sistem de management al sigurantei alimentului

36
Martie 2008 Standardizarea STANDARDIZAREA EUROPEANĂ Deschiderea României către pieţele exterioare în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi participa- rea cu produse de calitate pe piaţa europeană conduc la necesitatea adaptării la exigenţele internaţionale şi europene cu privire la sistemele de siguranţă şi calitate a alimentelor. România are nevoie de programe de con- Olimpia VOROVENCI, Alexandru GREABU, Mihaela VOROVENCI SISTEM DE MANAGEMENT AL SIGURANŢEI ALIMENTULUI – INSTRUMENT PENTRU CREŞTEREA CREDIBILITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE ROMÂNEŞTI PE PIAŢA EUROPEANĂ FOOD SAFETY MANAGEMENT SYSTEM – GROWING INSTRUMENT FOR ROMANIAN FOOD PRODUCT CREDIBILITY ON THE EUROPEAN MARKET Food safety is related to the presence of food-borne hazards in food at the point of consumption (intake by the consumer). As the introduction of food safety hazards can occur at any stage of the food chain, adequate control throughout the food chain is essential. Thus, food safety is ensured through the combined efforts of all the parties participating in the food chain. Organizations within the food chain range from feed producers and primary producers through food manufacturers, transport and storage operators and subcontractors to retail and food service outlets (together with inter-related or- ganizations such as producers of equipment, packaging material, cleaning agents, additives and ingredients). Service providers are also included. Food safety management system combines the following generally recognized key elements to ensure food safety along the food chain, up to the point of final consumption: — interactive communication; — system management; — prerequisite programmes; — HACCP principles Key words: food chain, food safety, food safety management system, European market, Codex Alimentarius, HACCP trol care să asigure siguranţa şi calitatea produselor alimentare româneşti. Din aceste motive se consideră că este necesară schimbarea actualelor sisteme de con- trol al calităţii din întreprinderile agricole româneşti şi înlocuirea lor cu sisteme moderne GAP, GMPs, HACCP, QMS şi FSMS „Sistemul de management al siguran- ţei alimentului”. Implementarea unor asemenea sisteme trebuie re- alizată în contextul în care agricultura nu este numai o ramură producătoare de produse agroalimentare şi profit, ea este şi un mod de viaţă, iar spaţiul rural nu este numai un spaţiu economic ci, mai întâi, este un mediu de viaţă, cu implicaţii profunde asupra unei naţiuni. În acest context, se ridică câteva întrebări. Iată-le pe cele mai incitante: Ce fel de agricultură trebuie să se facă în Româ- nia, pentru ce fel de viitor social şi economic al ţării? Ce fel de agricultură, pentru ce fel de mediu înconjurător?

Upload: candygirlcora3

Post on 25-Jun-2015

296 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

Page 1: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea �

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Deschiderea României către pieţele exterioare în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi participa-rea cu produse de calitate pe piaţa europeană conduc la necesitatea adaptării la exigenţele internaţionale şi europene cu privire la sistemele de siguranţă şi calitate a alimentelor. România are nevoie de programe de con-

Olimpia VOROVENCI, Alexandru GREABU, Mihaela VOROVENCI

SISTEM DE MANAGEMENT AL SIGURANŢEI ALIMENTULUI – INSTRUMENT PENTRU CREŞTEREA CREDIBILITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE ROMÂNEŞTI PE PIAŢA EUROPEANĂ

FOOD SAFETY MANAGEMENT SYSTEM – GROWING INSTRUMENT FOR ROMANIAN FOOD PRODUCT CREDIBILITY ON THE EUROPEAN MARKET

Food safety is related to the presence of food-borne hazards in food at the point of consumption (intake by the consumer). As the introduction of food safety hazards can occur at any stage of the food chain, adequate control throughout the food chain is essential. Thus, food safety is ensured through the combined efforts of all the parties participating in the food chain.Organizations within the food chain range from feed producers and primary producers through food manufacturers, transport and storage operators and subcontractors to retail and food service outlets (together with inter-related or-ganizations such as producers of equipment, packaging material, cleaning agents, additives and ingredients). Service providers are also included.Food safety management system combines the following generally recognized key elements to ensure food safety along the food chain, up to the point of final consumption:— interactive communication;— system management;— prerequisite programmes;— HACCP principlesKey words: food chain, food safety, food safety management system, European market, Codex Alimentarius, HACCP

trol care să asigure siguranţa şi calitatea produselor alimentare româneşti. Din aceste motive se consideră că este necesară schimbarea actualelor sisteme de con-trol al calităţii din întreprinderile agricole româneşti şi înlocuirea lor cu sisteme moderne GAP, GMPs, HACCP, QMS şi FSMS „Sistemul de management al siguran-ţei alimentului”.

Implementarea unor asemenea sisteme trebuie re-alizată în contextul în care agricultura nu este numai o ramură producătoare de produse agroalimentare şi profit, ea este şi un mod de viaţă, iar spaţiul rural nu este numai un spaţiu economic ci, mai întâi, este un mediu de viaţă, cu implicaţii profunde asupra unei naţiuni.

În acest context, se ridică câteva întrebări. Iată-le pe cele mai incitante:

• Ce fel de agricultură trebuie să se facă în Româ-nia, pentru ce fel de viitor social şi economic al ţării?

• Ce fel de agricultură, pentru ce fel de mediu înconjurător?

Page 2: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

�  Standardizarea • Martie 2008

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ• Ce fel de structuri agricole, pentru a le face

comparabile şi competitive cu cele vest-europene?• Ce fel de politici de standardizare şi calita-

te, pentru ce fel de pieţe ne orientăm produsele şi serviciile?

• Ce fel de politici rurale trebuie să promoveze România pentru a deveni compatibile cu cele din Uniu-nea Europeană?

Considerăm că o mai bună cunoaştere a satului şi a spaţiului rural românesc în ansamblu şi o rezolvare adecvată a problemelor sale capitale, dacă nu s-au pu-tut face până acum, constituie imperativul prezentului şi al viitorului, problemele economice şi sociale, îndeo-sebi chestiunea sărăciei rurale, cer urgente soluţii pen-tru rezolvarea lor.

Creşterea venitului pe locuitorul agricol, a aportu-lui agriculturii la formarea PIB, la sporirea consumului alimentar intern şi a exportului agricol românesc, so-luţionarea pieţelor rurale pentru surplusul de forţă de muncă agricolă ar contribui la ameliorarea situaţiei economice a populaţiei ţărăneşti, la redresarea econo-miei generale a ţării.

Reforma de ansamblu a României nu poate fi făcută decât cu oameni capabili de a gândi şi acţiona în spiri-tul valorilor europene. Reforma economică, socială, po-litică şi, înainte de toate, cea morală nu pot fi realizate fără reforma economică, educaţională, instituţională şi legislativă.

Alimentul este un produs în stare naturală sau pre-lucrat, care conţine substanţe nutritive necesare orga-nismului uman şi se foloseşte pentru întreţinerea acti-vităţii vitale a organismului.

Alimentul asigură şi menţine viaţa şi sănătatea, re-face şi menţine capacitatea de muncă a omului ca prin-cipalul factor activ în dezvoltarea societăţii.

Alimentul, prin ansamblul proprietăţilor sale, prin componentele chimice, biochimice, plastice şi energe-tice, satisface prin consumul lui cerinţele fiziologice de nutriţie ale organismului uman.

Pentru a nu fi dăunător organismului, alimentul, pe lângă calitate nutriţională trebuie să aibă şi o calitate

igienică dată de nivelul conţinutului în substanţe toxi-ce sau în microorganisme patogene care, prin consum, pot afecta sănătatea consumatorului.

Oamenii au dreptul să se aştepte ca hrana pe care o consumă să fie sigură şi adecvată consumului. Îmbol-năvirea şi prejudiciile cauzate de alimente sunt neplă-cute, în cel mai rău caz acestea pot fi fatale. Există, de asemenea, şi alte consecinţe ca izbucnirea unor epide-mii provocate de consumarea unor alimente care pot afecta comerţul şi turismul şi pot duce la pierderea câştigurilor, la şomaj şi litigii. Alterarea alimentelor în-seamnă risipă, este costisitoare şi poate afecta nefavo-rabil comerţul şi încrederea consumatorului.

Comerţul internaţional cu produse alimentare este în creştere, aduce importante beneficii sociale şi eco-nomice, iar aceasta face ca îmbolnăvirea să se răspân-dească mai uşor în lume. De asemenea, alimentaţia a suferit modificări majore în multe ţări în cursul ultime-lor două decenii şi de aceea au fost realizate noi tehnici de producţie, preparare şi distribuire. Controlul igie-nic este vital, pentru evitarea consecinţelor nefaste ale epidemiilor şi prejudiciilor provocate de alimentele al-terate asupra sănătăţii umane şi, de asemenea, asupra economiei. Toţi, inclusiv fermierii şi cultivatorii, produ-cătorii şi prelucrătorii, cei care comercializează şi distri-buie alimente, cât şi consumatorii, au responsabilitatea de a asigura condiţiile unor alimente sigure şi adecvate consumului.

Calitatea igienică a alimentului, denumită în ter-meni generici „siguranţa alimentului”, este realizată de întreg setul de măsuri de asigurare a condiţiilor nece-sare ca alimentul:

• să nu sufere degradări fizice, fizico-chimice, biochimice, microbiologice care să afecteze calitatea igienică a acestuia;

• să nu conţină specii de microorganisme, aditivi, auxiliari tehnologici, contaminanţi peste limitele admise prin reglementările legale şi standarde;

• să nu fie infestat cu insecte şi paraziţi şi • să nu-şi piardă calitatea nutriţională şi organoleptică

prin degradările menţionate pentru a deveni vătămător organismului uman.

Siguranţa alimentului se realizează printr-un pro-gram de politici şi strategii naţionale de implementare a măsurilor care vizează siguranţa alimentară şi prin aceasta starea de sănătate a populaţiei.

Calitatea de întrebuinţare şi calitatea igienică a ali-mentului se realizează printr-un ansamblu ordonat de activităţi de supraveghere şi urmărire periodică şi per-manentă a evoluţiei caracteristicilor esenţiale sau glo-bale ale calităţii acestuia şi de determinare organizată a stării lui de conformitate cu cerinţele specificate.

Punerea în aplicare a planului strategic naţional de siguranţă alimentară şi implementarea acestuia se

Page 3: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea �

STANDARDIZAREA EUROPEANĂrealizează de către instituţii sau organizaţii competente care îşi desfăşoară activităţile de urmărire permanentă a evoluţiei caracteristicilor esenţiale sau totale – calitatea totală – ale alimentului în raport cu referenţialele date (standard, reglementare, cod, ghid etc.), activităţi care se desfăşoară în domeniile specifice de producţie, pro-cesare şi comercializare a produselor agroalimentare.

Aceste organizaţii sau instituţii funcţionează la ni-vel naţional, central şi teritorial, sub coordonarea direc-tă a guvernelor şi colaborează strâns cu ministerele, cu organismele administraţiei publice, respectiv cu orga-nizaţiile neguvernamentale implicate sau implicabile în realizarea, comercializarea şi utilizarea alimentelor, inclusiv în asigurarea calităţii acestora şi în impactul ali-mentaţiei în nutriţia şi sănătatea populaţiei.

Prin atribuţiile şi responsabilităţile lor, aceste or-ganizaţii pun în aplicare şi realizează supravegherea şi controlul alimentului pornind de la producţia primară, până la comercializarea şi introducerea pe piaţă a pro-dusului agroalimentar.

În acest sistem de continuă supraveghere, inspec-ţie şi control pe întreg lanţul de realizare a alimentului, se asigură o protecţie continuă a consumatorului şi a sănătăţii acestuia.

Punerea în funcţiune a unui asemenea sistem la nivel naţional asigură un comerţ cu produse de calita-te, cu o calitate igienică corespunzătoare (sănătoase) şi cu o recunoaştere a exporturilor de produse agroa-limentare sigure pentru protecţia consumatorului de pretutindeni.

Realizarea acestui deziderat la nivel naţional este posibilă prin adoptarea şi implementarea documente-lor CODEX pentru construirea unui sistem de inspecţie şi control a produselor înainte de a fi introduse pe pia-ţă, sistem echivalent cu sistemele europene şi din alte regiuni, care să opereze cu standarde, coduri şi ghiduri echivalente pentru a se asigura un comerţ sigur, recu-noscut şi eficient.

Realizarea unor sisteme de inspecţie şi certificare echivalente în domeniul produselor agroalimentare şi implementarea acestora vor conduce la eliminarea ele-mentelor de risc care apar în sistemul de comercializare actual.

Protejarea consumatorului faţă de riscurile degradării sănătăţii, prin achiziţionarea de produse alimentare ne-conforme cu standardele şi reglementările privind alimen-tele, se realizează prin promovarea responsabilităţilor ce revin tuturor factorilor care participă la asigurarea calităţii igienice, a calităţii nutriţionale, a caracteristicilor organo-leptice specifice, a stării igienico-sanitare şi a calităţii de întrebuinţare a alimentului.

Siguranţa alimentelor este legată de prezenţa pe-ricolelor de origine alimentară în alimente în momentul consumului (ingerat de consumator). Deoarece intro-

ducerea pericolelor de natură alimentară poate să apa-ră în orice etapă a lanţului alimentar, controlul adecvat pe tot parcursul lanţului alimentar este esenţial. Astfel, siguranţa alimentului este asigurată prin efortul combi-nat al tuturor părţilor participante la lanţul alimentar.

Organizaţiile din lanţul alimentar variază de la pro-ducătorii de furaje şi producătorii primari, până la pro-ducătorii de alimente, operatorii de transport şi depo-zitare şi subcontractanţi pentru magazinele de vânzare cu amănuntul şi depozitele alimentare (împreună cu organizaţiile conexe cum ar fi: producătorii de echi-pamente, materiale de ambalare, agenţi de curăţenie, aditivi şi ingrediente). De asemenea, sunt incluşi şi fur-nizorii de servicii.

Pentru a asigura siguranţa alimentelor pe tot parcur-sul lanţului alimentar, până în momentul consumului fi-nal, trebuie implementat un sistem de management al siguranţei alimentelor, care combină elementele-cheie în lanţul alimentar, şi anume :

- comunicare interactivă;- sistem de management;- programe preliminare;- principii HACCP.

Comunicarea interactivă este esenţială pentru a asigura că toate pericolele semnificative pentru sigu-ranţa alimentului sunt identificate şi controlate adec-vat în fiecare etapă din lanţul alimentar. Aceasta impli-că comunicarea între organizaţiile atât din amonte, cât şi din aval pe lanţul alimentar.

Obiectivul comunicării externe este de a schimba informaţii în scopul de a se asigura că orice pericol rele-vant este controlat într-o etapă a lanţului alimentar, de exemplu prin interacţiune:

a) în amonte şi în aval pe lanţul alimentar pentru pericolele pentru siguranţa alimentului care nu pot fi controlate de organizaţie şi care, în consecinţă, trebuie să fie controlate în alte etape ale lanţului alimentar;

b) cu clienţii, ca bază pentru acceptarea reciprocă a nivelului de siguranţă a alimentului cerut (de client);

c) cu autorităţile legale şi de reglementare şi alte organizaţii.

Comunicarea externă este metoda prin care orga-nizaţia şi organizaţia externă, de comun acord, pe bază de contract sau prin alte mijloace, convin asupra nive-lului de siguranţă a alimentului necesar şi asupra capa-cităţii de îndeplinire a cerinţelor convenite.

Trebuie stabilite canale de comunicare cu autorită-ţile legale şi de reglementare şi cu alte organizaţii, ca bază pentru asigurarea acceptului public al nivelului de siguranţă a alimentului şi pentru asigurarea încrederii în organizaţie.

Comunicarea cu clienţii şi furnizorii despre perico-lele identificate şi măsurile de control va ajuta la cla-rificarea cerinţelor clientului şi furnizorului în ceea ce

Page 4: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

�  Standardizarea • Martie 2008

STANDARDIZAREA EUROPEANĂpriveşte fezabilitatea şi necesitatea acestor măsuri şi impactul acestora asupra produsului finit.

Pentru a se asigura că pe întreg lanţul alimentar sunt disponibile suficiente informaţii referitoare la pro-blemele legate de siguranţa alimentului, organizaţia trebuie să stabilească, să implementeze şi să menţină măsuri eficace de comunicare externă cu:

a) furnizorii şi contractanţii;b) clienţii sau consumatorii, în special în legătură

cu informaţiile privind produsul (incluzând instrucţiuni privind modul de utilizare, cerinţe speciale pentru de-pozitare şi, dacă este cazul, durata de păstrare), solici-tările, contractele sau cererile de ofertă sau comenzile inclusiv amendamentele la acestea şi răspunsul consu-matorului, inclusiv reclamaţiile acestora;

c) autorităţile legale şi de reglementare; d) cu alte organizaţii care au un impact asupra, sau

vor fi afectate de, eficacitatea sau actualizarea sistemu-lui de management al siguranţei alimentului.

Astfel, prin comunicare trebuie să se furnizeze in-formaţii referitoare la aspectele siguranţei alimentului legate de produsele organizaţiei, care pot fi relevante pentru alte organizaţii din lanţul alimentar. Aceasta se aplică în special la pericolele cunoscute pentru sigu-ranţa alimentului care trebuie să fie controlate de alte organizaţii din lanţul alimentar. Trebuie păstrate înre-gistrările comunicărilor.

Cerinţele de siguranţă a alimentului, ale autorităţi-lor, legale şi de reglementare şi cele ale consumatorilor trebuie să fie disponibile.

Personalul desemnat trebuie să aibă definite res-ponsabilitatea şi autoritatea de a comunica extern ori-ce informaţie privind siguranţa alimentului. Informaţiile obţinute prin comunicare externă trebuie să fie incluse ca elemente de intrare pentru actualizarea sistemului şi analiza managementului într-un sistem de siguranţă alimentară.

Organizaţia trebuie să stabilească, să implemente-ze şi să menţină măsuri eficace pentru comunicarea internă cu personalul legat de aspectele care au un im-pact asupra siguranţei alimentului.

Sistemul de comunicare internă al organizaţiei tre-buie să asigure că întreg personalul implicat în diferite operaţiuni şi proceduri are la dispoziţie informaţii sufi-ciente şi relevante. Conducătorul echipei de siguranţă a alimentului are un rol important în domeniul comu-nicării interne a problemelor de siguranţă a alimentelor în cadrul organizaţiei.

În cadrul organizaţiei, comunicarea cu personalul trebuie să fie realizată în mod clar şi la timp privind: dezvoltarea şi lansarea de produse noi, modificări pre-conizate ale materiilor prime şi ingredientelor, în sis-temul de producţie sau al proceselor, şi/sau clienţii şi cerinţele acestora. Trebuie acordată atenţie în special comunicării modificărilor cerinţelor legale şi de regle-

mentare, apariţiei de pericole pentru siguranţa alimen-telor noi şi neaşteptate, precum şi a metodelor de con-trol a acestor pericole.

Pentru a menţine eficacitatea sistemului de mana-gement al siguranţei alimentului, organizaţia trebuie să se asigure că informarea echipei de siguranţa ali-mentului se efectuează în timp util asupra modificări-lor, incluzând, cel puţin următoarele:

a) produse sau produse noi;b) materii prime, ingrediente şi servicii;c) sisteme şi echipamente de producţie;d) spaţii pentru producţie, amplasarea echipamen-

telor, mediul înconjurător;e) programe de curăţenie şi igienizare;f ) sisteme de ambalare, depozitare şi distribuţie;g) nivelurile de calificare a personalului şi/sau alo-

carea responsabilităţilor şi autorizărilor;

Fig.1

h) cerinţe legale şi de reglementare;i) cunoştinţe referitoare la pericolele pentru sigu-

ranţa alimentului şi la măsurile de control;j) cerinţe ale clienţilor, ale sectorului şi alte cerinţe

pe care le sesizează organizaţia;k) solicitări relevante din partea părţilor externe

interesate;l) reclamaţii care indică pericole pentru siguranţa

alimentului asociate cu produsul;m) alte situaţii care au impact asupra siguranţei

alimentului.Echipa de siguranţă a alimentului trebuie să se asi-

gure că aceste informaţii sunt incluse în actualizarea sistemului de management al siguranţei alimentului. Managementul de la cel mai înalt nivel trebuie să se asi-gure că informaţiile relevante sunt incluse ca elemente de intrare ale analizei efectuate de management.

Este esenţială recunoaşterea rolului organizaţiei şi poziţiei acesteia în lanţul alimentar, pentru a asigu-ra o comunicare interactivă eficientă pe tot parcursul

Page 5: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea �

STANDARDIZAREA EUROPEANĂlanţului, cu scopul de a furniza consumatorului final produse alimentare sigure. Un exemplu de canale de comunicare între părţile interesate din lanţul alimentar este prezentat în Figura 1.

Sistemele de management al siguranţei alimente-lor sunt stabilite, aplicate şi actualizate în cadrul unui sistem de management structurat şi încorporat în ac-tivităţile generale de management ale organizaţiei. Aceasta conferă beneficiu maxim organizaţiei şi părţi-lor interesate. Corelarea unui sistem de management al siguranţei alimentului cu un sistem de management al calităţii creşte credibilitatea companiei din punct de vedere al capabilităţii acesteia de a furniza consecvent produse sigure şi de calitate conform cu cerinţele spe-cificate în specificaţiile de produs final.

Implementarea sistemului de management al sigu-ranţei alimentului poate fi realizată independent de alte sisteme de management sau poate fi aliniată sau inte-grată în sistemele de management existente în organi-zaţie. Pentru a creşte credibilitatea şi pentru a rămâne competitiv într-un sistem concurenţial, aceste sisteme de management al siguranţei alimentului trebuie să fie în conformitate cu cerinţele specificate în standardele europene şi internaţionale.

Sistemul de management al siguranţei alimentului integrează principiile şi etapele de aplicare a sistemu-lui HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points) [Analiza Pericolelor şi a Punctelor Critice de Control], cu programele preliminare (PRP) şi cu comunicarea in-teractivă pe întreg parcursul lanţului alimentar.

Standardele care ajută la implementarea sisteme-lor de siguranţă alimentară sunt elaborate de Comisia Codex Alimentarius şi au fost adoptate în România în standardele: SR 13462-1: 2001; SR 13462-2: 2002 şi SR 13462 -3: 2002.

Standardul SR 13462-1 urmăreşte lanţul alimentar de la faza primară de producere, până la cea finală, când ajunge la consumator, şi stabileşte condiţiile necesare de igienă, în vederea producerii unui aliment sigur şi adecvat consumului. Acest standard oferă structura liniei de bază pentru alte coduri specifice aplicabile la sectoare diferite.

Aceste coduri specifice şi indicaţii trebuie citite îm-preună cu acest standard, cu Sistemul de analiză a ris-cului (HACCP) şi cu Indicaţiile de aplicare a acestuia, redate în standardul SR 13462-2.

Sistemul HACCP, descris în standardul SR 13462 -2, este bazat ştiinţific şi redă modul de identificare a riscurilor specifice şi măsurile pentru controlul lor, în scopul asi-gurării siguranţei alimentului.

HACCP este un instrument de evaluare a riscurilor şi de stabilire a sistemelor de control care se bazează mai curând pe prevenirea decât pe testarea produsului final. Orice sistem HACCP se poate adapta la schimba-

re, ca în cazul progreselor realizate în design-ul echipa-mentelor, al procedurilor de prelucrare sau al dezvoltă-rilor tehnologice.

HACCP se aplică pe întreg lanţul alimentar cu înce-pere de la producţia primară, până la consumul final de produse alimentare, iar implementarea lui poate fi bazată pe dovezi ştiinţifice şi pe efectul riscurilor asu-pra sănătăţii omului. Ca şi asigurarea securităţii alimen-tului, implementarea HACCP poate oferi alte beneficii semnificative. În plus, aplicarea sistemelor HACCP poa-te facilita verificarea de către autorităţi şi poate promo-va comerţul internaţional prin mărirea încrederii în se-curitatea alimentului.

Aplicarea cu succes a HACCP presupune angajarea totală şi implicarea managementului şi a forţei de muncă. Aceasta presupune, de asemenea, abordarea multidis-ciplinară; această abordare multidisciplinară trebuie să cuprindă, când este cazul, expertiză în domeniile agrono-miei, sănătăţii veterinare, producţiei, microbiologiei, medi-cinei, sănătăţii publice, tehnologiei alimentare, protecţiei mediului, chimiei şi ingineriei, conform studiului particu-lar. Aplicarea HACCP este compatibilă cu implementarea sistemelor de management al calităţii, aşa cum este seria SR EN ISO 9000 şi de management al securităţii alimen-tului în cadrul unor asemenea sisteme, aşa cum este seria SR EN ISO 22000.

Programe Preliminare care se referă la următoare-le aspecte:

Primirea, depozitarea şi livrarea de materii prime şi produse de calitate specificată şi depozitarea lor în condiţii sanitare şi de mediu adecvate, cum ar fi umidi-tatea şi temperatura, care să asigure securitatea şi sănă-tatea acestora.

Trasabilitatea şi rechemarea trebuie asigurate prin:

lotizarea materiilor prime şi a produselor:trasabilitate în sistem;sistem de rechemare.

Controlul dăunătorilor trebuie asigurat prin:programe eficace de control al dăunătorilor;igienă personală;GMP;proceduri de curăţenie şi igienizare;securitatea muncii.

Controlul chimic trebuie asigurat prin:Proceduri documentate pentru separarea şi utili-

zarea adecvată a substanţelor chimice de natură neali-mentară utilizate atât în interiorul, cât şi în proximitatea locaţiei pentru:

• materiale chimice pentru curăţenie; • pesticide; • insecticide.

Page 6: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

�  Standardizarea • Martie 2008

STANDARDIZAREA EUROPEANĂEchipamentul de producţie• principii de proiectare sanitară;• programe documentate de mentenanţă

preventivă; • programe documentate de etalonare.

Curăţenie şi igienizareProceduri de curăţenie şi igienizare a echipamente-

lor şi facilităţilor - scrise şi respectate.Igienă personală• cerinţe de igienă personală pentru angajaţi şi

alte persoane;• facilităţi;• principii de proiectare sanitară;• fluxul de producţie liniar.Controlul furnizorilor pentru a se asigura că:• furnizorii operează GMP şi programe de securi-

tate alimentară;• furnizorii sunt verificaţi.SpecificaţiiSpecificaţii scrise pentru: • ingrediente; • produse; • materiale de ambalare.Siguranţa alimentului este în principal realizată

de controlul la sursă, design-ul produsului, controlul procesului şi aplicarea Practicilor Adecvate de Igienă în timpul producţiei, prelucrării (inclusiv etichetarea), al manipulării, distribuirii, depozitării, comercializării, preparării şi utilizării alimentului, împreună cu aplica-rea sistemului HACCP.

Această abordare preventivă oferă mai mult con-trol decât testarea microbiologică pentru că eficacita-tea examinării microbiologice de evaluare a securităţii alimentului este limitată. Îndrumarea, în vederea stabi-lirii sistemelor bazate pe HACCP, este prezentată deta-liat în Analiza riscului şi Sistemul punctelor critice de control şi Indicaţiile de aplicare (SR 13462-3:2002).

Criteriile microbiologice trebuie să fie sta-bilite conform acestor principii şi trebuie să se bazeze pe analiză şi recoman-dări ştiinţifice şi, dacă există suficiente date, pe analiza riscului corespunzător ali-mentului şi utilizării sale. Se recomandă dezvoltarea criteriilor microbiologice într-un mod transparent; ele trebuie să întrunească cerin-ţele comerţului deschis. De asemenea, acestea trebuie să fie revăzute periodic, pentru relevanţă, cu privire la apariţia de noi organisme patogene, modificarea tehnologiilor şi pentru a lua în considerare noile date ştiinţifice.

Sistemul HACCP are la bază şapte principii, şi anume:

Principiul 1 – Coordonarea unei analize a riscului;Principiul 2 – Determinarea Punctelor Critice de

Control (PCC);Principiul 3 – Stabilirea limitei/limitelor critice;Principiul 4 – Stabilirea unui sistem de monitoriza-

re a controlului PCC;Principiul 5 – Stabilirea acţiunilor corective care

trebuie aplicate când monitorizarea indică faptul că un anumit PCC nu este sub control;

Principiul 6 – Stabilirea procedeelor de verificare, pen-tru a confirma că sistemul HACCP funcţionează eficient;

Principiul 7 – Stabilirea documentaţiei cu privire la toate procedurile şi registrele corespunzătoare acestor principii şi aplicarea lor.

Înainte de a aplica sistemul HACCP în sectoarele din lanţul alimentar, se recomandă ca acestea să funcţio-neze conform Principiilor Generale Codex de Igienă a Ali-mentului, Codurilor Codex de Practică corespunzătoare şi respectivei legislaţii referitoare la siguranţa alimentu-lui. Managementul este necesar pentru implementarea unui sistem HACCP eficient. În timpul identificării riscu-lui, al evaluării şi al operaţiilor ulterioare în conceperea şi aplicarea sistemelor HACCP, trebuie să se ia în con-siderare impactul materiilor prime, al ingredientelor, practicilor de obţinere a produselor alimentare, rolul proceselor de fabricaţie asupra controlului riscurilor, utilizării finale a produsului, categoriilor de consuma-tori cărora le sunt destinate şi dovada epidemiologică raportată la securitatea produsului alimentar.

Aşa cum am descris mai sus, înainte de implemen-tarea HACCP este necesar să existe proceduri şi instruc-tiuni specifice pentru implementarea şi dezvoltarea unor programe preliminare care să asigure eliminarea pericolelor de contaminare, programe fără de care s-ar stabili mai multe puncte critice de control, mai multe

măsuri de menţinere a acestora în limi-tele accesibile şi care s-ar mate-

rializa într-un sistem HACCP ineficace şi ineficient.

Sistemul HACCP identifică pericolele specifice şi măsurile de control necesar să se

asigure securitatea ali-mentelor. Un plan HACCP

este specific pentru fiecare aliment şi pentru fiecare proces

de fabricaţie. Aplicarea cu succes a sistemului HACCP necesită o implicare totală a mana-gementului şi a forţei de muncă.

Page 7: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea �

STANDARDIZAREA EUROPEANĂPrincipiile Generale pentru Igiena Alimentelor (Ge-

neral Principles of Food Hygiene) urmăresc căile de fa-bricare a alimentelor, de la producţia primară la consu-matorul final, stabilind modalităţile de control pentru fiecare etapă. Pe scurt, ele stabilesc condiţiile de am-plasament şi utilităţi, procesul de control al fabricaţiei şi cerinţele privind igienizarea, igiena personală şi con-trolul lor. Importanţa programului bazat pe Principiile Generale pentru Igiena Alimentelor (General Principles of Food Hygiene) şi GMPs nu poate fi ignorată deoare-ce acestea sunt baza implementării planului HACCP. În lipsa lor, se poate ajunge la introducerea unor puncte critice de control adiţionale care ar trebui identifica-te, monitorizate şi menţinute sub control prin planul HACCP, ceea ce nu este indicat, eficace şi eficient.

Sistemul HACCP este bazat ştiinţific şi identifică sis-tematic riscurile specifice şi măsurile pentru controlul acestora, în scopul asigurării siguranţei alimentului. HACCP este un instrument de evaluare a riscurilor şi de stabilire a sistemelor de control care se bazează mai cu-rând pe prevenirea decât pe testarea produsului final. Sistemul HACCP se poate adapta continuu la schimba-re care poate fi determinată de progresele realizate în design-ul echipamentelor, al procedeelor de prelucrare sau al dezvoltărilor tehnice şi tehnologice.

HACCP se aplică pe întreg parcursul lanţului alimen-tar, cu începere de la producţia primară, până la consu-mul final de produse alimentare, iar implementarea lui poate fi bazată pe dovezi ştiinţifice şi pe efectul riscuri-lor asupra sănătăţii omului. Ca şi sistemul de manage-ment al siguranţei alimentului, sistemul HACCP poate oferi beneficii semnificative prin facilitarea controlului şi a verificărilor de către autorităţi şi pentru promova-rea comerţului internaţional prin mărirea încrederii în siguranţa alimentului.

Analiza pericolelor este cheia pentru un sistem eficace de management al siguranţei alimentelor, deoa-rece realizarea analizei pericolelor ajută la organizarea cunoştinţelor necesare de stabilire a unei combinaţii eficace de măsuri de control. Este necesar ca toate pe-ricolele probabile să apară pe lanţul alimentar, inclusiv pericolele care pot fi asociate cu tipul de proces şi uni-tate productivă utilizată, să fie identificate şi evaluate. În acest fel se asigură mijloacele necesare determinării şi documentării pericolelor identificate şi de stabilire a măsurilor de control de o anumită organizaţie din lan-ţul alimentar.

Page 8: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

�  Standardizarea • Martie 2008

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

ISO şi CEI au publi-cat de curând o broşură gratuită care prezintă o recapitulare a ghiduri-lor comune. Aceste ghi-duri alcătuiesc o sumă considerabilă de sfaturi utile, nu numai pentru redactorii de standarde şi reprezentanţii con-sumatorilor activi în domeniul standardiză-rii, dar şi pentru proiec-tanţi, întreprinderile de producţie, furnizorii de

servicii, distribuitori, laboratoarele de încercări, autori-tăţile de reglementare şi asociaţiile care reprezintă inte-resele consumatorilor, persoanele cu handicap, copii şi cetăţenii în vârstă, ecologişti, universităţile şi studenţii.

Broşura Ghidurile ISO/CEI, o valoare adăugată pentru standardele internaţionale, prezintă detaliat publicaţiile esenţiale de interes general. Elaborate iniţial pentru a sprijini redactorii de standarde să ţină seama de nece-sităţile părţilor interesate, precum consumatorii, aceste ghiduri conţin şi informaţii utile din afara mediilor pro-fesioniste de standardizare, mai ales pentru grupurile indicate mai sus (broşura nu menţionează ghidurile care tratează subiecte cu caracter prea specializat).

Noua broşură, în ediţie bilingvă (franceză şi engle-ză) descrie succint Ghidurile ISO/CEI care tratează ur-mătoarele subiecte:

vocabularul standardizării;

redactarea de standarde destinate evaluării conformităţii;

informaţii destinate consumatorilor la achiziţiona-rea de mărfuri şi servicii;

instrucţiuni de utilizare a produselor de către consumatori;

ambalaje care răspund necesităţilor consumatorilor;încercări comparative ale produselor de consum şi

ale serviciilor lor;securitatea copiilor;aspecte de securitate în standarde;aspecte de mediu în standarde;să răspundă în standarde la necesităţile persoane-

lor în vârstă şi a celor cu handicap;justificarea standardelor de sisteme de management;vocabularul managementului riscului;simboluri grafice care răspund necesităţilor

consumatorilor;luarea în calcul a necesităţilor consumatorilor în

standardele care se referă la servicii;exprimarea incertitudinii măsurării (va apărea);vocabular de metrologie (va apărea);

Publicaţia Ghidurile ISO/CEI, o valoare adăugată pen-tru standardele internaţionale (ISBN 978-92-67-01165-3) este disponibilă gratuit şi poate fi achiziţionată de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vân-zări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă nr. 1101/2008

O NOUĂ BROŞURĂ GRATUITĂ CU PRIVIRE LA GHIDURILE ISO/CEI VA INTERESA CONSUMATORII, FABRICANŢII, AUTORITĂŢILE DE REGLEMENTARE ŞI NUMEROASE ALTE GRUPURI PROFESIONALE

CONSUMERS, MANUFACTURERS, REGULATORS AND MANY OTHERS MAY BENEFIT FROM FREE NEW BROCHURE ON ISO/CEI GUIDES

ISO and CEI have just published a free brochure which gives an overview of joint guides that provide a rich source of help-ful advice not only for standards writers and consumer representatives active in standardization, but also for designers, product manufacturers, service providers, retail chains, testing laboratories, regulators and associations representing the interests of consumers, the disabled, children and senior citizens, in addition to environmentalists, academics and their studentsKeywords: brochure, ISO/IEC guides, International Standards, additional value, stakeholders

Page 9: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea �

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

ISO a publicat primul document de referinţă ratificat pe plan in-ternaţional care se referă la pregătirea pentru incidente şi la mana-gementul continuităţii pentru organizaţiile din sectorul public şi din cel privat.

Specificaţia disponibilă pentru public ISO/PAS 22399:2007, Se-curitatea societăţii. Linii directoare pentru pregătirea în cazul unui inci-

dent şi managementul continuităţii operaţi-onale, se bazează pe cele mai bune practici ale standardelor internaţionale din cinci state: Australia, Statele Unite, Israel, Japo-nia şi Marea Britanie.

Catastrofele naturale, acţiunile teroris-te, accidentele tehnologice şi incidentele de mediu au demonstrat clar că situaţiile de criză, provocate intenţionat sau cu ca-racter involuntar, pot afecta sectorul public şi pe cel privat.

Lumea a conştientizat faptul că orga-nismele şi întreprinderile din aceste dome-nii trebuie să ştie să se pregătească pentru incidente neaşteptate şi potenţial devasta-toare şi să le combată.

Specificaţia ISO/PAS 22399:2007 este primul referenţial al comitetului tehnic ISO/TC 223, Securitatea societăţii, care este însărcinat să elaboreze standarde în domeniul managementului crizei şi al continuităţii.

Domnul Stefan Tangen, secretar al ISO/TC 223, a afirmat: „ISO/PAS 22399 re-prezintă un progres major în tratarea şi pregătirea situaţiilor de urgenţă şi de ca-tastrofă, în capacitatea de intervenţie şi de

ORGANIZAŢIA INTERNAŢIONALĂ DE STANDARDIZARE PUBLICĂ UN REFERENŢIAL INTERNAŢIONAL PENTRU PREGĂTIREA PENTRU INCIDENTE ŞI MANAGEMENTUL CONTINUITĂŢII OPERAŢIONALE

ISO PUBLISHES INTERNATIONAL BENCHMARK FOR INCIDENT PREPAREDNESS AND OPERATIONAL CONTINUITY MANAGEMENT

ISO has published the first internationally ratified benchmark document addressing incident preparedness and continu-ity management for organizations in both public and private sectors.The Publicly Available Specification ISO/PAS 22399:2007, Societal security. Guidelines for incident preparedness and opera-tional continuity management, is based on best practice from five national standards from Australia, Israel, Japan, the United Kingdom and the United StatesKey words: society, incident preparedness, operational continuity management, best practice, public sector, private sector

Page 10: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

�0  Standardizarea • Martie 2008

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂcontinuitate. Adoptată în unanimitate de cele 50 de state care alcătuiesc comitetul, specificaţia furnizează organizaţiilor un referenţial aprobat pe plan internaţi-onal pentru managementul situaţiilor de urgenţă şi al catastrofelor”.

ISO/PAS 223999:2007 stabileşte procesul, princi-piile şi terminologia pregătirii incidentelor şi manage-mentului continuităţii operaţionale (a întreprinderilor) în contextul securităţii societăţii. Domnul Ivar Jachwitz, coordonator al grupului de lucru responsabil cu redac-tarea ISO/PAS 22399, a declarat: „Liniile directoare oferă o bază pentru înţelegerea, dezvoltarea şi implemen-tarea pregătirii pentru incidente şi a managementului continuităţii operaţionale în cadrul organizaţiei şi crea-rea încrederii în relaţiile organizaţie-comunitate, între-prindere-întreprindere şi organizaţie-client.

„Ele constituie un instrument care permite organi-zaţiilor publice sau private să examineze factorii şi mă-surile necesare pentru a se pregăti în cazul unui incident involuntar, intenţionat sau natural (întrerupere, urgen-ţă, criză sau catastrofă), pentru ca ele să-l poată admi-nistra, să supravieţuiască şi să ia măsurile corespunză-toare pentru a asigura durabilitatea organizaţiei”.

Pentru ca organizaţia să reziste, este nevoie de o pregătire activă la întreruperile serviciului şi la inciden-tele potenţiale, pentru a se evita suspendarea opera-ţiunilor şi a serviciilor critice sau pentru a se prevedea reluarea lor rapidă.

ISO/PAS 22399 descrie un proces de management holistic care identifică impacturile potenţial ameninţă-

toare pentru o organizaţie şi furnizează un cadru pen-tru reducerea la minimum a efectelor lor.

Institutul Suedez de Standardizare – SIS – răspun-de de secretariatul ISO/TC 223, care este alcătuit din reprezentanţi din economie, gestionarii situaţiilor de urgenţă şi ai catastrofelor, profesioniştii din domeniul securităţii, organizaţiile guvernamentale şi neguverna-mentale din peste 50 de ţări.

Cooperarea internaţională în cadrul ISO/TC 223 se va intensifica în anii următori, pentru a sprijini organi-zaţiile şi comunităţile să trateze în comun situaţiile de urgenţă şi să le depăşească.

Ea le va permite să elaboreze standarde, proceduri şi sisteme pentru a fi mai bine pregătiţi şi mai încre-zători în managementul situaţiilor de criză. Procesele referitoare la pregătire şi la continuitate, care asigură interoperabilitatea cu lumea înconjurătoare, sunt ele-mente determinante pentru a salva vieţi umane şi a ajuta comunităţile confruntate cu catastrofe să le solu-ţioneze şi să le depăşească.

Specificaţia disponibilă pentru public ISO/PAS 22399:2007 poate fi achiziţionată de la Asoci-aţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucu-reşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO nr. 1094/2007

Page 11: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

RECICLAREA NAVELOR. O NOUĂ SERIE DE STANDARDE ISO VA AJUTA TOATE PĂRŢILE INTERESATE

NEW SERIES OF ISO STANDARDS ASSISTS STAKEHOLDERS IN RECYCLING SHIPS

ISO has launched the first document of a new series of management system standards for the recycling of ships. The new series, ISO 30000, Ship recycling management systems, will support environmental protection and increase the safety of workers. The ISO 30000 series aims to provide assistance to organizations implementing or improving a ship recycling management system through guidance on the allocation of resources, assignment of responsibilities, and ongoing evalu-ation of practices, procedures and processesKey words: ships, recycling of ships, management system, environmental protection, safety of workers, protection of human health

Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) a lansat primul document al unei noi serii referitoare la sistemele de management pentru reciclarea nave-lor. Noua serie, ISO 30000, Sisteme de management al reciclării navelor, va contribui la protecţia mediului şi va spori securitatea lucrătorilor.

Reciclarea navelor contribuie la reducerea energiei şi a resurselor la nivel mondial. Dacă operaţiile de de-montare nu sunt bine efectuate, prezenţa azbestului, a hidrocarburilor şi a altor substanţe periculoase pentru mediu poate avea consecinţe serioase asupra mediului şi a sănătăţii oamenilor.

Seria ISO 30000 îşi propune să ofere sprijin organi-zaţiilor care aplică sau îmbunătăţesc un sistem de ma-nagement al reciclării navelor, furnizând linii directoare pentru atribuirea de resurse şi responsabilităţi şi pen-tru evaluarea permanentă a practicilor, procedurilor şi proceselor.

Căpitanul Charles Piersall, preşedinte al comitetului tehnic ISO/TC 8, Nave şi tehnologie maritimă, a declarat: „Standardul ISO 30000 a fost elaborat pentru a sprijini părţile interesate – mari şi mici – în implementarea uni-formă a specificaţiilor Organizaţiei Maritime Internaţio-nale (OMI) pentru reciclarea navelor. Seria de standarde va spori transparenţa, va facilita comerţul şi va constitui o referinţă clară pentru industrie şi un instrument pre-ţios pentru evaluarea riscurilor. Aceste standarde ISO pot fi utilizate pretutindeni, de către orice organizaţie şi pentru navele de toate tipurile şi de toate dimensiunile, utilizate în comerţul internaţional şi naţional”.

Aceste standarde vor fi utile pentru industria reci-clării navelor, pentru şantierele navale, industria trans-portului maritim, proprietarii de nave, institutele de cercetare maritimă, centrele universitare de tehnologie maritimă, ministerele însărcinate cu transportul ma-ritim, marinele naţionale, organizaţiile din domeniul

Page 12: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂmuncii, organizaţiile care se ocupă de protecţia mediu-lui, autorităţile şi societăţile portuare şi organismele de inspecţie.

Primul document al seriei, ISO/PAS 30000:2008, Nave şi tehnologie maritimă. Sisteme de management al reciclării navelor. Specificaţii referitoare la sistemele de management pentru şantierele de reciclare a navelor, sigure şi nepoluante, este acum disponibil sub formă de specificaţie disponibilă pentru public (PAS) până când va fi publicat standardul internaţional pe aceeaşi temă. Documentul stabileşte specificaţii detaliate pen-tru gestionarea centrelor de reciclare sigure, conforme cu reglementarea şi responsabile din punct de vedere ecologic.

Alte standarde în curs de elaborare vor trata ur-mătoarele aspecte: cele mai bune practici, evaluări şi planuri, linii directoare pentru selectarea centrelor de reciclare a navelor, cerinţe pentru certificarea organis-melor de audit, informaţii pentru controlul materialelor periculoase, inclusiv azbestul. Aceste documente vor trebui să fie disponibile sub formă de specificaţii dispo-nibile pentru public în cursul acestui an.

Standardul ISO 30000 a fost elaborat în cooperare cu OMI şi cu alte organizaţii internaţionale. El va susţi-ne şi va completa lucrările referitoare la convenţii, linii directoare şi reglementări ale OMI şi la viitoarele pre-scripţii ale OMI în domeniul reciclării navelor, precum şi la lucrările grupului de lucru al OMI/OIT (Organizaţia Internaţională a Muncii)/PNUE (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu – Convenţia de la Bâle).

Alan Bryden, secretar general al ISO, a declarat: „Standardele elaborate de ISO pe bază de consens con-stituie un supliment tehnic important pentru diverse-le lucrări ale OMI. Iată de ce ISO cooperează strâns cu această organizaţie pentru a elabora standarde care vin să sprijine prescripţiile şi reglementările OMI, evitând cu

grijă orice coincidenţă a informaţiilor provenite din sur-se diverse. Împreună, ISO şi OMI îşi aduc o contribuţie importantă şi cercetată pentru a garanta un mediu ma-rin mai curat şi mai durabil şi securitatea lucrătorilor”.

Standardele internaţionale ale ISO cu privire la re-ciclarea navelor vor crea transparenţa şi vor îmbunătăţi comunicarea, încurajând încrederea între parteneri în lanţul de reciclare/demontare. Seria ISO 30000 va crea reguli echitabile de joc pentru întreprinderi şi autorită-ţile de reglementare întrucât ea constituie o referinţă fiabilă şi concisă pentru realizarea reciclării. Ea prezintă şi avantajul de a constitui un instrument de evaluare a riscului pentru autorităţile publice şi industrie şi un ajutor pentru selectarea furnizorilor.

ISO 30000 urmează abordarea Planifică-Efectuea-ză-Verifică-Acţionează a celorlalte standarde de sis-teme de management ale ISO. El este compatibil cu standardele ISO 9001 (pentru managementul calităţii), ISO 14001 (pentru managementul de mediu) şi ISO 28000 (pentru siguranţa lanţului de aprovizionare).

Prezenta serie de standarde este elaborată de ISO/TC 8, Nave şi tehnologie maritimă, grupul de lucru GT 1, Reciclarea navelor.

ISO/PAS 30000, Nave şi tehnologie maritimă. Sisteme de management al reciclării navelor. Specificaţii referi-toare la sistemele de management pentru şantierele de reciclare a navelor, sigure şi nepoluante, poate fi achiziţi-onat de la Asociaţia de Standardizare din România, Ser-viciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO nr. 1105/2008

Page 13: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

O nouă serie de standarde ISO oferă comunităţii in-ternaţionale instrumente practice pentru a răspunde pro-vocărilor pe care le pun, la nivel mondial, managementul resurselor limitate de apă şi furnizarea unui acces la apa potabilă şi la canalizare pentru populaţia globului.

Un comitet tehnic al ISO a publicat de curând trei stan-darde care oferă linii directoare pentru elementele servicii-lor legate de sistemele de alimentare cu apă potabilă şi sis-temele de canalizare. Aceste standarde internaţionale sunt destinate a sprijini serviciile publice de furnizare a apei şi operatorii lor pentru a atinge un nivel de calitate care răs-punde în mod optim aşteptărilor utilizatorilor şi principiilor dezvoltării durabile.

Secretarul general Alan Bryden a afirmat: „Standardele ISO vor juca un rol important facilitând accesul la o apă po-tabilă fără risc sanitar şi la canalizare, graţie celei mai bune conduceri la toate nivelurile. Publicarea lor constituie o pri-mă etapă pentru a răspunde preocupării Naţiunilor Unite, care au recunoscut că accesul la apă este un drept esenţial al omului şi au stabilit obiective ambiţioase pentru spori-rea accesului la serviciile de apă potabilă şi de canalizare, în mod deosebit în statele în curs de dezvoltare”.

Standardul ISO 24510, Activităţi referitoare la serviciile de apă potabilă şi de canalizare. Linii directoare pentru evalu-area şi îmbunătăţirea serviciului destinat beneficiarilor, este

NOI STANDARDE PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII SERVICIILOR DE APĂ DESTINATE CONSUMATORILOR

NEW ISO STANDARDS TO IMPROVE QUALITY OF WATER SERVICES TO CONSUMERS

A suite of new ISO standards offers the international community practical tools to address the global challenge of effec-tively managing limited water resources in order to provide access to safe drinking water and sanitation for the world’s population. ISO has just published three standards providing guidelines for service activities relating to drinking water supply systems and wastewater sewerage systems. These international standards are designed to help water authorities and their operators to achieve a level of quality that best meets the expectations of users and the principles of sustainable developmentKey words: water resources, quality, sustainable development, consumers, ISO standards

un standard orientat spre furnizarea de servicii, care tratea-ză următoarele teme:

o scurtă descriere a elementelor constitutive ale serviciului destinat beneficiarilor;

obiectivele fundamentale ale serviciului, ţinând seama de necesităţile şi aşteptările utilizatorilor;

liniile directoare pentru a răspunde necesităţilor şi aşteptărilor beneficiarilor;

criteriile de evaluare a serviciului destinat benefi-ciarilor în funcţie de liniile directoare furnizate;

exemple de indicatori de performanţă legate de criteriile de evaluare care pot fi utilizate pentru evaluarea performanţei serviciului.

Standardul ISO 24511, Activităţi referitoare la serviciile de apă potabilă şi de canalizare. Linii directoare pentru ma-nagementul serviciilor publice de canalizare şi pentru eva-luarea serviciilor furnizate, şi ISO 24512, Activităţi referitoare la serviciile de apă potabilă şi de canalizare. Linii directoare pentru managementul serviciilor publice de apă potabilă şi pentru evaluarea serviciilor furnizate, ambele orientate spre management, tratează următoarele teme:

o scurtă descriere a elementelor fizice constitutive, in-frastructurale, manageriale şi instituţionale ale serviciilor publice de furnizare a apei;

obiectivele fundamentale ale serviciilor publice de

Page 14: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂfurnizare a apei, considerate a fi aplicabile global la cel mai înalt nivel;

linii directoare ale managementului serviciilor publice de furnizare a apei;

linii directoare de evaluare a serviciilor de furnizare a apei, cu criterii de evaluare a serviciilor legate de obiective-le şi indicatorii de performanţă legaţi de aceste criterii.

Obiectivul vizat în aceste standarde internaţionale este de a furniza părţilor interesate vizate linii directoare pentru evaluarea şi îmbunătăţirea serviciilor furnizate, precum şi pentru îmbunătăţirea managementului serviciilor publice de furnizare a apei, în coerenţă cu obiectivele globale fixa-te de către autorităţile competente.

Aceste standarde sunt destinate a facilita dialogul între părţile interesate şi a le permite să realizeze o înţelegere împărtăşită a funcţiilor şi sarcinilor serviciilor publice de furnizare a apei. De asemenea, ele pot să ofere metode şi instrumente pentru definirea la nivel naţional a obiective-lor şi specificaţiilor şi pentru evaluarea şi urmărirea perfor-manţei, în vederea unei eventuale evaluări comparative a serviciilor publice de furnizare a apei.

Jean-Luc Renaud, preşedinte al comitetului tehnic ISO/TC 224, care a elaborat standardele menţionate, a rele-vat: „Numeroase părţi interesate sunt implicate în serviciile de furnizare a apei şi aceste standarde vor fi utile pentru sistemele colective de evaluare, permiţând îmbunătăţirea continuă a serviciului pentru beneficiari. Aceasta implică

clarificarea responsabilităţilor tuturor. Unul dintre obiec-tivele principale ale comitetului a fost stabilirea unor linii directoare pentru realizarea unei mai bune înţelegeri reci-proce a responsabilităţilor şi sarcinilor tuturor părţilor inte-resate. Aceste standarde vor trebui să fie adaptate contex-tului naţional şi regional. Comitetul tehnic şi-a manifestat interesul pentru statele în curs de dezvoltare prin crearea unui grup de lucru ad-hoc, condus de Maroc, în vederea susţinerii acestor ţări în procesul de aplicare a acestor stan-darde. Unele state africane au procedat la o aplicare-pilot a standardelor”.

Aplicarea standardelor va face obiectul unei urmăriri care va permite obţinerea de feedback-uri utile în scopuri de îmbunătăţire.

Noile standarde au fost elaborate de ISO/TC 224, Acti-vităţi de servicii referitoare la sistemele de alimentare cu apă potabilă şi la sistemele de canalizare. Criterii de calitate a ser-viciului şi indicatori de performanţă.

Standardele internaţionale menţionate mai sus pot fi achiziţionate de la Asociaţia de Standardizare din Româ-nia, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88.

Traducere: Maria Bratu – Comunicat de presă ISO nr. 1100/2008

Standarde elaborate recent de Asociaţia de Standardizare din România în domeniul calităţii apei

Indicativ Titlu

SR EN ISO 18412:2007 Calitatea apei. Determinarea cromului (VI). Metoda fotometrică pentru ape slab contaminate

SR EN ISO 15839:2007 Calitatea apei. Senzori/echipament de analiză online pentru apă. Specificaţii şi încercări de performanţă

SR EN ISO 19458:2007 Calitatea apei. Prelevare prin analiză microbiologică

SR EN 15204:2007 Calitatea apei. Ghid pentru analiza de rutină a abundenţei şi compoziţiei fitoplanctonului prin utilizarea microsco-piei inverse (metoda Utermöhl)

SR EN 1622:2007 Calitatea apei. Determinarea pragului de miros (TON) şi a pragului de gust (TFN)

SR EN ISO 20079:2007 Calitatea apei. Determinarea efectului toxic al constituenţilor apei şi ai apei reziduale asupra lintiţei (Lemna minor). Test de inhibiţie a creşterii lintiţei

SR EN ISO 16712:2007 Calitatea apei. Determinarea toxicităţii acute a sedimentelor marine sau a sedimentelor de estuar asupra amfipodelor

SR EN ISO 5667-1:2007 Calitatea apei. Prelevare. Partea 1: Ghid general pentru stabilirea programelor şi tehnicilor de prelevare

SR EN ISO 8192:2007 Calitatea apei. Test de inhibiţie a consumului de oxigen al nămolului activ la oxidarea carbonului şi amoniacului

SR EN ISO 9509:2007 Calitatea apei. Teste de toxicitate pentru evaluarea inhibării nitrificării produse de microorganismele din nămolul activ

SR EN 15196:2007 Calitatea apei. Ghid de prelevare şi pregătire a pupelor de Chironomidae (Ordin Diptera) pentru evaluare ecologică

SR EN 1483:2007 Calitatea apei. Determinarea conţinutului de mercur. Metoda prin spectrometrie de absorbţie atomică

SR EN ISO 19493:2007 Calitatea apei. Linii directoare pentru studii biologice marine referitoare la populaţia din substratul dur

Page 15: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ŞI ASIGURAREA CALITĂŢII

SR ISO 10014:2007, Managementul calităţii. Linii directoare pentru realizarea beneficiilor economice şi financiare

Standardul furnizează linii directoare pentru realizarea beneficiilor economice şi financiare prin aplicarea efectivă a principiilor managementului calităţii rezultate din ISO 9001:2005 şi este realizat pentru a sprijini mana-gementul de la cel mai înalt nivel să identifice şi să realizeze aceste beneficii

Clasificare alfanumerică: U35-Managementul calităţii şi asigurarea calităţii;Clasificare ICS: 03.120.10-Managementul calităţii şi asigurarea calităţii

CALITATEA SOLULUI

SR ISO 10382:2007, Calitatea solului. Determinarea pesticidelor organoclorurate şi a bifenililor policloru-raţi. Metoda gaz-cromatografică cu detecţie prin captură de electroni

Standardul specifică o metodă de determinare cantitativă a şapte compuşi bifenil cloruraţi şi a şaptesprezece pesticide organoclorurate în sol. El este aplicabil pentru toate tipurile de sol. În condiţiile specificate în acest stan-dard se pot atinge limite de detecţie între 0,1 µg/kg şi 4 µg/kg (exprimat ca substanţă uscată). Standardul cuprin-de cerinţe privind principiul metodei, reactivii, aparatura, prepararea de soluţii etalon de PCB şi OCP, prelevarea şi păstrarea probelor, modul de lucru, raportul de încercare şi exactitatea

Clasificare alfanumerică: S91-Metode de analiză;Clasificare ICS: 13.080.10-Proprietăţi chimice ale solurilor

SR ISO 14154:2007, Calitatea solului. Determinarea unor clorofenoli selectaţi. Metoda gaz-cromatografi-că cu detecţie prin captură de electroni

Standardul descrie determinarea gaz-cromatografică a 15 clorofenoli (2,3-, 2,4-, 2,6-, 3,4-, şi 3,5 diclorfenol;

STANDARDELE LUNII

STANDARDS OF THE MONTH

This article briefly presents the standards published last month by the Romanian Association for Standardization

Page 16: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ2,3,4-, 2,3,5-, 2,3,6-, 2,4,5-, 2,4,6-, şi 3,4,5-triclorofenol, 2,3,4,5- şi 2,3,4,6-tetraclorfenol şi pentaclorfenol) în probele de sol. Această metodă poate fi aplicată, de asemenea, la orice alte probe solide cum sunt sedimentele şi deşeuri-le solide. Metoda descrisă în standard se bazează pe două etape. Prima include o extracţie solid-lichid: clorofenolii sunt extraşi din sol cu un amestec de acetonă-hexan la un pH scăzut. A doua este cea de purificare, bazată pe ex-tracţii succesive în medii apoase bazice şi acide de hexan. Standardul cuprinde cerinţe privind reactivii, aparatura, prelevarea, modul de lucru, modul de calcul, fidelitatea, asigurarea şi controlul calităţii şi raportul de încercare

Clasificare alfanumerică: S91-Metode de analiză;Clasificare ICS: 13.080.10-Proprietăţi chimice ale solurilor

MICROBIOLOGIE ALIMENTARĂ

SR ISO 18593:2007, Microbiologia alimentelor şi a nutreţurilor. Metode orizontale privind tehnicile de eşantionare de pe suprafeţe folosind plăci de contact şi tampoane

Prezentul document specifică metode orizontale pentru tehnici de eşantionare folosind plăci de contact sau tampoane pe suprafeţe din mediul industriei alimentare (şi unităţi de procesare a alimentelor), în vederea detec-tării sau enumerării microorganismelor viabile

Clasificare alfanumerică: N01-Metode de analiză;Clasificare ICS: 07.100.30-Microbiologie alimentară

MĂSURAREA DEBITULUI ÎN CONDUCTE ÎNCHISE

SR ISO/TR 3313:2007, Măsurarea debitului de fluide în conducte închise. Linii directoare referitoare la efectele pulsaţiilor curgerii asupra instrumentelor de măsurare a debitului

Standardul defineşte curgerea pulsatorie, o compară cu curgerea staţionară, arată cum poate fi detectată şi descrie efectele pe care le are asupra diafragmelor, ajutajelor sau tuburilor Venturi şi debitmetrelor cu turbină sau vortex, când aceste dispozitive sunt utilizate pentru măsurarea debitului de fluid într-o conductă

Clasificare alfanumerică: P36-Mijloace de măsurare a debitului;Clasificare ICS: 17.120.10-Măsurarea debitului în conducte închise

SR ISO 11631:2007, Măsurarea debitului de fluide. Metode de specificare a performanţei debitmetrelor

Acest standard se aplică specificaţiilor tehnice şi descrierilor elaborate de producătorii de debitmetre. El pre-cizează metode pentru descrierea performanţei oricărui debitmetru, utilizat atât în conducte sub presiune, cât şi în canale deschise. Documentul arată cum pot fi clasificate debitmetrele în funcţie de grupa lor de trasabilitate şi specifică cum trebuie formulate declaraţiile producătorului referitoare la trasabilitate, asigurarea calităţii şi condi-ţiile de utilizare, chiar dacă pot fi necesare precizări ulterioare pentru alte condiţii de utilizare

Clasificare alfanumerică: P36-Mijloace de măsurare a debitului;Clasificare ICS: 17.120.10-Măsurarea debitului în conducte închise

SR ISO/TR 12764:2007, Măsurarea debitului de fluide în conducte închise. Măsurarea debitului cu contoa-re vortex în conducte cu secţiune circulară sub presiune

Prezentul raport tehnic pune la dispoziţie informaţii generale referitoare la contoare vortex, inclusiv un glosar şi un set de ecuaţii inginereşti utile în specificarea performanţei. Documentul descrie construcţia tipică a unui contor vortex şi identifică necesitatea pentru verificare, certificare şi trasabilitate. El pune, de asemenea, la dispo-ziţie informaţiile tehnice necesare utilizatorului pentru alegerea şi utilizarea contoarelor vortex, oferă instrucţiuni pentru etalonare, explică terminologia relevantă şi descrie procedurile de încercare, însoţite de lista de specifica-ţii, notele de aplicare şi ecuaţiile cu care se determină caracteristicile de performanţă preconizate

Page 17: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂClasificare alfanumerică: P36-Mijloace de măsurare a debitului;Clasificare ICS: 17.120.10-Măsurarea debitului în conducte închise

APLICAŢII FEROVIARE

SR EN 14587-1:2007, Aplicaţii feroviare. Cale. Sudare şine prin topire intermediară. Partea 1: Şine noi de mărcile de oţel R220, R260, R260Mn şi R350HT într-o instalaţie fixă

Standardul stabileşte cerinţele referitoare la aprobarea unei proceduri de sudare într-o instalaţie fixă, pre-cum şi cerinţele pentru producţia de suduri. Documentul se aplică şinelor Vignole noi, cu mărcile de oţel R220, R260Mn şi R350HT, de masă mai mare sau egală cu 40 kg/m, sudate printr-un proces de sudare prin scânteie (to-pire intermediară), într-o instalaţie fixă şi destinate pentru utilizarea la infrastructura feroviară

Clasificare alfanumerică: D67-Aparate şi material mărunt;Clasificare ICS: 25.160.10-Procedee de sudare; 93.100-Construcţii de căi ferate

SETURI DE CARACTERE ŞI CODIFICAREA INFORMAŢIEI

SR ISO/CEI TR 18044:2007, Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Managementul incidentelor de securitate a informaţiei

Standardul furnizează sfaturi şi îndrumări privind managementul incidentelor de securitate a informaţiei pen-tru managerii responsabili cu securitatea informaţiei şi managerii pentru sisteme informatice, service şi reţele.

Clasificare alfanumerică: X62-Tehnici de securitate;Clasificare ICS: 35.040-Seturi de caractere şi codificarea informaţiei

CEREALE, LEGUMINOASE ŞI PRODUSE DERIVATE

SR ISO 21415-2:2007, Grâu şi făină de grâu. Conţinut de gluten. Partea 2: Determinarea glutenului umed prin mijloace mecanice

Documentul specifică o metodă pentru determinarea conţinutului de gluten umed din făina de grâu (Triti-cum aestivum L. şi Triticum durum Desf.) prin mijloace mecanice. Această metodă se aplică direct la făină

Clasificare alfanumerică: S21-Seminţe pentru consum alimentar;Clasificare ICS: 67.060-Cereale, leguminoase şi produse derivate

GAZ NATURAL

SR ISO 20765-1:2007, Gaz natural. Calculul proprietăţilor termodinamice. Partea 1: Proprietăţile fazei ga-zoase destinate utilizării în transport şi distribuţie

Standardul furnizează metoda de calcul a proprietăţilor volumetrice şi calorifice ale gazelor naturale

Clasificare alfanumerică: A62-Gaze combustibile;Clasificare ICS: 75.060-Gaz natural

SR ISO 23874:2007, Gaz natural. Cerinţele cromatografiei în fază gazoasă pentru calculul punctului de rouă al hidrocarburii

Acest document descrie cerinţele de exploatare pentru analiza gazului natural tratat pentru transport sau calitatea conductei astfel încât temperatura punctului de rouă a hidrocarburii să poată fi calculată utilizând o ecuaţie de stare adecvată. Aceasta se poate aplica gazelor care au temperaturi maxime ale punctului de rouă

Page 18: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂClasificare alfanumerică: A62-Gaze combustibile;Clasificare ICS: 75.060-Gaz natural

SR ISO/TR 24094:2007, Analiza gazului natural. Metode de validare pentru materiale de referinţă gazoase

Standardul stabileşte metoda de validare pentru materialele de referinţă gazoase

Clasificare alfanumerică: A62-Gaze combustibile;Clasificare ICS: 75.060-Gaz natural

GHID PENTRU IMPLEMENTAREA CORECTĂ A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE

Acest ghid explică funcţionarea evoluţiei ciclice a unui sistem OHSAS, poli-tica de securitate si sănătate ocupaţională, modul de realizare a planificării proceselor, proiectarea sistemului, respectiv structura şi organizarea aces-tuia. Toate aceste sunt însoţite de exemple concrete.

OHSAS reprezintă seria de evaluare pentru sănătatea şi securitatea muncii pentru sisteme de sănătate şi securitate şi s-a dezvoltat ca răspuns la o cerere largă pentru un document recunoscut ca şi bază pentru evaluări şi certificări.

La nivelul uniunii Europene se consideră că promovarea unui sistem sigur şi efi-cient, care să garanteze sănătatea şi securitatea la locul de muncă nu poate fi realizată decât printr-un singur mijloc, cel al politicii de sănătate şi securitate în-

globate în cadrul unui sistem de management: aceasta prezintă legături strânse cu modul de proiectare a echipa-mentelor de muncă, cu politica de angajare, cu politica aplicată persoanelor cu handicap, ca şi cu alte politici cum ar fi transporturile şi, desigur, politica de sănătate preventivă sau curativă în general.Sistemul de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, OHSAS, se adresează tuturor producătorilor sau fur-nizorilor de servicii care doresc să îşi controleze efectiv managementul pro-activ al sănătăţii si securităţii muncii şi să îl facă măsurabil.

În acest context lucrarea de faţă vă oferă un instrument de prevenire a accidentelor şi a bolilor profesionale care se poate realiza printr-o politică adecvată care să aibă în vedere îmbunătăţirea continuă a performanţei în domeniu şi in-tegrarea managementului securităţii şi sănătăţii ocupaţionale (în muncă) (MSSO) în managementul strategic al firmei. MSSO este practic veriga lipsă în elaborarea şi implementarea sistemelor integrate de management: calitate, mediu, sănătate şi securitate ocupaţională în conformitate cu tendinţele la nivel european şi internaţional. Implementarea sistemelor de management vine în completarea sistemului organizatoric existent la nivelul firmelor şi favorizează apli-carea sistematică a legislaţiei în domeniul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale, realizând integrarea acestui domeniu deosebit de important, în managementul general al organizaţiei.

Ghidul este uşor de aplicat şi se poate adapta cu uşurinţă oricărei organizaţii, indiferent de mărimea acesteia, de ciclul de producţie, de structură etc., cuprinzând modele pentru politica şi obiectivele OH&S, paşii care trebuie parcurşi de către o organizaţie pentru implementarea unui astfel de sistem de management, documentaţia necesară imple-mentării unui sistem de management OH&S (exemplu de manual şi exemple pentru 11 proceduri diferite), precum şi exemple pentru diverse fişe necesare în cadrul implementării sistemului OH&S (fişa de neconformităţi, fişa de evaluare a riscurilor, fişa de acţiuni preventive/corective, raport de audit etc.).

Lucrării i se adaugă cele două documente române OHSAS 18001 şi OHSAS 18002.

Lucrarea costă 191 lei, cu TVA inclus.

(include şi documentele române OHSAS 18001:2004

şi OHSAS 18002:2004)

Bucureşti 2007

GHID PENTRU IMPLEMENTAREA CORECTĂ

A SISTEMULUI DE MANAGEMENT AL SĂNĂTĂŢII ŞI SECURITĂŢII OCUPAŢIONALE

SISTEME DE MANAGEMENT

Page 19: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

This article is a small guide allowing us to „read” the dangers hiding in our daily food. It is better to know the E’s indicative and its pharmaceutical designation in order to be able to choose the food product depending on the effects these E-s can have over the human bodyKey words: food additives, food products, indicative, pharmaceutical designation, effects, human body

Aditivii alimentari au fost fo-losiţi încă din antichitate pentru prepararea diferitelor alimente, dar producătorii de azi, în goană după producţii şi vânzări cât mai renta-bile, oferă consumatorului neavi-zat din ce în ce mai multe produse care conţin E-uri, dezvoltând astfel o industrie profitabilă a aditivilor alimentari.

Cât suntem de conştienţi de pericolul care ne pândeşte după fi-ecare aliment pe care îl consumăm? Aceasta este o întrebare la care şi românii încep să caute un răspuns.

Aditivii alimentari, cunoscuţi

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

ADITIVI ALIMENTARI (CONTINUARE DIN NUMĂRUL TRECUT)

FOOD ADDITIVES (SEQUEL FROM FORMER ISSUE)

GABRIELA CAZAN, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASROMIOARA VISTIG, expert principal standardizare, Departament Neelectric, ASRO

Expert standardizare ing. GABRIELA CAZAN, adre-sa: Calea Victoriei, nr. 118, etaj 4, camera 18, tel. şi fax: 310.43.09, e-mail: [email protected] standardizare ing. MIOARA VISTIG, adresa: Calea Victoriei, nr. 118, camera 406, tel. şi fax: 312.47.44, e-mail: [email protected]

sub denumirea generică de E-uri, sunt consideraţi adesea un rău ne-cesar. Un studiu, care a tratat efecte-le dăunătoare ale acestor substanţe, a scos în evidenţă faptul că unele dintre aceste E-uri prezintă pericole mortale pentru consumatorii ama-tori de alimente preambalate.

Majoritatea aditivilor alimen-tari reprezintă un atentat la viaţa oamenilor dacă sunt consumaţi în exces. Specialiştii europeni susţin faptul că efectele acestor substanţe se regăsesc şi dincolo de moarte, ca urmare a faptului că aproape toa-te alimentele conţin aditivi şi prin consumarea acestora de către oa-meni s-a constatat că există deja un număr îngrijorător de cazuri când morţii nu mai putrezesc.

Pentru un gust minunat, pen-tru un aspect proaspăt şi o culoa-re spectaculoasă, unii producători folosesc E-uri din abundenţă, fără să informeze cumpărătorul asu-pra conţinutului real de aditivi ali-mentari care intră în componenţa produsului şi nici despre efectele nocive pe care le au acestea asupra organismului.

Ceea ce urmează este un mic ghid care să vă permită să descifraţi perico-lele care se ascund în hrana noastră cea de toate zilele. Legenda indicată în Tabelul 3 este valabilă pentru toate tabelele din acest articol.

În Tabelul 3 se indică sărurile de topire cunoscute şi sub denumirea de răşini vegetale, gelifianţii, agen-ţii de îngroşare, emulsificatorii, sta-bilizatorii (E 400–E 495), denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

Page 20: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

�0  Standardizarea • Martie 2008

Tabelul 3- Săruri de topire (răşini vegetale), gelifianţi, agenţi de îngroşare, emulsificatori, stabilizatori (E 400–E 495)

Indicativ Denumire ObservaţiiE 400 Acid alginic Agent de îngroşare, răşină vegetală, derivat din alge marine; utilizat

în amestecuri pentru budinci, lapte aromatizat, smântână groasă, ia-urt. Nu se cunosc reacţii adverse la dozele mici; cantităţile mari pot inhiba absorbţia unor substanţe nutritive

E 401 Sodiu alginat A se vedea E 400E 402 Potasiu alginat A se vedea E 400E 403 Amoniu alginat A se vedea E 400E 404 Calciu alginat A se vedea E 400E 405 Propilen glicol alginat Agent de îngroşare, răşină vegetală, derivat din ţiţeiE 406 Agar-agar Agent de îngroşare, răşină vegetală, derivat din alge marine roşii. Se

foloseşte uneori ca laxativ; se întrebuinţează la carne şi îngheţatăE 407 Carrageenan Fibră extrasă din alge marine. Recent, s-a constatat o legătură cu

creşterea riscului de cancer, deoarece aditivul poate fi contaminat atunci când se adaugă oxid de etilen, la produsele inferioare, dând naştere la etilen clorohidrin, substanţă puternic cancerigenă; este şi toxic, putând provoca ulcer. Cele mai mari motive de îngrijorare sunt legate de aditivul degradat, care nu este permis. Totuşi, chiar şi cel nedegradat se poate degrada în intestin

E 410 Răşină de roşcov Derivat din Ceratonia siliqua (roşcov). Se foloseşte la bomboane, esenţe, unele produse cu făină, sosuri, sucuri de fructe. Se utilizează frecvent ca substitut de ciocolată fără cafeină; poate scădea nivelul de colesterol

E 412 Răşină de guar Derivat din seminţe de Cyamoposis tetragonolobus, de origine indi-ană. Poate cauza greaţă, flatulenţă şi crampe, dar poate şi să reducă nivelul de colesterol

E 413 Gumă Rezină din arborele Astragalus gummifer. Utilizat la alimente, medi-camente, inclusiv picături nazale, soluţii şi tablete. Se mai utilizează şi ca liant in produsele cosmetice, fiind posibile alergii de contact

E 414 Acacia Derivat din seva arborelui Acacia Sengal, fiind descompus cu uşu-rinţă de sistemul digestiv uman. Posibil alergen, calmează iritaţiile mucoaselor

E 415 Răşină xantan Derivat din fermentarea zaharului cu o bacterieE 416 Răşină karava Derivat din arborele Sterculia urens. Adesea este utilizat împreună

cu E 410 în îngheţate, budinci şi dulciuri, în creme, datorită faptului că îşi multiplică volumul de 100 de ori când i se adaugă apă. Posibil alergen.

E 417 Răşină tara Derivat din arbustul tara, Caesalpinia Spinosa, originar din Ecuador şi Peru, dar este crescut şi în Kenya

E 420 Sorbitol Îndulcitor artificial şi umidifiant. Este derivat din glucoză, care este obţinută fie din fructe, fie pe cale sintetică. Se foloseşte la bomboa-ne, fructe uscate, patiserie, dulciuri de cofetărie, alimente cu conţinut scăzut de calorii, siropuri farmaceutice, preparate oftalmice; în indus-tria cosmetică, fiind pe al şaptelea loc în ceea ce priveşte frecventa cu care este utilizat (drept conservant); nu este permis în alimentele pentru sugari şi copii mici; poate cauza probleme gastrice

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 21: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

E 421 Manitol Îndulcitor artificial şi umidifiant. Este derivat din alge marine sau din frasin. Posibil alergen şi nu este permis în alimentaţia copiilor, pentru că poate provoca diaree şi disfuncţii renale; de asemenea, poate pro-voca greaţă, vărsături. Produsele tipice sunt alimentele cu conţinut scăzut de calorii

E 422* Glicerol Umidifiant şi îndulcitor; alcool uleios incolor; derivat din descompu-nerea grăsimilor naturale cu alcaliu; de obicei, produs secundar al să-punului, utilizându-se grăsimi vegetale sau animale. Poate fi obţinut şi din produse pe bază de ţiţei sau fermentat din zahăr. Se foloseşte la sosuri, brânzeturi, fructe uscate şi confiate, lichioruri, votcă. S-a emis ipoteza că glicerina protejează împotriva tulburărilor de ADN provocate de razele ultraviolete şi radiaţii. Cantităţile mari pot cauza dureri de cap, sete, greaţă şi hiperglicemie. Produsele tipice sunt li-chiorurile, dulciurile de cofetărie, fructele uscate, alimentele care au conţinut scăzut de calorii

E 430* Nu se cunoaşte Nu se cunoaşteE 431* Polioxietilen stearat Nu se cunoaşteE 432* Polisorbat 20 De evitat; interzis în unele ţăriE 433* Polisorbat 80 Emulsificator derivat din acizi graşi de origine animală. Folosit ca aro-

matizant sintetic, agent de suprafaţă, precum şi la prelucrarea alua-turilor; poate mări absorbţia de substanţe liposolubile

E 434* Polisorbat 40 De evitat; interzis în unele ţăriE 435* Polisorbat 60 A se vedea E 433E 436* Polisorbat 65 A se vedea E 433E 440(a) Pectină Există în mod natural în coaja merelor. Se foloseşte pentru îngroşa-

rea gemurilor, jeleurilor şi a sosurilor. Cantităţile mari pot cauza flatu-lenţă temporară sau disconfort intestinal

E 440(b) Pectină amidată Nu se cunosc reacţii adverseE 441* Gelatină Posibil alergen şi poate conţine E 220. Mare atenţie trebuie acordată

din partea persoanelor astmatice sau alergice la sulfiţiE442 Amoniu fosfatide Nu se cunosc reacţii adverseE 450 Difosfaţi Dozele mari pot tulbura echilibrul calciu/fosfatE 460 Celuloză Nu se cunosc reacţii adverseE 461 Metil celuloză Poate cauza flatulenţă, obstrucţie intestinalăE 463 Hidroxipropil celuloză De evitat; interzis în unele ţăriE464 Hidroxipropil metil

celulozăNu se cunosc reacţii adverse

E465 Etil metil celuloză Nu se cunosc reacţii adverseE466 Carboxi-metil celuloză, so-

diu carboxi-metil celulozăNu se cunosc reacţii adverse

E469 Sodiu caseinat Nu se cunosc reacţii adverseE470* Săruri de acizi graşi De evitat; interzis în unele ţăriE471* Mono şi digliceride ale

acizilor graşiNu se cunosc reacţii adverse

E472* Esteri de acizi graşi ai gliceridelor

Nu se cunosc reacţii adverse

E473* Esteri de zaharoză ai acizi-lor graşi

Nu se cunosc reacţii adverse

E474* Zaharo-gliceride De evitat; interzis în unele ţări

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 22: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

E475* Esteri de poliglicerol ai acizilor graşi

Nu se cunosc reacţii adverse

E476* Poliglicerol poliricinoleat Nu se cunosc reacţii adverseE477* Esteri de propilen glicol ai

acizilor graşiDerivat din ţiţei; nu se cunosc reacţii adverse

E478* Nu se cunoaşte Nu se cunoaşteE479(b) * Ulei de soia oxidat termic

în reacţie cu mono-şi digli-ceride ale acizilor graşi

Nu se cunoaşte

E480 Dioctil sodiu sulfosuccinat Se aşteaptă rezultatele studiilorE481* Sodiu stearol-2-lactilat Nu se cunosc reacţii adverseE482* Calciu stearol-2-lactilat Nu se cunosc reacţii adverseE483* Stearil tartrat De evitat; interzis în unele ţăriE491* Sorbitan monostearat Nu se cunosc reacţii adverseE492* Sorbitan tristearat Poate creşte absorbţia substanţelor liposolubileE493* Sorbitan monolaurat De evitat; interzis în unele ţăriE494* Sorbitan mono-oleat De evitat; interzis în unele ţăriE495* Sorbitan monopalmitat De evitat; interzis în unele ţări

Legendă*= aditivul respectiv este probabil sau sigur derivat animal (mai cu seamă din porc)1) HACSG = Hyperactive Children Support Group.

În Tabelul 4 se indică sărurile minerale, agenţii antiîntărire, antiaglomeranţi, antispumanţi, amelioratori de făină (E 500–E 585), denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

Tabelul 4- Săruri minerale, agenţi antiîntărire, antiaglomeranţi, antispumanţi, amelioratori de făină, (E 500–E 585)

Indicativ Denumire ObservaţiiE 500 Carbonat de sodiu Nu se cunosc reacţii adverse la dozele miciE 501 Carbonat de potasiu Nu se cunosc reacţii adverseE 503 Carbonat de amoniu Iritant al mucoaselorE 504 Carbonat de magneziu Utilizat medicinal ca antacid şi laxativE507 Acid clorhidric Sigur în cantităţi miciE 508 Clorură de potasiu Cantităţile mari pot cauza ulceraţii gastriceE 509 Clorură de calciu Derivat din apa de mareE 510 Clorură de amoniu Trebuie să fie evitat de persoanele cu disfuncţii renale sau probleme de

ficat. Produsele tipice sunt cele care conţin fainăE 511 Clorură de magneziu Magneziul este un mineral esenţialE 513 Acid sulfuric De evitat; interzis în unele ţăriE 514 Sulfat de sodiu Poate tulbura echilibrul hidric al organismuluiE 515 Sulfat de potasiu Nu se cunosc reacţii adverseE 516 Sulfat de calciu Derivat din piatra de varE 518 Sulfat de magneziu LaxativE 519 Sulfat de cupru Mineral esenţialE 524 Hidroxid de sodiu De evitat; interzis în unele ţări

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 23: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

STANDARDIZAREA ROMÂNĂE 525 Hidroxid de potasiu De evitat; interzis în unele ţăriE 526 Hidroxid de calciu Nu se cunosc reacţii adverse la dozele miciE 527 Hidroxid de amoniu De evitat; interzis în unele ţăriE 528 Hidroxid de magneziu De evitat; interzis în unele ţăriE 529 Oxid de calciu Sigur în cantităţi miciE 530 Oxid de magneziu De evitat; interzis în unele ţăriE 535 Sodiu ferocianid Nu se cunosc reacţii adverseE 536 Potasiu ferocianid Produs secundar al gazului de huilă; toxicitate redusăE 540 Difosfat de dicalciu De evitat; interzis în unele ţăriE 541 Sodiu aluminiu fosfat,

acidDe evitat; interzis în unele ţări

E 542* Fosfat de oase Derivat din oase; folosit la laptele praf şi la automatele de cafeaE 544 Polifosfat de calciu De evitat; interzis în unele ţăriE 545 Polifosfat de amoniu De evitat; interzis în unele ţăriE 551 Dioxid de siliciu Nu se cunosc reacţii adverse în uzul alimentarE 552 Silicat de calciu Derivat din piatra de var şi din scheletele pietrificate ale unui gen de

plancton unicelular; antacid. Nu se cunosc reacţii adverseE 553(a) Silicat de magneziu De evitat; interzis în unele ţăriE 553(b) Talc Este legat de creşterea riscului de cancer de stomac. Produsele tipice

sunt orezul decorticat, ciocolata, dulciurile de cofetărieE 554 Sodiu aluminiu silicat Folosit în sare, substitute de lapte praf şi făină; aluminiul cauzează pro-

bleme ale placentei la femeile gravide şi este legat de creşterea riscului de boala Alzheimer

E 556 Calciu aluminiu silicat Derivat din minerale. Folosit în lapte praf; a se vedea E 554E 558 Bentonită Nu se cunosc reacţii adverseE 559 Silicat de aluminiu

(caolin)Nu se cunosc reacţii adverse

E 570* Acid stearic Posibil de origine animală; a se vedea stearaţiiE 572* Stearat de magneziu Nu se cunosc reacţii adverse în uzul alimentarE 575 Glucono-delta lacton Nu se cunosc reacţii adverseE 576 Gluconat de sodiu De evitat; interzis în unele ţăriE 577 Gluconat de potasiu Nu se cunosc reacţii adverseE 578 Gluconat de calciu Nu se cunosc reacţii adverseE 579 Gluconat feros Agent de păstrare a culorii; derivat din fier şi glucoză. Utilizat la măsline,

suplimente de fier; sigur în doze miciE 585 Lactat feros Nu se cunoaşte

În Tabelul 5 se indică stimulatorii de aromă cunoscuţi şi sub denumirea de intensificatori de aromă (E 620–E 640), denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

Tabelul 5- Intensificatori de aromă (E 620-E 640)

Indicativ Denumire ObservaţiiE 620* Acid glutamic Intensificator de aromă, substitut al sării; aminoacid prezent în multe pro-

teine vegetale şi animale. Derivat al unor bacterii. Poate cauza probleme similare cu monosodiu glutamat (E 621); copiii mici trebuie să-l evite

Page 24: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

STANDARDIZAREA ROMÂNĂE 621 Monosodiu glutamat

(MSG)Intensificator de aromă derivat din fermentarea melasei, substitut al sării. Reacţiile adverse apar la unele persoane astmatice, dar nu este permis în alimentaţia sugarilor şi a copiilor mici. Produsele tipice sunt legumele conservate, tonul conservat, sosurile, multe alimente congelate

E 622 Monopotasiu glutamat Poate cauza greaţă, vărsături, diaree, crampe abdominale. Produsele tipi-ce sunt cele care folosesc substitute de sare, sărace în sodiu

E 623 Calciu diglutamat Substitut al sării. Nu se cunosc reacţii adverseE 624 Monoamoniu glutamat Substitut al sării. Nu se cunosc reacţii adverseE 625 Magneziu diglutamat Substitut al sării. Nu se cunosc reacţii adverseE 626 Acid guanilic Poate provoca gutăE 627 Disodiu Izolat din sardine sau extract de drojdie. Poate provoca gută şi nu este

permis în alimentaţia sugarilor şi a copiilor miciE 629 Calciu Poate provoca gută.E 631* Disodiu inosinat Poate fi produs din carne sau sardine. Poate provoca gută şi nu este per-

mis în alimentaţia sugarilor şi a copiilor miciE 633 Calciu inosinat Poate provoca gutăE 635* Disodiu 5’-ribonucleotide Poate fi asociat cu urticarii care apar într-un interval de până la 30 de

ore de la ingerare; eczemele pot varia de la intensitate medie până la mare. Reacţia depinde de doză şi poate fi cumulativă; unii indivizi sunt mai sensibili decât alţii; produsele tipice includ cartofii prăjiţi cu arome (chips), pastele făinoase instant şi plăcintele. De evitat; interzis în unele ţări

E 636 Maltol Derivat din scoarţa zadei, din ace de pin, cicoare, uleiuri, malţ. Poate fi şi produs pe cale sintetică

E 637 Etil maltol Derivat din maltolE 640* Glicina şi sărurile sale de

sodiuNu se cunoaşte

În Tabelul 6 se indică îndulcitorii, agenţii de glazurare, gazul propulsor şi gazul de ambalare (E 900-E 999) care sunt clasificaţi şi au proprietăţile indicate în primul articol, denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

Tabelul 6- Îndulcitori, agenţi de glazurare, gaz propulsor şi gaz de ambalare (E 900–E 999)

Indicativ Denumire ObservaţiiE 900 Dimetil polisiloxan Bazat pe siliciuE 901* Ceară de albine Agent de strălucire. A se vedea produsele apicole. Ocazional cauzea-

ză reacţii alergiceE 903 Ceară de carnauba Derivat dintr-un palmier sud-american. Folosit în cosmetică şi la cer-

neluri. Ocazional cauzează reacţii alergiceE 904* Serlac Derivat din insecte. Ocazional cauzează iritaţii ale pieliiE 905* Parafină, ceară microcristalină Poate inhiba absorbţia grăsimilor şi a vitaminelor liposolubile; laxa-

tiv mediu. S-a emis ipoteza că poate fi legat de o creştere a riscului de cancer de colon. Se foloseşte la dulciuri, procesarea drojdiei, la vitamine sub formă de tablete, fructe uscate, dulciuri de cofetărie, colagen

E 907* Ceară microcristalină rafinată De evitat; interzis în unele ţăriE 913* Lanolină Derivat din lâna de oaie

Page 25: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

E 920* L-cisteină Agent de tratare a făinii derivat din părul animal şi din penele de găină

E 921* L-cistină A se vedea E 920E 924 Bromat de potasiu Cantităţile mari pot provoca greaţă, vărsături, diaree, diverse dureri.

Produsele tipice sunt cele care conţin făinăE 925 Clor Distruge substanţele nutritive, este cancerigen; în unele zone, apa

este special contaminată cu acest element, în scopul de a o face mai „sigură“ pentru băut; produsele tipice sunt cele care conţin făină

E 926 Dioxid de clor În principal, a se vedea E 325E 927 Azodicarbonamid De evitat; interzis în unele ţăriE 928 Benzoil peroxid Aprobat de către FDA (Food and Drug Administration) pentru albi-

rea carotenoidelor din făina rafinată; astmaticii şi persoanele care suferă de o alergie trebuie să evite consumul; a se vedea E 210

E 931 Azot Folosit la ambalarea prin îngheţare sau în vid; pare sigurE 932 Oxid azotos Parte destul de sigur în cantităţi miciE 950 Potasiu acesulphane Nu se cunoaşteE 951* Aspartam Îndulcitor artificial; reacţiile adverse posibile sunt prea multe pentru

a fi descrise aici. Unii oameni sunt alergici la aspartam, iar la aceşti oameni, durerile migrenoase reprezintă cea mai obişnuită reacţie

E 952 Acid ciclamic Ciclamat de calciu şi sodiu şi este un îndulcitor artificial. Se cunoaş-te că provoacă migrene şi alte reacţii. Poate fi cancerigen; în testele efectuate pe animale a cauzat probleme ale testiculelor şobolanilor şi ale embrionilor de şoareci; interzis în SUA şi Marea Britanie datori-tă riscului de cancer

E 954 Zaharină Zaharină de calciu şi sodiu şi este un îndulcitor artificial derivat din toluen (cancerigen cunoscut); interzis in SUA încă din anul 1977, dar a fost reintrodus cu condiţia unei etichetări stricte iar pe etichetă tre-buie trecută următoarea menţiune: „Folosirea acestui produs poate fi periculoasă pentru sănătatea dvs., acest produs conţine zaharină, despre care s-a stabilit că aceasta cauzează cancer la animalele de laborator”

E 957 Taumatin Îndulcitor artificial; proteină derivată din planta tropicală Thau-mococcus danielli. Folosit pentru îndulcirea vinurilor, pâinii şi a fructelor

E 965 Maltitol, sirop de glucoză hidrogenat

Umidifiant; amidon descompus cu enzime digestive. Folosit la dul-ciurile de cofetărie, fructe uscate; laxativ în concentraţii mari

E 967 Xilitol Umidifiant; se găseşte în zmeură, prune, lăptucă, andive, dar poate fi şi produs în scopuri comerciale din lemn; în cadrul testelor efectuate pe şobolani a cauzat pietre la rinichi şi a avut un efect diuretic, însă testele au fost considerate fără legătură cu reacţiile care ar putea fi înregistrate la oameni. Folosit la dulciurile cu carbohidraţi modifi-caţi, îngheţate, gemuri

E 999 Extract de quillaia Agent spumant, emulsificator, agent de suprafaţă natural; derivat din scoarţa arborelui chilian Quillaia saponaria; folosit la bere şi si-fon; se ştie că grăbeşte vindecarea şi reduce grăsimea excesivă din piele

În Tabelul 7 se indică diverşi aditivi (E 1100–E 1520), care sunt clasificaţi şi au proprietăţile indicate în primul articol, denumirea farmaceutică şi un scurt comentariu asupra acestora.

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 26: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

Tabelul 7- Diverşi aditivi (E 1100–E 1520)

Indicativ Denumire ObservaţiiE 1100* Amilază Derivat din ciuperca de mucegai sau din pancreas de porcE 1200 Polidextroză Pare sigur în doze miciE 1201 Polivinilpirolidon Agent de dispersare; glazură pentru pastile; folosit în îndulcitorii

artificialiE 1202 Polivinilpolipirolidon Agent de limpezire pentru vinuri; stabilizator de culoare şi coloidalE 1400-E 1450 Amidon Nu se cunosc reacţii adverseE 1505 Trietil acetat Parţial, devine alcool în organismE 1510 Etarol AlcoolE 1517, E 1518* Acetaţi de glicerol Umidifianţi şi solvenţi derivaţi din glicerol. Folosiţi pentru a acoperi

fructele proaspete în SUAE 1520 Propilen glicol Umidifiant, agent de dispersare, pe bază de ţiţei. Gustul său asemănă-

tor cu al glicerinei l-a făcut popular în industria de medicamente pen-tru copii şi alte siropuri. Folosit în multe creme şi unguente, produse cosmetice şi pentru păr, deodorante; poate provoca atacuri fatale de cord (administrat intravenos), depresii la nivelul sistemului nervos central, precum şi dermatite de contact

În numerele viitoare ale revistei se vor trata în acelaşi mod aditivii alimentari nenumerotaţi, precizând numai denumirea farmaceutică şi comentarii asupra acestora.

De asemenea, se va arăta de ce considerăm că eticheta produsului alimentar este cartea de vizită a acestuia, se va face un top al aditivilor care sunt cei mai cancerigeni sau cei mai periculoşi pentru sănătatea noastră şi, tot-odată, se vor atinge şi alte aspecte.

Se va da un exemplu de cum se poate stabili doza maximă admisă pentru un aditiv alimentar şi care trebuie să fie doza zilnică recomandată.

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 27: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

Cu toate dificultăţile şi intuind corect anumite compromisuri care se impuneau, iată că România este membră a Uniunii Europene. Acum standardizarea se confruntă cu procesul de globalizare a pieţelor, fiind obligată să-şi exploateze la maximum potenţialul de a elimina barierele tehnice din calea comerţului şi să identifice valenţe naţionale capabile să susţină promo-varea produselor şi serviciilor autohtone pe piaţa inter-nă europeană.

De aici nevoia imperioasă ca standardizarea naţio-nală să devină o activitate strategică, bazată pe princi-piile europene din domeniu, instrument de preluare şi transfer al gândirii eficace aferentă domeniului la nive-lul organizaţiilor din ţară. Preluarea, în mod constructiv, a prevederilor din standardelor internaţionale şi regio-nale se constituie într-o obligaţie fundamentală a orga-nismului naţional de standardizare, ca mijloc de conso-lidare a dezvoltării durabile a economiei româneşti.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Do-meniul Energiei (ANRE) se implică în acest demers de îmbunătăţire a performanţelor sistemului energetic naţional, în cadrul conexiunilor europene care obligă la respectarea unor reguli, dacă dorim cu adevărat să devenim un factor luat în consideraţie pe piaţa internă europeană de energie. Această piaţă a fost concepută la nivel comunitar cu scopul de a oferi consumatorilor o

IMPACTUL STANDARDELOR ARMONIZATE ASUPRA CREŞTERII PERFORMANŢELOR ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

THE IMPACT OF THE HARMONIZED STANDARDS ON THE INCREASE OF PERFORMANCES FOR THE NATURAL GAS SECTOR

Dr. Mihail CIOCODEICĂ

The point of departure for an European energy policy is threefold: combating climate change, promoting jobs and growth, and limiting the EU’s external vulnerability to gas and oil imports. These targets will enable the European Union to meas-ure progress in re-directing today’s energy economy towards one that will fully meet the challenges of sustainability, competitiveness and security of supply. To achieve this objective, the Commission also proposes to focus on a number of energy related measures. In this context, the synergy between the standardization and energy regulations means to find the best way to solve many of these very important problems.Key words: Europe, energy policy, combating climate change, sustainability, competitivness, security of supply

posibilitate de alegere reală, la preţuri echitabile şi con-curenţiale. Trebuie menţionat faptul că nivelul redus al concurenţei în sectoarele electricităţii şi al gazelor na-turale constituie un obstacol care împiedică economia şi consumatorii să beneficieze pe deplin de deschide-rea pieţelor aferente.

Piaţa internă a energiei trebuie să fie:

1. concurenţială – caracterizată de o separare cla-ră între activităţile de producţie şi distribuţie şi a gestiu-nii reţelelor de electricitate şi de gaz. Dacă o companie controlează în acelaşi timp activităţile de producţie şi de distribuţie, există un pericol considerabil de risc şi de abuz. O companie integrată vertical are un interes scăzut de a creşte capacitatea reţelei şi de a se expune în acest fel unei concurenţe mai puternice şi, în conse-cinţă, unei scăderi a preţurilor. Pe de altă parte, separa-rea între gestiunea reţelelor şi activităţile de producţie sau de distribuţie va incita companiile să investească mai mult în reţele, favorizând, în acest fel, accesul pe piaţă al unor noi agenţi economici şi consolidând sigu-ranţa în aprovizionare.

2. integrată şi interconectată – piaţa internă de energie depinde, în mod fundamental, de schimburile

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 28: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

transfrontaliere de energie. Adesea, aceste schimburi se dovedesc a fi dificile, ca ur-mare a diferenţelor existente între preve-derile normativelor tehnice naţionale şi a dezvoltării inegale a reţelei de conducte. Se impune o reglementare eficace la nivel comunitar. Este vorba despre armonizarea puterii politice cu independenţa reglemen-tatorilor de energie, despre accentuarea cooperării acestora, despre obligaţia care le revine de a lua toate măsurile destinate atingerii obiectivului comunitar de realizare a pieţei interne de energie şi de definire, la nivel comunitar, a aspectelor reglementare şi tehnice şi a normelor de siguranţă comu-nă necesare schimburilor transfrontaliere. În scopul realizării reţelei energetice euro-pene, planul de interconectare prioritară insistă asupra necesităţii susţinerii politice şi financiare destinate execuţiei infrastructurilor iden-tificate ca esenţiale şi asupra nominalizării coordona-torilor europeni capabili să asigure continuitatea pro-gramelor prioritare care ridică numeroase probleme de rezolvat.

3. un serviciu public de energie – piaţa internă de energie depinde, în mod fundamental, de schimburile transfrontaliere de energie. Adesea, aceste schimburi se dovedesc a fi dificile, ca urmare a diferenţelor exis-tente între prevederile normativelor tehnice naţionale şi a dezvoltării inegale a reţelelor de conducte. Uniu-nea Europeană perseverează în lupta contra „sărăciei energetice” prin elaborarea unei carte a consumatorilor de energie. Acest document va incita, în primul rând, la aplicarea de soluţii de ajutorare pentru cetăţenii cei mai vulnerabili în raport cu creşterea preţului energiei şi pentru îmbunătăţirea nivelului de informare de care dispun consumatorii cu privire la societăţile de furniza-re şi la posibilităţile de aprovizionare.

În acelaşi context, trebuie să menţionăm că urmea-ză a fi lansat un plan strategic al cărui obiectiv constă în transformarea Europei într-o economie cu înalt ran-dament energetic şi nivel redus de emisie al CO2. Pro-vocarea constă în a realiza acest deziderat, astfel încât să fie maximizate câştigurile de competitivitate poten-ţiale ale Europei şi să fie limitate costurile potenţiale. În realizarea acestui deziderat, se urmăreşte, cu deosebită atenţie, realizarea obiectivelor specifice pieţei de ener-gie: competitivitate, durabilitate şi siguranţă în aprovi-zionare. În cazul în care atitudinea de analizare corectă a acestor obiective nu va fi orientată către o interpreta-re corectă şi coerentă, există riscul izolării, în sens ne-gativ, şi al autoexcluderii său din dialogul comunitar. Concepţia privind un progres de reglementare eficace este prezentată în Fig.1.

Fig. 1 Pârghii pentru o reglementarea eficace

Pentru a avea o reprezentare echilibrată a interese-lor, se impune ca o necesitate să se înţeleagă sensul şi conotaţiile corecte ale acestor pârghii, astfel încât be-neficiile participării la activitatea de reglementare în domeniul energiei, care trebuie privită ca demers foar-te apropiat, din punct de vedere procedural, de tehni-cile şi procedurile specifice standardizării:

1. evoluţia progresivă a abordării actuale: con-solidarea cooperării între reglementatorii naţionali, im-punând în mod special statelor membre să precizeze pentru aceştia un obiectiv comunitar şi să introducă un mecanism care să permită Comisiei să revadă anumite decizii ale acestora care au repercusiuni asupra pieţei interioare de energie;

2. o reţea europeană de reglementatori eu-ropeni („ERGEG+”): rolul grupului ERGEG ar fi ampli-ficat şi i-ar fi conferită misiunea de a structura decizii restrictive pentru reglementatori şi factorii interesaţi de pe piaţă, privind punctele tehnice şi mecanismele bine definite privind aspectele transfrontaliere. Aceas-tă abordare impune necesitatea implicării Comisiei, cu scopul de a garanta că interesul comunitar a fost luat în consideraţie, în mod corect;

3. instituirea unui nou organism la nivel comu-nitar: acest organism ar fi însărcinat în mod special să adopte decizii individuale pentru piaţa gazelor natura-le şi de electricitate a Uniunii Europene, privind aspec-tele reglementare şi tehnice care trebuie să fie luate în consideraţie, pentru a permite funcţionarea efectivă a schimburile transfrontaliere. În termenii proiectului de acord interinstituţional pentru implicarea autorităţilor de reglementare din ţările membre, un astfel de orga-nism poate primi sarcina de a aplica normele comuni-tare pentru cazuri specifice, ceea ce ar include şi pu-

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 29: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

terea de a adopta decizii individuale care produc efecte juridice restrictive cu privire le relaţiile cu terţii.Accelerarea armoni-zării standardelor tehnice necesare, care să asigure buna funcţionare a schim-burilor transfrontaliere şi garantarea promovării pieţei europene, prin or-ganizarea unui organism unic la nivel european, cel puţin prin intermediul unor reglementatori inde-pendenţi care să ţină cont de interesul european şi cu implicarea adecvată a Comisiei Europeană, de-vine un impus pentru ori-ce ţară care doreşte să se menţină în jocul concu-renţial, cu oarecare şanse de câştig. Ţinând seama de faptul că activitatea pro-priu-zisă de standardizare este atributul comitetelor tehnice, eficienţa activităţii de standardizare este influ-enţată în mod direct de modul în care este organizată activitatea în cadrul acestor comitete. Managementul corespunzător al acestor structuri, nivelul de pregătire al membrilor comitetelor tehnice, procedurile în baza cărora îşi desfăşoară echipele activitatea sunt elemen-te definitorii pentru o activitate ce se doreşte a fi com-petentă şi optimizată din punct de vedere al utilizării resurselor. Compatibilitatea modului de abordare a problemelor în cele două structuri, ASRO şi, respectiv, ANRE este evidentă. Suplimentar, reglementatorii din domeniul energetic trebuie să ia în consideraţie şi pri-orităţile politice energetice ale Uniunii Europene, aşa cum sunt puse în evidenţă în Fig. 2.

Se impune să menţionăm o dată deosebit de im-portantă pentru continentul nostru: 1 iulie 2007. Este data la care piaţa internă europeană a energiei a fost integral liberalizată, motivaţiile principale ale acestui proces fiind :

1. deschiderea pieţei gazelor naturale către con-curenţă pentru consumatorii finali privaţi, ultimă etapă a unui proces complex, este de a da posibilitatea aces-tei categorii de consumatori, care era încă captivă, să-şi aleagă furnizorul;

2. scopul este de a induce consumatorilor rezi-denţiali dorinţa de schimbare, de a le stimula nevoile şi de a incita interesul acestora pentru reforma pieţei gazelor naturale = eliberaţi de un „mariaj forţat” cu un furnizor atotputernic şi oneros, devin liberi să se „recă-

Fig. 2 Priorităţi ale politicii energetice ale Uniunii Europene

sătorească” cu furnizorul ales de ei însuşi; eliminarea monopolurilor publice în Europa a determinat, pas cu pas, instalarea unor oligopoluri dominate în mare mă-sură de sectorul privat. În lipsa unei supravegheri aten-te, procesul continuu de consolidare a pieţelor poate conduce la monopoluri private, fapt care va ridica nu-meroase semne de întrebare;

4. indicatorul de intensitate a concurenţei pe pie-ţele naţionale de gaze naturale se traduce prin segmen-tul din piaţa totală care aparţine furnizorilor en gros. Comisia Europeană subliniază că structura pieţei en gros este caracterizată printr-o puternică concentrare la nivel european. În acelaşi timp, piaţa europeană en détail manifestă un regim de concurenţă relativ slab.

5. Din aceste considerente, este de dorit în state-le membre în care procesul se află în stagiul de debut, caz în care se găseşte şi ţara noastră; speranţele rela-tive la scăderea preţurilor există, dar se exprimă pru-dent. În mod spontan, se manifestă rezerve şi îndoieli legate de voinţa reală a societăţilor private prestatoare de a scădea în mod real preţurile, de lipsa de transpa-renţă tarifară constată sau presupusă, de riscurile care pot influenţa negativ siguranţa şi calitatea serviciilor etc. Concurenţa între operatorii energetici ar trebui să aibă ca efect în mod special reducerea preţului, în scopul îmbunătăţirii puterii de cumpărare a consu-matorilor. Aceasta reprezintă singurul mod de abor-dare pentru identificarea unui serviciu ieftin şi de ca-litate? Oare creşterea sumei care reprezintă „banii de buzunar” ai salariaţilor sau constrângerea societăţilor

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 30: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

�0  Standardizarea • Martie 2008

monopoliste de stat să semneze contracte la preţuri-le practicate în numele şi datorită colectivităţii nu ar fi avut acelaşi efect, fără să fie necesară marea mutaţie energetică la care asistăm de câţiva ani buni ? Iată o mică demonstraţie de euroscepticism, care trebuie să fie combătută astfel încât proiectele mari să-şi poată urma cursul firesc. Oricum, obligaţiile societăţilor de furnizare a gazelor naturale trebuie să ia în consideraţie mai multe aspecte generate de această schimbare fun-damentală, după cum se pune în evidenţă în Fig.3.

Principalul obiectiv al standardizării, în mod deose-bit al celui european şi internaţional, îl reprezintă eli-minarea barierelor tehnice şi facilitarea comerţului la nivel regional şi internaţional, precum şi colaborarea cu autorităţile specializate în scopul aplicării efective

a prevederilor standardelor armonizate în domeniile specifice. Cea mai eficientă pârghie care se cere a fi folosită în acest sens este promovarea, prin documentele emise de către aceste autorităţi (regle-mentări, normative etc.) de trimiteri, în text, la standardele menţionate, conform atribuţiilor pe care acestea le au şi care permit impunerea condiţiei ca, în sectoa-rele specifice, elementele standardelor voluntare să devină obligatorii pentru o funcţionarea coerentă şi eficace.

ANRE a instituit o serie de standarde de performanţă a serviciilor din sectorul gazelor naturale, astfel încât, sub o formă standardizată, să poată acţiona cu impact din ce în ce mai mare în folosul consuma-torilor, prin penalizarea şi/sau amendarea

agenţilor economici implicaţi. Câteva dintre căile de acţiune folosite de autoritate sunt prezentate în Fig.4.

Având în vedere şi convenţia de cooperare dintre ASRO şi autoritate, care trebuie reînnoită în urma reor-ganizărilor care au avut loc la nivelul acestora, ne expri-măm convingerea că, prin eforturi comune, vom reuşi să promovăm tezaurul de informaţii din standarde la nivel naţional, pentru o abordare mai eficace a proble-melor economice, în contextul unei concurenţe din ce în ce mai acerbe.

Bibliografie

[1] Communication de la Commission Européenne – „Une politique de l’énergie pour l’Europe”

Fig. 3 Obligaţiile furnizorului

Fig. 4 Căi de acţiune ANRE

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 31: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

1. Introducere

Sistemele de management al calităţii se proiec-tează, se implementează şi se auditează în vederea certificării pe baza unor referenţiale, care sunt do-

CONSIDERAŢII PRIVIND RELAŢIA DINTRE STANDARDE ŞI SISTEMELE DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

ASPECTS CONCERNING THE RELATION BETWEEN STANDARDS AND QUALITY MANAGEMENT SYSTEMS

Ing. Dipl. Petru ŢENCHEA

Standards represent an indispensable tool to any organization implementing a quality management system. The idea that standards are not mandatory, and, consequently, they should not be known and applied is against the philosophy of a real quality management system. Knowing and implementing standards actually results in improving efficiency and efficacity. Knowing the standards specific to a certain field is the cornerstone for a consultant or for an auditor involved in a certain organizationKey words: quality management system, organization, efficacity, standard, referential, audit, certification

cumente normative, aşa cum sunt definite în Ghidul ISO/CEI 2:2004 (standarde internaţionale/regionale/na-ţionale, specificaţii tehnice, reglementări tehnice etc.), de exemplu:

SR ISO 9001:2001, Sisteme de management al calităţii – Cerinţe

ISO IWA 2:2007, Sisteme de management al ca-lităţii – Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001:2000 în domeniul educaţiei

SR ISO IWA 4:2007, Sisteme de management al calităţii – Linii directoare pentru aplicarea ISO 9001:2000 în guvernarea locală

SR ISO 13485:2004, Dispozitive medicale – Siste-me de management al calităţii – Cerinţe pentru scopuri de reglementare

SR ISO/TS 16949:2004, Sisteme de manage-ment al calităţii – Cerinţe specifice pentru aplicarea ISO 9001:2000 în organizaţii cu producţie de autovehicule şi de piese de schimb aferente

SR ISO/CEI 90003:2006 - Inginerie software. Ghid pentru aplicarea ISO 9001:2000 la software-ul pentru cal-culatoare ş.a.

Toate aceste referenţiale utilizează un model de sistem de management al calităţii bazat pe proces (Figura 1), ur-mărind îmbunătăţirea continuă a eficacităţii proceselor sistemului (Figura 2).

Ing. Dipl. Petru Ţenchea (n. 1947). Absolvent al Facultăţii de electrotehnică, Universitatea Politehnică Timişoara, 1969.

Cercetător ştiinţific principal gr. II, cu experienţă de peste 30 de ani în cercetare la ISIM Timişoara şi experienţă de peste 36 de ani în standardizare

Manager S.C. E-QSE CONSULTING S.R.L. Timişoara

Auditor certificat AFAQ-AFNOR International şi auditor ASRO pentru sisteme ISO 9001

Cadru didactic asociat (managementul calităţii în servicii) la Universitatea Creştină „Dimitrie Cante-mir”, Facultatea de management turistic şi comercial Timişoara

Experienţă de expert ONUDI în managementul calităţii, standardizare şi acreditare

Membru supleant al Consiliului director al ASRO, reprezentant al Asociaţiei de Sudură din România (ASR)

Membru al comitetului tehnic CT 56, Manage-mentul şi asigurarea calităţii

Preşedinte al comitetelor tehnice CT 39, CT 40, CT 129 şi CT 155 pentru sudare şi procedee conexe

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 32: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

Figura 1 – Conceptul de management al afacerii conform ISO 9001:2000

Figura 2 – Ciclul îmbunătăţirii continue

Aplicarea acestor concepte şi funcţionarea eficace şi eficientă a proceselor unui sistem de management al calităţii ar trebui să includă utilizarea unor instrumente validate în practică, şi anume standardele (mai larg, docu-mente normative). Prin examinarea aşa-numitului „spaţiu al standardizării” (Figura 3) şi a combinaţiilor rezultate, se poate constata cât de largă este paleta acestor instrumente, care sunt disponibile şi aşteaptă să fie identificate şi aplicate, evitând astfel ca organizaţiile să „redescopere roata”.

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 33: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

Figura 3 – Spaţiul standardizării(după T:R:B: Sanders: Objectifs et principes de la normalisation. ISO, Geneva, 1972)

2. Aspecte practice

În orice organizaţie, indiferent de domeniul de activitate, de specificul şi de mărimea ei, sunt aplicabile nu-meroase documente normative, de origine externă (standarde internaţionale/regionale – europene/naţionale/profesionale, specificaţii tehnice, reglementări tehnice etc.) sau internă (standarde de firmă), care trebuie să fie controlate în spiritul şi litera referenţialului ISO 9001. Aceste documente normative pot fi de tehnică genera-lă şi specifice domeniului de activitate al firmei. De asemenea, se pot referi la unul sau mai multe aspecte de standardizare.

O analiză a proceselor din organizaţie, utilizând diagrama cauze-efect (diagrama lui Ishikawa, în „schelet de peşte”) (Figura 4), poate fi utilă în identificarea documentelor normative necesare.

Figura 4 – Utilizarea diagramei cauze-efect pentru identificarea necesarului de documente normative

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 34: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

O altă abordare ar putea să utilizeze diagrama din Figura 1, identificând documentele normative necesare pentru:

- responsabilitatea managementului;- managementul resurselor;- realizarea produsului;- măsurare, analiză şi îmbunătăţire.

Un exemplu concludent de utilizare a standardizării este reprezentat de domeniul sudării metalelor, dome-niu în care, atât la nivel european (CEN/TC 121, CENELEC /TC26), cât şi internaţional (ISO/TC 44, CEI/TC 26), într-o strânsă conlucrare pe baza acordului de la Viena, se aplică o abordare sistemică a standardizării, care tratează practic toate familiile de cauze din Figura 4 şi toate procesele sistemului de management al calităţii.

3. Concluzii

Standardele reprezintă un instrument indispensabil oricărei organizaţii care implementează un sistem de ma-nagement al calităţii. Ideea că standardele nu sunt obligatorii şi, în consecinţă, nu trebuie cunoscute şi aplicate, este contrară filozofiei unui adevărat sistem de management al calităţii.

Cunoaşterea şi aplicarea standardelor conduc, de fapt, la îmbunătăţirea eficacităţii, dar şi a eficienţei.

Cunoaşterea standardelor specifice unui anumit domeniu este decisivă pentru un consultant sau auditor im-plicat într-o anumită organizaţie.

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 35: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

Martie 2008 • Standardizarea ��

Vă informăm că a fost publicat în Monitorul Oficial Nr. 83 din 01.02.2008 Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor pentru modificarea anexei la Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1.690/2007 privind apro-barea Listei cuprinzând standardele române din domeniul mijloacelor de măsurare, care adoptă standarde euro-pene armonizate.

Domeniul mijloacelor de măsurare constituie unul dintre domeniile reglementate stipulate prin Legea 601/2001 privind evaluarea conformităţii produselor, cu modificările şi completările ulterioare. După cum se pre-vede în art.2 al Legii 601/200, produsele din domeniile reglementate se introduc pe piaţă şi/sau se pun în funcţiu-ne numai dacă satisfac cerinţele esenţiale, dacă conformitatea lor a fost evaluată conform procedurii de evaluare aplicabile şi dacă poartă marcajul de conformitate potrivit prevederilor legislaţiei aplicabile, în vigoare.

Pentru mijloacele de măsurare, actul comunitar care stabileşte cerinţele esenţiale, procedurile de evaluare a conformităţii şi de aplicare a marcajului CE este Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2004/22/CE privind mijloacele de măsurare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 135 din 30 aprilie 2004. Directiva a fost transpusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului României nr. 264/2006 privind stabi-lirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de punere în funcţiune a mijloacelor de măsurare. Hotărârea se aplică dispozitivelor şi sistemelor care se utilizează pentru realizarea măsurărilor care răspund unor raţiuni de interes public, de sănătate publică, de siguranţă publică şi de ordine publică, de protecţie a mediului şi a consumatorilor, de percepere a taxelor şi obligaţiilor şi de corectitudine a tranzacţiilor comerciale. Mijloacele de măsurare care fac obiectul acestui act normativ sunt:

• contoarele de apă;• contoarele de gaz şi dispozitivele de conversie a volumului;• contoarele de energie electrică activă;• contoarele de energie termică;• sistemele de măsurare continuă şi dinamică a cantităţilor de lichide, altele decât apa;• aparatele de cântărit cu funcţionare automată;• taximetrele;• măsurile materializate;• aparatele pentru măsurări dimensionale;• analizoarele de gaz de eşapament.

UN NOU ACT NORMATIV ÎN DOMENIUL MIJLOACELOR DE MĂSURARE

A NEW REGULATION IN THE FIELD OF MEASUREMENT INSTRUMENTS

Steluţa MANOLACHE, jurist, administrator bază date reglementări tehnice, ASRO

The Romanian Official Journal No. 83 published on February 1, 2008 the Order of Minister of Economy and Finance 177/18.01.2008 amending the Annex to the Order of Minister of Economy and Finance 1690/29.05.2007 approving the List of Romanian standards in the field of measuring instruments which adopt the harmonized European standards.Key words: measuring instruments, essential requirements, marking, conformity assessment

LEGISLAŢIA ŞI STANDARDIZAREA

Page 36: Sistem de Management Al Sigurantei Alimentului

��  Standardizarea • Martie 2008

Conformitatea unui mijloc de măsurare cu prevederile HG 264/2006 este indicată prin prezenţa marcajului european de conformitate, constituit din simbolul „CE” şi a marcajului metrologic suplimentar, constituit din litera „M” şi ultimele două cifre ale anului în care a fost aplicat.

Se prezumă că un mijloc de măsurare îndeplineşte cerinţele esenţiale relevante prevăzute în legislaţie, dacă acesta este în conformitate cu elementele din standardele care transpun standardul european armonizat pentru mijlocul de măsurare respectiv, ale cărui referinţe au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

Redăm în continuare lista actualizată a standardelor române care adoptă standarde europene armonizate referitoare la mijloacele de măsurare, menţionând că le puteţi procura de la ASRO:

Nr. Crt. Indice Titlu

1 SR EN 12261:2003 Contoare de gaz. Contoare de gaz cu turbină 2 SR EN 12261:2003/A1:2006 Contoare de gaz. Contoare de gaz cu turbină

3 SR EN 12405-1:2005 Contoare de gaz. Dispozitive de conversie. Partea 1: Conversie a volumu-lui de gaz

4 SR EN 12405-1:2005/A1:2007 Contoare de gaz. Dispozitive de conversie. Partea 1: Conversie de volum 5 SR EN 12480:2002 Contoare de gaz. Contoare de gaz, cu pistoane rotative 6 SR EN 12480:2002/A1:2006 Contoare de gaz. Contoare de gaz, cu pistoane rotative 7 SR EN 1359:2004 Contoare de gaz. Contoare de gaz, cu membrană 8 SR EN 1359:2004/A1:2006 Contoare de gaz. Contoare de gaz, cu membrană 9 SR EN 14154-1+A1:2007 Contoare de apă. Partea 1: Condiţii generale 10 SR EN 14154-2+A1:2007 Contoare de apă. Partea 2: Instalare şi condiţii de utilizare 11 SR EN 14154-3+A1:2007 Contoare de apă. Partea 3: Metode şi echipamente de încercare 12 SR EN 14236:2007 Contoare de gaz de uz casnic, cu ultrasunete 13 SR EN 1434-1:2007 Contoare de energie termică. Partea 1: Prevederi generale 14 SR EN 1434-2:2007 Contoare de energie termică. Partea 2: Prevederi constructive

15 SR EN 1434-4:2007 Contoare de energie termică. Partea 4: Încercări în vederea aprobării de model

16 SR EN 1434-5:2007 Contoare de energie termică. Partea 5: Încercări de verificare iniţială

LEGISLAŢIA ŞI STANDARDIZAREA