LICEUL TEHNOLOGIC DIMITRIE FILIANUFILIAI

PROIECTPENTRU EXAMENUL DE CERTIFICAREA COMPETENTELOR NIVEL III

ndrumtor: Prof. Dinulescu Nicolae

Elev: Staicu Ionica Adela 2013

TEMA

ZUGRAVELI SI VOPSITORII

GENERALITATI Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice privind execuia zugrvelilor si vopsitoriilor, asemntoare ca materiale si tehnologie de execuie si snt prezentate fiecare in subcapitole separate. Coninutul subcapitolelor este urmtorul: 1. Vopsitorii cu ulei 2. Cositorii cu Vinarom

MATERIALE Materialele utilizate la executarea zugrvelilor si vopsitoriilor vor avea caracteristicile tehnice conform standardelor si normelor de producie interne specificate in subcapitolele respective.

LIVRAREA, TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA MATERIALELOR - Varul in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane nchise. Ipsosul se livreaz numai in saci de hrtie si se transporta in vagoane nchise. Depozitarea materialelor pentru zugrveli se face 525p1521f in spatii nchise ferite de umezeala. - Materialele utilizate la lucrrile de vopsitorie, livrate in bidoane de tabla, in butoaie PVC cu saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri uscate si ferite de zinghet si ambalajele ermetic nchise. - Depozitele trebuie sa satisfac condiiile de securitate mpotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +70C si +200C.

LUCRARI CARE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR- nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli vor fi terminate lucrrile de tencuieli, gleturi, placaje, pardoselile reci, exclusiv lustruirea, instalaiile electrice, sanitare si nclzire inclusiv remedierile si probele acestora. - In ncperile cu pardoseli din PVC, parchet, mochete, zugrvelile se vor executa naintea executrii mbrcminii pardoselii. Stratul suport al pardoselii se va proteja contra umiditii si murdriei. - Tmplria de lemn si metalica trebuie sa fie montata si revizuita, cu excepia dragrilor, ildurilor si cremonelor ce se vor fixa dup vopsirea tmplriei. - Ultimul strat al vopsitoriei se aplica dup terminarea completa a zugrvelilor si nainte de finisarea pardoselii: - Rachetare parchet, ceruire P.C., lustruire marmura si mozaic. Se vor lua masuri de protecie contra murdriei mbrcminii pardoselilor.

PREGATIREA SUPRAFETELOR Suprafee tencuite sau de beton - In vederea finisrii cu zugrveli de var, suprafeele trebuie discuite cit mai fin, urmele de drica sa fie Putin vizibile: toate eventualele reparaii sa fie executate cu grija, terminate si uscate. - In cazul suprafeelor de beton toi porii ramai de la turnare se vor umple cu mortar de ciment - var, dup ce bavurile si dungile ieite au fost ndeprtate iar petele de decofrat se vor freca cu piatra de lefuit sau cu perie de sirma. Suprafee gletuite - Suprafeele de tencuieli gletuite (var sau ipsos), trebuie sa fie plane si netede, fr desprinderi si fisuri. - Toate fisurile si neregularitile se chituiesc sau se pcluiesc cu pasta de aceeai compozit Tie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituire: preparata in volume (2 pari ipsos la 1 parte apa) in cantiti mici. Pentru suprafeele mai mari se prepara pasta ipsos-var, 1 parte ipsos si 1 parte lapte de var folosita in cel mult 20 minute de la preparare. - Dup uscare suprafeele reparate se lefuiesc cu hrtie de lefuit, pereii de sus in jos, si se curata de praf cu perii sau bidinele curate si uscat Suprafee de lemn - Tmplriile trebuie sa fie revizuite si reparate degradrile acolo unde este cazul, din transport sau montaj. - Vopsitorul verifica si corecteaz suprafeele de lemn astfel ca nodurile sa fie tiate, cuiele ngropate si bine curtate. - Umiditatea tmplriei nainte de vopsitorie sa depeasc 15 %, verificata cu aparatul electric tip "Hygromette". - Accesoriile metalice ale tmplriei care nu snt almite, nichelate sau lcuite din fabricaie, vor fi grunduite anticoroziv si vopsite cu vopsea de ulei. Suprafeele metale - Suprafeele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, grosimi de orice fel, vopsea veche, noroi etc. Rugina se ndeprteaz prin frecare cu peria de sirma, pacluri de otel, hrtie sticlita sau soluii decapante (feruginos etc.). Petele de grsime se terg de grsime cu solveni, exclusiv petrol lampant si benzina auto. - Tmplria metalica se aduce pe antier grunduita cu un grund anticoroziv corespunztor vopselelor de ulei.

CONDITII DE EXECUTIE - Zugrvelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de execuie si prevederile din prezentul Caiet de sarcini. - Lucrrile de finisare a pereilor si tavanelor se vor ncepe la temperatura aerului, in mediu ambiant, de cel Putin +50C, in cazul zugrvelilor, regim de temperatura ce se va tine in tot timpul execuiei lucrrilor si cel Putin 5 ore pentru zugrveli si 15 zile pentru vopsitorii, dup executarea lor. - Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la ncetarea ploii si nici pe timp de vnt puternic sau ari mare. - nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii se va verifica daca suprafeele suportau umiditatea de regim: 3% suprafeele tencuite si 8% suprafeele gletuite. In condiii de umiditate a aerului de pn la 60% si temperatura +15-200C, acestea se obin in 30 zile de la tencuire si 15 zile de la gletuite. Umiditatea se verifica cu aparatul "Hygromette" sau similar. Se poate verifica umiditatea si cu o soluie fenolftaleina 1%, ce se aplica cu pensula pe o suprafaa mica, daca se coloreaz in violet sau roz, stratul respectiv are umiditate mai mare de 3%. - Diferena de temperatura intre aerul nconjurtor si suprafaa care se vopsete nu trebuie sa fie mai mare de 60C, pentru evitarea condensrii vaporilor. - Nu se vor folosi vopsele cu termen de utilizare depit. Se pot folosi numai pe baza de confirmare a unui laborator de specialitate a pstrrii calitilor vopselelor in limitele standardelor si normelor de fabricaie. Vopsitorie cu vopsele de ulei Se cuprind in acest subcapitol specificaiile tehnice, condiiile si modul de executare a lucrrilor de vopsitorie pe suprafee interioare gletuite cu glet de ipsos, la interior si exterior pe tmplrie de lemn si metalica, balustrade, grile, alte elemente metalice etc. Standarde si norme de referina pentru materiale L 23 Lacuri, vopsele, emailuri (vopsea de ulei); STAS 18-70 Ulei tehnic de in; STAS 6592-80 Chituri pe baza de ulei; STAS 45-86 Benzina de extracie; N.I. grunduri anticorozive pe baza de minium de plumb, oxid de fier; STAS 5192-79 Grund de astupat porii; STAS 1581/2-83 Hrtie pentru lefuire uscata; STAS 4593-84 Corpuri abrazive cu liant ceramic; STAS 545/1-80 Ipsos pentru construcii; STAS 3124-75 Diluant special pentru produse pe baza de ulei. Specificaii privind execuia - Vopsitura de ulei se aplica pe glet de ipsos sau pe suprafaa de lemn sau de metal, dup terminarea tuturor lucrrilor pregtitoare. - Pe glet de ipsos se aplica un grund de mbinare. Tmplria de lemn si metalica se livreaz pe antier gata grunduita cu grund de mbibare si respectiv grund anticoroziv. - Grundul se va aplica ntotdeauna manual, cu pensula pentru a asigura o legtura mai buna a vopsitoriei cu suprafaa suport. - Dup grunduire se executa chituirea defectelor locale, lefuirea locurilor chituite si tergerea de praf dup uscare; se executa doua pcluiri complete ale suprafeelor, urmate fiecare de lefuire dup uscare si tergerea prafului rezultat. - Chituirea si pcluirea se face cu chit de ulei pentru aplicare cu paclu (chit de cuit). Materialul pentru pcluit se prepara din chit de cuit la consistenta necesara prin diluare cu diluant special, cu ulei sau cu vopsea la culoare. - lefuirea succesiva de 0,2-0,5 mm grosime, se face cu hrtie de lefuit, cu granulaie din ce in ce mai mica, pentru diferitele straturi, pentru obinerea unei rugozitatea reduse a suprafeelor. - Aplicarea vopselei se face in trei straturi. nainte de aplicare, vopseaua se strecoar prin sita fina (900 ochiuri/m2) se aduce la consistenta de lucru prin amestecarea de 5-10% cu un diluant corespunztor vopselei respective. - Vopseaua se aplica intr-un strat uniform, fr a lsa urme mai groase sau mai subiri de vopsea si va fi ntinsa pn la obinerea unei bune adeziuni de stratul inferior. Tmplria detaabila se va vopsi in poziie orizontala. - Straturile de vopsea succesive se ntind pe direcii perpendiculare, unul fata de celalalt. Ultimul strat se va ntinde astfel: - pe perei, de sus in jos; - pe elemente de lemn, in lungul fibrelor; - Dup aplicarea primului strat de vopsea, acesta se netezete cu o pensula speciala cu parul moale, dup uscare suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit, granulozitate 80. - Pentru obinerea unei vopsitorii de calitate superioara, dup primele doua straturi se executa chituirea si chituiri-lefuiri intermediare. Chituirea se face cu chit de ulei. Dup lefuire se terge praful cu pensula moale. - lefuirea si aplicarea unui strat se face numai dup maximum 24 ore de la aplicarea stratului precedent, dup uscarea acestuia. - ncperile in care se executa vopsitorii trebuie sa fie lipsite de praf si bine aerisite, fr cureni puternici de aer. - ncperile cu vapori de apa (umiditate peste 60%) vopsitoria va fi executata neted. - Radiatoarele, dup grunduire cu grund anticorosiv se vopsesc in trei straturi cu vopsele speciale pentru radiatoare (rezistente la cldura). - Foile de ui, cercevelele ferestrelor si alte elemente detaabile pot fi vopsite in primele doua straturi si nainte de montarea lor. Efectuarea lucrrilor si depozitarea lor se va face intr-o ncpere lipsita de praf si curent. Balustradele, grilele si alte confecii metalice, grunduite cu grund anticoroziv se vopsesc in trei straturi pe locul de montaj. - La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate se vor lua toate masurile pentru asigurarea unor lucrri de calitate superioara, in condiiile respectrii succesiunii operaiilor timpul de uscare, numrul straturilor ca cele indicate la vopsea manuala precum si ntreinerii instalaiilor respective conform recomandrilor fabricantului. - Suprafeele care trebuiesc vor fi protejate printr-un element separator (carton, hrtie speciala etc.).

Vopsitorie cu vinarom In acest subcapitol se cuprind specificaiile tehnice, condiiile si modul de execuie a vopsitoriei cu VINAROM aplicat la interior pe tencuieli gletuite cu glet de ipsos in ncperi cu umiditate relativa a aerului pn la 60%, la perei si tavane. Standarde si norme de referina pentru materiale STAS 7359-89 Vopsea VINAROM, pe baza de poliacetat; de vinil in dispersie; STAS 790-84 Apa pentru construcii; STAS 545/1-80 Ipsos pentru construcii; STAS 1581/2-83 Hrtie pentru lefuire uscata. Specificaii privind execuia - Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe suprafeele interioare tencuite si gletuite cu glet de ipsos. - Vopsitoria cu vopsea Vinarom se realizeaz in urmtoarea ordine: - grund de vopsea Vinarom; - vopsea Vinarom diluata aplicata in doua straturi. - In prealabil se face verificarea gletului si rectificarea eventuala a suprafeei acestuia. - Pentru prepararea grundului se introduce in vasul de pregtire un volum de vopsea Vinarom si un volum egal de apa si se omogenizeaz. - Grundul se aplica numai manual cu bidineaua sau cu pensula lata; timpul de uscare este de minimum 2 ore la temperatura +150C si o ora la +250C sau mai mare. - Vopsitoria de Vinarom se realizeaz aplicnd doua straturi de vopsea diluata cu apa in proporie de 4:1 (volumetric); aplicarea se va face cu pistolul sub presiune; nainte de folosire vopseaua se strecoar prin sita cu 900 ochiuri/cm2. Bidoanele si vasele cu vopsea se vor nchide etan. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine omogenizata.

Condiii de calitate si verificarea lucrrilor (Comune punctelor 2.6.1.; 2.6.2.; 2.6.3.; 2.6.4.) - Pe parcursul executrii lucrrilor se verifica in mod special de ctre investitor (dirigintele de lucrare): - ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeei suport specificate mai sus; - calitatea principalelor materiale introduse in execuie, conform standardelor si normelor interne de fabricaie; - respectarea prevederilor din proiect si dispoziiilor de antier; - corectitudinea execuiei cu respectarea specificaiilor menionate. - Lucrrile executate fr respectarea celor menionate in fiecare subcapitol si gsite necorespunztoare se vor reface sau remedia. - Recepia lucrrilor de zugrveli si vopsitorii se va face numai dup uscarea lor completa. Zugrveli - Prin examinarea vizuala a zugrvelilor se verifica: - corespondenta acestora cu proiectul; - aspectul suprafeelor zugrvite: sa aib un ton de culoare uniforma, fr pete, scurgeri, cojiri, fire de par, urme de bidinea, corecturi sau retuuri locale ce distoneaz cu tonul general. - Aderenta zugrvelilor se constata prin frecare uoara cu palma pe perete. O zugrveala ade renta, de calitate, nu trebuie sa se ia pe palma. - Rectiliniaritatea liniaturii de separaie se verifica vizual si daca este cazul si cu un dreptar de lungime potrivita avnd o lime uniform si fr ndituri: se admite o deviere izolata, care sa nu se abat de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. Vopsitorii - Se controleaz daca s-a format o pelicula rezistenta, ce se constata prin ciocnire uoara a vopsitoriilor cu degetul in mai multe puncte. - Se verifica vizual aspectul vopsitoriilor si anume: 1. vopsitoriile de ulei trebuie sa prezinte pe toata suprafaa acelai ton de culoare si aspect lucios sau mat (cum s-a cerut); 2. vopseaua trebuie sa fie aplicata si sa se prezinte in condiii foarte bune, perfecte, fr straturi strvezii, pete, desprinderi, cute, bazici, scurgeri, crpturi, fisuri, care pot genera desprinderi, aglomerri de colorani, neregulariti din chituire sau lefuire, fire de par, urme de vopsea insuficient amestecata si altele asemenea; 3. vopsitoria aplicata pe tmplrie se va verifica vizual acoperirea foarte buna cu pelicula de vopsea a suprafeelor de lemn sau metal bine chituite si lefuite; se va controla ca drugrele, ildurile, cremone, olivele sa nu fie ptate de vopsea; 4. nu se admit pete de mortar sau zugrveala pe suprafeele vopsite; 5. verificarea respectrii tehnologiei de pregtire a suprafeelor manuale de vopsire (curire, lefuire, chituire rosturi etc.) se va face prin sondaj, ndeprtndu-se cu grija vopseaua pn la stratul suport; 6. se verifica vizual vopsirea evilor, radiatoarelor etc. daca snt vopsite in culoarea prescrisa sau vopseaua este de culoare uniforma, fr pete, urme de pensula sau alte defecte; de asemenea, se va controla daca pregtirea pentru vopsire s-a fcut si pe fetele laterale si pe spatele acestora, ca elementele respective, nu au locuri neacoperite sau necurtate de mortar si zugrveala; pentru verificarea spatelui conductelor radiatoarelor etc. se va folosi oglinda; se va controla prin sondaj aplicarea vopselei pe suprafee corect pregtite si succesiunea indicata. 7. liniatura, frizurile, bordurile trebuie sa fie de latine egala pe toata lungimea; sa nu prezinte curburi, frnturi pe acelai aliniament, iar nndirile sa nu fie vizibile de la distanta mai mare de 1 m; 8. separaiile intre vopsitorii si zugrveli pe acelai perete si cele dintre zugrveala pereilor si tavanelor, trebuie sa fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc.; verificarea rectilinitaii liniilor de separaie se va face cu un dreptar de lungime cit mai mare; pe ntreg peretele sa nu existe mai mult de o denivelare izolata si care sa nu se abat de la linia dreapta cu mai mult de 2 mm. Msurtori si decontare (I-IV) 1. Zugrvelile de orice fel se vor deconta la metru ptrat. Suprafeele si dimensiunile de calcul pentru decontare se determina si snt aceleai ca pentru tencuieli interioare. 2. Vopsitoriile pe tmplrie de lemn, inclusiv (tocurile si cptuelile pn la 19 cm latine) se deconteaz la metru ptrat suprafaa de calcul pentru decontare: a - ferestre simple, vopsite pe ambele fete (cu un rnd de cercevele) - suprafaa cuprinsa in conturul exterior al tocului sau cptuelilor - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza 1.5 b - ferestre si luminatoare fixe Coef. de multiplicare a suprafeei de baza - 0,75 c - ferestre duble (cu doua rnduri de cercevele) sau cu plate, vopsite pe toate fetele Coef. de multiplicare a suprafeei de baza - 3,00 d - glasvanduri simple (pe tocuri) vopsite pe ambele fete - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza - 1,25 e - ui simple pe toc - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza 2.50 - Suprafaa geamurilor se scade de doua ori f - ui simple pe cptueli - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza - 2,90 g - ui duble, vopsite - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza - 4,50 - Suprafaa geamurilor pe cele patru fete se scade de doua ori h - pervazuri si rame la ferestre si ui - Coef. de multiplicare a suprafeei de baza 1,00 - Suprafaa desfurata real vopsita I - cptueli cu limi mai mare de 19 cm Coef. de multiplicare a suprafeei de baza 1,00 - Suprafaa reala care depete lat. de 19 cm msurata desfurat 3. Vopsitorie pe tmplria metalica, inclusiv tocurile se deconteaz la metru ptrat. Suprafaa de calcul pentru decontare: Coef. de multiplicare a suprafeei de baza a - ferestre simple fixe vopsite pe ambele fete 0.5 - Suprafaa cuprinsa in conturul exterior al tocurilor b - ferestre simple cu deschidere inter. sau extern., vopsite pe am bele fete 1,00 c - ferestre simple cuplate, vopsit am bele fete 2,00 d - ui simple, vopsite pe ambele fete - 2,50 - Se scad geamurile de doua ori suprafaa lor. Vopsitoriile de ulei si Vinarom, pe perei si tavane se deconteaz la metru ptrat. Suprafaa de calcul pentru decontare este suprafaa reala vopsita cu scderea golurilor nevopsite mai mari de 4 mp, dar se aduga suprafaa glafurilor, spalaiilor, grinzilor etc. existente pe suprafeele respective. Vopsitorii la balustrade, grile si parapei metalici, se deconteaz la metru ptrat. Suprafaa cuprinsa in conturul exteriorul proieciei verticale a acestor elemente 1,00 Vopsitorii la elemente de instalaii; se deconteaz la metru ptrat si la m. a radiatoare - Suprafaa reala vopsita calculata pe baza de tabele de suprafee (mp) 1,00 b - la conducte cu diametre extern. pn la 34 mm inclusive - Lungimea real vopsita (m) 1,00 c - conducte cu diametrul exterior mai mare de 34 mm - Suprafaa desfurata real vopsita 1,00 Vopsitoria elementelor de tabla de zinc, se deconteaz la metru ptrat. Suprafaa desfurata efectiv vopsita, cu scderea golurilor mai mari de 0,25m2 1,00 VOPSITORII SIMPLE Modul de organizare a locului de munca pentru realizarea vopsitoriilor simple Materiale pentru vopsitorii simple La executarea lucrrilor de vopsitorii se folosesc materiale diverse. Avem patru categorii de materiale: LIANTI PIGMENTI DILUANTI SI SOLVENTI MATERIALE AJUTATOARE Lianii sunt substane care in stare lichida sau vscoasa daca sunt ntini in straturi subiri pe o suprafaa oarecare se ntresc si dau natere unei pelicule care leag intre ei pigmenii cu care au fost amestecai si ii lipete de suprafaa suport. Lianii sunt generatori de pelicule, pentru acest fapt ei se mai numesc si substane peliculogene. Dup proveniena, lianii pot fi: Organici, atunci cnd sunt extrai din plante sau din produse animale. Anorganici, atunci cnd sunt extrai din substane minerale, sau sunt produse sintetice. Gupe de liani Lianii de apa - sunt substane care pentru a fi folosii trebuie nmuiai si diluai in apa. Acetia se folosesc la zugrveli. Uleiurile - sunt substane grase de proveniena vegetala sau sintetica. Rinile - sunt substane complexe naturale si mai ales sintetice. Bitumurile - sunt substane provenite din zcminte naturale sau ca subproduse de la distilarea ieiurilor. Derivaii celulozici - sunt compui celulozici obinui pe cale industriala. Emulsiile - sunt dispersiuni fine de liani in medii lichide, in general apa. Prin denumirea de VOPSEA se nelege materialul lichid vscos, care ntins in straturi subiri pe o suprafaa alctuiete dup uscare o pojghia fina, durabila, stabila, aderenta si care ii schimba aspectul (culoarea, gradul de netezire, duritatea). In ansamblul lucrrilor de finisaj vopsitoriile ndeplinesc simultan mai multe roluri si anume: Rolul de protecie prin faptul ca vopsirea poate fi anticorosiva, hidrofuga, ignifuga, antiacida. Rolul estetic prin faptul ca vopselele sunt opace si acoper imperfeciunile stratului suport, iar prin colorare sporesc aspectul estetic al elementului pe care se aplica si pun in valoare anumite detalii sau pari de construcie. Rolul igienic prin faptul ca fata pojghiei fiind neteda si continua, retine mai puin praful i alte impuriti Compoziia de vopsea este un amestec bine omogenizat intre un element de colorare, pigmentul si unul peliculogen, liantul si are o consistenta de lucru proprie in funcie de modul de lucru adoptat. Pentru ca amestecul pigment-liant sa se poat ntinde, trebuie sa aib un anumit grad de fluiditate care se obine prin adugarea in msura potrivita a unui diluant.

Consistenta de lucru a unei compoziii este starea de fluiditate (de curgere, sau de subirime) necesara ca ea sa se poat aplica cu modul de execuie stabilit. Dup lianii si diluanii folosii avem zugrveli care folosesc ca si diluant, apa sau vopsitorii de ulei, care folosesc alte tipuri de diluani. La vopsitoriile in ulei liantul folosit este un ulei vegetal natural, un nlocuitor sintetic sau o emulsie de ulei cu apa. Alturi de vopsitoriile in ulei se mai folosesc si lacurile care sunt soluii de rini sau alte substane cu solveni volatili. Lacurile pot fi incolore sau colorate dar in general ele sunt transparente. Lacurile colorate cu un pigment prin care ele devin opace (acoperitoare) se numesc emulsii.

Pigmenii Substanele colorate, insolubile in liani si in diluani mpreuna cu care se folosesc se numesc pigmeni. Prin mcinare se aduc in stare de pulbere foarte fina. Amestecai cu lianii se alctuiesc astfel suspensii. Dup natura lor pigmenii pot fi: Anorganici minerali naturali sau artificiali, cei naturali fiind obinui din roci sau pmnturi colorate, iar cei artificiali pot fi obinui din diveri compui ai metalelor, oxizi, metale si aliaje ale lor in pulberi fine. (ex. pmntul de Sienna, Miniul de plumb, Galbenul crom, Praful de Al). Organici naturali sau sintetici, cei naturali fiind obinui din plante, animale, insecte (ex. Carmin natural, Indigoul, Rou de Garanta, Sepia), iar cei sintetici se obin din hidrocarburi cu nuane de la galben la maron nchis. Pigmenii ntrebuinai la vopsitorii au de nfruntat aciunea vtmtoare a multor ageni exteriori, printre care lumina solara, aciunea apei si a substanelor dizolvate in ea, a prafului etc. Cteva din principalele calitatea ale pigmenilor sunt: - stabilitatea la lumina - este proprietatea pigmenilor de a nu se decolora, adic de a-si pstra vreme ndelungata culoarea; - insolubilitatea in apa, fr de care ploile si apa in general, dizolvnd pigmenii, ar pata suprafeele colorate si ar altera culoarea lor iniiala, reducndu-le rezistenta si stabilitatea si ar curata elementele vopsite. - stabilitatea la aciunea acizilor - rezistenta la intemperii adic la aciunea combinata si repetata de umezire-uscare, frig-cald, nghe-dezghe. Lipsa acestei calitatea face ca pigmentul sa nu poat fi folosit dect la colorrile de interior. - puterea de acoperire se exprima prin cantitatea de pigment msurata in grame, necesara ca sa acopere 1 mp de suprafaa, astfel incot sa nu se mai vad o vopsea anterioara, de contrast, data pe sticla. - capacitatea de colorare - sau intensitatea pigmentului este proprietatea acestuia de a transmite culoarea si nuana lui unui amestec de pigment alb. Diluani si Solveni Substanele lichide uor volatile, care dizolva substanele peliculogene, modificndu-le prin aceasta vscozitatea in sensul de a le subia (fluidiza) se numesc solveni. Aceste substane se folosesc la vopsitorii avnd un rol important in uscarea si formarea peliculei. MATERIALE AJUTATOARE .In categoria materialelor ajuttoare sunt cuprinse mai multe tipuri de materiale cum ar fi: Materiale de umplutura - sunt acele substane organice, naturale sau artificiale, care au in general putere mica de acoperire si o capacitate de absorbie mica. Ele se amesteca cu vopsele pentru a economisi uleiurile, pentru a atenua nuanele prea tari sale unor pigmeni, pentru a conferi vopselelor o durabilitate mai mare in timp. Spunuri - fie cele de menaj fie cele pasta se folosesc pentru curtarea suprafeelor de praf si de funingine, la prepararea grundurilor pentru zugrveli, cat si, mpreuna cu uleiurile vegetale, la mbuntirea caliti vruielilor si a vopsitoriilor. Plastifiani - sunt substane nevolatile sau foarte greu volatile, care rmn dup alctuirea peliculei, fcnd ca aceasta sa aib elasticitatea corespunztoare. Decapani - sunt amestecuri de solveni cu adaosuri de parafina sau naftalina, care se folosesc pentru curirea si ndeprtarea straturilor vechi de grunduri, chituri sau vopsele. Materiale de lefuit (abraziv) - sunt materiale abrazive livrate sub diferite forme: pietre, paste, praf sau fixate pe un suport de hrtie sau Panza. Ele servesc la netezirea si uniformizarea suprafeei, cat si a grundului sau a chitului. Diferite alte materiale ajuttoare - soda (carbonatul de sodiu) se dizolva in apa si servete la curtarea suprafeelor afumate sau ptate de grsimi si la curirea suprafeelor de vopsele de ulei. Soda caustica (hidratul de sodiu) se folosete in soluii ca si decapant si la curirea petelor grase. Piatra vnata (sulfatul de cupru), in soluie apoasa, aplicata pe suprafee tencuite, sau de lemn distruge sporii de ciuperca si de muchi, cum si unele microorganisme si mpiedica formarea acestea fiind materiale fungicide. Acidul clorhidric in soluii slabe de 1-2%, se folosete la splarea eflorescentelor la faadele de piatra, sau amestecat in compoziiile de vruieli le sporete rezistenta, iar aplicat pe otel, l poate curata de rugina.

Siv-uri pentru vopsitorii simple Depozitarea materialelor pentru vopsitorii, precum si a vopselelor se pstreaz in locuri uscate, bine aerisite si ferite de variaii mari de temperatura. Substanele vscoase, lichide si emulsiile se pstreaz in cutii speciale, in bidoane sau in butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla uscata. Pentru substanele volatile se va avea grija ca vasele sa se nchid ermetic, pentru a nu se produce vapori in magazie. Substanele caustice vor fi pstrate nchise ermetic in ambalaje proprii fiecruia. Ambalajele de orice fel vor fi grupate in magazie pe categorii de materiale si etichetate vizibil pentru a nu se confunda coninutul. Pentru manipularea pe antier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru vopsitorii se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetule. Preparatele cu solvenii volatili vor fi manipulate in vase nchise, ca si substanele acide, cele caustice, precum si cele toxice. La locul de lucru nu trebuie adusa dect cel mult cantitatea de materiale necesara intr-un schimb. Pentru substanele in praf fin sau toxice, volatile se vor folosi mti, sorturi si mnui de protecie. Ambalajele de tot felul trebuie sa exclud evaporarea, scurgerea, vrsarea, uscarea sau murdrirea materialelor sau a preparatelor. Nu se deschid mai multe ambalaje deodat, ci treptat, dup terminarea celui anterior. Pentru prepararea culorilor cnd aceasta se face pe loc este nevoie de: - cantare (zecimal si de farmacie); cni metalice de 0,5-1 si 2 l; - cutii, glei, bidoane, butoaie pentru depozitare, cancioc; - cilindri gradai pentru dozarea materialelor; - aparat manual de frecat vopsele; strecurtori pentru vopsele; - amestectori pentru omogenizarea vopselelor; - vals de emulsionare. Pentru executarea manuala uneltele folosite in aceste scopuri sunt: - racheta (paclu) pentru ndeprtarea stratului vechi de culoare; - perii de sarma de diferite forme, normale si cu mner lung; - perii cu fibre vegetale; - perii de par pentru ndeprtarea prafului; - pacluri de lemn, metalice, de cauciuc, ciocane; - lampa de benzina pentru ars vopseaua veche; - cuit pentru deschiderea crpturilor in tencuiala sau lemn; - dispozitiv pentru fixarea pietrei sau a bucii de lemn necesare frecrii suprafeelor; - icling; rzuitoare metalica; dalta; crpe; scri duble; - schele de inventar, de lemn sau metalice. La aplicarea diferitelor compoziii se mai folosesc: - bidinele ptrate sau rotunde; - bidinea cu coada lunga; - pensule rotunde pentru zugrveli; - pensule late pentru zugrveli; burete si crpe; - tufare de par, de burete sau de cauciuc; - rigle pentru tras liniaturi si desprituri dintre doua culori; - sfoara de 20 m pentru nsemnat; fir cu plumb; metru; - role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugrveli. La executarea mecanizata se folosesc pulverizatoare precum si aparate electrice pentru vopsit. PRINCIPII PENTRU ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA Productivitatea muncii maxima Executarea lucrrilor de vopsitorii dup metoda in lan este cea mai corespunztoare naturii lucrrilor si realizrii unor termene mai reduse. Formaia minima de lucru care sta la baza alctuirii echipelor pentru lucrri manuale are un singur muncitor. Aceasta formaie poate fi folosita numai la lucrri de mica importanta si de un volum redus. Pentru executarea vopsitoriilor mecanizat formaia minima este alctuita din doi muncitori: unul mnuiete aparatul de pulverizat, iar celalalt alimenteaz cu compoziie, prepara compoziia. Pentru lucrrile mari se alctuiesc brigzi complexe in funcie de frontul de lucru disponibil si a metodei de lucru adoptate pe antierul respectiv. Locul de munca trebuie nzestrat si aprovizionat periodic cu materiale pentru a se asigura continuitatea procesului tehnologic. Dispunerea materialelor, dispozitivelor, sculelor si utilajelor la locul de munca trebuie fcuta astfel incot sa nu fie stnjenita circulaia si micrile muncitorilor si sa se evite deplasrile inutile si prea lungi. Aezarea muncitorului fata de frontul de lucru trebuie sa asigure acestuia un cmp vizual corespunztor, o poziie comoda care sa-i confere libertate de micare, cmpul vizual trebuie sa prind pereii ncperii in care lucreaz, pentru a putea supraveghea tehnic si coloristic calitatea muncii.

Norme de tehnica securitii muncii Sculele de mana trebuie sa fie ntregi, in buna stare si corespunztoare operaiei respective. Lucrtorii s poarte ochelari de protecie cnd lucreaz cu aparate de pulverizat si mti, cnd in compoziia vopselei intra substane toxice. ncperile pentru prepararea compoziiilor sa fie bine aerisite. La prepararea soluiilor cu acizi sa nu se toarne apa in acizi ci invers si lucrarea s se fac de lucrtori experimentai. Este interzisa executarea de lucrri la nlime stand pe scnduri izolate sau pe scri atrnate. Vopsitorii care lucreaz la nlime in locuri care nu pot fi ngrdite, vor purta centuri de sigurana legate cu cabluri verificate, de prtile solide ale cldirii. Se interzice ca in acelai timp sa se lucreze la nlimi diferite pe aceeai verticala. Lucrrile interioare, la nlime, se vor executa de pe eafodaje de inventar sau de pe scri reglementare, verificate nainte de fiecare ntrebuinare. Se interzice folosirea podinilor improvizate. Schelele fixe precum si cele agate trebuie executate si verificate conform prevederilor privind montarea schelelor fr ca acestea sa aib balansuri. Popii schelelor trebuie sa fie verticali si solidarizai intre ei, att in plan vertical cat si cel orizontal, cu diagonale. Nodurile trebuie montate cu grija, astfel incot sa exclud deplasarea pieselor. Padinele trebuie sa aib limea de cel Putin 1 m, sa nu aib capete lsate libere in consola si sa fie astfel montate incot sa exclud posibilitatea alunecrii sau deplasrii lor. In zona in care se monteaz schelele metalice, firele electrice trebuie scoase din circuit pe timpul montajului. Consolele de care se agata schelele atrnate trebuie sa se sprijine solid de ziduri prin intermediul unei tlpi de dulap de lemn. Modul de realizare a vopsitoriilor Pregtirea suprafeei Pe tencuieli - se gletuiesc suprafeele, se chituiesc crpturile, se lefuiesc, se curata de praf Pe lemn - se curata manual sau mecanizat, se lefuiesc suprafeele, se curata de praf Pe metal - se ndeprteaz petele de rugina, se ndeprteaz petele de vopsea, grsimi sau praf. Grunduirea suprafeei: Grundul este primul strat care se aplica pe suport. El este alctuit dintr-o suspensie de pigmeni si materiale de umplutura intr-un liant care poate fi firnis, lac, derivat celulozic. Dup uscare grundurile dau pelicule dure, cu aspect mat. Aplicarea se face cu pensula rotunda sau lata, in funcie de dimensiunile suprafeei pentru vopsit. El trebuie sa adere bine la suport, sa asigure netezimea si sa uniformizeze suprafaa suportului. Aplicarea straturilor vopsitoriei: Executarea lucrrilor se face ngrijit, alegndu-se pensulele de lucru in concordanta cu suprafaa de vopsit. Vopseaua se tine intr-un vas metalic portativ. Se ia vopseaua cu pensula si se scurge de surplus apsnd-o pe marginea vasului. Se respecta operaiile de lucru in ordinea lor si anume: - aplicarea - ntinderea - netezirea vopselei Finisarea se aplica de obicei la ultimul strat prin netezirea vopselei cu o pensula lata cu par moale, trecnd uor vrful pensulei peste vopsea, cu micri uniforme perpendiculare pe direcia de aplicare a ei.

Lucrri de finisaje Finisajele unei cldiri cuprind urmtoarele lucrri: pardoseli, tencuieli, placaje, zugrveli, vopsitorii, tapete si tmplarii, avnd un rol funcional, decorative si igienico-sanitar. Costul acestor lucrri reprezint cca. 15-20% din costul material si cca. 25-30% din cel salarial al unei construcii, fapt pentru care se impun masuri de reducere a acestor cheltuieli prin: mecanizarea proceselor tehnologice ale lucrrilor de finisaje; prefabricarea elementelor de finisaj; folosirea de materiale eficiente; introducerea unor metode avansate de lucru; calificarea corespunztoare a forei de munca. Pardoselile. Sunt elemente de construcie situate la fata superioare a planeelor sau direct pe pmnt, care alctuiesc suprafaa plana, neteda si rezistenta la uzura si care au rol de a prelua si transmite ncrcrile date de circulaie si depozitare, precum si un rol estetic, de izolare termica, fonica, etc. Ele cuprind: stratul-suport, rigid, constituit din beton simplu sau elastic, nisip, pietri, piatra sparta; stratul de uzura, format din diverse materiale: pmnt, lemn, piatra naturala, piatra artificiale, bituminoase, materiale pe baza de polimeri sintetici, materiale speciale. Pardoselile trebuie sa ndeplineasc anumite condiii: sa fie rezistente la uzura produsa de circulaia oamenilor, animalelor sau a vehiculelor; sa nu se deformeze la ocuri prin cdere; sa reziste la poansonare; sa fie durabile; sa fie termoizolante si fonoizolante; rezistente la foc; sa fie impermeabile; sa fie estetice; sa fie uor de executat, ntreinut si reparat. O pardoseala nu poate ndeplini in totalitate aceste condiii alegerea tipului de pardoseala se face in funcie de destinaia cldirii: social-culturala, de locuit, administrativa, industriala, agrozootehnica etc. Un criteriu important in funcie de care se pot clasifica pardoselile l constituie materialul din care se executa statul de uzura. Pardoselile pot fi: din lemn; din piatra naturala; din piatra artificiala nearsa; din piatra artificiala arsa; din produse pe baza de polimeri sintetici.; din pmnt; din sticla; din materiale speciale. Lucrrile de pardoseli se executa dup ce au fost realizate tencuielile, montata tmplria si probate instalaiile amplasate sub pardoseala. Pardoselile din lemn, se folosesc in mod curent datorita unor calitatea ca: elasticitate mare, termo si fonoizolatoare, antiderapante, estetice. Pardoselile pot fi: din duumele brute (realizate din scnduri brute) care se utilizeaz la magazii, poduri sau duumea oarba sub parchet; din parchete (realizate din lamele de stejar sau fag); din placi fibrolemnoase ( se realizeaz din placi extradure de dimensiuni mari); din pavele de lemn (acest tip se folosesc in construciile agrozootehnice si industriale). Pardoseli din piatra naturala, au un aspect frumos, cu variaie de desen si culori, si se folosesc in special, la cldiri socio-culturale, administrative, magazine. Acestea se fac din marmura alba sau colorata, porfir, granit, gresie etc., sub forma de placi tiate, dale, lespezi, obinute prin cioplire, cuburi, sprturi de marmura etc. Dup modul cum este prelucrat piatra pentru montare se deosebesc: pardoseli cu mbrcminte din placi; pardoseli cu mbrcminte din mozaic cu rosturi opus incertul; pardoseli din mozaic veneian; pardoseli din mozaic roman; pardoseli din dale sau calupuri de piatra. Pardoseli din piatra artificiala arsa sau nearsa sunt rezistente la uzura si umiditate, durabile si uor de ntreinut, utilizndu-i in ncperi cu circulaie intense (holuri, sli de ateptare, coridoare, vestiare), ncperi cu umiditate ridicata (bai, buctarii, spltorii), ncperi cu destinaie speciala (restaurante, cantine, laboratoare). In funcie de natura materialului folosit, pardoselile din piatra artificiala se mpart in: pardoseli din piatra artificiala nearsa: beton de ciment, mortar de ciment sclivisit, mozaic turnat, placi de beton mozaicate; pardoseli din piatra artificiala arsa: placi de gresie ceramica, placi ceramice din argila arsa, crmida. Pardoseli din materiale bituminoase. Aceste pardoseli prezint o serie de calitatea (sunt elastice, impermeabile, rezistente la uzura, termoizolante, uor de reparat, nu produc praf, sigurana contra alunecrii, rezistente la aciunea acizilor si alcalilor) dar si o serie de dezavantaje (inestetice datorita culorii nchise a bitumului, suprafee aspre, nu rezista la temperaturi nalte, se deformeaz la greutate). Pardoseli din produse pe baza de polimeri sintetici. Aceste pardoseli sunt rezistente la uzura, igienice, au aspect si colorit plcut, sunt bune izolatoare termice si fonice, sunt uor de montat si uor de ntreinut. Sunt folosite pentru: holuri, vestibule, oficii, camere de locuit, buctarii, bai, construcii social-culturale (sli de lectura, cluburi, sli de ateptare, saloane si culoare de spital, birouri, magazine, laboratoare, ncperi de producie, unde nu intervin solicitri sau ageni chimici agresivi), etc. Pardoseli din linoleum. Se produce sub forma de covoare dintr-un amestec omogen de faina de lemn, praf de piatra si ulei de in fiert(linoina) cilindrat pe o tesatura tare de iuta. Pardoseli din mocheta. Se folosesc foarte mult in locuine, camere de hoteluri, sli de teatre si concerte, sli de conferina, biblioteci si sli de lectura, magazine, birouri. Avantajele pardoselilor din mocheta: estetice, termo si fonoizolatoare, se ntrein, se curata si se monteaz uor. Tencuielile reprezint finisaje aplicate pe suprafaa bruta a unor elemente de construcie avnd urmtoarele roluri: decorative, igienic, de protecie, de izolare termica, fonica si hidrofuga. Clasificarea tencuielilor se face dup anumite criterii: natura suprafeei pe care se aplica (crmida, beton, piatra, rabi), modul de execuie (umede sau uscate), liantul de preparare a mortarului (var, ipsos, argila, ciment, var hidraulic), modul de prelucrare-finisare a fetei vzute (suprafaa netezita sau dricuita, suprafaa executata din materiale si cu metode speciale), dup poziia lor in construcie (tencuieli interioare si exterioare). Dintre tencuielile obinuite, cele mai ntrebuinate sunt: tencuieli brute; tencuieli dricuite; tencuieli sclivisite; tencuieli gletuite. Alte tencuieli ntlnite in construcii sunt tencuielile decorative: tencuieli cu praf de piatra dricuite; tencuieli stropite; tencuieli de terasit, granulit, dolomite; tencuieli in calcio-vechio, marmura artificiala. Primele trei tipuri de tencuieli decorative se aplica, in special, la faade. Tencuielile umede folosesc ca material de baza mortarul compus din; agregat (nisip, praf de piatra, praf de crmida, mica etc.), liant (ciment, var, ipsos, argila), plastifiani (var, argila) si materiale auxiliare (culori, ntrzietori de priza, cli de in sau cnep). Tencuiala se aplica in trei straturi: stratul de amorsat (splitul), grundul si stratul vizibil (de finisare). Placaje. Lucrrile de placaj reprezint lucrrile de finisaje prin care se aplica pe suprafaa pereilor interiori sau exteriori, placi sau panouri din diferite materiale. Dup natura materialelor folosite, placajele pot fi : placaje din placi de faiana, se fac din argile refractare, caolinuri, feldspai, acoperite pe o fata cu smalt iar pe cealalt cu striuri in relief. Se folosesc la placarea bilor, buctriilor, grupurilor sanitare, laboratoarelor etc.; placaje din placi ceramice smluite ( CESAROM). Acest tip de placi, divers colorate, cu dimensiuni mici, iar fata smluita poate fi neteda, ondulata, boltita, scobita, rombica sau piramidala. Se folosesc ca placaje decorative la placri interioare si la faade; placaje din plcute de sticla colorata. Plcute de diferite culori, cu o fata dreapta si cealalt cu striuri, se utilizeaz la finisarea cldirilor, cu placaje interioare si exterioare; placaje din placi de sticla (opaxit), sunt de culoare lptoasa, au o fata neteda iar cealalt cu striuri; placaje din crmid aparenta. Aceste placaje folosesc crmizi speciale si se aplica la exterioarele construciilor; placaje de tip marmoro. Se prezint sub forma de foi flexibile (suport textile) si se folosesc la finisaje interioare; placaje din placi imitaie de piatra naturala sau beton mozaicat. Aceste placi sunt formate dintr-un strat de baza (beton sau mortar de ciment) si un strat de suprafaa (mortar de ciment cu agregate de mozaic sau marmura); placaje din piatra naturala. Se folosete att pentru placaje de interioare cat si exterioare. La exterior se utilizeaz roci de granit, andezit, trahit, ruf vulcanic, calcar, marmura, ele trebuie sa reziste la intemperii, legarea acestora in zidrie fcndu-se cu scoabe, crlige sau domuri; placaje din placi de PVC. Aceste placi se lipesc cu adeziv Prenadez pe suprafee netede, plane si uscate. Se folosesc la interioare indiferent de umiditatea aerului, dar care nu sunt expuse agenilor agresivi; placaje din lemn. Folosesc la interioare pentru lambriuri, utilizndu-se fibre din lemn (PFL) , placi aglomerate din achii de lemn (PAL), tblii, scnduri; Zugrveli si vopsitorii. Lucrrile de finisaj prin care se aplica pe suprafeele elementelor de construcie un strat subire dintr-o suspensie de pigmeni in apa si numesc zugrveli. Daca stratul este alctuit dintr-o suspensie de pigmeni in ulei sau emulsii de liant in apa, lucrrile de finisaj se numesc vopsitorii. Zugrvelile se clasifica in: vruit (executat din lapte de var stins si strecurat, cu ajutorul bidinelei sau pompa), pe baza de clei, pe baza de vinarom (executate pe beton, crmid, lemn, hrtie, esturi), in calcio-vechio (realizata prin stropire manuala sau mecanica), decorative (se executa cu ajutorul unor pensule, burei de cauciuc, abloane de hrtie etc.). Vopsitoriile. Dintre tipurile de vopsitorii cele mai importante sunt: vopsitoriile in ulei pe tencuiala, primul strat, grundul de mbibare, se chituiete, dup uscare se lefuiete si apoi se aplica 2-3 straturi pe direcie verticala, ultimul strat se va da de sus in jos; vopsitoriile pe lemnrie, se aplica pe tmplria uilor, ferestrelor, a lambriurilor si constau in aplicarea a 2-3 straturi de vopsea pe suprafeele grunduite si pcluite cu chit de lac, ultimul strat dndu-se in lungul fibrelor lemnului; suprafeele metalice, se vopsesc dup ce impermeabile au fost bine curtate, inclusiv de rugina si grunduite cu miniu de plumb; vopsitoriile in imitaie de marmura, executate manual, se folosesc la finisarea coloanelor, soclurilor sau lambriurilor pentru a le da aspectul marmurei. Stratul de imitaie se protejeaz cu un strat de lac. Tapetele reprezint lucrri de finisaj ce constau in aplicarea la interior pe perei a unor fii decorative din: hrtie, carton, stofa, mtase, PVC etc. Suprafaa-suport trebuie sa fie perfect plata, curata si uscata. Pentru ndeprtarea tapetului vechi, acesta sa va umezi cu apa calda si apoi se va rzui cu paclul. Tmplrie. Lucrrile de tmplrie reprezint elementele de construcie ce se monteaz in golurile lsate special la execuia pereilor interiori si exteriori ai cldirii pentru iluminare si ventilaie naturala, intrare-ieire, comunicare intre diferite ncperi. Ferestrele au rolul de a permite intrarea aerului si a luminii solare in ncperile cldirii, dar si posibilitatea ocupanilor cldirii sa priveasc mediul extern. Ferestrele se pot clasifica in funcie de diferite criterii: metoda de deschidere (in interior, in exterior, in interior-exterior, prin glisare, prin pliere); materialul din care sunt executate (lemn, otel, aluminiu, PVC etc.); dimensiuni. In construcii se folosesc numeroase sorturi de sticl: sticl translucida, transmite lumina cu grade diferite; sticla opaca, este colorata; sticla armata cu reea de sarma, la spargere nu se rspndesc cioburi; sticla pigmentata sau sticla cu depuneri la suprafaa, pentru diminuarea transmiterii radiailor solare; sticla care absoarbe cldura; sticla care rezista la ocuri mecanice. Uile. Pe lng rolul funcional are si rol decorative. Forma si dimensiunile uilor sunt in funcie de rolul si poziia pe care o au in cldire. Clasificarea uilor se face dup mai multe criterii: dup poziia pe care o au in construcie (interioare si exterioare); dup modul de deschidere (deschidere obinuita, pivotanta, batante, culisante sau pliante, turnante; dup numrul de canaturi (cu un cant, cu doua sau mai multe); dup materialele folosite (din lemn masiv, cu rame si tblii din lemn masiv, din lemn placate cu placaj, din placi din achii de lemn aglomerat, din folii de materiale plastice, cu miez celular de hrtie, din placi din fibre de lemn, metalice, din materiale plastice). In lucrrile de tmplrie, pe lng ferestre si ui, mai pot intra si obloanele si rulourile. Aceste elemente folosesc contra intrrii luminii sau soarelui in ncpere sau ca motiv de sigurana la fata exterioare a uilor si ferestrelor. Materiale de finisaj Materialele nestructurale care acoper construciile propriu zise - denumite si materiale de finisaj - sunt folosite in funcie de programul de arhitectura cruia i se aplica, avnd roluri multiple: protejeaz elementele de rezistenta, sporesc gradul de izolare a spatiilor contra frigului sau a zgomotului, estompeaz unele defecte sau contribuie la estetizarea construciilor. Finisajele cuprind lucrri de pardoseli, tencuieli, placaje, zugrveli, vopsitorii, tapete, tmplrie, pentru care se folosesc diverse materiale. Iniial au fost utilizate materiale naturale prelucrate, precum: lemnul, piatra, tesaturile, pielea de animale etc., unele dintre ele fiind abandonate treptat. Altele se folosesc mai rar, fiind epuizabile sau sunt recreate artificial, imitnd mai mult aspectul exterior dect materialul in esena. Locurile de aplicare a materialelor de finisaj sunt stabilite in funcie de folosirea lor in interiorul sau in exteriorul construciei, fiind apreciate in legtura cu scara obiectului, concepia stilistica, textura materialelor si culoare. Odat cu dezvoltarea tiinelor umaniste s-au descoperit o serie de caliti psihologice pe care finisajele le pot transmite, caliti confirmate de-a lungul timpului, care s-au extins la toate programele de arhitectura, indiferent de complexitatea acestora. Astfel, materialele de finisaj au fost grupate in funcie de impresiile produse la nivelul psihicului uman, difereniindu-se materiale reci (piatra, de exemplu) sau calde (cum ar fi lemnul), cele cu aspect sobru (crmida, piatra de cariera) sau vesel (lemn incrustat, piatra de ru), cele care transmit intimitate (lemn) sau exteriorizare (crmid) etc. Materialele de finisaj naturale, devenite clasice: lemnul, piatra si crmid se folosesc si astzi, valoarea lor estetica depinznd de modul in care sunt tratate si de profesionalismul executanilor. Alturi de acestea mai pot fi folosite: rogojini, paie, textile, piei, blnuri, bambus etc. Lemnul este folosit ca placaj pentru perei (lambriuri, pardoseli, plafoane), calitatea finisajelor fiind apreciata in funcie de gradul de deshidratare, proporiile scndurilor si distanta dintre acestea, mrimea rosturilor, eventualele ornamente sau profile sculptate/aplicate. Finisaje din piatra (de cariera sau de ru) se difereniaz intre ele dup forma, mrimea, culoarea si textura materialului. Duritatea, rezistenta la uzura, ntreinerea si curenia finisajelor din piatra determina distribuia in plan a acestora. Crmida (aparenta), folosita in principal la construcii, poate reprezenta un material de finisaj agreabil: combinat cu rosturi albe sau cu vegetaie verde, rosul crmizilor va crea un efect plcut. Materialele de finisaj contemporane, extrem de numeroase au fost create prin folosirea de nlocuitori, care reproduc aspectul materialelor naturale: placi din deeuri lemnoase, placi ceramice de diferite dimensiuni, tapete pe baza de hrtie sau materiale plastice, fototapete, folii autocolante etc. Diversitatea materialelor atrage dup sine dificultatea in alegerea acestora. Este, prin urmare, necesar un studiu concomitent al tuturor componentelor implicate intr-o construcie, astfel nct acestea sa se armonizeze cu celelalte elemente fizice sau fenomenale: cu lumina diurna, cu mobilierul, cu echipamentele etc.

Norme de sntatea i securitatea muncii la lucrri de finisaje la construcii

Condiii generale Lucrrile de finisaj la construcii vor fi executate numai pe schele realizate conform standardelor in vigoare. Se interzice executarea lucrrilor de finisaje stand sau circulnd pe dulapi izolai sau pe scri atrnate. Este interzisa executarea lucrrilor cu instalaii defecte sau neprobate zilnic nainte de nceperea lucrului. La lucrrile de tencuire, placare, vopsire, zugrveli etc., ce se executa manual, se vor respecta si masurile de protecie a muncii prevzute pentru lucrrile de zidrie din prezentele norme. La lucrrile de tencuire si de placare ce se executa manual, se vor respecta si masurile de protecie a muncii prevzute pentru lucrrile de zidrie. Lucrrile de tencuire interioara trebuie sa se execute de pe schele interioare sau de pe padine aezate pe capre deplasabile. Folosirea scrilor duble este permisa numai pentru executarea lucrrilor mici de tencuire (reparaii) in locuri izolate. In cazul in care nu exista schele exterioare fixe, tencuirea glafurilor ferestrelor trebuie executata de pe schele in consola, trecute in afara prin golul ferestrei respective sau de pe schele suspendate sistem leagn. Este interzisa utilizarea pigmenilor vtmtori sanatii oamenilor - miniu de plumb, galben de crom, oxid sau acetat de cupru etc. - la prepararea mortarelor colorate, necesare lucrrilor de tencuire. La lucrrile de buciardri, frecri cu peria etc. ale fetei vzute, construita din beton sau din piatra, muncitorii sunt obligai sa poarte echipamentul de protecie adecvat. Daca dimensiunile sau greutatea plcilor pentru placaje nu permit ca ele sa poat fi manipulate cu uurina de doi oameni, micarea lor se va face mecanizat. La locurile de munca unde se executa lucrri de finisaj in mediu umed, conductorii electrici aflai sub tensiune vor fi deconectai nainte de nceperea lucrului. Este interzis lucrul cu ajutorul aerului comprimat, cnd manometrul este defect sau cnd plumburile de garanie ale acestuia lipsesc. Muncitorii care efectueaz lucrri cu substane toxice vor fi supui periodic controlului medical, conform instruciunilor Ministerului Sntii.Placajele si orice alte elemente ornamentale - aplicate pe ziduri - vor fi bine consolidate cu dispozitive provizorii pana la ntrirea mortarului de legtura. Tierea geamurilor trebuie sa se fac in locuri amenajate in acest scop. Deeurile si geamurile sparte trebuie adunate si ndeprtate de la locul de lucru. In cursul punerii geamurilor la luminatoare, la lifturi etc., locurile deasupra crora se executa astfel de lucrri trebuie ngrdite sau pzite, interzicndu-se accesul oamenilor. Punerea geamurilor la luminatoare trebuie fcuta cu respectarea prevederilor normative privind montarea elementelor de construcii si a celor privind executarea lucrrilor la nalime. In cazul punerii sau tergerii geamurilor la o nlime de peste 2 m muncitorii trebuie sa respecte Normele specifice de securitate a muncii privind lucrul la nlime.Este interzisa sprijinirea scrilor mobile de geamurile vitrinelor sau de marginile cercevelelor. In cursul lucrrilor de mtuire a geamurilor si al executrii de desene sau inscripii cu ajutorul aparatelor cu jet de nisip prin presiune sau cu ajutorul acizilor, trebuie luate masuri pentru protejarea ochilor, a cailor respiratorii si a minilor. Chituirea geamurilor se face cu scule adecvate, fiind interzisa ntinderea chitului cu degetele.

Lucrri de tencuire Lucrrile de tencuire exterioara se executa de pe schele executate, conform celor specifice in standardele in vigoare. La lucrrile de tencuire interioara si la lucrrile de ipsoserii in interiorul ncperilor se vor folosi schele interioare sau padine aezate pe capre nedeplasabile. Folosirea scrilor duble este permisa numai pentru executarea lucrrilor mici de tencuire (reparaii) in locuri izolate. In cazul In care nu exista schele, tencuirea glafurilor exterioare ale ferestrelor trebuie executata de pe padine mprejmuite, aezate pe console (schele in consola) trecute in afara prin golul ferestrei respective sau de pe schelele suspendate in sistem leagn. Pompele de mortar, mainile de torcretat etc. utilizate la executarea mecanizata a lucrrilor de tencuire, se vor verifica nainte de nceperea lucrului fiecrui schimb, privitor la starea tehnica si la existenta eventualelor dopuri de mortar ntrit. Att la locurile de munca unde se executa tencuirea mecanizata, cat si la punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar, se va afia - la loc vizibil - codul semnalelor folosite.Dup ncetarea lucrului, tuburile flexibile, conducta si pompa de mortar se spla bine cu apa. Conductorii electrici adui la ntreruptorul de alimentare al pompei de mortar vor fi izolai in tub de cauciuc, iar ntreruptorul se monteaz in cutie nchisa (cu lact). La terminarea lucrului este interzisa demontarea supapei de aer nainte de a se convinge ca presiunea a sczut la zero. Este interzis accesul muncitorilor in ncperi unde uscarea tencuielilor se face cu instalaii mecanice, pe baza de raze infraroii sau cu couri cu cocs, sau cu baterii de injectoare de pcura.In cazuri speciale, se permite numai accesul muncitorilor dotai cu mti contra gazelor. La prelucrarea uscata a tencuielilor in ncperi nchise, acestea vor fi in permanenta ventilate, pentru evacuarea prafului.Daca tencuielile exterioare se executa in acelai timp pe mai multe nivele de lucru, se va lua msura ca echipele de la nivele diferite sa nu lucreze pe aceeai verticala si ntotdeauna este bine sa se ia msura padinelor etane si a streinelor sau plaselor.

Transportul mortarului Transportul mortarului la locul de utilizare se face cu bena sau cu pompa de mortar, respectiv cu maini de tencuit. La transportul mortarului cu bena se vor respecta aceleai norme de protecie a muncii ca si la transportul betoanelor. Pompele de mortar si mainile de tencuit vor fi verificate zilnic, la punerea lor in funciune. In cazul ivirii - in timpul lucrului - a unor defeciuni la utilaj, la conductele de transport ca si in cazul formarii de dopuri de mortar in sistemul de transport, se va opri imediat lucrul.Se interzice - in timpul funcionarii utilajului - repararea, curtarea, strngerea unor piulie sau garnituri. Operaiunile respective se vor efectua numai dup oprirea utilajului, scoaterea lui de sub tensiune si scderea presiunii - in instalaie - la zero. Nu este admisa ndoirea in unghi a conductelor si legarea acestora cu sarma pe staturile utilajului. Legarea se va face cu brri strnse cu uruburi. Se va delimita traseul conductelor de transportat mortar, nepermindu-se circulaia pe sub acestea sau in apropierea lor. Locul de munca al mecanicului utilajului de transportat mortar trebuie sa fie in permanenta in legtura cu locurile de munca unde se primete mortarul, prin semnale acustice sau luminoase, pentru a putea - la cerere - opri sau porni transportul mortarului. Semnalele sau codul vor fi stabilite - anticipat - de ctre conductorul locului de lucru si vor fi afiate. In cazul utilizrii motocompresoarelor echipate cu rezervoare de aer, pentru transportul mortarului prin conducte se vor respecta instruciunile in vigoare privind exploatarea recipientelor sub presiune. nainte de curtarea (suflarea) conductelor cu mortar cu ajutorul aerului comprimat, personalul muncitor care a lucrat cu injectorul de mortar trebuie ndeprtat de zona de lucru la o distanta de minimum 10 m. Curtarea se va face dup cel puin 20 minute de la oprirea utilajului.Peste conductele pentru mortar, care traverseaz locuri cu circulaie intensa, se vor face podee de trecere. Amplasarea conductelor de aer comprimat va fi astfel fcuta nct sa se evite traseele care ntlnesc sau trec prin apropierea conductelor electrice, pentru ca la o eventuala deplasare sau rupere a conductelor sa nu existe posibilitatea ruperii conductorilor, crendu-se pericol de electrocutare. Se interzice curtarea de ulei a conductelor de aer prin arderea uleiului. Este interzisa utilizarea pompelor de mortar si a mainilor de torcretat la o presiune mai mare dect presiunea maxima indicata in fisele tehnice respective. Locurile de munca unde se executa tencuirea mecanizata vor fi legate printr-un sistem de semnalizare acustica sau optica de punctul de lucru al mecanicilor pompelor de mortar.Manipulantul va urmri cu atenie semnalele date pentru oprirea sau punerea in funciune a pompei.Lucrrile cu pompa de mortar fr sistem de semnalizare sunt interzise.nainte de nceperea lucrului, pompa de mortar va fi ncercata la o presiune de 15 atm.Rezultatele ncercrilor vor fi consemnate in registrul de procese verbale, aflate la punctul de lucru al pompei. Este interzisa ndoirea furtunului sau ajustarea staturilor in timpul funcionarii pompei de mortar si a aparatului de torcretat. Este interzisa depirea presiunii maxime in instalaie in timpul lucrului.Presiunea maxima va fi indicata vizibil pe placardele de la locurile de munca de asemenea cu linie roie pe manometre.

Lucrri de zugrveli si vopsitorii Lucrrile exterioare de vopsitorii si zugrveli se vor executa de pe schele sau de pe scri standardizate. Se interzice circulaia muncitorilor pe elementele scheletului luminatoarelor. Aparatele pentru vopsit si zugrvit, cat si furniturile vor fi controlate nainte de nceperea lucrului. Ele vor fi probate sptmnal, supunndu-le la o presiune de 1,5 ori presiunea de regim. Rezultatele verificrilor vor fi consemnate Intr-un proces verbal. Nu se admite lucrul cu hainele mbibate cu substane inflamabile. Este interzis muncitorilor vopsitori sa se apropie de surse de foc in hainele de lucru. Vopsirea cu ajutorul aerului comprimat se face folosind masca de protecie pentru vopsitor. Scrile si schelele folosite vor fi in buna stare si asigurate mpotriva alunecrii sau deplasrii.Lucrrile de zugrveli si vopsitorie exterioare trebuie executate de pe schele sau leagne in buna stare. Se interzice utilizarea scrilor suspendate sau a altor mijloace improvizate. Lucrrile de zugrveli si vopsitorie interioare trebuie executate de pe schele interioare sau scri duble. Utilizarea scrilor rezemate este permisa numai in cazul vopsirii sau zugrvelii unor suprafee mici si la nlimi de cel mult 3 m de la sol, pe podea sau padine de lucru. Se interzice executarea lucrrilor de vopsitorie stand sau circulnd pe dulapi izolai sau pe scri atrnate. La executarea unor lucrri de vopsitorie cu instalaii speciale, se vor respecta pe lng prezentele norme si prescripiile tehnice ale furnizorului de instalaii si utilaje. Este interzisa legarea cu sarma a furtunurilor pe staturile pompelor de zugrvit sau vopsit. Aceasta se va face cu ajutorul unor brri (coliere) strnse cu uruburi. Este interzisa executarea reparaiilor in timpul funcionarii instalaiilor si utilajelor de vopsit. La instalaiile de vopsire nu se vor efectua reparaii prin sudura sau mijloace care produc scntei, daca nu au fost in prealabil curate integral. ncperile in care se prepara vopsele trebuie sa fie bine ventilate. Daca in ncperile unde se executa zugrvirea si vopsirea cu vopsele pe baza de apa se gsesc conductori electrici sub tensiune, acetia vor fi deconectai nainte de nceperea operaiei de vopsire. La intrrile in ncperile unde se lucreaz cu vopsele pe baza de substane inflamabile, se vor monta tblie avertizoare asupra pericolului de incendiu.Dup vopsirea instalaiilor de nclzire centrala (inclusiv a elementelor de calorifer), in timpul funcionarii acestora ncperile trebuie aerisite pana la uscarea completa a vopsitoriei. Se interzice rmnerea peste noapte a muncitorilor in camerele unde au fost executate vopsitorii in ulei; in astfel de camere, in timpul lucrului, trebuie asigurata o ventilaie eficace. Lucrrile de vopsitorie in spatii nchise, la care se folosesc materiale ce produc vapori toxici, duntori sntii oamenilor se vor executa sub ventilaie intensa cu instalaii adecvate. Se interzice folosirea pigmenilor albi pe baza de plumb, drept componeni ai vopselelor precum si ntrebuinarea benzenului si a benzinei etilate, ca diluant.La manipularea pigmenilor toxici sub forma de praf se vor folosi mti contra prafului. Pentru pstrarea vopselelor se vor folosi rezervoare metalice, prevzute cu capace care se nchid etan si nzestrate cu mnere. Dizolvarea in ulei fiert a vopselelor uscate se va executa, de asemenea, in rezervoare metalice, prevzute cu capace si cu mnere. Pstrarea vopselelor uscate si dizolvate, a diferitelor lacuri, a terbentinelor etc. este permisa numai in rezervoare speciale de fiert, care se nchid ermetic. Este interzisa pstrarea acestor materiale in alte vase.Se interzice folosirea surselor incandescente, focului deschis, fumatului, aprinderea chibritului etc. in ncperile unde se executa vopsirea, prepararea sau depozitarea vopselelor. Pe uile acestor ncperi vor fi fixate tablete avertizoare si de interdicie corespunztoare. Materialele pentru vopsire vor fi pstrate si transportate in vase bine nchise; deschiderea capacelor metalice, in special la vasele care conin vopsele pe baza de nitroceluloza se va face cu scule din materiale neferoase, care nu produc scntei. Materialele de ters se aduna in lzi speciale cu capace, care se vor amplasa in afara ncperilor de lucru si vor fi evacuate si golite zilnic. Se vor lua toate masurile de electrosecuritate prescrise de prevederile normelor in vigoare referitoare la operaiile de vopsire.

Lucrri de placare Aezarea si fixarea pietrelor, coloanelor si a detaliilor arhitecturale, utilizate pentru placarea pereilor si a lucrrilor de faada vor fi realizate cu respectarea prevederilor din prezentele Norme.Prelucrarea pietrelor pe antier (spaiu similar) va fi executata in locuri special ngrdite, in care se interzice accesul persoanelor strine. Locurile de munca ale cioplitorilor de piatra se vor afla la o distanta de cel puin 3 m unul de celalalt. In caz contrar, vor fi aezate intre acetia ecrane de protecie. Se interzice aezarea pietrarilor unul in fata celuilalt. In timpul prelucrrii, pietrele (placajele de marmura, piatra de construcie etc.), de dimensiuni mari si grele, vor fi bine aezate pentru a nu produce cderea lor si accidentarea muncitorilor. La locul de taiere a blocurilor cu ferstrul se va amenaja o podina de scnduri, prevzndu-se si anuri pentru scurgerea apei. Podina va fi curat mereu, pentru a se evita alunecarea si accidentarea muncitorilor. La prelucrarea uscata in ncperi speciale, acestea vor fi in permanenta ventilate, pentru evacuarea prafului. Mainile electrice de lefuit vor avea mnerele izolate, conductorii electrici izolai in tuburi de cauciuc si ntreruptoarele nchise in cutii. De asemenea, vor fi prevzute cu al patrulea fir, pentru legarea la pmnt a corpului mainii. Depozitarea plcilor va fi fcuta in condiii conforme cu normele de tehnica a securitii la depozitarea materialelor; acestea se vor face in stive de maximum 1 m lime. Pentru a evita rsturnarea lor, plcile vor fi aezate pe lat si cu ipci intre rnduri. Transportul plcilor, att pe orizontala cat si pe verticala, la locul de montare, se va face cu mijloace mecanizate pentru a se evita pericolul de accidentare a muncitorilor.Plcile si piesele sculptate, proaspt montate, nu vor fi lsate fr a fi bine consolidate.Montarea plcilor se face ncepnd de jos in sus pentru ca fiecare placa sa se reazeme pe placa inferioara.Daca dimensiunile sau greutatea plcilor nu permit ca ele sa poat fi manipulate cu uurina de doi oameni, micarea lor se va face mecanizat.

Lucrri de mozaic La lucrrile de turnare si frecare a mozaicului sau demontare a plcilor mozaicate se vor respecta si prevederile stabilite in Normele specifice de securitate a muncii pentru propagarea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrrilor de beton armat si comprimat. Roabele, containerele, gleile, buncrele mobile etc., cu ajutorul crora se transporta mozaicul gata preparat pentru turnare, trebuie sa fie corespunztoare, verificndu-se in acest scop nainte de fiecare schimb starea lor. nainte de nceperea turnrii mozaicului, toate golurile in plan vertical care nu au parapet, sau care au un parapet mai mic de 1 m, vor fi barate sau prevzute cu balustrade la cel puin 1 m si la 0,50 m, iar golurile in plan orizontal vor fi astupate, spre a evita cderea materialului si a muncitorilor.Maina de frecat mozaic va fi folosita si manevrata numai de ctre mozaicarul care a fost instruit in acest sens. Este interzisa folosirea mainii de frecat de ctre muncitorii necalificai sau neinstruii in mod special.Zilnic, naintea nceperii lucrului, se va verifica starea mainii de frecat, a conductorilor in ceea ce privete izolarea lor, precum si legarea la priza de pmnt. Muncitorul mozaicar numit pentru manevrarea mainii de frecat mozaic si care a fost instruit in acest sens, nu va intra in lucru fr sa aib echipament de protecie (mnui si nclminte electroizolanta). Este interzis ca mozaicarul care manevreaz maina de frecat mozaic sa foloseasc mnui si cizme de cauciuc electroizolante care nu sunt msurate dielectric PRAM. La eventuala defectare a mainii in timpul lucrului, mozaicarul va anuna imediat electricianul de serviciu, care este singurul in msura sa verifice starea utilajului. In cazul in care mozaicarul care manevreaz maina de frecat trebuie sa mute maina in alt loc de munca, nainte de a executa aceasta operaie o va deconecta de la sursa de curent electric. Deconectarea se va face in mod obligatoriu purtnd mnui de cauciuc electroizolante. Cablurile de alimentare intre tabloul electric si maina de frecat mozaic vor trebui sa fie suspendate.Este interzis a se lucra cu maina de frecat mozaic avnd in jurul mainii si al muncitorului amplasai conductori electrici de alimentare. La ntreruperea lucrului in timpul pauzei sau la terminarea programului, maina se va deconecta obligatoriu, iar electricianul de serviciu si seful de echipa vor verifica aceasta operaie. Se interzice a se laa maina neasigurata la terminarea lucrului. Ea va fi ncuiata mpreuna cu cablurile de alimentare intr-o ncpere unde nimeni nu poate sa ptrund. In locurile ntunecoase unde este nevoie de iluminare cu caracter temporar, se vor folosi lmpi portative de 12 sau 24 V. Mnerul si soclurile lmpilor portative alimentate de la priza de curent, vor fi confecionate din material electroizolant neinflamabil si rezistent la solicitri mecanice.

Lucrri de faianaAezarea si fixarea plcilor pe perei trebuie realizata cu respectarea prevederilor din prezentele norme, care se refera la lucrrile de zidrie, lucrrile cu ciment si aracet etc. Depozitarea plcilor se va face cu respectarea normelor privind securitatea muncii In depozitele de materiale. Transportul plcilor pe verticala la nlime, la locul de munca, trebuie sa se fac cu astfel de mijloace care sa evite pericolul de accidentare a muncitorilor si spargerea plcilor.

Lucrri de parchete Transportul parchetului se va face in pachete (legturi ). Depozitarea legturilor de parchet la locul de punere in opera se va face in stive de maximum 1 m nlime, cu respectarea prevederilor capitolului care se refera la depozitarea materialelor. La lucrrile de parchete, care se executa in ncperi nchise, acestea trebuie sa fie in permanenta ventilate pentru evacuarea prafului cu instalaii de ventilare adecvate. Baterea parchetului se va face cu scule in perfecta stare conform prevederilor capitolului care se refera la scule si dispozitive. Cuiele necesare baterii parchetului se vor tine intr-o ldi speciala. Este interzisa rspndirea cuielor pe stratul suport sau pe parchet. Este interzisa tinerea cuielor in gura. Muncitorii parchetari vor lucra numai nclai. Mainile electrice de rachetat si lustruit parchetul vor fi obligatoriu legate la pmnt prin nulul de protecie. Conductorii electrici care fac legtura de la priza la maina vor fi izolai in tub de cauciuc. Muncitorii care lucreaz la mainile electrice de rachetat si lustruit parchetul, vor fi special instruii si cu normele care se refera la masurile de protecie contra electrocutrii. Ei vor purta in mod obligatoriu echipament de protecie electroizolant. Mainile electrice de rachetat si lustruit parchetul, vor fi zilnic verificate, nainte de nceperea lucrului. In cazul in care in timpul lucrului se ivete o defeciune la maina, aceasta va fi imediat deconectata si anunat seful de antier care va trimite electricianul de antier pentru a o repara. Este interzis muncitorilor de a ncerca repararea mainilor. Este interzisa nceperea lucrului cu maina electrica de rachetat, nainte de a se verifica daca toate lamele de parchetat sunt bine btute, pentru a prentmpina o eventuala smulgere si proiectare a acestora de ctre maina. In cazul in care maina de rachetat sau lustruit parchetul trebuie sa fie mutata la un alt loc de munca, nainte de a se executa aceasta operaie, va fi deconectata de la sursa de curent.La ntreruperea lucrului, in timpul pauzei si la terminarea programului, maina se va deconecta obligatoriu de la sursa de alimentare. Se interzice lsarea mainii neasigurata dup terminarea lucrului. Ea va fi ncuiata, mpreuna cu cablurile de alimentare, intr-o ncpere sigura. La rachetarea (curtarea) manuala a parchetului, cu rindeaua, aceasta se va verifica nainte de nceperea lucrului, mnerele trebuind sa fie suficient de solide si sa nu prezinte fisuri sau achieri. La rachetarea (curtarea) manuala a parchetului cu iclingul acesta trebuie sa aib o aprtoare, care sa mbrace iclingul, permind ieirea in afara numai a parii tietoare. In ncperile unde se ceruiete parchetul cu ceara dizolvata in benzina, sau cu palux se interzice fumatul si executarea lucrrilor care necesita folosirea focului, producerea de scntei etc. Pe uile acestor ncperi vor fi montate tablete avertizoare. Aceste ncperi vor fi in permanenta aerisite.