oameni de seama ai aradului

DDANAN RROMANOMAN

OAMENI DE SEAMĂOAMENI DE SEAMĂ

AIAI AARADULUIRADULUI“Vasile Goldiş” University Press“Vasile Goldiş” University PressUPUP

“O lucrare care se impunea de mai multă vremeca extrem de necesară pentru istoriografia locală.Foarte bine documentată, cu un conţinut structuratîn mod judicios şi, mai ales, scrisă cu mult har”

conf. univ. dr. Marius Grec, Decan, Facultatea de Ştiinţe

Umaniste, Politice şi Administrative - Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” Arad

“În scrierea lucrării, Dan Roman procedeazăasemenea unui bijutier. Rezultatul e pe măsură:o prezentare şlefuită până în cele mai mici detalii,care lasă să se întrevadă o strălucire de diamant”

prof. dr. Augustin Mureşan, Şef Secţie Istorie-Arheologie,

Complexul Muzeal Arad

“Demersul autorului este, fără îndoială, lăudabil şi merită întreaga apreciere. Prin această lucrare, Aradul îşi afirmă cu tărie locul şi rolul deosebitpe care l-a jucat în decursul timpului pe arena naţională atât în plan cultural, cât şi socio-politic”

drd. Eugeniu Criste,Şef Serviciu, Arhivele Naţionale -

Serviciul Judeţean Arad

D A N D A N

OAMENI DE SEAMĂOAMENI DE SEAMĂ

R O M A N R O M A N

AI AI AARADULUIRADULUI

Această lucrare a apărut cu sprijinul următoarelor instituţii/organizaţii:

۩ Centrul Cultural Judeţean Arad۩ Universitatea de Vest “Vasile Goldiş” Arad۩ Asociaţia “Educatio”

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIŞ” ARADCCENTRUL UUNIVERSITAR

DE STUDII DE ISTORIEŞI TEORIE LITERARĂ

“IOAN SLAVICI”

D A N R O M A N

OAMENI DE SEAMĂ AI ARADULUI

“VASILE GOLDIŞ” UNIVERSITY PRESS

2011

Consilier editorial: prof. Vasile Man

Referenţi ştiinţifici: conf. univ. dr. Marius Grecconf. univ. dr. Simona Stieger

, prof. univ. dr. Vasile Popeangă,

Layout&design: Ioan Leac

Corectură: Any Lowy

Desene: prof. Elena Cercel

Fotografii: Natalia Dascăl, Delia Chelemen, Ion Cucu

Tiparul executat la SC “Carmel Print&Design” SRL Arad, str. Ioan Weizer, nr. 12

tel. 0257 250 670 [email protected]

© Toate drepturile îi aparţin autorului. Difuzarea sau reproducereaneautorizată, parţială sau totală, prin orice mijloace, a acestei lucrăriintră sub incidenţa legilor în vigoare privind drepturile de autor

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

ROMAN, DANOameni de seamă ai Aradului/Dan Roman - Arad:“Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2011

Bibliogr.IndexISBN 978-973-664-510-5

008(498 Arad):929

acad. dr. Liviu MărghitanConsultanţi de specialitate:prof. univ. dr. Stevan Bugarski, prof. dr. Otto Greffner,prof. dr. Augustin Mureşan, prof. dr. Lucian Petraş,prof. drd. Dan Demşea, prof. drd. Doru Bogdan, prof. Emil Şimăndan, prof. János Újj, prof. Péter Puskel

Vrednicilor reprezentanţi ai Aradului, a căror viaţă demnă şi pilduitoare

m-a îndemnat să scriu această carte»

MOTTO:

“Tu şi numai tu cureţi pământul de buruieni şi sădeşti ierburialese de tine, ca să le faci mai bune, mai frumoase, mai plăcuteşi mai folositoare ţie, mai potrivite cu tine însuţi.

Tu şi numai tu îmbânzeşti animalele şi privighezi asupra creşteriilor, ca să le faci şi pe ele mai bune, mai frumoase, mai plăcute şimai folositoare ţie, mai potrivite cu firea ta.

Tu şi numai tu îţi supui vântul şi apa curgătoare, stăpâneşti focul şi puterile tainice, spargi stânca ce-ţi stă în cale şi durezipod preste prăpastie, urci înălţimile munţilor, şi faci drum prestemările despărţitoare.

Tu şi numai tu ai intrat, voind, la învoială, cu semenii tăi şi ai croit legi şi aşezăminte pentru păstrarea pacinicei vieţuiri.

Tu şi numai tu te frămânţi în tine, cutreieri pământul, scruteziadâncimile mărilor şi pătrunzi cu ochiul înălţimile cerului casă le afli toate şi să înţelegi potrivirea ta cu ele; tu şi numai tute «arzi» pe tine însuţi ca să întrupezi durerea ta în opere caren-au decât menirea de a-l încânta pe om prin cumpătul lor.

Toate acestea mânat de trebuinţele tale, dar totdeauna cu ochiul îndreptat spre viitor şi numai din prisosul puterilor talele săvârşeşti.

Ce cauţi tu deci în lumea aceasta?”

Ioan Slavici(Fapta omenească. Scrisori adresate unui om tânăr,

în Amintiri, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1967)

CUPRINS

Cuvânt înainte (I) 13Cuvânt înainte (II) 14

CAPITOLUL I SCRIITORI DE MARCĂ 16Ioan Slavici, un clasic al literaturii române 18Csiky Gergely, un “pictor” de moravuri 28Adam Müller-Guttenbrunn, un artist al scrisului 34Mihai Beniuc, un ” toboşar al vremurilor noi” 42Ştefan Augustin Doinaş, “un voluptuos al versului” 50

CAPITOLUL II DASCĂLI EMINENŢI 58Dimitrie Ţichindeal, “primul dascăl al neamului românesc” 60Alexandru Gavra, un “învăţător al tuturor învăţătorilor” 68Atanasie Şandor, un “doctor” al limbii române 76Nicolae Ştefu, un învăţător al renaşterii culturale 82Iosif Moldovan, un “meşter al învăţătorilor” 90

CAPITOLUL III FRUNTAŞI POLITICI (I) 98Moise Nicoară, întâiul ostaş al afirmării naţionale 100Gheorghe Popa de Teiuş, înaltul funcţionar al neamului 110Mircea Vasile Stănescu, un avocat al cauzei naţionale 118Mihai Veliciu, un artizan al activismului politic 126 Ion Russu-Şirianu, “un mucenic al condeiului” 134

DAN ROMAN - OAMENI DE SEAMĂ AI ARADULUI 11

CAPITOLUL IV FRUNTAŞI POLITICI (II) 142Vasile Goldiş, un nemuritor “părinte al patriei” 144Ştefan Cicio-Pop, un “titan al luptelor noastre naţionale” 154Ioan Suciu, “organizatorul dibaci” al visului de aur 162Sever Bocu, “apostolul predestinat poporului bănăţean” 170Iustin Marşieu, un prefect al marilor schimbări 178

CAPITOLUL V ÎNALTE FEŢE BISERICEŞTI 186Ioan Meţianu, un ctitor al spiritualităţii naţionale 188Iosif Ioan Goldiş, un înalt ierarh al vremurilor noi 196Ioan Ignatie Papp, “episcopul arădean al Marii Uniri” 202 Roman Ciorogariu, un luptător pe altarul credinţei 210Andrei Magieru, un promotor al ecumenismului 218

CAPITOLUL VI MAEŞTRI MUZICIENI 224Lambert Steiner, capelmaistrul din Cartea Recordurilor 226Trifon Lugojan, “un pasionat al muzicii bisericeşti” 232Ion Vidu, neîntrecutul “doinitor al Banatului” 240Sabin V. Drăgoi, un fruntaş al muzicii româneşti 246Emil Monţia, “compozitorul minunatelor romanţe” 254

CAPITOLUL VII MARI MECENAS 260Margareta Bibics, nobila doamnă a învăţământului 262Sava Tekelija, un simbol al poporului sârb 268Elena Ghiba Birta, protectoarea tinerilor studioşi 276Antónia Bohus, o rază de lumină a patriei maghiare 282Alexandru Mocioni, un dezrobitor al naţiunii române 288

În loc de încheiere 296

Anexe 298

Cronologie 376 Indice 386 Bibliografie 392

12 DAN ROMAN

CUVÂNT ÎNAINTE (I)

Ana Maria Dumitrean,director Centrul Cultural Judeţean Arad

OAMENI DE SEAMĂ AI ARADULUI 13

“Oameni de seamă ai Aradului” - proiectul editorial aparţinânddomnului Dan Roman, adus la împlinire cu contribuţia financiarăa Centrului Cultural Judeţean Arad, se constituie într-un demerscultural-ştiinţific util şi necesar în procesul cunoaşterii celor cares-au evidenţiat, prin faptele lor, ca figuri emblematice ale locului.

Rod al unei munci susţinute, depuse de autor, lucrarea de faţăe rezultatul a ore şi ore de documentare, petrecute între manuscrise,ziare şi cărţi din arhive şi biblioteci, spre a putea reflecta aşa cum se cuvine activitatea acelora care au reprezentat cu cinste Aradul. În lumina vieţii lor creatoare şi temerare, evidenţiate de către autor,putem spune - fără niciun risc de a fi acuzaţi de lipsă de modestie,că Aradul a dovedit cu prisosinţă de-a lungul zbuciumatei sale istoriia fi fost un veritabil ”cuib de făclieri”, locul în care reprezentanţi dindiferite domenii au devenit pentru posteritate simboluri şi modele.

Sfânta Scriptură ne învaţă următoarele: „cinsteşte-ţi părinţii, casă trăieşti multe zile pe pământ”. Noi îi considerăm pe Ioan Slavici, Vasile Goldiş, Dimitrie Ţichindeal, Alexandru Gavra, Moise Nicoară, Mihai Veliciu, Ion Russu-Şirianu, Alexandru Mocioni, Sabin V. Drăgoi, Ion Vidu, Roman Ciorogariu, Ştefan Cicio-Pop, Elena Ghiba Birta, pentru a aminti doar câteva nume care fac obiectul acestei lucrări,ca fiind nemuritorii părinţi spirituali ai Aradului, trăsătură marcantăcare ridică pe o nouă treaptă calitatea lor de “Oameni de seamă”.

Centrul Cultural Judeţean Arad a apreciat acest proiect editorialca reprezentând o parte importantă în ansamblul preocupărilor careau drept obiectiv evidenţierea personalităţilor de seamă ale Aradului.Am fost onoraţi de ideea sprijinirii unui asemenea demers cultural şisuntem pe deplin convinşi de faptul că acesta se va impune decisiv,prin conţinutul şi forma sa, în rândul publicului cititor în general şi aarădenilor în special, cei în slujba cărora ne desfăşurăm activitatea.

CUVÂNT ÎNAINTE (II)

14 DAN ROMAN

“Magistra vitae”, cum o numea Cicero în opera sa - De Oratore,istoria este învăţătorul nepreţuit al umanităţii, depozitar al faptelormilenare ale acesteia, a căror cunoaştere fundamentează o bunăînţelegere a prezentului şi a viitorului, dar mai ales a devenirii lor.De ce mai ales a devenirii? Pentru că istoria este mai mult decâto ştiinţă despre trecut. Istoria este vie, este în continuă mişcare. Şi mai mult decât atât, istoria este un inepuizabil izvor în care seoglindesc pentru eternitate figurile măreţe ale vremurilor trecute.Prin această însuşire, dincolo de învăţămintele sale, de multe ori, din păcate, neluate în seamă, de unde şi cunoscutul adagiu cumcă “istoria se repetă”, posterităţii îi sunt date şi destule modeleexcepţionale, întruchipate de o sumă de oameni remarcabili.

Modelele umane sunt, în mod deosebit, marii creatori ai istoriei.Prin aducerea acestora la lumină, istoria - marele “învăţător al vieţii”,încetează să fie doar o înşiruire seacă de date: ea devine purtătorulunor semnificaţii aparte, în care descrierea evenimentelor de seamădin istoria unei comunităţi, a unei naţiuni sau chiar a întregii umanităţinu poate fi înţeleasă cum se cuvine fără a cunoaşte şi personajele.

...Învăluit de asemenea gânduri, am parcurs manuscrisul unei lucrări încredinţat de un tânăr, pasionat cercetător al istoriei locale, cu rugămintea de a-i face o scurtă prezentare în vederea publicării.Am citit cu nespus nesaţ şi bucurie lucrarea domnului Dan Roman despre viaţa “vrednicilor reprezentanţi ai Aradului” - cum numeşteautorul personalităţile evocate, şi de a căror binemeritată cinstire îşileagă încă de la început acest temerar, salutar şi pionieresc demers.Am constatat, mai înainte de toate, că între autorul lucrării de faţă şi cititor - semnatarul acestor rânduri, există o vădită afinitate deiscodire, de căutare a trecutului în paginile îngălbenite ale istoriei.Ambii suntem mânaţi de dorinţa de a-i scoate la lumină şi a-i redaprezentului pe actorii faptelor măreţe din trecutul de aur al Aradului.În această muncă de căutare “prin colbul vremii” - vorba poetului, Dan Roman urmează drumul firesc al cercetătorului, pornind de laapropiat la îndepărtat şi reuşind printr-o amplă documentare, carecuprinde de la cărţi şi studii tematice până la consultarea fondurilorarhivistice ori obţinerea de informaţii direct de la persoane avizate,să scrie o lucrare completă, cu o vastă arie de adresabilitate.

prof. univ. dr. Vasile Popeangă


* * *

Oamenii de seamă ai Aradului prezentaţi în această lucraresunt personalităţi puternice, care s-au remarcat, în mod deosebit,în viaţa publică şi care au lăsat în urma lor exemple nemuritoareîn toate domeniile importante ale activităţilor umane. Descoperimastfel - printr-o împărţire adecvată propusă de autor, de natură săacopere principalele domenii de referinţă, dar fără a le fi epuizat,un mănunchi de personalităţi de excepţie ale meleagurilor arădene.Cititorului i se dezvăluie, în complexitatea trăilor şi a activităţilor lor,mari modelatori de conştiinţă, aşa cum au fost Dimitrie Ţichindeal, Alexandru Gavra, Atanasie Şandor, Nicolae Ştefu, Iosif Moldovan; temerari apărători ai drepturilor naţionale, precum Moise Nicoară, Gheorghe Popa de Teiuş, Mircea Vasile Stănescu şi Mihai Veliciu -fruntaşi politici de seamă din a doua jumătate a veacului al XIX-lea,apoi Ion Russu-Şirianu, Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, Ioan Suciu, Sever Bocu şi Iustin Marşieu, pentru evenimentele din secolul XX; bravi propăvăduitori ai Cuvântului Evangheliei - Ioan Meţianu, IosifIoan Goldiş, Ioan Ignatie Papp, Roman Ciorogariu şi Andrei Magier.Nu sunt uitaţi nici marii scriitori dăruiţi literaturii române de acestemeleaguri - şi ne gândim la Ioan Slavici şi Ştefan Augustin Doinaş, neobosiţii compozitori arădeni Ion Vidu, Sabin Drăgoi şi Emil Monţiasau binefăcătorii neamului - Alexandru Mocioni şi Elena Ghiba Birta.Un merit aparte al acestei lucrări e dat de caracterul ei multicultural,ceea ce arată, în esenţă, realitatea vieţii de pe meleagurile arădene.În lumina acesteia, autorul abordează şi un număr de personalităţiaparţinând moştenirii culturale germane (Adam Müller-Guttenbrunnşi Lambert Steiner), bulgare (Margareta Bibics), maghiare (CsikyGergely şi Antonia Szögyény-Bohus) sau sârbe (Sava Tekelija).

Oamenii de seamă ai Aradului eternizaţi în cuprinsul lucrăriicu acelaşi nume reprezintă într-adevăr “nestematele de neînlocuit”,cum le numeşte autorul, ceea ce formează emblema acestor locuri.Toate chipurile din trecutul meleagurilor arădene, zugrăvite de autor,reprezintă, prin valorile afirmate şi prin finalităţile urmărite, expresiibinecuvântate ale “cuminţeniei pământului” din acest colţ de ţară.De-a lungul vremii, acesta s-a dovedit a fi roditor nu doar în bucate,ci şi în valori şi idealuri măreţe, întruchipate în oameni pe măsură.Se prea poate ca aceasta să fie urmarea unui anumit stil de viaţă,asupra căruia I. Slavici - fiu al locului, a meditat destul în opera sa.

Oamenii de seamă ai Aradului au fortificat şi perpetuat acest stil.Este datoria generaţiiilor tinere de a le urma faptele şi învăţămintele.Cartea tânărului nostru prieten, închinată vrednicilor înaintaşi arădeni,este un fericit prilej de reflexie şi încurajare în acest sens. Excelsior!

16 DAN ROMAN

SCRIITORISCRIITORIDE MARCĂ DE MARCĂ

CAPITOLUL I

“Proza lumii constituie prea-plinulunui limbaj saturat de cunoştinţeexterioare. Poezia lumii, înschimb, ar fi această rostire născută dintr-o lipsă în gură,dintr-o şovăitoare pipăire verbală a lucrurilor, care parcăse apropie cu antene nevăzutede o infra-realitate ascunsă, care vrea să dea glas aceluiîncă-ne-rostit ce stă în orizontuloricărui discurs perfect articulat,ezitarea hipersensibilă carepulsează timid sub structurileinflexibile ale unei logici sigurepe sine”

Ştefan Augustin-Doinaş


eleagurile arădene s-au dovedit a fi locul deobârşie al unora dintre scriitorii de prestigiu,a căror operă se constituie într-o contribuţieimportantă atât în ansamblul arhitectonic al literaturii române, cât şi al celei germane ori

maghiare, cunoscut fiind caracterul cosmopolit al zonei.Într-o primă etapă, tocmai o atare particularitate,

creată de confluenţa unor culturi diverse, a reprezentat,pare-se, imboldul pentru afirmarea unei identităţi proprii, în care folosirea limbii naţionale deţinea un rol suveran.Până la o asemenea manifestare se remarcaseră dejaproducţiile literare ale preotului Nicolae Horga-Popovicidin Seleuş, care a publicat în 1808 lucrarea intitulatăOglinda omului înţelept, el fiind şi autorul primei poeziioriginale româneşti din părţile Aradului - Spre bucurie.A doua parte a secolului al XIX-lea a marcat şi apariţia, în plan local, a primelor “societăţi de lectură”, în cadrulcărora au debutat nume sonore din panoplia scriitorilorarădeni, precum Csiky Gergely şi Atanasie Marienescu,în vreme ce viaţa culturală de la Pesta ori Viena a fostun veritabil creuzet pentru cei ce s-au afirmat ca vârfuriale literaturii, precum I. Slavici ori A. Müller-Guttenbrunn.Mai apoi, sub influenţa noilor realităţi sociale şi politice de după Marea Unire din 1918, avea să se evidenţiezeo nouă generaţie de maeştri ai condeiului, reprezentatămai ales de poeţii Mihai Beniuc şi Şt. Augustin-Doinaş.

DIN ZONA ARADULUI

S-AU RIDICAT O SERIE DE

SCRIITORI DE PRIM RANG,

CARE ŞI-AU CÂŞTIGAT UN

LOC FRUNTAŞ ÎN ISTORIA

LITERATURII NAŢIONALE.

MAI MULT, MELEAGURILE

ARĂDENE AU DAT - PRIN

COSMOPOLITISMUL LOR,

MAEŞTRI AI CONDEIULUI

CARE S-AU EVIDENŢIAT

ÎN PEISAJUL LITERATURII

GERMANE ORI MAGHIARE,

UNDE AU ÎNSCRIS PAGINI

IMPORTANTE DE CREAŢIE.

DEDICAŢI, TOTALMENTE,

PASIUNII PENTRU SCRIS,

ŞI-AU DOVEDIT GENIUL

LITERAR ÎN CUPRINSUL

UNOR OPERE SUBLIME,

CARE I-AU ÎNVREDNICIT

A INTRA ÎN MOŞTENIREA

CULTURALĂ A NEAMULUI

M

58 DAN ROMAN

DASCĂLI DASCĂLI EMINENŢIEMINENŢI

CAPITOLUL II

”Mintea! Mărită naţie daco-românească în Banat, în ŢaraRomânească, în Moldova, înArdeal, în Ţara Ungurească,mintea! Când te vei lumina cuînvăţătura cu luminatele faptebone te vei uni, mai aleasă naţienu va fi pre pământ înaintea ta decum tu vei fi oculiruit în trupinadin care ai căzut. Că faptele bunesunt ţie firească omenie. Mărirea,însufleţirea cea mare, bărbăţia,acestea sunt faptele romanilor ceibătrâni. Acestea sunt diamanturilecele scumpe, însă e de lipsă camâna înţelepciunii să le spele,curăţască şi să le netezească şi strălucitoare să le facă”

Dimitrie Ţichindeal


LEAGĂN AL ŞCOLII

ROMÂNEŞTI DIN BANAT,

URBEA DE PE MUREŞ S-A

REMARCAT ÎN DECURSUL

VREMII CA FIIND LOCUL ÎN

CARE ŞI-AU DESFĂŞURAT

ACTIVITATEA ÎNVĂŢĂTORI

ŞI PROFESORI DESTOINCI.

PRIN ACTIVITATEA DEPUSĂ

ATÂT LA CATEDRĂ, CÂT ŞI

ÎN AFARA EI, ADMIRABILII

REPREZENTANŢI AI ŞCOLII

AU ACŢIONAT ÎN VEDEREA

PROPĂŞIRII SPIRITUALE A

TINERETULUI DIN PĂRŢILE

ARĂDENE. DEŞI ADESEORI

NEVOIŢI SĂ FUNCŢIONEZE

PE UN TEREN POTRIVNIC,

AVÂND DE TRECUT PESTE

O SEAMĂ DE DIFICULTĂŢI -

SALARII MICI, PIEDICI ALE

ORÂNDUIRII, AU REUŞIT

SĂ SE AFIRME CA BRAVI

APOSTOLI AI NEAMULUI

e-a lungul vremii, în şcolile din zona Araduluişi-au desfăşurat activitatea mai muţi dascălişi profesori admirabili, care s-au învrednicit,prin pasiunea şi spiritul de sacrificiu doveditîn îndeplinirea profesiunii, de transformarea

numelui lor într-un adevărat monument-model pentru ceidin generaţiile următoare - viitorii reprezentanţi ai breslei.Dedicaţi, trup şi suflet, misiunii lor de propăşire spirituală a neamului, vrednicii oameni ai şcolii din părţile arădeneşi-au transformat activitatea într-o profesiune de credinţă,trecând peste toate greutăţile ivite în derularea acesteia.

Şirul marilor dascăli ai Aradului a început odatăcu deschiderea Preparandiei, în prima parte a secoluluial XIX-lea. Între aceştia, avea să se remarce, în special,Dimitrie Ţichindeal, care a fost şi primul “senior” (director) al instituţiei de învăţământ. Alte nume reprezentative dinaceeaşi perioadă au fost I. Mihuţ şi C. Diaconovici-Loga,următorii directori ai Preparandiei din urbea de pe Mureş.Spre jumătatea secolului al XIX-lea s-au afirmat o seriede nume noi, ca Alexandru Gavra şi Dimitrie Constantinişi mai târziu Ion Russu, Ioan Popovici, Atanasie Şandor.Tot astfel, sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul nouluiveac a marcat apogeul activităţii didactice desfăşuratede o nouă pleiadă de oameni ai învăţământului arădean:Nicolae Ştefu, Iosif Moldovan, Petru Pipoş, Iosif Goldiş,alături de clericii Roman Ciorogariu sau Vasile Mangra.

D

98 DAN ROMAN

FRUNTAŞI FRUNTAŞI POLITICIPOLITICI

(I)(I)

CAPITOLUL III

“Frate Rumâne,Din zilele cele crude a tinereţelormele nu cunosc altă patimă mai puternică şi care să se fi împu-terit întru atâta sufletului meu, ca şi iubirea de neamul meu şide fericirea lui, ca să scape dinjugul cu care e asuprit, şi să sespele de toată lutosia, cu care aufost negrit naintea altor neamuri.Pornirea asta a sufletului meu fu din început cauza de nu măapucai nici odinioară de vreunlucru, care mi-ar fi vut aduce miefolos. O nenorocire mare în sine,altora ar fi fost şi nefericirea, iarmie cu adevărat nu! Că urmaicugetelor mele”

Moise Nicoară


LOCALIZAT ÎN PRIMII

ANI AI VEACULUI AL XIX-LEA,

ÎNCEPUTUL ACŢIUNILOR DE

AFIRMARE A DREPTURILOR

NAŢIONALE A DESCOPERIT

PE MELEAGURILE ARĂDENE

PERSONALITĂŢI DE SEAMĂ,

A CĂROR ÎNTREAGĂ VIAŢĂ

A FOST O VREDNICĂ LUPTĂ

DUSĂ PENTRU RIDICAREA

NEAMULUI ROMÂNESC DIN

CADRUL “ŢĂRII UNGUREŞTI”.

APĂRĂTORI DE NĂDEJDE AI

CAUZEI NAŢIONALE, CĂREIA

I-AU FOST OSTAŞI PE VIAŢĂ,

VAJNICII FRUNTAŞI POLITICI

NĂSCUŢI ÎN ZONA ARADULUI,

ŞI-AU DOBÂNDIT, PRIN FAPTE

EXEMPLARE, RENUMELE DE

“ANTELUPTĂTORI NAŢIONALI”.

STINDARDUL RIDICAT DE EI

AVEA SĂ FIE PRELUAT SPRE

FINELE VEACULUI AL XIX-LEA

DE O NOUĂ GENERAŢIE

e pe meleagurile Aradului s-a ridicat de-alungul timpului o pleiadă de fruntaşi politicicu totul remarcabili, care a dovedit un înaltspirit de devotament şi stoicism în lupteleduse pentru afirmarea drepturilor naţionale.

Activitatea lor temerară, desfăşurată în scopul scoateriiromânilor arădeni de sub apăsarea adversităţilor vremiişi croirea pentru aceştia a unui destin “egal îndreptăţit”,i-a învrednicit cu un loc binemeritat în istoria neamului.

O primă etapă în succesiunea istorică a luptelorde emancipare naţională a românilor din zona Araduluiau reprezentat-o acţiunile întreprinse de către aşa-numiţii“anteluptători naţionali”, care au militat pentru obţinereaegalităţii în drepturi cu celelalte naţiuni conlocuitoare aleImperiului Habsburgic. Începutul manifestărilor de acestfel s-a produs încă din primii ani ai secolului al XIX-lea,odată cu acţiunea lui Moise Nicoară, în vederea numirii,la Arad, a unui episcop “de limbă şi de neam valah”. Încea de-a doua parte a secolului, sentimentul conştiinţeinaţionale avea să capete noi dimensiuni, expresie dată,în primul rând, de debutul organizării sub aspect politic. Între reprezentanţii de frunte ai pionieratului politic locals-au numărat Mircea V. Stănescu, Sigismund Borlea şiIoan Popovici-Desseanu, în vreme ce sfârşitul veacului aimpus generaţia memorandistă, cu doi membri fruntaşi,originari din zona Aradului: Mihai Veliciu şi Aurel Suciu.

D

142 DAN ROMAN

FRUNTAŞIFRUNTAŞIPOLITICIPOLITICI

(II)(II)

CAPITOLUL IV

“Eu cred în destinele neamuluimeu şi perioadele-i de slăbiciunele socot efemere, trecătoare.Când le văd, aştept ivirea nourului ce vine din Ardeal.Nu sunt toţi nourii aducători de furtună, de ploaie. Meteorologiisatelor îţi ştiu spune cu precizie,când te sperii, vara, n’avea nici-o grijă nu va fi nimic (...)Eu cred în un destin al neamuluimeu şi nu sunt un răspânditor de temeri, de îndoieli. Acelefurtuni rup, distrug, câteodată, şi recolte bune, dar şi învioreazăşi renasc, fecondează şi curăţă...”

Sever Bocu


FINELE VEACULUI AL

XIX-LEA A REPREZENTAT UN

MOMENT DE RĂSCRUCE ÎN

ISTORIA LUPTELOR PENTRU

AFIRMARE NAŢIONALĂ, ALE

CĂRUI REZULTATE AVEAU SĂ

TRANSFORME URBEA DE PE

RÂUL MUREŞ ÎN CENTRUL

“NOULUI ACTIVISM POLITIC”.

TEMERARII PROTAGONIŞTI

AI NOII GÂNDIRI POLITICE

AU MILITAT, CU ABNEGAŢIE,

PENTRU REÎNTOARCEREA

LA VIAŢA PARLAMENTARĂ,

CA SINGURA MODALITATE

DE A ÎMBUNĂTĂŢI SOARTA

POPORULUI ROMÂNESC.

TOT EI S-AU ÎNVREDNICIT

DE REALIZAREA CELUI MAI

MĂREŢ VIS AL ROMÂNILOR -

UNIREA SUB FRUNTARIILE

UNEI SINGURE STĂPÂNIRI,

DE LA NISTRU, PÂN’ LA TISA

cţiunile iniţiate la sfârşitul secolului al XIX-leade către liderii politici arădeni au transformaturbea de pe Mureş în noul centru al luptelorduse pentru afirmarea drepturilor naţionale,rol şi responsabilitate de importanţă decisivă,

care au fost asumate şi îndeplinite cu o totală abnegaţie. Aceluiaşi areal geografic i-a fost hărăzit să pregătească,prin admirabilii săi fruntaşi politici, calea către realizareacelui mai de seamă vis al românilor transilvăneni: unirea cu fraţii lor de peste Carpaţi, din Ţara Mamă - România.

În grupul vrednicilor reprezentanţi politici arădenicare s-au remarcat prin activitatea desfăşurată în scopulreluării luptelor parlamentare în primii ani ai veacului XX,s-au aflat, în primul rând, o seamă de figuri “oţelite” dejaîn vremea mişcării memorandiste, precum Vasile Goldiş,Ştefan Cicio-Pop, Roman Ciorogariu, Iuliu Traian Mera,Ion Russu-Şirianu, Nicolae Oncu sau Vincenţiu Mangra.Acestora aveau să li se adauge fruntaşii politici mai tineri,viitorii martiri ai neamului, Sever Bocu şi Iustin Marşieu.Intraţi în posteritate sub denumirea de “generaţia Unirii”,reprezentanţii politici naţionalişti arădeni de la începutulsecolului XX, au scris o glorioasă pagină a istoriei patriei,inegalabilă şi pilduitoare prin măreţia unui asemenea act. Totodată, prin admirabilele lor fapte, aceşti nemuritori fii ai neamului au adus un loc de cinste meleagurilor arădene,ridicând urbea de pe Mureş la rangul de “Cetate a Unirii”.

A

186 DAN ROMAN

ÎNALTE FEŢEÎNALTE FEŢEBISERICEŞTIBISERICEŞTI

CAPITOLUL V

“Unde poporului nu-i place predi-ca, e semn că-i lipseşte predica;lipseşte în prezent zelul buneiconduceri, focul inimei arzătoare pentru înaintarea poporului - acelfoc, pe care în forma limbilor defoc l-au avut Apostolii prin DuchulSfânt şi succesiv îl are tot preotul.Focul din fire luminează, încăl-zeşte şi curăţă; asemenea şilimba preotului, după chiemare trebuie să lumineze mintea, sămişte inima şi să îndrepte mora-vurile poporului, după îndrumareaapostolului care zice: «Iar tu prive-ghează între toate, pătimeşte răul,fă lucrul evanghelistului, slujba tafă-o deplin»”

Iosif Ioan Goldiş


PROPOVĂDUITORI AI

CUVÂNTULUI EVANGHELIEI

ŞI FARURI CĂLĂUZITOARE

ALE POPORULUI ÎN VREMI

DE RESTRIŞTE, ÎNALTELE

FEŢE BISERICEŞTI DE PE

MELEAGURILE ARĂDENE

AU LĂSAT PRIN FAPTELE

LOR O VREDNICĂ PILDĂ

DE DEVOTAMENT FAŢĂDE “DREAPTA CREDINŢĂ”

ŞI DE ARZĂTOARE IUBIRE

PENTRU OROPSITUL NEAM

DIN CARE SE RIDICASERĂ.

BUNI CHIVERNISITORI ŞI

ORGANIZATORI PRICEPUŢI

NU NUMAI A I TREBURILOR

BISERICEŞTI, ACEŞTIA AU

AVUT UN ROL IMPORTANT

ŞI ASUPRA DEZVOLTĂRII

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ORI ÎN

MENŢINEREA TREAZĂ A

CONŞTIINŢEI NAŢIONALE

n decursul scurtei sale istorii ecleziastice -de numai trei veacuri, dacă o socotim de ladata când a fost înfiinţată episcopia locală -în 1706, Aradul s-a afirmat printr-o seamăde ierarhi reprezentativi pentru vremea lor.

Propovăduitori neobosiţi ai Cuvântului Evangheliei şi aiiubirii de neam, acestea devenind cele două coordonatesfinte în cadrul cărora îşi desfăşurau întreaga activitate,vrednicii slujitori ai bisericii de pe meleagurile arădeneşi-au câştigat un loc binemeritat în amintirea urmaşilor.

De-a lungul existenţei sale, în fruntea diecezeiAradului s-au ridicat nume răsunătoare care însumeazăun număr de 23 de prelaţi, începând cu Isaia Diacovici -cel dintâi episcop al Aradului şi până la Timotei Seviciu,conducătorul din ultimul sfert de veac al acestei eparhii.În concordanţă cu spiritul vremurilor în care şi-au dus laîndeplinire misiunea încredinţată, 10 dintre înalţii ierarhiai Aradului au fost de origine sârbă, numai din anul 1829fiind aleşi, în exclusivitate, episcopi de neam românesc.În ceea ce priveşte originea lor socială, aceasta a fostpuţin diversificată, cei mai mulţi dintre ei provenind dinfamilii de preoţi ori din rândul unor profesori de teologie,precum Gherasim Raţ, Miron Romanul, Iosif Ioan Goldiş,Andrei Magieru, Nicolae Corneanu, Visarion Aştileanu.De asemenea, din totalul celor 23 de episcopi ai Araduluinumai doi au văzut lumina zilei pe aceste meleaguri.

Î

260 DAN ROMAN

MARI MARI

MECENASMECENAS

“...cum Dumnezeu, dupăhotărârea sa de nepătruns, m-a lăsat fără copii, este voinţamea fermă de a adopta unnumăr oarecare de inşi ajunşi la maturitate şi de tineri pentruca ei să satisfacă mai bine, prin educaţie şi principii fundamentale, pe Dumnezeu,patria şi înaltele cerinţe regale.Eu le las întreaga mea averemobilă şi imobilă, pe care, cuajutorul atotputernicului har, am obţinut-o prin modestul meu mod de de viaţă şichibzuiala mea măsurată”

Margareta Bibics

CAPITOLUL VII


e-a lungul istoriei sale, Aradul s-a remarcatcu o seamă de oameni care s-au ridicat, prinactele lor de mărinimie şi preocupare pentrusoarta semenilor, la rangul de binefăcători aineamului şi ai comunităţilor din cadrul cărora

făceau parte. Deţinători de averi considerabile, aceştiaau dat dovadă de o aleasă generozitate, contribuind la ocategorie largă de activităţi de interes public - sprijinireaînvăţământului naţional, ridicarea de lăcaşe de cult şi deedificii culturale, de spitale, fondarea de instituţii bancareşi de uzine, ceea ce a făcut ca numele lor să fie vrednicde a fi păstrat în amintire, dincolo de trecerea veacurilor.

Un aport deosebit la dezvoltarea învăţământuluipe meleagurile arădene l-a avut Margareta Bibics, ceacare a pus, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea,bazele unui gimnaziu latin în comuna germană Sântana,ca apoi să înfiinţeze o fundaţie ale cărei fonduri au slujit laridicarea liceului regesc din Arad - astăzi “Moise Nicoară”.În aceeaşi direcţie - a dezvoltării învăţământului naţional,a acţionat şi dispoziţia testamentară a Elenei Ghiba Birta,de creare a unei fundaţii pe care a înzestrat-o cu o sumă apreciabilă, în beneficiul tinerilor studioşi, greci şi români.Tot în domeniul învăţământului naţional s-a remarcat şiSava Tekelija, de această dată în favoarea tinerilor sârbi.Pe tărâmul economic, s-a evidenţiat Alexandru Mocioni, iar în plan social, cu precădere, Antónia Szögyény-Bohus.

ÎN ZONA ARADULUI

S-AU EVIDENŢIAT O SERIE

DE FILANTROPI VREDNICI,

ALE CĂROR GENEROASE

ACŢIUNI S-AU CONSTITUIT

ÎNTR-O CONTRIBUŢIE DE

RIDICATĂ ÎNSEMNĂTATE

PENTRU DEZVOLTAREA

UNOR DOMENII, PRECUM

ÎNVĂŢĂMÂNTUL NAŢIONAL.

TOTODATĂ, PRIN ACTELE

LOR, S-AU AFIRMAT ŞI CA

ADEVĂRAŢI DEZROBITORI

AI NEAMULUI, ÎNFIINŢÂND,

BUNĂOARĂ, BĂNCI CARE

LE-AU DAT ŞI ROMÂNILOR

TRANSILVĂNENI ACCESUL

LA PROGRES ECONOMIC.

NU ÎN ULTIMUL RÂND, AU

MANIFESTAT O IMPLICARE

NEÎNTRERUPTĂ ÎN VIAŢA

SOCIALĂ, PRIN APORTUL

LA DIFERITE PROIECTE

D

296 DAN ROMAN

ÎN LOC DE ÎNCHEIERE

Cunoaşterea vieţii şi slăvirea faptelor de glorie, de care s-au învrednicit cei de ieri,trebuie să fie, în egală măsură, o pornire de neînfrânt şi o datorie sfântă pentru cei de astăzi.Rostul asumării şi îndeplinirii acestor brave imperative este, de bună seamă, unul multiplu:se aduce, înainte de toate, un binemeritat omagiu acelora care, prin admirabilele lor activităţidesfăşurate de-a lungul vieţii, s-au afirmat ca reprezentanţi de prim rang ai vremurilor trecute;se descoperă, urbi et orbi, nemuritoarele nume ale înaintaşilor şi coordonatele vieţii acestora,spre a ilustra astfel valorile perene ale neamului, în cele mai semnificative manifestări ale sale;se realizează, în beneficiul generaţiilor de astăzi, dar şi a celor viitoare, un binevenit exerciţiu de aducere aminte, ale cărui rosturi sunt reprezentate de constituirea unor modele de urmat.

Mânat de atare imbolduri, sprijinit, fără doar şi poate, de nesecata forţă a Providenţei,încrezător în utilitatea unui demers prin care să fie puse în lumină chipuri de seamă din trecut, am purces la scrierea cărţii de faţă, închinată memoriei vrednicilor reprezentanţi ai Aradului.O încercare desigur temerară, dar o luptă necesară, pe care am socotit-o astfel de la început,prin care am căutat să aduc laolaltă, să scot în evidenţă, o sumă de virtuţi şi pasiuni de seamă.După chibzuinţă, mi-am îndreptat atenţia asupra unor personalităţi remarcabile în domeniilelor de activitate, care s-au ridicat, prin vocea faptelor şi a realizărilor ce le-au pavat calea vieţii, în rândul dintâi al figurilor care au văzut lumina zilei ori au aflat afirmarea în părţile arădene.Scriitori de marcă, dascăli eminenţi, fruntaşi politici, înalte feţe bisericeşti, maeştri muzicieni, mari mecenas, în total 35 de destine, reprezentând tot atâtea figuri de seamă ale Aradului,au constituit, fiecare în parte, nestematele de neînlocuit încadrate în cuprinsul lucrării de faţă.Fără îndoială, abordarea acestora este departe de a fi una completă sau măcar cuprinzătoare,asemenea deziderate excedând însă scopului prezentei lucrări, destinată, înainte de toate,popularizării personalităţilor prezentate, prin ridicarea vălului uitării ce s-a aşternut asupra lor.După pricepere, am căutat să reliefez viaţa şi activitatea personalităţilor din această lucrare,luând în considerare idealurile şi trăirile lor şi ţinând totodată seama de particularităţile epociiîn care şi-au manifestat vrednicile preocupări şi aspiraţii, fie ele sociale, culturale sau politice,şi în temeiul cărora şi-au asigurat fiecare un nume demn de a fi reţinut de către posteritate.

Reuşit-am oare să dau glas năzuinţelor ce le-am ţinut de incontestabilă îndeplinire,din care am făcut un ţel primordial şi preaiubit, nedespărţit zile şi nopţi de cercetat şi veghe?Ridicase-va oare strădania mea la înălţimea nobilelor deziderate care mi-au călăuzit paşii înaceastă admirabilă călătorie a cunoaşterii, cucerindu-mi gândurile şi îmbogăţindu-mi sufletul?Răspunsurile, dragă cititorule, eşti chemat să le dai, ca un vrednic însoţitor al meu, tu însuţi.Tu ai fost acela căruia am vrut să-i sădesc în inimă nepieritoarele chipuri ale vremilor trecute şi către tine se îndreaptă, la ceas de încheiere, cu o aleasă preţuire, ultimele mele gânduri.Până la o altă întâlnire, eu îţi doresc ţie zile fericite, spor în toate cele bune şi minte iscusită.Fie ca paza bună să te aibă mereu în grija ei, iar drumul vieţii să-ţi fie presărat cu împliniri!


*

* * Scrierea şi publicarea acestei cărţi a putut deveni un fapt împlinit datorită suportului,

atât informaţional, cât şi moral şi, de bună seamă, material, de care am beneficiat din parteamai multor persoane, care au apreciat, înţeles şi susţinut ideea unei lucrări despre aducereaîn prim-plan a vieţii şi activităţii desfăşurate de vrednicii înaintaşi de pe meleagurile arădene.Fără sprijinul amintit, munca de documentare pentru această carte ar fi fost, cu certitudine,mult mai anevoioasă, iar demersurile în vederea publicării s-ar fi prelungit oare cine ştie cât.Cu atât mai mult, ţin să le adresez mulţumiri cordiale tuturor acelora care, într-un fel sau altul,au contribuit, prin sprijinul pe care mi l-au acordat, la ducerea la bun sfârşit a cărţii de faţă.

Le sunt recunoscător deci, înainte de toate, admirabililor cercetători ai istoriei locale,ale căror valoroase lucrări ştiinţifice, scrise cu trudă de-a lungul vremiii, au constituit materiaprimă a acestei cărţi. Acolo unde s-au descoperit, lacunele informaţionale au fost înlăturate,în măsura posibilităţilor, prin consultarea unor documente nevalorificate ori prin obţinerea dedate suplimentare de la persoane avizate. Pentru disponibilitatea manifestată, îi am în vedere mai ales pe domnii Augustin Mureşan, şef Secţie Istorie-Arheologie - Complexul Muzeal Arad,Eugeniu Criste, şef serviciu Arhivele Naţionale - Serviciul Judeţean Arad şi Lucian Petraş,arhivar în aceeaşi instituţie, dar şi pe neobosiţii “veterani” din domeniul cercetării istoriei locale,între care am apreciat informaţiile oferite de domnii Otto Greffner, Dan Demşea, Doru Bogdan,Vasile Popeangă, Liviu Mărghitan, Stevan Bugarski, János Újj, Péter Puskel, Bojidar Panici. De asemenea, informaţii utile am primit în urma discuţiilor purtate şi a materialelor furnizatede către doamnele Elena Baltă, Victoria Nedelcoviciu, Ileana Florea, Elsa Zeit şi de domniiAnton Bleiziffer, Emil Şimăndan, Ioan Matiuţ, Constantin Cioarsă Cârligeanu, Mirco Garjitzky,Ioan Rancov, Victor Cociuba, Filip Albu, Paul Kritzner, Ioan Geoldeş şi Predrag-Mile Purza.Le rămân îndatorat pentru sprijinul pe care mi l-au dat în munca de documentare şi angajaţilorBibliotecii Judeţene “A. D. Xenopol” Arad - Cristina Duma, Oana Petrugan, Darian Paraschiv,celor ai Complexului Muzeal Arad - şi anume doamnelor Delia Chelemen şi Natalia Dascăl,de asemenea domnului Claudiu Călin, arhivist la Episcopia Romano-Catolică de Timişoara,precum şi maicii Teodora, referent administrativ în cadrul Bibliotecii Episcopiei Ortodoxe Arad.Un ajutor similar, dovedit în egală măsură util, am primit din partea doamnelor Corina Tipu -Biblioteca Judeţeană ASTRA din Sibiu, şi Gabriela Dumitrescu, şef Serviciu Manuscrise -Biblioteca Academiei Române, şi a domnilor Bogdan Crăciun, şef Serviciu Colecţii Speciale -Biblioteca Academiei Române (filiala Cluj-Napoca) şi Ion Cucu, fotoreporter la România literară.Nu mai puţin important s-a dovedit a fi sprijinul logistic primit, lucru pentru care mulţumirilemele se îndreaptă către domnul Ioan Leac, şef Departament Tehnoredactare Glasul Aradului.

Desigur, toate eforturile făcute pentru scrierea acestei lucrări ar fi rămas neîmpliniteîn lipsa fondurilor necesare care să facă posibilă publicarea ei. Dacă aceasta nu s-a întâmplat,este meritul celor care au contribuit ca lucrarea să vadă lumina tiparului: domnul Aurel Ardelean, rectorul Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” din Arad, apoi domnişoara Ana Maria Dumitrean,director Centrul Cultural Judeţean Arad şi domnul Glad Varga, preşedinte Asociaţia “Educatio”.

Tuturor, pentru sprijinul trecut şi poate cel viitor, întreaga mea gratitudine.

Autorul

Proiectul editorial al d-lui Dan Roman, intitulat “Oameni de seamă ai Aradului”, aduce în faţa opiniei publice o temă de oimportanţă deosebită, cu valenţe definitorii,valabile atât la nivel local, cât şi naţional.Lăudabilului demers cultural al autoruluise cuvin a-i fi subliniate cel puţin trei merite:în primul rând, tratează într-o formă unitarădespre figurile reprezentative ale Aradului,tematică desigur şi însemnată şi generoasă, şi totuşi, nevalorificată îndeajuns până acum;în al doilea rând, se învederează căutareacontinuă de a releva, alături de prezentareavieţii şi a activităţii personalităţilor evocate,a idealului acestora, acel “foc nestăpânit”care le-a însufleţit şi le-a guvernat acţiunile;în al treilea rând, şi poate cel mai important,pune în lumină personalităţile emblematiceale Aradului, pe care le evocă, în chip reuşit,din perspectiva fundamentării unor modele.Prin toate acestea, Dan Roman realizeazăun produs cultural complex, care poate staoricând de model pentru alte lucrări de gen.

***Fiu al Aradului şi “părinte al patriei”,

Vasile Goldiş - ilustrul patron spiritual alUniversităţii noastre, îşi înscrie şi el, cu cinste, numele în cuprinsul lucrării de faţă. Personalitatea bravului fruntaş politic esteredată clar şi concis, în deplinătatea sa, conturată prin prisma evidenţierii idealuluisău politic şi a activităţilor desfăşurate.

***Apariţia acestei remarcabile lucrări -

singulare în istoriografia locală, sub egidaUniversităţii de Vest “Vasile Goldiş” Arad,reprezintă pentru noi un plus de mândrie.De asemenea, vine să confirme încă o datăpreocupările de înaltă ţinută cultural-ştiinţificămanifestate în cadrul instituţiei noastre.

prof. univ. dr. Aurel Ardelean,Rectorul Universităţii de Vest

“Vasile Goldiş” Arad

ISBN 978-973-664-510-5

oameni de seama ai aradului

Documents