţilor cetăţeneşti, şi prin manifestareadeplină a libertăţii de decizie şi de acţiune astatului, a atributelor sale fundamentale şi acalităţii de subiect de drept internaţional.

1. Alin.(1) este realizat prin preluarea integralăa textului referitor la “securitatea naţionalăa României” din “Doctrina Naţională aInformaţiilor pentru Securitate” –adoptatăîn anul 2004 de către Consiliul Suprem deApărare a Ţării, în şedinţa din 23.06.2004.

Definiţia propusă este confuză, neavând învedere claritatea necesară în determinareaconcretă a conceptului.Considerăm necesare următoarele precizări:- textul adoptat în cuprinsul “doctrinei” arescopul de furniza cadrul conceptual alactivităţii specifice;- vorbim despre S.N. ca o stare asigurată prin“acţiuni”, context în care precizăm că,siguranţa naţională este o valoare socialăfundamentală, strict legată de unul din

atributele fundamentale ale statului român -suveranitatea României, ca stat indepndent;- pentru claritate se impune reformularea tezeifinale în sensul de completa textul, deoarece,siguranţa naţională se realizează ca urmare aexercitării de către statul român a atributelor

Este necesară preluareadefiniţiei conceptului desecuritate (siguranţă)prevăzut de art.1 din Legeanr.51/1991, care şi-a doveditviabilitatea şi utilitatea,

evidenţiind cu claritate valorilede securitate naţională care seimpun a fi protejate.

În acest sens:"Art.1 - Securitatea naţională aRomâniei constă în starea delegalitate, de echilibru şi destabilitate socială, economică şipolitica necesară existenţei şidezvoltării statului naţional roman,ca stat suveran, unitar,independent şi indivizibil,menţinerii ordinii de drept, precumşi climatului de exercitareneîngradită a drepturilor,libertăţilor şi îndatoririlorfundamentale ale cetăţenilor,



(2) Securitatea naţională a Românieicuprinde două dimensiuni:

a) cea internă, care se referă exclusiv lainstituţiile implicate, la politicile şi programeleimplementate de acestea în scopul uneiadministrări eficiente a stării de securitate pe plan intern .

b) cea externă care integrează securitateainternă a cetăţenilor români în contextulinternaţional.

sale fundamentale.

2. Apreciem că:- securitatea naţională are o singură

dimensiune – aşa cum rezultă şi din însăşi termenul – NAŢIONALĂ;

- securitatea naţională se realizeazăprin “acţiuni” interne şi externe, chiardacă aceasta, prin utilizarea uneiterminologii neadecvate, poate fi

înţeleasă ca având două dimensiuni –una internă şi una externă;- în cazul “dimensiunii interne” –exclusiv de competenţa instituţiilor şirealizată prin politici şi programeimplementate pentru administrareaeficientă a stării de securitate –apreciem că, pentru concordanţa cuideea de bază a alin.(1) –EXERCITAREA NEÎNGRĂDITĂ ADREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILORFUNDAMENTALE – apreciem absolutnecesar să se aibă în vedere şiintroducerea unei sintagme din caresă rezulte şi obligaţiile corelative ce

revin cetăţenilor români înREALIZAREA SECURITĂŢII NAŢIONALEA ROMÂNIEI, ca principali beneficiariai acesteia;- în opinia noastră, securitateanaţională nu poate fi “o stare” ce

potrivit principiilor şi normelordemocratice statornicite prinConstituţie".O altă variantă este reformularea

tezei finale a alin.(1) astfel:

“… în scopul exercitării … şi almanifestării depline alibertăţii de decizie şiacţiune a statului înexercitarea atributelor salefundamentale şi a calităţiide subiect de dreptinternaţional.”

Este necesară eliminareatextului alin.(2).O altă variantă este reformulareatextului astfel:“(2) Securitatea naţională aRomâniei se realizează atât lanivel intern cât şi internaţionalprin acţiunile menţionate laalin.(1). În temeiul obligaţieide fidelitate faţă de ţară,

cetăţenii români contribuie larealizarea securităţii naţionalea României.”.



(3) Securitatea naţională a Românieivizează următoarele elemente:a) asigurarea respectării drepturilor şilibertăţilor fundamentale ale omului, înconformitate cu constituţia, legile statului şitratatele internaţionale la care România este

parte.b

) utilizarea autorităţilor informative şi de protecţie pentru detectarea, stoparea, sauevitarea riscurilor şi ameninţărilor la adresasecurităţii României şi a spionajului cât şi pentru protecţia informaţiilor clasificate;

c) implementarea politicilor de prevenire şicontracarare a riscurilor şi ameninţărilor laadresa siguranţei publice şi a celor generate de

criminalitatea organizată, într-un climat derespectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în conformitate cuConstituţia, legile statului şi tratateleinternaţionale la care România este parte;d) pregătirea instruirea şi menţinerea

vizează exercitarea neîngrădită adrepturilor şi libertăţilorfundamentale, fără implicareacetăţenilor români;- se impune completarea

corespunzătoare a textului, prinmenţionarea obligativităţii cetăţenilorde a asigura şi participa la realizareasecurităţii naţionale.De asemenea:- SN reprezintă condiţia fundamentalăa existenţei naţiuniii şi a statuluiromân, având ca domeniu dereferinţă valorile, interesele şiobiectivele naţionale.- SN este un drept imprescriptibil carerezultă din suveranitatea deplină apopurului, se fundamentează peordinea constituţională şi serealizează în contextul securităţiiregionale, euro-atlantice şi globale.

3. În cazul tezei iniţiale a acestuialineat sunt necesare următoareleprecizări:- potrivit alin.(1), securitatea

naţională a României (SNR) este“starea …”asigurată prin categoriilede acţiuni menţionate expres;- în acest context, SNR nu poate“viza” genurile de mijloace, metodesau activităţi incluse în alin.(3),



efectivelor militare şi civile la un niveloperaţional corespunzător cu statutul Românieide membru NATO, precum şi înconformitate cu evoluţia strategiilor şi politicilor privind securitatea şi apărarea la

nivelul Uniunii Europene;e) implementarea politicilor de protecţie civilăşi a măsurilor de pregătire a economiei naţionale, teritoriului şi populaţiei pentrusituaţii de asediu şi urgenţă, cu implicareatuturor autorităţilor responsabile, cumanagementul situaţiilor de urgenţă,operatorilor economici şi a cetăţenilor, înconformitate cu prevederile legislaţiei învigoare; f) protecţia infrastructurii critice, ca element al

mobilităţii şi circulaţiei în sistemul desecuritate a României; g) asigurarea protecţiei şi îmbunătăţirii stăriimediului, atenuarea şi anihilarea efectelor fenomenelor meteorologice extreme;h) diplomaţia, ca instrument al cooperării şial izolării ameninţărilor prin eforturiconcertate.i) activităţile economice strategice, menite săconsolideze cooperarea transfrontalieră;

deoarece definiţia noţiunii a fost dată în alin.(1) al articolului;- genurile prezentate în alin.(3) pot ficonsiderate simple detalieri alecategoriilor generice de “acţiuni de

natură economică, politică, socială, juridică, militară, informaţională şidiplomatice”;Expresia “vizează următoareleelemente” nu este de natură săevidenţieze caracterul acestora,având în vedere că, termenul“vizează” indică ideea de scopuri sauobiective, dar termenul “elemente”conduce la ideea de “componentesau părţi ale securităţii naţionale”.În condiţiile în care textul alin.(1)este considerat cuprinzător şi caracteristic pentru definireanoţiunii de SNR, propunemeliminarea acestui alineat.



(4) Componentele securităţii naţionale aRomâniei sunt:a) apărarea naţională;b) siguranţa naţională;c) ordinea publică.

4. Textul alin.(4) constituie – în fapt -preluarea şi sintetizarea textuluicorespunzător din “Doctrina

Textul trebuie reformulat, pentru ase clarifica aspectele legate de

autoritatea informativă sau deprotecţie competentă înmateria “siguranţei naţionale”.alături de explicitareatermenilor de apărarenaţională şi ordine publică.



Naţională a Informaţiilor pentruSecuritate”Sunt necesare următoarele precizări:- mai clar ar fi fost ca şi definiţiiletermenilor de apărare naţională,

siguranţă naţională şi ordine publicăsă fie preluate integral CUSTABILIREA ŞI INDICAREAAUTORITĂŢILOR INFORMATIVE SAUDE PROTECŢIE COMPETENTE SĂASIGURE REALIZAREA ACESTORA;- de sesizat şi faptul că, pachetullegislativ stabileşte competenţe îndomeniul “SNR” fără alte detalieri sauspecificaţii exprese. De exemplu, nurezultă instituţia competentă îndomeniul “siguranţei naţionale”.Se impune reformularea textului.

O variantă de reformulare este:"Domeniile …sunt:a) apărarea naţională;b) activitatea de informaţii,contrainfomaţii şi protecţie;

c) ordinea publică;d) managementul situaţiilor decriză.

ART.2 – Securitatea naţională a Românieieste realizată, asigurată şi coordonată deurmătoarele autorităţi publice: ParlamentulRomâniei, Preşedintele României, Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare aŢării, Comunitatea Naţională de Informaţii,precum şi serviciile de informaţii, denumite în continuare autorităţi informative.

Pentru claritate, textul trebuiereformulat, pentru a preciza că,realizarea, asigurarea şi coordonareaSNR revine în mod diferit instituţiilorşi autorităţilor menţionate în text.

Se impune reformularea astfel:ART… – (1) Securitatea naţională a

României este realizată şi coordonată,după caz, de următoarele autorităţi publice: Guvernul României,Parlamentul României, PreşedinteleRomâniei, Consiliul Suprem deApărare a Ţării, Comunitatea Naţională

de Informaţii, precum şi autorităţileinformative şi de protecţie, potrivitcompetenţelor ce revin fiecăreia.

(2) Instituţiile şi autorităţile menţionate la alin.(1)compun sistemul de securitate naţională a României.



CAPITOLUL IIRiscuri şi ameninţări la adresa securităţii

României

Propunem reformularea întreguluicapitol. Art. 3 - (1) Constituie riscuri la

adresa securităţii naţionale aRomâniei, orice acţiuni, inacţiuni,stări de fapt şi fenomene caredetermină sau favorizează stări depericol la adresa securităţiinaţionale.(2) Constituie ameninţări la adresasecurităţii naţionale a Românieiorice materializare a unui riscdintre cele prevăzute la alin.(1).Art.4 - Constituie acţiuni,inacţiuni, stări de fapt şi fenomene

în sensul art. 3 de competenţaautorităţilor informative, cuexcepţia Direcţiei Generale deInformaţii şi Protecţie Internă,următoarele:

(1) Actele de terorism şifaptele asimilate acestora,susţinerea în orice mod aactivităţilor teroriste şi refuzul de apune la dispoziţia autorităţilorcompetente informaţii referitoare



cetăţeanului sau restrângereaexerciţiului acestor drepturi, într-oastfel de măsură încât să fie pusă

în pericol securitatea naţională aRomâniei;

b) acte, acţiuni sau activităţicare vizează suprimarea sauafectarea atributelor fundamentaleale statului român ori a funcţionăriiinstituţiilor statului;

c) iniţierea, constituirea şisusţinerea de organizaţii caremilitează în favoarea acţiunilorrasiste, xenofobe, extremist –subversive, antisemite şi anarhice,inclusiv cele de factură revizionistteritoriale şi secesionist –separatiste;

d) acţiuni care urmăresc, suborice formă, afectarea relaţiilorstatului cu românii din afaragraniţelor ţării;

e) acţiunile de iniţiere,organizare, constituire, sprijiniresau aderare la structuriinformative sau paramilitare

ilegale, precum şi deconfecţionare, comercializare saufolosire de echipamente,dispozitive şi alte mijloace tehnicede interceptare, bruiere şi

înregistrare a comunicaţiilor şi/sau



a comunicărilor, în afara cadruluilegal.

(8) Punerea în pericol asecurităţii informaţionale acetăţeanului, a societăţii şi a

statului român prin:a) operaţiuni de agresiuneinformaţională şi războiinformaţional, cu scopul de a creaconflicte sociale ori de a afectafuncţionarea instituţiilor statului;

b) introducerea, modificarea,alterarea, ştergerea saudistrugerea, fără drept, de date

în/din sistemele informatice,precum şi accesul neautorizat însisteme informatice ce prezintărelevanţă pentru securitateanaţională ori prin intermediulcărora se pot crea prejudicii denatură să afecteze stabilitateaeconomică şi socială;

c) periclitarea obiectivelor,politicilor şi strategiilor informativeşi contrainformative.

(9) Compromiterea ori

periclitarea, în orice mod, ainformaţiilor clasificate.(10) Planuri şi acţiuni de

natură să afecteze capacitatea deapărare a ţării ori securitateaforţelor din Sistemul Naţional de



aferente reţelelor ori capacităţilortehnice de comunicaţie, aamplasamentelor în care acestease regăsesc;

b) penetrarea, întreruperea

funcţionării şi distrugerea reţelelorde comunicaţii de stat, precum şiinterceptarea comunicaţiilor înaceste reţele;

c) pătrunderea fără drept înspectrul de frecvenţe radio cuutilizare guvernamentală şiinterceptarea comunicaţiilor dinacesta;

d) afectarea capacităţiioperaţionale a comunicaţiilor şisistemelor informatice de stat;

e) vulnerabilităţi şi riscurimajore la nivelul sistemelor deprotecţie şi securitate aleinfrastructurilor de comunicaţiielectronice şi informaticeaferente unor instituţii,domenii de interes strategic,de natură să genereze situaţiide insecuritate industrială cu

consecinţe macroeconomicegrave sau de perturbare afuncţionării optime şi însiguranţă a structurilornecesare desfăşurării normalea vieţii sociale şi economice;



Precizăm că noul text al art.4 are la

bază formularea propusă de iniţiator.

(17) Punerea în pericol asecurităţii ecologice prin:

a) degradarea, cu efectmajor la nivel regional sau naţionala mediului ambiant;

b) generarea de schimbăriclimaterice;c) orice alte acţiuni sau

inacţiuni ce au ca efect degradareafactorilor de mediu, cu consecinţemajore la nivel naţional sauregional.

(18) Punerea în pericol asecurităţii medicale prin:

a) distrugerea unor părţi ale

reţelei care oferă asistenţămedicală; b) Distrugerea conţinutului

depozitelor şi rezervelor demateriale necesare pentruasigurarea stării de sănătate apopulaţiei;

c) distrugerea mobilităţii şidisponibilităţii resurselor medicalecare necesită deplasare în anumitezone ale ţării, ca urmare a unor

situaţii de urgenţă, de asediu, lamobilizare ori în caz de război;d) generarea de epidemii,pandemii sau epizootii.



Art.5 - Constituie acţiuni, inacţiuni,stări de fapt şi fenomene în sensulart. 3 de competenţa autorităţilorinformative şi a Direcţiei Generalede Informaţii şi Protecţie Internă,

următoarele:(1) Traficul cu armament, muniţii,explozivi, produse speciale şidroguri.

(2) Implicarea, şi susţinereacriminalităţii transfrontaliere,migraţiei ilegale şi a traficului depersoane, ori nedivulgarea, în moddeliberat, a informaţiilor despreacestea.

(3) Ameninţări din domeniulcriminalităţii organizate prin:a) acţiuni ale unor grupuriinfracţionale organizate care au caşi consecinţe încălcarea drepturilorşi libertăţilor fundamentale aleomului;b) iniţierea, susţinerea oriparticiparea la activităţi decriminalitate organizată sau afaptelor de mare corupţie care pot

genera compromitereaprogramelor guvernamentale şiaplicarea legii;c) încălcări ale regimului armelor şimuniţiilor, a materialelorradioactive, chimice şi biologice,



letale ori cu dublă utilizare;d) includerea teritoriului ţării încircuitul transnaţional al migraţieiilegale, traficului de persoane,traficului ilicit de droguri,

armament, materiilor explozive,substanţe toxice şi radioactive.e) creşterea infracţionalităţii pestelimite, prin acţiuni violente cu gradsporit de pericol, distrugeri şifurturi săvârşite de grupuri

înarmate.

ART. 3 – Constituie riscuri la adresasecurităţii naţionale a României, princonţinutul lor dat de periculozitate,vulnerabilitate şi impact, orice acţiune sausituaţie, care produce sau ar putea generaefecte, de natură să afecteze securitateanaţională.

Se impune eliminarea textului,potrivit propunerii de mai sus.

ART. 4 Constituie riscuri la adresa securităţiinaţionale a României, aflate în sfera de

competenţă a autorităţilor informative şi de protecţie, cu excepţia Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă , următoarele:




(1) Punerea în pericol a securităţiiinformaţionale a cetăţeanului, a societăţii şi astatului român prin:a) alterarea conţinutului real al informaţiilorcu scopul vădit de a crea panică ori inducetensiuni ori conflicte sociale; b) operaţiuni de agresiune informaţională sau război informaţional cu scopul vădit dea crea conflicte sociale ori pentru a pune înpericol ordinea de drept;c) periclitarea securităţii informaţiilor

clasificate a căror divulgare neautorizatăeste de natură să producă daune de ogravitate majoră securităţii naţionaled) periclitarea obiectivelor, politicilor şistrategiilor informative şi contrainformativestabilite de Comunitatea Naţională deInformaţii.

(2) Punerea în pericol a securităţiieconomice prin:a) periclitarea resurselor economicevitale, prin distrugere cu intenţie sau din culpăa unor elemente ale infrastructurii critice orimonopolizarea, fără drept, a unei părţisubstanţiale din aceste resurse;



b) lipsirea de protecţie a intereselor economicestrategice ale României;c) blocarea accesului la resursele strategice deenergie, alimentare, de apă potabilă şi alteasemenea, necesare supravieţuirii, degradarea

ori distrugerea acestora;d) subminarea intereselor financiar-bancarestrategice ale României;e) acţiuni concrete pentru subminareaeconomiei naţionale prin afectarea certă aactivităţilor economice cu caracter strategic.

(3) Punerea în pericol a infrastructuriicritice prin:a) degradarea sau distrugerea reţelelormagistrale de transport a resurselor

energetice şi de alimentare cu apă, a căilorde comunicaţii, a lucrărilor şiamenajărilor hidroenergetice, inclusiv asistemelor de protecţie împotrivaaccidentelor şi calamităţilor;b) neconstituirea rezervelor pentrunecesităţi umanitare şi intervenţie în situaţiide urgenţă, de asediu, la mobilizare ori încaz de război;c) neînlăturarea vulnerabilităţilor şi afactorilor de risc reprezentate de activităţilecu grad ridicat de pericol nuclear, chimic,bacteriologic şi alte asemenea, care potdetermina catastrofe ori dezastre.d) disfuncţionalităţi grave existente la nivelul sistemelor de protecţie şi securitate ale



infrastructurilor de comunicaţie electronice şi informatice aferente unor instituţii domenii de interes strategic, de natură să genereze situaţii de insecuritate industrială cuconsecinţe macroeconomice grave sau de

perturbare a funcţionării optime şi în siguranţă a structurilor necesare desfăşurării normale a vieţii sociale şi economice;

(4 ) Punerea în pericol a securităţii ecologiceprin:a) degradarea, cu efect major la nivel regionalsau naţional a mediului ambiant;

b) generarea de schimbări climaterice;

(5) Punerea în pericol a securităţii sociale prin:a) deturnarea, cu efect major la nivelregional sau naţional, a sumelor destinateconstituirii fondurilor sau realizăriiprestaţiilor de securitate socială, înconformitate cu legislaţia naţională; b) limitarea capacităţii operaţionale a statuluiromân, în contextul asigurării şi afirmăriiintereselor naţionale în domeniul protecţiei şiinviolabilităţii dreptului la libera circulaţie a persoanelor.

(6) Punerea în pericol a securităţii medicaleprin:



a) distrugerea unor părţi ale reţelei care oferăasistenţă medicală;b) distrugerea conţinutului depozitelor şirezervelor de materiale necesare pentruasigurarea stării de sănătate a populaţiei;

c) distrugerea mobilităţii şi disponibilităţiiresurselor medicale care necesită deplasare înanumite zone ale ţării, ca urmare a unor situaţiide urgenţă, de asediu, la mobilizare ori în cazde război;d) generarea de epidemii sau pandemii.(7) Punerea în pericol a siguranţei publiceprin:a) provocarea sau organizarea de acţiunipublice ilegale, cu scopul de a schimbaordinea de drept ori care pun în pericolordinea constituţională;b) constituirea organizaţiilor extremiste careau ca scop înlăturarea statului de drept şi ademocraţiei sau tulburarea gravă a ordinii şisiguranţei publice;d) acţiuni îndreptate împotriva instituţiilorfundamentale ale statului de drept cu scopulde a compromite buna lor funcţionare;e) desfăşurarea de acţiuni ostile, menite sădetermine diminuarea încrederii populaţiei

în capacitatea de acţiune a forţelor de ordineşi siguranţă publică; f) tulburarea gravă a ordinii şi siguranţei publice prin degenerarea unor tensiuni socialeconomice, confruntări între grupări extremiste, precum şi între acestea şi



autorităţile statului român;(8) orice materializare ori exprimare aintenţiei de materializare, deliberată sauaccidentală, a unui risc la dresa securităţii naţionale se constituie într-o ameninţare la

dresa securităţii naţionale a României.

ART. 5 - Constituie ameninţări la adresasecurităţii naţionale a României, aflate în sferade competenţă a autorităţilor de informativecu excepţia Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă , următoarele:(1) Acte, acţiuni şi activităţi de natură să punăîn pericol ordinea constituţională prin:a) îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului saurestrângerea exerciţiului acestor drepturi, într-o astfel de măsură încât să fie pusă înpericol securitatea naţională a României; b) acţiuni care subminează puterea de stat orialte fapte contra siguranţei statuluiprevăzute de Codul penal sau alte legispeciale;

c) spionajul împotriva României;d) constituirea sau susţinerea de organizaţiicare militează în favoarea acţiunilor rasiste,xenofobe, antisemite şi anarhice, inclusivcele de factură revizionist teritoriale şisecesionist – separatiste;




(2) Acte, acţiuni şi activităţi teroriste,susţinerea acestora sau refuzul de a pune ladispoziţia autorităţilor competente informaţiicare pot contribui la prevenirea lor, precum şi

furnizarea cu bună ştiinţă de informaţii falsereferitoare la acte, acţiuni şi activităţiteroriste;

(3) Proliferarea armelor de distrugere în masăşi a vectorilor purtători.(4) Proliferarea produselor şi tehnologiilorcu dublă utilizare, aşa cum prevede legislaţia

în vigoare referitoare la acestea.

(5) Provocarea, susţinerea şi încurajareaconflictelor locale din vecinătatea României.

(6) Acte, acţiuni şi activităţi de natură să pună în pericol capacita tea de apărare a ţării prin:a) elaborarea şi punerea în aplicare a unor strategii, intenţii, planuri generatoare de pericole care vizează apărarea naţională şisecuritatea forţelor Sistemului Naţional deApărare al României, generate de acţiuni aleserviciilor adverse de informaţii, grupărilor sauorganizaţiilor sau structurilor militare ostile, persoanelor, grupărilor sau organizaţiilor



sistemului de comunicaţii speciale;

Art.6 – Constituie riscuri şi ameninţări ladresa securităţii naţionale României, aflate în

sfera de competenţă a structurilor specializateale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public, precum şi a celorlate autorităţi publice cuatribuţii în domeniu, următoarele:(1) Traficul cu armament, muniţii, explozivi, produse speciale şi droguri.

(2) Implicarea, şi susţinerea criminalităţiitransfrontaliere, migraţiei ilegale şi atraficului de persoane, ori nedivulgarea, înmod deliberat, a informaţiilor despreacestea.(3) Ameninţări din domeniul criminalităţiiorganizate prin:a) acţiuni ale unor grupuri infracţionaleorganizate care au ca şi consecinţe încălcareadrepturilor şi libertăţilor fundamentale aleomului;b) iniţierea, susţinerea ori participarea laactivităţi de criminalitate organizată sau afaptelor de mare corupţie care pot genera

compromiterea programelorguvernamentale şi aplicarea legii;c) încălcări ale regimului armelor şimuniţiilor, a materialelor radioactive,chimice şi biologice, letale ori cu dublăutilizare;

Se impune eliminarea textului,

potrivit propunerii de mai sus.

Se impune a se avea în vedere şi că,MJ şi MP nu au în compunereaacestora structuri specializate înculegerea de informaţii relevante înplanul securităţii naţionale.În cadrul ANP funcţionează ostructură cu atribuţii limitate strict la

mediul penitenciar.

De asemenea, în concordanţă cupropunerile realizate la titlulprezentului capitol, se impunereformularea tezei iniţiale a acestuiarticol, potrivit textului respectiv,reluat în coloana din dreapta.

Art.5 - Constituie acţiuni, inacţiuni,stări de fapt şi fenomene în sensul

art. 3 de competenţa autorităţilorinformative şi a Direcţiei Generalede Informaţii şi Protecţie Internă,următoarele:(1) Traficul cu armament, muniţii,explozivi, produse speciale şi droguri.

(2) Implicarea, şi susţinerea criminalităţiitransfrontaliere, migraţiei ilegale şi atraficului de persoane, ori nedivulgarea, înmod deliberat, a informaţiilor despreacestea.(3) Ameninţări din domeniul criminalităţiiorganizate prin:a) acţiuni ale unor grupuri infracţionaleorganizate care au ca şi consecinţeîncălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului; b) iniţierea, susţinerea ori participarea laactivităţi de criminalitate organizată sau afaptelor de mare corupţie care pot generacompromiterea programelor guvernamentale

şi aplicarea legii;c) încălcări ale regimului armelor şimuniţiilor, a materialelor radioactive,chimice şi biologice, letale ori cu dublăutilizare;d) includerea teritoriului ţării în circuitul



d) includerea teritoriului ţării în circuitultransnaţional al migraţiei ilegale, traficuluide persoane, traficului ilicit de droguri,armament, materiilor explozive, substanţetoxice şi radioactive.

e) creşterea infracţionalităţii peste limite, prinacţiuni violente cu grad sporit de pericol,distrugeri şi furturi săvârşite de grupuri înarmate.

transnaţional al migraţiei ilegale, traficuluide persoane, traficului ilicit de droguri,armament, materiilor explozive, substanţetoxice şi radioactive.e) creşterea infracţionalităţii peste limite,

prin acţiuni violente cu grad sporit de pericol, distrugeri şi furturi săvârşite degrupuri înarmate.

CAPITOLUL III

Componentele sistemului de securitatenaţională a României

ART. 7 – Organizarea, coordonarea şiplanificarea strategică a activităţii componentelor sistemului de securitatenaţională a României, în conformitate cunormele constituţionale, strategiile şipoliticile de securitate şi cu dispoziţiilelegilor care reglementează în acest domeniuse exercită de către Consiliul Suprem deApărare a Ţării, Preşedintele României,Guvernul României, cu consultareaParlamentului României în problemestabilite prin lege specială, potrivitprerogativelor constituţionale şicompetenţelor conferite de lege.

Pentru respectarea dispoziţiilor Legiinr.415/2002, se impunereformularea textului.

Textul va fi reformulat astfel:“Art.7 – (1) Securitateanaţională a României serealizează în conformitate cuprevederile Constituţiei, alelegilor ţării, precum şi cuobligaţiile asumate deRomânia prin tratateleinternaţionale la care esteparte.

(2) Organizarea, coordonareaşi planificarea strategică îndomeniul securităţii naţionalese exercită de către ConsiliulSuprem de Apărare a Ţării, cuconsultarea Parlamentului.



ART.8 – (1) Sunt autorităţi informative şi de protecţie: Serviciul Român de Informaţii,Serviciul de Informaţii Externe, Direcţia de

Generală de Informaţii a Apărării şi DirecţiaGenerală de Informaţii şi Protecţie Internădin cadrul Ministerului Administraţiei şiInternelor şi Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor.

(2) Sunt autorităţi exclusiv de protecţie: Direcţia de Protecţie şi Pază şi Direcţia deTelecomunicaţii Speciale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor .

ART. 9 - Serviciul Român de Informaţii esteautoritatea informativă responsabilă, potrivitcompetenţelor stabilite prin lege, pentrurealizarea şi asigurarea securităţii naţionale aRomâniei. În realizarea atribuţiilor sale,Serviciul Român de Informaţii deruleazăactivităţi de informaţii, contrainformaţii şiprotecţie pe întreg teritoriul României cuscopul prevenirii, contracarării şi înlăturăriisituaţiilor de natură a afecta securitateanaţională a României.

Remarcăm şi faptul că, activităţiledesfăşurate de Serviciul Român deInformaţii vizează prevenirea,contracararea şi înlăturarea situaţiilorde natură a afecta SNR, deşiarticolele precedente instituie riscurişi ameninţări la adresa SNR, motivpentru care, pentru unitateterminologică este necesarăutilizarea noţiunilor menţionate mai

sus.

Teza a II-a va fi reformulată astfel:"În realizarea atribuţiilor sale,

Serviciul Român deInformaţii derulează … înscopul identificării,cunoaşterii, prevenirii,contracarării şi înlăturăriiriscurilor şi ameninţărilor laadresa securităţii naţionale a

României.

ART.10 - (1) Serviciul de Informaţii Externeeste autoritatea informativă responsabilă

În conformitate cu modul de realizarea SNR (la nivel intern şi la nivelinternaţional), la care se adaugă



pentru securitatea naţională a României, potrivit competenţelor stabilite prin lege.

(2) Serviciul de Informaţii Externe desfăşoarăactivităţi de informaţii şi contrainformaţii pentru identificarea, cunoaşterea şi prevenireaameninţărilor externe la adresa securităţiinaţionale a României, asigurarea

comunicărilor cifrate cu misiuni diplomaticeale României pentru instituţiile abilitate prinlege să transmită prin cifrul de stat;(3) Serviciul de Informaţii Externe avizeazăaccesul la informaţii clasificate, la cifrul de statşi la armament pentru personalul român caredesfăşoară misiuni de lungă durată înexterior, organizează şi realizează transportulcorespondenţei diplomatice, precum şi paza şi apărarea misiunilor diplomatice aleRomâniei; reglementează, realizează şi

corelează activităţile de control privind protecţia informaţiilor clasificate în cadrulreprezentanţelor României din străinătate.(4 ) Direcţia Generală de Informaţii a Apărării din cadrul Ministerului Apărării, prin structura sa desemnată, este autoritatea

competenţa “externă” a SIE, seimpune reformularea textului înmod corespunzător.

De asemenea, va fi utilizată oformulare similară cu art.8 – teza

iniţială, cu adaptareacorespunzătoare a textului.

În acelaşi context, alin.(2) şi alin.(3) alacestui articol trebuie incluse înproiectul de lege privind organizareaşi funcţionarea SIE.

Textul alin.(4) se referă la o altăinstituţie decât SIE, motiv pentru carese impune eliminarea acestuia şiincluderea în textul art.11.

Alin.(2) şi alin.(3) se elimină



informativă militară cu competenţe în domeniulapărării naţionale, în interiorul şi exteriorulţării.

ART.11 Ministerul Apărări este responsabil deelaborarea strategiilor, politicilor şireglementărilor în domeniul informaţiilor pentru apărare, în care sens planifică,organizează şi desfăşoară activităţi deinformaţii, contrainformaţii şi protecţie militare, pe timp de pace, în situaţii de criză şi la războişi asigură informaţiile necesare pentru luareadeciziilor politice şi militare în domeniulapărării naţionale.

ART. 12 – (1) Ministerul Administraţiei şiInternelor prin Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă organizează şidesfăşoară activităţile de informaţii şicontrainformaţii strict necesare realizăriimisiunilor, protecţiei informaţiilor clasificate, patrimoniului şi personalului propriu, precumşi alte activităţi în domeniul menţineriiordinii şi siguranţei publice, conformcompetenţelor stabilite prin lege.(2) Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Direcţia de Protecţie şi Pază şi Direcţiade Telecomunicaţii Speciale realizeazămăsurile de protecţie specifice.

Se impune completarea textului alin.(1) cu menţiunea "personalulpropriu ministerului, celpoliţienesc şi militar, …", pentru aevita suprapunerile decompetenţă cu alte autorităţiinformative.

De asemenea, textul final al alin(2) trebuie completat, în partea finală, cu menţiunea "conform competenţelor stabilite prin lege".



cu funcţia de subsecretar de stat.(3) Numirea sau eliberarea din funcţie adirectorului general al Direcţiei de Protecţie şi Pază se face prin decizie a Primului-ministru, la propunerea ministrului

administraţiei şi internelor.(4) Activitatea Direcţiei de Protecţie şi Pazăeste coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

ART. 15 - (1) Direcţia de TelecomunicaţiiSpeciale este autoritatea responsabilă pentru protecţia comunicaţiilor speciale aleautorităţilor publice şi ale altor utilizatori prevăzuţi de lege.(2) Direcţia de Telecomunicaţii Speciale este

structură departamentală în cadrul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor şi este condusă deun director general. Funcţia de director general al Direcţiei de Protecţie şi Pază seasimilează din punct de vedere a salarizării,cu funcţia de subsecretar de stat.(3)Numirea sau eliberarea din funcţie adirectorului general al Direcţiei de Protecţie şi Pază se face prin decizie a Primului-ministru, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.

(4 ) Direcţiei de Telecomunicaţii Specialeiniţiază, realizezaă şi implemetează politica de securitate a sistemului de comunicaţii speciale şi de cooperare între autorităţi publice cuatribuţii în domeniul securităţii naţionale a României.



(5) Activitatea Direcţiei de Telecomunicaţii Speciale este coordonată de Consiliul Supremde Apărare a Ţării.

CAPITOLUL IVControlul democratic alsistemului de securitate

naţional

ART. 16 - (1) Sistemul de securitate naţională,constituit de autorităţile şi structurile cuatribuţii în realizarea şi asigurareasecurităţii naţionale a României şi legalitateaactivităţilor din cadrul său sunt supusecontrolului şi supravegherii, în condiţiile legii.(2) Controlul şi supravegherea se realizează decătre:

a) Parlament prin Comisia comună permanentă a Camei Deputaţilor şi senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor informative şi de protecţie; b) Curtea de Conturi;c) Avocatul Poporului;d) Structurile interne pentru controlul legalităţii

şi asistenţa juridică a activităţii de informaţii,contrainformaţii şi protecţie;e) Organele judiciare, în cazurile şi condiţiileexprese prevăzute de lege.(3) Autorităţile, instituţiile şi structurileprevăzute la alin.(2) lit.b) – e) realizează



controlul şi supravegherea prevăzute la alin.(1) în conformitate cu legile de organizare şifuncţionare ori instrucţiunile proprii dupăcaz.

ART. 17 (1) Controlul parlamentar serealizează de către Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor informative şi de protecţie a activităţii:a) Comunităţii Naţionale de Informaţii b) Serviciului Român de Informaţii;c) Serviciului de Informaţii Externe;

d) Autorităţii Naţionale de Interceptare aComunicaţiilor;e) Direcţiei de Protecţie şi Pază;f) Direcţiei de Telecomunicaţii Speciale;g) Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării ;h) Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă

(2) Membrii Comisiei prevăzute la alin.(1)trebuie să aibă o bună reputaţie profesională

şi morală.(3) Entităţile prevăzute la alin.(1), suntobligate să pună la dispoziţia Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor informative

Se impune reformularea textelor,potrivit propunerilor instituţieinoastre, având în vedere şiurmătoarele argumente:- accesul integral şi de îndată a unorpersoane - chiar şi membri ai comisieiparlamentare de control - latotalitatea datelor şi informaţiilorculese în cadrul formelor de lucru ale

activităţii informativ - operative, încalcă principiul nevoii de acunoaşte, deoarece acestea nu pot ficonsiderate ca fiind necesare

îndeplinirii atribuţiilor de serviciu;- accesul la datele şi informaţiile încauză poate determina inclusiv

încălcarea unor obligaţii asumate printratate internaţionale, având învedere că autorităţile informativegestionează şi folosesc inclusiv

informaţii NATO şi UE clasificate încadrul formelor organizate de lucru,cu precizarea că una din condiţiilepuse de partenerii externi este "terţulexclus" - nicio altă persoană sau

ART.17 - (1) Activitateaautorităţilor informative şi deprotecţie, precum şi a ComunităţiiNaţionale de Informaţii estesupusă controlului democratic şisupravegherii Parlamentului, încondiţiile legii.

(2) Controlul democratic şisupravegherea se realizează prin

Comisia comună permanentă a Camei Deputaţilor şi senatului pentru exercitareacontrolului parlamentar asupra autorităţilor informative şi de protecţie.

ART.18 - (1) Membrii comisieiprevăzute la art.17 alin.(2) trebuiesă aibă o bună reputaţieprofesională şi morală.(2) Membrii comisiei trebuie sădeţină autorizaţii de acces la

informaţii clasificate, nivelul desecretizare strict secret deimportanţă deosebită, eliberate încondiţiile legii. În caz deneacordare/retragere a autorizaţiei



şi de protecţie, integral şi de îndată, toatedatele şi informaţiilor solicitate.

autoritate nu pot cunoaşteinformaţiile aparţinând celor douăorganizaţii;- din studiul comparativ al legislaţiilornaţionale ale statelor cu tradiţie

democratică, a rezultat că nu estepermis accesul membrilorparlamentelor naţionale la datele şiinformaţiile din acţiunile aflate înderulare;- realizarea unor sinteze bilunare cuinformaţiile respective încarcă în modabsolut inutil activitatea instituţiei,inclusiv din perspectiva înfiinţării unorstructuri interne destinate exclusivaducerii la îndeplinire a acestui

demers, cu efecte şi din perspectivacreşterii nejustificată a cheltuielilorbugetare;- realizarea sintezelor propuse deiniţiatori are ca efect şi aducerea lacunoştinţa altor persoane a unor dateşi informaţii care pot permiteformarea unei imagini cu privire lainteresele operative sau strategiceale autorităţilor informative, ceea cepoate genera, alături de certadeconspirare a unor activităţispecifice şi apariţia de riscuricontrainformative;- accesul la datele şi informaţiilerespective poate genera şi

de acces la informaţii clasificateunui membru al comisiei, acestanu poate consulta documenteclasificate.

(3) Autorităţile informative şi de

protecţie sunt obligate să pună ladispoziţia Comisiei comune permanente aCamei Deputaţilor şi senatului pentruexercitarea controlului parlamentar asupraautorităţilor informative şi de protecţie,integral şi de îndată, toate datele şiinformaţiile solicitate, potrivitprincipiului „nevoii de a şti”, cuexcepţia celor referitoare laoperaţiuni aflate în derulare şiidentitatea surselor secrete de

informaţii. Informaţiile care provinde la serviciile străine parteneresau organizaţiile internaţionale nupot fi puse la dispoziţie.(4) Documentele solicitate şiprimite, potrivit alin.(3) suntrestituite autorităţilor informativeşi de protecţie controlate, dupăconsultare, în original, fără a seputea reţine copii, reproduceri sauextrase.

ART.19 - (1) În exercitareacontrolului parlamentar asupraactivităţii autorităţilor informative şide securitate, Comisia comună



deconspirarea unor acţiuni comunederulate cu parteneri externi, ceea cecontravine oricăror principii aleactivităţii informativ - operative derealizare a securităţii în plan naţional

sau regional, precum şi obligaţiilor decooperare asumate de autorităţileinformative;- datele şi informaţiile respective nusunt accesibile nici CSAT - în calitatede organ care coordoneazăactivitatea autorităţilor informative;- este nejustificată includereamembrilor Consiliului Tehnic încategoria celor care au acces ladatele şi informaţiile autorităţilor

informative, deoarece nu se maipoate respecta principiul necesităţiide a cunoaşte, în sensul căactivităţile şi persoanele careprezintă pericol pentru securitateanaţională, respectiv informaţiile careprezintă interes pentru statul românşi aliaţii săi ar putea fi cunoscute depersoane aflate în afara autorităţilorinformative. Precizăm că personalulautorităţilor informative estepermanent supus unui sistem rigurosde control intern.- creşterea numărului persoanelorcare cunosc un secret determinăsporirea corespunzătoare a riscului

permanentă a Camei Deputaţilor şi senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor informative şi de protecţie are dreptul săcontroleze:

a) respectarea Constituţiei şi alegilor în vigoare;b) concordanţa activităţii custrategia naţională de securitate,precum şi cu politicile şi strategiilede securitate aprobate;c) programele naţionale dindomeniul securităţii naţionale aRomâniei;d) utilizarea resurselor financiare şimateriale alocate;

e) activitatea de reglementareinternă;f) diseminarea informaţiilor.

(2) Pentru realizarea activităţilorprevăzute la alin.(1), Comisia comună permanentă a Camei Deputaţilor şi senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor informative şi de protecţie poate chemala audieri orice persoană angajată

în cadrul autorităţilor informative şide protecţie.(3) Controlul parlamentar prevăzutla alin.(1) se exercită curespectarea prevederilor legaleprivind protecţia surselor,



deconspirării.Exemplificăm:

1 Germania – Autoritatea decontrol (PKGR) se limitează strict laoperaţiunile serviciilor de informaţii

care au fost deja finalizate.2 Italia – Comisia parlamentarăpentru informaţii în domeniulsecurităţii (COPIS) deţine puterea dea obţine informaţii generale cu privirela structurile şi activităţileorganismelor informative, cu excepţiacelor referitoare la operaţiunile încurs şi cele încheiate, cânddezvăluirea acestora din urmă arrezulta ca fiind periculoasă pentru

securitatea republicii.

mijloacelor şi metodelor activităţiide informaţii , contrainformaţii şide securitate.

ART.20 - Anual sau ori de câte ori

Parlamentul României hotărăşte,autorităţile informative naţionale şicele de protecţie prezintăParlamentului rapoarte referitoarela modul şi gradul de îndeplinire aatribuţiilor din prezenta lege.

ART. 18 - (1) În exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii autorităţilor informative şi de protecţie, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor informative şi de protecţie are dreptul să controleze şi săpropună măsurile necesare ori să sesizeze

organele în drept, în legătură cuurmătoarele:

a) respectarea Constituţiei României şi alegilor în vigoare; b) concordanţa activităţii cu strategianaţională de apărare precum şi cu

Se impune reformularea textelor,potrivit propunerilor instituţieinoastre.



politicile şi strategiile de securitateaprobate;c) programele anuale şi naţionale dindomeniul securităţii naţionale aRomâniei;

d)operaţiunile financiare şi alte actelegate de finanţare;e) utilizarea eficientă a resurselor alocate;f) activitatea de reglementare internă;g) lucrările, datele, documentele,actele, acţiunile şi activităţileinformativ – operative;h) aplicarea hotărârilor instanţelor şi aleParlamentului şi a măsurilor stabilite deComisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru

exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor informative şi de protecţie ;i) diseminarea informaţiilor.

(2) Pentru realizarea activităţilor prevăzute laalin. (1), Comisia comună permanentă aCamerei Deputaţilor şi Senatului pentruexercitarea controlului parlamentar asupraautorităţilor informative şi de protecţie potchema la audieri orice persoană angajată încadrul autorităţilor informative şi de protecţie.

(3) Controlul parlamentar prevăzut la alin.(1)se exercită cu respectarea prevederilorlegale privind protecţia surselor, mijloacelorşi metodelor activităţii de informaţii,contrainformaţii şi de protecţie. Organizarea



şi funcţionarea Comisiei comune permanentea Camerei Deputaţilor şi Senatului pentruexercitarea controlului parlamentar asupraautorităţilor informative şi de protecţie suntunt reglementate prin lege specială şi hotărâriale Parlamentului.

ART.19 – (1) La nivelul Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor informative şi de protecţie se constituie Consiliul Tehnic,structură de specialitate care asigurăexpertiza necesară comisiei în vederearealizării controlului parlamentar.

(2) Consiliul tehnic este încadrat cufuncţionari parlamentari ce trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să deţină certificat de securitatepentru acces la informaţii clasificate strictsecret de importanţă deosebită, eliberat deOficiul Registrului Naţional al InformaţiilorSecrete de Stat;

b) să aibă bună reputaţie profesională şimorală.

(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale,

Consiliul Tehnic emite rapoarte şi proceseverbale.

(4) La cererea oricărui membru alcomisiei parlamentare, Consiliul tehnicsolicită, primeşte, analizează şi verifică,

Înfiinţarea acestui “ConsiliulTehnic“ se poate reglementaprin dispoziţiile hotărârilorParlamentului de înfiinţare şifuncţionare a comisiilor decontrol.

În cazul lit.a) a alin.(2), textul va aveaurmătorul conţinut:" … să deţină autorizaţii de accesla informaţii clasificate strictsecret de importanţă deosebităeliberate în condiţiile legii".



având acces liber şi neîngrădit, toate dateleşi informaţiile necesare aplicării dispoziţiilorart.17 alin.(1) lit.a) – i).

(5) Entităţile prevăzute la art.16, alin.(1)sunt obligate să transmită din oficiu, de

două ori pe lună, Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra autorităţilor informative şi de protecţie lista completă a lucrărilor,acţiunilor şi activităţilor operative îndesfăşurare, ori nou înfiinţate.

Se impune asigurarea corelării trimiterilor laarticolele anterioare, potrivit textelor propusede instituţia noastră.

Este necesară reformularea alin.(5)astfel:“… Entităţile prevăzute la art…sunt obligate să transmită din

oficiu, semestrial, comisieiparlamentare de specialitateindicatori statistici aiactivităţilor aflate îndesfăşurare.”



CAPITOLUL VSecuritatea naţională a României şi

informaţiile de profil

Din conţinutul articolelor din acestcapitol rezultă că reglementeazălucrul cu informaţiile de SN, motivpentru care se impune

reformularea denumirii acestuia.

De asemenea, obiectul dereglementare al acestui capitol se

încadrează în proiectul de Legeprivind activitatea de informaţii,contrainformaţii şi protecţie.

Propunem folosirea unitară asintagmei "securitate naţională a

României”.ART.20 - (1) Informaţia de securitate este unprodus analitic, rezultat al activităţiispecializate de căutare, identificare,obţinere, prelucrare/procesare a datelorreferitoare la riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale. Ea este emisă, destinată şicirculată numai de organele competente.Vehicularea ei în afara sferei deresponsabilitate ori a destinatarilor legalipune în pericol securitatea naţională a

României.(2) Sistemul de securitate este principaluldestinatar şi utilizator al informaţiei desecuritate.(3) Informaţiile de securitate sunt acelecunoştinţe despre persoane, subiecte, fapte,

Precizăm necesitatea corelăriinoţiunilor “informareadestinatarilor legali” şi“înaintarea/transmitereainformaţiilor către destinatariilegali” utilizate în prezentulproiect de lege şi în cel al Legiiprivind activitatea de informaţii,contrainformaţii şi de protecţie.

Se impune reformularea art.20 prin

comasarea alin.(1) şi alin.(3),pentru definirea unitară a“informaţiei” şi nu a“informaţiilor de securitatenaţională.



evenimente, fenomene, procese, obiecte,situaţii şi idei exprimate în formă scrisă,audiovizuală, acustică, electronică sau în altăformă utilă pentru percepţia nemijlocită decătre om, care poate fi gestionată sau folositădoar de organele competente şi a căreidivulgare sau accesare de către orice persoanăneautorizată pune în pericol securitateanaţională a României.

De asemenea, se impune completareatextului alin.(1) prin introducerea sintagmei"… securităţii naţionale, precum şi celenecesare promovării intereselor de securitatenaţională a României". În acest sens, avem învedere inclusiv precizări anterioare aleiniţiatorului, potrivit cărora "diplomaţia" esteun instrument utilizat în acest sens, iarinformaţiile furnizate permit fundamentareaunor decizii de politică externă şi nu numai.

ART.21 - Activitatea de producere,prelucrare şi transmitere a informaţiilor desecuritate are caracter secret de stat.Informaţiile care au acest caracter pot ficomunicate doar în condiţiile legii privindprotecţia informaţiilor clasificate. În caz

contrar, persoana responsabilă pentrutransmiterea unor informaţii de securitate într-un context neautorizat, răspundeadministrativ, civil sau penal, după caz.

(2) Informaţiile de securitate se transmit deîndată destinatarilor legali.

Se impune reformularea şicompletarea textului, astfel:

"Activitatea de culegere,procesare, stocare şitransmitere a informaţiilor desecuritate naţională…”

ART. 22 - (1) Destinatarii legali aiinformaţiilor de securitate sunt:

a) Preşedintele României; b) Primul Ministru;c) Preşedintele Senatului;d) Preşedintele Camerei Deputaţilor;e) Preşedinţii Comisiilor Parlamentare

Reiterăm precizările referitoare lautilizarea unor temeni diferiţi pentru

aceeaşi categorie juridică: destinatarilegali – beneficiari – ai informaţiilorreferitoare la SNR.



naţională a României;

o) Organele de urmărire penală şiinstanţele de judecată, atunci cândinformaţiile de securitate se referă lacomiterea unei infracţiuni;

p) serviciile/structurile deinformaţii, contrainformaţii şiprotecţie ale statelor NATO oriUniunii Europene şi ale altor statealiate sau prietene cu careRomânia are încheiate acordurimulti sau bilaterale de cooperare,schimb de informaţii în domeniu

sau de protecţie a informaţiilorclasificate;

(2) Informaţiile care necesită adoptarea unor măsuri urgente pot fi comunicate şiînlocuitorilor delegaţi ai destinatarilor, înmăsura în care au autorizarea de acces, potrivit prevederilor legale referitoare la protecţiainformaţiilor clasificate.

Se impune eliminarea instanţelor de judecată din cadrul destinatarilor, întrucât autorităţile informativerelaţionează cu instanţele de

judecată prin intermediul organelorde urmărire penală.

La lit.p), este necesară eliminareaexpresiei "aliate sau prietene",

întrucât aceste situaţii sunt cuprinseimplicit în formularea referitoare laacordurile încheiate cu alte state.

Pentru asigurarea eficienţei acesteidispoziţii normative este absolutnecesară instituirea unor obligaţiiexprese:- ce revin destinatarilor/beneficiarilorde informaţii din domeniul SNR de adispune – de îndată – măsurilenecesare de înlăturare aameninţărilor la adresa SNR;- de a dispune – de îndată –informarea autorităţilor informativede la care provin informaţiile de SNcu privire la măsurile dispuse, iar



(3) Comunicarea informaţiilor şi conţinutulbuletinelor informative se aprobă şi setransmit de îndată de conducătoriiautorităţilor informative. După luarea lacunoştinţă, acestea se restituieemitenţilor.

ulterior, cu privire la rezultatulacestora;- de autorizare a accesului lainformaţii clasificate a persoanelorrespective de către instituţiacompetentă, pentru a se evitasituaţia în care nu toţi destinatariideţin certificate de securitate sauautorizaţii de acces la informaţiiclasificate;

CAPITOLUL VIInformaţiile de securitate şi drepturile

omuluiART. 23 - Componentele sistemului desecuritate naţională îşi desfăşoară activitatea pentru a garanta cetăţenilor români exercitareadeplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, într-un climat de legalitate şistabilitate. Ele acţionează în folosul cetăţenilor.

ART. 24 - Activitate de culegere de informaţii

prin operaţiuni care implică restrângereatemporară a exerciţiului unor drepturi saulibertăţi constituţionale se realizează exclusivîn baza unui act de autorizare emis de instanţacompetentă.



nr.163 din 07.08.1991, precum şi orice altedispoziţii contrare.

ART. 27 – (1) În termen de 180 de zile de ladata intrării în vigoare a prezentei legi,entităţile prevăzute la art.17 , alin.(1), suntobligate să transfere integral, cu titlugratuit, către arhivele naţionale toate arhivacreată ori constituită înainte de 06 martie1945.

(2) Arhivele Naţionale asigură accesul liber

şi neîngrădit la arhiva prevăzută la alin.(1).

observati si propuneri privind proiectul de lege a sigurantei nationale a romaniei

Documents