(?:, ' . .~~ MUZEUL DE ISTORIE ROM~NIAJ,(~, ,.wt v v" .,

......... ....- "PAUL PALTANEA GAlATI ~ /, ~

Galaţi , Str. Domnească , nr.25www.mig l.ro

muzeuistoriegalati@yahoo.com

Program de vizitareMiercuri-Duminică : 10°0 - 1800

Luni-Marţi : Închis

Prosopul este regăsit în toate zoneleţării, deosebindu-se prin dimensiuni, cromatică,ornamente, modalitate de expunere. Pe toatecategoriile de prosoape, motivele geometrice,vegetale, zoomorfe sau antropomorfe suntfoartevizibil conturate, în culori vii.

Motivele ornamentale sunt executate îndiverse tehnici de cusătură, predominant fiindpunctul în cruce sau ş inoreşte, alături de altecusături reprezentative (muscă, nojiţeală,călăreşteş.a).

Coordonator proiect: Cristian Dragoş CĂLDĂRARU - director

Organizator expoziţie: Ionela Daniela ANTOHE - muzeograf

Grafica pliant: Alexandru ŞEITAN - analist programator

Editat de Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galaţi

pânză era diversificat. O vrem e îndelungată apredominat c ânepa şi inul, după care, pe laînceputul secolului al XX-lea, acestea au fostînlocuite cu bumbacul, fie pentru băteală, fiepentru urzeală.

Ţesăturile de pânză (prosoape, ştergare,şervete, feţe de masă) apar legate de o anumităconcepţie, mai rafinată, de aranjare a interiorului.Materialul din care erau confecţionate ţesăturile de

Alte motive reprezentate pe covoareleromâneşti sunt coarnele berbecului sau motivul înprescuri.

Covoarele cu decor vegetal constituie unmoment al dezvoltării artistice în materie, prinoriginalitatea şi explozia de culoare pe care le aduc.Aria ornamentării vegetale este destul de variată:flori, vase cuflori, pomi, crenguţe,frunzeetc.

Pomul vieţii este un motiv vegetal frecventîntâlnit pe covoarele româneşti, cu ramurile răsfirate,ocupând un loc central în cadrul ţesăturii, uneorifiindreprezentaţi doi sau patru pomi, pe unul sau pe douărânduri. Motivele zoomorfe stilizate geometricprecum şi motivele antropomorfe reprezentândcălăreţi, femei prinse în horă, ciobani cu turma de oisunt de asemenea elemente foarte întâlnite în decorulţesăturilorde interior.

Foarte des întânlit în decorarea interioruluiţărănesc, lăghicerul (lăicer sau levicer) se

Spre deosebire de lăghicere, covoareleprezintă în ornamentica lor o varietate de motive.Foarte des întâlnit este decorul geometric bazat peromb, care, la rândul lui, prezintă două varianteprincipale: motivul rombului cu conturul în trepte şimotivul rombului asociat cu alte motive romboidale(S-ul, X-ul, cârligul, zig-zagul ş.a).

diferenţiază de celelalte tipuri de covoare princompoziţia ornamentală, caracterizată deînvărgarea orizontală, îmbogăţită uneori cu alteelemente şi motive dispuse în rânduri încadrate devărgi. Ţesătura înv ărgat ă cea mai obişnuită estealcătuită din fâşii late care alternează, sau dintr-ofâşie lată de o singură culoare, care alternează cu oaltăfâşie lată compusă din vărgi.

Ca şi în celelalte regiuni în zona Moldoveide Sud, ţesăturile se realizau, în general, dincânepă şi in, cărora li s-a alăturat bumbacul tors,iar cele mai groase şi mai călduroase erauconfecţionatedin lână.

Pentru prelucrarea acestor firetextile erau folosite o serie de unelte,printre care: piepteni, roata de tors,meliţa, fusul ş.a.

Pieptenii pentru lână sau cânepăau forma unor lopăţelecu dinţii lungi dinfier. Pieptenii seaşezau unul lângăcelălalt, cu dinţii în

sus, fiind fixaţi pe pământ, peun scaun sau pe o laviţă. Se luaapoi câte un mănunchi de lânăsau cânepă, jumătatea dinsprevârf fiind înfăşurată în jurulunei mâini iar cealaltăjumătatefiind trecută uşorprindinţiidefier, alegându-se astfelfuiorul de fibrele mai scurte,care rămâneau în piepteni şicare erau selecţionate încontinuare.

a altă unealtă nelipsită din caseleţărăneştia fost roata de tors, instalaţie acţionatăde opedală ce antrenează roata pe care se ruleazăfirul tors.

În funcţie de întrebuinţarea lor, ţesăturilese împart în trei mari categorii:

~ ţesăturide uz gospodăresc (piesefolositepentru satisfacerea diverselor nevoi dingospodărie);

~ ţesături pentru decorarea interiorului(piese care oglindesc specificul zonei precum şigradul de prosperitate al casei);

~ ţesături ocazionale (piese legate deceremoniile de trecere sau de anumite sărbătoridepeste an).

Arta populară românească este un domeniucomplex şi variat, la fel de original şi bogat camodalităţi de exprimareprecum cea cultă, creion ândviaţa materială şi spirituală a societăţii româneşti,măiestria şi concepţia artistică transmisă dingeneraţie în generaţie, fiecare aduc ându-şicontribuţia proprie la valorificarea elementelortradiţionale.

Referitor la arta ţesutului pe teritoriulromânesc, majoritatea istoricilor şi etnografilor suntde părere că aceasta datează încă din epocaneolitică, s ăpăturile arheologice scoţând la ivealănumeroase fusaiole şi greutăţi de lut care ajutau laîntinsul firelor. Resturile sau urmele de ţesături suntdestul de puţine, cea mai relevantădescoperire fiindcea de la Dinogeţia, care cuprinde resturi deîmbrăcăminte din secolul al-XlI-lea.

Meşteşugul ţesutului a prezentat o marebogăţieşi diversitate, ţesăturile de casă alcătuind undecor caracteristic fiecărei zone şi oglindindmăiestria, fantezia şi creativitatea femeilor de laţară.

Instrument străvechişipermanentfolosit de-a lungul vremii, războiul de ţesut din lemn cunoaşteprăspândire mai largă în forma lui orizontală. Ingeneral, la acest tip de război se lucrau ţesăturivariate, de la cele groase de lână, până la pânzelesubţiri.

pliant arta tesutului 2016 pag 1_pliant arta tesutului 2016 pag 2_